MURESAN, Pr. Lect. Univ. Dr. Radu-Petre - Stilismul in Romania (1924-2011)

Pro Lector Dr. Radu Petre Muresan ,

STILISMUL IN ROMANIA (1924-2011)

Apare eu bineeuvantarea I.P.S. Dr. Laurenfiu Streza Mitropolitul Ardealului

ISBN 978-973-1801-88-9

Afl'C1Sibiu - 2012

Consiiieri editoriali: Pro Conf. Univ. Dr. Constantin Neeula Conf. Univ. Dr. Lucian Grozea

Redactor: Raluea Toderel Coperta: Adrian Stoia

Cuprins Prefata , ..................................................................... 7 Cuvant inainte ........................................................ 11

1. Calendarul indreptat in Biserica

Onodoxa Romana. Premise ~i evolufii ...... ........... 17 1. Calendarul iulian ~i eel gregorian .............. 17 2. Problema calendarului in Biserica Onodoxa Romana ...................... 19 3. Conferinta Panortodoxa de la Constan~inopol (1923) ........................... 22 4. Conferinta , de la Moscova (1948) ............. 26

11. Stilismul in perioada interbdidi .. ...................... 30 Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei MU~AN, RADU PETRE Stilismul.ln Romani:: 1 pro leer. univ. dr. Radu Petre Muregn ; pref.: pro prof. univ. dr. Aure! Pavel. - Sibiu: Agnos,2012 Bibliogr. ISBN 978-973-1801-88-9

1. Pavel, Aure! (pref.)

2

Editura A~ - Sibiu tel.: 0745/679038; 0766/530777 e-mail: [email protected]

1. Apari~ia ~i dezvoltarea stilismului (1924-1933) ............. ......... ......... ..... ..... ... 30 2. Evolutia stilismului in perioada 1934~1936 .............................................. 41 3. Stilismul in Basarabia ................ .......... .... 49 4. Stilismul - problema de siguranfa na~ionala ~i reaqia autorita~ilor .......... .... . 58

Ill. Stilismul in perioada comunistii ........................ 66 1. Mi~carea stilista in primii ani ai regimului comunist (1945-1954) ............. 66 2. Galaction Cordun ~l organizarea stilismului (1955-1959) .......................... 77 3. Riispandirea stilismului In Transilvania ~i Muntenia ............. ..... ....... ..... ..... ... ....... 98 4. Stilismul ~i regimul comunist: aspecte ale "n .... : ...... 1..... ::

......... _ .. _........................ "'"

1 1 ()

ADDENDUM: Dialogulintre Biserica Ortodoxa Romana §i gruparile stiliste .................. 130 Iv. Dezvoltarea stilismului dupa 1990 ........................ 143 1. Grupari stiliste care activeaza in Romania ... 143 2. Biserica Orrodoxa de Stil Vechi (Mitropolia Slatioara) ..... .. .. .... ............. ... . 149 3. Biserica Ortodoxa de Stil Vechi §i Biserica Ortodoxa Romana ............. c•••••••• 156 4. Stilismul §i derapajele fundamentaliste in Biserica Ortodoxa Romana ...... .... ........ 163 ADDENDUM: Marturisirea de credinta a. Biser!cii Ortodoxe de Sti! Vechi (fr;gmenre) §l un raspuns orrodox ........................................... 168

In loe de conduzii ....................................................... 177 Bibliografie selectivii .................................................... 181 Anexe................................. ......................................... . 193

Cu discrefie fi dragoste despre 0 rand pastoralJi ............ 235

Prefata ,

Unul dintre cele mai ingrijoraroare §i primejdioase fenomene care se manifesra in cadrul Bisericii Orrodoxe Romane - intrucat atenteaza la unitatea edeziala - e reprezentat de stilism. CeJe mai importante lucrari asupra temei sunt semnate de Diac. prof. dr. Petre I. David (in mai multe srudii §i capitole din car~ile Domniei Sale), la care se adauga §i alte doua mai recenre, semnate de Nicolae Popescu §i Pr. $tefan Argatu (2002, respecriv 2009). Toate acestea au evidentiat caracteristicile stilismului: , pozi~ionarea calendarului in centrul vietii spirituale §i al teologiei ortodoxe, pretentia nejustificara de "Biserica adevarara" - singura pastratoare a "dogmelor adevarate" §i a "dreptei credin~e" -, provocarea de dezordine in viap credincio§ilor Bisericii, neascultare fata de ierarhia sacramentaJa §i chiar promovarea unei "ierarhii" proprii, fad hirotonie valida (sau formata din fo§ci dericiortodoqi, caterisi~i),spirirul fanatic, izolarea sectara, celebrarea de noi rituri liturgice etc. Acest fenomen este analizat in profunzime §i in cadrul drtii , de fat, a de cam .Pr. lece. de. Radu Petre Mure§an. Totu§i, fa~a de lucdrile amintite anterior, aceasta lucrare posed a cateva trasaturi caracteristice care 0 recomanda. Perspectiva este una, in principal, istorica. Marele merit al autorului este acela di apeleaza la documente de arhiva, in mare parte inedite, fira de care

8

PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

cercetiirorul nu po ate avea, pe de 0 parre, 0 perspectiva obicctiva, ia, pe de alta pane, nu poate infelege mai In profunzime cauzele aparifiei stilismului la noi. Astfel, tratarea imbina in mod fericit datele documentelor pasrrate la Arhivele Na\ionale - in special fondul M inisterului de Interne: Politie Ii Jandarm erie - , la Secretariarul de Stat peneru Culte §i la Arhivele Adminisrra\iei Patriarhale cu informa\ii din arricolele presei §i memorialistica vremii. Rezulta 0 cercetare temeinica, cu rezultate pe alocuri inedite §i chiar spectaculoase! Spre exemplu, este nuan\ata §i completata opinia conform careia la baza apari\iei mi§carii anticalendaristice de la noi ar fi stat doar ignoranfa unor calugari faea culmea generala care nu ar fi infeles corect indreptarea calendarului, pastr;tnd mai deparre vechiul calendar iulian, ramas in urmi! cu 13 zile. In fapt, parcurgerea cu atenfie a documeneelor amintite eviden\iaza cauze mai . complexe - §i nu doar de factura teologica - decat s-a crezue multa vreme ... Primul capirol al carfii se opre§te asupra problemelor legate de calendar. Este expusa aici §i reformarea calendarului iulian prin cel gregorian, impreuna cu discu\iile ce au avue loc in Bisericile Ortodoxe, in general, §i in Biserica Ortodoxa, in special. AI do ilea capitol arata modul in care a aparut mi§carea stilisra, precum §i dezvoltare:, sa inrr-o prima faza (perioada intd : ':ca). Urmeaza a!te doua capitole, unul dedi cat prezentarii stilismului in perioada comunistii, iar celalalt in perioada de dupa evenimentele din decembrie 1989. Prezinta interes §i cele doua addenda care incheie aceste capirole:

STILISMUL iN ROMANIA

9

una cuprinde dialogul intre Biserica Ortodoxa Romana §i gruparile stiliste, cea!alta fragmenre din Marturisirea de credinta , a Bisericii Ortodoxe de. Stil Vechi §i un raspuns ortodox la aceasta. Tabloul mi§ciirii stiliste este in- . tregit prin unde anexe - documenee cu cara~ter istoric, ce poseda 0 mare valoare documentarii. Cercerarea de fara , nu este una care §i-a propus sa fie exhaustiva; dimpotriva, ea camane deschisa in continuare. Dar cercetarorii poseda inca 0 baza moriva\ionala pentru a nu evita un subiect care, de§i dificil de abordar, nu trebuie uitat cii "face parte din istoria Bisericii". Pozitia , Bisericii Ortodoxe Romane fara , de stilism reprezinta, deci, 0 tema misionar-pasrorala care trebuie rratad cu multa responsabilitare sau, in cuvinrele aurorului, ,,0 isrorie care trebuie asumara cu curaj" . Un alt merit incontestabil al car\ii este ca, depa§ind tratarea strict istorid, intra in anumite detalii teologice indispensabile in\elegerii fenomenului stilist nu cu inten\ie polemica, ci cu sincera dorin\a de a ini\ia un "dialog sincer §i concret cu fra\ii no§tri stili§ti". Aceastii marturisire sinceca a aurorului vade§te dorinp sa prima de a in\elege fenomenul stilist §i nu de a-I combate pur §i simplu cu argumente preluate de la al\i aueori ortodoC§i ce s-au aplecat asupra temei. Dificultatea acestei abordari survine din faptu! cii gre§eli regretabile s-au produ- deopotriva din vina ambelor .piir\i, iar pozi\ia echilibrata este greu a fi paslrata din partea unui membru al c1erului ortodox care §i preda in cadrul unei Faculta\i de Teologie Ortodoxii... Parintele Mure§an reu§e§te lnsa sa se men\ina permanent pe linia de echilibru, ceea ce Ii spore§te §i mai mult meritele. II felicitam a§a-

10

PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE~AN

dar pentru rezultatul cercetarilor sale minutioase con, ' cretizate in cartea pe care am avut placerea sa 0 prefafam , §i 0 recomandam pe aceasta tmuror celor imeresati sa descopere mai multe din "culisele" na§terii §i dezvoitarii stilismului in Romania.

Cuv~nt

inainte

Pro prof. dr. Aurel Pavel in anul 1924, punand in aplicare recomandarile Conferin~ei Panortodoxe de la Constantinopol (1923), Biseri~ Ortodoxa Romana a adoptat calendarul indreptat. Aceasta horarare nu a fost precedara de 0 pregatire suficienta a clerului ~i a credincio§ilor ~i, de aceea, a fost primira cu reticenta, mai ales de 0 parte a mediului monahal. Cu timpul, problema calendarului a generat tensiuni care nu au fost gestio nate intotdeauna corespunzator de autoriratile laice §i ecleziastice §i care au condus, in final, la 0 ruptud regretabila in sanul Bisericii Ortodoxe Romane. Lucrarea de fata i§i propune sa trateze na§terea§i dezvoltarea mi§dirii stiliste, precum §i organizarea acesteia sub diferitele denumiri pe care le-a avut de-a lungul timpului (Anexa 1). Ea se bazeaza pe documentele piistrate la Arhivele Nationale, la Secretariatul de Stat pentru Culte, precum ~i la Arhivele Administratiei Patriarhale. Punctual, am adaugat articole din presa §i memorialistica vremii care sa intregeasdi viziunea despre subiecrul abordat. Lucrarea se strucrureaza cronologic in trei capitole ~---------_ __ _ ----,_ _ ___~_----,c:aarlJ:e~uJJr[.(m!lailJ~r[l':e:s
12


incregeasdi temadca prezenrata §i sa consdtuie un punct de plecare penrru 0 cercetare ulterioara. Penrru perioada inrerbelidi, am valorificat cu predidere documenrele Poli{iei §i ale Jandarmeriei (Arhivele Na{ionale, fond Ministerul de Interne. Inspectoratu! General al Jandanneriei, respecriv fond Ministerul de Interne, Direqia Generalii a Poli,tiei), care, in viziunea noastrii, ofera 0 informarie obiectiva §i credibila asupra evolu{iei mi§dirii stiliste de la acel momem. In ceea prive§te perioada comunista, informafiile se bazem, in general, pe rapoarrele imputernici{ilor de la Ministerul Cultelor. ~a cum se §tie, imputernicifii pentru culte din teritoriu erau rezultatul dorimei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej de formare a unui organ s~ecial in cadrul Ministerului Culrelor care sa promoveze politica Parridului. Ei sum menfionafi in Decretul m. 17811948 pemru organizarea Ministerului Cultelor, care completa I..egea Cultelor din 1948. Imputernicitul trebuhi sa fie familiar cu organizarea, structura, administrarea §i ierarhia cultului pe care il supraveghea, fiind obligat sa parricipe la aqiunile acestuia, pemru a putea trimite rapoartc credibi" Ie §i documemate Ministcrului Cultelor. Pemru pcrioada de dupa 1990, am valorificat anumite documeme gasite in Arhiva Secretariatului de Stat pemru Culte, precum §i informafiile pe care gruparile stiliste Ie ofera in propriile publicafii sau pe site-urile de informare §i popularizare. ;., Marturisesc di abordarea acestui subie·:t a fost 0 provocare pemru mine, din ,nai multe considereme. In momentul aldituirii materialului bibliografic, am constatat d exista 0 literatura teologica abundenta despre problema calendarului, despre Pascalie §i data serbarii Pa§telui, desprediferenfa dimre calendarul indreptat§i cel grego-


13

rian, insa pUfine dimre studiile §i articolele pe care Ie-am parcurs se refereau la stilism. In acest comext, a§ dori sa evoc comribu{ia Diac. prof. dr. Petre I. David!, lucrarea lui Nicolae Popescu, Neintelegerea indreptarii calendarului, Europolis, Constanfa, 2002 (prefafata de Diac. prof. dr. Petre I. David), precum §i lucrarea Parintelui $tefan Argatu, Stiliftii in Romania. !storie. Adevar. indreptare, Editura Mila ereftina, 2009, care se bazeaza pe dteva documcme pastrate in Arhivele Mitropoliei Moldovei §i Bucovinei (fond Miiniistirea CetafUia). Cautarea un or informatii , relevame in arhive a fost 0 mundi migaloasa, care s-a finalizat cu rcunirea unui material documenrar important. Parcurgerea acestuia nu a fost mai pUfin provocatoare. Am constat di exista verigi lipsa in reconstituirea unui anumit eveniment sau a unei anumite biografii sau di unele personaje care au jucar un rol important in evolu{ia stilismului sum foarte bine reprezemate, in timp ce altele, la fel de imporrante pentru infelegerea fenomenului, sum abia schifate..... Fara indoiala, cercetarea noasrra nu are pretenfia d epuizeaza toate sursele documentare, mai cu seama ci nu am avut la dispozifie documemele din Arhivele CNSAS. Dimpotriva, ea i§i propune sa incurajeze cercetarea acestui subiect comroversat din istoria Bisericii Ortodoxe 1 Diac. prof. dr. Petre I. David T.w.NrI; J;#:;(##,ee.fitatr=s in;td, gmi misiunii crejtil", in BOR nr. 7·12 (1994) , p. 289-309; Idem, CiiliiuZA crqtina pentru cunoajterea ji apiirarea dreptei credinft in /ala proulitismului sectant, Arad, 1987, p. 170-175; Idem, Antica/entlariftii sau stilijtii, fii riitiici# ai Bisericii stramojfjti, in Indrumatorul pastoral. misionar ji patriotic, Buzau, 1988; Idem, lnvazia u:ctrlor, Ed. Europolis, Constanp, 1999, vol. II, p. 11-38.

14

I·

I I

I

I



15

Romane. In acela§i timp, i§i dore§te sa fie un punee de A§ dori sa mulfumesc personalului de la Arhiveplecare pentru un dialog sincer §i coneret cu fratii no§tri Ie Nafionale, de la Secretariarul de Stat pentru Culre, stili§ti. Acest lucru se impune cu atat mai muit cu Cat in special domnului Secretar de Stat, Con£ Dr. Adrian ~i~ca.rea stilista, prin imreaga sa litcrarura apologetid, Lemeni, §i celui de la Arhivele Administrafiei ParriarhaJe, mSlsta asupra suferinfelor indurate de credincio§ii stiin special domnului Gheorghe Vasileseu, pemru amabili§ti In perioada interbelica, dar §i In timpul regimului litatea eu care mi-au pus la dispozitie doeumentafia necomunist §i profereazii acuzafii grave la adresa Bisericii cesara. Nu in ultimul rind, doresc sa Ie mulfumese stuOrtodoxe Romane vazute ca un complice "I 3utoritatilor dentilor mei din anul IV Pastorala, care m-au ajutat In starului In accsr proces de persecufie. ' mu~ca migaloasa de fotografiere a doeumentelor pe care Ne propunem, prin urmare, sa aducem un eehilibru Ie-am utilizat in e1aborarea studiului de fatr. de abordare necesar in relafia dinne mi§carea stilistii, in ansamblul ei, §i Biseriea Ortodoxa. Nu .avem imenpa sa trecem sub raeere incidentele regretabile din perioadain~erb~lica §i fap~ul cii aces tea s-au soldat cu morfi §i ranifi m, randul eredmcio§ilor srili§ti, dar §i in randul fortelor de ordine. A§a cum yom arata pe parcursul aeestui' studiu, eleau avut loc intre anii 1934-1936 §i au fost rezul" tat~ ,~nor imervenlii ferme ale autorirafilor in raport cu aepuOl care duceau la tulburarea lini§tii publiee §i a ordinii de stat. Nu putem insa nici sa exageram vorbind de persecu,fia Bisericii sti/iste timp de 60 de ani sau de 80 de anide lupta in 71umele rrcdinJei'. M~carea Stilista a avut o relafie speciaJa eu autoritiirile comuniste in anii cei ~ai duri ai perioadeista,liniste, lucru ce i-a permis cre§te~ea §i dezvoltarea nestingheritii, in dmp ee Biserica Ortodoxa Romana, in aceea§i perioada, a ~umero§t-marrmlff -- -.- ------- -inchiso; :le comuniste. , Constantin Bujor, 65 de ani de pmecufie a Bisericii Ortodoxe Romane de stil vechi(oct. 1924-dec. 19 89), Edirura Sehimbarea la Falii, 1998; Florian Biehir, Patimile Bisericii Ortodoxe de Stil v,.chi in Evenimentul Zilei, Duminicii, 04 lanuarie 2004. "

. Menrionez cii luerarea dlui Biehir, OrtodoCfii de Idllgii noi. Studiu istoric fi canonic al Bisericii Ortodoxe de Slil v,.chi din Romania, Documente inedite din Arhivele Securitii!ii, Editura Minon, Timi~oar., 2011, mi-a p.rvenit cand eartea so in faza machetarii.

.fI.

I. Calendarulindreptat in Biserica Ortodoxa Romana. Premise ~i evolutii

1. Calendarul iulian §i eel gregorian Calendarul este un sistem de masurare a timpului care indica durata §i subdiviziunile acestuia. Termenul vine de la cuvantullatin kalendae, care, la randullui, provine de!a verbul grecesc KaAw (a chema, a convoca). Prin kalendae, romanii Inrelegeau prima zi a fiecarei iuni, cand cetarenii romani crau eonvocari in adunarea publica din Forum, pentru a Ii se aduce la euno§tinra anumite probleme de interes general. Primele calendare au luat na§tere din ncvoia oamelli10r-tle a-§i fixa intirnpsarbihorile religivase §i de a introduce 0 regularitate in ocupariile eotidiene. Greutatea de care se izbe§te orice sistem de masurare a timpului este gasirea unei modalitari sau a unei formule dupa care anul civil calendaristic sa fie adus in armonie cat mai mare cu anul tropic sau ceresc (astronomic? . In anul 45 1. Hr., imparatullulius Caesar (100-44 I.Hr) a impus In intreg Ir"periul Roman un sistem calen,larist/(; llnic numit, aupa nuffie\e lui, caTendarui lulian. Acest calendar, intocmit de astronomul egiptean SosigeJ Pro prof. dr. Ene Brani§te, Problema unificarii calendarului Ii· turgic in Bisericiie Ortodoxe, in Ortodoxia, nr. 2 (1955), p. 182.

18

PRo LECTOR DR. RADU PETRE

MURE~AN

ne, era unul solar ~tiinfific, a~a cum era ~i cel egiptean, bazat pe mi~carea aparenta a soarelui ~i pe datele astronomice cunoscute Ia acea vreme in Alexandria. Anul calendaristic a fost socotit de 365 zile ~i 6 ore. Cele 6 ore formau 0 zi in al patrulea an, care era de 366 de zile ~i era numit bisect (Jat. bissextilis). In acest calendar, echinocfiul de primavara ciidea la 24 martie. Calendarul intocmit atunci a fost mo~tenit ~i acceptat ca atare de cre~tini. Ace~tia au introdus in eI sarbatorile specific cre~tine §i sistemul de imparfire a lunilor pe saptamani mo§tenit de la evrei (grupe de cate 7 zile, in loc de 8 zile - octada, ca la romani). Denumirile lunilor anului §i ale zilelor saptamanii in Iimba romana provin din Iimba latina, cu excepfia sambetei, al ciirei nume este de provenienfa iudaicii, dar venita tot prin filiera latina (sabbatum). Calendarul intocmit de Sosigene ramanea in urma cu 11 minute §i 14 secunde fafa de anul tropic4• Imperfeqiunea acestuia putea ramane neinsemnata pentru 0 viafa de om, dar, la 128 de ani, ea se ridica la 0 zi. De exemplu, echinoqiul de primavara care, in vremea I~i Sosigene, ciidea la 24 martie, peste 384 de ani, adicii pe vremea Sinodului I Ecumenic, ciidea la 21 martie. Aceasta diferenfa, marindu-se cu timpul, a devenit 0 problema pentru stabilirea sarbatorii Pa~tilor5. In secolul aI XVI-


19

lea, diferenfa a ajuns sa fie de 10 zile, astfel incat echinoqiul de primavara ciidea la 11 martie, ceea ce nu mai corespundea cu realitatea astronomicii. In anu11582, Papa Grigorie alXIII-lea (1572-1585), in urma srudiilor §i propunerilor unor celebri astronomi ai timpului, a inifiat reforma calendarului. Aceasta a constat in suprimarea celor 10 zile cu care ramasese in urma calendarul iulian, astfel inch echinoqiul de primavara a fost adus la data de 21 martie, ca in vremea Sinodului I de la Niceea. Pentru a apropia §i mai muir anul calendaristic de cel tropic, s-a hotarat sa se scada trei zile la fiecare interval de 400 de ani, suprimandu-se trei ani seculari consecutivi. Astfel, anii seculari 1700, 1800, 1900, care, in calendarul iulian, erau bisecti, au devenit comuni, iar anii 1600, 2000 au ramas bise~fi. In acest fel, diferenp dintre anul tropic §i anul calendaristic era de doar 26 de secunde, ceea ce insemna 0 zi odata la 3300 de ani. Acest sistem a fost adoptat de statele catolice §i, mai rarziu, de cele devenite protestante.

2. Problema ealendarului in Biserica Ortodoxa Romana

Idem, Liturgiea generata, Editura Institutului Biblic §i de

Dupa reforma gregoriana, Rasaritul Ortodox a ramas mai departe eu calendarul iulian. Papa a invitat ~i Bisericile Ortodoxe sa accepte reform:! calendaristica, prin-

Bisericii "rlm11ac.1'rof Or. Toan FIoca, Calendarut biserieese, in Mitropolia Ardealului, nt. 7-8 (1959), p. 562-567; Prof. dr. Vasile Loichita, Calendarul, in Mitropolia Banatului, nt. 7-9 (1957), p. 21- 24. ' 'Pr. prof. dr. Ene Brani§te, Problema unifiear;; ealendarului liturgie in Bisericile Ortodoxe, p. 190.

pins reforma calendaristicii, privind-o ca pe un mijloc de propaganda catolica ~i ca 0 incercare de impunere a supremafiei papale asupra Rasaritului Ortodox. Astfel, ca-

4

~is~u~~al

('rrodoY~oman"'&€Ur~2'j-!c:S9~.~5.;::--Jb-~j:122
20

PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA

I~nda~ul iulian a devenit un semn distinctiv In OnodoXle; ~md considerat 0 arma Impotriva influentei carolice In }arile ~om;lne, prime!e diseufii legat~ de ealen~ dar au .meeput III seeolul al XVIII -lea. in Psaltirea de la 1751, leromonahul Lavrentie de la Manastirea Horezu remarea Inrarzierea din ealendarul iulian. Aeest lueru a f~st consemnat apoi de duhovnicul Radu, pe Psaltirea dl~ IS06, d~ stareful Benedict de la Manastirea Neamru III 1843 §l de Arhimandritul Nichifor de la Episcopia Bu:a~~~ ~n. ~S676. in cadrul programului de reforma a socletap! Illlpat de domnirorul A1exandru loan C uza, a eXlstat §1.O Illeercare de reformare a ealendarului. in luna deeembne 1864, ministrul Cultelor, Dimitrie Bolintinea~u, ~ ~onv~cat cariva ierarhi pentru a asculta parerea lor III pI:v~nra !ndre~t~rii calendarului. Cu ace! prilej, s-a iU:lt hotararea Illtrulllfll unui Consiliupentru Catenda . car h" , bl nu, e a otarat ca pro ema calendarului este 0 problema p~r astro~omica, aflata In stransa legatud cu hotad.rile Slllo'!u1Ul I de la Niceea din anul 325. " In j~rul anului 1900, de problema calendarului au Illceput sa se preocupe anumifi ierarhi ai Bisericii Onod~xe ~omane, mai multi teologi, dar §i personalitari lai(;e.. E~lscOpul Me!hisedee ~teBinescu respingea, In 18S1, once Illcereare de aplieare a ealendarului gregorian, dar • •

. t

A

21

nu respingea ideea Indreptarii ealendarului: Biserica Ortodoxii. nu are trebuinfii de alt calendariu mai bunu decat acela pe care II are, deji el nu este exact in calculele sale... Ori tofi ortodoqii trebuie sii. se pnii. de calendariul vechiu, pentru ca sii piistreze unitatea cultului, ori tOfi sii primeascii. calendariul nou, pentru acelaii rezonu al unitiipi bisericeiti8. Mitropolitul Primat Iosif Gheorghian a luat cuvantulln §edinp Senatului din data de 19 februarie 1889, ariidnd cii este nevoie de 0 Inrelegere Intre roate Bisericile Ottodoxe pentru schimbarea calendarului: Nu zic, dar, cii nu se va putea foce aceasta, insii cu 0 singurii condifie, ca toate Bisericile Ortodoxe sii. se intruneascii in eutare zi sii. serbiim siirbiitoarea Paitilor. Chestiunea calendarului nu este 0 chestiunc dogmaticii, dar iatii ce se poate intampla: cand noi vom siirbiitori Pa;tele, frafii nOitri bulgari, rUii, sarbi sau greci vor fi in postul Paitilor. De asemenea, Pro£ dr. Constantin Erbiceanu publica un atticol bazat pe cercetarile Invaptului grec Timoleon Vulgaris, in care ceteasa se puna capat anomaliei cauzate de mentinerea stilului vechi, eare nu mai cores, pundea necesitarilor sodale, adevarului §tiintei §i nid cerinrelor religioase: Grecii ii rUjii foe us de vechiul ealen-

G Pro prof. dr. Milan "esan ·r 8 M I h' . d e R oman, B"zserzca 0 rtodoxii iZ. caI .. .. ' i , " 1n d reptarea jl·unmcarea calendae else d ec, eplscop ru ~ ~ rozlp~ ~rtoc'~xa romana", in Mitro,oolia Moldovei ,i Sucevei, lendariul, in Biserica Ortodoxa Romani, anul V, Bucure§ti, 1881, . • 'H. ; V. n:artle-IUflle 1970), p. 230-24u-Qi.L,:.)r----- -~~---=~~~~-p-.~5=6~1-~6~O~4-C(-p-.-)Y-l=)-.A~''-s-e-v-,,=ae-a'::lcoi'::C~a~l.'-ceiz--d=a-'-ru-l"l=iu=lz-·d-ii-j-··c'i-ro-'-m--a=·n~i~i,-._~_ "oua p"rls('alz'e sau e'Z/endar etern b . . eZI Gen. Perre Nasrurel, '" t, in Cronica bisericeascii, BOR an XXXI (1908), p. I 4 30-1 4 33 (rezserzces~ precedatii de aplicarea vechilor Pascalii, Bucutesti, 1901. tre Na t I (1854 192 ' producere dupa ziarul Tara Noasrra din Sibiu, anullI, no. 7 din end .' ~re. 0), fost participant la Razboiul de Inde10/23 februarie 1908). PI' e~\a: u a,mmtelte pe cei care s-au ocupat de problema calendaru UJ pana la mceputul secolului al XX.lea. 9 Reforma calendarului. Cronicii bisericeascd, in Biserica Ortodo· xii Romand, an XIII (1899-1900), p. 1156.

Pe

U

22

PR o LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

dar iulian, care, dupa trecere de cdteva secole, fotalminte va stramuta iarna in anotimpul primtiveriPo. Constantin Erbiceanu era de acord mai degrabii cu revizuirea calendarului iulian, decat cu primirea celui gregorian, aratand ca Biserica Orrodoxii nu se hotiiril§te sa faca acest lucru din cauza dezbinarii celor doua Biserici, in Apus §i in Rasarir. 3. Conferinta Panortodoxa de la Constantinopol (1923) . Difere~fa dintre calendarul iulian §i cel gregorian aJunsese, la tncepurul secolului al XX-lea, la 13 zile, lucru suparator nu numai in d6meniul bisericesc, ci §i in via\a ~ivilii. Relafiile interna\ionale cereau in mod imperios ulllficarea calendarului, datorita legaturilor politice §i comerciale ale statelor rasaritene cu cele apusene. Unele institu\ii publice din Romania, ca Bancile, CFR-ul, Po§ta, Telegraful, operau cu stilul nou inca dinainte de 1900. Dupa Primul Razboi Mondial, stilul nou a fost adoptat i.n ~iafa civ~la in toate statele Ortodoxe, in Bulga ria §i Rusla III 1918, III Serbia §i Romania in 1919, in Grecia in 1923. Cafiva ani, statele ortodoxe au intrebuintat doua calendare diferice, unul pentru viafa religioasa '(calendarul iulia~), alcul pentru viap civila. (calendarul gregorian). In anul 1923, Patriarhul Ecumenic Meletie IV (1921-1 q23) a avur inifiativa convocarii unei intruniri panortodoxe la Conscantin~poi, cu participarea reprezentantilor Bisericilor Orrodoxe Autocefale, pentru a re.

•

10

tuhan.

~cad. Prof. dr. Constantin Erbiceanu. Reformarea calentklrului In

Brstnea Ortodoxd Romand, an XlI. 1898-1899. p. 23-43.

I


23

aduce vechiul calendar in concordanfa cu realitiitile astronomice. De acest lucru s-a ocupat 0 comisie aiciituita din ierarhi, profesori de teologie, speciali§ti in astronomic, care a ciurat cde mai bune solutii pentru indreptarea calendarului. Delegatia Bisericii Ortodoxe Romane a fost compusa din Arhim 1. Scriban, Prof. dr.g Demetres- h·1C1.1I • cu §i Pro.f Petru D rag Cu acel prilej, s-a reu§it sa se puna in acord anul calendaristic cu cel astronomic pentru 0 perioadii lunga de cimp, astfelinc:lt echinoqiul de primiivarii sii nu mai depa§easdi data c:alendaristicii de 21 martie decat dupa trecerea a 42772 de ani l2 • Reforma a constat in: - Suprimarea celor 13 zile cu care calendarul iulian d.manea in urmii fa\ii de cel solar §i aducerea echinoqiului de pe 8 martie, pe 21 martie. In acest sens, ziua de 1 octombrie a anului 1924 a devenit 14 octombrie. - Pentru ca pe viitor sa se previna inrarzierea anului calendaristic fata de cel tropic, s-a stabilit ca dintre anii bisecci seculari sa ramana bisecti , doar aceia care, prin impartire la 9, dau rest 2 sau 6; ceilal\i vor fi socori\i ca ani comuni, de 365 de zile. Potrivit cu aceasta dispozirie, urmatorii ani seculari: 1900, 2100, 2200. 2300, 2500,

.

Petru Driighici. Insemniiri de la Conferinp reprezentan!ilor Bisericilor Ortodoxe !inutii la Constantinopol. Bucurejti. 1923; Pro prof. dr. Milan ~esan. lndreptarea [i unifiearea ealendarului [i pozifia ortcrd,;v/i romana, p. 236; Conferinfa inter·ortodoxii di~t;'9wtanti"Q pol (raport), in Biserica Ortodoxii Romand. iunie 1923. p. 660-664; Patrick Viscuso (ed.). A quest for Reform ofthe Orthodox Chureh. The II

1923 Pan-Orthodox COIrgress. An Analysis and Translation ofIt< Acts and Decisions. Berkely. CA. Inter-Ortodox Press. 2006. . 12 Prof. dr. Vasile Loichi!ii. Calendarul. in Mitropolia Banatlllui. nr. 7-9 (1957). p. 24-25.

24

STILISMUL

PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURqAN

2600, 2700, 2800, 3000 au fost considera~i ordinari, pe cand anii 2000, 2400, 2900 au fost considera~i bisecti. In felul acesta, s-a putut obtine ca echinoqiul astronomic de primavari sa nu se mai abata de la data calendaristicii de 21 martie decat dupa un timp foarte Indelungat, ~i anume dupa 42772 de ani, spre deosebire de calendarul gregorian, care se abate la 3326 de ani, ~i de cel iulian, la 128 de ani. - Configura~ia anului este aceea~i ca in calendarul gregorian. Deosebirile dintre cele doua calendare se vor remarca abia in anu12800, care, in cazul calendarului Indreptat, va fi an comun, iar, In cazul calendarului gregorian, va fi an bisect (cu alte cuvinre, in anul2800, cand la noi va fi 1 martie, la apuseni va fi 29 februarie). - Sarbatorile cu dara fixa sc vor serba, ca ;;i pana acum, la acelea;;i dare. Sfintele Pa;;ti se vor serb a dupa normele stabilite la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, adica in prima duminicii cu luna plina dupa echinoqiul de primlvarii. Dupa cum se poate constara, la Conferinta de ia Constantinopol nu s-a horarat adoptarea cale~darului gregorian, ~a cum se susline In mod eronat, ci s-a Indreptat vechiul calendar, adicii s-a pus in acord cu datele exacte ale realitafilor astronomice, lasand neatinse toate randuielile de viall §i de cult. Astiizi, cu excep\ia Bisericii Ortodoxe din Finlanda, care aplicii integral recomandaril~ r.onferintei Panortodoxe de la Constam •.• opol, Bisericile Ortodoxe care au Indreptat calendarul serbeaza Pa;;tile dupa calendarul neindreptat, pentru a se pasrra unitatea in toatii Ortodoxia. La Conferinta , de la Constantinopol, s-a convenit ca aceste horad.ri sa fie aplicate

.i;

IN

ROMANIA

?S

de fiecare Bisericii Ortodoxa In parte, la momentul oportun, atunci cand Imprejuriirile vor fi favorabile . La aceasta Indreptare au aderat succesiv: Patriarhia Ecumenicii de Constantinopol (1923), Biserica Ortodoxa Romana, cea Greacii, cea Albaneza §i cea Cipriotil in 1924, apoi Biserica Ortodoxa din Finlanda ;;i cea din Polonia (1925), Parriarhia Alexandriei (1928), uneIe manastiri din Athos, ca Yatopedul (1930) , Patriarhia Antiohiei (1940) §i Biserica din Cehoslovacia (1951). Patriarhia Bulgariei a trecut la Indreptarea calendarului in 1968. Au ramas pe stilul vechi, pana astiizi, Patriarhia Ierusalimului, Bisericile Ortodoxe din Serbia ;;i Rusia, precum ;;i manastirile din Sinai §i Athos, afara de Yatoped. La data de 13 noicmbrie 1923, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotiirat Indreptarea calendarului iulian Incepand cu data de 1 octombrie 1924, care urma sa devina 14 octombrie 19241 ~ . in raportul Comisiei pentru indreptarea calendarului, reunitii In ianuarie 1924, se enumerau motivele de ordin ;;tiinfific, economic, religios ;;i social care audus la aceasta masura, accentuandu-se faptul d revizuirea aeeasta nu vatiimii nieio dogmii, nu desfiinteazii nieio rltnduialii eanonicii a Sfintei noastre Biseriei Ortodoxe de Riisiirit ~i, ceea ee e ~i mai mult, nici nu se absoarbe calendarul iulian in eel gregorian, ci se une~te cu el numai pe tiiramul civil prin lepiidarea celor 13 zile, spre a se desface de el ince prive~temodul de eoreetare in viitor a nepotrivirii sale cu eel astronomic, in ceea ce prive~te cultul, incadrarea sfinfilor ~i chiar modul de calculare 13

Cronica bisericeascii, In. ' Biserica Ortodoxd Romlind nr. 1

(1924), p. 33-37.

26


$TILISMUL iN ROMANIA

a serbiirii Pilftilor'4 • Pentru a diseura problema ealendaru-

Patriarhul Romaniei, ~tefan,Exarhul Bulgariei. Din parrea Bisericii Antiohiei, au participat Mitropolirul Bie al . Libanului, Mitropolirul A1exandru al Emesiei; din partea Bisericii Autocefale Ortodoxe din Polonia, Timotei, Ar. hiepiscopul Bielostocului; din partea Biseridi Albaneze, episcopul Paisie aI Coritei; exarhul Patriarhiei Moscovei din Cehoslovacia, Elefterie, Arhiepiseop aI Pragai. Printre alte probleme discutate la aeeasta conferin{a, s-a dezbatur §i problema calendarului. Punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Romane a fosr exprimat de Pr. prof. dr. Petre Vintilescu, in referarul Gitella considerafiuni cu

lui, SHntul Sinod a fost Jargit prin partieiparea Arhimandritului Prof. dr. Iuliu Seriban, a profesorilor Traian La§i Consrantin Chriceseu, leseu (reputatul marematician) . preeum §i a senatorului Gheorghe Draghici'5. Dupa 1923, problema ealendarului biserieese §i a Pasealiei a ramas sa ligureie pe mai deparre intre ehesriunile de interes general pentru inrreaga Ortodoxie. Asrfel, ea a fost diseutarii la Sinodul Panorrodox de la Manistirea Vatoped (8-23 iunie 1930), d~legaria Bisericii Orrodoxe Romane liind eondusa de Episeopul Tit Simedreal6; la primul Congres de Teologie Orrodoxa (Arena, 29 no. iembrie - 6 deeembrie 1936), preeum §i Ia Conferinta Biseridlor Auroeefale Orrodoxe de la Moseova (iulie 1948).

privire fa indreptarea calendarului.

4. Conferinra de la Moscova (1948) Conferinra Bisericeasca Interorrodoxa de la Moscova din anul1948 a fost prilejuira de serbarea a 500 de ani de aurocefalie a Bisericii Ortod0xe Ruse. Para indoiiIa, ea avea 0 semnilicatie aparte in contextul impunerii regimurilor comuniste in Europa de Est, subliniind preponderenra Patriarhiei Ruse fata de celelalte Biserici Ortodoxe. La aceasta conferinra au participat Parriarhul Alexei I al Moscovei §i aI inrregii Rusii, Calistrat, Catolicos, Parriarhul Georgiei, Gavriil, Parriarhul SerbieL Justinian, " Ibidem, p. 35. " Cronicii bisericeascd, in Biserica Ortodoxd Romand, februarie 1924, p. 106-108. 16 ConE

Dr. A1exandru [onipi, ttt Simedrea MitropolituL Repere biograjice, Consranra, 2002, p. 57.

27

, -~

,,

Porrivit Rezolu{iei in problema calendarului, adoptara In ziua de 17 iulie 1948 17 , la Conferinp de la Moscova s-au horiirar urmaroarele: - Pentru a evita particulariratite in ceea ce privc§re serbarea Slintelor Pa§ri, pricinuire de difericele sisreme ale calendarului exisrente in Bisericile Ortodoxe Auroeefale; conferinp socote§re obligawriu penrru wara lumea sa ser5cie-Pa§teie in mod unitar dupa stilul vechi (iulian), ., conform canonului pascal alexandrin; ... _____ ~ __ " - Pana in momenrul dnd calendarul eel mai bun va Ii pus la puncqLaprobat, Conferintaso!:o.tc§te_ca. pentru sarbatorile cu dara lixa, liecare Biserici Onodoxa Autocefala se poate servi de calendarul aHar in vigoare in Biseridle respective; - Conferinta socotqte oblig
28



traiesc, ca pe unul din obiceiurile acestei Biserici, a carei observare ne este recomandara de Sfinrele Canoane in numele unirii §i al dragosrei 18 . Menfionam faprul ca ierarhii prezenri, care tineau sriluri cal::ndaristice diferite, au slujit im~reuna ;i s-au impartii§ir din acela§i Sfam Porir, in rimp ce reprezenranfii gruparilor stiliste nu au fost invitafi sa participe. Semnalam, de asemenea, ca, intre 16-20 martie 1970, a avut loc Consultarea de la Geneva a Consiliului Mondial al Bisericilor, cu scopul de a gasi 0 posibilitate de a sarbarori Pa§tele in aceea~i zi. Consultarea de la Geneva a subliniat fapml ca simafia de azi a Bisericii Cre~ti ne nu mai corespunde cu cea de acum 1600 de ani, dnd Biserica i§i ayea centrlll in jurul Marii Mediterane. Astfel, in momemlll in care cre~tinii din emisfera nordica au echinoqiul de primavara., cei din emisfera sudica au echinocfilll de toamnii'9. In sfar§it, Comisia Interorrodoxa de pregarire a Sfantului §i Marelui Sinod Panortodox, care s-a reunit la Chambesy ~n luna iulie 1971, a disclltat §i proble~a calendarului, In documentul adoptar cu acesr prilej, se . _ 18 eu [Qa~e aeesrea, Vicariaml Uerainean (la Fel ea ~ i eel .arb) a ramas pe stll veehi, sub direera aseulrare a Parriarhiei Rom:ine ea~e Ie hi~orone~re preoli, rarnose~re biserici, Ie diiruie~re antimise ~; . Sfantul §I Marele Mir. Ei 11 pomenesc la sluJ'be pe Parria:ih ulflr----c--- --.;.. ~ .-- ---_. en"O~ r~ oxe Romane. De asemenea, Mirropolia Basarabiei,-uitele r~,()hll ~leArhie~iscopiei ia;;ilor ~iproropopiatui L.cieiRippensis, ce aparpne de Eplscopla Severmului, dar se alia in Banarul Sarbesc lin calendarul neindreprar, eu bineeuvanrarea Parriarhiei Romane. ' 19 Pro prof. dr. Arhanasie Negoira, Consultatia de fa Ce/leva in Claml Bis;ncii, XXIX (1970), nt. 5-6, p. 493-4'96; Idem, Ptl{tiie fa datiijixd, In BlStnca Ortodoxii Romdnii, nr. 5-6 (1977), p. 353.

29

arara ci Bisericile Orrodoxe care au indreprat calendarul aU urmarit deplina concordan~a a anlilui bisericesc eu cel tropic, iar Bisericile care nu au indreptat calendarul vor proceda la aceasta indreptare ~and vor socoti ca s-au ~a turizat condi~iile de prim ire. In acest document, se arata d tema nu este dogmatica, ci de ordine in Bisericii, nici nu existii dispozifii canon ice despre calendar, fora numai despre stabilirea Paschaliei. Documentul a fost semnat de to~i membrii Comisiei interorrodoxe de pregatire a Sfantului 20 §i Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe •

Un document important referitor fa calendar, in Mitropolia Moldovei fi Sucevei, nr. 5-6 (J 972), p. 367-372 unde esre redat do20

eumentu\ adoptar la Chambesy; Indreprarea calendaru\ui , horarare inremeiara a Bisericii Orrodoxe, in Mitropolia Moldovei Ii Suc(1Jei, nr. 7-9 (1982), p. 597-599.

31

STILISMUL IN ROMANIA

II. Stilismul -In perioada interbelica

1. Aparifia §i dezvoltarea stilismului (1924-1933)

In anul 1923, Sfantul Sinod aI Bisericii Orwdoxe Romane a hotadt ca indrumarile Conferintei Panortodoxe de I~ ~onstantinopoI priviware Ia indreptarea caIendarulUI sa se aplice in Biserica Ortodoxa Romana in;epand cu data de 1 octombrie 1924 (Anexa 2). Aceasta mdr~ptare aocalendarului a fost precedata de 0 perioada relanv sc~rta de pregatire, astfel indt credincio~ii nu au ~ost sufi:,ent de Iamurifi cii indreptarea calendarului iuhan nu msea~na adoptarea calendarului gregorian sau tre~erea foqata Ia catolicism. Mitropolitul Primat Miron Cnstea a alcatuit 0 Pastoralii in problema calendarului p,e care preofii aveau datoria sa 0 citeascii in bisericj2l. L~ randul sau, Mitropolitul Pi men al Moldovei a aicatuit 0 pas~o~ala intitulatii Lamuriri pentru intelesulpoporului. In ~a~lnIle revistei Biserica Ortodoxa Romdna din anul 1924 ~Io I~ alte publicafii cre§tine, ca Glasul Monahilor, se pot _ gasl numeroase articole referitoare la calendar. 0 contribu~ie i~f0rtantii in acest sel.s a avut-o Arhimandritul Iuhu Scnk:'., SCCIctar de Iedaqie at revistel Blser/ca Orto2i Carte pastorald catre iubitii nOftri credinciofi dill Sfonta Mitropo!te ,a Ungro- Vlahiei, in Biserica Ortodoxa Romdna, septembrie 1924, nt. 9 (522), p. 513-515.

doxa Romdna, profesor de Omiletica §i Paswrala la Facultafile de Teologie din Chi§inau (1928-1941), respectiv Bucure§ti (1941-1943)22. Cu wate acestea, in ansamblu, pregatirea pentru popor §i monahi a fost insuficienta. Intr-un articol semnat de Athimandritul Iuliu Scriban in periodicul Glasul Monahilor (septembrie 1924), se prezinta 0 situafie tragi-comicii referitoare la percepfia oamenilor simp!i fafa de reforma calendarului. Un preot dintr-un sat din PraiJova a fost intrebat de un credincios dacii este adevarat zvonul in legaturii cu indreptarea calendarului. Dupa ce a primit riispunsul ca zvonul este adevarat, omul a zis: Apoi, daca s-o schimba, noi aici in sat il omordm mai intdi pe primar... In acela~i articol, Athimandritul Iu!iu Scriban argumenta foarte frumos necesitatea indreptarii calendarului: Calendarul nu este un pas pe care-l faci, ci un drum pe care il strabafi. $i inca ii acest drum nu it strabafi tu, ci pamdntul in jurul soarelui, iar tu socoteiti numai edt fine drumul acesta ... lam de ce trebuie sa indreptam, ca, daca haina (i-a ieiit de la croitor prea mare, 0 dai ii 0 mai strdnge. Aia ii noi acum, indreptam croiala prea larga de alta dam ji ne potrivim timpul iar cum a fost in timpul Sjin(ilor Parin(i ii inliituram chipul de a mai gr~i in viitor, (i vom ramdnea totdeauna cu rdnduiala lor de la 32.93 • 22 Arhim. Iuliu Scriban, Chestiunea ca!endaru!ui La noi [i aiurea, In Biserica Ortodoxa Romdnii, iulie 1924, 7 (520), p. 396-402;

Hem Prw 1 pji szra.

11'

redr

{~~""1 ) - --- cz'endzrJa -

Bi£r#cz.Orm&ra -

Romdna, august 1924, nt. 8 (521), p. 481-482. De men\iqnat d Arhim. Iuliu Scriban a primit premiul Academiei Romane pentru lucrarea 40 de predici populare, scrisa pe in\elesul oamenitor simpli. 23 Idem, Se schimbii ca!endaru!, atticol din 12 septembrie 1924 publicat in G!asuL Monahi!or nt. 1-6, 1923-1924. Periodicul Glasu!

32

STiLISMUL iN ROMANIA


In anii care au urmar, anumiti, monahi de la manasririle din Moldova nu au aeeeprar lndreprarea calendarului, ci au ie§it din manastiri §i s-au stabilir In zone izolate din munfi. Este cazul maicii Gliga Maria, zisa Magdalena, care, conform propriei marturii, a plecat de la Miinastirea Varatic in anul 1926, din pricina schimbarii calendarului, §i, impreuna cu 0 alta maica, §i-a facut un bordei in padure24 • Presa vremii, dar §i revistele bisericqti consemneaza, inccpand cu anul 1927, primeIe aqiuni ale jandarmilor impotriva unor agitatori stili§ti, precum ~i intervenfia forfelor de ordine impotriva unor calugiiri stili§ti din Munfii Neamfului, care ii agicau pe sarenii din satele apropiace (Ziarul Curentul, octombrie 1928)25. Trebuie menfionat d , in Romania, era inca in vigoare Codul Penal din 1864, care, in arcicolul 181, stiMonahilor a publicat mai multe .nicole care prezenrau problema calendarului, ariitimd oporrunitate. indreptiirii acestuia. Vezi ~i .rticolul Sa primim Ctl incredere indyeptarea calendarului ortodoY(. din 26 septembrie 1924. ,. Arhivele Na\ionale Romane, fond Inspecto ratul General al Jandarmeriei, Dosar nr. 5/1936, f. 6-9. " Un riizvratitor impotriva calendortllui 0 ajuns il1 judecatii, in Bimica Ortodoxii Romand, nr. 4 (553), aprilie 1927, p. 223: Vina lui este cd fleea tulburare chiar in biserictl ii afara poporul, ba Sf mai spune cd se dadea drept illSarcinat ol Patriarhiei Ierlls . Jui sa starn/ascii umea tmpotriva calendarului. Sf spune, de asemenea, . ca imparlea manifiste aldlatoare in popor. A fast trimis in judeca". ta ii osandit conform art. 181 ii 210 din Ce·•.·:· '! Penal; Ibidem, p. _l-__----'2""'"'~~arire impotriva calendarului (La Manastirea de Maici din com. Tabara, judo Orhei, s-a perreeut oarecare tulburare tinpotriva ealendarului, eu prilejul insralarii unui prem nou. Maicile, flind parta~e ale ealendarului neindreptat, nu au vrut sa desehidii biserica. Organele stapinirii au pornit cereetarea) .

,

'.'

