curs Electroterapie

ELECTROTERAPIE CURS Curs 1

Electorterapia ieste o ramura a bftului care consta di n aplicarea cu rentului electric si a unor energi derivate mecanica magnetica luminoasa in socop profilactic cu raiv si de recuperare. Electotearapia ieste intro deyvoltare foarte rapida in stransa cu legatura cu deyvoltarea tehnici moderne pentru a apar noo mecanisme de actiune si efecte. Apar aparaturi care folosesc misloacele ellectornici si mai mici decat acestea microporcesoare tehnici noi de aplicare. Istoric In secolul al optasprayecelea optasprayecelea sutn desemnate sarcinile elctrice cu plus is cu cu minus de catre benjamin franclin care ieste fiyician american care a inventat paratrasnetul si a facut leatura intre fulger si fenomenele electrice. Tot in acest timp sa observat efectele curentului elecctric asupra organsinsmuli si sai nceput tratamentul cu acesta in tulburari de sensibilitate in paraliyi in motricitate. In omie saptesute optyeci si sase galvani face stimularea electrica a nervului muschiului la broasca. Si tot i n acest an volta inventeaya pila voltaica care ieste un acumulator care pr oduce curent ocntinu prin metode chimice. In secolul al noauasprayecelea faradei face dinamul care i este un aparat de inductie prin care se obtine curentul electric din energie mecanica. Si care a permis folosirea electroterapiei in multe boli in sistemul nervos si muschular. Curentul aradic iera folosit in paraliyiile atoni se atro fiile muschulare treptat se deyvolta aplicati de curent galvanic baile baile galvanice apoi se descopera ultravioletele care se numeste actinoterapie terapie prin ultraviolete. Se descopera efectele acestora. Acestea au rolul de a produce pr oduce vitamina de in piele. Deaceia ultravioletele au efecte in rahitism si an os. Ieste folosit in tratamentul de piele pi ele tbcul si mucusul cutanat. Apar aparate cu violete artificiale. Se fac cercetari de electrofiyica si electorfiyiologie care explica b ayele electroterapiei si pe masura ce tehnica evoluiaya apar aparate noi si domeni de patologie beneficiaya de aceasta terapie. In secolul al douayecilea apar aplicati de curent continu de joasa si medie si inalta fregventa precum si aplicati de canpuri magnetice. Apar metode oi de tratament tr atament in secolul douayeci cum iesteinalta fregventa pulsatila apar metode conbinate care folosesc proceduri cu curent asociate cu ul trasunete. Apare tratamentulmuschulaturi spastice cu curenti cu inpulsuri apar curenti interferentiali care sunt de medie fregventa. Apare laserul. Clasificarea procedurilor de electro Avem doua categori de proceduri proceduri care folosesc curent electric si proceduri care folosesc energi derivate din transformarea curentului electric. Procedurile care au curent electric sun de joasa fregventa in care se ajunge la omie de herti procedurile de joasa sunt proceduri cu curend galvanic care iestecurent continu constant. Avem proceduri cu curent cu inpulsuri aceste impulsuri pot fi dreptunghiulare cum avem la procedura tens stimulare nervoasa electrica transcutanata. Tot cu astfel de inpulsuri ieste i este procedura trabert. Tot aici avem inpulsuri triunghiulare triung hiulare se numeste neofaradic pot fi trapeyoidale si inpulsuri exponentiale. Avem curenti diaminamici care se mai numesc curenti bernard si to aici curenti sinusoidani. Curentide medie fregventa fregneta ieste intre omie si saiyeci de mi de herti. Curenti se mai numesc curenti nemec. Se poate poate avea fregventa pura redresata si. Inalat fregventa fregventa intre osuta de cinyeci e herti si megaherti unde scurte continue cele pulsatile si cto aici microindele care sunt radarterapie. Procedurile care folosesc procedurile din derivate di n transforamrea curentului electric fototerapia cuprinde proceduri cu infrarosi proceduri cu violete si laserul acesta cu litere mari. Dupa foto terapie folosim ultrasunetul foloseste energie mecania. Macneto diaflux care foloseste ccmpul magentic. Notiuni de electorbiologie Curentul electric ieste deplasarea particolelor incarcate electric care se numesc ioni sau electorini intrun mediu numit conductor electric de la polul poyitiv la cel negativ. Casa avem curent electric trebe sa avem conductor electric. Conductor de gradul intai sunt metalele organismul uman ieste un conductor de gradul doi pentru ca iel onctine oncti ne soluti coloidale si electoritice. In care exista ioni incarcati poyitiv sau negativ. Conduce relativ bine electir curentul curentul electric cu cat contine contine mai bine apa cu atat contine mai bine curentul electri adica reyistenta la curent ieste redusa. redu sa. Dar organismul uman ieste inomogen ca si conductor el ectric cel mai bine conduc electricitatea sangele Page 1 of 24

linfa lichidul cefalo rahidian bila corpul vitros mai putin conducatoare de curent sunt tesutul celular subcutanat muschi substanta cenusie a maduvei apoi in sens descendent urmeaya inima plamani ficatul si rau conducatoare de electricitate sun oasele nervi si tesutul adipos. Cel mai rau conducator de electricitate cu reyistenta cea mai mare la trecerea curentului electric ieste stratul cornos al pieli. pi eli. Transpiratia si vayodilatatia cresc conductibilitatea pieli. Conductibilitatea curentului depinde de forma de curent folosita curentul galvanic si sinusoidal de joasa fregnenta circula prin sapti extra celulare. Curenti cu inpulsuri dreptunghiular triunghiular si ceilalti se opresc la membranele excitabile membranele aceste opun reyistenta. Pentru ca curentul sa tr eaca prin membrane se depolariyeaya. Si se hiperpolariyeaya depolariyarea ieste forma de raspuns la inspulsu leectric. Prin depolariyare se transmite inpulsul electri de-a lungul membranelor excitabile acestea sunt celula nervoasa cu prelungirile iei si celula muschulara. Inalta frgventa nu se opreste la mebrane nu intampina reyistenta din partea tesutrilor i ele produc caldura in corp fenomen care se numeste edotermie. Curentul strabate inegal tesuturile cea mai mare cnatitate de curent trece p rin tesuturi cu reyistenta mica aici se produce densitate maxima de curent cu apariti ade cladura in exces si cu arsuri. Cu cat distana dintre electoriyi este mai mare cu atat intesitatea curentului este mai mica. Mecanismul de curent electric Acesta ieste un stimul iel va declansa un semnal prin actiunea sa asupra recpetorilor din piele. Semnalul produs ieste asemanator cu semnalele produse de alti stimuli lumina sunet caldura presiune reactiile produse de curent sun treproductibile. Stimulul electric poate fi doyat si poate fi modulat. Atat in fregventa cat si in i ntensitate. Curenti de joasa si medie fregventa actioneaya pe tesuturi usor excitabile prin membrane excitabile deporaliyandule. Pentru ca curentul acestora actioneaya pe nervi muschi si pe tesuturi secretori producand efecte locare si regionale. Curentul de inalt fregventa nu se opreste la membrene iel produce caldura fenomen care se numeste endotermie. Energiile derivate din transforarea curentului electri declanseaya reacti fiyico cihimice pe celule pe molecule si pe substantele chimice din tesuturi cu efecte loco regionale si cu efecte gen erale. Raspunsul organismului la procedurile de leector depi nde de intensitatea semnalului si de starea tesutului de tratat. Exista o relatie i ntre intesitatea semnalului si reactia tesutului de tratat. Cu cat intensitatea ieste mai mare cu atat raspunsul ieste mai amplu mai ne specific pana la inhibitia si distrugerea tesuturilor. Semnalele cu intensitate redusa inplusuri regulate si monotone au ca efect adaptarea tesutului tratat. Starea initialaa tesutului ieste importanta daca avem tesuturi cu fincti exacerbate de boala daca este o hiperfunctie hi perfunctie se aplica stimuli cu intensitate mica care noramliyeaya functia. Daca avem tesuturi cu inhibitie sau hipofunchie stimului produc revenirea la normal a functiei. In forma de curent aleasa si dup a doyajul curentuluzee fiziologiece i nelectorterapie curentul electric ieste un stimul care act8ioneaza pe meb rane excitabeile delcansad o depolarizare a membranelor cu producerea unei und e de negativitate. Aceasta strabate mebranele permitand transmiterea inpulsului trnsmiterea inpulsului va declansa un raspuns fibra muschulara se v a contracta glandele vor secreta iar la ochi aparrea senzati vizuale. Senzatie de stele. Celula nervoasa are o particularitate la trecerea inpulsului electric pentru ca celula nervoasa sa permita trecerea la axona inpulsul trebe sa iaba o anumita intensitate care se numeste intensitate de prag sub acest prag inpuslsul nu are efct. Odata atins acest pr ag inpulsul se atinge transmite la distanta. Acest conportament la nivel de celula nervoasa poarta numele legea l egea totul sau nimic. Aceasta lege ieste valbila pentru reactia unei celule. Pentru reactia a mai multor celule raspunsul depinde de intensitatea stimuluilui si de suprafata pe care se aplica. Fiind proporti onala cu intensitatea si invers proportionala cu suprafata. Excitabilitatea membranelor se manifesta prin potentiale exista pot entiala de repaus care iestestarea electrica a membranei cand nu avem stimuli si potential de actiune care ieste starea electrica a membranei transmitatore de impul s usb influienta de curent. Potentialul de repaus ieste urmarea unui echilibru a ionilor aflatiin celula si in afara acesteia. Ioni sun ioni de natriu si de potasiu. Aflati in concentrati diferite in afara acesteia si in interior. Diferenta de concentratie a acestor ioni detemina o deferenta de otential electri cu pozivilitate in exterorul celulei si cu negativitate in interior. Valoarea potentialului de repaus ieste de minus aptezeci milivolti pana la nouazeci de milivolti. Ioni sunt meninuti de echlibru de o parte si de alta a mebranei prin mecanismul de pompa. Depolarizarea consta in modificarea potentialului de repaus si aparitia mecanismului de actiune in caz de stimulare a celulei se modific potentialul de repaus si se declanseaza cel d e actiune se modifica repartitia ionilor de o parte si de alta a membrenei se inverseaza poli de o parte si de alta a mebranei astfel incat vom avea positiv in i nterior si negativ in exterior. Aceasta situatie se produce prin intrarea masiva a ionului de natriu in celula si iesirea ionului de potasiu din celula. Astfel incat rezulta un potential de actiune cu valoarea de osuta d ouazeci Page 2 of 24

milvolti. Dupa care urmeaza reporalizarea adica revenirea ionilor l a normal cu refacerea repaosului. Pe durata reveniri refaceri potenitalului de repaus membrana nu raspunde la nici u n stimul. Perioada ieste refractara. Stimularea se porduce la variati ale stimulari curentului electrii ntro anumita perioada de timp ieste nevoie de o intensitate peste prag ieste nevoie de o anumita durata si de o anumita succesiune a impulsului. La curenti de joasa fregventa la poli se produc niste efecte polare. Curentul trece de la polul pozitiv la cel negativ declansad efecte interp olare. La polul negativ adica la catod se produce cadelectotonus o aglomerare de sarcini negative cu cresterea excitabilitait tesuturilor pana la blocaj dac durata curentului este prea mare. La polul pozitiv adica la anod se produce anelectortonus cu ingreunarea excitatiei pana la blocaj. Efectele se i nverseaza cand se inchide circuitul cand se porneste curentul in tesut cand anodul devine activ conform legi excitatiei polare. Tesutul raspunde la trecerea curntului conform excitatiei polare la inchiderea si deschiderea circuitului. Electorzi mici au o densitate mare de curent iei sunt elctorzi activi electorzi mari au o densitate mica de curent iei se numesc electrozi indiferenti. Timpul util de porducerea impulsului ieste mai mic la muschi fazici cei flexori pe punctul motor al muschiului la muschi proximali la muschi membrelor superioare la muschi ventrali spre deosebire de dorsali si in hipocalcemie. In boala in transmitere neuromusculara ieste intarziata de osuta de ori. Un fenomen pe care se intalneste ie acomodarea. Acomodarea Adica lipsa de raspuns a tesutului la stimul. Pe masura ce inaintam in tratament. Exista acomodarea la intensitatea curentului electric. Si acomodare la fregventa inpulsurilor. Raspunsul l a stimulare depinde de intensitate de timpul util de aparitia stimulului de bruschetea curentului adica de cresterea brusca a intensitati curentului. Crestrea lenta nu provaoca cresterea raspuns pentru ca ioni de natriu nu intra rapid in celula. Dinpotriva sunt inpiedicati sa intre in celula crsterea lenta a intensitati produce acomodarea. Panta brusca de curent adica la cei dreptunghiulari inpiedica acomodarea inactivarea transportului de natriu pric membrana. Se acomodaza foarte bine muschi somatici scei striati normal inervati. Nu se acomodeaza muschi denervati musci netezi aceasta proprietate ieste folosita in stimularea selectiva a muschiului denervati. Exista acomodare in fregventa inpulsurilro al acelea excitabile dupa pot entialul de actiune urmeaza o perioada refractara care se ocupa unei noi excitati. Succesiunea foarte rapida a inpulsurilor nu va provoca excitatie acest fapt ieste valabil pentru msuchi striati. Muschi netezi in schim nu prezinta acomodare. Si ractioneaza la impulsuri repetate si rapide. Modificare exitabilitaitmembranelor se porduce prin anestezice locale si exces de calciu. Cele local scad excitabilitatea. Transmiterea si conducerea excitatiei se face prin unda de depolarizare pri n fibrele nervoase amielinice dinaproape in aproape lent cu continuitate cu propagarea inpulsului de la polul negativ. Prin fibrele nervoase mielinice propagarea stimululi se face fu viteza mare saltator sinapsele sunt niste valve care asigura sensul unic al inpulsului conpresia locala hipoxia si narcoticele blocheaza transmisia nervoasa a impulsurilor. Muschiul rasppunde la stimulare prin contractie muschulara iel primeste inpuls prin placa motorie care ieste sinapsa neuromuschulara. Fibra nervoasa si msucularaformeaza placa motorie care poate sa aiba coieficient mare la ochi si coieficient mic de inervatie la muschiul biceps intrun muschi fibrele muschualre poata apartine mai multor unitati motori deacei mmuschi sunt inportanta gradarea contractiei mschulare. Ieste necesar calciul pentru transmiterea excitatiei prin sinapse si pentru contractia muschulare. i . Curs 2 - 08.03.2011

