SISTEMUL CIRCULAŢIEI RUTIERE
Sistemul circulaţiei rutiere este format din 3 elemente: ¾ uman (omul în calitate de conducător auto); ¾ tehnic ( autovehiculul de la cel mai simplu la cel mai complex); ¾ rutier (reţeaua rutieră); Reţeaua rutieră Prin drum public se înţelege - orice cale de comunicaţie terestră, destinată traficului rutier, dacă este deschisa circulaţiei publice. Drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile; Părţile componente ale drumului public: ¾ partea carosabilă - porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile complet separate una de cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţa de nivel; ¾ acostamentul - fâşia laterală cuprinsă între limita părţii carosabile şi marginea platformei drumului; ¾ şanţurile sau rigolele – amenajarea laterală dispusă la marginea platformei drumului; ¾ trotuarul - spaţiul din partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabilă prin diferenţă sau fără diferenţă de nivel, destinat circulaţiei pietonilor;
Platforma
Trotuarul Partea carosabilă
Acostamentul Şanţul sau rigola
Elementele geometrice ale drumului public: a) în plan longitudinal: ¾ drum în aliniament: - este drumul în linie dreaptă; ¾ drum în curbă: -este segmentul de drum cuprins între două drumuri în aliniament;
2
¾ drum în palier; ¾ drum cu declivităţi: rampă palier pantă • în rampă – când urcăm; • în pantă – când coborâm; b) în plan transversal: ¾ drum în rambleu; atunci când partea carosabilă este mai sus decât nivelul şanţurilor sau elementelor de decor;
¾ drum în debleu; atunci când partea carosabilă este mai jos decât nivelul şanţurilor sau elementelor de decor;
¾ drum cu profil mixt; cu o parte în rambleu şi cealaltă în debleu;
Noţiuni: ¾ bandă de circulaţie - spaţiul longitudinal al părţii carosabile, materializat sau nu prin marcaje rutiere, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia
3
cu uşurinţă a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe doua roti; banda1
rândul 1
rândul 1
banda3
rândul 2
rândul 2
banda3 banda2 banda1
rândul 2
rândul 2
rândul 1
rândul 1
banda2
Drum public cu toate benzile marcate
drum public cu benzi nemarcate marcată doar axa drumului
drum public cu benzi imaginare
Din definiţie rezultă că întâlnim două situaţii: când benzile sunt materializate prin marcaj; când lipsesc marcajele de divizare a benzilor de circulaţie Când benzile de circulaţie sunt marcate, drumul public are atâtea benzi câte s-au materializat. Numerotarea benzilor se face de la acostament către axul drumului. Modul de folosire a benzilor de circulaţie va fi tratat în cadrul regulilor de circulaţie. Când benzile nu sunt materializate prin marcaj (imaginare), oricât ar fi distanţa cuprinsă între axul drumului şi acostament, circulaţia vehiculelor se va desfăşura pe maxim două rânduri ( termenul de bandă imaginară este înlocuit prin rând) ¾ bandă pentru staţionarea de urgenţă - subdiviziunea longitudinală suplimentară situată la extremitatea dreaptă a autostrăzii, destinată exclusiv staţionarii autovehiculelor în cazuri de forţă majoră; Bandă de urgenţă
Bandă de urgenţă
¾ autostradă - drumul conceput şi construit special pentru circulaţia autovehiculelor cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţi alăturate şi care:
4
- are pentru cele doua sensuri de circulaţie părţi carosabile distincte, separate intre ele printr-un spaţiu care nu este destinat circulaţiei sau, excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia locurilor speciale sau cu caracter temporar; - nu intersectează la nivel drumuri, cai ferate sau linii de tramvai; - este prevăzută cu semnalizare speciala; Clasificarea drumurilor publice(din punct de vedere al administrării şi folosinţei): ¾ de interes naţional: • autostrăzile; • drumurile naţional europene(E); • drumurile naţionale; ¾ de interes local: • drumurile judeţene;
• drumurile comunale; • drumurile din interiorul localităţilor; ¾ de exploatare: petroliere, forestiere etc; Elementele componente ale drumului public constituie componenta statică a sistemului circulaţiei rutiere iar relaţiile de interdependenţă dintre elementele sistemului constituie componenta dinamică fiind realizată prin acte normative care reglementează circulaţia vehiculelor pe drumurile publice. Acte normative care reglementează circulaţia vehiculelor în România: ¾ OUG 195/2002; ¾ Regulamentul de aplicare al OUG195/2002 din 31.01.2003; ¾ STAS 1848 – nr 7/1985 – marcaje; ¾ STAS 1848 – nr 1/1986 – indicatoare; ¾ Deciziile prefecturilor şi primăriilor; Semnalizarea rutieră Semnalizarea rutieră se realizează prin: ¾ indicatoare; ¾ marcaje; ¾ semnale luminoase; ¾ alte mijloace ;
5
Indicatoare Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt: a) de avertizare; b) de reglementare, care pot fi: 1. de prioritate; 2. de interzicere sau restricţie; 3. de obligare; c) de orientare şi informare. Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale. Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul in care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic. Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia. Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată. Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie sa fie reflectorizante, luminoase ori iluminate. Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lor este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate. A Indicatoare de avertizare Semnificaţia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnalizează şi încetează imediat după acesta. La întâlnirea celor două indicatoare conducătorii auto trebuie să reducă viteza de deplasare mai mult sau mai puţin în funcţie de raza curbei, urmând să accelereze după ce au trecut de jumătatea curbei Curbă la stânga Curbă la dreapta întrucât forţa centrifugă tinde să arunce vehiculul către exteriorul curbei. Curbele cu vizibilitate mai mică de 50 m au axa care desparte cele două sensuri de circulaţie materializată prin linie continuă. În curbele cu vizibilitate mai mică de 50 m sunt interzise toate manevrele.
