BONITAREA CADASTRALA A TERENURILOR AGRICOLE
I.1. OBIECT . IMPORTANTA. SCOP
Bonitarea terenurilor (bonitarea cadastrala) reprezinta un studiu complex prin care se poate aprecia capaci capacitat tatea ea de product productie ie a terenu terenuril rilor or agrico agricole, le, comple completat tataa dupa caz cu efecte efectele le produs produsee de lucrar lucrarile ile amelio ameliorat rative ive aplicat aplicatee acesto acestora. ra. Fiind Fiind vorba vorba despre despre capaci capacitat tatea ea de product productie ie a terenur terenurilo ilor, r, se extind extindee termenul de bonitare si in domeniul economic (bonitare economica) astfel incit sa se poata stabili o valoare efectiva a terenurilor (valoare de referinta) utila mecanismului pietii bazat pe cerere si oferta. Bonitarea este o activitate complexa care studiaza legaturile dintre
Teren - Culturi agricole – Valoare economica si care presupune cunoasterea insusirilor terenurilor studiate, a tipurilor de folosinte agricole, a modului lor de organizare si exploatare de catre proprietari. Astfel sunt necesare cunostiinte din domenii ca: pedologie, geomorfologie, hidrologie, agronomie, economie, sociologie e.t.c. studiul fiind unul de echipa.
Organizare Organizareaa teritoriu teritoriului lui agricol agricol (amenajarea (amenajarea terenuril terenurilor or agricole) agricole) reprezinta reprezinta
o activitate activitate complexa complexa
(tehnica si economica) care urmareste imbunatatirea modului de folosire a terenurilor agricole pe o suprafata oarecare de teren. Studiul respectiv se diferentiaza functie de marimea exploatatiei agncole, de tipul proprietatii asupra terenului si de stadiul de amenajare cu lucrari de imbunatatiri funciare. Unele notiuni intalnite in prezentul material se definesc in continuare:
Teren = suprafata de pamant caracterizata printr-un ansamblu dat de conditii de mediu: clima, sol, relief, hidrologie, hidrogeologie, litologie e.t.c.
Sol = corp natural situat la suprafata litosferei, format prin actiunea conjugata a factorilor de mediu, modificat sau nu prin activitatea omului. .
Pamant = suprafata de teren reprezentand principalul mijloc de productie in agricultura
Teritoriu ecologic omogen (T.E.O.) = portiune distincta a uscatului pe care toti factorii naturali si cei antropici (in cazul suprafetelor ameliorate) se manifesta uniform, suprafata respectiv a neputand fi divizata , mai departe dupa nici unul din criteriile utilizate.
Folosinta agricola = modul de utilizare a terenului dupa destinatia economica si natura plantelorcultivate. Cultivare = ansamblu al operatiilor de folosire a solului in agricultura ( lucrarea solului, semanatul, ingrijirea culturilor, recoltare etc.)
Fond funciar = totalitate a suprafetelor de teren (inclusiv a celor acoperite cu ape) aflate in limitele unei unitati agricole sau administrativ-teritoriale sau ale unei tari. Solul ca principal mijloc de productie in agricultura.
Solul reprezinta geosfera externa a Pamantului in care se acumuleaza si se pastreaza multe din elementele necesare vietii, sub forma usor accesibila. El trebuie privit din doua puncte de vedere; corp natural si mijloc de productie in agricultura si silvicultura. Proprietat Proprietatea ea fundamentala fundamentala a solului, solului, care il deosebeste deosebeste de roca, este fertilitatea si reprezinta capacitatea solului de a oferi in mod continuu si in cantitati suficiente apa, hrana si celelelte elemente si conditii esentiale pentru dezvoltarea organismelor ce il populeaza. Un element definitoriu care confera solului aceasta proprietate este humusul, produsul organic complex care nu poate fi reprodus artificial. Prin cultivarea solului, acesta este introdus in circuitul economic ca mijloc de productie, de calitatile caruia depinde valoarea productiei agricole obtinute. Privit ca mijloc de produntie, solul prezinta unele proprietati: ~ este limitat in spatiu
- nu se poate multiplica la fel ca un mijloc de productie obisnuit,
~ nu se uzeaza in timp, in cicluri de productie succesive, cu conditia sa fie exploatat rational, Folosit in agricultura, solul isi schimba multe din proprietati si de aceea trebuie urmarita in timp evolutia acestuia in regim amenajat, astfel incat exploatarea agricola sa fie rationala, fara sa afecteze potentialul natural de fertilitate al solului.
I.2. CRITERII SI CLASE DE BONITARE A SOLULUI
Unele insusiri ale solului solului folosite in in studiile de bonitare bonitare In atingerea scopului fundamental al studiilor de bonitare se folosesc o serie de insusiri ale solului, cu ajutorul carora se calculeaza o nota de bonitare si se face incadrarea terenurilor in clase de calitate.
.
Totalitatea fenomenelor de transformare si de migrare a substantelor si energiei care se petrec la suprafata litosferei cu participarea organismelor si care determina formarea solurilor, poarta denumirea de procese
pedogenetice sau procese de formare a solului. Rolul cel mai important in desfasurarea acestor procese il are schimbul permanent de substante si si energie dintre sol si vegetatie.
Gleizarea si pseudogleizarea -
sunt procese pedogenetice generate de excesul temporar sau permanent
de apa in sol. In aceste conditii sunt favorizate procesele de reducere, in special a Fe si Mn, compusii redusi rezultati imprimand orizontului culori albastrui-vinetiu-verzui (orizont cu aspect marmorat). Excesul de apa provenit din panza freatica situata la adancime critica afecteaza baza profilului de sol, favorizeaza procesul de gleizare. Orizontul format se numeste orizont de glei, este notat cu simbolul G si poate fi: orizont gleic de reducere, notat cu simbolul Gr, cand excesul de apa se manifesta o mare parte din an si orizont orizont gleic de de oxidare si reducere, reducere, notat cu simbolul simbolul Go, se formeaza deasupra deasupra orizontului Gr, ca urmare a oscilatiilor de nivel a panzei freatice care favorizeaza patrunderea aerului si procesele de oxidare. Excesu Excesull de apa proveni provenitt din precip precipit itati atii, i, afecte afecteaza aza soluri solurile le care care prezin prezinta ta pe profil profil un orizon orizontt greu greu permeabil ( de exemplu orizontul Bt), favorizeaza procesul de pseudogeizare. Orizontul format in conditii de exces prelungit prelungit de apa pluviala, se numeste orizont pseudogleic, pseudogleic, cu aspect marmorat marmorat in nuante cenusi cu
pete
ruginii
si
concretiuni
negre
ferimanganice,
care
se
noteaza
cu
simbolul
W
(germ. (germ.Was Wasser ser=ap =apa). a)..Ca .Cand nd excesu excesull de apa este este period periodic, ic, mai putin putin accentu accentuat, at, se formea formeaza za orizont orizontul ul pseudogleic, notat cu simbolul w, care prezinta pete de oxidare pe langa cele de reducere . Procesele de gleizare si pseudogleizare sunt specifice solurilor hidromorfe.
Salinizarea si alcalizarea - sunt procese generate de prezenta prezenta sarurilor sarurilor solubile solubile in conditiile conditiile unui climat arid si semiarid, cu apa freatica situata la mica a dancime si nivel variabil. Salinizarea reprezinta procesul pedogenetic prin care care creste continutul in in saruri solubile, solubile, peste 0,10-0,15 % intalnit in solurile obisnuite.Acest proces se produce atunci cand solul este umezit freatic pana la
supraf suprafata ata,, climat climatul ul arid arid intens intensifi ifica ca evapor evaporati atiaa si depuner depunerea ea saruri sarurilor lor solubi solubile le in partea partea superi superioar oaraa a profilului de sol unde se formeaza crusta. Orizontul in care se acumuleaza saruri solubile ( sarurile cationului cationului de Na+, cloruri, cloruri, sulfati etc.) etc.) ce depasesc depasesc 1,0-1,5%, 1,0-1,5%, se numeste orizont salic salic si se noteaza cu simbolul sa. Atunci cand continutul in saruri solubile din orizontul pedogenetic este cuprins intre 0,100,15 si 1,0-1,5% se numeste orizontul salinizat si se noteaza cu simbolul se. Alcalizarea este procesul pedogenetic ce se desfasoara in conditii asemanatoare procesului de salinizare, atunci cand nivelul apei freatice scade si acumularea sarurilor solubile inceteaza. Ca urmare are loc intensiflcarea patrunderii ionului Na+ i n complexul coloidal al solului, care provoaca dispersia si migrarea argilei si humusului in adancime. Se formeaza, in acest fel, un orizont argiloiluvial, cu un continut de Na+ al complexului coloidal de peste 15 %, numit orizont Bt natric care se noteaza cu simbolul Btna. Cand complexul coloidal este saturat in Na+ intre 15 si 5%,orizontul format se se numeste orizont alcalizat si se noteaza cu simbolul ac. Orizontul natric este specific soloneturilor, iar orizontul salic solonceacurilor, ambele sunt tipuri de sol halomorfe.
