ANALIZATORI
NOŢIUNI GENERALE
COMPLEMENT SIMPLU 1. Analizatorii sunt sisteme: a. b. c. d. e.
complexe; cu rol în integrarea integrarea organismului organismului în mediu; alcătuite din trei segmente; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
2. Analizatorii au următoarele roluri: a. b. c. d. e.
recepţioneaz ă stimulii din mediul extern; recepţioneaz ă stimulii din mediul intern; transformă excitaţiile în senzaţii; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
3. Segmentele unui analizator sunt: a. b. c. d. e.
periferic; de conducere; intermediar; central; toate r ăspunsurile sunt corecte.
4. Receptorul unui analizator: a. b. c. d. e.
reprezintă segmentul periferic; este o formaţiune nespecializat nespecializat ă; percepe orice formă de energie; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
5. Receptorul unui analizator poate percepe: a. orice formă de energie din mediu; b. un excitant specific din mediu; c. orice formă de energie, când are intensitate foarte mare; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile b şi c.
6. Segmentul periferic al unui analizator este reprezentat de: a. o celulă; b. un grup de celule; c. terminaţii nervoase libere; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
7. Receptorul unui analizator poate fi: a. inclus în organe de sim ţ; b. un corpuscul; c. senzitiv sau motor; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
8. După teritoriul de recepţ ie ie al excitantului receptorii pot fi: a. de contact; b. de distanţă; c. exteroceptori; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
9. După distanţ a de la care ac ţ ţ ioneaz ioneaz ă excitantul receptorii unui analizator pot fi: a. proprioceptori; proprioceptori; b. exteroceptori; exteroceptori; c. interoceptori; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
10. Receptorii de distanţă ai unui analizator sunt: a. interoceptori; interoceptori; b. gustativi; c. tactili; d. auditivi; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
11. Receptorii de contact ai unui analizator sunt: a. proprioceptori; proprioceptori; b. auditivi; c. olfactivi; d. tactili; e. nici un r ăspuns nu este corect.
12. Receptorii: a. difer ă structural de la un receptor la altul; b. transformă acţiunea stimulului în senza ţie; c. determină apari ţia unui poten ţial de efector specific; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
13. Analizatorii percep anumite forme de energie: a. b. c. d. e.
numai din mediul extern; numai din mediul intern; atât din mediul extern cât şi din mediul intern; sub formă de stimuli; sunt corecte r ăspunsurile c şi d. 1
14. Segmentul intermediar al unui analizator:
2. Analizatorii:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d.
este format din căi nervoase aferente; cuprinde căi ascendente şi descendente; descendente; conduce impulsul la scoar ţa cerebrală; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
15. Segmentul intermediar al unui analizator este constituit din: a. b. c. d. e.
axonii neuronilor din ganglionii spinali; căile ascendente medulare; sistemul reticulat ascendent activator; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
16. Segmentul central al analizatorului: a. b. c. d. e.
este reprezentat de o arie corticală; transformă informaţiile în stimuli; analizează şi sintetizează informaţiile primite; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
17. La nivelul segmentului central al analizatorilor, stimulii sunt transformaţ i în: a. b. c. d. e.
senzaţii specifice; senzaţii vizuale; senzaţii auditive; senzaţii olfactive; toate r ăspunsurile sunt corecte.
18. La nivelul unui analizator, pentru a percepe o senzaţ ie ie este necesar ă: a. prezenţa unui stimul caracteristic; b. prezenţa unui receptor; c. transformarea impulsului nervos în stimul; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
19. Perceperea unei senzaţ ii, ii, la nivelul unui analizator, necesit ă conducerea: a. impulsului nervos de la receptor la scoar ţa cerebrală; b. senzaţiei de la creier la periferie; c. impulsului nervos pe o cale nervoasă oarecare; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e.nici un r ăspuns nu este corect.
COMPLEMENT MULTIPLU 1. Analizatorii: 1. sunt sisteme morfologice; 2. sunt sisteme complexe; 3. realizeaz ă recepţionarea şi transmiterea stimulilor la nivel cortical; 4. sunt alcătuiţi din patru segmente.
recepţioneaz ă stimulii din mediul extern; recepţioneaz ă stimulii din mediul intern; coordonează funcţiile organelor interne; transformă excitaţiile în senzaţii.
3. Segmentele unui analizator sunt: 1. 2. 3. 4.
periferic; intermediar; central; eferent.
4. Segmentul periferic al unui analizator este reprezentat de: 1. 2. 3. 4.
receptor; o celul ă; un grup de celule; terminaţii nervoase axonice.
5. Receptorul unui analizator poate percepe: 1. anumiţi stimuli din mediul extern; 2. anumiţi stimuli din mediul intern; 3. o anumit ă formă de energie; 4. toate formele de energie, indiferent de intensitate.
6. Receptorul unui analizator este reprezentat de: 1. terminaţii nervoase libere; 2. un stimul oarecare; 3. corpusculi; 4. axonul neuronului din ganglionul spinal.
7. După teritoriul de recepţ ie ie al excitantului receptorii pot fi: 1. 2. 3. 4.
proprioceptori; exteroceptori; interoceptori; de contact.
8. După distanţ a de la care ac ţ ţ ioneaz ioneaz ă excitantul receptorii unui analizator pot fi: 1. tactili; 2. gustativi; 3. auditivi; 4. olfactivi.
9. Receptorii de contact ai unui analizator sunt: 1. 2. 3. 4.
tactili; auditivi; gustativi; respiratori.
10. Receptorii de distanţă ai unui analizator sunt: 1. 2. 3. 4.
tactili; auditivi; respiratori; olfactivi.
2
11. Receptorii unui analizator: a. difer ă structural de la un analizator la altul; b. sunt stimulaţi de excitanţi nespecifici; c. transformă acţiunea stimulului în poten ţial de receptor specific; d. sunt reprezentaţi de anumi ţi nuclei din trunchiul cerebral.
12. Receptorul unui analizator percepe o anumit ă formă de energie din: 1. 2. 3. 4.
mediul extern; mediul intern; interiorul organismului; organismului; viscere.
13. Calea aferent ă a analizatorilor este reprezentat ă de: 1. 2. 3. 4.
axonii neuronilor din ganglionii spinali; fibrele simpatice ale unor nervi cranieni; tracturile medulare ascendente; fasciculele piramidale.
14. La nivelul unui analizator, potenţ ialul ialul de receptor: 1. este produs de un stimul specific; 2. reprezintă variaţia de potenţial la nivelul celulei efectoare; 3. variază în funcţie de intensitatea stimulului; 4. este un potenţial generalizat.
e. nici un r ăspuns nu este corect.
3. În piele se g ăsesc următorii receptori: a. tactili; b. termici; c. dureroşi; d. pentru presiune; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
4. Pielea se continuă la nivelul orificiilor organismului cu: a. tegumentul; b. dermul; c. mucoasele; d. lichidul intercelular; e. ţesutul subcutanat.
5. Straturile pielii sunt următoarele: a. epidermul, aflat în contact direct cu mediul intern; b. dermul sau ţesutul subcutanat; c. hipodermul; hipodermul; d. stratul germinativ; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
6. Epidermul este un epiteliu: a. unistratificat cheratinizat; b. pluristratificat cheratinizat; c. pluristratificat necheratinizat; d. unistratificat necheratinizat; e. pavimentos unistratificat.
15. Segmentul central al analizatorilor este reprezentat de aria cortical ă:
7. Epidermul:
1. la care ajunge calea aferentă; 2. la nivelul căreia are loc analiza informa ţiilor; 3. la nivelul căreia are loc sinteza informa ţiilor; 4. la nivelul căreia se formează senzaţiile nespecifice.
a. este stratul superficial al pielii; b. nu conţine vase de sânge; c. conţine melanocite; d. conţine terminaţii nervoase libere; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
8. Dermul este format din ţ esut: esut: ANALIZATORUL CUTANAT
COMPLEMENT SIMPLU 1. Pielea este un câmp receptor datorit ă: a. numeroaselor termina ţii ale analizatorului analizatorului cutanat; b. variatelor termina ţii ale analizatorului analizatorului kinestezic; c. celor două straturi pe care le prezintă; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
2. Pielea: a. acoper ă suprafaţa organismului; b. constituie învelişul sensibil al organismului; c. se continuă cu mucoase la nivelul orificiilor; d. toate r ăspunsurile sunt corecte;
a. epitelial; b. conjunctiv dens; c. conjunctiv semidur; d. pavimentos stratificat; e. nici un r ăspuns nu este corect.
9. Dermul conţ ine: ine: a. vase de sânge; b. vase limfatice; c. terminaţii nervoase; d. papile dermice; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
10. Dermul este traversat de: a. canalele glandelor sebacee; b. canalele glandelor sudoripare; c. firele de păr; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
3
11. Dermul este format din:
19. În piele se g ăsesc:
a. două straturi; b. strat papilar; c. strat reticular; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile b şi c.
a. terminaţii libere; b. corpusculi; c. receptorii pentru diferitele sensibilităţi; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. r ăspunsurile corecte sunt a şi b.
12. Stratul profund al dermului este format din:
20. Terminaţ iile iile libere din piele sunt:
a. fibre de colagen; b. fibre de reticulină; c. fibre elastice; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
a. arborizaţii dendritice ale neuronilor motori; b. recptori ai durerii; c. sunt situate în hipoderm; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
13. Hipodermul:
21. Terminaţ iile iile libere din piele sunt distribuite printre celulele:
a. reprezintă stratul profund al pielii; b. este alcătuit din ţesut conjunctiv lax; c. conţine celule adipoase; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
14. Hipodermul conţ ine: ine: a. glomerulii glandelor sudoripare; b. bulbul firului de p ăr; c. corpusculii Pacini; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
15. În piele se afl ă: a. glande sebacee; b. muşchi erectori ai firelor de p ăr; c. glande sudoripare; d. foliculi pilo şi; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
16. Glomerulul glandelor sudoripare este situat în:
a. epidermului; b. hipodermului; c. dermului reticular; d. dermului papilar; e. nici un r ăspuns nu este corect.
22. Corpusculii Merkel: a. sunt receptori ai tactului fin; b. recepţioneaz ă şi stimulii termici; c. se distribuie în jurul celulelor din hipoderm; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
23. În hipoderm se g ăsesc corpusculii: sesc corpusculii: a. Ruffini; b. Pacini; c. pentru sensibilitatea tactil ă protopatică; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
24. Receptorii sensibilit ăţ ii tactile fine sunt: ăţ ii
a. epiderm; b. dermul papilar; c. dermul reticular; d. hipoderm; e. sunt corecte r ăspunsurile b şi c.
a. b. c. d. e.
17. Canalul de excreţ ie ie al glandelor sudoripare:
25. Sensibilitatea tactil ă protopatic ă are următoarele caracteristici:
a. continuă glomerulul glandei; b. str ăbate dermul; c. str ăbate epidermul; d. se deschide la suprafa ţa pielii prin porul excretor; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
18. Glandele sebacee: a. sunt anexate tulpinii firului de p ăr; b. secretă o substanţă protidică; c. au rol în nutriţie; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
a. b. c. d. e.
stimulaţi de deformări uşoare ale tegumentului; sunt corpusculii Meissner; sunt localizaţi în hipoderm; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
are ca stimul deformarea tegumentului; tegumentului; receptorii sunt situaţi în hipoderm; este condusă prin fasciculul spinotalamic anterior; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
26. Corpusculii Krause prezint ă următoarele caracteristici: a. sunt situaţi în epiderm; b. sunt situaţi în derm; c. sunt receptori pentru cald; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
4
27. Corpusculii Ruffini prezint ă următoarele caracteristici: a. sunt situaţi în hipoderm; b. sunt receptori pentru rece; c. sunt receptori pentru cald; d. sunt corecte r ăspunsurile a şi b; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
28. Pielea este sediul receptorilor următoarelor sensibilit ăţ i: ăţ i: a. tactilă; b. termică; c. dureroasă; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
29. Receptorii din piele reprezint ă segmentele periferice ale analizatorilor: a. olfactiv; b. gustativ; c. kinestezic; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
30. Receptorii tactili fac parte din categoria: a. termoreceptorilor; termoreceptorilor; b. chemoreceptorilor; chemoreceptorilor; c. mecanoreceptorilor; mecanoreceptorilor; d. proprioreceptorilor; proprioreceptorilor; e. nici un r ăspuns nu este corect.
31. Receptorii tactili sunt reprezentaţ i de corpusculii: a. Meissner; b. Merkel; c. Ruffini; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
32. Corpusculii Meissner: a. sunt situaţi în partea inferioar ă a dermului; b. sunt receptori ai presiunii; c. sunt stimulaţi de diferenţe de temperatur ă; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
33. Corpusculii Merkel: a. sunt receptori ai presiunii; b. sunt stimulaţi de atingeri; c. sunt situaţi în dermul profund; d. sunt terminaţii libere; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
34. Corpusculii Pacini sunt: a. localizaţi în hipoderm; b. receptori ai presiunii; c. mecanoreceptori; mecanoreceptori; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
35. Corpusculii Golgi sunt localizaţ i în: a. epiderm; b. hipoderm; c. dermul pulpei degetelor; d. foliculii pilo şi; e. sunt corecte r ăspunsurile b şi c.
36. Receptorii termici: a. sunt de dou ă tipuri; b. cei pentru rece sunt corpusculii Krause; c. cei pentru cald sunt corpusculii Ruffini; d. cei pentru rece sunt mai numeroşi decât cei pentru cald; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
37. Receptorii pentru rece: a. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului creşte; b. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini; c. îi depăşesc numeric pe cei pentru cald; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
38. Receptorii pentru cald: a. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade; b. sunt reprezentaţi de corpusculii Krause; c. sunt în număr mai redus decât receptorii pentru rece; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
39. Receptorii pentru cald sunt reprezentaţ i de corpusculii: a. Krause; b. Ruffini; c. Golgi; d. Pacini; e. nici un r ăspuns nu este corect.
