Manual-extractie Clasa a Xa

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETÃRII Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01 2002/000-586.05.01.02.01.01

AUXILIAR CURRICULAR clasa a X-a DOMENIUL: MECANIC CALIFICAREA: LUCRĂTOR ÎN FORAJ, EXTRACŢIE, TRATARE PETROL ŞI GAZE Nivelul 1

MODULUL: TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE FORAJ-EXTRACŢIE

2005

Autor: Prof. SOCOLESCU EUGEN prof.ing. Grup Şcolar Industrial de Petrol Teleajen

Consultanţa: Dana Stroie - expert CNDIPT Ţiţeiu Ramona - expert local

Autor: Prof. SOCOLESCU EUGEN prof.ing. Grup Şcolar Industrial de Petrol Teleajen

Consultanţa: Dana Stroie - expert CNDIPT Ţiţeiu Ramona - expert local

Modulul: Tehnologia lucrarilor de foraj-extractie

CUPRINS I. Introducere

pag.4

Competenţe vizate

pag.5

Obiective urmărite

pag.6

II. Materiale de referinţă

pag.8

Cuvinte cheie

pag.20

Glosar de termeni

pag.22

Formule

pag.23

III. Activităţi pentru elevi

pag.24

Fişa de descriere a activităţii

pag.25

Fişe de lucru

pag.27

Activităţi de lucru

pag.30

Fişă de autoevaluare

pag.50

Fişă pentru înregistrarea progresului elevului

pag.51

IV. Soluţii şi sugestii metodologice

pag.52

V. Bibliografie

pag. 60

Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

3


I. INTRODUCERE Modulul “Tehnologia lucrărilor de foraj-extracţie” este destinat domeniului mecanic, nivelul 1 de pregătire, pentru calificarea “Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze”. Acesta oferă elevilor posibilitatea însuşirii unor cunoştinţe teoretice si deprinderi practice necesare la lucrările de foraj-extracţie practicate în industria de petrol şi gaze.

Acestt gh Aces ghid id este este dest destin inat at uşur uşurăr ăriiii munc munciiii prof profes esor orul ului ui la cate catedr drăă şi îmbu îmbunăt nătăţi ăţirii rii activi activităţi tăţiii acestu acestuia, ia, fără fără să acoper acoperee toate toate activi activităţ tăţile ile care care sunt sunt nece necesa sare re de efec efectu tuat at pent pentru ru atin atinge gere reaa scop scopul ului ui prop propus us prin prin parc parcur urge gere reaa modulului. La prezentarea noilor cunoştinţe profesorul va folosi materiale didactice, mijloace de învaţământ adecvate, cum sunt: machete, instalaţii, scule, roci, dispozitive, panoplii, folii de retroproiector, casete video etc. Pentru însuşirea noilor cunoştinţe vor fi folosite metode adecvate temei şi clasei dar atractive pentru elevi, cum sunt: expunerea, demonstraţia, conversaţia, descoperirea, exerciţiul, studiul de caz, întocmirea portofoliului etc. Evaluarea se poate face oral, scris, practic, urmărindu-se însuşirea termenilor de specialitate, cunoaşterea utilajelor, sculelor, a lucrărilor ce se efectuează cu ele şi a deprinderilor practice. În funcţie de nivelul de pregătire a elevului, pentru o competenţă se pot face mai multe evaluări, astfel încât elevul să ajungă la cunoştinţele teoretice şi deprinderile practice cerute în standardul profesional.

Trebuie arătat că ceea ce este prezentat în acest auxiliar constituie numai un ghid care nu acoperă toate competenţele cerute elevilor la acest modul iar activitatea propusă la fiecare competenţă poate fi insuficientă pentru atingerea nivelului de performanţă. În funcţie de situaţia concretă la clasă, profesorul va propune spre rezolvare şi /sau alte exerciţii, fişe de lucru etc. adecvate situaţiei. De asemenea acest auxiliar nu a ţinut seama de faptul că pentru obţinerea certificatului de calificare trebuie validarea integrală a cerinţelor standardului de pregătire profesională.


4


COMPETENŢE VIZATE

Acest material vizează modulul “Tehnologia lucrărilor de foraj-extracţie”, destinat elevilor care se pregătesc pentru meseria lucrător în forajul, extracţia, tratarea ţiţeiului şi gazelor.

Prin parcurgerea modulului elevii dobândesc următoarele competenţe:

•

Comunicare si numeraţie

•

Lucrul în echipă

•

•

•

Utilizarea S. D. V.-urilor la lucrări specifice

Geologia zăcămintelor de petrol şi gaze

Forajul sondelor

Exploatarea sondelor de petrol şi gaze •

- utilizează limbajul specific de specialitate - prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă - colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor - identifică S. D. V.- urile din dotarea locului de muncă - explică construcţia şi funcţionarea S. D. V.- urilor şi utilajelor - foloseşte S. D. V.- urile la lucrări speciale - utilizează noţiuni de geologie generală - caracterizează zăcămintele de petrol şi gaze - identifică metodele metodele de investigare a sondelor de petrol si gaze - identifică amplasamentul zăcămintelor de petrol şi gaze şi semnele convenţionale folosite in documentaţia grafică - identifică organele de maşini din echipamentele existente în dotare - alege utilajele, sculele şi instrumentele necesare forajului unei sonde - recunoaşte lucrările necesare construirii sondei - descrie parametrii fizici ai zăcămintelor de petrol şi gaze - explică metodele de exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze - identifică echipamentele necesare exploatării sondelor de petrol şi gaze


5


OBIECTIVE URMĂRITE

Prin parcurgerea unităţii 8.12 “Forajul sondelor de petrol şi gaze” se urmăreşte atingera următoarelor obiective: La competenţa “Identifică organele de maşini din echipamentele existente în

dotare” trebuie atinse următoarele criterii de performanţă: a) b) c) d)

identificarea organelor asamblărilor demontabile identificarea organelor mişcării de rotaţie identificarea elementelor de transmitere şi legătură a mişcării de rotaţie identificarea organelor pentru reţinerea, conducerea şi comanda fluidelor Pentru atingera acestor criterii de performanţă trebuie îndeplinite următoarele condiţii de aplicabilitate: 1. Materiale necesare: pene, ştifturi, piese canelate, şuruburi, piuliţe, şaibe, osii, arbori (drepţi, cotiţi), lagăre, rulmenţi; 2. Transmisii: prin curele, cu cablu, cu lanţuri, cu roţi dinţate 3. Organe de reţinere, conducere şi comandă a fluidelor : rezervoare, recipiente, conducte, armături normale şi speciale

4. Probe de evaluare • • • •

Probe orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice organele asambărilor demontabile (a) Probe orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice organele mişcării de rotaţie (b) Probe orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice elementele de transmitere şi legătură a mişcării de rotaţie (c) Probe orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice organele pentru reţinerea, conducerea şi comanda fluidelor (d) La competenţa 8.12.2 ,,Identifică utilaje, scule şi instrumente necesare forajului

unei sonde” trebuie atinse următoarele criterii de performanţă: a) b) c) d)

identificarea utilajului şi sculelor de foraj identificarea utilajului de prevenire a erupţiilor identificarea instrumentelor de dislocare şi garnitura de foraj identificarea echipamentelor şi sculelor necesare tubării şi cimentării sondelor Pentru atingerea acestor criterii de performanţă trebuie îndeplinite următoarele condiţii de aplicabilitate: 1. Utilaje şi scule: de manevră, de rotire, de pompare şi circulaţie, de prevenire a erupţiilor, sape de foraj, utilaje de tubaj şi de cimentare

2. Probe de evaluare

Probe scrise, orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice utilajul şi sculele de foraj (a) • Probe scrise, orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice utilajul de prevenire a erupţiilor (b) • Probe scrise, orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice instrumentele de dislocare şi garnitura de foraj (c) • Probe scrise, orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice echipamentele şi sculele necesare tubării şi cimentării sondelor (d) •


6


La competenţa 8.12.3. ,,Recunoaşte lucrările necesare construirii sondei“ trebuie îndeplinite următoarele criterii de performanţă: a) identificarea lucrărilor de suprafaţă şi pregătire b) caracterizarea lucrărilor de foraj propriu-zis c) identificarea lucrărilor de consolidare şi izolare a stratelor traversate Pentru atingerea acestor criterii de performanţă trebuie îndeplinite următoarele condiţii de aplicabilitate: 1. Lucrări de suprafaţă şi pregătire: amenajarea terenului, montarea instalaţiei de foraj, a construcţiilor anexe, verificarea utilajelor montate, întreţinerea utilajelor de foraj. 2. Lucrări de foraj propriu-zise: introducerea sapei, săparea în teren, extragerea ei în vederea înlocuirii

