Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie ie sudat ă
3.9. PROIECTAREA ECHIPAMENTELOR SUB PRESIUNE IN CONSTRUCTIE SUDATA ANEXA 3.9.1. ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE CU PRFORMANTE TEHNICE DEOSEBITE
AUTOCLAVĂ, CU CORPUL CILINDRIC REALIZAT ÎN CONSTRUCŢIE MULTISTRAT, PENTRU INSTALATIA DE FABRICARE A UREEI
VAS DE STOCARE A HIDROGENULUI, CU CORPUL CILINDRIC CU PERETE GROS REALIZAT ÎN CONSTRUCŢIE MULTISTRAT © 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
1
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
AUTOCLAVA REALIZATA DIN SEMIFABRICATE DE OTEL PLACAT PRIN EXPLOZIE CU ALIAJ PE BAZA DE TITAN
REACTOARELE DE HIDROCRACARE FURNIZATE IRANULUI DE CĂTRE JAPAN STEEL WORKS lTD. © 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
2
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
VAS ORIZONTAL DE HIDROGEN CU CORPUL CILINDRIC CU PERETE GROS REALIZAT ÎN CONSTRUCŢIE MULTISTRAT
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU CORPUL CILINDRIC CU PERETE GROS REALIZAT ÎN CONSTRUCŢIE MULTISTRAT
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
3
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
APARAT CONVERTOR PENTRU INSTALATIA DE METANOL CU CORPUL CILINDRIC ÎN CONSTRUCTIE MULTISTRAT
REACTORUL ISOMAX CONSTRUIT PENTRU RAFINARIA BOSAANSKI BROD – SERBIA, DIN OTELE TERMOREZISTENT CU 2,25 % Cr ŞI 1 %Mo; ARE MASA DE 170 t, DIAMETRUL INTERIOR DI = 2133 mm ŞI GROSIMEA DE PERETE DE s =134 mm © 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
4
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
REACTOR DE DESULFURARE CU GROSIMEA DE PERETE s = 330 mm ŞI MASA M = 1400 t, CARE FUNCŢIONEAZĂ LA 538 OC, ÎN MEDIU DE HIDROGEN SUB PRESIUNE, FABRICAT DIN VIROLE REALIZATE SUB FORMA DE INELE FORJATE PE DORN DIN OŢEL 2,25Cr-1Mo-V, SUDATE ÎNTRE ELE PRIN PROCEDEUL 121 ŞI CU RACORDURILE SUDATE 111
REZERVOARE SFERICE SUPRATERANE – RSS, CU CAPACITATEA NOMINALA VRSS = 600...2000 m3, CU GROSIMI DE PERETE s = 16...80 mm © 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
5
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
3.9. PROIECTAREA ECHIPAMENTELOR SUB PRESIUNE IN CONSTRUCTIE SUDATA Anexa 3.9.2. GRUPAREA OŢELURILOR UTILIZATE LA FABRICAREA ECHIPAMENTELOR SUB PRESIUNE (RECIPIENTE, REZERVORE, CONDUCTE ETC.) ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE CR ISO 15608 / EN 13445-2 ANEXA A Grupa Caracterizarea oţelului Subgrupa Oţeluri cu limita de curgere minim ă specificată ReH ≤ 460 MPa şi compoziţia chimică (concentraţiile masice ale componentelor) în limitele: %C ≤ 0,25; 1.b) %Si ≤ 0,60; %Mn ≤ 1,70; %Moa) ≤ 0,70; %S ≤ 0,045; %P ≤ 0,045; %Cu a) ≤ 0,040; %Nia) ≤ 0,5; Cr a) ≤ 0,3 (0,4 pentru turnate); %Nb ≤ 0,05; V a) ≤ 0,12; %Ti ≤0,05 1.1. Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată ReH ≤ 275 MPa 1.2. Oţeluri cu limita de curgere minimă specificată 275 MPa < ReH ≤ 360 MPa Oţeluri cu granulaţie fină normalizate, cu limita de curgere minim ă specificată 1.3. ReH > 360 MPa Oţeluri cu rezistenţă sporită la coroziunea atmosferică (care pot depăşi unele 1.4. dintre prescripţiile de compoziţie chimică specifice Grupei 1) Oţeluri cu granulaţie fină tratate (laminate) termomecanic şi oţeluri turnate cu 2.b) limita de curgere minim ă specificată ReH > 360 MPa Oţeluri cu granulaţie fină tratate (laminate) termomecanic şi oţeluri turnate cu limita 2.1. de curgere minimă specificată 360 MPa < ReH ≤ 460 MPa Oţeluri cu granulaţie fină tratate (laminate) termomecanic şi oţeluri turnate cu 2.2. limita de curgere minim ă specificată ReH > 460 MPa Oţeluri călite şi revenite şi oţeluri durificate prin precipitare (cu excep ţia oţelurilor 3. inoxidabile), cu limita de curgere minim ă specificată ReH > 360 MPa Oţeluri călite şi revenite a căror limită de curgere minim ă specificată respectă 3.1. condiţia 360 MPa 690 MPa 3.3. Oţeluri durificate prin precipitare (cu excepţia oţelurilor inoxidabile) 4. Oţeluri aliate de tip Cr – Mo – (Ni) şi conţinut scăzut de V, cu %Cr ≤ 0,7 şi %V ≤ 0,1 4.1. Oţeluri cu %Cr ≤ 0,3 şi %Ni ≤ 0,7 4.2. Oţeluri cu %Cr ≤ 0,7 şi %Ni ≤ 1,5 5. Oţeluri aliate de tip Cr – Mo, f ăr ă V (introdus inten ţionat), cu %C ≤ 0,35 5.1. Oţeluri cu 0,75 ≤ %Cr ≤ 1,5 şi %Mo ≤ 0,7 5.2. Oţeluri cu 1,5 ≤ %Cr ≤ 3,5 şi 0,7 < %Mo ≤ 1,2 5.3. Oţeluri cu 3,5 ≤ %Cr ≤ 7,0 şi 0,4 < %Mo ≤ 0,7 5.4. Oţeluri cu 7,0 ≤ %Cr ≤ 10 şi 0,7 < %Mo ≤ 1,2 6. 6.1. 6.2. 6.3. 6.4.
Oţeluri aliate de tip Cr – Mo – (Ni) şi conţinut ridicat de V Oţeluri cu 0,30 ≤ %Cr ≤ 0,75, %Mo ≤ 0,7 şi %V ≤ 0,35 Oţeluri cu 0,75 < %Cr ≤ 3,50, 0,7 < %Mo ≤ 1,2 şi %V ≤ 0,35 Oţeluri cu 3,5 < %Cr ≤ 7,0, %Mo ≤ 0,7 şi 0,45 ≤ %V ≤ 0,55 Oţeluri cu 7,0 ≤ %Cr ≤ 12,5, 0,7 < %Mo ≤ 1,2 şi %V ≤ 0,35
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
6
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
Grupa Subgrupa
Caracterizarea oţelului