40. Receptorii pentru rece sunt reprezentaţ i de corpusculii: a. Krause; b. Ruffini; c . Pacini; d. Golgi; e. nici un r ăspuns nu este corect.
41. Receptorii pentru durere sunt stimulaţ i de: a. factori ce produc leziuni celulare; b. distensia unui organ; c. deformări uşoare ale tegumentului; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
42. Receptorii pentru durere sunt mai numerosi la nivelul: a. degetelor; b. buzelor; c. limbii; 5
d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
3. învelişul protector al organismului; organismului; 4. segmentul central al analizatorulu analizatoruluii cutanat. cutanat.
43. Receptorii durerii sunt în principal:
5. Pielea are următoarele propriet ăţ ăţ i cu o EXCEP Ţ I E: ŢIE:
a. terminaţii nervoase libere; b. corpusculi; c. toţi receptorii cutana ţi; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b;
44. Durerea somatic ă: a. b. c. d. e.
este condusă prin fasciculul spinotalamic lateral; are aceea şi cale ca şi durerea visceral ă; este însoţită de reacţii vegetative; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
45. Analizatorul cutanat îndeplineşte următoarele roluri: a. de protecţie împotriva agen ţilor externi: b. senzorial; c. depozit de lipide; d. termoreglare; termoreglare; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
46. Pielea intervine în termoreglare prin: a. vasoconstricţie; b. vasodilataţie; c. transpiraţie; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
COMPLEMENT MULTIPLU 1. Pielea este un imens câmp receptor datorit ă: 1. 2. 3. 4.
numeroaselor numeroaselor terminaţii ale analizatorului cutanat; celor trei straturi straturi pe pe care care le prezintă; vaselor de sânge din structura sa; variatelor terminaţii ale analizatorului cutanat.
2. Analizatorul cutanat informeaz ă centrii nervoşi superiori asupra: 1. fenomenelor fenomenelor cu care organismul organismul vine în contact; 2. diferenţelor de temperatur ă din mediu; 3. proprietăţilor obiectelor cu care organismul vine în contact; 4. poziţiei spaţiale a diferitelor segmente ale corpului.
3. În piele se g ăsesc următorii receptori: 1. dureroşi; 2. termici; 3. tactili; 4. de presiune.
4. Pielea constituie: 1. învelişul sensibil al organismului; organismului; 2. un imens câmp receptor;
1. este alcătuită din două straturi; 2. stratul mijlociu se numeşte hipoderm; 3. stratul profund se numeşte derm; 4. se continuă la nivelul orificiilor naturale ale organismului cu mucoasele.
6. Pielea prezint ă următoarele caracteristici: 1. este alcătuită din trei straturi; 2. epidermul este în contact direct direct cu mediul intern; 3. stratul mijlociu se numeşte derm sau ţesut subcutanat; 4. stratul profund este reprezentat de hipoderm. hipoderm.
7. Epidermul: 1. 2. 3. 4.
conţine terminaţii nervoase libere; este un epiteliu pluristratificat nekeratinizat; este bogat în celule adipoase; nu conţine vase de sânge.
8. Epidermul prezint ă următoarele caracteristici: 1. 2. 3. 4.
este format din mai multe straturi; straturile cornoase sunt situate superficial; stratul bazal este situat profund; conţine melanocite.
9. Dermul conţ ine: ine: 1. 2. 3. 4.
vase de sânge; vase limfatice; terminaţii nervoase; melanocite.
10. Dermul prezint ă următoarele caracteristici: 1. 2. 3. 4.
este format din două straturi; dermul papilar este situat spre hipoderm; dermul reticular este situat situat spre spre epiderm; epiderm; este format din ţesut conjunctiv dens.
11. Dermul prezint ă următoarele straturi: 1. 2. 3. 4.
cornos; papilar; germinativ; reticular.
12. Epidermul prezint ă următoarele straturi: 1. 2. 3. 4.
pachiderm; cornos; hipoderm; bazal.
13. Stratul profund al dermului este alc ătuit din: 1. 2. 3. 4.
fibre de colagen; fibre de reticulină; fibre elastice; numeroase celule. 6
14. Hipodermul:
24. Corpusculii Ruffini:
1. 2. 3. 4.
1. 2. 3. 4.
este situat sub derm; conţine celule adipoase; este alcătuit din ţesut conjunctiv lax; este situat sub epiderm.
sunt receptori pentru cald; sunt situaţi superficial; sunt receptori ai presiunii; sunt stimulaţi la atingerea tegumentului. tegumentului.
15. Hipodermul conţ ine: ine:
25. Sensibilit ăţ ile deservite de c ătre piele sunt: ăţ ile
1. 2. 3. 4.
1. 2. 3. 4.
glomerulii glandelor sudoripare; vase de sânge; bulbul firului de păr; r ădăcina firului de păr
16. În straturile pielii se afl ă: 1. 2. 3. 4.
glande sebacee; muşchii erectori ai firului de p ăr; glande sudoripare; vase de sânge.
17. Pielea conţ ine: ine: 1. 2. 3. 4.
terminaţii libere; receptori cutanaţi; corpusculi; terminaţii în bastonaş.
18. Terminaţ iile iile libere din piele reprezint ă: 1. 2. 3. 4.
se distribuie distribuie printre celulele epidermului; epidermului; axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali; axonul neuronului din ganglionul trigeminal; trigeminal ; recepţioneaz ă stimulii dureroşi.
19. În derm se g ăsesc următorii corpusculi: 1. 2. 3. 4.
Meissner; Ruffini; Krause; Pacini.
20. Corpusculii Meissner sunt: 1. 2. 3. 4.
situaţi în partea superioar ă a dermului; situaţi în stratul profund al dermului; stimulaţi de deformări uşoare ale tegumentului; receptori ai presiunii.
21. Corpusculii Merkel: 1. 2. 3. 4.
sunt situaţi în hipoderm; sunt situaţi în derm; sunt receptori ai presiunii; sunt stimulaţi la atingerea tegumentului.
22. Corpusculii Pacini: 1. 2. 3. 4.
sunt stimulaţi la atingerea tegumentului; sunt localizaţi în hipoderm; sunt localizaţi în derm; sunt receptori tactili.
interoceptivă; termică; proprioceptiv ă; tactilă.
26. Analizatorii ce au segmentul periferic localizat în piele sunt următorii, cu EXCEP Ţ I A: ŢIA: 1. 2. 3. 4.
kinestezic; olfactiv; vestibular; gustativ.
27. Receptorii tactili: 1. sunt localizaţi în derm; 2. fac parte din categoria receptorilor electromagnetici; 3. sunt mai numeroşi în tegumentul plantei; plantei; 4. sunt stimulaţi de deformări mecanice.
28. Receptorii situaţ i în partea superioar ă a dermului: 1. 2. 3. 4.
sunt stimulaţi la atingerea tegumentului; tegumentului; recepţioneaz ă vibraţiile; sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner; sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini.
29. Sensibilitatea tactil ă este mai pronunţ at at ă la nivelul: 1. 2. 3. 4.
buzelor; plantei; pulpei degetelor; trunchiului.
30. Receptorii termici sunt reprezentaţ i de corpusculii: 1. 2. 3. 4.
Ruffini; Pacini; Krause; Meissner.
31. Receptorii pentru rece: 1. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade; 2. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini; 3. sunt mai numeroşi decât pentru cald; 4. sunt stimulaţi numai de temperaturi extreme.
23. Corpusculii Krause sunt:
32. Receptorii pentru cald:
1. 2. 3. 4.
1. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului creşte; 2. sunt reprezentaţi de corpusculii Krause; 3. sunt în număr mai mic decât receptorii pentru rece;
receptori pentru rece; localizaţi în hipoderm; sunt localizaţi în derm; receptori pentru cald.
7
4. sunt localizaţi în hipoderm.
33. Receptorii pentru durere pot fi stimulaţ i de următorii factori: 1. 2. 3. 4.
chimici; termici; mecanici; ce produc leziuni cutanate.
34 Receptorii durerii sunt mai numeroşi la nivelul: 1. 2. 3. 4.
vârfului limbii; plantei; buzelor; tegumentului cu păr.
35. Receptorii pentru durere sunt reprezentaţ i de: 1. terminaţiile nervoase libere; 2. terminaţiile încapsulate, când sunt stimulate par ţial; 3. algoreceptori; 4. corpusculii Krause şi Ruffini.
36. Discriminarea tactil ă:
ANALIZATORUL KINESTEZIC
COMPLEMENT SIMPLU 1. Desf ăăşşurarea normal ă a activit ăţ ii motorii ăţ ii necesit ă informarea permanent ă a SNC asupra: a. poziţiei spaţiale a corpului; b. poziţiei diferitelor segmente; c. gradului de contrac ţie a muşchilor; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
2. Desf ăăşşurarea normal ă a activit ăţ ii motorii ăţ ii necesit ă informarea permanent ă a SNC, informaţ iiii furnizate de receptorii: a. vizuali; b. cutanaţi; c. vestibulari; d. analizatorului analizatorului kinestezic; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
1. se caracterizează prin pragul de percepere distinctă a două puncte diferite; 2. reprezintă câmpul receptor al unui neuron senzitiv; 3. este distanţa minimă la care sunt percepute distinct două puncte stimulate; 4. este aria tegumentar ă a cărei stimulare determină modificări în rata de descărcare a impulsurilor.
a. muşchi; b. tegument; c. articulaţii; d. tendoane; e. periost.
37. Pielea intervine în:
4. Receptorii kinestezici din articulaţ ii: ii:
1. 2. 3. 4.
termoreglare; adaptarea organismului la mediul ambiant; depozitarea lipidelor; metabolismul metabolismul glucidic.
38. Pielea reprezint ă un sistem de: 1. 2. 3. 4.
protecţie împotriva agresiunilor agresiunilor externe; eliminare a apei; protecţie contra radia ţiilor ultraviolete; menţinere a temperaturii corpului.
39. Pielea intervine în: 1. 2. 3. 4.
sinteza keratinei; depozitarea lipidelor; sinteza melaninei; melaninei; sinteza vitaminei C.
40. Pielea intervine în termoreglare prin: 1. vasoconstricţie; 2. secreţie sudorală; 3. vasodilataţie 4. secreţie sebacee.
3. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situaţ i i în următoarele structuri, cu o EXCEP Ţ I E: ŢIE:
a. sunt reprezentaţi de corpusculii Krause; b. sunt sensibili la mi şcări; c. sunt sensibili la modific ările de temperatur ă; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
5. Receptorii analizatorului kinestezic sunt: a. corpusculii tendino şi Golgi; b. fusurile neuromusculare; c. corpusculii Pacini; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte doar r ăspunsurile a şi b.
6. Referitor la corpusculii tendinoşi Golgi: a. sunt situaţi în tendoane; b. sunt stimulate de întinderea tendonului; c. în ei pătrund fibre nervoase vegetative; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
7. Corpusculii tendinoşi Golgi monitorizeaz ă tensiunea produsă în tendoane: a. de contracţia muşchiului; b. numai de întinderea pasiv ă a muşchiului; c. numai de întinderea activ ă a muşchiului; d. sunt corecte r ăspunsurile a şi b; e. nici un r ăspuns nu este corect. 8
8. Terminaţ iile iile nervoase libere ale analizatorului kinestezic: a. sunt situate la jonc ţiunea tendon-os; b. sunt situate în articulaţii; c. se ramifică la joncţiunea muşchi-tendon; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile b şi c.
9. Terminaţ iile iile nervoase libere ale analizatorului kinestezic transmit sensibilitatea: a. presională; b. vibratorie; c. dureroasă articular ă; d. dureroasă viscerală; e. nici un r ăspuns nu este corect.
16. Fusurile neuromusculare prezint ă o inervaţ ie: ie: a. motorie, asigurat ă de fibrele gama aferente; b. senzitivă, asigurată de fibrele alfa aferente; c. senzitivă şi motorie; d. involuntar ă, automată; e. sunt corecte r ăspunsurile a, b şi c.
17. Inervaţ ia ia senzitiv ă a fusului neuromuscular este asigurat ă de: a. terminaţiile primare spiralate; b. terminaţiile secundare; c. terminaţiile în „buchet”; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
10. Fusurile neuromusculare sunt situate:
18. Terminaţ iile iile primare de la nivelul fusului neuromuscular:
a. printre fibrele f ibrele musculare netede; b. printre fibrele musculare striate; c. în grosimea capsulei articulare; articulare; d. la nivelul ligamentelor ligamentelor articulare; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
a. sunt dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal; b. au o conducere lent ă; c. asigur ă inerva ţia motorie; d. se termină în por ţiunea central ă, contactilă; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
11. Fusurile neuromusculare sunt stimulate de:
19. La nivelul por ţ ţiunii iunii centrale a fusului neuromuscular ajung:
a. tensiunea dezvoltată în timpul relaxării muşchilor; b. tensiunea dezvoltată în timpul contracţiei musculare; c. atingere; d. modificările de presiune; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
12. Fusul neuromuscular: a. este format din fibre musculare modificate; b. constă din 5-7 fibre intrafusale; c. constă din 5-15 fibre extrafusale; d. este situat printre fibrele musculare netede; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
13. Fibrele intrafusale: a. sunt conţinute într-o capsul ă elastică; b. sunt dispuse paralel cu fibrele extrafusale; c. sunt situate în capsula articular ă; d. prezintă striaţii longitudinale; e. sunt identice cu fibrele extrafusale.
14. Fibrele intrafusale sunt constituite astfel: a. dintr-o por ţiune central ă, contractilă; b. din por ţiuni periferice, necontractile; necontractile; c. por ţiunile periferice sunt bogate în nuclei; d. por ţiunea central ă este săracă în nuclei; e. nici un r ăspuns nu este corect.