Textura solului sau compozitia granulometrica, reprezinta partea minerala a solului care se exprima prin procentele in care fractiunile granulometrice participa la alcatuirea solului. .
Partea minerala, componenta a fazei solide a solului, este alcatuita din fragmente si particule minerale de
marimi foarte variate, denumite fractiuni granulometrice, care imprima solului insusiri si caracteristici variate. Particulele minerale cu diametrul mai mic de 2 mm alcatuiesc pamintul fin, iar cele cu diametrul mai mare.de 2 mm reprezinta scheletul solului. Continutul Continutul in schelet schelet precum si natura natura mineralogi mineralogica ca a lui, constituie elemente de calcul al volumului
edafic util, adica volumul de sol ce poate fi utilizat de radacinile plantelor. Relatia de calcul este urmatoarea:
VEU = SUMA [( 100-qi) di] / 100
(%)
in care: di =grosimea in cm a fiecarui orizont luat in calcul; qi = procentulde schelet al fiecarui orizont; VEU = volumul edafic exprimat procentual
Pentru gruparea particulelor minerale se folosesc diferite scari, dintre care cel mai frecvent utilizate pe plan mondial sunt: Scara Atterberg, Scara Kacinski si Scara Deparlamentului agriculturii USA, care iau in consideratie aceleasi fractiuni granulometrice: nisipul, praful si argila
Scari pentru stabilirea grupelor sau categoriilor de particule
Grupar Gruparea ea parti particul culelo elorr dupa dupa diamet diametrul rul lor s-a facut facut tinand tinand cont cont de modifi modificar carile ile pe care care le imprim imprimaa proprietatilor fizice, mecaniee si biologice ale solurilor in a caror alcatuire intra. Astfel Astfel pentru exemplificare, exemplificare, se prezinta prezinta comparativ, comparativ, proprietatile proprietatile solurilor solurilor care contin contin preponderent preponderent fractiunile nisip si respectiv argila.
Solurile nisipoase. Contin peste 63 % nisip ~i sub 5 % argila. Au o permeabilitate excesiva si o capacitate redusa de retinere a apei. Datorita coefieientului de ofilire scazut plantele pot folosi, in cazul acestor soluri si apa provenita din ploi reduse. Pe de alta parte insa , datorita capacitatii mici de inmagazinare pentru apa, apa, plan plante tele le sufe sufera ra daca daca inca incarc rcare areaa la nivel nivelul ul aces aceste teia ia nu se face face la inte interv rval alee scur scurte te de timp timp.. Permeabilitatea mare favorizeaza levigarea aeestor soluri. Coeziunea, plasticitatea si aderenta sunt practic nule. Datorita lipsei de coeziune sunt usor supuse eroziunii, mai ales celei eoliene si se lucreaza usor. Se incalzesc usor si se racesc repede. Sunt, in general, sarace in substante nutritive. si au capacitatea de retinere a substantelor minerale foarte scazuta. Solurile nisipoase au fertilitatea naturala scazuta.
Solurile Solurile argiloase. argiloase. Cont Contin in pest pestee 33% 33% argi argila la si au insu insusi siri ri,, in gene genera ral, l, opus opusee celo celorr nisi nisipo poas ase, e, permeabilitatea scazuta si capacitate capacitate mare de retinere a apei. apei. Din cauza permeabilitatii scazute, infiltratia infiltratia apei decurge incet, levigarea este slaba si chiar la cantitati nu prea mari de precipitatii, solul ajunge repede la saturatie, in stratul superior, iar restul apei balteste. La umezire, solurile argiloase devin foarte plastiee si aderente, motiv pentru care se lucreaza greu. La uscare crapa, din cauza coeziunii ridicate se lucreaza greu si se scot bolovani mari, incat lucrarea este de proasta calitate. Deoarece se incalzesc mai greu, in pract practica ica s-au s-au denumit denumit,, "solur "solurii reci". reci". Sunt Sunt soluri soluri bogate si cu o capacit capacitate ate mare mare de retine retinere re pentru pentru substantel substantelee nutritive, nutritive, totusi plantele plantele nu gasesc intotdeau intotdeauna na conditii optime de crestere crestere
si dezvoltare, dezvoltare,
datorita in primul rand regimului antagonist al apei si a erului.
Clasele Clasele textural texturale. e. Inca Incadr drar area ea in grup grupe.d e.dee clas clase, e, clas clasee si subc subcla lase se text textur ural ale, e, clas clasif ific icar aree reda redata ta in Metodologia elaboriirii studiilor pedologice,-I.C.P.A. Bucuresti, 1987, respectiv .indicatorul 23 vol.III,
are la baza cantitatea de praf, nisip si si argila care intra intra in alcatuirea solului. Procentele Procentele de participare ale celor trei fractiuni. se determina. prin analiza granulometrica efeetuata in laborator .
Densitatea aparenta (Da) reprez reprezint intaa masa masa umtati umtatiii de volum a solulu soluluii uscat uscat in asezar asezaree natura naturala. la. Se calculeaza cu relatia:
M
M
Da = ---------- = ------ (g/cm3) Vs +Vp
Vt
unde: M = masa solului uscat (g)
Vs = volumul partii solide minerale si organice a solului (cm3) Vp = volumul porilor (cm3) Vt = volumul solului uscat in asezare naturala (cm3) Valorile densitatii aparente depind de starea de afanare sau de tasare a solului, ele oscileaza intre 1-2 g/cm3. g/cm3. De regula, regula, o densitate densitate aparenta aparenta mica pana la mijlocie, mijlocie, indica o stare generala buna a solului solului si un potential productiv ridicat. Densitatea aparenta se utilizeaza la calculul porozitatii totale a solului, a gradului de tasare si la calculul necesar exprimarii in procente de volum si in rezerve pe diferite grosimi cerute pe unitatea de suprafata (m3/ha sau t/ha) a oricaror alte rezultate.
Porozitatea solului. Porozitatea este insusirea unui corp, cum ar fi solul, de a prezenta un sistem de pori, care pot fi umputi cu aer sau cu apa. Totalitatea porilor, exprimata in procente din volumul solului in asezare naturaIa, reprezinta porozitatea
totala: Ea se poate calcula cu relatia: Da PT = 100 x
(1 -
--- ) (%) D
unde: PT = porozitatea totala (%) Da = densitatea aparenta (g/cm3) D = densitatea (g/cm3)
Porozitatea solului, prin diversitatea mare a porilor, conditioneaza, in mare masura, regimul apei, aerului, temperatur temperaturii, ii, elementelor elementelor de nutritie nutritie s.a. din sol. Este important important de reamintit reamintit ca patrunderea patrunderea radacinilor, radacinilor, deci volumul de sol folosit de catre acestea, depinde in mare masura de porozitatea solului si gradul de tasare a acestuia.
Aciditat Aciditatea ea actuala actuala (pH-ul (pH-ul solului) solului) este data de concentrapa ionilor de hidrogen, prezenti la un anumit moment dat in solutia solului. Dupa Sorensesen pH-ul se defineste ca logaritmul negativ al concentratiei efective a hidrogenilor sau, in acceptiune mai noua, a activitatii ionilor de hidrogen. Coricentratia se exprima in iono-gram/litru de solutie. Pentru exprimare, se porneste de la apa distilata cu reactie neutra, in care raportul ionilor ionilor de H+ si OH- este egal. Adica: C H x C OH = K 10-14
--
C H = 10-7 si C OH = 10-7
unde: C H = concentratia ionilor H+ C OH = concentratia ionilor OH-
K = constanta de disociere.a apei . Pentru solurile solurile de la noi din tara valorile valorile pH-ului sunt cnprinse intre 3,5 si 9,5.
Tipuri de humus In functie de conditiile pedoclimatice de formare a solurilor din tara noastra se intalnesc mai multe tipuri de humus:
Mull: materia organica este bine humificata, intim amestecata cn partea minerala a solului, incat nu se poate separa de aceasta. Se formeaza formeaza in soluri soluri bine aerate aerate cn microflora microflora bogata si activa, activa, conditii in care are loc transformarea completa a resturilor organice in acizi h umici. Acest tip de humus poate fi fi de doua feluri: mull calcic si mull forestier. forestier.
Mullul calcic se formeaza atunci cand in sol este calciu, reactia fiind de la alcalina pana la slab acida, sub actiunea mai ales a bacteriilor, in conditii de vegetatie ierboasa, este alcatuit din acizi huminici saturati in mare masura cu calciu si are culoare cu loare inchisa.
Mullul forestier se formeaza.ln soluri lipsite sau sarace in calciu, pe seama vegetatiei de padure, sub actiunea ciupercilor, este alcatuit din acizi fulvici si este slab pana la moderat saturat cu cationi bazici.
