MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
PROIECT DE AMPELOGRAFIE Înfiinţarea unei plantaţii viticole în Dealurile Buzăului
Coordonator: Şef lucrări Dr. Ing. ANCA BABEŞ
Student : MIHĂILESCU Bogdan-Marius
2016
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului CUPRINS Tema Proiectului ........................................................................................................................................... 3 1.
Scurt istoric al viței de vie ..................................................................................................................... 4
2.
Situația viticulturii pe Glob ................................................................................................................... 4
3.
Scurt istoric al culturii viței de vie în România ..................................................................................... 4
4.
Istoric al viticulturii în Podgoria Dealuri le Buzăului ............................................................................ 5
5.
Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice .......................................................................... 5 5.1.
Radiația solară ............................................................................................................................... 7
5.2.
Temperatura .................................. ................. .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... .......................... ........ 7
5.3.
Vânturile ................................. ................ .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... ................................ .............. 7
5.4.
Condiții naturale critice ................................................................................................................ 7
5.5.
Condiții eco-pedologice ................................................................................................................ 8
5.6. Studiul vegetației .............................................................................................................................. 8 6.
Stabilirea soiurilor................................. ................ .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... .......................... ........ 9 6.1.
Tămâioasă românească ................................................................................................................. 9
6.2.
Băbească neagră .......................................................................................................................... 11
6.3.
Fetească regală ............................................................................................................................ 13
6.4.
Cabernet sauvignon.................................. ................. ................................... ................................... ................................... ................................... .............................. ............. 15
7.
Alegerea portaltoiului portaltoiului .................................... .................. ................................... .................................. ................................... ................................... ................................. ................ 18 7.2.
Portaltoiul SO4-4 ................................... ................. ................................... .................................. ................................... ................................... ................................. ................ 18
7.2.
CHASSELAS x BERLANDIERI ................................. ............... ................................... ................................... .................................... ........................... ......... 19
Tehnologia de cultură .......................................................................................................................... 21
8.
8.2.
Pregătirea terenului pentru plantare ............................................................................................ 21
8.2.1.
Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi a tipului de tăiere ................... 21
8.2.2.
Stabilirea formei de conducere şi a tipului de tăiere ........................................................... 22
8.2.
Taierea de formare ................................... .................. ................................... ................................... ................................... ................................... .............................. ............. 22
8.3.
Instalarea mijloacelor de susţinere .............................................................................................. 23
9.
Particularități ale vinurilor obținute .................................................................................................... 24
10.
Calculul suprafețelor ....................................................................................................................... 26
11.
............................................................................................................. 28 Deviz aferent construcțiilor ............................................................................................................. 1
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului CUPRINS Tema Proiectului ........................................................................................................................................... 3 1.
Scurt istoric al viței de vie ..................................................................................................................... 4
2.
Situația viticulturii pe Glob ................................................................................................................... 4
3.
Scurt istoric al culturii viței de vie în România ..................................................................................... 4
4.
Istoric al viticulturii în Podgoria Dealuri le Buzăului ............................................................................ 5
5.
Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice .......................................................................... 5 5.1.
Radiația solară ............................................................................................................................... 7
5.2.
Temperatura .................................. ................. .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... .......................... ........ 7
5.3.
Vânturile ................................. ................ .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... ................................ .............. 7
5.4.
Condiții naturale critice ................................................................................................................ 7
5.5.
Condiții eco-pedologice ................................................................................................................ 8
5.6. Studiul vegetației .............................................................................................................................. 8 6.
Stabilirea soiurilor................................. ................ .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... .......................... ........ 9 6.1.
Tămâioasă românească ................................................................................................................. 9
6.2.
Băbească neagră .......................................................................................................................... 11
6.3.
Fetească regală ............................................................................................................................ 13
6.4.
Cabernet sauvignon.................................. ................. ................................... ................................... ................................... ................................... .............................. ............. 15
7.
Alegerea portaltoiului portaltoiului .................................... .................. ................................... .................................. ................................... ................................... ................................. ................ 18 7.2.
Portaltoiul SO4-4 ................................... ................. ................................... .................................. ................................... ................................... ................................. ................ 18
7.2.
CHASSELAS x BERLANDIERI ................................. ............... ................................... ................................... .................................... ........................... ......... 19
Tehnologia de cultură .......................................................................................................................... 21
8.
8.2.
Pregătirea terenului pentru plantare ............................................................................................ 21
8.2.1.
Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi a tipului de tăiere ................... 21
8.2.2.
Stabilirea formei de conducere şi a tipului de tăiere ........................................................... 22
8.2.
Taierea de formare ................................... .................. ................................... ................................... ................................... ................................... .............................. ............. 22
8.3.
Instalarea mijloacelor de susţinere .............................................................................................. 23
9.
Particularități ale vinurilor obținute .................................................................................................... 24
10.
Calculul suprafețelor ....................................................................................................................... 26
11.
............................................................................................................. 28 Deviz aferent construcțiilor ............................................................................................................. 1
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului 12.
Deviz general ................................. ................ .................................. ................................... ................................... ................................... .................................... ........................... ......... 29
13.
Deviz de înființare a planației ........................................................................................................ 30
14.
Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I ................................. ................ ................................... ................................... ........................... .......... 32
15.
Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II ................................... .................. ................................... ................................... ........................ ....... 34
16.
Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III .................................. ................. ................................... ................................... ........................ ....... 36
17.
Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV.................................. ................. ................................... ................................... ........................ ....... 38
18.
Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V ................................... .................. ................................... ................................... ........................ ....... 40
19.
Calculul eficienței economice ......................................................................................................... 42
Bibliografie ................................................................................................................................................. 43
2
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitat de calitate e superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Tema Proiectului Înființarea unei plantații de vită de vie cu soiuri de struguri certificate, p entru obținerea de vinuri albe și roși de calitate. Plantația are
o suprafață de 47 ha și este amplasată în Podgoria Dealurile Buzăului.
3
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
1. Scurt istoric al viței de vie Vița de vie este o cultură autohtonă în toate zonele din bazinul Mării Mediterane. Luarea în cultură a viței de vie își are originea în ținuturile din sudul Mări Caspice, în urma cu 7.0009.000 de ani, fiind folosită mai mult ca ornament apoi ca și hrană. Cultura propriu -zisă a viței de
vie a fost identificată în Asia Mică p e timpul sumerienilor și hitiților, pionierii viticulturii și vinificației, în Egiptul pe timpul faraonilor acum 6.000. . În epoca regalității și la începutul republicii, cultura viței de vie nu era prea dezvoltată, dar mai târziu s-a dezvoltat așa de mult, încât a ocupat locul al doilea, după cereale, în viața economică a Romei. Alături de grâu, vița de vie, este una din cele mai vechi plante de cultură. Dovadă a importanței și amploarea pe care a avut-o în decursul timpului este acordată ei în tratatele d e agronomie.
2. Situația viticulturii pe Glob Cultura viței de vie în condițiile de eficiență economică este posibilă în regiunile în care temperatura medie anuală este cuprinsă între 9 si 20 C. Suprafețele cultivate cu vită de vie au o ⁰
distribuție insulară. Vița de vie are o mare plasticitate ecologică, arealul ei de cultură formează
doua benzi, una in emisfera Nordică, care include cea mai mare parte a suprafețelor cultivate cu vița de vie(cca. 92%), cuprinsă între izotermele de 9-25 C(35-51 latitudine Nordică) și a două, ⁰
⁰
mai redusă, în emisfera sudică, cuprinsă între izotermele de 10-25 C, respective 25-38 ⁰
⁰
latitudine sudică. Vița de vie se cultivă cu bune rezultate în climatele temperat, subtropical și tropical. Europa deține cea mai mar e suprafață cultivată cu vița de vie de 4.873 mii ha(61,4%), urmată de Asia 1.530 mii ha(19,3%), America 881 mii ha(11,1%), Africa 327 mii ha(4,1%). In ceea ce privește suprafețele plantate cu vița de vie, au rămas practic neschimbate pe plan mondial: 7.436.000 de hectare, in UE, viile ocupă tot 3.481.000 ha.
3. Scurt istoric al culturii viței de vie în România Cultura viței de vie, este o ramura de prim ordin a economiei naționale, fiind cunoscută din timpuri foarte vechi. Viticultura românească a ur mat cursul apariției și dezvoltării viticulturii
mondiale. Se consideră ca la noi in țară vița de vie s-a cultivat cu cca. 3000 de ani î.e.n. Ea a fost 4
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
cultivată mai întâi în partea răsăriteană a Mării Negre, în Transcaucazia, adică în teritoriile ce aparțin astăzi Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului. Marele salt de la specia Vitis silvestris(care și-a continuat existent în flora spontană Vitis vinifera, strămoșul comun al soiurilor roditoare existente astăzi în cultură), s-a produs sub influența selecției și tăierilor aplicate de către om.
4. Istoric al viticulturii în Podgoria Dealurile Buzăului Cultura viței de vie în Dealurile Buzăului este cunoscută încă din epoca f ierului, săpături arheologice au scos la iveală unelte și vase viti-vinicole specific acestei perioade. Migrația popoarelor se pare că nu a afectat prea mult soiurile din această podgorie. Cronicarii timpului fac referiri în scrierile lor şi la viticultură. Ei menționează că hunii şi avarii obligau localnicii să îngrijească viile şi să le culeagă la timp. Din perioada feudală au rămas numeroase acte testamentare, legiuitoare, de privilegii, de donații, de vânzare etc, referitoare la terenurile cultivate cu vița de vie. În trecut viile au fost mai întâi stăpânire domnească şi apoi proprie tate
boierească, bisericească (a episcopiei).
Fig. 1 Așezare geografică - Sursă : http://dealuldorului.ro/podgoriile-din-romania/
5. Caracteristici geografice, eco-climatice și pedologice Este a doua regiune viticolă a ţării noastre ca mărime (5418 7 hectare), adunând la un loc plantațiile viticole din sudul ţării începând de la Rîmnicu Sărat, până la Halînga în judeţul 5
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Mehedinţi şi Segarcea, judeţul Dolj. Relieful Subcarpaţii Meridionali generează o mare diversitate de ecoclimate foarte favorabile pentru cultura viţei de vie. Altitudinea medie a
plantaţiilor viticole este ridicată, în medie poate să ajungă pînă la aproximativ 242 m. Caracteristicile climatului Climatul este de tip temperat ales în Oltenia). Latitudinea mai sudică a acestei regiuni şi prezenţa Carpaţilor Meridionali, care creează un baraj pentru masele de aer rece
din nord, se reflectă într -un areal climatic favorabil pentru cultura viţei-de-vie, înzestrat cu primăveri timpurii, veri calde până la toride, toamne lungi şi blânde, ierni friguroase până la geroase. Resursele heliotermice sunt ridicate, superioare însă, celorlalte regiuni prezentate mai sus, dar cu resurse hidrice mai scăzute. continental, cu influențe continentale est-europene care se atenuează spre vest în favoarea celor central-europene şi mediteraneene (mai
Fig.2. Cramele din Muntenia - http://www.crameromania.ro/informatii-utile/viticultura-inromania-crame-vin-206.html Podgoria Dealurile Buzăului este inclusă în zona de la periferie a Carpaţilor de Curbură, făcând legătura între podgoriile Coteşti-Odobeşti-Panciu la nord şi podgoria Dealu Mare la sud vest. O particularitate a acestei podgorii o constituie caracterul dispersat al plantațiilor viticole, 6
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
spre deosebire de podgoriile pe care le separă şi în care plantațiile viticole sunt aproape compacte.
5.1. Radiația solară Ca efect al radiaţiei luminoase, lumina influenţează majoritatea proceselor vitale ca fotosinteza, respiraţia, transpiraţia, creşterea şi fructificarea. Viţa de vie este o plantă heliofilă, fiind pretenţioasă la lumină, astfel valorifică cel mai bine expoziţiile S-SV. Viţa de vie este considerată o plantă de zi lungă, cerinţele maxime fiind înregistrate în timpul înfloritului, diferenţierii mugurilor de rod şi maturării boabelor.
