ELECTROCARDIOGRAMA (EKG)
Viteza de conducere a traseului EKG- 50 mm/sec → 1 patrat = 0.02” -25 mm/sec→ 1 patrat= 0.04” Derivatiile – Standard ( D1,D2,D3) -Unipolare (aVR, aVL, aVF) -Precordiale (V1,V2 )→ drepte (V3,V4)→ intermediare (V5,V6)→stangi Interpretarea traseului electrocardiogramei: -unda P → depolarizare atriala. -complexul QRS→ depolarizare ventriculara. -undaT→ repolarizare ventriculara.
Interpretarea unui traseu EKG presupune: 1. Determinarea ritmului cardiac. 2. Determinarea frecventei cardiace. 3. Determinarea axei electrice a inimii. 4. Analiza undei P. 5. Analiza intervalului PR sau PQ. 6. Analiza complexului QRS. 7. Analiza segmentului ST. 8. Analiza undei T. 9. Analiza undei U. 10. Analiza intervalului QT. 1
1. Ritmul cardiac
Regulat – sinusal -Jonctional- superior -mijlociu - inferior Neregulat – fibrilatie atriala -Flutter atrial
2
A. Ritmul sinunal Prezenta undei P pozitiva inaintea complexului QRS cu acelasi segment PQ. 55-80/min Unda P-durata 0.06”-0.11” -amplitudine 2-2.5mm
B. Ritmul jounctional superior Depolarizarea atriala se realizeaza inaintea depolarizarii ventriculare si este in sens invers. Unda P negative inaintea complexului QRS.
C. Ritmul jounctional mijlociu Depolarizarea atriala se realizeaza concomitant cu depolarizarea ventriculara. Complexul QRS se suprapune pe unda P care nu se vede.
3
D. Ritmul jounctional inferior Depolarizarea atriala se realizeaza dupa depolarizarea ventriculara si este in sens invers. Unda P negative dupa complexul QRS.
I. Fibrilatia atriala Lipseste unda P si apare unda f de fibrilatie. Ritm neregulat. Frecventa= 400-600/min
II . Flutter atrial Lipseste unda P si apareunda F de Flutter atrial. Ritm neregulat. Frecventa= 250-400/ min
4
2. Frecventa cardiaca
Pentru ritmurile regulate se foloseste schema. Sau formula → frecventa= 1500/ distanta RR (nr.de patratemici. Pentru ritmurile neregulate se face media luand minimum 3 complexe QRS.
3. Axaelectrica a inimii
Axa electrica normala a inimii este intre 0 – (+90) Se calculeaza axa in derivatiile DI si aVF prin calcularea axei QRS in fiecare derivatie si stabilirea axei intermediare.
5
HIPERTROFIILE Hipertrofia atriala stanga (HAS) Unda P larga, plata sau bifida in DI, aVL Durata> 0.12” P mitral.
Hipertrofia atrialadreapta (HAD) Unda P inalta ascutita > 3mm in DII, DIII, aVF P pulmonary.
6
Hipertrofia ventriculara stanga (HVS)
Axa electrica a inimii este la stanga. Unda R > 17 mm in V5,V6, si unda S >17 mm in V1,V2. Indicele Sokolov-Lyon R V5+ S V2 > 35mm. Tulburari secundare de repolarizare in V5, V6 - segment ST subdenivelat. – unda T negative.
Hipertrofia ventriculara dreapta (HVD) Axa electrica a inimii este la dreapta. Unda R > 7 mm in V1,V2, si unda S >7 mm in V5,V6. Indicele Sokolov-Lyon R V1+ S V5 > 10.5 mm. Tulburari secundare de repolarizare in V1, V2 - segment ST subdenivelat. – unda T negative.
7
Hipertrofia ventriculara dreapta.
TULBURARI DE CONDUCERE (BLOCURI) Bloc sinusal (BSA) Ritm sinusal dar este ritm neregulat atunci cand apare pauza sinusala. Pauza electrica intre doua unde R-R normale.