Moderul este alcatuit din materie organica mai slab humificata decat in cazul precedent, este alcatuit din acizi huminici dar si din resturi organice in curs de transformare sau netransformate, in care se pot cunoaste tesuturile vegetale respective. Se formeaza in zone mai umede, cu microflora mai saraca si mai putin activa.
Humusul brut sau morul este constituit din materie organica si mai slab humificata decat moderul, neamestecata cu partea minerala a solului, alcatuit predominant din resturi organice putin transformate si cu procent scazut de acizi humici. Se intalneste la unele soluri din zona montana.
Turba este reprezentata prin acumulari mari de resturi organice turbificate, formate in conditii de exces permanent de apa (mediu anaerob).
I.2. 1. Bonitarea si caracterizarea tehnologica a terenurilor agricole
I.2. 1. 1. Bonitarea terenurilor naturale
Pentru obtinerea notei de bonitare, din multitudinea conditiilor de mediu care caracterizeaza fiecare unitat unitatee de teren teren ecologi ecologicc omogena omogena (TEO) (TEO) delimi delimitat tataa prin prin studiu studiull pedolo pedologic gic,, s-au s-au ales ales numai numai cele cele considerate mai importante , mai usor si mai precis masurabile masurabile si anume:
temperatura medie anuala-valori corectate, indicator 3C; precipitatii medii anuale-valori corectate, indicator 4C; gleizarea, indicator 14; pseudogleizarea, indicator 15; salinizarea si/sau alcalizarea, indicator 16 sau 17; textura in Ap sau in primii 20 cm, indicator 73 A; volumul edafic, indicator 133; poluarea, indicator 29; panta, indicator 33; alunecari, indicator 38; adancimea apei freatice, indicator 39; inundabilitatea, indicator 40; excesul de umiditate la suprafata, indicator 181; porozitatea totala in orlzontul restrictiv, indicator 44; continutul de CaC03 total pe 0-50 cm, indicator 61; reactia in Ap sau in primii 20 cm, indicator 63;
6 9; gradul de saturatie in baze in Ap sau in primii 20 cm, indicator 69; rezerva de humus in stratul de 0-50 cm, indicator 144.
In cazul lipsei unora din aceste elemente din studiul pedologic folosit, se va avea grija ca acestea sa fie completate prin reambulari sau studii suplimentare pe teren sau in laborator.
Apreci Apreciere ereaa insusi insusiril rilor or terenu terenului lui se face face cu ajutor ajutorul ul unor unor indica indicator torii (tabel (tabele) e) conform conform "Metod "Metodolo ologia gia elaborarii studiilor pedologice", I.C.P.A. 1987 Fiecare dintre indicatorii de mai sus, cu exceptia gradului de saturatie in baze care intervine indirect, participa la stabilirea notei de bonitare printr-un coeficient de bonitare care variaza intre 0 si 1, dupa cum insusirea respectiva este total nefavorabila sau optima pentru exigentele folosintei sau plantei luata in considerare. Valorile coeficientilor pentru fiecare indicator se preiau din an exa 1. Pentru Pentru o parte parte din indica indicator torii este este prevazu prevazuta ta o singur singuraa serie serie de coefic coeficien ienti, ti, iar pentru pentru cealalta cealalta parte parte (precipitatii medii anuale, gleizare, textura, adancimea apei freatice, porozitate, reactie, volum edafic si rezerva de humus) sunt prevazute mai multe serii de coeficienti legati de interdependenta acestora alti indicatori. Nota de bonitare pe folosinte si culturi se obtine inmultind cu 100 produsul coeficientilor celor 17 indicatori luati in, considerare la stabilirea notei de bonitare. No ta de bonitare poate varia intre 0 si 100. Nota de bonitare bonitare pentru arabil se calculeaza calculeaza ca medie aritmetica aritmetica a notelor pentru pentru patru culturi culturi agricole agricole care prezinta cea mai mare favorabilitate, in unitatea de teren considerata.
I.2. 1. 2.
Bonitarea terenurilor amenajate si ameliorate
Indicatori de „potentare” a capacitatii de productie a terenurilor agricole
Influentarea conditiilor naturale prin lucrarile de imbunatatiri funciare duce, in toate cazurile, la modificarea insusirilor factorilor de mediu, care devin mai favorabile pentru c resterea plantelor. Activitatea de cercetare si de precizare a efectului diverselor masuri de ameliorare si cuantificare a acestui efect reprezinta obiectul lucrarilor de ”potentare” a notelor de bonitare pentru terenurile ameliorate si clasificarea acestora in raport cu modul in care, una sau alta dintre masurile de ameliorare, modifica starea lor actuala de productivitate. Principiul, care sta la baza calculului notelor de bonitare potentate, este acela ca: fiecare insusire se apreciaza sub aspectul favorabilitatii pentru o anumita planta sau folosinta in mod diferentiat, dupa gradul in care aceasta insusire a fost modificata in b ine prin lucrarile ameliorative. Cel mai tipic exemplu dupa care se poate judeca efectul masurilor de ameliorare este cel al desecarii si drenajului terenurilor. Modificari ale insusirilor factorilor naturali se pot realiza prin irigatii (clim (clima), a), drenaj drenaj (sol, (sol, hidrol hidrologi ogie), e), combat combatere ereaa eroziu eroziunii nii (sol) (sol),, desali desaliniz nizare areaa (sol), (sol), indigu indiguire ire (teren (teren in ansamblu). Prin aplicarea unor tehnologii corecte de lucrare a solului, de lupta impotriva buruienilor si a daunatorilor, de folosire de soiuri si hibrizi cu calitati biologice superioare, prin folosirea unor doze
echilibrate de ingrasaminte si amendamente, se poate ajunge la obtinerea unor recolte din ce in ce mai mari la hectar si implicit la punctul de bonitare. b onitare. In ansamblu, problema determinarii corecte a influentelor antropice asupra insusirii factorilor de mediu este suficient de dificila si ea necesita investigatii suplimentare. Una din cele cele mai import important antee este este cea a stabil stabiliri iriii limite limitelor lor superioar superioaree care care se pot atinge atinge prin prin aplicarea masurilor ameliorative si de fertilizare radicala. Pentru calcularea notelor de bonitare in aceasta situatie se folosesc coeficientii de potentare, coeficienti stabiliti de ICPA. Prin amenajarea si folosirea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tehnologii ameliorative, unele insusiri negative ale terenurilor sunt corectate sau inlaturate. In aceste cazuri se impune reducerea sau anularea penalizani introduse prin coeficientii de bonitare, operatiunea numindu-se potentarea notelor de bonitare. Potentarea consta in marirea coeficientilor de bonitare ai insusirilor ameliorabile prin lucrarile tehnologice sau de imbunatatiri funciare. Practic potentarea notelor de bonitare se face prin inmultirea cu coeficienti supraunitari (anexele 3-19 1a 3-29 din M.E.S.P. 1987, vol. 2) a notelor obtinute o btinute la bonitare. Potentarea notei de bonitare se face numai pentru acele lucran care au un efect de durata si care modifica substantial starea generala de productivitate a terenului si anume: ~ lucrari de imbunatatiri funciare (indicator (indicator 271)-- indiguirea indiguirea,, desecarea desecarea (de suprafata) suprafata);; drenaj de adancime; irigatia; combaterea salinitatii si alcalinitatii; prevenirea si combaterea eroziunii (fara terasare) si terasarea terenurilor in panta, ~
lucrari lucrari agrop agropedoame edoameliora liorative tive (ind (indic icat ator or 272) 272)--- amen amenda dare reaa
calc calcic icaa
si
gips gipsic ica; a;
afan afanar area ea
adanca(scarificare), fertilizarea ameliorativa (radicala) si combaterea poluarii. De precizat ca sistemul de potentare prevazut face abstractie de situatia, adesea intiilnita in practica, in care lucrarile ameliorative nu isi exercita pe deplin efectul scontat.
I.2. 1. 2.1. Calculul notelor de bonitare In cadrul fiecarui indicator tehnologic s-au separat si subclase de terenuri. Clasele impart sau grupea grupeaza za terenu terenuril rilee in functi functiee de intens intensit itate ateaa restr restrict ictiil iilor or sau a necesi necesitat tatil ilor or lucrar lucrarilo ilorr respec respectiv tivee de ameliorare: •
fara restrictii sau fara necesitatea de lucrari ameliorative;
•
cu restrictii mici sau cu necesitatea de lucrari de prevenire etc.
Subclasele Subclasele impart sau grupeaza grupeaza terenurile terenurile dupa natura natura restricti restrictiilor ilor sau specificul specificul tehnologiil tehnologiilor or culturale, ca de exemplu: exces de umiditate freatica, panta si eroziunea in suprafata, salinizare, roca dura superficiala, schelet, volum edafic redus si capacitatea de apa utila redusa etc.