curbă dublă sau succesiune de mai mult de două curbe prima la stânga (la dreapta).
Indicatoarele avertizează conducătorii de vehicule că urmează o curbă dublă prima la stânga(dreapta) sau un sector de drum cu succesiuni de curbe. Dacă sectorul de drum se întinde pe o distanţă mai mare atunci indicatoarele sunt însoţite de o tăbliţă adiţională care precizează lungimea sectorului respectiv 3,5 km
6
curbă deosebit de periculoasă
panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase
Acest indicator avertizează apropierea de o curbă deosebit de periculoasă. Vârful săgeţii indică direcţia curbei periculoase. Dacă nu se cunoaşte topografia locului respectiv se recomandă reducerea vitezei până în treapta a doua. În zona de acţiune a indicatorului sunt interzise toate manevrele. Indicatorul se montează în curbe cu vizibilitate redusă. Se instalează în set de 5 panouri de la intrarea până la ieşirea din curbă. Pot fi instalate pe fiecare sens de circulaţie sau numai pe un singur sens caz în care panourile sunt pliate sub formă de „V” pentru a fii vizibile din ambele sensuri de deplasare.
Procentul 10 0/0 indică cu câţi metri drumul urcă sau coboară faţă de nivelul bazei pe o distanţă de 100 m. De regulă cu viteza cu care se urcă rampa se coboară şi Coborâre Urcare cu înclinare panta. Pe un drum în rampă dacă banda de circulaţie a celui care urcă se îngustează atunci vehiculele care periculoasă mare urcă au prioritate faţă de cele care coboară. În această situaţie înainte de a trece pe banda destinată circulaţiei din sens invers conducătorii auto trebuie să se asigure că cel care vine din sens invers a redus viteza şi a oprit. Primul indicator indică faptul că drumul se îngustează pe ambele sensuri de deplasare. Al doilea indicator avertizează conducătorii auto fie că se face trecerea de la două benzi de circulaţie la una singură fie Drum îngustat că banda pe care circulă se îngustează datorită unor obstacole sau lucrări. Al treilea indicator avertizează conducătorii auto că banda de circulaţie destinată circulaţiei din sens invers se îngustează. Pe sectorul de drum îngustat sunt interzise următoarele manevre: oprirea, staţionarea, întoarcerea, mersul înapoi. Depăşirea este permisă dacă nu se periclitează siguranţa celorlalţi participanţi la trafic şi interzisă atunci când indicatorul este însoţit de unul din indicatoarele „ Prioritate pentru circulaţia din sens invers”, „ Prioritate faţă de circulaţia din sens invers” .
pe
Indicatorul avertizează conducătorii auto să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de acostament. Acostament periculos
Drum aglomerat
Indicatorul avertizează că se circulă frecvent în coloană. În această situaţie obligaţia conducătorilor auto este de a menţine o distanţă corespunzătoare faţă de vehiculul care circulă în faţa sa pentru a putea oprii autovehiculul în siguranţă când cel din faţă reduce viteza sau frânează brusc.