15. Fibrele intrafusale sunt formate dintr-o por ţ ţiune i une central ă: a. necontractilă; b. contractilă; c. bogată în nuclei; d. săracă în nuclei; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
a. terminaţiile secundare; b. terminaţiile primare spiralate; c. terminaţiile ,,în floare,,; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
20. Inervaţ ia ia motorie a fusului neuromuscular este asigurat ă de: a. axonii neuronilor alfa din cornul anterior al măduvei; b. axonii neuronilor gama din cornul anterior al măduvei; c. axonii neuronilor din ganglionul spinal; d. fibrele anulospirale; anulospirale; e. fibrele „în floare”.
21. Axonii neuronilor gama se distribuie por ţ ţ iunii: iunii: a. centrale a fibrelor intrafusale; b. periferice a fibrelor intrafusale; c. centrale a fibrelor f ibrelor extrafusale; d. situată la joncţiunea muşchi-tendon; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
22. Fibrele motorii de la nivelul fusului neuromuscular determină: a. excitarea indirect ă a fibrelor senzitive primare; b. excitarea indirect ă a fibrelor senzitive secundare; c. contracţia por ţiunilor periferice ale fibrelor intrafusale; d. întinderea por ţiunii centrale a fibrelor intrafusale; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
9
23. Motoneuronii ce inerveaz ă muşchii scheletici: a. sunt de dou ă tipuri: alfa şi gama; b. cei gama inerveaz ă fibrele extrafusale; c. cei alfa inerveaz ă fibrele intrafusale; d. se termină în jurul por ţiunii centrale a mu şchiului; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
24. Motoneuronii gama la nivelul fusului neuromuscular determină: a. contracţia capetelor contractile ale fibrelor intrafusale; b. scurtarea segmentului central al fibrelor intrafusale; c. contracţia directă a muşchiului; d. scurtarea capetelor necontractile ale f ibrelor intrafusale; e. nu modifică fibrele intrafusale.
25. Motoneuronii alfa la nivelul fusului neuromuscular: a. inervează fibrele intrafusale; b. inervează fibrele extrafusale; c. se termină pe capetele contractile ale fibrelor intrafusale; d. se termină pe por ţiunea central ă a fibrelor intrafusale; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
26. C ăile de conducere ale impulsurilor de la receptorii aparatului locomotor sunt: a. ale sensibilit ăţii proprioceptive con ştiente; b. spinobulbare; spinobulbare; c. ale sensibilit ăţii proprioceptive incon ştiente; d. spinocerebeloase spinocerebeloase ventral şi dorsal; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
27. Simţ ul ul pozi ţ ţ iei iei şi al mi şc ării în spaţ iu iu este rezultatul impulsurilor aferente transmise prin fasciculul: a. piramidal direct; b. spinobulbar; spinobulbar; c. spinocerebelos ventral; d. spinocerebelos dorsal; e. piramidal încruci şat.
28. Simţ ul ul tonusului muscular este rezultatul impulsurilor eferente transmise prin fasciculul: a. spinobulbar; spinobulbar; b. spinocerebelos ventral; c. spinocerebelos dorsal; d. spinotalamic lateral; e. nici un r ăspuns nu este corect.
29. Fibrele motorii provenite din centrii nervoşi superiori, la nivelul analizatorului kinestezic: a. stimulează motoneuronii motoneuronii alfa; b. stimulează motoneuronii gama; c. reglează mişcările corpului; d. controlează tonusul muscular; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
30. C ăile de conducere ale impulsurilor de la receptorii aparatului locomotor se proiecteaz ă în: a. lobul occipital; b. girusul postcentral; c. în lobul parietal; d. în lobul temporal; e. sunt corecte r ăspunsurile b şi c.
COMPLEMENT MULTIPLU 1. Desf ăăşşurarea normal ă a activit ăţ ii motorii ăţ ii necesit ă informarea permanent ă a SNC asupra: 1. poziţiei spaţiale a corpului; 2. poziţiei membrelor superioare; 3. poziţiei membrelor inferioare; 4. gradului de contracţie a muşchiului.
2. Desf ăăşşurarea normal ă a activit ăţ ii motorii ăţ ii necesit ă informarea permanent ă a SNC, informaţ iiii furnizate de receptorii: 1. 2. 3. 4.
vizuali; cutanaţi; vestibulari; analizatorului analizatorului kinestezic;
3. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situaţ i i în următoarele structuri: E 1. 2. 3. 4.
articulaţii periost muşchi; ligamente.
4. Receptorii kinestezici din periost şi articulaţ ii: ii: 1. 2. 3. 4.
sunt reprezentaţi de corpusculi Pacini sunt sensibili la mişcări; sunt sensibili la modificările de presiune sunt sensibili la modificările de temperatur ă
5. Proprioceptorii analizatorului kinestezic sunt: 1. fusurile neuromusculare; neuromusculare; 2. corpusculii Pacini; 3. corpusculii tendinoşi Golgi; 4. terminaţiile nervoase libere;
6. Corpusculii tendinoşi Golgi: 1. 2. 3. 4.
sunt situaţi în tendonul muşchiului; sunt situaţi în ligamente; sunt stimulate de întinderea tendonului; tendonului; sunt receptori ai durerii;
7. Terminaţiile nervoase libere ale analizatorului kinestezic:
1. 2. 3. 4.
sunt situate la joncţiunea tendon-os; se ramifică la nivelul capsulei articulare; se ramifică la joncţiunea muşchi-tendon; sunt receptori ai durerii articulare
10
8. Terminaţ iile iile nervoase libere ale analizatorului kinestezic transmit următoarele tipuri de sensibilit ăţ i, cu o EXCEP Ţ I E: ăţ i, ŢIE:
3. fibre în „buchet”; 4. dendritele neuronilor din coarnele anterioare medulare;
1. 2. 3. 4.
17. La nivelul fusului neuromuscular, terminaţ iile iile nervoase primare:
presională; vibratorie; dureroasă viscerală; dureroasă articular ă;
9. Fusurile neuromusculare sunt situate în următoarele structuri, cu o EXCEP Ţ I E: ŢIE: 1. 2. 3. 4.
printre fibrele musculare netede; în grosimea capsulei articulare; la nivelul ligamentelor articulare; printre fibrele musculare striate;
10. Fusurile neuromusculare: 1. au o inervaţie motorie 2. au o inervaţie senzitivă 3. sunt stimulate. de tensiunea dezvoltată în timpul contracţiei musculare; 4. sunt stimulate. de atingeri
11. Fusul neuromuscular: 1. 2. 3. 4.
este format din fibre musculare modificate; constă din 2-7 fibre intrafusale; constă din 5-10 fibre intrafusale; este situat printre fibrele musculare netede;
12. Fibrele intrafusale: 1. 2. 3. 4.
sunt identice cu fibrele extrafusale. au sunt conţinute într-o capsul ă conjunctivă sunt situate în capsula articular ă sunt dispuse paralel cu fibrele extrafusale
13. Fibrele intrafusale sunt constituite din următoarele por ţ ţ iuni: iuni: 1. 2. 3. 4.
centrală, necontractilă; periferice, contractile; centrală, bogată în nuclei; periferice, bogate în nuclei;
14. Fibrele intrafusale sunt formate dintr-o por ţ ţiune i une central ă: 1. 2. 3. 4.
necontractilă contractilă; bogată în nuclei; bogată în mitocondrii.
15. Fusurile neuromusculare prezint ă o inervaţ ie: ie: 1. senzitivă, asigurată de dendritele neuronilor din ganglionul spinal 2. motorie, asigurată de fibrele gama eferente; 3. motorie, asigurată de axonii neuronilor gama din cornul anterior medular; 4. senzitivă, asigurată de fibrele alfa aferente;
16. Inervaţ ia ia senzitiv ă a fusului neuromuscular este asigurat ă de: 1. terminaţii primare; 2. terminaţii secundare;
1. sunt dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal; 2. sunt fibre cu conducre rapidă; 3. sunt stimulate de gradul de întindere a muşchiului; 4. se dispun în jurul por ţiunii centrale, necontractile; necontractile;
18. La nivelul fusului neuromuscular, terminaţ iile iile nervoase secundare: 1. 2. 3. 4.
sunt situate la extremităţile zonei centrale; asigur ă inervaţia motorie a fibrelor intrafusale; se termină pe extremităţile fibrelor extrafusale; sunt fibre în ,,buchet,,.
19. Inervaţ ia ia motorie a fusului neuromuscular este asigurat ă de următoarele categorii de neuroni, cu EXCEP Ţ I A: ŢIA: 1. 2. 3. 4.
alfa, din cornul anterior al măduvei; din ganglionul spinal; localizaţi în cerebel gama, din cornul anterior al măduvei.
20. Fibrele motorii, la nivelul fusului neuromuscular determină: 1. întinderea por ţiunii centrale a fibrelor intrafusale; 2. contracţia por ţiunilor periferice ale ffibrelor ibrelor intrafusale; 3. excitarea indirectă a fibrelor senzitive primare; 4. excitarea indirectă a fibrelor senzitive secundare;
21. Motoneuronii gama medulari, la nivelul fibrelor intrafusale, determină: 1. 2. 3. 4.
contracţia capetelor contractile; contracţia por ţiunilor periferice; întinderea por ţiunii centrale; contracţia directă a muşchiului.
22. Motoneuronii alfa la nivelul fusului neuromuscular: a. inervează fibrele intrafusale; b. inervează fibrele extrafusale; c. se termină pe capetele contractile ale fibrelor intrafusale; d. au origine în cornul anterior al m ăduvei.
23. Impulsurile aferente de la proprioceptorii musculo-articulari sunt conduse spre centrii, prin: 1. căile sensibilit ăţii kinestezice; 2. fasciculele spinobulbare; spinobulbare; 3. căile sensibilit ăţii proprioceptive de reglare a mişcării; 4. fasciculele spinocerebeloase spinocerebeloase ventral şi dorsal; 11
24. Simţ ul ul pozi ţ ţ iei iei şi al mi şc ării în spaţ iu iu este rezultatul impulsurilor aferente transmise prin: 1. 2. 3. 4.
fasciculele spinobulbare; spinobulbare; fasciculul cuneat fasciculul gracilis calea cordoanelor posterioare medulare
25. Simţ ul ul tonusului muscular este rezultatul impulsurilor aferente transmise prin: 1. 2. 3. 4.
fasciculul spinocerebelos spinocerebelos ventral; fasciculele spinobulbare; spinobulbare; fasciculul spinocerebelos spinocerebelos dorsal; fasciculul spinotalamic spinotalamic lateral;
26.Sensibilitatea proprioceptiv ă de reglare a mi şc ării: 1. se transmite prin fasciculul spinocerebelos spinocerebelos ventral; 2. se transmite prin fasciculul spinocerebelos spinocerebelos dorsal; 3. se transmite prin aceeaşi cale cu sim ţul tonusului muscular; 4. utilizează aceea şi cale ca şi sensibilitatea sensibilitatea kinestezică.
27. Motoneuronii ce inerveaz ă muşchii scheletici: 1. 2. 3. 4.
sunt de două tipuri alfa şi gama; cei gama inervează fibrele extrafusale; cei alfa inervează fibrele intrafusale; sunt situaţi în cornul anterior al m ăduvei.
28. Stimularea motoneuronilor gama medulari determină: 1. 2. 3. 4.
contracţia fibrelor intrafusale; scurtarea muşchiului respectiv; contracţia izometrică a fusurilor neuromusculare; contracţia izotonică a muşchiului.
29. C ăile de conducere ale impulsurilor de la receptorii aparatului locomotor se proiecteaz ă în: 1. 2. 3. 4.
girusul postcentral; girusul precentral; în lobul parietal; în lobul temporal;
ANALIZATORUL OLFACTIV
COMPLEMENT SIMPLU 1. Simţ ul ul mirosului: a. este un simţ chimic; b. permite pătrunderea în organism a unor substanţe nocive; c. depistează substanţele sapide din aer;
d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
2. Rolul analizatorului olfactiv const ă în: a. depistarea prezenţei în aer a substan ţelor nocive; b. depistarea prezenţei în aer a substan ţelor odorante; c. aprecierea cantităţii alimentelor; d. aprecierea gustului alimentelor; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
3. Simţ ul ul mirosului împreună cu simţ ul ul gustului participă la declanşarea secreţ iei: iei: a. b. c. d. e.
biliare; de suc gastric; pancreatice; salivare; toate r ăspunsurile sunt corecte.
4. Receptorii analizatorului olfactiv fac parte din categoria: a. b. c. d. e.
mecanoreceptorilor; osmoreceptorilor; baroreceptorilor; chemoreceptorilor; receptorilor electromagnetici. electromagnetici.
5. Receptorii analizatorului olfactiv se g ăsesc: a. b. c. d. e.
în zona antero-inferioar antero-inferioar ă a foselor nazale; în partea superioar ă a foselor nazale; în regiunea regiunea cornetului nazal inferior; pe faţa superioar ă a lamei ciuruite a etmoidului; la nivelul nivelul lamei perpediculare perpediculare a etmoidului. etmoidului.
6. Receptorii olfactivi sunt reprezentaţ i de: a. b. c. d. e.
neuronii bipolari din ganglionul spinal; celulele multipolare din mucoasa mucoasa olfactiv olfactivă; celulele bipolare din mucoasa olfactiv ă; neuronii multipolari din bulbul bulbul olfactiv; olfactiv; nici un r ăspuns nu este corect.
7. Receptorii analizatorului olfactiv se caracterizeaz ă prin: a. b. c. d. e.
au dentrite scurte şi subţiri; dentridele prezintă butoni olfactivi; axonii se termină printr-o veziculă; nu prezintă cili; toate r ăspunsurile sunt corecte.
8. Cilii celulelor olfactive prezint ă următoarele caracteristici: a. se găsesc la polul bazal al celulei; b. pătrund în mucusul ce c ăptuşeşte mucoasa nazală; c. stimulează celulele de sus ţinere; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
12
9. Axonii celulelor bipolare olfactive:
COMPLEMENT MULTIPLU
a. b. c. d. e.
