PETRU MURESAN

CAPITOLUL II SISTEMUL INFORMAŢIONAL SANITAR

1. Introducere

Interpretarea sistemică a fenomenelor, lucrurilor din natură, societate, in biologie biologie sau organizaţii organizaţii socio socio — economice, economice, sanitare etc. etc. are în wedere wedere existenţa sistemelor, ca ansambluri de părţi constituente, sau integrale in sistemul respectiv cu subsisteme aflate în intercorelare, interacţiune nu numai ca o simplă însumare de entităţi eterogene. Deci orice „organizaţie" poate fi considerată ca un sistem alcătuit din subsisteme (compartimente^, iar „organizaţia", la rîndul ei, constituie un subsistem al unui ansamblu mai mare, în cadrul căruia este integrat organic,structural şi funcţional. Integrarea, corelaţia are loc prin intermediul unor legi, reglementări continuă reorganizare (tot legică), deoarece are loc o dereglare continuă, care trebuie permanent permanent reechilibrată, reechilibrată, de tipul tipul reechilibrării reechilibrării organism organismului ului uman. sau a organismelor social - economice. Structura internă a organizaţiei este alcătuită din trei subsisteme de echilibrare" : subsistemul decizional sau de conducere subsistemul operaţional sau de execuţie subsistemul informaţional sau de conexie Această structură de bază, cu menirea unei continue reechilibrări reechilibrăr i este prezenta sub diversele forme de manifestare atît pe tărîm biologic cît şi asigurînd în sens cibernetic, buna funcţionare a „organizaţiei" sau în contrar distrugerea, dispariţia ei. Această structură de reechilibrare s-ar putea prezenta grafic fie în forma simpla, fie complexă pe mai multe nivele, cum ar fi de exemplu în domeniul sănătăţii: Ministerul Sănătăţii — direcţia sanitară judeţeană — spitalul teritorial. teritorial . Vezi Fig. 1 şi 2, unde: SD = Subsistem decizional MS = Ministerul Sănătăţii Sănătăţi i SI = Subsistem informaţional DSJ = direcţia sanitară judeţeană K = Subsistem operaţional ST = spital teritorial Fie că decizia se transmite oral, fie în scris, fie prin legi, reglementări, transmitere de la subsistemul decizional la cel operaţional se face prin intermediul subsistemului informaţional.

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.





Fig. 1. Subsistem informaţional simplu.

Fig. 2. Subsistem informaţional complex.

Aşa cum s-a menţionat anterior, în anumite forme specifice această structură de reechilibrare este prezentă şi în sistemele (sau subsistemele) din natură, societate, în biologie (organismul vieţuitoarelor^, decizia,, respectiv execuţia (parte operaţională) fiind şi ele specifice diferitelor forme de mişcare ale materiei. Trecînd la domeniul sistemului social — economic, sau mai concret la cel al ocrotirii sănătăţii, atribuţiile subsistemelor menţionate ar fi după cum urmează în continuare: Subsistemul decizional sau de conducere este complex, decizia luîndu-se pe mai multe niveluri, dar în esenţă conţinutul ei constă în: fixarea strategiei strategiei şi tacticii, deci a politicii sanitare; organizarea structurii reţelei sanitare; elaborarea legislaţiei (reglementărilor sanitare); elaborarea de planuri şi programe; elaborarea subsistemului informaţional; evaluarea evaluarea activităţii, reţelei sanitare; detectarea problemelor, aspectelor care cer o intervenţie operativă sau în perspectivă; perspectivă; evaluarea implicaţiilor deciziei; îndrumarea şi controlul unităţilor în subordine; remodelarea structurii organizaţiei; remodelarea subsistemului informaţional.





constituie în acelaşi timp un subsistem operaţional faţă de nivelul mai superior.de decizie. 16