8
Bloc atrioventricular (BAV)
Sunt 3 Grade: - Grad I (simplu / partial) - Grad II ( Mobitz I, Mobitz II, Tip inalt) - Grad III (total / complet)
BAV Grad I Ritm sinusal. Interval PR> 0.20” constant Interval PR= unda P + segment PQ + unda Q
BAV Grad II – Mobitz I Ritm neregulat. Interval PR se alungeste progresiv pana ce apare unda P blocata.
9
BAV Grad II – Mobitz II Ritm atrial regulat si ventricular neregulat. Interval PRconstant. Apar unde P blocate, in mod intermittent tip 2:1, 3:1, 4:1
BAV Grad II – Tip inalt
Ritm neregulat. Bradicardie severa. Unda P blocate in numar mare, gradul de blocaj inalt. Este un bloc in stadiul care se poate transfera in BAV Grad III.
BAV Grad III-total Ritm regulat.Atriile se contracta constant cu frecventa nodulului sinusal (60-80/min) cu distanta P-P egale. Ventriculii se contracta constant cu frecventa(40-60/ min) data de un centru sub nivelul jonctiunii cu distanta R-R egale. Intre atriile si ventriculii nu exista legatura.
10
Bloc de ram stang (BRS) Axa electrica la stanga. In precordiale stangi V5,V6complexul QRS are baza largita> 0.11”si aspect de M sau platou, aspect de RR’. Tulburari de repolarizare in V5,V6 – segment ST negative. -unda T negative.
Bloc de ram drept (BRD)
Axa electrica este aceasi axa inaintea blocului. In precordiale drepte V1,V2 complexul QRS are baza largita>0.11” si aspect de M sau platou, aspect de RSR’. Tulburari de repolarizare in V1,V2 – segment ST negative. -unda T negative.
11
Hemiblocuri: - hemibloc stang anterior.(HBSA) -hemibloc stang posterior.(HBSP)
Sindrom Wolf-Parkinson-White (WPW) Exista 3 fascicule accesorii: 1.Fascicul Kent → leaga atriile cu ventriculii. 2.Fascicul James→ leaga atriile cu fascicul Hiss. 3.Fibre Manheim→ leaga fascicul Hiss cu ventriculii. In DI,DII,DIII. Interval PR mic< 0.11” La piciorul pantei ascendente a undei R apare unda Delta ∆ pozitiva iar unda T negativa, QRS larg>0.11” .
Tulburari de ritm (Aritmii) Clasificarea: I.Aritmii cu ritm normotrop: -Tahicardie sinusala. -Bradicardie sinusala. -Aritmii sinusale.- Respiratorie - Nerespiratorie 12
II. Aritmii cu ritm heterotrop: -Extrasistole – Atriale – Jonctionale- Ventriculare -Tahicardie paroxistica (TP) – Supraventriculara (TPSV)-Ventriculara (TPV) Flutter si fibrilatie atriala. Flutter si fibrilatie ventriculara.
Tahicardiesinusala
Ritm sinusal. Unda P sic omplexul QRS cu morfologie normal. Distantele R-R egale, constant, si mici. Frecventa>85/min.
Bradicardiesinusala
Ritm sinusal. Unda P si complexul QRS cu morfologie normal. Distantele R-R egale, constant, si mari. Frecventa<55/min.
13
Aritmii sinusale
Nodulul SA descarca neregulat. Intervalul R-R neregulat. Morfologia undei P si complexului QRS este normala. Frecventa este normala dar creste in inspir si scade in expir.
Extrasistole Extrasistola atriala Ritm sinusal. Unda P modificata, urmata de complex QRS-T normal si o pauza post –extrasistolica
14
Tahicardie jonctionala Ritm regulat cu frecventa 100-180/min . Unda P absenta. Apare unda P retrograda.
