Gestica Si Mimica, Determinarea Atitudinii Simulate

GESTICA SI MIMICA, DETERMINAREA ATITUDINI SIMULATE Cuvant inainte

Am ales sa abordez aceasta problematica pentu ca in meseria de politist am identificat o singura mare provocare, anume aflarea adevarului. Fie ca i-am descoperit intre paginile romanelor de gen, ori in pelicule care ii aveau in rolul principal, politistii mi s-au conturat, inca din frageda copilarie, ca fiind oameni bine pregatiti, cu aptitudini si calitati menite sa rezolve mistere, sa aduca in lumina adevaruri. Acesta este si motivul pentru care am ales sa imbratisez meseria asta. Am avut norocul sa fiu crescut de un judiciarist veritabil si iata-ma acum lucrator la “investigatii criminale”. criminale”. Cred ca, ce vreau sa spun e ca am ajuns la vorba tatalui meu: “Munca cu oamenii este cea mai grea. e om trebuie sa stii sa-l !citesti"”. #e spune ca intr-o conversatie de $% minute, un om obisnuit spune & minciuni. 'ar un faptuitor( #untem noi politistii capabili de a determina caracterul simulat al celui care ne vorbeste( Aici nu ma refer la fler. )u fac trimitere la al ce stiu eu catalea simt. 'esi sa recunosc, toate acestea pot ajuta. *mi place sa cred ca performanta de a “citi” pe cinva va ajunge in viitorul apropiat o stiinta. oate nu va fi una de sine statatoare, ci poate una de pro+imitate intre comunicare, comunicare, psiologie psiologie judiciara si criminalistica. criminalistica. Ceva imi spune ca in viitorul apropiat intre randurile lucratorilor de politie se vor numara specialisti in descifrarea comunicarii non-verbale, care vor avea capacitatea de a determina adevarul, de a descoperi ori de cate ori acesta este denaturat si da toate acestea pentru ca politistii sunt gardieni ai libertatii. libertatii. ibertatea este dreptul de a face ce permite legea, opina un ins in legatura cu al carui nume am retinut ca avea o rezonanta franceza. /i bine lurcatorul de politie trebuie sa vegeze la respectarea legii, pentru ca legea reda cadrul in care noi oamenii suntem liberi. iberi sa e+ercitam drepturile ce ne sunt conferite, alaturi de obligatiile firesti, de asemnea reglementate. *ar daca lucrurile vor evolua multilateral, in fiecare domeniu din actul de justitie, nu m-ar mira ca in viitor instantele de judecata sa puna pret pe veridicitatea concluziilor politistului in referire referire la caracterul caracterul simulat al unui subiect subiect intervievat intervievat la interogatoriu. *n mod firesc, camerele de interogatoriu ar trebui dotate la unison cu sistem de inregistrare video. Astfel audierea ar fi imprimata pe suport magnetic si ar putea fi revizualizata ori de cate ori e nevoie. *n fata instantei de judecata, la dosar, ar putea fi depus un proces verbal inceiat cu ocazia vizionarii. roces verbal ca o radiografie, pe timpi de filmare si gesturi 0 reactie ale celui intervievat, care sa fie interpretati in conte+tul discutiei si care sa probeze caracterul subiectului interogat simulat sau nu. rocesul verbal va avea ane+at o copie pe suport magnetic al imaginilor filmate la audiere. #e spune ca orice politist stie sa conduca un interogatoriu, dar doar un politist bun reuseste sa “sparga” un faptuitor. ucrarea aceasta se adreseaza politistilor. Cu e+perienta sau la inceput de drum. Cu totii stim sau presupunem ca stim ce inseamna un interogatoriu. Interogatoriu e atunci atunci cand un politist intra intra in camera cu un presupus rau-facator rau-facator si isi sumetica manicile. Sau atunci cand iese sa aduca cafeaua si face loc colegului sau cu manicile gata sumeticate facand pe politistul rau din good cop – bad one. $

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.

















/i bine nu. *nterogatoriul nu inseamna doar asta. ersonal aleg sa amplasez interogatoriul pe talvegul dintre stiinta si arta. *ata de ce, abordez aceasta tema din perspective celor trei stiinte ale ale caror cunostinte sunt sunt impetuoase in in perspective unui interogatoriu reusit. Comunicarea, siologia judiciara si Criminalistica. #i mai amintesc un motiv pentru alegerea acestui studiu anume faptul ca e+ista voci care sustin teoria ca toate testele poligraf au o problema. roblema falsei pozitivitati. Cum traduc ei asta( rin faptul ca oameni nevinovati pot pica testul doar daca in momentul efectuarii lui resimt emotii de orice fel: manie, teama, e+citatie se+uala, nu doar vinovatie. *n antiteza cumva, fac precizarea ca pe cipurile noastre 1& de musci se combina pentru a produce $%%%% de e+presii e+presii posibile, care vorbesc despre noi, noi, despre starea noastra noastra de spirit, despre ce gandim la un moment dat cu privire la un anumit lucru, cat si despre ce simtim. 'aca invatam toate aceste e+presii... nu mai avem nevoie de poligraf. I.

CAPITOLUL I - COMUNIC DECI EXIST

I.1.Ce este counica!ea"

*n primul an de studentie m-am vazut nevoit sa raspund acestei intrebari. Ca proaspat student al facultatii de #tiinte Administrative si ale Comunicarii am salutat provocarea. /i bine, am gasit atunci atunci ca cel mai potrivit potrivit raspuns este este “Comunicarea e conditia sine 2ua 0 non a coe+istentei”. Astazi am ajuns sa cred ca am fost ciar inspirat cand am dat o astfel de definitie. )u pentru ca ea a fost notata cu zece, ci pentru ca pe zi ce trece constat ca noi oamenii comunicam neincetat cu noi, cu mediul care ne inconjoara. / ca si cum comunicarea ar avea de a face cu viata. Ca si cum aceasta ar insufletii. Comunicarea este primul instrument spiritual al omului in procesul socializarii socializarii sale. Comunicarea a fost definita ca o forma particulara a relatiei de scimb intre doua sau mai multe persoane, intre doua sau mai multe grupuri care are ca elemente esentiale relatia dintre indivizi sau dintre grupuri, scimbul, transmiterea si receptarea de semnificatii, semnificatii, modificarea voita sau nu a comportamentului celor angajati in dialog. Comunicarea umana se ocupa de sensul informatiei verbale, prezentata in forma orala sau scrisa si de cel al informatiei non verbale, reprezentata de paralimbaj, miscarile corpului si folosirea spatiului. )otiunile de limbaj, limbaj, limba, comunicare comunicare au mai multe sensuri, fiind considerate considerate polisemantice. polisemantice. Aceasta se datoreaza faptului ca fiecare notiune prezenta este foarte comple+a, dar si faptului ca fiecare din aceste notiuni - comunicare, limba, limbaj - sunt studiate de mai multe discipline stiintifice 3lingvistica, psiologia, sociologia, semiotica4, care aduc propriile lor perspective de abordare, nu intotdeauna identice sau macar complementare. rincipala problema pe care o presupune studiul notiunii de comunicare este aceea a

