Subsistemul informaţional constituie forma organizatorică cu privire producerea, producerea, transmiterea, transmiterea, centralizare centralizarea, a, stocarea şi prelucrarea prelucrarea informatiilor informatiilor directive (decizii, dispoziţii) ce provin de la sistemul de conducere decizional) şi ajung la subsistemul operaţional (de execuţie) şi în sens cibernetic (feed — beck) transmitere transmitereaa informaţiilor informaţiilor indicative indicative (de stare a organiizaţiei organiizaţiei şi a activităţii sale) de la subsistemul operaţional la cel de con-re. Important este faptul că subsistemul informaţional prelucrează cantitav, dar şi calitativ informaţiile indicative ale subsistemului operaţional, in vederea evaluării fenomenului, a activităţii şi binenţeles şi a deciziei, a implicaţiilor acesteia din urmă asupra fenomenelor şi activităţii „organizatiei Daci subsistemul informaţional este esenţial în cadrul oricărui system biologic, socio — economic, etc., asigurînd prin transmiterea unor informaţii pertiinente şi prin metodele prin care poate efectua evaluarea, reechilibrarea permanentă a sistemului, optimizarea activităţii, dar şi a deciziei, a tot ce s-a menţionat anterior în conţinutul ei, inclusiv strategia ocrotirii sănătăţii. în subsistemul informaţional se cuprinde şi evaluarea, prin care se iege sinteza, concluziile ce se trag din informaţiile vehiculate cu privire eficienţa şi eficacitatea deciziei, a implicaţiilor acesteia în aplicarea în practica Reechilibrarea sistemului necesită deci o remodelare pe baza informatiilor in sensul optimizării întregii activităţi atît operaţionale cît şi decizionale inclusiv remodelarea subsistemului informaţional (raţionalizarea, optimizarea). >nologic informaţiile informaţi ile vehiculate vehiculat e in subsistemul informaţional i nformaţional - Informaţi active operative (de monitorizare), în cazul nostru informaţiile pe care le dau monitoarele pentru bolnavii respectivi, sau unele boli infecţioase şi parazitare cu declarare declarare imediată imediată telefonică, telefonică, pînă la nivel nivel central; central; - Informaţii pasive, periodice, care se transmit — în general — prin sistemul de dări de seamă lunare, trimestriale (date demografice, de morbiditate, vaccinări, etc.); - Informaţii previzionale (prognoze), în scopul deciziilor de largă respiraţie, pe 1 — 2 decenii, referitoare la scenariul viitorului privind structura stării de sănătate şi deci necesarul în perspectivă de resurse, de programe sanitare. Provenienta informaţiilor poate fi din sistemul propriu şi informaţii din alte sisteme, necesare, cum ar fi informaţii privind gradul de şcolarizar





Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului, cit şi informaţii externe, transmise prin sistemul informaţional al Organizatiei Mondiale a Sănătăţii.

Fluxul informaţional este vehicularea informaţiilor dintr-un compartiment în altul al unui sistem (subsistem) pentru a menţine legătura dintre procesul de comandă (conducere, decizional) şi cele de execuţie (operaţional), flux denumit vertical. Există însă un flux informaţional între compartimentele de acelaşi nivel al sistemului denumit flux orizontal, precum şi un flux flux între două două sau mai multe multe sisteme, sisteme, denumit denumit flux extern. extern. 2. Principiile sistemului informaţional sanitar. Există o serie de principii în organizarea sistemului informaţional sanitar stabilite prin legi şi reglementări fie pe plan intern, fie principii formulate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cele mai importante fiind: Să permită cunoaşterea stării de sănătate, a dinamicii respectiv tendinţele fenomenelor de demografie, morbiditate, dezvoltare somato — — psihică (a copiilor şi tineretului în primul rînd^ şi sănătatea mintală mintală a întregii întregii populaţii, populaţii, condiţiile condiţiile igienico igienico — sanitare, sanitare, ale mediului de viaţă şi de muncă, aspectele medico — sociale ale familiei, carenţele de structură (divorţ, abandonul familiei de către un părinte), carenţele de comportament (alcoolism, neînţelegeri grave, vagabondaj în special al copiilor), carenţe privind sănătatea (boli cronice severe nerecuperabile), carenţe privind încadrarea corespunzătoare în procesul procesul de muncă, muncă, învăţămînt; învăţămînt; Să permită cunoaşterea structurii unităţilor sanitare şi a personalului încadrat, în contextul normativelor aprobate, inclusiv cunoaşterea numărului şi capacităţii unităţilor sanitare, a personalului personalului sanitar sanitar şi a resurselor resurselor în general: general: • Să permită cunoaşterea cunoaşterea activităţii reţelei sanitare şi a implicaţiilor implicaţiilor acestei activităţi în dinamica stării de sănătate a populaţiei, inclusiv utilizarea corespunzătoare a resurselor, în sensul eficacităţii şi eficienţei activităţii şi a deciziei; Să permită monitorizarea stării de sănătate a populaţiei în vederea măsurilor, acţiunilor de extremă urgenţă şi importanţă; Să permită cunoaşterea legăturilor de cauzalitate în cadrul fenomenelor stării de sănătate, în special a diferitelor grupuri de risc, precum şi a disparităţilor diferitelor zone sau/şi grupuri de populaţie, în vederea diversificării măsurilor de ocrotire a sănătăţii, prin metodele de comparare în timp şi spaţiu, corelare, analiză multifactorială, analiză discriminantă, etc. Să permită cunoaşterea previzională a fencmenelor stării de sănătate, necesară prognozării resurselor şi elaborării de planuri şi programe de sănătate; Să furnizeze informaţii pe baza cărora să se poată anticipa implicaţiile deciziilor, elaborînd concomitent variante pentru decizii eficace şi eficiente; Sistemul informaţional să fie unitar şi uniform pentru toate unităţile sau acţiunile de.acelaşi fel; să se modifice la intervale numai mici de 5—10 ani ca să nu pericliteze comparabilitatea în timp şi spaţiu (seriile de date comparabile). în acest sens afirmăm că „îmbunătăţirea" permanentă a sistemului informaţional duce la „moartea" „moartea" statisticii.





