1. Serviciul interior este interior este destinat pt mentinerea in unitate a ordinii interioare si a disciplinei miliatre, care asigura capacitatea operationala a unitatii, instruirea efectivului, indeplinirea indeplinirea corecta de catre acesta a act-lor cotidiene. acesta e organizat in conformitate conformitate cu prevederile Rgulamentului serviciului interior al F.A.R.M. Serviciul interior intr-o unitate militara e condus de catre cdtul acesteia, iar in locul de stationare a unei subunitati-de catre cdtul de subunitate.Prin îndeplinirea de către militar a obligaiilor serviciului militar se are în vedere!Participarea vedere!Participarea la aciuni militare" e#ercitarea e#ercitarea funciilor de serviciu" e#ecutarea e#ecutarea serviciului de alarmă" participarea la e#erciii $i antrenamente militare" a%area pe teritoriul unităii militare pe durata stabilită de orarul zilnic sau în orice timp, dacă aceasta aceasta este în interes interes de serviciu" a%area a%area în misiune, participarea la operaiuni de meninere a păcii sau a%area la tratament" &urata serviciului militar este! a' pentru militarii militarii care îndeplinesc îndeplinesc serviciul serviciul militar militar în termen () luni" b' pentru militarii care îndeplinesc îndeplinesc serviciul militar militar cu termen redus * + luni"c' pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar prin contract - perioada indicată în contract" d' pentru rezervi$tii concentrai * durata concentrărilor. concentrărilor. n caz de mobilizare, durata serviciului militar nu se stabile$te. 2.Serviciul de garda este garda este destinat pazei si apararii magaziilor cu munitii, tenicii militare, obiectivelor militare de stat, altor miloace militare, precum si pazei persoanelor detinute in arest. n componena gărzii sunt numii! numii! $eful gărzii, militarii de gardă gardă după numărul posturilor $i scimburilor, caporalii de scimb, autorul $efului de gardă, dacă e nevoie, autorul $efului de gardă /operatorul' pentru miloacele tenice de pază sau scimbul operatorilor /două - trei persoane, una dintre care poate 0 numită autor de $ef de gardă pentru miloacele tenice de pază', $i conducătorii miloacelor miloacelor de transport /după necesitate', iar în componena gărzii de arest - însoitorii. însoitorii. Sarcinile serviciului de garda! paza obiectivelor utilate cu miloace tenice de pază" paza statelor maore, pctelor de conducere si a institutiilor" institutiilor" paza depozitelor, parcurilor a%ate sub paza" paza arestului" paza drapelelor. 3. Santinela este militarul de militarul de gardă înarmat, care e#ecută misiunea de luptă pentru pază $i apărare a postului încredinat. Santinela este obligată! să păzească cu vigilenă $i stoicism postul său " să e#ecute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mîini arma $i să nu o dea nimănui, inclusiv persoanelor în subordi ne a că ro ra se a% ă" mi$cîndu -se pe itinera rul indicat sau a %îndu-se pe tur nul de observa observaie, ie, să ină sub observa observaie ie căile căile de acces acces la post, post, îngră îngrăditu dituril ril e $i să rap ort eze pri n miloacele de legătură despre e#ecutarea serviciului în termenele indicate de tabelele de posturi" să nu părăsească postul pînă nu va 0 scimbat sau scos, ciar dacă viaa sa se a%ă în pericol" părăsirea fără voie a postulu i este o crimă mili tară" să aibă la post arma încărcat încărcată, ă, întot deaun a ga ta d e uz " să nu permită permită la la post, post, mai aproape aproape de distana indicată în tabelele de posturi $i marcată pe teren cu semne le o tarul ui de interdicie, accesul accesul nimănui, nimănui, e#cepie e#cepie făcînd doar doar $eful de gardă, gardă, autorul $efului de gardă, caporalu l său de scimb $i persoanele care îi însoesc " să cunoască itinerarul $i gra0cul de mi$care a miloacelor de transport, de asemenea, semnele de recunoa$tere recunoa$tere $i semnalele semnalele l or " să poată aplica aplica la post miloacele de stingere stingere a incendiilor incendiilor " să ce me $eful de gardă în caz de depistare a defectelor în îngrăditurile obi ectivului /la post' $i de încălcări de ordine înapro pie rea post ului său sau a p ost ului vec in " auzind auzind lătratul cîinelui de pază, să informeze fără întîrziere despre aceasta la încăperea pentru gardă.Santinelei gardă.Santinelei i se interzice interzice ! să doarmă, să $adă, să se spriine de ceva, să scrie, să citească, să cînte, să vorbească, să mănînce, să bea, să fumeze, să-$i satisfacă necesităile 0ziologice, să primească de la cineva sau să transmită cuiva vreun obiect" să împingă cartu$ul în camera cartu$ului, dacă nu e nevoie. Santinela trebuie să răspundă doar la întrebările $efului de gardă, autorului lui, caporalului de scimb al lui $i persoanelor sosite pentru control.Santinela la post trebuie să aibă arma cu baioneta pusă /pistolul-mitralieră /pistolul-mitralieră cu pat pliabil - fără baionetăcuit" baioneta-cuit baioneta-cuit se a%ă în teacă la centură'! pe timp de noapte - în poziia de tragere în picioare" ziua - în poziia 1 Arma la umăr2 umăr2 sau în poziia de tragere în picioare /ane#a 3 la prezentul Regulament'" la posturile interioare pistoalele-mitralieră cu pat din lemn - în poziia 1Arma 1Arma la umăr2, umăr2, cu pat pliabil - 1La 1La piept2, piept2, carabina - 1La 1La picior2, picior 2, portîncărcătorul cu încărcătorul plin va 0 încis. Pistoalele vor 0 în tocuri încise la centură.4n caz de stingere a incendiului sau licidare a consecinelor calamităii naturale santinela poate să ină arma în poziia 1 La spate2.5oate spate2.5oate persoanele care se apropie de post sau de limita interzisă a postului, în afară de $eful de gardă, autorul lui, caporalul de scimb $i persoanele care îi însoesc, santinela le va opri prin somaia 1Stai, înapoi2 sau 1Stai, ocole$te la dreapta /stînga'2.&acă persoana ce se apropie de post sau de limita interzisă a lui nu e#ecută cerinele santinelei, aceasta o va soma prin 1Stai, că trag2 $i va cema imediat pe $eful de gardă sau caporalul de scimb. &acă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă a lui, santinela împing e car tu$ul în ca mera cartu $ului $i tr age u n foc de avertizare în sus. &acă infractorul nu se supune nici acum somaiei $i încearcă să pătrundă la post /să treacă limita interzisă a lui' sau o ia la fugă după aceasta santinela face uz de armă.4n condiiile de vizibilitate proastă, cînd santinela nu poate identi0ca persoanele ce se apropie de post sau de limita interzisă a lui, ea le va opri prin somaia 1Stai, cine vine 62. &acă nu prime$te răspuns, urmează somaia 1Stai, că trag2 7 $i îl reine reine pe infractor. &espre persoanele reinute santinela raportează la încăperea pentru gardă, ine sub control comportamentul lor $i, fără a le slăbi din oci, continuă paza postului său.&acă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă a lui, santinela e#ecută un foc de avertizare în sus. 4ar dacă infractorul nu se supune nici acestei acestei somaii $i încearcă să pătrundă la post /să treacă limita limita interzisă interzisă a lui' sau o ia la fugă fugă dup ă a ceas ta, santinela face uz de armă.&acă la somaia santinelei urmează răspunsul! răspunsul! 18eful de gardă /autorul $efului de gardă, caporalul de scimb'2, santinela ordonă ! 18eful de gardă /autorul $efului de gardă, caporalul de scimb', la mine, ceilali 7 pe loc2, dacă e ne cesar, santine la cere cere ca ca persoana ce se apropie să-$i lumineze faa. 9onvingîndu-se că persoana ce se apropie e într-adevăr $eful de gardă /autorul $efului de gardă, caporalul de scimb', santinela permite accesul la post tuturor persoanelor sosite.4ar dacă persoana care s-a prezentat prezentat ca $eful $eful de gardă /autorul /autorul $efului de gar dă, caporalul de scimb' este un necunoscut, iar persoanele ce îl îns oes c n u e# ecut ă s oma ia sant ine lei să stea pe loc, santinela îi va avertiza prin somaia 1Stai, că trag2. &acă infractorii nu e#ecută nici această somaie, santinela face uz de armă.&acă e necesar să se angaeze la luptă corp la corp pentru apărarea sa sau a obiectivului din pază santinela va aciona curaos cu baioneta $i cu patul armei. Santinela e#ecută salutul militar al $e0lor, în subordinea cărora se a%ă $i a altor $e0 sosii la post în însoirea lor. Pistolulmitralieră din poziia de tragere în picioare este pus în prealabil în poziia 1la umăr2, iar carabina 71la picior2.Santinela la postul de pază a &rapelului de luptă e#ecută obligaiile în
poziia pe loc repaus. :a darea onorului militar &rapelului de luptă de către militari santinela ia poziia drepi.4n timpul primirii &rapelului &rapelului de luptă sub pază pază santinela santinela este obligat ă să controleze integritatea usei /dulapului' $i a sigiliului. Predarea &rapelului de luptă luptă santinela santinela o e#ecut e#ecută ă doar la ordinul ordinul pers onal al $efu lui de gardă $i în prezena lui. &acă postul de pază al &rapelului de luptă se a%ă în pericol /incendiu sau calamitate naturală', santinela mută &rapelul de luptă într-un loc ce nu prezintă pericol $i ceamă $eful de gardă. 4.Drepturile 4.Drepturile militarilor :Folosirea de către militari a drepturilor lor nu trebuie să 0e în detrimentul drepturilor $i intereselor legitime ale societăii, ale statului $i serviciului militar, precum $i nici în detrimentul drepturilor drepturilor altor militari $i cetăeni.Statul asigură protecia socială $i uridică a militarilor, realizează măsuri pentru a le asigura un nivel de viaă su0cient $i demn, pentru a le îmbunătăi condiiile condiiile de serviciu serviciu $i de trai.Pînă la depunerea depunerea ;urămîntului militar, militar, militarul nu nu poate 0 numit în în funcii militare, militare, antrenat în e#ecutarea misiunilor de luptă /în aciuni de luptă, în e#ecutarea e#ecutarea serviciului de alarmă, serviciului de luptă, serviciului de gardă', de asemenea, acestuia nu i se poate repartiza armament, tenică militară $i aplica sanciune disciplinară.9omandanii disciplinară.9omandanii /$e0i', vinovai de neîndeplinirea neîndeplinirea îndatoririlor îndatoririlor privind realiz area drepturilor $i intereselor legitime ale militarilor poartă răspunderea stabilită prin legis laie .Militarii a%ai la îndeplinirea obligaiunilor obligaiunilor serviciului militar au dreptul la păstrarea, purtarea, folosirea $i aplicarea armei. 5.Postul 5.Postul constituie tot ce este încredinat pentru pază $i apărare santinelei, de asemenea, locul sau sectorul de teren, unde î$i e#ecută santinela obligaiile. Posturile includ $i obiectele, $i sectoarele de teren, unde sunt montate miloacele tenice de pază ale gărzii. 5eritoriul din urul postului tb sa 0e curatat de tufari, copacii vor taiati partial * crengile de os pina la inaltimea de ),,?7( m $i iluminaie. . :a 0ecare post e#terior /în cazurile de necesitate $i la cel interior', nemilocit în apropierea depozitului, depozitului, magaziei, etc., se vor a%a miloace de stingere a incendiului! stingătoare stingătoare de %ăcări, lăzi cu nisip, butoaie cu apă, căldări $i inventar /îrlee, topoare, răngi, căngi'. :a postul e#terior se va a%a o umbrelă-ciupercă special utilată pentru păstrarea îmbrăcămintei îmbrăcămintei de post" la postul interior 7 dulap sau cuier pentru scurta îmblănită / manta '. @mbrelaciupercă este vopsită în culoarea obiectivului păzit sau a terenului din ur. ".Disciplina militară înseamnă militară înseamnă respectarea strictă $i e#actă de către toi militarii a ordinii militare $i a regulilor de comportare obligatorii prevăzute de legi, de regulamentele regulamentele militare, de alte acte normative ce reglementează reglementează îndeplinirea serviciului militar.