Clasificarea procedurilor in electroterapiei Proceduri cu curent electric: -

Joasa frecventa 0-1000 Hz Medie frecventa 1000-60 000 Hz - interferentiali Inalta frecventa peste 150 000 Hz – unde scurte

Energii -

Fototerapia Ultrasunetul Magnetismul – magnetodiafluxul

Curentii de joasa frecventa Curentul galvanic = curent continuu constant Page 3 of 24

Def, efecte pe fibra nervoasa: fibre nervoase m otorii – de la SNC pana la muschi, fibre nervoase senzitive – pornesc de la receptori pana la SNC si transmit senzatii din mediu, fibre nervoase vasomotorii, efecte pe fibra musculara striata, pe SNC, pe SNV. Aparatura, mod de aplicare: prin galvanizare simpla cu electrozi pl aca:BERGONIER, RIESZ, iontoforeza, baile galvanice. Curentul galvanic este un flux unidirectional de electroni de la polul pozitiv spre polul negativ acre isi pastreaza intensitatea pe toata durata trecerii sale. Efectele curentului galvanic. Exista efecte in dreptul electrozilor – efecte polare si efectul de-a lungul tesuturilor strabatute. Efectul asupra fibrelor nervoase motorii este mai evident la polul negativ – katod, pt ca la polul negativ curentul galvanic creste excitabilitatea fibrelor nervoase motorii, adica creste capacitatea fibrelor nervoase de a transmite impulsuri. Acest efect este important in tratamentul paraliziilor si al parezelor si al parezelor. Curetul galvanic nu produce contractii musculare, el doar faciliteaza transmiterea impulsului de-a lungul nervului, iar daca intensitatea curentului este prea mare si durata tratamentului prea lunga se blocheaza pompele i onice celulare, se hiperpolarizeaza membranele celulare si la un moment dat scade excitabilitatea, efect care se numeste efectul depresor al katodului (10-20-30 min). Efectul curentului galvanic asupra fibrelor nervoase senzitive se manifesta la polul pozitiv – anod. La polul pozitiv scade excitabilitatea fibrelor nervoase senzitive. Aceste fibre nu mai transmit impulsuri spre sN, efectul fiind antialgic. La polul pozitiv se produce hiperpolarizarea fibrelor nervoase cu blocarea transmiterii impulsului, inclusiv a impulsului dureros, cu stimularea eliberarii a opioizilor endogeni la nivelul SNC. Opioizii endogeni se mai numesc endorfine si enkefaline. Corpul nostru le produce la nivelul SNC si cu ajutorul carora organismul lupta cu durerea. Tot la polul pozitiv, la trecerea curentului galvanic se disociaza moleculele de apa in ioni de H – pozitivi si ioni de hidroxil – negativi. Ionii negativi vor migra spre anod – polul pozitiv, vor alcaliniza tesuturile si vor scadea durerea. Efectul antialgic la polul pozitiv produs de curentul galvanic dureaza mai multe ore dupa tratament. Se pbtine o anestezie locala. De aceea la galvanizari polul pozitiv se plaseaza pe zona dureroasa. Efectul asupra nervilor vaso-motori ai vaselor de sange Sub influenta curentului galvanic dupa o vasoconstrictie de cateva secunde urmeaza o vasodilatatie pronuntata cu cresterea fluxului sanguin. Vasodilatatia este atat pe tegument – superficiala cat si profunda – in muschi, mentinandu-se cateva ore dupa procedura. Temperatura locala creste cu 2-3 grade. efectul este mai accentual la polul negativ – katod. Efectul curentului galvanic asupra muschilor striati: efect decontracturant, miorelaxant, de crestere a troficitatii tesuturilor si resirbtie a exudatelor. Efectul este mai evident la polul pozitiv. Efectul asupra SNC este de 2 tipuri: Daca polul pozitiv – anodul – se aseaza la cap si polul negatov – katodul – la picioare, curentul are directie descendenta -> efect sedativ, calmant. Daca inversam polii, curentul are directie ascendenta, pot aparea crammpe musculare, creste excitabilitatea cu o hiper-reflexie neuromusculara. Efectul asupra SNV Curentul galvanic are efect de echilibrare a tonusului SN simpatic si parasimpatic. In scopul echilibrarii SNV se aplica curent galvanic in zona cefei si dorsal superior.aceasta aplicatie are forma unui guler -> gulerul lui Scherback. Aparatura Aparatele care produc curent galvanic transforma curentul alternativ de la retea de 220 V 50 Hz in curent continuu, cu intensitate de ordinul mA (miliamperilor). Aparatele au un intrerupator general, un buton pt reglarea intensitatii. Se poate citi intensitatea pe miliampermetru. Aparatul are 2 b orne – una poz, una neg, 2 conductori metalici acre fac leg intre electrod si borne. Astazi exista aparate portabile. Metodologia de aplicare a curentului galvanic Sunt 3 tehnici de aplicare a curentului galvanic: 1. 2. 3. 1.

Galvanizare simpla cu electrozi placa Ionizarea/iontoforeza Baile galvanice Galvanizarea simpla cu electrozi placa – se folosesc 2 electrozi confectionati din placi de Pb sau Al cu suprafata intre 50-300 cm patrati. Electrozii sunt cuplati la bornele aparatului prin 2 conductori mecanici izolati. Intre electrozi si tegument se plaseaza un strat hi drofil – o compresa confectionata din tifon sau din burete di n vascoza, stratul hidrofil este imbibat in Page 4 of 24

apa la temp de 37-38 de grade C. compresa protejeaza tegumentul de arsuri. Electrozii se fixeaza pe regiunea de tratat cu benzi elastice sau saculeti de nisip. Galvanizarile pot fi de m ai multe tipuri: a. Longitudinale – directia curentului este paralela cu axul longitudinal al sg de tratat. Poate fi ascendenta sau descendenta, in functie de polaritatea electrozilor. Electrozii se plaseaza la extremitatile membrelor. b. Transversale – directia curentului este perpendiculara pe sg de tratat pt ca electrozii sunt plasati fata in fata. In functie de suprafata electrozilor galvanizarile pot fi: 



Bipolare – in care suprafata electrozilor este egala la ambii poli, deci densitatea curentului este egala la ambii poli. Unipolara – in care un electrod este mic si celalalt este mult mai mare. Efectele vor fi intense la electrodul mic. Curentul va fi mult mai dens si intens la electrodul mic. Acesta este electrodul activ, cel mare se numeste electrod indi ferent. El serveste doar la inchiderea circuitului.

Dozarea curentului galvanic se face prin intensitate, durata si frecventa procedurilor/sedintelor. Intensitatea curentului – bolnavul simte sub electrozi o senzatie de furnicatura, de intepatura fina. Aceste senzatii stau la baza dozarii intensitatii curentului. Senzatiile difera de la i ndivid la individ. La intensitati mari apare senzatia de arsura, urmata de durere, care trebuie evitata. Durata sedi ntei – 5-20 de minute. Nr de sedinte – se pot efectua zilnic pana la 20 de sedinte. Indicatii: -

Durerea, algii -> nevralgii, nevrite, fibromialgii, tendinite, periartrite, ep icondilite, artroze reactionate, poliartrita reumatoida in faza de acalmie. Starile traumatice si post-traumatice -> stari post-entorse, post-contuzii, post-luxatii, postfracturi – se diminueaza edemul, previne tulburarile trofice si stimuleaza formarea calusului. Tulburari circulatorii arteriale periferice -> eritrocianoza, acrocianoza, sindrom Raynaud, degeraturi si cefalee vaso-motorie. Hemiplegiile post AVC -> pt efect antispastic si miorelaxant. Paraliziile si parezele -> din leziunile de neuron motor periferic.

Contraindicatiile galvanizarilor: -

Stari febrile Stari infectioase acute Eczeme Solutiile de continuitate ale tegumentului (plagi, rani) Prezenta corpurilor metalice in tesuturi (tije metalice, agrafe, schije, proteze metalice, sterilete) Boli neoplazice – cancer – malignitatea Decompensarile cardiace Intoleranta la curent electric

Exista mai multe proceduri de galvanizare simpla -

-

-

Tratamentul sciaticii (de la coloana lombara pana in varful degetelor de la picioare) se face cu metoda KOWARSCHICK – galvanizare transversala care foloseste electrozi banda. Dimensiuni: 90/8 cm. polul pozitiv se fixeaza pe fata flexoara a MI iar polul negativ pe fata extensoare. Electrozii se aseaza de-a lungul nervului sciatic la MI dar putem avea galvanizari transversale si de-a lungul MS, similara cu aceasta metoda. Stratul hidrofil are gr osimea de 2 cm. efectul procedurii este analgezic si trofic. Intensitatea curentului de 20 -40 mA, durata tratamentului – pana la 20 min. Tratamentul nevralgiei trigeminale cu masca BERGONIER. Pe hemifata dureroasa se aplica un electrod in forma de E, cu polul pozitiv cuplat pe electrodul aflat pe fata, iar polul negativ cu suprafata mai mare se aplica pe spate. Intensitate 10 mA, durata tratamentului 10 min, efect analgezic pana la anestezie. Electrostaza calcica RIESZ – se aplica in tulburarile de formare a calusului dupa fracturi. In dreptul focarului de fractura se aplica o galvanizare transversala bipolara, iar in timpul galvanizarii se administreaza intravenos, lent 10-20 ml CaCl2 10%. Efectul va fi cresterea calciului la focarul de fractura. Intensitatea depinde de toleranta pacientului. Durata tratamentului 15 min. se aplica 20 de sedinte. Iontoforeza – procedura de electroterapie prin care se introduc in organism cu ajutorul curentului galvanic substante medicamentoase. medicamentele se afla in solutia in care s-a imbibat stratul hidrofil. Prin ionizare efectuam 2 tratamente: electric si medicamentos. Page 5 of 24



-

Mecanism de actiune Ionizarea se bazeaza pe disocierea electrolitica a solutiei in care este imbibata compresa. Disocierea electrolitica este produsa de curentul galvanic. Ionii din solutie sunt atrasi de electrodul de semn contrar si sunt respinsi de electrodul cu acelasi semn. Cantitatea de substante si profunzimea la care patrund ionii depind de urmatorii factori: viteza de migrare a particolelor care depinde de greutatea lor moleculara si de concentratia solutiei. Cu cat solutia este mai diluata (conc e mai mica) cu atat viteza de migrare a particolelor este mai mare. Al doilea factor: puritatea solutiei – cu cat solutia este mai pura cu atat cantitatea de ioni care patrund in organism este mai mare. Intensitatea curentului – cu cat I e mai mare, cu atat nr de ioni patrunsi in organism este mai mare. Durata aplicarii – cu cat e mai mare, cu atat nr de ioni patrunsi in organism este mai mare. Suprafata electrozilor – nr de ioni creste odata cu suprafata electrozilor. Efectul ionizarii este local si general, depinde de substanta medicamentoasa, ionii patrund in organism prin orificiile glandelor sebacee si sudoripare. Unele substante cum este atropina si Br au efecte mai puternice asupra organismului prin ionizare decat administrate subcutanat de ex. ionizarea este o metoda unipolara de tratament. Electrodul activ este electrodul de acelasi semn cu ionul pe care vrem sa-l introducem in organism. Materialul hidrofil este i mbibat in solutia medicamentoasa dorita. Se folosesc concentratii de 1-3 % insa se pot folosi si concentratii mai mici de 1/10 000, 1/100 000 la aplicarea unor subst f puternice. Intensitatea curentului depinde de toleranta bolnavului iar durata sedintei pana la 20 de minute. Medicamentele cel mai des folosite: Medicamente care se pun la anod – polul pozitiv – se pun ionii incarcati pozitiv – histamina. Efectul histaminei este de vasodilatatie puternica, dilata capilarele, arteriolele, activeaza fagocitoza, creste sucul gastric si biliar si creste TA. Creste permeabilitatea vaselor. Histamina se aplica la polul poz in conc de 1/10 000 sau 1/100 000. Indicatii: durerea din nevralgii, nevrite, mialgii acute, mialgii post-traumatice; reumatismul cu artropatii cronice, reumatismul abarticular, lombo-sciatica; afectiuni circuratorii arteriale -> arterita Burger, sindromul Ray...., migrena, angiospasmele. Ionizarea cu histamina are contraindicatii: Astmul bronsic Boala ulceroasa TBC pulmonar Hipersensibilitatea la histamina

Hialuronidaza – se pune la polul pozitiv, la anod. Indicatii: edeme, hematoame, durerea din traumatismele musculare, boala DuPuitrene, cicatricile......... se pot aplica si ultrasunete, sindrom de tunel carpian. Efecte: -

Antiinflamator De decompactare a tesuturilor profunde ale de rmului pt ca hialuronidaza descompune acidul hialuronic.