3. Necesarul, cererea şi oferta de informaţii. Există şi în domeniul sistemului informaţional o discordanţă parţială între cererea de informaţii din partea decidentului şi oferta din partea celor care dispun asupra vehiculării de informaţii. Deasemenea, cererea şi oferta nu se suprapun în mod perfect necesarului obiectiv de informaţii pentru o cunoaştere perfectă a fenomenelor şi activităţii. Această stare se poate exprima prin graficul nr. 3 privind interrelaţia dintre necesar, cerere şi oferta de informaţii, în sensul expus şi într-un material al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii:

Fig. 3. Cercu Cercull = nece necesar sar Triunghiul = cerere Dreptunghiul = ofertă Graficul nostru a fost construit în scopul de a exprima discordanţa permanentă dintre cerere, ofertă şi necesarul de informaţii, conflict menţionat ia întreaga literatură mondială, atît în domeniul statisticii sanitare cît şi in celelalte ramuri ale statisticii. Soluţionarea acestor contradicţii se poate realiza numai printr-o colaborare continuă dintre organizatorii sistemului informaţional şi beneficiarii informaţiilor . A. Raţionalizarea sistemului informaţional. Ţinînd seama de importanţa sistemului informaţional în întreaga activitate social — economică a ţării noastre, încă în anul 1971 áu apărut legi cu privire la reglementarea unitară în vederea pefecţionării acestui sistem, in mod unitar şi uniform.





Decretul nr. 10/1986 legiferează şi mai concret pe întreaga economie perfecţionarea continuă a sistemului informaţional, în toate unităţile socialiste, tipizînd toate formularele de evidenţă primară, evidenţă tehnică auxiliară şi dările de seamă. Evidenţa primară constituie documentul de bază primar, în care se înregistrează fenomenele, activitatea de asistenţă, structura unităţilor,: situaţia personalului încadrat. Evidenţele primare pot fi sub formă de registre, fişe, liste, iar în condiţiile actuale de prelucrare prelucrare automată automată a datelor, datelor, informaţiile informaţiile primare primare pot fi fi înmagazinate înmagazinate pe benzi magnet magnetice. ice. Evidenţa tehnico — operativă auxiliară, serveşte unor prelucrări ulterioare a informaţiilor din evidenţele primare, fie că unele informaţii sînt doar simple adte centralizate, fie prelucrate prelucrate secundar secundar prin calcularea de de indicatori, indicatori, fie extrăgîndu-se extrăgîndu-se doar doar unele unele date pe buletine, buletine, fişe pentru pentru a servi servi unor unor persoane persoane sau instituţii. instituţii. Dările de seamă servesc raportării forului de conducere ierarhică a unor informaţii privind fenomenele, activitatea, etc. din cadrul organizaţiei social — economice, datele fiind extrase din evidenţele primare sau din prelucrarea ulterioară a acestora în evidenţele tehnico — operative auxiliare. Ele au diferite periodicităţi de raportare, legiferată prin Decretul 10/1986. Formularele, conform acestui decret trebuiesc tipizate, adică elaborate şi codificate în concepţie unitară, în scopul ordonării şi prelucrării cît mai operative a informaţiilor cu mijloace moderne de calcul, al creşterii eficienţei informaţiilor, al reducerii muncii de evidenţă şi a consumului de hîrtie. După sfera lor de aplicare formularele tipizate pot fi: tipizate comune, care se utilizează în toate unităţile socialiste sau în unităţile din subordinea mai multor ministere organe centrale sau locale* inclusiv în aparatul propriu al acestora; formularele tipizate specifice, care se utilizează în aparatul propriu sau în unităţi din subordinea unui singur minister organ central sau local. Decretul 10/1986 a fixat numărul maxim de fomulare tipizate comune şi specifice, precum şi dările de seamă şi periodicitatea acestora. Modificările sau introducerea de noi formulare tipizate se aprobă de Comisia guvernamentală pentru raţionalizarea sistemului de evidenţă în unităţile socialiste. Există, conform decretului menţionat sarcina continuă a Comisiei guvernamentale şi a subcomisiilor din cadrul ministerelor de a raţionaliza în continuare sistemul informaţional şi de a extinde numărul de formulare la cerinţele prelucrării la calculatorul electronic, în







PETRU MURESAN

Recommend Documents