Oţeluri inoxidabile feritice, martensitice sau durificate prin precipitare cu %C ≤ 0,35 şi 10,5 ≤ %Cr ≤ 30 7.1. Oţeluri inoxidabile feritice 7.2. Oţeluri inoxidabile martensitice 7.3. Oţeluri inoxidabile durificate prin precipitare 8. Oţeluri austenitice 8.1. Oţeluri inoxidabile austenitice cu %Cr ≤ 19 8.2. Oţeluri inoxidabile austenitice cu %Cr >19 8.3. Oţeluri austenitice manganoase cu 4 < %Mn ≤ 12 9. Oţeluri aliate cu Ni, cu %Ni ≤ 10 9.1. Oţeluri aliate cu Ni, cu 3 < %Ni ≤ 8 9.2. Oţeluri aliate cu Ni, cu 8 < %Ni ≤ 10 9.3. Oţeluri cu 3,5 < %Cr ≤ 7,0, %Mo ≤ 0,7 şi 0,45 ≤ %V ≤ 0,55 10. Oţeluri inoxidabile austenito – feritice (duplex) 10.1. Oţeluri inoxidabile austenito – feritice, cu %Cr ≤ 24 10.2. Oţeluri inoxidabile austenito – feritice, cu %Cr > 24 c) 11. Oţeluri cu caracteristicile de compozi ţie ale grupei 1, dar cu 0,25 < %C ≤ 0,5 11.1. Oţeluri cu caracteristicile de compozi ţie ale grupei 1, cu 0,25 < %C ≤ 0,35 11.2. Oţeluri cu caracteristicile de compozi ţie ale grupei 1, dar cu 0,35 < %C ≤ 0,5 a) concentraţiile masice ale componentelor pot fi mai mari, dac ă %Cr+%Mo+%Ni+%Cu+%V≤ 0,75; b) în locul limitei de curgere aparente superioare ReH se pot folosi, în func ţie de tipul oţelului, limita de curgere convenţională Rp0,2 sau limita de extensie conven ţională Rt0,5; c) concentraţiile masice ale componentelor pot fi mai mari decât cele indicate la Grupa 1, dac ă %Cr+%Mo+%Ni+%Cu+%V ≤ 1,0 7.
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
3.9. PROIECTAREA ECHIPAMENTELOR SUB PRESIUNE IN CONSTRUCTIE SUDATA ANEXA 3.9.3. DIAGRAMELE DE STABILIRE A CATEGORIEI RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE (CONFORM HG NR. 584/2004 ŞI PT C4-2010 ISCIR) Diagramele de stabilire a categoriei recipientelor / aparatelor sub presiune se refer ă la: a. recipiente care con ţin gaze din Grupa 1; b. recipiente care con ţin abur şi gaze din Grupa 2; c. recipiente care con ţin lichide din Grupa 1; d. recipiente care con ţin lichide din Grupa 2. Semnificaţiile notaţiilor de pe diagrame sunt: non RP – echipamentele cu caracteristicile în acest domeniu nu sunt considerate recipiente sub presiune; RP exc – recipientele sub presiune care au caracteristicile ( V;ps) în acest domeniu trebuie să fie proiectate şi fabricateîn conformitate cu practicile inginere şti, pentru a se putea asigura utilizarea acestora în deplin ă securitate. Recipientele din această categorie trebuie înso ţite de instrucţiuni de utilizare adecvate şi trebuie să fie marcate astfel încât s ă poată fi identificat producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia; aceste recipiente nu trebuie s ă poarte marcajul CE prev ăzut la articolul 18 din HG nr. 584/2004; I, II, III, IV – categorii de recipiente sub presiune pentru care se cere evaluarea conformitaţii (HG 584/2004); gradul de severitate al condi ţiilor creşte de la I la IV.