1. Simţ ul ul mirosului are următoarele caracteristici:
se înmănuncheaz ă şi formează nervii oftalmici; pleacă de la polul apical al celulei; formează tractul olfactiv; str ăbat lama perpendicular ă a etmoidului; nici un nu este r ăspuns corect.
10. Protoneuronul olfactiv este reprezentat de: a. b. c. d. e.
neuronii multipolari din bulbul bulbul olfactiv; celulele bipolare din mucoasa palatin ă; chemoreceptorii chemoreceptorii din bulbul olfactiv; neuronii bipolari din mucoasa mucoasa olfactivă; nici un r ăspuns nu este corect.
11. Nervii olfactivi: a. b. c. d. e.
str ăbat lama ciuruit ă a etmoidului; se termină în bulbul rahidian; fac sinapsă în celulele bipolare; reprezintă axonii celulelor multipolare; toate r ăspunsurile sunt corecte.
12. Deutoneuronul c ăii olfactive: a. b. c. d. e.
se găseşte în bulbul olfactiv; este reprezentat de neuronii bipolari; are dentride scurte şi groase; are prelungirile periferice butonate; toate r ăspunsurile sunt corecte.
13. Axonii protoneuronului olfactiv: a. b. c. d. e.
formează nervii olfactivi; formează tractul olfactiv; pătrund în bulbul rahidian; ajung în lobul parietal; sunt corecte r ăspunsurile b şi c.
14. Aria olfactiv ă se g ăseşte: a. b. c. d. e.
pe faţa laterală a emisferului cerebral; pe faţa medială a lobului parietal; pe faţa laterală a lobului temporal; în girusul postcentral; nici un r ăspuns nu este corect.
15. Simţ ul ul mirosului este un simţ chimic, ca şi simţ ul: ul: a. b. c. d. e.
tactil; presional; gustului; termic; nici un r ăspuns nu este corect.
16. Pentru a putea fi mirosit ă o substanţă trebuie să îndeplineasc ă următoarele condi ţ ţ ii: ii: a. b. c. d. e.
să fie volatilă; să ajung ă în nări; să fie solubil ă; să vină în contact cu receptorii olfactivi; toate r ăspunsurile sunt corecte.
1. este un simţ chimic; 2. permite pătrunderea în organism a oric ărei substanţe odorante; 3. depinde de natura şi concentraţia substanţei odorante; 4. are rol în depistarea doar a substan ţelor nocive.
2. Simţ ul ul mirosului împreună cu simţ ul ul gustului intervine în: 1. aprecierea calit ăţii alimentelor; 2. aprecierea cantit ăţii alimentelor; 3. declanţarea secreţiei salivare; 4. declanşare evacuarii gastrice.
3. Receptorii analizatorului olfactiv: 1. fac parte din categoria osmoreceptorilor; 2. fac parte din categoria chemoreceptorilor; 3. ocupă partea antero-inferioar antero-inferioar ă a foselor nazale; 4. ocupă partea superioar ă a foselor nazale.
4. Receptorii olfactivi sunt reprezentaţ i de: 1. celulele multipolare din mucoasa olfactiv ă; 2. celulele bipolare din mucoasa olfactiv ă; 3. neuronii bipolari din ganglionul spinal; 4. celuluele bipolare ce au rol şi de protoneuron. protoneuron.
5. Celulele bipolare olfactive au următoarele caracteristici: 1.au dendritele lungi; 2. prezintă cili; 3. axonii se termină printr-o vezicul ă; 4. dendritele prezint ă butoni olfactivi.
6. Referitor la protoneuronul olfactiv: 1. este reprezentat neuronii bipolari din mucoasa olfactivă; 2. este reprezentat celulele bipolare din mucoasa palatină; 3. dendritele se termin ă printr-un buton olfactiv; 4. axonii prezint ă cilii olfactivi.
7. Axonii neuronilor bipolari olfactivi: 1. pleacă de la polul bazal al celulelor receptoare; 2. formează tractul olfactiv; 3. se înmănuncheaz ă şi formează nervii olfactivi; 4. str ăbat lama perpendicular ă a etmoidului.
8. Nervii olfactivi: 1. se termină în bulbul olfactiv; 2. fac sinapsă cu celulele bipolare; 3.r eprezintă axonii celulelor multipolare; 4. str ăbat lama ciuruit ă a etmoidului.
13
9. Axonii protoneuronului olfactiv: 1. formează nervii olfactivi; 2. formează tractul olfactiv; 3. fac sinapsă cu celulele mitrale; 4. fac sinapsă în bulbul rahidian.
10. Deutoneuronul c ăii olfactive:
4. numai substanţele capabile s ă stimuleze celulele receptoare.
ANALIZATORUL GUSTATIV
1. se găseşte în bulbul olfactiv; 2. axonii formeaz ă tractul olfactiv; 3. este reprezentat de celulele mitrale; 4. are prelungirile prelungirile periferice butonate.
COMPLEMET SIMPLU
11. Proiec ţ ţia elor olfactive se realizeaz ă în ia aferenţ elor următoarea arie, cu EXCEP Ţ I A: ŢIA:
1. Simţ ul ul gustului are următoarele roluri:
1. pe faţa laterală a emisferului cerebral; 2. girusul precentral din lobul parietal; 3. girusul postcentral din lobul parietal; 4. pe faţa laterală a lobului temporal.
12. Referitor la calea olfactiv ă: 1. nu stabileşte legături directe cu talamusul; 2. este o parte componentă a sistemului limbic; 3. are conexiuni întinse cu paleocortexul; 4. are conexiuni directe cu m ăduva spinării.
13. Simţ ul ul mirosului: 1. 2. 3. 4.
este un simţ chimic ca şi simţul tactil; este un simţ chimic ca şi simţul gustului; dintre toate simţurile, este cel mai bine l ămurit; dintre toate simţurile, este cel mai pu ţin lămurit.
14. Referitor la celulele receptoare olfactive: 1. prezintă la polul dinspre mucoas ă un buton olfactiv; 2. prezintă la polul apical un buton olfactiv; 3. prin butonul olfactiv se proiectează cilii olfactivi; 4. prin butonul olfactiv ies axonii.
15. Cilii celulelor olfactive prezint ă următoarele caracteristici:
a. furnizează informaţii referitoare la calitatea alimentelor introduse în gur ă; b. furnizează informaţii referitoare la cantitatea alimentelor introduse în gur ă; c. intervine în declanşarea reflexă necondiţionată a secreţiilor digestive; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
2. Receptorii analizatorului gustativ fac parte din categoria: a. b. c. d. e.
baroreceptorilor; chemoreceptorilor; mecanoreceptorilor; proprioceptorilor; nociceptorilor.
3. Receptorii analizatorului gustativ sunt reprezentaţ i de: a. b. c. d. e.
papilele gustative; mugurii gustativi; celulele bipolare; celulele cu conuri; celulele cu bastonaşe.
4. Mugurii gustativi:
1. se găsesc la polul apical al celulei; 2. reacţioneaz ă la mirosurile din aer; 3. stimulează celulele olfactive; 4. se proiecteaz ă în mucusul ce c ăptuşeşte suprafaţa externă a mucoasei nazale.
a. b. c. d. e.
au formă ovoidă; conţin protoneuronul c ăii gustative; sunt prezenţi în toate tipurile de papile gustative; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
16. Pentru a putea fi mirosit ă o substanţă trebuie să îndeplineasc ă următoarele condi ţ ţ ii: ii:
5. Papile gustative sunt:
1. să fie volatilă; 2. să fie solubil ă; 3. să traverseze stratul de mucus; 4. să atingă celulele de sus ţinere.
a. b. c. d. e.
17. Omul poate distinge:
6. În structura mugurilor gustativi se g ăsesc:
1. orice substan ţă sapidă din aer; 2. numai substanţele odorante aflate într-o anumit ă concentraţie; 3. orice substan ţă solubilă în stratul de mucus ce tapetează mucoasa;
a. b. c. d. e.
circumvalate; foliate; fungiforme; situate la nivelul nivelul mucoasei linguale; toate r ăspunsurile sunt corecte.
celule senzoriale; fibre musculare; celule receptoare spiralate; celule conjunctive; mecanoreceptori. 14
7. Celulele senzoriale gustative au următoarele caracteristici: a. la polul bazal prezintă mai mulţi microvili; b. la polul apical prezintă un cil; c. la polul bazal sosesc terminaţiile axonice ale nervilor sensibilit ăţii gustative; d. reprezintă în acelaşi timp şi protoneuronul; protoneuronul; e. sunt corecte r ăspunsurile b şi c.
8. La polul bazal al celulelor gustative se g ăsesc terminaţ iile iile nervoase ale nervilor: a. b. c. d. e.
facial; glosofaringian; vag; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
9. Protoneuronul c ăii gustative este situat în: a. ganglionii ganglionii vegetativi de pe traiectul nervilor nervilor V, VII şi IX; b. mugurii gustativi; c. nucleul solitar din bulb; d. ganglionii ganglionii somatici de pe traiectul nervilor nervilor VII, IX şi X; e. nici un r ăspuns nu este corect.
10. Deutoneuronul c ăii gustative este situat în: a. nucleul ambiguu din bulb; b. nucleul solitar din punte; c. nucleul solitar din bulb; d. ganglionii ganglionii vegetativi de pe traiectul nervilor nervilor VII, IX şi X; e. papilele linguale.
11. Axonii deutoneuronilor c ăii gustative: a. b. c. d. e.
se încrucişează; nu se încrucişează; formează fasciculul spinotalamic; formează tractul gustativ; intr ă pe traiectul nervilor V, VII, IX.
12. Axonii deutoneuronilor c ăii gustative se îndreapt ă spre: a. b. c. d. e.
girusul hipocampic; talamus; bulb; punte; nucleul solitar.
13. Aria gustativ ă este situat ă în: a. b. c. d. e.
partea superioar ă a girusului postcentral; partea inferioar ă a girusului postcentral; partea posterioar ă a girusului precentral; în lobul parietal; sunt corecte r ăspunsurile b şi d.
14. Senzaţ iile iile gustative:
c. se datorează existenţei celor patru tipuri de muguri gustativi; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
15. Senzaţ iile iile gustative primare sunt următoarele cu o EXCEP Ţ I E: ŢIE: a. b. c. d. e.
amar; acru; acid; dulce; sărat.
16. Substanţ ele ele chimice ce stimuleaz ă receptorii gustativi sunt: a. b. c. d. e.
lipidice; protidice; sapide; odorante; insolubile.
17. Pe suprafaţ a limbii: a. mugurii gustativi sunt distribuiţi uniform; b. există zone caracteristice pentru fiecare tip de gust fundamental; c. mugurii gustativi sunt situaţi numai pe fa ţa inferioar ă a limbii; d. există 13 zone posibile sau probabile; e. sunt corecte r ăspunsurile b şi c.
18. Gustul dulce este perceput: a. b. c. d. e.
pe marginile limbii; în jurul ‘’ V’’ lingual; la vârful limbii; pe faţa inferioar ă a limbii; în partea posterioar ă a limbii.
19. Gustul acru este perceput: a. b. c. d. e.
la vârful limbii; pe marginile limbii; pe toată faţa dorsală a limbii; în partea posterioar ă a limbii; în partea anterioar ă a feţei dorsale a limbii.
20. Gustul sărat este perceput: a. b. c. d. e.
pe toată faţa ventrală a limbii; la vârful limbii; pe marginile păr ţii anterioare a limbii; în jumătatea posterioar ă a limbii; numai în jurul “V” lingual.
21. Gustul amar este perceput: a. b. c. d. e.
pe marginile limbii; în partea posterioar ă a feţei dorsale a limbii; în partea anterioar ă a feţei dorsale a limbii; pe toată faţa dorsală a limbii; la vârful limbii.
a. sunt patru categorii generale; b. reprezintă calităţi dobândite artificial; 15
22. Excitaţ iile iile gustative din treimea posterioar ă a limbii sunt transmise prin nervul: a. b. c. d. e.
trigemen; accesor; facial; glosofaringian; mandibular.
23. Excitaţ iile iile gustative de la nivelul r ăd ăcinii limbii sunt transmise prin nervul: a. b. c. d. e.
trigemen; facial; glosofaringian; mandibular; nici un r ăspuns nu este corect.
24. Excitaţ iile iile gustative de la nivelul corpului limbii sunt transmise prin nervul: a. b. c. d. e.
facial; glosofaringian; trigemen; vag; mandibular.
3. intervine în declan şarea reflexă necondiţionată a secreţiilor digestive; 4. intervine în declan şarea reflexă condiţionată a secreţiilor digestive.
2. Receptorii analizatorului gustativ: 1. sunt chemoreceptori; chemoreceptori; 2. sunt proprioceptori; proprioceptori; 3. sunt reprezentaţi de mugurii gustativi; 4. sunt reprezentaţi de papilele gustative.
3. Mugurii gustativi: 1. au formă ovoidală; 2. sunt situaţi la nivelul papilelor gustative; 3. sunt r ăspândi ţi în întreaga mucoas ă lingual ă; 4. sunt prezenţi în toate tipurile de papile gustative.
4. Mugurii gustativi sunt situaţ i la nivelul papilelor gustative: 1. fungiforme; 2. circumvalate; 3. foliate; 4. fuziforme.
25. Fibrele nervoase gustative se repartizeaz ă topografic astfel:
5. Mugurii gustativi sunt alc ătui ţ ţi din următoarele tipuri de celule:
a. de la nivelul corpului limbii prin prin nervul vag; b. de la nivelul r ădăcinii limbii prin nervul facial; c. de la nivelul tuturor mugurilor mugurilor gustativi gustativi prin nervul glosofaringian; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
1. senzoriale; 2. de susţinere; 3. cu cili; 4. conjunctive.
26. Fibrele nervoase care transport ă sensibilitatea gustativ ă de la nivelul corpului limbii intr ă în nevrax prin:
1. la polul bazal prezint ă mai mulţi microvili; 2.l a polul apical prezint ă cili; 3. la polul bazal sosesc terminaţiile axonice ale nervilor sensibilit ăţii gustative; 4. la polul bazal sosesc terminaţiile dendritice ale nervilor sensibilit ăţii gustative.
a. b. c. d. e.