I. #. Cana$e in counica!e

*n ceea ce priveste comunicarea, Canalul reprezinta mijlocul fizic de transmitere a mesajului, numit si 7drumul7 ipotetic sau 7calea7 urmata de mesaj. *n counica!e se folosesc urmatoarele cana$e: - Canale te%no$o&ice: telefoane, casetofoane, computere, video, pager, radio - Canale sc!ise: scrisori, rapoarte, afisiere, memo-uri, formulare, carti, reviste, ziare5 - Canale 'ata-n 'ata: interogatorii, conversatii, interviuri, intalniri, prezentari, cursuri, lecturi. I.( Me)iu$ counica!ii

*l reprezinta mijlocul tenic sau fizic care transforma mesajul in semnal. Mediul in comunicare poate fi o!a$ sau sc!is, in functie de modalitatea de comunicare pe care o folosim5 cand vorbim-ascultam-observam, comunicam in mediul oral, cand scriem-citim, folosim comunicarea in mediul scris. *n cazul unei comunicari, raspunsul receptorului la mesajul transmis ne demonstreaza daca acesta a fost bine inteles, daca s-a facut comunicarea corect. 8eactia respectiva se numeste 'ee)*ac+ si si inc%eie ce!cu$ counica!ii deoarece receptorul, la randul sau, codifica o informatie si o comunica transmitatorului. transmitatorului. utem deci considera ca in procesul comunicarii rolurile se scimba mereu: receptorul devine transmitator si invers. I.  Counica!ea a!a $in&vistica

*n counica!ea a!a$in&vistica, studiile de specialitate disting patru canale principale: $. e+presia fetei, 6. contactul vizual, &. limbajul corpului, 1. distanta fizica rimul canal in comunicarea paralingvistica paralingvistica este expresia fetei, fetei, si s-a demonstrat ca e+presiile faciale traduc fidel starile sufletesti. /+ista sase emotii de baza: fericirea 3bucuria4, tristetea 3supararea4, surpriza, frica 3ingrijorarea4, dezgustul si furia.$

$. 9irenbil, ;era, Antrenamentul ;era, Antrenamentul comunicarii sau arta arta de a ne intelege

















Al doilea canal in comunicarea paralingvistica , reprezentat de contactul vizual este este un canal relevant pentru cunoasterea celuilalt celuilalt si interpretarea gandurilor, afectelor si intentiilor, acesta reflecta in mod pregnant universul intim. $ Avem doua ipostaze ale contactului vizual. rima se refera la evitarea privirii in ocii celuilalt: uitarea in alta parte, care tradeaza lipsa de interes sau dezaprobare, dispret5 lasarea ocilor in jos este semn al vinovatiei. 'ar mai poate insemna si.. apel la memorie. rivirea prelungita in ocii altcuiva are tot doua sensuri: primul poate fi iubire, pretuire, stima, atractie, atractie, sau privirea privirea fi+a poate e+prima e+prima furie, manie, intentii intentii agresive.
















I.  Nive$u!i in counica!e

*n counica!e se gasesc  nive$u!i, si anume: comunicarea intrapersonala, comunicarea interpersonala, comunicarea de grup, comunicarea de masa, comunicarea publica sau mediatica. mediatica. / Counica!ea int!ae!sona$a este comunicarea in si catre sine. Acesta comunicare este un real proces de comunicare, ciar daca emitatorul si receptorul este acelasi, iar codificarea si decodificarea mesajelor nu este absolut necesara. / Counica!ea inte!e!sona$a este cea mai importanta forma de comunicare si cel mai des folosita. /a este baza e+istentei sociale a omului, si nu poate fi evitata- ;iata de familie, relatiile cu prietenii, activitatea profesionala, toate depind de aceasta calitate. Comunicarea interpersonala se refera la comunicarea fata in fata. /ste un tip de comunicare important in relatiile inter-personale, in stabilirea de relatii, legaturi,etc. / Counica!ea )e &!u este tot un tip de comunicare, dar care se deruleaza in colectivitati umane restranse si permite scimburi de idei si emotii, discutii, rezolvari de probleme, aplanare de conflicte, etc. ;alenta in comunicare reprezinta numarul de persoane cu care un individ poate comunica 3la receptare sau la emitere4. 'intr-o perspectiva informationala, grupurile sunt de doua tipuri: grup egalitar si grup ierarizat. *ntr-un grup, ieraria se stabileste pe baza bilantului informational informational al fiecarui individ, individ, bilantul fiind diferenta diferenta dintre influentele influentele pe care le primeste individul si cele pe care le e+ercita acesta. Cand bilantul este egal pentru toti membrii grupului, grupul este egalitar, iar daca bilantul este diferit, grupul este ierarizat. / Counica!ea )e asa presupune un producator institutionalizat de mesaje scrise, vorbite, vizuale sau audiovizuale, care se adreseaza unui public variat si numeros. Acest tip de comunicare nu beneficiaza de un feedbac eficient. / Counica!ea u*$ica sau e)iatica este o forma specializata specializata a comunicarii interumane care are radacinile in retorica antica.
Comunicarea se poate manifesta sub mai multe forme, printre care e+ista comunicare verbala, comunicare scrisa, comunicare orala, comunicare non-verbala, paralimbaj... Comunicarea verbala Counica!ea ve!*a$a se realizeaza prin limbaj, care reprezinta un ritual care se petrece atunci cand cand ne aflam intr-un anumit anumit mediu in care un raspuns conventional conventional este asteptat de la noi. #pre e+emplu, cineva care merge la o nunta va ura 7casa de piatra7, iar

















le foloseste pentru prima data sunt reprimate sever de catre parinti4. lterior, individul invata sa foloseasca cuvintele in functie de mediul in care se afla. /ste un prim pas in directia specializarii limbajului. limbajului. *n timp, in functie de diferitele cunostinte asimilate, persoana poate utiliza tipuri diferite de limbaj, mai redus sau mai inalt specializate. @andirea si limbajul se dezvolta impreuna. Asa cum modul de a gandi al fiecarei persoane este unic, si modul de a vorbi este unic. Aceasta unicitate a limbajului legata de fiecare persoana in parte poate poate fi inglobata sub denumirea de stil verbal. 'e altfel, stilul este un indicator al persoanei in integralitatea sa. Comunicarea scrisa Counica!ea sc!isa poate avea o dominanta intra-personala, dar si una inter personala. *ntr-o comunicare comunicare scrisa se se folosesc de obicei obicei cateva e$eente precum: folosirea frazelor cu o lungime medie 3$=-6% de cuvinte4, a paragrafelor centrate asupra unei singure idei, a cuvintelor intelese cu siguranta de receptor 5 evitarea e+primarii comune, tipica limbajului oral, a cuvintelor inutile, redundante5 alegerea cuvintelor incarcate de afectivitate optima in conte+tul pedagogic creat, a e+presiilor afirmative, toate acestea fiind elemente utile intr-o integrare eficace intre suportul scris si cel oral in cadrul comunicarii didactice. $ Comunicarea scrisa are cateva avantaje. rintre care amintim: $4 durabilitatea in raport cu forma orala a comunicarii5 64 te+tul poate fi vazutDcitit de mai multe persoane5 &4poate fi citit la un moment potrivit si poate fi recitit etc. asii in counica!ea sc!isa sunt similari celor din structurarea unui discurs: e+ista o faza de pregatire 3stabilirea obiectivelor, obiectivelor, a rolului si a audientei - cei care vor citi te+tul - a punctelor-ceie pe care care dorim sa le retina retina acestia din din urma4 si o faza de redactare 3ideile principale sunt dezvoltate dezvoltate urmarind o serie serie de indicatori precum precum : claritate, claritate, credibilitate, credibilitate, concizie, folosind cele trei parti ale unei redactari: introducere, cuprins si inceiere. Counica!ea o!a$a . Cea mai intalnita modalitate de comunicare este comunicarea orala. Counica!ea non verbala o insoteste pe cea verbala, definindu-se definindu-se in relatie cu aceasta intr-un mod aparte, in sensul sprijinului pe care ea il furnizeaza prin elementele de intarire, nuantare si motivare a mesajului. 6 Comunicarea orala reprezinta un instrument prin care avem acces la studiul altor forme si procese de comunicare: comunicare: 7rincipalul mijloc mijloc al comunicarii comunicarii umane este limba limba vorbita, atat in sensul prioritatii istorice, cat si pentru ca este forma de comunicare cea mai frecvent utilizata si care ofera modelul pentru alte forme de comunicare7&. imba are un caracter conventional, se sprijina integral pe acordul implicit si informal al utilizatorilor de a respecta regulile interne ale acesteia privind atat utilizarea, cat si semnificatia.



