33

ula cii acei cari, prin vreunul din mijloacele enumerate ra art. 294 (cuvinte rostite in pubLic, strigari, acte autentice sau publice. scrieri. imprimau, desene. gravuri. embleme vdndute sau expuse spre vdnzare. distribuite in public), vor provoca direct fa nesupunere ciare legi ori catre autoritarile constituite. fa disprer catre religiunea domnitoare sau catre celelalu religiuni. la ura sau dispref contra guvernului se vor pedepsi eu inch isoare de la 0 lun~ pana la un an §i cu amenda de la 500 la 5.000 de leL De asemenea, In articolul 210 se sri pula ca aceta cart vor impiedica. vor intdrzia sau vor curma indeplinirea datoriilor unei religiuni, prin turburari ori dezordine facute in biserica sau in alt loc hotardt spre acest sfar§it, se vor pedepsi cu inchisoare de fa 15 zile pdna La 0 luna ~i cu amenda de la 26 pana La 200 leP6. Un rol important in raspandirea stilismului in perioada incerbelicii I-a avut policica oportunisca a particlelor politice. Introducerea vocului universal, prin modi ficarea Constitu\iei In 1917, a fiicuc din \aranime principala masa electorala, reprezencand 80% din populafia Romaniei. Ori, partidele aBate In opozifie, dornice sa ajunga la putere, curtau asiduu grupurile minoritare, printre care §i stili~cii.Semnalele care veneau din sfera policicului au dus la convingerea d. Indrepcarea calendarului este 0 rnasura provizorie ~i d. se poace modifiea, dupa imprejurari, ceea ce a incurajat rezistenp monahilor ie§i~i din manastiri ~i a alime;,:. ,r tulburiirile. . ." 26 Codul penal a fost promulgat ~i publie~t la 3~ oetombrie 1864 ~i fost pus in aplicare la 1 mai 1865. sufennd mal multe modiflclri in eursul timpului. Text disponibil la adresa http://freelex . juridic.ro/DocumentView.aspx?Documentld=40035

34

STILlSMUL iN ROMANIA


In campania electorala pentru alegerile din 1926, Partidul Poporului condus de Generalul Alexandru Averescu promisese reintroducerea vechiului calendar. Partidul Poporului era cea dinrai forma}iune polirica din Romania posrbeiica ce avea organizarii locale in roare . provinciile isrorice, asrfel inch impacrul sau nu era deloc neglijabiF. Mai mult, in timpul guvernarii Averescu (30 martie 1926.., 4 iunie 1927), minisrrul de interne Ocravian Goga a dat 0 circularii prin care s-a admis ca, in Basarabia, Pa~rile sa fie praznuir dupa vechiul calendar. A§a cum se arara in ziarele vremii, aceasra horara.re a produs o adanca nemulfumire in randurile inaltului cler, care nu infelegea sa se foca dintr-o chestiune atdt de importallta un mijloc de speculafie politica. Dl. Goga ajirma ca mdsura luata de domnia sa a avut un caracter provizoriu ji domnia sa crede ca este bine sa se lase deplind libertate credinciojilor, pdna cdnd un sinod ecumenic va statua dejinitiv asupra adoptiirii sau neadoptarii noului calendar pentru toate bisericile ortodoxe. Circulara ministerialii a flc;ut ca 0 parte a Populafiei basarabene sa jie mulfUmita ca i s-a dat ceea ce cerea de mult, dar i-a pus pe ierarhi intr-o situafie delicata, iar ordinele date de ierarhi au fost nesocotite de preotP8. in 1920, Liga Poporului, din care a aparut Partidul Poporu-. lui, a cunosellr 0 rapida resuucrurare organiurorici, fuzionand ell o grupare a Partidului Tariinesc din Basarabia, condusii de Sergiu Nila, §i cu 0 grupare desprinsii din Partidul Nalional Roman, condusa de Ocravian Goga; ror atunci, s-a tiicur fuziunea §i cu fraeli unea lui Doru Popovici, desprinsa din Parridul Democrar al Unirii din Bucovina (loan Scurtu, Mit Ii realitate: Alexandru A verescu; http://www.ioanscurtu.ro/con tem/view /18/281). 28 Articolul. Dl. 0. Goga in conflict cu Inaltul Cier, in Cuvdntul, 8 aprilie 1926. 27

35

De la tribuna Parlamentului, anumifi depura\i din opozifie i-au sus\inur pe srili§ti, cum a fost cazul d:putatului raranist Nicolae Lupu, Bro~ura pe care a publicat-o, DisCU~s parlamentar in chestiunea Pajtelui, a avur un mare impact in epoca 29 • Interesant de men\ionat este faptul ca, in legatura cu persoana docrorului Nicolae Lupu, a exisrat 0 criza majora in cadrul Partidului Na\ional Taranesc. Ind din anul 1924, ziarul Universul publicase 0 depe§a trimisa doctorului Lupude carre Prqedinfia Consiliului Taranesc International, care era considerata 0 dovada zdrobitoare a legaturilor dintre !iderul \aranisr §i interna~ionala comunista. Dupa cativa ani, de altfe!, Dr. Nicolae Lupu s-a separat de Partidul Na\ional Taranesc, constituind 0 aripii dizidend de stanga, care a aderar apoi la frontul antifascist, iar, in 1946, a crear Partidul Taranesc Democrat, forma~iune' care a coalizar cu Parti, dul Comunisr Roman30 • Un moment care a marcat dezvoltarea mi§carii lmpotriva calendarului a fost serbarea Pa§telui in anuI1929: Inca din 1928, Sfantul Sinod hotiiHse ca Sfintele Pa§tl ale anului 1929 se vor serba la data de 31 manie §i nu la data de 5 mai, a§a cum pica Pa§telepe sri! vedli. Deoarece ierarhii basarabeni, Gurie Grosu §i Visarion Puiu, au aratat neajunsurile care s-ar ivi dacii'Pa~rele nu se va serba in continuare pe stil vechi, s-a admis ca in Basarabia Pa§tile sa fie serbar dupa sril vechi (5 mai). Acest lucru a Dr. Lupu, Discurs rinut In:jedinra Camerei de fa 7 . martie 1929 In chestiunea Pawlui, Bucure§ti, 1929. JO Arhivele Nationale fond Directia general;; a,Poliliei, Dosar 27/1936, Nota 218'0/23 i~lie 1936, f 76: Comuniftiipregatesc manifestdri de simpatie domnului Lupu fa tntoarcerea sa i" tara. 19

i

36


generat 0 ampla dezbatere in presa vremii, deoarece, pe deo parte Pa§tele dupa calendarul indreptat cadea inaintea celui evreiesc, iar pe de alta pane se ajungea in situatia bizara in care credincio§i ai acelea§i Biserici Aurocefale 'sa serbeze Pa§tele la date diferite 11 . In aceastii dezbatere s-au implicat intelectuali cunoscufi ca Nae Ioneseu, Niehifor Crainic sau Mircea VuldneSCltu.

triizi strigand jos preofii, traiascii dezordinea. Acela§i Ins eetorat comunica faptul ci loeuitorii din mai multe sp . Ia 5 mal,. §I . nu Ia 31 marsate se agita sa se serbeze Pa§t1le . a'
Doeumentele provenite d~ la Directia Generala a Polifiei semnaleaza faptul ca serbarea P;§tilor, in anul 1929, a generat tulburari in nlndul ere§tinilor ortodoqi, mai ales in satele din Moldova, atat in cea de dincoaee de Prur (Vechiul Regat), dt §i in eea de dineolo (Basarabia). Inspectoratul General de Siguranfii al Bueovinei raporta ca mai mulfi loeuirori din Va§caufi s-au sfiituit la drciuma cum sa impiedice oamenii sa serbeze Pa§tiIe dupa calendarul indreptat; lnspectoratul General de Siguranfa Cluj raporta ca, in comuna Miclau§i, PIasa Careii Mari, un grup de 80 de persoane a mar§aluit pe JI A se vedea mai multe arti~ole ia revista "Glasul Monahilor"; 0 primejdie (24 iunie 1928); Sfohtul Sinod {i calendarul (I iulie 1928); De ogilariune avea Biseric" nevoic? (2 septembric 1928). "Nu se poate sa se serbcze in aceea§i Biserici P:!§teie"'la doua date diferite. Dadi

'r

Ardeabl §i Bucovina doresc sa serbcze pa$tele lmpreuna credincio$ii de .alt rit cu. c~re, convier~iesc. atunci sa fie lasali, nu sa fie obliga;i top s:1 5e altmczc la asta ; Data Paf/iior " il1datoririle Guvernului. Cuvamare a lui Nicolae lorga ' ia 14 mimic in plenul Camerei in "Nea~~~, romanesc", 15 manie ,1929;- Mari Ilgitafii in :1J"carabia pe temaP4fttlor, "Neamul romanesc··. : ~ebruarie 1929; Acad. Nicolae lorga, Cearta pentru Pa,ti, in "Ncamul Romanesc pentru popor". XVII. 1929, nt. 9. I mai, p. 147.

,i

-" Constantin Mihai. BiJerrca elitelt intrltctuale interbe/rce. Institutul European. 2010 (capitolul "Problema Pascala (1928-1929). p.27-41

37


I,

~ ~

~ ~ 11

~ ~

earese va alipi de Paschalia gregoriana Ii calendarul papistii{esc, fie el preot sau mirean, sa fie depanat de la Dumnezeu Ii dupa moarte sa nu putrezeasea, ci sa ramana in vecinicile munci. Este semnificativ fapml di preofii din Soroca, fiind convocafi la Prefectura Judefului §i in§tiintari ci sum rugafi sa oficieze serviciul religios dupa caindreptat, s-au opus in corpore, deelarand ci ei ,nu oficiaza Pa§tile decat la data ~e 5 mai, semnand §i 0 declara{ie in acest sens (28 marue 1929). InsfectOIatui

le~darul

t -- --- - -- --------- - -------- .. ------ ----- - -- -----.. --"

3J Arhivele NaTionale, fond Direqi. General. a Poliriei, Dosar

46/1929: Nora 1245/18 martie 1929. f. 4, Notele 1452 ~i 1453/31 manie 1929, f. 12-13. J'ldem, Dosar 43/1929: Nora 1385/25 manie 1929, f. 13. 31 Idem, Dosar 46/1929, Nora 1983/29 aprilie 1929, f. 15.

38


MURE~AN

I

General al Siguranfei raporta cl, in ora§ele importante din Basarabia (Chi§inau, Orhei, Tighina, Cahul),Pa§rile dupa calendarul indreprar s-a oficiat numai in bisericile militare, de clrre preofi milirarj36.

.::

A§a cum se arara in aceste documeme, in perioada 1928-1929, anumifi monahi care parasisera manastirile sau fusesera exclll§i pemru fapte disciplinare s-au a§ezat prin sate, unde au infiinfat case de rugiiciuni. Ace§tia ii instigau pe credincio§i impotriva preofilor ortodoC§i, spunandu-Ie cl indreptarea calendarului urmare§te sa-i indeparteze de legea cre§tineasca §i sa-i treacl faqat la caroIicism. Unul din ace§tia a fast Gamaliil Papi!, exclus din manahism in anull924, penrru viata imarala betie
"

In anul 1931, revista Mitropolia Moldovei cansemneaza caterisirea fo§tilor dlugari-preafi care fuse. sera exclu§i din tagma manahalii pentru rele purtari §i agitatiuni pe chestiunea calendarulu Ps. Astfel, prin dec cizia Sinodului Mitrcpoliran nr. 5754/22 septembrie 1930, au fast excluse pentru rordeauna din dlugarie un numar de 11 persoane, printre care David Bida§cu, Gamalii! Papi! §i Glicherie Tiinase de la Cetatuia In camunicatul Mitropoliei Moldovei, se specifi'ca Eaptul d tofi acqtia sunt fi raman lipsitide darul preotiei, "Arhivele Nalionale. fond

43/1929.f. 12, 13. 18,20.

Dire~lia General. a

Poliriei. Dosar

37 Arhivele Narionale. fond Ministerul Instructiunii al Cultelor $i Artolor, Dosar 125/1935. f. 182. . • 38 Mitropolia Moldovei. aprHie 1931, p. 122-123.

i, ,1 j 1

.~

1


39

ramanand caterisifi. Deci nu mai au dreptul de a purta haina calugiireascd, nici de a mai savdrfi slujbe religioase, nici in biserici, nici in casele creftinilor sau in orice alt loc. Acestora Ii s-au adaugat, pe parcurs, §i alfi fo§ri monahi, precum Eustafie Andreescu, caterisit §i exclus din tagma monahaIa prin hotiira~ea Juriului de Judecad al Starefi!or §i Arhimandrifitor din Eparhia Ungro-Vlahiei, din 24 mai 193439.: . Cu ajurorul unor oameni polidci sau al unor avacap, stili§tii au rell§it sa se organizeze sub forma unar soeiecifi de binefacere legal canstituite, currta fast cazul Asoeiafiei religioase Sfinfii Apostoli Petru fi Pavel in camuna Ziirne§tiNeamf (30 august 1930), care era sondusa de fosrul arhimandrir Eustafie Andreescu, ca pre§edinte, §i care reunea credincio§ii stili§ti din camunele Ziirne§ti, Roznov, SavinC§ti, Mesteacin, BorlC§ti, Rediu (4nexa 3)40. In acd3§i timp, srili§tii au rell§it sa consrruiasci biseriei , rara 0 prealabi!a autarizatie, , inciilcind articolul24 din Legea pentru Regimul General al Cultelor din 1928, precum §i articolul 175, care stipula cl nu $e poate ridica nieio bisericl rara binecuvantarea mitropolitului §i a episcopului locului §i rara aurorizape din partea auroritafilor41• Primre cde mai impartante laC3§uri ridicate in aceasta perioada, se numara cele de la Rida§eni-Sucea"~, BrllSturi-Neam~, 39 Arhivele NaTionale, fond Minisr~rul Insrruqiunii, a1 C ultelor ~i Andor, Dosar 125/1935, f: 77. . •• Arhivele NaTionale, fond Ministerul Insrruqiunii, Culte10r $i Artelor, Dosar 125/1935, f. 40 (memoriullui Eustatie Andreescu dirre Ministrul Cultelor din data de 28 'martie 1935); d,espre aceastii asocia{ie, Idem, Dosar nr. 1 bis/1954, f. 44. .. DespreLegea culre10r din 1928, Ovidiu Bozgan, Politicii Ii Bisericii in Romania Mare, in Dosarele fstoriei nr. 11 (87).

40



41

Yaniitori, Bilfiitc§ti, Podoleni, Roznov, General Averescu, 2. Evolufia stilismului in perioada 1934-1936 Ziirhe§ti - N eamf42. Aceste construqii, precum §i altele de felul acesrora, au fost sfinfite de ieromonahi caterisif i, ca Panii in anu11934, mi§carea stilistii nu s-a manifes- : Glicherie Tanase §i alfii. tat primr-o aqiune organizatii unitar. A§a cum am aminEste important sa semnalam faptul d, in luna fetit mai inaimc, anumifi cill\gari exclu§i din manastire bruarie 1933, preofii ortodoqi din judefele Neamf §i s-au erijat in condudtori ai rezisten\ei impotriva calenPalriceni s-au adresat Parriarhului Ierusalimului pentru darului indreptat, agitind spirite!e in unele sate din Moldova. Aqiunile lor crau insa disparate §i, nu de pUf ine , a aHa dad acesta sprijinii mi§carea imporriva calendarului, a§a cum sustineau stili§tii. Patriarhul Ierusalimuori, Iiderii stili§ti se aflau in conflict. Dupa anul 1934,: lui le-a riispuns in data de 8 martie 1933: Am primit stilismul se organizeazii in jurul caselor de rugaciune §i al ji am citit epistola Cueerniciilor Voastre eu data de 5 feparaclise!or nou construite. Pemru mai multii siguranfii; bruarie, in care foeefi euvant de tulburarile din parohii- ~ stili§tii au inceput sii-§i fortifice case!e de rugaciune, ridi- , Ie voastre din partea a ni§te ealugari fora de eultura care ~ dnd garduri inalte de 4-5 m, iar preofii fi ealugarii care. explo4te4zii ignor4nfa §i bunat4tea poporului roman eel ~ slujeau erau piizi\i in permanenfa de 0 garda formata din u'lll.vios, din C4UZll sehimbarei c41endantfuicelui veehi, ~ 40-50 de oameni inarmafi44. eu eel nou, in anul 1924. Raspunzdndu-va, va adueem ~ Incepand cu anul 1935, stili§tii au inceput sii acorde' Ill. eunojtinf4 Vo4stra ca m-4m neeajit foarte pentru aeeste ~ atemie clarifidrii statutului lor juridic atat la nive! indiraspandiri in poporul roman eel evlavios, contra Sfdntu~ vidu~l, cat §i la nive! colectiv. In acest sens, s-au bucu-', lui Sinod al Biserieii Ortodoxe Romane, ji focem eunoscut _~!it-- --Rra
S.:

g ~

~

sin~adelor ecumenice~ ia?~por~l r~man ~e~ cred~ncios ~

1936, p. 21-22. ProGherasimeascu a vawe aceasea scrisoare In gre-,: ce§te §i romane§te, cu pecerea Patriarhiei lerusalimului, In casa preotului din satul Raucqti-Neam\. "Arhivele Na\ionale, fond Miniseerul Instruqiunii al Culrelor ' §i Anelord=>osar 125/1935, £ 38,49: .. . ' ,j-€odin-€erroiiamreta cisieOlie 'CU'Veri§QlIra Henel tupes
_----i-.__ _..

Arhivele Nafionale, fond Inspecroraeul General de Polifie Ia§i, 00sar4111933, Nora 11210/24 rnai 1933. 42

Serisoarea esee reprodusa de Pro Toma Gherasimescu, indreptarea calmdarului, Tipogralia Slimei Episcopii a Hotinului, BIUri,

"

~

i H

~

I I

fiind ucenic ~i colaboraeor allui Marin Theodorian Carada, cunosCut gazetar §i prozator din perioada inrerbelid. I-a asisrae juridicpe seili~ei, tudori§ei, manorii lui lehova, precum §i pe clericii cerra\i Clj diciplina bisericeasd. Se spune despre d cii a f.i.cut cariera din §anrajarea chiriarhilor §i a clericilor ortodoqi, speculand lipsurile din unele

42


43


tat sa-§i redacteze memoriile §i sa intre intr-o anumira legalitate in raport cu autoritarile statului. Adeprii stilului vechi au inceput sa depuna procese verbale la primariile localitarilor uncle domiciliau, prin care notificau faptul d piiriisesc Biserica Ortodoxii RomIna. Un exemplu in acest sens este Procesul-verbal incheiat de car iva crqtini ortodoqi din satul Pope§tii de Sus, judo Soroca, ce se de.clarau _credincio§i ai bisericii de rdsdrit din ace! sat (Ane. xa 4). In anu11935, 140 de familii din Puce§ti-Putna au adresat un memoriu Rege!ui Carol II prin care solicitau admiterea fonqionarii comunitdtii religioase Adormirea Maicii Domnului46 • In cursu] anilor 1934, 1935 §i 1936, s-a putut observa 0 propaganda agresivii in favoarea stilului vechi. In general, preorii ortodoqi dincomune!e unde existau organizarii puternice stiliste nu mai aveau nicio autoritate, iar unii dintre ace§tia, 3§a cum se aratii in rapoarte!e Po!iriei din acea vreme, erau chiar ameninrap cu moartea47 • In general, autoritarile considerau d mi§carea stilistii re-. t;rezenta un perieol pentru sigutanra starului, fiind monitorizatii in ace!a§i fe! ca §i mi§carea comunista §i cea cuzistii (Iegionara)48; centre eparhiale, ca ~i din via,a unor ierarhi ~i ca a fose antreprenorul tuturor scandalurilor ji afocerilor biseric'fti din ultimii 50 de ani (MinisreruI CuIrelor. Direqia de Srudii. Dosar nr. I bis/1954, £ 7). " Arhivele Na,ionale, fond MinisteruI Insrruqiunii aI CuId,,' ~i Artelor, Dosar 125/1935, £ 21-22. 47 Arhivele Nafionale, fond Direqia generala a Poli,iei. Dosar 54/1936, £ 32, Mijcarea stilistii, Raport din 21 seprembrie 1936. 48 Arhivele Na,ionaIe, fond Direqia GeneraIii a Polifiei, Dosar 49/1935, f. 32.

Din piicate, fanatismul credincio§ilor stili§ti §i incaacitatea autoritarilor de a gestiona situariile tensionate condus la 0 serie de incidente soldate cu moqi §i r.!initi, arat din partea stili§tilor, dt §i a foqe!or de. ordine. In anul 1924, fusese adoptatii Legea pentru repr!~a~I!:!}!J! infraqitmi~0rz.~a!illJf'i~p~bliC!2 cunoscut~ sub nu:nele de LeqeaMdrzescu, pe baza careia s-a autonzat desfimrarea p~;:tidel()r-§r;rganiza\iilor extremiste. In baza Legii Marzescu, Partidul Comunist Roman a fost trecut in afara legii la data de 6 aprilie 192449 • In anul 1933, Ministrul de Interne G. G. Mironescll...il_Lniriat un proiect de ~Iege pentru_~_~nt~~~_':l~e..~?iJ)revederLin Legea Md~z.es:~. NoHeartico!e declarau infraqiuni urmatoarele aCtlVltap: propaganda p~lltrll_c::.r~~~~~
~u

~

ileg~C~~~iIIl~§i unifor~e.

•.

Este important demenfionat ca, in ciuda legislafiei restrictive amintite, stili§tii se prevalau de un ordin al Ministerului de Interne potrivit caruia Jandarmeria nu tre-bltiacsa-se amestecdntrebmile religiuase-tz956/29 mar. tie 1935 - ceea ceeX--rrCiifiitr-o oat:eeal'em;l.surTactele lor provocatoare fafii de organele statutului. Din documentele pe care Ie-am avut la dispozifie, reiese ca cele mai grave incideme intre stili§ti§i foqele de ordine au avut ,

Codul penal ji legiuirile compiementare recente cuprinzand un numiir de 25 de legi ji regulamente din anii 1921-1932. Bucure~ti, 1933, p. 540-555. Legea Marzescu a fost una dintre eele mai moderne regIementari, Ia vremea respectiva, dovada fiind faptul cii a reu~it sa reziste pana in anul2000, cand a fosr abtogata de Ordonau\a GuvernuIui nr. 26/2000 eu privire Ia asocia,ii ~i funda,ii. 49

44

.

.

'.



loc la Toparil§ti-Vaslui, Cucova-Tecuci, D.rgu-Neam~, prec~m §i in localitatea basarabeana Albinef. In luna iulie 1934, a avut IDe 0 rebeljune de mari proporfii, a§a cum este c!asificata in documemde Jandarmeriei, in com. Topora~ti-V2.s1ui, eu ocazia sfimirii casei de rugaciune Sf Petru §i Pavel, protagonistul in~idemului fiind preotul caterisit Mihail Toma din Ia§iso. Jandarmii; care au dorit sa-llegitimeze pe preot, s-au izbit de opozifia stili§tilor, care, pemru a-I apara, au organizat paza ziua §i noaptea cu 40 de oameni, opun
"

'0 Arhivele Nalionale, fOli.: :nspe~torarul general al Jandarrneriei, Dosar nr. 15/1935, f. 52-70. " Arhivele Nationale, fond Direqia General .. a Politiei, Dosar 43/1934, f. 14 (Nora nr. 1624/10 iulie 1934). . " Ibidem, f. 15 (Nora nr. 1563/13 iulie 1934).

45

rocurorul Tomita s-au deplasat la Cucova pentru a cer, I . . . d I. ceta un caz de ultraj contra primaru UI §I a Jan armu UI, comis de adepfii stilului vechi. Ajun§i la fafa locului, ace~ tia au constat ca stili§tii se baricadasera in casa de rugadune. In confruntarea care a urmat, §i-au pierdut viafa 5 oameni, iar alfi 28 au fost gray til. nifi. Circa 40 de persoane au fost relinute pentru interogatorii. Conform rapor- . wlui colonelului Chihaia, casa de rugaciuni era fortificata, iar preotul stilist a fost gasit doar in urma perchezifiei:

P

am constat ca un loc de cca 20 de prajini, in capul de vest at satului, este ingradit cu gard de sclinduri de circa 20m intilfime, iar deasupra sarma ghimpata ... Cu ocazia perchezi{iei, intr-o groapa mascata de un butoi, travestit ftmeiejte Ii armat cu 0 secure, am gasit pe eel ce tinea lac de preot 5.1. Intercsant este §i incidentul care a avut loc la Plumbuita-Ilfov, in anul 1935. Conform.documentelor Jandarmeriei, aici se aHa un grup de stili§ti care §i-a co.nstruit un liica§ de cult pe pro prieta tea unuia dintre ei. In ziua . de 2 noiembrie 1935, §eful Seqiei de Jandarmi Saulqti a. mers la fap locului inso~itde 9 jandarmi, cu scopul de a opriconstruqia ilegala. Stili§tii, in numar de 30-40,

nu n:+mai ca nu s-au supus, dar all atacat pe jdndarmi, 10vindu-i Ii incerclind a-i dezarma, ftind nevoifi a se retrage pentr.J a evita ciocniri slingeroase, care s-au mai intamplat ji in alta parte5 4• 5} Arhivele NaTion.le.-fond MinisterulCultelor, ?irecfia-St~--~"- dli Dos.r nr. 1/1945, f. 27-28. Vai ~i arric6\ul .,lndl1erare cu suli~:ii inrr-o comuna din judetul Puma. Doi rnorTi ~i ppre raniti"', in Universul, 29 rnai 1935. 54 Arhivele Nationale, fond Minisrerullnsrruqiunii, al Culreloqi Arrelor, Dosar 125/1935, f. 59-63.

46

. ,

. .,


Un incident gray s-a peuecuc in septembrie 1936, clnd omul~ime de stili§ti din jude~e1e Neamf §i Baia au pomit spre Piatra Neamf, pentru a cere e1iberarea preofilor stili§ti Pamvu §i Andreescu, despre care se credea ca fusesera arestafi, fiind derinu~i in penitenciarul din acest . ora§. Conform relatiirii din ziarul Universul, in articolui intitulat 0 provocare a stili/tifor din nordulMoldovei (miercuri, 16 septembrie 1936), aRam d in duminica precedenta (13 septembrie 19~6) avusese loc sfiflf irea bisericii stiliste din Buhalnip. Dupa sfinfire, 0 coloana de circa 150 de drure a cobod.r pe valea Bisrrirei, lndreprandu-se spre Piarra Neamf. Aucoritafile, in frume cu Prefectul, primul procuror ;;i comandamullegiunii de jandarmi, au ie§ir In inrampinarea lor la bariera ora§ului. Grupul de srili§ci s-a oprit la 20 de km de ora§, trimifand 0 delegafie care .sa informeze autorirafile d au venit in numar mare pentru a cere satisfoqie, In caz d liderii lor nu vor fi eliberari55. Stili§tii aveau cu ei pan carte pe care scria: Traiasca religia ere/tina adevarata a stili/tifor! §i Josautoritafile! Procurorul Ie-a dar un ragaz de 10 minuce sa dea jos pancartele §i sa treaca Iini§tifi prin ora§. In acel moment, potrivit relatarii zi:lrului Universul, stilistul Gh. Mo§neagu din tom. Boroaia a atacat pe §eful siguranfei, lo.vindu-l. Atunci, stiIi§tii au navaJit strigand "moarte autoritiifilor", lovind pe primul procuror cu pierre. Numero§i soldafi reangajari §i poliri§ti au fm.L de asemenea lov~-au ales eu caperele sparte. Razvratifii au Incepuc apoi sa traga focuri de arma .

" Arhivele Na\ionale. fond Direqia Generalii de Polilie. Nora

2681/5 septembrie 1936; nota 2683/6 sept. 1936.

I

STlLISMUL iN ROMANIA

47

avand in mijlo~ul lor pe faimosul "episcop" Glicherie. Acesta era imbracat in haine femeie§ti. In urma incidenrului de la Piatra Nealnf, au fost arestafi 194 de stili§ti, dupa trieri fiind rerinuti 50 de barbati §i 20 de femei, iar Glicherie a fost adus in Bucure§ti penuu audieri 56 . Printre cei arestati se numara §i maica stilistii Alexandrina n. Cheriloaia. care a declarat d a aderat la mi§carea stilistii in anul 1934 §i d, in timpul evenimenrelor de la Piatra Neamt, a fost ca gardii pentru paza fosrului episcop Glicherie (?!)57. Din momenrulln care a fost caterisit, In 1931 , §i pana clnd a fost recunoscut ca lider al gruparii stiliste, in anii 1934-1935, nu am putut gasi niciun documem de arhiva care sa ateste activitatea lui Glicherie Tanase.~tim doar ca, dupa 1934, acesta a fost condamnat de mai multe ori pentru port ilegal de uniforma de ve/mintepreofefti: la 29 ianuarie 1934 (condamnat la rrei luni inchisoare), la 13 iunie 1934 (condamnat la rrei luniinchisoare impreuna cu David Bida§cu), respectiv la 4mai 1935 (condamnat la 0 luna inchisoare)58. In octombrie 1935, a mai primit 0 condamnarede 9 luni. Potrivit informafiilor preotuiuiorwdoxciin Rauce§ti;inaime--de'a-pleca In inchisoare, Glicherie a avuc grija sa Ie spuna credincio§ilor d este plecat la Ierusalim sa se faea episcop. Astfel, clnd s-a imors, i s-a facuc 0 primire triumfalain satul Boroaia, ',.

Cd ' - . ,-,ellen.? r J' ~Hj Arhiyele Natif)nal~gn Dl~Cf1tl

J' . . "' __ _ a npo.'pet, ;L~I.. r - --

54/1936. f. 33 (Mi{carea stilistti, Raporr din 21 septembrie 1936) . \ 7 Arhivele Nalionale. fond Inspeccoratul General al Jandarmeriei, Dosar nr. 511936, f. 1-5 (dosarul maicii sriliste Alexandrina) . \. Arhivele Na\ionale, fond Ministerul Instruqiunii, al CulteloqiArrelor. Dosar 125/1935.f. 115. 1I6. 117.

48

$TILlSMUL iN ROMANIA


rnulfirnei !anatice, pe care 0 in§alii §i 0 speculeazif'. Autocare sustine d a tacut 0 ancheta personala in fagarer ul , , Ie sti/iste de la Vanatori §i Rada§eni, afirma ca, dupa ee a

a§ternandu-i-se Bori pe eale S9 • Referitor la acest moment, istoriile ofieiale stiiiste eonsemneaza cii cuviosul Glicherie

a plecat fa Sfdntul Munte Athos in 1935 prin Serbia. UJia sii convinga un arhiereu ce slujea dupa calendarul iulian sa vina in Romania sa-l hirotoneasea episcop. fmprejurarile le su'!t potrivnice fa Atena, fa Belgrad, fa Budapesta §i fa Viena §i, de aceea, se intore in tarP. In ziua de 2 august 1936, a avut loc 0 mare a adunare a stili§tilor din jude~ele Baia §i Neam~, unde Glicherie s-a proclamat episcopul stili§tilor din Moldova. Imediat, §i-a fieut §i un program de activitate in eparhie, cu sfin{iri de loeuri de bisericii §i proeesiuni. Cea dindi sjintire a fieut-o in sacul Rauee§ti, judo Neamf (7 august). Cu aeest prilej, conform eelor relatate de preocul ortodox din Rauee§ti, Giieherie ar fi spus: In toamna, yom avea un

congres general al tuturor cre;tini/or de riisarit pe vechi din intreaga fara. Sa venifi cu totii ti sa strangef; bani mulfi, cae; trebuie sa plece 0 delegafie La Bucure;ti sa regliim Ii cu chestia Episeopiei. ered ea de la toamnii 0 sa avem episeopie, insa trebuie parale multe, caci 0 episcopie ;i un episcop nu se pot face din nimica toata. Popii sunt lacomi, au lea/a, au pamant, au venit din popor. Jos popii, jos episcopi; eretici, jos calendarul nou! $i toaca lumea a ineeput sa srrige impreuna cu el. In 1936, consemnam apari~ia unei bro§uri antistiliste semnate de Grigore Spiru; care arata ea Glicherie §i 'ovarii§ii lui due 0 viala imorala §i triiies. pe spinarea .

,~"".

I' Arricolul Pr. D. Savescu dinRiiuce~ti, Neaml, Stilismullji inepe ianlii aetivitatea, in Universul27 septembrie 1936. 60 Catacombelt Ortodoxiei, nr. 2/mai 1999 (http://www.cata-

combeleorrodoxiei.ro/index.php/lacasuri-de-cult/1228.htmI)

49

fost alungat din manastire, Glicherie a gasit gazduire in casa brigadierului silvie Ion Garleanu din Targu Neam~. Curand, s-a indragostit de fata acestuia, Maria, eu care i . avut 0 aventura. Acest episod este consemnat §i de preotul ortodox din Brusturi-Neam~, Nieulae Gheorghe, Care adauga faptul d fata brigadierului ar fi ramas insarci.na- . til, d a rcu§it sa scape de copil tacind un avon la la§l eu ajutorul Anei Pauker §i ca, ulterior, s-ar fi dlugarit intr-o 62 manastire stilista, luand numele de Glieheria •

Ii I

3. Stilismul in Basarabia Problemele cele mai serioase in legatura cu calendarul se inregistrau, fara indoiala, in Basarabia, unde situa6J Dezviiluirea unor s{l/za!ionale exeroeherii: Rmptltinul Moldovti. Glieherie DiavolulSfont, "episcopu!" stilijtilor, f. a (inregistratii la

Biblioteca Academiei in anul 1936). 62 Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte, Raport llJupra stilismului In BOR de La infiinrare pdna in prezent, 8 iulie 1985 (4 file); Aihivele Administraliei Patriarhale, Mitropolitul Glicherie (dosar din 1982, fila 1). Despre Glicheria se aminwite ~i In istoria ofidala a lui Constantin Bujor: Aja, de exemplu, Sf rdspandise ji vestea

despre mtdte femei eredinciollJe care, d;'pii ce ascultau sJ~tur~le duhovnieejti ale pdrintelui Glicherie, pardseau lumea jt se calugareau, for"'//nd IlJtfol primele ajeziiminte monahale de maid Putem mentzon~ " aici pc fiica domnului Garleanu din Tg. Neam!, pro/,soard La jcoa/iJ . din ortlj, care ji-a parasit starea socia/iJ ji a pleeat La Jerusaltm, u~de a primit marea schima sub numele de Glicheria (ConstantIn Bu)or, 65 de ani de peNecutie a Biserieii Ortodoxe Rom/me de stil vechi (oct. 1924-dee 1989), Editura Schimbarea la Fala, 1998, p. 25).

°

50

, ';


tia politico-edeziastica prezenta 0 serie de particularitati fata de cea din Vechiul Regal. Stapinirea prisd imprimase Bisericii din aceastii straveche provincie romaneasd un specific rusofil (pravoslavnic). In marea lor majoritate, bisericile erau pictate cu sfin\i ai Bisericii Ruse ~i aveau inscriptii , in limba slavona63 • Preotii , erau hirotoniti de ierarhi ru~i, iar intelectualii erau educati in §colile ruse§ti, unii din ei fiindchiar rusificati. , Moscova, care duta prin orice mijloace sa pastreze ideea unitii\ii Imperiului Rus in vechile lui granite, avea rot interesul ca, in Biserica din Basarabia, sa se menlina caracterul rusofil, . calendarul pe stil vechi fiind unul din elementele de baza ale acestei politici. . Pe de alta parte, istoricii contemporani apreciaza cii politica de integrare a Basarabiei in viata , economicii ' 50cio-poliricii ~i religioasa a Romaniei a fost un quasi-e~ec, cii nu s-a acordat cuvenita aten\ie acestei provincii romane§ti §i cii ea nu s-a bucurat de 0 reforma administrativa bazatii pe principiul auto-administra\iei locak. Din punct de vedere bisericesc, situatia , canonica §i administrativa a Bisericii din Basarabia, regie mentatii prin Carrea Pastorala din 16 iunfe 1918, a continuat sa fie in atentia mai multor §edinte ale Sfantului Sinod. o problema viu dispurata a fost hotiirarea unilaterala a derului basarabean de trecere a averii Bisericii din Basarabia in posesia unei societa\i numite Uniunea Clerului Revista Claml Monahilor reproduce un memoriu al unui cfe§tin din Basarabia, adresat Mirfopolirului Gurie, In cafe se arara ca, la 16 ani de la Unire. In unele biserici §i manastiri se pomenesc sfin~ii ru§i, iar nu cei din lara, foarre cunoscu~i, ca Sf. Dimitrie, Sf. Paraschiva sau Sf. Filoneia (nc. 1111933). GJ


51

OrtoMX din Basarabia (30 iunie 1922). In §edin\a din 16 decembrie 1922, Sfintul Sinod hotiira ci Biserica din Arhiepiscopia Basarabiei trebuie sa se conduca in administrarea ei generala de legile locale care au fost aprobate de Sf. Sinod al Bisericii Ruse, completate cu cele cup rinse in Cartea Pastorala §i, prin urmare, respingea instriiinarea averii. In anii care au urmat, a fost 0 lupta surda intre' e1erul basarabean, care ignora sistematic hotiirarile luate de 64 Sfintul Sinod, §i Biserica Ortodoxa Romana . Documentele pe care Ie-am parcurs arata ca populatia Basarabiei, in mafea ei majoritate, nu s-a supus hot?~irii Bisericii Ortodoxe de indreptare a calendarului . In zilele de sarbatoare dupa calendarul indreptat, oamenii mergeau la lucru pe camp §i nu frecventau bisericile, in timp ce, in zilele de sarbatoare pe stil vechi; orice activitate inceta, iar satele luau un aspect festiv. Un rol important in menlinerea acestei rezisten\e pasive I-a avut mi~ carea inochentista, puternica in Basarabia la acea vreme, care respingea calendarul indreptat65 • De asemenea, un rol hotarator a jucat pozi\ia anti-calendarista a unor intelectuali cunoscu\i, ca Iustin Fra\iman, prC§edintele Co.. Vezi Dezbaterile Congresului National Bisericesc. Sesiunea ordinarii din octombrie 1926, Bucure§ti, 1926, p. 63-65. Aceasdi problema fusese abordad §i In §edinp Sfanrului Sinod din 24 februarie 1924. care hodrase lncredinprea administra,iei averilor und efo rii formate din chiriarhii celor trei Episcopii basarabene. . . 6S Despre inochentism: Arh. Grigorie L. Boto§aneanu, lnochentismul, in Biserica Ortodoxa Romana, anul XLV!, nt. 9 (570), sept. 1926, p. 679-774; N. Popovschi, MiJCarea de la Balta. Chi~inau, 1926; 0 stare de lucruri ingrijoratoare Ii mijloacele de a 0 inliitura, in

MitropoliaMoldovei, marrie 1931. p. 53-58.

52


miretului Cre§dnilor Orwdoqi, care a expus In reperare d.nduri convingerile sale Imporriva calendarului IndreptacM. Mai mule decir arat, cauza vechiului calendar a fosr susfinutii §i de parridde politice, a§a cum am aratat, multi dimre membrii aceswra fiind stili§ti propagandi§ti67. • Mi§carea srilisra din Basarabia §i cea din Vechiul Regar s-au afiar imr-o permanema legatura. Un rapon al Poliriei an'ita ca, In 1935, doi cerareni din localirarea basarabeana Albiner, Ion Pietraru §i Alexei Scalariki, au luat legatura cu Glicherie Tanase, pemru a Ie rrimite un preot stHist. Glicherie le-a propus pe calugarul lrimia Plewsu, Insa acesra a condifionat venirea lui de exisrenp unui laca§ de cult §i de asigurarea pazei In cazul unor interventii ale autoritarilor. in scurr {imp, In casa lui Ion Pierraru s~a amenajar 0 casa de rugaciune, precum §i locuinra calugarului. Din contriburii benevole, s-au cumparar icoane, caqi §i alre obiecte de cult, iar cladirea a fost Intarita eu gard inalt, asemenea unei fortarere. in curte, s-au instalat 6G

Arhivele Nafionale, fond Direeria generala a Poli,iei. Dosai

54/1936 f. 3 (Mi/carea stilista de fa incepltturi plina in present. Raport din 29 octornbrie 1936; Frafirnan era pre§edinte al Comitetului Crt/tinilor Ortodoqi din Basarabia, absolvent al lnstitutului

de Arheologie al Univerisicl\ii din Sankt Petersburg. seqia istorieofilologidi (J 910). profesor de Iimbi clasiee Ia seminarile teologiee din Pskov. Liseok. Oionef. Pinsk. fondator al Societalii Istoriee B. P. Ha§deu din Chi§iniiu. autor .1 mai multor lucrari despre istoria romanilor in Imperiul Tarist. r.'~mbru corespondent al Academiei Rom;;, .din 1919 (Dorina Rusu. Membrii Academiti ·Homlme (1866-1999). EdituraAcademiei Romane. 1999. p. 200-201). G7 Arhivele Nalionale. fond Direqia Generala a Polifiei. Dosar 4111933. Nota 10980/22 rnai 1933 a Inspeetorarului General de Polilie Cerniiufi. f. 22.

I

STILISMUL

IN

ROMANIA

53

doua toace de fier, cu scopul de a chema wt satul dad. se inrampla ceva. In ziua de 26 iunie 1935, Plewsu a rinur o intrunire in localirarea Singureni, la care au participar cca. 400 de srili§ri. in cuvamarea pe care a £Osrir-o, le-a spus credincio§ilor ca acum a ramas sa se treaca la fapre. sa dad.me bisericile §i sa se Impotriveasca pana la moarte autoritari1or care ar Indrazni sa opreasca consrruirea de biserici srilisre. Din acd moment, norau rapoartele Poliriei, exaharea religioasa a locuiwrilor s-a manifesrar tari§, iar la slujbde savaqire au inceput sa vina §i locuiwri ai sardor vecineG8 • Localirarea Albiner-Balti din Basarabia era un cenrru srilisr important. I~ cur;ul anului 1935, majorirarea locuitorilor depusesera cereri de parasire a Bisericii Ortodoxe Romane §i de [Cecere la srilul vechi. Conform Prefecturii Balri, la dara de l3 iunie 1935, numarul acestora • se ridica la 1368. Prefectura nora in acesr contexr: stiliitii sunt liberi sa pariiseasca cultul ortodox, dar nu se pot declara adepp ai umli cult at stilului vechi, intrucdt un asemenea cult nu exista. Calendarul nu comtituie un cult... Comtitupa ii legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe nu admit exercitarea colectiva a cultului ortodox decdt in cadrul oficial al Bisericii Ortodox~9. In acela§i £imp, stili§tii s-au adresar Prefecturii pentru schimbarea primarului, care nu ii susrinea. au cerur 0 bisericii §i preor, cimidr sep~.rar, .reborezarea rmuror copiilor borez;arl cu 10 ani in urma ~i resfin{irea mormintdor credincio§ilor in'5g~ro.LJPfL'a"-l{c'-i-~-Idem. Dosar 4911 935. f. 42. " Arhivele Na\ionale. fond Ministerul Instruqiunii al Culrelor §i Artelor. Dosar 125/1935. f. 79. G8

54


in timpul stilului nou (se s£ln~ea dite un pumn de tarana de la £lecare mormam)70. In apropierea Pa~tilor anului 1935, sosise in satul Albinet un important agitator stilisr, preorul Nicolae Climovici, eeta~ean roman de etnie rusa, de numele ciruia se leaga mai mulre incidente care au avut loe in Basarabia. In cadrul slujbelor religioase, preotul Climovici 11 pomenea (imre eei adormifi) pe impararul Nieolae al IIlea al Rusiei, iar riispunsurile in biserici erau dare in limba rusa, de~i satul Albinef era format numai din romani. Nicolae Climovici fusese hirotonir de episeopul Sera£lm al Vienei §i trimis in Moldova de dincolo de Prur prin srraduin~ele Uniunii minoritafilor ruse din Romania, eare a m1lirat activ pentru menpnerea stilului vechi in Basarabia. Aeeasta asoeiafie - se arara intr-unul din rapoanele Politiei - nu urmarea scopuri religioase, ci pur politice, res-

pectiv dezbinarea provinciei de peste Prut". De la Albinef, preorul Nicolae Climovici conducea agitatiile stiliste ~i in satele vecine. Asrfel, in data de 30 manie 1935, se aHa la Ghingheni~Balti, unde a o£lciar un serviciu religios, apoi a tinur 0 euvamare in fata a d.teva sure de oameni, pe eare i-a sfatuit sa nu asculte'de preotii orrodoqi, care iau leafo de fa stat li jefoiese oamenii, in

timp ce el este un martir af credinfei pentru care este condamnat fa inehisoare Ii acum nu are bani ca sa se judece 70

Arhivele Nationale, fond Diteetia Genetala a Politie; Dosat

54/1936 f. 13-15 (Mijcarea stilista d,

'~'J flletput"ri pona In ;"Z<'1It,

Rapon din 29 octombrie 1936). Arhivele Nationale, fond Direeria Generala a Poliriei Dosar 54/1936, f. 5 (Mij~area stilista de fa f~ceputuri pond ill 29 octombrie 1936). 71

Im;ent,


55

in ape!. Multimea a eolectat bani ~i mai multe obiecte, iar Climovici a pleeat eu 4 dirute indircare72 • Jandarmeria semnala faptul ca, la data de 18 mai 1935, preotul Climovici s-a indlnit eu capii stili§tilordin loealita tile unde se gaseau ease de rugaciuni stilisre $i a hotarat ea, intr-o zi de lueru, sa ocupe biserieile ofieiale, iar, in eaz de nesupunere, sa ataee, ehiar dadi va fi varsare de sange73 . In noaprea de 17 iunie 1935, la Albinet a avut loe 0 adunare la sfar§itul eareia eredincio~ii stili§ti prezen~i au semnat un proees verbal, sub prestare de juramant, prin care declarau di sunt gata in oriee moment sa apere eauza stilistii, ehiar eu jerrfa vie~ii. In ziua de 21 iunie, au sosir la Albinet sute de stili§ti din sarele inveeinate, eu daruri ~i sume de bani pentru biseriea in eonstruqie din acea loea!irate, unde, spuneau ei, se va infiinta Episeopia stilisra §i Ii se vor aduee ~i dilugari din Veehiul Regac74 • Autoritatile au emis un mandat de adueere cu termen de inclatii pe ~umele lui Climovici, mandat care a fost rrimis seqiei de jandarmi FaJ~ti spre exeeurare in data de 2 iulie 1935. Climovici a refuzat sa se prezinte la postul de jandarmi ~i a continuat propaganda stiliscl, prevalandu-se de un ordin al Ministrului de Interne carre Comandatul Legiunii de Jandarmi Baia prin care se reeomanda autoricltilor locale sa proeedeze eu tact §i prudenta, sa evite varsiirile de sange (nt. 2956/1935, publicatin ziarulApararea 72 .Arhivele Na\ionale, fond Ministerul de Interne; D;r,,€"''ffiUlQ.l.G ...e_~ neral. de Poli\ie, Nora 770/30 martie 1936: Propaganda sli/istii ia

proportii in Basarabia. 73 Arhivele

Na\ionale, fond Inspectorarul General al Jandarmeriei, Dosat nr. 25/1936, f. 103. 74 Ibidem. f. 247.

__-

56


Nafionald din 29 martie 1935). Pe data de 16 august, s-a prezentat la postul din Fal~ti un nou locotenent de jandarmi, care, afland de imposibilitatea execudirii actelor judecitore~ti in legatura cu Climovici, a hotiirat sa-I aduci cu forp in noaptea de 18/19 august. Singurullucru nepreviizut era faptul ci, a doua zi, se serba Schimbarea la Fa~a pe stU vechi ~i ci in biserici erau aduna~i sute de stili§ri din satelc:. vecine. Unii chiar se spovedeau dupa priveghere. In momentul in care jandarmii au incercat sa-I aresteze pe Climovici, ~aranii care 11 aparau au opus 0 darza rezisten~a. In invalma~eala produsa, au murit 3 credincio§i stili§ti §i au fost ranite mai multe persoane. In rapoattele Poli~iei, se menfioneaza ci locotenentul de Jandarmi a facut descinderea din proprie ini~iativa fi din exces de zel, pentru a stavili propaganda calugarilor stili~tF5. Alia cum rezultii din documentele Poli~iei pe care Ie-am parcurs, dar ~i din atticolde de presa, ~aranii stili§ti care 11 pazeau pe preot erau inarma~i cu revolvere, in timp ce jandarmii aveau carabine76. Dupa acest eveniment gray, Ministerul de Interne a dispus ca jandarmii sa evite sa se mai implice in agita~ii Ie calendariste fara 0 cerere scrisa din partea episcopiilor respective. In acela§i timp, propunca restabilirea ordinii prin arestarea lui Climovici §i a capilor mi~carii, fora de care aceasta mijcare nu va prinde racldcini, precum §iramanerea in sat, pe 0 perioada mai indelungata, a unei " Arhivele Nationale, fond Direqia Generalii a Politiei, Dosar 49/1935, Nota nr. 12418/24 iulie 1935 a Inspectoratului Regional de Polifie al Basarabiei; Ibidem, Nota 13861/19 August 1935. 76 Asevedea anicoleledin ziarul Univmul nr. 229/21 VIII 1935; Dimineara din 22 VIII 1935; Nafionalul nr. 385/24 VIII 1935.


57

forte armate pentru restabilirea ordiniF 7. Climovici, au[Or;U moral al acestui incident, a fost condamnat pentru port ilegal de uniforma Ii ultra} contra religiei creJtine, fapte incadrate in art. 181 din Codul PenaF8. Cu toate acestea, el a reu§it sa se sustraga arestarii §i sa se ascunda in comuna Dragane§ri-Baia din Vechiul Regat, unde era pazit continuu de 0 garda formacii din 30-40 de stili~ti79. In toamna anului 1935, a sosit la Albine~ §i Glicherie Tanase. Un raport al Poli~iei consemneaza prezenp unui preot anume Glicherie, carese intituleaza episcop §i care, in ziua de 20 septembrie, a procedat la sfinfirea unei biserici in prezenp a cateva mii de oameni. Se zvonea chiar ea ar dori sa sfinfeasca un schit in satul CalineJti Ii 0 capela in satul Soci-Noi, apoi sa mearga in satul NavarneF Ii sa oeupe biserica ortodoxa de acolo Ii sa 0 resfinfeasca dupa stilul vechtfJo. Climovici a fost arestat abia la inceputullunii octombrie 1936 §i adus la Bucure§ti pentru interogatoriu. 0 ultima insemnare despre Climovici dateaza dintr-un document al Jandarmeriei din 1941, unde se arata ci acesta a fost transferat din inchisoarea Yacare§ti 81 in lagarul de la One§ti-Liipu§na • 77 Arhivele Nationale. fond Ministerul Cultelor. Direqia de Studii. Dosar nr. I bis/1954. f. 38-39 . . 78 "Procesul preolilor agitatori sti\i~ti" . in Universul din 27 seprembrie 1935. 79 Arhh .Ie Narionale. fond Direqia General:;' a Poliliei, uosar 54/1936 f.,5, Raporr din 29 octombrie ; 936: Mi,carea stilistli de kz inceputuri plinli in prezent. . 80 Arhivele Narionale. fond Ministerul Insrruqiunii. al Culte-

lor ~i Arrelor. Dosar 125/1935. f. 167. 81 Arhivele Narionale, fond Inspecroratul General al Jandarmeriei. Dosar nr. 22/1944. f. 22.