Durata: 20 de minute, pana la 20 de sedinte. Xilina/lidocaina/novocaina conc 1-2%. Efect anestezic, vaso-dilatator, trofic. Indicatii: -

Lombosciatica Nevralgia cervico-brahiala Algii reumatismale

Nitratul de aconitina – se pune la anod intr-o conc de 0,25 la mie. Este un medicament care se aplica in nevralgia trigeminala prin masca Bergonier. Intensitate 8 mA, durata 20 min, de 3 X pe sapt. CaCl2 sol 1% Efect antialgic, sedativ, de depunere a Ca i n tesuturi, efect de scadere a excitabilitatii neuro musculare. Indicatii: -

Osteoporoza Algo-neuro-distrofia post-traumatica Spasmofilia Etania Disfunctiile neuro-vegetative Hemiplegiile spastice

La katod, polul negativ folosim ionii incarcati negativ salicilatul de Na sol de 1-3%. Efect antiinflamator si antialgic. Indicat in artralgii, lombalgii, cervicalgii, mialgii, flebite. Page 6 of 24

Hidrocortizonul solutie apoasa de 12-15 mg%. efect antiinflamator si antialgic. Se poate aplica cand exista contraindicatii la administrarea cortizonului pe cale generala. Indicatii: artrozele reactionate, reumatism inflamator subacut cronic, r eumatismul abarticular. Din reumatismul abarticular fac parte peri artrite, epicondilite............. Iodura de K in conc de 1% are efect sclerolitic. Se pune pe cicatrici cheloide, pe aderente. Se apli ca ........... efect antiinflamator pt care se aplica in boli reumatismale, efect tonifiant pe SN in paralizii faciale, leziuni traumatice ale nervilor periferici. Contraindicatiile ionizarilor: aceleasi ca la galvanizari la care se adauga contraindicatiile medicamentelor folosite. Avantajele ionizarii:

-

Prin ionizare nu lezam tegumentul Este o metoda sterila de introducere a medicamentelor in organism Astfel se administreaza medicamente care sunt cu efecte secundare la administrarea per os sau parenterala Substanta dispersata in tegument se resoarbe timp indelungat, insemnnd ca efectul ionizarii si dupa perioade lungi dupa efectuarea tratamentului Curentul electric amplifica efectul medicamentului

-

Dezavantaje: Nu cunoastem exact cantitatea de medicament introdusa in organism Se produce risipa de medicament, ca o mare parte din el ramane in compresa.

-

Baile galvanice – aplicatii hidroelectrice de curent galvanic prin intermediul apei. Exista 2 tipuri de instalatii: -

Bai galvanice 4 celulare Baia galvanica generala – baia Stanger

Baia galvanica 4 celulara Avem 4 cuve din material hidroizolant in care se afla apa. Stratul hidrofil este apa din cuva la o temp de 37-38 de grade C. apa are un contact desavarsit cu tegumentul. Cuvele sunt din material plastic hidroizolant, 2 pt MS, 2 pt MI. Peretii interni ai cuvelor au cate un electrod din otel inoxidabil care vine in contact cu apa. Se aplica intensitati mari de curent. Exista un aparat care furnizeaza curent galvanic la cele 4 cuve. Aparatul are un distribuitor de curent care ne permite sa alegem multiple variante ale polaritatii pt electrozi. Astfel puteam avea curent ascendent sau descendent. Efectele bailor galvanice sunt efectele curentului galvanic cumulate la efectele apei calde – analgezic, vaso-dilatator, miorelaxant, elasticizant, sedativ. Efectele se extind pe o mare suprafata de corp. putem apica bai galvanice bicelulare, tricelulare cu curent dirijat ascendent sau descendent. Intensitatea pana la 40 de mA, durata 20 de min. Baia galvanica generala Stanger O cada mare din material hidroizolant cu peretii interiori tapetati cu 8 electrozi. In cada sunt 500-600 l de apa. Temperatura – 37-38 grade C, intensitatea curentului 1000 mA. Curentul intra in organism pe toata suprafata sa. Putem dirija sensul curentului longitudinal, transversal, ascendent, descendent, se pot folosi extracte de plante. Indicatiile: -

Indicatiile galvanizarilor + hipertensiunea de stadiul I si II si distoniile neuro-vegetative.

Contraindicatii: -

contraindicatiile galvanizarilot + decompensarile cardiace

Curs 3 - 15.03.2011

Curentii cu impulsuri de joasa frecventa Def, caracteristici, clasificare, efecte, mod de actiune Curentii cu impulsuri dreptunghiulare si triun ghiulare, curentul Trabert, curentul Tens, tratamentul muschilor spastici tot cu curenti cu impulsuri dreptunghiulare. Curenti exponentiali. Curenti cu impulsuri trapezoidale. Curenti diadinamici. Curenti sinusoidali. Electropunctura. Indicatii. Aparatura. Riscuri. Curentii cu impulsuri se mai numesc curenti de excitatie. Def: curentii cu impulsuri sunt un flux de electroni intrerupt care isi modifica intensitatea in functie de modul in care se inchide si se deschide circuitul electric. Circuitul electric se poate deschide brusc sau lent. Curentii cu impulsuri sunt un curent continuu ritmic intrerupt. Parametrii care variaza la Page 7 of 24

curentii cu impulsuri sunt intensitatea – care da ampitudinea impulsului, frecventa – care este dat de ritmul intreruperilor, sensul si semnul curentului, panta de crestere si panta de descrestere a impulsului, durata impulsului, durata pauzei dintre impulsuri. Toti acesti parametri se p ot modifica/modula. Clasificarea curentilor cu impulsuri se face dupa forma impulsului: -

Impulsuri dreptunghiulare Impulsuri triunghiulare/neofaradice Impulsuri trapezoidale Impulsuri exponentiale Impulsuri sinusoidale Curent faradic

Efectele curentilor cu impulsuri: 1. Excito-motor pe fibra musculara. Acest efect difera pe muchii striati normal inervati fata de muschii striati denervati si fata de muschii netezi. 2. Efectul antialgic pronuntat 3. Efect vasodilatator insotit de efecte trofice si de efecte resorbtive. Modul de actiune 

Pe muschii striati

Muschii striati normal inervati vor raspunde la impul suri cu declansare brusca, la impulsuri dreptunghiulare de scurta durata. Contractiile musculare se produc pana la frecventa de 30 Hz/sec. durata impulsului care produce contractie musculara este intre 0,1 pana la 5 milisecunde. Impulsurile sub 0,02 msec nu sunt eficace, nu ating pragul de stimulare. Frecventele de peste 30 Hz (40, 80, 100 Hz) au efect tetanizant – produc o contractie de lunga durata care se mentine cat dureaza curantul. Aceste efecte tetanizante se pot indeparta prin modularea (modificarea) intensitatii, frecventei, a duratei impulsurilor si a pauzei. 



-

-

Musculatura striata denervata va raspunde numai la stimuli cu panta exponentiala de lunga durata, adica cu o panta de crestere lenta si foarte lenta. Musculatura denervata nu raspunde la stimuli declansati brusc, ci la intensitati reduse de curent (si atat). Astfel prin curenti exponentiali putem activa selectiv numai muschii bolnavi, iar prin acest tratament mentinem capacitatea de contractie a muschiului pana la reinervare (refacerea nervului). Musculatura neteda – raspunde tot la impulsuri cu panta de crestere lenta, adica la curentii cu impulsuri exponentiale, cu durata mare a aimpulsului, cu pauza mare si frecventa rara. Musculatura neteda avem la musculatura intestinala, vezica urinara, uter. De aceea aplicam curenti exponentiali in constipatie, atonia vezicala si contractii uterine slabe la nastere. Curentii cu impulsuri actioneaza in terapia durerii pt ca exista receptori pt durere in piele, care sunt ramificatii ale dendtritelor neuronilor senzitivi. Aceste ramificatii fac parte din nervii cutanati. Fibrele nervoase care conduc durerea – senzitive – sunt nemielinizate (amielinice) sau sarace in mielina. Aceste fibre conduc impulsul l ent pana la maduva. Alte senzatii cum sunt cele tactile sau de presiune sau contractie musculara, de vibratie, sunt conduse prin fibrele bervoase rapid, prin fibre mielinice, in salturi, din strangulatie in strangulatie. Transmiterea durerii poate fi modificata la 2 nivele: Maduvei – informatia dureroasa este blocata de impusurile care sunt transmise rapid. Declansate de vibratii, presiune aceste impulsuri transmise rapid inchid poarta senzatiilor dureroase, astfel incat durerea care se transmite len t nu mai ajunge in piele. Aceasta teorie poarta numele de teoria portii de control. Durerea poate fi modificata si la nivelul cortexului. Cortexului. Cortexul intervine inhibitor si decendent asupra maduvei prin eliberarea de opiode endogene – endorfine si enkefaline care blocheaza transmiterea durerii. Curentii cu impulsuri elibereaza endorfine si enkefaline la nivelul creierului. Un alt mecanism prin care este inlaturata durerea este prin activitatea hiperemizanta a curentilor cu i mpulsuri datorita hiperemie, datorita vaso-dilatatiei. Se elibereaza in tesuturi subst vaso-active – acetilcolina, histamina, cu efect asemanator masajului.

Impulsurile dreptunghiulare au un front ascendent, cand intensitatea curentului creste brusc, apoi au un platou orizontal, cand intensitatea se mentine la un anumit nivel, si au un front descendent cand intensitatea curentului scade brusc. Impulsurile dreptunghiulare apar la in chiderea si deschiderea brusca a circuitului. Ele produc contractii musculare in muschii striati n ormal inervati. Se aplica serii de impulsuri dreptunghiulare si nu impulsuri izolate. Durata sedintei: 20 min. curentii dreptunghiulari – terapia durerii. Exista 2 tehnici: electromasajul Trabert si a doua se numeste Tens. Metoda Trabert – introdusa in 1957

Page 8 of 24

In tratamentul o succesiune de impulsuri drept. Durata i mpulsului 2 milisec, pauza 4 140 Hz/sec. efect analgezic hiperemiant, efect de electromasaj prin vibratiile puternice produ se in masa musculara. Se aplica in dureri de ori gine vertebrala. Efectul analgezic apare la sfarsitul sedintei. intensitatea e cea tolerata de bolnav – de obicei 15-20 mA. Durata sedintei – pana la 15 min. scaderea vibratiilor anunta acomodarea tesutului cu curentii, automat se creste intensitatea, se fac serii de 10-15 sedinte. Aplicatie bipolara cu strat hidrofil gros cu electrodul negativ pe locul dureros. Se poate aplica transversal pe coloana in l umbago, iar in lombosciatica se pune polul negativ, katodul, in zona de maxima durere. Metoda TENS (stimulare nervoasa electrica transcutanata) – introdusa in 1974 Consta din impulsuri dreptunghiulare cu durata variabila intre 0,05 – 0,5 msec, cu pauze astfel alese incat sa se obtina un curent cu o frecventa intre 80-100 Hz. Intensitatea e mai mare – 60-80 mA. O sedinta poate dura 20 min. TENS-ul este aplicabil la cele mai mari dureri – inclusiv cele neoplazice, se poate aplica de 4,5 ori pe zi, electrozi mici, polaritatea nu conteaza, se tatoneaza punctul dureros, senztia va fi de vibratie, intepatura. Terapia musculaturii spastice se face prin metoda HUFSCHMIDT. Se aplica din 1968. Metoda consta din aplicarea a 2 circuite, 2 curenti dreptunhiulari aplicati pe grupe musculare antagoniste. Cele 2 circuite sunt astfel sincronizate incat intre ele sa fie un decalaj de 100-300 msec. cele doua grupe musculare se vor contracta alternativ! Durata: 0,02-0,05 msec, frecventa pana la 1 Hz/sec. urmarim sa obtinem contractii musculare puternice alternativ ritmic pe muschii agonisti si cei antagonisti. astfel prin proprioceptorii stimulati se obti ne inhibitia musculaturii spastice si contractia muschilor antagonisti hipotoni. Se obtine un efect de relaxare a muschilor spastici care se mentine 1 -2 zile. Prin repetarea aplicatiilor se obtin relaxari de 3-4 saptamani. Efectele vor fi si analgezice, astfel se poate aplica KT. Indicatiile curentilor HUFSCHMIDT: -

Spasticitatea din afectiunile de origine cerebrala, afectiuni infantile, dupa traumatisme la nastere Spasticitatea post-traumatica din traumatisme cerebri-medulare Spasticitatea din scleroza............ Hemipareza spastica postAVC Boala Parkinson

Metoda se aplica cu aparatele TUR RS10 si TUR RS12. Un circuit pe muschiul spastic, al doilea pe muschiul antagonist. Electrozi placa cu strat hidrofil. Aplicatii bipolare. Exista scheme de aplicare – un circuit pe biceps, celalalt pe triceps. Curentii cu impulsuri exponentiale au curba ascendenta lina, de forma exponentiala. Exista 2 indicatii: -

-

Recuperarea atrofiilor msuculare neurogene din sindroamele de neuron motor periferic cu unitatile motorii lezate. Muschiul denervat nu se mai contracta decat sub actiunea impulsurilor cu panta lenta de crestere a intensitatii. La astfel de impulsuri muschii normal inervati nu se contracta. Astfel, prin impulsuri exponentiale facem o electrogimnastica selectiva numai a muschilor denervati la care le mentinem troficitatea pana cand ner vul isi reintra in functie. Este o metoda de pregatire a KT. Metoda se aplica precoce pt ca atrofia musculara apare la 710 zile de la denervare. Este importanta durata impulsului, durata p antei ascendente, durata pauzei si frecventa care se stabilesc prin electrodiagnosticul de stimulare, adica prin curba intensitate-durata. Tehnica de aplicare a acestor curenti este de 2 feluri: Bipolara – foloseste 2 electrozi care se aplica la extremitatile muschiului bolnav, electrodul negativ se aplica distal la locul de trecete muschi-tendon. Monopolara – in care electrodul negativ se aplica pe punctul motor al muschiului bolnav. Punctul motor este punctul in care nervul intra in muschi. Iar electrodul pozitiv se aplica proximal. Se fac 15-20 de stimulari pe sedinta. Este important sa nu se ajunga la oboseala. Pe fisa de tratament se mentioneaza miscarea care trebuie provocata prin aplicarea impulsurilor.