2 Ca!acte!istici$e counica!ii o!a$e - counica!ea o!a$a presupune un mesaj 5 mesaj 5 mesajul trebuie sa includa elemente de structura, elemente de actualitate, interes si motivatie pentru ascultator, elemente de feedbac, elemente de legatura intre partile sale principale, claritate si coerenta interna5 - counica!ea o!a$a presupune oferirea unor suporturi multiple de intelegere a acestui mesaj, de concordanta dintre mesajul verbal si cel non verbal, acesta din urma vazut in rolul sau de intarire 5 - counica!ea o!a$a este circulara si permisiva, permisiva , permitand reveniri asupra unor informatii, detalieri care nu au fost prevazute atunci cand a fost conceput mesajul5 comunicarea orala este puternic influentata de situatie si ocazie5 de caracteristicile caracteristicile individuale ale emitatorului 5 - counica!ea o!a$a poseda si atributele necesitatii, aleatoriului aleatoriului si nelimitarii Comunicarea orala are in centrul demersului sau limbajul5 dupa Bbels, limbajul este definit de mai multe atribute, dintre care trei sunt e+trem de importante: claritatea, energia si 7insufletirea7. 2 O*iective$e counica!ii o!a$e sunt: - captarea atentiei si cresterea intelegerii5 - folosirea etimologiilor, clasificarilor, sinonimiilor, comparatiilor, demonstrarea utilitatii. I. 3 4a!ie!e in counica!e

Comunicarea poate fi obstructionata sau doar perturbata de o serie de factori care se interpun intre semnificatia intentionata si cea perceputa. 9areierele in comunicare pot fi deterninate de alterarea oricarei dintre componentele comunicarei 3emitator, mesaj, canal, receptor4, sau de interactiunea lor. Cei mai importanti factori care duc la alterarea sau blocarea comunicarii sunt: /fectele de statut - uneori statutul prea inalt al emitatorului in raport cu receptorul poate cauza o intelegere defectuoasa a mesajului, ceea ce duce la o comunicare ineficienta robleme semantice in comunicarea eficienta - specialistii au tendinta sa foloseasca

















saptamanii. ungimea e+cesiva a canalelor - o retea organizationala complicata complicata duce la o comunicare lenta. I. 3.1 acto!i 'i5ici e!tu!*ato!i ai counica!ii

iluminatul necorespunzator, zgomote parazite, temperaturi e+cesiv de coborateDridicate, coborateDridicate, ticuri, elemente ce distrag atentia telefon, cafea, ceai etc. rincipalele *a!ie!e uane in ca)!u$ unei counica!i e'iciente sunt : - fizice: deficiente verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata intilnirii, etc. - semantice: vocabular, gramatica, sinta+a, conotatii emotionale ale unor cuvinte. - determinate de factori interni: implicare pozitiva5 implicare negativa - frica - diferentele de perceptie - concluzii grabite - lipsa de cunoastere - lipsa de interes 3una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de interes a interlocutorului fata de mesajul emitatorului4. - emotii 3emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii4. - blocajul psiic - tracul -

-

I. 3. # 4$oca6u$ si%ic - *a!ie!a in counica!ea e'icienta

9locajul psiic in comunicare este acel moment de intrerupere cauzat de suprasolicitare 3emotionala, 3emotionala, fizica, intelectuala4 sau soc 5 este un mecanism de aparare datorat unei motivatii negative si care duce la ignorare, refuz, abandon. *n psiologia invatarii, blocajul este fenomenul de inaceptare si rezistenta activa a elevului fata de anumite cerinte sau prezenta stresanta a unor adulti. 9locajul psiic

















- oferirea de solutii este o alta modalitate de a bloca procesul comunicarii, fie direct, prin oferirea de sfaturi sau indirect, prin folosirea intrebarilor intr-un mod agresiv, autoritar sau cu o nota evaluativa5 - recurgerea la ordine este un mesaj care are ca efecte reactii defensive, rezistenta, rezistenta, reactii pasive sau agresive5 agresive5 consecintele consecintele unei astfel de conversatii, in care care se dau ordine, sunt sunt scaderea stimei de sine a persoanei careia ii sunt adresate acele ordine5 - folosirea amenintarilor este o modalitate prin care se transmite mesajul ca daca solutiile propuse nu sunt puse in practica persoana va suporta consecintele consecintele negative 3e+. 3e+. pedeapsa45 moralizarea este o alta maniera neadecvata in comunicare ce include formulari de genul: 7ar trebui7 sau 7ar fi cea mai mare greseala din partea ta sa...75 - evitarea abordarii unor probleme importante5 cea mai frecventa metoda de a scimba cursul conversatiei de la preocuparile celeilalte persoane la propriile preocupari este folosirea tacticii devierii, abaterii - 7mai bine sa vorbim despre ...75 - incercarea de a rezolva problema comunicarii prin impunerea unor argumente logice proprii5 situatiile in in care o persoana incearca in mod repetat repetat sa gaseasca gaseasca solutii logice logice la problemele unei alte alte persoane conduce la frustrare prin ignorarea ignorarea sentimentelor sentimentelor si opiniilor celeilalte persoane. /ste de dorit crearea unor situatii care sa faciliteze antrenarea elevilor in e+ercitii de comunicare, in care sa se puna un accent sporit pe comportamentul civilizat, pe manierele elegante, pe formarea unei culturi interioare si e+terioare in armonie cu cerintele vietii spirituale corespunzatoare societatii pe care o defineste. I. 7. Ce este counica!ea nonve!*a$a

*n literatura de specialitate sunt mentionate nu o singura definitie a comunicarii non verbale ci mai multe si toate sunt acceptate.
















mesaje ce nu sunt e+primate prin ajutorul cuvintelor, dar care totusi pot fi decodificate, putand crea intelesuri. intelesuri. Cat de importanta este comunicarea non-verbala a demonstrat-o Albert Merabian, in anul $IEG. *n urma unui studiu despre comunicarea nonverbala acesta a ajuns la concluzia ca numai =J din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce &HJ este transmis pe cale vocala si ==J prin limbajul corpului. I.7.1 Ca!acte!istici, counica!ea nonve!*a$a