3. Probe de evaluare:

Probe orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice lucrările de suprafaţă şi pregătitoare (a) • Probe scrise şi orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să caracterizeze lucrările de foraj propriu-zise (b) • Probe orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice lucrările de consolidare şi de izolare a stratelor traversate •


7


II. MATERIALE DE REFERINŢĂ 1. ECHIPAMENTUL DE MANEVRĂ Echipamentul de manevră permite executarea unor operaţii cum sunt:

manevrarea garniturii de foraj, a ţevilor de extracţie sau a prăjinilor de pompare coborârea controlată a garniturii de foraj şi tubaj instrumentaţii la sondă acţionarea cleştilor mecanici manevrarea unor greutăţi pe podul sondei punerea în producţie a sondelor etc. Se compune din: -

1.1 TROLIUL DE FORAJ având următoarele funcţii: - înfăşurarea şi desfăşurarea cablului de manevră - frânarea garniturii de foraj - participă la operaţiile de înşurubare-

deşurubare - permite transmiterea mişcării la masa rotativă în diverse trepte de viteze etc. Se compune din: - şasiu - arbori (al tobei de manevră, de antrenare, al mosoarelor) - toba de manevră - frâne (mecanică, hidraulică, electromagnetică etc) - mosoare - toba de lăcărit

La montare: -

se centrează faţă de roata de lanţ sau arborele cardanic al masei rotative - se asigură orizontalitatea SCHEMA TOBEI DE MANEVRĂ

1 – toba de manevră; 2 – pană; 3 – arbore; 4 – rozete; 5 – şuruburi; 6 – tambur de frână; 7- plăci de ferodou; 8 – benzi din oţel; 9 – spaţiu de răcire; 10,11,12 – ţevi pentru apă; 13 – racord; 14 – orificiu în rozetă pentru fixarea capătului de cablu

1.21.2. GEAMBLACUL - este montat pe coroana geamblacului, în vârful turlei şi permite trecerea peste prima rolă a capului activ al cablului, fără să atingă turla şi a capului mort peste ultima rolă. Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

8


GEAMBLACUL DE FORAJ

a - vedere laterală; b - secţiune 1 - role de manevră; 2 - ax fix; 3 - grinzi metalice; 4 - rulmenţi; 5 - orificii de ungere

MACARAUA DE FORAJ - demultiplică sarcina agăţată în cârligul de foraj.

MACARAUA DE FORAJ

a - vedere laterală; b - secţiune role de manevră; ax principal; plăci laterale; ax; bare fixate pe axul 4; bolţ; jugul (lacătul) macaralei; canale de ungere


9


1.4. CÂRLIGUL DE FORAJ - poate fi simplex sau triplex - susţine sarcina fixată în el

CÂRLIGUL DE FORAJ

1 – cârligul propriu-zis; 2 – tija; 3 – guler; 4 – traversă; 5 – bolţ; 6 – toarta cârligului; 7 – piuliţa; 8 – şurub; 9 – rulment; 10 – arc elicoidal cilindric; 11 – rondea; 12 – corpul cârligului (bucşa); 13- siguranţa; 14- arcul siguranţei 15 – şarnieră; 16 – şurub; 17 – dispozitiv de blocare; 18 – mâner articulat pentru manevrarea cârligului

Pentru micşorarea ansamblului macara-cârlig, se construieşte monobloc ansamblul macara-cârlig ceea ce permite: - manevrarea mai uşoară a garniturii de foraj - folosirea mai raţională a spaţiului din turlă.


10


1.5. CABLUL DE FORAJ - face legătura elastică între macara, geamblac şi

troliu.

Trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - să fie flexibil - să aibă rezistenţă mare la încovoiere

CABLUL DE FORAJSECŢIUNE

D – diametrul cablului d – diametrul firelor exterioare

2. ECHIPAMENTUL DE ROTIRE

DEPĂNĂTOR DE CABLU

2.1 MASA ROTATIVĂ Îndeplineşte următoarele funcţiuni: - transmite mişcarea de rotaţie la sapă - susţine garnitura de foraj şi coloana de burlane în vederea executării operaţiilor de înşurubare-deşurubare - în cazul forajului cu turbina, preia momentul reactiv

MASA ROTATIVĂ –

1- carcasa (batiul); 2 – rotorul; 3 – coroana; 4 – pinion; 5 – arbore; 6 – rulment

principal; – rulment secundar; 8 – pătraţii mari; 9 – bolţuri de blocaj; 10 – labirint de Domeniul: 7Mecanic etanşare; 11 – rulmenţi; 12 – bare de blocare Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

11


CAPUL HIDRAULIC - realizează legătura între prăjina de antrenare şi cârlig - susţine greutatea agăţată în cârlig - permite trecerea fluidului de foraj 2.2 CAPUL HIDRAULIC Realizează legătura între garnitura de foraj (aflată în mişcare de rotaţie) şi cârligul de foraj (fix), susţinând greutatea acesteia în timpul forajului. Totodată permite trecerea fluidului de foraj de la furtun la garnitură. CAPUL HIDRAULIC

1 – corpul; 2 – capac; 3 – flanşa lulelei; 4 – ţeava de spălare; 5 – fus; 6 – rulment axial; 7 – toarta (jugul); 8,9 – rulmenţi radiali cu role cilindrice; 10 – rulment axial cu bile; 11 – capac inferior; 12 - camera de etanşare a ţevii de spălare; 13 – bolţuri; 14 – reducţie; 15 – piuliţă

3. ECHIPAMENTUL DE CIRCULAŢIE Are rolul

- de a prepara, trata şi a circula fluidul de foraj în sondă în următoarele scopuri: - - echilibrarea presiunii din zăcăminte - aducerea detritusului la suprafaţă - răcirea sapei - antrenarea turbinei de foraj


12


Se compune din:

- pompe cu piston necesare pompării noroiului de foraj în sondă - pompe centrifuge sau cu piston necesare pompării fluidului de foraj , a apei sau a amestecurilor chimice la suprafaţă, pentru prepararea sau depozitarea

fluidului de foraj - instalaţii agregate anexe pentru circulaţia, depozitarea, curăţirea şi pomparea fluidului de foraj

POMPĂ DE NOROI

TRASEUL CIRCUITULUI DE FLUID DE FORAJ

1 – habă; 2 – pompe; 3 – manifold de aspiraţie; 4 – manifold de refulare; 5 – încărcător; 6 – furtun; 7 – cap hidraulic; 8 – prăjină de antrenare; 9 – prăjini de foraj; 10 – prăjini grele; 11 – orificii (duze); 12 – spaţiul inelar; 13 – prevenitor de erupţie; 14 – instalaţia de curăţire


13


SITA VIBRATOARE reţine particulele mai mari de 0,7 ----0,8mm. SITĂ VIBRATOARE 1 – ramă; 2 – arcuri (două); 3 – ax excentric; 4 – motor electric; 5 – cutie de captare a noroiului cernut; 6 – curele trapezoidale

4. INSTALAŢII DE PREVENIRE A ERUPŢIILOR Pentru prevenirea manifestărilor eruptive la gura sondei în foraj, se montează o instalaţie de prevenire a erupţiilor. SCHEMA UNEI INSTALAŢII DE PREVENIRE A ERUPŢIILOR

1 – prevenitor orizontal cu închizător pe prăjină şi totală; 2 – prevenitor vertical care permite închiderea suplimentară a spaţiului inelar (când în sondă se află prăjina pătrată, cabluri); 3 – flanşă dublă pentru asamblarea instalaţiei la coloana de burlane tubată; 4 – manifoldul instalaţiei de prevenire; 5 – teul de evacuare a noroiului; 6 – instalaţia de acţionare; 7 – pupitrul de comandă; 8 – braţe de manevră pentru acţionare manuală


14


4.1. PREVENITOARE DE ERUPŢIE - efectuează: - închiderea spaţiului inelar (dintre coloana de burlane şi prăjini)

- manevrarea etanşă a garniturii de foraj - închiderea totală a găurii de sondă când în sondă nu se află nimic

