Comentariu la fabula Greierul si furnica In poezia Greierul si furnica, Alecu Donici reia un subiect initiat de parintele fabulei, Esop, si abordat de o pleiada de scriitori, in frunte cu La Fontaine. Donici s-a remarcat remarcat printr-un ascutit simt al observatiei, descriind in fabulele sale, sub masca unor animale, moravurile si proastele deprinderi ale societatii din secolul al XIX-lea. Acest comentariu face referire la arumentare arumentare !demonstratie" !demonstratie" a fabulei, moduri de e#punere, structura compozitionala, morala, prozodie, limba$ul artistic si fiurile de stil din poezia %Greierul si furnica%. &ema fabulei lui Alecu Donici este satirizarea defectelor de caracter sau frivolitatii oamenilor lipsiti de prevedere, avand inclinarea de a se lasa in voia placerilor vietii, inorand consecintele faptelor lor, necesitatile viitoare si c'iar destinul lor personal. &itlul poeziei %Greierul si furnica% este enuntiativ, enuntiativ, constand din numirea celor doua persona$e ale fabulei, dar, implicit, si a relatiei dintre ele, avand in vedere caracteristicile definitorii definitorii ale celor doua insecte. (rincipalele (rincipalele moduri de e#punere sunt naratiunea la persoana a III-a, avand scopul de a reliefa obiectivitatea naratorului, naratorului, si dialoul, sub forma unei scenete a celor doua persona$e. )orala fabulei este subinteleasa, putand insa a fi cu usurinta deslusita din povestirea aleorica. Este vorba despre nesocotinta oamenilor care nu isi planifica viata, ci o vad doar ca o distractie, %o desfatare%, fara a se preati pentru vremurile vitree !%iarna%" ce ii pot astepta. Daca unii reprezentati de furnica- muncesc muncesc din reu pentru a-si asiura e#istenta si a se pune la adapost de eventuale evenimente nefaste, altii -intruc'ipati de reier- nu fac decat sa 'uzureasca, sa traiasca de azi pe maine, fara a avea intelepciunea de a pune ceva deoparte sau, cum se spune intr-o e#presie populara, % a strane bani albi pentru zile nere%. Intr-o sinura fraza, morala acestei fabule ar putea fi* %(revederea %(revederea este mama intelepciunii%. Compozitional, naratiunea este formata din doua parti* o e#pozitiune, in care se e#plica statutul persona$elor si impre$urarea ce le face sa interactioneze, interactioneze, si un dialo purtat intre reier si furnica. In e#pozitiune se precizeaza ca reierul si-a petrecut p etrecut intreaa vara cantand si distrandu-se, iar viscolul prevestitor de iarna l-a luat prin surprindere, intrucat nu isi adunase nici un pic de mancare pentru anotimpul rece. (entru a scapa de spectrul foamei, el aleara cu lacrimi in oc'i la furnica, ruand-o sa ii imprumute niste bucate pana la primavara. Dialoul dintre persona$e este scurt, dar revelator. Furnica Furnica ii readuce aminte reierului ca, in timpul verii, pe cand ea muncea, el nu facea decat sa petreaca si sa cante. +eplica finala a furnicii este ironica, c'iar sarcastica* sarcastica* %Ai cantat Imi pare bine Acum $oaca, daca poti, Iar la vara fa ca mine.% (rozodia (rozodia fabulei %Greierul si furnica% se conformeaza acestei specii epice, nefiind foarte riuroasa in realizarea ritmului si masurii. ersurile ersurile sunt compuse din /-0 silabe, sau c'iar 1-2 in conversatia dintre persona$e. +ima este imperec'eata in prima secventa narativa !avem aici si o rima imbratisata" si incrucisata in secventa dialoului !e#istand e#ceptia versului fara rima %&u %&u ce faceai%". Limba$ul artistic se remarca prin simplitate, oralitate si stil colocvial. 3ralitatea este subliniata in cea de-a doua parte a poeziei de modalitatea populara de acord al predicatului cu subiectul. erbele erbele sunt puse la plural, desi subiectul este la sinular !%Furnica l-au ascultat%, %l-au intrebat%". Fiurile de stil sunt reduse, o trasatura specifica oricarei creatii epice. (rincipalul (rincipalul procedeu artistic este personificarea, personificarea, in fabula avand loc un dialo suestiv mai ales in dezvaluirea atitudinii si caracterului furnicii. In concluzia arumentarii, %Greierul si furnica% este o fabula fabula intrucat intrucat este o poezie a enului epic in versuri, avand ca moduri de e#punere naratiunea si dialoul, cuprinzand persona$ele reierul si furnica implicate in actiunea de dialo cerere-refuz, cerere-refuz, si inloband fiuri de stil sarace, reprezentate mai cu seama de personificare. personificare.
Greierele si furnica , fabula de 4ean de La Fontaine (etrecuse cu c'itara toata vara. Insa iata ca-ntr-o zi cand vifornita porni, Greierele se trezi fara musca , fara rama, fara umbra de farama.
Ce sa faca56ai sa ceara la Furnica, pan7 la vara, niscai boabe de secara. -8(e cuvant de li'ioana, voi plati cinstit cucoana, cu dobanzi, cu tot ce vrei95: Dar Furnica, 'arnica, are un ponos al ei* nu-i din fire darnica si-i raspunde cam rastit* -Ast;-vara ce-ai patit -Daca nu e cu banat. zi