Separarea claselor si subclaselor se face cu ajutorul indicatorilor de caracterizare a solurilor si terenurilor amintiti mai sus. Asupra cuantumului de recolta ce se obtine la unitatea de suprafata, actioneaza un ansamblu de factori naturali si antropici care determina modul de crestere si rodire a plantelor. Pe langa factorii de mai sus actioneaza si nivelul investitiilor la unitatea de suprafata cat si raportul terenului fata de piata de desfacere, care genereza diferentierea cheltuielilor de transport si in final venitul net la ha. Expresia cea mai elocventa a diferentei de potential de productie a terenului si a pozitiei lui fata de piata de desfacere este data de diferentierea productivitatii muncii in agricultura. O ora sau o zi de munca prestata de un lucrator cu acelasi grad de calitate poate produce o cantitate de recolta cu totul diferita si respectiv un venit global si net puternic diferentiate intre ele in raport cu capacitatea de productie a terenului si respectiv cu costuri de productie a unei unitati (cantitati). Astfel, pentru producerea unei recolte de 8-10 t/ha de porumb pe cernoziom freatic umed sunt necesare tot atatea ore de munca ca si pentru o recolta de 2-3 tone ce se obtin pe soluri podzolice sau pe cele erodate, cu exceptia diferentei de ore necesare transportului diferentei de recolta. Rezulta ca porumbul, va fi de 2-3 ori mai ieftin pe cernoziomul freatic umed decat cel de pe solurile slab fertile, dar venitul net la ha va fi diferentiat de la zero in cazul unor recolte de sub 2500 kg/ha. Se cunoaste ca recolta nu este o functie simpla determinata numai de gradul de fertilitate a terenului, ci o functie complexa data de cele 3 grupe de factori: •
N- natura, calitatea pamantului si a climei ;
•
B- biologia, calitatea solurilor si a hibrizilor de plante;
•
M- cantitatea de munca vie si materializata care c are se depune pentru obtinerea recoltei.
Acest din urma factor factor – munca- pentru pentru obtinerea de recolte, recolte, trebuie analizat analizat extrem de atent, intrucat la realizarea recoltei in ultima instanta nu contribuie n umai cei din agricultura, ci toti care lucreaza pentru faurirea uneltelor necesare cultivarii plantelor, tractoare, masini pentru producerea ingrasamintelor, a insecto-fungicidelor etc. Calculele recente arata ca ponderea celor care lucreaza in ansamblul economiei nationale pentru producerea hranei este de 32-34%. Desigur, cantitatea de munca si cheltuiala de energie la unitatea de produs agricol difera de la o epoca la alta si de la o tara la alta. Prin realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole se cer rezolvate urmatoarele probleme: o
Precizarea capacitatii de productie a terenului pentru diferite plante de cultura, plantatii pomicole si viticole si pajisti naturale;
o
Precizarea celor mai rationale repartitii a culturilor pe teritoriul - fundamentarea lucrarilor de zonare si profilare a productiei agricole;
o
Stabil Stabilir irea ea cauzelo cauzelorr care care limite limiteaza aza capacit capacitate ateaa de product productie ie si evident evidentier ierea ea lor in vedere vedereaa diminuarii sau inlaturarii efectelor negative care limiteaza recoltele;
o
Fundam Fundament entare areaa masuri masurilor lor economi economice ce pentru pentru evident evidentier ierea ea si comens comensura urarea rea rentei rentei funcia funciare re difere diferenti ntiale ale in vederea vederea prelua preluari riii si redist redistrib ribuir uirii ii aceste acesteia, ia, pentru pentru asigur asigurare areaa echita echitati tiii social social-economice pentru toti lucratorii din agricultura. Metodica actuala de bonitare respecta in ansamblu metodica larg cunoscuta si utilizata in Romania,
dar se deosebeste prin aceea ca este mult mai analitica si obliga pe cel care o aplica sa fie extrem de atent atunci cand studiaza terenul pentru bonitare. Grupele de factori dupa care se face determinarea notei de bonitare sunt: o
SOLUL cu urmatoarele insusiri:
volumul edafic util; textura; continutul de humus; reactia; starea de gleizare sau pseudogleizare; starea de salinizare sau solonetizare. o
CLIMA:
temperatura medie anuala cu precipitatiile medii anuale, corectate in raport cu numarul de luni de
seceta, de panta si de expozitie. o
RELIEFUL – panta terenului.
o
ADANCIMEA, NATURA SI OSCILATIA APEI FREATICE .
Pentru a evita erorile de interpretare a hartilor de sol, realizate pe teritoriul teritoriul tarii noastre in diferite etape, s-a renuntat la stabilirea directa a notelor de bonitare pe tipuri si subtipuri de sol ca in vechile scheme scheme si se presup presupune une utiliz utilizare areaa datelo datelorr concre concrete te de caract caracteri erizar zaree a soluri solurilor lor pentru care se face face bonitarea. De asemenea s-a renuntat la impartirea numarului de puncte pe cele patru grupe de factori (sol, clima, relief, hidrologie), procedandu-se la determinariea favorabilitatii terenului pentru o anumita cultura, prin inmultirea intre ei a indicilor fiecarui factor in parte. Indicii sunt egali cu 1 atunci cand insusirea considerata este in optim fata de exigentele plantei sau au valori subunitare, mergand in unele cazuri pana la zero, atunci cand factorul devine limitativ pentru planta luata in considerare, iar orice valoare inmultita cu zero devine zero. Aplicand acest procedeu se respecta principiul egalei importante ecologice a factorilor de vegetatie, precum si legea minimului lui Leiebig exprimata atat de plastic prin schema ciubarului lui Dobinek. Luarea in considerare a unui numar relativ restrans de insusiri ale factorilor de mediu a fost facuta in urma unei analize indelungate si amanuntite a interactiunii factorilor intre ei si a acestora cu recolta a numeroase plante.
Aleger Alegeraa factor factorilo ilorr s-a facut si pentru pentru faptul faptul ca in lucrar lucraril ilee de cartar cartaree existe existente nte nu se gasesc gasesc intotdeauna date cu privire la unele analize mai moderne sau mai complicate. Cel mai bun exemplu sub acest aspect este cel de utilizare in scheme de bonitare a texturii in locul capacitatii de apa utila a solului, a porozitatii de aeratie sau a suctiunii acestuia. Cele trei determinari nu sunt facute decat pentru o mica parte din soluri, ele dau o imagine mult mai corecta asupra relatiilor solului cu apa decat textura, determinata in toate studiile efectuate. Bazanduse pe faptul ca intre textura solului si insusirile enumerate mai sus exista o corelatie destul de buna, s-a folosit aceasta din urma, ca o insusire sintetica pe baza careia sa se faca bonitarea insusirilor fizice ale solului. Form Formul ulaa gener general alaa de calc calcul ul a note noteii de boni bonita tare re a tere terenul nului ui pent pentru ru o anumi anumita ta cult cultur uraa este este urmatoarea: Y = x1· x2 ·...· 100
rezultatul putand fi egal sau mai mic decat 100. Pentru precizarea valorii indicilor caracteristici pentru fiecare insusire a factorilor de mediu pentru fiecare din plantele luate in considerare, s-au alcatuit grafice (monograme) bazate pe calcule matematice, prezentate prezentate partial partial anterior si extrapolare extrapolare atat pentru intregul interval interval de manifestar manifestaree a insusiril insusirilor or cat si pentr pentru u toate toate plante plantele le luate luate in consid considera erare, re, aceast aceastaa reprez reprezent entand and de fapt fapt miezul miezul intreg intregii ii metodi metodici ci de bonitare. Folosirea lor corecta pe baza cunoasterii aprofundate a conditiilor concrete de pe teren, asigura o buna reusita a operatiilor de bonitare pentru a putea stabili corect capacitatea reala de productie a fiecarei portiuni de teritoriu. Pentr Pentru u fiecar fiecaree cultur culturaa s-a tinut tinut seama seama de partic particula ularit ritati atile le si cerint cerintele ele acestei acesteia, a, rapoar rapoartel telee la indicatorii folositi pentru caracterizarea insusirilor factorilor de mediu. O atentie deosebita s-a acordat indicatorilor sintetici la tipul texturii solului, volumului edafic util si mai ales climei. In cele ce urmeaza urmeaza se prezinta prezinta particular particularitati itatile le privind privind aprecierea aprecierea influentei factorilor factorilor naturali si stabilirea notelor de bonitare prin analiza fiecarei insusiri pentru culturile sau folosintele luate in consideratie.
I.2. 1. 3. Elaborarea hartii hartii terenurilor si a celor de favorabilitate favorabilitate pentru diferite folosinte folosinte si culturi Harta terenurilor se realizeaza realizeaza asa cum s-a aratat aratat mai inainte inainte la evaluarea evaluarea generala a resurselor resurselor de sol si este completata in tabelul legenda cu indicatorii necesari pentru bonitare. Unitatile de teren delimitate pot fi simple (TEO) sau complexe.(cuprinzand cel mult 4 unitati TEO) atunci cand pe teritoriul respectiv unii factori prezinta variatii semnificative.