Prevenitoarele pot fi: a) după direcţia de deplasare a bacurilor: -

orizontale verticale

b) după numărul dispozitivelor de închidere: - simple - duble - triple c) după modul de acţionare a bacurilor: - cu acţionare manuală - cu acţionare mecanică - cu acţionare hidraulică - cu acţionare combinată

4.2. INSTALAŢII DE COMANDĂ HIDRAULICA Se preferă acţionarea hidraulică a prevenitoarelor de erupţie şi a robinetelor

aferente, datorită avantajelor: - se pot realiza forţe mari de închidere - permite închidere rapidă - funcţionare sigură - înmagazinează energie mare în volum redus Se compun din: - grupul de presiune – produce, acumulează şi distribuie energia hidraulică necesară acţionării - pupitrele de comandă – pentru comanda manevrării hidraulice a prevenitoarelor

4.3. MANIFOLDUL DE ERUPŢIE Cuprinde ansamblul de robinete, duze reglabile şi fixe, supape de reţinere, manometre racordate la ieşirile laterale ale prevenitoarelor de erupţie. Se foloseşte pentru:

dirijarea fluidului de foraj din sondă spre habe în scopul frânării manifestărilor şi scăderea controlată a presiunii din sondă - dirijarea fluidului de foraj în sens invers, pentru omorârea sondei - măsurarea presiunii din spaţiul inelar la gura puţului -

4.4. ROBINETE DE ÎNALTĂ PRESIUNE PENTRU PRĂJINI La partea superioară a garniturii de foraj se montează unul sau mai multe robinete în scopul evitării erupţiei prin garnitura de prăjini.


15


SCHEMA DE ACŢIONARE A PREVENITORULUI TIP DF

1 – sertare de etanşare; 2 – piston; 3 – servomotor

4 – conductă pentru fluid la închidere 5 – conductă pentru fluid la deschidere 6 – tija de acţionare manuală

5. SAPE DE FORAJ 5.1. SAPE CU DIAMANTE Se folosesc în roci tari şi extratari. Sapă cu diamante

1 – corpul; 2 – miez matrice; 3 – matricea; 4 – diamante

.


16


5.2. SAPE MONOLIT Sunt sape cu tăiş fix, care în locul diamantelor folosesc ştifturi din carburi metalice foarte dure şi care dislocă roca asemănător cu diamantele.

O N O M Ă P A S

TI L

5.3. SAPE CU ROLE

Sapă cu role conice fără corp

Mecanic 1 –Domeniul: corpul fălcii; 2 – cep de legătură; 3 – role; 4 – dinţi; Calificare:Lucrător foraj, extracţie, petrol gaze 5 – rulmenţi cu roleîncilindrice; 6 – tratare rulmenţi cuşibile; 7 – dop metalic; 8 – orificiu de spălare

17


. Sape cu corp independent – la corpul principal (turnat) se sudează cele trei fălci.

Sapă cu trei role conice cu corp turnat 1 – corpul principal; 2 – fălcile; 3 – rolele, montate pe rulmenţi

BURLANE DE TUBARE ŞIUL

Se compune din: 6. COLOANA DE BURLANE

INEL DE REŢINERE CENTRORII SCARIFICATORII LANSATOARELE ŞI AGĂŢĂTOARELE DE COLOANE

7. UTILAJE DE CIMENTARE –sunt compuse din: -

pompă de presiune pompă centrifugă (rotativă) acţionată separat de pompa de presiune motor pentru pompa de presiune habă anexe (pâlnia de cimentare, masa de tăiat sacii de ciment, habă de amestec, conducte de legătură prevăzute cu racorduri rapide)


18


8.LUCRĂRI DE FORAJ Ciclul de foraj constă în succesiunea lucrărilor legate de forajul unei sonde. Încep cu

montarea instalaţiei de foraj la locaţia respectivă şi se termină cu demontarea şi transportul acesteia la o altă locaţie.

1. Lucrări de suprafaţă: -

amenajarea terenului montarea instalaţiei montarea construcţiilor anexe

2. Lucrări pregătitoare -

verificarea calităţii montajului verificarea funcţionării utilajelor lucrări de montaj în completare săparea şi consolidarea găurii prăjinii de antrenare şi a găurii pentru bucata de avansare

3. Lucrări de săpare a găurii de sondă (de foraj propriu-zis) - cuprind un ciclu de operaţii ce se repetă la fiecare sapă nou introdusă şi anume: -

introducerea sapei noi şi a garniturii până la talpa sondei săparea în teren până la uzarea sapei extragerea garniturii pentru schimbarea sapei Operaţia de manevră ocupă peste 70% din timpul de foraj.

4. Lucrări de consolidare şi izolare a găurii de sondă – executate periodic 5. Lucrări speciale (măsurători geofizice) 6. Lucrări de încercare a productivităţii stratelor şi punerea sondei în producţie 7. Lucrări de demontare a instalaţiei şi transportul la o nouă locaţie


19


CUVINTE CHEIE •

Batale – gropi de formă geometrică regulată, pentru a li se măsura volumul, folosite

ca depozite pentru fluidul de foraj de rezervă, detritus, scursori • Burlane de foraj – tuburi din oţel cu ajutorul cărora se consolidează pereţii sondei • Ciclul de foraj – succesiunea lucrărilor legate de forajul unei sonde • Detritus – sfărâmături de rocă scoase la suprafaţă prin lucrările de foraj • Fluid de foraj (fluid de circulaţie, de spălare ) – fluid circulat de la suprafaţă la talpa sondei şi apoi la suprafaţă • Foraj – un complex de lucrări legate de traversarea, consolidarea şi izolarea formaţiunilor geologice ale scoarţei terestre, de la suprafaţă până la o anumită adâncime, în scopul realizării sondei • Garnitura de foraj – tuburi metalice asamblate prin filet, care coboară sapa până la talpa sondei • Gura sondei – partea superioară a unei sonde • Manevră – introducerea şi scoaterea materialului tubular din sondă • Material tubular – prăjini de foraj, prăjini grele, burlane, ţevi de extracţie • Motor submersibil de foraj – motor de construcţie specială, plasat în interiorul găurii de sondă, deasupra sapei, pentru antrenarea ei în mişcare de rotaţie • Prăjini de foraj – tuburi care alcătuiesc prin asamblare, garnitura de foraj • Prăjini grele – tuburi cu pereţi groşi care alcătuiesc partea inferioară a garniturii de foraj • Sonda – construcţie specială de forma unei găuri cilindrice, săpată în scoarţa pământului, vertical sau înclinat, cu mijloace mecanizate, prin care se pot face cercetări geologice sau se pot extrage la suprafaţă minerale fluide • Talpa sondei – partea inferioară a sondei • Ţevi de extracţie – ţevi introduse în sondă având scopul principal exploatarea zăcământului de petrol • Utilajul de foraj – utilajele, maşinile, dispozitivele şi sculele ce compun instalaţia de foraj Puteţi adăuga noi cuvinte cheie, descoperite în timpul parcurgerii modulului.


20


GLOSAR • • • • • • • • • • • • • •

• • • •

• •

• •

Agitatoarele – utilaje care servesc la omogenizarea fluidului de foraj Agregat de cimentare – utilajul cu ajutorul căruia se prepară şi se pompează la