Comunicarea nonverbala este neintentionata, neintentionata, ea ne tradeaza emotiile sau atitudinea ciar daca nu dorim acest lucru, deci trebuie sa fim constienti ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ceea ce afirmam5 - comunicarea nonverbala este alcatuita dintr-un numar de coduri separate pe separate pe care trebuie sa invatam sa le folosim. Anumite coduri non verbale sunt universale, fiind intelese la fel in culturi diferite5 - Abilitatea de comunicare nonverbala creste odata cu varsta, cu e+perienta Cei care comunica bine non verbal, stapanesc in aceeasi masura si codurile non verbale si de obicei sunt acei care reusesc mai bine in societate, construiesc relatii bune cu semenii lor si au un statut social mai bun 5 - Mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizeaza informatii despre problemele personale personale sau de relationarea relationarea la alti indivizi, indivizi, despre care am fi jenati sa discutam. discutam. I.7.# Tiu!i )e counica!e nonve!*a$a

/+ista un tip de counica!e nonve!*a$a numit se5onie!, care se bazeaza la mesajele receptionate cu ajutorul simturilor vazului, auzului, mirosului, tactil si gustativ 5 n alt tip de comunicare nonverbala este si ceea ce se numeste counica!ea nonve!*a$a estetica 3pictura, muzica, dans, imagine, etc4 care are loc prin intermediul diferitelor forme de e+primare artistica si comunica diferite emotii artistice 5 Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea insemnelor 3steaguri, insigne, uniforme,

















motivatiei invatarii 5 cineva care spune o gluma zambeste in timp ce face acest lucru, cineva care anunta o veste trista are o mimica in concordanta cu aceasta5 - comunicarea nonverbala poate, in mod deliberat, sa contrazica anumite aspecte ale comunicarii verbale 5 verbale 5 atunci cand, spre e+emplu, trebuie sa efectuam o critica, un zambet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate sa instaureze o atmosfera pozitiva si rela+anta, rela+anta, care sa faca faca - aparent parado+al parado+al - critica mai eficienta eficienta in urmarirea urmarirea scopurilor acesteia privind scimbari comportamentale la nivelul persoanei mustrate5 - o alta functie a comunicarii non verbale este aceea de a regulariza fluxul comunicational si si de a pondera dinamica proprie comunicarii verbalizate 5 - comunicarea nonverbala repeta sau reactualizeaza intelesul comunicarii verbale, dand posibilitatea receptorului comunicarii sa identifice in timp real un indemn aflat in “spatele7 unei afirmatii. I.7. E$eente coonente in counica!ea nonve!*a$a Limbajul tacerii *n comunicarea nonverbala. prin tacere 3ascultare pasiva4 se poate e+prima intentia de continuare a unei e+puneri, dezvaluirea unor idei, sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin interventie interventie verbala. ? solutie solutie pentru situatia situatia in care nu se stie stie cum sa se interpreteze tacerea poate fi feedbac-ul. Limbajul timpului imbajul timpului este perceput diferit, in functie de societate sau cultura. Ciar si in interiorul aceleiasi culturi, modul cum este perceput timpul poate fi diferit. /+emplu: &% minute petrecute cu cineva care nu-ti este pe plac poate fi considerat ca 7pierdere de vreme7 iar cu cineva drag poate fi considerat 7o vesnicie7.


















Limbajul corpului Miscarile corpului, numite si 7limbajul corpului7, pot avea uneori sens simbolic si in acest caz participa la comunicarea nonverbala. ostura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. merii lasati sau capul plecat indica timiditate, deprimare, amaraciune, sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate, capul sus si umerii drepti transmit multumirea si ciar superioritatea. *ntr-o discutie aplecarea spre interlocutor poate insemna interes, atentie 8etragerea corpului, dimpotriva sugereaza respingere. *ncrucisarea *ncrucisarea bratelor la piept semnifica incidere in sine fata de interlocutor sau subiectul discutat. Miscarile capului au anumite semnificatii in comunicarea nonverbala 'atul din cap inseamna aprobare sau descurajare /+presiile fetei sunt cele mai usor de observat. Fiecare parte a fetei noastre comunica. Fata e+prima reactia persoanei in cauza la tot ce se spune: surpriza, dezacord, neintelegere, dezamagire, suparare, durere, interes, dezinteres, etc. Aceste miscari sunt aproape imposibil de controlat. /+presiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte miscari ale corpului sau cu mesajele verbale. /+presia fetei poate fi sincera sau simulata si de aceea uneori este ciar greu de descifrat. Kambetul este un gest foarte comple+, capabil sa e+prime o gama larga de stari, de la placere, bucurie, satisfactie, satisfactie, la la promisiune, cinism, cinism, jena. *nterpretarea *nterpretarea sensului zambetului zambetului



















I.7.0 Gestica in counica!ea nonve!*a$a

Alte miscari ale partilor corpului 3maini, brate, picioare4, grupate sub denumirea de 7gestica7, reprezinta mijloace frecvent folosite in comunicarea nonverbala. - counica!ea )e in'o!atii - pentru a intari sensul cuvintelor sau a le inlocui complet 5 - counica!ea )e eotii 5 - sustine!ea vo!*i!ii - pentru a sublinia intelesul cuvintelor, cuvintelor, a indica diverse persoane sau obiecte , a ilustra forme sau marimi 5 - e8!ia!ea unei !e$atii - 7copierea7 in oglinda a gesticii celeilalte persoane *nterpretarea unor gesturi: #trangerea pumnilor denota ostilitate si manie sau, solidaritate, stres, iar bratele descise - sinceritate, acceptare. Capul sprijinit in palma-plictiseala, dar palma 3degetele4 pe obraz, dimpotriva denota interes e+trem. Mainile tinute la spate- superioritate sau incercare de autocontrol. Atentie insa si la diferentele culturale. 'e e+emplu, e+emplu, prin miscarea capului de sus in jos spunem 7da7, in timp ce oamenii din #ri ana redau acelasi lucru prin miscarea capului de la dreapta la stanga. @estul de aratare cu degetul este considerat nepoliticos la noi, insulta in <ailanda si absolut neutru, de indicare, in #A. tilizarea gesticulatiei gesticulatiei e+cesive este considerata nepoliticoasa nepoliticoasa in multe tari, ciar si la noi, dar gesturile mainilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor. Modul in care americanii isi incruciseaza picioarele 3rela+at, miscari largi, fara nici o



















I.7.7 Asectu$ 'i5ic in counica!ea nonve!*a$a.