Pe baza hartilor cu unitatile de teritoriu (UT sau TEO) si a tabelului eu notele de bonitare ale acestora se realizeaza hartile de favorabilitate pe folosinte si culturi, grupand noteIe de bonitare din l0 in 10 puncte, in cadrul hartilor de detaliu si din 20 in 20 de puncte, pana la 100 si inca o grupa peste aceasta valoare, pentru hartile de sinteza. Asadar Asadar,, in cazul cazul bonitar bonitarii ii terenu terenuril rilor or pentru pentru condit conditii ii natura naturale le (maxim (maxim 100 puncte) puncte) vor rezult rezultaa 10 si respectiv 5 clase de bonitare. Cele 10 clase se noteaza cu cifre de la I-X (I-pentru clasa cea mai buna cu 100 la 90 puncte, iar X-pentru clasa cea mai slaba cu 10 la 1 puncte), iar cele 5 clase cu litere majuscule A la E (A-pentru clasa cea mai buna, cu 81-100 puncte, iar E pentru clasa cea mai slaba cu 1-20 puncte). La bonitarea terenurilor amenajate si ameliorate, nota de bonitare poate ajunge pana la 150 puncte si vor rezulta 15 si respectiv 6 clase de bonitare. Notarea c1aselor pana la 100 de puncte se face ca si la bonitarea nepotentata, iar cele cu peste 100 puncte cu XI
-
XV (XI- .pentru 101-110 puncte si 15 puncte pentru
>141 puncte) si respectiv A+, > 101 puncte. Cele 15, respectiv respectiv 6 clase de favorabili favorabilitate tate sunt evidentiate evidentiate pe harta si in legenda legenda prin culorile culorile redate in anexa 3-33 din MESP, volumul 2, 1987. lncadrarea in clase si grupe de clase de bonitare se face in functie de nota de bonitare.
Incadrarea in clase si grupe de clase de bonitare
Co d XV XIV XIII X II XI I II III IV V VI V II VIII IX X
Clase de bonitare Nota de bonitare > 141 131 – 140 121 – 130 111 – 120 101 – 110 91 – 100 81 – 90 71 – 80 61 – 70 51 – 60 41 – 50 31 – 40 21 – 30 11 – 20 1 - 10
Grupe de clase de bonitare Cod Nota de bonitare
A+
> 101
A
81 – 100
B
61 – 80
C
41 – 60
D
21 – 40
E
1 – 20
Hartile de favorabilitate se pot realiza la nivel de unitate de teren sau la nivel de parcela, sola, etc. folosind notele de bonitare bonitare si tinand tinand seama de componentii parcelei, solei etc. si proportia acestora.
Pe baza studiilor de bonitare se fac propuneri pentru folosirea cat mai eficienta a .fondului funciar, pentru restructurarea folosintelor,pentru amplasarea mai judicioasa a culturilor si stabilirea structurii de culturi si a nivelului de productie in raport cu tehnologia folosita.
I.2. 1. 4. Caracterizarea tehnologica a terenurilor agricole Odata Odata cu bonitar bonitarea ea se face face si caract caracteri erizar zarea ea tehnol tehnologi ogica ca a terenu terenuril rilor or respe respecti ctive, ve, in scopul scopul determinarii necesitatilor si posibilitatilor posibilitatilor de sporire a capacitatii de productie. Caracterizarea tehnologica a terenului reprezinta activitatea de definire si de clasificare a terenurilor agricole, agricole, sub aspectul aspectul proprietati proprietatilor lor intrinsece intrinsece ale solurilor si a altor caracterist caracteristici ici ale mediului, care determina comportari diferite ale acestora in procesul de productie si reclama totodata procedee specifice de lucrare a solului solului cat
si categoriile categoriile de lucrari lucrari ameliorative ameliorative necesare necesare pentru sporirea sporirea capacitatii capacitatii de
productie a terenului. Caracteriz Caracterizarea area tehnologica a terenuril terenurilor or agricole agricole se face folosind un sistem sistem de indicatori indicatori (indici) (indici) care se refera la principalele aspecte de ordin ameliorativ (irigarea, desecarea, drenajul, indiguirea, combaterea eroziunii, desalinizare si amendare.) si agrotehnic (lucrarile solului, solului, fertilizare, fertilizare, depoluare etc.) pe care le ridica folosirea agricola a solurilor. Pentru caracterizarea tehnologica a terenurilor se folosesc 8 indicatori si anume: •
pretabilitatea pentru irigatii;
•
necesitatea lucrarilor de prevenire si combatere a excesului de umiditate;
•
necesitatea lucrarilor de prevenire si combatere a salinitatii si alcalinitatii;
•
necesitatea lucrarilor de prevenire si combatere a eroziunii;
•
specificul lucrarilor solului si mecanizabilitatea;
•
consumul de energie si durata perioadei pentru lucrarile solului;
•
necesitatea amendarii calcice si specificul fertilizarii;
•
necesitatea lucrarilor de recultivare si combatere a poluarii.
In cadrul fiecarui indicator tehnologic s-au separat clase si subclase de terenuri. Clasele impart sau grupea grupeaza za terenu terenuril rilee in functi functiee de intens intensit itate ateaa restr restrict ictiil iilor or sau a necesi necesitat tatil ilor or lucrar lucrarilo ilorr respec respectiv tivee de ameliorare. Subclasele impart sau grupeaza terenurile dupa natura restrictiilor sau specificul tehnologiilor culturale.
Folosi Folosind nd un sistem sistem de indica indicator torii coresp corespunza unzator torii pentru pentru fiecar fiecaree cerint cerintaa amelio ameliorat rativa iva,, prin prin grupar gruparea ea terenurilor se obtin unitatile pe care sa se poa ta aplica anumite masuri ameliorative.
In acest fel se evita clasificarea terenurilor pe baza unor indicatii orientative si a cunostintelor generale ale specialistului care efectueaza lucrarea. Asadar obiectivele urmarite prin lucrarea de caracterizare tehnologica sunt urmatoarele: stabilireaa cerintelor cerintelor diferitel diferitelor or terenuri terenuri fata de lucrarile lucrarile ameliorati ameliorative ve si agrotehnice agrotehnice,, precizarea precizarea stabilire arealelor cu diferite cerinte si a suprafetelor respective; . stabilirea categoriilor de terenuri pe care urmeaza a se aplica, tehnologii diferentiate, ameliorative
si agrotehnice; fundament entarea area estima estimarii rii efecte efectelor lor econom economice ice ale tehnol tehnologi ogiilo ilorr ameli ameliorat orative ive si agrote agrotehni hnice ce fundam specifice diferitelor terenuri. Indicatorii de caracterizare tehnologica folositi pentru atingerea obiectivelor propuse se bazeaza pe unii indicatori utilizati la caracterizarea solurilor. Fiecare indicator tehnologic folosit permite separarea a mai multor grupe de terenuri, numarul acestora variind intre 3 si 22 (Teaci, 1980). Astfel, gruparea terenurilor agricole agricole in raport cu pretabilit pretabilitatea atea la irigatie irigatie se poate face tinand tinand seama de criterii criterii pedologice pedologice si edafice (text (textura ura stratu stratului lui arat, arat, adancim adancimea ea la care care apare apare roca roca dura, dura, panta panta terenul terenului, ui, permea permeabil bilita itatea tea solulu solului, i, adancimea apei freatice, clasa de salinizare si clasa de solonetizare). Luand in considerare si criteriul climatic, climatic, exprimat prin deficitul sau excedentul de umiditate, umiditate, se obtin si unele indicatii indicatii asupra eficientei eficientei economice, stiut fiind ca irigatia este mai eficienta in co nditiile unui climat mai secetos. In mod asemanator se obtine si gruparea terenurilor dupa necesitatea si pretabilitatea la amenajarea terenurilor pentru inlaturarea si altor limitari (excesul de umiditate, eroziunea solului etc.) ale capacitatii de productie a terenului. Gruparea terenurilor agricole se face potrivit metodologiei privind gruparea terenurilor agricole in raport cu necesitatea si pretabilitatea executarii unor lucrari ameliorative. Prin caracterizarea caracterizarea tehnologica tehnologica a terenuril terenurilor or agricole agricole din Romania, Romania, acestea acestea au fost definite, definite, clasificat clasificatee si evidentiate cantitativ in raport de cerintele tehnologice. Lucrarile de determinare a caracteristicilor tehnologice si a capacitatii de productie a terenurilor unitatilor agricole agricole de productie productie in vederea profilarii profilarii agroeconomice agroeconomice constituie, constituie, de asemenea, asemenea, un mod de folosire folosire a materialului pedologic. Reprezentand o detaliere si o completare a lucrarilor de raionare pedoclimatica si de bonitare, lucrarile de caracterizare tehnologica a terenurilor agricole, se executa in vederea zonarii productiei agricole. Lucrarile se executa pentru fiecare comuna separat, precizand calitatea tehnologica si capacitatea de productie a fiecarei portiuni de teren agricol, indiferent de folosinta lui actuala. Lucrarile Lucrarile de caracteriz caracterizare are tehnologica ca si cele de bonitare bonitare a terenurilo terenurilorr agricole, agricole, in cadrul lucrarilor lucrarilor de profilare trebuie sa raspunda la urmatoarele obiective: » cresterea suprafetei arabile; » restructurarea folosintelor agricole din zonele accidentate, pentru utilizarea intensiva si rationala a fiecarei portiuni de teren, cu asigurarea protectiei solului impotriva degradarii;