58



4. Stilismul - problema de siguranta nalionaia §i reaetia autoritatilor Referindu-se la incidentul de la Albinet din 1935, Ziarul Universul din 22 august 1936 scria de~pre episcopul Serafim: Nimeni nu s-a gdndit ca acest slujitor al altarului urmare;te alte scopuri, de!inlmd 0 misiune speciaLa din partea acelora care aveau tot irlteresul ca in moldoveneasca provincie dintre Prut ;i Nistru sa diiinuiasca stari anormale ji, cum agita;iile comuniste au giisit rezistenfa in masa moldoveneasca legata de neam ;i de glia stramo;easca, au giisit prielnic sa agite chestiunea calendarului indreptat. Aeeasta era misiunea episcopului Serafim, care formase in Basarabia 0 jabrica de hirotonisit preofi, elemente peseuite dintre eei mai perieulo;i agitatori... Episcopul rus Serafim fusese expulzat din Basarabia §i se stabilise la Viena, unde i§i avea sediul 0 importanta centrala de propaganda comuniscii. Ind din 1926, aici se mutase centrul coordonator al Partidului Comunist, prin crearea unui Birou politic pentru strai· natate, care era abilitat sa ia decizii cu privire la activitatea peR din interiorul Romaniei. Serafim se considera delegat oficial al Sinodului rus din diaspora §i al Mitropolitului Antonie pentru Basarabia. Aici, a hirotonit preo{i pentru Biseriea Nafionala Ruseasea din Basarabia dintre persoane fara niciun fel de prega.[ire §i fad stud ii, pentru a deveni varfuri de lance ale stilismului. ~tim cii preotul Climovici a tost convocat la Episcopia Hotinului, in luna manie 1935, pentru a da explica~ii in legatud cu agita~ia stilista pe care 0 desfa§ura in Basarabia, dar a refuzat sa mearga, spunand d a fost hiro-

59

tonit de episcopul Serafim de la Viena §i d doar acestuia Ii datoreaza ascultare82 • Aeela§i ziar Universul considera ci cde doua incidente, eel de la Albine~ din 1935 §i eel de la Piatra Neam~ din 1936, nu sunt decat doua fe~e ale aqiunii comuniste in Romania8 '. Aqiunea cornuniscii pe frontul stilist, opina Universul, a creat trei categorii de oameni: instigatori comuni§ti, profitori (ciilugari fugi~i de prin manastiri) §i credincio§i incon§tien~i, fanatiza~i. Interna~ionala a III-a, prin instruqiunile pe care le-a dat conduciitorilor stili§ti din Romania, a ordonat specularea problemei calendarului prin incurajarea §i instigarea satenilor impotriva stilului nou. Procesele care s-au perindat in fa{a instan~elor militare au dovedit amestecul nefast al comunismului. Taranul moldovean din Basarabia a putut fi, astfel, ta;at intr-o aqiune despre care el credea ca vine intru apararea credintei srramo
60



rele cu simpatii comuniste, In frume cu Adevdrul, au incepue 0 campanie de solidaritate fa~a de calugarii stili~[i aresta~i , care erau prezemafi ca mm"tiri ai credinfei. tn ceea ce prive§te legatura dimre mi~carea stilista din Vechiul Regat ~i mi§carea comunista aHad in ilegalitate, Arhivele Administra~iei Patriarhale pastreaza dteva documeme interesame care vorbesc de implicarea Anei Pauker in sus~inerea stilismului. Intr-unul din acestea citim: in mod clandestin, in randul stili~tilor s-au strecurat Ana Pauker, travestita in monahie la Brusturi, ~i Teohari Georgescu, travestit in ierodiacon la parohia Rada~eni Suceava, ambii venifi de peste Nistru. Ei au facue propaganda comunista in mijlocul stili~tilor, asigurandu-i pe ace§tia d, atunci dnd vor ajunge la pueere, vor face ca Biserica Ortodoxa Romana sa revina la calendarul iulian. De aceea, mulfi adepfi ai stilului vechi s-au inscris in Partidul Comunist ~i au fost persecutafi apoi, in timpul regimului antonescian, £lind acuza~i de bol§evism 85 . Raportul imocmit de preotul Niculae Gheorghe, parohul din satul Brusturi, se refera la 0 imalnire Imre Ana Pauker §i Glicherie Tanase, pe atunci alungat din Manastirea Neamt. Ana Pauker I-ar £l incutajat pe Glicherie sa imbrafi~eze cauza stilismului, promitandu-i un viitor mare. Cu sprijinul ei £lnanciar, s-ar £l construit biserica din satul Brusturi (ea se recomanda ca 0 vaduva din Bucure§ti, foarte bogata, care dorea sa construiasd biserica in amimirea sOfului) §i tot ea ar Ii Incurajat moral §i material revolta tat Ii propaganda rusd ill Basarabia, aparut in ziarul Cuvdntul, 18 aptHie 1926. 85Arhivele Administraliei Patriarhale, Raportintocmit de PS Gherasim Hunedoreanul. athiereu vicar-misionar al BOR la 27 febr 1990.

61

de la Piatra Neamf, alaturi de Glicherie nnase §i Vasile Buzdea86. Preotul ortodox din Brusturi mai adauga faprul ca, dupa terminarea razboiului, Ana Pauker ar £l rev~ nit la Brusturi, aloclnd fonduri mari pentru reco~stru.l rea bisericii: Dupd reconstruirea bisericii din Brusturz, Vastle Btwiea, viizdnd cd afacerea ett Biseriea stilista merge strund, acum jiind pensionar, a invdftlt rdnduiald de ednt'!,ret, a mdna pe bisrned, iar pe Glieherie I-a indepdrtat. In acea,sta situatie, Glicherie a plecat in par~ile Falticeniului, unde a Infii~pt mai t:1rziu Manastirea Slatioara. Se §tie ca, In perioada imerbelica, Ana Pauker s-a aflat de trei ori in Romania cu misiunea de a organiia mi§carea comunistii, fiind ares tad de fiecare dad ca periettlos agitator eomunist. Astfel, a fost arestata in iunie 1925, in aprilie 1929 §i in iulie 1935, clnd a fost judecadi. in faimosul proce! de ld Craiova (iunie 1936) §i condamnatii, impreuna cu alte nume cunoscute ale mi§carii comuniste in Romania, sub acuzafia de a £l intrat in legatura cu asociapuni din strdindtate in scopul de a primi instruetiuni ii subvenpi pentru pregdtirea revoluttet eomuniste din Romdnja87. Ana Pauker a fost eliberata abia In 1941, cu ocazia unui schimb de prizonieri politici iotre Bucure§ti~i Moscova. Astfel, Guvernul Roman i-a pe~ mis And Pauker sa piece la Moscova in schimbulreventrii in tara a lui Mo§ Ion Codreanu, vechi frunta§ al Consiliului National Roman din Bucovina. .

pu:

.

S6 Arhivele Secretariatului de Stat pentru Culte. Raport asupra stilismului in BOR de fa infiin;are pIma in prezent, 8 iulie 1985 (4 ~Ie). 87 Srelian Tiinase. Clienfii lu' tanti Varvara, Edirura Hurnantra~. Bucur~d. 2008, p. 238-241 (tanti Vttrvara era nurnele consplratlV pe care comuni~tii in i1egalitate 11 diideau Siguranlei).

62


STiLISMUL

IN

ROMANIA

63

In cel de-al treilea sejur, Ana Pauker sosise la direct ivele directe ale Kominternului, pentru a reorganiza Panidul Comunist Roman, urmand sa aqioneze in Romania prin refele clandestine de spioni §i agenfi, alirnentate din fond uri secrete. Odata cu ea, au sosit circa 50 de activi§ti §i agenfi cu fonduri, pentru a subvention a actiunile comuni§tilor §i a plati avocafi in eventu~litatea ~roceselor. Stirn, deasemenea, ca, pentru a-§i ascunde identitatea, Ana Pauker §i-a procurat un act de identitate fals, pe numeIe Maria Grigor3§, eliberat de Primaria Piatra Neamt cu nr. 34163/5732 in data de IS octombrie 193488. ' Informafiile oferite de preotul onodox din Brusturi referitoare la legatura dintre Ana Pauker §i Glicherie Tanase urmeaza sa fie confirrnate sau infirrnate de alre documente de arhiva, eu atilt mai mult cu cit contributia comuni§tilor care activau in ilegalitate la dezvoltarea s~i lismului in perioada interbelica este un subiect ce merita aprofundat. Nu excludem posibilitatea ca Ana Pauker sau alfi agenfi comuni§ti sa fi intrat in legatura cu stili§tii la un anumit moment §i sa fi susfinut material §i moral acteie de rebeliune ale aeestora. Personal, nu consider 0 coincidenta faptul ca cde rnai grave incideilte intre stili§ti §i autoritatile statutului, soldate cu morfi §i raniti, au. avut I~c intre anii 1934-1936, cind Ana Pauker §i alp agenp comuni§ti s-au aflat pe teritoriul Romaniei.

Sperarn ca 0 cercetare ulrerioarii a documentelor din Arhivele Nationale, in special documentele Politiei §i ale Jandarrneriei din perioada interbelica, sa arunce lumina asupra acestor aspecte imponante legate de aparitia §i dezvoltarea mi§carii stiliste. Sigur este ca mi§carea stilista, in ansamblul ei, a fost monitorizata de autoritatile romane in aceI3§i fel ca §i mi§carea comunista sau cea cuzista (legionara) §i eonsideratii 0 problema de siguranta nafionala. Incidentele de la Albinet §i Piatra Neamt Ie-au demonstrat autoritiifilor ca agitatia stilistii se poate transforma intr-o mi§care contra regimului rom!inesc ji a ordinii de staf9 • La data 20 septembrie 1936, un convoi de peste 100 de care din Albinet trecea Prutul, indrepdndu-se spre Baia-Neamt. In zilele urmatoare, caravana eu stili§ti a fost oprira la Ia§i, Politia §i Jandarmeria operand mai multe arestiiri. Conform declarafiilor date de preotii §i calugarii retinuti pentru cercetari, convoiul trebuia sa ajunga la Brusturi, unde, in data de 21 septembrie, Glieherie Tanase eonvocase un mare eongres al stili§tilor. Din acest moment, reaqia autoritatilor a fost foarte dura. Mentionam ca, inca din manie 1936, se afla in vi, goare noul Cod penal, cunoseut sub numele de Codullui Carol al II-lea, care prevedea pedepse aspre pentru aeteIe de rebeliune fata de un corp administrativ sau judiciar sau de 0 autoritate publica, pentru a!!ifiiri, instigiiri ji alte

... Col. Magistrat Cetate, Crnspirafia comunistii ill Romdnia Ii ev~etcaAn~ Pauker in fita Justitiei Militare, 1941 p. 18. Cetate a fost ;nm Comlsar Regal, ~eful Parchetului Militar ~i procurorul acuzlirii In .procesul comuni~rilor de la Craiova. Acee~i informarie 0 gasim ~I In documenrele de arhiva: Arhivele Narionale, fond Direcria Ge' nerala de Polirie, dosar 24/1935, nota 2424, f. 56.

delicte contra ordinii publice, pentru aceia care, flrii incuviin!area autoritii!ilor pub/ice, se organizeazii militiirejte {i 89 Arhivele

Narionale, fond Direqia Generala a Poliliei, Dosar 5411936, f. 3, Raporr din 29 octombrie 1936: Mijcarea stilistii de fa incepumri pdnd in present.

64



pentru delictele contra cultuluPO. La sfar§itullunii septembrie 1936, Jandarmeria a descins in toare eentrele stiliste imporrante, a arestat agitatorii, a perehezi~ionat locuin~ele stili§tilor §i a sigilat casele lor de rugaciune. Conform datelor oferire de Ministerul de Interne, in urma perchezitiei de la Brusturi, au fost gasite arme, cartu§e §i grenade, dar §i mai multe obiecte care ad-tau viata imorala a dilugarilor. Prin Hotararea Consiliului de Mini§tri nr. 2617/4 noiembrie 1936, Guvernul a confiseat bisericile §i casele de rugaciune stiliste.ln acela§i rimp, Ministerul Cultelor §i Artelor, prin decizia ministerialii nr. 4781121 aprilie 1937, a interzis eu desavar§ire activitatea a 10 asocia~ii religioase care propagau doctrine de natura sa adud atingere legilor de organizare a statului §i a institutiilor sale, printre acestea nwnarandu-se §i stili§tii. 1n aceasta horarare, se stipula d

organele administrative ii poli{ieneiti vor inchide casele de rugiiciune ale acestora; vor opri orice propaganda de prozelitism religios, jie ca aceastii propaganda se face verbal. jie ca se face scm, prin riispdndirea de broiuri, reviste, de catre colportorii acestor asocia{ii religioase interzise; pentru cei ce nu se v(}r supune fa aceste miisuri administrative sau poli{ieneiti se vor dresa acte de dare in judecatii, ca tulburatori ai ordinei publice ii contravenien{i fa legile de apiirare ii linitte a statuluP' .

65

aCe§tia au fost internati in trei schituri izolate, sub paza ·andarmilor, astfel: la Schitul Iezeru-Valcea (11 persoa~e, printre care Eustatiu Andreescu, Dumitru Bida§cu, pamvu Hoisu), la schitul Cheia-Prahova (14 persoane), respectiv la Sehitul Varziire§ti (32 de maici) 92. in timpul regimului Antonescu (1940-1944), cultele pe stil vechi au fost, praetie, unite cu Biserica Ortodoxa. Prin Decizia Ministerului Cultelor §i Artelor nr. 42352/9 septembrie 1940, publicata in Monitorul Oficial nr. 216/17 septembrie 1940, statui roman recuno§tea 7 culte, stipuland in mod expres ca, in afara de acestea, nu pot exista asocia{ii religioase sau secte, care, de fa

data prezentei Decizii, sunt desftinfate de drept ii de fapt. Prin Legea 927/1942 (Monitorul Ojicial nr. 305/30 decembrie 1942), toate asociatiile §i sectele erau desfiintate, iar bunurile imobile, fondurile §i arhivele lor treceau de drept in proprietatea Statului. A§a se face ca, in rapoarteIe Inspeetoratului General al Jandarmeriei din anii 1942, respectiv 1943, stili§tii nu mai sunt mentionati in dreptul rubricii curente religioase'H.

In ceea ce ii prive§te pe condudtorii §i agitatorii stili§ti arestati, §tim ca, dupa ispa§irea pedepselor legale, 9OCodul Penal al bi C.rol al II-Ie. a fost promulg.t cu In.lml ;:; cret Reg.1 nr. 471117 martie 1936 §i publicat ill Aonitorul Oficial nr. 65/12 martie 1936.

Decizia nr. 4781 din 1937 privitoare fa Interzicerea sectelor ,i Asociafiunilor religioas•. Publicata in Monitorul Olicial nr. 93. par91

tea Jl21 aprilie 1937, Bucure§ti, 1937.

92

Arhivele Nalionale, fond Inspeeroratul General al Jandarme-

riei. Dosar nr. 22/1944. "Idem. Dosar 74/1942, respeedv 112/1943.


III. StilismuI In perioada comunisdi

rnai bune organiziiri Ii cer sd iIi recapete vechile lor biserici stiliste, deschiziind proeese in justitie in acest SCOp95. In tabelul eu simafia eultelor tolerate, sunt menfionate centrele de la Rada§eni, Bune§ti, Boroaia, Dragu§eni, Ra~ea, Liteni, Climaufi, eu un numar total de 749 de stili§ti. Tod , eonduciitorii mentionati , , in fruntea aeestor comunitilfi faeeau parte din Frontul plugarilor, una din anexele Partidului Comunist Roman. In mai 1946, aeeea§i grupare stilista, intitulata de aeeastil data Cultul Creltin Traditionalist, condusa de un laic, Ion Movileanu, a obfinuc aucorizafie de funqionare din pactea Ministerului Artelor §i Cultelor. In doeumentul olicia! citim: CreItinii Traditionalifti se recunosc in mod provizoriu ca

1. Mi§carea stilista in primii ani ai cegimul . nist (1945-1954) UI comuul ~upa 23 august 1944, unul din obiectivele Minister UI Culteloc a fost e1iminarea masuriloc luate de catre mareulFlul Antonescu in privinfa eultelor religioase Gu vern Petru Gro b . za a aratat 0 undvointd speciala fata de b'" , aeestea prop una d . I' n U-§I sa resta I1easea tratamentul egal a tutu.roc eultelor. Aeeasta politici servea deopotriva ea ;t~ategle e1:et~rala, in vederea alegerilor din toamna anuUI 19~6, cat §I ea modalitate de a fine in §ah Biseriea 0 _ todoxa Rom'ana. -94 r

aspciatie religioasd, putdnd practica liber toate actele de cult Ii toate slujbele liturgice pentru membrii lor pdnd fa aparitia noii legi a cultelof!6. Aeeasta aucorizafie provizorie de liberii funeponare le-a permis stili§tilor sii-§i a!cimiasca un Starut de organizare §i sa eonstruiasci biserici §i miiniistirj97.

I In data de 3 august 1945, stili§tii organizati sub nu-

m~ e Soaetatea Cultului Creltin Traditionalis/d'

Mzre ti . d p

,

m com.

'JU '. utn~ au pcimit raspuns alirmativ la eererea de praetlcare Ilbera a eredintei (Anexa 5) I d' . , d .., . me lat, el c~apar III oeumentele Jandarmeciei eu mentiunea cii e§

au meeput sd foed

0

67

intensd propaganda in seopul unei edt

94 George Enache, Strategii d. . ,hl . a cullelor reli
" :

" Arhivele Narionale, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, Dosar nt. 1911946, f. 19 (Nota informativil nt. 711). 96 Legea nt. 26 639/28 mai 1946, publicara in Monitorul oflcial, partea I, nt. 216/3 iunie 1946, semoata de Mihai Ralea, ministtu ad-intermim; Arhivele Narionale, fond Minisrerul Cultelor, Direeria Studii, Dosar nt. 1/1945, £ 36. Despre roleranp din 1946, Alexandru-Alin SjJinu, Sectele religioase in rapoartele Serviciului de Informafii al Armatei, in Partidul, Securitatea Ii Cultele, 1945-1989, Ed. Nemira, 2005, p 117-124 (p. 118). " Arhivele Nationale, fond Minisrerul Cultelor, Directia , , Studii, Dosar nt. 111945, £ 51; Ministerul Cultelor, DiTeeria Studii, Dosar nt. 1/1948, lila 42 (Aurorizarie nt. 30128 febru.rie 1948 prin care Cultul Creftin Tradifionalist aurorizeaza construirea unei rnanastiri de maiei in com. Gage~ti, judo Putna).

68


MURE~AN

In anu11947, Ministerul Cultclor a recunoscur 0 alta grupare stilista, Asocia{ia Religioasd a Cr~tinilor Tradifionali~ti de Riisririt, cu sediulla Targu Neamr, prin decizia nr. 30630/1947. Aceasrii Asociarie era condusii de Gheorghe Iacoba§ §i de Gh. Mo§neag~ §i il avea ca §ef spiritual pe Glicherie Tanase. Pe Iacob3§ 11 giisim semnand ca preledinte al Asocia,tiei Cultului Creltin Ortodox Tradifionalist la 5 febr. 1947, iar mai d.rziu ca reprezentant administrativ al Cultului Creltin Pravosfavnic de Riisdrit (31 august 1948)98. tn acela§i timp, incepea construirea Manastirii Schimbarea fa Fafrila Slatioara. Conform surselor stiliste, piatra de temelie a /ost pusri de Prea Sjinfitu! Glicherie Trinase, arhiepiscop Ii Mitropolit al Bisericii Ortodoxe de Riisririt. fa vremea aceea ieromonahul Glicherie99 • Documentele de arhiva pe care Ie-am parcurs arara d intre cele doua grupari stilisre a existat 0 pllternid rivalitate §i 0 incercare de a atrage instirufiile sratului (Minisrerul Cultelor, dar §i Consiliul de Mini§rri sau Minisrerul Justifiei) pentru solufionarea conflictelor dintre ele. TradifionaliJtii considerau d pravosfavnicii de la Targu Neamr constiruie 0 dizidenfa, 0 faqiune ie§ita din cultul' lor. Movileanu reclama, la un moment dar, faprul d Iacoba§ a atras la el pe unul din preofii din cultul nostru §i, £ida respecra condifiile Legii culrelor de parasire a unui cult §i trecere la altul, i-a eliberat ordin de serviciu, ceea ce a constiruit un echivoc pentru auroritiifi, deoarece pre~ otul respectiv aveil douri rdnduri de acte'oo.

o

, 98 Arhivele NaJionale, fond Ministerul Cultelor. Direqia Studii. Dosar 111948, f. 116, 176. 99 Catacombele Ortodoxiei, nr. 2, mai, 1999. 100 Arhivele NaJionale, fond Ministerul Cultelor. Directia Studii. Dosar 111948, f. 18-21. Memoriu inritular lstoricul pe sdm


69

tn anul 1948, Ministerul Cultelor a inifiat 0 anche- penrru a vedea care este situafia Cultului Tradifiona:t. Presupunem d 0 astfe! de ancheta.a vizat §i Cultul n.. osfavnic dar nu avem documente In acest ,sens. In nD , _ -di nul care s-a intocmit cu ace! prilej, se arata ca, rapo f, ,n • tregul comitet de conducere, cel care se ocupa e ectlv In Asociafie era Movileanu, ceiIal b' de fi mem n necunosca• nd .maria organizaroridi reala a acesteia, De§i in se Sl , I . _statlit . revedea di Asociafia poseda urmatoare e unttap: parohia, proropopiatul, miinastirile §i catedrala, in fapt, doar parohia avea 0 existenfa reala. . Preofii sau monahii, se nota in raport, ~u fun~p~ neazii tOfi la parohiile ararate de administrap~ AsOCI~P ei §i nici nu poseda acre in legarura cu sirua~la 10:, CI se poate spune cri personalul deservent al asoClapel este I.n ~er manenta mijcare, trec!md de fa 0 parohle fa alta, fli,m sa jie cunoscut acest lucru Ministerului §i in baza unul szmplu ordin emis de prejedintele Asociafiei. Persona~ul dese~vent se recruteaza dintre dilugarii pedepsifi sau dmtre cel care au fost pensionafi in cadrul cultului ortodox. . La biserica parohiei Movilip, un centru Im~orta.n~ al tradi{ionalijtilor, se slujea pe un antimis al ~PIscoplel Romanului, emis in 1905 de Episcopul Gheraslm pentr~ Biserica Adormirea Maicii Domnului din comuna TIfe§ti-Putna. Parohia nu poseda registru de cun~nii, .bot~ zuri inmormantari, de asemenea nu exista 0 Sl(ua{le dIn care'sa se poata vedea veniturile §i :cheltuielile p~rohiei. , Registrele de cheltuieli §ivenituri erau, de fapt, nt§te c~r nete personale ale lui Movileanu, {inure intr-o dezordme 0

0

at OrganizIlfiei CutNtlui Creltin Traditionalist din R, P. Romlind (seris chiar de ei).

70

P

R. LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

ne:n;.ii~t~/~itd ~i tara niciun act justilicativ, nici la che! . tU/e I §I mCI la venituri. La ultimul congresal As . ..care se tin d d OClatlel , use pe ata e 5 septembrie 1948 " problema as'" . , se pusese f Ii g I~II unUI episcop, care sa slinreasca preotii nne, se mal constata ca A ' . , . . soclapa se sustrage in d VOlt ~upravegherii Ministerului 10 1. mo In 1948, a fost votata noua Lege a Cult I (L 177/4 august 1948) e or egea .. " ' care garaota formal Iibertatea de c~n~.tI!nra §i Ii berra tea re!igioasa pe tOt cup' I R bhcll Populare Romane f I" nnsu eputul I ' . n rea Itate, a~a cum se §tie, staiar ~~n~:t:~r~t~ c~nducerea problemelor ecleziastice, ve h . u te or era mal mult un for de su rag. ere §~ c~nuol. Noutatea absolura. a acestei Ie data de eh~ma.~ea distinqiei iotre cult istoric §i asO~atiea toate orgamzarule cu caracter religios liind ." un tidu . 1 numlte cu genenc, Cu,te religioase. Peotru a put fi '. na legal cult!. b' ea uncpo, e e tre ulau sa uimita Ministerului C I I statutul de . . fu u te or . o~ganlzare §I nqionare, iar ulterior erau rec.unoscute prm decret al Prezidiului Marii Ad ". N ponale 102 C '1 . unan a. u acest pn ej, au fost recunoscute 14 culte:.

ter

---A h' I

101 rive e NarionaIe fond M" I dii. Oosar 1/1948 f 1-9 (R' J m!Sterll Cultelor. Oireqia Stu, . eflrat aespre SJtUtZt' A . . m " 1 ,la soelar re igioase a Crejtinilor Traditionali'" d,' M" . , 1 III Ireejtl-Putl/a). 102 0 ecret nt. 177/1948, Monitorul Oli . I . tembrie 1948 Culte'e I" Cia nr. 204 dm 3 sep. " re tgloase Sunt libere s· . riona liber daed praetieile ji rituaI II a Ie organrzeze ji pot foneseeur.itdtii sau ordiniipub" . b u ~r "u sum eO"trare Comtitu(iei, lice jl unewr morav . ( 6) C I I igioase,' penrru a putea s "' . Urt art . u tele rea se orga!>'"eze ~I s· fu . sa lie recunoscute prin decret al P -'d' I . ~ ~cponeze, Vor trebui Ie, dat la propuner
r


71

orrodox, romano-carotic, armeano-gregorian, crqtin de rit vechi (lipovean), 4 culte protestante (reformat, evanghelic-lumeran, sinodo-presbiterian §i unitarian), 4 neoprotestante (baptist, adventist, penticostal, crqtin dupa Evanghelie), 2 culte necre§tine (mozaic §i musulman) 10" . De§i reprezentanrii stili§tilor au cerut recuno3§terea, Culml Traditionalist fiind inregistrat cu nr. 36857/1948, iar Culml Pravoslavnic cu nr. 41768/1948, aceasta nu Ii s-a mai acordat. Astfel, prin efectul Legii pentru Regimul Cultelor in Romania, niciuna din aceste doua grupiiri stiliste nu a mai fost recunoscuta de Statui Roman 104 • os va inainta, prin Minisrerul Cultelor, spre examinare Ii aprobare, statutul sau de organizare Ii funcTionare, cuprinzand sistemul de organizare, conducere §i administrare, inso"tit de mirturisirea de credinp. respectiva (art. 14). $elii cultelor, precum Ii mitropotirii, arhiepiscopii, episcopii, superintendenrii, administratorii-apostolici, vicarii-administrativi §i alfii, avand funqiuni asemanatoare, al~i sau numili in conformitate cu statutele de otganizare ale cultelor respective, nu vor /i recunoscuri in funqiune decat in baza aprobarii Prezidiului Marii Adunari Narionale, dara prin decret, la propunerea Guvernului, in urma recomandarii ministrului cultelor. inainte de intrarea in funqiune, tori ac~tia vor depune juramanrul de credinra in fap ministrului cultelor (art 21). 10) Nicoleta Ionescu-Gura, Stalinizarea Romdnie;' Republica Populard romdnd 1948-1950: rransformdri imtitu,tiollale, Editura Bic

All 2005, p. 382-390. Imputernicifii de la Ministerul Cultelor notau cu aceasra Statutele .aratd .cd personalul de eo"du.cereal r;rupdtilo r li,psit de pregdtirea necesarii, nu retqqtt sii prezinte struetura pretinselor eultt intr-un amamblu unitar de principii doerrinare. Redaetarea este hMtiea, prolixii, nesistematied, "ereUjind sa se dea 0 formii de statut propriu-zis (Arhivele Narionale, fond Ministerul Cultelor, Oireqia Studii, dosar nr. 1/1948, f 47). 104

oc~.zie:

72


.. I~ mod surprinzaror, din acest moment, mi~carea

stIhsta s~ ~r~anizeaza ~i devine foarte vizibila In raport cu autontaple comuniste, a§a cum yom vedea mai depar~e. I.n ~nul 1950, traditionaliftii aveau 18 parohii, 5 ~chl.tun ~I 3 manastiri (Bradi~e1, Copiiceni ~i Furceni), III tI":p ce pravoslavnicii aveau 27 de parohii (AnexeIe _6. ~I 7). Denumirea oficiala a gruparii conduse de la SlatIoara, a§a cum apare In Pastorala din 1950 carre tori Cre§tinii Pravoslavnici, semnata de Glicherie Tanase, era Adunarea religioasii a Creftinilor Pravoslavnici Tradi(ionali de Riisiirit din Republica Popufarii Romdnii (Anexa 8), In timp ce gruparea condusa de Movileanu se numea Cultul Creftin Traditionalist. Este interesant de men~ionat ca, In documentele emise de aceas~a grupare.~tilista, Movileanu semneaza ca prefedinte, lar Gamallll Papil, ca administrator tainic fi duhovnic (Anexa 9).

,,

."

in anul 1948, avusese loc Consfatuirea de la Moscova, unde Patdarhii Rasaritului hotarasera cii atat c1erul cat §i credincio§ii din fiecare tara SUnt darod a serba dup~ cale.ndarul .adoptat de Sfantul Sinod al Bisericii respective, lar Pa§tJ!e, ~u~a calendarul nelndreptar. De§i stili§tii nu au fost Illvltafl la aceasta Conferinta, hmararile sale i-au vizat In mod indirecr. Pranic, In u~ma acestei hotadri, diferen~a de calendar nu mai putea constitui un temei p~ntru existen~a stilismului ca ~i cult separat, acesta devenmd 0 problema inrerna a Bisericii Ortodoxe Romane. Co_n§tienri de aeest lucru, stili§tii au Ineepur, pe de ~ par~e, sa e.aute ie~a~hi pentru a forma un sinod separat §I a huotom preop, lar, pe de alta parte, sa actioneze In vederea unificiirii mi~ciirii stiliste. '


73

In cursul anului 1950, conducerea de la Targu Neam~ a Ineereat de mai multe ori sa ia legatura eu Biserica Ortodoxa Rusa, inrervenindu-se chiar la Ministerul Cultelor In aeest sens. In ziua de 22 octombrie 1950, eu oeazia deschiderii cursurilor Seminarului Monahal Neam~, In prezenta Patriarhului ~i a Episcopului sirian Vasile Sa macha, un credincios pravoslavnic din sacul . Oglinzi-Neam~, crezand cii este yorba de un episcop rus, dupa cum se dusese zvonul, a prezentat un memoriu prin care cerea ca Patriarhul Alexei I al Moscovei sa Ie sfin~eascii un episcopl05. Traditionali~tii sau, cel pu~in, 0 parte a acestora aveau 0 aid viziune In acest sens. S-a pastrat o serisoare a monahului Macarie Neaqu de la Sehitul Sf. Gheorghe-Copaeeni, prin care i se cerea Patriarhului Justinian Marina sa-~i dea consim~amantul pentru sfin~irea unui episcop al stili§tilor (19 ocrombrie 1950)106. La sfar§itul anului 1950, a existat 0 tentativa de fuziune intre cele doua grupari stiliste, In vederea inirierii unei aqiuni coordonate pentru obtinerea recunoa§terii din partea statului. Astfel, In data de 17 noiembrie 1950, o delegatie de la Manastirea Slatioara s-a aflat la Mirce§ti-Purna, prezenrand lui Movileanu un proces verbal Incheiat la Slatioara, In care erau consemnate punctele de vedere ale foCfiunii din nord (Glicherie-Mo§neagu). In ziua de 19 noiembrie 1950, a avut loc 0 Intrunire la Furceni-Tecuci, la care au luat parte calugari §i mireni atat din gruparea Movileanu, cat §i de la Slatioara. In urma . discutiilor, s-a cazut de acord ea pre§edintele §i eonduca-

'0' Ibidem, (

47-48.

,.. Arhivele Nalionale, fond Ministerul Cultelor, Direqia Studii, dosar fir. 2/1950, f. 31.

74


75


torul Cultului unificat sa fie un cleric ales prin tragere la sorfi dintre cei propu§i de cde doua parfi, in numar ega!. In acest context, faqiunea Targu Neamf a propus sa nu se inai repete botezul celor ce trec !a stilism, iar purtarea barbii §i petrecerile Bid muzici sa nil mai fie obligatorii. Faqiunea Movileanu, din contra, a fost de parere ci botezul trebuie repetat, iar la nun\i muzica trebuie interzisa, de asemenea sa se interzica fumatul §i sa se aprobe oprirea totala de la lume. Tradifionali§tii mai propuneau ca sediul central sa fie la Foc§ani, iar la Targu Neamr sa fie subcentrala, in timp ce pravos!avnicii voiau ca sediul central sa fie la Ta.rgu Neamr'07. In cde din urma, parr ile nu au clzut de acord nici in ceea te prive§te pre§edinria cultului unificat,08.

Cultu! Cre§tin Tradifionalist condus de Movileanu s-a

eemarcat printr-o aqiune sistematici in vederea recuno~ terii legale, trimirand mai multe memorii !a Ministerul Cultdor, precum §i la alte institufii ale statului. Intr-unul din acestea, putem citi: Noi, Cultul Cre{tin Tradj,tionalist,

suntem martirizafi de cIoua decenii {i ceva, idem ea {i tovara-. {ii no{tri eomunifti in acda/i tratamem de suftrinfd. .. (9 februarie 1950)109. in alta pane, se lauda ci stili§tii SUnt ini\iatorii intovara§irilor agricole §i colective din satele unde activeaza, primul dintre colectivifti fiind Movileanu" o. Intr-un alt memoriu, semnat de Gamaliil Papi! §i Ion Movileanu, se cerea intrarea in legalitate a aeestui cult :0' Ibidem, f. 32-35. 108 109

Ibidem, f. 47. Ibidem, f. I.

110 Arhivele Narionale, fond Ministerul Cultelor, Directia Srudii, dosar nr. 111945,f. 174. '

. "entnt aeputea n "[ederaliza" in

rdndul. cultelor reeunoscup . pveluera in eomun - in lupta aetlVa pentru menftnetejl

v

•

fu ..

"

- "Ill Mai mult pentru evitarea con rea cauzez. pactt . , . . ..Zlel al ce

.

utea face intre membrii cultului §i credmClO§ll tor 'IM" e ' 100sterueonreslU nl' , in conformitate cu instructiUnI 'I . lui Culteior, ei l§i alegeau un semn distinctiv ob Igatoflu enteu tot personalul deservent, §i anume 0 er~ee de fir on)' urad de ambeie parti eu doua spice, care sa fie purme ' d 112 ta de monahi preoti §i maici pe braful rept . ta Alre memorii , I 1952"3 aur fost trimise in a n u . . 'm aralel cu reclamarii impotriva gruparii de la Platra Tradifionali{tii Ii reclamau pe penrcu urmatoarele delicre: instigare publIca, d~lIct con t:a eulrului (convertire ilegala), uzurpare de ml~, fals 1~ aete publice, solicidnd §i Administra~iei P~trIarhale sa se pronunfe dad aceasta se ,simre lezara de utularur,a lor §i 0 considerii uzurpare '14 • In acesr an, 1952: ~~au )firegisrrat mai mulre cazuri in care pravoslavnIcll eueerese

~p . c·

~

V

~eamr.

~r~vosla~mCl

J 11 Arhivele Nationale, fond Ministerul Cultelor, Direqia Stuf .53. Notificarea cu nr. 32/17 iulie. 1953. d"Il, dosar nr. 1/1953'. , . S 112 Arhivele Na,ionale, fond Ministerul Culte/or, Dlrec"a tudii, dosar nr. 74/1948, f 21. . . 113 Arhivde Na,ionale, fond Ministerul Cul~elor, Dlfe~pa Stud Il, " d osar nr. 3/1952 , f. 3. Adresa Cultului TradltlOnahst carre . Mmlstru .. I C uIteIor nr. 43/28 februarie 1952 , prln care cer recunoa§terea ca §i cult. . eli "' Ibidem, f. 14-30 (Reclamafia trimisa de Cult'lLCre;mn Tra fionalist cu nr. 68/24 iunie 1952); Ibidem, f 13. Parchetul TnbunaluIUI. Purna, nr. 6283/28 iunie 1952 carre Ministerul Cultelor: . . Slimbud b rek nelnje/egerii pare afi i" primul rdnd de ordin mat~.~£ fil~ vor a de patrimoniului cultului Tradifiona:ist, care: in condlt"'e exlstente~ a doud organizarii, linde sa se impartii In junc,tte de numdrul de adePtI. I

76


biserici, rnanastiri sau persoane particulare care faceau parte din Culml Tradifionalisr" 5. Incr-unul din rnemoriile cirre Minisrerul Cultelor . Movileanu II acuza pe lacoba§, care nu face parte dintr;

membrii!mdatori, nici dintre cei ale{i In cadrulorganiza{iei noastre ft care nu are alta calitate decdt de membru aderent /i delegat al meu, ci incearci sa se subsriruie conducerii Culrului Tradifionalisr, pe care lega/§i statutor tl eondue row,. La randullor, §i pravoslavnicii inaincau rnernorii citre autoritafile statului pencru recunoa§rerea ca §i culr sau penrru autorizarea fimqionarii caselor de rUgiiciune (Anexa 10). Prin adresa nc. 9320/21 rnai 1954, Ministerul Cultelor cerea Tribunalului Popular al raionului FoC§ani radierea din regisrrul persoanelor juridice a Cultului Traditional Crejtin, deoarece, prin cfectul Legii din 1948, Cult~ Tradifionalist a incetar de drept sa rnai exisre. Prin Ordonanfa din 27 mai 1954, Tribunalul a dispus radierea Cultului Crf!§tin Tradi{ionalist din registrul persoanelor juridice. In septembrie 1954, Movileanu a dar in judecata Ministerul Cultelor, cerandu-i sa constate ci acestcult a fost recunoscut de stat potrivit adresei nc. 38955/3 aug. 1945 §i sa fie "'Ibid(m, f. 19: Preotul Martiniall Comilllici din Schirul Copliceni-I!fov, cu juramdnr depus, jiind convertit ilegal, sub pretextul . "de a se Ulli cu eei de fa Neam!u'; e1iberdlldU-i-se ordill de servo cu nr. 230/23 august 1951, peste prevederile ordillului llOStru emis cu nr. 219/1951, s-a aj'fns ca acest preot sa posededoua ordine de la doui' organiza!irdistinrte;comtitumd tigltattellzj"b7rc:::Jdeiii, Tizclid;a:' rea schitului Sf. Gheorghe din com. Copliemi-I!fov, care, sub difirite aett 1e ~roze!ttl:m: a fast corupt prin adunari de semlIliruri 111 fals constltu:nd maJ0r/tatea, Inrolat pe baw de conjirmare in aCMstli Asoclatu religioasa eu titlul de pravosfavnie. '" Ibidem, f. 63-64.

77


obligar sa plareascii cite 100 de leilzi daune cominarorii, pilla la satisfacerea cererii cultului de a se inainca for~rilor superioare statutul sau spre aprobare ll7 • DemersullUl nu a avut niciun rezultat, iar radierea a ramas definitiva. La dara de 19 iunie 1954, la schitul Copaceni, reprezentanrii celor doua faqiuni stiliste au discutat din nou problema unificarii cultice, iar pe data de 7 octornbrie 1954, loan Movileanu, in numele CultuluiCre§tin Tradifionalist din Mirce§ti, §i Dionisie Hugeanu, ca reprezentant al crC§tiniior pravoslavnici, au semnat Actul deunificare cultica, prin care se horara comasarea patrie moniului celor doua personalitati juridice §i faptul cii dec numirea noului cult va fi Cultul Gre/tin Tradifionalist l18 • La 12 iulie 1954, in numele cultului unificat, Dionisie Hugeanu se adresa Patriarhului Justinian, cerandu-i 0 intrevedere in care sa se trateze problema religioasa, in scopul de a se inlatura definitiv 0 nedreptate flagranra care dureaza de 30 de ani 119 • .A§a cum se va vedea mai departe, aceasra unificare a fost de scurta durata §i, din 1955, cele doua faqiuni stilisre apar din nou separate. 2. Galaction Cordun §i organizarea stilismului (1955-1959) .A§a cum am aratat, stili§tii nu au avur ierarhie superioara. Toate loca§urile de cult pe care Ie-au ridicat au sfin{ite de cilugari sau ieromonahi caterisiti, precum -_ .. __... ",:-fost ----------_._- ... _... .. . ... .

,.

.,

- -

,

,.

,.

-

.,

,.

Arhivele Nalionale, fond Ministernl Cultelor, Direqia Studii, Dosar 111954, f. 365, Nota din I septembrie 1954 de la Ministernl Cultelor, Cabinecul Juridic. 118 Ibidem, fila 607-608. 119 Ibidem, f. 307. 11 1

78


Tiinase Glicherie. De asemenea, stili§cii au avur mari probleme legace de procurarea Sfimelor Amimise sau a Sfancului §i Marelui Mir. In anul 1955, fostul arhiereu Galacrion Cordun (1883-1959) accepca propunerea gruparii de la Stirioara de a deveni mitropolitul stili§tilor, in urma unor discurii §i caconari care durau de mai multi ani. Gheorghe Cord un s-a nascut in anul 188'3 in com. Bre hue§t1,..JU. d Boto§alll'120 . Sursele pe care Ie-am avut la dispozirie prezima date comradictorii in ceea ce privqte imrarea in monahism §i hir{)tonia sa ca diacon. Unele arata ca acesta a fost hirotonit ierodiacon de caue MicropolirulPrimat Iosif Gheorghian, care I-a sprijinir §i I-a trimis la studii, ca bursier, la Seminarul din Odessa. Dupa reimoarcerea de la Odessa, a imbrafi§ac viara monahalii in timpul Mitropolitului Pimen al Moldovei §i Sucevei, care I-a §i hirocesit arhidiacon la Caredrala Mitropolicana din Ia§i, in anul 1904. Dupa alre surse, se arata ca a fost calugaric la Caldiiru§ani §i ca, in aceea§i manastire, a fosc hirotonit diacon. La 1 manie 1905, a plecac la Catedrala Mitropolita~a din Ia§i. In cartea canonica ce i s-a imocmir la ie§irea din eparhie(nr. 620/11 februarie 1905), se nora ca Galaction Cordun s-a ardtat nesupus fi in cele din urmd s-a rdsDacele cace ucmeazii sune pceluare din scudiul domnului Gheocghe ~asilescu, caruia ii mul[umesc din sufiec pencru amab.lllace, Iflmulac Galaction Cord"n, rear.Zac'pe baza' docun-;;;nrelor ' din Arhiva· Adminisccariei Pacciarhale; Arhivele Seccecariacului de Scac penccu Culte, ..aporrul ineiculac Galaction Cordlln, dacac 6. III. 1957; Idem, Raporcul Galaction Cordull (16 iunie 1955); Arhivele Administcariei Pacriarhale, Date biograjice asupm fos/Illlli arhiereu Galaction Cordun, lilele 1-3. 120


79

mlat contra starefUlui, aducandu-ifelurite calomnii. Intre 1908-1911 , s-a aflat in Rusia, apoi a revenit in Fra §i a slujit ca diacon la Maniistirea Neamf (iul. - aug ..1911), la Manastirea Agapia (sept. 1911 - febr. 1913) §I Agafcon (febr. - aug. 1913). Din 1913 pan Un 1915, a funcdonat la Episcopia Romanului. In 1914 a fosc hiroto~ic preoc ieromonah de catre Mitropolitul Canon, iar in 1915 a fast hirocesit protosinghel. La 1 septembrie 1915, a fast numit provizoriu preot aI Catedralei Mitropolitane din Bucure§ti, sub rezerva echivalarii studiilor, iar in anul 1916 a devenic arhimandrit. Aceea§i confuzie exista §i in ceea ce prive§ce studiiIe sale in Rusia. S-a inscris la Facultatea de Teologie din Cernauri, unde a urmat 6 semestre, dupa care s-a cransferat la Academia Teologica din Petrograd, obfinand, intr-un singur an, diploma de Iicenfa. Aceasta i-a fost echivalata apoi de Facultatea de Teologie din Bucure§ti, la 28 octombrie 1915. Sursele pe baza carora am aldituit aceasta biografie aratii d nu existii nido copie de pe vreun certificat sau diploma care sa fad dovada studiilor §i a ticlurilor sale. In timpul Primului Razboi Mondial, pe dnd Bucurc§tiul se afla sub ocupatie germana, s-a opus imroducerii calendarului gregorian in practica Iiturgici a Bisericii Ortodoxe Romine, evenimem care a fost §i continua sa fie invocac de stUi§ti pentru a arata eonvingerile lui Cordun leg~te de calendar. De fap., protestullui, precum §i al altar preofi sau ierarhi din acea vreme, se f:icea in comextul delicat aI regimului de oeupafie german §i nu avea nicio legatura eu calendarul indreptat, adoptat la 1924, fata de care Galaetion Cordun nu a avur nido obieqie. Masura

80

,

, /i

i'


preconizatii de foqele de ocuparie a fost criticata in egala miisurii §i de Arhimandritul Iuliu Scriban, care a fost unul din susriniitorii indreptiirii calendarului in 1924, a§a cum l21 am ariitat • Chiar §i in cazul concret al protestului sau, Cordun nu considera ci introducerea calendarului gregorian ar constitui 0 abatere dogmatica, ci argumenta ci respingerea lui se poate face doar din considerente care rin de tradirie ~i de resentimentele anti-eatolice 122. Dupii riizboi, Galaction Cordun a condus Serviciul religios ii de propaganda culturalii de pe langii Direqia Generalii a Ciiilor Feme Romine, infiinrat in 1922, in III Arhim. prof. dr. Iuliu Scriban, Acte [i marturii privitoare la chestiuni ii fopte bisericeiti in timpul ocupafiuniii germane in Romania. Extrase din revista Innoirea, Bucure~ti, 1919; Idem, Chestiunea calendarului in Biserica Ortodoxa, in Biserica Ortodoxa Romana, an XU, nr. 8 (mai 1923), p. 56-564; Idem, Schimbarea calendarului. Cuvinte pentru dumirirea poporului, in Biserica Ortodoxa Romana, nr. 8 (1929), p. 482-483, unde argumenteaza de ce este nevoie de indreptarea calendarului; Idem, Potrivnicii calendarului indreptat, in Biserica Ortodoxa Romdna, nr. IO (1924), p. 637.

In Cuvinte de viafa pentru cei trudifi, Bucure~ti, 1922, p. (redara in Biserica Ortodoxa de Rasarit din Romdnia. Istorieul Manastirii Sliitioara, p. 80-84; Tradifia Ortodoxa nr. 18, dec. 2007, p. 9-10), afirma: Am spus ca introducerea calendarului Gregorian ;i in uzul Bisericii noastre nu ar constitui 0 abatere dogmatiea, intrucat itiut lucru este tututor, ca pdnd la desparfirea bisericifor creitine se pineau de mai multe ere, aveau numart'itoare diferite fi inapeau Anul Nou unii de fa intdi ianuarie, cum e fa noi, alfii de fa intdi septembrie al nostru bisericesc, mulfi fa intdi martie ii tlfa mai inco10. Noul calendar ar putea fi respins numai «i., doua considera{iuni ' " capitale: intdi aceea a tradifiei Bisericilor Ortodoxe, aliituri de care a avut cinstea de a sta ii Biserica noastra nafionalii, chiar de la inceputul creitinarii romdnilor, ii apoi, in al doilea rdnd, pentru ca el a fast opera Bisericii Catolice, prin papa Grigorie al XIII-lea. 122

314~319


81

aceas ta- calitate publicind mai multe ciiqi, bro§uri, d _ani. cole eu earacter misionar l2l. Din anul 1924 ateaza pnincercare a lui Galaction Cordun de a ocupa un post, ma de arhiereu vicar la Episcopia Constan~el'124 , d.ar ab"la l~ . anul1935 el a fost ales in postul de arhle~eu-v~car, ,cu t~ tulatura Craioveanul, nou infiinpt la Eplscopla .Ramlllcului §i Noului Severin 125. La data de 2 octombne 193~, numlt_ proaspiitul arhiereu Galaction Craioveanul a fostt.. mbru al Comisiunii pentru doctrina ii viata re zgtoasa, B care fusese insiircinatii de Sfintul Sino d a stud'za chestz-. unea combaterii stilismului in complexul ei ji a prezenta 123 A se vedea Arhiereu Galaction Cordun, Misionarismul ~ Cd'1 '"-·te t e Ft,u , in Biserica Ortodoxa Romdna, an. LVIII, nt. 5-6, nlal-JUnIe " . 1940, p. 357-360. La Biblioteca Academiei Romane, se pN gas! urmatoarele dirli ~i bor~uri misionare semnate de fostul arh!ereu .GaI tion Cordun: Ce este adventismul, Bucure~ti, 1919; Poate iumta ac _. d - I' sa inlocuiascd creftinismu/?, Bucure~ti, 1919; Cine grazqte a .evaru ., Bucure§ti, 1922; Cuvinte de viafd pentru cei trudifi, B~cure~tI, 1922; Ce cred oamenii invdtati ii de stat ai lumii despre re!tgtun~ /I ~x~s~en~a lui Dumnezeu?, Bucure~ti, 1923; Problema mun~itoreasca prtvttadm punct de vedere religios-crqtin, Bucurqti, 1923; Inv~famdntul r:lzgtos innaseut in firea omului, Bucure~ti, 1923; Afezdmantul Sfintet BlSerici Ortodoxe Universale pentru venerarea ii invocarea sfinftlor, Bucure~ti, 1924; Betia, Bucure§ti, 1924; Etica creitin~ ii socialismul, Bucure~ti, 1924; Este vdtdmdtor fumatul?, Bucure~t1: 1925,' Vtzzta IPS Domnului Dr. Miron Cristea, Mitropolit al Romamet, m ~a~arabt~ fa 12-18 mai 1921, Bucure~ti, 1926; Catehismul necredmctOsulut, --Sucure§ti, .1926; Cererile dizolvante sodale Ii religioase in ttmPcu[ d~ fora ii combater~!or, Ramnicu-Valcea, 1935; Carticicd de rugactunt pentru tot creitinul ii ostaiul, f. I, 1941. . 124 Biserica Ortodoxa Romdna, martle 1924, p. 167. 115 Desbaterile Sfdntului Sinod, in Biserica Ortodoxd Romdna, anul LIII, 1935, Partea Oliciala, p. 191.