&isciplina militară pune în faa 0ecărui militar următoarele următoarele obligaii! să servească necondiionat necondiionat poporul, să 0e devotat Republicii Republicii Moldova, să apere suveranitatea, independena, independena, unitatea $i integritatea integritatea teritorială a ării pînă la ert0re de sine" sine" să respecte $i să îndeplinească îndeplinească prevederile prevederile 9onstituiei $i ale altor legi, să apere valorile democraiei constituionale, constituionale, să respecte acordurile internaionale la care Republica Moldova este parte" să respecte urămîntul militar $i prevederile regulamentelor regulamentelor militare, să e#ecute e#ecute întocmai $i la timp ordinele comandanilor /$e0lor', 0ind responsabil de modul în care îndepline$te îndepline$te misiunile misiunile încredinate" încredinate" să preuiască onoarea onoarea $i gloria de luptă a poporului, a unităii militare, să 0e demn de gradul militar $i de uniforma militară pe care o poartă" sa 0e disciplinat, să păstreze cu strictee secretul de stat" să respecte drepturile $i libertăile libertăile tuturor cetăenilor" cetăenilor" să cunoască $i să întreină regulamentar, regulamentar, în stare permanentă permanentă de luptă, armamentul $i tenica încredinată, încredinată, să păstreze $i să administreze administreze e0cient patrimoniul militar din dotare" să respecte regulile securităii personale la manipularea manipularea $i întreinerea întreinerea miloacelor tenice $i a armamentului" să aibă griă de sănătatea sa, să respecte regulile igienei personale" să 0e cinstit, corect, sincer $i principial" să-i stimeze pe comandani /$e0', pe superiori $i inferiori, să-i apere în orice condiii" să se comporte cu demnitate atît în unitatea unitatea militară, cît $i în afara ei, să nu-$i permită nici sie $i nici altora să încalce ordinea publică, să contribuie pe toate căile la apărarea onoarei $i demnităii cetăenilor, la meninerea prestigiului Forelor Armate. - &isciplina militară se realizează! prin muncă educativă, efectuată permanent permanent de comandani /$e0' pentru a le forma $i cultiva militarilor calităi morale $i de luptă e#emplare, necesare în e#ecutarea e#ecutarea obligaiilor obligaiilor de serviciu" prin meninerea, în unitatea unitatea /subunitatea' /subunitatea' militară, a ordinii regulamentare" regulamentare" prin e#igena comandanilor comandanilor /$e0lor' faă de subalterni, prin respectarea demnităii lor personale, prin gria permanentă faă de ei, prin îmbinarea iscusită iscusită a metodelor metodelor de convingere $i de constrîngere $i prin aplicarea lor corectă" prin crearea, în unitatea /subunitatea' /subunitatea' militară, a unei atmosfere de responsabilitate, de autor reciproc $i de mîndrie pentru colectivul de militari" prin organizarea, organizarea, la un nivel înalt, a pregătirii militare $i prin încadrarea deplină deplină a efectivului efectivului în acest proces. proces. #!$odul de aplicare a armei de catre militari Militarii, ca măsură e#cepională, au dreptul să aplice arma de foc personal sau prin intermediul efectivului efectivului subunităii! subunităii! pentru respingerea respingerea unui atac în grup sau atac armat asupra obiectivelor de stat $i militare a%ate sub pază, precum $i asupra locurilor de dispunere a unităilor $i subunităilor subunităilor militare /clădirilor, încăperilor $i a altor altor obiecte', coloanelor coloanelor auto, miloacelor de transport singulare singulare $i gărzilor, în caz, dacă apărarea lor pe alte procedee este imposibilă" pentru prevenirea capturării prin violenă a armamentului $i tenicii militare în caz, dacă apărarea lor pe alte procedee este imposibilă" pentru autoapărare, autoapărare, apărarea militarilor $i persoanelor civile contra unor atacuri ce prezintă un pericol evident pentru viaa sau sănătatea lor, dacă prin alte procedee este imposibil de a-i apăra" pentru eliberarea ostaticilor" pentru reinerea persoanei care opune rezistenă armată, care a săvîr$it sau a fost surprinsă în momentul săvBr$irii unei infraciuni sau a delincventului care evadează de la arest, precum $i a unei persoane înarmate care refuză să se supună cerinei legale de a depune arma, în cazul dacă este imposibilă înfrBngerea rezistenei rezistenei sau reinerea reinerea delincventului delincventului pe alte alte căi $i cu alte miloace" militarii din componena gărzii au dreptul să aplice arma de foc în cazurile $i în ordinea determinate de Regulamentul Regulamentul serviciului în garnizoană garnizoană $i de gardă al Forelor Armate ale Republicii Moldova" comandantul /$eful', pe lîngă aceasta, are dreptul să aplice arma personal sau să ordone a o aplica pentru restabilirea disciplinei $i ordinii în cazul nesupunerii descise a unui subordonat, cînd aciunile acestuia sînt orientate evident spre trădare de Patrie sau spre zădărnicirea realizării unei
misiuni în condiii de luptă.Cfectuarea luptă.Cfectuarea unei împu$cături asupra intei este considerată drept aplicare a armei. %!&nviola'ilitatea santinelei.Santinela este o persoană inviola'ilă. 4nviolabilitatea inviola'ilă. 4nviolabilitatea santinelei constă în următoarele!Apărarea următoarele!Apărarea deosebită de către lege a drepturilor $i demnităii personale a ei" subordonarea subordonarea ei persoanelor strict determinate determinate - $efului de gardă, autorului $efului de gardă $i caporalului de scimb" toate persoanele sunt obligate să e#ecute necondiionat necondiionat cerinele santinelei legate de serviciul său" santinela are dreptul dreptul să facă uz de armă în cazurile indicate în prezentul Regulament. (!)'ligatiunile militarului. Să îneleagă datoria sa de militar al Forelor Armate, să-$i e#ecute în mod e#emplar e#emplar atribuiile atribuiile de serviciu, să însu$ească însu$ească arta militară" să cunoască funciile, gradele militare $i numele $e0lor săi direci pînă la comandantul unităii inclusiv" să stimeze comandanii comandanii /$e0i' $i superiorii, să păstreze onoarea $i demnitatea camarazilor, să respecte regulile de politee militară, de conduită $i de e#ecutare e#ecutare a salutului militar" să se călească zilnic, sa-$i perfecioneze pregătirea 0zică, să respecte regulile de igienă personală" să respecte în permanenă inuta regulamentară regulamentară $i să 0e îngriit" să cunoască la perfecie $i să întreină întreină în stare de funcionare, funcionare, curăat, gata gata de luptă ecipamentul, ecipamentul, armamentul $i tenica militară încredinată" să poarte cu griă ecipamentul, să-l repare la timp $i îngriit, să-l curee zilnic $i să-( păstreze în locurile stabilite" să respecte întocmai prevederile prevederile de securitate securitate la manipularea manipularea armamentului, armamentului, tenicii $i în alte cazuri, precum $i cerinele de sigurană contra incendiilor" la necesitatea de a pleca din subunitate, să ceară aprobarea aprobarea comandantului de grupă, iar la înapoiere să-i raporteze despre sosire"permanent sosire"permanent să aibă un comportament adecvat, să nu admită încălcări ale ordinii publice $i fapte nedemne faă de populaia civilă. 1*!)'ligatiile santinelei. Santinela are Santinela are următoarele atribuii: atribuii : Să păzească cu vigilenă $i stoicism postul său" să e#ecute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mîini arma $i să nu o dea nimănui, inclusiv persoanelor în subordinea cărora se a%ă" mi$cîndu-se pe itinerarul indicat sau a%îndu-se pe turnul de observaie, să ină sub observaie căile de acces la post, îngrăditurile $i să raporteze prin miloacele miloacele de legătură legătură despre e#ecutarea serviciului în termenele indicate de tabelele de posturi" să nu părăsească postul pînă nu va 0 scimbat sau scos, ciar dacă viaa sa se a%ă în pericol" părăsirea fără voie a postului este o crimă militară" să aibă la post arma încărcată după regulile indicate în pct.3?, întotdeauna gata de uz" să nu permită la post, mai aproape de distana indicată în tabelele de posturi $i marcată pe teren cu semnele otarului de interdicie, accesul nimănui, cu e#cepia $efului de gardă, autorul $efului de gardă, caporalului său de scimb $i a persoanelor care îi însoesc" să cunoască itinerarul $i gra0cul de mi$care a miloacelor de transport, de asemenea, semnele de recunoa$tere $i semnalele lor" să poată aplica la post miloacele de stingere a incendiilor" să ceme $eful de gardă în caz de depistare a defectelor în îngrăditurile obiectivului obiectivului /la post' $i de încălcări de ordine în apropierea postului său sau a postului vecin" auzind lătratul cîinelui de pază, să informeze fără întîrziere despre aceasta la încăperea gărzii. 11. Sti mulari le repez un miloc important de apreciere a act-tii subalternului subalternului de catre commandant/sef', de educare si stimulare a indeplinirii constiincioase constiincioase a datoriei miliatre, de intarire a discilinei militare si a ordinii regulamentare in toate situatiile. Fiecare camandant este obligat sa stimuleze militarii din subordine pt initiative rationala, sirguinta si distinctive in serviciu. Pt barbatie si eroism manifestate in timpul indeplinirii datoriei militare, pt indici inalti in pregatirea de lupta, pt insusirea e#celenta a tenicii de lupta noi si comle#e, pt alte merite deosebite fata de RM si fata de FA, comandantii de unitati militare, de institutii, ce au autoritate dusciplinara, au dreptul sasi propuna subalternii subalternii pt a li se conferi distinctii de stat ale RM 12!+radele militare si insemnele distincte.Fiecărui distincte.Fiecărui militar i se acordă grad militar în condiiile stabilite de legislaia Republicii Republicii Moldova.Dradul militar se acordă militarului în dependenă de pregătirea pregătirea profesională, vecimea în serviciu, în funcia deinută $i calitatea îndeplinirii obligaiilor funcionale. Cl poate 0 retras în cazurile prevăzute de regulamentele militare $i legislaia Republicii Moldova. Militarii care î$i fac studiile la instituiile de învăămînt militar militar se numesc! acei acei care nu au grad militar militar studeni, iar acei care au grad - conform gradului respectiv.n dependenă dependenă de situaia de serviciu $i gradele militare pe care le dein, unii militari în raport cu alii pot 0 $e0 sau subordonai. ,e-ul are ,e-ul are dreptul să dea ordine subordonatului $i să ceară e#ecutarea lor. 8eful trebuie să 0e pentru subordonat un e#emplu de atitudine plină de tact cu stăpînire de sine $i să nu admită atît familiaritate, cît $i atitudine preconcepută. preconcepută. 8eful poartă răspundere pentru aciuni care înosesc onoarea $i demnitatea subordonatului. Su'ordonatul este Su'ordonatul este obligat să e#ecute necondiionat ordinele $efului. &upă e#ecutarea ordinului el are dreptul să înainteze o reclamaie, dacă consideră ca faă de el s-a procedat incorect. 8e0i, cărora militarii le sunt subordonai pe linie de serviciu, 0e $i temporar, se numesc $e0 direci.8eful direct, în funcia imediat superioară unui subordonat, se nume$te $ef nemilocit. &upă gradele militare pe care le dein, sunt $e0 /daca ace$tia se a%ă în serviciul militar'!militarii în grad de 1generalE - pentru o0erii superiori $i cei inferiori, pentru subo0eri, sergeni $i soldai" o0erii superiori cu gradele militare colonel, locotenentcolonel, maior - pentru o0erii inferiori, pentru subo0eri, sergeni $i soldai" o0erii inferiori - pentru subo0eri, sergeni $i soldai"subo0erii soldai"subo0erii - pentru sergeni $i soldai din aceea$i unitate militară"sergenii militară"sergenii - pentru soldai din aceea$i unitate militară. Militarii, care după situaia lor de serviciu $i gradului militar deinut /pct. +?,+' nu sunt în raport cu ali militari $e0 sau subordonai, subordonai, pot 0 superiori, inferiori sau egali. Superioritatea este determinată de gradele militare ale militarilor. Superiorii după gradele militare, în cazul încălcării de către inferiori a disciplinei militare $i ordinii publice, a regulilor de conduită militară $i de port a inutei militare, sunt obligai să ceară de la ace$tia înlăturarea încălcărilor încălcărilor date. 4nferiorii după grad sunt obligai sa e#ecute necondiionat necondiionat aceste cerine ale superiorilor. superiorilor. n cazul îndeplinirii în comun a îndatoririlor îndatoririlor de serviciu de către militarii, care nu sînt subordonai recipr reciproc oc $i cînd relaiile de serviciu între ei nu sînt determinate de comandant /$ef', $ef este considerat - superiorul după funcie, iar cu funcii egale - superiorul după gradul militar. 13. &nterdictiile santineleiSantinelei i se interice: să interice: să doarmă, să $adă, să se spriine de ceva, să scrie, să citească, să cînte, să vorbească, să mănînce, să bea, să fumeze, să-$i satisfacă necesităile necesităile 0ziologice, să primească de la cineva sau să transmită cuiva vreun obiect" să împingă cartu$ul în camera cartu$ului, dacă nu e nevoie.Santinela nevoie.Santinela trebuie să răspundă doar la întrebările întrebările $efului de gardă, gardă, autorului lui, lui, caporalului de scimb scimb $i persoanelor sosite pentru control. 14. Stimularile acordate militarilor in termen - Soldailor $i sergenilor li se pot aplica următoarele stimulări! ridicarea sanciunilor disciplinare aplicate anterior" e#primarea de mulumiri" acordarea permisiei în afara locului de dispunere a unităii, a instituiei, instituiei, de pînă la G de ore /o dată pe lună'" în$tiinarea în$tiinarea la domiciliu domiciliu sau la locul de muncă muncă /de studii' anterior anterior