Mesaje non verbale sunt transmise si prin intermediul imbracamintei si imbracamintei si accesoriilor pe care le purtam 3bijuterii, 3bijuterii, cravate, ocelari4, prin maciaj, maciaj, coafuraD freza, freza, etc. #e afirma ca 7 aina face pe om7 si intr-adevar stim ca oamenii bine imbracati dau impresia de succes, putere, educatie, bani, etc. *mbracamintea poate accentua frumusetea fizica, naturala, reprezinta un simbol cultural 3barbatii intotdeauna poarta pantaloni4 sau subliniaza o traditie 3ilt-ul scotian sau sari-ul indian4. Felul in care ne imbracam ofera si informatii personale. ? femeie imbracata provocator poate e+prima e+prima disponibilitate, disponibilitate, sfidarea regulilor sociale pe cand o femeie imbracata decent confera seriozitate, incredere si are posibilitati mai mari de promovare in piata muncii sau in functii de raspundere raspundere )u trebuie sa fiti fiti eleganti in orice orice situatie, trebuie trebuie insa sa aveti o tinuta adecvata oricarei situatii I.7.: Satiu$ e!sona$ si te!ito!iu$ in counica!ea nonve!*a$a

*n general oamenilor le place sa aiba un spatiu propriu, cat de mic, pe care sa-l aranjeze conform dorintelor proprii. #patiul imprumuta ceva din personalitatea omului si transmite mesaje non verbale despre ocupant. #patiul personal poate fi definit ca fiind distanta de la care e+ista disponibilitatea contactului cu ceilalti *n domeniul comunicarii non verbale e+ista distantele diferite de comunicare functie



















I.7.1; Atin&e!ea in counica!ea counica!ea nonve!*a$a nonve!*a$a

Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai veci coduri ale comunicarii non verbale. /a e+prima emotii sau sentimente diferite, de la sentimente calde: iubire, simpatie, incurajare, pana la agresiune fizica. nii oameni evita orice atingere. Forta si tipul de atingere depinde in mare masura de varsta, statut, relatie si cultura. @radul de atingere difera de la o cultura la alta. a japonezi, inclinarea capului inlocuieste datul mainii ca salut, in timp ce la escimosi acest salut se e+prima cu o lovitura usoara pe umar I.7.11 Tee!atu!a, $uina si cu$oa!ea

Aceste elemente ale mediului, natural sau ambiant influenteaza modul in care oamenii comunica fara a constitui insa coduri non-verbale. *luminarea corespunzatoare corespunzatoare a unui spatiu contribuie la o buna ascultare iar anumite culori au efect stimulativ asupra atentiei umina si culoarea pot determina anumite stari si dispozitii fizice. 'e asemenea, temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna comunicare.$ Culorile afecteaza comunicarea sub urmatorul aspect: culorile calde 3galben, portocaliu, rosu4 stimuleaza stimuleaza comunicarea, comunicarea, in timp ce culorile culorile reci 3albastru, 3albastru, verde, gri4 iniba comunicarea5 monotonia , precum si varietatea e+cesiva de culoare, iniba si distrag atentia



















Io!tanta counica!ii nonve!*a$e a fost demonstrata in $IEG de catre Albert Merabian. *n urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai =J din mesaj este transmis prin comunicare verbala, in timp ce &HJ este transmis pe cale vocala si ==J prin limbajul corpului.

Mesajele comunicarii nonverbale sunt transmise prin iica , !ivi!e, &estica si prin e$eente$e )e a!a$i*a6 . A< Miica. Miica reprezinta modul in care trasaturile fetei redau trairile unei persoane. *n timpul unui discurs, pentru a ajuta la castigarea increderii publicului, mimica nu trebuie sa intre in contradictie cu cele spuse.

;orbitorii e+perimentati pot folosi anumite trucuri care sa ii ajute in convingerea auditoriului. 'e e+emplu, fara a spune in cuvinte ca sunt impotriva unei idei, acestia o sustin zambind ironic, creand o reactie de opozitie fata de ceea ce spun. =a*etu$ este un element care ajuta vorbitorul sa atraga bunavointa publicului, deoarece transmite prietenie, apropiere si siguranta de sine. 'in acest motiv este recomandabil ca in introducerea discursului vorbitorul sa zambeasca. zambeasca.





















C< Gestica si ostu!a Lisa &estu!i$o! face discursul sa piarda din dinamism si sa devina plictisitor. e de alta parte, uti$i5a!ea e8cesiva a acestora induce publicului o stare de agitatie, rezultatul fiind obosirea audientei. n alt obiectiv pentru vorbitor este ca gesturile facute in timpul unui discurs sa atraga atentia asupra celor spuse fara a deranja publicul. Evita!ea &estu!i$o! a&!esive 3mainile tinute in solduri, indreptarea degetului aratator catre auditor4, nervoase 3pocnitul din degete4 sau a celor care denota indecizie sau nesiguranta 3jocul cu diferite obiecte, trecerea mainii prin par, sau aranjarea aranjarea parului4 face mai mai sigura obtinerea unui unui rezultat pozitiv. pozitiv. Postu!a ferma, dar nu rigida, a vorbitorului ofera un plus de siguranta celor spuse.





















E < I*unata!i!ea $i*a6u$ui non-ve!*a$ entru cresterea capacitatilor de comunicare nonverbala e+ista cateva modalitati simple: 8epetitia in fata oglinzii este cea mai simpla metoda, cel care e+erseaza in acest mod fiind atent la felul in care limbajul nonverbal transmite mesajul dorit5 8epetitia in fata unui grup se poate apela la un grup de prieteni care, pe baza unor criterii prestabilite, sa dea un feed-bac5 8epetitia in fata camerei video este cea mai buna metoda, deoarece vorbitorul isi poate analiza singur singur discursul putand urmari urmari si evolutia sa in timp. rin e+ercitiu se poate ajunge la performanta ca politistul sa isi poata controla atitudinea din timpul interogatoriului, astfel incat sa se grefeze perfect pe situatie si, in functie de subiectul interogat, de calitatea acestuia, de gravitatea faptelor, respective





















II.1. Psi%o$o&ia inte!o&ato!iu$ui - c%estiona!ii II.1.1.

Dec$a!atii$e 'a$se intentionate si neintentionate

'ecl 'eclara aratii tiile le minci mincinoa noase se intent intentio ionat natee pot fi de cele cele mai mai multe multe ori depis depistat tatee si corec tate prin inves tigat ii ama nunt ite s i tac tici inte ligen te. 8ecu 8ecuno noas aste tere reaa decl declar arat ator or mincinoase neintentionate 3una dintre cele mai des intalnite suse de greseli4 este posibila doar daca ancetatorul separa evenimentele 3faptele4 de perceperea continutului obiectiv pana la redare si daca ia in considerare sursele de erori care se pot manifesta in cadrul acestui proces. ?rice ?rice fapta 3intamplare4 3intamplare4 obiectiva obiectiva espe perceputa, perceputa, constie constienti ntizata zata,, stocata stocata in memorie memorie si eventual eventual reprodusa. reprodusa. erceperea erceperea se realizeaza realizeaza prin intermediul intermediul celor cinci organe de simt iar sitimulii sut trimisi mai departe la creier prin internediul traseelor nervoase.





