de ex: flexia plantara, sau flexia dorsala a pl antei. Pacientul se concentreaza pe tratament, i si priveste miscarea, numara contractiile musculare, chiar isi da sg comanda de miscare voluntara. Postura in care se face este o postura prin care miscarea este scoasa de sub i nfluenta gravitatiei. Inainte de stimulare se face incalzirea zonei prin masaj, parafina, bai ascendente, microunde, unde scurte, aplicatie de curent galvanic timp de 10 sedinte. Tratamentul este de luni de zile pana ce muschiul ajunge la valoarea 2. Page 9 of 24

Constipatia atona, atonia vezicala postoperatorie si contractiile uterine slabe la nastere. Aceasta a doua aplicatie se face pe muschii netezi. Se folosesc electrozi plati de dimensiuni egale, 200-400 cm patrati. Electrozii se aplica pe abdomen in constipatie se aplica pe flancurile drept si stang abdominale, iar pt vezica urinara si pt uter polul negativ se aplica deasupra simfizei pu biene, iar cel pozitiv se aplica posterior pe sacru impulsuri: 500-200 msec, cu o pauza de 1000 msec. ................ durata sedintei: ..............................................pana la 20-25 de zile pt constipatie. Impulsurile trapezoidale – durata este mai lunga cu panta ascendenta si descendenta lina. Se aplica la structuri putin excitabile cum sunt musculatura neteda si cum avem in atrofia musculara de imobilizare, indicatiile terapeutice ale curentilor cu impulsuri Cele dreptunghiulare si triuncghiulare – efect antialgic, vaso-motor, trofic. Se aplica in hipotrofii musculare din bolile articulare, in atrofii musculare de inactivitate cum avem in imobilizari in aparate ortopedice si in imobilizari la pat; hipotoniile musculaturii abdominale si respiratorii, electrogimnastica gambelor in tulburarile circulatorii venoase pt profilaxia emboliilor, electrogimnastica musculara in scolioze, picioarul plat, nevralgii, nevrite, postentorse, postcontuzii si metoda Hufschmidt..... Curentul Trabert – are efect de electromasaj – se aplica in radiculopatii vertebrale, in sindroame miofasciale, in spondilita anchilopoetica, torticolis, sechele post-traumatice (contuzii, entorse, luxatii, intinderi ) ale coloanei si ale articulatiilor, artroze ....., PSH, miogeloze. Curentul TENS se aplica in afectiuni reumatice, post-traumatice si afectiuni neurologice periferice cum este lombolciatica hiperalgica, .................. poliartrita cronica evolutiva (PCE) hiperalgica, umar acut hiperalgic, dureri neoplazice, nevralgii postherpetice, in dureril e fantoma dupa amputatii ale membrelor, dureri postanestezie si in cicatrici dureroase postoperatorii. Impulsurile exponentiale se aplica in tratamentul selectiv al muschilor striati denervati din leziuni de neuron motor periferic (leziuni ale nervilor), constipatii atone, in atonia vezicala postoperatprie, in contractiile uterine slabe la nastere. Curentii trapezoidali se aplica in: -

Constipatii atone Atonii vezicale postoperatorii Contractii uterine ineficiente la nastere

Aparatura care produce impulsuri de joasa frecventa: TUR -RS – au echipamente electronice, dimensiuni reduse, portabile, exista combine electroterapeutice cu multiple tipuri de curent. Riscuri si CI: -

Nu se pun in regiuni cu piese metalice – proteze, materiale de osteosinteza, sterilete Nu se aplica in stari hemoragice Tromboze veniase Menstruatie Uter gravid Nu se aplica precordial Pe plagi, leziuni dermatologice Se verifica calitatea electrozilor, stratul hidrofil trebuie sa aiba grosime corespunzatoare, trebuie sa depaseasca electrodul metalic, sa fie bine netezit, sa fie bine imbibat uniform in apa sau in solutie medicamentoasa.

Curentul diadinamic – curent cu impulsuri de forma hemisinusoidala, cu frecventa fixa – 50 sau 100 Hz. Se obtin prin redresarea alternantei negative de la curentul alternativ sinusoidal de la retea care are frecventa de 5- Hz. Principalele efecte: -

Analgezic, hiperemiant, dinamogen

Avem 5 forme de curenti diadinamici: -

MF – monofazat fix – 50 Hz DF – difazat fix – 100 Hz SP – scurta perioada – alternanta de 50 cu 100 de Hz din secunda in secunda LP – lunga perioada – alternanta de 50 de Hz cu 100 Hz din 20 in 20 de secunde RS – ritm sincopat – alternanta intre monofazat cu pauza (lipsa de curent) din secunda in secunda.

MF – 50 Hz/sec – se obtine prin suprimarea alternantei negative a curentului sinusoidal de la retea. Efect scitomotor intens, trofic intens, senzatie de vibratie ca la mas ajul electric profund, creste tonusul muscular, efectul analgezic apare in a 2-a parte a procedurii. Este indicat in ameliorarea troficitatii tesutului conjunctiv si efect resorbtiv in afectiuni reumatismale si post-traumatice si pt tratamentul durerii de tip spastic in afectiunile organelor interne. Page 10 of 24

DF – 100 Hz – se obtine prin suprapunerea a 2 curenti monofazati cu un decalaj de jumatate de perioada. Astfel se dubleaza frecventa, intensitatea curentului nu ajunge la 0, frecventa 100 Hz cu efect antialgic puternic, cu imbunatatirea circulatiei arteriale, efect de inhibare a hi pertoniei simpatice, este indicat in lombosciatica, in radiculopatii vertebrogene, reumatismul abarticular (periartritele, epicondilitele), starile post-traumatice, nevralgia de trigemen, arteriopatia obliteranta. SP – din secunda in secunda alterneaza monofazatul cu difazatul, fara pauza intre ele. Efect decontracturant, miorelaxant, ca un masaj pr ofund, efect vasodilatator, analgezic, resorbtiv, foarte bun in hematoame post-traumatice, in edeme cu tulburari trofice din stazele circulatorii periferice, indicat in entorse, contuzii, stari post-traumatice, tulburari circulatorii – varicele, acrocianoza, celulita, mastite, injectite. LP – alternante lente intre monofazat si difazat. Trecerea de la o forma la alta se face lent, intr-undoua secunde, fiecare faza mentinandu-se 16 secunde. Efect analgezic, decontracturant, miorelaxat, vasodilatator, anticongestiv, in nevralgii, mialgii, artralgii, discopatii, torticolis, dureri abdominale – din boala ulceroasa, din diskineziile duodenale. RS – monofaza 1 sec, separata de o pauza de o secunda. Efect puternic excito-motor, de gimnastica musculara, vasodilatator puternic, trofic puternic, vibratie puternica, indicat in atrofii musculare de inactivitate in caz de imobilizari in aparate gipsate. Se recomanda aplicare precoce imediat dupa punerea gipsului. Metode de aplicare a curentilor diadinamici – 2 electrozi placa, unul + unul -, strat hidrofil, se poate aplica si subacval. Electrodul activ care produce analgezie este cel negativ – katodul. Efectele sunt amplificate daca se aplica pe o baza de curent galvanic 1-3 mA. Durata sedintei – scurta 8-10 minute. La jumatatea sedintei se poate inversa polaritatea pt a inlatura acomodarea. Se fac 6-8 sedinte. Intensitatea se modifica progresiv pana la vibratie nedureroasa. In timpul tratamentului pt a evita acomodarea, se creste intensitatea. Frecventele de 50 Hz au efect dinamogen – produc contractii musculare. Se pot pune electrozi mici egali, cu negativul pe durere. Se pot face aplicatii transversale pe articulatii mari, cu alectrozi pl ati egali de-o parte si de alta a articulatiei. Exista aplicatii lungitudinale – de-a lungul unui nerv, sau a unui vas de sange in care kataodul se pune distal, el va fi mic iar proximal se upne electrodul pozitiv mare. Se pot face aplicatii paravertebrale pe radacinile nervoase. Se pot aplica electrozi plati paraleli cu coloana, negativul pe locul dureros, se pot face aplicatii transversala cu coaloana, negativul fiind distal, se poate face tonizarea normal inervati cu electrod mic negativ pe punctul motor al muschiului, electrodul pozitiv – proximal. Indicatii: 



Afectiuni ale ap locomotor: Stari post-traumatice: contuzii, entorse, luxatii aplicati DF, SP, sechele tardive si o recidive -> SP, LP, intinderi -> DF, SP, in redori -> SP, DF+MF, MF+LP o Afectiuni reumatice: artroze reactivate, artrite, mialgii, reumatism abarticular – PSH, epicondilite, nevralgia cervico-brahiala; lumbago, lombosciatica, algo-neuro-distrofia > DF, SP, LP Tulburari circulatorii periferice: se fac aplicatii longitudinale de-a lungul vaselor, dar sunt posibile si aplicatii transversale, boala Raynaud, acrocianoza, boala varicoasa, ...................formula de tratament: DF, SP, LP

Curentul sinusoidal – 50 Hz – e curent alternativ care-si schimba sensul de 50 de ori pe seunda. Se obtine din curentul de la retea. Se scade tensiunea de 220 V la 50 V. Efecte: excito-motorii – contractii puternice si efect vasodilatator. Indicatii: -

Atrofii musculare .......... cu inervatie pastrata Cicatrici muscullo-articulare Stari post-traumatice

Electropunctura se foloseste pt combaterea durerii. Este o metoda de reflexoterapie pt ca 80% din punctele dureroase sunt puncte de acupunctura. Se aplica in contracturi musculare reflexe de orihine vertebrala, articulara si viscerala. Este contraindicata in neoplazii (boala canceroasa), in psiho-nevroze, depresii, sarcina. La electropunctura – 0-50 Hz (frecventa joasa), durata: 0,03-0,05 msec, intensitate - pana la furnicatura, varfurile electrozilor au diametrul de 1-2 mm. Cu electrozii se fac stimulari pe puncte. Mecanism de actiune: controlul portii la nivel medular. Electropunctura nu inlocuieste TENS-ul si nici electroacupunctura (acele sunt introduce in pi ele). Page 11 of 24

Curs 4

Professor comanescu ivona Procedure in electroterapie Curentie de medie fregventa Sunt curenti alternative sinusoidali cu fregventa cuprinasa intre omie pana la osuta de mi de hert pe secunda. In elctroterapie folosim aparate cu fregvente intre patru mi pana la zcece mi de herti pe secunda. Domua moduri de palicare aplicare bipolara cu doi electrozi la fel ca si la curentul galvanic si alplicare interferentiala cu patru electrozi. Pentru ca folosim doi curenti de medie fregventa doua circuite de medie fregventa care se incruciseaza se aseaza perpendicular unul pe altul. Intre cei doi curneti exista o diferenta de fregventa de osuta de herti. Daca un current are patrumi de geri va avea de patru mi si osuta de gerti aldoilea. La locul de incucisare ia nastere un nou current tot de medie fregventa dar a carui intensitate va varia cu o fregventa care ieste egala cu diferenta de fregventa dintre cele doua circuite.. Efectul curentului interferentiala va fi in profunzime, in zona de intergerenta a cirucitelor. Efectul va fi efectul joasei fregvente. Curenti i nterferentiali se mai numesc ucrenti nemeg dupa numele terapeutului austriac care ia inventat. Acesta ieste rolul interferentei ieste n ecesara in inlaturarea acomodari. Deasemenea avantajul ieste rezistenta scajuta a curentului la tegument practice pe tegument nu se simpte nimic. Pentru ca tesutul are o rezistenta scazuta se pot folosi intensitati mari cu effect mai mare mai amplu iar josa fregventa acre se simpte la ocul interferentei se foarte active la nviel de celula. Cornditia reusite ca electorzi sa fie astfel plasati in cat cele doua circuite sa fie perpendicular unul fata de celalalt. Exista doua modalittati de tratament . una numita manula in care diferenta dintre cele doua circuite ieste fixa si exista numita spectru in care diferenta dintre cele doua circuite se modifica. Intre zero si osuta de herti. Tehnica de aplicare una static cu patru electrozi tip placa care se mentin pe loc tot timpul procedure pe lorc. Se introduce in invelisuri umede si sunt fixate cu benzi elastic sau saculeti de nisip. Acestea pot fi ca niste ventuze electorzi adica tipul electorzi vacuum cea de adoua tehnica ieste tehnica cinetica care consta di n doi electorzi manusa care inbraca mainile fizioterapeutului iar regiunea de tratat ieste plimbata de terapeut cu electorzi manusa cu tot. Efectele biologice particularitatile demedie fregventa sunt curenti de excitatie care provoaca excitatie prin efectul gildemaisten. Inseamna prin sumatie temporala. Adica inp ulsul are un anumit prag o anumita intensitate o anumita valoare. Sunt necesare mai multe perioade ale curentului ca pentur a aprarea o contractie muschulara. Excitatia nu ieste conditionat de semnul electorodului. Excitatia este egala la ambi poli. Actiunea la poli ieste egala excitatie ambipolara. La media fregventa rezistenta cutanata ieste foarte scazuta permitand o apli catie ne dureroasa. Toleranta tegumentului ieste mare. Deci la media fregventa pelea nu ieste modificata. Efectele fiziologice sau terapeutice Efectul excitomotor pe muschi striati sanatosi normal inervati apr onntracti puternice ne dureroase. Astfel de contracti pot aparea pe muschi netezi dar la fregvente mici intre zece si douazeci si icnci de gerti trezeci si cinci de herti. Efectul decontracturant se datoreaza blocari reversibilei a contudctibilitati nervoase. Efectul analgesic pentru ca curentul de medie fregventa modifica perceptia dureri. Pentru ca curentul de medie fregventa bloceaza conducerea inpulsurilor nervoase pentru durere si prin vazodilatatia pe care o produce inlatura neurotransmitatori producatori de durere. Si inaltura hipozia. Efectul vazodilatator hipermeiant vasculotrofic si rezorptiv. Aceste substante sun histmajina prostagandinele si acetil colina. Se produce vazodilatatie prin efectul de medie fregventa pe vasele de sange. Deasemenea se produce vazodilatatie prin gimnastica muschulara realizata pe muschi striati. Are effect de pompa se produce vazodilatatie prin intermediul sitemului nervos vegetati ve. Fregventele mici de pana la zece herti au effect excitomotor intre zece si treizeci si cinci de herti effect decontracturatn si cele mai mari au effect analgesiz. Indicatiile mediei fregventei Se indica in afecituni de aparat motor i n afecituni periferice cardovasculare in afectiuni organe interne afectiuni ginecologice afectiuni renourinare. Afectiuni aparat motor starile postraumatice luxati contuzientorse hematoame algoneurodistrofi. Afectiuni reumatice artrite periartrite artroze spondiloze spondi lite discopati fibromiagi. Afectiuni neurlogice nevralgi nevrite si tratam atrofi de inactivitate ale muschilor sceletici.