5.2. Temperatura Regimul termic se remarcă prin reducerea valorilor tuturor parametrilor de la sud spre nord, de la medii anuale de peste 110 C caracteristice luncii, teraselor Dunării, sudului Bărăganului şi Bălţii Ialomiţei, până la valori mai scăzute, de -2 0 C frecvente pe cele mai mari înălţimi muntoase. Particularităţile geografice locale impuse, în special, de etajarea reliefului, determină și etajarea tuturor elementelor climatice, iar morfologia şi micromorfologia acestuia determină alte caracteristici locale (topoclimatice) care se dezvoltă pe fondu l etajelor climatice.
5.3. Vânturile Regimul eolian: dependent de frecvenţa şi direcţiile generale ale maselor de aer şi de configuraţia majoră a reliefului, înscrie direcţiile dominante nord-sud în Câmpia Bărăganului şi Balta Ialomiţei, devenind nord-est – sud-vest în Câmpia Vlăsiei şi Subcarpaţii Getici şi est-vest în Câmpiile Burnaz, Găvanu-Burdea. Pe măsura creşterii altitudinii, direcţiile dominante devin nord-sud, cu uşoare devieri impuse de configuraţia reliefului. Viteza medie anuală prezintă valori ridicate la altitudinile mari, de 6- 8 m/s, scăzând în regim multianual la 3-4 m/s în regiunile
deluroase şi de podiş şi la 2-3 m/s în cele de câmpie. Calmul atmosferic prezintă valori ridicate, cu excepţia spaţiului montan înalt şi cel depresionar subcarpatic, fiind cuprins între 40% în regiunile de câmpie şi 10-15% în cele muntoase.
5.4. Condiții naturale critice Inflențează negativ creșterea și fructificarea, cantitativă și calitativă a recoltei, uneori integritatea și longevitatea butucilor. 7
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Cele mai frecvente accidente climaterice întalnite în zona Dealurile Buzăului sunt
inghețurile de toamnă și perioadele de secetă din sezonul cald.
5.5. Condiții eco-pedologice Solurile formează un înveliș destul de variat tipologic. În distribuția lor se paote urmari o zonalitate altitudinală de la molisolurile stepei și silvostepei (cernoziomuri, cernoziomuri levigate, solurile cenușii) la argiluvisolurile etajului forestier (soluri brune, brune podzolite și insular podzolice). Cernoziomuri levigate și solurile cenușii – cele mai răspândite în Podgoria Huși sunt și cele mai valoroase pentru plantațiile viticole, textura lor nisipo -lutoasă care îmbunătățește proprietățile fizice prin caracteristicile lor bio-chimice de bază: intensa activitate biologic, conținutul apreciabil de humus, capacitatea mărită de schimb cationic, reacția neutrală slab-acidă, gradul ridicat de saturație în baze și elemente nutritive.
5.6. Studiul vegetației Zona pădurilor de foioase nemorale (pădurile de stejar, ulm, jugastru, sorb) ocupă, în general, câmpiile înalte, situate la altitudini de aproximativ 100 - 300 m (Câmpia GăvanuBurdea, Câmpia Ploiești). 9 Zona de silvostepă se întinde ca o fâșie de lățimi variabile în sudul
Câmpiei Române, având o dezvoltare mai mare în partea de vest a Bărăganului. Extinderea utilizării antropice a făcut ca pajiștile de silvostepă să dispară în cea mai mare parte, ca şi multe dintre păduri , cele rămase fiind puternic transformate datorită pășunatului în pădure şi
exploatărilor forestiere. Aici, se întâlnesc specii de stejar pufos, stejar brumăriu, cărpiniță și arțar tătărăsc. Zona de stepă este localizată în estul Câmpiei Române, ocupând jumătatea estică a Câmpiei Bărăganului. Vegetația primară de stepă a fost, aproape în totalitate, înlocuită cu culturi agricole, iar în porțiunile restrânse în care se mai află vegetație naturală, aceasta este puternic
degradată datorită pășunatului excesiv. În condiții locale specifice (exces sau deficit pronunțat de umiditate, condiții nefavorabile), apare o vegetație diferită de cea caracteristică pentru condițiile
zonale, numită vegetație intrazonală şi azonală, fiind reprezentată de vegetația spasmofilia (de nisipuri, localizată în Câmpia Bărăganului), vegetația de sărătură (în jurul lacurilor şi izvoarelor sărate sau în locuri depresionare, cu sol sărăturat, din estul Câmpiei Române) şi vegetația de luncă (existentă în luncile interioare din județele Argeș, Dâmbovița, Ialomița și Teleorman).
8
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
6. Stabilirea soiurilor Centrul viticol Bohotin, dispune de o gamă largă de vinuri care să satisfacă cele mai înalte cerințe ale consumatorilor din toate colțurile țării dar și a celor de peste granițe. Soiurile alese sunt: Tămâioasă românească, Băbească neagră, Fetească regală, Cabernet sauvignon.
6.1. Tămâioasă românească Origine: Se pare că alături de soiul Muscat Frontignan provine dintr -un soi vechi grecesc. Sinonime : Muscat Frontignan, Busuioacă de Moldova, Tămâioasă albă de Drăgășani, Muscat blanc a petit grains, Rumanische weihrauchtraube.
Caractere morfologice: Rozeta este ușor scămoasă, verde-albicioasă. Vârful lăstarului este verde, ușor cafeniu, cu scame rare. Lăstarul este verde striat, cu striuri roșietice.
Inflorescența este cilindrică, rar aripată. Floarea este hermafrodită normală şi prezintă adesea fenomenul de cleistogamie. Staminele sunt în număr de 5-6, au mărime mijlocie, ovarul este conic, brăzdat de șanțuri şi cu stil scurt. Polenul este fertil. Cârceii sunt glabri, verzi. Frunza adultă este mijlocie, ondulată, rotunjită, de culoare verde cu liziera gălbuie, cu 3-5 lobi şi scame rare pe partea inferioară. Sinusurile laterale superioare sunt înguste cu lumen elipsoidal. Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră sau închis. Dinții sunt caracteristici:
înguști, ascuțiți cu laturi drepte. Nervurile sunt de culoare verzuie. Pețiolul este verde, mai scurt decât lungimea nervurii mediane. Strugurele este cilindro-conic, rar aripat, mijlociu spre mare, compact. Bobul este sferic,
de mărime mijlocie, colorat galben-verzui. Miezul este crocant dar suculent şi cu aromă de muscat. Sămânța este mică, rotunjită, cu şalază rotundă şi rostru caracteristic lung şi ascuțit.
Însușiri biologice: Soiul Tămâioasă românească este un soi cu vigoare mijlocie de creștere, care intră timpuriu în pârgă şi care are nevoie de resurse heliotermice bogate, de toamne lungi şi însorite pentru a acumula lent o cantitate mare de zaharuri. Este unul dintre cele mai sensibile soiuri la temperaturile scăzute din timpul iernii ( -180C...-200C) şi la secetă, motiv pentru care are o plasticitate ecologică restrânsă, găsind cu greu condiții pentru a-şi dezvolta potențialul calitativ.
9
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Fig. 3 Tămâioasă românească - Sursa (http://www.cramadincotnari.ro/tamaioasaromaneasca) Este sensibil la boli dintre care amintim: mană, oidium, putregaiul cenușiu şi la dăunători, fiind puternic atacat de molii şi de viespi. Datorită fenomenului de cleistogamie, meiază şi mărgeluieşte, având repercusiuni asupra cantității producției. Fertilitatea soiului este bună, formează între 45-55%, uneori 65% lăstari fertili, iar valorile coeficienților de fertilitate sunt cuprinse între 0,5-0,7 c.f.r. şi 1,1-1,3 coeficientul de fertilitate absolut.
Particularități agrotehnice: În plantațiile viticole din cele patru centre viticole unde se cultivă, soiul dă foarte bune rezultate condus pe semi tulpină, păstrându-se pe butuc o încărcătură de rod, care diferă însă cu arealul: 12-14 ochi/m2 la Drăgășani, 22 ochi/m2 la Cotnari şi 24 ochi/m2 la Pietroasa, încărcătură repartizată atât pe elemente lungi, cât şi pe elemente scurte. La aceeași încărcătură de ochi lăsată pe butuc, s-a observat că, producția se dublează de la ti pul de tăiere speronat la Guyot pe semi tulpină. Soiul prezintă o sensibilitate ridicată la sulfat de cupru, astfel încât, la executarea tratamentelor se are în vedere alegerea atentă a fungicidelor, evitânduse pe cât posibil, ca după intrarea în pârgă să se sisteze aceste fungicide. Soiul răspunde foarte bine la aplicarea îngrășămintelor cu P şi K , dar şi la irigare.
Caractere tehnologice: Maturarea strugurilor are loc la circa trei săptămâni după soiul Chasselas doré, când în boabe se acumulează peste 200 g/l zaharuri şi o aciditate de 5‰. 10
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Soiul Tămâioasă românească are un potențial de acumulare a zaharurilor mare, putând ajunge în anii favorabili la 260-300 g/l. Dintre lucrările şi operațiile în verde cu caracter special, se
recomandă desfrunzitul parțial eșalonat înainte de recoltat, care de asemenea este de preferat să se realizeze eșalonat pentru că şi strugurii se maturează şi se supra maturează în etape. Greutatea medie a unui strugure este de 140 grame, greutatea a 100 de boabe 207 g, iar producția
variază de la 8 t/ha la Drăgășani, la 11 t/ha la Pietroasa.
Selecții clonale: Fiind un soi vechi, în cadrul populației au fost observate două biotipuri: un biotip cu boabe de mărime mijlocie şi cărnoase; un biotip cu boabe zemoase şi mai puțin aromate.
Vinul de Tămâioasă românească este un vin plin de dulceață, considerat un vin de desert, cu aromă de miere de mai, a cărei aromă persistă şi se menține timp de 7-8 ani, după care intensitatea acesteia scade.
6.2. Băbească neagră Origine: Soi vechi românesc cultivat de secole în podgoria Nicorești. Face parte din Proles orientalis-subproles caspica.
Sinonime: Crăcană, Rară neagră, Căldăruşă, Serecsia. Caractere morfologice: Rozeta este ușor scămoasă, verde cu nuanțe cafenii. Vârful lăstarului prezintă scame rare şi este colorat verde -roșietic. Lăstarul este verde cu striuri cafenii, ușor scămos spre vârf. Inflorescența este rămuroasă, mijlocie ca mărime. Floarea este hermafrodită normală cu 5-7 stamine şi ovar bilocular cu 4-5 ovule, cilindric, cu șanțuri longitudinale, stil subțire şi scurt
şi stigmatul ovoidal. Polenul este fertil şi abundent dar are o capacitate mică de germinare. Cârceii sunt glabri, de culoare verde-cafenie.
Frunza adultă mijlocie, cu 5 lobi, cu limbul neted, verde închis, glabru, doar cu smocuri de peri pe nervuri. Sinusurile laterale superioare sunt închise, cu lumen ovoidal şi cu un dinte în interiorul lui, iar sinusul peţiolar este o liră, de asemenea cu un dinte pe margine. Nervurile sunt
roșietice pe ambele fețe. Dinții au marginile drepte şi vârful ascuțit. Pețiolul are culoare roșietică, mai scurt decât nervura mediană, (foto pag. 358). Strugurele de mărime mijlocie, are formă rămuroasă, lax, cu boabe neomogene ca
mărime. Bobul are mărime mijlocie, este ușor discoidal, cu pielița subțire, colorată în roșu închis
11
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
la biotipul mai valoros şi roșu -verzui la celelalte. Miezul este semi-zemos, nearomat şi cu must incolor. Sămânța este lățită, cu şalaza ovală, distinctă şi rostru subțire.
Însușiri biologice: Este un soi cu o foarte mare vigoare de creștere, cu o perioadă lungă de vegetație, motiv pentru care nu reușește să-şi matureze bine lemnul, devenind în acest fel
sensibil la temperaturi scăzute de numai -18ºC. Prezintă toleranță mijlocie la secetă, iar rezultatele bune obținute pe terenurile nisipoase se datorează sistemului radicular care este
puternic dezvoltat. În Republica Moldova soiul este cultivat chiar pe rădăcini proprii, astfel încât, se pare că este rezistent şi la filoxeră. În ceea ce privește comportarea față de boli, amintim sensibilitatea la mană, la putregaiul cenușiu şi la atacul moliilor strugurilor.