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
8
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
9
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
10
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
3.9. PROIECTAREA ECHIPAMENTELOR SUB PRESIUNE IN CONSTRUCTIE SUDATA ANEXA 3.9.4. TIPURI DE IMBINARI SUDATE PENTRU ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE SI VOLUMUL DE CONTROL NEDISTRUCTIV – CND
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
11
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
TIPURI DE IMBINARI SUDATE PENTRU ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE 1
Imbinare longitudinală
11
2a
Imbinare circular ă pe înveliş
12
2b
Imbinare circular ă pe suport
13
2c
Imbinare circular ă cu margini r ăsfrânte
14
3a 3b 4 5 6 7
Imbinare circular ă între ţevi; Di >150 mm; s > 16 mm Imbinare circular ă pe suport între ţevi; Di >150 mm; s > 16 mm Imbinare circular ă între ţevi; Di ≤150 mm; s ≤ 16 mm Imbinări pe învelişuri sferice sau pe funduri bombate Imbinare între un cilindru şu un trunchi de con cu semiunghiul la vârf α ≤ 30o Imbinare între un cilindru şu un trunchi de con cu semiunghiul la vârf α > 30o
15 16 17 18 19 20
8a
Imbinare generală înveliş – fund
21
8b
Imbinare silfon – învelis, s ≤ 8 mm
22
Asamblare pătrunsă între un înveliş cilindric şi un fund plan sau o placa tubular ă Asamblare pătrunsă par ţial între un înveliş 10 cilindric şi un fund plan sau o placa tubular ăa) 9
Asamblare nepătrunsă între un înveliş cilindric b) şi un fund plan sau o placa tubular ă Asamblare pătrunsă între o ţeavă şi o flanşe sau un inel Asamblare pătrunsă par ţial între o ţeavă şi o flanşe sau un inel Asamblare între o ţeavă şi o flanşe sau un inel; Di ≤ 150 mm; s ≤ 16 mm Sudura pătrunsă a unui racord sau unei ţeavi pe un înveliş; Di >150 mm; s > 16 mm Sudura pătrunsă a unui racord sau unei ţeavi pe un înveliş; Di ≤150 mm; s ≤ 16 mm Sudura pătrunsă par ţial a unui racord sau unei ţeavi pe un înveliş c) Sudura pătrunsă par ţial a unui racord sau unei d) ţeavi pe un înveliş Sudura pătrunsă par ţial a unui racord sau unei e) ţeavi pe un înveliş Sudura ţevilor pe o placă tubular ă Sudura unui ataşament permanent cu pătrundere completă sau par ţială Zona din care s-a înlăturat un ataşament aplicat prin sudare
23
Placare prin sudare
24
Reparaţie prin sudare
a) înălţimea CUS pe piesa de bază aCUS > 16 mm; b) în ălţimea CUS pe piesa de bază aCUS ≤ 16 mm. c) racordul de orice diametru, iar în ălţimea CUS pe înveliş aCUS > 16 mm; d) racord cu Di >150 mm, iar în ălţimea aCUS ≤ 16 mm; CUS pe înveliş aCUS ≤ 16 mm; e) racord cu Di ≤ 150 mm, iar în ălţimea CUS pe înveliş
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
1
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
VOLUMUL CONTROLULUI NEDISTRUCTIV AL IMBINARILOR SUDATE Volumul procentual al CND pentru grupa de examinare: 1b 2a 2b 3a 3b
Imbinare
TIP END
1
RT sau UT
100
100
100→10
100→10
25
10
0
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
RT sau UT
100
25
100→10
25→10
10
10
0
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
2a
1a
4
2b
RT sau UT
NA
100
NA
25→10
NA
25
0
MT sau PT
NA
10
NA
10
NA
10
0
2c
RT sau UT
NA
100
NA
25→10
NA
25
0
MT sau PT
NA
10
NA
10
NA
10
0
3a
RT sau UT
100
25
100→10
25→10
10
10
0
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
3b
RT sau UT
NA
100
NA
25
NA
25
0
MT sau PT
NA
10
NA
10
NA
10
0
RT sau UT
0
0
0
0
0
0
0
MT sau PT
100
10
100→10
10