Page 12 of 24

Afectiuni vasculare periferice aplicam in tulburari de circulatie arteriale venaoase si li nfatice. Deasemenea se aplica in edeme vasculare localizate si in celulita. Afectiuni ginecologice Se aplica in afectiunile inflamatori ale micului bazin pentru effect spasmolytic pe muschi netezi efescul vasculotrop effect rezortiv si antialgic. Se aplica in anexite metroanexite paranevrite si dismenoreie. Afectiuni ale organelor interne Cum sunt dischinezi biliare hepatite cornice persistente pancreatite cornice boala ulceroasa gastrite distoni functionale intestinale hipertoni spastice si altoni intestinale posteoperatori. Afectiuni renourinare Rejtente bazinetale incontinete vezicale cu deficite ale sfincterului vezica. Hipertrofi de prostate si stari disfunctionale dupa operati de pe pr ostate. Contraindicate Nu se aplica in febra, in tebece in cancer in stari caseptice, in procese i nflamatori purulente, precordial in tulburarile cardiac si la pulrtatori de stimulator cardiac. Se efectuaza doua circuite pertpendiculare intre iele zona dureroasa i ntensitatea se creste progresiv iar la sfarsit se reduce progresiv pacientul simpte o finucartura puterni ca binetolerata se contraindica contractile tetanice, iar daca senzatia de current slabeste nu are importanta. Durata sedintelor la electorzi plate placa douazeci minute. La electorzi vacuum zece minute, zilnic sau la doua zile pe la sase pan a la saisprazece sedinte. Curenti de inalta fregventa Suntu curenti de fregvente de douasute de herti si dumai patrusute de megaherti creatori de campuri si unde electromacnetice. Clasificare care se foosesc astazi se folosesc unde scurte continuie cu fregventa de douazeci si apte virgule sapte megaherti lungime a de unda ieste de unsprazece zero sapte de unda. Curenti de unde scurte cursaltile de inalta fregventa folositi prin aparatul diapuls, curenti de inalta fregventa cu micorunde care sunt unde centimetrice la micronude fregventa ieste intre patrusute si douami patrusute mehagert ieste egal cu unmilion de gerti. Lungime a de unda ieste intre dousprazece virgule cinci si sapte centimetri. Generatoarele de inalta fregventa functioneaza pe aceiasi lungime de unda ca retaaua de radiofonie putand tulbura recpetia aparatelor radio deaceia sa convenita pe palan international ca aparatele cu curenti de inalta fregventa sa aiba numa ifregventa de douazeci si apte virgule doisprazece megaherti lungimea de gerti fiind de unsprazece virgule sase metri. Proprietati fizice Acestea strabat usor structure anatomice pe care joasa fregventa nu le strabate. Curenti de inalta fregventa produc energie caloric direct proprtionala cu rezistenta cu patratul intensitati su cu durata curentului. Aceste efecte il folosim in tratament. Curenti de inalta fregventa incalzesc foarte puternic corpurile metalice si solutiile electrolitice. Acestea transmit in mediul inconjurator la distante foarte mari unde electormacnetice caste fenomene sta la baza radiofoniei si televiziuni. Mecanismul de actiune a acestor curenti In primul rand nu produc excitati neuromuschulare nu influienteaza nici nervi nici muschi membranele excitabile nu se depolarizeaza sub actiunea acestui current pentru ca durata influctului este extreme de scurta. Deaceia nu se produc fenomene de polarizare. Penetreaza profund in tesuturi fara se influienteze tegumentul ca la media fregventa iar in tesuturi se formeaza caldura fenomen numit endotermie. Aceasta apare din transformarea energiei electrice in energi e caloric u atat mai mare cu cat fregventa ieste mai mare cu cate pentetrarea si profunzimea la care ajunge curentul ieste mi mare. Acestea au actiune de termoterapie profunda. Datorita producer de coldura se produce hperemie active prin vazodilatatie cu cresterea flucxului sangvin datorita inbunatatiri circulatiei vom avea effect antialgic si relaxant curenti de inalta fregventa actioneaza pe cellule accelerand diviziunea celulara. Page 13 of 24

Deasemenea aceste cresc metabolismul energetic cellular creste necesarul de oxygen si substante nutritive in cellula cres arderile. Creste catabolismul ieste stimulant procesul de aparate ne specific al organismului. Ecilirarea tonusului sitemului nervos vegetative sip e sitemul nervos effect sedative pe cel central iar pe sitemul nervos periferic creste excitabilitatea si viteza de conducere a inpulsurilor. Efectele terapeutice deriva din actiunea claduri deaceia efectele vor fi hiperemiant effect analgesic effect miorelaxant si effect de activare a metabolismului. Undele scurte continue Numite termopuls adica un aparat cu inalta fregventa au doua circuite un circuit generator ieste cel din care ieste inalta fregventa sic el de al doile ieste icrucit resonator intre circuitul aparatulu iintre acesteadoua se formeaza un canp in care ieste plasat bolnavul. In interiorul pacientului se producer endotermie care ieste mai profunda si cu effect de mai lunga durata decat trematerapia obisnuita. Pana la saptezeci si doua de ore. Mod de aplicare a acestora aparatul ieste asezat in alta incapere de cate celelalte aparate la o distanta de sase matri metoda poate fi bipolara cu doi electorzi sau o metoda unipolara cu unosingur electord care se numeste monoda. Metoda bipolara acestea sunt rigizi de aceiasi marime izolatiin material plastic dozajul se face in vati senzatia simptita de bonav ieste o senzatie de caldura exista patru trepte de dozaj treapta intai treapta aterma in care pacientul nu are nicosenzatie se aplica in cazuri acute si in hemiplegi. Treapta adoua ieste treapta oligoterma senzatia pe care osimpte pacientul o slaba zenzatie de caldura effect antispastic. Treapta treia ieste treapta calda terma sinpte o s enzatie palacuta d caldura antispastic si decontracturant. Treapta patru ieste treapta hiperterma in care pacientul are o senzatie de caldura intense cu effect revulsive. Dozele trei si patru se folosesc in stadi cornice pana la douazeci de minute. Treptele unu si doi se folosesc in stadi acute pana la cinci minute. Durata sedinte de l a opt pana la douazeci minute. Numar sedinte sase pana la douazceci de sedinte. Tesutul gras se incalzeste puternic si cele bogate in apa si protein cum sunt muschi au o rezi stenta mai mica daca dorim incalzire profunda atunci marim distanta dintre electrozi si tegument. Electorzi se plaseaza la cinci centimetri de tegument. Efectul asupra organismului de endotermiei cu consecintele hiperemie analgezie relaxare muschulara siactivarea motebolismului cellular. Indicatiile vor fi Idicdicati afectiuni aparat motor cum este reumatismul degenerative cel abarticular remumatisul inflamator cronic stabilizat cum ieste spindilita. Leziunile post traumatice. Afectiunile neurologice pareze si paralizi. Pareza de nerv facial afrigore. Dar aplicam undele scurte in nevrite polinevrite. Afectiuni ginecologice metrite anexite sangite afectiuni la prostate colici nefretice si altele. Afectiuni respiratori afectiuni afectiuni orele sinuzita otita mastidite. Afectiuni cardiovasculare artiopatitele periferice aplicati lombare pe sitem nervos simpatico. Afectiuni de medicina intenra dischinezi sindroame aderentiale. Afectiuni dermatologice furuncul in faza de precolectie panaritul hidrosadenita. In stomatology in acesul dentar. Contraindicate nu se aplica in cancer in tendita l hemoragi tromboze trombofemite in ulcere active in hemoptizi nuse aplica in graviditate la ciclu menstrual nu se aplica la corpi strini metalici exemplu proteze, la purtatori de stimulator cardiac. Reguli Pacientul sta pe un pat sau scaun de lemn pacientul trebe sa fie relaxat se explica senzatia pe care trebe sa o aiba se aplica si peste inbracaminte dar nu ie voie sa fim umezi la inbracaminte sis a n u fie sintetica. Se indeparteaza metalele se aparatele auditive in timpul tratamentului trebe sa stea nemiscat iar la aplicati pe genunchi intre genunch ise pune o bucata de pasla. Undele scurte pulsative diapuls Tratamentul dateaza din anul omie nouasute patruzeci curenti de nalta fregventa pulsativi prin pulsatie se indeparteaza endotermia si raman efectele energiei electormacnetice in celula la nivelul acesteia. La aceste aparate avem trenuri de oscilati cu fregvente de douasapte virgule doisrazece megaheriti cu durata intre paturzeci is osuta milisecunde separate de pause. Pauza are rolul de a inprastia aldura. Exista sasee trepte de pulsate si de penetratie.

Page 14 of 24

Intensitate se exprima in vati efectele sunt stimularea metabolismului cellular cu acelerareavindecarilor adica acelerare proceselor de reparare a tesuturilor. Cu effect pe collagen effect pe osteoporoza pe fracture cu vindecarea arsurilor. Cu acelerarea cicatrizarilor. Se resorb hematoame si edeme se inalatura spasmele muschulatori netede effect antialgic prompt si durabil effect infal=mator pronuntat. Stimularea mecanismelor de aparare a organismului prin sinteza de anticprpi. Mod de aplicare Tratamentul se efectuiaza printro antenna localizatoare. Bonavul nu se dezbraca se aplica peste bandaze si peste alte lucruri corpurile metalice nu reprezinta contraindicate, localizatorul emitatorul antenna se aplica la distanta foarte mica de tegument doi trei centimetri se allege fregventa intre optzeci pana la sasesute si penetratia de la unu la sase. In functie de robustetia pacientului si de zona de tratat durata pana la cinsprazce minute zinlic de la patru pana l a doisprazece apicati si se face o aplicatie pe ficat. Indicate diapuls Stari postraumatice recente contuzile hematoamele entorse luxati algoneurodistrofia si favorizeaza formarea calusului in fracture. Pre is post operator pentru efacte antihemoragice si cicatrizante. Reuumatismele cornice inflamatori cum este poli artrita reumatoida si reumatismele abarticulare cum sunt bursitele tensosinovite capsulita retractile umar inghetat artroze re activate cum este hidartroza. Ulcerul varicose si cele de decubit arteopatiile periferice, afectiuni ginecologice inflamatori si urogenitale. Celulitele algice difuze. Afectiuni respiratori si orele faringite sinuzite. Afectiuni digestive boala ulceroasa colitele si in stomatology dupa interventi pentru acelerarea vindecari. In stomatite in apcese in dermatologie in arsuri pentru reepitelizare in zona dostre. Contra indicate sunt minime la cei ce poarte stimulator cardiac. Micounde Fregventa mare intre treisute pana la trei mi megaherti lungimea de unda de ordinal centimetrilor. Ieste intre unde scurte si cele de la soare. Sunt unde lectromacnetice radiate de la o antenna emitatoare care are si un reflector proiector de unde. Efectele sunt pe cellule. Sub actiunea micronudelor moleculele din celula oscileaza se freaca se ating una de alta producanduse caldura. Oscilatiile se numesc disersi. De apsortie undele electormacnetice sunt absorbite de tesuturi si transformate in caldura.. Apsorita daca ieste mare penetrarea uundelor ieste mica. Absortia iestemica in tesutul gras. Aceasta ieste mare in muschi adica in tesuturile cu apa. Efectul de reflexive si supraincalzire la limita intre tesuturi. Adica intre tesutul grass i cel muschular. Mod de actiune actioneaza foarte bine pe muschi care sunt tesuturi bogat vascularizate la nivel de muschi au effect termic cea mai eficienta modalitate de incalzire a muschiului. Efectul maxim ieste la doi virgule cinvi centimetri profunzime repartizarea claduri in tesuturi ieste mult mai acenutata in muschi spre deosebire de undele scurte unde incalzirea ieste mult mai acentuata in tesutul adipos. Modul de aplicare avem un singur electord care proiecteaza cmapul radiant pe corp pe zona de tratat electordul se pune e la doi la zece centimetri de tegument ochi se protejeaza cu ochelari pseciali pacientul ieste dezbracat si pus pe un pat sau scaun de lem dozajul in vati pe centimetru patrat. Se aplica la patruzeci la osuta icnzeci vazti zece cinsprazece minute de l a zece la douazeci sedinte indicate. Indicate afectiuni ale aparatulu locomotor dureri reumatice sechele postraumatice Contracture muschulare de origine neurologica afectiunui sitem nervos periferic nevralgi nevrite Afectiuni ale aparatului circurator arteorapati baoala reno ulcer varicose, Afectiuni ale aparatulu urogenital anexite metroanexite pelocistite, Afectiuni orele sinuzita laringite ltiite medi Page 15 of 24