82


MURE~AN


miisul'ile necesare pentru lini~tirea spiritelor §i stdnjenirea propagandei subversive 126. Istoria oficiala trece sub tacere acest episod din biografia lui Cord un: amdrdciunea inovafiei calendariste avea sd (I soarbd din plin vreme de 31 de ani, din 1924 pdnd 127 in 1955 • Ori, ~tim ca, In data de 13 octombrie 1935 in cali tate de raportor al Comisiei speciale instituite d~ Sfantul Sinod in urma evenimentelor de la A1biner arhi" ereul Galaction Craioveanul racea urmatoarea propunere: Sfiintul Sinod este rugat sd binevoiascd a hotdri rein vierea stdruinfefor cdtre inaltul guvern, spre a lua cuvenitele miisuri, ca toate autoritdfile de stat sd dea concursul pentru aplicarea deplind a calenclarului indreptat. In acelafi timp, PS Chiriarh respectiv (de Bdlfi) sd ia impreund cu clerul focal, din nou, toate mdsurile de liimuril'e a poporului fi de induplecare, spre a nu se mai cia loc la cazul'i ca eel intdmplat la Albiner2B. La scun timp dupa instalarea sa ca episcop vicar, documentele Sfantului Sinod semnaleaza situatia con, 126 Desbaterile Sfontului Sinod, in Biserica Ortodoxa Romdna, anul Ill, 1935, Panea Oliciala. p. 194-195, p. 197. 117 Istoricul Mandstirii Sliitioara, p. 124. 128 Desbaterile Sfontului Sinod. ~edinta din 13 decembrie 1935 in Simiea Ortodoxa Romdna, anul LIIl: 1935, Partea Olicial', p: 211-212; Desbaterile Sfontului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane ~dinfa din II martie 1937, in Biserica Ortodoxa Romand anul LV 1937, Partea oliciala, p. 18; ~edinla din 29 marrie, Idem, p. ~edlllfa din. 30 manie, Idem. !' _~6; ~edinp din 31 manie, Idem, p. 29 (PS Arhlereu Galaction roaga Sf. Sinod sa-i inlesneasd srabilirea sala Craiova, obligand pe PS Episcop eparhiot sa ia masuri pentru a I se pune la dispozifie locuinra ~i pentru a putea servi Iini§tir in Catedrala de I. Craiova); ~edinra din 16 iunie, Idem, p. 54-55.

23;

83

flictuala din Episcopia Ramnicului Noului Severin, Episcopul Vartolomeu Stanescu acuzandu-l pe vicarul sau de deraimare §i neascultare l29 • Din documentele depuse de episcopul Ramnicului ~i Noului.S~ve~i~ la misiunea Canonico-juridicii ~i pentru Dlsclphna, relese ci arhiereul Cordun a avut un componament nedemn de slujirea care i-a fost Incredinpta, fiind acuzat de abuzuri, sustrageri de obiecte biserice~ti §i via~a imorala. Printre abaterile savar~ite se numara ~i faptul cii a jefuit mai multe manastiri de odoare de pref (icoane, odajdii ar h·lere§t1,. mo b'lI a, bam')1'0 . .

<:0-

'" Desbaterile Sfontului Sinod, 1n Biserictl Ortodoxii Romanii, din 21 martie 1936, 1n Idem, p. 33. 1;0 Temei 2349, 2350, 2452, 2496/1936, respectiv 349, 502, 680, 759, 1003, 1020, 397711937. Arhivele Administrariei Patriarh.le, Date biograjice astlpra fostului arhiereu Galaction Cordun, f. 3; Obiectele susrrase de fosrul Arhiereu Galacrioll COl·dun sunt enumerate 1n Adresa Sf. Episcopii • Ramnicului Noul Severin, Direcria Economica ~i Financiara, nr. 11539/17 dec. 1937 (2 file). Cariva ~ni mai tarziu, 1n anul 1940, arhiereul Galacrion Silisrreanul a fost protagonistul unui sc.ndal iscat de aventura cu Lucia Cal in, 0 actrid de la Tearrul N'rional din Ia~i, cu care a avut un COpl1. tn anul 1941, prill sentinr' 558/1941 a Currii de Apel Bucure~ri, Seqia II, a fost obligat I. plata intrerinerii copilului. Mai rarziu, Cordun I-a declarat jiu duhovllicesc !i I-a 1nchinoviat la 0 manascire. Aceea~i informarie se regase~te ~i in insemnarile lui Dudu Velicu, care nota I. II septeinbrie 1945: Arhiereul Galactioll Cordun a fost vicar al Episcopiei Tomisului, iar pllnii acum stare, al Afii~.~stirii Neam!.• El " i'e chiar un jiu: este colugarnl Jeronim, raniir, P"w.s fI elegan~t-".... '_ · ._. ~~~. bracat. Nu are cunojtirl{ii de carte, ci doar patm clase primare (Dudu Velicu, Biserica Ortodoxd Romand in perioada sovietiziirii Romanie. illsemndri zilnice 1945-1947, Arhivele Narionale, Edirie lngrijitii de Alina T udor-Pavelescu, Bucure~ti, 2004, p, 44). ~edinta

84

De~i

ceruse in repetate rand uri sa i se inlesneascii stabilirea la Craiova ~i dreptul de a sluji in Catedrala Episcopala, Sfantul Sinod, intemeiat pe documenta~ia prezentata de Episcopul Vartolomeu Stanescu, a decis, in ~edin{a din 16 iunie 1937, sa-i acorde Arhiereului Cordun dreptul de a se stabili la u~a din manastirile din Oltenia. Pozitia Arhiereului Galaction Cordun fata de • • aceasta hotarare ne lamure~te implicit imprejurarile care au dus la mutarea sa in eparhia Constan{ei: Se da cuvdntul PS Arhiereu GaLaction Craioveanul, care cere Sf Sinod sa fie judecat, intrucdt nu poate primi sa fie trimis la manastire, ftiindu-se nevinovat. Sau, in interesttllinipei, sa fie dat La alta eparhie. unde va fi nevoie fi PS £piscop respectiv va voi sa-l ia. Bunaoara, SOCOiefte ca PS Episcop Gherontie al Constanfei, care-l cunoafte de mic, il va lua ca vicar al sau. PS Episcop Gherontie declara ca nu are nevoie de vicar, intrucdt este in putere fi poate sa conduca singur eparhia. Totuji, in interesulliniftii fi al pacii, avdnd in vedere ca il cunoafte din vdrsta frageda a copiliiriei, consimte sa-! ia vicar al sau, cu urmatoarele condirii: 1. Sa i se dea saLariul . de arhiereu vicar de La Episcopia Rdmnicului Noului Severin; 2. Atribu!iile in Eparhia Cor.stanfiei i Ie va stabili PS sa; 3. jn caz de eventuale neinfelegeri, va avea libertatea sa vina cu ele La Sfontul Sinorf~l. in urma discufiilor, Sfantul Sinod a hotarat deta~a rea Arhiereului Galaction Cordun ca vicar al Episcopiei Constantei, purtand pe mai depane titulatura Craiovea. mil. Peste pUfin timp, intrucat PS Ep;;:op Vartolomeu

.,

$TlLISMUL iN ROMANIA


. --'---

85

ceruse un concediu mai indelungat, de doi ani, dupa care urma i~irea sa la pensie, arhiereul Galaction Craioveanu~ cerea sa se anuleze deta~area sa la Episcopia Constantel . revenirea in eparhia Ramnicului Noului Severin. Cu ~l . Sf;' I wate acestca, in ~edinp din 25 octombne 1938, antu Sinod a horarat infiinFrea postului de arhiereu vica~ ~a Episcopia Constantei ~i a acceptat sa-l transfere definItl.v pe arhiereul Galaction Cordun in postul nou creat, cu tituIatura St'l'IStreanu 1132 ' . Mentionam, de asemenea, ca arhiereul Galaction Cordun, ~u titulatura Craioveanul ~i, apoi, Silistreanul, a detinut funqia de secretar al Sfantului Sinod din 1935 pani in 1948. cu 0 mica intrerupere intre ani~ :9~ 1.1942. in anii 1944-1945, apare ca staret al ManaStlnlor Neamt ~i Secu, fara sa cunoa~tem imprejurarile care au dus la aceasta numi re 133. ~a cum ~tim, in 1940, Romania a pierdut teritoriul Cadrilaterului. care cuprindea judetele Durostorum ~i Silisrra, astfel incat titulatura de Silistreanul a devenit pur onorifica. Din insemnarile zilnice ale lui Dudu Velicu, care ne ofera informafii valoroase despre viap Bisericii in primii ani ai regimului comunist, afiam ca, in ianuar~e 1946, in cali tate de staret al Manastirii Neamt, Galactlon Cordun a facut afaceri cu marele industria~ Max Ausschnitt, inchiriindu-i acestuia fabrica de cherestea a Maniistirii. Desbatc,ol" Sfi1ntului Sinod al Siseridi Ortodoxe Romd:· ·, Sedinp Sfantului Sinod din 25 iunie 1938. In Biserica Ortodoxa Romdna anul LVI. 1938. Partea oliciala, p, 54 . 132

IJJ Se

~tie ca. la Nearn\. arhiereul Cordun I-a hir~tonit ierodia-

Desbatmle SfJ.ntului Sinod al Biseridi Ortodoxe Romline. Sedin;a Sf:1.ntului Sinod din 16 iunie 1937. in Bismca Ortodoxii Roma-

con (27 decernbrie 1944). ~i. respectiv, ierornonah (23 lanuane 1945)

ni!. anul LVI. 1938, Partea oficiala. P, 55.

pe Patintele Cleopa.

131

86


Acest lucru ajuns la urcchile Patriarhului Nicodim, care a dispus inlocuirea lui: Patriarhul Nicodim va numi, in

locul arhiereului Galaction Cordun, stare! al Mdndstirii Neam! (care nu mai este apreciat din caUM prostiilor pe care le-a flcut acolo, ca in toata via{a lui, de altlel), probabil pe actualul stare! al Mdndstirii Cernica, Partenie BZIfcu ... in urma demiterii din postul de stare! al Mdndstirii Neam! a arhiereului Galaction Cordun Silistreanul, acesta s-a dec/arat dZlfman al Patriarh~/ui Nicodim, autornl actului de mai sus. Cunoscuta jiind /a;itatea arhiereului Galaction, faptul acesta nu poate avea nicio insemnatate in cazul in care Patriarhul va hotari sd il facd inofensiv, oferindu-i "un dolan de ros'; daca va ji nevoie'14. Tot din insemnarile lui Dudu Velicu, aflam c:i Arhiereul Galaction Cordun avea relatii amiabile cu Emil Bodnara§, secretarul General al Co~siliului de Mini§tri, cu care a avut 0 intrevedere in 1946'-'5, §i cu Radu Ro§cule.f' Ministrul CUltelor. Acesta din urma I-a sfatuit pe Arhlereul Cordun sa candideze la scaunul nou infiintatei Arhiepiscopii a Olteniei 136 §i .tot eI a incercar, rara ~uc.

13~ Dudu

Ve!icu, op. cit., p. 96, 98 (insemnarile din 16 §i 24

lanUa~Ie 1946); I~idem, p. 95 (1nsemnare din 6 ianuarie 1946), p.

104 (msemnare dm 6 februarie 1946). DuduVelicu a fose secreear

01 Parriarhului Miron Cristea. secretar al lui Eugen Cristescu. di-

rect~rul Serviciului Special de Informa;ii in perioada 1941-1944. apOl IUneponar la Ministerul Cultelor. Despre Faimo de carierist Ii egumm lume, a lui Galaccion Cordun. a se vede. Petre Pandrea. Gib!fiiI'l",IAlb, p. 15. Carte. esce disponibila olllil1e I. adresa http:// www.scn bd.com/docl35654.;.0. .. Perre-Pandre._Calugarul_Alb. I)' Dudu Ve!ieu, op. cit.• p. 154 (insemnare din 1 iunie 1946). 13< Dupa ce a fosc desfiinraca in 1945, Arhiepiscopia Olteniei a fosc reinfiinpea prin Legea or. 196, publicaea in Monitorul Olicial, parrea I-a, nt. 136, din 18 iunie 1947. sub pastorirea Arhiepiscopu-


87

ces, sa-I recomande pe Cordun Patriarhului Nicodim, in functia de vicar patriarhal, in ianuarie 1947137. Conform . toriei oficiale stiliste, in anul1947, Galaction Cordun a pentru prima dati, de reprezentanrii Bisericii de Riisdrit, stabilindu-se ca eI sa se instaleze la Slatioara, imediat ce Manastirea va Ii gata'-'B. In anul1947. a fost adoptata Legea pentru pensionarea arhiereilor vicari, care prevedea c:i: arhiereii vicari. epis-

~stcurtat,

copii, arhiepiscopii Ii mitropoli!ii devenifi improprii func{iunii lor din caUM unor invaliditdfi jizice sau de altd natura vor putea ji PZlfi in retragere la cererea Ministernlui Culm... spectate ·/119 rii in urma avizului conifo rm aI unel·ComlSlt ... · . G~action Cordun, care pastra doar titulatura de Silistreanul, fara sa se mai aRe in funqia de episcop vicar la Episcopia Constan~ei, a intrat sub incidenp acestei legi, stab iIindu-i-se domiciliulla Manastirea Ciildaru§ani14o. lui §i, apoi, Mieropolitului Firmilian Marin (1947- 1972). In urma hotararii Sfantului Sinod al Bisericii Onodoxe Romane (inregiserara Ia Minisrerul Cultelor cu or. 265711949)' prin Decretul nr. 133/1949, Sfanta Arhiepiscopie a Craiovei a fose inalpra Ia rangul de MinopoIie, cu titulatura Sf!mta Mitropolie a Olteniei. 137 Dudu Velicu, op. cit.• p. 205 (insemnare din 16 ianuarie 1947), p. 206 (insemnare din 18 ianuarie 1947). I)' Catacombelt Ortodoxiei. nr. 2, mai 1999. 139 Legea referitoare la pensionarea arhiereilor vicari a fose publicata in Monitorul Oficial anul CXV. or. 121 din 30 mai 1947 (Nicoleta Ionescu-Gura. Stalinizarea Romilniti. Republica · Popula. rii Romilnil 1948-1950: tramformiiri imtitufiollale, £dieura Bic All, 2U\l5, p. 359). Despre opozi!ia Paeriarhului Nicodim, vezi Arhim. Petroniu, !mdmpliiri din vremea patriarhului Nitodim. in Teologie ii Via!d, nt. 7-12 (1999), p. 167-169. 140 La 29 mai 1953. Arhiereul Galacrion Cordun erimitea 0 scrisoare Patriarhului Justinian. plangandu-se de situaria grea de la

.

88


Biserica stilistd are propria ei versiune in ceea ce prive§te indepartarea lui Galaccion Cord un. Se afirma di el a faCut parte dimr-un lor de regaliJti, alaturi de episcopii Chesarie Paunescu al Dunarii de Jos §i Aranasie Dinci Biriadeanu, pe care Parriarhul Justinian Marina i-ar fi indepiirtar din Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane. De asemenea, stili§cii susfin ca, actualmeme, Galaction Cordun nu se mai aHa sub caterisire, deoarece, in 1990, Patriarhul Teoccist a ridicar wate carerisirile politice, primre care s-ar fi aHat §i cea a lui Cord un (!?) 141. Esre adevarar ci SfimuJ Sinod a ridicat caterisirea Mirropolitului Visarion Puiu in 1990, dar despre Cordun nu poare fi vor ba 142. 'In ultima vreme, am constatar un curem de simpatie fafa de fostul arhiereu Galaction Cord un, care se manifesra chiar in randul teologilor ortodoqi. ParinCaldarll§ani ~i cenind sa fie murar Ia 0 manasrire unde "t~i poare lngriji mai bine sanaratea (Arhivele Administrariei Paniarhale nc. 4403/1953). Cere rea a fost discutata in ~edinra Sf Sinod din data de 8 ;un;e 1953, care a hotan\r mutarea lui i~ 'Vardre§t; (Buzau) . . Galaction Cordun S-a prezenrar la 'Varzare~ti In data 24 septembrie 1953. De aiei, s-a mutat Ia Manasrirea CioI.nu (23 ocrombrie 1954), In urma adresei Eparhiei Buduiui, prin care informa Parriarhia cii Ia varZare~ti nu SUnt condirii penrru gazduirea lui (Adresa 8548/29 seprcmbrie 1954). ,41 Biserica Ortodoxa de Rasarit din Romania. lstoricttl Manastirii Sidrioara, p. 206; Constantin Bujor, 65 de ani de pmecu/ie a Bisericii Ortodoxe Romane de sti! vechi, tiparira cu binecuvantarea Ips V!;i''e.~~og:irzan, Arhiepiscop ~i Mitropolir al Biseflc"j;rodoxe de Rasirir din Romania, Edirura Schimbarea Ia Fa[a, 1998, p. 44. '42 Despre ridiearea carerisirii Mitropoiirului Visarion Puiu, vez; Biserica Ortodoxa Romana, anul CYlII, or. 11-12 (nov.-dec),

1990, p. 189.


89

reie loan Dura afirma, de exemplu, ci Galaccion Cordun ar Ii fost prigonit de aurorirafile comuniste §i ca, prin urmare, trebuie numarat in randul ierarhilor marturisitori · ... 0 rto doxe Roma'ne143 . ai BIsencll tn data de 13 aprilie 1955, Patriarhia Romina a primit 0 Notificare din partea Consiliului Central al Organiza{iei de Stil Vechi, inregistratii la Tribunalul Capitalei sub numaruJ2169/13 aprilie 1955, prin care se arara cii acest Consiliu, imrunindu-se in ziua de 5 aprilie 1955 in §edinta extraordinara, aduce la cuno§tinta ci am con-

sfinfit de a avea in /runtea noastra pe PS Episcop Galacti~ on, 'vechi Ji demn luptator pentru cauza calendaruluz vechz. "3 In articolul sau despre ierarhii lntemni\ari de autorirarile comuniste, parintele loan Dura 1i men[ioneaza ~; pe Iiderii srili~ti Galaction Cordun, Evloghie 01' ~i Pahomie Morar, iar in nota 171 (p. 55), parintele Dura afirma: Pretium cd pe ierarhul Galaction Cordttn, intrat - La catva timp dupa ce a jim illdepdrtat din scau1Iu! tparhial - in Bismca Ortodoxd de Sril v,.chi l-am trecm, fire/fe, in randul ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane. Viddica Gillaction a fist prigonit de autoritiltile comuniste atat ca ierah al Biser~cii Ortod~xe Romane, prin indepdrtarea din scaun in 1948, dar mat ales ca firnd al Bisericii Ortodoxe de stil vechi, inapand cu 1955, clind a fost ft int(mnifat" (Pr, prof. dr, loan Dura, lerarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane indepartafi din scaun fi trimifi in recluziune monastica de catre autoritatile comuniste in anii 1944-1981, In Altarnl Banatului, or, 11-12, ~ct-dec. 2002, p. 51-52). La acest punet, opinia parintel~i Dura se intalne~te cu cea a domnului teolog ~i ziarist Florian Biehlr, care arad ~i el: Cu toatt persecttfiile suferitt, pe 13 aprilie 1955, Gafaction Cordun, (piscopp'fflslona; ztl~ii-oJicirtl:e;-trolog-dro-ltirtlt4 .. timttd fi fost secretar at Sjilntultti Sinod, a anuntat public cd trece La ~rtodoCfii de stil vechi, devenind astfe! primu! arhiepiscop si mitro/,olit al "stili/lilar" (Florian Bichir, Patimile Bisericii Ortodoxe de StU v,.chi, In Evenimentul Ziiei, Duminidi, 04 ianuarie 2004). '

90


91


Interesant de remarcat este faptul ca, al:huri de Galaction Cordun, semnau Dionisie Hugeanu, Ion Movileanu, precum §i preotul Aurd Vasilescu (intem~ierorul centrului stilist de la Podu inalt), aces. lucru fiind expresia unificari i mi§cirii stilisre (Anexa II) '44. Dupa primirea Notifidrii, Patriarhul Justinian Marina a in'truuit de urgenTa, in §edinfa exrraordinara, in ziua de 14 aprilie 1955 Goia Mare), pe membrii Sfantului Sinod, alhfi in Bucure§t! pentru Sfinfirea Sfantului §i Ma'relui Mir, spre a ltia in discutie eaz~l arhiereului Galaerion Cordun, care s-a facut ~i~ovat de schisma. Consrarand d arhiercul pensionar Galaetion Cordun a indlcat canoanele 45 Apostolic, 15 SinodiJ! I-II Consrantinopo! §i Sinodul 111 Ecumenic §i tin:1nd~-se COnt ca numirul arhiereu nu esce la pdma ab~tere disciplinari!, fiind deei yorba de reeidiva, Sfantul Sinod a hotarar sa i se aplice pedeapsa caterisirii, tara drept de recurs 145. Totodata it fost informat §i Ministerul Cultelor, pentru a dispune sistarea pensiei fostului arhiereu, care, pierzand treapta arhierid, nu mai puteaheneficia de prevederile' privitoare !a pensionarea arhieteilor. In perioada imediat utmatoare dedarafidde pariisire a Bisericii Ortodoxe, Ga!action' Cord un a inceput sa fad! hirotonii. Un exemp!u in acestsens este cazu! c:1ntarefului Petru Mihu de la parohia Tulghe$, care dorea sa se hirotoneasca preot sau, cel pUfin, diacon la acea parohie. l4'A h' I S ·

'. d S

e - rat pcnuu eulce} Consiliul Central al Bisericii Dreptsliivieoare Bucure$ei, ciereMiniseerul Culeurii $i CUltelor (adresa nr. 2171113 aprHie 1955). r lYe e ecreranat l -,_ :. "

'41 Arhivele Administrariei Patriarhale, dosar 34/1955, p. 2426; rexwl publicae in Biserica Ortodoxa Romdna nr. 3-4 (J 955).

Neprimind niciun raspuns de la autoritiitile ~iserice§ti, eI intrat in legatura cu fostul episcop Galactlon Cordun, a 'In ziua de 5 aprilie 1955 (aceea§i zi in care este datacare, . I M" " "otziJi.carea catre Patriarhie), I-a hirotomt preot a aglW "cih' astirea Rapa-Rameti. Timp de un an, proaspat Irotonu a slujit, ramanand mai departe c:1ntare\ la Tulghe!. Din prieina nelnfelegerilor cu preotu~ paroh, a luat legatura cu stili§tii §i a primit de la Galactlon C~rdun 0 d~leatie, pentru a deservi credincio§ii stili§ti dm Buhall11f~' ga'preot in intervalull noiembrie 1955 - 31 decembne c , ~" . 1956 '46.Alte hirotonii au avut loc l:unan:l.stirea aMara, cum e cea din data de 21 iunie 1955 (Anexa 12). . Ancheta demarata de Protopopiatul Suceava refentor la situalia canonica a preotului Petru Mihu ne arata implicit faptul ca problema Galaetion C~rdun nu er~ inca cunoscuta in teritoriu. lata ce noteaza protopOpul. preotul stilist Mihu nu s-a rupt d~ Bis~rica ?rtod~xii" are respect fa!ii de ea, manifestdndu-iI dormfa ca, daca. Sfan~a Mitropolie a Moldovei ji Bucovinei ii recunoajte hl~o:onta , p,-ot din 5 anrilie 1955, siivdrjitii inaintea catertSlrtl fosm" T , ./. tztl~aia#ifm blJ1'fhm, ;i d.~caal'pljt8ay Jj~ tza.t /a.o.j)1ZroiJie,a¥todoxiidl& mbjJ4Tisdic{ia SjintBi 41'hiepmtJplt a Ia~ilor, el ar face misionarism in favoarea Bisericii ma.me ji.ar dezorganiza centrele stiliste de la Buhalm!a iI CorOl. in momentul in care Galaction Cordun a devenit mitropofit al gruparii de nord, tensiunile din c:drul .; .mi§drii stiliste s-au manifestat eu prH _:re. S:au p~~at mai multe memorii ale lui Ion Movileanu catre Mmls-

~it

L

.46 Arhivele Nalionale, fond Ministerul Cultelor, Direclia Studii, Dosar nr. 2 bis 2/1957, f. 43-44.

92

j


terul Cultelor, in care acesta protesta impotriva crearii unei ierarhii conJuze Cordun, care constituie 0 adevarata substituirl? ilegafd in numele Bisericii Orrodoxe Romane. Movileanu denunp toleranra Ministerului Culrelor, care liisa aceasta problema in seama Biscricii Ortodoxe Romane, §i deliisarea Bisericii Ort~doxe Romane, care considera problema de competenra Ministerului Culrelor. EI ariita, de asemenea, cii gruparea de la Sliitioara este 0

.

i \

milcarl? ddunatoare in primul rand Bisericii Ortodoxe, care lucreaza pe cont propriu, nejiind controlafi de nimeni, care foce un prozelitism imens Ii constituie 0 agresiune impotriva regin:ului nostru de Democra,tie Populara147. In air memoriu catie Ministerul Culrelor, se arata ca un oarecare Mircea lspir §i alrii derin un mandat ilegal de vicar de la Cordun, umbla din sat in sat unde SUnt centre stiliste mai slab organizate §ifac prozelitism, spunand cii ei SUnt adevarata Bisericii pe stil vcchi, cu centrulla Slatioara. A Incereat acest lucru §i la Paune§ti-Vrancea (unul din fiefurile tradifionali.jtilor), ducand lumea i'n eroare, a§a cum se exprima Movileanu, §i ' spunand cii posed a autorizarie de funcfionare de la Tribunalul Supremo Astfel, au convcrtit schitul de la Copiiceni, schitul de maici de la Gage§ti, parohia Riicoasa, raion Paneiu. Acest prozelitism . - scria Movileanu intr-unul dintre IT!emmii _ merge mai

'~eparte,

in cadml Bisericii Ortodoxe, flcandu-ne 0 impresre ca acest prozelitism este tolerat Ctl Itirea Ministerului Ii a Bisericii Ortodoxe, din moment ce nu-i intreaba nimenil4B.

" "

.

.

S~a


93

. Ministru Chivu Swica de ciue Conducerea culmd . . II. Cre r uI I" 149 . tolerabifd in reuimul nostru, fara de un c t re IglOS . ' In 0• _ '1 d tI U rn
mul ill

morh.:'c-nota adresata Pei-

. ...... ". Arhh,d" Nafj{)Rale;'f9liJ-Departamentu! .Olltelor, Di!~lja Studii, Dosar nr. 2/1957 (aprilie-deceillbrie 1957), f. 29-32. Memo-

Arhivele Narionale, fond Minisrerul Culrelor, Dire'lia Scudii, Dosar or. 111956, f. 363. '48 Ibidem, f. 365.

riu primit cu nr. 40936 din 1/6 aprilie 1957. . 150 Istoricul MiiniiJtirii Sliitioara.p. 120, p. 136-139; C. BUJor, op. cit, p. 42; 44-46. f. 8 151 Arhivele Administrariei Parriarhale. dosar 34/1955 . . 2 .

pastrat, ete asemenea, 14'

0

94


Avand in vedere ca el a continuat, §i dupa caterisire, sa oficieze hirotonii §i alee slujbe de la care era oprit, Sfantul Sinod a rrimis cazul spre cercetare unei comisii formate din Prof dr. Liviu Sczn §i Proprof dr. Dumitru Staniloae, ajuta~i de Pro Gheorghe Soare, consilier patriarhal, careia i sea cer,ur sa prezinte un referat comun asupra poziriei canonice In care se aHa acesta prin actele savaqite dupa carerisire. In cursul anului 1Q56, Galaction Cordun a inrreprins 0 serie de aqiuni pentru organizarea mi§ciirii stiliste. Libertatea de care Sea bucurat In timpul a§a-zisului domiciliu flrtat i-a perm is sa fina legatura cu stili§tii §i sa savaqeasca hirotonii sau ridicari la rangul de protoiereu (Anexa 14). In data de 1 august 1956, trimitea 0 norificare Parriarhiei, In care spunea: dec/ar in fora poporului

drept-credincios ca sunt Ii raman lefol spiritual al Bisericii Pravoslavnice de Rasarit (1 august 1956) 152. De asemenea, el a reglemenrat mai multe aspecte legate de funqionarea culeului. De exemplu, la 1 august 1956, 11 inalf3. pe preotul paroh Jora Vasile la rangul de proroiereu al bisericilor din regillnea Ia§i, iar inrr-o scrisoare carre Protoieria stilistii I Suceava (15 noiembrie 1956), interzicea folosirea Sfintelor Anrimise care nu purtau semnatura lui, Incepand cu data de 1 decembrie

1956, pentru a Jeri Sfonta Biserica de greleli canonice ji a opri ca pe viitor cei nedreptafiti sa deplaseze Sjintele Anti. mise de la 0 parohie la alta pentru dife-ite servicii, pe cont propriu, in nume:': .H;sericii noastre'5.l. . 15 ' Arhivde Nalionale, fond Deparramentul Cultelor, Directia Studii, Dosar nr. 1/1956, f. 397. . . 15l Ibidem, f. 372, 403.


9S

Atitudinea toleranta a starepiui Manastirii Cernica fata de Galaction Cordun a facur obiecrul mai multor rapoarte ale impurernicitului regional pe Bucure§ri. Din aceste rapoarre, allam ca, intre 15 august - 24 decembrie 1956, Galacrion Cordun a figurat printre viefuitorii Manastirii Cernica. In realitate, el a ie§it din manastire cu invoiri repetare, asupra carora Imputernicitul regional a arras atenfia de mai multe ori. Cu toate acestea - no.ra Imputernicitul- starefUI nu a luat miisuri pentru readucerea

lui la maniistire, ci tolereazii ji pe mai departe ca acesta sa . ramana in afora manastirii, ceea ce contra vine Ii randuielifor calugarelti Ii nu i s-ar ingadui altui viefUitor in subordinea sa. Cordun, cu scopul ca sa scape de sub supraveghere, simuleazii ca este suferind ji cii are nevoie de tratament medical ji, astfel, a reujit sii aiba lnvoiri peste invoiri din partea starefUlui Ii a Patriarhiei, Ii aceasta numai pentru a putea continua nestingherit agitatii in randul stilijtilor' ;4. Imputernicitul regional BlIcure§ti propunea ca Ministerul Cultelor sa ceara Ministerului Prevederilbt Sociale sistarea pensiei acestuia, pana Ja data dnd seva stabili . . . din nou la Cernica 155. Unul din do.miciliile pe care le-a avut in Bucurqti a fost la 0 nepoata de a sa, casatorita Georgescu, ce 10.cuia Intr-un imo.bil din strada Marco.vici' 56. Din cercera,,. Arhivde Naponale, fond Departamenrul Cultdor, Direct~• "-~-----Studii,_DosaMr.-lJ.!9.5. Ii.(ianua
96



97

rile imputernicicului, reie§ea ci Georgescu, proprietarul In cursul anului 1958, Galaction Cordun s-a adresat imobilului in care locuia fostul arhiereu Cordun, fusese din nou Patriarhului Justinian, cer:l.nd ridicarea ~e~~ps~i un important activist de partid la Comitetul Central al caterisirii. La 13 iunie 1958, se plangea ca, in ulnmll anI, ~RM, in funcfiile lui avand legaturi cu MAl §i Milipa. a indurat toate ticalo;iile viefii, sfor;ite cu inchisori, panii a In aceasta locuinfa, Cordun a primit vizitele mai mulajuns la Caldaru~ani, istovit Ii bolnav in ultimul grad pentor conducltori stili~ti. Aici sau in alta locarie (poate in trU un ticalos Ii escroc ca Ispir (Anexa 16). lnteresant este imobilul din strada Cuza Voda), s-a aflat, de altfel, sediul fapml ca, in aceste adrese, Galaction Cordun se dezice de central al BOR pe stil vechi din Romania, ap cum Sf: arata stilism (pot sa dovedesc ca m-am lepadat p:ne;u totde~u~ in unele documente semnate de Cord un in aceasta perina de stilul vechi Ii chiar ca n-am Jost decat w;elat pana oada (Anexa 15). m-am lepadat de ticalo;ia stili;tilor), ariitind ca semnarura in aqiunile legate de organizarea §i func~ionarea culi-a fost falsificata, inclusiv la notar, §i cl a fost in~elat: eu . tului, Galaction Cordun a avllt alaturi un personaj misnu recunosc nicio isciiliturii ce vi se prezintii de 0 bucata de terios, Mircea lspir, cilugarit §i hirotonit cu nume!e de vreme, cu Jet de Jel de stujbe, intrUcat nu Ie-am flcut,. ia~ I1arion, despre care i~pllternicifii aratau ci obi§nuia sa iscalitura mi-a fost folsificata de cei interesafi, care conttn~a apara in ~inuta civila. In 1957, Galaction Cordun, impresii imi foca atata rau. La 22 septembrie 1958, afl~t la Cal~ una eu Mircea lspir ~i al~i Iideri stili§ti, a facut parte dindaru§ani, Galaetion Cordim revine pentru ulnma oara tr-un lot de 26 de persoane judecate la Tribunalul Militar cu rugamintea de ridicare a caterisirii: Va rog pentru ~lttRegional nr. 2 Bucure~ti, in a~a-numitul proces PSDJ, care ma oara sa binevoifi sa propunefi sa imi ridica{l catermrea, ii viza pe simpatizan~ii Partidului Social Democrat Indedupii flgaduinfa care mi-afi flcut-o cand m-afi primit ;i pendent allui Tite! Petrescu (16 septembrie 1957)157. ---ll---~m-ati iertat(Anexa 17)1 58. 'In §edinfa din 12 decembrie 1958, inte~eiat p.e 157Ibidem, f. 651. Panidul Social-Democrat Independent a concluziile raporrului eomisiei desemnate, Sfantul S~ aparur in 1946 prin sdndarea sodal-democratilor, -cand ramura nod a respins definitiv cererea fosmlui arhiereu Galact~ Lothar Radkeanu - ~tefan Voitec a reu§it sa imp'una colaborarea eu on Cordun de ierrare de pedeapsa eaterisirii §i a menp. Parridul Comunist, impotriva voin,ei liderilor istorici ai organiza,iei, nut sentinta caterisirii aplicata in §edinp din 14 aprilie Constamin Titel-Petreseu sau Ion F1uera§. Dupa rezuIratde slabe la . alegerile din 1946, au acuzat guvernul cii le-a fasilicat procemul real 1955. Hc~ararea a fast adusa la cuno§tinfa atat celui in

i

I

I

';1

.-

ob,inur, trimi,and proteste internafionale §i cerand repetarea scru,inului. Liderii l-arridului .au fast aresta,i ::: , c:rioada 1948-1949, iar in 1952 Ii s-a intentat un proces in urma caruia au primit remni,a grea, de la 10 la 25 de ani. Canstamin Titd-Petrescu a fost eliberat, liind obligat sa semneze 0 scrisoare prin care recuna~tea realiziirile regimului democrat-popular (documemul a fost publicat in Scanteia

la 18 decembrie 1955). A muritla 2 seprembrie 1957, in urma u~ui infarct (Ilarion Tiu, Manevre de intimidare ale Partidului ComunJst, in Jurnalul National, 29 ianuar;" 2008). . 158 Arhivele Administra,iei Patriarhale, Dosar GalactlOll Cordun, £ 74.

98


99

STlLISMUL IN ROMANIA

cauza, cat §i Starerului Manastirii CaldiirUFni, unde se aHa in ace! momenr Galaction Cord un . La cateva luni eJ a paraslt manasnrea, lar, In ZlUa de 2 mai 1959, Galacti_ on Cordun se aHa deja la Slatioara, insotit de un aVOcat Prezen\a lui Cord un la SJatioara a dus ia 0 lnviorare ~ mi§ciirii stiliste. Imputernicitul regional Suceava arata cii in Duminica Tomii a anului 1959 (10 mai 1959), s-a~ aHat la Slatioara peste 3000 de oameni venifi si-lvada pe Cordu~, mulri dintre ace~tia fiind cre§tini OftOdoC§j1 59. GalactJon Cordun a murit la Slatioara doua luni mai tarziu (21 iulie 1959)160. ...

....

'"

Or.

•

"

•

.

'

3. Raspandirea stilismuIui in Transilvania §i Muntenia Raspandirea stilismului in Ardeal se leaga de numele starefului Evloghie Op de la Manastirea Rameti (1909-1979), traitor la Sf Munte Athos §i starer al nast.irii Rameri din 1940. in aceasta cali tate, a ~VUt un rol ImpOrtant in reorganizarea a§ezamanrului, care se aHa in paragina de mai mulri ani. Documentele pe carele~am avut la dispozifie SUnt incomplete §i nu ne permit _ deocamdara sa lamurim Imprejurarile In care staretul ~e la Rameri a imbrari§at stilismul. Le voi reda tor~§i, 1l1cele ce urmeaza, In speranra ca ele Vor fi completate . de informarii ulterioare. In cursul anului 1952, Evlo-

Mi-

15.

~rhivele Narionale. fond Departament!ll C!lltelor. Direetia

deSrudIi, Dosar nr. 4/1959. Ultimele aspeete ale 'mi§~~.Ti stiliste ~e b-a~. ,tlformariilor luate personal la Conferinrele prot&pope§ti de onemare de la Targu Neamr §i Falticeni. f. 63. 160 lb ·d. f 147 (N - . • • 1 em, . O[a mformanva cu privire 1a moarrea f05tulU! mmopolit al stili§rilor, Galaetion Cordun).

gh·Ie Ora , a fost arestac §i crimis in judecata Tribunad ._ Iului Aiud, pentru delicte de violent~ contra/u _oarez jt 161 . r·'t·une sexualii Iflve > . Nu putem §ti III ce masura aceste _ aeuzarii aveau vreun supon real, av:1nd in vedere ca, • aeei teribili ani stalini§ti, se fabricau dosare pen ale Ifi - Ia ersoanelor care urmau sa fie §antajate. Cert esce ca, anului 1952, Evloghie Ora era desarcinar din in rermen po stul de starer, si . indrumar sa se prezinte, d __ de 48 de ore, la Manastirea Moisei, un e urma sa raman a . . 162 • simpI u vlefultor . In data de 4 aprHie 1954, Evloghie Op, Impreuna eu 6 ciilugari de la Manasrirea R:1meri (2 preori §i 4 rasofori), a trecut la stHuI veehi, trimir:1nd 0 notificare in aeest sens Episeopiei Ortodoxe Rom:1ne a Alba Iuliei §i Sibiului. tn §edinp sa din 1 septembrie 1954, ConsistoriuI monahal al aces rei eparhii a luar In discu~ie cazul protosinghelului Evloghie Op. Impreuna eu el, au fost convocari §i ceilalfi 6 monahi §i rasofori de La aceea§i manastire, 11lSa nieiunuI dintre ei nu s-a prezentat'6.1. eu aeest prilej, s-a hocarat eaterisirea lui Evloghie Op §i excluderea lui din monahism, fac:1ndu-se vinovar de nesupunere §i neaseuIrare fara de ierarhul sau legiuit, de schisma §i apostazie, t:1rand dupa el §i alti vieruitori. Mai muIt, din reehizitoruL care s-a intocmit eu aeest prilej, aHam ci s-a eonsiderar stapan al proprietarilor manastire§ci, cii s-a facut vinovat de fals in acte, eonfeqionand 0 §tampila cu tituIat\ua Cultul Crejtin- -Tradifionalist, de§i

~far§itul

A

_

Arhivele Na\ionale, fond Ministerul Cultelor. Direqia de Studii. Dosar nr. I bis/1954 . f. 34. 16' Ibidem, f. 34. 163 Ibidem, f. 27. 16 1

.'

.

I'

100


aCest cult nu era recunoscut de stat ' 64 • Doi dintre monahii care declarasera cii il urmeaza pe O~a, ieromonahul Damaschin Rotaru, respectiv monahul Daniil Zaharia au revenit in Biserica Ortodoxa, ciiindu-se pentru gre§eala ce au Bicut-o. Ceilalti, care au ramas langa Ota toti rasofori, s-au pedepsit cu 'dezbriicare de haina §i e~cl'ud~ re din manastire. In data de 16 septembrie 1954, Evloghie 0i a a trimis 0 notificare Episcopid Ortodoxe Cluj, in care arata d, din data de 4 apr Hie 1954, de dnd a notilicat trecerea la stilul vechi, autoriraiile biserice§ti nu mai au nicio jurisdiqie asupra manastirii: de fa acea data, nu mat exercita,t i asupra noastrd nicio plttere de conducere Ii, prin aceasta, va refoZtim categoric autoritatea folsd pe care afi indrdznit sd 0 extindefi acum in mod abltziv Ii ilegal asupra mdniistirii Ii a personalullli ei lG5 • Prin aceasta notificare, Evloghie O~a SOcotea d to'ate senrintele Bisericii date dupa data de 4 aprilie sunt nule §i nea;enite. Mai mult, c susf!nea ca manastlrea a .ost construira de personalul alcatuitor §i de credincio§ii care 16cuiese ditunele din jur §i, prin urmare, este a poporului parohial §i a calugiirilor . vieruitori. Declara~ia era semnata de Evloghic 0ia, lmpreu'na cu doi preo\i §i patru rasofori , precum §i de un 'numar de eredineio§i domiciliari in jurul manastirii. Un rol important in raspandirea stilismului in Ardeal I-a jueat §i dlugarul Ghenadie Marciu l66 , fost vie~uitor in Manastirea Sf. loan Botez:l.toru! din Alb luo

....

...

.

'64 Ibidem, [ 28. ,., Ibidem, [ 24. '66 Arhivele Narionale, fond Ministerul Cultelor. Directia de Studii. Dosar nr. I bis/1954, f. 185 (Referat din 31 mai 1954).


101

; care fusese dezbriicat de haina dlugareasca in anul I.a. IG7 F d .. 1953 pentru abateri disciplinare . iin eatenSIt •.s-a . mut2t in raionul Sebe§, unde a eontinuat sa fad sIuJbe
102

PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL IN ROMANIA

!! i'"

I I

In 1958, era semnalata 0 casa de rugaciuni §i in Covasna, amenajata ca 0 biserica, unde se savar§eau servicii religioase pe stil veehi de catre preotuI Ioni~a Toma, un fost caIugar Ia SIatioara, hirotonit de Cordunl70. OrganeIe de srat din eomuna respeeriva au declarar ca au ordin sa illase in pace. Din rapoanele oficiuIui proropopesc Sf. Gheorghe §i ale parohiei Covasna, reiese ca prerinsul preOt Toma 1. Dumirru a desehis, fara aurorizafie IegaIa, 0 capda, a ridicat cIopornifa cu doua dopote §i face mare agirafie printre eredineio§i 17l.

Sirua~ia in Arhiepiseopia Bueure§tilor nu esre suficient de conturarii in doeumentele pe care Ie-am pareurs. ~rim ca, imediat dupa insraurarea regimului comunist in Romania, a Iuat fiinfii SehiruI stilist Sf. Gheorghe de Ia Copaceni (1946) , in Iocalitate exisrand careva familii srilisre inca din perioada interbelicii 172. SchituI a jucat un rol imponant pentru cemrele stiliste in curs de organizare din Muntenia sau ArdeaI, deoarece, aici, stili§tii hirotoneau preori care erau rrimi§i apoi unde era nevoie. La 4 noiembrie 1951, ciiIugaruI Martinian Comiinici de la Schitul Copaceni era imputernicit pentru a merge in co-

munele parohiilor noastre Codreni (Ilfov), Movilifa {Putna}, pentru a ojicia servicii religioase fa cre§tinii tradifionaal preocului Gheorghe Perian din Susag despre activitatea ciilugiirului Ghenadie Marciu, 18 februarie 1957), 170 Arhivele Narionale, fond Deparramentul Cultelor, Direeria Studii, Dosar nt. 21 I 958, f. :::21. I " ibidem, f. 279.

m Arhivele Narionale, fond Deparramentul Cultelor, Direcfia Srudii, Dosar 111954. f. 500-504 (Referat despre situaria din Arhiepiscopia Bucure~tilor).

103

/ .. (Anexa 19). La 15 manie 1954, stili§tii din Covasna, tjtt . ul Targu Secuiesc, inainrau M"InlsteruIUI' Cul teIor 0 ralOn E '1' p. e Prin care solicitau sa se aprobe ca ml Ian ncop, cerer I' "fi . ul d domiciliar la schirul Copaceni, sa indep Ineasca 0 CI e reor penrru srili§rii din Covasna 173. " . . , p In luna mai a anului 1954, Martinian In calirare de superior al schirului Copa:eni,. c~rea ehberarea aurorizariei de funqionare a acelui schlr. Mmlsterull-a adus la cuno§tinfa ca, intrudr culml de .car~ aparp~e ~u es~e recunoscur, nu se poare elibera auronzapa cerura. Slr.u~pa de la Copkeni urma sa fie analizatii de conducerea MI~,sre:u: lui, spre a se preciza daca esre cazul ca vieruiror.ii ~chlmlUl ~a fie deferi~i procuramrijI74. leromona~ul M~r.tlman Coma.. h'roronir de Galacrion Cordun In apr/he 1955, fusese mCI, 1 6 diP' unul din parricipanrii la evenimentele din 193 e a latra Neam{, imernat ulterior la Manasrirea Cheia l75 . Pe dara de 20 iunie 1955, Comirerul de conduce' Sf Gheorghe re a1 sch·IruIU l . , in frunte cu ieromonahul . .. Martinian Comanici, impreuna cu ob§rea SChlt~Ul §~ a credincio§ilor din Copkeni, avand in vedere ~lp:unle personalului monahal, precum §i fa~ml c~ a~ezamantul h't lise alia pe proprietarea unUi CredInCIOS al CulSCIUU h"'d mlui Tradirionalisr, NecuIae Teodorescu, a orarat . e;fiintarea Schirului Sf. Gheorghe §i rransformarea lUi I~ bis~rica de mir, ca proprierare a credincio§ilor CuItulUl Cre§tin Tradi{ionalisr din Iocalitare l76 .

Com~mcl,

173 Ibidem. f. 85 (NIHa infommiv;; aiR 25 ' ;;"artie 1954), '''Ibidem, f. 158 (Referat din 31 mai 1954). I7S Arhivele

Na\ionale, fond Inspecrorarul general at Jandarmeriei Dosar nr. 22/1944, f. I. , , ' 176 Arhivele Na\ionale. fond Deparramenrul Cultelor. Dlfecpa de Studii Dosar nr. 2 bis 2 (decembrie 1957). f 20.

..

'

..