Meo!ia contine suma perceptiilor stocate. 'aca se impune stocarea pe termen lung a unor informatii 3stocare pe termen lung4, trebuie puse in functiune memoria pe termen ultrascurt si pe termen scurt. Memoria pe termen ultrascurt inmagazineaza inmagazineaza toate impulsurile de cca. $%-6% sec. generate prin perceptia perceptia realizata realizata cu organele organele de simt. simt. 'in moment ce nu e+ista nici un fel de alta atentie, atentie, informatia este respinsa. *nformatiile care au trecut prin filtrul memoriei ultrascurte raman cca. $%-6% min. *n memoria scurta. 'aca in acest rastimp nu se ivesc informatii infor matii mai puternice puternice care sa sa ajunga ajunga la memorie, urmeaza preluarea datelor deja e+istente de catre memoria pe termen lung. 'e egula, se poate intodeauna apela la continutul memoriei pe termen lung. /+ista totusi trairi )stress teama socuri etc.+ care pot duce la un blocaj al memoriei. E8e$u> 9locaj in privinta furnizarii de informatii dupa un accident de circulatie. ? persoana





















II.1.#. Su!se )e e!o!i $a )eo5itii

'epozitiile sunt supuse unui sir intreg de erori neintentionate. Dua @e$$i&, )eo5itia &!esita este o !e&u$a. *ndivi *ndividua duali litat tatea ea celui celui care care depun depunee martu marturie rie in cadrul cadrul intero interogat gatori oriulu uluii si la simulare genereaza abaterN de la adevarul obiectiv. *deile prec precon once cepu pute te si si punc puncte tele le de vedere influentate prin discutiile purtate cu altii modifica paleta elementelor pe care persoana cestionata si le-ar putea pute a aduce aduc e aminte amin te in legatura legat ura cu fapta. fapt a. ericolul eric olul sugestionarii ceior care depun marturie in cazurile de senzatie este deosebit mare )presa <;, etc.+. Ciar daca e+ista mai multe declaratii care coincid, faptul in sine ofera doar o gara garant ntie ie cond condit itio iona nata ta cu priv privir iree la incr incred eder erea ea care care se poat poatee avea avea in ele ele )conditiile asemanatoare provoaca aceiasi stimuli+.























E!o!i )e !e)a!e In )oeniu$ &an)i!ii - eo!iei ?a)uce!ii ainte<> - #incope formale de gandire )lentoare in gandire ganduri care zboara+























persoana persoana )comport )comportamen amentul tul la alte interogatorii date culese de la lucratorii de politie care au avut de a face cu persoana persoana in in cauza cauza etc.+. etc.+. Moentu$ inte!o&ato!iu$ui-c%estiona!ii P!inciiu>























nici prea mare 3ar fi afectata in sens negativ apropjerea dintre cei doi, respectiv contactul de discutie nu ar mai fi eel potrivit4. Fata Fata spre spre fere fereas astr traa sau sau surs sursaa de lurn lurnjn jnaa )o mai mai buna buna obse observ rvar aree a rea reactii ctiilo lorr psihosomati psihosomatice+ ce+























II.(.#. acto!ii acto!ii $e&ati $e&ati )e e e!sona$i !sona$itate tate /nergia de a rezista defineste calitatea fizica de a da randament in conditii de rezistenta la interogatorii lungi.























E8e$u> =-ati gandit ca o sa primiti citatia8 =-a surprins reactia noastra rapida84 -

















































































































































































































































































































































































































































































































#ociologele americane >oan Barvez si Cntia Pat au ajuns la o concluzie vorbind despre Lcomple+ul impostorului”. *n opinia lor, sprijinita pe studii specializate, specializate, cu cit un om accede la o pozitie mai importanta in ieraria sociala, cu atit este mai angoasat, considerind ca ocupa un post pe care nu il merita . ?mul se supraestimeaza si isi lucreaza promovarea sociala, minciuna de supraevaluare permitind oricui sa fie Lcineva”. *ndividul se confrunta pur si simplu cu situatii in care, pentru a iesi basma curata, alege, din tot arsenalul mijloacelor de care dispune, sa se supraevolueze. H Minci Minciuna una )e incu incuvii viin nța!e Minciuna de incuviin incuviințare este o minciuna minciuna sociala ce consta in a nu-ti contrazice contrazice interlocutorul niciodata de teama ca relatiile cu ceilalti sa nu fie perturbate din aceasta cauza. Minciuna de incuviin incuviințare risca sa apara apara de fiecare data data cind stabilitatea stabilitatea situatiei situatiei este preferabila modificarii modificarii sale, in numele numele unor motive personale. personale. #e considera a fi o minciuna din lasitate si un simptom al ipocriziei. H Minciuna !in oisiune Minciuna prin omisiune se numara printre minciunile aparent lipsite de importanta care antreneaza individul in falsificarea realitatii prin faptul ca nu o e+pune in mod e+austiv. n e+emplul poate fi situatia cind cineva recunoaste ca s-a intors tirziu seara trecuta acasa, dar evita sa spuna cu cine a fost.

9.#. Detecta!ea inciuni$o! 'etectarea minciunilor in procesul procesul de comunicare comunicare nu este este atat de ușoara precum ar ar parea la prima vedere. vedere. ?X#ullivan a efectuat efectuat un e+periment e+periment pe 6%.%%% de oameni pentru a testa capacitatea lor de a detecta minciunile, minciunile, si doar =% dintre ei au acumulat un punctaj suficient de mare pentru a putea fi numiti adevarati !ie adevarati !ie >etector >etector -i. -i. ?X#ullivan considera ca unul din principalele motive ar putea fi faptul ca e+ista foarte multa dezinformare in jur despre modul in care pot fi detectate minciunile. Aldert ;rij si colegii colegii sai, ofera indica indicații cu privire la semnalele semnalele nonverbale nonverbale care ajuta sau sau nu la detectarea minciunii. Astfel cateva mituri in detectarea minciunii sunt: $. 3amenii se aita si pri&esc in alta parte cand mint . Acest lucru scrie in multe manuale si carti din din domeniul nonverbalu nonverbalului, lui, ciar daca daca este o pista greș ita in detectarea detectarea minciunii. minciunii. clasice de dectare dectare a minciunii, minciunii, precum precum tremurul tremurul &ocii, &orbitul &orbitul cu intreruperi intreruperi,, 6. Semnele clasice dilatarea pupilei, ner&o'itate etc .. Aceste semnale ar putea fi valabile la copii mici, care inca nu conștientizeaza tientizeaza ca limbajul limbajul nonverbal nonverbal ii tradeaza tradeaza atunci atunci cand mint. mint. *n general un om matur este foarte sigur pe sine atunci cand minte. detecte'i minciuna minciuna la persoanele persoanele cu care care e ști in rela ț ii apropiate# apropiate# Acest &. 4ste mai ușor sa detecte'i lucru nu este intotdeauna valabil, caci cac i noi ne-am deprins sa avem inceredere in prieteni si in

