10
10
0
RT sau UT
100
100
100→10
100→10
25
10
0
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
4 5 6
RT sau UT
100
25
100→10
25→10
10
10
0
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
7
RT sau UT
100
100
100→25
100→25
25
10
10
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
8a
RT sau UT
NA
NA
NA
NA
NA
NA
0
MT sau PT
NA
NA
NA
NA
NA
NA
0
8b
RT sau UT
100
100
100
25
25
10
0
MT sau PT
0
0
0
0
0
0
0
9
RT sau UT
100
100
100→10
100→10
25
10
0
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
RT sau UT
NA
NA
NA
NA
25
10
0
MT sau PT
NA
NA
NA
NA
10
10
0
10 11
RT sau UT
NA
NA
NA
NA
0
0
0
MT sau PT
NA
NA
NA
NA
10
10
0
12
RT sau UT
100
100
100→10
100→10
25
10
0
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
13
RT sau UT
NA
NA
NA
NA
0
0
0
MT sau PT
NA
NA
NA
NA
10
10
0
RT sau UT
0
0
0
0
0
0
0
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
14
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
13
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
VOLUMUL CONTROLULUI NEDISTRUCTIV AL IMBINARILOR SUDATE – continuare Volumul procentual al CND pentru grupa de examinare: 1b 2a 2b 3a 3b
Imbinare
TIP END
15
RT sau UT
100
25
100→25
25→10
25
10
0
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
RT sau UT
0
0
0
0
0
0
0
MT sau PT
100
10
100→10
10
10
10
0
16
1a
4
17
RT sau UT
100
25
100→25
25→10
25
10
0
MT sau PT
10
10
10
10
10
10
0
18
RT sau UT
NA
NA
NA
NA
0
0
0
MT sau PT
NA
NA
NA
NA
10
10
0
19
RT sau UT
0
0
0
0
0
0
0
MT sau PT
100
10
100→10
10
10
10
0
20
MT sau PT
100
100
10
10
25
10
0
21
RT sau UT
25
10
100
10
10
10
0
MT sau PT
100
10
10
10
100
10
0
22 23
MT sau PT
100
100
100
100
100
100
0
MT sau PT
100
100
100
100
100
100
0
24
RT sau UT
100
100
100
100
100
100
0
MT sau PT
100
100
100
100
100
100
0
RT – control cu radiaţii penetrante; UT – control cu ultrasunete; MT – control prin metode magnetice; PT – control cu lichide penetrante; NA – nu se aplic ă
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
14
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
3.9. PROIECTAREA ECHIPAMENTELOR SUB PRESIUNE IN CONSTRUCTIE SUDATA ANEXA 3.9.5. ABATERILE ADMISIBILE SI TOLERANTELE LA IMBINARILE SUDATE CAP LA CAP ALE ECHIPAMENTELOR SUB PRESIUNE Abaterile admisibile şi toleranţele îmbinărilor sudate cap la cap s-au stabilit din condi ţia asigur ării rezistenţei mecanice a acestor îmbin ări. S-a utilizat o schemă de calcul de tipul celei prezentate în figura A 3.9.5.1.
Fig. A 3.9.5.1. Schema folosită pentru stabilirea abaterilor admisibile şi toleranţelor la îmbinările sudate cap la cap ale echipamentelor sub presiune
Analizând figura A 3.9.5.1 rezultă următoarele: Componentele (virolele) V1 şi V2 (ale echipamentului sub presiune) care se îmbin ă cap la cap au o abatere de aliniere Δ; sudată dintre cele dou ă elemente are rezistent ă mecanică Îmbinarea corespunzătoare, dacă în orice sec ţiune transversală prin zona CUS (în care nu se consider ă supraînălţarea şi r ădăcina CUS) se asigur ă o grosime de perete cel pu ţin egală cu grosimea s a virolelor. În sec ţiunea transversal ă realizată cu planul y – y grosimea de perete este numai s – δ, iar reducerea de grosime δ este direct propor ţională cu abaterea de aliniere Δ (δ ∼ Δ, reducerea de grosime δ creşte odată cu abaterea de aliniere Δ). Reducerea de grosime δ care poate fi acceptat ă este în func ţie de grosimea s a virolelor; dacă s este mare, se poate accepta o reducere δ mai mare şi invers, rezultând