despre îndeplinirea e#emplară a serviciului militar" acordarea de diplome, cadouri de pre sau bani" înmînarea fotogra0ei personale e#ecutate lîngă &rapelul de :uptă desfă$urat al unităii militare" acordare soldailor a gradului militar de caporal" acordarea de grade militare, pînă la cel de sergent-maor inclusiv, sergenilor" înscrierea numelui în 9artea de Hnoare a unităii militare, a instituiei" acordarea concediului de stimulare cu durata de pînă la (> zile. 15. )'ligatiil e caporalului de sc/im'!să cunoasc ă postur ile sale, amplasamentul $i otarele lor, rutele de plecare la ele, condiiile de pază $i apărare /observarea, cîmpul de tragere, îngrăditurile' $i atribuiile speciale ale santinelei la 0ecare post"să primească de la caporalul de scimb al gărzii veci amprentele de sigilii /plumbului pentru sigilat', iar la instalarea santinelelor la posturi să primească obiectivele pentru pază conform tabelelor de posturi $i să raporteze despre aceasta $efului de gardă"să controleze înainte de plecarea la posturi cunoa$terea de către santinele a atribuiilor sale, de asemenea, dacă au lăsat în încăperea pentru gardă accesoriile de fumat $i de aprindere"să urmărească corectitudinea încărcării armelor înainte de plecarea la posturi $i descărcarea lor după sosirea de la posturi /pct. 3I, 3?'"să raporteze la întoarcerea scimbului $efului de gardă despre e#ecutarea scimbului, starea posturilor, despre toate neaunsurile $i măsurile luate pentru licidarea lor"să controleze, cu permisiunea $efului de gardă, serviciul santinelelor din subordine. 9aporalul de scimb al gărzii de arest, în afară de aceasta, trebuie să cunoască numărul persoanelor arestate a%ate sub paza santinelelor din subordinea lui. 1". Drepturile comandantului de grupa Pt barbatie si eroism manifestate in timpul indelinirii datoriei militare, pt indci inalti in pregatirea de lupta, pr insusirea e#celenta a tenicii de luta noi si conple#e, pt alte merite deosebite fata de rm si fata de FA, comandantii de pluton au dreptul sa-si propuna subalternii pt a li se conferi distinctii de stat ale RM. 1#. 0omandantii si su'ordonatii. Superiorii si in-eriorii n dependenă de situaia de serviciu $i de gradele militare pe care le dein, unii militari în raport cu alii pot 0 $e0 sau subordonai. 8eful are dreptul să dea ordine subordonatului $i să ceară e#ecutarea lor. 8eful trebuie să 0e pentru subordonat un e#emplu de atitudine plină de tact $i de stăpînire de sine $i să nu admită atît familiaritate, cît $i atitudine preconcepută. 8eful poartă răspundere pentru aciunile ce înosesc onoarea $i demnitatea subordonatului. Subordonatul este obligat să e#ecute necondiionat ordinele $efului. &upă e#ecutarea ordinului, subordonatul are dreptul să înainteze o reclamaie, dacă consideră ca faă de el s-a procedat incorect. 8e0i, cărora militarii le sînt subordonai pe linie de serviciu, 0e $i temporar, se numesc $e0 direci.8eful direct, în funcia imediat superioară unui subordonat, se nume$te $ef nemilocit. &upă gradele militare pe care le dein, sînt $e0 /daca ace$tia se a%ă în serviciul militar'! o0erii cu grade supreme - pentru corpul de o0eri cu gade superioare $i cei cu gade inferioare, pentru efectivul de subo0eri, sergeni $i soldai" o0erii cu grade superioare - pentru corpul de o0eri cu gade inferioare, pentru efectivul de subo0eri, sergeni $i soldai" o0erii cu grade inferioare - pentru efectivul de subo0eri, sergeni $i soldai" subo0erii - pentru efectivul de sergeni $i soldai din aceea$i unitate militară" sergenii - pentru efectivul de soldaii din aceea$i unitate militară. Militarii, care după situaia lor de serviciu $i după gradul militar deinut /pct. G<-G ale prezentului regulament' nu sînt în raport cu ali militari $e0 sau subordonai, pot 0 superiori, inferiori sau egali. Superioritatea este determinată de gradele militare ale militarilor.Superiorii după gradele militare, în cazul încălcării de către inferiori a disciplinei militare $i a ordinii publice, a regulilor de conduită militară $i de port al inutei militare, sînt obligai să ceară de la ace$tia înlăturarea încălcărilor respective. 4nferiorii după grad sînt obligai sa e#ecute necondiionat aceste cerine ale superiorilor.n cazul îndeplinirii în comun a îndatoririlor de serviciu de către militari, care nu sînt subordonai reciproc, $i cînd relaiile de serviciu între ei nu sînt determinate de comandant /$ef', $ef este considerat superiorul după funcie, iar în cazul egalităii funciilor - superiorul după grad militar. 1%. . Autorul e-ului de gardă se a%ă în subordinea $efului de gardă. l are următoarele atri'uii: să cunoască sarcinile gărzii, instrucia pentru $eful de gardă $i atribuiile tuturor militarilor din gardă"să primească la scimbul gărzilor încăperea pentru gardă $i, după listă, utilaul, inventarul $i bunurile materiale"în absena sau în timpul de odină a $efului de gardă să e#ercite atribuiile lui"să trimită la ordinul $efului de gardă scimburile la posturi $i să controleze serviciul santinelelor"să întocmească gra0cul de scimb al santinelelor la intrarea în încăperea pentru gardă $i să e#ecute scimbul lor"să controleze alimentarea la timp a personalului gărzii" starea de funcionare a utilaului, inventarului $i bunurilor materiale, curăenia $i ordinea în încăperea pentru gardă $i pe teritoriul adiacent, de asemenea, încălzirea sobelor la timp $i iluminaia"să însoească la ordinul $efului de gardă persoanele care e#ecută controlul serviciului santinelelor. (3. $)DL D APL&0A6 A S7&$L86&Lor :a stabilirea tipului de stimulare, comandanii /$e0i' in cont de meritele sau de evidenierea în serviciu a militarului, precum $i de atitudinea lui faă de serviciu. n cazul în care comandantul /$eful' consideră că autoritatea disciplinară ce i-a fost acordată este insu0cientă pentru aplicarea stimulării, el are dreptul să facă un demers comandantului /$efului' superior în vederea stimulării militarilor merituo$i. Stimulările se comunică verbal sau prin ordin, în faa formaiei sau la adunarea /consfătuirea' militarilor. Mulumirea se e#primă pentru e#ecutare impecabilă a misiunilor sau pentru atitudine e#emplară faă de obligaiile funcionale. Mulumirea poate 0 verbală sau scrisă - pentru militarii prin contract, în funcie de importana meritului, $i numai verbală pentru militarii în termen, militarii cu termen redus $i studenii instituiilo r de învăămînt militar. Permisia $i concediul de stimulare se acordă pentru indici înali în e#ercitarea funciei, pentru e#ecutarea impecabilă a cerinelor regulamentelor militare, pentru e#ecutarea întocmai a misiunilor. Permisia se acordă militarilor în termen $i militarilor cu termen redus pentru o durată de pînă la G de ore în zilele de sărbătoare sau de odină, asigurîndu-se meninerea stării permanente a pregătirii de luptă a unităilor militare. 9oncediul de stimulare cu durata de pînă la (> zile poate 0 acordat militarilor prin contract, militarilor în termen, în perioada serviciului militar, pentru rezultate înalte în îndeplinirea obligaiilor de serviciu, pentru disciplină militară e#emplară $i indici înali în pregătirea de luptă sau în e#ecutarea serviciului de gardă ori de garnizoană. 9oncediul de stimulare se acordă! militarilor prin contract - o dată pe an" militarilor în termen, după trei luni de îndeplinire a serviciului militar - numai o dată pentru perioada îndeplinirii serviciului militar. Studenii instituiilor de învăămînt militar care, pe parcursul anului de studii, au susinut sesiunile cu media cel puin JbineE bene0ciază de concediu de stimulare cu durata de pînă la (> zile. Scrisoarea de mulumire se e#pediază pentru indici înali în pregătirea de luptă, pentru comportament impecabil atît în unitate, cît $i în afara ei. &iplomele se acordă pentru indici înali în pregătirea de luptă, la aplicaii, competiii sportive $i activităi cultural-educative, pentru succese în activitatea $tiini0că $i de
raionalizare în domeniul militar, precum $i la trecerea în rezervă /retragere'. 9adouri de pre /inclusiv nominale' sau bani se acordă pentru indici înali în e#ercitarea funciei, la aplicaii $i competiii de specialitate, la activităi sportive $i culturaleducative, precum $i la trecerea în rezervă /retragere'. nmînarea fotogra0ilor militarilor e#ecutate lîngă &rapelul de :uptă desfă$urat al unităii militare se efectuează pentru serviciul e#emplar sau pentru e#ecutarea unor misiuni deosebite. nscrierea numelui în 9artea de Hnoare a unităii militare, a instituiei se efectuează pentru indici înali în pregătirea de luptă, iniiativă raională în e#ecutarea unor misiuni deosebite, bărbăie $i eroism, participare activă la licidarea consecinelor calamităilor naturale. Se decorează cu armă albă sau armă de foc nominală o0erii pentru merite deosebite în asigurarea securităii militare a Republicii Moldova. &ecorarea se efectuează de către conducătorul structurii militare. Ridicarea sanciunii disciplinare se efectuează numai în cazul în care ea $i-a produs efectul educativ $i militarul $i-a scimbat atitudinea faă de îndeplinirea datoriei militare. =u pot 0 ridicate simultan mai multe sanciuni disciplinare. 2*. modul de dare si e9ecutare a ordinilor Hrdinele se dau pe linie de subordonare. n situaii deosebite, $eful superior poate da ordin subordonatului peste $eful nemilocit al acestuia. n asemenea cazuri, el comunică despre aceasta $efului nemilocit al subordonatului sau ordonă acestuia ca el însu$i să raporteze $efului său nemilocit.Hrdinul comandantului /$efului' trebuie să 0e în corelaie cu prevederile legislaiei în vigoare, regulamentelor militare $i ale altor acte normative. 