104


Dupa 1956, mai multe documeme semnate de conducerea C~l~lui Tradifionalist semnalau faptul ca gruparea de !a Sl~tloara a inceput sa-~i imp una comrolul asupra aCestUi SChH. Unul din preorii desemnari de Cultul Tradi!~onalist sa slujeasca la Copiiceni relata, la 1 august 1956, ca fora comim!amlmtul Organizariei Ii Poporufui, s-a pre-

zentat un oarecare Evloghie Ora, recent scapat din inchisoare, Ii s-a imtafat fa acest schit pe COnt propriu, numindu-se stare!, fora alegere Ii fora conjirmarea cuftului nostru l77 • in cominuare, se arata ca acest preotface politica aid fa schit in legam.ra cu Organizafia lui Titel Petrescu, care va ji mi~ mstru, It un oarecare !spir, care va ji Ministru al Cultelor: Ii flstul episcop Gafaction Cordun. tn ziua de 8 iulie 1956'

a~ela§i pre~t s~sTi~ea .ca schirul a fost vizitat de un gru~ dIU ?rga~lzapa lUI THel Petrescu; S-a auzit, cu acest prile;,. ca, de mdata ce vor veni fa putere, pe Galaction il face Mttropoltt, lar pe Evloghie, episcop fa Copareni. Schitul Copiiceni, arata §i Ion Movileanu imr-un memoriu, este 0 unitate din cultul nostru tradifionalist crel-

tm care a flst capturat in ultimul timp de anumite elemente r~c~lcitr~nte, Ii anume Evloghie O!a, caterisit. Au flst aduli met p?: hzroton!fi d: Cordun Ii ojiciazd nestingheri{i slujbe. Se afoi In strdma 'egatura cu Slatioara Ii se intentioneaza ca aid sa devina episcopie. Noi am cernt desjiinrar~a schitului jl tra~sformarea lui in Biserica de mirl78 • in alt raporr, Ion Movlleanu arata ca biserica noastra de fa Copaceni comti_. --. Arhivele Nafionale, fond Ministerul Cultelor, Direc\ia Studu, Do~r 111956. Ra~Ort din 1 august 1956 ditre Organiza\ia Cultulul Cregm Tradtponalist, semnat de preorul ierom. GrigoC3§ Cloopa (sau Gloopa). 178 Ibidem, ( 359.363.


lOS

tuie un flcar de agitafie in strdma legatura cu calugarii din Sltitioara ... , ca exista 0 axa Sltitioara, Gdgelti Ii Copaceni, . ostilti armoniei interconfesionale ji ordinii publice'79 • Siruaria de la Copiiceni a devenit eensionata ca urmare a implicarii credincio§ilor seili~ei care au ramas fideli gruparii Movileanu. impueernicirul Regiunii Bucure§ci, in raporcul imieulat Aspecte de fa schitul stitist din Copaceni, arata ca, la sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului (28 aug 1956), a avut loc un incident urmat de altercaTii imre cetafeanul Niculae Teodorescu, proprietarul piimimului pe care era construitschitul, §i calugarul Meleeie Caranfil, in prezen\a lui Evloghie 0la. Inten\ia proprieearului era de a ob\ine desfiinrarea schitului, transformarea bisericii in biserica de mir §i aducerea unui preot stilist tinar, care sa se casatoreascii cu fiica lui. La rindul $au, Caranfil a cerue ajutor de la SHitioara pentru a erimiee 8 dilugari care sa locuiascii in schit, pina se vor lini§ti acele tulburari 180. Niculae Teodorescu se afla printre semnatarii Memoriului Comitetului de Conducere al Bisericii Tradi\ionaliste din Copiiceni catre Pre§edintele Tribunalului Popular Vidra, in care secerea evacuarea unor elemente recalcitrante

de pe proprietatea Bisericii noastre - pretinji calugari ji fa4i preofi, neconjirmafi de Ministerul Cultelor ji nerecunoscu!i de episcopul locului, cu jurisdicfie pe teritoriul rarii. D eli exista un Proces verbal de transformare a flstului schit in Biserica de mtr, din data de 20 iunie 1955, acejti pretinji ciilugari nu pariisesc proprietatea, din contra, aduc ji Insta~ f. 144. Ibidem, f. 316 (Referat allmputernicitului Regiunii Bucure~ti: Aspecte de fa schitul stilist din Copdceni)_ .79 Ibidem, ' 00

106


STILISMUL

!eazii preofi fal;i, hirotonifi i!egal de fostu! episcop Gafaction lsl Cordun ; .. . acejti fal;i preofi ji cii!ugiiri reca!citranfi due o rezistenfii prin aceea cii intrebuinfeazii forfii pe piimdntu! ji proprietatea noastrii, prin aceea cii, in ziua de 19 august, s-a ajuns pdnii aco!o sii ne batii in Bisericii, jiind pregiitifi cu ciomege, ddnd najtere fa acfiune penald... IS1. La inceputul anului 1957, Copaceniul putea fi considerar un fief al Slatioarei. Asue!, in dara de 19 ianuarie 1957, EvIoghie Ora, imbriicat in haine arhiere§ti, a savar§ir aid sIujba de Boboteaza pe sti! vechi. In timpul slujbei, i-a pomenir pe Galacrion Cordun ca arhiepiscop, iar preorii din sobor I-au pomenit pe Ora ca episcop al lor (Anexa 20) . La sfar§irul sIujbei, Ora a laudat in fara credindo§ilor libenatea de care se bucura culre1e in Republica Populara lS3 Romana . Cu ocazia hramului Schirului Copaceni din anul 1958 (6 mai 1958), slujba a fost oficiata de Dionisie Hugeanu. Acesta a proferar calomnii la adresa Bisericii Onodoxe Romane §i a slujitorilor ei, declarand ca a facut un demers personal pe langa Patriarhul Alexei I al Rusiei, penrru a veni in ajutorul stili§rilor din Romanial B4. Biserica Purul Inalr a devenit unul dinrre fiefutile stiliste din Capitala, dupa numirea preotului Aure! Vasilescu ca paroh, la dara de 1 septembrie 1948. Aure! Vasilescu fusese preot confesor al Diviziei Tudor VladilSI Arhivele Narionale, fond Dosar nr. 2 bis 2 (decembrie 1957), f. 17. 18' Ibidem. f. 18.

m Ibidem. f. 16 (Raporrul nr. 6/31 ianuarie 1957 al imputernicitului Regiunii Bucure~ri). 1S4 Arhivele Nafionale. fond Departamentul Cultelor. Directia Stud ii, Dosar nr. 2/1958. f. 208- 210. •

IN

ROMANIA

107

mirescu lS5 sau al diviziei Horia, Clo§ca §i Cri§an, dupa aite documente l86 , §i revenise in rad cu gradul de maior. Dupa desfiinprea clerului milirar, in anul 1948, a cer~t sa activeze in Bucure§ti, morivand ca soria lui esre funcponara la Ministerul Silviculturii, §i copilul urmeaza §coala in Bucure§ti. Dupa numire, s-a consrarar ci preotul Vasilescu er~ divortat §i convieruia cu alra femeie, luclU confirmat §I de so~ia , lui. Preotul a refuzat sa dea explicariile de rigoare la Arhiepiscopia Bucure§tilor, mo~iv P:ntru. care: fost suspendat. Deoarece a continuat sa sluJeasca dupa suspendare, a fosr rrimis in fap Consistoriului, care I-a carerisir. La dara de 31 iulie 1952, epirropul §i consilierii Parohiei Purul Inalr II din Bucure§ri semnau un proces verbal prin ~re consemnau parasirea cultului ortodox §i trecerea la cu!tul ortodox de rit vechi (Anexa 21) . Nu §tim dad, prin aceasra, purem inre1ege cre§rinii de rir vechi (lipovenii), recunoscuri de Statui roman (Monitoru! Ojicial nr. 119/mai 1947)IS7, sau srili§rii. Cen esre ca, i.ll anul1953, fostul preor Aurd Vasilescu a avur 0 rentativa nereu§ira de a trece la lipoveni, iar in 1954 semna deja ca secretar general al organizariei lui Movileanu. In aceastii

,

1S5 Arhivele Nationale. fond Ministerul Cultelor. Direqia de Srudii. Dosar nr. 1 bis/1954. f. 8-9. Dedataria preotilor Andrei Costinescu de la Parohia lnalfarea Domnului, Grigore Popescu de la Parohia Sf. H oralambie Belu §i pr. Chiru Zaharaia de la Parohi,! Sf. Cuv. Pataschiva cu privire la situafia existenta la parohia PUful !nalr II ~i la preotul caterisit Aurcl Vasilescu. 186 Ibidem. f. 62 (Referat din 8 martie 1954). 1S7 Arhivele Nationale. fond Ministerul Cultelor. Direqia Studii. dosar nr. 3/1952. f. 83.

108

.'


calicate, a semnac §i acrul de unire intre ce!e doua asocia~ii sciliste din 1954, precum §i accul prin care arhiereul Galaction Cordun notifica Pacriarhia in legarura crecerea sa la sCili§ti, in 1955. In primavara anului 1956, foscul preoc Aure! Vasilescu s-a inrors in Biserica Orrodoxa. S-au piisrrac mai mulce memorii adresace Arhiepiscopiei Bucure§cilor, prin care adita ca nu are mijloace de subziscenra, fiind incadrac intr-un post de dntarer bisericesc, §i cerea Arhiepiscopiei Bucure§cilor sa infiinreze un post adminisrrativ pentru e!, ca de exemplu dirijor, care sa fie platic din fondurile parohiei 188. Ramane de vawt care a fost rolul jucac de Aurel Vasilescu in raspandirea scilismului in Arhiepiscopia Bucure§cilor, in calicatea lui de preoc confesor al unui regiment care a intrac in pra odarii cu cancurile sovietice. Se §tie ca scopul diviziilor de voluntari era acela de a prelua controlul asupra stace!or in care Armaca Ro§ie ar fi patruns §i de a impune un siscem de sorginte sovietica, Moscova aqionand in baza unui proiect special conceput in acesc scop. .Semnificativ esce faptul ca, la data de 9 februarie 1944, Pacriarhul Rusiei a hiroronit [rei preo{i dintre prizonierii romani, simpli osta§i, £ira studii teologice. Ace§cia au slinrit drape!ele de lupca §i au dezlegat crupa de vechiul juramant de credinra fara de rege §i de rara. Mergand pe acesc fir, ne intalnim din noU cu Ana Pauker, cea care, impreuna cu Vasile Luca, s-a ocupat personal de propaganda in lagr~ek~e prizonieri romani pencru crea•.:.; unor divizii de voluntari. La daca de 15 188 Arhivele Na\ionale, fond Ministerul Cultelor, Direqia Studii. Dosar nr. 111956. f. 9 (Nola 357/din 23 ianuarie 1956 a Ministerului Cultelor ditre Direqia lmputernici\ilor) .


109

oiembrie 1943, cu binecuvdntarea lui Stalin, ia liint a ;ivizia Tudor Vladimirescu, scructura mili~a~a a N~D ului soviecic, formadi din 9000 de oamem §1 co~dusa de col. Mihai Maltopol, lr. col. Nicolae Cambr:a §1 col: I~ cob Teclu '89• La 12 aprilie 1945, a fosc creata 0 noua dlvizie de voluntari romani, Horia, C/Oica ii Criian, al c~ rei aparac politic va Ii condus de Valrer Rom:n: afiac d~n 1939 la Moscova. care lucra la seqia romana a RadIO Moscova. In acesc context, ramane de vazuc dacii preoul Aure! Vasilescu a reveni[ in Romania cu 0 misiune tan ume sau daca rrecerea sa la. stili§ti a fost rezulratul unei ... opriuni personale. In sfar§it, mention am ca, in cursullunu decembn~ 1956, in comunele Arice§ti-Zeletin, Surani §i Carbune§t1 din Prahova, era semnalatii prezenp a trei ciilugari vagabonzi care organizau adunari religioase .. Un~ dincre ace§cia era staret al schitului stilisc Sf. Dumltru dl~ co~. Ileana (U.nga Bucure§ti), alrul era diacon la acela~l schlt, iar al treilea era calugar. Cu ingaduinp preotulUi paroh, au slujit in biserica ortodoxa de hramul aces~ei~, S.f. Ni~ colae, preotul recomandandu-i in fata credmclo§llor §I f1idndu-Ie popularitate. Au ramas pana la data de 15 decembrie, umbland din casa in casa §i cerand ajutor de la 189Informa\ii consemnate in Jurnalul de luptii al Diviziei Tudor Vladimirescu. Vezi IIie Manole. Cleml militar al Romaniei intre pre. I" A 11947 ~4uUli siunta i"' opresiunea regtmu Ut , 1~ i 1Ju . ,"" Comunidiri prezentate la Sirnpozioniil' de la Sigherul Marrnapel (2022 iunie 1997). Fundalia Alianl'l Cividi. 1997. p. 363-366. D~pre Divizia Tudor Vladirnirescu, Florin $perlea. 0 divizie pentru ltnt/tea comuni/tilor romani, http://www.isciv.ro/Cele-mai-citite/o-diviziepentru_linistea_comunistilor-rornani-rudor-vladimirescu.html.

110


MURE~AN


cerareni, spunand d vor sa consrruiasd 0 biserid in sarul Ileana, Ianga Bucure~[i, iar srarul nu Ie da concursul in acesr sens '90 • 4. Stilismul ~i regimul comunist: aspecte ale unei relarii controversate . . In anul 1948, stili~rii, prin vocea lui Ion Movileanu, se, declarau mul~umifi de simafia lor in peisajul religios .. :J.! Republicii Populare Romane: in simafia actualii, cdnd s-a prdbujit dictatura ii s-a restaurar democrafia, cu libertd,tile de totftlu~ noi ne-am Plltut manifesta liber credinta. Astfe~ existd biserici, preofi, cimitire in toate lOCi/rile lI~de sunt credinciofi stilifti, intr-lin cuvdnt suntem mliltumiti ', ' , d: tI'·bertate191 '.I nrr-o SCflsoare ologram a lui Evloghie Ora carre un credmcios srilisr din Isaccea (9 martie 1957), in care i~i arata disponibilitarea de a Ie sfinri preor i (a§repra doar sa ii comunice dad, in satele de acolo, se por gasi ~arani cu ~apre clase primare ori care sa ~tie carre), eI .. $cria: Credinfa este liberd intr-adevdr din partea conduceri{ partidului nostru, pe care sd ni-l tind Dumnezeu multi ani dici libertatea noastrd, a stilului vechi; se datorefte ;bsolu~ numai conducerii comuniste (Anexa 22)192. . 190 Arhivele Nationale, fond Dosar nr. III 956 (ianuarie-decembrie 1956), f. 548 (Nota 1263/17. XII 1956: Manifestiir; ale

cu!tului ortodox in comuna Aric'lti Zelnin: raio/! Telea}en).

.

1'1 Arhivele Nationale, fond Deparrarntntul Cultelor, Directia Studii..Dosar 1/1948, f. 20 (MernOriu. Istoricul pe scurr al OrgaOIzape. Cultului Cre~tin Traditionalist din R. P. Romana), .'," Arhivele Nalionale, fond Deparramentul Cultelor, Direclia Studu. Dosar nr, 2 bis 2 (decembrie 1957), f. 39-40.

111

Parcurgand documemele de arhiva din anii 19451955, :un fost imrigat de anumite aspecte paradoxale legare de evoluria mi~cirii sriliste in acei ani grei ai regimului stalinisr, precum ~i de relaria dintre conducitorii gruparilor stiliste ~i autoritafile de stat, locale sau cenu·ale. Un lucru important pe care doresc sa 11 semnalez este impresionanta corespondenra purtara de conducerea mi§cirii stiIiste, sub numele de Cultul Crqtin Tradifionalist sau Culttll Pravoslavnic de Riisdrit, cu Ministerul Cultelor §i cu alee institufii ale stamtului pentru obrinerea recunoa~terii lor. Remardm faptul ca organele de stat Ie raspund civilizat de fiecare data, amintindu-Ie ci nu sunt cuite recunoscute, lucru curios pentru perioada la care ne referim. La randullor, autoritarile locale din comunele unde se aflau credincio~i stili~ti Ii ajutau cu recomandari care urmau sa fie ata§are la memoriile lor. De exemplu, Primaria Furceni, la cererea Cultului Tradifionalist Creitin, confirma urmatoarele: fofa de Regimul de Democrafie Po-. pulara sunt cetafeni cuminfi, infelegdtori, flcandu-ji datoria patrioticd fofd de stat prin achitarea cotelor ji a impozifelor, c-tit jiprincontribufia·la munca.voluntara, respectdnd.. __.. toate hctdrarile ji dispozifiunile Partidului Ii Guvernului nostru, ludnd parte la adundrile convocate de organizafiile locale comunale' 9.1• Asemenea confirmiiri sau caracteriziiri au fost eliberare de mai multe primarii din iocalita~ile unde se giiseau credincio~i stili~ti. tn lun~ februarie a anuiui 1954, credincio§ii sd.li§ti din comuna Tamboie§ti, raionul Ramnicu Sarat, se adre19' Arhivele

Na{ionale, fond Departarnentul Cultelor, Ditec\ia Studii. Dosar nr. I bis/J954, (11.

112


sau Comitetului Central al PMR §i Consiliului de Mini§tri aI RPR, cerand. autorizafie de funqionare pentru 0 casa de rugaciune l 94 • In legamra cu cererea lor, Ii se comunid d gruparea religioasa stilista care-Ii zice "cultul cre;tin

tradifionalist" nu are autoriza!ia /egald de junc!ionare Ii, pentru acest motiv, cererea nu i se poate satisfoce. Simp/a pastrare in calendar a stilului vechi nu constituie un motiv pentru a recunoajte calitatea de cult acestei gruparil95. Asemenea cereri au fost adresate §i de alte comunitati , stiliste , ca cde din comuna Ciumule§ti, raionul Fiilticeni, sau saml Rotunda, comuna Liteni, Raion Fiilticeni 196 . Mai mult, stili§tii au adresat memorii §efului statului Gheorghe Gheorghiu-Dej, §i chiar au obtinut 0 audient~ la acesta in data de 9 iunie 1954, de fa~ £lind §i Mini~ trul Cultdor, Petre Constantinescu I~i. Delegafia compusa din Dionisie Hugeanu, Menodie Marinache §i Emilian Pricop a inaintat un Memoriu in care arata d pentru prima

datil. in RPR, dupa 30 de ani de sujerin!a, am retqit sa expunem nedreptafile sujerite celui mai mare fi iubit fiu al c!asei muncitoare, care ne-a infeles ca, atil.ta vreme cdt nu suntem impotriva statului, sa ni se dea libertate, caci nu se admite ca fiii loiali;i Ii cinstifi ai RPR sa sufere intr-un regim de democrafie populara. Omul trebuie so. fie libel' sa se inchine cum vrea, pe stil nou, pe stil vechi sau in orice forma de credin!a'97. l"'lbidem, f. 85 (Nota informativa din 25 martie 1954). "5 Ibidem, f. 83 (Nota 9570':954 din 26 februari~ 1954). . 1% IV';veie Nafionale, fond Departamentul Cultelo·r.-Direclia Studii. Dosar nr. I 1953, f. 77 (Nota 19801/1953 din 10 decembrie 1953). Arhivele Nalionale, fond Departamentul Culteior. Directia Studii. Dosat nr. 1 bis/1954, f. 337 (Memotiu adresat de Grupa;,a 197


113

Un element pe care ~ dori sa il aduc in aten\ie este legat de aplicarea decretului 41 0/1959, referi~or, Ia sco~te rea monahilor din mandstiri'98 . ~a cum se §ue, m penoada 1948-1958, manastirile orrodoxe s-au iliat sub atema supraveghere a Securitiifii. In doua documente elaborate de Ministerul Cultelor (28 august, respectiv 16 septembrie 1958), se propunea ca treptat Ii cu toata prudenta sa se ur-

rniireasca realiUlrea urmiitoarelor obiective: interzicerea infiintiirii de noi mandstiri Ii schituri, reducerea numarului ac~l al mandstirilor Ii schiturilor. ingustarea bazei economice a rniindstirilor. dreptul de a primi noi viefUitori sit fie rezervat doar episcopilor. so. se interzica vagabondajul calugarilor'99 . impotrivirea unor ierarhi §i a cilugarilor fa\a de aplicarea acestor masuri a dus la adoptarea faimosului Decret 410/28 octombrie 1959. Astfel, din cde 224 de manastiri, cite existau la 1 noiembrie 1959, la apari\ia Decretului 410 se mai giiseau 194. Dintre acestea, 92 au fost des£linfate in perioada 1 ianuarie 1959 - 31 manie 1960. Din 6014 calugari existen\i la 1 ianuarie 1959, 2975 au fost sco~i din manastire in perioada 1 ianuarie 1959 - 31 manie 1960. cre/tinilor ortodoCfi de sril veehi ctitre Gh. Gheorghiu Dej, inregistrat pe data de 27 aprilie 1954). 198 La 28 oetombrie 1959, Prezidiul Mani Adulliin Nllfionale adopta Deeretul 410, care adueea 0 serie de ammdamente De:retului nr. 17711948 pentru regimulgeneral al cultelor rebglOase. Apbeate re-

~--t-~~;!:~~~~~t~~ i!lJ)~retul4Hl.J!tiflPUufoete ll(llflStI;ltoare . asupra vitfii din F;;;iiiii,zta. ,Potrivit. esti~narilor) numaru~ monahilor sco~i din manastiri a fost de aproxlmatlv 4750. Esee mal pUlin cunoscut faptul ca Patriarhul Justini~n i-a primit pe mOI:ahii alunga\i ~i le-a gasit de luctu in cadml Arhleplscople,. Bucure§tllor.. 199 George Enache, Adrian Nicolae Petcu, Monahzsmul or/adox It puterea comuilistii in Romania al/ilor 50, Editurd Panener, 2009, p. 45.

114


In acest context, construirea schitului stilist de la Slatioara, a ciirui piatrii de temelie a fost pusa in 1947 venea in totala contradiqie eu politiea regimului eomu~ 200 '£"d flIst ar a e eu1te . Un seeretar din Departamemul Cultelor semnala §i el faptul ca, in momemul in care sum in curs de aplicare masuri pentru curafirea mdndstirilor ortodoxe de elemente dupnanoase, in Moldova de Nord funcrioneaza II manasti ri stiliste eu eca. 266 ciilugari §i calugarire care nu au baza legala (14 mai 1959). Referitor la aplicarea Deeretului 410/1959, un imputernieit local observa §i e1: stili§tii afirma d accst decret nu ii prive§te pe .ei. A~est ~ucru a fost afirmat personal de falsul episcop Gltchene Tanase unui organ regional, pe considerentul ca ~is~ricile §i casele lor parohiale sum construite de ei Ii

fora aJutoru! sta~lui, cu care n-au nimic, deoarece nu primesc salarm It mct alte subvenfii baneltPOI. Mai mult, fostul arhiereu Galaetion Cordun a fost auzit dedarand cii Biserica Orrodoxa Romana este in lichidare §i cii el are sarcina, din partea Marii Aduniiri Nafionale, sa organizeze 0 bisericii sri/ista. Este foarte pro c

babt! ca mu~ti dintre calugarii indepartafi din manastirile ortodoxe sa-Ii gaseasca rejUgiu in cele stiliste, nota acela§i

.

f~~~fionar din ~epartamemul

CultelOr'02. Aceasta poslbdltate fusese tntuitii §i de Parriarhul Justinian, despre 200

~rhivele Nafionale, fond Departamentul Culrelor. Direcfia

de Srudu. Dosar nr. I bisl 1954, fila 48; in Cataeombele Ortodoxid, nr. 2/mai 1999'201 Arhivele Nafionale, fond Departamemul Cultelor. Directia ' de Studii. Dosar nr. 2/1960, f. 63.

2.2 Arhivele Narionale, fond Minisrerul Cultelor. DireCfia de Srudii. Dos ar nr. 4/1959, f. 61-62.

115

care Securitatea consemna la 28 mai 1959: Justinian Ma-

rina comidera ca Ii fuga lui Galaction Cordun la Slatjoara este legata de pretinsul plan al conducerii de stat ~nd:eptat impotriva Bisericii Ortodoxe Romane.. EI comldera c~, prln aceasta, se intenfioneazii intarirea StlltSr:zUIUl, care sa fie foforit pentruzguduirea creItinismului. In l:gatura cu ac:asta, el a mai ajirmat urmatoarele: "sunt Incredlnfat ea de rdpirea lui Galaction Cordun au Itiut Ii anumite ?ersoane din Departamentul Cultelor. !mi intemeiez aceasta convlngere pe faptul ca am fost informat cd s-ar ji pus la cale d: anumite persoane 0 intdrire a miIcarii stiliste cu speranfa ca aceasta va zgudui Biserica Ortodoxa Romana. Alungarea cdlugdrilor din manastiri cu cateva luni inainte de fuga lut Galaction Cordun de la CdlddruIani a fost minufios calculatd, ca acqtia sd se indrepte spre stilijti Ii sd caute sd se addposteased in mdndstirile Ii schiturile stiliste. Reintrar:a in activitate a lui Cordun Ii a stiliitilor intr-un moment In care existd sute de cdlllgari ji calugarife alungafi din mdndstiri - deci 0 masd disponibild pentru stililti - # mai ales in care se desfotoard 0 adevdratd prigoana in fafa Bisericii Ortodoxe Romane poate duce la intensijicarea mi;cdrii stiliste, la t!t;tigarea de numeroIi adePfi dintre fdrani Ii chiar la producerea de tulburdri '@1. Relatia liderilor stili§ti cu Securitatea in anii 19501960 est~ 0 aid tema controverSata asupra careia a~ dori sa rna opresc. Isroria oficiala a Bisericii de Stil Vechi din 203 Moram Frusinica, Biseriea Ortodoxii in luptii eu diavolul rOju, in Altttrul Banatultli. nr. 1-3/2001, p. 94-95, .pud. Arhiva S.R.l, fond D. dosar 7729. f. 443. Vezi §i Adrian Nicolae Percu, Document~ privind atitudinea Patriarhtllui Justinian fo!1i de ttplicarea deeretulUl 4101I959, in CaieteIe CNSAS, anul II, nr. 2 (4) , 2009, p. 333-344.

116


Romania ne prezinra un episod pecrecut in luna mai 1955,Ia putin rimp dupa inscaunarea lui Cordun la Slarioara. lara ce cirim in Istoricul Mandstirii Sliitioara: Ca-

!eva zile mai tarziu, fa Mandstirea Sliitioara se prezinta delegaFi din partea SecuritaFii Statului Roman, care ii foe cunoscut mitropolitului Galaction ca i se interzice a locui in aceasta mandstire. La aceasta, mitropolitul raspunde: "sunt roman Ii am dreptul sa locuiesc in oricare colt al Romaniei'~ DelegaFii Securitafii se intorc fora rezultatul scontat. Mitropolitul Gafaction Cordun ramane la Mandstirea Slatioara, cu toate ca intreaga suita a SecuritaFii era pe urmele /ui104. Esre 0 viziune idilica aceea a unei Securitiiti nepurincioase in anii 1950-1960. A§a cum se §rie, in aceasra perioada, in cele mai rem ute inchisori comunisre se aflau numero§i preoti, calugari §i credincio§i orrodoC§i, carolici, greco-carolici sau de alre confesiuni, care savar§eau ani grei de remnita, ca detinuti polirici, multi dinrre ace§ria gasindu-§i moarrea martiricii in derenrie. In urma sru" diilor inrreprinse de Insritutul National' penrru Studiul Toralitarismului, au fost idenrificati 1888 de preoti or- ' rodoC§i care au trecut prin Inchisorile comunisre, majorirarea murind acolo20S. Pracric, nu existau menajamenre Istoria Miiniistirii Sliitioara, p. 131-1 32. The National Institute for the Study of Totali tar ism, The Imprisoned Church. Romania, 1944-1989, Bucharest, 1999, p. 15; Martiri penm, Hristos din RO:,'ldnia tn perioada regimulzti comunist, Ed;"- ' ,a lnstitutului Biblic §i de'Misiurie al Bisericii Ortodo- ' xe Romane, Bucure§ti, 2007 (con fine biografia a 240 de martiri cre§tini care §i-au dat viap pentru Hristos in timpul regimului comunist, majoritatea fiind preofi, episcopi, profesori de teologie §i mona hi ortodoqi) . 204

20\


117

arunci dnd Securitatea dorea sa aresreze pe cineva - (ii cu atat mai putin in anii aceia. Un alt episod s-a petrecut In august 1955, dnd Galaction Cordun §i Glicherie Tanase au fost adu§i la sediul Securitatii din Ploie§ti penrru inrerogatorii. Cu acel prilej, ambii au primit domiciliu forpt: Cordun, la Manastirea Cernica, iar Glicherie, in sarul Riichitoasa din Baragan 206 • A§a cum am vazut, Galaction Cordun a purut sa paraseasca dupa bunul plac a§a-numitul domiciliu jortat §i a savar§it hiroronii la Manastirea Copiiceni §i la biserica din localitatea Moara Domneascii de langa Bucure§ti, care erau pe sril vechi. La Moara Domneasca, I-a hiroronit arhiereu pe Glicherie Tanase, venit §i acesta, tara probleme, de la domiciliul jortat din Baragan. Peste putin timp, Glicherie Tanase a evadat definiriv §i a aj uns la Slatioara in 1956. Incr-un rapon al Imputerniciru!ui Regiunii Fiilticeni, se arata ca problema stilistii a devenit din nou agitatii, din cauza eliberarii lui Glicherie, care se inrorsese pe data de 1 noiembrie 1956207 • Niciunul dintre ace§ti doi conduciitori ai mi§ciirii stiliste nu a trecut prin Inchisorile comuniste de tristii 20G Istoria Manastirii SliitiOl1ra, p. 120, p. 136-139; Constantin Bujor, op. cit., p. 42; 44-46. 207 Departamentul Cultelor, Direqia Studii, Dosar nr. 2/1957, f. 769-772. (Raport ilr. 1809/ 15 deeembrie 1956). El propunea ca Ministerul Cultelor, impreuna eu Ministerul de Interne, sa aqioneze impotri"" vagabondajuluLcl!..giirilor; sa se rejudece procesele fal~ilor preo\i §i calugiiri; in al treilea rind, propunea sa se ia In considerare posibilitatea evaeuarii cdor doua schiruri stiliste din raionul Faltieeni, pentru izolarea lor, cunoscdnd prin areasta eli problema stilista ttr inata sa mai fie problmld, iar in locullor sa fie adu~i cei mai loiali calugari ortodoC§i, pentru a satisfaee nevoile religioase ale credincio§ilor stili~ti.

118


119


amintire. Este relevanta, in acest Context, remarca apologerului stilist Constantin Bujor despre GlicherieTanase: Din aeeasta perioada, s-au pastrat doua doeumente din care rezulta gravitatea abllzurilor Ii inealcarea drepturilor omu.lui intr-lln regim totalitar eomunist, asemanator cu eel nazist sau eu 0 dietatura militara. Unul din aeestea este un bilet de efiberare ell nr. 417 din anitl1955 (pentj-u preveniti). Poarta titulatura R.P.R., Ministerul Aft-eeri/or Interne, Diree{iunea Generala a Penitenciarelor, ·1955, 2 august. Peste cuvantttl ,.,penitenciar'~ este trasa 0 linie !i sC1'is de mana "locul de definere Rachitoasa". In dreptul numarului mandatu!ui de arestare, nu apare nfeiu;; numar, ea Ii in dreptul inftaefiunii cMnise. Rezulta deei ea parintele Glicherie a flst derinut in ealitate d"c prevenit, Ii nu pentru comiterea unei inftae{izmi prevazute Ii pedepsite de Codul penal. Acest bilet de eliberare era in aeeltlfi timp fi 0 sentina r , caei posesorullui trebuia sa ramana mai departe in loeul de de{inere Raehitoasa, dar eu domieiliul flrfat. Nu era judeC/it de nicio forma de instanfajudeeatoreasea. In eoneluzie: Securitatep te aresta, ea te eondamna fi tot ea te punea . in libertate, dar cu domiciliul obligatoriu208• . De la Sliitioara, Glicherie a organizat apoi §i evadared lui Galaction Cordun in 1959, cu ajutorul avocarului A1bu din Bucure§ti, a lui Mircea Ispir §i 'a credinciosului Pavel Mogarzan. Acel~i Constantin Btijor nota: Evadarea era greu de realizat ji numai 0 aC,tiune inteligenta putea pacaIi vigilen!a paz.nicilor. AvocatulAlhu sea. recomandat ofirer de securitate (or, (tim ea, in aeea vreme, substituirea de funcfie se pedepsea greu - n. a.) §i I-a luat pe Mitropolit la Bucu20SC

. B . . p. 4G. onstantln uJor, op. ctt.,

. sub pretextul unui interogatoriu. De aici, a fost adm

re§u da .. fa Mandstirea Slatioara de parintele Pavel. In um:a eva _nt,

?-!

Patriarhia a informat Securitatea, care a mtrat m alerta eiiufa peste tot (Bujor, p. 47). Interesant .d~. rema~cat este ca Securitatea i-a arestat imediat pe compitcll evaddn~, avocatul Albu, respectiv Pavel Mogarzan, dar s-a dovedlt nepu. tincioasa sa-l arestezc pe cel care evadase. Este adevarat ca, in aceastii perioada, au fost mtentate mai multe procese calugarilor sti!i§ti pentru_exer~i{i:. abuziv de fonc{iune ji port ilegal de uniforma. tnsa. maJontatea cazurilor au fost c1asate din !ipsa de pr~be, la~ altele s-au finalizat cu condamnari de citeva lUn!, maxIm .un an, cu suspendare. Un exemplu este cazull.ui Jora VasIle, hirotonit la data de 7 iunie 1955 de Galactlon Cord un la Manastirea Slatioara, pe care Tribunalull-a achitat justificind d a fost de buna credinta §i ca nu a §tiut d Galaction Cordun nu mai avea drept sa hirotoneasd209 • Un air Arhivele Nationale, fond Deparramemul Cultelor. Direqia Stud··Il, D osar 1/195'6 f 402 imputernicitul Regiunii Ia~i nota Ja 2~ aprilie 1957: Pretinsul preot fora Vasile. care a fost achitat a treta oara de ditre Tribunalul Popular de la Podul floaiei, raion Tiirgu houmos, in prezent este liber ji continua sii focd servidile religioase in mod regu~ lat la biserica sti!isti! din Baq .. . Cdnd a ajlat de arestarea eil!ugilrulul feremia Nicolae, zis Natan, care in prezent se aflil sub star~ de arest la n' . I "aslu,' sii vauabondeze I1l alte local~emtenClaru yt , nu mai are curalul :J~. l /itiifi din cuprinsul raionului faji •.de fricil sii nu fie prins .de ~rgane e locak, intr«rdt a fost prins de organek locale de ~dt~v~ on E' : .s-a.daL ____ . drumul. deoarece organek respective nu au avut mea Instruct,um pre-. cise cu privire la problema stilistii. Odatii cu aresta~ea sus~numltulul cd!ugdr stilist din Raionul NegreEt!, stilistu! fora Vas"e a Pus. la cale ~e · . .. sat .. c,a sa-~lpa"z-ascd eredmeto/It < ; , fiind inarmati , cu domege. I1l cazul m care organefe locale ar cauta sd-l aresteze (Dosar 211957. f. 10-14). 209

1"

•

120


exemplu este proeesul care a avur loc, in 1958, la Panciu, comra unui grup de 4 stili~ti, in frume eu Meftodie Marinaehe. Inculpafii au prezemat acte de hirotonie semnate de Cord un, pe care Tribunalul le-a admis ~i a hotarat d nu se fac vinova\i de POrt Hegal de uniforma 2lO • in alt proces, ciilugarul Ieremia Nicolae a fost pus in libeirare cu dreva zile inaime de a se judeca procesul sau, sub prerexrul d aeeasta problema nu este aJa de grava. In ziua horiirara, calugarul nu s-a mai prezemat 'Ia proces, ci a trimis dfiva crcdincio§ii stili~ti ca~e sa vorbeasca in fata instanfei despre buna sa credinra. in final, s-a sra bilit ca dosarul ml este compler §i s-a hotarar amanarea lui211. Mi~cared srilista s-a bucurat de 0 pleiada intreaga de avoea\i care ~i-au adus contriburia la redactarea memoriHor carre aurorita\ile de stat ~i cdre i-au sus\inur pe stili§ti in procese. Cel mai important dintre ace~tia a fost Petre Pandrea (1904-1968), pe numele sau adevarar Petre Marcu, cumnatul lui Lucreriu Patra.§canu (casatorir cu Elisa, sora lui Lucreriu Patra§canu), care, in perioada inrerbelica, a pledat in numeroase procese in care comuni~- _ tii se aRau sub acuzare 2l2 • In perioada comunista, i-a apa210 Arhivele Na!ionale, fond Deparramentul Cultelor. Directia ' , Studii, Dosar 4/ 1959, f. 32. 211 Arhivele Narionale, fond Depanamentul Cultelor. Direcria Studii, Dosar 2 bis/ 1957. , ' 212 In general, Pandrea a pledat in favoarea unor persoane sau organiza!ii aAate in dizgra!ie ;ntr-un anumit mOment dat (PCR pana in ; ')44, evreii, PNT lntre 1953"-f958, dlugari\e1eue la Vladimire§ti etc). A fost arestat de parru ori in perioada 1940-1944, insa perioada maxima de deten!ie nu a depa§it Opt zile. Dupa ce comuni§tii au preluat puterea in Ra milO ia, Pandrea a efectuat 10 ani de temnira grea, intre 1948-1952 §i 1958-1 964. A fost indus


121

rar pe stili~ti, pe greco-carolici §i s-a implicat in apararea maidlor de la Vladimire§ti2l3 . lara cum descrie Pandrea implicarea sa in favoarea stili§rilor: Din afacerea stiliitilor,

m-am ales cu vlmzarea pavilionului meu de onoare de la Pelef, deci cu pierdere netd de 12. 000 de lei, plus restanfeIe lui Meftodie, Agatanghel fi ale Copdcenilor la coleetlv ... E drept cd nu am vanat arginti. Mi-am flcut datoria de avocat cu elan, entuziasm ii euforie. Am vanat poate glOria Ii experienra. M-am ales eu 0 glorie cam fantezista intr-u~ mediu de sectanti religiofi, de fanatici ii suciti, plus adverszJ ' -- J . 214 tatea preofilor din Biserica O rtoaoxa aomznanta.... ttl

in timpul unui proces,

Pandrea a afirmat cii Gheorghe Gheorghiu Dej a stat la inchisoare cu stili~tii, ca ~tie suferinp lor §i ci a prom is sa I'e acord'e roata- I'b I erratea 215 . in lotul Patta§canu §i condamnat la 20 de ani de remnila, din care a executat 7 in inchisoarea de la Ocnele Mari. inue anii 1954- 1958, a scris Memoriile Mandarinului valah, confiscate de Securitate §i editate de fami/ie in anul 2000 la Editura Albatros. 213 Arhivele Nalionale, fond Departamentul Cultelor, Direqia Studii, Dosar nr. 2/1957, f. 505 (Nota 94/22 august 1957 de la Cabinetul Ministrului de Interne in leg~tuta ell activitatea avocatului Petre

Pandrea de la Calegiul V Capitala) .. Dupa cea pledat in cazul Vladimireiti (9 marrie 1955), a fast exdus din barou §i suspendat temporar. in taiul procesului, s-a cununat religias cu Eliza Patra~Canu , avand ,ca na~i pe maica Veronica ~i pe pro Joan Iavan (Petre Pandrea, Memomle Mandarinului valah, Editura Albatros, 2000, XVll\). '" Perre Pandrea, op. cit., p. 136. _ ", Arhivele Narionale, fond Deparramentul Cultelor, D~reqia .~-.:.. Studii, Vosar nr. 2/T9'5T,t.521 : Ymr-a adresa a Mm,sterulli1eill'~t"e'l~ o~ r --"'""'~ drre Ministerul Afacerilor Interne (rir. 94122 august 1957), el afirrna: Agitafia din rlindul stiliitilor afoee cu rea credinra, dlindu-le aeestora irr:prtsia ea miiearea klr ar putea fi recunoscuta daea nu soar opune allum/te "elemente huliganiee" din Ministerul Cultelor (Ibidem, f. 505).

122

PR, LECTOR DR, RADU PETRE MURE~AN


In anu] 1958, a alcawit chiar un Memoriu catre Gheorghe Gheorghiu Dej in chestiunea persecu/iei religioase a seetei ereftin-ortodoxe zisa a stiliftilor, In acest memoriu, el denunfi faptul ca s-a pomit 0 noui persecufie impotriva culrului stilist, in urma careia Manastirea Copiiceni a fost desfiinrata §i s-au alcatuit mai multe dosare penale pentru preorii culwluL Cu acest prilej, cerea reinnoirea autorizariei de funcfionare incepand cu data de I manic I 948 ~i asigurarea Iibertarii religioase pentru stili§ti, care jUne/ioneazd intr-o stare de semi-c!andestinitat?'G, Este interesant de remarcat ca, in aceasta perioada, a continuat construqia de noi IOC3§uri de cult, Intiirirea acestora cu garda formata din credincio§i stili§ti, precum §i trimiterea de memorii In care se denunrau perseeufii!e suferite, Astfel, credincio§ii stili§ti din sawl Slatioara, com, ~ca, au inaintat mai multe memorii carre CC al PCR, in

mi~earii stiliste, care se aflau In mijl~cul evenin:,emelor §i

'miteau regulat rapoarte, impreuna eu proprule lor sotn d' , "217 IUfii pemru rerolvarea uneia sau a ,a~teia Imr,e ~I,tu,arl1 " In documentele semnate de aee§tI ImputerIlIclp, Imaglnea stili§tilor ca dUfmani ai Regimului Democrat Popu~r ~i, in particular, ca rai, violen~i, imorali este foarte rara, Nu am putur gasi decat doua rapoane de acest,ge~: Un~ semnaleazii faptul ca X, condudtorul grupulUl stIhst dlIl Ciumule§ti, nu i~i achita eu cinste cotele drre stat, de§i are posibilitate; d Y, care oeupa un imobil cu mai m,ulr,e camere, a refuzat sa primeasd magazinul CooperatIVel, daramand easa in timpul noprii, sub motiv d este prea veehe §i prea mare, fapt pentru care a fost arestat §~ jud~ cat; ca Z,stilist, a taiat eu toporul un vifel al unuI veCln pe motiv d mancase pu~in din fanul sau (exemplu de lmputernicitul penrru culte reflecta modelul soYieti~ in cadrul politicii de suprayeghere ji control asupra cultelor religlOase,

care cereau, printre altele, sa ineeteze eu proeesele fi eondamnarile preoplor stilifti fi sa Ii se dea libertate de cult, intruedt ei ,tin eu Biserica de Riisarit, respeetiv cu Uniunea Sovietieii, fl, nu cu Apusu I, CU cato Licii, cum sunt ortodoCfii,

1I7

Prin d. politica ji cerinlele statului fala de culteIe rd'glOase se aph-

Toate aceste semne de Ingaduinfa, paradoxale pentru perioada la care ne referim, ne Indreptafese sa concluzionam cii mi§carea stilisra, in ansamblul ei, a fost tolerata de mai-marii regimului eomunist din Romania, $i aeest subleet ' menta . , • apro fiun dat, pentru a vedea motiva• • era ea •IIldreptata• ,Imtil"1 e aeestel" at!tu d'IIlI, §I'.III ee masura '

,

,,',

Arhivele N'lionale, fond Ministerul Culturii j i Cultelor, Direqia Studii. Dos.r J11958, fila 193-194. 21(.

I cau 'In teritoriu ,'i tot prin d se oblineau informarile despre aCllvltatea culrdor. pc baza carora se trecea la alcatuitea sau reformu area politiciiregimului. lntt-o primii- fa..ade tranz.i!ie. care se exnnde pana in 1952, in aceasta activitate au fost angrenate persoa,ne inrr-un fel sau altul erau legate de Bisericii. in multe camn ayand chiar pregatire teologidi, Mai tarziu. in locullor. au fost aduse,care comumste. UI" dar cu 0 pregatire care Ie permItea_ d ' IOla ' Ie reglmu ' I' sa- anaI'Izezc anu mite situatii • • sa disce.rna, Importanra " acestora, I ' sa rewlve multe dinrre de fara a apela la aJutorul MlIllsteru ._. -elm" ru "I I - d 'g- ''''PF' pQsibili""f "1'Iio' n .aLa 11.llfr!C, .oea.e, sa _@CI_l _~. ii directive (Vezi Sorin IIiejiu, Regimu/ eomunist Ii cultele reli-

~.re

,.

potnva BIsenclI Ortodoxe Romane, Foarte interesanta este atir:'~Haea-imputerniqii(fI·---·-· de la Ministerul Culrelor, Insarcinari cu supravegherea

123

- ----

~enr~ale

gioase. in Raportu/final a/ Comisiei

,~I sa~

pr~zide~tia/e p~ntru Ana/iM Die-

taturii Comuniste din Romania, publocat III Supl,ment, RevlSta 22, nr. 188,21 martie 2006 ji disp0riibil on-line la adresa http://www, scribd,com/docl 129408/CAPITOLUL-IIl),

124

PR o LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL iN ROMANIA

riiutate!; W, un stilist infocat, a In§elat 0 batrana ~i un infirm, carora le-a luat, pe un pret de nimic, ni
nu vor sa-Ii foCd fotografii pe buletine, spunand cd aceasta este pec:tea ~ui Antihrist {i cd ei mai bine suferd schingiuiri ca bU~tCZl p_ nu se dau in brafele satanei. Nu partieipd la adunarzle Cammului Cultural {i ale Sfotului Popular ii, in gener,!l, SUnt contra regimului nostru2l? . Insa majoritatea lmputernicifilor aratau ca stili~tii se achHa de obli~afiile .~at:e stat in ceea ce prive§te predarea cotelor obligatOI'll, ca pliitesc impozitele §i cii nu s-au constatat manifestiiri du§manoase llo . Ceea ce denuma impu:ernicifii locali In rapoartele lor erau faptele sau ~a~ ~Ifes~an~e care veneau in contradicfie cu legile statutului, In pnnclpal ponul ilegal de uniforma, nefiind yorba de un cult recunoscur, §i construqiile rara autori zatie. Pemru unii impurernicifii locali, pasivitate~ oroanelor in drept fapi de problema stilista era greu de in~eles.

Ne-a mirat foarte mult foptul cd, tras la rdspundere, p~oeu~ rorul fif ~l raiomdui Fdltieeni a indrdznit sd justifiee toate ~e~elt!~ {t abatert!e in legdturd cu procese!e cdlugdrilor sti!zftl prz~ aceea cd a flcut confozie intre cultul cre{tin de rit vecht (ltpovenesc) {i stilifti... Nu mai vorbim eti une!e do.'." Al'hivele Nalionale. fond Ministerul Cultelor. DireCfia de Studu. Dosar nr. I bis11954. tilde 53-56. .'." ~rhivele Nalionale. fond Ministerul Cultelor. [;,,';clia de Studu. Vosal' 111953. f. 58 (Nota informariva a impu ternicitului Regiunii Badiu, 22 VIII 1953). , 22. Arhi.vele Na!io~ale. fond Dosar nr. 111 956. f. 589 (Raporr allmputel'fllCltulUl regional Gala,i din 31 decembrie 1956).

"

125

sare ale ciilugdrilor stili{ti au fost mu{amalizate de la bun inceput, ford ca cineva sd {tie ... Am mai constatat {i un £lIt /ucru, aeela cd, atdt organele procuraturii edt ji cele ale Tribunalului raional {i regional au primit linia de sus ea sa 0 lase mai moale, deoareee a;a a fost atunci linia politicii 22 1. In cursul anului 1956, s-a ajuns la siruafia incredibila ca un grup de ciilugari stili~ti sa-I cherne In judecara pe fostul Inspector general de la Ministerul Cultelor, Gheorghe Lener, acuzindu-I ci Ie-ar fi confiscat anumite acte pe baza cirora oficiau slujbele religioase. Ca urmare, fostul inspector a fost imerogat Ia Procuratura FoC§ani in legatura eu aceste pretinse abuzuri. Atunci clnd Ministerul Cultelor a in~tiinfat Procuratura FoC§ani cii stili§tii nu constituie un cult recunoscut, procurorul a replicat cii nu avea cuno§tinia de acest fapt §i cii a aqionat conform legiim. tn acela§i an 1956, situa~ia a1cituita pe baza rapoanelor lmputernicitilor arata ci numarul total al stili~tilor este de 5134, cele m'ai multe familii aAindu-se in regiunea Baciu, respectiv Suceava. De asemenea, tot pe baza rapoartelor Imputernicitilor locali, s-a constatat ci, in anul 1957, un numar de • 181 de credincio~i stili§ti se aflau in funqii publice (pre~edime de Sfat Popular, pr~edime de cooperativa, director de spital, tehnician agricol), iar 33 dintre ace~ tia raceau parte din organizafiile de baza ale PRM221, '" Ibidem. f. 529 (Referat .1 impurernicitului regiunii Suceava • nr. 1799/13. 12. 1956). m Arhivele Nalionale. ,-" ad Ministerul Cultelor. Pireqi. de=5mdii. Posar ~r: 2 bis 2/1957. f. 6 (Adresa nr. 1157/1957); Ibidem, f. 5. m Arhivele Nalion.le. fond Ministerul Cultelor. P ireq ia de Studii. Posar 2/1 957. f592 (Tabel cu stiliftii /nici afoFi ill fim c/ii publiu. platifi de stat /n 1 septembrie 1957). Ibidem, Propagatori stili/ti

care se afo in organizafiile de bazd ale PRM.

126

"

:

I'

I

PRo LECTOR DR. RADU PETR E MURE§AN

Rapoarrele periodice intocmite de impute rnici~ii 10cali de la Ministerul Cultelor arata ca, in intreaga perioa_ da comunista, adep~ii stilismului au fost atent monitori_ 7A1~i, ca ~i toate celelalre culre din Romania: se cuno§tea numarullor, sirua~ia parohiilor, a manastirHor ~i a schiruril~r, numele persoanelor laice care faeeau propaganda. Intr-un rapon intocmit in anul1981, intirulat Aspecte actuale privind aetivitatea cultelor religioase din fara noastrd, ci~m urmatoarele despre grupar~a anarhied a stilifti10?-24: In ciuda faptului ci existenta ei este ilegalii, aproape toate eele 30 de biserici fi paraelise existente pe raza judetelor amintite au fost in permanenfd desehise, ca fi cele 2 mdndstiri fi doud sehituri din judetele Suceava Ii Neamf. .. Paradoxal este foptul cd, defi aeeasta grupare jiinfeazd ilega£ se menfin deschise aproape toate bisericile, iar pseudo-preofii sdi ojieiaza savicii religioase in public, uneo"; imprimdnd un fast deosebtt, ford a ji stdnjeni,ti in vreun fel de autoritdfile locale. Se men~ioneaza, de exemplu, ci hramul de la Manastirea Slatioara din 1981 a fost serbat princr-o slujba in SQbor, la care au participat 28 de preo~i §i aproximativ 1500 de eredincio~i stili§ti. Persoana Insarcinata cu elaborarea acestui raport era surprinsa ci deplasarea s-a facut nu nuRema rc " asemanaroare - .• I $1 m raporru intitular Masuri fuate de conducerea Bisericii Oru)(u,xe Rom,;,,, ;i de Departamentu! Cu!tefor in anii ]

127

mai cu autoturisme proprietate personala sau eu autobuze ITA, care au circulat normal pe traseul respectiv, ci §i cu autocare apar~inand Oficiului Jude~ean de Turism Gala~i. Tot din rapoartele pasrrate in Arhiva Secretariatului de Stat pencru Culte, vedem ca, in perioada comunis[a, Biserica stilistd avea 0 situatie materialii de invidiat. In 1981, manastirea Slatioara incasa 150.000 de lei/an de la stat doar pentru vanzarea catre acesta a animalelor contractate. La aceasta, se adaugau veniturile realizate din vanzarea de lumanari (existau ateliere de lumanari care funqionau pe langa unele biserici stilisre), precum §i din activitatea de colporraj. Banii erau destina~i , in mare parte, Incretinerii laca~e1or de cult sau chiar realiziirii unor consrruqii noi. De exemplu, la Slatioara, a fost ridicata din temelii, in mai pu~in de un an, 0 noua clad ire pentru adapostirea calugarilor (parter ~i etaj). intrebat de autorizatia de construqie, episeopullor, Cozma Lostun, a raspuns ca nu se pot a~tepta la 0 autoriza~ie, avand in vedere statutul de cult tolerat, ap ca au preferat sa plateasca amenda de 26.000 lei §i sa-§i continue lucriirile.Ridicarea unor loca§uri de cult sau renovarea §i consolidarea celor existence a fost 0 activitate care s-a desfa~urat nestingherit in perioada comunista. Rapoartele se Incheiau invariabil cu remarca efectului negativ al acestor aqiuni asupra cultelor legale, carora Ii se pretinde sa nu execute astfel de lucriiri fara aprobari!.e \lecesare, iar acest fapt dii na;tere fa comentarii potrivnice statului nostru {i incitd la incdlcarea legilor25 • 225 Arhiva Secretariarului de Stat pentru Culte. Raporrul intitulat Grupuri anarhice. Stili,tii, f. 2.