Fig. 4 Băbească neagră - Sursa (http://www.crameromania.ro/en/grape-varieties/feteascaneagra-romanian-grape-varieties-295.html ) Ca o particularitate biologică a soiului Băbească neagră, trebuie amintit faptul că, în perioada înfloritului, florile înregistrează un proces de scuturare de aproximativ 70% şi se
înregistrează totodată în acest caz şi fenomenul de meiere şi mărgeluire. Fertilitatea soiului este destul de bună, formând peste 70% lăstari fertili. 12
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Particularități de cultură: În plantațiile viticole se comportă bine pe forme de conducere semiînalte, iar ca tipuri de tăiere, cele mai des întâlnite se practică tipul Guyot în cap înălțat şi Guyot pe semi tulpină. Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc este destul de mare, 30 ochi/m2. Este necesară, de asemenea, lăsarea pe butuc a unei cantități mai mari de lemn
multianual, care determină o mai bună acumulare a substanțelor colorante, a zaharurilor şi o mai bună maturare a lemnului.
Caractere tehnologice: Soiul Băbească neagră își maturează strugurii la circa 5-6 săptămâni după soiul Chasselas doré. Acumulează cantități de zaharuri cuprinse între limitele 180-210 g/l, (fapt pentru care în unii ani se pot obține vinuri roșii de calitate), iar aciditatea totală are valori constant superioare de peste 5 g/l H2SO4.
Producția obținută este mare, în medie de 14-16 t/ha; la producții mai mari o parte din boabe rămân insuficient maturate şi colorate neuniform. Vinul obținut este un vin sec şi simplu care prezintă o culoare roșie nu prea intensă, dar
vie şi strălucitoare, cu o aciditate mai ridicată care îi conferă prospețime.
6.3. Fetească regală Origine: Soi autohton descoperit după anul 1930 în comuna Daneş de lângă Sighișoara. Se presupune a fi un hibrid natural între Grasă de Cotnari şi Fetească albă. Face parte din Proles pontica – subproles georgica.
Sinonime: Dănăşană, Galbenă de Ardeal, Kirayleanka, Känigstraube. Caractere morfologice: Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb liliachie. Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este scămos, roșietic-verzui. Inflorescența este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine şi ovar bi- sau triocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii. Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită, întreagă sau trilobată, colorată verde
închis, cu limbul ondulat şi cu amprente slabe pe fata superioară şi scămos pe fata inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale în formă de liră sau V, iar sinusul peţio lar este în formă de U
sau liră. Dinții au baza largă şi laturi ușor convexe. Nervurile sunt verzi, iar dinții sunt mijlocii, cu baza largă şi laturile ușor convexe, cu vârfuri acuminate. Pețiolul este verde – cafeniu, aproape egal cu nervura mediană. Strugurele este mijlociu, cilindro-conic, uni sau biaripat, compact. Pedunculul este scurt
şi ierbos. Bobul este sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar persistent şi miez zemos. 13
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Sămânța este mare, ovală, cu şalază bine conturată, ovală, cu marginea ușor ridată şi rostru scurt şi subțire.
Fig. 5 Fetească regală - Sursa (http://www.imperator.ro/anunturi/agricole-siindustrie/produse-agricole/vita-de-vie/anunt/struguri-de-masa-si-de-vin-feteasca-regalasauvignon-aligote-podgoriile-husilor-3581.html) Însușiri biologice: Soi cu o vigoare mare de creștere, cu o dezmugurire timpurie, înregistrată în primele zile ale lunii aprilie şi cu perioadă lungă de vegetație . Își maturează bine lemnul astfel încât rezistă până la minus 22°C şi are o capacitate rapidă de refacere în urma accidentelor climatice. Este sensibil la secetă, din acest punct de vedere se evită cultura acestuia în zone secetoase şi nisipoase. Este sensibil şi la putregaiul cenușiu şi prezintă rezistență medie la mană şi la făinare. Fertilitatea este foarte bună, formează 60-70% lăstari fertili şi are coeficienții de fertilitate cu valori de 0,9- 1,8 cel fertil şi 1,8-2,1 cel absolut.
Particularități agrotehnice: Preferă terenuri bogate în resurse hidrice, preferând portaltoi care să dezvolte un sistem radicular profund, ca SO 4, SO 4- 4. În plantații se poate 14
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
conduce atât în forma joasă, cât şi semiînaltă, dând rezultate foarte bune la multe tipuri de tăiere. Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc variază în funcție de arealul de cultur ă, în medie 20-22 ochi/m2. Fetească regală reacționează foarte bine la fertilizarea organică, administrată periodic, minim 30 t/ha.
Caractere tehnologice: Ajunge la maturitate deplină la două săptămâni după soiul Fetească albă şi la 3-4 săptămâni după soiul Chasselas doré. Greutatea medie a unui strugure variază între 70 şi 150 grame, iar a 100 de boabe între 145 şi 190 grame. Acumulează zaharuri între 188-215 g/l, în mod normal şi are o amplitudine mică de supramaturare, deoarece atinge un maxim de 220-235 g/l, iar aciditatea este în acest caz mai ridicată (5,7 -6,2 ‰).
Producția de struguri obținută variază de la 11 t/ha la Blaj la 27 t/ha la Odobești, cu o medie de 15-20t/ha. Se obțin în mod frecvent, vinuri de masă (consum curent), dar şi vinuri superioare seci, vinuri materie primă pentru spumante şi distilate învechite din vin. Vinul este alb-verzui, cu tărie moderată, plin, puțin extractiv.
Selecții clonale: Din populația soiului Fetească regală la S.C.V.V. Blaj a fost extrasă selecția clonală Fetească regală 21 Blaj şi a fost omologată în anul 1979.
Zonare: Având o mare plasticitate ecologică, dar şi datorită producțiilor ridicate obținute, soiul se cultivă în foarte multe areale viticole (129), chiar şi în areale caracterizate printr -un ecoclimat mai puțin favorabil cultivării soiurilor albe de calitate.
6.4. Cabernet sauvignon Origine - Soi de origine franceză care se cultivă pe suprafeţe mari în regiunile Bordeaux şi Médoc. La noi în ţară a fost introdus înainte de filoxeră şi deţine în prezent cea mai mare suprafaţă din grupa soiurilor pentru vinuri roșii de calitate.
Sinonime - Petit vidure, Vidure, Petit Cabernet. Caractere Morfologice: Rozeta este puternic scămoasă, verde albicioasă, cu margini roşii.Vârful lăstarului este scămos, alb-liliachiu. Lăstarul este verde-cafeniu, ușor scămos. Inflorescența este cilindro-conică, uneori aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine mijlocii şi ovar bilocular rotund cu stil scurt. Polenul este fertil şi abundent. Uneori se întâlnesc şi defecţiuni şi anomalii florale care nu corespund sub aspectul producției . Cârceii sunt scămoşi, de culoare verde-roșietică.
15
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Fig.6 Cabernet sauvignon - Sursa (http://southwestfrancewines.com/) Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor rotunjită, gofrată, de culoare verde închis, scămoasă pe partea inferioară, cu 5 până la 7 lobi. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, închise, cu lumen ușor triunghiular. Sinusurile suplimentare apărute pe lobul terminal au formă de U. Sinusul peţiolar este semideschis ovoidal sau închis, de formă circulară. Nervurile sunt
puțin roșietice spre bază. Dinții au baza lățită şi cu laturi ușor convexe. Pețiolul roșietic este egal cu nervura mediană. Strugurele este mic, conic, adesea aripat, lax. Bobul este sferic, mic, cu pielița groasă, colorată negru-albăstrui din cauza pruinei abundente, cu miez zemos şi gust ierbos. Sămânța este destul de mare, tronconică, cu șalaza ovală, destul de ștearsă situată spre centrul seminței, cu ușoare riduri și cu rostru scurt, gros, gălbui.
Însușiri Biologice: Este un soi cu vigoare mijlocie de creștere, cu o perioadă de vegetație destul de lungă (180-190 zile). Soiul Cabernet Sauvignon, dezmugureşte şi porneşte târziu în vegetație exceptând anii în care survin valuri de căldură şi în care decalajul între soiuri este foarte strâns. Își maturează bine lemnul toamna, pe 70-80% din lungime şi chiar mai mult în
unele centre din sudul ţării, devenind dens şi tare. Din acest considerent, pentru o bună reuşită în procesul de altoire, coardele necesită un timp mai lung pentru a se umecta, iar dintre soiurile de portaltoi, care au afinitate mai mare se disting portaltoii cu “sânge de berlandieri”, caracterizaţi printr-un lemn dur asemănător cu acest soi. Este un soi tolerant la secetă, însă în condițiile climatice din sudul Franţei s-a dovedit a fi sensibil. În ceea ce privește rezistenţele la principalele boli şi dăunători, soiul Cabernet Sauvignon s-a remarcat printr-o rezistență sporită la putregaiul cenușiu ( pielița boabelor este
groasă), însă este sensibil la făinare, antracnoză şi prezintă o relativă sensibilitate la acarieni. Se manifestă ca un soi cu o anumită rezistență la filoxeră, iar în unii ani meiază şi mărgeluieşte puternic ceea ce își pune amprenta pe producția care este destul de oscilantă. 16
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
În plantațiile viticole din ţara noastră, soiul prezintă o variabilitate impresionantă a
caracterelor fenotipice, fiind depistate cinci biotipuri care se diferenţiază după: tipul florii, lungimea inflorescenţei, gradul de ramificare a inflorescenţei şi procentul de legare a boabelor.
Fertilitatea soiului este mijlocie, formează 40 -60% lăstari fertili, iar coeficientul de fertilitate absolut este în jur de 1,5, iar cel relativ este de 0,6-0,7.
Soiul se caracterizează pr intr-o capacitate medie de emitere a lăstarilor din mugurii aflaţi pe lemn bătrân, iar potențialul de regenerare al butucilor se înscrie în aceeași clasă.
Particularități de cultură: Studiile realizate au demostrat că soiul dă foarte bune rezultate condus pe forme semiînalte, tipul de tăiere Guyot pe semi tulpină, cu o încărcătură de ochi de 16-22 ochi/m2, repartizată pe coarde lungi de 10-12 ochi. Dintre lucrările şi operţiile în
verde, plivitul lăstarilor sterili şi copilitul s -au dovedit benefice soiului.
Caractere Tehnologice: Soiul Cabernet Sauvignon își maturează strugurii în epoca a Va, când acumulează peste 200 g/l zaharuri şi poate atinge valori de 240 g/l la supramaturare, iar aciditatea totală variază între 4,9‰-6,6 ‰. Greutatea medie a unui strugure este în medie de 6090 de grame, ceea ce determină valori scăzute ale indicilor de productivitate. Producția de struguri obținută este relativ mică, soiul având un potențial productiv destul de scăzut, (5-7 t/ha), condițiile de mediu influenţând foarte mult cantitatea şi calitatea producției. Vinul tânăr este astringent, aspru, însă pe măsură ce se învecheşte devine tot mai catifelat, echilibrat, suficient de extractiv, intens colorat, roșu - rubiniu şi cu un buchet foarte plăcut şi cu un pronunţat caracter de soi.
Selecții Clonale: Variabilitatea morfologică pronunţată a determinat supunerea acestui soi în cadrul selecţiei clonale, obţinându-se la noi în ţară patru selecţii clonale: clona 33 V. Călugărească (în anul 1985), clona 7 Drăgășani (în anul 1976), clona 4 Iaşi (în anul 1978) şi clona 131 Ştefăneşti (în anul 2000) de la care se obţin producții mai stabile pe fondul unor acumulări mai mari de zaharuri.
Zonare: Se cultivă în foarte multe centre viticole din ţara noastră (74), centre viticole amplasate în zona colinară a subcarpaţilor din Muntenia şi Oltenia, în sudul Moldovei, în Dobrogea precum şi în unele centre viticole din vestul ţării.