9omandantul /$eful', înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze minuios situaia $i să prevadă măsurile de asigurare a e#ecutării ordinului. Cl poartă răspundere pentru ordinul dat $i pentru consecinele acestuia, pentru corespunderea ordinului legislaiei în vigoare, precum $i pentru abuz de putere $i e#ces de putere sau pentru depă$irea atribuiilor de serviciu în ordinul pe care îl dă $i pentru neluarea măsurilor de e#ecutare a acestuia. Hrdinul trebuie să 0e formulat clar, să nu admită interpretări ambigue $i să nu provoace îndoieli subordonatului. Hrdinul comandantului /$efului' trebuie să 0e e#ecutat necondiionat, e#act $i în termen. Militarul, după primirea ordinului, răspunde 1Am înelesE $i apoi îl e#ecută. &acă este necesar să se convingă că ordinul dat a fost îneles ust, comandantul /$eful' poate să ceară repetarea lui succintă, iar militarul care a primit ordinul se poate adresa comandantului /$efului' cu rugămintea de a i se repeta acesta. &espre e#ecutarea ordinului primit militarul este obligat să raporteze $efului care a dat ordinul, precum $i $efului său nemilocit. &acă militarul care e#ecută ordinul prime$te de la un alt $ef superior după situaia de serviciu un nou ordin, care împiedică e#ecutarea primului, el raportează despre aceasta $efului care a dat ordinul nou $i, în cazul în care acesta este con0rmat, îl e#ecută pe ultimul.9el care a dat noul ordin comunică despre aceasta $efului care a dat primul ordin. 21. ordinea interioara in corpul de garda 4n corpul de gardă trebuie să 0e respectate lini$tea $i ordinea. Se interzice de a cînta $i interpreta la instrumente muzicale. Se permite de a asculta radioul prin că$ti, de a citi, scrie, uca $a, dame $i narde. Fumatul $i curăarea încălămintei se permit doar în locurile special amenaate. Cfectivul care e#ecută serviciul în corpul de gardă peste (-) zile, se permite de a avea televizor $i de a viziona programele televizate în timpul determinat de instrucia pentru $eful de gardă, pentru a nu crea di0cultăi în e#ecutarea sarcinilor de către gardă $i somnului scimbului de odină. Pistoalele-mitralieră $i mitralierele sunt puse la rastel fără încărcătoare, carabinele sunt puse la rastel neîncărcate, cu trăgaciul apăsat. Rastelurile în corpul de gardă la necesitate se încid sub lacăt.9artu$ierele cu încărcătoarele pline pentru pistoalele-mitralieră /magaziile pentru carabine' $i tecile cu baioneta-cuit nu se scot de pe centuri. ncărcătoarele pentru mitraliere se păstrează într-o ladă specială a rastelului încisă sub lacăt, iar ceia se a%ă la $eful de gardă.Personalului gărzii i se permite în corpul de gardă să 0e fără coifură $i mantale /scurte îmblănite, scurte încălzite de campanie', dar ecipat. Mantalele scoase /scurtele îmblănite, scurtele de campanie încălzite' $i coifurile vor 0 în garderobă.Meninerea în ordine a corpului de gardă $i a teritoriului adiacent, de asemenea, de încălzirea sobelor răspunde personalului de gardă.n afară de meninerea ordinii interioare zilnice, cel puin o dată pe săptămînă în zilele stabilite de comandantul comenduirii garnizoanei se e#ecută dezinfecia pro0lactică a corpului de gardă. 22. responsa'ilitatea militarilor pt incalcarea disciplinei militare....n cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea publică, comandantul trebuie să-i amintească de obligaiile serviciului militar, iar în caz de necesitate, să aplice o sanciune disciplinară. n limitele autorităii disciplinare acordate, el are dreptul să aplice orice sanciune care, în opinia sa, poate avea un efect educativ ma#im asupra militarului care a comis încălcarea.Persoanele care încalcă disciplina militară $i ordinea publică, la decizia comandanilor, pot 0 discutate în colectiv! soldaii - la adunarea efectivului" sergenii - la adunarea sergenilor, subo0erilor $i o0erilor" subo0erii - la adunarea subo0erilor $i o0erilor" o0erii - la adunarea o0erilor. n afară de aceasta, încălcările grave comise de militarii prin contract pot 0 e#aminate la consiliile de onoare, ale căror organizare $i activitate sînt reglementate prin actele normative ale conducătorului structurii militare. Kotărîrile acestor consilii au caracter de recomandare pentru comandanii /$e0i' de unităi militare, de instituii în vederea aplicării sanciunilor disciplinare, în limita drepturilor acordate.9omandantul /$eful' e#aminează otărîrea consiliului de onoare cu demersul pentru retrogradare în funcie cu o treaptă sau retrogradare cu un grad, pentru e#matriculare din instituia de învăămînt militar, pentru eliberare din serviciul militar $i ia decizia corespunzătoare în termen de +> de zile de la data primirii demersului. Pentru comiterea infraciunilor, militarii poartă răspundere penală conform legislaiei în vigoare.Militarul căruia i-a fost aplicată sanciune disciplinară pentru comiterea infraciunii nu este scutit de răspundere penală. n cazuri e#cepionale, cînd luarea deciziei nu poate 0 amînată, se admite suspendarea din funcie a sergenilor, a subo0erilor $i o0erilor pe un termen de pînă la +> de zile. 23. regulile de e9ecutare a salutului 5oi militarii, la întîlnire /depă$ire', sînt obligai sa se salute reciproc, respectînd cu strictee regulile stabilite de Regulamentul instruciei de front al Forelor Armate ale Republicii Moldova.Subordonaii $i inferiorii în grad militar salută primii, iar în cazul egalităii gradelor militare - se salută reciproc.Militarii sînt obligai să dea onorul militar! la intonarea 4mnului de Stat"mormîntului Soldatului =ecunoscut"mormintelor comune ale osta$ilor căzui în luptele pentru suveranitatea, independena $i integritatea teritorială a Republicii Moldova"&rapelului de luptă al unităii militare"procesiunilor funerare, însoite de subunităi militare. @nităile $i subunităile militare a%ate în formaie salută la comandă!Pre$edintele Republicii Moldova - 9omandant suprem al Forelor Armate"conducătorii /persoanele cu funcii de răspundere care conduc structura militară' structurilor militare"generalii $i toi $e0i direci ai unităii /subunităii' militare. @nităile $i subunităile militare, de asemenea, salută la comandă!mormintele comune ale osta$ilor căzui în luptele
pentru suveranitatea, independena $i integritatea teritorială a Republicii Moldova"&rapelul de luptă al unităii militare"procesiunile funerare, însoite de subunităi militare"una pe alta, atunci cînd se întîlnesc. . n timpul desfă$urării $edinelor în clase /încăperi', comanda 1&RCPL4E, 1Ateniune, &RCPL4E sau 1&HM=4:HR HF4LCR4E se dă la începutul $i la sfîr$itul 0ecărei $edine. 24. ca la 1". 25.Despre politetea militara si conduita militarilor Militarii sînt obligai să servească în permanenă drept e#emplu de înaltă cultură, modestie $i cumpătare, să păstreze cu s0nenie onoarea militară, să-$i apere demnitatea $i să stimeze demnitatea celorlali. C necesr de inut cont, că după comportamentul militarilor se udecă nu numai despre ei în particular, dar $i despre onoarea Forelor Armate în ansamblu.Relaiile între militari se constituie pe baza stimei reciproce. Pe întrebări de serviciu ei trebuie să se adreseze unul altuia prin ;Dumneavoastră<. :a adresarea personală, militarii î$i nominalizează gradul, fără a indica genul de arma sau serviciul. 9omandanii $i superiorii, la adresarea către subordonai $i inferiori pe linia serviciului, îi numesc după gradul militar $i nume sau numai după grad, în ultimul caz adăugînd înaintea gradului cuvîntul 1 domnule2. Studenii instituiilor de învăămînt militar, care nu au grade militare ale efectivului de sergeni $i subo0eri, în adresări sînt numii! ;Student $oraru< ;Domnule student<.Subordonaii $i inferiorii, la adresarea către comandani $i superiori, îi numesc după grad, adăugînd înaintea gradului cuvîntul 1 domnule2.:a adresarea la un grup de o0eri /la adunări, consfătuiri', se folose$te e#presia! ;Domnilor o=eri<.n afara orelor de serviciu $i a formaiei, o0erii pot să se adreseze unul altuia după grad sau pe nume. n viaa cotidiană, o0erilor li se permite folosirea e#presiei a0rmative ;cuv>nt de o=ernsoitorului i indeplinirea practică a lor . nsoitorul este răspun.ător de paza persoanelor arestate la însoirea lor în limitele arestului. Cl se a%ă în subordinea $efului de gardă $i a autorului acestuia. Anso4itorul este o'ligat: să păzească persoanele arestate la comanda $efului de gardă sau a autorului acestuia la toaleta matinală $i de seară, satisfacerea necesităilor 0ziologice $i la plimbare, de asemenea, în timpul dereticării
camerelor $i încăperilor arestului, inBnd a rma 1la umăr2 "să urmărească ca persoanele arestate să nu fumeze $i să nu comunice cu persoane străine "să prevină persoana arestată ce evadează prin somaia ;Stai? că trag zile de la data la care comandantul /$eful' a a%at despre comiterea încălcării /abaterii', dar nu mai tîrziu de +> de zile de la data constatării ei, fără a lua în calcul timpul a%ării militarului în concediul anual de odină, în concediul de studii sau în concediul medical. Sanciunea disciplinară nu poate 0 aplicată după e#pirarea a I luni din ziua comiterii încălcării /abaterii'. n termenul indicat nu se include durata desfă$urării procedurii penale. 9omandantul /$eful' care a făcut abuz de autoritatea disciplinară acordată poartă răspundere în conformitate cu legislaia în vigoare. 9omandantul /$eful' superior are dreptul să anuleze sanciunea disciplinară aplicată de comandantul /$eful' inferior în cazul în care consideră că aceasta nu corespunde gravităii încălcării /abaterii' comise $i poate aplica o sanciune mai aspră sau mai blîndă. Prevenirea despre necorespunderea parială funciei se aplică numai o dată în perioada a%ării militarului prin contract în funcie. &acă această sanciune nu a avut efectul scontat, militarul prin contract este eliberat din serviciul militar în modul stabilit de lege. 3*.)'ligatiunile comandantului de grupa1.)'ligaiunile comandantului de grupă 9omandantul de grupă este obligat!să instruiască $i să educe soldaii grupei, iar cînd e#ecută misiuni de luptă 7 să comande cu pricepere grupa "să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul de na$tere, naionalitatea, calităile individuale, ocupaia pînă la serviciul militar, situaia familială, succesele $i lipsurile în pregătirea de luptă ale 0ecărui subo rdona t"să urmărească e#ecutarea orarului zilnic, curăenia $i ordinea interioară în grupă, să ceară respectarea de către subordonai a disciplinei militare "7 să cunoască materialul, regulile de e#ploatare a armamentului, tenicii militare $i altor materiale ale grupei, să urmărească e#istena acestora, să le controleze zilnic $i să le întreină în ordine $i st are b ună" să le cultive soldailor grupei inuta ostă$ească $i rezistena 0zică"să se îngriească de subordonai $i să le studieze în amănunte nevoile " să urmărească îngriirea, starea bună a îmbrăcămintei $i în călămint ei subo rdonailor , aust area corectă a ecipamentului, respectarea de către acestea a regulilor de igienă individuală $i d e po rt al in utei " să urmărească zilnic curăenia încălămintei, îmbrăcămintei $i uscarea obielelor, ciorapilor, precum $i reparaia la timp a încălămintei $i îmbrăcămintei" să urmărească ca după trageri $i $edine la subordonai să nu rămînă cartu$e de război $i de manevră, grenade, focoase $i substane e#plozibile "să raporteze lociitorului comandantului de pluton toate cazurile de îmbolnăvire, reclamaiile $i cererile subordonailor, abaterile $i măsurile luate în vederea prevenirii acestora, încuraările $i pedepsele disciplin are aplicate, precum $i cazurile de pierdere sau defectare a armamentului $i a altor miloace materiale "să cunoască în orice moment răspîndirile subordonailor. 31.$odalitatea de sc/im'are a santinelelor la posturi .Santinela poate 0 scimbată sau scoasă din post doar de $eful de gardă, autorul $efului de gardă $i de caporalul de scimb în subordinea căruia se a%ă. 4ntrînd în post, militarul de gardă în prezena caporalului de scimb /$efului de gardă sau autorului lui' $i a santinelei ce se scimbă, trebuie să e#amineze $i să controleze personal prezena $i funcionarea a tot ce trebuie luat sub pază conform tabelelor de post" la intrarea în postul de pază a persoanelor arestate el trebuie să controleze funcionarea zăvoarelor, zăbrelele $i numărul de persoane arestate ce se a%ă în camere. 32.