sondă pasta de ciment şi noroiul de refulare Burlane de tubare – tuburi cilindrice confecţionate din oţel, filetate la capete Cablul de foraj – elementul flexibil al mecanismului de ridicare, care face legătura între rolele geamblacului şi macaralei Capul hidraulic – element de legătură etanşă între garnitura de foraj şi furtunul hidraulic Centrorii de coloană – dispozitive montate la exteriorul coloanei de burlane cu scopul menţinerii ei în centrul găurii de sondă Ciclul de reparaţii – intervalul de timp de la începutul unei reparaţii capitale (sau utilaj nou) până la începutul următoarei reparaţii capitale Cimentarea sondei – operaţie care constă în plasarea unei cantităţi bine stabilite de pastă de ciment în spaţiul inelar dintre coloana de burlane şi teren Controlul utilajului – ansamblul de măsuri luate în scopul menţinerii în stare perfectă de funcţionare a unor organe de maşini, mecanisme ce pot fi văzute direct Curăţitorii de colmataj (scarificatorii) - dispozitive montate la exterior, în partea inferioară a coloanei în scopul curăţirii turtei de colmataj Degazeificatoare – dispozitive cu rolul de a extrage gazele din noroiul ieşit din sondă Echipament de circulaţie – ansamblul de utilaje şi dispozitive care servesc la prepararea, tratarea şi circulaţia fluidului de foraj în sonde Echipament de manevră – ansamblul format din troliu, mecanismul geamblacmacara, cârlig şi cablul de foraj Echipamentul de transmitere – utilaje şi dispozitive cu ajutorul cărora se transmite puterea şi mişcarea de la motoarele de antrenare la utilajele principale ale instalaţiei de foraj Furtunul de noroi – tub flexibil cu o construcţie specială Hidrocicloane (denisipătoare) – dispozitive de curăţire a fluidului de foraj de particule mici ce au trecut prin sită Inelul de reţinere – placă din fontă sau aluminiu, cu deschidere centrală de diametru mare, montată la 20…30 m deasupra şiului Instalaţie de prevenire a erupţiei – instalaţie montată la gura sondei cu rolul de a închide etanş şi sigur gura puţului în caz de nevoie şi de a permite desfăşurarea operaţiilor necesare omorârii sondei Încărcătorul – burlane îmbinate care fac legătura între pompe şi furtun, montate vertical Întreţinerea utilajului – măsuri cu caracter preventiv aplicate pe întreaga durată de serviciu a utilajului, în scopul dezvoltării normale a uzurii fizice şi evitarea uzurii accidentale Lansatoarele şi agăţătoarele de coloane – dispozitive utilizate la suspendarea coloanelor pierdute în celelalte coloane Manifoldul (claviatura) pompelor – ansamblul de robinete, coturi, cruci, teuri, conducte, flanşe etc. care servesc la alimentarea pompelor şi la dirijarea noroiului cu o pompă sau concomitent cu ambele pompe


21

Modulul: Tehnologia lucrarilor de foraj-extractie • • • • • • •

• • • • •

•

• • •

• • • • • • • •

Masa rotativă - reductor de turaţie cu angrenaj conic şi alte elemente cinematice

montate într-o carcasă, cu o deschidere centrală circulară Mast – turlă rabatabilă Mecanism de ridicare (sistemul macara-geamblac) – se compune dintr-un grup de role mobile (macara) şi un grup de role fixe (geamblac) Pâlnia de amestec – pâlnia cu ajutorul căreia în noroi se introduc elemente componente necesare Pompa centrifugă – maşină care transformă energia mecanică în energie potenţială prin intermediul unei roţi cu pale Pompa de noroi (pompă cu pistoane) – maşină care transformă energia mecanică primită de la motoare în energie hidraulică Prăjina de antrenare – tub din oţel având la exterior formă pătrată sau hexagonală, care face legătura între fusul capului hidraulic şi prăjinile de foraj, având lungimea cuprinsă între 12, 19 … 16, 46 m, filetată la capete Prăjini de foraj – tuburi (ţevi) confecţionate prin laminare, cu lungimea de 5,5…13,5 m şi filetate la capete Prăjini grele – tuburi cu pereţi groşi, montaţi deasupra sapei Prevenitoarele de erupţie – principalele subansamble ale instalaţiei de prevenire a erupţiilor având rolul de închidere a sondei Puşca de amestec hidraulică – dispozitiv de agitare a fluidului de foraj Reducţiile – tuburi scurte cu filet cep-cep, mufă-cep sau mufă-mufă care permit legătura între prăjini de foraj de diferite diametre, între prăjini de foraj şi scule de foraj, de instrumentaţie, cu prăjina de antrenare Repararea utilajelor – totalitatea lucrărilor efectuate asupra unui utilaj, mecanism etc în scopul restabilirii parametrilor de exploatare la valori cât mai apropiate de cele iniţiale, prin schimbarea şi recondiţionarea unor piese Sape de foraj – instrumente cu ajutorul cărora se realizează dislocarea rocilor Sita vibratoare – utilaj care curăţă noroiul de detritus Supravegherea utilajului – ansamblu de măsuri luate de personalul de întreţinere, referitoare la ţinerea sub observaţie a tuturor aparatelor de măsură şi control, a dispozitivelor, a ansamblurilor ce compun un utilaj Şiul (sabotul) – niplu de oţel cu pereţi groşi, lung de 0,6…0,8 m terminat la partea inferioară cu o calotă sferică iar la cea superioară cu o mufă filetată Toron – sârme înfăşurate în jurul unei părţi centrale (inimă). Mai multe toroane înfăşurate în jurul unei inimi formează cablul. Transmisii hidraulice – transmisii care realizează transmiterea energiei de la motor la utilizator prin intermediul unui lichid Transmisii hidrodinamice – transmisii hidraulice care folosesc lichide la viteze mari şi presiuni mici Transmisii hidrostatice – transmisii hidraulice care folosesc lichide la presiuni mari şi viteze mici Transmisii intermediare – agregate care însumează puterea mai multor motoare în scopul transmiterii ei spre troliu, masa rotativă, pompe de noroi Troliul de foraj – maşină de ridicat, acţionată de motoare prin intermediul unor utilaje de transmisie Tubarea sondei – operaţia de introducere în sondă a unei coloane formată din burlane metalice îmbinate prin înşurubare sau sudare, în scopul consolidării găurii de sondă


22

Modulul: Tehnologia lucrarilor de foraj-extractie •

Turla de foraj – construcţie metalică robustă şi stabilă în formă de trunchi de piramidă, montată deasupra gurii sondei

FORMULE 1. Debitul unei pompe de noroi se calculează cu formula : [dm3/s sau l/s] π D n 2

Qr

=

i × j ×

×

4

c×

60

×η v

Qr = debitul real, în dm3/s D = diametrul pistonului în dm c = lungimea cursei pistonului în dm n = numărul de curse duble pe minut i = numărul pistoanelor pompei j = dublu efect

unde :

2. Puterea unei pompe se calculează cu formula: N t

= 10

Qt × p 75

[ CP ]

unde :

Nt= puterea teoretică în C.P. Qt = debitul teoretic în l/s P = presiunea de pompare în daN/cm2 Qt - se obţine când randamentul volumetric η v=1 3. Viteza de înfăşurare a cablului pe tobă : V t

=

D

π m ×

60

nt

[ m / s]

unde : Vt = viteza de înfăşurare a cablului pe tobă în m/s nt = viteza de rotaţie a tobei de manevră în rot/min Dm = diametrul mediu de înfăşurare a cablului pe toba de manevră Dm = Dt + 3 x dc [m], unde : Dt = diametrul tobei [m]; dc = diametrul cablului de foraj [m]

4. Transformări: 1 CP = 75 daNm / s= 735,499W 1KW = 102 daNm / s


23


III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI Elevilor de la Şcoala de Arte şi Meserii clasa a 10-a, calificarea ,,Lucrător în foraj - extracţie, tratare petrol şi gaze” le sunt propuse activităţile ce urmează. În funcţie de situaţia concretă din clasă ele pot fi îmbunătăţite, astfel încât fiecare elev să obţină competenţele de la modul. Profesorul va evalua progresul realizat de elevi prin rezolvarea activităţilor. Pentru rezolvarea activităţilor elevul va citi cu atenţie enunţul, va cere îndrumarea profesorului şi va consulta materialul bibliografic recomandat. Profesorul poate face autoevaluarea cu elevii chiar dacă nu este prevăzută la activitatea respectivă. Pentru o mai bună eficienţă a activităţii este recomandat ca autoevaluarea sau evaluarea să fie urmată de discuţii individuale şi în colectiv. Fiecare elev va prezenta rezultatul şi motivul înregistrării lui. Profesorul va prezenta o concluzie care va cuprinde greşeli comune fără nominalizări, stadiul de pregătire al elevilor evidenţiind pe cei cu rezultate bune (slabe), pe cei ce înregistrează progres. Înainte de trecerea la rezolvarea exerciţiilor elevii vor fi îndrumaţi să apeleze la ajutorul profesorului când au nevoie. Profesorul va evalua progresul realizat de elevi prin rezolvarea exerciţilor. La activităţile care necesită recunoaşterea unui număr mai mare de părţi componente sau cele referitoare la întreţinere, clasa poate fi împărţită pe grupe fiecare grupă având un lider care o organizează. Părţile componente de recunoscut se împart elevilor astfel încât unui elev să îi revină un subansamblu. In funcţie de numărul de grupe se pot efectua mai multe aplicaţii simultan. La final grupele schimbă aplicaţiile şi liderul.