17
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
7. Alegerea portaltoiului 7.2. Portaltoiul SO 4-4 Origine: Selecţie rezultată din portaltoiul Berlandieri x Riparia Teleki 4 A, realizată în Germania, la Şcoala de viticultură din Oppenheim, de către A. Rodrian, în jurul anului 1940.
Sinonime: SO4 Caractere morfologice: Frunza adultă este mare, întreagă ușor trilobată, în special la cele situate la baza lăstarului. Limbul este colorat verde -închis, ușor gofrat şi ondulat, cu marginea involută, cu scame şi peri pe partea inferioară. Sinusul peţiolar este deschis în formă de V sau liră, iar sinusurile laterale superioare, când apar au formă de U. Nervurile sunt verzi şi capătă o uşoară nuanţă roșietică spre punctul peţiolar. Dinții sunt mici, înclinaţi spre vârf. Pețiolul este păros, de culoare verde-roșietic. Coarda este de culoare cenuşie închisă, cu noduri proeminente, acoperite cu peri scurţi. Scoarţa se exfoliază în plăci, iar mugurii sunt mici şi ascuțiți ( foto pag. 345).
Caractere agrobiologice şi tehnologice: Este un portaltoi care se apropie foarte mult de Riparia gloire din punct de vedere al caracterelor morfologice şi a comportării agrobiologice, şi
anume: dezmugureşte cu 4-5 zile mai târziu decât portaltoiul Riparia gloire, are o perioadă de vegetație scurtă, (165-170 zile), vigoare mare şi o maturare a lemnului bună (este considerat portaltoiul cu cea mai bună maturare a lemnului). Are o capacitate de înrădăcinare bună, (60-80 % capacitatea de înrădăcinare a butaşilor), iar afinitatea cu soiurile de viţă roditoare este bună (45-50%). În plantații dezvoltă un sistem radicular foarte puternic, pătrunde în sol la adâncimi foarte mari (4-5 m), cu foarte multe rădăcini de schelet, dar şi foarte multe rădăcini subţiri şi lungi.
Rezistenţe biologice: prezintă o rezistență bună la filoxera radicicolă, însă slabă la filoxera galicolă, este rezistent la nematozii endoparaziţi ( Meloidogyne arenaria, Meloidogyne incognita),
rezistență mijlocie la cloroză (maxim 17% calciu activ în sol, respectiv I.P:C. – 30),
rezistent la secetă, sensibil la săruri nocive din sol (maximum 0,4%0 NaCl), i ar dintre bolile criptogamice, manifestă sensibilitate sporită la antracnoză.
În şcoala de viţe: portaltoiul înrădăcinează bine, iar prinderea la altoire este bună, fiind considerat cel mai valoros din grupa hibrizilor Berlandieri x Riparia. 18
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
În plantațiile pe rod: imprimă soiurilor asociate cu el precocitate, vigoare, calitate, însă în anii ploioşi întârzie maturarea, influenţând negativ producția. Se obţin rezultate bune prin asocierea acestui portaltoi cu soiurile Grasă de Cotnari, Traminer roz, Fetească albă, Riesling italian, Chardonnay, Sauvignon, Chasselas doré.
Particularităţi de cultură: se adaptează foarte bine pe toate tipurile de sol, preferând totuşi solurile reavene şi fertile. Nu suportă solurile acide şi cu exces de umiditate. Fiind un soi foarte viguros, se lasă sarcini mari de lăstari pe butuc, rezultând în urma plivitului 12 lăstari, formează copili lungi şi viguroşi, necesitând săptămânal copilitul şi legatul lăstarilor. Reacţionează foarte bine la fertilizarea cu îngrăşăminte chimice, însă în doze echilibrate. Producția medie de butaşi care se obține este de 190.000-200.000 butaşi/hectar.
Selecţii clonale: La Staţiunea Viticolă Blaj, a fost obținută o clonă foarte valoroasă, clona 4 (Toader M., 1955-1974),
fiind practic o supraselecţie care s-a manifestat printr-o
productivitate mare, cu randamente sporite la altoire (peste 40%). În Franţa au fost obținute peste 78 de clone, însă doar clonele 5, 15, 18, 102 sunt recomandate pentru înmulţire.
Zonare: este cel mai valoros portaltoi din grupa Berlandieri x Riparia, fiind foarte extins în cultură, în special în ţările cu tradiţie viticolă, iar la noi în ţară, se recomandă pentru toate podgoriile şi centrele viticole.
7.2. CHASSELAS x BERLANDIERI Origine: A fost obținut în anul 1882 din încrucişarea soiului Chasselas doré şi Vitis Berlandieri de C. Millardet, fiind studiat mai mult de către amelioratorul Grasset.
Sinomnime: 41B. Caractere morfologice: Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă sau ușor trilobată, cu contur pentagonal, colorată verde deschis. Limbul este ușor gofrat şi scămos pe partea inferioară, cu marginile ușor revolute. Sinusul peţiolar are forma unei lire, lipsit de mezofil, iar sinusurile laterale sunt slab schiţate. Nervurile sunt de culoare galben verzuie şi
prezintă scame. Dinții sunt mici, cu laturile rotunjite. Pețiolul este mai scurt decât lungimea nervurii mediane, de culoare verde-cafenie. Coarda este canelată şi de culoare cafenie, prezintă
internodii de lungime medie, muchiate, iar nodurile sunt proeminente. Ţinută 2-3 zile în apă aceasta capătă o nuanţă negricioasă. Lemnul este dens, iar scoarţa se exfoliază în plăci. Mugurii sunt mari şi teşiţi.
19
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Caractere agrobiologice şi tehnologice: Este portaltoiul cu cel mai
scurt
ciclu de
vegetație, de vigoare mijlocie, care reușește să-şi matureze lemnul în condiții bune, exceptând situaţiile în care este puternic atacat de mană. Dezmugureşte mai târziu, evitând pagubele provocate de îngheţurile târzii de primăvară. Are o capacitate de înrădăcinare slabă, doar (20-40 % capacitatea de înrădăcinare a butaşilor), iar afinitatea cu soiurile roditoare este bună (45-50%). În plantații dezvoltă un sistem radicular format dintr -un număr foarte redus de rădăcini de
schelet, însă groase, cărnoase şi lungi care explorează solul pe adâncime mare. Deşi pe sistemul radicular se găseşte un număr mare de nodozităţi, portaltoiul prezintă rezistență la filoxeră, fapt confirmat de longevitatea plantaţiilor şi capacitatea bună de producţie.
Rezistenţe biologice: este sensibil la mană, fiind nevoie de 2-3 tratamente în cursul perioadei de vegetație, fiind în schimb foarte rezistent la cloroză calcară, (maxim 40 % calciu activ în sol, I.P.C. - 60). Are rezistență bună la filoxeră, rezistență bună la secetă şi toleranță
mijlocie la săruri, maximum 0,6%0 NaCl, nu suportă excesul de umiditate din sol. În şcoala de viţe: portaltoiul înrădăcinează slab, iar prinderea la altoire este relativ bună.
În plantațiile pe rod: Are o capacitate bună de adaptare la condițiile de mediu şi compatibilitate cu cea mai mare parte dintre soiurile europene, fapt reflectat în procentul redus de goluri care apar în plantații. Deşi este un portaltoi de vigoare mijlocie imprimă soiurilor o
vigoare mare. În primii ani viţele manifestă o creștere ceva mai lentă în comparaţie cu cele altoite pe alţi portaltoi. Este foarte indicat pentru soiurile de masă şi pentru soiurile pentru vinuri albe de calitate superioară, determinând acumularea unor cantități mari de zaharuri, dovedinduse a fi un portaltoi de cantitate/calitate. Producția medie de butaşi care se obține este de 100.000-
130.000 butaşi/hectar.
Particularităţi de cultură: se adaptează foarte bine pe solurile bogate în calcar, cu un regim scăzut de precipitaţii. Se lasă pe butuc o sarcină mijlocie, în medie 8 lăstari/butuc, formează mulţi copili, necesitând lucrări dese de copilit. În cursul perioadei de vegetație sunt necesare tratamente împotr iva manei şi a filoxerei galicole.
Selecţii clonale: S-au efectuat mai multe lucrări de selecţie a acestui soi, iar în Franţa unde ocupă locul 2 ca pondere; au fost obținute un număr mare de clone, dintre care cele mai importante sunt: 80, 87, 153, 195, 212.
Zonare: este înscris pe lista portaltoilor admişi spre înmulţire în România, obţinându -se rezultate bune în podgoriile din Dobrogea, pe terenurile calcaroase de la Pietroasa, pe prima
Terasă a Dunării, în special în centrele viticole specializate în cultura soiurilor de masă. 20
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
8. Tehnologia de cultură Reuşita unei plantații viticole se apreciază după prinderea la plantare, vigoarea de creștere a viţelor în primii ani, durata perioadei de tinereţe, potențialul productiv şi de calitate realizate încă de la intrarea pe rod. Aceste caracteristici depind de pregătirea terenului în vederea plantării, calitatea materialului săditor folosit, nivelul agrotehnic aplicat la înfiinţarea plantaţiilor ş i de întreţinere a acestora până la intrarea pe rod.
8.2. Pregătirea terenului pentru plantare Pregătirea terenului se efectuează printr -o serie de lucrari:
Defrișarea vegetației: constă în dislocarea şi curăţirea terenului de butuci, arbuşti răzleţi, buruieni, cu maşini şi utilaje adecvate;
Fertilizarea de bază: se realizează înainte de desfundatul terenului, aplicându-se gunoi de
grajd şi îngrăşăminte chimice în funcție de cartarea agrochimică şi de tipul de sol;
Desfundatul terenului: constă în mobilizarea solului la o adâncime de 60-80 cm; Nivelarea terenului: este necesară când se doreşte se doreşte uşurarea lucrărilor de
pichetat şi pentru a diminua neuniformităţile pedologice în etapa imediat următoare după plantare.
Pichetarea terenului: se urmăreşte obţinerea unor rânduri drepte şi paralele î ntre ele.
8.2.1. Stabilirea distanţelor de plantare, a formei de conducere şi a tipului de tăiere Distanţele între rânduri şi între plante pe rând, folosite la înfiinţarea plantaţiilor viticole, determină densitatea de plantare respectiv numărul de butuci la unitatea de suprafaţă. Densitatea de plantare depinde de vigoarea soiurilor , a portaltoiului, de fertilitatea solului, de
condițiile climatice, forma de conducere a butucilor, de încărcătura de rod atribuită la tăiere şi de direcţia de producţie. Distanţele între rânduri se aleg ţinând seama şi de posibilităţile de mecanizare a lucrărilor. Distanţele de plantare folosite pentru înfiinţarea plantaţiei viticole sunt: - distanţa între rânduri: 2,20 m - distanţa între butuci pe rând: 1,10 m
21
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
8.2.2. Stabilirea formei de conducere şi a tipului de tăiere Butucul de viţă de vie este format dintr-o parte subterană denumită sistem radicular, care include partea subterană a tulpinii (a fostului butaş) şi rădăcina propriu-zisă, cu multitudinea de rădăcini emise din această tulpină subterană, şi o parte la suprafaţa solului denumită sistem sau aparat aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisă (organul cel mai dezvoltat) ce susţine întregul sistem aerian al butucului, compus din mai mul te ramificaţii - denumite coarde. Deci, sistemul aerian este format din tulpină si coarde.
Fig.8.1 Forma de conducere semi- înaltă(ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995)
8.2. Taierea de formare În anul al II-lea de la plantare se lasă o cordiţă de 5-6 ochi. În vară se aleg 2-3 lăstari, când au 8-10 cm lungime şi se palisează pe tutore. Restul lăstarilor se îndepărtează, ca şi copilii
de pe lăstarii palisaţi.
În anul al III-lea de la plantare se proiectează tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasă, şi se taie sub nivelul sârmei. Cu excepţia a 3 -4 ochi din vârf, restul ochilor de pe tulpină se orbesc sau în timpul verii se suprimă lăstarii porniţi din aceştia.