Contraindicate Iradiere ochilor pentru ca ie pericol de cataracta. Ieste ontraindicata la urtatori de stimulator cardic la purtatori de corpi metalici in tesuturi in hemoragi in tromboflebite l a mensturatie in graviditate in cancer. Contra indicat epifize osoase la copi i n crester. Procese inflamatori acute inflamatori cu suturati Curs 5 - 29.03.2011

Ultrasunetul Ultrasunetul – forma de energie mecanica obtinuta prin vibratii mecanice pendulare a unei lame de cuart, supusa actiunii unui curent electric de inalta frecventa. Vibratiile sunt peste 20 000 oscilatii/sec iar curentul electric de inalta frecventa are frecventa de 800 kHz pana la 1 MHz (1 mil de Hz). Aceste vibratii ale lamei de cuart pot fi localizate si orientate selectiv ca un fascicol de raze care se propaga in linie dreapta. Ultrasunetul patrunde in corpul uman pana la grosimea de 6 cm, energia se injumatateste pe masura ce ultrasunetul patrunde in adancime. La trecerea dintr-un mediu in altul cu densitate diferita ultrasunetul se modifica. Scaderea i ntensitatii ultrasunetului in adancimea tesutului se numeste absorbtie, iar la trecerea di n muschi spre os se produce reflexia ultrasunetului. La trecerea din muschi spre os valorile vibratiei ultrasunetului sunt maxime. Modul de producere a ultrasunetului Exista 3 metode de producere: 1. Metoda mecanica – pot fi puse in vibratie lame metalice (ex: diapazonul). 2. Metoda magnetica – prin curent alternativ se pot magnetiza metale iar daca frecventa curentilor este peste 20 KHz se obtin ultrasunete in metalele magnetizate. 3. Mecanismul piezoelectric – se modifica dimensiunile unei lame de cuart supusa variatiilor de potential electric. Pt a se produce ultrasunete este nevoie ca curentul la care este supus cuartul sa fie de inalta frecventa. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului: -

Efectul mecanic de vibratie Efectul termic Efect de cavitatie Efect de difuziune Efectul chimic – de producere de reactii chimice

Efectul mecanic al USS USS produc vibratii, adica prin USS se pun in miscare molecule, din aproape in aproape. Amplitudinea vibratiilor depinde de intensitatea energiei care le-au produs. Efectul termic apare la traversarea unui mediuin 2 feluri: prin absorbtia energiei ulstrasunetelor prin traversraea de medii neomogene si prin frictionarea particolelor mediului supus ultrasunetelor. Efectul termic este mai accentuat la separarea a doua medii cu densitati diferite (la trecerea de l a muschi la os efectul termic este maxim – la periost). Efectul de cavitatie – sub actiunea USS apar in mediul strabatut goluri, fisuri, rupturi. Acest efect de cavitatie se datoreaza compresiunilor si dilatarilor succesive produce de USS in zona strabatuta. Fenomenul de cavitatie apare la intensitati foarte mari – nu apare la doze terapeutice. Efectul de difuziune – datorita lui creste permeabilitatea membranelo sub actiunea USS. Efectele chimice - in structurile strabatute de USS au loc reactii chimice de oxidare, de reducere, de alterare a structurilor substantelor chimice asupra careia actioneaza ultrasunetul. Efectele biologice ale ultrasunetului Ultrasunetul produce vibratii mecanice pe substratul pe care este aplicat. Vibratiile se transmit din aproape in aproape. Moleculele se pun in miscare, se produce un micromasaj tisular cu ccresterea permeabilitatii membranelor celulare, cu vasodilatatie locala, cu hiperemie locala, cu efect antialgic, pe SNV se produce efect simpaticolitic, prin mecanism reflex aceste efect se transmite la distanta producandu-se o vasodilatatie la distanta de locul de aplicare a USS. Un alt efet biologic este efectul fibrolitic – de distrugere, rupere, fragmentare a tesuturilor sclerocicatriciale. La doze mari se distrug celule si se rup capilare. La limita intre os si tesuturile moi se acumuleaza energie calorica, osul se supraincalzeste de 5X mai mult decat muschiul. La doze mari in os se produc edeme hemoragice si necroze osoase. De aceea nu se aplica USS la copii in perioadele de crestere, mai ales pe epifize. Page 16 of 24

Efecte terapeutice 1. Efect antialgic – vibratiile USS se transmit spre maduva prin fibre nervoase mielinice groase care pornesc de la proprioceptori aflati in ligamente, tendoane si muschi supusi tratamentului. Senzatia de vibratie ajunge la maduva i naintea senzatiei dureroase, care este transmisa prin fibre nervoase subtiri, amielinice, cu transmisie lenta. Exista o competitie i ntre transmiterea vibratiilor USS si durere. Vibratia produsa de USS ajunge in maduva inaintea durerii si impiedica transmiterea durerii corticale. Este mecanismul controlului la poarta de inhibare a durerii. Un alt mecanism - stimularea sistemului inhibitor al durerii aflat in mezencefal de catre vibratiile USS. 2. Efect miorelaxant – se realizeaza tot prin proprioceptori, USS produc vibratii care actioneaza asupra proprioceptorilor musculari si tendinosi, care prin intermediul maduvei, in mod reflex, vor declansa relaxare musculara. 3. Efect hiperemiant – USS produce vasodilatatie pe arteriole si capilare cu activarea circulatiei sangvine. Aceasta vasodilatatie este accentuata de efectul asupra SNV – efect simpaticolitic. 4. Efect fibrolitic – USS rup si fragmenteaza cicatricile. 5. Efect antiinflamator – secundar efectului vaso-motor. 6. Efect reflex la distanta – exista aplicatii reflexe de USS. O astfel de aplicatie este aplicatia paravertebrala. USS se aplica paravertebral in zone corespunzatoare radacinilor nervoase in bolile membrelor. Astfel aplicam USS intre vertebrele C3-D1 – pt efect pe MS, iar in regiunea lombara si sacro-iliaca, pe marginea sacrului, pe crestele iliace, pe marele trohanter se fac aplicatii pt a influenta MI. O alta aplicatie reflexa – de-a lungul nervilor periferici si oaselor mari. O alta aplicatie reflexa – pe zonele HEAD – zone cutanate care corespund dermatoamelor organelor interne. O alta aplicatie reflexa – in punctele Trigger – miogeloze care apar in anumite zone sub piele si in tesuturile conjunctive in mod refl ex in urma suferintelor organelor i nterne. Cele mai cunoscute miogeloze sunt de-a lungul sacrului. Pe periost – aplicatii Vogler. O alta aplicatie reflexa – aplicatii reflexe pe ganglionii limfatici – ggl stelat latero-cervical si supraclavicular – creste temp in pama la aplicate de USS pe acesti ggl.

-

Modul de aplicare al USS Se aplica pe tegument pe anumite zone. Pe zona respectiva se aplica un strat uleios in care se pot include medicamente pe care putem sa le administram transtegumentar. Metoda se numeste ultrasonoforeza. Vibratiile se aplica cu ajutorul unui proiector. USS se poate aplica si subacval la distanta de 4-5 cm de tegument, in afectiunile in care proiectorul nu poate lua contact direct cu tegumentul. Aparatele de USS sunt alcatuite dintr-un generator de inalta frecventa si un emitator de USS, care contine lama de cuart. Curentul de inalta frecventa de 800-1000 KHz va pune in vibratie lama de cuart aflat in emitatorul de USS. Aparatul are un panou de comanda care are un comutator de pornire si de crestere a intensitatii, tot pe panou e un ceas semnalizator care stabileste timpul sedintei de tratament, apoi exista un i nstrument de masura a intensitatii USS. Intensitatea USS variaza de la 0,05 W/cm patrat pana la 2-3 W/cm patrat. Trebuie evitata propagarea vibratiilor din emitator in mana terapeutului pt ca dupa aplicatii numeroase pot sa apara in mana terapeutului dureri si reactii tendinoase. De aceea terapeutul trebuie sa poarte manusi de bumbac. Exista 2 tipuri de USS: USS clasice, continue, cu intensitate constanta, care in caz de supradozare au un efect termic accentuat. USS cu impulsuri cu emisie discontinua, cu efect termic minim. In pauza dintre impulsuri tesuturile se refac. La USS cu impulsuri este mai accentuat efectul analgezic si decontracturant.

Dozajul la USS se face in Watti/cm patrat de suprafata a proiectorului. Practic acesti Watti exprima cantitatea de energie emisa pe cm patrat de suprafata a emitatorului de USS. Dozele mici de 0,3-0,5 W au efectele cele mai favorabile. Durata de tratament este de 5-6 minute, dozele mari de pana la 1 Watt/cm patrat se folosesc in spondilita anchilopoietica, se face o sedinta la 2 zile, se fac 6-8 sedinte, dozele se cresc treptat in functie de efectele pe care le urmarim. Forme de tratament Exista un cuplaj direct cu emitatorul aplicat direct pe zona de tratat si un cuplaj indirect prin intermediul apei. Cuplajul direct este forma cea mai utilizata pe regiuni netede, plane, fara leziuni. Page 17 of 24

Emitatorul sau traductor este miscat lent circular sau liniar in spirala sau sinusoidala. Aceasta metoda este metoda dinamica. Exista si o metoda statica in care emitatorul se misca foarte lent in aplicatii paravertebrale, in miogeloze si pe ggl stelati. Pe suprafata de contact, de tratament se aplica o substanta care evita reflectarea undelor ultrasunetului catre aer. Aceasta substanta preia energia USS de pe capul emitatorului si o transmite corpului. Aceasta substanta poate fi ulei de parafina, vaselina, glicerina. In ea se amesteca medicamente. Daca inainte de aplicatia de USS faceti termoterapie, medicamentul va patrunde in tegument mai usor. Cuplajul indirect este metoda de tratament prin apa la temperaturi de 36-37 de grade. se foloseste pt tratamentul zonelor neregulate cum este mana, pu mnul, picior si glezna. In zonele cu os neacoperit de muschi – cum e cotul – folosim intensitati mici, iar in zonele profunde se folosesc intensitati mari. In functie de zona de tratat - tratamentul cu USS 





Pt piele folosim intensitati mici 0,1-0,2 W/cm patrat. Daca avem zone hiperalgice folosim doze chiar mai mici 0,02. Emitatorul este manevrat liniar si efectul este mai accentuat daca pe suprafata puneti o substanta de contact mai solida decat uleiul. Pt tesutul muscular USS se aplica prin emitatorul care face o presiune mare pe zona. De asemenea emitatorul face miscari sinusoidale si in spirala. Se schimba sensul de miscare la zonele de insertie a muschilor pe os. Emitatorul se misca in directia fibrelor tendinoase si nu transversal pe fibre. Se trataeaza zonele de trecere muschi-tendon. La muschi se folosesc doze mai mari decat la tegument. Pt articulatii si oase se pozitioneaza adecvat articulatia, se evita zonele cu vascularizatie bogata – de ex venele dilatate de langa genunchi. Se evita regiunea de crestere osoasa la copii. La umeri bratul sa fie in abductie la 90 de grade si rotat dupa caz. USS nu trebuie sa fie urmat de alta procedura. Mai nou numai laserul se aplica dupa USS. Nu este indicat ca in aceeasi zona unde sa facut USS sa se faca si masaj reflex. Este contraindicata aplicarea concomitenta a Roentgen-terapiei. USS poate sa preceada kinetoterapia. Exista combinatii de USS cu curent de joasa frecventa. Exista metode de interconectare cu proceduri de josa frecventa pt efect mai accentuat antialgic si miorelaxat, mai ales cu diadinamicul.

Indicatii: -

-

-

Afectiuni ale ap locomotor: afectiuni reumatismale degenerative cum sunt artrozele, spondilozele, miogelozele, afectiuni reumatismale abarticulare cum sunt periartrite, tendinite, epicondilite, algo-neuuro-distrofii, radiculopatii, afectiuni reumatismale inflamatorii cronice cum e spondilita anchilopoietica, afectiuni post-tramatice ale ap locomotor cum sunt contuzii, entorse, luxatii, algo-neuro-distrofii post-traumatice pt efect analgezic si resorbtiv. Se aplica de asemenea prin ferestre in aparatul gipsat, fracturile pt accelerarea consolidarii, in caz de intarziere a formarii calusului; boala Du ....... – retractia aponevrozei palmare, cicatrici, plagi atone, ulcere trofice ale membrelor. Afectiuni neurologice: nevralgii, nevrite – se fac aplicatii paravertebral si local mai ales cu USS cu impulsuri, se fac aplicatii dupa zona Zoster – paravertebral si in zona dureroasa (paravertebral la radacina nervului), nevroamele amputatiilor, la pacienti cu amputatii se fac aplicatii paravertebral si pe bontul de amputatie, distrofia musculara progresiva – mai ales pe muschii contractati, sindroamele spastice cum sunt hemiplegiile, boala Parkinson, scleroza in placi, sindroamele spastice – se aplica intai o procedura calda de termoterapie dupa care se pune USS si dupa care se face kinetoterapie. Afectiuni ORL – otoscleroza – se aplica USS. Afectiuni circulatorii: se aplica USS in arteriopatia obliteranta, reduce hipertonia simpatica – de aceea se fac aplicatii reflexe paravertebral pt MS de la C3-D5, pt MI de la D6-S, creasta iliaca, marele trohanter, sindromul Raynaud se pune USS pe ggl stelat de la C7-T1 si supraclavicular.