128


.• ,In a~ul. 1989: ~tilismul era 0 prezenra deloc neglija_ bila In pelsajul rehglO s. Cele mai pllternice centre stiliSte se allau in continuare in Moldova §i Dobrogea. Astle!, in zona Falticeni, existau 2 Proropopiate: Rada~eni ~i Dragu§eni, 3 schituri -Ia Bradirel (40 de vie[uitoare), Bobo_ . ceni, com. Boroaia (14 vieruitoare), Paiseni, com. Cornu Luncii ~2~ ~e vieruitoare). La Radii~eni §i Ra§ca, stili§tii aveau Clmmre proprii, in timp ce, in celeJalre localitati inmormantarile se faceau in cimitirele parohiilor ortod~~ x~'. Cu prilejul sarbatorilor Na~terii Domnului, preorii snll§tJ mergeau cu ajunuP26. • ,In !~d:rele Bdila §i Galap, existau cca. 800 de stili§ti raSpandl[1 In 9 localitari, din care peste 90% se aRau in Furceni, Condrea §i Lie§ti. Cei din Furceni §i Lie§ti erau deserviri de pr. cilugiir Patr~cu Matei, ajutat de pr. Culache Ion, hirotonjt in 1967 de episcopul Victor Leu 227. Cei din Condrea 11 aveau ca preot pe Machidan Mihail, hirotonit la Slatioara de Silvestru Onofrei 228 • In Constanta 226

, ' -

A h' I S .r I:e e. ec~etariatului de Stat pentru Culte, Rapartul In-

spectorarulul temartal pe judefele Suceava $i BotD$ani, nr. 682/]3 decembrie 1989, f. 2. 217

Preatul Victor Leu, fiul Arhiereului Grigol'ie Leu Baro$:inea-

~u: a. fuglt din Romania $i a fast hiratanit episcop la Viena, in impre!uran COntroversate, pentru romaniidin exil. Validit.rea hirotaniei III eplscop a suscirat $i continua Sa suscite multe dezbateri. Conform lucriirilor apalogetice scrise de nepotul sau, Vicror Leu ar fi fost rapit de KGB, dus la Moscova; wndamnat la maane in Rc,.,...ania $i e1iberat ";:~':. ' In 1964. A murit in 1978. Vezi Paul Leu, Episc~Pi romani raPl(1 de KGB, Fundafia Episcopul Grigore Leu, Bucure$ti, 2005; Cornel Leu, ,C;:rttll Epicopilor Cn:ciafi, BucurC$ti, 2005. . ArhlVele Secretartatulul de Stat pentru Culte, InspeclOratul TemorIal pentru Judefele Briiila $i Galafi, Informare cu privire


129

centru stilist se alla la Medgidia (cca. 20 de persoane), :ndus de David Dumitru (hirotonir de Evloghie Op), .taf}'n j'uderul T ulcea ' sdlismul se concentra In comune, Ie Izvoarele (20 persoane), Isaccea (6 persoane), Tulcea (4 persoane)229. in juderele B~u §i V~a~~ea, s.tili§rii .erau~.mati la 1380 de persoane, In 10Calrtaple Paune§tJ, MOVIn , ., . La p. . l'r Mirce§ti, Vanatori, Rtigine~u, Campun. aunqu, l)a, . •, . . d' . 2.10 xisra 0 biserica improvIzara m magazla unul cre melDS . e d . In concluzie, putem afirma ca; In perioa a comUnISta, Biserica Stilista ~i-a continuat nestingherit acrivi rarea. serie de manifescari lncalcau legislaria in vigoare: a nu se savar§i slujbe teligioase in afara bisericii - or, la hramurile de la Slatioara, organizatc In curtca manasririi, participau mii de oameni; prozelitism religios In contexrul In care rapoartele lmpurernicirilor locali indicau nume concrete de persoane care faceau propaganda ~i agitau spiritele; construirea fara aprobare; cazuri cand ~efii posturilor de mili~ie, cadre didactice, pre~edinri CAP, organe de conducere juderene ~i centrale sum srili~ti sau din familii de stili§ti; port ilegal de uniforina; injurii Ia adresa Bisericii Ortodoxe Romine etc. Consideram potrivit sa lncheiem cu observariile Diac. prof. dr. Perre I. David, referitoare la sirua~ia srilismului in timpul comunismului: Este interesant sa remamim ca autoritdfile comuniste ale Sucevei aplicau "decretul" (41011959)

o

fa evolttfia actualti ti ;:,mpiirii stiliste in jude,ele Galari ji Briiiu., nr:' . 215/11. XII 1989. '" Arhivele Secretariatului de Stat penrru Culte, Nora nr. 7911 1. 12. 1989 a lnspectoratului Teritorial al judefelar Canstanfa $i Tulcea . '30 Arhivele Secretariarului de Srat penrru Culte, Inspectorawl Judefelor Buziiu $i Vrancea, Nota 266/14 decembrie 1989.

130


numai pentru cdlugdrii ortodoCJi, cei stili/ti iii continuau aetlVz~atea fll.a RdfCa, /i I.a Sldtioara, prosperau... Da! Dar aici se gaseau rezervele de carne, branzeturile, mdslineLe trl'mz" e d +;. .. ". L ' e ,'.!,Ufll zerusa imiteni ii athonifi, pdfkovqi ii kieveni... ii tonte mult-folositoare pentru gospoddria de partid Suceava. Amt de persecuta,ti, erau stilijtii, incat to,ti ierarhii lor, in perioada 1960-1980, IF petreceau verite I.a Athos sau lerusalim, la Sinat sau I.a Moscova, pentru "pocdintd"2.il!

ADDENDUM: Dialogul intre Biserica Ortodoxi!. Romani!. ~i grupi!.rile stiliste

~ucure§ti, 19 Octombrie 1950 Inalt Prea Sfinfite Sriipane, . Eu, mai micul intre monahi, cu numele de MacafIe Neaqu, avand metania pusii in schitul Sf. Gheorghe dm raza co.munei. Copiiceni, judo I1fov, fadnd parte din cul~ul cre§rm rradlfionalisr, in cali tare de starer al acestui sch~r, ~rezint Inalt Prea Sfinfiei Voastre, cu sU~USii smerellle §l durere in sufiet, urmiitoarele.

.~ergand

eu, rnai sus-numirul, printre randurile cre§tJlll~or din Culrul Tradifionalist §i Pravoslavnic, am pur~t .sa constat ca se giisesc printre dan§ii mai multe deosebm de,vederi. Prin care anumire grupiiri nu se ana departe 'C"-• . de a face un ire cu IipoVei1• 'I"•.-t~ ~ ucru care m-a racur sa pnvesc cu multii durere toate aceste chesriuni §i ca sa Di f d .. ~~. pro. r. Petre I. David. Timpul. ea 0 neeesitate a infelegem mmunii creftine, in BOR 0.. 7-12 (1994). p. 294. nota 26. 231

131

se poad (ilizibil) 0 mrma care de altfel este credincioasa, dar Iipsira de piistori ierarhici. Deci plec sufleml §i con§riinF mea carre buniitatea Inalt Prea Sfintiei Voasrre, ca sa tindeti 0 mana de ajutor ditre ace§ti credincio§i, ca sa nu-§i piece pa§ii lor carre alte ciii liimralnice fad de biserica mama. Deci vederile m~le §i inca la 0 buna 0 buna parte din credincio§i sum urmatoarele: Ca Inalt Prea Sfintia , Voastra sii-ti , dea consimtiiman, ml spre a vii cere credincio§ii no§tri persoana unui preasfintir mitropolit de sub piistorirea Inalt Prea Sfinfiei Voastre, la care vor avea dan§ii evlavie. PemfU ca aceasta persoanii sa Ie sfin}easca un episcop, dintre dndurile preoti/or, inclusiv monahilor lor, care va fi considerat acea , persoanii demn pemfU aceastii treaptii, fiind verificat §i de Sf. Sinod, dad l§i va avea calitatea §i meritele pemfU aceastii Inaltii misiune. ~i prin aceastii lucrare siivar§ita, urmand ca wate ramurile deosebite, dinrre randurile credincio§ilor de stil vechi, sa se unifice Intr-o singurii forma de a§ezamanr §i 'ca epi- ' $Copul ce va conduce destinele lor sufletc§ti sa fie trecm in. comroalele §i ocirmuirea Sf. Sinod. Avandu-§i cu deosebire randuielile de slujba §i posturile, aut cit §i sarbatorile, pe stilul vechi, 3§a cum este preferat de dan§ii. ~i prinaceasta nazuiesc ci se va face 0 stransa armonie suflereasd §i duhovniceasci inrre randurile noastre §i biserica oficiala. Scofan-du"&-ffi.acel~i fimrii-€~i mai SYS adtafi-diDlrnf. 'sui care se vede pus inaintea lor. Sfar§ind, 3§tept avizul Inalt Prea Sfintiei , Voastre, eu, mai micul imre monahi, Macarie Ncaqu .. Sf. Manastire Slatina 25 august 1954

132


fnalt Prea Sfintite Stipane

In

execurarea ordinului IPS Voasrre nr. 6387/]954, m-am deplasar in ziua de 20. VIII. 1954, impreuna cu pp CC Ieromonahi Arsenie §i Anronie de la manastirea Slarina, la m-rea Slarioara din raionul Filriceni, care fine de Grupa-

rea ortodoxii de stil vechi din Republica Popularii Romdnii. Dupa ce Ie-am expus obiecrul vizirei noastre, saristacufi ci memoriul lor din dara de 12 iulie a.c. a fosr luar in considerafie de IPS Voasrra, s-au declarar de acord a susfine 0 discutie referiroare la problemele ridicare in acel memoriu. Din parrea lor au condus discufia Dionisie Hugeanu, fost pana in 1949 ierodiacon la Manasrirea Neamfu, dupa marruria lui carerisir §i rrecut la srili§ri, §i Glicherie Tiinase, stilist cunoscut inca din 1924 §i actualmente sraref al m-rii Slatioara §i actualmente §ef al unei insemnate faCfiuni stHiste din fara. Au parricipat la discufii §i alIi viefuitori din m-rea Slatioara. Discufiile au durat aproape 8 ore, dezvoltiindu-se §i concentrandu-se In jurul urmiitoarelor intrebari . §i raspunsuri. Intrebare. De ce ati inaintat acest memoriu ? (E yorba de memoriul Inregistrar la Administrafia Parriarhala sub nr. 6387/28 iulie 1954). Se pare ci dorifi unitatea Bisericii Orrodoxe §i IPS Patriarh ar fi foarte bucuros sa COllState intrarea dvs. in ascultarea Bisericii Ortodoxe canonice. In memoriul acesta, Dvs. fiU afi precizat cum vedefi realizata Ul':-ctea Bisericii Orrodoxe §i de aceea IPS p~triarh ne-a trimis sa va intrebam asupra acestei chesriuni. Riispuns. Noi am dori ca Biserica oficialii sa studieze problema revenirii la stHul vechi, pentru ca acesta este


133

stHul adevarat. StHuI nou esre carolic. Dad insa Biserica oficiala, din morive lume§ti, nu poate face acesr pas, cerem: Nu vrefi sa venifi la noi, nu venifi, dar - §i acesta a fosr scopul memoriului - nu ne punefi piedici .•Dafi-n.e o mana de aj utor sa obfinem recunoa§terea de carre MI~ nisrerul Culrelor. La urma urmei suntem tori orrodoql §i rrebuie sa ne ajutam in lupta Imporriva ca~olicisn:~lui. Noi am fost la roY. Gheorghe Gheorghiu-De) cu 0 Zl lllainte de a ni se darama crucile de pe biserici, era acolo §i Ministrul Cultelor, §i toY. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a exprimar di rrebuie sa fim recunoscu\i porrivir Con:tituriei §i Legii Culrelor. Cand ne-am dus a doua oara la Minisrerul Culrelor, pardi diavolul ar fi rasrurnat rotul, caci Minisrrul Culrelor ne-a spus ca intrud.r suntem tofi orrodoqi, chestiunea noasrra rrebuie rezolvaci de carre Pacriarhul Bisericii Orrodoxe oficiale. De aceea ne-am adresat Parriarhului Bisericii oficiale, sperand ca va declara ca nu are nimic impotriva rec~.noa§~ terii noastre. Trebuie sa finefi seama ca suntem stra)en al hotararilor inainta§Hor no§tri §i orice s-ar Intampla ramanem pe acest tagJ§. Nu silim pe nimeni sa vina la noi, d~r cerem sa ni se dea dreptul de a trai §i de a ne orgalllza \tber. Destul am fost prigonifi 30 de ani de puterea de star §i de Biserica oficiala. Biserica oficiala ne-a consid.e~at In.rotdeauna foarte periculo§i pentru ca suotem tradlfJonalt, §i se temea sa ramana tara credincio§i. _Sper~m.ca az~ Bise- . rica oficiala: vafill' oi Inrelegatoare. Transmltep Patnarhu- . lui §i Sinodului bucuria noastra ca in sfar§it s-a stabilit un contact iotre Biserica oficiala §i noi. De mult am a~teptat aceasta c1ipa. Sa se studieze problema re1ntoarcerii la stilul vechi. Noi va primim cu bucurie.

..•

1 .'.' 1-

'.-:

134


Delega\ia noastra subliniaza grija sri!i~tilor de a face front imporriva carolicismului, dar i~i exprimii convingerea d. acest front nu ar putea avea actiuni folositoare decat sub Indrumarea Sf Sinod canonic;i de aceea invitii pe dlugarii stili~ti sa se hotarasd sa tread ei in asculrarea fa\a de Sf Sinod. Raspuns. Asta nu 0 putem face (cofi stili§tii aprobii vOcifcrand). N()i suntem cu adevarul §i nu infelegem sa-l ciildm. Sinodul roman a indlcat hotiirarile de la Niceea in privin\a s"tllltelorPa$ti, ale drui hotarari nu pot fi indlcate cu niciun chip, iar prin schimbarea calendarului $i serbarea Pa~tilor pe Sti! vechi, s-a scurtat postul Sfinfilor Aposroli peste hotarul Sfinfilor Parinfi, ceea ce inseamna d Sfinfii Parin\i sunt calcafi in picioare. N oi ascultiim de Sfiri\ii Parinfi nu de astronomi, nici de ierarhi care incalca hotarariIe sinoadelor. Numai daca un Sinod ecumenic ar horari schimbarea calendarului §i dad COata Orrodoxia ar adopta calendarul nou, numai atunci §i noi am face pogoramant. Dar a§a? Rusia e pe vechi, IerusaIimul, Bulgaria, Serbia, Sfantul Munte. l ar romanii;--pe--nou. Noi riu suntem in afara de Bisericii. Cea mai mare parte din Biserid e pe sti! vechi. Parimele arh. Cleopa, in riispunsul sau, arata d Sinodul din Carragena (418), prin canonul 55 (60), !asa Bisericii Iibertatea de a se ad una §i hotari in fiecare an data Pa§tilor in funqie de noile realita\i impuse de schimbarea calculului pascal evreiesc. Citire, acescuicanon de carre par. Cleop;; .;- wlrnit nedumerire printre stili§tii care au evita~ sa continue discufia pe aceste temeiuri. In continuare, stili§tii intreba de ce s-a revenit la Pascali a veehe. Ce ne facem atunci eu postul Sf Aposcoli,


135

care uneori ramane prea mic, alreori este chiar desfiin\at. CaJdim hotiirarile Sf. Piirinfi. Aceasta nu 0 putem face. Par. Cleopa lamure§te d s-a primit pascalia veche pentru pacea §i unitatea Biseri~ii, aceasta fi.ind mai important decat pdndirea zilelor F a vremtlor, lar problema postului aeestuia, ea §i intreaga eh~s~1U~e a calendarului, nu este 0 ehestiune de dogmatlea, CI de calculare a timpului, care nu face din eei ce au indreptat calen~arul ni§te schismatici, cum numesc stili§tii pe ortodoql. Dc altfe!, §i eelelalte posturi au suferit schimbari in decurs~I vremurilor, fara ca pentru aceasta Biserica sa fi fost conSIdera(a schismatica sau eretica. IUspuns. Nu noi va numim schismatici, ci Sfin\ii Parinti, spune Glicherie. ~i daca nu reveneati cu Pa§tile pe vechi era sa fiti eretici, cum ati fost din 1924 pana in 1929. In privi~p revenirii la Biserica Orwdoxa canonica, wti stili~tii declara ci nu poate fi yorba de aceasta. Nu pentr~ aceasta au scris ei, ci pentru a erece Biserica oficiala pe vechi sau macar pentru a nu fi impiedicafi sa fie recunos1- - r1 cumtFit-deMinisterutCtilrelorllae ceTel"alte conlcsiuni. Intrebare. ~i daca v-arreeunoa§tc, einev-ar fi ierarh? lUspuns. Episcopul nos(ru canonic sa fie hirotonit de un episeop pravoslavnic din strainatate. Sa ni se deschida poqile Rasiiritului. ., Intrebare. Dar dad patriarhii RasarituIul, care, In carile lor, fin pe stilul vechi, ar trimite scrisori prin care ~-ar sHitui sa ascultafi de Sjrqdul Roman, ce ati face? Raspuns. Credem ci Patriarhii Riisaritului nu v~r da aceste scrisori. ~i chiar dad le-ar da, nu le-ar da dm convingere, ci din prietenie pentru Patriarhul Justi~i an. Acestea-s chestiuni de rela;ii internaflonale, nu din

136


credinfa. Patriarhii Rasaritului, in loc sa dea scrisori s' schimbe stilul la ei acasa. Dad POt, de ce nu o. fae?' P; scris~ri nu ne bizuim noi. Canoanele comeaza. . Intrebare. Dar dad patriarhii Rasaritului care tin de vechi ar da totu§i asemenea scrisori, ei ar fi schisma'tici? . Raspuns. Se infelege. Intrebare. Ei bine, ailari d aceste scrisori au §i fast d~te ..~a ~~~sfat~irea de la Moscova din 1948, tOfi patnarhll Rasamulul §I insarcinarii lor au semnat 0 hotadre prin care clerul §i credincio§ii din fiecare tara SUnt datori a 'serba dupa calendarul adoptat de Sf Sin;d al Bisericii res~e~t!ve (Ii se arata hotiira.rea de la Moscova din 1948, tipama In vol urn uI 30 de zile in URSS). $i iata chiar Biserica Orrodoxa Rusii din Bucure§ti, in care superiorul Bisericii Ruse confirma cde mai de sus. De aici se vede d problema cale.ndarului nu este 0 problema de dogma §i a tine pe vechl sau pe nou nu inseamna a ddea din Ortodorie dar a nu asculta de Sf Sinod inseamna a ie§i din randuia~ la Bisericii Ortodoxe. Dad. am Ii cu adeviirar schismatici sail ere~ici, pattiarhul §i mitropolifii §i preorii no§tri nu ar pute~ IIt~rghisi §i nu s-ar putea imparta§i impteuna la Ierusalun, In Constaminopol, in Rusia §i in Romania, cum ~ fost cazul in anulI934-1948, 1951 §i in dte randuri, cu pri!ejul vizitdor de arhierei straini in pra noastrii. Chiar si in anul acestava veni la Ia§i IPS Patriarh al Buloariei ca;e ~a s~ti!i la hramul Sf Parascheva. Or, ace§d iera;h-i. s~inii" III rar~Ie fo.r, fin pe sri! vechi §i iatii d. au ?mparrii§ire din ,.:e1a§1 pom cu noi, §i ar urma ca dupa canoanele 10, 11, 45, apostolice, daca noi am fi schismatici sau eretid sa cadii §i ei ~ub osanda de schisma ori erezie, ceea ce, d~pa cum vedep, nu se inrampla. Ce spunefi des pre acest lucru? .


137

Raspuns. Canoanele nu permit aceasta. Patriarhul Rusiei §i ceilalfi nu au racut bine. $i aces tea sum chestiuni de relafii internafionale, nu de credinfii. Noi ne tinem de credinfii §i ramanem pe vechi orice s-ar intampia. Patriarhul Rusiei §i ceilalri la ei in rad de ce nu se . dau pe nou? . Intrebare. Ei bine, cum socotifi dvs? ParnarhuI Rusiei e bun §i va sprijiniri pe el cand rine pe vechi, dar acela§i patriarh nu mai comeaza cand de pilda permite unei biserici ruse§ti cum e cea din Bucure§ti sa fina pe nou. Atunci faceri din el un supus al unor a§a-zise relafii internationale. E cam confuz §i dubios. , Raspuns. A§a este, cine nu §tie! Ei, a§tia mar~, sum prieteni, §i ca sa se sus\ina i§i scriu scrisori ~i din pnetellle i~i fac voile unii altora §i calcii pe Sfin~ii Parinfi. . • Ultimlil cuvamul al stili§tilor a fost acesta: Ramanem ClIm suntem. Oritrecefi fa noi, ori nit ne impiedicafi reCllnol1jterea. Inalt Prea Sfin~ite Stiipane, Aceste intrebari §i riispunsuri, care rezuma in ceea ce prive~te raspunsurile cu cuvimele exacte ale s.tili~~ilor intreaga discu~ie, mult mai ampla, aratii clar atl~udl~ea lor fata de Biserica Ortodoxa. Orice incercare de dlscupe ~l d~ intelegere cu dan~ii pe pozi~ia pe care se aila in prezent ml . . se 'pare de prisos. Logica cea maLelementara.n~are.t[~~_ la ei, ~i de clr..e ad am !ncereal sa 0 inuebuin~am pemru lamurirea problemei intr-un spirit mai larg cre§tinesc, cu exemplificiiri din istoria Bisericii §i din Tradi~ia o.rrodoxii: s-au dovedit absolut neprimitori §i intunecap. ~tJu una ~l buna: nu-i intereseaza nimic, nid astronomie, nici sinod,

138


ei sa se respecte hotarariJe sinodului de la Niccea. Pentru aeeasta pot muri eu u§urin~a . SUnt ni§te fanatici. Problema calendaruJui la m-rea Slatioara e 0 problema de ignoranfii la cei mai mulri §i poate §i 0 altfeJ de problema: m-rea aeeasta, ca §i altele sriliste, adapostt§te pe unii oameni compromi§i, exdu§i §i caterisi~i din Biserica Ortodoxii pentru delicte comune, §i act§ti oameni se ascund dupa acest paravan de evlavie calendaristidi., menfinandu-§i as[fel 0 situa~ie personala care altfe! ar fi pierduta definitiv. In privin~ aceasta, poate ci ar fi indicata 0 ancheta discreta care sa stabileasci adevarata identitate morala a fieciruia dintre ei. lar o masurii canonica in primul rand §i alta administrativii in al doilea rand se impune cu necesitate impotriva lor, deoaeece ei, abuzand de costumul monahal §i preoresc §i de calitatea pierduta de Iiturghisitor, in fara poporului fac 0 staruitoare propaganda impotriva Bisericii Ortodoxe canon ice, dedarand-o schismatica, compromisii; reboteau, recununii §i cu argumeme U§oare §i eu prestigiuJ preo~esc in§ealii evlavia credincio§ilor §i produc multa riitacire §i in§elare. " In incheiere, adaugam cii pemru buna cuviinta a acestui rapon nu ne ingaduim sa redam aici tOt li~ba jul polemic, plin de insulte la adresa chiriarhilor§i a Sf. Sinod', limbaj care nu ne-a dovedir dedt ura lor fara de " Biserica Ortodoxa §i conduciitorii ei, pc care 0 numesc mereu nu Biserica Ortodoxa, ci numai Biserica oficiaia. La despaqire, cuvantul ultim al de!egariei noastre a fost un nou indemn pentru intrarea in ascultare, singura "cale de impiicare cu sine, cu Biserica, Cll ~emenii.

AI Inalt Prea Sjinfiei Voastre smerit ascuftdtor Arhimandrit flie Cleopa

STiLlSMUL iN ROMANIA

139

Sursa: Arhivele Na~ionale, Ministerul Cufte/or. Direetia de Studii. Dosar nr. 1 bis11954, f. 38-43. , DepartamentuI Cultelor Raportor Mircea Naicov INFORMARE 7 august 1957 " Asdzi 7 august 1957, orele 9 a.m, s-a prezentat la sediul Mitropoliei Ia§ilor 0 delegafie de stili§ti compusa. din urmatorii: 1. Moglan Nicolae din Miilini, raionul Fiilticeni 2. Mo§neagu Gheorghe - Fantana Mare 3. Sandu Petre - Riidii§eni 4. Petre Cozma - Bradirel 5. Costache Corduneanu - Boroaia 6. Tiinase Gheorghe - Sliitioara 7. Alexandru Siiftian - Boco;!.ia 8. Gheorghe Savel- Hartop 9. Siivoaia Emanuel- Hangu, raion Ceahl:iu 10. Urzicii loan - Yanatori, Targu Neamf 11. Vasile Buzdea - Brusturi, Targu Neamr 12. Bejan Constantin, Ba~, Targu Frumos " Delegaria stilista e compusa numai din laici, nepre: zentandu-se niciunul din c1ericii specificari In nota adusa " de cetii~eanu Moglan Nicolae la Departament. De asemenea, nu au venit insori~i de juri§ti, a§acum spusesed ip nota depusa de departamento "-'.' ".. La discutiile care au avut loc lntre orele 9-14 ali luat " parte IPS Dr.'Justin Moisescu, PC Vicar Const~nt~n N~ nea, PC Preot Scarlat Porceseu, consilier eparhIal, Iar dIl1 partea Deparramentului, subsemnatul.

140


Delegafii inifial au incercat sa faca discufii pe tema religios-calendaristica cu IPS Justin, venind in sustinerea tezei lor cu argumemele deja cunoscute de Depart~ment, ca: problema posturilor, invocarea Pidalionului, respecta. rea calendaristica a unor sfinfi. Ca argumem special, stili§tii au adus motivarea ca menrinerea lor la calendarul vechi nu se datoreaza vreunei incaparinari, ci respectarii tradiriei religioase in care au fost crescuri de striimo§i peste veacuri. De asemenea, stili§tii au invocat faptul d. in URSS, Bulgaria, Iugoslavia etc. se menrine calendarul vechi. La to ate susrinerilc au dat explicarii ample IPS Dr. Justin Moisescu, care le-a riisturnat Wate teoriile §i i-a indemnat in mod pa§nic sa se reincadreze in disciplina BOR din care fac parte. S-a vazut din discurii ca majoritatea dintre ei fac confuzii grave de natura canonica religioasii., susrin teorii neadevarate, ca aceea ca imre BOR §i Vatican ar exista un concordat §i ca aprobarile date de fostul Minister al ~ultelor de dinaime de apariria legii din 1948 sum ind. .in vigoare §i ca acestea ar constitui cadn:llegal al bunei lor desfli§urari. De asemenea, stili§tii au sustinut d~schis cli ei sum .. iegali {i cii. menriunea de combat~rc a lor c5te nascocirea unor anumiri preori ai Bisericii Ortodoxe, de aceea parea d. ei se pIang mai mult impotriva acclor preofi pemru greutarile ce Ie fae. IPS Dr..bstin Moisescu le-a R,f~~izar erezia in care au cazut §i faptul ca ei sum credincio§i ai Bisericii Ortodoxe care au inciilcar gray disciplina bisericii prin nascocirile pe care Ie-au adus cu privire la unele pracrici religi. oase privind cinstirea sfinrilor §i a unor sarbatori.

141

S-a flicut de catre Mitropolitul Justin porrretul conducatorilor lor, in special allui Cordun §i Ora Evloghie, Ii s-au aratat delegarilor declarariile de supu§cnie ale lui Cordun fata de Sinodul Bisericii, Ii s-au aratat de asemenea lipsa d~ temei juridic al existenrei lor, precum ;;i fapwI ca sunt jecmanifi de carre anumiri indivizi interesari materialice§te in aceasta problema. Cu excepria cerareanului Savoaia Emanuel ~in. c~ muna Hangu - Ceahlau, care s-a adeverit a fi u~ md:r)lt SllStinator al stilismului, restul delegarilor au lasat sa se im;evada ca i§i dau seama de injustetea funqioniirii lor §i ca ar doti 0 cat mai grabnica incadrare in disciplina Bisericii Ortodoxe. In propunerile pe care Ie-au flicut, Mirropolitul Justin a fost de acord ca sa Ii se dea un episcop, preoti care sa Ie slujeasd.. Au cerut de asemenea lamuriri cu privire la existenra viitoarelor lor functii in bisericii, lamuriri asupra situatiei viitoarc a schituril;r §i bisericilor stiliste, precum §i a personalului lor deservent. Din discutii a reie§it clar ca delegaria a constituit un (ilizibil) pe ca;e conducerea de la Slatioara a flicut-o la Mitropolia BOR in legatura cu eventual a intrevedere pe care de altfel au solicitat-o intre Mitropolitul Justin Moisescu §i presupusullor conducator Glicherie. . .. Cetateanul Mo§neagu G:h, la sfir§itul dlscuplior, a propus r:'~ Mitropnlit Moisescu sa-srirrtrevadi e.G; Glicherie la Slatioara. Li s-a precizat cii aceasta intrevedere nu poate avea loc decat la Re§edinra Mitropolitana din Ia§i. Stili§tii au declarat la plecare cii vor supuneconducerii lor toate elementele noi cunoscute in legatura eu

142

!, II ,: .i

,

,


MURE~AN

funqionarea lor §i vor lupta pe de 0 pane pentru lamurirea macar in pane a credincio§ilor lor. Ei au dedarat ca vor intocmi 0 nota de amendarnen tc pc care apo! sa Ie supuna cuno§tin~ei Deparramenrului ~i care ar 'constirui ideile ce VOl' forma obiectul discuriilor ce ar urma salie intre Mitropolitul Justin §i condu~erea . lor in vederea unci reglementari a situafiei. Subsemnatul, 1n cvvantill pe Care I-am luar, Ie-am vorbit despre cgalitinca cultelor religioase de la noi din Fira, liberratea: acordatii cultelor §i Ie-am precizar ca fafa de rnarturisirea de credin(a pe care ei au depl!s~o anterior la Departament, ei nl! au fost aprobafi cult apane, ci incadrafi 1n BOR. . Le-am aratat politica constfucriva a regimului nos(fu, precum ~i tulburarile pe care ei ie fac in aceasta perioada in anumite zone din pra;§i Ie-am rec~mandat sa se incadreze in legalitarca religioasa .a Bisericii din care fae parte. Director Miccea Naicov .

IV. Dezvoltarea stilismului dupa 1990

1 .. Grupari stiliste care activeaza in Romania Acrualmente, in Romania exisra mai mulre grupari stiliste, cele mai cunoscure dinrre acestea liind Biserica Ortodoxii de Stil Vechi, cu sediul !a Sliitioara, condusa de mitrop~litulV1asie Mog~.rzan; gruparea care-i are ca !ideri pe etJiscopii Gheronrie §i Casian; fraqiunea lui Cozma Los;un, precum §i 0 alra grupare tradi~ionalista cu sediul la Copaceana-Vaslui. eozma Lostun, episcop al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi cu sediulla Sliirioara (1978-1985), nu a fost de acord cu comuniunea intre Mitropolia de la SJatioara §i mitropolitul Kiprian de Oropos §i Fili, considerat eretic §i rnodemisr, cuJIlulliUne reahzata III anu! 1984. tn ace13§i an,. a izbucnit un incendiu la manastirea Slatioara, care a misruit cateva cladiri, iar Cozma Lostun a fost acuzar dar fi pus focul deliberat. Intre 1985-1989, episcopul Cozma a fosr suspendat din orice activitate de conducere, iar in 1992 s-a separat olicia! de Slatioara, intemeind o grupare stili'tii dizidentii. . : In anul2000, gruparea lui Coznd Lostun a inccrcat sa intre in comuniune cuAdeviirata Bisericii Ortodoxii din Grecia (fvr\Ula OQ80b0t;a<; 'EKMTjUla 'If]c; 'EM6:boc;)"12, 212

http://genuineorthodoxchurch.com/; www.churchgoc.org.

144



145

aflata sub omoforul mitropolitu!ui Kirykos de Mesogia ~i Dambovita §i Biserica Izvorul Tdmdduirii din Bucurqti, Lavreotikis. Astfel, intre 22-27 noiembrie 2000, 0 delega\ie pastorid de parintele Av8 q.lOe;; M.TCEUlQ234. . . a fVTjuia 'OQ86bol;oe;; 'EKMTjqia TIie;; 'EMaboe;; s-a aflat Dad ne Intoareem la Adevarata BLSerzca OrtodoIn Rom~nia pentru a eereeta situaria aeestei grupiiri stiliste, xii din Grecia (fvl)oia Dp866oE,oe; EKKAl)oia 'fije; adudnd urmatoarele doeumente: manurisirea de eredinra a 'EAAC\:6oe;), observam ca, aetualmente, in sinodul aees. lui Cozma Lostun, 0 istorie pe scurt a stilismului.in Romatei grupari stiliste, se afla doi pseudo-ierarhi rom~ni, re:. nia, prectUn ~i scrisoarea lui Lostun citreKirykos, prin care speetiv Casian, Mitropolitul IaIul~i, Moldovez IZ a,l zntregz~ cerea episcopi, antimise, mir ~i mo~te (seriware 24 noiemRomdnii (MTjTQoTCoMTTje;; 'Iaatou, MoAbauLae;; Kat hrie 2000), Sinodul ~i-a exptimat ~ll1umite rezerve far} de TCaaqe;; POUflaVlae;; KauuLav6e;;) ~i Episeop~1 Vranhirotonialui Galaetion Cordul1,insa a hoddt ci Loslun nu eei, Gheromie CETClUKOTCOe;; BQaYKwe;; rEQovnOe;;). este nid creric, data !lind marturisirea lui de credinra, nici Pe site, purem ehi d aceasta faqiune stilisra romaneasca schismatic, pentru cii, in 1992, s-a despaq:it de iera;'hia de a aderat la Adevdrata Bisericd Ortodoxd din Grecia in data 1a Slatioara;l'. Cu toate acestea, dill motive pe care nu Ie cude 19 aprilie 2008 215 , Tot de pe site-ul in limba greanoa§tem, aceasta unlre nu s-a reaIizat. d afliim ~i faptul ca aee~ti ierarhi romani i§i revendica Conform informa\iilor pe eare le~am gasit pe insuceesiunea de la Victor Leu, eonsiderat primul episcop ternet, gruparea lui Cozma Lostun ~ intrat imedi
23.l

~edinp din Sinod 15/28 decembrie 2000, http://www.chur-

chgoc.orgl epkirykos/ archio nip rot_166.h tmL

impata\i Constantin ~i Elena -loc:Gane~ti, judo Ia~i; ~ar~hl~ ~a~teru Domnului - loc. Ioscani, judo I"{ii; parohia lzvorul Tamadml'll - loc. Movilip, judo Vrancea; parohia Sf. Arhangheli - loc. Anghel~ti, judo

146

PRo LECTOR DR. RADU PETRE MURE §AN

147


.!n documenrele de arhiva, am gasit mai mulce morn ale credincio§ilor stili§ti din zona Furceni-Mo :ta, redacrate dupa 1990 ' VI11, ". ' In care cereau sa fie recunosc . ca asoclatle rellgioasa Nu
In 1994, un grup de credincio~i pe stil vechi din Furcenii Noi, judo Galati, solicitau lamuriri Parriarhiei in legatura cu mi§carea stilisra de la 51iitioara, intrebind dad aceasta se constituie inrr-un cult legal §i dad ierarhia acesteia este canonica: Vrem sa ne rdspundeti

rr: 0

care cdu~anld sa 0 anihileze pe cealalta, dar nu df:.e%a;;p'~:~ zntermeulU organelor de star18

Vrancea; manaslirea Sf. Aposroli Petru i .. . Vrancea' schirul ·Sf. N' I I . § Pavel - Ioc. Movdlfa, Jud. , 2J7 A h' S .lcoae-ocR . . "gllle$II,"JUd. " vrancea. r Iva ecrer3naruJui de Stat unui g""p de (redillcio i sd'" pentru Culte, Memol'iul 422a1573/27.05). 1 11;11 dm (omUn" Iiqti, judo Galari (nr. 2J8 'f,or pcntru ace I an se con semn fami{ji de sriJi"j SUnl dl·.' ' d . a ca, 10 sawl Lie§ri, ceJe 40 de y VI2are to o r'; g -' d' de SIalioara Impre J - . rup.n, una mtre d e linand , una eu preolu Co d h N' ' inceput consrrucda unej . b' " n, u~ac e lColae. Aceas-ta a pentru care nu .;e niciun d~~n~~ chl.r In cenltul JocaJilarii, dar a lerenuJui A do p bare $1 OIel acte de propriera!e . u. grup.re a JUI M' PCuJache Ion §i Cerbu Gheor' he i lila ."~ra~cu, are ca preori pe pe 0 propriera!e panicuJ.ri. g § se .duna Intr-o capela consrrui!a v

n;;;

•

clar daca cei de la Sldtioara sunt legalizati in aceste ran" guri canonice sau sunt pe cont propriu Ii se duce lumea in eroare. Sum sau vor fi legalizafi ca un cult religios legal in Romania sau foe numai 0 propaganda ilegala? Aceasta propaganda 0 due ~i cu rudele noastre de prin Buzdu ji prin alte pdrti ~i lumea nu {tie ce sa mai creadd (Adresa .

5291/22.07.1994). in sfir§it, exista 0 grupare care se intituleaza Biserica Ortodoxd Tradifionald Romaneasca, condusa de Serafim Vasluianul, episcop al Vasluiului, Vicar al Arhiepiscopiei Ucrainei ~i al Republicii MoldolJe, cu sediul in manastirea 5f. Gheorghe din Copaceana, comuna Falciu, Jud. Vaslui219. Serafim a fost hirotonit in 2010, la Zaporoje (Ucraina), de carre Sfontul Sinod Ortodox Rusesc, condus de Damaschin, mitropolitul Moscovei Ii intregii Rusii, care pretinde d Se aflii in comuniune cu .ultima Ierarhie cano-

nicd ce a mai ramas dupa caderea ma'refului ROCOR in erezie, ca ierarhii sai sum urma§i ai Patriarhului Tihon, ai Sfintilor Ierarhi Fiiarer §i loan Maximovici, §i

ca me

singura Bisericd. ce pdstreazii. succesiunea canonicd ~i ford ab.:tteri de fa Sf Ier. Tihon. 0

239

.

.. . .

Despre aceast.a grupare stilist~ exista mai multe arricole In

pres. loc.la ~i centr.lii, dilme care .minrim: Alina Darie, Nebuni in sutane folse, in Vremea nouti, 5 nov. 2010; M"rea schismdde La Copace""", in Adevd""L, 9 oct. 2010; Aforisitul de La Copaceana " ajunsepiscop, in AdevdruL, 3 nov. 2010.

-~-

-'-

,~

'I

148



Aceasta grupare stilista este foarte prezenta in spa~iul virtual, prin straduin~ele lui Veniarnin Ilie, secretar al Episcopid §i administrator al mai multor sire-uri de popularizare, foarre activ cu raspunsuri apologerice pe coare forumurile in care se discuta despre sci!ism (http://veniaminilie. webs.coml). Acesra a urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox Sf Apostol Andrei din Galati (nu §tim daci a §i absolvir), iar apoi s-a alaturat Bisericii Orrodoxe de Sti! Vechi. Mai carziu, considerand d Mirropolia de la SIatioara se afla in erezie din cauza comuniunii cu Mitropolitul Kiprian de Oropos din Grecia, a parasit aceasta grupare §i s-a alamrar Mitropoliei Ortodoxe de Milano §i Aquileea, unde a fost hirotonit preor, in vara anului 2008, de carre mitropolitul Evloghie. Curand, a intrat in conflicr §i cu ace§ri ierarhi. In cele din urma, prin intermediul episcopului basara bean Adrian al Chi§inaului §i Pamamurilor Moldovene§ri (de fapr, simplu preot in saml Racova~, judo 50roca), ajunge la Sfdntul Sinod Ortodox Rus, condus de Oamaschin al Moscovei, unde este hiroconir din nou preot. in ceea ce prive§te hiroconi ~ primica de la Evloghie, Veniamin declara urmatoarele: conform deciziei lua-

te de catre mai marii Bisericii Oriodoxe ruse{ti, se adevere;te foptul ca hirotonia savar;itii de Mitrop. Evloghie IlII poate fi considerata purtatoare t: harului Sfdntului Duh, fopt pentru care pro Veniamin primeite hirotonia canonica. Din pagina oficiala a episcopiei, aflam ci aceasta grupare stilisra a"mai hirotonit patI'1:t"l'reoti:Mihail PetreLu din Bucure§ti, Augustin Vardianul din Bucure§ti, Teodosie Neghini\a din Constan~a§i Ciprian Oragomir din Bra§ov 140• 2<. http://seralimvasluianu!.wordpress.com/ps-seralim-vasIu ianul!clerul-episcopieil.

149

2. Biserica Ortodoxli de Sti! Vechi (Mitropolia Slatioara) In data de 16 februarie 1990, credincio~ii stili§ri de la SU.tioara au hodrat reinfiinrarea Bisericii de Stil Vechi. In procesul verbal incocmit cu acesr pri!ej, se arara di in urma asentimentului tuturor participan[ilor consemnari in

tabelul aliiturat. declaram reinfiinrata "Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania". Dupa 66 de ani de prigoana, iese fa lumina credinra ortodoxa. aceea{i ca in vremea lui $tefon eel Mare, fora inovariile care au ajuns sa-i atinga insii[i substanra241 (a se observa promovarea moldovenismuluj). Trd zile mai carziu, in baza horararii judecirore~ti nr. 1000/19.02.1990 a Judedicoriei Suceava, era recunoscuta Organiza[ia Credincio;ilor Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania. Imediat, au inceput demersurile pentru obtinerea recunoa§terii din partea srammlui. In anul 2003, Organizafia Credincio§ilor Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania se transforma in Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania (Oecizia Judecacoriei Falticeni, dosar 748/5 martie 2003). in 2007, Biserica Ortodoxa de Stil Vechi a inaintat Minisrerului Cultelor 0 documentatie impresionanrii penrru recunoa~terea ca ~i cult religios §i dobandirea statutului de asocialie religioasa 242 • in memoriul at~at solicitarii, semnat IkA3.6__de _ credincio~i, seavansa cifra de --241 Despre Biserica OrtocWxd de Stit vechi din Romania. Secretariatul de Stat pentru Culte. Viata religioasii I" Romania, coordonator Adrian Lemeni, Bucur~ti, 2005 . p. 91-93. 242 Asocialia Biserica Ortodoxa de Sti! Vechi din Romania. Dosar

ce contin( documenteli! in vederM trt1llsformdrii AsocittFiei "Biserica

150


500.000 de credincio$i fideli, la care se mai adaugd un numdr mare de simpatizanfi. De asemenea, era prezen_ tat patrimoniul Bisericii, care consta in 145 de biserici manastiri §i schituri (Anexa 23). In acela§i memoriu, s~ arata cii BSOV se aRa in relafii amicale cu Biserica Ortodoxa Romana, care nu implicii insa $i comuniunea Iiturgicii, datorita divergentelor dintre cele doud calendare li a participdrii Bisericii Ortodoxe Romdne fa manifestdrile ecummiee interconfesionale, care canonieelte nu este permisd ortodoCJilor.

In ceea ce prive§te organizarea, aceasta este foane asemiiniitoare cu cea a Bisericii Ortodoxe Romine, mai precis cea stipulatii in statutul §agunian. Astfe1, conform starutului prezentar in 2007, Biseriea Ortodoxd de Stit Vechi are ca organe de conducere SHintul Sinod, Adunarea Nafionalii Bisericeascii, Administratia Centrala, Consiliul Central Bisericesc (art. 33). Sin'odul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania se compune din Mitropolit §i tofi episcopii eparhiali §i vicari. Se intrune§te in §edinfii ordinarii de doua ori pe an, in I unile februarie §i seprembrie. iar in sesiune extraordinarii, ori de cate ori este nevoie. Are urmiitoarele arributii: confirmii alegerea mitropolitului §i a episcopilor. p'iistreazii unitatea dogmaticii §i canonicii a Bisericii, examineazii orice chestiune dogmaticii, indrumii §i supravegheazii activitarea organelor execur.;ve din eparhii (art. 13). Adunarea jI':'tionalii Bisericeascd are urmiitoarele atribufil: alege Sinodul; alege mitropolitul §i episcopii; hotiiOrtodoxii de Stil Vechi din Romania" in Asociatia Biserica Ortodoxii de Sti! Vechi din Romania"; Proces-verbal (16 ieb:~arie 1 990).


151

ra§te asupra bunurilor biserice§ti; indrumii,. verifid. §i controleazii adminisrrafia §i gesriunea bununlor asocla... (ar. r 9- II )243 . (lei . Conduciitorul adminisrrafiei centrale §i autoritatea uperioarii execurivii este mitropolirul. Acesta se bucurii sde toare drepturile srabilire de Sfintele Canoane §i rra d'1ria bisericeascii, poard ca semn distincriv douii engolpi~ane §i 0 cruce, culion cu camilafcii neagrii. Mitropoliml siivar$e§te toate slujbele duhovnice§ti, hirotonqte preofi, diaconi §i episcopi, impreunii cu ceilalfi episcopi, sfinte§te Sf. Mir (impreunii cu arhiereii), Sfintele antimise ;i bisericile, convoacii §i prezideazii organele deliberative centrale, prezideazii alegerile de episcopi, reprezintii Asociafia in fata justi{iei §i a autoritiitilor, intretine raporturi de comuniune cu alte biserici dreptsliivitoare, dii pastorale §i trimite sfaruri frii{e§ti, face vizite duhovnice§ti, nuW

Adunarea Narionalii Bisericeasca este organul reprezentativ

pentru toate chesriunile economico-adminisrrative §i c~re nu ~~tra

in competenla Sinodului. Se compune din reprezentanpl eparh~J!~r. imputernici\i de Consiliile eparhiale. preo\ii §i cate trei membn din fiecare consiliu parohia!. Membrii Sinodului fac pane de drept din Adunarea Narionala Bisericeascii. Are urmatoarele atribulii: susline interesele §i drepturile Asocialiei Religioase; susfine a§ezamintele culturale. lilantropice, economice; stabile§te mijloacele de ajurorate a organelor §i a§eUmintelor biserice§ti §i de culturii religioa~; al~g.e membrii' Consiliului· Central Bisericesc §i consilierii admiJlJstranvl; alege ~piscopii §i arhiepiscopul Mitropolit. ex~m~neha ra~o~tt11 general anual Intocmit de Consillul Central Blser~~esc; hotara$te asupra administriirii bunurilor biserice$ti. a fundalllior ~' a cel?~ !alte institutii ale Bisericii; voteazii bugetul general al Mmopohel, verificii §i aprobii contul de gestiune; indrumii. verificii, conrroleaz~ administralia $i gestiunea bunurilor piirlilor componente; exerClta orice componente ale asocialieL

152

PR, LECTOR DR , RADU PETRE

MURE~AN

mqte loqiitori de episcopi in scaunele vacame, aprob a concediile episcopilor244, Actualmente, ierarhia de la Slarioara este alcatuit" ~in V1as~e Mogarzan (numir arhicpiscop §i mitropolit): Impreuna cu 10 arhierei: Demostene Nemfeanul, Ghenadie Baciuanul, SofronieSuceveanul, Teodosie Bra§oveanul, Iosif Boro~aneanul, Anronie Ploie~reanul, F1avian Ilfoveanul, Glicherie Iqeanul, Dionisie Giilateanul Evloghie Sibianul (ultimii rrei au fost hirotoni,ti 'relati~ recell(, 4-5 noiembrie 2010).

Biserica Sti/istii a cerur, in reperare r:l.nduri, starurul de cult recunOSCUt ~i a formulat ' n~meroase cereri, pentru a primi ajuror financiar din panea sraruiui, La data de 22 ~anuarie, ~espectiv 4 februari e 2004, 0 delegafie condusa de V1asle Mog:l.rzan a cerur Secretariatu!ui de Stat pemtu Culte sprijin in ceea ce prive~te recunoa~terea ofi244

In

'b Ufll"I or saIe este ajUt3r de:

executarea 3fn

un vicar arhie-

reu; Consiliul Eparhial, ales de carre Adunarea Eparhiala a lieearei eparhii, constiruit din 3 clerici, 3 mireni ji 2 supleanri, unul dimre clerici, alrul dintre mireni; 5 consilieri administrator;' ale)i de Adunarea narionalii Bisericeascii, Ace)tia se aleg dintre c1erici ji raspund de s~c;:orul .cul(ural, filanrropic. admini:;rrariv, .-organizaroric §i fi-


153

ciala a Bisericii de Stil Vechi in r:l.ndul cultelor religioase, deblocarea avizelor §i a;uwr financiar penrru construirea de noi laca§uri de cult, atribuirea de terenuri agricole ~i paduri, facilitarea accesului elevilor §i studen}i1o~ onodoqi de sril vechi in ~colile teologice de wate gradele. Se amintea faptul ci BOSV nu poate sa infiin}ez~ §coli teologice pentru pregatirea personalului clerical §i :n~ are acces in ~colile apar}inand Bisericii Ortodoxe R~mane, Din aceasra cauza, tinerii care doreau sa urmeze studiile teologice era uimi§i la Chi§inau 24S , Esreimportanr de men}ionat fapml ci, inaime de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in anul 2003, anumiti deputa}i comuni§ti din Republica Moldova, delegati ia Parlamentul European, au, in~ervenit p~; langa Consiliul Europei denunfand 0 pretlnsa persecupe a Bzsericii Ortodoxe de Stil Vechi din Romania, Astfel, parlamentarul comunist Victor Srepaniuc a adresat Comiretului de Mini~rri aI Consiliului Europei, un rapo~r scris ~i mai multr intcrpelari referiware la simatia BO~y din Romania. El vorbea de discriminarea ji injustifia s~ferite de aceasta §i cerea Consiliului Europei clarifidiri ptivind .mreglstrarea ' ' 1146 . ' ca ~l'ul c t 0 fi CIa

r.
seeretanaru ' I,pe:sonaI u,I registratura ji arhiva; b) invii fa manrul pentru personalul blsencesc; c) contabilirarea, casieria, adminisrraria; d) , "

_ 245 Adresa BI'seridi Ortodoxe de Sti! Vechi carre Seer.·t.ari.tul de Star pentru Culte (Arhivele S, S, catre

~;.;:'~;.';~~;,;--~~-~~~~~~, ~~,~";~'lf;.~~2-~;·!·;~,~1~99~5fJ)~1D~:e~·~~~~;~~'rB7ti~s~.er~ i~-__ _ Probk~ ': ~e Mmorltap or - marne.