» aleger alegerea ea celor celor mai coresp corespunza unzatoa toare re struct structuri uri a cultur culturil ilor, or, inclus inclusiv iv a soiuri soiurilor lor si hibriz hibrizilo ilor, r, pentru pentru obtinerea unor randamente maxime in productia vegetala, cu costuri reduse si cu consumuri economice de energie; » stabilirea celor mai corespunzatoare tehnologii pentru sporirea productivitatii solurilor, prin executarea lucrar lucrarilo ilorr de imbunat imbunatati atiri ri funcia funciare, re, combat combatere ereaa eroziu eroziunii nii solulu solului, i, deseca desecari, ri, irigat irigatii ii,, preveni prevenirea rea si combaterea salinizarii si alcalizarii solurilor etc.; » stabilirea tehnologiilor specifice de lucrare a solului, de fertilizare a terenurilor si de cultura a plantelor. Informatia necesara rezolvarii acestor probleme trebuie sa fie exprimata parametric si nu numai calitativ, pentru ca ea sa poata fi utilizata direct in productie. In acest caz, constituirea si delimitarea unitatilor de teritoriu ecologic omogen se face tinandu-se seama de: a) relief, respectiv altitudini, forme majore si minore, panta, expozitie; b) hidrol hidrologi ogiee - adanci adancimea mea si natura natura apei freati freatice, ce, inundab inundabil ilita itatea tea,, oscil oscilati atiaa nivelu nivelului lui freati freatic, c, bazine bazine hidrografice; c) litologie -natura materialului sau rocii parentale; d) topoclima-microclima in raport cu panta si expozitia versantilor; e) sol -dupa varietati de sol si unele elemente de subdivizare la nivel de subvarietate; f) interventii antropice
-
indiguiri, desecari, combaterea eroziunii, irigatii, distrugeri sau reconstruiri ale
solului etc
I.2.2. VALOAREA ECONOMICA A NOTELOR DE BONITARE Activitatea de productie in agricultura se concretizeaza in rezultate economice care difera extrem de mult de la o zona la alta si de la o unitate la alta. Mergand mai in detaliu, aceasta diferenta se manifesta de la o parte de hectar la alta sau chiar de la o tarla sau o parcela la alta. In zonele foarte complexe sub aspect geomorfologic si pedologic, diferentierile sunt chiar in cad rul parcelelor de la cativa metri distanta. Variab Variabili ilitat tatea ea nivele nivelelor lor de product productie ie la acelasi acelasi nivel nivel al cheltui cheltuieli elilor lor de munca munca si materi materiale ale,, conduce la o diferentiere puternica, la nivel global si net la hectar, a costurilor de productie si deci a nivelului rentabilitatii productiei agricole. Determ Determina inarea rea nivele nivelelor lor indica indicator torilo ilorr economi economici ci se realiz realizeaz eazaa pe cai contabi contabile le curent curentee si prin prin utilizarea datelor de evidenta din darile de d e seama contabile si economice ale unitatilor de productie. Calcularea cheltuielilor directe si indirecte de productie si a venitului global din sectorul productiei vegetale face posibila calcularea venitului net la hectar atat pentru fiecare cultura cat si pe ansamblu
unitatilor. Dintre indicatorii economici, ce se pot calcula in productia agricola pentru lucrarile de bonitare si pentru interpretarea acestora, de o importanta majora sunt: •
Valoarea productiei unitatii de produs;
•
Costul unei unitati de produs;
•
Venitul net la hectar;
•
Costul productiei la hectar (cheltuielile la hectar).
Volumul de produs si deci si valoarea globala a productiei la hectar depinde atat de capacitatea productiva naturala a pamantului cat si de volumul de munca vie si materializata ce se depune pentru obti obtine nere reaa prod produs usul ului ui,, aceas aceasta ta din din urma urma fiin fiind d mate materi riali alizat zataa in volum volumul ul de chelt cheltui uiel elii asaasa-num numit itee „suplimentare” in productia agricola, sub forma de investitii si cheltuieli curente de productie la hectar. Diferentierea indicatorilor economici obtinuti din productia vegetala in tara noastra este foarte puternica, ea depasind diferentele ce se obtin sub aspect fizic ca volum al productiei la hectar . In ansamblul ansamblul agriculturii agriculturii se realizeaza realizeaza o echilibrar echilibraree a cheltuieli cheltuielilor lor la hectar si a venitului venitului global, neobtinandu-se nici venituri, nici pierderi la nivelul claselor 1-3 de bonitare. In toate cazurile situate sub acest nivel, respectiv sub cca. 45 de puncte - ca nivel mediu calculat pentru arabil - se obtin rezultate economice negative . ”Valoa ”Valoarea rea ” econom economica ica a notelo notelorr de bonitar bonitaree poate poate fi folosi folosita ta cu succes succes in fundam fundament entare areaa economica a tuturor masurilor privind reglementarile raporturilor stat-detinator de pamant, a costurilor, a impozitelor agricole etc. Pentru a cuatifica valoarea economica a notelor de bonitare V.M Bohataret (1999) a folosit o calculatie pe baza de deviz a unei culturi complexe din zona cerealiera exprimata in cereale conventionale, pe doua niveluri tehnologice, scazut si mediu, pentru cele 10 clase de bonitare stabilite de D. Teaci (1980). Rezultatele obtinute releva urmatoarele aspecte: pragurile de rentabilitate pentru productia cerealiera practicata la un nivel tehnologic scazut si
mediu sunt relativ apropiate situandu-se la nivelul terenurilor de circa 60 de puncte; lista de performanta economica se adreseaza tuturor costurilor ridicate ale preturilor produselor
agricole scazute; sporul de venit pozitiv se instaleaza pe terenuri cu 10 puncte mai jos la tehnologiile medii fata
de cele scazute; nivelul mediu al unui punct de bonitare este constant indiferent de clasa de fertilitate, osciland
in functie de tehnologia aplicata de la 55.000 lei/punct pentru tehnologii scazute, la 77.000 lei/punct pentru tehnologii medii. Valoarea economica a notelor de bonitare si notelor in sine pot fi folosite pentru fundamentarea econom economica ica a tuturo tuturorr masuri masurilor lor care care reglem reglement enteaz eazaa impozi impozitul tul pe teren, teren, impozi impozitul tul pe venitul venitul agrico agricol, l, marimea arendei, taxa pe teren, valoarea pamantului, pretul pamantului etc.
Marea diversitate a conditiilor naturale din Romania creeaza o mare variatie a capacitatii de productie a terenurilor agricole pentru diferite plante de cultura, pentru plantatiile viti-pomicole si pentru plantele spontane. In ansamblu, se poate aprecia ca, pana in prezent, bilantul potentarii este pozitiv dar exista o serie de fenomene negative care afecteaza nivelul de potentare, cum ar fi: •
reducerea rapida a continutului de humus in solurile irigate;
•
continuarea proceselor de eroziune si alunecari;
•
inmlastinarea si salinizarea secundara a unor suprafete irigate sau limitrofe acestora.