Extrasistola jonctionala Ritmul depinde de ritmul de baza. Unda P care insoteste ESJ este inversata, ingropata sau retrograde. QRS normal.
15
Aritmiile ventriculare- Ritm Idioventricular Frecventa 20-40/min Complexul QRS >0.11” de tip extrasistola ventriculara si morfologie modificata. Unda p lipseste.
Ritm Idioventricular accelerat
Frecventa 40-100/min Ritm regulat. Unda P lipseste. QRS aspect larg.
16
Extrasistola ventriculara Sistematizata cu ritm: Bigeminism (1S/1ExV) Trigeminism(2 S/ 1 ExV) Cvadrigeminism (3S/1ExV) Monofocale sau polifocale.
17
Tahicardie paroxistica supraventriculara (TPSV)
Ritm regulat Frecventa 150-250/min Unda P siunda T unite si ample. QRS normal.
Tahicardie ventriculara monomorfa
Acelasi centru descarca cu o frecventa 100-250/min Ritm regulat fara unda P vizibila. QRS larg. Puls absent
18
Tahicardie ventriculara polimorfa Acelasi dar cu ritm regulat sau neregulat si sunt mai multi centrii care descarca. Frecventa 100-250/min Puls absent QRS larg
Torsada varfurilor
Este o varianta de tahicardie ventriculara polimorfa. Frecventa 200-250/min Faraunda P QRS larg Intoxicatie cu droguri sau hipomagnezemie.
19
Fibrilatie ventriculara
Asistola
Artefacte
20
Tremor artifacts
Tulburari de irigatie coronariana Supra si subdenivelarea ST ST supradenivelat >2mm in derivatiile precordiale arata IMA stadiul supaacut 4-6 h si se numeste unda PARDEE.
ST subdenivelat Ischemie miocardica sau tulburari de repolarizare din hipertrofie ventriculara.
21
Infarct miocardic anterior Ocluzia coronarei stangi- ramura descendenta anterioara stanga. V3,V4 modificari EKG: ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)
22
Infarct miocardic inferior Ocluzia arterei coronare drepte – ramura descendenta posterioara DII, DIII, aVF ST supradenivelat si unde T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)
Infarct miocardic lateral Ocluzia coronarei stangi-ramura circumflexa. DI, aVL, V5,V6 ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)
23
Infarct miocardic septal Ocluzia coronarei stangi- ramura septala a coronarei descendente anterioare. Unda Q patologica in V1,V2
Infarct miocardic posterior Ocluzia arterei coronare drepte-ramura posterioara descendenta sau a coronarei circumflexe stangi. Unda R mare in V1,V2,V3,V4 si subdenivelarea ST dar cu supradenevilarea ST si unda Q patologica in V7,V8,V9.
24
Stadiile infarctului miocardic Stadiul supraacut= ST supradenivelat. Apare si unda PARDEE. Fara modificari ale undei Q, (4-6h) Stadiul acut= unda Q patologica, segmental ST se apropie de linia izoelectrica > 3-4mm unda T incepe sa se individualizeze si ramane negative. (6h-1 saptamana) Stadiul subacut=Q patologica, segment ST supradenivelat cu 1-2mm unda T negative. (1 saptamana-3 saptamani) Stadiul cronic= Q patologica ST pe linia izoelectrica T negative sau aplatizata sau pozitiva > 3 saptamani
Localizarea infarctului miocardic Antero- (DI, aVL)+ V1,V2-septal V3,V4-apical V5,V6-lateral V1-V6-anterior extins Posterior(DI, aVL)- semne indirecte cu unda R mare in V1,V2,V3,V4 -semne directe in V7,V8,V9 Inferior(DII,DIII, aVF) Transmural = cuprinde intraga grosime a peretelui , apare unda QS patologica fara unda R Modificari QRST - Ischemie –modificari ST si unda T - Necroza- modificari unda Q - Q patologica: durata>0.4” si amplitudine> ¼ din unda R
25