24


FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII

Tabelul următor detaliază activităţile incluse în unitatea de competenţă 8.12. El poate fi folosit în momentul încheierii activităţilor şi în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliu. Forajul sondelor de petrol şi gaze Competenţa Activitatea Întrebări

8.12.1. Identifică organele de maşini din echipament ele în dotare

1

1

Recunoaşterea organelor de maşini

3

1 2

Recunoaşterea frânei cu bandă Părţile componente ale frânei cu bandă Explicarea simbolurilor pentru troliu, frână hidraulică, cuplaj cu burduf Transformă unităţile Recunoaşterea ansamblului macara –cârlig Recunoaşterea părţilor componente ale macaralei Recunoaşterea geamblacului Recunoaşterea părţilor componenete Explică simbolurile la geamblac, macara, cablu Transformă unităţile Role şi cabluri corespunzătoare Recunoaşterea mesei rotative Părţile componente ale masei rotative Recunoaşterea capului hidraulic Părţile componente ale capului hidraulic Explicarea simbolurilor pentru masa rotativă şi capul hidraulic Părţile componente ale claviaturii de aspiraţie Rolul amortizorului Tipuri de burlane

5 6 7 8 9

10 11 12 13

1 2 1 2 1 2 1 2 1 1 2 1 2 1 1 2 1

Rezolvat

Recunoaşterea organelor de maşini

2

4

8.12.2 Identifică utilajele, sculele şi instrument ele necesare forajului unei sonde

1

Subiect


25


8.12.2 Identifică utilajele, sculele şi instrument ele necesare forajului unei sonde

8.12.3 Recunoaşte lucrările necesare construirii sondei

1 15 16 17

1 1 1

Recunoaşterea agregatului de cimentare Părţile componente ale utilajelor de cimentare Comparaţie ansamblu macara - cârlig Montarea troliului Frâna hidraulică

18

1

Calculul debitului pompei de noroi

19

1

20

1

Condiţii de construire a drumului de acces Lucrările de amenajare a terenului

21 22 23 24

1 1 1 1

Lucrările de pregătire a forajului Utilizarea sculelor de manevră Montarea troliului Exploatarea, întreţinerea cablului

1

Verificări făcute troliului de foraj

26

1

Întreţinerea geamblacului şi macaralei

27

1

Înteţinerea capului hidraulic

28

1

Verificări efectuate la pompele de noroi

29

1

Montarea pompelor de noroi Întreţinerea zilnică a agregatului de cimentare Întreţinerea prevenitoarelor de erupţie

14

25

30 31 8.12.1 8.12.2. 8.12.3

32

2

1 1

Recapitulare

Notă: Exerciţiile 1,2,3 de la Competenţa 8.12.3. vor fi examinate oral.


26


FIŞE DE LUCRU PLAN DE ACŢIUNE Numele elevului:

Abilităţi cheie asupra cărora îmi planific să mă concentrez: Comunicare şi numeraţie Igiena şi securitatea muncii

Descriu activităţile necesare pentru a-mi

Asigurarea calităţii Lucrul in echipă

dezvolta abilităţile

Planificarea realizării obiectivului Materiale necesare Cine altcineva este implicat

Data realizării

Locul realizării

,,Confirm că am planificat ce anume trebuie să fac şi am convenit acest lucru cu profesorul meu” Semnături: Elev

Profesor

Data

Aceste planuri vor fi efectuate de către elevi în cadrul procesului de evaluare a activităţii desfăşurată pentru dobândirea competenţei. FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII Numele elevului: Clasa: Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

27


Detalii privitoare la activitatea elevului

Data predării:

Activitate acceptată Activitate de referinţă Este nevoie de mai multe dovezi Comentarii: Data de predare dupa revizuire Criterii de performanţă îndeplinite

Semnături: Elev

Profesor

Data

Aceasta fişă va fi ataşată la portofoliul elevului deoarece este o dovadă a activităţii lui pentru dobândirea competenţei.

FIŞĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII

Sarcina de îndeplinit de către echipa Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

28


Colaboratorii:

Activitatea de efectuat

Cine efectuează activitatea

Materiale, echipamente, instrumente necesare

Sarcina primită de posesorul fişei şi îndeplinirea ei

Organizarea activităţii:

Locul efectuării lucrării

Data/ora începerii Data/ora finalizării Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi: -

au înţeles obiectivele au stabilit ce trebuie să facă fiecare au sugerat modalităţi prin care pot îndeplini sarcina au înţeles modul de organizare a activităţii şi responsabilităţile ce le revin Profesor Elev Data Fişa va fi folosită pentru stabilirea sarcinii pentru grup şi pentru fiecare membru al grupului, precum şi a modului de organizare a activităţii.


29


ACTIVITĂŢI DE LUCRU COMPETENŢA 8.12.1. Identifică organele de maşini din echipamentele existente în dotare. Pentru atingerea competenţei este necesar ca la fiecare aplicaţie să fie obţinut cel puţin punctajul minim.

ACTIVITATEA 1. Desenul de mai jos reprezintă un subansamblu al arborelui de intrare de la cutia de viteză a instalaţiei de foraj 3 DH 200. Folosind cunoştinţele de desen tehnic, trasaţi linii de indicaţie şi completaţi tabelul de mai jos. Cunoscând că pentru fiecare element recunoscut se acordă 10 puncte, calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi rezultatul. Punctaj minim: 40 puncte

Numărul


Organul de maşină

30


ACTIVITATEA 2. Desenul de mai jos reprezintă masa rotativă. Folosind numerotaţia, arătaţi organele de maşini cunoscute,completând tabelul.

Numărul

Organul de maşină

Cunoscând că pentru fiecare element recunoscut se acordă 10 puncte, Calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi rezultatul cu profesorul. Punctaj minim admis: 30 puncte


31


COMPETENŢA 8.12.2. Identifică sculele şi instrumentele necesare forajului unei sonde. Pentru atingerea competenţei este necesar ca la fiecare aplicaţie să fie obţinut cel puţin punctajul minim.

ACTIVITATEA 3. Completaţi: Desenul de mai jos reprezintă ………………………………… Completaţi în tabel denumirea părţile componente, conform numerotaţiei de pe desen.

Punctaj – 10 puncte pentru recunoaşterea - 10 puncte pentru fiecare parte componentă scrisă corect Punctaj minim admis: 50 punctaj Numărul Organul de maşină


32


ACTIVITATEA 4. Să se explice simbolurile: TF 44, FH 60 şi CB 600 x 125 şi transformaţi-le în mărimi din S.I.

T.F.

T

F

F

H

60

44

CB

FH60

CB 600X125

600

125

Punctaj – 10 puncte pentru recunoaşterea fiecărui utilaj - 10 puncte pentru cunoaşterea semnificaţiei fiecărui grup de cifre - 10 puncte pentru fiecare transformare corectă Punctaj minim admis: 60 puncte


33


ACTIVITATEA 5 - TEMĂ PRACTICĂ PE GRUPE Aveţi figura de mai jos. Mergeţi la instalaţia de foraj şi identificaţi elementele componente. Precizaţi denumirea elementelor componente. Folosind numerotarea elementelor de pe desen, completaţi tabelul cu denumirea corectă a elementelor. Precizaţi rolul pieselor cu numărul 8, 10, 11

Numărul

Organul de maşină

Punctaj – 10 puncte pentru recunoaşterea utilajului - 10 puncte pentru fiecare parte componentă recunoscută - 10 puncte pentru fiecare rol al pieselor Punctaj minim admis: 80 puncte


34


ACTIVITATEA 6. 1. Completaţi: figura de mai jos reprezintă ………………………………….. 2. Completaţi tabelul cu părţile componente conform numerotaţiei de pe desen. Numărul

Organul de maşină

Punctaj – câte 10 puncte pentru recunoaşterea utilajului şi a fiecărui element component Punctaj minim obţinut: 30 puncte ACTIVITATEA 7. Explicaţi simbolizările şi faceţi transformări în sistemul internaţional de unităţi: GF 320; MC 320; Seale 32 – 6 x 19 – 180 Simbol

Semnificaţie

G GF 320 F 320 M MC 320 C 320 Seale 32 Seale 32 – 6 x 19 – 180 6 19 180

Transformare = = =

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 10 puncte Punctaj total - 110 puncte Punctaj minim: 60 puncte Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

35


ACTIVITATEA 8 - ACTIVITATE ÎN GRUP Explicaţi desenele de mai jos. Ele arată cum NU trebuie să stea cablul pe rolă. Faceţi un scurt referat din care să rezulte defectul şi efectul lui. Punctaj – 10 puncte pentru fiecare defect stabilit - 10 puncte pentru cunoaşterea fiecărui efect Punctaj total: 70 puncte Punctaj minim: 40 puncte. ACTIVITATEA PROIECT

9-

Studiaţi posibilitatea efectuării unei vizite de documentaţie la o societate comercială cu profil petrolier. Pentru aceasta trebuie cunoscut: • denumirea unităţii comerciale • domeniul de activitate • modul de deplasare şi costul deplasării • data şi ora la care se face excursia În cadrul vizitei vă veţi documenta astfel încât să cunoaşteţi construcţia mesei rotativă şi a capului hidraulic. La întoarcere veţi prezenta în cadrul proiectului construcţia mesei rotativă şi a capului hidraulic, folosind numerotaţia de la desenele alăturate.