$odalitatea de evidenta a stimularilor si sanctiunilor disciplinareArt.). - 8e0i nemilocii sînt obligai să raporteze ieraric despre aplicarea stimulărilor $i sanciunilor disciplinare faă de! soldai $i sergeni - comandanilor de companii $i celor egali cu ei, zilnic" militarii prin contract - $e0lor de state maore ale unităilor militare, săptămînal.b Cvidena stimulărilor $i a sanciunilor disciplinare este inută în toate subunităile /de la companie în sus', în unităile militare $i în instituii. 5oate stimulările $i sanciunile disciplinare inclusiv stimulările aplicate de comandant /$ef' pentru întreg efectivul subunităii, unităii militare, instituiei, sînt înscrise în 0$a de serviciu în termen de cel mult < zile. Fi$ele de serviciu se completează!în subunitate pentru soldai $i sergeni" în statul maor al unităii militare pentru subo0eri $i o0eri"în statul maor ieraric superior - pentru comandanii /$e0i' unităilor militare /instituiilor', pentru o0erii acestui stat maor. :a e#pirarea termenului de aciune a sanciunii disciplinare, în 0$a de serviciu a militarului, la rubrica JSanciuni disciplinareE, serviciul personal al unităii notează e#pirarea aciunii sanciunii disciplinare. n cazul în care sanciunea disciplinară se ridică, în 0$a de serviciu a militarului, la rubrica JSanciuni disciplinareE, serviciul personal al unităii notează cînd $i de către cine a fost ridicată sanciunea. 9omandanii de batalioane, de unităi militare, $e0i instituiilor $i cei egali cu ei sînt obligai să veri0ce, de ) ori pe an, 0$ele de serviciu pentru asigurarea aplicării corecte a stimulărilor $i sanciunilor disciplinare. Fiecare militar, cel puin de ) ori pe an, precum $i în caz de transfer la un nou loc de serviciu, va lua cuno$tină de 0$a sa de serviciu sub semnătură.n caz de transfer al militarului, 0$a de serviciu se e#pediază la noul loc de serviciu. 33.)'ligatiunile soldatului)'ligaiunile soldatului Soldatul pe timp de pace $i pe timp de război răspunde de e#ecutarea întocmai $i la timp a îndatoririlor $i misiunilor ce-i revin, precum $i de starea de funcionare a armamentulu său, a tenicii încredinate $i de integritatea materialelor ce i s-au repartizat. Cl se subordonează comandantului de grupă. Soldatul este obligat!să îneleagă profund datoria sa de osta$ al Forelor Armate, să-$i e#ecute în mod e#emplar îndatoririle de serviciu, să însu$ească totul ce-( învaă comandanii
/$e0i' "să cunoască funciile, gradele militare $i numele $e0lor săi direci pînă la comandantul de brigadă inclusiv "să stimeze comandanii /$e0i' $i superiorii, să păstreze onoarea $i demnitatea camarazilor, să respecte regulile de politee militară, de conduită $i de dare a salutului mil itar "să se călească zilnic, să-$i perfecioneze pregătirea 0zică, să respecte regulile de igienă individuală"să respecte în p erman enă inuta regul ament ară $i s ă 0 e îngriit"să cunoască la perfecie $i să întreină în stare de func ionare, curăate, gata de luptă armamentul $i tenica militară încredinate "să poarte cu griă ecipame ntul, să-( repa re la timp $i îngriit, să-( curăe zilnic $i să-( păstreze în locurile stabil ite "să respecte întocmai prevederile de securitate la manipularea armamentului, tenicii $i în alte caz uri, precum $i cerinele de sigurană contra incendiilor "la necesitatea de a pleca în limitele locului de dispunere a unităii, să ceară aprobarea comandantului de grupă, iar la înapoiere să-i raporteze sosirea " cînd se a%ă în afara locului de dispunere a unităii, să se comporte cu demnitate $i cinste, să nu admită încălc ări ale o rdin ii pub lic e $i fap te ned emn e fa ă d e populaia civilă. 34.$odalitatea de pregatire a garilor.&nstruirea practica e e-ectivului numit in seviciul de garda.&nstruirea practică a serviciului de gardă 9omandanii de unităi $i subunităi militare, care asigură personalul de gardă, sunt răspunzători de selectarea lui $i de pregătirea pentru e#ecutarea serviciului, de asemenea, de starea bună a armelor $i cartu$elor de război $i de prezentarea la timp a gărzilor la apel.Se interzice de a numi în gardă militari care încă n-au depus urămîntul militar, n-au însu$it programele respective de pregătire a contingentului nou-sosit, care au comis delincvente ce pot nimeri sub ancetare penală, asupra cărora are loc ancetarea penală, militarii bolnavi etc, care în momentul de faă după starea moral-psiologică nu pot e#ecuta serviciul de gardă, de asemenea, cei ce sunt pedepsii disciplinar. 8e0i de state maore ale unităilor militare, cu trei zile înainte d e începe rea serv iciului în garniz oană sau interior , sunt obligai să înmîneze comandanilor de subunităi, care asigură personalul de gardă, scemele de amplasare a posturilor, tabelele de posturi $i instruciile pentru $e0i de gărzi, pentru studierea de către personalul gărzilor. &upă studiere aceste documente sunt întoarse la statu l maor al unităii milita re.4n noaptea înainte de serviciu militarii numii în gardă nu vor e#ecuta nici un fel de servicii sau instruciuni $i munci. în z iua de i ntra re î n se rvi ciu, în o rele indic ate în r egim ul zilei personalul de gardă va dispune de cel puin + ore pentru pregătirea de serviciu, iar dacă se e#ecută serviciul peste )G de ore 7 cel puin G ore, inclusiv cel puin o oră pentru odină /somn' .Pregătirea personalului gărzii acordat de companie /baterie' este organizată de comandantul de companie /baterie' personal " a gărzii acordată de batalion /divizion' 7 de comandantul de batalion /divizion' personal, a gărzii acordate de unitatea militară 7 de către unul dintre lociitorii comandantului de unitate.Pregătirea pentru serviciul de gardă se e#ecută în trei etape !prima 7 cu două-trei zile înainte de intrarea în serviciu se face selectarea $i distribu irea personalul ui de gardă conform tabelelor de posturi"a doua 7 în ziua ce precedează intrarea în serviciu, în orele indicate în regimul zilei, cu personalul gărzii se desfă$oară instrucia de studiere a tezelor de regulamente, tabelelor de posturi, precizîndu-se pe macetele obiectivelor păzite obligaiile speciale $i variantele de aciune a santinelelor la posturi, de asemenea, a instruciilor respective $i a e#igenelor de securitate "a treia 7 în z iua de intrare în ser viciu se desfă$oară in struciunea practică cu însu$irea aciunilor santinelelor la posturi.4nstrucia de studiere a regulamentelor $i a obligaiilor speciale ale santinelelor se desfă$oară în clasa de pregătire a gărzilor, lec ia practică pentru garda în garnizoană 7 în tabăra de gardă a comenduirii militare, iar cea pentru garda interioară 7 în tabăra de gard ă a unităii militare ,în caz de e#ecutare a serviciului de gardă peste una-două zile de către acela$i personal de gardă, timpul de realizare a măsurilor etapelor întîi $i a doua de pregătire a gărzilor este stabilit de comandantul unităii militare, astfel încît să nu 0e în detrimentul c alităii de pregătire a gărzii.9u (< minute înainte de prezentarea la apel gărzile vor 0 gata de e#ecutarea serviciului $i NHP trece în subordinea $efului de gardă. &in oră$elul de gardă gărzile pleacă cu armele neîncărcate, avînd încărcătoarele în cartu$iere /în afară de militarii înarmai cu pistoale'.5oate gărzile de garnizoană din unitatea militară sunt trimise de o0erul de serviciu pe unitate. &espre trimiterea gărzilor el raportează comandantului /$efului de stat maor al unităii' $i comandantului comenduirii garnizoanei. 45 Actiunile sergentului de serviciu pe companie in timpul eliberarii si primirii armamentului si munitiilor militarilor (. Armamentul este distribuit personalului de către sergentul de serviciu pe companie numai din ordinul comandantului de companie sau al plutonierului de companie. 9înd subunitatea iese la anunarea alarmei, la aplicaii sau la $edine de pregătire, precum $i atunci cînd se distribuie la curăare, pentru armamentul $i muniia primite semnează în registru comandantul de pluton sau lociitorul acestuia, iar cînd intră în gardă - comandantul gărzii. Militarilor singulari armamentul li se distribuie contra semnătură personală.). Muniia pentru gardă se distribuie cu aprobarea comandantului de companie, iar subunităii de serviciu - prin ordinul o0erului de serviciu pe unitate, personal de către plutonierul de companie, tot el prime$te această muniie $i semnează în registru.+. n scopul urgentării distribuirii armamentului $i muniiei, în caz de alarmă, în registru se face din timp o meniune, care, la necesitate, se concretizează. Semnătura pentru primirea armamentului $i muniiei se face în timpul primirii lor. G? Aerisirea >ncăperilorAerisirea încăperilor în cazarmă se face de către plantoane, sub supravegerea sergentului de serviciu pe companie. în dormitoare, aerisirea se face înainte de stingere $i după de$teptare, iar în sălile de clasă 7 îna inte de înce pere a p rogr amu lui $i în timp ul repa usu lui într e o rele de curs. Pe timpul verii, podurile $i subsolurile clădirilor se aeris esc în permanenă. 4arna, aerisirea se e#ecută după programul aprobat de către comandantul de unitate. Ferestruicile pentru aerisire pe timpul rece, iar ferestrele pe timp de vară se descid cînd oamenii se a%ă în afara încăperilor. &acă oamenii nu ies din încăperi, ferestruicile sau ferestrele se descid numai pe o parte a încăperilor. Ferestrele descise se 0#ează în c îrlige. Pe timp de vară, ferestrele de la ospătarii, punctele medicale, toalete se utilează cu reele cu ociuri mărunte pentru protecia contra insectelor. 4nstalaiile de ventilare e#istente trebuie să 0e meninute în stare de funcionare. Nentilarea a%u#-aspiraie se pune în funciune în timpul stabilit de comandantul de unitate. Modul de iluminare este determinat de comandantul de unitate. 4luminatul cazărmilor se împarte >n ilumi nat de lucru $i iluminat de serviciu /lumină albastră-încisă slabă'.n dormitoare, în orele de somn se lasă iluminatul de serviciu " cînd iluminatul se face cu lămpi cu petrol, lămpile de serviciu ard în mod normal. :a intrarea în cazarmă, în camerele pentru păstrarea armamentului, în
coridoare, pe scări $i în toalete, în-cepînd cu înserarea $i pînă la luminarea de zi, se menine iluminatul de lucru. Supravegerea regimului de iluminare revine persoanelo r de serviciu $i plantoanelor. Programul orar de funcionare a 0ecărui loc de lampă $i persoana care răspunde de respectarea acesOuia, în scopul economiei de energie electrică, se vor înscrie pe o eticetă ce va 0 aplicată sub comutator /întrerupător'.Pentru cazuri de avarie sau de întrerupere temporară a iluminatului electric din alte cauze, sergenii de serviciu pe companii $i pe alte subunităi trebuie să dispună de surse de rezervă ale iluminatului, locurile de păstrare a cărora sunt determinate de comandantul de unitate.n încăperile unde efectivul acionează la semnalul 1Alarma2, la toate ferestrele este prevăzută mascarea luminii cu materiale speciale.Răspunderea de starea bună $i funcio narea surselor electrice de iluminat o poartă $eful serviciilor al unităii, prin intermediul persoanelor instruite special care îi sunt subordonate nemilocit, iar de buna funcionare a lămpilor cu petrol $i a altor surse locale de iluminare a încăperilor 7 plutonierul de companie $i persoana de serviciu pe subunitate. 4% Pentru comi terea de crim e? milit arii poartă răspundere penală conform legislaiei în vigoare. Militarilor în termen li se pot aplica următoarele pedepse disciplinare!Hbservaia,mustrare si mustrare aspra"numirea peste rBnd de serviciu/cu e#ceptia serviciului de garda si de garnizoana'-pina la I servicii/durata zilei de munca nu va depasi ore'"privarea de permisie in afara locului de dispunere a unitatii militare, a institutiei"arest-pina la < zile/c u e#c eptia femeilor militare' "retrogradareinfunctie cu otreapta" retrogradarea cu un grad" eliberarea din serviciul militar inainte de e#pirarea contractului-pentru soldatii si sergentii prin contract. 