7
La întâlnirea indicatorului conducătorii auto sunt obligaţi să reducă viteza de deplasare şi să aprindă luminile de întâlnire. În interiorul tunelului sunt interzise toate manevrele. Tunel
Aceste indicatoare avertizează conducătorii auto că se apropie de un pod mobil, chei sau mal abrupt pentru a evita riscul prăbuşirii. Pod mobil
Ieşire spre un chei mal abrupt
La întâlnirea acestor indicatoare conducătorii auto sunt obligaţi să reducă viteza de deplasare dacă prevăd un pericol. Drum alunecos
Drum cu denivelări
Denivelare pentru limitare de viteză
Acest indicator se instalează pe drumurile publice unde se execută lucrări la partea carosabilă prin împrăştierea pietrişului sau în zona balastierelor. La întâlnirea indicatorului conducătorii auto sunt obligaţi să reducă viteza de deplasare, să mărească distanţa faţă de vehiculul Împroşcare cu care circulă în faţa sa şi să evite pe cât posibil efectuarea manevrei de pietriş depăşire. În situaţia când trebuie să depăşească se va mării distanţa laterală faţă de vehiculul depăşit şi se va reintra pe partea dreaptă a drumului public într-un punct mult mai în faţă, decât la o depăşire normală. Indicatorul avertizează conducătorii de vehicule să circule cu atenţie întrucât sunt posibile căderi de pietre si să părăsească cât mai repede posibil zona de acţiune a indicatorului. Căderi de pietre
Indicatorul avertizează conducătorii de vehicule că peste 50 m, urmează o trecere pentru pietoni. La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie să circule cu atenţie. Presemnalizare trecere pietoni
Indicatorul poate fii întâlnit în locurile frecventate de copii(şcoli, grădiniţe, creşe, parcuri de joacă etc). La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie să reducă viteza şi să circule cu atenţie pentru a putea oprii în siguranţă dacă prevăd un pericol imediat. Copii
Biciclişti
Indicatorul se întâlneşte în locurile frecventate de către biciclişti. La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie să reducă viteza, să circule cu atenţie şi să păstreze o distanţă laterală corespunzătoare, faţă de biciclişti pe timpul efectuării manevrei de depăşire.
8
Primul indicator se întâlneşte frecvent în localităţi rurale (păşuni, ferme, locuri de traversare etc). Cel de-al doilea indicator îl întâlnim în zonele de pădure, rezervaţii naturale sau alte locuri unde există posibilitatea întâlnirii animalelor Animale sălbatice. La întâlnirea lor conducătorii de vehicule trebuie să reducă viteza de deplasare si să sporească atenţia.
Lucrări
Indicatorul avertizează conducătorii de vehicule apropierea de un sector unde se execută lucrări la partea carosabilă. La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie să circule cu atenţie şi să respecte semnalizarea temporară din zona respectivă. Indicatorul avertizează că peste 50 m, urmează o intersecţie unde circulaţia este dirijată prin semafoare.
Semafoare
Indicatorul se instalează în apropierea aeroportului sau a culoarelor aeriene de zbor unde zgomotul depăşeşte limita normală. conducătorii de vehicule trebuie să circule cu atenţie pentru a nu-i surprinde şi deranja zgomotul puternic. Aeroport
Indicatorul se instalează pe sectorul de drum unde vântul din lateral este foarte puternic. La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie să reducă viteza de deplasare pentru a nu fi surprinşi de schimbarea bruscă a direcţiei vântului. Schimbarea bruscă a direcţiei vântului Vânt lateral poate surprinde conducătorii de vehicule acţionând volanul cu o forţă mai mare contrară direcţiei anterioare a vântului ceea ce ar implica redresarea autovehiculului pe o distanţă considerabilă, existând riscul răsturnării autovehiculului sau producerii vreunui accident de circulaţie.
Circulaţie în ambele sensuri
Alte pericole
Accident
Indicatorul se instalează la capătul drumului cu sens unic, obligând conducătorii de vehicule să circule numai pe banda din dreapta, pentru a evita coliziunea cu cei care circulă regulamentar din sens opus. Indicatorul se instalează la trecerile de nivel cu o cale ferată industrială sau în alte locuri periculoase. La întâlnirea lui conducătorii de vehicule sun obligaţi să reducă viteza de deplasare şi să-şi ia toate măsurile de siguranţă pentru zona respectivă. Indicatorul se instalează la locul producerii unui accident de circulaţie La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie să reducă viteza de deplasare fiind pregătiţi să respecte semnalele poliţistului şi obligaţiile ce le revin în caz de accident.