Contraindicatii: -

Nu se aplica la copii pe zonele de crestere osoasa epifizara Nu se aplica pe grefe osoase recente Nu se aplica pe creier, pe maduva spinarii, pe ficat, pe splina, pe cord si pe vase mari Endoprotezele ortopedice in zonele de fixare Pacienti cu fragilitate capilara Graviditate Contraindicatii generale ale fizioterapiei: inflamatii acute, modificari tegumentari (nevii pigmentari), infectiile pe tegument, casecsii, tumori, TBC activ, febra, reumatismul articular acut, tulburari de ritm cardiac, insuficienta cardiaca, trombo-flebita, varice.

Curs 6

Page 18 of 24

Fototerapia – terapia cu lumina, utilizarea energiei radiante luminoase in scop terapeutic. Aceasta energie poate fi naturala, de la soare, sau artificiala – prin aparate care transforma energia electrica in lumina. Lumina s-a folosit terapeutic din Antichitate. Herodot sec V i.e.n. face asocierea dintre Soare si cresterea oaselor. Grecii au folosit helioterapia, romanii foloseau Soarele in bolile articulare. In sec XVIII-XIX se reiau preocuparile Antichitatii pt tratamentul cu lumina. Se folosea helioterapia in reumatism, in astenii, in rahitism, in atoniile musculare, in scrofuloza (boala tuberculoasa a ggl de l a gat). Tot atunci apar preocupari pt fizica luminii si producerea ei artificiala. Astfel in 1842 s -a fotografiat specrtul solar si s-a alcatuit harta lungimilor de und a a razelor ce alcatuiesc lumina alba (Amstrong). In 1877 s-a descoperit efectul bactericid al luminii, si s-a depistat ca acest efect e dat de UV. La sfarsitul sec XIX s-a realizat lampa generatoare de UV, lampa de cuart. In 1904 exista preocupari pt lampi generatoare de UV si s-a descoperit ca UV au rol in producerea vitaminei D. de fapt s-a descoperit ergosterolul care este o subst in piele care sub actiunea UV se transforma in vitamina D, vitamina antirahitica pt ca fixeaza Ca in oase. S-a inceput tratamentul psoriazisului cu UV si din 1935 se folosesc lampile de UV cu cuart pt a distruge bacteriile in salile de operatie. Fizica luminii Lumina este un flux de fotoni care sunt transportati sub forma de unde electromagnetice. Proprietatile fizice ale luminii: Lumina se propaga rectiliniu sub forma de unde cu o voteza in vid de 300 000 km/s. Viteza este mai mica in aer, apa si in sticla, iar la suprafata dintre 2 medii lumina se reflecta si se refracta (trece dintr-un mediu in altul, deviat). Lumina are 2 forme de manifestare: o forma corpusculara, fiind compusa din niste corpusculi 0 fotoni, si are o forma de manifestare ondulatorie, fiind o radiatie electromagnetica sinusoidala. Acesti fotoni apar in cazul incalzirii corpurilor pt ca co rpul incalzit creeaza energie, prin care electronii sunt smulsi din atomi si expulzati la distanta sub forma de radiatii electromagnetice. Cea mai mica energie o au fotonii razelor infrarosii (IR) si cea mai mare energie o au razele X si gamma cosmice care sunt radioactive. Energia mare inseamna lungime de unda mi ca. Corpul care absoarbe toate radiatiile fara sa emita ni ci una se numeste corp negru. Lumina este ondulatorie, adica este o radiatie electromagnetica sinusoidala. Undele electromagnetice luminoase nu sunt omogene. Ele formeaza un spectru in care radiatiile IR au lungime de unda mare, radiatiile UV au lungime de unda mai mica iar intre ele se afla radiatiile vizibile, care impresioneaza retina. Actiunea luminii Actiunea fizico-chimica a luminii Lumina are urmatoarele efecte fizico-chimice: -

-

Efectul termic – puternic la razele IR Absorbtia – la intalnirea cu lumina, o parte din energia ei este absorbita. Corpul negru absoarbe in totalitate lumina. Reflexia – intoarcerea razelor (reflecta foarte bine materialele lucioase), de asemenea UV sunt reflectate de zapada si matasea alba si refractia. IR si razele vizibile se refracta mai bine decat UV care se opresc in straturile superficiale ale pielii. Actiunea foto-electrica – lumina are efect asupra corpurilor incarcate electric, mai ales UV au efect asupra corpurilor incarcate electric. Produce diferenta de p otential (apare electricitate). Efectele foto-chimice – mai ales UV. Ele sunt si numite raze chimice, pt ca ele declanseaza reactii chimice pe zona pe care o intalnesc.

Efectele biologice ale luminii – efectele asupra celulelor vii. Lumina influenteaza celulele vii. Lungimile de unda mici – de la UV, razele X, razele gamma sunt nocive pt celule vii. Ele influenteaza permeabilitatea celulelor, modifica schimburile prin membranele celulare, declanseaza oxidari si reduceri in celula, modifica enzime, le altereaza, degradeaza prot eine. UV produc in piele vitamina D. UV au efect bacreticid. Efecte fiziologice ale luminii (asupra iorganismului uman): -

-

Metabolismul – creste metabolismul bazal al corpului (declansand transpiratia), mai ales la radiatii IR. Se activeaza metabolismul glucidic, scazand glicemia, este stimulat metabolismul proteic (mai ales catabolismul), este stimulat metabolismul mineral cu cresterea calcemiei si a fosforemiei, cu depunerea Ca in oase. Elementele sangvine din sange – datorita luminii creste nr de hematii, leucocitelor, creste coagularea sangelui. Circulatia – lumina activeaza circulatia prin actiunea directa a caldurii, creste pulsul, scade tensiunea. Respiratia – miscarile respiratorii sunt ample si raresi creste cantitatea de O in plamani.

Page 19 of 24

-

Aparatul digestiv – sub actiunea luminii cresc secretiile digestive si miscarea, motilitatea organelor digestive. Sistemul endocrin – lumina stimuleaza paratiroidele, normalizeaza tiroida, stimuleaza pancreasul. SN - scade tonusul SN limfatic, lumina rosie are efect stimulant, lumina albastra are efect sedativ – scade durerea, razele luminoase vizibile influenteaza hipotalamusul prin ochi. Exista o relatie intre UV si cancerul cutanat (melanom malign) si in 90% din cazuri este cauzat de soare mai ales la blonzi dupa expuneri interpestive, incontrolate si prelungite.

Efecte terapeutice 



Efectele terapeutice ale UV – stimularea tegumentului cu aparitie de e ritem actinic, urmata de pigmentatie si de exfoliere. Exfolierea este n ecesara in tratamentul psoriazisului si al acneei. Tot UV produc vitamina D, care este util a in tratamentul rahitismului si al osteoporozei. Razele UV au efect antialgic, care apare la aplicarea lor in zone dureroase bine delimitate, pana ce apare eritem cu iritatie. Alt efect normalizarea hematopoezei. Efect dezinfectant, folosit in plagi, infectii cutanate pt efectul lor bactericid. Efectul psihologic – datorita efectului estetic al pigmentatiei produsa de UV si stimularea SN si sistemului endocrin. Efectele terapeutice ale IR – IR au efect caloric, de incalzire a tesuturilor si ca urmare a acestui efect cerste circulatia, se resorb edemele, se produce miorelaxare cu efect antialgic si cu sudatie.

Terapia cu radiatii IR Radiatiile IR – radiatii calorice – se mai numesc unde termice care ocupa spectrul electromagnetic cu lungimile de unda intre 50 000 de mili microni pana la 760 de milimicroni. Ele actioneaza prin efectul caloric, iar din efectul caloric rezulta hiperemie l ocala, activarea circulatiei, activarea secretiei sudorale, actiunea reflexa pe viscere, efect antialgic si decontracturant, intensificarea metabolismului local cu imbunatatirea troficitatii tesuturilor si intensificarea fagocitozei. Iradierile brutale pot provoca arsuri cu necroze tisulare, escare, edem. Surse de IR sunt Soarele care produce iradiere naturala, lampile (lampa Sollux, Vitalux) – 500-2000 W si realizeaza o iradiere cu IR in spatiu deschis. Permit aplicatii pe portiuni mici de tegument. O alta sursa – baile de lumina care pot fi generale sau partiale – solarul. Modul de aplicare a IR IR se aplica la distanta de tegument 30 -60 cm, dozajul de face in Watt, durata sedintei 15-20 min. IR aplicate in spatiu inchis - bai de lumina – in bolile reumatismale, in tulburarile de metabolism cum e obezitatea, hipotiroidia, diabetul zaharat si guta, o alta indicatie – intoxicatiile cu metale grele, astm bronsic, metroanexite si perimetrite (ginecologie). Indicatiile IR in spatiu deschis: -

Spondiloze Nevralgii Mialgii Afectiuni articulare cronice inflamatorii si degenerative Reumatismul abarticular – periartritele Sechele post-traumatice ale ap locomotor Celulita dureroasa Tulburari de circulatie periferica – arterita obliteranta Se poate aplica ca procedura pregatitoare pt kinetoterapie si masaj

Contraindicatiile IR: -

Traumatisme recente Inflamatii acute Hemoragii Tulburari de irigatie si sensibilitate Trebuie sa protejam ochii – pericol de cataracta Boli febrile

Terapia cu UV UV sunt radiatii chimice cu lungimea de unda intre 390-144 milimicroni. Ele sunt oprite de straturile superficiale ale tegumentului, unde produc reactii chimice cu eritem activ si pigmentatie melanica. Eritemul actinic este un fenomen foto-chimic – apare la 6-8 ore dupa expunere si este urmat de pigmentare. Exista 4 grade de eritem: -

Persista 24 de ore fara pigmentare Persista 3-4 zile cu pigmentare si exfoliere Arsura cu edem care persista zile cu pigmentare, exfoliere si formare de cruste Page 20 of 24

-

Edem, exfoliere fara pigmentare

Pigmentarea este consecinta mobilizarii melaninei din celulele pielii si este urmata d e exfolierea epidermului. Alte efecte ale UV: -

Vasodilatatie Elibereaza histamina care accentueaza vasodilatatia Produc vitamina D care fixeaza Ca in oase Scad glicemia Cresc metabolismul proteic Au efect bacreticid Stimuleaza cresterea parului

Exista sensibilitati individuale la UV, exista indivizi la care la doze mi ci apare eritem puternic fara pigmentatie. Aceasta sensibilitate se numeste albinism (lipsa melaninei). Exista indivizi la care la doze mari de UV avem eritem si pigmentatie slaba. E necesara prudenta la expunerea la UV. UV sunt de mai multe tipuri. Copiii si batranii sunt mai putin sensibili. Pielea uscata e mai rezistenta. Femeile sunt mai sensibile decat barbatii. Iradierea repetata creste rezistenta la UV. Primavara suntem mai sensibili decat toamna. Vantul, apa, zapada accentueaza reactia cutanata. Spatele, pieptul si abdomenul au o sensibilitate de 100%, bratele in exterior si coatele 75-50%, gat, frunte genunchi, coapse – 50-25% maini si picioare 25-10%. Exista boli care cresc sensibilitatea la UV. Aceste boli sunt hipertiroidia, HTA, hiperfoliculinemia, ciroza hepatica. Mod de aplicare Se fac iradieri locale si generale la UV. Iradierile locale se fac in camp eritem. Un camp eritem are dimensiunea de 10/10 cm. iradierea se face de la 50 de cm distanta, folosindu-se doze eritematoase. Iradierile generale se fac putin lateral de pacient, de la o distanta de 1-1,5 m, durata expunerii crescandu-se zilnic cu 1 min. dozajul se face in functie de biodoza. Biodoza este timpul minim necesar pt producerea celui mai slab eritem obtinut cu o sursa de UV de la o distanta de 60 de c m. Biodoza se exprima in minute si exista dispozitive (cearceaf care acopera bolnavul, acesta are 4-5 orificii unul sub altul, se acopera 4 din ele, se expune la UV, descoperind pe reand orificiile si crescand durata cu cate 1 minut). Indicatii: -

Copii: rahitism .... Afectiuni ORL – otite, rino-faringite Dezechilibre ale SN – insomnii, surmenaj, anemie, convalescenta Afectiuni ale ap locomotor – reumatice si post-traumatice Spasmofilia Rahitism Bolile dermatologice – psoriazis, acnee, micoze cutanate, cicatrici cheloide, zona Zoster TBC extrapulmonar – osteoarticular sau genital Tulburari endocrine – menopauza, obezitate, hipotiroidism Ginecologie – amenoree

Contraindicatii : -

TBC pulmonar activ Hemoragii Tromboflebita Sarcina Sensibilitatea anormala la UV – reactii pruriginoase severe Fotodermatita (eritem cu vezicule) Arsuri locale cu fenomene toxice Fenomenele fotoalergice cu eruptie edematoasa pruriginoasa