36


Cunoscând că pentru fiecare element recunoscut se acordă 10 puncte, calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.

ACTIVITATEA 10. Explicaţi simbolurile, folosind tabelul de mai jos. MR 245 L; MR 245 S; CH 400 Transformaţi în unităţi din S.I. Simbol SEMNIFICAŢIE M R 245 L S C H 400

TRANSFORMĂRI =

=

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare răspuns corect Punctaj total: 90 puncte Punctaj minim: 50 puncte


37


ACTIVITATEA 11-APLICAŢIE PRACTICĂ Figura de mai jos reprezintă claviatura de aspiraţie şi de refulare a pompei. Explicaţi semnificaţia notaţiilor. În parcul de foraj simulaţi pornirea-oprirea pompei prin închiderea -deschiderea robinetelor. Punctaj – 10 puncte pentru fiecare element component recunoscut - câte 40 de puncte pentru fiecare operaţie efectuată corect. Punctaj minim: 100 puncte

ACTIVITATEA 12-STUDIU DE CAZ Folosind internetul, bibliografia recomandată, aflaţi rolul piesei 8 de la desenul de mai jos, pentru 50 puncte adunate la portofoliu.


38


ACTIVITATEA 13.

Fig.1

Fig.2

Fig.5

Fig.3

Fig.4

Veţi primi de la profesor 5 cartoane cu tipurile de burlane şi 5 cartoane cu denumirea acestora. Grupaţi cartoanele astfel încât denumirea să corespundă cu desenul. Punctaj – 20 puncte pentru fiecare tip de burlan recunoscut corect - 10 puncte pentru fiecare element component Punctaj total: 150 puncte Punctaj minim: 80 puncte


39


ACTIVITATEA 14. Precizaţi denumirea utilajului de mai jos şi părţile componente, conform numerotaţiei:

Cunoscând că pentru fiecare element recunoscut se acordă 10 puncte, calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul. Punctaj minim: 40 puncte ACTIVITATEA 15 - PROIECT Realizaţi un proiect cu tema “Tipul de macara-cârlig cel mai potrivit pentru manevrarea garniturii de foraj”. În cadrul proiectului, trebuie să: - motivaţi alegerea - lucraţi în echipă - navigaţi pe internet - consultaţi bibliografia Punctaj Punctaj minim

– 80 puncte - 40 puncte


40


ACTIVITATEA 16 – TEMĂ DE CASĂ Descrieţi modul de efectuare a montării troliului in funcţie de înălţimea remorcii şi a substructurii. Pentru 100 puncte suplimentare exemplificaţi cu schiţe din care să rezulte tragerea sau ridicarea troliului pe substructură. Punctaj – 80 puncte Punctaj minim - 40 puncte ACTIVITATEA 17 - TEMĂ DE CASĂ Precizaţi de ce frâna hidraulică este o frână ajutătoare şi pe cine ajută. Punctaj – 90 puncte Punctaj minim- 50 puncte

-

ACTIVITATEA 18 - ACTIVITATE SUPLIMENTARĂ La o pompă de noroi duplex cu dublu efect, se cunosc: diametrul pistonului D=203mm numărul de curse duble pe minut n=65 cursa pistonului c=400mm randamentul volumetric η v= 0,9 Să se determine debitul Qr folosind formula de mai jos. Qr

unde :

=

i × j ×

π D 4

2

×

c×

n 60

×η v

Qr = debitul real, în dm3/s D = diametrul pistonului în dm c = lungimea cursei pistonului în dm n = numărul de curse duble pe minut i = numărul pistoanelor pompei j = dublu efect

Punctaj – 90 puncte Punctaj minim – 50 puncte


41


COMPETENŢA 8.12.3. Recunoaşterea lucrărilor necesare construirii sondei Pentru obţinerea acestei competenţe este necesar ca la fiecare aplicaţie să fie obţinut cel puţin punctajul minim

ACTIVITATEA 19 Completaţi următorul tabel: 1. Pentru alegerea tipului de drum a. trebuie cunoscute b. 2. În plan drumul este bine să aibă a. b. 3. Traseul se alege astfel încât a. b. 4. Fundaţia drumului poate fi a. b. Cunoscând că se acordă 10 puncte pentru fiecare element completat, calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi rezultatul. Punctaj minim – 40 puncte. ACTIVITATEA 20 Completaţi în dreptul cifrelor lucrările efectuate pentru amenajarea terenului pe care se amplasează instalaţia de foraj. 1. 2.

3. 4.

Punctaj – 10 puncte pentru fiecare lucrare cunoscută Punctaj minim: 20 puncte ACTIVITATEA 21 Completaţi textul: Gaura prăjinii de antrenare se execută în …………… podului sondei (din poziţia sondorului şef) şi este folosită în timpul operaţiilor ……………………….. În partea dreaptă a mesei rotative se sapă ………………………… care serveşte la uşurarea şi accelerarea operaţiei de ……………………………….. Punctaj – 10 puncte pentru fiecare spaţiu corect completat Punctaj minim: 20 puncte Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

42


ACTIVITATEA 22. Grupaţi literele şi cifrele în funcţie de utilizarea sculei de manevră: a – pene; b – cleşti; c - braţe de elevator; d – broască cu pene; e – elevator; f – broască elevator 1. – servesc pentru înşurubare-deşurubare 2. – se folosesc pentru susţinerea garniturii de prăjini în masa rotativă 3. - fac legătura între elevator şi cârligul macaralei 4. – este folosit la susţinerea garniturii de prăjini în cârlig 5. – este folosită la susţinerea burlanelor în masa rotativă 6. – este folosită la susţinerea burlanelor în cârlig Cunoscând că se acordă 10 puncte pentru fiecare element completat, calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul. Punctaj minim: 30 puncte a

2

ACTIVITATEA 23. Completaţi spaţiile libere: La montare, troliul se ridică pe …………………… şi apoi se centrează după …………. Punctaj – 10 puncte pentru fiecare răspuns corect Punctaj minim: 20 puncte


43


ACTIVITATEA 24. Exploatarea şi întreţinerea cablului constă în operaţiile pe care le veţi scrie în dreptul cifrelor. 1 5 2 6 3 7 4 8 Punctaj – 10 puncte pentru fiecare răspuns corect Punctaj minim: 40 puncte ACTIVITATEA 25. La troliu, după montare, înainte şi după operaţiile grele şi înaintea fiecărui schimb se verifică: a -; b -; c -; d -; e -; f -; g -; h -; i -; Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare - 10 puncte pentru fiecare explicaţie detaliată Punctaj minim: 90 puncte ACTIVITATEA 26. În cadrul întreţinerii geamblacului şi macaralei se verifică săptămânal următoarele: 1 3 5 7 9 2 4 6 8 10 Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare Punctaj minim obligatoriu: 50 puncte


44


ACTIVITATEA 27. La capul hidraulic se urmăreşte în cadrul lucrărilor de întreţinere: a) – înainte de începerea lucrului 1 2 3 4 b) – după începerea lucrului 1 2 3 Cunoscând că se acordă 10 puncte pentru fiecare element completat, calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul. Punctaj minim: 40 puncte ACTIVITATEA 28 Pentru exploatarea optimă a pompelor de noroi, înainte de pornire se verifică următoarele: 1 5 2 6 3 7 4 Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare corectă Punctaj minim: 40 puncte ACTIVITATEA 29 La montarea pompelor de noroi se respectă următoarele reguli generale: 1 4 2 5 3 6 Punctaj – 10 puncte pentru fiecare regulă cunoscută Punctaj minim: 30 puncte Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