Comparand datele cu privire la notele medii ponderate de bonitare din tara noastra in conditii efective, efective, fara finalizarea finalizarea investitiilo investitiilorr de ameliorare ameliorare si mai ales fara terminarea terminarea irigarii irigarii pe suprafetel suprafetelee necesare cu cele ce se pot realiza in conditiile aplicarii tuturor masurilor de ameliorare, inclusiv irigarea intregii suprafete de teren care are nevoie de ameliorare, se pot preconiza cresteri insemnate ale capacitatii de productie a terenurilor care sa depaseasca 45-60% pe cea actuala (Teaci,1980). Terenurile arabile, care ocupa cca. 60% din intreaga suprafata sunt situate pe toate categoriile de
fertilitate de la cele mai bune pana la terenuri extrem de slabe, capabile sa asigure recolte care depasesc 10 t/ha cereale. Pastrarea in cultura a tuturor terenurilor arabile inregistrate ca atare in evidentele funciare, pentru a satisface nevoile de hrana ale populatiei, genereaza o seama de fenomene economice si sociale determinate de legea rentei funciare diferentiale. diferentiale. Terenurile arabile arabile asa-numite ”marginale”, cu conditii precare pentru cresterea plantelor, aduc pierderi unitatilor care le cultiva. Plantatiile viticole, care ocupa cca. 15% din suprafata tarii, sunt amplasate in majoritatea cazurilor
pe versantii cu plante pana la 20-25%, uneori si mai mari, si numai o mica parte pe terenuri plane, mai ales pe nisipuri. Starea de fertilitate a terenurilor de sub vii este in ansamblu slaba catre mijlocie, dar, in acest caz, aprecierea favorabilitatii terenului este deosebita, mai ales la plantatiile viticole pentru productia de vin, intrucat aceasta este in contradictie c ontradictie cu calitatea vinului. Deci, la finalizarea inventariului calitativ al viilor, trebuie inclus in mod obligatoriu si un indice d e corectie pentru calitate. Se cunoaste ca in toate regiunile lumii preturile la vin se stabilesc in raport cu calitatea acestora. Se intelege ca in acelasi timp ca vinurile de calitate se obtin din soiurile de vita care nu sunt cele mai productive, dar care asigura o compozitie chimica si armonica a vinului care sa-i asigure un inalt grad de stabilitate si o armonie cat mai apropiata de tipul ideal de vin. Ca si in cazul pomilor, in afara conditiilor naturale, un rol de seama il joaca starea plantatiei. Se poate stabili o anumita corelatie intre favorabilitatea terenului pentru vie si numarul de goluri in plantatiile pana la o anumita varsta. Un rol foarte mare in „desomogeni „desomogenizarea” zarea” plantatiil plantatiilor or viticole viticole il joaca portaltoiul portaltoiul pe care sunt altoite vitele. Rezistenta portaltoiului la o seama de insusiri ale solului determina dezvoltarea neegala a plantatiilor, acestea devenind neomogene sub aspectul vigorii si al productivitatii.
Ca si la patrimoniul pomicol, la intocmirea inventarului resurselor viticole este nevoie sa se inregistreze corect atat conditiile ecologice ale fiecarei parcele de vie cat si starea de ansamblu a butucilor de vita, densitate, varsta, vigoare si alte insusiri biometrice, determinate ale productivitatii si calitatii strugurilor si a vinului. Cauzele care care limiteaza capacitatea de productie productie sunt: relieful, respectiv panta prea mare si neomogena, local cu alunecari; solurile slab fertile, erodate, superficiale si schelete salinizate ori alcalinizate sau cu exces de
umiditate; resursa hidrotehnica deficitara, lipsa de precipitatii ori lipsa de resursa termica.
Unele Unele estima estimari ri ale efecte efectelor lor posibi posibile le de obtinu obtinutt prin prin aplica aplicarea rea lucrar lucraril ilor or amelio ameliorat rative ive duc la concluzia ca s-ar putea ajunge sa corecteze notele cu 10-15 puncte pe ansamblul tarii. Necesitatea cunoasterii clasei de calitate a terenului in economia de piata este foarte importanta. Pentru lucrarile de bonitare, pe planul cadastral adus la zi se transpun si limitele unitatilor preluate din planul de cartare pedologica existent. Aceasta reprezentare grafica este o piesa de mare utilitate practica pentru cadastru. Notele medii de bonitare sunt inscrise in formulare de lucru si in registrele cadastrale, pentru fiecare parcela sau corp de proprietate. Lucrar Lucrarea ea de bonitar bonitaree se face face numai numai pentru pentru terenu terenuril rilee produc productiv tive, e, cu excepti exceptiaa urmato urmatoare arelor lor categorii: 2
suprafete pe care sunt amplasate constructii gospodaresti (curti, gradini) pana la 1.000 m ; terenuri proprietate de stat, indiferent de categoria de folosinta, deoarece pentru acestea nu
se percepe impozit; terenuri ocupate de poligoane de exercitiu pentru armata si aerodroamele; terenurile situate in lungul cailor ferate sau digurilor (zone de protectie).
Dupa efectuarea lucrarilor de bonitare se intocmeste harta de bonitare.
I.2.3. .3. BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE – Par artte a documentatiei de organizare a teritoriului agricol
Docume Documenta ntatii tiile le de organi organizar zaree a terito teritoriu riului lui exploat exploatati atiilo ilorr agrico agricole le se intocm intocmesc esc de instit instituti utiile ile de specialitate de la nivel central, judetean si local, la cererea consiliilor locale si a consiliilor judetene, cu acordul proprietarilor. Acestea se elaboreaza in doua etape, urmarindu-se in acest mod si esalonarea decontarii cheltuielilor. Ca urmare, costurile necesare intocmirii documentatiilor se tarifeaza pe etape si se deconteaza separat la termenele stabilite prin contractul de proiectare cu beneficiarul.
ETAPA I – PLANUL CADASTRAL ŞI FIŞA FONDUL FUNCIAR In aceasta etapa se obtine planul topografic al teritoriului administrativ la scara 1:5000-1:10000, completat cu toate datele tehnice rezultate in urma aplicarii prevederilor legilor fondului funciar. Planul cadastral pe baza caruia se elaboreaza documentatia de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole, echipat cu elementele ce au rezultat in urma aplicarii legilor fondului funciar, se va obtine de la oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie (OJCGC). Pentru fiecare exploatatie agricola se va completa o fisa care sa cuprinda: - suprafetele terenurilor pe tarlale si parcele; - numele si prenumele/denumirea proprietarilor (persoana fizica/juridica); - domiciliul/sediul proprietarilor; - actele de proprietate in baza carora sunt detinute terenurile; - date referitoare la amplasamentul exploatatiei agricole; - tipul de proprietate; - modul de detinere; - mentiuni (arendari, concesionari etc.). Planul cadastral va cuprinde si reteaua lucrarilor hidroameliorative, precum si lucrarile de combatere a eroziunii solului (CES). Potrivit planului cadastral se intocmeste situatia centralizatoare a fondului funciar, conform conform tabelului nr. 1 anexat la normele normele tehnice. Planul Planul cadastral cadastral si tabelul nr. 1 cu situatia situatia fondului fondului funciar, pe baza carora se elaboreaza documentatia de organizare a teritoriului, trebuie sa fie avizate de consiliul local si de OJCGC.
BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE – Parte a documentatiei de organizare a teritoriului agricol Docume Documenta ntatia tia astfel astfel intocm intocmita ita ramâne ramâne la dispozi dispoziti tiaa proiec proiectan tantul tului ui coordona coordonator tor de proiec proiectt pâna la finalizarea finalizarea acesteia. acesteia. Datele Datele obtinute obtinute in urma aplicarii aplicarii Legii fondului funciar nr. 18/1991, 18/1991, republicata republicata,, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, nu vor putea fi preluate si
utili utilizat zatee ulteri ulterior or in circui circuitul tul civil decât in cazul cazul in care care coresp corespund und din punct punct de vedere vedere tehnic tehnic cu normativele elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (ONCGC) in acest sens. Cheltu Cheltuiel ielile ile aferen aferente te intocm intocmiri iriii docume documenta ntatie tiei, i, pe baza de docume documente nte justi justific ficati ative, ve, se decont deconteaza eaza la beneficiar, conform contractului.
ETAPA a II-a – DOCUMENTAŢIA PROPRIU-ZISĂ DE ORGANIZARE A TERITORIULUI AGRICOL In aceasta etapa se realizeaza documentatia privitoare la restul tematicii, inclusiv multiplicarea pieselor scrise si desenate, cu respectarea prezentelor norme tehnice. Documentatia intocmita in etapa a II-a este structurata in doua parti: - bonitarea terenurilor agricole si incadrarea acestora in clase de calitate; - organizarea teritoriului exploatatiilor agricole si a categoriilor de folosinta. Aceast Aceastaa etapa etapa se inchei incheiee o data data cu predar predarea ea docume documenta ntatie tiei, i, coresp corespunza unzator tor termen termenulu uluii stabil stabilit it prin prin contractul de proiectare. Proiectele de organizare a teritoriului exploatatiilor agricole servesc si ca documentatii pentru acordarea de sprijin producatorilor agricoli care le detin.