În anul al IV-lea se formează primele verigi pe rod. Se aleg 2 coarde din vârful tulpinii, cu poziţie opusă şi se scurtează la 8-10 ochi, fiecăruia revenindu-i şi câte un cep de 2 ochi. Coardele lăsate la tăiere se leagă de prima sârmă a spalierului.
22
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Fig.8.2 Tăierea de formare Guyot(ŢÂRDEA şi DEJEU, 1995) În anul al V-lea se încheie în mod obişnuit formarea butucului, lăsându-se 4 verigi de rod, respectiv 4 coarde a 12 ochi, în medie, şi 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lăsate se recomandă dublarea primei sârme a spalierului.
8.3. Instalarea mijloacelor de susţinere În anul al II-lea, primăvara sau toamna, este obligatorie instalarea mijloacelor de
susţinere. În cultura viţei de vie mijloacele de susţinere cele mai răspândite sunt aracii şi spalierii. În loturile de pe lângă casă se folosesc cu bune rezultate ambele mijloace. Aracii sunt confecţionaţi din lemn de esenţă tare sau moale (salcâm, stejar sau brad, plop)
şi pot avea grosimi de la 2-3 cm până la 5-6 cm. Lungimea lor, în medie, este de 2 m. Pentru mărirea durabilităţii, porţiunea care vine introdusă în pământ se tratează cu piatra vânătă 10% timp de 10 zile, sau cei mai groşi se pârlesc pe această porţiune. Aracii se fixează cu ajutorul chitonogului sau cu ranga, la circa 15-20 cm de butuc. Dacă sunt necesari mai mulţi pentru un
butuc, se fixează pe direcţia rândului, în dreapta şi în stânga butucului. În acest caz, aracii de lângă butuc trebuie să fie mai lungi şi mai groşi decât cei dinspre vârful corzilor. În cazul susţinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn, din fier cornier, ţeavă şi adesea din prefabricate (beton armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasică a viţei de vie
este în jur de 2 m. Porţiunea care se îngroapă în pământ la bulamacii de lemn se tratează ca şi la 23
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
araci. Bulamacii instalaţi la capetele rândurilor poarta denumirea de "fruntaşi", se aşează înclinaţi şi sunt consolidaţi cu ancore, sau în poziţie verticală când sunt sprijiniţi cu contraforţe. Bulamacii dintre fruntaşi se numesc mijlocaşi. Ei se instalează pe linia rândului, la distanţe de circa 10 m. Pentru spalieri se foloseşte sârma galvanizată (zincată), spre a fi ferită de rugină. Prima sârmă de jos este mai groasă, de 2,8 mm în diametru. Sârmele următoare pot fi ceva mai subţiri (2,2 mm). Pentru calculul necesarului de sârmă se are în vedere că 100 m sârmă de 2,2 mm în diametr u cântăresc 3 kg, iar cea de 2,8 mm, 5 kg.
9. Particularități ale vinurilor obținute Tămâioasă românească: se prepară vinuri albe aromate de o calitate deosebită, pentru obținerea căreia este necesară culegerea strugurilor la supramaturare. Astfel, ar e nevoie de microclimate unde să i se asigure toamne lungi și însorite, iar strugurii să acumuleze 240 -250 g/l zaharuri. Strugurii sunt bogați în aromă, care este dată mai ales de alcoolul terpenic (Terpineol) din pielița bobului. De aceea, pentru a extrage aroma, Tămâioasa românească trebuie macerată pe boștină timp de 1-2 zile, timp în care substanțele aromate din pielița boabelor trec în must. Vinurile de Tămâioasă românească sunt dulci sau demidulci, rareori seci, cu o tărie
alcoolică de 12-12,5% vol. și un conținut de zaharuri de peste 40 g/l. Au o culoare care variază de la galben-auriu la chihlimbariu, în funcție de vârstă. Aroma specifică a vinului, ce amintește
de florile de câmp, se păstrează la învechirea în sticlă până la 7 -8 ani, după această perioadă, intensitatea aromei începând să scadă. La vinurile mai vechi, aroma capătă noi valențe, care sugerează mirosul fagurelui de albine. Cu toate acestea, Tămâioasa românească, fie ea tânără sau bătrână, este un vin ce impresionează prin personalitatea puternică, academicianul Valeriu D. Cotea numindu-l "vinul-capodoperă".
Băbească neagră: Culoare rubiniu deschis, regulamentar, care aminteste de un Pinot sau de un Gamay. Nasul impresioneaza tocmai prin simplitatea si puritatea aromelor, fructele rosii de padure imbinandu-se fericit cu cele de cireasa neagra si visina proaspata. Notele lemnoase sunt foarte bine integrate, iar vinul mai aduce adieri de ciocolata neagra, condimente uscate si aluzii usor pamantoase. Gustativ, se continua linia nasului, fructul light spre mediu fiind vioara intai. Atacul este unul usor si lipsit de agresivitate dar sa nu credeti ca avem de-a face cu un vin "subtire"; concentratia si puritatea fructului sunt extrem de bine creionate, aciditatea este foarte
24
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
bine infipta, iar taninii sunt abia perceptibili. Final mediu, putin spicy si cu o suculenta naturala foarte rar intalnita pe la noi.
Fetească regală: Vinurile de Fetească sunt, de regulă, seci, dar se pot obține și vinuri demiseci sau chiar dulci. Au o culoare alb-verzui, cu nuanțe gălbui sau galben-verzui, care, pe
măsura maturării, respectiv după 1-2 ani, își schimbă ușor nuanța spre galben-pai sau chiar în galben-auriu. Este un vin de calitate superioară, cu o tărie alcoolică moderată, între 10,5 și 11,5 % vol., este ușor, echilibrat, cu o aromă specifică florală. Vinul de Fetească regală este, de fapt,
un vin semiaromat, cu un gust plăcut, bine conturat, plin de finețe, ușor acrișor, aducând cu cel al unui măr românesc de vară. Este foarte apreciat vinul tânăr , care nu are o vechime mai mare de un an, pentru că păstrează aroma originală, elegantă, de tip floral, nealterată de timp, cu prospețimea și vioiciunea specifice, date de o aciditate mai ridicată. Vinurile de Fetească regală se asociază foarte bine cu gustările servite la începutul mesei, ca aperitiv, sau pot acompania majoritatea mâncărurilor pe bază de pește sau fructe de mare. Peștele de apă dulce, cum ar fi crapul, păstrăvul, șalăul, scrumbia, aproape întotdeauna mai delicat, va fi însoțit de vinuri albe tinere, cu tăria alcoolică mai redusă, printre care și Feteasca regală. De asemenea, vinul de Fetească regală se asociază cu brânzeturi dulci nefermentate, cu fructe proaspete la sfârșitul mesei, dar și cu mâncăruri mai grele, mai complexe, cum ar fi jumări, mititei ardelenești sau purcel la cuptor. Specialiștii recomandă ca vinurile albe și roze să se servească la temperatura de 10-12 grade Celsius, doar cele dulci fiind servite la temperaturi de 7-9 grade Celsius
Cabernet sauvignon: este un vin robust, sec, taninos, care însoțește mâncărurile tradiționale, din carne roșie sau vânat, cu arome putermice de cireșe amare, prune afumate și zmeură proaspătă.
25
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
10. Calculul suprafețelor Suprafața calculată Sc=SABE+SBCD+SBDE AB = 7,8 cm BC= 4,7 cm CD= 4,1 cm DE= 7,4 cm EA= 4,5 cm SABE= (BE*AAʹ)/2 = 17,22 cm² SBCD= (BD*CCʹ)/2 = 8,55 cm² SBDE= (BE*DDʹ)/2 = 20,58 cm² Sc=SABE+SBCD+SBDE = 17,22 + 8,55 + 20,58 = 46,35 cm²
Coeficientul de transpunere K = 2,014 Sc transpusă =(BE*K*50*AAʹ*K*50)/2+(BD*K*50*CCʹ*K*50)/2+(BE*K*50*DDʹ*K*50)/2 Sc transpusă = 47,00117 ha
Toleranța T = ST/400 T = 47/400 = O,1175 ha
Abaterea E = ST – Sc transpusă
E˂T E = 47 – 47,00117 = - 0,00117 ha - 0,00117 ˂ 0,1175
Panta terenului (I) I% = (Cmax – Cmin)/D*100 Cmax = 235 26
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
Cmin = 169 D = 573,99 I% = 11,5% D – distanța (Cmax și Cmin)*K*50
Masură antierozională: benzi înierbate Transpunerea laturilor pe schiță AB = 15,71 cm DC = 8,25 cm BC = 9,46 cm DE = 14,9 cm EA = 9,06 cm
Calculul suprafeței utile St = 47 ha
Suprafața ocupată de cladiri: Sc = 950 m² Drumul principal: L= 570 m; l=6m; S dp= 3.420 m² Drumurile secundare: L=1.064 m; l=3 m; S ds= 3.192 m² Alei: L=3.536 m; l=1 m; Sa= 3.536 m² Zona de întoarcere: L= 2.851,95 m; l = 6 m; Szî = 17.111,7 m² Sutilă= ST – (Sc + Sdp + Sds + Sa + Szî) Sutilă= 470.000 m² - (3.420+3.192+950+17.111,7+3536) Sutilă= 441.790,3 ha
Necesarul de vița Folosim schema de plantare: 2*1,2. Suprafața necesară pentru un butuc este de 2,40 m². Pentru a afla necesarul de de vițe pentru un hectar se împart e 10.000 m² la 2,40 m² și se obține 4167 butași/ha. Pentru întreaga suprafață de44,18 ha este nevoie de184.094 butași. Se achiziționează 5% din numarul butașilor ca măsură de precauție, în acest caz aceștia sunt in număr de 9.205 butași.
27
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
11. Deviz aferent construcțiilor
1 2
Valoare totala
Specificaţie
U.M
Pret/unitate (lei)
Volum
Sediul firmei
buc
150.000
1
150.000
buc
530.000
1
530.000
Complex de
vinificaţie
(lei)
3
Drum principal
km
20.000
0.57
11.400
4
Drum secundar
km
15.000
1,064
15.960
5
Alei
km
5.000
3,536
17.680
6
Zone întoarcere
ha
6.000
2,852
17.112
7
Benzi înierbate
ha
350
44,18
15.463
8
Sistem de susţinere
ha
35.000
44,18
1.546.300
9
Bazine (2/ha)
buc
400
88
35.200
TOTAL (lei)
2.339.115
28
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
12. Deviz general Denumire deviz
Valoare(RON)
Înfiinţarea plantaţiei
1.253.002,05
Anul I
203.297,67
Anul II
240.344,53
Anul III
262.963,35
Anul IV
379.872,09
Anul V
328.512,84
Deviz construcţii
2.339.115
Total general
5.007.107,53
29
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului Podgoria
Dealurile Buzaului
Producția medie (kg/ha)
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului Podgoria
Producția medie (kg/ha) Suprafaţa (ha)
Dealurile Buzaului
5
Distanţa medie (km)
44,18
13. Deviz de înființare a planației
Nr.
Lucrări tehnologice în
Lucrări executate
crt.
ordine cronologică
mecanizat UM
Vol.
Tarif
Chelt.
Vol.
Nor-
Grupa
Nece-
Chelt.