45


ACTIVITATEA 30 - REFERAT Întocmiţi un referat cu operaţiile efectuate zilnic pentru întreţinerea agregatului de cimentare Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare cunoscută Punctaj minim: 40 puncte ACTIVITATEA 31 Întreţinerea prevenitoarelor de erupţie constă în următoarele operaţii: • • • •

Cunoscând că se acordă 10 puncte pentru fiecare element completat, calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul. Punctaj minim: 50 puncte


46


ACTIVITATEA 32 Se desfăşoară în parcul de foraj, unde există instalaţie de foraj. Elevii primesc câte o copie a figurii de mai jos şi recunosc părţile componente, făcând corespondenţă desen-utilaj. Pentru fiecare utilaj cunoscut câte un elev spune tot ce ştie (rol, construcţie, funcţionare). Colegii fac corecturi, completări. Când expune elevul este liderul grupului, organizându-l, profesorul urmăreşte îndeplinirea competenţelor cheie necesare în producţie.

1. Capra geamblacului, 2. geamblac, 3. turlă, 4. macara, 5. toarta capului hidraulic, 6. cap hidraulic, 7. cablu de siguranţă, 8. cotul încărcătorului, 9. încărcător, 10. furtun, 11. piciorul turlei, 12. gaura bucăţii de avansare, 13. podul sondei, 14. placa de bază a piciorului turlei, 15. antrenarea mesei rotative, 16. linia de umplere a puţului, 17. scara de acces, 18. jilip, 19. substructura turlei, 20. gaura tijei pătrate, 21. ambreiajul mesei rotative, 22. robinet, 23. structura troliului, 24. transmisia intermediară, 25. nivelul grupului de forţă, 26. transmisia pompei de noroi, 27. pompă de noroi, 28. manifold de refulare, 29. mixer, 30. conductă de apă, 31. manifold de aspiraţie, 32. habă, 33. agitator, 34. conductă de legătură între habe, 35. rezervor de aer, 36. haba sitei, 37. puşcă, 38. sită vibratoare, 39. grup motor, 40. transmisia troliului, 41. jgheab, 42. troliu de foraj, 43. masă rotativă, 44. rigla turlei, 45. prăjina de antrenare, 46. diagonala turlei, 47. cârlig, 48. podul podarului, 49. cablu de manevră, 50. conducta de întoarcere a noroiului, 51. utilajul de la gura puţului, 52. prevenitor de erupţie, 53. comanda prevenitorului de erupţie.


47


FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Numele elevului: Activitatea Activitatea desfăşurată Ce modificări am adus planului şi de ce

Cine m-a ajutat şi la ce? (când?)

Rezultate finalizate prin:

Activitate finalizată bine Ce aş fi putut realiza mai bine şi de ce n-am reuşit

Abilităţi cheie folosite Comunicare şi numeraţie Igiena şi securitatea

muncii Asigurarea calităţii Lucrul in echipă ,,Confirm că afirmaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul meu” Semnături: Elev Profesor Data Acest tip de fişă îl ajută pe elev să dobândească competenţa necesară prin sesizarea reuşitelor şi nereuşitelor şi remedierea nereuşitelor.


48


FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI Modulul: Unitatea de competenţă: Numele elevului: Numele profesorului: Activităţi Competenţe efectuate care trebuie Data şi dobândite comentarii

Data

Aplicare în cadrul unităţii de competenţă

Evaluare Bine

Satisfacăt Refacere or

Comentarii Competenţe care urmează să fie Resurse necesare dobândite (pentru fişa următoare)

Competenţe care trebuie dobândite Ţinând seama de evaluarea iniţială şi de standardul de pregătire profesională, se stabilesc competenţele pe care elevul trebuie să le dobândească până la finalul parcurgerii modulului. Prin această fişă se înregistrează separat evoluţia legată de fiecare competenţă. Activităţi efectuate şi comentarii Sunt înregistrate activitaţile elevului, efectuate pentru dobândirea competenţei. Aplicare în cadrul unităţii de competentă Profesorul evaluează măsura în care elevul şi-a însuşit competenţele şi bifează una din cele trei coloane din dreapta, în funcţie de rezultate. Priorităţi de dezvoltare Profesorul identifică activităţile ce urmează să fie efectuate de elev astfel încât să-şi însuşească competenţa respectivă dar şi pe cele ce urmează. Competenţe care urmează să fie dobândite Profesorii înscriu competenţele ce urmează să fie dobândite de elev. Acestea pot fi aceleaşi de mai sus sau pot fi identificate altele. Resurse necesare Se înscriu resursele speciale solicitate: manuale, fişe de lucru, scule, dispozitive, utilaje etc. Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

49


IV. SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE ACTIVITATEA 1 Pot fi recunoscute de către elev: arborele, canelurile, crabotul, rulmenţii, roţile de lanţ, canalul de pană, pana, inele distanţiere.

ACTIVITATEA 2 Pot fi recunoscute de către elev: arborele, canalele de pană, rulmenţi cu role radiali, rulmenţi cu bile axiali, pinion conic, coroana dinţată. ACTIVITATEA 3 Frâna cu bandă a troliului 1 – benzi elastice; 2 – balansier egalizator; 3 – sistem de pârghii multiplicatoare; 4 – manetă; 5 – dispozitiv pneumatic de acţionare; 6 – plăci de ferodou; 7 – role de susţinere; 8 – arcuri de susţinere; 9 – tije de legătură cu piuliţe ACTIVITATEA 4 FT 44 – TF – troliu de foraj 44 – tracţiunea maximă în cablu la tobă (tf) 44 tf = 440.000 N FH 60 – FH – frână hidraulică 60 – diametrul rotorului exprimat în inch 60 inch = 60 x 25,4 mm CB 600 x 125 CB – cuplaj cu burduf 600 – diametrul interiorul saboţilor (mm) 600 mm = 0,6 m 125 - lăţimea saboţilor (mm) 125 mm = 0,125 m ACTIVITATEA 5 Bloc macara cârlig 1 – rolele macaralei; 2 – plăci laterale; 3 – cârlig; 4 – bolţ; 5 – corpul cârligului; 6 – oala; 7 – tija; 8 – rulment; 9 – piuliţa; 10 – arc; 11 – siguranţă Rolul pieselor: 8 – permite rotirea cârligului 10 – la deşurubarea pasului de prăjini, se destinde şi îl ridică 11 – evită scăparea sarcinii din cârlig Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

50


ACTIVITATEA 6 1 – role; 2 – ax; 3 – grinzi; 4 – rulmenţi ACTIVITATEA 7 GF - 320 – GF geamblac de foraj 320 – sarcina maximă de lucru în tf. 320 tf. = 3200000 N MC – 320 MC – macara cârlig 320 – sarcina maximă de lucru în tf. 320 tf. = 3200000 N Seale 32 – 6 x 19 – 180 – cablu de foraj tip seale - 32 – diametrul cablului în mm - 6 – numărul de toroane ce alcătuiesc cablul - 19 – numărul de sârme dintr-un toron - 180 – rezistenţa de rupere a materialului sârmelor în daN/mm2 ACTIVITATEA 8 a – rolă având canal cu raza prea mică faţă de diametrul cablului şi cablul se împănează în canal, având ca efect frecare mare, încălzire şi uzură rapidă b – rolă cu canal prea mare faţă de diametrul cablului, ceea ce aplatizează cablul, deformându-i secţiunea. ACTIVITATEA 9 Masa rotativă 1 – batiu; 2 – rotor; 3 – rulment axial; 4 – coroană dinţată; 5 – pinion conic; 6 – arbore; 7 – roată de lanţ; 8 – rulmenţii arborelui; 9 – sistem de etanşare; 10 – pătraţii mari; 11 – pătraţi mici; 12 – coroană striată Capul hidraulic 1 – corpul (care are rol şi de baie de ulei); 2 – capac (prevăzut cu dopuri pentru introducerea uleiului); 3 – flanşa lulelei; 4 – ţeava de spălare; 5 – fus; 6 – rulment principal; 7 – toarta; 8 şi 9 – rulmenţii radiali ai fusului; 10 – rulment ce preia sarcinile de jos în sus; 11 – capac (cu inele de etanşare); 12 – cameră de etanşare; 13 – bolţuri; 14 – reducţie; 15 – piuliţă ACTIVITATEA 10 MR 245 L - MR – masă rotativă Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