şanţul lateral anterior; şanţul lateral posterior; şanţul bulbo-pontin; bulbo-pontin; şanţul median anterior; fisura mediană anterioar ă.
27. Fibrele nervoase care transport ă sensibilitatea gustativ ă din partea posterioar ă a limbii intr ă în nevrax prin: a. b. c. d. e.
şanţul lateral anterior; şanţul lateral posterior; bulbo-pontin; şanţul bulbo-pontin; şanţul median anterior; fisura mediană anterioar ă.
COMPLEMENT MULTIPLU 1. Simţ ul ul gustului are următoarele roluri: 1. furnizează informaţii referitoare la calitatea alimentelor introduse în gur ă; 2.f urnizează informaţii referitoare la cantitatea alimentelor introduse în gur ă;
6. Celulele senzoriale gustative au următoarele caracteristici:
7. La polul bazal al celulelor gustative se g ăsesc terminaţ iile iile nervoase ale nervilor: 1. facial; 2. glosofaringian; glosofaringian; 3. vag; 4. trigemen;
8. Protoneuronul c ăii gustative este situat în: 1. 2. 3. 4.
ganglionul ganglionul de pe traiectul traiectul nervului nervului VII; mugurii gustativi; ganglionul ganglionul de pe traiectul traiectul nervului nervului IX; nucleul solitar din bulb.
9. Referitor la deutoneuronul c ăii gustative: 1.este situat în nucleul ambiguu din bulb; 2. este situat în nucleul solitar din bulb; 3. axonii săi formează tractul gustativ; 4. axonii săi se încrucişează.
16
10. Axonii deutoneuronilor c ăii gustative: 1. intr ă pe traiectul nervilor V, VII, IX; 2. se încrucişează; 3. formează fasciculul spino-bulbar; spino-bulbar; 4. se îndreaptă spre talamus.
11. Aria gustativ ă este situat ă în: 1. 2. 3. 4.
partea superioar ă a girusului precentral; partea inferioar ă a girusului postcentral; partea posterioar ă a girusului precentral; în lobul parietal.
12. Senzaţ iile iile gustative primare sunt următoarele: 1. 2. 3. 4.
amar; acru; dulce; acid.
19. Excitaţ iile iile gustative de la nivelul treimii posterioare a limbii sunt transmise prin: 1. fibrele senzoriale ale nervului vag; 2. fibrele senzoriale ale nervului nervului glosofaringian; glosofaringian; 3. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul pontopeduncular; 4. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul lateral posterior.
20. Excitaţ iile iile gustative de la nivelul epiglotei sunt transmise prin: 1. fibrele parasimpatice parasimpatice ale ale nervului nervului vag; 2. fibrele senzoriale ale nervului vag; 3. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul lateral anterior; 4. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul lateral posterior.
13. Substanţ ele ele ce stimuleaz ă receptorii gustativi sunt:
21. Fibrele nervoase gustative se repartizeaz ă topografic astfel:
1. 2. 3. 4.
1. de la corpului limbii prin nervul facial; 2. de la baza r ădăcinii limbii prin nervul vag; 3. din treimea treimea posterioare posterioare a limbii prin prin nervul glosofaringian; 4. de la r ădăcina limbii prin nervul facial.
protidice; sapide; insolubile; chimice.
14. Pe suprafaţ a limbii, mugurii gustativi, sunt distribui ţ ţ i: i: 1. uniform; 2. astfel încât există zone caracteristice fiec ărui gust fundamental; 3. numai pe faţa inferioar ă a limbii; 4. astfel încât există patru zone caracteristice.
ANALIZATORUL VIZUAL
15. Perceperea diferitelor gusturi se face astfel:
COMPLEMENT SIMPLU
1. 2. 3. 4.
1. Vederea are rol esenţ ial ial în:
sărat în partea posterioar ă a limbii; acru pe marginile limbii; amar la vârful limbii; dulce la vârful limbii.
16. Perceperea diferitelor gusturi se face astfel: 1. 2. 3. 4.
amar în partea posterioar ă a feţei dorsale a limbii; dulce la baza limbii; sărat pe marginea păr ţii anterioare a limbii; acru la vârful limbii.
17. Excitaţ iile iile gustative de la nivelul corpului şi r ăd ăcinii limbii sunt transmise prin nervii: 1. 2. 3. 4.
facial; trigemen; vag; glosofaringian.
18. Excitaţ iile iile gustative de la nivelul corpului limbii sunt transmise prin: 1. fibrele senzoriale ale nervului facial; 2. fibrele senzoriale ale nervului nervului glosofaringian; glosofaringian; 3. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul bulbopontin; 4. fibre ce pătrund în nevrax prin şanţul lateral posterior.
adaptarea la mediu; a. diferenţierea compoziţiei chimice a obiectelor; b. recepţionarea informaţiilor din mediul exterior; c. toate r ăspunsurile sunt corecte; d. sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
2. Vederea are rol esenţ ial: ial: a. b. c. d. e.
în activităţile specific umane; în orientarea spaţială; în menţinerea echilibrului; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
3. Globul ocular este constituit din: a. b. c. d. e.
învelişuri; receptor; aparat optic; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
17
4. Musculatura extrisec ă a globului ocular se inser ă pe: a. b. c. d. e.
capsulă; sclerotică; coroidă; conjunctivă; nici un r ăspuns corect.
5. Sclerotica este o tunic ă: a. b. c. d. e.
fibroasă; seroas ă; mucoas ă; muscular ă; toate r ăspunsurile sunt corecte.
6. La exterior, globul ocular este acoperit de: a. b. c. d. e.
sclerotică anterior şi cornee posterior; sclerotică posterior şi cornee anterior; sclerotică în totalitate; cornee în totalitate; nici un r ăspuns corect.
7. Umoarea apoasă este secretat ă de: a. b. c. d. e.
procesele ciliare; corpul vitros; coroidă; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
8. Procesele ciliare: a. b. c. d. e.
secretă corpul vitros; secretă umoarea apoas ă; secretă în mod permanent; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
9. Umoarea apoasă este drenat ă de c ătre: a. b. c. d. e.
sistemul venos; procesele ciliare; corpul vitros; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
10. Umoarea apoasă: a. b. c. d. e.
este secretată de corpul ciliar; este un lichid transparent; nu face face parte parte din din aparatul aparatul optic al ochiului; ochiului; scaldă retina; nici un r ăspuns nu este corect.
11. La nivelul globului ocular, corneea este plasat ă: a. b. c. d. e.
posterior; medial; lateral; anterior; nici un r ăspuns nu este corect.
12. Corneea este: a. b. c. d. e.
bogat vascularizată; nevascularizat ă; bogat inervată nici un r ăspuns nu este corect; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
13. Corneea este: a. b. c. d. e.
opacă; semi-opacă; transparentă; semi-transparent ă; nici un r ăspuns corect.
14. La nivelul globului ocular sclerotica este plasat ă: a. b. c. d. e.
posterior; medial; lateral; anterior; nici un r ăspuns nu este corect.
15. Sclerotica este str ăbătut ă de c ătre: a. b. c. d. e.
cornee; procesele ciliare; nervul optic; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
16. Muşchii extrinseci ai globului ocular se inser ă pe: a. b. c. d. e.
coroidă; conjunctivă; cornee; sclerotică; toate r ăspunsurile sunt corecte.
17. Muşchiul drept lateral al globului ocular este inervat de c ătre nervul: a. b. c. d. e.
abducens; trohlear; oculomotor; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
18. Muşchiul drept medial al globului ocular este inervat de c ătre nervul: a. b. c. d. e.
abducens; trohlear; oculomotor; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
19. Muşchiul oblic superior al globului ocular este inervat de c ătre nervul: a. b. c. d. e.
abducens; trohlear; oculomotor; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect. 18
20. Sclerotica este format ă din ţ esut: esut: a. b. c. d. e.
conjunctiv; epitelial unistratificat; muscular; nervos epitelial pluristratificat.
21. Din coroid ă se formeaz ă la partea anterioar ă: a. b. c. d. e.
cornea; corpul ciliar; retina;; sclerotica conjunctiva.
22. Musculatura intrinsec ă a globului ocular: a. b. c. d. e.
este musculatur ă netedă; conţine fibre circulare; conţine fibre radiare; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
d. ocupă camera vitroasă, anterior de cristalin; e. nici un r ăspuns corect.
29. Camera posterioar ă a globului ocular este plasat ă: a. b. c. d. e.
anterior de cristalin; între iris şi cristalin; intre cristalin şi retină; între iris şi cornee; nici un r ăspuns corect.
30. Ochiul este format din următoarele elemente optice: a. camer ă obscur ă, între cristalin şi retină; b. lentila-cristalinul; c. suprafaţă fotosensibilă, reprezentată de sclerotică; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
23. Irisul este plasat:
31. Tunica internă a globului ocular este reprezentat ă de:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
anterior de cristalin; posterior de cristalin; anterior de pupilă; posterior de corpul vitros; nici un r ăspuns corect.
coroidă; corp ciliar şi iris; retină şi corp vitros; retină; sclerotică, coroidă şi retină.
24. Mediile transparente sunt:
32. Retina este o tunic ă:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
corneea; umoarea apoas ă; cristalinul; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
termosensibil ă; chemosensibil ă; nervoasă; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
25. Cristalinul este:
33. Retina este constituit ă din:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
lentilă biconcav ă; lentilă semitransparentă; plasat între iris şi umoarea apoas ă; lentilă biconvex ă; nici un r ăspuns corect.
10 straturi celulare; 2 straturi celulare; 5 straturi celulare; 6 straturi celulare; 3 straturi celulare.
26. Cristalinul este:
34. Retina cuprinde:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
plasat între iris şi corpul vitros; învelit de cristaloidă; legat de corpul ciliar prin ligamentul vitros; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
27. Cristalinul nu este: a. b. c. d. e.
vascularizat; inervat; acoperit de cristaloidă; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
28. Corpul vitros:
pata oarbă; pata galbenă; cristalinul; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
35. Stratul cel mai profund al retinei este format din: a. b. c. d. e.
celule pigmentare; celule fotosensibile; procesele ciliare; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
a. este acoperit de cristaloidă; b. este un gel transparent; c. este un gel semitransparent; semitransparent; 19
36. Celulele pigmentare din stratul cel mai profund al retinei: a. b. c. d. e.
au rol fotosensibil; au funcţii de protecţie; au funcţii metabolice; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
44. Conurile au rol în: a. b. c. d. e.
perceprea formelor; percepere culorilor; vederea diurnă; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
37. Macula lutea:
45. Pigmentul fotosensibil al celulelor cu conuri este:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
se mai numeşte şi pata oarbă; conţine predominant celule cu conuri; conţine fovea lateralis; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
rodopsina; Iodopsina; umoarea apoas ă; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
38. Pata galbenă conţ ine: ine:
46. Celulele cu bastonaşe sunt mai numeroase:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
mai multe bastonaşe; mai multe conuri; fovea centralis; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
spre pata galbenă; spre periferia retinei; spre fovea centralis; sunt corecte r ăspunsurile a şi c; nici un r ăspuns corect.
39. În fovea centralis se g ăsesc:
47. Bastonaşele asigur ă vederea:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
mai multe bastonaşe; mai multe conuri; numai conuri; numai bastonaşe; nici un r ăspuns corect.
la lumină puternică; la lumină slabă; diurnă; nici un r ăspuns nu este corect; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
40. Celulele fotoreceptoare din structura retinei sunt:
48. Pigmentul fotosensibil al celulelor cu bastonaşe este:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
celulele cu conuri; celulele cu bastonaşe; celulele bipolare; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
rodopsina; iodopsina; umoarea apoas ă; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
41. Retina conţ ine: ine:
49. Procesul de convergenţă se produce:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
celule pigmentare; celule fotosensibile; celule secretorii; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b
la nivelul neuronilor mutipolari; la nivelul neuronilor bipolari; la nivelul celulelor pigmentare; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
42. Celulele cu conuri sunt mai numeroase:
50. Unitatea func ţ ţ ional ional ă retiniană conţ ine: ine:
a. b. c. d. e.
a. un neuron multipolar; b. celule metatalamice; c. celule bipolare convergente la neuronul multipolar; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
în pata galbenă; spre periferia retinei; spre pata oarbă; sunt corecte r ăspunsurile a şi c; nici un r ăspuns corect.
43. În fovea centralis, se g ăsesc exclusiv celule: a. b. c. d. e.
cu conuri; cu bastonaşe; pigmentare; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
51. Primul neuron al c ăii optice este reprezentat de: a. b. c. d. e.
celula bipolar ă; celula multipolar ă; celula fotoreceptoare; celula pigmentar ă; nici un r ăspuns nu este corect. 20
52. Axonii neuronilor bipolari se termină în: a. b. c. d. e.
corpii geniculaţi mediali; corpii geniculaţi laterali; corpii geniculaţi externi; corpii geniculaţi interni; nici un r ăspuns corect.
53. Axonii neuronilor multipolari formeaz ă: a. b. c. d. e.
nervii optici; nervii metatalamici; nervii acustici; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
54. Axonii neuronilor multipolari se incruci şeaz ă în: a. b. c. d. e.
chiasma optică; corpii geniculaţi laterali; metatalamus; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
e. nici un r ăspuns corect
60. Axonii neuronilor multipolari se termină în: a. b. c. d. e.
corpii geniculaţi mediali; corpii geniculaţi laterali; scoar ţa cerebrală; corpii geniculaţi interni; nici un r ăspuns corect.
61. Succesiunea fiziologic ă a transmiterii potenţ ialului ialului de ac ţ ţ iune iune declanşat de stimulul vizual este: ţă a. neuron multipolar, corpi geniculaţi laterali, scoar ţă cerebeloas ă; ţă b. neuron multipolar, metatalamus, scoar ţă cerebrală; c. neuron bipolar, corpi genicula ţi laterali, scoar ţă ţă cerebrală; ţă d. neuron bipolar, neuron multipolar, scoar ţă cerebrală; e. nici un r ăspuns corect.