5* 6eparti.area t impului >n unitat ea militară se face astfel încît să 0e asigurată starea ei de pregătire permanentă în vederea luptei $i să 0e create condiiile de efectuare organizată a pregătirii de luptă a efectivului, de meninere a ordinii, disciplinei militare $i de educaie a militarilor, de ridicare a nivelului de cultură, de asigurare comunală multilaterală, de odină $i servire a mesei la timp.&urata totală a timpului săptămînal de serviciu al milit arilor prin contract nu trebuie să depă$ească durata timpului de muncă stabilit prin legislaia muncii a Republicii Moldova. &urata timpului de serviciu pentru militarii în termen este determinată de orarul zilnic al unităii militare. Militarilor în termen, precum $i militarilor care satisfac serviciul militar prin contract în instituiile militare de învăămînt ale instruirii profesionale $i în unităile militare-$coală li se acordă cel puin o zi /)G ore' de odină săptămînal. 9elorlali militari prin contract li se acordă cel puin o zi /)G ore' de odină săptămînal, însă nu mai pui n de I z ile de odin ă p e lu nă. Măsurile de urgenă, care sunt legate nemilocit de starea de pregătire în vederea luptei $i cea pentru mobilizare a unităii militare, se e#ecută la ordinul comandantului acesteia pe orice timp al zilei cu oferirea ulterioară a odinei de cel puin patru ore pentru militarii implicai.Militarilor prin contract, antrenai la e#ecutarea îndatoririlor serviciului militar în zilele de odină $i de sărbătoare, odina li se oferă în alte zile ale săptămînii prin otărîrea comandantului de unitate /subunitate', inîndu-se cont de interesele de serviciu. &urata odinei nu trebuie să depă$ească timpul de a%are în servi ciu în zil ele de odi nă $i de săr băt oa re. n cazul antrenării militarilor prin contract la e#ecutarea îndatoririlor serviciului militar peste durata stabilită a timpului săptămînal de serviciu $i imposibilităii de a-( compensa prin odină în alte zile ale săptămînii, atunci acest timp se sumează $i se acordă militarilor ca zile suplimentare de odină, care pot 0 alăturate la concediul de bază.Repartizarea timpului în unitatea militară în decurs de )G de ore, iar conform unor principii, $i în decurs de o săptămînă se stabile$te de orarul zilnic $i regulamentul timpului de serviciu. 52. D,7P7A6A? &BSP0C&A D D&$&BAC8 ,& APLL D SA68&imineaa, cu (> minute pînă la semnalul 1&e$teptareaE, sergentul de serviciu pe subunitate înfăptuie$te de$teptarea comandanilor de grupe /ecipe' $i lociitorilor comandanilor de plutoane, iar la ora stabilită /la semnalul 1&e$teptareaE' - de$teptarea generală a subunităii.&upă de$teptare, se efectuează înviorarea de dimineaă, curăenia încăperilor $i a teritoriului, aranarea a$ternutului, toaleta de dimineaă $i inspecia de dimineaă. Pentru inspecia de dimineaă, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate 19ompanie, pentru inspecie * A&@=ARCAE, lociitorii comandanilor de plutoane /comandanii de grupe' adună în formaie subunităile lor la locul stabilit. Sergentul de serviciu pe subunitate, după ce a adunat subunitatea, raportează plutonierului de subunitate despre pregătirea subunităii pentru inspecie. :a comanda plutonierului de subunitate, lociitorii comandanilor de plutoane $i comandanii de grupe desfă$oară inspecia de dimineaă. :a inspeciile de dimineaă se veri0că prezena militarilor, aspectul lor e#terior $i respectarea de către ei a regulilor de igienă corporală. Militarii care necesită asistenă medicală sînt înscri$i de către sergentul de serviciu pe subunitate /unitate' în registrul de evidenă a bolnavilor /Ane#a nr.(' pentru a 0 trimi$i la punctul medical al unităii.:a inspecia de dimineaă, comandanii de grupe ordonă înlăturarea neaunsurilor depistate, controlează e#ecutarea $i raportează lociitorilor comandanilor de plutoane rezultatele inspeciei, iar ace$tia - plutonierului de subunitate.Starea picioarelor, ciorapilor /obielelor' $i a leneriei de corp se controlează periodic, de regulă, înainte de stingere. &upă plimbare, la comanda sergentului de serviciu pe subunitate 19ompanie, pentru apel A&@=ARCAE, lociitorii comandanilor de plutoane /comandanii de grupe' adună în formaie subunităile lor pentru apel. Sergentul de serviciu pe subunitate,
după ce a adunat subunitatea, raportează plutonierului de subunitate sau persoanei care îl înlocuie$te despre adunarea la apelul de seară.Plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuie$te, după ce a dat comanda 1&RCPL4E, începe apelul. :a începutul apelului, el nominalizează gradele militare, numele militarilor înscri$i pe veci, pentru faptele lor de viteie, în lista subunităii /unităii' sau ca soldai de onoare. :a nominalizarea acestor militari, se raportează! 19utare /gradul militar $i numele' a căzut cu moarte de erou în luptele pentru libertatea $i independena PatrieiE sau 1Soldatul de onoare al companiei /gradul militar $i numele' se a%ă în rezervăE.&upă aceasta, plutonierul de subunitate sau persoana care îl înlocuie$te, controlează efectivul conform listei nominale. Auzindu-$i numele, 0ecare militar răspunde! 1PrezentE. Pentru cei abseni, răspund comandanii de grupe. &e e#emplu! 1n gardăE, 1n concediuE.&upă apel, plutonierul de subunitate dă citire ordinelor $i dispoziiunilor pe care trebuie să le cunoască toi militarii, anună serviciul de zi pentru ziua următoare $i stabile$te /precizează' modalităile de intervenie în caz de alarmă sau incendiu. :ociitorii comandanilor de plutoane numesc militarii de rînd pentru efectuarea curăeniei în ziua următoare. :a ora stabilită, se dă semnalul 1StingereaE, se aprinde lumina de serviciu $i se stabile$te lini$tea deplină. 53 )= erul de servi ciu pe pa rc este o 'liga t : să controlee minuios la toate persoanele care intră în parc permisele de intrare $i actele, notînd pe permisele valabile o singură dată ora sosirii $i plecării din parc " după terminarea scimbului să transmită permisele în subunitatea de servicii tenice a unităii militare " să permită desc/iderea încăperilor $i depozitelor din parc persoanelor desemnate prin -ordinul pe unitate, notînd aceasta în registrele respective, să asiste la desciderea lor " să dea apro'are personal pentru ie$irea din parc a ma$inilor $i deplasarea lor în i n t e r i o r u l p a r c u l u i " sa completee, după regulile stabilite, registrul cu evidena ie$ir ii-înapoi erii tenicii din $i în parc " sa supraveg/ee >napoierea la timp în parc a ma$inilor din cursă, iar în cazul cînd ele se rein 7 să raporteze o0erulu i de serviciu pe unitate "să controlee ieirea /intrare a' mate rialelor din parc /în parc' conform celor prevăzute în foaia de parcurs, să urmărească de asem enea , ca pe teritoriul parcului să nu pătrundă personae străine"s a u r m ă r e a s c ă r e s p e c t a r e a o r a r u l u i z i l n i c în pa rc $i să cu no as că ce lu cr ăr i se e# ec ut ă în pa rc $i de care subunităi, să nu permită e#ecutarea în parc a lucrărilor care nu sunt legate de întreinerea $i repararea ma$inilor $i altor categorii de tenică sau de amenaarea parcului" să cunoască >n permanenă e#istentul, consumul, precum $i numărul ma$inilor în stare bună $i al celor cu defect, al altei tenici $i armamentului" să urmărească meninerea curăeniei $i ordinii în încăperi $i pe teritoriul parcului, precum $i respectarea normelor de protecie a mediului în co n ur ăt or " >n pe ri oa da de ti mp rece să urmărească înc ăl zir ea cor ec tă $i la timp a sobelor din încă perile parcului $i din încăperile cu instăl aii de încălzire a apei $i uleiului, precum $i meninerea temperaturii stabilite în toate în că pe ri le " - >n de po i te le neîncălzite $i platformele neacoperite ale parcului să veri0ce dacă s-a eacua apa din sistemul de răcire a motorului, iar pe ger puternic să veri0ce dacă au fost scoase de pe ma$ini acumulatoarele $i dacă au fost puse tăbliele respective să supraveg/ee respectarea regulilor de prevenire $i stingere a incendiilor /ane#a (<' $i să veri0ce e#istentul $i starea miloacelor pentru stingerea incendiilor, miloacelor de semnalizare în caz de incendiu, precum $i starea de pregătire a ma$inilor de t r a c i u n e p e n t r u c a z d e i n c e n d i u " să ia măsuri pentru înt re ine rea te nic ă l a t imp a ma$ ini lo r $ i al to r ca te go r ii d e t e n i c ă î n a p o i a t e î n p a r c " să nu permită parcarea ma$inilor neprevăzute de program" să controlee ca seara, după terminarea tuturor lucr ărilor în parc, să 0e stinse luminile în încăperi $i lăsată numai iluminarea de serviciu, iar în e#t er ior ul par cu lui lum ini le să 0e apr ins e " să veri=ce e9istena $i starea lacătelor $i sigiliilor de la u$ile încăpe rilor /plat formel or împrem uite', destin ate pentru păstrarea licidelor tenice otrăvitoare " la sosirea >n parc a $e0lor direci, începînd de la lociitorii comandantului unităii în sus, precum $i a o0erului de serviciu peunitate să-i întîmpine $i să le dea raportul. 54. Serviciul de i răspunde de meninerea ordinii interioare, paza efectivului, armamentului, tenicii militare $i muniiilor, încăperilor $i bunurilor materiale ale unităii /subunităii' militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităi $i luarea la timp a măsurilor de prevenire a incidentelor, infraciunilor, încălcărilor grave de disciplină militară, precum $i pentru e#ecutarea altor obligaii ce in de serviciul interior.9omponena personalului destinat pentru serviciul de zi se anună în ordinul de bază pe unitate pe întreaga perioadă a anului calendaristic $i se modi0că în caz de necesitate.Cste prevăzută următoarea componenă a personalului destinat pentru e#ecutarea serviciului de zi al unităii! o0erul de serviciu pe unitate" autorul o0erului de serviciu pe unitate" garda" o0erul /subo0erul' de serviciu $i plantoanele pe parc, precum $i mecanicii-conductori /conducătorii auto' la autoveiculele de traciune de serviciu" sergentul de serviciu $i autorii acestuia pe punctul de control $i trecere" sergentul de serviciu pe statul maor al unităii $i agenii de legătură" serviciul de patrulă" serviciul de zi pe subunitate" felcerul sau instructorul sanitar de serviciu" pompierul de serviciu" subo0erul /sergentul' de serviciu pe cantină $i lucrătorii repartizai la cantină" subunitatea de intervenie /de serviciu'" tobo$arul-gornist de serviciu. 55. PLAB7)BL P PA60Plantonul pe parc se nume$te din rîndul soldailor $i sergenilor. Cl răspunde de respectarea ordinii în parc, de corectitudinea ie$irii $i intrării autoveiculelor în parc. Plantonul pe parc se subordonează o0erului /subo0erului' de serviciu pe parc. Plantonul pe parc are următoarele obligaii! să permită accesul militarilor în parc, precum $i ie$irea din parc $i intrarea în parc a autoveicule lor $i a altei tenici numai cu aprobarea o0erului /subo0erului' de serviciu pe parc"să urmărească meninerea ordinii în parc"să nu permită fumatul $i aprinderea focului în
încăperi $i pe teritoriul parcului, cu e#cepia locurilor special stabilite $i amenaate pentru aceasta"să supravegeze ca autoveiculele să 0e scoase /aduse' de la /la' locul de parcare numai cu aprobarea o0erului /subo0erului' de serviciu pe parc"în cazul izbucnirii unui incendiu, să raporteze imediat o0erului /subo0erului' de serviciu pe parc $i să întreprindă măsuri pentru stingerea lui"să raporteze imediat despre toate încălcările de ordine în parc o0erului /subo0erului' de serviciu pe parc.Plantonul e#ecută serviciul la intrarea în parc, iar plantonul din scimbul liber, pe timpul lucrărilor în parc, se a%ă pe teritoriul parcului $i urmăre$te respectarea ordinii interioare în parc, a regulilor de prevenire a incendiilor $i nu părăse$te locul său de a%are fără aprobarea o0erului /subo0erului' de serviciu pe parc.