51


- 245 – diametrul nominal de 24,5 inch - L – arborele prisnelului lung MR 245 S – MR – masă rotativă - 245 – diametrul nominal (deschiderea mesei) – 24,5 inch - S – arborele prisnelului scurt CH 400 - CH – cap hidraulic - 400 – sarcina maximă de lucru (tf.) În milimetrii 24,5in x 25,4mm 400tf. = 4.000.000. N ACTIVITATEA 11 1 – pompă de noroi; 2 – haba; 3 – conducta de aspiraţie; 4 – sorb; 5 – filtru; 6 – robinet; 7 – conducta de refulare; 8 – robinet; 9 – conducta; 10 – robinet de sterp; 11 – conductă de sterp La pornirea pompei: robinetele 6 şi 10 deschise, 8 închis. Pompa refulează în habă. După un timp de funcţionare: se deschide încet robinetul 8 şi simultan se închide uşor robinetul 10. La oprirea pompei: se închide robinetul 8 şi se deschide încet robinetul 10. ACTIVITATEA 12 Pompa de noroi cu transmisie 1 – supape; 2 – piston; 3 – cap de cruce; 4 – biela; 5 – manivelă; 6 – pinion; 7 – coroana dinţată; 8 – amortizor de pulsaţii (dom) Rolul amortizorului: pompa debitează neuniform, debitul având un minim şi un maxim. Când debitul este maxim, amortizorul acumulează fluid şi-l eliberează când debitul este minim, uniformizând astfel debitul. ACTIVITATEA 13 Figura 1 – burlan cu mufă separată;1 – burlan; 2 – mufă; 3 – filet Figura 2 – burlan cu mufă evazată din corp Figura 3 – burlan cu capete îngroşate şi mufă din corp Figura 4 – burlan calibrat Figura 5 – burlane cu capete evazate la rece şi cu mufă din corp Pentru figura 2…5: 1 – burlan; 2 – filet


52


ACTIVITATEA 14 Agregat de cimentare 1 – pompă principală; 2 – pompă secundară; 3 – motor; 4 – habă compartimentată; 5 – pâlnie de cimentare; 6 – masă de tăiat saci; 7 – habă cu perete mijlociu perforat ACTIVITATEA 15 Barem de notare 1. Constructiv – 20 puncte 2. Avantaje – dezavantaje – privind lungimea, întreţinerea – 60 puncte. ACTIVITATEA 16 Barem de notare 1. Aşezarea troliului pe substructură ţinând seama de înălţimea remorcii – 60 puncte 2. Centrarea troliului – 20 puncte ACTIVITATEA 17 Barem de notare 1. Pe cine ajută – 10 puncte 2. De ce este ajutătoare (funcţionare, condiţie pentru a lucra) – 80 puncte

-

4

ACTIVITATEA 18 Barem de notare scrierea formulei – 10 puncte înlocuirea corectă a datelor – 60 puncte calculul corect – 20 puncte Răspuns : 50,3 dm3/s = 3,018 m3/min ACTIVITATEA 19 1. – a. intensitatea circulaţiei - b. natura, caracteristicile vehiculelor ce vor circula 2. - a. porţiuni drepte cât mai lungi - b. curbe cât mai puţine 3. - a. drumul să fie cât mai scurt - b. să urce cât mai puţin 4. - a. nerigidă (pământ stabilizat, piatră de râu)


53


- b. rigidă (strat de nisip tasat şi placă de beton) ACTIVITATEA 20 – curăţirea de vegetaţie 1. – nivelare 2. – consolidare 3. – colectarea şi depozitarea pământului pentru redarea agriculturii ACTIVITATEA 21 Stânga; de manevră sau speciale în gaura de sondă;gaura de dublu; adăugare a bucăţii de avans ACTIVITATEA 22 a – 2; b – 1; c – 3; d – 5; e – 4; f – 5,6 ACTIVITATEA 23 Substructură; roata de lanţ sau arborele cardanic al mesei rotative ACTIVITATEA 24 1- să nu fie supus la eforturi bruşte 2- se va evita manevrarea cu viteze mai mari de 20m/s 3- se unge cu unsoare consistentă 4- la anumite intervale de timp se deplasează porţiunile de uzură maximă prin tragere pe toba de manevră 5- când cablul a ajuns la jumătatea duratei de utilizare, se inversează capetele acestuia 6- rolele să fie în stare bună şi cu raze de curbură corespunzătoare diametrului cablului 7- la aproximativ 9 m deasupra tobei să existe depănătorul de cablu 8- nu se admit înnădituri la cablu ACTIVITATEA 25 a – transmisiile cu lanţuri dintre arbori (starea lanţurilor, roţilor). b – sistemul de ungere al lanţurilor, rulmenţilor etc. c – frânele troliului (uzura tamburelor, plăcuţelor de ferodou, amortizorul de la maneta de comandă, se reglează cu piuliţele de pe şuruburile de la balansier) Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

54


d – toba de manevră (fixarea cu pană) e – mosoarele troliului f – cablurile de tracţiune g – rulmenţii arborilor – temperatura, ungerea h – cuplajele i – sistemul de comenzi – se reglează pârghiile, distribuitoarele ACTIVITATEA 26 1 – starea canalelor rolelor 2 – rotirea uşoară a rolelor 3 – centrarea geamblacului 4 – orizontalitatea geamblacului 5 – ungerea rulmenţilor 6 – siguranţele bolţurilor jugului 7 – cablul să nu atingă apărătorile 8 – îmbinările cu şuruburi sunt bine strânse 9 – starea dispozitivului de blocare la cârlig 10- dacă cârligul se roteşte uşor ACTIVITATEA 27 Înainte de începerea lucrului 1. fusul se roteşte uşor de către un om, folosind cleşte cu lanţ 2. şuruburile, piuliţele sunt strânse şi au siguranţă 3. etanşarea băii de ulei 4. reducţia este bine strânsă a) după începerea lucrului 1. încălzirea băii de ulei 2. starea garniturilor de etanşare 3. uleiul din baie se schimbă la 200 ore de funcţionare ACTIVITATEA 28 1 – nivelul uleiului din baie 2- supapele de siguranţă (cuiul să corespundă cu presiunea de refulare) 3 – întinderea curelelor, apărătorile 4 – pe pompă să nu existe scule uitate 5 – robinetele de pe conducta de aspiraţie să fie deschise 6 – robinetul de refulare să fie închis 7 – robinetul de pe linia de sterp să fie deschis Domeniul: Mecanic Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze

55


-

ACTIVITATEA 29 1. centrarea pompei se face prin aliniere la roata motorului sau a intermediarei 2. tragerea pompei să fie înecată 3. să existe filtru pe conducta de aspiraţie 4. traseul de aspiraţie să fie cât mai scurt 5. la transmisie să existe apărători 6. tijele pistoanelor să fie spălate şi răcite cu apă lângă presgarnitură ACTIVITATEA 30 Se verifică: - nivelul uleiului din baia cutiei de viteză; - nivelul uleiului din baia pompelor din cadrul agregatului; - existenţa setului complet de cuie de siguranţă pentru supapă, corespunzătoare dimensiunii pistoanelor; - îmbinările de fixare ale utilajelor şi manifoldurilor; - starea etanşărilor de pe linia de aspiraţie a pompei; - starea şi funcţionarea armăturilor de la manifolduri; - funcţionarea motorului; - funcţionarea aparatelor de măsură şi control . ACTIVITATEA 31 probă de acţionare hidraulică şi manuală verificarea nivelului de ulei din rezervorul grupului de presiune verificarea scurgerilor prin conducte verificarea presiunii azotului din acumulator verificarea poziţiei bacurilor şi calităţii garniturilor efectuarea probei de etanşeitate a închiderii bacurilor gresarea robinetelor de la manifoldul de erupţie schimbarea periodică a uleiului de ungere şi a fluidului de acţionare schimbarea setului de garnituri de cauciuc al bacurilor şi a organelor de obturare de la duze reglabile


56

Manual-extractie Clasa a Xa

Recommend Documents