Partea I – BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE ŞI INCADRAREA IN CLASE DE CALITATE A ACESTORA - Aspecte si domenii abordate; Continut documentatie. 1. Asezarea geografica La acest punct se vor face referiri la localizarea terenului studiat in cadrul judetului, asezarea fata de resedinta acestuia sau fata de alte localitati mai importante si la caile de comunicatie (sosele, drumuri judetene, cai ferate) care inlesnesc accesul in zona. De asemenea, se vor evidentia vecinii teritoriului comunal, in ordinea punctelor cardinale. 2. Caracterizarea conditiilor fizico-geografice Acest punct va cuprinde consideratii de ordin general asupra conditiilor de relief, clima si vegetatie din zona. 2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, tinându-se seama de roca subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasa, lunca) si de formele de microrelief (suprafata plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este cazul se vor specifica altitudinile
maxime, medii, minime, panta generala si gradul de fragmentare a reliefului, precum si elemente de hidrografie si hidrogeologie. 2.2. Clima, unul dintre principalii factori care conditioneaza geneza si repartitia solurilor, va fi tratata din punct de vedere al valorii temperaturilor medii anuale multianuale, temperaturii medii a lunii cele mai calde si a lunii cele mai reci, precum si din punct de vedere al amplitudinilor termice pentru incadrarea climatica a zonei. De asemenea, vor fi prezentate cantitatea medie multianuala a precipitatiilor si repartitia lor sezoniera. Regimul eolian va fi tratat in functie de frecventa si intensitatea vânturilor pe directii. 2.3. Vegetatia, Vegetatia, sursa sursa de baza a resturilo resturilorr organice organice care participa participa la formarea formarea humusului, humusului, va fi prezentata prezentata dupa urmatoarea structura: - vegetatia lemnoasa; - vegetatia ierboasa; - vegetatia cultivata. 3. Soluri Solurile le si caract caracteri eristi sticil cilee acesto acestora ra vor fi prezen prezentat tatee in raport raport cu conditi conditiile ile natura naturale le si repart repartit itia ia teritoria teritoriala la a acestora. acestora. Se vor mentiona mentiona particular particularitati itatile le solurilor solurilor determinate determinate de conditiile conditiile,, factorii factorii si procesele pedogenetice. In lista de soluri se vor prezenta unitatile de sol preluate din studiile pedologice, clasif clasifica icarea rea soluri solurilor lor facând facându-se u-se atât atât la nivel nivel superi superior, or, cât si in catego categorii rii de nivel nivel inferi inferior or conform conform Sistemului român de clasificare a solurilor, elaborat de Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice (I.C.P.A.) in anul 1980. Principalele caracteristici ale unitatilor de sol din tabel se refera la: relief, panta si expozitie, textura solului in orizontul de suprafata (primii 20 cm) si in sectiunea de control, roca mama si roca subiacenta, daca aceasta influenteaza conditiile de solificare, adâncimea la care apare roca dura, adâncimea apei freatice, grosimea orizontului cu humus, reactia solului (pH in primii 20 cm), continutul de CaCO3, starea de aprovizionare in principalele elemente nutritive (humus, azot, potasiu si fosfor), continutul de saruri, gradul de saturatie in baze V%. Legenda unitatilor de sol trebuie completata, unde este cazul, cu date privind alunecarile sau alte forme de relief, inundabilitatea terenului prin revarsare, excesul de umiditate de suprafata, poluarea solului, preluate din studiul pedologic sau observatiile directe la teren. Elaborarea bonitarii terenurilor agricole se face pe baza instructiunilor de lucru editate de I.C.P.A. in anul 1987. Pentru caracterizarea invelisului de sol al teritoriului trebuie parcurse urmatoarele faze: - faza de documentare care cuprinde procurarea studiilor pedologice executate pâna la data intocmirii lucrarii, indiferent de scara, precum si alte materiale cu caracter naturalistic privitoare la teritoriul studiat.
De asemenea, se va apela la informatiile oferite de studiile de cadastru calitativ cu privire la panta terenului, alunecari de teren, exces de umiditate, grade de eroziune sau alte elemente necesare. Inainte de a incepe faza de lucru in teren este necesara organizarea unei discutii cu cadrele de specialitate din comuna sau cu administratorii exploatatiilor agricole, in care sa se faca un schimb de idei asupra obiectivelor urmarite; faza de lucr lucru u in tere teren n va cons consta ta in comp comple leta tare reaa date datelo lorr cule culese se in faza faza de docum documen enta tare re,, cu faza elementele necesare bonitarii, o atentie deosebita acordându-se acelor indicatori care servesc la incadrarea corecta a solurilor in lista de soluri si la delimitarea teritoriilor ecologic omogene (T.E.O.); faza de birou este rezervata prelucrarii materialelor si datelor obtinute in fazele precedente, pe baza
carora se va intocmi harta cu unitatile de T.E.O., precum si tabelele necesare n ecesare definitivarii lucrarii. 4. Gruparea terenurilor in clase de calitate (fertilitate) Se va face pe baza notelor de bonitare bonitare in conditii conditii naturale, calculate calculate cu ajutorul indicatorilo indicatorilorr de bonitare pentru fiecare unitate de T.E.O.Unitatile de T.E.O. derivate din unitatile de sol (preluate din studiile pedologice) pedologice) sunt reprezentate reprezentate grafic pe harta de T.E.O. prin suprapunerea suprapunerea hartii hartii de soluri, soluri, cu caracter caracter de lucru, cu unitatile cartografice delimitate pe baza tuturor indicatorilor mentionati.Numerotarea unitatilor de T.E.O. se va face separat pentru fiecare unitate studiata, iar ordinea numerotarii va fi data de numarul curent din lista de soluri. Desi in tabel este prezentat un numar mai mare de indicatori, in mod obligatoriu vor fi completate coloanele cu indicatorii care vor servi la delimitarea si constituirea unitatilor de T.E.O. (indicatori divizori de T.E.O.), precum si coloanele rezervate indicatorilor care vor servi la bonitarea si caracterizarea tehnologica a terenurilor agricole.
I.3 I.3..
EVID EVIDEN ENTA TA
CAL CALITAT ITATIV IVA A A
PRODUCTIVE
EVIDENTA TERENURILOR DEGRADATE
TERE TERENU NUR RILOR ILOR
SLAB SLAB
Pentru cunoasterea potentialului economic al fondului funciar din cuprinsul teritoriului administrativ, se face o evidenta a tuturor terenurilor slab productive aflate pe teritonul administrativ al fiecarei comune. . Terenurile degradate sint terenurile agricole slab sau foarte slab productive si care sint folosite ca: arabil, pasuni, finete, vii, livezi sau sint terenuri neproductive lipsite de fertilitate si implicit de vegetatie, neavind nici-o utilizare. Terenurile degradate se inventariaza dupa natura proceselor de degradare, deosebindu-se urmatoarele categorii: terenuri cu exces de apa temporar sau terenuri inundabile, periodic baltite sau cu pinza freatica
periodic la suprafata solului ; terenuri cu exces de apa permanent sau terenuri mlastinoase si turboase; terenuri saraturoase care cuprind solurile de tipul solonceacurilor, soloneturilor si solodiilor; terenuri nisipoase care cuprind terenurile acoperite de nisipuri mobile si semimobile,precum si
solurile nisipoase; . terenuri cu eroziune de suprafata; suprafata; in aceasta categorie categorie se vor incadra numai terenuri terenurile le care prin terenuri eroziune au pierdut in intregime stratul de humus; terenuri cu eroziune de adincime; in aceasta categorie se incadreaza terenurile fragmentate de
ogase, ravene si alte formatiuni torentiale; , terenuri cu alunecari si prabusiri care cuprind suprafetele pe care au avut sau au loc deplasari de
teren; terenuri ri cu pietre pietre,, bolovan bolovani, i, stinci stinci si degradar degradarii artif artifici iciale ale ce cuprin cuprind d terenu terenuril rilee care care contin contin la terenu suprafata sau la o mica adincime pietris, pietre, bolovani, grohotis sau blocuri de stinci si terenurile cu gropi de imprumut sau ocupate cu reziduuri, deseuri, deponii si steril. In cazul cind unele terenuri prezinta procese complexe de degradare (terenuri cu exces permanent de apa si in acelasi timp acide sau terenuri cu eroziune de suprafata si totodata cu pietre, bolovani si stinci), acestea se incadreaza in acea categorie care corespunde procedeului major sau dominant de degradare. Suprafetele terenurilor degradate se determina fie prin cartarea si planimetrarea suprafetelor de teren delimitate pe planul cadastral, fie prin estimarea suprafetelor care afecteaza partial sau total un numar de parcele, ale caror suprafete au fost trecute a nterior in lucrarile de cadastru.
BIBLIOGRAFIE 1. Norme Norme tehnic tehnicee de intocm intocmire ire a proiec proiectel telor or de organi organizar zaree a terit teritori oriului ului exploata exploatatii tiilor lor agricole agricole.. MAAP – Norma tehnica din 15.05.2002 , publicat in M.O. nr 705 / 27.09.2002 2. Metodologia Metodologia elaborarii elaborarii studiilor studiilor pedologice, pedologice, ICPA ICPA – 1987, 1987, vol I,II,III I,II,III 3. Indrumator Indrumator pentru pentru intocmirea intocmirea studiilor studiilor de pretabilitate pretabilitate a terenurilor terenurilor la diferite diferite folosinte folosinte agricole si stabilirea cerintelor de ameliorare , Udrescu S, Alexandra Alexandra Radu, Musat M, AMC 2008. 4. Bonitarea Bonitarea terenurilo terenurilorr agricole agricole , Alexandra Alexandra Radu , AMC 2008 5. Cadastru Cadastru funciar funciar , Gheorghe Gheorghe Olaru, Olaru, Vasile Vasile Mandicesc Mandicescu, u, Editura Editura Ceres , 1978. 1978.
ANEXA 1
COEFICIENTII
DE BONITARE
NATURALA.