autoveiculelor din parc în modul stabilit la pct.+(3.:a sosirea autoveiculului în parc $i după controlul e#ecutat de $eful punctului de control tenic, o0erul /subo0erul' de serviciu pe parc notează în foaia de parcurs $i în registrul de evidenă a ie$irii-înapoierii autoveiculelor timpul, indicaiile privind ilometrii parcur$i, iar după întreinere, autoveiculul se parcează $i se organizează paza în modul stabilit. 58.Destinatia, componenta personalului serviciului pe zi
Serviciul de i se nume$te pentru meninerea ordinii interioare, paza efectivului, armamentului, tenicii militare $i muniiilor, încăperilor $i mate rialelor unităii/subunităii' militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităi $i luarea la timp a măsurilor de prevenire a infraciunilor, precum $i pentru e#ecutarea altor îndatoriri ce in de serviciul interior.0omponena personalului destinat pentru serviciul de zi se anună în ordinul de zi pe unitate pe perioada de instrucie.Cste prevăzută următoarea componenă a personalului destinat pentru serviciul de zi al brigăzii /unităii'! o0erul de serv iciu pe unitate"autorul o0erului de serviciu pe unitate"subunitatea de intervenie"garda"o0erul de serviciu $i plantoanele pe parc" precum $i mecanicii-conductori/$oferii' la ma$inile de traciune de serviciu"felcerul sau instructorul sanitar de serviciu $i plantoanele pe punctul medical"sergentul de serviciu $i autorii acestuia pe punctul de control"sergentul de serviciu pe bucătărie $i sala de mese $i muncitorii în ospătărie"sergentul de serviciu pe statul maor al unităii"tobo$arul-gornist de serviciu"agenii de legătură"ecipa de pompieri"plantonul în serviciul special.Qilnic, prin ordinul de zi pe brigadă /unitate', se numesc! o0erul de serviciu pe unitate, autorul o0erului de serviciu pe pare, subunitatea de intervenie, precum $i subunităile de la care se nume$te personalul pentru serviciul d e zi $i personalul pentru lucru. :a necesitate, comandantul de brigadă /unitate' arc dreptul să reducă componena personalului destinat pentru serviciul de zi. &n serviciul de i pe companie sunt numii:sergentul de serviciu pe companie"plantonul pe companie. &n locul sergenilor de serviciu pe companii în unele batalioane, în funcie de efectivul lor $i de condiiile de instalare, la decizia comandantului de unitate, poate 0 numit un sergent de serviciu pe unitate, iar în subunităile de asigurarea unităii, cînd acestea sunt amplasate împreună - o persoană de serviciu pe aceste subunităi. =umărul de plantoane în cazurile menionate este stabilit în funcie de condiiile de amplasare a subunităilor, de asigurarea pazei $i meninerea ordinii interioare.5oate persoanele de serviciu $i autorii lor trebuie să poarte pe partea stBngă a pieptului /pe mBnă stBngă' o insignă /banderolă din pBnză' cu inscripia respectivă de diferii militari în perioade anumite, numărul de servicii pentru o0erii $i plutonierii mai ocupai pentru timpul acesta poate 0 redus de către comandantul de unitate. <3. P6+87&6A P6S)BALL& S6&0&L& D E&Statul maor al unităii militare, cu patru-cinci zile pînă la începutul lunii următoare, comunică comandanilor de subunităi zilele de intrare $i componena personalului destinat pentru e#ecutarea serviciului de zi pentru luna următoare.9omandanii subunităilor, din partea cărora se nume$te personalul pentru serviciul de zi, răspund nemilocit de selectarea efectivului $i de pregătirea acestuia pentru e#ecutarea serviciului, de sosirea la timp a personalului la $edină /instructa' la persoanele cu funcii de răspundere ale unităii $i la apel. . n noaptea care precede serviciul, persoanele numite în serviciul de zi vor 0 scutite de toate $edinele $i lucrările. Pompierii numii din partea ecipei de pompieri, care e#ecută serviciul în locul de dispunere a unităii, nu sînt scutii de $edine $i lucrări.:a orele indicate în programul zilnic, personalului i se acordă obligatoriu cel puin + ore pentru a se pregăti de e#ecutarea serviciului, inclusiv pentru desfă$urarea $edinei practice. Pregătirea personalului din componena serviciului de zi este efectuată de către plutonierul /sau persoana ce-l înlocuie$te' subunităii. Pregătirea personalului numit pentru e#ecutarea serviciului de zi din partea batalionului sau unităii militare este organizată de către comandanii corespunzători $i e#ecutată de către lociitorii acestora.Personalul din componena serviciului de zi, stabilit prin ordin pe unitate, în funcie de destinaia serviciului, sose$te la ora stabilită la $edină /instructa' la $eful statului maor al unităii, la lociitorii comandantului de unitate sau la o altă persoană cu funcii de răspundere, numită de către comandantul unităii în acest scop.9u (< minute pînă la apel,
personalul destinat serviciului de zi trebuie să 0e gata pentru e#ecutarea serviciului $i primit în subordine de către sergenii /o0erii, subo0erii' de serviciu, precum $i de către $eful gărzii unităii. 60. Reulile activitatii incen!iare in parcuri reulile activitatii incen!iare in parcuri 5enic a mi litar ă / aero navel e'
se dispune astfel încît între ele să rămBnă culoare de trecere, necesare pentru evacuarea lor rapidă în caz de incendiu.Pentru a preveni izbucnirea unui incendiu în parcuri $i angare, se interzice categoric!alimentara cu carburani a ma$inilor a%ate pe locuri de parcare $i păstrarea ma$inilor /navelor aeriene' care au rezervoare $i conducte cu scurgeri de carburani"păstrarea carburanilor, lubri0anilor $i a ambalaelor goale în locurile de parcare a ma$inilor"spălarea $i curăarea uselor, capotelor $i îmbrăcămintei cu petrol iampant, benzină $i alte licide combustibile"păstrarea în ma$ini a unor obiecte străine, mai ales a cîrpelor, uselor, îmbrăcămintei speciale îmbibate cu ulei"păstrarea cisternelor cu carburani în parcuri $i angare"folosirea încălzitoarelor care prezintă pericol de incendiu"folosirea miloacelor de iluminat care au % acăra neproteată $i a felinarelor oarbe, în locurile de parcare $i pe timpul alimentării cu carburani"e#ecutarea lucrărilor de sudură în încăperile destinate pentru parcarea ma$inilor"alimentarea cu combustibil a navelor aeriene care nu au priză la pămBnt"accesul pe aerodrom a tenicii fără miloace de stins incendiul"meninerea navelor aeriene fără teren de aterizare"bloc area u$ilor de la încăperile destinate pentru parcarea $i păstrarea ma$inilor, amenaarea de magazii, ateliere $i locuine în aceste încăperi"înciderea u$ilor de ta încăperile destinate pentru parcarea $i păstrarea ma$inilor /navelor aeriene' cu zăvoarele interioare.Pentru a asigura evacuarea imediată a ma$inilor în caz de incendiu, zilnic se destină tractoare de serv iciu, prevăzute cu dispozitive de remorca $i personalul de ser vic iu necesar. 6".#asurile si reulile sanitaro$iienice9urăarea zilnică a încăperi lor se face d e către persona lul numit, sub supravegerea directă a sergentului de serviciu pe companie. Personalul destinat pentru curăenia de rînd nu este scutit de programul de instrucie. Personalul care e#ecută curăenia este obligat să măture gunoiul de sub paturi $i noptiere, în trecerile dintre paturi, la necesitate, să $teargă podelele cu o perie sau cu o cîrpă umedă, să scoată gunoiul în locul stabilit, să $teargă praful de pe ferestre, u$i, dulapuri, lăzi $i de pe alte obiecte, de cu seară să umple spălătoarele cu apă, să golească urnele, iar în locurile pentru fumat, pe lîngă aceasta, să toarne apă sau licid dezinfectant. Meninerea curăeniei în încăperi pe timpul desfă$urării $edinelor se a%ă în funcia plantoane lor. Pe lîngă curăenia zilnică, o dată pe săptămînă se e#ecută curăenia generală a tuturor încăperilor sub conducerea plutonierilor de companie. Pe timpul curăeniei generale cazarmamentele /saltelele, pernele, păturile' pot 0 scoase în curte pentru aerisire. Pînă la lustruirea podelelor cu mastic, acestea se curăă de murdărie $i se freacă cu cîrpe umede.&acă podelele nu se lustruiesc cu mastic, atunci spălat ul lor se e#ecută cel puin o dată pe săptămînă. 5urnarea apei pe podele este interzisă.:a bucătării $i sălile de mese tot utilaul $i inventarul se marcează, se menine în curăenie $i ordine " vesela după servirea mesei trebuie să 0e curăată, spălată, opărită cu apă 0artă, uscată $i păstrată pe stelae sau în dulapuri speciale.Pe timp de iarnă, lucarnele clădirilor trebuie să 0e încise, iar pe timp de vară 7 descise, dar proteate cu reele speciale.7oaletele se amenaeaă calcul>nd o ca'ină cu scaun un oc/i! i un pisoar la 1*F 12 oameni. G. 0.@urile e9terioare se amenaează cu aznale impermeabile la distana de 4*F1** metri faă de încăperile locuite, ospătarii $i brutării. Aleele care duc spre acestea pe timp de noapte se iluminează. "3.S6+B7L D S6&0& P 0)$PAB& 4a sosirea în companie a $e0lor direci, începînd de la comandantul de companie în sus, a o0erului de serviciu pe unitate, precum $i a persoanelor din comisia de inspecie /control' să dea comanda 1&repi2, să le raporteze $i să-i însoească prin sectorul companiei.&e e#emplu ! 1&omnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit /dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume'. 9ompania este la instrucie în raionul poligonului de tragere. Sunt sergentul de serviciu pe companie, sergent Solonari2.Altor o0eri, plutonieri $i plutonierului de companie sergentul de serviciu pe companie nu raportează, dar numai se prezintă.:a sosirea o0erilor din alte subunităi sergentul de serviciu pecompanie, de asemenea, li se prezintă $i îi însoe$te la comandantul de companie. în cazul în care comandantul /$eful' sosit este întîmpinat de către comandantul de companie $i îi raportează, sergentul de serviciu pe companie, care este de faă, nu mai raportează, ci doar se prezintă. "4. După primirea serviciului, noul sergent de serviciu, împreună cu cel veci, se prezintă la comandantul de subunitate /la persoana ce-l înlocuie$te', iar în lipsa acestuia - la plutonierul de subunitate, cu raportul despre predarea $i luarea în primire a serviciului. &e e#emplu! 1&omnule căpitan, sînt sergent Stratan. Am predat serviciul pe companieE. 1&omnule căpitan, sînt sergentul inferior 9obzari. Am primit serviciul pe companieE. "5. modul de preentare a sergentului de serviciu Sergentul de serviciu pe punctul de control $i trecere întîmpină o0erii din alte unităi militare $i li se prezintă.&e e#emplu! 1&omnule căpitan, sînt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent :aurE. Apoi, raportează imediat despre cei sosii o0erului de serviciu pe unitate. "". La punerea santinelelor la posturi sau scimbarea lor caporalul de scimb este obligat! să respecte cu strictee ruta de plecare a scimbului la posturi $i de la posturi, indicată în scema de amplasament al posturilor " să controleze ca santinela $i militarul de gardă ce ia în primire postul să e#ecute corect predarea $i primirea postului, să controleze personal împreună cu santinela $i cu militarul de gardă, care ia în primire postul, iluminaia, îngrăditurile, u$ile /porile', geamurile $i zăbrelele, pereii magaziilor /depozitelor', starea lacătelor, $nururilor, sigiliilor /plumbului pentru sigilat' $i corespunderea lor amprentelor, sau numărul de ma$ini de luptă /alt armament $i tenică militară' a%ate sub pază, de asemenea, starea miloacelor tenice de pază, miloacelor de legătură, de stingere a incendiilor $i îmbrăcămintea pentru post" să indice santinelei, care ia în primire postul, căror momente trebuie să le acorde o atenie deosebită, unde se a%ă posturile învecinate, cele mai periculoase căi de acces la obiectivul păzit" să indice pe teren otarele postului $i otarul de interdicie marcat pe teren în conformitate cu distanele indicate în tabelele de posturi pînă la care santinela poate permite accesul la post al persoanelor străine " să controleze dacă santinela $tie cum să procedeze în caz de atac asupra ei, asupra obiectivului păzit sau asupra postului învecinat, de asemenea, în caz de incendiu " să controleze cunoa$terea de către santinelă a modului de prezentare a raportului $i legăturii cu încăperea pentru gardă.Scimbînd santinela la postul &rapelului de luptă, caporalul