Protectia la UV – se fac desensibilizari prin expuneri preventive, progresive incepand din primavara la surse artificiale, unguente cu absorbtie de UV si vitamina C (reduce edemul si pigmentatia). Helioterapia – terapia cu UV si IR naturale, de la Soare. Exista o schema de tratament din 1923 care recomanda expuneri progresive gradate cu capul acoperit. Regiunile corpului se descopera progr esiv din caudal spre cranian. Treptat se ajunge la expunere totala de 3 ore, se face 1-3 sedinte/zi. Se incepe cu picioarele si se creste zilnic du rata expunerii cu cate 5 minute. Cele mai benefice sunt intre 9 si 10 dimineata. LASER (light amplification by stimulated emition of radiation) – lumina amplificata prin stimularea emisiei de radiatii – este o radiatie luminoasa cu mare focalizare, cu intensitate mare, cu puritate Page 21 of 24

cromatica si cu proprietati particulare. LASER-ul nu se pierde in aer si transmite energie atat sub forma de impulsuri cat si continuu. Depinde de aparat. LASER-ele folosite in medicina sunt de 3 feluri: -

cu CO2 folosit in chirurgie cu o putere pana la 1000 W cu Ar ionizat, putere pana la 20 W – oftalmologie si ortopedie cu He Ne – cu putere pana la 40 de W folosit in scop de biostimulare

LASER-ul, dupa intensitate: -

power LASER - chirurgie middle LASER – pt tesuturi profunde soft LASER – pt suprafata

Mecanism de actiune si efecte biologice Mecanismul de actiune este incomplet elucidat. Influenteaza enzimele din mitocondrii, din lizozomi, activeaza circulatia sanguina, dilata capilarele, creste nr leucocitelor, creste fagocitoza si are efect analgezic prin modificarea pragului nociceptic la durere. Efecte terapeutice -

reumatologie si traumatologie pt efect antiinflamator in artrite si tendinite Pt efect spasmolitic – in tulburari vascuulare locale Biostimularea celulelor cartilaginoase articulare Scurteaza durata de cicatrizare a plagilor Efect antialgic – pt ca stimuleaza secretia endorfinelor

Indicatii: -

Afectiuni ale ap locomotor Reumatism – reumatismul degenerativ, abarcticular si cronic inflamator Post-traumatic – in contuzii, luxatii, mialgii si artralgii

Curs 7

Curs comanescu ivona Macnetodiafluxul prescurtat m d f Ieste o procedura de electorerapie reprezentata de si consta din aplicare a ni tratament a canpurilor magnetice de joasa fregventa de cinzeci sau osuta de herti in adiminstrare continua sau intrerupta ritmic sau artimic. Magnetismul ieste o proprietate a corpurilor de ai interactiona la scara microscopica. Canpul magnetic ieste produs de un cunrent electric care trece printro bobina. Bonina inseamna un dispozitiv alcatuit din spire infasurate pe un support firomagentic. De forma cilindrica. Canpul mangentic are aceiasi parametric fizici ca si curentul care la produs. Daca curentul ieste alternative si canpul magnetic ieste tot alterantiv. In terapie folositm capnupl magnetic de josa fregventa care actioneaza prin ifenomenul de inductie magentica de joasa fregventa. Asupra organismului creind o tensiune in interiorul organismului prin care se pun in miscare ioni din tesuturi. Canpuri magnetice pulsative avem si in medul inconjurator natural efectul acestora efectelor asupra organismului a fost stability de farade acare a stability legea magentice in fizica. Canpurile magentice din mediu au efecte asupra omului aceste canpuri au oscilati anuale sezoniere zilnice. Aceste oscilati anuale zezoniere si zilnice dirijeaza ceasornicul bi ologic al omului si al organismelor vi influientand viata. Canpul magent natural ieste mai puternic la poli ieste scazut la ecuator. In timpul echinoptiilor de toamna si de primavera in zona temperate intensitatea campului ieste dubrala astfel se expl ica zborul pasarilor calatoare. Sa observant o relatie intre oscilatiile campului magnetic si numarul de decesi. Sa observant modificari ale imunitati sa observant cresterea numarului de gern emi radiclilor liberi de substante paramagnetice. Paragmagentice au pe invelisul exterior al atomului un singur electoron care ieste atras de canpul magnetic exterior find astfel activat. Cu activarea metabolismului energetic cellular. Astfel se activeaza schimburile de membrane se intensifica procesele enzimatice se a ctiveaza aparatul genetic al celulei, aparr vase noi de snage si creste tonusul vaselor existente se acelereaza vindecarea ranilor pentru ca se acelereaza cresterea de t esut reparatory creste capacitatea de sinteza a colagenului. Magneto terapia aceleraaza cancerul prin aceleratia sa descoperit i n omie nousaute paturzeci si cinci. Efectele fizologice ale magentoterapie Actioneaza pe metabolismul celulelor depinde de metoda de aplicare. Exita o metoda de aplicare continua si o metoda de aplicare intrerupta. La aplicarea celei continue se stocheaza energia saccade Page 22 of 24

permeabilitatea membranelor efectul ieste anabolic si profotrop. La aplicarea aplicari celei intrerupte cu inpulsuri se elibereaza energie creste permeabilitatea membranelor efectul ieste catabolic ergrotrop cu activarea arderilor. La ni velul membranelor se accentuiaza depolarizarile si ieste acentuata aparitia potentialelor de actiune. Efectul asupra sitemului neuromuschular canpul magnetic continu influienteaza muschi tonic si antrenamentul la effort se efectuiazamai usor. Canpul magnetic interrupt creste intesnsitatea de contractie a muschilor fazici. Se activeaza puternic atepeul creste activitatea bioelectrica a muschiului. Efectele asupra sistemului nervos campul magnetic continu are effect sedative tranchilizand asemnator cu diazepanul. Sub tratament se pot reduce dozele de medicament are effect sinpaticoliptic. Canpul magnetic are effect excitatory cu cresterea tonuslului sitemului nerovs simpatico. Alegera tipului de canp magnetic tine cont de tipul constitutional al pacientului de reactivitatea bolnavului dupa primele sedinte unoeri suntem nevoiti sa scimbam forma de aplicare pentru a nu provoca efecte neplacute. Efectele ne placate sunt, la forma cu inpulsuri poate sa apara cefaleie irascibilitate tulburari de somn palpitate hiperemotilitate cenestopati la forma de canp magnetic continu efectul ieste sedative cu somnolenta adinamie hipotensiune arterial sensibilitate crescuta la frig modul de aplicare. Modul de aplicare Se aplica cu azutorul a doua bobine circulare in interiorul carora se plaseaza pacientul, si avem doua bobine localiziatoare paralelipipedice egale ca marime asejazte de o parte si de alta a corpului. Bobinele circulare se plapeaza cervical si lombar iele se folosesc in aplicati generale. Regiunea cervicala ieste bogata in zone reflexogene. Cu actiune de reglare cardiovasuclara si respiratori. In zona posterioara in regiunea cervicala se afla zona nu mita gulerul cervac. Aceasta zona are in starea de veghe, rol in producerea unei stari generale de bi ne de confort cu tonsu general crescut. Bobinele localizatoare produc camp magnetic in zona de aplicare prin bobinele focalizam efectul pe zona de tratat, cu effect la nivel cellular. Aplicatiile se pot face in flul urmator, aplicar ea simultana a doua bobibe circulare si a bobinelor localizatoare. Sau se paote aplica bobina cervicala numai aceasta si bobinele localizatoare. Tratamentul dureaza opt la douazeci minute se palica cinspe douazeci sedinte pe serie, exista trei forme de canp magnetic, cnap magnetic continu interrupt ritmic si interrupt aritmic. Forma continua paote sa fie de cinzeci de geriti sau osuta de herti sau alternante, sase secunde cinzeci de geriti uramt de inca sase de osuta de herti. Foram intrerupta ritmic trei secunde camp magnetic trei secunde pauza. Canpul magnetic paote sa fie cinzeci sau osuta de herti. Forma intrerupta aritmic consta in perioade variabile de canp amagentic intercalate cu pause variabile. Deci perioare variabile de cinzeci sau osuta de herti intercalate cu pause inegale. Forma de aplicare depinde de scopul therapeutic depinde de boala de tipul constitutional si tipul de reactivitate neurovegetativ al bolnavului. Tehnica de lucru Se intorudce in pirza cordonul de alimentare se cupleaza bobinele se fizeaza durata tratamentului se porneste aparatul se alge forma de lucru de la un comutator si se alge fregventa. Reguli de lucru Aparatele de magentodiapuls trebe sa fie separate de alte procedure de lectoterapie paturile trebe sa fie din lemn aflate la tri metri distanta intre iele se indeparteaza de pe corp obiectele metalice ceasurile curelele si alte accesori metalice nu se plica la proteze metalice nu se aplica l a purtaturi de pismeicar cardic. Pacientul imbracat lejer se aseza in decubit dorsal se evita stanjenirea circulatiei sangvine la extremitati extremitatea cefalica va fi indreptata spre nord astfel ieste pozitionat patul. Bobinele cervical si lobar au o sageata care iesteindreptata spre extremitatea cefalica a pacientului. Bobinele localizatoare au si iele insemnat nordul si sudul se corespund intre iele se pun corespunzator. Indicate Afectiunile reumatismale pentru ca scade procesul inflamator articular contracture muschulara si creste pragul de sensimibilate la durere. S e aplica in reumatismul degenerative reprezentat de poliartroze si sponndiloze se folosesc bobinel cervical si lombar sau se foloseste bibina cervicala si cele localizatoare. Modul de tratament Ieste continu cinzeci de herti si osuta de herti se poate folosi modul ritmic interrupt cinzeci osuta de herti zece douazeci secunde minute cinspe optastrazece sedinte. Reumatismul abarticular se foloseste regimul continu. Reumatismul inflamator pentru ca reduce i nflamatia actioneaza pe foenomenele vasculare locale actioneaza pe permeabilitatea celulara amelioreaza durerile si Page 23 of 24

mobilitatea. Are effect bun in poliartita reumatoida unu si doi se aplica bobinele cervicale si localizatoare pana la cinzeci osuta de herti. Sehele post trumatice cum sunt plagi conduzi hematoame tratamentul se incepe adoua zi dupa accident cu bobina cervical si localizatoare regim continu pana l a paturzeci de minute. In entorse si rputuri muschulotendinoase tratament precoce perioade lungi de tratament p ost fractura tratament precoce durata pana la treizec iminute aceelereaza formarea de callus creste depunerea de calciu pana la douazeci lasuta. Influienteaza fluxul vascular. Ieste sitimulata circulatia in zona de fractura regim continu durata pana la o ora. Douazeci sizeci de sedinte. Afectiuni neuropsihice se aplica in nevroze si tulburari de conportament la copi cu tendinte agresive. In ticuri balbaieli se pot reduce dozele de medicament. In nevrozele astenice si ancsioase in formele agresive aplicam regim continu douazeci minute iar in depresi regimul interrupt zece douazeci minute. Se fac doua trei seri de tratament de cate paisprazece sedinte. Astfel influientam insomniea irascibilitatea agiatatia psihomotorie cefalei a cenestopatia effect buna pentru nevrozele de fond endocrine care apar la menopauza. Nevrozele din hiporfiliculie si tiroidie afectiunile organice ale sitemului nervos, astfel se aplica in sindroamele spastice, in hemiplegi in boala parchinson in l euconegastita in paraplegi in sindroame excitomotori spasmul facial torticolisul spasmotic ticurile. Si in infirmitatea vmotorie cerebrala la copi. In aceste afectiuni se inplica in asocierea cu kineto pentru ca canpul magnetic faciliteaza exercitile de reeducare se aplicabobinele circulare si patur b obine localizatoare. Pe coapsa gamba antebrat palma. Regim continu treizeci minute pana la douazeci de sedinte. Afectiunile cardiovasculare sunt influientate prin sitem nervos vegetative. Se indi ca in sendromul renor si acrocianoza. Regim continu cu bobine localizatoare pemaini deasemenea se indica in bilile vasculare periferice organice cum ieste artireopatia obliteranta. Aartiriopatia diabeticilor efetul ieste simpatico liptic sip e artere si capilare. Tratamentul se asociaza cu tratamentul de mers. Arteroscleroza cu pseodoastenie cu sindorm extrapyramidal se fac aplicati generale. Hipertenisune arterial stadiu unu si doi efectul ieste pe factorul nervos care intretine boala ieste influientata reactivitatea vasculara efectul bun iestela hipereactori tineri apparent sanatosi cu sindrom hiperciinetic cardiovascular. Sa obitunt reducerea doze ide medicament se aplica regim contintu douazeci minute si sedinte. Aparatul respirator Se aplica in astm bronsic in bronsita cornice asmaticona in trahiobronsita spastica si in pseudoasmul nevrotic. In afectiuni digestive Se indica in ulcerul gastroduodenal in gastrita cronica se pune bobina localizatoare pe epigastru. In enteropatia cronica ne specifica sua colon iritabil bobina localizatoare pe abdomen in dischinezi biliare pot fi hipertone in regim continu si pot fi hipotone in care pune forme discontinuie. Afectiunile endocrine Se aplica in hipertiroidie forma continua diabet zagarat forma connntinua in afectiuni. In afectiuni ginecologice Se amelioreaza dismenoreia cu bobina localizatoare pe abdeomen se a melioreaza tulburari functionale menstrouale hipermenoreia menmetroerargiile, hipomenoreia oligomenoreia. Toate aceste afectiuni sunt afectiuni dintre progesterone si egestrogen efecte bune la pubertate. Metroanexite cornice in care magentoterapia scade inflamatia sis cade durerea. Cervicitele corni ce ne specific cu dureri si leucoreie. Tulburarile de climax care consta tulburari neuro astenie si vegetative se aplica bobina pe abdomane cea localizatoare. Sindromul menstrual. Contraindicate Purtatori de proteze si pismeicar cardiac. Bolile de sange anemiile leucemi stari hemoragice bolile febrile si infectioase tumorile maligne, insuficienta hepatorenala tebece pulmonary active si extra pulmonary active sic el active. Epidepsiea psihozele si sarcina.

Page 24 of 24