55. După încruci şarea în chiasma optic ă, axonii neuronilor multipolari formeaz ă:
62. Segmentul central-cortical al analizatorului vizual este plasat:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
nervii optici; tracturile optice; corpii geniculaţi laterali; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
în lobul occipital; în jurul şanţului central; în jurul scizurii calcarine; sunt corecte r ăspunsurile a şi c; toate r ăspunsurile sunt corecte.
56. Chiasma optic ă conţ ine ine axonii neuronilor:
63. Fibrele din corpii geniculaţ i pot ajunge la:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
bipolari din câmpul nazal; multipolari din câmpul nazal; multipolari din câmpul temporal; bipolari din câmpul temporal; chiasma optică nu conţine axoni.
nucleii nervilor cranieni III, IV, VI; coliculii cvadrigemeni cvadrigemeni superiori; SAA; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
57. Tractul optic conţ ine ine fibre:
64. În jurul ariei optice primare se g ăseşte:
a. de la un singur ochi; b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de aceeaşi parte; c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de aceeaşi parte; d. sunt corecte r ăspunsurile b şi c; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
a. b. c. d. e.
58. Nervul optic conţ ine ine fibre: a. de la un singur ochi; b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de aceeaşi parte; c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de aceeaşi parte; d. sunt corecte r ăspunsurile b şi c; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
59. Tractul optic ajunge la: a. b. c. d.
Metatalamus; corpul geniculat medial; aria vizuală primar ă; aria vizuală secundar ă;
metatalamusul;; corpul geniculat lateral chiasma optică; zona de asociaţie auditivă; nici un r ăspuns nu este corect.
65. Reflexul de convergenţă: a. b. c. d. e.
implica ambii ochi; modifică axele optice; suprapune par ţial câmpurile vizuale; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
66. Vederea stereoscopic ă reprezint ă: a. b. c. d. e.
vederea colorată; vederea la întuneric; vederea în relief; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
21
67. Cantitatea de lumină proiectat ă pe retină este regat ă de: a. b. c. d. e.
iris; cristalin; contracţia muşchilor ciliari; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
75. Senzaţ ia ia de culoare este dat ă de: a. excitarea egală a conurilor; b. absorbţia tuturor radiaţiilor luminoase; c. descompunerea inegal ă a substanţelor fotosensibile; d. reflectarea tuturor radiaţiilor luminoase; e. nici un r ăspuns corect.
68. Adaptarea la lumină presupune:
76. În cazul ochiului emetrop:
a. b. c. d. e.
a. avem de a face cu un ochi anormal; b. imaginea obiectelor se realizează pe pata galben ă; c. imaginea se formează înaintea retinei; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
descompunerea descompunerea pigmentului fotosensibil; creşterea concentraţiei de pigmenţi fotosensibil; scăderea cantitativ ă a pigmentului pigmentului fotosensibil; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte r ăspunsurile a şi c.
69. La trecerea la întuneric:
77. În cazul ochiului hipermetrop:
a. se resintetizează pigmentului vizual; b. scade pragul de excitabilitate excitabilitate al celulelor celulelor fotoreceptoare; c. scade cantitatea de pigmentul fotosensibil; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
a. b. c. d. e.
70. La întuneric:
78. Hipermetropia se corecteaz ă cu lentile:
a. creşte cantitatea de pigmen ţi depozitaţi; b. creşte descompunerea pigmentului vizual; c. creşte pragul de excitabilitate al celulelor fotoreceptoare; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
a. b. c. d. e.
71. Acomodarea se realizeaz ă prin:
a. b. c. d. e.
a. variaţia convexităţii feţei posterioara a cristalinului; b. modificarea unghiurilor unghiurilor de refracţie luminoas ă; c. variaţia puterii de refrac ţie a corpului vitros; d. variaţia puterii de refrac ţie a corneei; e. nici un r ăspuns nu este corect.
72. Acomodarea se realizeaz ă prin contrac ţ ţ ia: ia: a. b. c. d. e.
cristalinului; ligamentului ligamentului suspensor al cristalinului; cristalinului; muşchiului ciliar; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
73. Senzaţ ia ia de alb rezult ă prin: a. stimularea inegală a conurilor; b. descompunerea descompunerea uniformă a celor trei substanţe fotosensibile; c. absorbţia tuturor radia ţiilor luminoase; d. nici un r ăspuns corect; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
74. Culorile fundamentale includ culoarea: a. b. c. d. e.
Alb; Negru; Verde; Violet; Galbenă.
axul ochiului este mai lung; imaginea se formează înapoia retinei; corneea este deformată; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns corect.
divergente; convergente; cilindrice; biconvexe; nu se corectează.
79. În cazul ochiului miop: axul ochiului este mai lung; imaginea se formează înapoia retinei; axul ochiului este mai scurt; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns corect.
80. Miopia se corecteaz ă cu lentile: a. b. c. d. e.
divergente; convergente; cilindrice; biconvexe; nu se corectează.
81. Astigmatismul este un viciu al: a. b. c. d. e.
corneei; cristalinului; retinei; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
82. Astigmatismul se corecteaz ă cu lentile: a. b. c. d. e.
Divergente; Convergente; Cilindrice; Biconvexe; nu se corectează.
22
83. Absenţ a pigmentului fotosensibil poart ă numele de:
7. Tunica fibroasă a globului ocular este format ă din:
a. b. c. d. e.
1. 2. 3. 4.
Miopie; Hipermetropie; Daltonism; Astigmatism; Presbitism.
84. În cazul ochiului presbit: a. b. c. d. e.
scade elasticitatea cristalinului; cristalinului; creşte contractilitatea muşchilor ciliari; cresc limitele de acomodare; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
COMPLEMENT MULTIPLU 1. Vederea are un rol esenţ ial ial în: 1. 2. 3. 4.
adaptarea la mediu; orientarea spaţială; menţinerea echilibrului; activităţile nespecifice umane.
2. Vederea are un rol esenţ ial ial în: 1. 2. 3. 4.
activităţile specifice umane; orientarea în spaţiu; menţinerea echilibrului; orientarea în timp.
3. Muşchii extrinseci ai globului ocular se inser ă pe: 1. 2. 3. 4.
tunica fibroasă; retină; coroidă; sclerotică.
4. Nervul oculomotor inerveaz ă, prin fibrele sale somatice, muşchii: 1. 2. 3. 4.
oblic superior; oblic inferior; drept lateral; drept inferior.
5. Globul ocular este format din: 1. 2. 3. 4.
învelişuri; aparat optic; receptor; periostul orbitei.
6. Tunica fibroasă a globului ocular: 1. 2. 3. 4.
se mai numeşte şi coroidă; se mai numeşte şi sclerotică; este str ăbătută anterior de nervul optic; este str ăbătută posterior de nervul optic.
sclerotică anterior; sclerotică posterior; cornee posterior; cornee anterior.
8. Corneea este: 1. 2. 3. 4.
transparentă; str ăbătută de nervul optic; plasată anterior; numită şi sclerotică.
9. Sclerotica este: 1. 2. 3. 4.
fibroasă; neagr ă la exterior; formaţiune conjunctiv ă; transparentă.
10. Tunica vascular ă a globului ocular: 1. 2. 3. 4.
este formată din coroidă; are funcţii trofice; formează camera obscur ă a globului ocular; constituie în partea anterioar ă corneea.
11. Din tunica vascular ă a globului ocular se constituie la partea anterioar ă: 1. 2. 3. 4.
corpul ciliar; sclerotica; irisul; corneea.
12. Corpul ciliar cuprinde fibre musculare dispuse: 1. 2. 3. 4.
circular; oblic; radiar; transversal.
13. Irisul este plasat: 1. 2. 3. 4.
anterior de cristalin; posterior de cristalin; posterior de corpul vitros; în jurul pupilei.
14. Irisul: 1. variază diametrul pupilar; 2. reglează reflex cantitatea de lumin ă proiectată pe coroid ă; 3. reglează reflex cantitatea de lumin ă proiectată pe retină; 4. este plasat posterior de cristalin.
15. Retina: 1. 2. 3. 4.
este tunica nervoasă a globului ocular; realizeaz ă recepţia stimulilor tactili; cuprinde celule fotoreceptoare; fotoreceptoare; este plasată la exteriorul globului ocular.
23
16. Retina:
26. Celulele cu conuri au rol important în:
1. este excitată de radiaţia luminoas ă; 2. este excitată de radiaţia termică; 3. transformă potenţialul de receptor în poten ţial de acţiune; 4. asigur ă memoria vizual ă.
1. 2. 3. 4.
17. Macula lutea:
1. 2. 3. 4.
1. 2. 3. 4.
se mai numeşte şi pata galben ă; conţine fovea lateralis; este plasată pe direcţia axului optic; se mai numeşte şi pata oarbă.
18. Pata galbenă conţ ine: ine: 1. 2. 3. 4.
predominant predominant celule cu conuri; predominant predominant celule cu bastonaşe; fovea centralis; pata oarbă.
19. În structura retinei se întâlnesc: 1. 2. 3. 4.
neuroni multipolari; celule fotosensibile; neuroni bipolari; tracturile optice.
20. Celulele fotosensibile retiniene sunt celule cu: 1. 2. 3. 4.
con; sfer ă; bastonaş; elipsoid.
21. Retina conţ ine: ine: 1. 2. 3. 4.
celule pigmentare; celule fotosensibile; neuroni multipolari; neuroni bipolari.
22. Celulele cu bastonaşe sunt: 1. 2. 3. 4.
mai numeroase spre pata galben ă; mai numeroase spre periferia retinei; mai numeroase în fovea centralis; absente în fovea centralis.
percepera formelor; percepera culorilor; vederea diurnă; vederea nocturnă.
27. Mediile transparente ale globului ocular sunt: corneea; tunica apoasă; cristalinul; conjunctiva.
28. Cristalinul este: 1. 2. 3. 4.
o lentilă biconcav ă; plasat în spatele irisului; plasat între iris şi umoarea apoasă; o lentilă biconvex ă.
29. Cristalinul este: 1. 2. 3. 4.
plasat în spatele irisului; învelit de coroidă; învelit de cristaloidă; acoperit de cornee.
30. Cristalinul este: 1. 2. 3. 4.
nevascularizat; bogat vascularizată; neinervat; bogat inervat.
31. Umoarea apoasă: 1. 2. 3. 4.
este secretată de procesele ciliare; este un lichid opalescent; face parte parte din mediile transparente ale ochiului; ochiului; drenată prin sistemul arterial.
32. Corpul vitros 1. 2. 3. 4.
ocupă camera anterioar ă a globului ocular; este un gel transparent; este un gel semitransparent; semitransparent; ocupă cavitatea posterioar ă a globului ocular.
23. Celulele cu bastonaşe asigur ă vederea:
33. Cavitatea posterioar ă a globului ocular este plasat ă:
1. 2. 3. 4.
1. 2. 3. 4.
la lumină puternic ă; la lumină slabă; vederea diurnă; vederea nocturnă.
între retină şi cristalin; între iris şi cristalin; posterior de cristalin; între iris şi cornee.
24. Celulele bipolare vin in contact cu:
34. Aparatul optic al globului ocular include:
1. 2. 3. 4.
1. camer ă obscur ă; 2. suprafaţă fotosensibilă, reprezentată de celule bipolare din retin ă; 3. medii transparente; 4. medii semiopace.
celulele cu bastonaş; celulele cu con; celulele fotosensibile; celulele multipolare.
25. Celulele cu conuri sunt mai numeroase: 1. 2. 3. 4.
în pata galbenă; spre periferia retinei; spre pata oarbă; în macula lutea. 24
35. Stimularea retinei are la baz ă:
44. În cazul ochiului emetrop:
1. excitarea receptorilor retinieni; 2. transformarea potenţialului de ac ţiune în poten ţial de recepror; 3. scindarea pigmenţilor fotosensibili; 4. acomodarea acomodarea la distanţă.
1. axul optic al ochiului este mai lung; 2. imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clar ă, f ăr ă acomodare; 3. refracţia optică este excesivă; 4. imaginea obiectelor plasate la infinit infinit este clar ă, f ăr ă acomodare.
36. Aparatul optic al globului ocular include: 1. 2. 3. 4.
corneea; mediile transparente; cristalinul; retina.
37. Imaginea format ă pe retină este: 1. 2. 3. 4.
reală; mai mică; r ăsturnată; mai mare.
38. Reflexul de convergenţă presupune: 1. reperarea corectă a obiectelor în spa ţiu; 2. suprapunerea suprapunerea totală a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi; 3. modificarea poziţiei axelor optice; 4. mişcarea neconcomitent neconcomitentă a celor doi ochi.
39. Adaptarea la intensitatea luminii se realizeaz ă prin: 1. 2. 3. 4.
reperarea corectă a obiectelor în spa ţiu; reacţia pupilar ă; modificarea poziţiei axelor optice; adaptarea fotochimică.
40. Acomodarea la distanţă este realizat ă pe seama: 1. 2. 3. 4.
elasticit ăţii corneei; ligamentului ligamentului suspensor al cristalinului; cristalinului; diametrului pupilei; muşchilor corpului ciliar.
41. Adaptarea pentru vederea la distanţă presupune: 1. 2. 3. 4.
aplatizarea cristalinului; tensionarea ligamentului ligamentului suspensor; relaxarea muşchiului ciliar circular; bombarea cristalinului. cristalinului.
42. Vederea obiectelor apropiate presupune: 1. 2. 3. 4.
relaxarea ligamentului ligamentului suspensor; tensionarea ligamentului ligamentului suspensor; relaxarea muşchiului ciliar; bombarea cristalinului. cristalinului.
43. Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce: 1. 2. 3. 4.
în presbiopie; la creşterea elasticităţii cristalinului; cristalinului; la scăderea elasticit ăţii cristalinului; cristalinului; în miopie.