Con-
Preţ
Total
lucră-
lei/
cu lucr.
lucră-
ma de
de com-
sar
cu
Felul
sum
lei-
lei
rii
UM
mec.
rii
mun-
plexi-
zile-
forţa
materialelor
nor-
UM
că
tate a
om
de
lei
lucrării 0
1
2
3
4
5
1
Defrişat teren Nivelat teren (2*44,18 ha) Parcelat teren Încarcat gunoi grajd Transport gunoi grajd Administrat gunoi Încarcat îngrăşăminte chimice Transport îngrăşăminte chimice Descarcat îngrăşăminte chimice
ha
44,18
95
4197,10
ha
88,36
30
2650,80
2 3 4 5 6 7 8 9
ha t
2650,80
3
7952,40
km
13254,00
2
26508,00
t
2650,80
3
7952,40
18,00
3
54,00
t tkm
Consum de materiale
Lucrări executate manual
7
8
9
10
44,18
5
III/3
26,508
1670,00
t
18
15,00
18
II/2
II/2
mat
muncă
6
15,00
UM
1,667
1,667
91,67
11
12
13
14
15
Gunoi de grajd
t
2650,8
7
18555,60
Superfosfat
kg
8836
0,9
7952,40
Sulfat de K
kg
8836
0,6
5301,60
91,67
30
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
Administrat îngrăşăminte chimice Desfundat Discuit (2x) Grăpat Nivelat Încărcat picheţi Transport picheţi Descărcat picheţi Pichetat teren
Săpat gropi Încărcat viţe altoite Transport viţe Descărcat viţe Fasonat viţe Repartizat viţe Plantat
Transport apă Udat la groapă Muşuroit TOTAL GENERAL
ha
44,18
17
751,06
ha
44,18
17
751,06
ha
88,36
60
5301,60
ha
44,18
60
2650,80
ha mii buc tkm mii buc ha mii buc mii buc tkm mii buc mii buc mii buc mii buc tkm mii buc mii buc
44,18
25
1104,50
920,45
184,09
920,45
920,45
3
50
10
3
184,09
10
II/1
18,409
1012,50
184
10
II/1
18,409
1012,50
44,18
4,4
III/1
10,041
632,58
184,09
15
I/2
24,545
1227,27
184,09
15
I/2
24,545
1227,27
184,09
2,5
III/1
73,636
4639,07
184,09
9,5
I/1
19,378
968,89
184
0,4
III/2
920,450
57988,35
picheti
buc
184094
0,5
92047,00
Vite altoite
buc
193299
5
966495,00
Apa
mc
920,45
1
920,45
2761,35
9204,50
9204,50
2761,35 184,09
4
I/1
184,09
2
II/1
83805,42
31
46,023
2301,13
92,045
5062,48
1277,322
77925,35
1091272,05
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
Administrat îngrăşăminte chimice Desfundat Discuit (2x) Grăpat Nivelat Încărcat picheţi Transport picheţi Descărcat picheţi Pichetat teren
Săpat gropi Încărcat viţe altoite Transport viţe Descărcat viţe Fasonat viţe Repartizat viţe Plantat
Transport apă Udat la groapă Muşuroit
ha
44,18
17
751,06
ha
44,18
17
751,06
ha
88,36
60
5301,60
ha
44,18
60
2650,80
ha mii buc tkm mii buc ha mii buc mii buc tkm mii buc mii buc mii buc mii buc tkm mii buc mii buc
44,18
25
1104,50
920,45
3
184,09
II/1
18,409
1012,50
184
10
II/1
18,409
1012,50
44,18
4,4
III/1
10,041
632,58
184,09
15
I/2
24,545
1227,27
184,09
15
I/2
24,545
1227,27
184,09
2,5
III/1
73,636
4639,07
184,09
9,5
I/1
19,378
968,89
184
0,4
III/2
920,450
57988,35
picheti
buc
184094
0,5
92047,00
Vite altoite
buc
193299
5
966495,00
Apa
mc
920,45
1
920,45
9204,50
10
920,45
10
2761,35
50
920,45
184,09
9204,50
3
2761,35
TOTAL GENERAL
184,09
4
I/1
46,023
2301,13
184,09
2
II/1
92,045
5062,48
1277,322
77925,35
83805,42
1091272,05
31
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
14. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I
Nr.
Lucrări tehnologice în
crt.
ordine cronologică
Lucrări executate mecanizat
UM
Vol.
Tarif
Chelt.
Vol.
lucră-
lei/
cu lucr.
lucră-
Norma de
rii
UM
mec.
rii
lei
Grupa de com-
Nece-
Chelt.
sar
cu
mun-
plexi-
zile-
forţa
că
tate a
om
de
lucrării 0
1
2
1
Desfacere muşuroi Mobilizare Copcit (2x) Plivit+legat lăstari ncărcat viţe pt.completat gol (3%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat+mocirlit Săpat gropi Repartizat viţe Plantat viţe Transport apă
mii buc
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Consum de materiale
Lucrări executate manual
7
8
9
10
184,09
2
II/2
184,090
10124,95
mii buc
368,18
0,5
IV/1
736,360
51545,20
mii buc
184,09
1
III/1
184,090
11597,67
5,52
15
I/2
0,736
36,80
44,18
4
30
5
1,10
3
5,52
15
I/2
0,736
36,80
5,52
3
III/1
1,840
115,92
mii buc
5,52
0,3
III/1
18,400
1159,20
mii buc mii buc tkm
5,52
9,5
I/1
0,581
29,05
5,52
3
III/2
3,680
231,84
3
Total
Felul
sum
lei-
lei
materialelor
nor-
UM
mat 11
12
13
14
15
sfoara
kg
350
2
700,00
apa
mc
27,6
1
27,60
3,30
mii buc
27,60
Preţ
1325,40
mii buc tkm mii buc
Con-
muncă
6
ha
3
UM
82,80
32
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
14. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul I
Nr.
Lucrări tehnologice în
crt.
ordine cronologică
Lucrări executate mecanizat Vol. UM
Tarif
Chelt.
Vol.
Grupa de com-
Nece-
lucră-
Norma de
lucră-
lei/
cu lucr.
rii
UM
mec.
sar
cu
Felul
rii
mun-
plexi-
zile-
forţa
materialelor
tate a
om
lei
că
lucrării 0
1
2
1
Desfacere muşuroi Mobilizare Copcit (2x) Plivit+legat lăstari ncărcat viţe pt.completat gol (3%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat+mocirlit Săpat gropi Repartizat viţe Plantat viţe Transport apă
mii buc
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Consum de materiale
Lucrări executate manual
7
8
9
10
2
II/2
184,090
10124,95
mii buc
368,18
0,5
IV/1
736,360
51545,20
mii buc
184,09
1
III/1
184,090
11597,67
5,52
15
I/2
0,736
36,80
30
5
de
6
44,18
4
1,10
3
5,52
15
I/2
0,736
36,80
5,52
3
III/1
1,840
115,92
mii buc
5,52
0,3
III/1
18,400
1159,20
mii buc mii buc
5,52
9,5
I/1
0,581
29,05
5,52
3
III/2
3,680
231,84
27,60
3
Preţ
Total
sum
lei-
lei
nor-
UM
mat 11
12
13
14
15
sfoara
kg
350
2
700,00
apa
mc
27,6
1
27,60
3,30
mii buc
tkm
Con-
1325,40
mii buc tkm mii buc
UM
muncă
184,09
ha
3
Chelt.
82,80
32
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13 14 15
Udat la groapă Transp. Apă trat. Fitosanit (7x) Preparat soluţii
mii buc tkm
358,70
3
5,52
4
I/1
1,380
69,00
358,70
2,4
IV/1
149,458
10462,08
1076,10
mii l
apa
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Tratat fitosanitar (7x) Prăşit mecanizat (4x)
Praşile manuale (3X) Cârnit Arătură toamnă TOTAL GENERAL
ha
309,26
30
9277 ,80
ha
176,72
25
4418 ,00
mii buc ha
44,18
40
132,54
0,15
III/1
883,600
55666,80
184
1
I/1
184,090
9204,50
2349,041
150279,82
Confidor Appollo Microttol Vantax Ridomil Kocide Apollo
mc
359
1,00
358,70
l
574,34
18,5
10625,29
l
22,09
132,5
2926,93
kg
110,6
15
1659,00
kg
97,32
44
4282,08
kg
115,08
75,00
8631,00
kg
66,42
31
2059,02
l
57,54
66
3797,64
1767,20 17950,60
33
35067,26
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13 14 15
Udat la groapă Transp. Apă trat. Fitosanit (7x) Preparat soluţii
mii buc tkm
358,70
3
5,52
4
I/1
1,380
69,00
358,70
2,4
IV/1
149,458
10462,08
1076,10
mii l
apa
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Tratat fitosanitar (7x) Prăşit mecanizat (4x)
Praşile manuale (3X) Cârnit Arătură toamnă
ha
309,26
30
9277 ,80
ha
176,72
25
4418 ,00
mii buc ha
44,18
40
TOTAL GENERAL
132,54
0,15
III/1
883,600
55666,80
184
1
I/1
184,090
9204,50
2349,041
150279,82
Confidor Appollo Microttol Vantax Ridomil Kocide Apollo
mc
359
1,00
358,70
l
574,34
18,5
10625,29
l
22,09
132,5
2926,93
kg
110,6
15
1659,00
kg
97,32
44
4282,08
kg
115,08
75,00
8631,00
kg
66,42
31
2059,02
l
57,54
66
3797,64
1767,20 17950,60
35067,26
33
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
15. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II
Nr.
Lucrări tehnologice în
crt.
ordine cronologică
Lucrări executate mecanizat
UM
Vol.
Tarif
Chelt.
Vol.
lucră-
lei/
cu lucr.
lucră-
Norma de
rii
UM
mec.
rii
lei
Grupa de com-
Nece-
Chelt.
sar
cu
mun-
plexi-
zile-
forţa
că
tate a
om
de
lucrării 0
1
2
1
Tăieri de formare Scos coarde Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari ncărcat viţe completat gol. (1%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat + mocirlit Săpat gropi
mii buc
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Consum de materiale
Lucrări executate manual
3
4
5
ha ha
44,18
30
132,54
25
mii buc
mii buc mii buc
9,20
3
Preţ
Total
Felul
sum
lei-
lei
materialelor
nor-
UM
mat
muncă
6
7
8
9
10
184,09
0,8
IV/1
230,113
16107,88
44,18
0,35
I/1
126,229
6311,43
368,18
0,5
IV/1
736,360
51545,20
88,36
0,15
III/1
589,067
37111,20
184,09
1
III/1
184,090
11597,67
1,84
15
I/2
0,245
12,27
1,84
15
I/2
0,245
12,27
1,84
3
III/1
0,613
38,64
1,84
0,25
III/1
7,360
463,68
11
12
13
14
15
kg
350
2
700,00
3313,50
ha mii buc
tkm
Con-
1325,40
mii buc ha
UM
27,60
34
sfoara
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
15. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul II
Nr.
Lucrări tehnologice în
crt.
ordine cronologică
Lucrări executate
Consum de materiale
Lucrări executate manual
mecanizat Vol. UM
Tarif
Chelt.
Vol.