Oticiul juridic; e) cabinerul Mittopoliru!ui; f) c.binettll consis£oriu!,;',"enrral bisericesc. Pe plar. J'"','-:,!. Asociat,j; s~ ~rganizeazape: a) epath,,; b) Ptotopopiate; c) parohii; d) mlnastiri (schituri), in cadrul Asociariei, [unClioneaza urmatoarele comisii cu parrimoniu d' !stincr: comisia de cultura dogmatidi ji canonica; comisi. didacricii religioasa; comisia pentru cultura bisericeasd ; comisia pentru filanrropie re!igioasa, comisi. pentru editura (art, 167-.1 78),

~i

ca stilistil a tacur numeraase cereri pentru a primi ajutorfinan~lar, Adresa nt, 5729/30,05.2001 sau memoriul din 30, II. 2004 carre Primul Minimu, • ,4<> Vezi arricolul Comuniftii mo{dovmi atlrcil din /lOU . Romania fa Consilii.! Europe;, in Evenimentul zilei din 22 ianuari 2004, e Ynrr-o emisiune televizata, 11litropolitulVlasie Mogarzan s-a dellm!-

154


MURE~AN STILISMUL

in ulrimii ani, s-a aprobar srarurul de asociatie pe • ntru 0 serie de grupari stiliste constiruite cu imemia de fi • a pro ta de avamajele care decurg din acest statut. Printre acestea, se numara Asociafia Ortodoxd de Binefacere Emanuel {i Gabriel (ora§ul Nehoiu, judo Buzau), infiinta_ ra de preorul carerisit Manea Consraririn §i avand ca sc~p promovarea credinrei strdmo{efti {i a spiritualitdfii ortodoxe (Arhivele S.S.c., Actul constitutiv al Asociafiei) 247 sau Asociaria religioasa Mdndstirea Sf Ji'eime Cucova (Galafi), precum §i alrele de acest fel . mai ales in Mirropolia Moldovei §i Bucovinei. Ministerul Culrurii $i Cultelor, prin Secrerariarul de Srat pemru Culte, sprijina $i acorda avize pentru consrruirea de laca§uri de cult. Uneori, in memoriile depuse la diferire insrirufii ale starutului, se omire faprul ci esr~ yorba de un laca$ de cult al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi care nefiind culr recunoscut, nu poare primi sprijin fin:nciar: Astfel, in anul1997, Comirerul de inifiativa pemru ridicarea Manasririi Eroilor (srilista) din sarul Skura, com. Boroaia, judeful Suceava a rrimis un Memoriu c~rre Camera Depurafilor, care poarra §rampila Biserica Ortodoxd Romiind / A1iindstirea Eroilor, alaruri de care se aHa semnarut:t d~ aqiuni de acest gene Folosesc aasl prile} pentru a preciza foplul ca BlSenca .noastrit nu a cerut fi nu va cere "iciodatit sprijin din partea unor Jorun sau persoane politice din afara !iir;i noastre (Mesajul de Anul Nou al lui Vlasie Mogarzan" 'Emisiunea Universul crfdi:?tei. TVR I, 4 h, ';~rie 2004. .

2~' Protestul preofilor din Protoieria Pararlagele (Arhivele Secretanatulul de Stat pentru Culte, Memoriu din 27. nov. 2003) lmpotr!va preotului caterisi t Manea Constantin. care a Infiinrat Asociafia Ortodoxii de Binefocere Emanuel fi Gabrid. •

IN

ROMANIA

155

'marului prin care con£lrmii cele relatate, §i $tampila ra p n , .' . .. '. . primariei. In memoriu se arara ca, pnn l~rermedlUl MInisrcrului Cultelor, au fost alocate sume dm buget. pentru laca$uri noi de cult, dar noua nit.au vrut sa ne dea. In ace~t .' ntext mentionam §i scrisoarea trimisa de starcful Maco '. . dB. . niistirii stiliste Prodromip, loc. Palanca, ju. acau, carre Minisrerul Finanrelor, prin care':ere ajuror ma~erial,sa~ fi~ nanciar sub forma de sponsorizare, rara a menpona msa ca esre yorba despre 0 manasrire stilista 248 • Sediul Bisericii Stiliste in Mumenia se afla la Manastirea Adormirea Maicii Domnului din Bucure~ti, siruata in cartierul Milirari, pe strada Televiziunii nr. 13-15, in£linrata in 1964. Manasrirea aJost des£linpta in 1983 §i de~olata, £lind reinfiinp[a in 199y49. Acrualmenre, este re§edinp episcopului Flavian B~rgaoanu. Din~999, Manasrirea tipare§te revisra Catacombele Ortodoxtet, care se poate vizualiza $i on-line. De asemenea, Ma~iisrirea a~e numeroase proprietafi ~i bunu~i dobandite prIn donafll, prinrre care menfionam terenul din Bucure~ri, Str. Cir:§oaia nr. 146, suprafaf:l de 36~m. p., unde s-aco~strUlt deja Schitul metoc Sfantullerarh Nifon, precum §l apartamentul cu nr. 32 dela parrerlil imobilului BI. N 13, sc. 3, Str. Ghirlandei nr. 1, deveni~locuinfa de servkiu 250 • 248 Arhivele Seeretariatului de St~t penrru Culte (memoriu inregic,trat eu nr. 14385/21.06.2001). '. 249 Arhivele Secretariarului ':e Stat penrru Culte (Cerere de re•m fi'lfitare d"In 14 . 04 . 1993)' . , Aeordul de principiu al Seeretariatului de St;t pentru Culte nr. 2682/13.05.1993. 250 Arhivele Seeretariarului de Stat peneru Culte, Adresa nr. 69611412/2 septembrie 1992, respectiv adresa nr. 4255/261127 mai 1992 a Ministerului Cultelor.

156


Pe plan extern, Biseriea Ortodoxd de Sril Vechi Intrefine relafii de comuniune liturgid. cu Biserica de Sti! vechi din Grecia, reprezentara de Mitropolitul Chiprian de Oropos §i Fili, cu eparhiile din America, Europa §i Australia; Biserica de sti! vechi din diaspora, cu sediul la New York, reprezentata de Mitropolitul Vitalie; Biserica de sti! vechi din Bulgaria, reprezentata de episcopul FOtie de Traidita; Biserica de Sti! veehi din Italia - Sardinia, reprezentara de Mitrop. loan; Biserica Ortodoxa din Republica Moldova (Mirropolitul Vladimir de la Chi§inau). A§a cum se remarca §i In volumul editat de Secrerariarul de Stat pentru Culte, existd 0 relape speciald eu credincio-

§ii §i ierarhia ortodoxd din Republica Moldova, care fine de Patriarhia RusiepSl. In 1994, s-a aiaturar §i Misiunea Ortodoxa din sud-vesrul Franfei, eu sedilll la Manastirea Sf. Arhanghel Mihai! din Lavrdae, reprezentata de Arhimandritul mirrofor Antonie Contamin. 3. Biserica Ortodoxii de Sti! Vechi §i Biserica Ortodoxii Romanii Credincio§ii Bisericii Ortodoxe de Sti! Vechi Ii considera pe eei ortodoqi schismatici. Pe site-ul oficial al Mitropoliei Slarioara, putem citi: Nu acceptdm niciun fil de

rugdciune in comun cu aCf{ti eretici ecumeni;ti (papista;i, monojiZiFi, luterani, calvirii, protestan{i, ; neoprotestanri etc.), sectanfi, pdgani .,,;,t schismatici nou-calendari;ti, ee au nesocotit hotdrarile Sfinfilor Pdrinfi purtdtori de Duh de '" Secre[3riatul de Stat pentru Culte. Via!a religiOrtsa ill Romania. coordonaror Adrian Lemeni, Bucure§ti, 2005. p. 92.

STlLlSMUL iN ROMANIA

157

La Soborul [ntdi de la Niceea, jiind anatematisifi prin Encic/icele Patriarhilor Riisdritului din anii 1582, 1756. 1848. DC§i declara di Sfontul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Rdsdrit din Romdnia nu reeunollfte nieiuna din tainele Bisericilor ajlate in schisma calendaristicd, cu exceppa Botezului, §i ci pe schismaticiiboteza,ti care se intorc la Biserica cea Dreptsldvitoare de Riisdrit Ii ung ell Sfantul §i Marele Mir252 , in reaiirate, Biseriea Stilisra boreaza a doua oarF5J. Pc site-ul Mitropoliei Slarioara, putem citi urmiitoarele: Pe

baza canoanelor, primim numai botezul schismaticilor {cele trei afonddri}, rUtr numai rUted acest botez este sdvdr;it dupd rdnduiala Bisericii Ortodoxe {cele trei afonddri complete §i In numele Sfintei Treimi) ... Dacd cei care vin la dreapta credintd nu au botezul sdvdrjit prin cele trei afondilri Ii in numek Sjintei Treimi - jie ei sehismatici. jie eretici -, ii primim ca pe ni;te neboteza{i ;i Ii botezdm cu botezul eel adevdrat al Bisericii Apostolice Drtodoxe, dupd care ii ungem cu Sfontul Ii Marele Mir Ii Ii tmpiirtiilim cu Sjintele Taine. A§a cum am viizut, din momentulln care s-au separat de Biserica Ortodoxii Romanii, stili§tii all fost eondll§i de preofi ~i cilugiiri caterisifi, care au siivar§ir slujbele pe sti! vechi sau au sfinfi[ IOca§uri!e de cult stiliste. Or, canonul Biserica Ortodoxa de Riisiirit din Romania. !storicul Miinastirii Sliitioara. p. 203.. . m MemorinL<:oamnei.V. M .• carerelateazii fapml di fiica ei a c .aderat la mi§carea stilist., a fost reborezara; apoi a intrar in monahism. Mama reclama tratatmentele inumane la care a fosr sup usa fiica ei in manastire (spovedanii zilnice. munca pana la epuizare. conditii precare de igiena etc.) ~i care au condus la internarea ei Intr-un spital de psihiatrie. (Arhivele Seeretariatului de Stat pentru Culte. document din 6 febr. 2002). 252

158


MURE~AN

28 al Sfin\ilor Apostoli spune cii daca un episcop, prezbiter

sau deacon cate~isit dupa dreptate ar indrdzni sa se atinga de eele sjinre, care I-a flst lui ineredinrata oarer;and, acela sa se tale cu totul de la BiserieaZS4 •

Stili~tii a.u s~srinut in tot aeest timp ci au episeopii lor la .Ierusaltm §l pnn alte tari care ) ,tin sri/ul ve-hl·. Or -e '{
'--~.,.:'lo

tmna.neazd parinteiui Giicherie un numar de sjinte antimise §l sflmtu! §t marele mir, ddnd totodata ptirintelui Glicherie bznecuvantar:a de a sjin,ti bisericile dupa vechiul calendar (p.

1.1~). Aeeasta afirma\ie, cu torul neadevarata, esre eonrra-

Zlsa ehiar de alre surse srilisre. in revisra Traditia Ortodoxa a Mirropo~iej de laSliirioara, se arara cii singu~Jl sprijin acor-

dat de catre Patrlarhul Imi.salimuiui gruparii de reZistentd conduse de ierom. Glicherie a flst binecuvantarea de a se i~. toaree in Romania spre a continua iupta lia sprijini poporui,

STILISMUL

I

ROMANIA

159

cut validitatea tainei savar§ite in Biserica Ortodoxa Romana eu 15 ani mai devreme. Stili
drept valida hirotonia intru arhiereu a mitropolitului Ga/action Cordun, care ptiriisea schisma Ii se intoreea la dreapta credinrifS6. Evident, ne Intrebam care este autoritatea care a acceptat primirea In treapta de arhiereu! In publica~iile oficiale stiliste pe care Ie-am consultat, se arara ca acest lucru a fost valabil numai pemru ace a vreme, anul 1955, prin apliearea principiului pogoramamului. Insa, rand Biserica ~i-a Imarit ierarhia, nu mai poate fi aplieat principiul iconomiei, ci eel al acriviei. in virtutea acesrui principiu, hirotoniile sehismaticilor nu mai sum acceptate ca valide. Astfel, ei suslin cii respectii eanoanele Sfin~ilor Piirin~i, care au hotarat cii eeea ee s-a facut prin iconomie Inrr-o oareeare vreme (adicii primirea hirotoniei episcopului Cotdun) nu se poate face ea 0 lege In Bisericii'S7. Mai mult, imediat dupa e~ s-a dcclarat §Cf a! Bisericii Ortodoxe de Stii Vechi, Galaetion Cordun a fost caterisit

lucru de asemenea neadevarar, dupa cum am ariitar2S5.

L

IN

2)6

Biserica Ortodoxa de Rasarit din Romania. Istoricul Manasti-

.uc,ruri e se eomplicii ~i mai mult dinpuilCt de ~edere rii Slatioara, p. 127. canOnIC III momenrul in care arhiereul pensionar Galacti257 Ibidem. p. 200-202. Seface .mereu compara\ie cu situaria on Cord un a trecut la Biseric!' StilisJ':ti.-¥-§tie-eHOst:-mirrrtr----1f----di-o-Air.,"'--:roJ~"tfo4ttm-.IttCl'lmflr,rHn=p'liomr.~lfmridtf.;)m
moment de crizii, singurii clerici jiind ieromonahul Clichetie Ii ierod David. singura caie de redresare Ii progresare era aplicarea principiului iconomid bisericelti, confoml cdruia a fost acceptata drept valida hirotonia schismaticilor din cadrui Biseridi Ortodoxe de stil nou (Tradifia Ortodoxii nr. 17. sept 2007, p. 7-8).

160

PRo LE CT OR DR. RADU P ET R E MURqAN

de Sinodul Bisericii O rtodoxe Romane, caterisire evident nerecunoscutii de stili§ti2s8. Practic, avem de-a face cuo . contradiqie logidi: pe de 0 parte, se accepta ca validii hirotonia intru episcop a luiGalaction Cordun in 1935 de dtre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, dar se . respinge caterisirea lui, pronunrata de

161

neindreptat au legiituri eanonice nu eu stili§tii din Romania' ci eu Biserica Ortodoxii Romana care fine calendarulindreptat. ~i Ierusalimul, §i Biserica Serbiei, §i Muntele Athos, impreunii Iiturghisesc cu Bisericile care au adoptat calendarul indreptat, considerand valabile tainele lor §i pornenindu-Ie in diptice. ~a cum reiese din doeumemele pe care Ie-am consultat, Biserica Ortodoxa de Sti! Vechi are 0 difieultate in a explica propriilor credincio~ i de ce intaistatatorii :.mor Biserici Orrodoxe ce fin ealendarul iu1ian, veni~i in Romania ca oaspe~i ai Bisericii Ortodoxe Romane, nu merg in vizita §i la Maniistirea Sliitioara. Prima incercare de dialog cu Biserica de Sti! Vechi, dupa evenimentele din 1989, apartine Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, care, in timpul vizitelor pastoral canonice dintre 1990-1991 , ca Mitropolit al Moldovei ~i Bucovinei, a incercat sii dialogheze eu conducerea grupiirii . stiliste de la Sliitioara. in cadrul inralnirii de la Miinastirea Neamt din decembrie 1990, credincio§i1or stili§ti Ii s-a oferit posibilitatea studierii in seminarii §i facultiifi de teologie orrodoxii. Un singur membru al delegatiei stiliste, episcopu! Silvestru Onofrei, a admis ca, in momentul cand Galaction Cordun a trecut la Biserica stilista, avea deja po-

vara neascu!tarii fo!a de patriarhu! fi ierarhu! !arifl60 • La randul siiu, vrednicul de pomenire Teoetist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, spunea, in cursul discufiilor cu Patriarhul Alexei al-Moscovei, in vedwa te;lg:iy3di Mitrn~" poliei Basarabiei §i a Bucovinei: Sinodu! Permanent a! Bise-

ricii Ortodoxe Romdne comidera necesar sa precizeze ca unele 260 Arhim. Timotei Aioanei, Patriarhul Danie! fi {inutul Falticeni!or, ziaml Lumina, duminica 20 iulie 2008.

162

PR

. LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN

deosebiri, ca ~e exemplu diforenfa de calendar stil vechi / s 1 nou, nu COnSUtule 0 piedicd in calea stabilirii unitdfii adm:_ nzstratzve bzsm~qti dintre ftafii ortodoCfi de 0 parte Ji de alta a Prutulul (~edl~ra Sf. Sinod din data de 9 aprilie 1992).

... 0 pr~bl.e~a care trebuie avuta in vedere este ca a$aZI.§lI. preop §I lerarhi stili§ti nu se deosebesc aparent . lllmlC de preofii §i ierarhii Bisericii Ortodoxe Rom" c~ au a "b • • . ane, cee~§l ,1m racaminte, acelea§i ve§minte, manastirile nu au ~lmlC de~sebit, slujbele §i cantiirile bisericc§ti SUut acelea§l, magazmullor din incinta Giirii de N d ' d " I" or vm e carp apo ogetice stiliste alaturi de carti orrodoxe ap' t I Ed' ,arue a , . Itura Sophia sau la Editura Institutului Biblic . de Mlsl~n~ al Bisericii Orrodoxe Romane, Carfile lor 1~ cult c.oplaza efectiv caqile Ortodoxe, singura deosebire fII~d ca el~ au pe prima pagina numele mitropolitului Vlasle Mogarzan (oare Biserica Ortodoxa Romana nu ccpyriuht?l) M' I ., . are ,".:' '" , al ~u t, unll credmcio§i ai Bisericii de stil ~e~hl' ~~ speCial calugari §i calugiirife, cer§esc in spatii pu.!tce ~l m mijloace de transport, creand confuzii i~ privmra mstitufiei pe care 0 reprezinta. . 4. Stilismul §i derapajele fundamentaliste In Biserica Ortodoxa Romana In data ~e 24 septembrie 2010, preotul Nichita Pa§can, d,U~O~l11cul Manastirii Brancoveni, impreuna cu 29


urmat, in care se afirma explicit faptul

163

ca noi am {ncetat

orice comuniune euharisticd Ji de rugdciune cu Patriarhia

Romand, Acest document cup~inde §ase acuzafii la adresa Bisericii Orrodoxe Romine, care Se refed la: ecumenismul acesteia, comuniunea cuapostafii serghianiJti (deci cu actuala Patriarhie a Moscovei); indreptarea calendarului; ridicarea anatemelor din 1054; conslujiri cu catolicii, precum §i recunoa§terea Biser~cilbr monofizite 261 , In Mdrturisirea de credil1.fii, se mai aduce la cuno§tinfa ca parintele Nichita §ipartea din ob§te cu care a 261

Fragmente din mdrturisirea de credintd: I) BaR a fost pentnt

multi ani Ji continud sit fie madufar al organizatiei eretice Ji antihristice C.MB., care are drept consecin~e, spun ei, selnnarea de doc'-:lme~te apostaziatoare, conslujire ell erericii, marturisirea, practicarea §i dispandirea ereziei pan-ecumenismului; 2) Jeplina comuniune euharisticd

cu apostatii serghianiJti {adica cu actuala Patrim'hie a Moscovei} creata de schismaticul mitropolit Serghie Stragorodki Ji de statui ateu comunist; 3) in 1924, a fost introdus in BOR·noul calendar tlfa zis "indreptat" dupa mintile celor de un cuget cu papa. Grigorie al XIII-lea (Ji urmaJii lui) Ji ai siii astronomi atei papistaJi, Adoptarea acestuia a fost prop usa, aldturi de aile inovatii, de eretica Enficlicit Patriarhald a Constantinopolului din 1920, c~ incepdturd sata$iffi a ecumenismului; 4) in all~l 1965, a avut loe aJa-zisa ridicare (ftergere) det:iitrepatriarhul ecumenic Athenagom a anatemelor date in anurl 054 de Biserica Ortodaxd asupm romano-catolicilor, ford ca romano-calolicii sit fi renuntat fa ereziile lor. Aceastd urdciune a fost flcutd de catre patriarhul ecumenic Athenagora Ji cei care I-au urmat> in "umele intrebi Ortodo>:ii; 5) conslujiri Ji rugii-

dernalcl§lsurorid~~;eL~~i~~st(~I11~~~~~;rai~~:~~~~~~~~;';'~~~~~~~~di~~~~~:~~~~~~~=--===-=~ rea §i5'.~ lfiliat unei grupari religioase stiliste din Grecia. ca "Bt:~c:a::~,!(i~n: =;;;'io:;~~:e1r~::::fo:::;P:~:%

~a scurt~ vreme dupa plecarea sa din manastire, el a di-

uzat pe mtern~t 0 .a§a-numitii Mdrturisire de credin,td, pe care 0 semne ' de monahiile §i surorile care I-au • aza aI arun

oficiale Ji cu "Bisericile Orientale monofizite" in anul 1993 fa Chambesy, prin semnarea documentelor oficiale de recunotlftere a acestor "Biseric;'; documente comune in care aufost hulite Ji eiilcate in pidoare ultimele patru Sfinte Soboare Ecumenice,

j '

r; 164


MUR E~AN

plecat urmeaza sa intre sub omofontl Sinodulu' Ad. _

"0 d. I evara_ el lserzcl rto oxe (vechi calendaristice 1 a G . . ' _ . -d l ' / reClel, pasto_ rzta . e "PS Macarte de Petra, 0 mica grupare stilistii din t . B'

Grecla, care nu are comuniune cu nicio Biserid Orr d L f:' . I 0 0a . a s ar§lru scrisorii, se insisra as upra faprulul' , .. I ' , ca nu d au mclO egarura cu Mirropolia de la 51 " . ,• anoara, eoarece acea.st~ se aR~ 111, comuniune cu kiprianirii (grupare schismanca despnnsa din Biserica Orrodoxa vechi-calend . ") . d' ansra §l 111. ca~za poziriei nedefinire pe care ace§tia 0 au fat" de serghlal11Sm, adica de apostata Patriarhie a MoscOV;i~ Permane~ra Consiliului Eparhial al Episcopiei 51atinei §i Romanattlor a luar hotiirarea de dece '. h _ _ _ _' _ n nre a leromona ux ' 262

• B' . In lsenea Greciei exisdi mai multe d' ' . . majore ale vechilor calendariAWQIVII(Ol), ramura ori ina _ desprmsa din Biserica Greciei In 1935 • r , g . ra, H ' I FI . , ' In rrullte cu m'tropol,tul nsostom a onne, (www e I ' ) AI I d ' , . cc es,agoc.gr. ta este cunoscuta sub nume e e mateJ!' (!-' cIT8mu
In

prezenc,

°Cf'

1/i;:~~ri~~ ~~~ri~~~)ind;n cauza a c:ea ~e ei numeau f1bate~i ~an~~ ru •. gl ~an.,

.

p.

997, aceasta m'$ca!'e s-a fragmentat In trei

P~'ma dm ele s-a reconciliat cu Arhi! ;7iSCOpul

Hrisrostom :oIB'd,se~,cd" 0]) ~t~d°Loxe ,r!'~' Grecia (gruparea lui Kiounis). A doua ulourgas' I' 1A ' usa e aISle sub 1 p" , ' mltropo It a mericii, s-a rransfe ra r u Lam: rarea atnarh,e, Ecumenice. In acela$; rimp, Kallinokos al ~uth)'m'os al Thessalonieulu; au hirotonir cinc; episcopi tit I u an 'n Incercarea de a crea un sinod. In 2003 . d" aJea .. . .. , aee§Cia au eelS sa ga un pnmat In persoana lui Makarie Kavakides.

.!'

STILISMUL

IN ROMANIA

165

lui Nichita Pa§can In judecata Consisroriului Monahal Eparhial, in vederea carerisiriF 63 • Fara lndoiala, cazul Brdncoveni nu are legaturi istorice cu srilismul: Oltenia nu a fost un cenrru al mi§drii sriliste In rrecur ~i nu este nici In prezem. Dupa cuno~tin fa noama, in Mitropolia Olteniei a aparut, dupa 1990, un singur laca§ de culr srilist, §i anume 5chitul Afiarea capului Sfdntului loan Boteziitorul din Bumbe§ti-Gorj. rnsa regrerabilul evenimem de la Manasrirea Brancoveanu are legarura mai degraba cu 0 propaganda agresiva srilisra, in care se imbina psihoza anti-ecumenid §i ami-masonid §i 0 ura viscerala impotriva Bisericii Orrodoxe. Biserica Ortodoxd de Stil Vechi ~i mi§carea srilisra, In general, i§i construiesc discursul actual pe denun\area ecumenismului, a carolicismului, a masoneriei §i a comunismului, prerinzand cu obsrinarie, ca orice grupare secrara, d sunr singura biserici adevarara, neacceprand niciun argumenr logic, reologic sau biblic. Acesre idei Ie inraInim §i la anumite grupari fundamentalisre marginale din Biserica Ortodoxii Romana, care mocnesc §i promoveaza un spirit pietisr, obscuranrisr §i 0 teologie de catacombd. Aminrim in acesr sens afirmatiile recenr~, .. ale teologului Danion Vasile, care face propaganda srilisra in conferinrele pe care Ie susfine §i in arricolele care Ie posreaza pe blagul sau. Danian Vasile a tinut mai multe conferin\e la Chi§inau-~a-care a denigrat Biserisa Ortodoia""RomarR -c...·-· 263 Comunieat cu privirr fa pdmsirea Biseridi Ortodoxe de cdtre Preotu/ Nichita P"lcan de fa Mdndstirea Brdncoveni. (B;roul de Pres.

al Episcopiei 51atinei §i Romanafilor) hnp: /Iwww.episcopiaslarinei. ro/20 10/ 10/051 comunicat-privind-parasirea -biserici i-ortodoxe-decatre-preotul-nichita-pascan-de-Ia-manastirea-brancoveni/.

166


MURE~AcN"

In ziua de Bunavestire a anului 2010, in cadrul unei eOI1ferinte organizate de ASTRWROM la Oradea, eu tema . Semnele vremunlor din urmd, Dani~vVasile a vorbit despre introducerea caltndarului ca hind unul dintre aceste semne. De asemcnea, a mai ahrm~i: ci Biserica Ortodoxa Romana n u are har, ci Parintele Cleopa a minfit credincio!ii in problema calendarului, ci doar Shntii de la Oprina mai detin adevarul de ;;:redin~a etc. 264 in plus, afirma\ia cii Biseriea Ortodoxii. Roman~ este miidular al unui trup anti-ortodox a fost enflnpta de Danion Vasile intr-un ardcol pubiicat in.revista . A,'(A (nr. 38/2010)265 §i tOt el a 'postat pe blogul sau afinnaria ci Biserica Ortodoxa Romana ar trebui sii iasa .din Con~Iliului Mondial al Bisericilor (CMB) inainte ca iubirorii de '. adcvarsa pariiseasci stauluI Bisericii Ortodoxe Roniane266. In opinianoastrii, Biseiica 'Ortodoxa Romani nu ar trebui .sa. ramana indiferenta fata , de aceste fundamentalisme ortodoxe, care pot duce oricand ia fenome~e similareo Adevarul nu se impune cu foqa, ci se marturise§te cu dragoste. Biserica Ortodoxa Romana este un partener de' . dialog, nu un mddular a1 CMB, dupa Cilm CMB TIU este o s:lpra-biserka, ci 0 platforma de dialog." Documenrele . semnate--nu ating dogma ortodoxa, ci se referii la solu~ll "'Fragmente audio din aceasti conferin,a la adresa http://vi- . meo.com i l0538162. 265

http://www.danionvasile.ro/blog/20 10/06/02/bisMi"a-&fc

todoxa~romana-ma
""':?tnt . , o· a ata e lllnie 2U;"-nitp:rr www.danionvasile.ro/blog/ 20 I 0/06/02/ cum-ne- man ipuleaza-consiliul-mondial-al-bisericilorl. Asrfel de guru orrodoqi care se umlla in peneie atot!;riinlei, ale mandriei sau, mai bine zis, ale prostiei, pozand in singuri cunoscitori ~i apologe\i ai adevarului, trebuie evita,i la conferiri\ele A.S.C.O.R.

STILISMUL IN" ROMAN"IA

167

ractice de convietuire §i la atitudini comune in fata proT: . vC ~~arilor actuale. Dialogul cu alte religii peneru ca 10ft .sa . . fie una nu illseamna tradarea propriei credinl'e. Ecu~en~s~ mul este o Fnsa misionara, 0 'posibilitate de a, marr.unsL adevarul de credinta, dad 11 traie§ti cu adevarat. In s~~lsoa• ahU1Ul' Nl'ch:ta rea leromon, , se vorbe
P,

Lucrarils .. ap.2~~etifs~§tilisW.c!eI1t!Pl.a.• CO!
-

..

nian est~ contrazis astazl de documentele de arhiva, care ne arata modalitatile prin care Patriarhul s-a Impotrivit '" Arhim. Petroniu, "lndmplari din vremea parriarhului Nicodim", in Teologiqi Viatii, nt. 7-12 (1999), p. 167-169.

168

P

R. LECTOR DR. RADU PETRE MURE§AN STILISMUL IN ROMANIA

miisurilor Juate de conducerea d ' . Biscricii 268 D J e partld §! de stat fata d ,e . ocumenre e CNSAS' meinie vaJorificate d 'ce " . ,care Ineep ,sa fie te- ' c reetaton vor ar" d "

:! ~:n:a::~pravieJfuire

§i rr:arcu:isire a - .n ace e vremun.

;

~::ri~~a~~;~~~~

ADDENDUM . Marrurisirea de credinta a Bisericii Ortodoxe d" Sfl Vi h' 'Ie . . . _ -, I ec I ,Hagmentc) §I un raspuns o[(odox269

. .

ArticolullO· C·edem in ' ale telor 7 \inorde' r;o' -. ca~otlnete Sfinfilor Apostoli ~ ". Lt:'.lmmlce {lie SI: 'l ' lor locale .fipartiale c" .' 'J'~ft or Parinfl, ale ee, ure sum msuflate d D h 1 ~£ nit pot fi modzijicate in 11' , .' rj ( .' e u u S;tint Ii efe l

,

, ICm,z r TP artlcolul 16'In S, tatut),

_ 268

N' I '

leo era Ionescu-Gura Stat ' pularii romdnii 1948-1950' '
169

Raspuns Ortodox: Canoanele nu pot fi puse pe aeeea§i treaptii eu dogme!e270 • Canoanele privese lamra pamanteana a Bisericii §i urmeazii viap pamanteasca a aeesteia. Canoanele evolueaza in in~e1egere odata cu desavar§irea vie~ii pamante§ti a Bisericii. Exista canoane care s-au sehimbat de la un sinod ecumenic la altul, de exemplu canonul 5 apostolic a fost inlocuit eu canonul al12-lea al Sinodului 6 ecumenic. Sau canonul 10 de la Ancira este in contradiqie cu canonul'6 de la Sinodul VI ecumenic, §iexemplele ar putea continua. Biserica este eea care aplica §i interpreteazii canoanele. A . 1 I 15 R R t· J S~I: "

rticO u : espectam mca la tljezata ae 'J,nf/z Parin,ti la Sinodul I Ecumenic de la Niceea ti din Antiohia (345)" dUpd care s-au fixat sarbatorife Sfintelor Pa;ti in Biserica drP1ltsliivitoare universalii pand la s+arsitul tumii, -r 'J" , niciodata mai devreme de 22 martie fi niciodatd mai tdrziu J 25 ae aprilie dupa ca len ria ru I iuLian (an. 2 1 d in Starut) .

Riispuns Onodox: Parin~ii de laNiceea au consfin~it '" Mdrtllrisirea se poare g.isi - E' , regulile Canonului Pascal alexandrin, §i anume ca Pa§tele , Romdnia, Istoricul Miina-sl"."t' ~,~ , In lSmta OrttJdoxii de Riisiirit din " , ' vU,t/oam r 209 212 sa se serbeze intotdeauna, de toatil. cre§tinatatea, in priClapa BlSmca Ortodoxii de St'l ]I, J' d:' - ,precum ~i" in Aso, docUmentele in vederea trans~rm ~C',JJA In :," (o,",1f!n,,'rol7m:ar~COi;tinf-I--ffla' duminiea-ce-urmeaza dupa luna p!ina a echinoqiu, Stil v,.chi dill Rom!lIlia" _ A'lO ar~, Socta!ttl .Biserica Ortodoxii de lui de primavara. Pentru a nu serba odata cu pa§tile iud: ' m Soctatra Bis " 0 do ' m Romdnia (arricole'e 7-30 d' '5' , " mea /'to oxii de Sfil v,.chi deilor, atunci clnd 14 Nissan ciidea duminica, Pa
_L

Pastorala Patriarhului JLlsti~ia uzadu

O?),

~al~ri (500),

n a resaca sthl~tt1or.

impteu na

ell 270 ••• ,

Adeviimta ortodoxie {i calenMrul, Falticeni, 1934, p, 26,

170


a imparatului Constantin cirre episcopi (Eusebiu, Viata lui Constantin III, 7). Parintii , Sinodului de la Niceea au mai convenit ca, pentru a se inlatura pe vii tor eventualele diferente intre cre§tini, rezultate din erori de calculare a echinoqiului, data Pa§telui din fiecare an sa fie calculata §i adusa la cuno§tinta tuturor Bisericilor de Arhiepiscopul (Papa) din Alexandria, centrul cultural al Antichid~ii, unde astronO,mia Iacuse pana atunci cele mai mari progrese. Acesta alcatuia anua! a§a-numitele Epistole festive, in care anunta data Pa§telui §i Postul. Acest lucru este intarit de canonul 51 de la Canagina, din anu1418, care spune: in tori anii sa ne adunam, spre a ne intreba impreuna, !i cand fa un loc ne vom aduna, atunci se t'a vesti ziua Sfintelor Pa§tPl. Cu toate acestea, controversele pascale nu au incetat, din cauza reticentei , Romei de a se alinia calculului pascal a!exandrin. Biserica din Alexandria stabilise un ciclu lunar de 19 ani §i un ciclu pascal de 95 de ani, luand ca data a echinoqiului ziua de 21 martie §i ca faza a lunii pline ziua a XIV-a dupa luna noua. Biserica Apusului cal~ cula diferit, dupa un ciclu pascal de 84 de ani §i socorind-echinoctiulla 18 martie. Pana in secolul al VlII-Iea, Sfin, tele Pa§ti nu s-au serbat in aceea§i zi in toara lumea cre§tina, cu toate ci la acea data, §i Apusul, §i Rasaritul erau o Biserica. De exemplu, in anul417, Alexandria a serb at Pa§tile la 22 aprilie, iar Roma, la 25 martie. ~i nu exista nic i 1,lllC

171

Ie in aId Zi272. Dimpotriva, cunoa§tem situatia din anul 333, dnd Alexandria a schimbat data de 22 aprilie, care rezulta din propriile calcule pascale, cu data de 15 aprilie, pentru aevita coincidenta dintre Sambata Patimilor, zi de intristare cre§tina, §i marea sarbatoare a intemeierii Romei (21 aprilie), zi de mare veselie273. Sinodul de la Niceea nu a formulat 0 pascalie perpetua, a§a cum pretind stili§tii. Nici incanoane!e formulate la Sinod §i nici in actele sinodului nu gasim 0 astfel de pascalie, Nu exista, un calendar perfect perpetuu, dupa cum nu exisd nici Pascalie definitiva, perpetua. Un calendar l§i mentine cursul §i echilibrul prin modificarile ulterioare, iar pascalia este supusa acelora§i nevoi de indreptare, prin ad,aptare la c~lendar §i la realidtile §tiintifice ale conditiilor cere§ti. Invierea Domnului este 0 sarbatoare cosmica, peste timp §i peste spatiu; doar Pa§tile se pot fixa la 0 datil convenabila, in funqie de necesitiltile Bisericii Ortodoxe. Pentru cre§tinii de la Polul No'rd, care au iernlve§nice, sau pentru cei din Australia sau Noua Zeelal).da, care au diferente mari de [tis orar,este problemai:lccumse-soc6i:e~tes6rsi:iti ul-ae primavarii §i data Pa§telui. In concluzie, se face 0 gre§eala dnd se subordoneaza pascaliei calendarul §i dnd 'se crede ci acesta nu trebu272

Prof. dr. Theodor M. Popescu, Problem!ijtabiliziirli datei pas-

cdrl de ilJdreptare. Greutatea Ii necesitatea unui acord. Propuneri Ii posibilitdti actuale, in Ortodoxia nr. 3 (I964), p, 342, Profesorul Theodor M. P~pescu arata ca, intre anii 325 ~i 784, au existat nu mai pUlin de 40 de deosebiri pascale intte Roma $i Alexandria (p. 353). 273 Ibidem, p. 345,

172


MURE~AN

STILlSMUL iN ROMANIA

ie indreprar, penrru ca nu rrebuie schimbara pascalia. 0 asemenea concepfie inverseaza raporrul firesc §i §riinrific dinrre pascalie §i calendar. Nu calendarul se bazeati pe pascalie, ci pascali a pe calendar. Pascali a se poare calcula, srabili §i aplica numai cu ajurorul, in cadrul §i in condifiile calendarului274. Articolul 16: Nu primim reforma calendaristica Ii

0

socotim ca ° inovafie straina de concepfia ol"todoxa, iar sarbatorile Ie finem dupa calendarul iulian (arc. 22).

,

:i"

."j I~

!

Raspuns Orrodox: Calendarul indreprar nu esre calendarul gregorian. Din ne§tiinrii sau din reacredinra, srili§tii invinuiesc Biserica Orrodoxa ca, la indreptarea calendaru_ lui, nu s-a facut altceva decar imprumutarea calendarului gregorian, de unde §i eonduzia ca ne-am piirasir eredinra §i ne-am dat cu papista§ii. Hotararile sinodale orrodoxe di'n secolul al XVI-lea §i pana asrazi osandese calendarul gregorian, care nu a luat in considerare hotararea Sinodului I Ecumenic despre Pa§ti §i a stabilit Pascali a in mod gre§it. Calendarul iulian indreptat a liisar Pasealia nearinsa. . Articolul 17: Tinem calendarul ojicial in eeea ce pri- .

vqte ziMe, lunile Ii anii ca miisuratoare de timp. In eeea ce privqte insa Sarbatorile ClJezate de Sjinfii Parinfi in jiecare dintre eele 365 de spafii de timp ale ealendarului, in amintirea minunilor care s-au savdr;it fa jiecare datil ill parte, Ie soeotim ca ClJezare dumnezeiasca Ii nu Ie putem schimba sau sarbatori mai inainte, nici mai tdrzlu de datele jixate, jiindea fa aeeste date Ii in eeruri Sl! sarbatoresc·(arr. 23 din Statut). o Raspuns OrtoClOX: Sfinfii Piirinfi nu au pus in articolele de credin\a: ered intr-unul calendar. ~i niei prin '" Ibidem, p. 428.

0

173

Sfanra Tradifie nu ni s-a transmis ceva de genul acesta. Daca yom cerceta miirturisirea de eredin\a a Bisericii Ortodoxe de Rasarit, nu vom gasi niciun euvanr despre calendar, Pascalie sau credinp in ele. Pentru ca, a§a cum am vawt , calendarul este un mijloc de masurarec a vremii; 'el a fosr nascocit de minrea omeneasca, nu a lost pogorar din eer. Cu alcaruirea lui se ocupa oamenii de ~riinfa, iar Biseriea iI folose§te penrru nevoile ei. ManruitOrul HristoS a folosit calendarul evreiesc, la fel ca o§i apostOlii, care au folosit calendarele din regiunile unde au predicat. Din acest motiv, este gre§it sa spunem Sfontul nostru calendar, a~a cum fac srili§tii. Este adevarat ca, in Biserica, se por gasi obiecte sfinfite - zicem sjintele icoane, sjintele ve;minte. De asemenea, zicem sjintele sarbatori, Sfdntut ;i Marele Post. Dar tOr in Biserica se folosesc §i lucruri penrru curarenia, podoaba §i randuiala slujbelor, ?e :are nimeni nu Ie nume~re sfinre, penrru simplul mot\v ca se folosesc §i in viap de zi cu zi. Astfel, nimeni nu zice sfdn-

ta soba, sfontul microfon sau sJdntul aspira:or :r~.

. ,

Daci cre§tinii de la Inceput §i, apOI, Pannpi Sfantului Sinod de la Niceea ar fi cunoscut ca 0 pricina 'de a vatiima eredinp va fi calendarul, nu ar fi primir pentru Biserica un calendar facur de un filosof pagan. ~i , dad I-au primir ~i au randuir posturile ~i sarbatorile dupa e1, nu s-au facur pagani. . Referir')r la sarbatorirea din eeruri, cei din rai ~ unr intr-o continua sarbatoare, nu ~0Sturi ~i ajunari, nici dezlegiiri la pe§re sau haqi. Aceasta nasc~cire ~r.ar~ car de pamanteana este experienp bisericeasca a stIh~t1lor. La Dumnezeu nu exista calendar, nici 'limbi sacre sau alte nascociri nas tru~nice.

au

174


175


Articolul18: Credem in minunea de la fnvierea D Apostoli nu poate fi mai mic de 8 zile ii nici mai mare de nului,cdnd, in fiecare an, dupd Pascalia veche a calen~~~ 42 de zile (articolul 25 din Statut). lUI Juizan, vine Sjdnta Lumina fa Sf Mormant din IO'Usa_ Raspuns ortodox: Este adeviirat cii imroducerea calenitm, ceea ce dovedew cd fa aceastd datd se sdrbdtol'ei te ii in darului iulian indreptat mentinerea pe eel neince~rz: DectSfinfii Pdrinti au ajezat toate sdrbdtorile in chip dreptat a scurtat cu 13 zile Postul S£lntilor A"pos roli, iar un~desava?!It, jl nu doar cele ale Pascaliei (art. 24 dinSrarur). ori, clnd cad tirziu, il des£linteazii. In aceste cazun, Biserica a dnduit 3 zile de post inaimea Praznicului S£lnti. '. Raspuns ortodox: Sfama Lumina nu rinecont de stilul vechi sau nou, ci se pogoara numai 'arunci cand lor ApostolL Acest lucru este un efect al apliciirii pe jwnatare cre§~inii dreptmaritori serbeaza impreuna slujb~ Sfintelor a horiirarilor Conferintei de la Constaminopol din 1923. Pa~[j. Nu Sfimele Pa~ti acarna de Sf. Lumina, ci Sf. LuVechimea acest~i Post este arestata de ConstitutiiIe Apostolice (Y, 20) ~i de unii Piirin~i Bisericc§ti. Multa mina esre provocara de slujba Sfimelor Pa~ti, adicii ea se coboaraatunci dnd cre~tinii din Biserica dreptmaritoare vreme a variat ca durata. In veacurile ce au urmar, posa lui Hrisros savar~esc slujba Sfintelor Pa~ri la mormanrul acesta era foarte lung, tinand de la praznicul Tuturor S£lntilor, pana la 14 august, a§a cwn arad Sf. Atanasie Sirul Domnului, oridnd ar fi acea data. Noi credem cii Sf. Lumina s-a pogorar §i atunci dnd slujba Sfimelor Pa§t; nait:U in veacul al VII-lea. El ne spune cii acest post a fist se facea la Ierusalim in alte zile dedr duminica, a~a cum tdiat de Sfinfii Pdrinfi pentru iconomie, astfel indt luna a Ia Sinodul I de la Niceea. E limpede cii Sf. iulie a fost scoasii din post. In canoane, este amimit in Lumina se tme de S£lntele Pa§ri, §i nu Pa§tile de Sf. Lumisecolul al IX-lea (canonul XX al Sf. Nichifor Marturisitona;.Sf. Lumina este 0 minune preaslavira, care intare§re ~i . rul). Biserica are aceea§i lucrare, putere ~i har in orice veac §i trebuie sa hodrascii reguli care sa dea rezul~ate p~zit~v: mal mulr faptul ca a inviat Domnul §i care Ii lumineaza pe Indoielnici. Am vdzut lumina cea adevdratd, am primit pemru evolutia duhovniceascii a membrilol eI. 0 bls~r~c.a ceresc, aflat credinta cea adevdratd... spunem locala poate £lxa posturi speciale, in cazuri de calamltap, la sfar§ltul, SfinteJ Llturghii, §i aceasta Lumina a dupa cum postul se poate suspenda la nevoie .. a ,rr.oDomllulUi ne transfigureaza §i pe noi, dacii Intr-adevar cedat Biserica Ortodoxii Romana in 1907, pnn Enctclzca participam la taina Invierii cu toad £lima noastra. S-au asupra postului (Monitorul O£lcial nr. 49/2 iunie 1907), mamuit milioane de oameni, au primir j~rtfa martirica §i prin care a dat dezlegare la post pentru eei bolnavi ii slabi, au devenit sfin~i fara a fi tost vreodata la Ierus'; .;';~:;;rl;--+-~~~;;ize7.miJ)i-.~iTrifi'U~'ilnimi7impum!Cii~m:-----Sfaiha.' Lumina, §i unii fara a §ti macar cii e:isra aceasra Articolul18: Credem cd, prin ajezarea sdrbdtorilor de minune la Ierusalim de Invierea Domnului. cdtre Sfinfii Pdrin{i, s-a statornicit pentru totdeauna calen~ Articolul 19: Credem cd, prin respectarea sdrbdtorilor darul bisericesc ji cd aceastd ajezare este lucrarea Duhuluz Sjdnt, care nu se contrazice ii, fiind El desdvarjit, nu are dupd ajeziimantul vechi al Sfinti10r Pdrinti, postul Sfinti10r

~i

P~te1ui

P~tile

fos~ ~ana

Du~ul.cel

~m.

prezen~ei

~a

176

;i

IIq ,

"

fli ,i


nevoie de aparate naseoeite de mintea omeneasea, pentru ca mintea omeneascii este marginitii fi nu poate cuprinde pe Dumnezeu eel nemarginit (arrieolul26 din Statue). Rispuns Ortodox: Cu toate cl se declara cii mintea omeneascii flU poate sa mpnndd pe Dumnezeu eel nemarginit, in toate aceste artieole de credinp pe care Ie-am amintit se poate observa un mod foarte omenesc de a gandi Impariitia lui Dumnezeu. La Dumnezeu §i la sfin~ii Lui esre un p~e zent continuu, nu se poare vorbi de calendar in eerun. Calendarul bisericesc esre un cadru, 0 schema cronometrizara in care sunt trecuri sfinrii §i evenimentek religioase de mare importan~a, in vederea sarbatorii lor §i a mantuirii noastre. Pentru bunul credincios, esenrial esre modul cum SUnt praznuiri sfin\ii §i nicidecum cand au loc acestc praznuiri. I ndreptarea calendarului, aplicarea §i respectarea sa nu afecteaza in niciun fel m;lntuirea bunului credincios. Dogmele sum adevaruri de credinta neschimbabile. Canoanele au ca ~ind unitatea de organizare §i disciplina biserieeascii. Auroritatea bisericeascii in drept poale emite legiuiri §i regulamente biserice§ti, poate lua hotarari care, in anumite imprejuriiri, sum necesare, cu conditia de a se pastea ne§rirbit spiritul vechilor norme, care sunt acomodate noilor realitati sociale, politice, economice §i culturaIe, atunci cand teebuinfele Bisericii 0 cer. Credinciosul care nu ia in seama ceea ce statornice§te Biserica §i se desp rindc de rrupul ei rainie, a§a cum se desprinde 0 ramura dintrun arbore, devine schismatic §i moare uuhovniee§te275. 175

Teoctist, Mitropolitul Moldovei §i Sucevei (coordona-

tor) • .lndreptarea calendarului. hota rare inremeiatii a Bisericii Orrodoxe". in MMS. nr. 7-9 (1982) , p. 600.

In loe de concluzii

in Cuvdntul inainu, spuneam cl tratarea acestui subiect constituie 0 provocare a abordariiin primul rand. imr-adevar, istoria stilismuhii co'ntimia sa fie 0 istorie in lantia, 0 nebuloasa cu foarte 'multe necunoscuee. Au 'dimas insuflcient cunoscute multe' a:specre, dintre care cel mai important mi se pare relaria dimre srilism §i comunismul aflat in ilegalitate inperioada 'interbelicii, respectiv dintre stilism §i regimul comlinisC dupa 1944. In,rreaga istorie a stilismului, cu incidentele din perioada imerbelicii, respectiv ClI toleranta din perioada comunistil, nu poate fi inteleasa decat in aceasdi cheie a unei rela, {ii speciale cu Moscova. ' , Anumite personaje-cheie in istoda stilismului apar brusc in documente §i disparlafel debrusc, Tara sa mai gasim niciun fel de informa~ie cu' privire la ele. Ma refer in specialla Ion Movileanu,
bratii, Ion Moviuanu, acum in v!lrstli de pestt 70 de ani, a rlimns izoiat, lui aliniindu-se til preunt un Ilumilrfoarte mic de credincioii din satele Movilita ii Mirceiti, judo Vrancea. precum ii Furcenii Noi, jud, Gaiati (Arhiv~le Secretariarului de Stat pentru Culte. Raport intitulat Activitatta grupiirii anarhice a stilismului t/l cadrul culmlui ortodox. f. 9).