45. În cazul ochiului hipermetrop: 1. distanţa vederii de aproape neclare este mai mare; 2. imaginea clar ă se formează înapoia retinei; 3. axul optic al ochiului ochiului este mai scurt; scurt; 4. corecţia se obţine cu lentile divergente.
46. În cazul ochiului miop: 1. 2. 3. 4.
axul optic al ochiului este mai lung; distanţa maximă a vederii clare este mai mare; imaginea clar ă se formează înapoia retinei; corecţia se obţine cu lentile divergente.
47. Astigmatismul este un viciu de deformare a: 1. 2. 3. 4.
acomodarii; corneei; reflexiei; cristalinului.
48. În astigmatism: 1. 2. 3. 4.
corecţia se face cu lentile cilindrice; se produc deform ări ale retinei; se produc deform ări ale corneei; corecţia se face cu lentile divergente.
49. Daltonismul: 1. determină perturbări în perceperea culorilor; 2. este o maladie ereditar ă; 3. este produs de absenţa totală a pigmenţilor fotosensibili; 4. este produs de absenţa par ţială a pigmenţilor fotosensibili.
50. Absorbţ ia ia luminii la nivelul retinei are loc în: 1. celulele cu bastonaşe; 2. celulele neuronale ale retinei, cu conuri conuri şi bastonaşe; 3. celulele cu conuri; 4. neuronii multipolari din retin ă.
51. Sensibilitatea retinei depinde de: 1. 2. 3. 4.
natura luminii; dimensiunea sursei de lumin ă; zona retiniană luminată; suprafaţa retiniană luminat ă.
52. În procesul de stimulare a retinei, pigmenţ ii ii fotosensibili se descompun în: 1. 2. 3. 4.
opsină; vitamina D; vitamina A; retinol. 25
53. Potenţ ialul ialul retinian de receptor: 1. este rezultatul creşterii permeabilit ăţii membranei celulelor receptoare pentru sodiu; 2. este rezultatul refacerii pigmenţilor fotosensibili; 3. este rezultatul scindării pigmenţilor fotosensibil f otosensibili; i; 4. este rezultatul transformării vitaminei A în retinen.
54. Adaptarea fotochimic ă presupune: 1. 2. 3. 4.
creşterea concentraţiei de pigmenţi vizuali; scăderea cantităţii de pigmen ţi fotosensibili; fotosensibili; scăderea concentra ţiei de vitamină A; descompunerea descompunerea pigmentului vizual.
55. La întuneric: 1. 2. 3. 4.
creşte cantitatea de pigment depozitat; se modifică axele optice ale ochiului; cristalinul se aplatizează; scade pragul de excitabilitate excitabilitate al celulelor celulelor receptoare.
56. Dintre culorile fundamentale fac parte: 1. 2. 3. 4.
alb; verde; negru; roşu.
57. Senzaţ ia ia de culoare este dat ă de: 1. descompunerea ingal ă a substanţelor fotosensibile; 2. absorbţia tuturor radia ţiilor luminoase; 3. excitarea inegală a conurilor; 4. reflectarea tuturor radiaţiilor luminoase.
4. de la neuronii multipolari din câmpul câmpul temporal temporal de partea opusă.
62. Tractul optic ajunge la: 1. 2. 3. 4.
metatalamus; aria vizuală primar ă; corpul geniculat lateral; aria vizuală secundar ă.
63. Segmentul central al analizatorului vizual este localizat: 1. 2. 3. 4.
în lobul occipital; de o parte şi de alta a şanţului central; de o parte şi de alta a scizurii calcarine; în lobul parietal.
64. Din corpii geniculaţ i se desprind colaterale ale c ăii optice c ătre: 1. 2. 3. 4.
măduva cervico-dorsal cervico-dorsal ă; nucleii nervilor cranieni III, IV şi VII; coliculii cvadrigemni superiori; chiasma optică.
ANALIZATORUL ACUSTICOVESTIBULAR
COMPLEMENT SIMPLU
58. Axonii neuronilor multipolari se termină în: 1. 2. 3. 4.
corpii geniculaţi mediali; corpii geniculaţi laterali; scoar ţa cerebrală; metatalamus.
59. Unitatea func ţ ţ ional ional ă retiniană conţ ine: ine: 1. 2. 3. 4.
neuron multipolar; celule fotoreceptoare; celule bipolare; celule metatalamice.
60. Tractul optic conţ ine ine fibre: 1. de la ambii ochi; 2. de la neuronii multipolari din câmpul câmpul nazal nazal de aceea şi parte; 3. de la neuronii multipolari din câmpul câmpul temporal temporal de aceea şi parte; 4. de la neuronii bipolari din câmpul nazal de aceea şi parte.
61. Nervul optic conţ ine ine fibre: 1. de la un singur ochi; 2. de la neuronii multipolari din câmpul câmpul nazal nazal de aceeaşi parte; 3. de la neuronii multipolari din câmpul câmpul temporal temporal de aceeaşi parte;
1. În urechea internă sunt situaţ i receptorii: a. b. c. d. e.
analizatorului analizatorului acustic; analizatorului analizatorului olfactiv; analizatorului analizatorului vestibular; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
2. Ramura cohlear ă a nervului cranian VIII: a. se mai cheamă şi vestibular; b. deserveşte analizatorul kinestezic; c. are plasat pe traiectul său ganglionul spiral Scarpa; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns nu este corect.
3. Nervul vestibulo-cohlear: a. formează perechea VIII de nervi cranieni; b. formează perechea VII de nervi cranieni; c. este format format din unirea nervului cohlear cu cel acustic; d. sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c; e. toate r ăspunsurile sunt corecte.
26
4. Nervul vestibulo-cohlear:
12. Sistemul de oscioare al urechii medii:
a. pătrunde în trunchiul cerebral prin şanţul pontopeduncular; b. pătrunde în trunchiul cerebral prin şanţul bulbopontin; c. formează perechea VII de nervi cranieni; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. nici un r ăspuns corect.
a. b. c. d. e.
5. Urechea externă include: a. b. c. d. e.
pavilionul; cavitatea timpanului; conductul auditiv extern; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
6. Urechea medie este situat ă într-o cavitate a osului: a. b. c. d. e.
temporal; parietal; occipital; sfenoid; etmoid.
7. Urechea medie: a. este tapetată de tegument cu peri şi glande sebacee; b. este situată înt-ro cavitate a osului temporal; c. prezintă membrana timpanic ă spre exterior; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
8. Timpanul reprezint ă: a. b. c. d. e.
peretele exterior al urechii medii; fereastra ovală; fereastra rotundă; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
9. Pe peretele interior al urechii medii se g ăseşte: a. b. c. d. e.
timpanul; fereastra ovală; fereastra lui Eustachio; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c; nici un r ăspuns corect.
10. Trompa lui Eustachio asigur ă: a. b. c. d. e.
comunicarea comunicarea faringelui faringelui cu urechea intern ă; comunicarea faringelui cu urechea medie; egalizarea presiunilor la nivelul nivelul ferestrei rotunde; egalizarea presiunilor la nivelul nivelul ferestrei ferestrei rotunde rotunde comunicarea comunicarea faringelui faringelui cu urechea externă.
11. Lanţ ul ul de oscioare al urechii medii este format, în ordine din: a. b. c. d. e.
ciocan, scăriţă şi nicovală; nicovală, scăriţă şi ciocan; ciocan, nicovală şi scăriţă; timpan, nicovală şi scăriţă; ciocan, nicovală şi timpan.
preia vibraţiile; amplifică vibraţiile; atenuează vibraţiile; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
13. Labirintul osos: a. b. c. d. e.
este săpat în stânca parietalului; parietalului; cuprinde vestibulul; cuprinde cohleea; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
14. În interiorul labirintului osos se g ăseşte: a. b. c. d. e.
labirintul membranos; un sistem de canale membranoase; membranoase; perilimfa; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
15. Labirintul osos este format din: a. b. c. d. e.
vestibul; canale semicirculare; semicirculare; columelă; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
16. Melcul osos se mai numeşte şi: a. b. c. d. e.
cohlee; columelă; utriculă; saculă; cavitatea timpanică.
17. Axul central al melcului osos poart ă numele de: a. b. c. d. e.
cohlee; lama spirală; rampă vestibular ă; columelă; rampă timpanică.
18. Lama spiral ă osoasă se desprinde din: a. b. c. d. e.
cohlee; columelă; canalul cohlear; rampă vestibular ă; rampă timpanică.
19. Canalul spiral al melcului este împăr ţ ţit i t în: a. b. c. d. e.
rampa timpanică; columelă; rampa vestibular ă; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
27
20. Canalul cohlear se mai numeşte şi: a. b. c. d. e.
columelă; rampă timpanică; melc mebranos; melc osos; rampă vestibular ă.
21. Endolimfa este prezent ă în: a. b. c. d. e.
columelă; cavitatea timpanică; labirintul mebranos; melcul osos; urechea externă.
22. Helicotrema este un orificiu plasat în: a. b. c. d. e.
vârful melcului; vestibul; canalul cohlear; rampa timpanică; nici un r ăspuns corect.
23. Labirintul membranos conţ ine: ine: a. b. c. d. e.
utricula; columelă; sacula; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
24. Organul Corti se afl ă pe: a. b. c. d. e.
membrana tectoria; membrana bazilar ă; utriculă; saculă; rampa vestibular ă.
28. Ramura cohlear ă a nervului cranian VII este format ă din prelungirile: a. axonice ale neuronilor din organul Corti; b. dendritice ale neuronilor neuronilor din ganglionul ganglionul spiral Corti; c. axonice ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa; d. dendritice ale neuronilor neuronilor din ganglionul ganglionul vestibular Scarpa; e. nici un r ăspuns nu este corect.
29. Ramura cohlear ă a nervului cranian VII face sinapsă cu deutoneuronul c ăii în: a. b. c. d. e.
nucleii cohleari din bulb; metatalamus; corpii geniculaţi mediali; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
30. Al treilea neuron al c ăii auditive este localizat în: a. b. c. d. e.
bulb; punte metatalamus; corpii geniculaţi laterali; coliculii cvadrigemeni cvadrigemeni superiori.
31. Colaterale ale c ăii acustice se desprind c ătre: a. b. c. d. e.
corpul geniculat lateral; girusul temporal inferior; lobul occipital; nucleul trgemenului; trgemenului; coliculii cvadrigemeni cvadrigemeni inferiori.
25. Cilii auditivi str ăbat:
32. Transmiterea vibraţ iilor iilor auditive până la organul Corti se face prin intermediul:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
membrana otolitică; membrana reticulată; membrana tectoria; membrana bazilar ă; tunelul Corti.
26. Celulele senzoriale auditive primesc la polul apical terminaţ ii: ii: a. axonice ale neuronilor neuronilor din din ganglionul ganglionul spiral spiral Corti; b. dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti; c. axonice ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa; d. dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa; e. nici un r ăspuns nu este corect.
27. Primul neuron al c ăii acustice se afl ă în: a. b. c. d. e.
organul Corti; ganglionul Scarpa; membrana bazilar ă; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
sistemului de oscioare oscioare din urechea internă; membranei ferestrei ovale; timpanului; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
33. Undele sonore sunt captate de: a. b. c. d. e.
pavilionul urechii; lanţul de oscioare din urechea intern ă; timpan; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
34. Membrana bazilar ă oscileaz ă datorit ă oscilaţ iilor: iilor: a. b. c. d. e.
utriculei; timpanului; perilimfei; lanţului de oscioare; oaselor craniului.
28
35. Stimularea celulelor receptoare auditive se produce ca urmare a:
42. Aprecierea direc ţ ţiei i ei sursei sonore se face prin:
a. deformării cililor celulelor auditive la contactul cu mebrana otolitică; b. presiunii membranei tectoria asupra cililor celulelor auditive; c. menţinerii fixe a organului Corti; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
a. b. c. d. e.
36. Stimularea celulelor receptoare auditive determină la nivelul acestora: a. b. c. d. e.
apariţia potenţialelor microfonice de receptor; apariţia potenţialelor microfonice de conducere; ruperea cililor; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
37. Vibraţ iile iile membranei bazilare variaz ă în func ţ ţ ie ie de: a. b. c. d. e.
frecvenţa undelor sonore; direcţia sursei sonore; presiunea perilimfei; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
38. Sunetele cu frecvenţă înalt ă vor determina vibraţ iiii ale membranei bazilare: a. b. c. d. e.
de la baza melcului; la mijlocul distanţei dintre baz ă şi vârf; mai aproape de vârf; în utriculă; în saculă.
39. Sunetele cu frecvenţă joasă vor determina vibraţ iiii ale membranei bazilare: a. b. c. d. e.
de la baza melcului; la mijlocul distanţei dintre baz ă şi vârf; mai aproape de vârf; în utriculă; în saculă.
40. Amplitudinea vibraţ iei iei membranei bazilare: a. este invers propor ţională cu intensitatea b. c. d. e.
stimulului sonor; este direct propor ţională cu intensitatea stimulului sonor; este mai mare la frecvenţe înalte; este mai mare la baza melcului; nici un r ăspuns nu este corect.
41. Localizarea sursei sonore se realizeaz ă datorit ă: a. decalajul în spa ţiu al celor dou ă semnale acustice; b. vibraţiilor membranei bazilare; c. diferenţei în timp a percepţiei sunetelor; d. toate r ăspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
mişcări ale capului; analiza spaţială vizuală; vibraţii ale membranei bazilare; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
43. Pozi ţ ţia i a corpului este controlat ă de: a. b. c. d. e.
analizatorul analizatorul auditiv; analizatorul analizatorul gustativ; analizatorul analizatorul vestibular; analizatorul analizatorul kinestezic; nici un r ăspuns nu este corect.