astfel că δ şi Δ (δ ∼ Δ) pot fi frac ţiuni din s (δ ∼ Δ ≤ kss, 0 < k s < 1). Pe baza acestui ra ţionament s-au adoptat abaterile admisibile de aliniere ale elementelor de aparatur ă care se îmbină prin sudare cap la cap (abaterea superioar ă A s şi abaterea inferioar ă Ai): As = Ai = maxΔ = kss. (A 3.9.5.1) Exerienţa practică a condus la acceptarea unei valori ks = 0,1, astfel c ă abaterile admisibile de aliniere ale elementelor de aparatur ă care se îmbină prin sudare cap la cap se iau: As = – Ai = 0,1s, iar toleran ţa este T = As – Ai = 0,2s (A 3.9.5.2)
Experienţa practică a condus la diferite variante ale formulelor (A 3.9.5.1) pentru stabilirea abaterilor admisibilor de aliniere ale elementelor de aparatur ă care se îmbin ă prin sudare cap la cap; astfel, prescrip ţile tehnice ISCIR C4/2-2003 precizau urm ătoarele valori ale abaterilor admisibile: © 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
1
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
pentru denivelările îmbinarilor sudate longitudinale ale virolelor: As = - Ai = min[0,1s; 3 mm]; (A 3.9.5.3) • pentru denivelările îmbinarilor sudate circulare dintre virole: As = - Ai = min[0,1s + 0,5 mm; 5 mm]; (A 3.9.5.4) • pentru denivelările ţevilor care se îmbin ă prin sudare cap la cap (prin orice procedeu, cu excepţia sudării prin presare): As = - Ai = min[0,1s + 0,3 mm; 3 mm]; (A 3.9.5.5) fig. EN 13445 foloseşte schemele din figura A 3.9.5.2 (mai generale decât cea din A 3.9.5.1) pentru a defini abaterile de aliniere ale elementelor de aparatur ă îmbinate prin sudare cap la cap şi prescrie adoptarea abaterilor admisibile folosind diagramele din figurile A 3.9.5.3 şi A 3.9.5.4. •
Fig. A 3.9.5.2. Schemele cuprinse în EN 13445 pentru definirea abaterilor de aliniere ale îmbinărilor sudate cap la cap
Fig. A 3.9.5.3. Valorile prescrise pentru abaterile admisibile de aliniere ale elementelor de aparatur ă (cu grosimi egale sau diferite) cu îmbinări sudate cap la cap longitudinale
Analizând schiţele din figura A 3.9.5.5., rezult ă că abaterile Δ de aliniere ale îmbinărilor sudate cap la cap circulare (între elemente de aparatur ă sub presiune) au următoarele cauze: abaterile Δd ale diametrului elementelor care se îmbin ă (generate fie la fabricarea virolelor, fie de ovalizarea acestora datorit ă nerigiditaţii şi nerigidizării la montaj); abaterile de la concentricitate Δc ale elementelor care se asambleaz ă cap la cap.
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
1
Curs de Inginer Sudor Interna ţ ional/European IWE/EWE 3.9. Proiectarea echipamentelor sub presiune în construc ţ ie sudat ă
Fig. A 3.9.5.4. Valorile prescrise pentru abaterile admisibile de aliniere ale elementelor de aparatur ă (cu grosimi egale sau diferite) asamblate prin îmbin ări sudate cap la cap circulare
Fig. A.3.9.5.5. Sursele abaterilor de aliniere ale îmbinarilor sudate cap la cap circulare (între componentele echipamentelor sub presiune)
Se observă că, în general, Δ ≤ Δc + Δd/2, iar acoperitor, se poate accepta c ă abaterile admisibile AsD, AiD şi toleranţa TD, la diametrul de referin ţă al elementelor care se asambleaz ă cap la cap cu îmbinări sudate circulare, trebuie prescrise ca şi abaterile de aliniere ale îmbin ărilor, aplicând formula (valabilă pentru elemente de aparatur ă uzuale, cu grosimea de perete s ≤ sc = 36 mm): AsD = – AiD = 0,1s, iar toleran ţa este TD = AsD – AiD = 0,2s. (A 3.9.5.6)
© 2012 ASR Cap. 3.9. Gh. ZECHERU
1