179 STlLISMUL iN ROMANIA

178

PR o LECTOR DR. RADU PETRE MURE*AN

eea Ispir, locorenentullui Galacrion Cordun. Prezentarea lui [spir in sursele sriliste este inconsecventa. Astfel, in lstoricul Maniistirii Sldtioara este prezentar ca fiind in-

strumentul fidel al Securitafii, calul troian in cadrul mijcarii de rezistenra de la Slatioara. La pagina 141, se arara d. misiunea lui era de a convinge reprezentanJii acestui cult sa accepte calendarul gregorian, dar ti de a raporta catre organele Securitafii toate evenimentele ce se desftijurau in cadrul Manastirii Sldtioara. Cinci pagini mai de parte, insa, Ispir se metamorfozeaza intr-un personaj bun, care ajuta la evadarea lui Glicherie de la Richitoasa ~i carc il adaposte~te pe acesra in loeuin~a lui personala (p. 146- 147). Spedm ea 0 eereetare in Arhivele CNSAS sa adud. mai multa lumina in aeest sens. Nu este insa yorba doar de 0 provocare a abordarii, ci §i de 0 ptovoeare, in rimp, a reeeptarii. Sunt eonvins cii lu, erarea de fa~a va deranja anumite se nsibilira~i ~i va genera reaqii §i dezbateri aeat in eercurile teologice ortodoxe, cit ~i in cadrul gruparilor stiliste. Pe de 0 parte, in ceea ce privqre lumea teologicii romaneascii, este inexplicabila tendinp de a inconjura acest subiect cu 0 aura de mister, traeandu-I eu multa tirriiditate sau chiar evitand abordarea lui. Stilismul face parte din istoria Bisericii, 0 istorie care trebuie asumata cu curaj, ~i este, in acel~i timp, 0 tema misionarpastorala care trebuie tratad eu multa responsabilitate. Pe de alta parte, in ceea ce prive~te gruparile stiliste, am rerilarcat deja triumfalismul, , §: ,'. , evenimente sau personaje in scopul propriei victimizari sau al denigriirii Bisericii Ortodoxe. Speram ca informatiile de arhiva pe care Ie-am facut accesibile prin intermediul acestui studiu sa

.. " enereze lntrebari *i sa ln~ anumite percept ll , sa g ." devarului. ncuu,._la 0 ciiutare :incerali co~sr~~~~: : ~ucrare pole. . stra nu a lOst sa lnten\la noa . " • lu)' eascii unor scopun . tigattva care sa s micii, ci una Inves 0 d' • d'e Stil Vechi ~i celelalte gr~- . . Biserica rto oxa .. . mislonare. , na t sunt mi~ciin centn" .. Ie-am mentlo , pari stthste pe care. ," 0 t~doxe Romane, care trebur fuge ie*ite cadrul B~senclll. d
Bibliografie selectiva

A. Izvoare (documente de arhiva etc.)

Arhiva Administra~iei Patriarhaie a Sfantului Sinod al Bisericii Orrodoxe Romane de la Manastirea Antim (A.A.P.). Arhivele Na{ionaie, Fond Direqia Generala de Politie (Dosar 2349 §i 2350). Arhivele Na{ionale, Fond Ministerul Cultelor, Direqia Studii (Dosar 3206). Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (A.S.S.G.). Asociafia Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania, dosar ce contine documentele In vederea transfor, marii Asociafiei Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania In Asociafia Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania, 2007. Chestiunea calendarului in Biserica Ortodoxa, In B.o.R., nr.11 (1923), p. 974-978. Enciclica Sfontului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu privire fa indreptarea calendarului iulian - catre clerul §ipoporut-c~tin-ortQdQX dinRomtZrtia-;-in:-&-f*R~--

Hotiirarea Sfontului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu privire fa indreptarea calendarului iulian. Extras din sumarul jedinfei de fa 13 noiembrie 1923, In B.o.R., ian. 1924, p. 36-37.

182

I

I

. .. :


MURE~AN

fndreptarea ealendarului (articol la Cronica . Bisericeas_ . cii internal, In rev. Biseriea Ortodoxii Romand i . , an. 1924 (confine referarul Comisiej Sfantului Sinod pemru refo rma calendarului §i texru! horiirarii Sfanwlui Sinod cu privire la indrep[ar~a calendarulu. luata in ~edinfa din noi embri e 1923).· ·. I, Mir~n, Mitropolitul primat alRomaniei. Gmca pastora. Jd cdtre credinciofii din Sf Mitropo/ie a Ungro- Vlahiel, B.O .R., sept. 1924, p. 513.515. Nicolae Dr. ~ Mitropolitul Ard~alului, Studill asllpm francmasoneriei, Votat de Sfanrul Sinod In §edinta sa de la 11 ma~t~e 1937, publicar in B.OR., nr. 1-2/i937, p. 1-21 (§I In bro~tira). Rezolu,ria cu privire la problema "ea!endarui biserieese;' (a Confirinfei de la Moscova), in B.o.R., 1948, nc. 1112, p. 129. .. Sf:1mul ~i~od la Bisericii Ortodoxe Romane, Carte pastoralii catre clerul fi poporuf drept-credincios (cu privire . la data Pa~tilor din anuI1929), Bucurqti, 1929. Un document important referitor fa {~!endar, in lI1.lI1.S, nr. 5-6/[972, p. 367-372. . . ... . ' .

B. Lucrari de specialirate . ***, Adevdrata ortodoxie fi calenckrul, Folticeni 1934, 107 p.


183

Chiricescu, Prof. dr. Constantin, Pascalia Biserieii Cre;tine Ortodoxe de Rdsiirit in conformitate cu calendarul indreptat, Referat catre Sf. Sinod, Bucure~ti, 1925. . Bisericii de Riisdrit in stil vechi · ' DOnICI,. In g. P.., Calendarul fi sril nou, reguli de comput aplieabile $i La Calendarul Biserieii de Apus, Craiova, 1898. Enache, George, Adrian Nicolae Petcu, Monahismul,ort"dox fi puterea eomunistd in Romama amlor 50, Editura Partener, 2009. Enache, George, Adrian Nicolae Petcu, Patriarhul Justinian fi Biserica ortodoxii Romand in anii 1948-1964, Editura Parcener, 2009. Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Indreptarea calendarului ortodox, Ia~i, 1928. . Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, MOf Gheorghe ;i Pa;tile, Bucure§ti, 1928, 0 lucrare de popularizare. Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Norllni de cronologie ealendaristicd;i calcul pascal, Bucure,~ ti, 1936. Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Critica noilor proieete de. reforma calendaristicd proRuse de. Societatea Naflumlor, Studiu calendaristic, Bucurew, 1931. . Gheorghiu, Prof. dr. Vasile, Sfintele Patti ;i :eforma ealendaristieii ortodoxn I imianii, Bueure~tIi 1929. El· considera, pe buna dreptate, ca lndrepta.rea ~alen~ §i chiar supenoara cdel

~te&n, St.i.!~g~h'~1~i·hn••R2:o:m;:a;n~~~.~I:~st~o~n~c~.~A~d~e~va~.T.~.~l~n~-====*===~ne:~~~~~~~~~""~~~~~~~~~~_______

.Argatu, dreptare, Edit..

.. Chiricescu, Prof dr. Constanrin, Afezarea Pascaliei in ealendarul indreptat, Bucure§ti, 1926. Chiricescu, Prof dr. Constamin, Calendarul nostru nu e schimbat, ci indreptat, Bucurqti, 1925.

ca Populard Romand 1948-1950: transformiiri institutionale, Edicura Bic All, 2005. Prof. D., Analizii critied a ealendarelor julian gregorian $i propuneri de reforme, 1898.

Mires~u,

Bucure~[i,

~i

184


Mirescu, Prof. D., lheoria calendarului precedatd de scurtd notiune istoricd, Bucure§ti, 1898. 0 Popesc~, ~Nicolae, Neinfelegerea indreptdrii calendaru_ lur, curopolis, Constanta, 2002 (prefaptii de Diac. prof. dr. Petre 1. David). Sachelarie lerorn., Prof. dr. Nicodirn, Calendarul ii Pascalla l'eche ii noud, Cernica, 1936. Szavlovski, ing. 1.L., Chronologie, Calendare §i Reforma Calendarulul, Bucure§ti, 1898. Tanase, Stelian, Cfientii lu' tanti Vtzrvara, Editura Humanitas, Bucure$ti, 2008 (Tanti Vtzrvara era numeIe con:.pirativ pe care comuni§tii In i1egalitate 11 diideau Slguranrei statului). Teodoriu, M. Hagi, Canonicitatea indreptdrii calendarului ii rdtdcirile rdzvrdtifilor, Miiniistirea Neamru, 1933. Teodoropoulos, Arhim. Epifanie, Cele doud extreme: ecumenismul ji stilismul, Ed. Evanghelismos Bucure'ti 2006. ' , , Vasile, ~ristian, Atitudini ale clericilor ortodoCji ji catoliei fota de URSS;i ford de regil[lul de tip sovietic (1944- . 1948) in Bisericd, putere, societate. Studii §i documente ~sub redaqia Lector. Univ. Dr. Ovidiu Bozgan), . EdIt~ra. Universitiirii, Bucure§ti, 2001, p. 155-182. VasIle, ~nstIan, Biserica Ortodoxd Romand in primul decemu comunist, Editura Curtea Veche. Velicu, Dudu, Biserica Ortodoxd in perioada sovietizdrii . Rom~~id Arhivele NationaleBucure§ti;l()()4.Vtafa reltgtoflSu din Romania. Ediria a II-a, Coordonator dr. Adrian Lemeni, Volum realizat de dr. Florin Frunzii §i $tefan Ionirii, Editura Bizaminii, Bucure§ti, 2005, p. 91-93.


185

Vulpescu, Procuror Constantin, Rdtaeirea. ~alendarist~, Editura, Sectia , culturalii a Mitropohel Moldovel, Ia§i, 1925.

C. Studii §i articole de specialitate

*** Alte statistici ;i miisuri in legatura cu grupdrile stiliste, in revista B.OR., nrc 1-2 (1958), p. 233; nrc .11-12 (1964); nrc 5-7 (1967),p. 648-649; nrc 3-4 (1968), p. 517; nrc 11-12 (1968), p. 1448. , *** Dezbaterile Sf Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (revenirea unor stili§ti), in B.OR., nrc 10-12 (1951), p.459.

.

*** Reprimirea in sanul monahismului orto1ox a monaht~ lor de fa schitu-stilist Stirigioiul (Eparhla RomanulUl §i Hu§ilor), In B.OR., nrc 10 (1955), p. 973 . . Aioanei Constantin, Moraru Frusinica, Biserica Ortodoxa in lupta cu diavolul rOjU, in Altarul Banatului, nrc 1-3/2001, p. 89-99. . Ani§escu, Pr. Hie, Strigate contra celor cu "Biserica noua" ji abuzurile de toleranta, in B. OR., nrc 5-6 (1935), p.225-227. . Antim, Mitropolit al Vizei, Chestiunea calendarulul, in B.OR., oct. 1923, p.974-978 §i dec. 1923, p. 1091-1095. . Biincila, Prof. dr;-Vasile, Reforma calendarului, in Ideea .~----~~~~-~R~~~O 161 (~an~1~9~24~)~.______~_____ Brani§te, Pr. prof. dr. Ene,Noi pa;i catre unitatea crejtina ji serbarea Sfintelor Pa;ti. Ultimele consfotuiri ortodoxe de fa Chambesy (1977 ii 1979), in Ortodoxia nrc 4 (1982), p. 611-614.

186


Brani§te, Pro prof dr. Ene, Problema unificarii calenda_ rului liturgic in Bisericile Ortodoxe, in Ortodoxia, nr. 2/1955, p. 181-216. Brani§te, Pro prof. dr. Ene, Un eveniment de seama in viafa Bisericii Bulgare. Adoptarea calendarului indreptat, G.B., nr. 5-611969, p. 543-550. Calistrat, Arhiereu, Orleanu Barliideanu, Calindarul Iulian;i Romanii, in B.D.R., an XXXI, nr. 12, (1908), p. 1430- I 433. Cicala, N., fndreptarea calendarului, Manastirea Cernica, 1934. Cleopa, Arhim. I1ie, Cuvant de ldmurire in legatura cu ratacirile stili§tilor, in B.D.R., nr. 3-4 (1955), p. 251294 (are Ia sfar§itul studiului §i 0 Orientare asupra abaterilor canonice ale stili;tilor ;i canoanele ce-i condamna §i propune cateva mijloace practice pentru indreptarea stili§tilor). Cojocaru, Pro prof. Constantin, Sfonta Scriptura ;i despre {tiinfa;i despre mdsurarea timpului, in Teologie;i Viafa, nr. 8-10/1992, p. 14-18. Culcea, Toma, Calendarul indreptat este cel bun, Bucure§ti, 1937. Cosma, Pro A1exandru, Ratacirea stilista, in Revista Teologicanr. 10 (1938), p. 441-443. David, Diac. prof. dr. Petre, Anticalendariftii, jii rataci{i ai Bisericii Ortodoxe, in fndrumator Misionar ;i Patriotic BuzaVI, lac. prof. dr. Petre, Timpul ca 0 necesitate a infe/egerii misiunii crqtine, in B. D.R., nr. 7- I 211994, p.289-290.

187

Dragulin, Pro Conf. Dr. Gheorghe, Era cre{tina. Metoda calcularii {i posterioritatea ei {tiinrifica, in B. 0. R., nr. 7-12 (1994), p. 309-321. . Durii,Pr. prof. Nicolae, Data serbarii Pa§tilor in lumina tradi{iei canonice a Bisericii Ortodoxe, in MMS nr. 4 (1987), p. 3 6 - 6 8 . , . : ' Dura, Pro Dr. loan, Calendarul indreptat In Bzserzca Ortodoxa Romana, astazi, In S. T. nr. 1, ian-febr. 1990, p. 144-147. ' " , Dura, Pro prof. dr. loan, Ierarhi ai Bisericii OrtoMxe Roma: ne indepartafi din scaun Ii trim;;i in recluzlune monas~ ca de catre autoritafile comuniste in anii 1944-1981, In AltarulBanatului, nr. 11-12, oct-dec. 2002, p. 34-56. Enaceanu, Ghenadie, Chronologia bisericeasca, an. VI, (1882), p. 415-429. ' Erbiceanu, Acad. Prof. dr. Constantin, Reformarea calendarului iulian, in B. D.R., an XXII (1898.1899), nr. I, p. 23-43. .. , . Floca, Arhid. prof. dr. loan, Calendarul.blsmcesc" In MItropoliaArdealului, nr. 7-8 (1959), p. 56~-567. , , · - I., Data Pa

Maxe\ianu, inginer 1. N., Citimu in "Ortodoxul" despre Chestiunea Calendarului, in B.OR., an V (18801881), p. 310-313. Melchisedec (episcopul Romanului), Biserica Ortodoxa ~i calendariul, in B.OR., anul V, nr. 9 (jun. 1881), p. 561-604 . .Mihai, Constantin, Bisericafi elitele intelectuale interbelice, Institutul European, 2010 Mihail, Pro Paul, Cu privire la calendarul indreptat, In M.M.5., nr. 10-1211969, p. 572-575. Mihalcescu, Prof. dr. lrineu, Notife despre calendar, in B. OR., iulie 1924, p. 425-430. . Mihalcescu, Prof. dr. lrineu, Introducerea calendarului gregorian in Bulgaria, in Revista Ortodoxa, Bucure~ti, martie 1916, p. 136-137. Nane~, G. (profesor la Liceul Sf. Sava), Calendarul cre{tinesc, In B. OR., nr. 11 (I923), p. 929-930. Reflecta preocupiirile pentru indreptarea calcndarului. Nane§, G., Chestiunea calendarului in Biserica Ortodoxa, B.OR., nr. 11 (I923), p. 974-978. Este traducerea lucrarii Mitropolitului Antim al Viziei, imitulatii Chestiunea calendarului. Pledeazii pemru Indreptarea calendarului. . Negoi\a, Pro prof. dr. Athanasie, 50 de ani de fa i'ndreptarea calendarului 1924-1974, In B.OR., nr. 5-6 (1974). Negolfii, Pro prof. dr. Athanasie, Calendarul Bisericii Cr~ tine, M.B., nr. 1-3 (1965), p. 50-90. Negoit ii , Pro prof. dr. Athanasie, Calendarul mozaic ~i Pa~tefe cr~tin, In Glasul Bisericii, nr. 11-12 (nov.dec. 1972), p. 1198-1214.


189

Negoi\a, Pro prof. dr. Athanasie, Calendaru/, in M.B., nr. 1-3 (964), p. 9-26. Negoitii, Pro prof. dr. Athanasie, Paftile la data fixii, in B.O.R., nr. 5-6 (1977), p. 350-356. Negoitii, Pro prof. dr. Athanasie, Tehnica calendarului ecleziastic, in M.B., nr. 4-6 (1965), p. 299-337 (smdiu foarte complex). _ PBimadeaHi, Mitr. Dr. Anronie, Falsul misticism. lncercare de tipologie, In Idem, Tradifie fi libertate in spiritualitatea ortodoxa, Sibiu, 1983. Popescu, Prof. dr. Theodor M., Problema stabiliziirii datei pascale. Privire istoricii asupra divergentelor il com~ puturilor pascale. Incerciiri de indreptare..Gr~utatea fl necesitatea unui acord. Propuneri [i poslbdttatl actuaIe, in Ortodoxia nr. 3
190


MURE~AN

Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Romanii care au scris despre calendar, in B. OR., iulie, 1924, p. 416-425; $i aug. 1924, p. 481-482. Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Schimbarea calendarului. Cuvinte pentrtt dttmirirea poporului, in B. OR., nr. 8 (1929), p. 482-483. Argumenceaza de ce este nevoie de indreptarea calendarului. Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Potrivnicii calendarului indreptat,ln B.OR., nr. 10 (1924), p. 637. Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Unelritori de peste granirii (oo) fmpotriva calendarultti fndreptat, in B.OR., nr. 2 (1927), p. 125. . Scriban, Arhim. prof. dr. Iuliu, Stilul vechi da indarat, in B.OR., nr. 5 (1932), p. 397-398. Scvoznicov (devenit Severin), Pro prof. dr. A1exandru,

Cuvantul iubitor de adevar. Despre. calendar. Stilttl vechi Ii sti/ul indreptat, Chi§inau, 1926, 46 p. (ed. a II-a, Chi§iniiu, 1936). Simedrea, Arh. prof. dr. Tit, Reforma calendarului, in B.OR., iul., nr. 7 (1924), p. 425. Simedrea, Arh. prof. dr. Tit, Masuri fmpotriva calugarilor . sti/iiti din S.fontul Munte, in B.OR., iul., nr. 11-12 (1934), p. 763-764. Stan, Prof. dr. Liviu, Pentru serbarea Sfinte!or PtlJti La aceetlJi data in intreaga creitinatate, in S. T. nr. 5-6 (l970),p.368-383.

~esan, Pro prof. dr. Milan !?avel, In problema unificarii ca/;:;;di7rniui, In MA., nr. 9-1011969, p. 671-674. ~esan, Pro prof. dr. Milan Pavel, Indreptarea Ii uniformizarea calendarului Ii pozi{ia ortodoxiei romtinqti, in M.M.S., nr. 3-61J970, p. 230-240.


191

Teocrist, Mitropolirul Moldovei §i Sucevei (coordonator),

Indreptarea calendarului, 0 hottirare intemeiata a Bisericii Ortodoxe, inM.M.S., nr. 7-911982, p. 588-614. Teodoriu, M., Canonicitatea indreptarii calendarului §i riitacirile, Miiniistirea Neamru, 1933. Varrolomeu, Episcop al Ramnicului, Stanescu, 0 ultima liimurire in privinra datei Sf Pafti, in B.OR., mai 1929, p. 385-394. . Vasilescu, Prof. Gheorghe, Galaction Cordun, material in 4 pagini, nepublicat, ce prezinta biografia §i activitatea lui Galacrion Cord un, realizat pe baza dosarelor din Arhiva Administra~iei Parriarhale. Ve!icu, Dudu, Biserica Ortodoxa Romana in perioada sovietiztirii Romaniei. Insemnari zilnice 1945-1947, Arhivele Nationale, ed. A. Tudor-Pavclescu, Bueu, re§ti, 2004. Vintilescu, Pro prof. dr. Petre, Cateva considera{iuni in fe- . gatura cu indreptarea calendandui, in Ortodoxia nr. 1 (J949},p.113-122. Zottu, Prof. dr. Gheorghe, fstoria controverselor pascale fi deciziunea ConciliuluiJ ecumenic de fa Niceea, in B.O.R., ian. 1881, p. 234-256.

D. Literatura stilista A1exiev, Arhim. Serafim, Ortodoxia Ii Ecumenismul.

iJiserica Ortodoxit de Rasitrit din Romania. istortcui Manastirii Slatioara, Tiparit eu binecuvantarea IPS Vlasie, Arhiepiscop ~i Mitropolir al Bisericii Ortodoxe de Rasarit din Romania, Editura Schimbarea fa Fafit, 2009.

192


Bujor, Constantin, 65 de ani de perserofie a Bisericii Ortodoxe Romane de stil vechi (oct. 1924 - dec. 1989), Tiparitii cu binecuvantarea IPS Vlasie Mogarzan, Arhiepiscop §i Mitropolit aI Bisericii Ortodoxe de Rasarit din Romania, Editura Schimbarea fa Fatii, , 1998. Cotea, Arsenie, Biciul impletit, Sf. Munte Athos, 1928 (http://www.crucea.ro/2007/06/301 arsenie-coteaarsenios-kotteas-iii-bici ul-impleti t). Cotea Arsenie §i Teolilact, Boldurile Bisericii de Riisarit,

Boldurile Sjintei noastre Biserici Cre§tine din Riisarit. Adicii. apologie - pre cat s-a PUUl[ - cu culegeri de . prin Dumnezeiasca Scriptura. §i alte scrieri Impotriva noilor reformi§ti ce se pretind a reorganiza Biserica Domnului nostru lisus Hristos, did ne hulesc Sfantul nostru calendar b!sericesc cre§tin, numit iulian de sti! vechiu. De netrebnicii §i cei mai dupa urma Intre schimonahi: Teolilact §i Arsenie din Sf. Munte Athos, 1924. Mt:nteanu, Prorodiacon loan, Calendaml bisericesc _ me7'J1oria Ii simbolul ortodoxiei, Editura Lumina lui Hristos, Kiev-Chi§inau, 2009. u* Rcvista Catacombele ortodoxiei online http://www.catacombeleorrodoxiei.ro/ . *.* Revista Tradifia Ortodoxii (La Biblioteca Academiei, .aceastii revista poate Ii consultara in catalog la subiectul Ortodoxie).

ANEXE

Lista Anexelor

..

.

' .

I. Denumirile pe care Ie-au utilizat org'anizafiile religioase stiliste de-a lungul timpului. 2. Noul calendar pe octombrie, noiembrie ~i decembrie 1924, lndreptat de Sf:lntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romine Autocefale. 3. Societatea de Binefocere Crejtina Ortodoxd Sf Petru ji Pavel, 1936 (fragment de statue). 4. Proces verbal semnae de credincio ~i i orrodoqi din satul Pope~ti, judo Soroca, prin care noeifid. fapml d. trec la stilul vechi. 5. Ministerul Culturii ~ i Artelor recun oa~te CuLtul Cr~tin Tradifionalist cu sediulla Mirce~ti-Puma, 1936. 6. Parohii stiliste tradifionaliste In 1950. 7. Parohii stiliste pravoslavnice in 1950. 8. P~storala-h:ti Glieherie Tiinase Ciim-tori cr~.tinii-p1'lmt- v(}slavnici din RPR (1950). 9. Cultul Cre§tin Tradi~ionaHsf. -Gonfifmare4e ift~raJ;e ill viata , monahala (1954). 10. Memoriu al credincio~ilor din Ciumule~IicFalticeni pentru autorizarea casei de rugaciune. 11. r.:~nsiliul Central al Bisericii drept-sldvitWlr,e rlHiiL--' vechi din RPR notifid. patriarhia in legaturii eu Galaction Cordun (1955). 12. Gramara de hirotonie in diaconie §i preolie semnata de Galaction Cordun (1955).

196


13. Scrisoare olografa a lui Galaction Cordun adresatii Patriarhului Justinian (8 septembrie 1955). 14. Galaction Cordun ridicii la rangul de protoiereu al parohiilor din regiunea Suceava pe parintele Ion

1

197


Anexa 1 Denumirile organizatiilor religioase stiliste

Asocia\ia religioasa a cre~tinilor tradi\ionali de rasarit din Romania cu sediulla Targu Neam\ Cre~tinii pravoslavnici tradi\ionali de rasarit Asocia\ia religioasa a Cre~tinilor pravoslavnici tradi\ionali de rasarit Biserica pravoslavnica Cre~tinii pravoslavnici Cultul pravoslavnic din RPR Cultul cre~tini!or pravoslavnici Oraanizatia cultului crestin traditionalist cu sediul in co"" , muna Mirce~ti, raionul Foc~ani 19. Cuirul Cre§tin Tradifionalist. Ordin de serviciu pe Crestinii traditionalisti numele Martinian Comanici (19)-1). AsoClapa ' . . reI': IglOasa-a' crq t'IIlI'Ior tradl't'lonall',tl' " r 20. Pomelnic al unui credincios stilist in care Evloghie Asocialia crestina traditionala 0la apare ca arhiereu. Centrala org;niza\iei c~ltul~i cre~tin tradi\ionalist Organiza~ia "Cultului cre~tin tradi\ionalist" 21. Scrisoare olografa aPr. Aure! Vasilescu prin care a'nunt a trecerea la cultu! ortodox de stil vechi., Biserica crestina traditionalista din Romania 22. SCrisoare.olografa a lui Evloghie Ofa ciitreuncredinBi.serica tr~di\ionalis~a-"Organiza\ia centrahi a cultului dos stilisr (7 martie 1957)'-'.__________--'_~_ _=__--"'cr"e"f'~t"in"-"tradi\ionalisr din RPR" 1-----;2"3"S"·. b'IsenCllor, .. , a miinastiri1oqi a parohiilor BiseO'-ganl·zat;.a al bisericii , cultului crestintraditionalist " . ,ltuapa ricii Ortodoxe de Sril Vechi in anul 2007. sobornicesti din Romania Cre§rinii ortodoqi de sti! vechi din· RPR Gruparea cre~tini!or onodoc§i stil vechi din RPR ,. .de sri! vechi Biserica drept slaviroare de stiI ~echi Credincio~ii drepts!avitori de sti! vechi Cre~tinii pravoslavnici de riisarit de sti! vechi Cultul bisericii ortodoxe de rit vechi Biserica pravoslavnica tradifionala de riisarit Mircea, parohul camund Bogdanqti (1956). 15. Ordin de serviciu semnat de Galaetion Cordull (1957). 16. Scrisoare olografa a lui Galaction Cordun semnata de PatriarhulJustinian (13 iunie 1958). 17. Scrisoare olografa a lui Galaction Cordun semnatii de Patriarhul Justinian (22 septembrie 1958). 18. Memoriul eredindo§ilor stili§ti din com. Furcenii N 11 oi - , ecud, prill care eer intrarea in legalitate a Cultului Cre§tin Tradirionalist.

198



Anexa2

.

~'t~~~~.~~~~~~, =~ .

HOot. 'CAL£Nt!J;\ROR'tODOX.

:Y!

oq.1: !\'i~~~~':, ~~(:). ~~~<~:, i'.· B fte.',· ,$~~,~~.;;~;. F}.··.~;~ ., ._:' .,.,1;, .. -Jall,.

: ti, 1flIilul.-SlBM at. IIlttrlotf "tlrtl,lifo" RMI......~. ~.' .," : ", -'.-

199

Anexa3

202

$TILISMUL iN ROMANIA


Anexa6

203

204



Anexa 7

205

206



Anexa8

207

Anexa 9

208


Anexa 10


209

Anexa 11

210


Anexa 12


211

Anexa 13

212


$TILISMUL IN ROMANIA

213

Anexa 14

214


Anexa 15


215

Anexa 16

216



217

218

J

J I' ,

Iii'

"



219

220



221

Anexa 17

222


Anexa 18


223

Anexa 19

224


Anexa20


225

Anexa 21

226


Anexa22


227

228


Anexa23

Parohii, manastiri §i schituri care se alia in patrimoniul "Bisericii Ortodoxe de StH Vechi din Romania" (anul 2007) . Miinasrirea Sliirioara (Schimbarea la Fala) , loco Sliirioara, " com Rasca, , Suceava Manasrirea Briidalel (Izvorul Tamaduirii), com. Horodniceni, Suceava Manasrirea Sf. Mucenic Mina, loco Ro~iori , com. Fora~ti , Suceava Miinstirea Eden, locoCodrga~i , com. Bro~teni, SUCeava Manastirea Moi~a (Acoperamamul Maidi Dornnului) , loc. Boboceni, com. Boboceni, Suceava (Adormirea Maidi Domnu!ui), com. Manastirea Piiiseni , Cornu Luncii, Sueeava Schitul Buda (Duminica Mironosi\e!or), loc. Buda, com. Ri~ca, Suceava Schitul Na~terea Sf. loan Botezatorul, loc. Neagra $arului, com. $aru Dornei), Suceava Schitul Sf. Ana, loco Molid, com. Varna, Suceava 'Schitul Eroilor, loc. Sku la, com. Boroia, Suceava . Schitul Sam! Nou (Bunavestire), com. Ra~ca, Suceava Paraclisul Buna-Vcsc:re, loc. Catunul Larga, com. Miinastirea Ulnor, Suceava Parohia "Sf. Me. loan eel Nou, Mun. Suceava, bd. George Enescu, nr. 52, Suceava ParohilLSfin\ii Impa!"a!i Constantin ~i Elena; Fii.lti~~ .:-,:;"str. Mihail Sadoveanu nr. 3, Suceava Parohia "Izvorul Tamaduirii", loc. Oniceni , com. Forii~ti, Suceava " Parohia Sf. Treime, loc. Hnrana Mare, Suceava

I


229

Parohia Sf. Cuv. Parscheva, loc. Ciumule~ti, com. Vadu Moldovei, Suceava Parohia "Na~rerea Maidi Domnului", loc. Com Biiii, com. Vadu Moldovei, Suceava Parohia ,,Adormirea Maidi Domnului", com. Baia, Su~eava Parohia "Sf. Treime", loc. Poiana Marului, com. Mahm, Suceava Parohia Sf. Proroc Ilie, com. Slatina, Suceava " Parohia Sf. Mucenic Dimitrie, lo"c. Nem\eni, com. Boroaia, Suceava Parohia Sf. Proroc Hie, loc. Skup, com. Boroaia, Suceava Parohia lniilprea Domnulul, com. Bogdane~ti, Suceava Parohia Adormirea Maidi Domnului, com. R~ca, Suceava Parohia Sf. Mc. Gheorghe, com. Dragu~eni, Sueeava Parohia Sf. Ap. Petru ~i Pavel, com. Riida~eni, Suceava Parohia Sf. Mucenic Pamelimon, lac. Braie~ti , com. Cornu Luncii, Suceava Parohia Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavriil, com. Bro~reni, Suceava . _ Parohia Sf. Me, Dirnitrie, loc: Mihaie~ri, com. Horodniceni, Suceava Parohia Duminica Tuturor Sfin\i!or, loc. Rotunda, com. Liteni, Suceava Parohia Nasterea Maidi Domnului, loc. Basarabi, com. Preute;ri, Suceava - " " " Parohia D~minica Sf. pariii\i~ loc. Neagra $arului, com. $aru Dornei, Suceava " Parohia Sf;- ApostOlj-D;,trli ' $i -pavd~ loc'.vafral)Q-rneC - - , Suceava Miinastire Bradi\el Acoperamamul Maidi Domnului, loc. Poiana, Neam\ Maniistirea Dobru Sf. ierarh Nicolae, com, Vaniirori, judo

230



Neamr Schitul Adormirea Maicii Domnului, loc. Poaina, com.

231

Parohia Sf. lerarh Nicolae, loco Marginea, com. Razboieni, Neamr Parohia Duminica Tomei, com. Rauce~ti, Neamt Parohia Adormirea Maicii Domnului, loc. Dragane~ti, com. Brusturi, Neamr Parohia Sf. lerarh Vasile, loco Sarghi, com. Rauce~ti, Neamr Parohia Sf. Apostoli, com. Hangu, Neamr Parohia Sf. Mucenic Gheorghe, loco Bode~tii de Jos, com. Bodesti, Neamt Parohia Sf. Muceni'c loan cel Nou, loco Ruginqti, com. Hangu, Neamt Parohia Sf. Cuv. Parascehva, mun. la~i Parohia Sf. 40 de Mucenici, mun. Pa~cani, str. It. lonescu, lasi Parohi~ Inalprea Domnului, mun. Pa~cani, str. Gavriil Petrescu nt. 48 Parohia Sf. Trei lerarhi, loco Targu Frumos, su.. 1 decembrie 1918, nt. 32 Parohia Sf. Arhangheli Mihail ~i Gabriel, loco Bal~, , la~i Parohia Sf. Mucenic Dimitrie, loc. Horodi~tea, com. Cotnari, , lasi Parohia Sf. Mucenic Gheorghe, com. Motca, , la~i Parohia Sf. lerarh Nicolae, loco Boureni, com. Motca, , la~i Parohia Nasterea Maicii Domnului, loco Muncelul de Sus, , com. Mogo~e~ti-Siret, , la~i Parohia Sf. Apostoli Petru ~i Pavel, com. Tansa, , la~i Parohia Sf. lerarh Gura de Aur, loc. Ur~ip, com. Mironea-

Negre~ti

Dtumul Crucii Sf.Mc. Galaction ~i Epistimia, loco Poaiana Teiului, Neamf Schitul Maica Domnului Portarip, loco Pintec, com. Grinriq, Neamr Schitul Acoperamantul Maicii Domnului, loco Tutcanii din Deal, com. Bahna, Neamt ' , Paraclisul Duminica pogorarli Sf. Duh, loco Negule~ti, com. Piatra Soimului, Neamt Parohia lntrarea Maicii Domnului In Bisericii, loco Poaiana com. Brusturi, Neamr Parohia Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavriil, loc. Gro~i, com. I Brusturi, Neamr Parohia Sf. lerarh Nicolae, loco Oglinzi, com. Rauce~ti, Neamt Parohia Sf. Treime, mun. Targu Neamr, str. lndependenrei nt. 2, Neamr Parohia Taierea capului Sf. loan Botezatorul, loco Grumaze~ti, Neamr Parohia Sf. Imparati Constantin ~i Elena, com. Vanatori, Neamr Parohia Sf. loan Botezatorul, mun. Piatra Neamt" Neamt, Parohia Sf. lerarh Nicolae, com. Zane~ti, Neamt Parohia Sf. lerarh Vasile, loco Balanll, com. Borlesti Neamt Parohia Sf. Proroc loan Botezatorul, loco Ceahla~, Neamt ' Parohia .<;;- MllCeni<; Ghewghe,loc. Peiana LaFgl±lltuui"eCOE>lmfF'b.---4----~silla.., T,llIa15s1i-- - - - - - - - - - - - - . , - , - - - - - - Poiana Teiului, Neamt -Parohta gf.' Arhidiaco1I ~tefan, mUfl. Vaslui,-~t.<._YalenLLtllinL__ Parohia Adormirea Maicii Domnului, com. Rediu, Neamt Silvestru nt. 20, Vaslui Parohia Na~terea Maicii Domnlllui, com. Tibllcanii de Sud, Parohia Sf. Imparati Constantin ~i Elena, loc. Doagele, Neamf ' com. Dragomire~ti, Vaslui

I

U

232

STlLlSMUL iN ROMANIA


Parohia NaFerea Maicii DomnuJui, mun . Barlad, su. Mar~al Averescu n r. 1, Vaslui Parohia lana, loco Hiiliiresti , Deal, com. lana, Vaslui Miiniistirea Sf Treime, loco Cucova, com. Valea Seaca, Baciiu Miiniiscirea Prodromita, , com. PaJanca, Baciiu Miinastirea Sf. Me. Fotini, loc. Valea Uzului, Bacau Schitul Intrarea Maicii Domnului In Bisericii, loco Manastirea Ca~in, Bacau Schitul Sf. Pantelimon, loc Piiltinis,, com. kau ' Baciiu Schitul Sf. Parin~i Ioachim ~i Ana, loc. Pralea, com. Caiu~i, Bacau Parohia Sf. Proroc Ilie, mun. Bac:iu, str. NoroduJui nt. 14, Bacau Parohia Intrarea Maicii Domnului In Bisericii, loco Secuieni, Bacau Parohia Sf. !erarh Nicolae, loco Panc~ti, com. Sascut, Baciu Parohia Sf. ierarh Nicolae, mun. Moinqti (str. Capitan Zaganescu) , Baciu Parohia Sf. Ierarh Nicolae, com. Poduri, Baciiu Parohia Sf. Voievozi Mihail ~i Gravriil, com. Bliige~ti,Badiu Parohia Bunavestire, mun. One~ti (str. C. Dobrogeanu Gherea) , Badiu Parohia Sf. impara~i Constantin ~i Elena, loco Orbeni, Bac:iu Manastirea Sfinfii Voievozi, com BolO[e~ti, jud.Vrancea. Manastirea Duminica Mironosirelor, loc. · Gage~ti, com . Bolote~ti

.Ma),,;i5drea Sf Ap fi Evanghelist loan, loco H'''~ova, jud Vrancea Manastirea Sf Voievozi Mihail fi Gavriil, Adjud, Vrancea Schitul Sf Cuvios Pahomie, Piiune~ti, Vrancea

233

Schitul Taierea Capului Sf loan Botezatorul, loco Pahin, Vrancea Paradisul Sf Dimitrie Basarabov, lac Vii~oara, judo Vrancea Parohia Sf Mucenic Gheorghe, com. Piiun~ti, judo Vrancea Parohia Sfinfii Apostoli Petru fi Pavel, Foc~ani (str. Rovine) Parohia Nf1jterea Sf loan Botezatorul, loco Dealul Paltinului, jud Vrancea Parohia Intampinarea Domnului, com. Vintileasa, Jud. Vrancea Parohia Sf Mucenic Dimitrie- com. Tamboie~ci, judo Vrancea Parohia Sf Arhangheli Mihail fi Gavriil, loc Gura Vaii, com. Campuri- Vrancea Parohia Sf Proroc llie, Marii~ti Vrancea Miinastirea Dunarea de los (Sf Treime), Gala~i (bd. Gala~i 33) Parohia Blmavestire, COID Cuca, judo Gala~i Parohia Sf Mucenic Gheorghe, Mun. Gala\i (su. Frunzei) . Parohia Sfinfii Imparafi Constantinfi Elella, Tecuci (str. Movilei nr. 4), Gala\i Parohia Sf Voievozi Mihail fi Gabriel com. Li~ti, jud, Gala\i Parohia Adormirea Maicii Domnului, loc. Sakia, ..com Umbrare~ti, Gala~i

Miiniistirea Nf1jterea Sf loan Botezatorul, Mun. Tukea (str Isaaccei nr. 159 A) Miiniistirea Sf Proroc flie, loc. Dunava\, judo T ulcea Manastirea Sfinfii Parinfi loachim fi Ana, loc. Cetalchioi,

i "

"l§

judo Tulcea Schitul Sf Cuv. Atanasie, loc. CriliaV;che;-TiJ[cea -' Parohia Sf Treimt, _.:lID. Izvoarele, jud'o Tulcea Parohia Sf Arhidiacon $tefan, or. Isaccea, judo Tulcea Miiniistirea Inalfarea Sfintei Cruci, loc. Lacu-Siirat, judo Braila

234


Sehitul NCl{terea Maicii Domnului, Ploie~ti (srr, Marasesti nr. 434), Prahova ' , Manastirea Adormirea Maicii Domnului, Bucure~ti (str. Televiziunii nr. 13) Miiniistirea NCl{terea Maicii Domnului, lo~. Sat-Nou, com. Mircea Vodii, judo Constanta Man:lstirea lzvorul Ttimdduirii, I;e. Agigea, judoConstanta Parohia Sf Apostoli Petru fi Pave/, Medgidia, judo Consta~ta Schitul Sf lerarh Nicofae, or. Giurgiu ' Sehitul Sfloan Maximovici, Cernica, Ilfov Sehitul Sf loan lacob, loe. Moroieni, judo Dambovita Schitul Sf Mucenic Mina, loc Bisoca, judo Buziiu ' Miinastirea Bunavestire, loco Valea Ro~ie, com. Mitreni, judo Calara~i Sehitul Ajlarea Capului Sf loan Boteztitol'ul, loc. Bumbesti, judo Gorj , Sehitul Sfinfii Impdmp Comtantin fi Elena, campeni, Alba Schitul Sfonta Treime, Albac, Alba Parohia Braul Maicii Domnului, Resira Caras-Severin Manastirea Duminica Tomei, orasu! 'Brasov ' Schitul/ndlfarea Domnului, loe Siicele, Brasov Parohia Sf loan lacob Hozevitul, Piiltinis B~rosani Schit~l lcoana Maicii Domnului l'drtdrif~' Piilti~i~, Boro~ani Parohla SfMucenic Dimitrie, Boropni Sehitul SfontaTreime, Crasma Maramures Schitul Sf Mucenic Gheorghe, Bor~a, Mar~mure~ SUR-SA: Asoeiafia "Biserica Ortodoxa de Sri! Vedli din Romania", Dosar ce confine documentele in vederea tramformarii AsOciafiei "Biserica Ortodoxii de Stil Vechi din Romania" in Asociafia "Biserica Ortodoxa de Stil Vechi din Romania"; 2007

Cu discre!ie ji dragoste despre o rana pastorala

I I !I

I

Dintre coate preocuparile unui specialist In misiologie, aceasta, a liimuririi unor aspecte legate de 0 Bisericd a romanilor care te l'efilzd de frate, apare, in eontextul sporirii spoielii duhovnice~ri de acum, extrem de importanta. Orice analiza pe un astfel de segment de iscorie doare. Personal, strabadnd satele din jurul Targu Neamrului, catre Brusruri ori Gro§ii Boroaiei, atent la propunerea pastoral a pe care 0 manastire nascuca din nimic §i rarii suport misionar la noi, la ~elimbar, langii Sibiu, 0 face eu 0 non~a lanra disperantii ori 0 parohie inventatii pe crestele rapei din Racidau, cartier al Bra§ovului, care numai stili§ti n-a avm, atent la 0 serie de lucrari propuse pubHcului larg, dar ~i la unii dintre ai no~tri care lesne au mu§cat din asemanari, uitand diferenrele de fundament (suecesiunea apostoHci poate fi un aspect!), constat ca daci vrei sa derutezi un popor, ~i a§a niiuc de deruta lumii, lntrepi la nesfar§it confuzii. Daci In anii din urma rna lovea peste suflet lndarjirea stilista, constat acum cii tinerii ei - ca ~i mare parte din cei care triiiesdn mediile ora§u1ui ori zonei preurbane romane§ti .- au mai diluat din ura §i rautate. ~i eu cred, aliniindu-ma gandirii lui Vasile BaITcila, ci stilismul la noi s-a n:lscut dintr-o grava aroganfa educalionala, de pedagogie pastorala, care, daci n-o yom analiza corect, se poate repeta. Nu pot sa fiu de acord cu excesele de zel ale

236


impunerii unei reforme de calendar, cum imi e greu sa-i ascult pe bamInii din satele N eam~ului ori ale Sucevei cum reamintesc comportamente de un jandarmerism inuman ale unora care se ascundeau sub chipul slujirii Evangheliei. Dar nu pot admite ci 0 bucatii de hartie e mai imporcanta decat Biserica, trupul cel tainie allui Hristos. Ca analfabetismul este mijloe de mancuire, ci injurarea Bisericii mele cu epitete vredniee de oligofrenia iadului este mod de pastora~ie. Ura nu poate fi modalicate de implinire a Evangheliei. Cum niei inventarea unor scaune episcopale aiuristic, angajand mediocrizari de sens canonic, nu poate duee la ceva bun. Daci trebuie sa ne recunoa§tem gre§elile trecu" tului, uitate de mult daci n-ar fi nemernie zgandarite, niei nu putem sa ingaduim prezentului sa ne batjocoreasca In numele unei false ortodoxii-altJel. . Acesta este efortul fundamental allucriirii Parincelui Radu Petre-Mure§an; StiiiJmuitil Romanlir(J92"4-2(Jnr Pornind de la izvoarele ziivorate in cocloanele Securita~ii, angajat in studierea unor materiale reprezentative, de ordin canonico-liturgice (cap.l, Calendarul indreptat in Biserica. Ortodoxa Romana. Premise ji evotutit) sail socio.pastoral (pareurgand stilismul prin chei istorice §i ale diagnol.ei sociale), identifid.nd personalit3.\i §i dircqii vechi . §i noi (excelenta apare analiza' apari~iei stilismului in Transiivania ori chipul organizatoric allui Galaction Cordun), concentrandu-se atent pe perioada accuala (stadiul dialogului BOR eu grupiir"le stiliste ori derapajele fundamen~ r.,;,;:e ale acestor grupari), autorul reU§e§(~' s~'acorde un riispuns ortodox la Marturisirea de credinta a Bisericii Ortodaxe de Stil vechi din Romania. $tiu, din prietenoasele noastre discu~ii, ci Parintelui Radu Mure§an nu i-a fost

I


237

U§oarii scrierea unei acari ciqi. Nu din pricina realica~i lor, ei a delicatetii sale sufletC§ti, care refuzii 0 conscruqie apologetici, doar de dragul spectaeolului. Emotionat am aseulcat, de cateva ori, marturii ale unui scriicor mareat profund de dragoste pentrufra~ii sai, cirora, in duhul paeii Mantuitorului Hriscos, crebuie s~ Ie spuna unde se af:la in raport eu Ortodoxia la care·fae ·ape! §i pe care 0 dilueaza. II inte1eg, pentru ci de fi~care data ma simt la fel. SUft marcat de durere §i iarii§i durere d.ndremare, vara de vara, drum de drum, cum poate fimanipulat eu argumenre lamentabile sufletul eurat al ofuului credineios, . Era nevoie de 0 carte ea aeeasta? Privind eu aten~iela I eonstruetia ei, vadit atenta I~· n·uan\e, cred ci da. Penrru eei care au pareurs lucrari ale stili§tilor - ultima la indemana mea fiind Biserica Ortodoxade.Rtisarit din Romania. Jstoricul M41J#JJirji SltitiI!flI!l,J~Jizata d~ lInJ::olec,:tiv aflat sub -+-~---="'-' direeta indrumare a episcopilor stili§ti Ghenadie Bad.uanul §i Sofronie Suceveanul (~ §i cum canonul cu doi episeopi In eetate nu ar fi cel pu\in Ii fel de importa~t ca: .~7Ie fluierate prinm dinti de autori in diverse alte slcuapl:..) (Ed. Schimbarea fa Fara, Sla~ioara;con:\Una Rii§ca, judo s'uceava, 2009, 239 p.) ~, devine rotmai vadit d pencrl! a avea sueces in eontemporaneitate, o.amenii acc§tia se leaga de false radaeini §i dubbizii·eonstruqia Biserieii O rto 40 xe Romane, de Riisarit, eredem noi, pe care 0 urase, dar al wei loe in eultura §i societate§i l-a~ dori. De aceea lucra- . rea aceasta, dil",.,-l 'l ddamurirUsi-otlce; d=lta~ondc5=Y mencalitate misionar-pascorala pentru preo~ii tineri. Abordarea eelor care te urasc trebuie realizata in cunoa§tere deplina. eu tot regretul ca, de cele mai multe ori, 0 minciuna repetata drept adevar, vadindu-se minciuna, doare. Cu

.

I

I

."

238

PRo LECTOR DR. RAoU PETRE MURqAN

,

1 pUfin efon paswral, paswrii stili§ti ar purea vedea durerea §i dezorientarea pruncilor §i tinerilor lor, oei a celor ajun§i la maturitate, atunci cind descopera predica onodoxa fruI moasa §i plina de bucuria Evangheliei, teologia Parin~ilor, preocupare permanenta a celor pe care ne acuza de necunoa§tere, a slujirii pline de aten~ie §i dvna, atunci dnd ~ descopera ci preo~ii §i credincio§ii Bisericii Onodoxe Romane nu sunt nici fiare apocalitice §i nici balauri care mananci agurida unor zambete de superioritate. Canea Parintelui Radu Mure§an face parte, in fond, dintr"un efoft al unei intregi generafii de preo~i care nu mai pot fi acuzafi de ma§ina ideologici stilista de rea voin~a ori incompctenfa duhovniceasci. Din construqia unei genera~ii de preo~i cireia chiar ii pasa de contemporani! ~i de Adevar. Care nu caura, in niciun caz, dreptatea sa, parte imerptetativa a Adevarului, de dragul vteunei politici particulate. Desigur ci tecomandam lectura cir~ii celor inretesafi. Dar mai ales celor care vor sa §tie de unde s-a nascut una dimre cele mai ample mi§ciri schismatice din sanul Bisericii Ortodoxe din Romania. CompetenF §i tigoarea auwrului fac lucratea accesibila; stilul alert, jurnalistic pe alocuri, tddeaza angajamemul Parintelui in cercetatc. Nadajduim .sa cr~§~~ }lllelegerea_~!~il}cio..1il{)!l}o§~rj ~ _ __ ___ __ ____ _ _ ___ _. . _.. Sa ne dovedim oameni ai lui Dumnezeu, inrrisrati, dnd suntem batjocoti~i §i socoti~i ai celuilalt. Cartea aceasta este un tefuz de generarie. Vor urmaaltele. Pemru ca sa creasca larrmirea§i sa eviram talsele victimizati. EfC'Trul pedagogic merita a fi facut, fara doar §i poate. Penrru redescoperirea onestita~ii in pastorarie.

!

I

Pro Conf. Univ. Dr. Constantin NECULA

MURESAN, Pr. Lect. Univ. Dr. Radu-Petre - Stilismul in Romania (1924-2011)

Recommend Documents