44. Ramura vestibular ă a nervului cranian VIII: a. b. c. d. e.
se mai cheamă şi cohlear; deserveşte analizatorul kinestezic; are plasat pe traiectul său ganglionul Corti; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
45. Analizatorul vestibular: a. b. c. d. e.
furnizează informaţii asupra pozi ţiei corpului; furnizează informaţii asupra mişcărilor capului; furnizează informaţii asupra accelera ţiei liniare; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi b.
46. Analizatorul vestibular furnizeaz ă informaţ ii ii asupra: a. b. c. d. e.
poziţiei capului; acceler ărilor mişcărilor de rotaţie ale capului; încetinirii mişcărilor de rotaţie ale capului; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
47. Reac ţ ţ iile iile de redresare postural ă implic ă şi analizatorii: a. b. c. d. e.
kinestezic; cutanat; vizual; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
48. Receptorii maculari sunt stimulaţ i: i: a. b. c. d. e.
chimic; fotochimic; sonor; gravitaţional; nici un r ăspuns corect.
49. Receptorii maculari sunt stimulaţ i de c ătre: a. b. c. d. e.
undele sonore; otolite; retinen; stimuli chimici; stimuli electrici.
29
50. Receptorii maculari detecteaz ă:
58. Crestele ampulare sunt structuri ce apar ţ ţ in: in:
a. b. c. d. e.
a. b. c. d. e.
viteza de deplasare; acceleraţia circular ă; acceleraţia liniar ă; sunt corecte r ăspunsurile b şi c; toate r ăspunsurile sunt corecte.
51. Crestele ampulare deservesc: a. b. c. d. e.
viteza de deplasare; echilibrul dinamic; acceleraţia liniar ă; sunt corecte r ăspunsurile b şi c; toate r ăspunsurile sunt corecte.
52. Crestele ampulare sunt stimulate de: a. b. c. d. e.
viteza de deplasare; accelerarea mişcărilor de rotaţie ale capului; încetinirea mişcărilor de rotaţie ale corpului; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile b şi c.
53. Receptorii de la baza canalelor semicirculare detecteaz ă: a. b. c. d. e.
mişcările de accelerare a rotaţiei capului; mişcările de accelerare a rotaţiei corpului; încetinirea mişcărilor de rotaţie ale corpului; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte r ăspunsurile a şi b.
54. Canalele semicirculare membranoase se deschid în: a. b. c. d. e.
saculă; canalul endolimfatic comun; utriculă; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c; toate r ăspunsurile sunt corecte.
55. Receptorii vestibulari sunt situaţ i în: a. b. c. d. e.
labirintul membranos; melcul mebranos; rampa vestibular ă; columelă; urechea medie.
56. Receptorii vestibulari sunt situaţ i în: a. b. c. d. e.
utriculă; saculă; ampulele canalelor semicirculare; semicirculare; toate r ăspunsurile sunt corecte; sunt corecte numai r ăspunsurile a şi c.
57. Celulele receptoare vestibulare sunt conectate cu terminaţ ii: ii: a. axonice ale neuronilor neuronilor din din ganglionul ganglionul spiral spiral Corti; b. dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti; c. axonice ale neuronilor din ganglionul Scarpa; d. dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa; e. nici un r ăspuns nu este corect.
utriculei; saculei; canalelor semicirculare; semicirculare; columelei; melcului membranos.
59. Cilii celulelor receptoare ampulare sunt înglobaţ i în: a. b. c. d. e.
cupulă; membrana reticulată; membrana tectoria Corti; membrana bazilar ă; tunelul Corti.
60. Primul neuron ai ramurii vestibulare a nervului cranian VII se afl ă în: a. b. c. d. e.
ganglionul Corti; ganglionul Scarpa; membrana bazilar ă; ganglionul vestibular Corti; nici un r ăspuns corect.
61. Ramura vestibular ă a nervului cranian VII face sinapsă în: a. b. c. d. e.
nucleul vestibular dorsal din punte; nucleul vestibular din bulb; nucleul vestibular ventral din punte; nucleul vestibular lateral din punte; nucleul vestibular din mezencefal.
62. Colateralele c ăii vestibulare pleac ă spre: a. b. c. d. e.
nucleul roşu; arhicerebel; formaţiunea reticulat ă; toate r ăspunsurile sunt corecte; nici un r ăspuns nu este corect.
63. Proiec ţ ţia ia cortical ă a c ăii vestibulare se face prin intermediul: a. b. c. d. e.
bulbului; punţii; mezencefalului; talamusului; măduvei spinării.
COMPLEMENT MULTIPLU 1. Analizatorul vestibular monitorizeaz ă: 1. 2. 3. 4.
echilibrul static; acceleraţia liniar ă; echilibrul dinamic; frecvenţa sunetelor.
30
2. În urechea internă sunt situaţ i receptorii: 1. 2. 3. 4.
analizatorului analizatorului acustic; analizatorului analizatorului kinestezic; analizatorului analizatorului vestibular; analizatorului analizatorului olfactiv.
3. Nervul acustic: 1. 2. 3. 4.
se mai cheamă şi cohlear; deserveşte analizatorul kinestezic; are plasat pe traiectul său ganglionul spiral Corti; are plasat pe traiectul său ganglionul Scarpa.
4. Nervul vestibular: 1. 2. 3. 4.
deserveşte analizatorul analizatorul vestibular; se mai cheamă şi cohlear; are plasat pe traiectul său ganglionul Scarpa; deserveşte analizatorul acustic.
5. Nervul vestibulo-cohlear:
11. Pe lâng ă analizatorul vestibular redresarea postural ă mai implic ă şi: 1. 2. 3. 4.
analizatorul cutanat; analizatorul analizatorul vizual; analizatorul kinestezic; analizatorul olfactiv.
12. Urechea externă include: 1. 2. 3. 4.
pavilionul; casa timpanului; timpanului; conductul auditiv extern; melcul osos.
13. Urechea medie: 1. 2. 3. 4.
conţine lanţul de oscioare; este săpată în solzul temporalului; prezintă membrana timpanic ă spre exterior; include şi conductul auditiv extern.
14. Spre interior, urechea medie prezint ă:
1. formează perechea VII de nervi cranieni; 2. se mai cheamă şi acustico-vestibular; acustico-vestibular; 3. este format format din unirea nervului auditiv cu cel cohlear; 4. formează perechea VIII de nervi cranieni.
1. 2. 3. 4.
6. Nervul vestibulo-cohlear:
15. Trompa lui Eustachio asigur ă:
1. pătrunde în trunchiul cerebral prin şanţul pontopeduncular; 2. pătrunde în trunchiul cerebral prin şanţul bulbopontin; 3. formează perechea VII de nervi cranieni; 4. formează perechea VIII de nervi cranieni.
1. 2. 3. 4.
7. Prin receptorii săi, urechea umană contribuie la:
1. 2. 3. 4.
1. 2. 3. 4.
recepţia undelor sonore; redresarea posturală; menţinerea echilibrului; orientarea în timp.
8. Urechea umană percepe: 1. 2. 3. 4.
sunete; substanţe volatile; unde sonore; cuante de lumină.
9. Analizatorul vestibular furnizeaz ă informaţ ii ii asupra: 1. 2. 3. 4.
poziţiei corpului în spa ţiu; mişcărilor corpului în spa ţiu; posturii; frecvenţei undelor sonore.
10. Analizatorul vestibular: 1. poate declanşa reacţiile de redresare postural ă; 2. furnizează informaţii asupra rotirii capului; 3. furnizează informaţii asupra poziţiei corpului în spaţiu; 4. furnizează informaţii asupra accelera ţiei liniare.
timpanul; fereastra ovală; fereastra lui Eustachio; fereastra rotundă.
comunicarea comunicarea urechii urechii interne cu nazofaringele; nazofaringele; comunicarea faringelui cu urechea medie; egalizarea presiunilor la nivelul nivelul ferestrei ferestrei rotunde; rotunde; comunicarea comunicarea faringelui faringelui cu camera timpanică.
16. Lanţ ul ul de oscioare al urechii medii include, în ordine: nicovala ciocanul ciocanul nicovala
şi ciocanul; şi nicovala; şi scăriţa; şi scăriţa.
17. La nivelul lanţ ului ului de oscioare al urechii medii: 1. vibraţiile sonore sunt amplificate; 2. vibraţiile sonore sunt transmise membranei ferestrei rotunde; 3. vibraţiile sonore sunt atenuate; 4. vibraţiile sonore sunt blocate.
18. Labirintul osos: 1. 2. 3. 4.
este săpat în stânca parietalului; parietalului; adăposteşte labirintul membranos; este săpat în solzul temporalului; se mai cheamă şi ureche intern ă.
19. În interiorul labirintului osos se g ăseşte: 1. 2. 3. 4.
labirintul membranos; utricula şi sacula; perilimfa; lanţul de oscioare.
31
20. Labirintul osos este format din:
30. Receptorii vestibulari sunt situaţ i în:
1. 2. 3. 4.
1. 2. 3. 4.
vestibul; columelă; canale semicirculare; semicirculare; saculă.
21. Melcul osos: 1. 2. 3. 4.
se mai numeşte şi cohlee; se mai numeşte şi columelă; include utricula şi sacula; este un canal r ăsucit.
22. Melcul osos: 1. 2. 3. 4.
are o formă pătrată; are un ax osos central; are un ax membranos central; se mai numeşte şi cohlee.
23. Columela este: 1. 2. 3. 4.
un ax osos; un ax membranos; axul central al melcului membranos; axul central al melcului osos.
24. Lama spiral ă osoasă vine în contact cu: 1. 2. 3. 4.
cohleea; columela; utricula; membrana bazilar ă.
25. Lumenul canalului spiral al melcului osos este compartimentat în: 1. 2. 3. 4.
rampa timpanică; canalul cohlear; rampa vestibular ă; membrana bazilar ă.
26. Helicotrema este plasat ă: 1. 2. 3. 4.
spre vârful melcului; în utriculă; în saculă; între rampele din canalul spiral.
27. Labirintul membranos conţ ine: ine: 1. 2. 3. 4.
utriculă; canale semicirculare; semicirculare; saculă; helicotremă.
28. Cilii auditivi vin în contact cu: 1. 2. 3. 4.
membrana otolitică; membrana reticulată; membrana bazilar ă; membrana tectoria.
29. Receptorii vestibulari sunt situaţ i în: 1. 2. 3. 4.
labirintul membranos; melcul mebranos; utriculă; columelă.
utriculă; saculă; ampulele canalelor semicirculare; semicirculare; melcul membranos.
31. Celulele receptoare vestibulare primesc la polul bazal terminaţ ii: ii: 1. 2. 3. 4.
axonice; dendritice; ale neuronilor din ganglionul Corti; ale neuronilor din ganglionul Scarpa.
32. Cilii celulelor receptoare vestibulare sunt: 1. 2. 3. 4.
înglobaţi în cupulă; înglobaţi în membrana reticulată; plasaţi la polul apical; plasaţi la polul bazal.
33. Primul neuron al c ăii acustice se afl ă în: 1. 2. 3. 4.
ganglionul ganglionul Corti; ganglionul Scarpa; ganglionul ganglionul spiral; ganglionul vestibular.
34. Nervul cohlear este format din prelungirile: 1. 2. 3. 4.
axonice; dendritice; neuronilor din ganglionul spiral; neuronilor din ganglionul vestibular.
35. Al treilea neuron al c ăii acustice este localizat în: 1. 2. 3. 4.
punte; metatalamus; coliculii superiori; corpii geniculaţi mediali.
36. Nervul vestibular este format din prelungirile: 1. 2. 3. 4.
axonice; dendritice; neuronilor din ganglionul Corti; neuronilor din ganglionul Scarpa.
37. Axonii deutoneuronului c ăii vestibulare pot da colaterale c ătre: 1. 2. 3. 4.
formaţiunea reticulat ă; cerebel; nucleul roşu; nucleii nervilor cranieni.
38. Transmiterea sunetului până la organul Corti se face prin intermediul: 1. 2. 3. 4.
lanţului de oscioare din urechea medie; otolitelor; timpanului; lanţului de oscioare din urechea intern ă.
32
39. Stimularea celulelor auditive se produce ca urmare a: 1. deformării cililor celulelor auditive la contactul cu membrana otolitic ă; 2. deformării cililor celulelor auditive la contactul cu membrana tectoria; 3. înclinării cililor celulelor auditive numai într-o singur ă parte; 4. variaţiile de contact dintre celulele receptoare şi membrana tectoria.
47. Crestele ampulare detecteaz ă: 1. 2. 3. 4.
viteza de deplasare; acceleraţia circular ă de deplasare; acceleraţia liniar ă de deplasare; mişcarea de rotaţie.
40. Presiunea membranei tectoria asupra cililor celulelor auditive determină la nivelul acestora: 1. 2. 3. 4.
o stimulare; repolarizare; apariţia potenţialelor microfonice de receptor; nu induce o depolarizare. depolarizare .
41. Vibraţ iile iile membranei bazilare variaz ă în func ţ ţ ie ie de: 1. 2. 3. 4.
frecvenţa undelor sonore; presiunea perilimfei; intensitatea stimulului; distanţa faţă de nicovală.
42. Localizarea sursei sonore se realizeaz ă prin: 1. diferenta de timp timp în perceperea biauricular ă; 2. decalajul în spa ţiu al celor dou ă semnale acustice; 3. analiza spaţială vizuală; 4. diferenţa de frecvenţă a sunetelor.
43. Analizatorul vestibular informeaz ă creierul asupra: 1. 2. 3. 4.
rotirii capului; accler ărilor liniare; accler ărilor circulare; rotirii corpului.
44. Reglarea echilibrului se face prin contribuţ ia ia analizatorilor: 1. 2. 3. 4.
kinestezic; vestibular; cutanat; vizual.
45. Receptorii maculari deservesc: 1. 2. 3. 4.
localizarea undelor sonore; echilibrul static; percepţia biauricular ă; acceleraţia liniar ă.
46. Receptorii maculari detecteaz ă: 1. 2. 3. 4.
viteza de deplasare; acceleraţia liniar ă de deplasare; acceleraţia circular ă de deplasare; poziţia capului.
33