9
Indicatorul presemnalizează o intersecţie de drumuri de aceeaşi categorie. Fiind o intersecţie cu circulaţia nedirijată ordinea de trecere se stabileşte prin regula priorităţii de dreapta. Intersecţie de drumuri
Intersecţie cu drum fără prioritate
Indicatoarele se instalează pe drumul cu prioritate in intersecţiile din afara localităţilor. Conducătorii de vehicule care întâlnesc indicatorul au prioritate de trecere iar cei care circulă pe drumul transversal vor întâlnii unul dintre indicatoarele: „Cedează trecerea” sau „Oprire”.
Intersecţie cu drumuri fără prioritate, decalate
Indicatorul se instalează la o distanţă de 50 m de o intersecţie cu sens giratoriu avertizând conducătorii de vehicule că urmează o intersecţie dirijată cu sens giratoriu. Presemnalizarea unei intersecţii cu sens giratoriu
Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere.
Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere
Indicatorul se instalează deasupra celui de-al treilea panou suplimentar şi avertizează conducătorii de vehicule că peste 150 m urmează o trecere la nivel cu o cale ferată prevăzută cu bariere sau semibariere. Când barierele sau semibarierele sunt ridicate conducătorii de vehicule sunt obligaţi să circule cu viteză redusă şi să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar. Indicatorul se instalează deasupra celui de-al treilea panou suplimentar şi avertizează conducătorii de vehicule că peste 150 m urmează o trecere la nivel cu o cale ferată curentă fără bariere semnalizată cu indicatorul „Trecere la nivel cu o cale ferată simplă fără bariere” sau „Trecere la nivel cu o cale ferată dublă fără bariere”. Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească pentru a se asigura în locul unde au vizibilitate maximă fără a depăşi locul unde este instalat indicatorul sau marcajul transversal aplicat sub forma unei linii continue pe partea carosabilă a drumului public. Indicatorul se instalează înaintea unei intersecţii în care circulă tramvaie avertizând conducătorii de vehicule că urmează să intersecteze o linie de tramvai, fiind obligaţi să reducă viteza de deplasare.
Trecere la nivel cu linii de tramvai
10
Se instalează înaintea trecerilor la nivel cu calea ferată din 50 în 50 de metri faţă de aceasta, astfel primul panou marcat cu o dungă roşie la 50 m, al doilea marcat cu două dungi roşii la 100 m iar al treilea panou marcat cu trei dungi roşii la 150 m. Panouri suplimentare Pe trecerea de nivel cu linii de cale ferată şi la mai puţin de 50 m pentru trecerea la nivel de aceasta sunt interzise toate manevrele(oprire, staţionare, cu calea ferată întoarcere, depăşire mers înapoi). În localităţi urbane poate fi instalat prin excepţie doar primul panou.
Panourile se instalează la nodurile de pe autostradă din 100 în 100 de metri. Conducătorii care părăsesc autostrada sunt obligaţi să folosească „banda de decelerare”. Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostradă
Balizele se instalează acolo unde s-a creat un obstacol, o interdicţie pentru circulaţia vehiculelor indicând modul de ocolire. Prima baliză indică ocolirea prin stânga ei iar cea de-a doua prin dreapta. Balize direcţionale
Se instalează în aceleaşi locuri ca şi balizele direcţionale cu deosebirea că baliza poate fi depăşită pe ambele părţi Baliză bidirecţională
Trecere la nivel cu o cale ferată simplă sau dublă fără bariere
Se instalează înaintea trecerilor la nivel cu o cale ferată curentă simplă sau dublă fără bariere(nepăzită). La întâlnirea indicatorului conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească vehiculul pentru a se asigura în locul unde au vizibilitate maximă fără însă a depăşii locul unde este instalat indicatorul sau marcajul transversal aplicat sub forma unei linii continue pe partea carosabilă. Oprirea este obligatorie chiar dacă vehiculul care circulă în faţă a oprit şi s-a asigurat.
Indicatorul se instalează la trecerile la nivel cu o cale ferată simplă sau dublă prevăzută cu bariere sau semibariere Apropierea trenului este semnalizată prin lămpile laterale cu lumină roşie intermitent alternativă şi semnalul sonor, avertizând în acelaşi timp coborârea barierelor sau semibarierelor. Lampa cu lumină albă intermitentă fixată în Trecere la nivel cu o cale partea de sus a indicatorului, în acelaşi plan cu lămpile ferată simplă sau dublă cu lumină roşie intermitent alternativă se află în stare de fără bariere funcţionare în timpul cât semnalul lămpilor cu lumină roşie este stins, permiţând conducătorilor de vehicule trecerea.