Grupa de com-
Nece-
lucră-
Norma de
lucră-
lei/
cu lucr.
rii
UM
mec.
sar
cu
Felul
rii
mun-
plexi-
zile-
forţa
materialelor
tate a
om
lei
că
lucrării 1
2
6
7
8
9
10
Tăieri de formare Scos coarde Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari ncărcat viţe completat gol. (1%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat + mocirlit Săpat gropi
mii buc
184,09
0,8
IV/1
230,113
16107,88
ha
44,18
0,35
I/1
126,229
6311,43
368,18
0,5
IV/1
736,360
51545,20
88,36
0,15
III/1
589,067
37111,20
184,09
1
III/1
184,090
11597,67
1,84
15
I/2
0,245
12,27
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
44,18
30
5
de
1
ha
4
132,54
25
mii buc 9,20
3
Preţ
Total
sum
lei-
lei
nor-
UM
mat 11
12
13
14
15
kg
350
2
700,00
3313,50
ha mii buc
tkm
Con-
1325,40
mii buc ha
UM
muncă
0
2
3
Chelt.
sfoara
27,60 1,84
15
I/2
0,245
12,27
mii buc
1,84
3
III/1
0,613
38,64
mii buc
1,84
0,25
III/1
7,360
463,68
34
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13 14 15
Repartizat viţe Plantat viţe
Transport apă Udat groapă Tr ansport apă tratamente fito.(10x) Preparat sol. Tratamente
mii buc
1,84
9,5
I/1
0,194
9,68
mii buc
1,84
2
III/1
0,920
57,96
tkm
9,2
1
9,20
mc
512,43
1
512,43
kg kg
93,61
166
15539,26
19
Cabrio Top Acrobat MZ
93,61
105,00
9829,05
20
Kumulus
kg
21
l
16,3 132,5
2269,94
kg
3,49 115,08
189 75
659,61
23
Appollo Fastac 10 EC Ridomil
139,26 22,09
24
Polyram DF
kg
Kocide NISSORUN 10 WP TELDOR 500 SC
kg
41 31
3793,73
25
92,53 66,42 22,32
248
5535,36
45,8
352,00
16121,60
17 18
2,5
apa
mc
16
9,20
23,00
mii buc tkm
1,84 512,43
3
4
I/1
0,460
23,00
apa
1537,29 512,43
2,4
IV/1
213,513
14945,88
22
26 27 28
Trat. Fitosanitare (10x)
ha
29
Cârnit Arătură toamnă
mii buc
30
TOTAL GENERAL
ha
441,80
30
13254,00
44,18
40
1767,20
184,09
0,75
21247,99
35
I/1
245,453
12272,67
2334,861
150509,41
l
kg l
2926,93
8631,00
2059,02
68587,12
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13 14 15 16 17
Repartizat viţe Plantat viţe
Transport apă Udat groapă Tr ansport apă tratamente fito.(10x) Preparat sol. Tratamente
mii buc
1,84
9,5
I/1
0,194
9,68
mii buc
1,84
2
III/1
0,920
57,96
tkm
9,20
2,5
apa
23,00
mii buc
1,84
tkm
3
I/1
0,460
mc
9,2
1
9,20
23,00
apa
mc
512,43
1
512,43
Cabrio Top
kg
93,61
166
15539,26
19
Acrobat MZ
kg
93,61
105,00
9829,05
20
Kumulus
kg l
16,3 132,5
kg
3,49 115,08
189 75
659,61
23
Appollo Fastac 10 EC Ridomil
139,26 22,09
2269,94
21
24
Polyram DF
kg
Kocide NISSORUN 10 WP TELDOR 500 SC
kg
92,53 66,42
41 31
3793,73
25
22,32
248
5535,36
45,8
352,00
16121,60
18
512,43
4
1537,29 512,43
2,4
IV/1
213,513
14945,88
22
26 27 28
Trat. Fitosanitare (10x)
ha
29
Cârnit Arătură toamnă
mii buc
30
441,80
30
44,18
40
TOTAL GENERAL
kg l
8631,00
2059,02
13254,00 184,09
ha
l
2926,93
0,75
I/1
245,453
12272,67
2334,861
150509,41
1767,20 21247,99
68587,12
35
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
16. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III
Nr.
Lucrări tehnologice în
crt.
ordine cronologică
Lucrări executate mecanizat
UM
Vol.
Tarif
Chelt.
Vol.
lucră-
lei/
cu lucr.
lucră-
Norma de
Grupa de com-
Nece-
Chelt.
sar
cu
rii
UM
mec.
rii
mun-
plexi-
zile-
forţa
că
tate a
om
de
lei
lucrării 0
1
2
1
Tăieri de formare Scos coarde Verificat sistem sustinere Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari Încărcat viţe completat gol. (1%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat + mocirlit
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Consum de materiale
Lucrări executate manual
4
5
7
8
9
10
mii buc
184,09
0,8
IV/1
230,113
16107,88
ha
44,18
0,35
I/1
126,229
6311,43
ha
44,18
0,35
I/2
252,457
12622,86
184,09
0,5
IV/1
368,180
25772,60
44,18
30
1325,40
132,54
25
3313,50
mii buc ha ha
88,36
0,15
III/1
589,067
37111,20
mii buc
184,09
1
III/1
184,090
11597,67
mii buc tkm
1,84
15
I/2
0,245
12,27
1,84
15
I/2
0,245
12,27
1,84
3
III/1
0,613
38,64
mii buc mii buc
9,20
3
27,60
36
Con-
Preţ
Total
Felul
sum
lei-
lei
materialelor
nor-
UM
mat
muncă
6
ha
3
UM
11
sfoara
12
13
14
15
kg
350
2
700,00
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
16. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul III
Nr.
Lucrări tehnologice în
crt.
ordine cronologică
Lucrări executate
Consum de materiale
Lucrări executate manual
mecanizat Vol. UM
Tarif
Chelt.
Vol.
Grupa de com-
Nece-
lucră-
Norma de
lucră-
lei/
cu lucr.
rii
UM
mec.
sar
cu
Felul
rii
mun-
plexi-
zile-
forţa
materialelor
tate a
om
lei
că
lucrării 1
2
6
7
8
9
10
Tăieri de formare Scos coarde Verificat sistem sustinere Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari Încărcat viţe completat gol. (1%) Transport viţe Descărcat viţe Fasonat + mocirlit
mii buc
184,09
0,8
IV/1
230,113
16107,88
ha
44,18
0,35
I/1
126,229
6311,43
44,18
0,35
I/2
252,457
12622,86
184,09
0,5
IV/1
368,180
25772,60
88,36
0,15
III/1
589,067
37111,20
4 5 6 7 8 9 10 11 12
5
de
1
3
4
ha ha
44,18
30
1325,40
132,54
25
3313,50
mii buc ha ha mii buc
184,09
1
III/1
184,090
11597,67
mii buc tkm
1,84
15
I/2
0,245
12,27
mii buc
1,84
15
I/2
0,245
12,27
mii buc
1,84
3
III/1
0,613
38,64
9,20
3
UM
Con-
Preţ
Total
sum
lei-
lei
nor-
UM
mat
muncă
0
2
3
Chelt.
11
sfoara
12
13
14
15
kg
350
2
700,00
27,60
36
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13 14 15 16 17 18
Săpat gropi Repartizat viţe Plantat viţe Transport apă Udat groapă Transport apă tratamente fito.(10x)
mii buc
1,84
0,25
III/1
7,360
463,68
mii buc
1,84
9,5
I/1
0,194
9,68
1,84
2
III/1
0,920
57,96
mii buc tkm
9,20
2,5
mii buc tkm
apa
23,00 1,84
512,43
3
4
I/1
0,460
mc
9,2
1
9,20
mc
23,00
apa
1537,29
512,43
1
15539,26
Acrobat MZ
kg
93,61
105,00
9829,05
20
Kumulus
kg
21
l
16,3 132,5
2269,94
Appollo
139,26 22,09
22
Fastac 10 EC
l
23
Ridomil
kg
3,49 115,08
189 75
24
Polyram DF
kg
25
kg
92,53 66,42
41 31
3793,73
Kocide NISSORUN 10 WP TELDOR 500 SC Cabrio Top
22,32
248
5535,36
45,8
352,00
16121,60
93,61
1 66
15539,26
19
512,43
2,4
IV/1
213,513
14945,88
26 27 28
30
Trat. Fitosanitare (10x) Cârnit
ha mii buc
31
Recoltat (20%)
t
32
tkm mii buc
265,10
3
795,30
33
Trasnport recolta Taieri de usurare
34
Arătură toamnă
ha
44,18
40
1767,20
29
TOTAL GENERAL
441,80
30
kg l kg
2926,93 659,61 8631,00
2059,02
13254,00 184,09
0,75
I/1
245,453
12272,67
53,02
0,4
II/1
132,550
7290,25
184,09
0,8
II/1
230,113
12656,19
2581,801
157306,11
22043,29
37
83613,95
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13 14 15 16 17 18
Săpat gropi Repartizat viţe Plantat viţe Transport apă Udat groapă Transport apă tratamente fito.(10x)
mii buc
1,84
0,25
III/1
7,360
463,68
mii buc
1,84
9,5
I/1
0,194
9,68
1,84
2
III/1
0,920
57,96
mii buc tkm
9,20
2,5
apa
23,00
mii buc tkm
1,84 512,43
3
4
I/1
0,460
mc
9,2
1
9,20
23,00
apa
1537,29
mc
512,43
1
15539,26
Acrobat MZ
kg
93,61
105,00
9829,05
20
Kumulus
kg
Appollo
l
139,26 22,09
16,3 132,5
2269,94
21 22
Fastac 10 EC
l
23
Ridomil
kg
3,49 115,08
189 75
24
Polyram DF
kg
25
kg
92,53 66,42
41 31
3793,73
Kocide NISSORUN 10 WP TELDOR 500 SC Cabrio Top
22,32
248
5535,36
45,8
352,00
16121,60
93,61
1 66
15539,26
19
512,43
2,4
IV/1
213,513
14945,88
26 27 28
30
Trat. Fitosanitare (10x) Cârnit
ha mii buc
31
Recoltat (20%)
t
32
tkm mii buc
265,10
33
Trasnport recolta Taieri de usurare
34
Arătură toamnă
ha
44,18
29
441,80
30
kg l kg
2926,93 659,61 8631,00
2059,02
13254,00
3
184,09
0,75
I/1
245,453
12272,67
53,02
0,4
II/1
132,550
7290,25
184,09
0,8
II/1
230,113
12656,19
2581,801
157306,11
795,30
40
1767,20
TOTAL GENERAL
22043,29
83613,95
37
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
17. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV
Nr.
Lucrări tehnologice în
crt.
ordine cronologică
Lucrări executate
Consum de materiale
Lucrări executate manual
mecanizat
UM
Vol.
Tarif
Chelt.
Vol.
lucră-
lei/
cu lucr.
lucră-
Norma de
rii
UM
mec.
rii
lei
Grupa de com-
Nece-
Chelt.
sar
cu
mun-
plexi-
zile-
forţa
că
tate a
om
de
lucrării 1
2
6
7
8
9
10
1
Tăieri de formare Scos coarde Verificat sistem sustinere Incarcat ingasamant complex Trasnport ingrasaminte Descarcat ingrasaminte Administrat ingrasaminte Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari
mii buc
184,09
0,8
IV/1
230,113
16107,88
ha
44,18
0,35
I/1
126,229
6311,43
44,18
0,35
I/2
252,457
12622,86
11,05
18
II/2
1,228
67,53
11,05
18
II/2
1,228
67,53
368,18
0,5
IV/1
736,360
51545,20
ha
88,36
0,15
III/1
589,067
37111,20
mii buc
184,09
1
III/1
184,090
11597,67
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
4
5
ha t tkm
55,25
3
ha mii buc ha
44,18
17
751,06
44,18
30
1325,40
132,54
25
Preţ
Total
Felul
sum
lei-
lei
materialelor
nor-
UM
mat 11
12
13
14
15
Ingrasament complex
kg
11045
2
22090,00
sfoara
kg
350
2
700,00
165,75
t ha
Con-
muncă
0
2
3
UM
3313,50
38
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
17. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul IV
Nr.
Lucrări tehnologice în
Lucrări executate
crt.
ordine cronologică
mecanizat Vol. UM
Tarif
Chelt.
Vol.
lucră-
lei/
cu lucr.
rii
UM
mec.
Grupa de com-
Nece-
lucră-
Norma de
sar
cu
Felul
rii
mun-
plexi-
zile-
forţa
materialelor
tate a
om
lei
că
lucrării
de
1
2
6
7
8
9
10
Tăieri de formare Scos coarde Verificat sistem sustinere Incarcat ingasamant complex Trasnport ingrasaminte Descarcat ingrasaminte Administrat ingrasaminte Mobilizarea semiadâncă Copcit (2x) Praşile mecanice (3x) Praşile manuale (2x) Plivit+legat lăstari
mii buc
184,09
0,8
IV/1
230,113
16107,88
ha
44,18
0,35
I/1
126,229
6311,43
44,18
0,35
I/2
252,457
12622,86
11,05
18
II/2
1,228
67,53
11,05
18
II/2
1,228
67,53
368,18
0,5
IV/1
736,360
51545,20
ha
88,36
0,15
III/1
589,067
37111,20
mii buc
184,09
1
III/1
184,090
11597,67
4 5 6 7 8 9 10 11 12
5
ha t tkm
55,25
3
44,18
17
751,06
ha mii buc
44,18
30
1325,40
ha
132,54
25
Con-
Preţ
Total
sum
lei-
lei
nor-
UM
mat 11
12
13
14
15
Ingrasament complex
kg
11045
2
22090,00
sfoara
kg
350
2
700,00
165,75
t ha
UM
muncă
1
3
4
Chelt.