de scimb este obligat să controleze integritatea usei /dulapului' $i a sigiliului, să confrunte sigiliul cu amprenta lui. 4n caz de descoperire a defectelor la usă /dulap' sau la sigiliu, caporalul de scimb ceamă $eful de gardă $i îi raportează despre aceasta.:a desciderea magaziei /depozitului, parcului' caporalul de scimb sose$te la post, avînd amprentele de sigilii /plumbul pentru sigilat' $i împreună cu persoana sosită pentru descidere e#aminează magazia /depozitul, parcul'. &acă santinela conform tabelului de post trebuie să se a%e la post, caporalul de scimb îi va aminti obligaiile speciale prevăzute de tabelul de post pentru acest timp. Accesul în magazie /depozit' caporalul de scimb îl permite, respectînd cu e#actitate cerinele indicate în tabelul de posturi. n timpul scimbării santinelei la magazia /depozitul, parcul' descisă caporalul de scimb indică santinelei, care a luat în primire postul, cine a descis-o sau cine are acces la locul de staionare a ma$inilor de luptă /alt armament $i tenică militară'.:a înciderea magaziei /depozitului, parcului' caporalul de scimb este obligat să sosească la post cu amprentele de sigiliu /plumbul pentru sigilat' $i personal, în prezena santinelei $i a persoanei care predă magazia /depozitul, parcul' sub pază, să controleze sigiliile /plumbul pentru sigilat' $i starea geamurilor, zăbrelelor, u$ilor, pereilor ! la primirea sub pază a ma$inilor de luptă /alt armament $i tenică militară' în locurile de staionare să controleze numărul lor, iar dacă sunt sigilii /plumbul de sigilare', să le confrunte cu amprentele. "%.&n-ractiunile contra modului de su'ordonare: art. +IG 1nee#ecutarea intentionata a ordinuluiE, art. +I< 1opunere de rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea obligatiilor de serviciuE. Hrdinul /indicatia, dispozitia' * cerinta a sefului obligatorie pentru e#ecutare, referitoare la savirsirea sau nesavirsirea de catre subaltern a unor actiuni in legatura cu serviciul. Cl poate 0 adresat unuia sau unui grup de militari si are drept scop atingerea rezultatului concret. Hrdinul poate sa 0e verbal, in scris sau prin alte modalitati, transmis nemilocit sau prin alti subalterni, inclusiv prin telefon, fa#, etc. =ee#ecutarea intentionata poate sa 0e manifestata prin refuzul descis sau tacit de a indeplini cerintele ordinului. Refuzul de a indeplini ordinul poate sa 0e facut public sau declarat personal comandantului. Alta nee#ecutare a ordinului consta in aceea ca subalternul aparent a primit a primit spre e#ecutare ordinul, dar in realitate nu-l e#ecuta. =ee#ecutarea ordinului se considera consumata in momentul survenirii urmarilor prevazute de art. +IG 1daune in proportii considerabile intereselor de serviciuE. Aici se cere o observatie. 9onsider ca aceasta infractiune trebuie sa 0e considerata consumata indiferent de cauzarea daunei, intrucit intreg sistemul militar este intemeiat pe o ierarizare stricta si subordonarea neconditionata a subalternilor se0lor. 9red ca ar 0 bene0ca o modi0care in acest sens a art. +IG 9P.Hpunerea de rezistenta sefului consta in impiedicarea sefului de a-si indeplini obligatiunile de serviciu. 4n acest caz faptuitorul incearca sa nu permita sefului sa-si e#ercite obligatiunile de serviciu, sa nu-i permita actionarea in conformitate cu legislatia si cu regulamentele militare.Hpunerea de rezistenta, de regula, este precedata de o oarecare incalcare a disciplinei militare din partea militarului iar opunerea de rezistenta este o reactie la actiunile legitime ale sefului, idreptate spre restabilirea ordinii. Aceasta infractiune se consuma indiferent de faptul daca seful sia indeplinit obligatiunile de serviciu sau nu, iar in cazul constringerii daca si le-a incalcat sau nu. "( )punere a de reist enă e-ului sau constr>n gerea acestuia la >ncălcarea o'ligaiilor de serviciuHpunerea de rezistenă $efului, unei alte persoane care îndepline$te obligaiile legate de serviciul militar sau constrîngerea lor la încălcarea acestor obligaii, însoite de aplicarea violenei,se pedepse$te cu încisoare de pînă la < ani. Acelea$i aciuni! săvîr$ite de două sau mai multe persoane"săvîr$ite cu aplicarea armei" soldate cu urmări grave se pedepsesc cu încisoare de la + la ani. Aciunile prevăzute la alin./(' sau /)'! săvîr$ite pe timp de război" săvîr$ite în condiii de luptă,se pedepsesc cu încisoare de la ? la (+ ani. #*&n-ractiuni privind relatiile regulamentare dintre militari! art. +II 1insultarea militaruluiE, art. +I? 1amenintarea sefuluiE, art. +I 1acte de violenta savirsite asupra sefuluiE, art. +I3. 1incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari, dintre persoanele care trec pregatirea militara obligatorie si dintre rezervisti, daca intre ei nu e#ista raporturi de subordonareE.Prin insultare se are in vedere lezarea intentionata a onoarei si demnitatii, e#primata in forma indecenta. 4nsultarea incalca ordinea stabilita a relatiilor dintre militari, stabilita in regulamentele militare. Cste de mentionat ca in 9odul Penal al RM din )G martie (3I(, era incriminata insulta adusa printr-un act de violenta. 4n prezent, pentru consumarea acestei infractiuni nu se cere savirsirea unui act de violenta.Amenintarea se caracterizeaza prin insu%area sefului ideii ca i se va provoca rau, anume moartea, vatamare corporala sau a sanatatii ori bataia. Alte amenintari nu pot constitui latura obiectiva a acestei infractiuni. Pentru consumarea infractiunii nu are importanta daca subalternul intr-adevar a avut sau nu de gind sa-si infaptuiasca amenintarile.Actele de violenta asupra sefului se caracterizeaza prin provocarea acestuia a vatamarii usoare a integritatii corporale sau a sanatatii ori lovirea sefului in timpul cind acesta indeplineste obligatiile legate de serviciul militar. &aca au fost provocate urmari mai grave, de e#emplu, moartea sefului, atunci actiunile infaptuitorului urmeaza a 0 cali0cate condform articolului (G< alin. /)' lit. d'.:atura obiectiva a infractiunii prevazuta de art. +I3 9P este realizata prin incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre militari, manifestata prin acte de violenta aplicate de un militar fata de altul. 4ncalcarea regulilor amintite fara aplicarea violentei nu constituie latura obiectiva a acestei infractiuni. #1Ameninarea militarului de către $ef sau subaltern cu moartea, cu vătămarea integrităii corporale sau a sănătăii ori cu bătaia în timpul îndeplinirii obligaiilor legate de serviciul militar se pedepse$te cu muncă neremunerată în folosul comunităii de la I> la )G> de ore sau cu încisoare de pînă la ) ani.Aceea$i aciune săvîr$ită! a' pe timp de război" b' în condiii de luptă se pedepse$te cu încisoare de la + la ani. #2 ncălca rea regulil or statuta re cu privire la relai ile dintre militari dacă >ntre ei nu e9istă raporturi de su'ordonare ncălcarea regulilor statutare cu privire la relaiile dintre militari, în timpul îndeplinirii serviciului militar, dacă între ei nu e#istă raporturi de subordonare $i dacă această încălcare s-a manifestat prin acte de violenă, se pedepse$te cu muncă neremunerată în folosul comunităii de la I> la )G> de ore sau cu încisoare de pînă la + ani. Aceea$i aciune!săvîr$ită asupra a două sau mai multor persoane"soldată cu vătămarea u$oară sau medie a integrităii corporale sau a sănătăiise pedepse$te cu încisoare de pînă la < ani. Aciunile prevăzute la alin./(' sau /)'! săvîr$ite de două sau mai multe persoane" săvîr$ite cu aplicarea armei"soldate cu urmări grave, se pedepsesc cu încisoare de la G la ani. #3&n-ractiuni privind e-ectuarea serviciului militar: art. +?( 1dezertareaE, art. +?) 1escivarea de la serviciul militarE.
:atura obiectiva a dezertarii este realizata prin parasirea unitatii militare, a centrului de instruire sau a locului de serviciu in scopul escivarii de la serviciul militar, de la pregatirea militara obligatorie sau de la concentrari, precum si neprezentarea din aceleasi motive la serviciu sau la concentrare in cazurile permisiei din unitatea militara sau din centrul de instruire, repartizarii, transferarii, intoarcerii din misiune, din concediu sau dintr-o insitutie curativa. 4mportant este si faptul ca militarul se a%a in afara unitatii, locului de serviciu in general, intr-un anumit timp, avind scopul de a se esciva de la serviciu. &upa cum se vede aceasta ifractiune poate 0 atit comisiva cit si omisiva. :atura obiectiva a infractiunii prevazute de art. +?), militarul in esenta avind acelasi scop, se realizeaza in alt mod si anume prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsi0carea documentelor sau prin alta inselaciune. #4 sc/iva rea de la servici ul milit ar Cscivarea militarului sau a rezervistului de la îndeplinirea obligaiilor serviciului militar sau de la concentrare ori mobilizare prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsi0carea documentelor sau prin altă în$elăciune se pedepse$te cu muncă neremunerată în folosul comunităii de la I> la )G> de ore. Aceea$i aciune săvîr$ită!pe timp de război" b' în condiii de luptă se pedepse$te cu încisoare de pînă la < ani.