semne semne cand noi noi suntem suntem cei care min mințim 0 dar asta asta nu este este așa. Cercetari Cercetarile le psiolog psiologice, ice, ne ne dezvaluie alte criterii criterii care trebuie trebuie luate in considera considerație in detectare detectare minciunii: $. rinci rincipal palaa ceie ceie const constaa in )i'e!ente$e in)ivi)ua$e. Comportamentul unor oameni arata de la natura onest pe cand al altora, dimpotriva, pare intotdeauan ca ascunde ceva. Acest lucru nu iti va spune care dintre ei minte. ersoanele introverte sau social nervoase, nervoase, au au tendin tendința de a privi si si a se comporta comporta ca si cum cum ar min minți atunci atunci cand cand defapt defapt nu mint. mint. Modul cel mai mai bun pentru pentru a nu da greș este sa facem facem compara comparații. /ste /ste posibil posibil sa depistam declara declarațiile false atunci atunci cand ele sunt comparate comparate cu cele cele care suntem siguri ca sunt adevarate. 6. Mic!o-e8!esii$e. n bun detector de minciuni va putea surprinde si cele mai fine miscari faciale care scot la iveala o minciuna. /ste insa destul de problematica depistarea acestor e+presii intrucat ele se manifesta la nivel “micro”. $uctu tua ații$e ii$e voca$ voca$ee ar putea fi o evident evidentaa a minciunii. minciunii. neori neori este este destul destul de ușor sa &. $uc detectez detectezii afirmațiile false false prin interme intermediul diul vocii. vocii. ?cii ?cii sunt conside considera rați a fi relativ ușor de controlat controlat si ar fi mai mai bine bine daca daca nu le-am le-am acorda acorda atenție. 1. Am putea putea detecta detecta mai ușor o minciuna minciuna daca daca ne-am baza baza pe intuiție. *mplicita sau in mare parte parte incon inconștienta, tienta, intuiția poate fi mai eficienta eficienta procesele procesele conștiente tiente si si direct directee de analiza. =. Minciuna in sine sine este este un lucru greu. Actul Actul de a minti minti poate poate e+ercita e+ercita presiuni cognitive inalte asupra individului care minte. Astfel e8e!cita!ea unei !esiuni ai a!i asupra unui presupus mincinos, mincinos, poate ajuta in detectarea detectarea adevarului adevaruluiU$V U$V.. $.

Articol preluat preluat si tradus de pe ttp:DDQQQ.spring.org.u ttp:DDQQQ.spring.org.uD D

9.(. Mo)a$itati )e i)enti'ica!e a inciuni$o!

*n cazul in care nu sunteti siguri daca interlocutorul 'vs spune adevarul, Fo+)eQs propune G metode pentru a identifica identifica acest acest lucru : $. Atentie $a cu inte!$ocuto!u$ tau isi ainteste une$e $uc!u!i Mincinosii nu uita

niciodata ceea ce au de spus, dar ei se pot da de gol prin declaratii contradictorii. /i sunt deasemena predispusi sa scimbe cit mai repede subiectul. ? alta subtilitate este faptul ca cel care minte, are intotdeauna raspunsul gata pregatit si isi “aminteste” cu e+actitate ciar si cele mai neinsemnate detalii. ? persoana care spune adevarul nu va acorda niciodata atentie detaliilor 3de e+: in ce era imbracat, cum era timpul afara etc.4 si ii va lua ceva timp sa si le aminteasca. 6. Atentie $a $i*a6u$ nonve!*a$ Cei care mint simt totdeauna nevoia sa se joace cu o suvita de par, sa se scarpine la nas, sau sa isi roteasca ocii in diferite parti 3de obicei in partea dreapta4. 'easemena, 'easemena, mincinosilor mincinosilor le vina greu sa ingita sau pot clatina capul dupa dupa ce o asertiune falsa a fost spusa. 'upa ce subiectul in sfirsit a fost scimbat, veti observa ca

















nu ai incredere in ei. 'easemenea ei vor incepe a vorbi mult, simtind nevoia sa ofere e+plicatii. 1. Atentie $a ic!oe8!esii Mincinosii nu pot sa isi controleze microe+presiile. Mintind, ei pot manifesta clipiri nervoase a pleoapelor. Mina va incerca in permanenta sa atinga fata, indeosebi, atunci cind se simt vinovati sau an+iosi, ei au tendinta sa-si atinga gura. *n principiu, ei o duc bine la capitlul zimbete false. =. Atentie $a J nasu$ $ui Pinoc%io K #pecialistii sustin ca atunci cind individul spune o minciuna, creste ritmul cardiac, respectiv inima pompeaza mai mult singe iar singele suplimetar se aduna la nas. Acesta, la rindul sau va deveni mai dilatat cu apro+imativ un milimetru. 'easemenea, 'easemenea, mincinosii tind sa-si atinga virful nasului atunci cind se simt cu musca pe caciula. E. Atentie $a oc%i  n individ care minte, nu poate sa-si fi+eze privirea intr-un singur loc, el va privi permanent in jurul sau, cu precadere in partea dreapta. 'aca o persoana spune adevarul va privi mai mult in partea stinga, intrucit emisfera stinga este responsabila de informatioa stocata in memorie iar emisfera dreapta tine mai mult de creativitate, improvizatie etc... G. Atentie $a tonu$ vocii  Cu cit miza este mai mare, cu atit mai mult cel care minte se teme sa nu fie prins. 8ata discursului poate fi diversa, de la cuvinte rostite repede si pe un ton inalt la pauze de genul “mm”, “a” etc.. Adesea un mincinos poate aparea pompos si monoton, repetind acelas raspuns de mai multe ori ciar daca nu i-i ceri acest lucru.

entru a determina caracterul simulate al persoanelor trebuie sa avem in vedere intreg tabloul. ?mul ca intreg si mai ales conte+tual in care este purtata discutia, incarcatura psiica a momentului, mediul in care se e+prima subiectul supus observatiei. *ncepand cu clasica miscare a unui umar 3 miscarea sus-jos4 in timpul rostirii unei fraze inseamna “nu sunt deloc convins de ceea ce spun”
















contactul vizual cu tine. Cu ocazia formularii unui raspuns mincinos, acesta va mentine contactul vizual. 'e ce( entru ca de cele mai multe ori oamenii intensifica contactul visual atunci cand mint pentru ca au nevoie sa vada ca sunt crezuti , ca minciuna lor “a prins”. Cand aveti de a face cu un raspuns in forma unei insiruiri cum ar fi cea de activitati pe care subiectul sustine ca le-a desfasurat in seara critica pentru a verifica veridicitatea afirmatiilor sale, rugati-l sa repete raspunsul amintind ceea ce sustine ca a facut la data respective, dar in ordine inverse. )iciun mincinos nu isi invata minciuna invers. ;eti constata ca nu e in stare sa redea in ordine e+act inverse activitatile activitatile pe care sustine ca le-a desfasurat la data critica. a scoala am invatat ca este politicos sa raspunzi unei intrebari reluand parte din intrebare la alcatuirea rasounsului. a interogatoriu daca iti intrebi subiectul “Ai mai mers acasa la doamna *on(” *ar el raspunde “)u, nu am mai mers acasa la doamna *on” e semn ca minte si vrea sa intareasca minciuna. 'intre miscarile tipice mincinosilor mai amintesc aici frecatul nasului cu mana. 9arbatii au un tesut erectile la nas care da o senzatie de mancarime in partea narilor ori de cate ori barbatii incearca sa ascunda ceva5 8idicarea gurii dupa afirmatie, clasica scapare gestuala care se traduce prin faptul ca subiectul nu crede nimic din ceea ce doar ce as pus. oate fi insotita si de inciderea ocilor sau lasarea privirii in jos. 'e asemenea, articularea raspunsului cu privirea incruntata fie si numai pentru o secunda, pentru ca dupa afirmatie, consecutive ei, subiectul sa duca mana la ceafa sau in spatele urecii este un alt semn gestual care tradeaza minciuna. 8etragerea gestuala. Cand oamenii pasesc inapoi dup ace fac o afirmatie inseamna ca nu cred o vorba din ceea ce au spus. @estul poate fi insotit si de incrucisarea bratelor in semn de aparare, incidere. Am botezat acest gest “retragerea stutului”. 9I. IN LOC DE CONCLU=II