0
2
3
Consum de materiale
Lucrări executate manual
3313,50
38
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13
Transport apă tratamente fito.(10x) Preparare solutie fito
tkm
3
apa
512,43
1
512,43
Acrobat MZ
kg
93,61
105,00
9829 ,05
kg l
139,26 22,09
16,3 132,5
2269,94
16
Kumulus Appollo
17
Fastac 10 EC
l
Ridomil Polyram DF
kg kg
189 75
659 ,61
18
3,49 115,08
kg
92,53 66,42
41 31
22
Kocide NISSORUN 10 WP Cabrio Top
23
Teldor 500SC
14
512,43
1537,29
mii l
512,43
2,4
IV/1
213,513
14945,88
15
19 20 21
24
Trat. Fitosanitare (10x)
ha
25 26
Cârnit Recoltat (50%)
mii buc t
27
Trasnport recolta
tkm
28 29
Taieri de usurare Incarcat gunoi grajd
mii buc t
2650,80
2,5
6627,00
30
Transport gunoi grajd
tkm
13254,00
3
39762,00
31
Administrat gunoi grajd Arătură toamnă
t ha
2650,80
2,5
6627,00
44,18
40
1767,20
32
TOTAL GENERAL
441,80
662,70
30
3
mc
kg
2926,93
8631,00 3793,73 2059,02
22,32
248
5535 ,36
166 352
15539,26
l
93,61 45,8
t
2650,8
7
18555,60
kg
16121,60
13254,00 184,09
0,75
I/1
245,453
12272,67
132,54
0,4
II/1
331,350
18224,25
184,09
0,8
II/1
230,113
12656,19
1988,10
Gunoi grajd
77118,30
3141,199
39
193530,27
109223,52
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 13
Transport apă tratamente fito.(10x) Preparare solutie fito
tkm
3
apa
512,43
1
512,43
Acrobat MZ
kg
93,61
105,00
9829 ,05
Kumulus Appollo
kg l
139,26 22,09
16,3 132,5
2269,94
18
Fastac 10 EC Ridomil
l kg
3,49 115,08
189 75
19
Polyram DF
kg
20
kg
92,53 66,42
41 31
22
Kocide NISSORUN 10 WP Cabrio Top
23
Teldor 500SC
14
512,43
1537,29
mii l
512,43
2,4
IV/1
213,513
14945,88
15 16 17
21
24
Trat. Fitosanitare (10x)
ha
25
Cârnit
mii buc
184,09
0,75
I/1
245,453
12272,67
26
Recoltat (50%) Trasnport recolta
t tkm
132,54
0,4
II/1
331,350
18224,25
mii buc t
184,09
0,8
II/1
230,113
12656,19
29
Taieri de usurare Incarcat gunoi grajd
2650,80
2,5
6627,00
30
Transport gunoi grajd
tkm
13254,00
3
39762,00
31
Administrat gunoi grajd Arătură toamnă
t ha
2650,80
2,5
6627,00
44,18
40
27 28
32
441,80
30
662,70
mc
kg
2926,93 659 ,61 8631,00 3793,73 2059,02
22,32
248
5535 ,36
166 352
15539,26
l
93,61 45,8
t
2650,8
7
18555,60
kg
16121,60
13254,00
3
1988,10
Gunoi grajd
1767,20
TOTAL GENERAL
77118,30
3141,199
193530,27
109223,52
39
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
18. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V
Nr.
Lucrări tehnologice în
Lucrări executate
crt.
ordine cronologică
mecanizat
UM
Vol.
Tarif
Chelt.
Vol.
lucră-
lei/
cu lucr.
lucră-
Norma de
rii
UM
mec.
rii
lei
Grupa de com-
Nece-
Chelt.
sar
cu
mun-
plexi-
zile-
forţa
că
tate a
om
de
lucrării 0
1
2
1
3
Tăieri de rodire Scos coarde Verificat sistem sustinere
4
7
8
9
10
mii buc
184,09
0,8
IV/1
230,113
16107,88
ha
44,18
0,35
I/1
126,229
6311,43
ha
44,18
0,35
I/2
252,457
12622,86
Incarcat ingasamant complex
t
11,05
18
II/2
1,228
67,53
5
Trasnport ingrasaminte
tkm
6
Descarcat ingrasaminte
t
11,05
18
II/2
1,228
67,53
7
Administrat ingrasaminte Mobilizarea semiadâncă
mii buc ha
368,18
0,5
IV/1
736,360
51545,20
10
Copcit (2x) Praşile mecanice (3x)
11
Praşile manuale (2x)
ha
88,36
0,15
III/1
589,067
37111,20
8 9
4
5
55,25
3
165,75
ha
44,18
17
751,06
ha
44,18
30
1325,40
132,54
25
3313,50
40
UM
Con-
Preţ
Total
Felul
sum
lei-
lei
materialelor
nor-
UM
mat
muncă
6
2
3
Consum de materiale
Lucrări executate manual
11
Ingrasament complex
12
13
14
15
kg
11045
2
22090,00
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
18. Fisa tehnologica a culturii de vita de vie anul V
Nr.
Lucrări tehnologice în
crt.
ordine cronologică
Lucrări executate
Consum de materiale
Lucrări executate manual
mecanizat
UM
Vol.
Tarif
Chelt.
Vol.
lucră-
lei/
cu lucr.
lucră-
Norma de
rii
UM
mec.
rii
lei
Grupa de com-
Nece-
Chelt.
sar
cu
mun-
plexi-
zile-
forţa
că
tate a
om
de
lucrării 1
2
6
7
8
9
10
1
mii buc
184,09
0,8
IV/1
230,113
16107,88
ha
44,18
0,35
I/1
126,229
6311,43
3
Tăieri de rodire Scos coarde Verificat sistem sustinere
ha
44,18
0,35
I/2
252,457
12622,86
4
Incarcat ingasamant complex
t
11,05
18
II/2
1,228
67,53
5
Trasnport ingrasaminte
tkm
6
Descarcat ingrasaminte
t
11,05
18
II/2
1,228
67,53
7
Administrat ingrasaminte Mobilizarea semiadâncă
368,18
0,5
IV/1
736,360
51545,20
10
Copcit (2x) Praşile mecanice (3x)
11
Praşile manuale (2x)
ha
88,36
0,15
III/1
589,067
37111,20
8 9
4
5
55,25
3
165,75
ha
44,18
17
751,06
ha
44,18
30
1325,40
mii buc ha
132,54
25
3313,50
Con-
Preţ
Total
Felul
sum
lei-
lei
materialelor
nor-
UM
mat
muncă
0
2
3
UM
11
Ingrasament complex
12
13
14
15
kg
11045
2
22090,00
40
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 12 13
Plivit+legat lăstari Transport apă tratamente fito.(10x) Preparare solutie fito
mii buc tkm
184,09 3
III/1
184,090
11597,67
sfoara
apa
1537,29
kg
350
2
700,00
mc
512,43
1
512,43
kg kg
93,61
105,00
9829,05
15
Acrobat MZ Kumulus Appollo
l
139,26 22,09
16,3 132,5
2269,94
16 17
l kg
3,49 115,08
189 75
659,61
18
Fastac 10 EC Ridomil
19
Polyram DF
kg kg
22,32
248
5535,36
22
Kocide NISSORUN 10 WP Cabrio Top
41 31
3793,73
20
92,53 66,42
23
Teldor 500SC
l
93,61 45,8
166 352
16121,60
14
512,43
1
mii l
512,43
2,4
IV/1
213,513
14945,88
21
25
Trat. Fitosanitare (10x) Cârnit lastari
ha mii buc
26
Recoltat (100%)
t
27
tkm mii buc
1325,40
3
3976,20
28
Trasnport recolta Taieri de usurare
29
Arătură toamnă
ha
44,18
40
1767,20
24
TOTAL GENERAL
441,80
30
kg kg
2926,93
8631,00
2059,02
15539,26
13254,00 184,09
0,75
I/1
245,453
12272,67
265,08
0,4
II/1
662,700
36448,50
184,09
0,8
II/1
230,113
12656,19
3472,549
211754,52
26090,40
41
90667,92
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului 12 13
Plivit+legat lăstari Transport apă tratamente fito.(10x) Preparare solutie fito
mii buc tkm
184,09 3
III/1
184,090
11597,67
sfoara
apa
1537,29
kg
350
2
700,00
mc
512,43
1
512,43
Acrobat MZ Kumulus
kg kg
93,61
105,00
9829,05
16,3 132,5
17
l l
139,26 22,09
2269,94
Appollo Fastac 10 EC
18
kg
189 75
659,61
Ridomil
3,49 115,08
19
Polyram DF
kg kg
41 31
22,32
248
5535,36
22
Kocide NISSORUN 10 WP Cabrio Top
92,53 66,42
3793,73
20
23
l
93,61 45,8
166 352
15539,26
Teldor 500SC
14
512,43
1
mii l
512,43
2,4
IV/1
213,513
14945,88
15 16
21
24
Trat. Fitosanitare (10x)
ha
25
Cârnit lastari Recoltat (100%)
mii buc t tkm mii buc
1325,40
3
3976,20
28
Trasnport recolta Taieri de usurare
29
Arătură toamnă
ha
44,18
40
1767,20
26 27
441,80
30
TOTAL GENERAL
kg kg
2926,93
8631,00
2059,02
16121,60
13254,00 184,09
0,75
I/1
245,453
12272,67
265,08
0,4
II/1
662,700
36448,50
184,09
0,8
II/1
230,113
12656,19
3472,549
211754,52
26090,40
41
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
19. Calculul eficienței economice Investiție totală: 5.007.107,53 lei Investiție la hectar: Inv/ha = Invtot/ST = 106.534,20 lei Producție medie la hectar = 6 t/ha Timp de funcționare: 25 ani Suprafața utilă: 44,18 ha Rata de amortizare : C amort.= Invtot/Tfuncţ= 200.284,30 lei/an
Producția totală: Su*Prod medie = 265,08 t/ha Randamentul în must este de 75% din producția de struguri. Obţinem 198.810 must. Din
această cantitate 3 % se pierde la transformarea în vin. Rezultă 192,846 l vin. Obţinem 257.128 butelii de vin de 0.750 litri (Q p). Preț de vânzare: 1 butelie s comercializează cu 8 lei (Pv)
90667,92
MIHĂILESCU Bogdan Marius - Î nființare unei plantații de viță de vie cu soiuri de struguri, pentru obținerea vinurilor de calitate superioară în podgoria Dealurile Buzăului
19. Calculul eficienței economice Investiție totală: 5.007.107,53 lei Investiție la hectar: Inv/ha = Invtot/ST = 106.534,20 lei Producție medie la hectar = 6 t/ha Timp de funcționare: 25 ani Suprafața utilă: 44,18 ha Rata de amortizare : C amort.= Invtot/Tfuncţ= 200.284,30 lei/an
Producția totală: Su*Prod medie = 265,08 t/ha Randamentul în must este de 75% din producția de struguri. Obţinem 198.810 must. Din
această cantitate 3 % se pierde la transformarea în vin. Rezultă 192,846 l vin. Obţinem 257.128 butelii de vin de 0.750 litri (Q p). Preț de vânzare: 1 butelie s comercializează cu 8 lei (Pv) Producția globală: Q p x Pv = 257.128 x 8 = 2.057.024 lei Venitul anual: Prod glob – Ch mat. = 2.057.024 – 350.497,5 = 1.706.526,47 lei Cheltuieli materiale : Directe : 5% din Inv tot, adică 250.355,4 lei Indirecte : 2% din Inv tot, adică : 100.142,2 lei Cheltuielile materiale sunt 350.497,5 lei Termenul de recuperare = Inv tot/ V NA= 2,93 Viteza de recuperare : T funcţ*Trec= 8,52
Cost de producţie pe unitatea de produs : C p = Cheltmat/Q p = 350.497 / 257.128 = 1,36 lei/kg Profit : Pr = Q p(Pv- C p)= 1.707.330 lei Rata profitului : R p=Pr /Cheltmat*100= 487,15%
42