Atunci cand oamenii incearca in mod deliberat sa-si ascunda emotiile lor sau inconstient sa reprime emotiile lor, pret de $D$= - $ D 6= dintr-o secunda apare o e+presie faciala, adesea invizibila pentru aproape toata lumea. )umai o buna pregatire in domeniu poate sa duca la formarea formarea unor aptitudini capabile sa determine determine starile starile emotionale ale persoanelor doar urmarindu-le urmarindu-le comportamentul, comportamentul, reactiile si micromiscarile. micromiscarile. 'e cele mai multe ori oamenii incearca sa isi ascunda emotiile. /i reusesc doar o infranare a lor, nu insa fara a scita fie si pentru fractiune de secunda gesturi care sa spuna totul, sa-i dea de gol.
















ca tot, iar pe de alta parte, in comple+itatea structurarii aritecturii aritecturii sale interne. /motia propriu 0 zisa, sentimentele actualizate actualizate 3e+primate4, pe langa componenta trairii, care este centrala, includ in structura lor si alte doua verigi importante: modificari fizico0vegetative si manifestari comportamentale #ub impulsul emotiilor 3procesul emotional4 tabloul manifestarilor comportamentale este accesibil observatiei directe si anume: gesturi, miscari 3ale corpului, capului, si membrelor4, e+presii faciale motorii 3tensiune, crispare, incruntare, ras, zambet4, tremuraturi, reactii verbale 3interjectii,interogatii, constatari, resemnari, indemnuri etc.4. /+presia faciala pare a fi cea mai elocventa pentru ancetatorul penal. 'e e+emplu mania sau bucuria se pot citi de pe fata. #istemul nervos central este responsabil pentru controlul muscilor faciali, determinand incruntari, grimase, rela+ari, tremur. Coloritul epidermei formeaza si el un indiciu imediat al emotiei 3,,alb ca varul” in caz de vasoconstrictie periferica, periferica, ,,rosu ca para” in caz de vasodilatatie periferica4. periferica4. /+presia vocala traduce si ea 0 prin variatii de tonalitate, timbru, intensitate, infle+iuni, accent, pauze, disfonii 0 anumite stari emotionale 3de e+emplu se ridica vocea la manie, se ofteaza in stari de durere, apare tremurul vocal in stari de frica, manie etc.4 Asadar, e+teriorizarea proceselor afective se realizeaza prin intermediul unor semne e+terioare, care se numesc e+presii emotionale. *n meseria de politist, in goana pentru aflarea adevarului ai de a face cu oameni. #i pentru politisti in secolul secolul nostru timpul timpul tinde a se comprima. comprima. ;olumul dosarelor dosarelor este in continua crestere, criminalitatea nu bate pasul pe loc, dimpotriva. a acest tablou mai amintesc si despre bugetul din ce in ce mai mic al instituiei. /i bine, in conte+tual de fata un om informat este un om salvat. Capacitatea lucratorului de politie criminalist sau judiciarist de a determina caracterul simulate al cuiva la un moment dat prin simpla observare vizuala a acestuia si urmarire a reactiilor sale, a micro miscarilor, poate castiga politistului timp si mai ales resurse. ;oi da un e+emplu din e+perienta mea. *n prezent lucrez la un dosar in care cercetez cativa tineri pentru savarsirea infractiunii de pro+enetism, respectiv prostitutie. )umele acum nu au nicio importanta. 'osarul meu a plecat de la faptul ca am citit intr-un cotidian local, la rubrica “matrimoniale” un anunt prin care “tanara titrata” oferea companie intima “domnilor generosi”. 'emarand investigatiile investigatiile am reusit identificarea celor in cauza. Cu ocazia audierii unuia dintre tinerii care plateau aparitia anuntului am avut sa constat urmatoarele: la intrarea in birou l-am invitat sa ia loc pe scaun. 0 s-a asejat nu inainte de a-mi spune ca are mai multe drepturi decat mine si ca nu intelege de ce l-am citat. #olicitandu-i un act de identitate 0 acesta mi-a raspuns ca nu are act de identitate intru cat l-a pierdut. 'upa rostirea acestui raspuns individual s-a tras inapoi in spatarul scaunului indreptandu-se de spate si impreunandu-si pratele la piept. M-am gandit ca minte si am crezut ca incearca sa isi fabrice o scapare in sensul de a declara ca are actele pierdute inca de dinaintea aparitiilor anuntului sugerand ca alt cineva se -

-



















6%%% de euro pe datorie, bijuterii pentru care tanarul nostrum isi lasase actele de identitate garantie. Cum intre timp individul si-a scos carte noua de identitate, am e+tins cercetarile asupra lui sub aspectul savarsirii si a infractiunii de fals in declaratii, infractiune pe care a comis-o cand a solicitat eliberarea unui nou act de identitate. Acesta este doar un e+emplu. *n meseria de politist sa ai capacitatea de a determina caracterul simulat al unei persoane in fractiune de secunda te poate ajuta la eficientizarea activitatii pe care o desfasori. Material bibliograpic e+ista.
















4 I 4L I OG RA I E S E LE CT I 9A $ 6

etre andrea, andrea, 7sianal 7sianaliza iza >udicia >udiciara7 ra7 - /ditura /ditura Cartea Cartea 8omaneas 8omaneasca, ca, 9ucurest 9ucuresti, i, $I1= $I1= #ept #eptim imiu iu Celc Celcea ea,, or ored edan anaa *van *van  Comunicarea nonverbala" gesturile si postura

















$$ 8. 9ull, 9ull, C. Cooe, Cooe, 8. 8. Batcer Batcer s.a., s.a., Criminal /s,cholog, – a beginners guide, guide, ?neQorld 0 ?+ford, 6%%E5 $6 'epartment 'epartment of of defense defense .#. .#. of America, America, See(ing See(ing the truth – Intervie& and interrogation, interrogation, olgrap *nstitute, $II$5 $& @isli @isli B. @udj @udjons onsson son,, Bhe ps,cholog, of interrogations and conffesions – a handboo( ile series, 6%%&5 $1 )atan )atan >. @ordon, @ordon, illiam illiam . Fleiser, Fleiser, 1ffective 1ffective Intervie& and Interogation BechniHues Academ for scientific investigative, /lsever, 6%%E, second 6%%E, second edition* $= >uli >ulius us Fast Fast,, od, !anguage, !anguage, an 9oos td. $IG$ reeditare 'ail Mail. $E Lnmasing Lnmasing te face” aul /man,alla /man,allanve nve ;. Friesen, Maloor 9oos, 9oos, Cambridge,6%%&, Cambridge,6%%&, $G 'r. aul /man, allace ;. Friesen, and >osep C. Bager, Bhe acial Action Coding S,stem )ACS+ Investigator4s Fuide 0anual 6%%6, ttp:DDQQQ.face-andemotion.comDdatafaceDfacsDdescription.jsp $H ttp:DDQQQ.pauleman.comD 7J http"''communit,.fox.com'drpaule(man'blog' #$ http"''eseumultimediastratan.blogspot.com' 6$ #oQ #oQ-u -ull <;, <;, !ie !ie to me http"''&&&.fox.com'lietome'

Gestica Si Mimica, Determinarea Atitudinii Simulate

Recommend Documents