11
B Indicatoare de reglementare B.1. Indicatoare de prioritate:
Cedează trecerea
50 m
Indicatorul se instalează pe un drum ce intersectează drumul cu prioritate în locul unde asigură vizibilitate maximă şi conferă conducătorilor auto posibilitatea de a se asigura din mişcare dacă în acel moment circulă vehicule pe drumul cu prioritate, urmând să oprească pentru a acorda prioritate numai dacă în acel moment circulă vehicule pe drumul prioritar. În situaţia când nu trebuie să oprească pentru a acorda prioritate de trecere conducătorii auto pot să-şi continue deplasarea pe direcţia dorită cu obligaţia de a reduce viteza de deplasare. Dacă observarea indicatorului este împiedicată poate fii presemnalizat printr-un indicator similar însoţit de o tăbliţă adiţională care precizează distanţa la care se reântâlneşte indicatorul.
Dacă drumul prioritar îşi schimbă configuraţia indicatorul va fi însoţit de o tăbliţă adiţională care va indica direcţia drumului cu prioritate (linia mai groasă). Poziţia conducătorului de vehicul în această intersecţie este pe drumul de la baza tăbliţei adiţionale, fiind obligat să acorde prioritate numai vehiculelor care circulă pe drumul prioritar.
Oprire
Indicatorul se instalează la 2-3 m de colţul intersecţiei. La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie să oprească vehiculul pentru a se asigura în locul unde au vizibilitate maximă chiar dacă în acel moment nu circulă alte vehicule pe drumul cu prioritate.
Dacă drumul prioritar îşi schimbă configuraţia indicatorul va fi însoţit de o tăbliţă adiţională care va indica direcţia drumului cu prioritate (linia mai groasă). Poziţia conducătorului de vehicul în această intersecţie este pe drumul de la baza tăbliţei adiţionale, fiind obligat să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă prin intersecţie ( celor care circulă pe drumul prioritar şi celor care pătrund în intersecţie din partea dreaptă).
12
Indicatorul se instalează pe drumul prioritar, conferind prioritate de trecere conducătorilor de vehicule care îl întâlnesc. Poate fii însoţit şi de o tăbliţă adiţională care să indice traseul drumului cu prioritate. Conducătorii de vehicule care intersectează drumul cu prioritate vor întâlnii unul dintre indicatoarele: ”Cedează trecerea” sau „Oprire”. Drum cu prioritate
Sfârşit de drum cu prioritate
La întâlnirea indicatorului conducătorii de vehicule îşi pot continua deplasarea deşi dreptul la prioritate a încetat, fiind pregătiţi să respecte în continuare regulile de circulaţie ( prioritate de dreapta în intersecţiile nedirijate, prioritate de stânga în intersecţiile cu sens giratoriu), dacă nu există alte mijloace de semnalizare în zona Respectivă.
Prioritate pentru circulaţia din sens invers
Indicatorul se instalează la spaţii înguste unde nu pot să circule două vehicule unul pe lângă celălalt. La întâlnirea lui conducătorii de vehicule trebuie să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă din sens invers.
Când indicatorul este însoţit de tăbliţa adiţională ce simbolizează un autocamion sau autobuz, obligaţia de a oprii pentru a acorda prioritate vehiculelor care circulă din sens invers revine numai categoriilor simbolizate. Ceilalţi conducători (categoria A,B) vor respecta regulile de circulaţie stabilite pentru sectorul de drum îngustat. Indicatorul se instalează pe sectorul de drum îngustat în aceleaşi condiţii ca şi indicatorul „Prioritate pentru circulaţia din sens invers” conducătorii de vehicule care îl întâlnesc au prioritate faţă de cei care circulă din sens invers. Prioritate faţă de circulaţia din sens invers
B.2. Indicatoare de interzicere sau restricţie Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau restricţie începe sau este aplicabilă din dreptul acestor indicatoare. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreuna cu indicatorul ce anunţa intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv, cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
13
Indicatorul se instalează la capătul drumului cu sens unic şi nu permite accesul nici unui vehicul pe sectorul de drum respectiv. Accesul interzis
Indicatorul se instalează la ambele capete ale drumului respectiv şi nu permite accesul vehiculelor din ambele sensuri. Circulaţia interzisă în ambele sensuri
Cu excepţia riveranilor
indicatorul se instalează în aceleaşi condiţii ca şi indicatorul „Circulaţia interzisă în ambele sensuri”, permite numai accesul vehiculelor al cărui deţinător are domiciliul în zona de acţiune a indicatorului.
se instalează la capetele sectorului de drum, unde se interzice accesul oricărui tip de autovehicul cu excepţia motocicletelor fără ataş şi a ciclomotoarelor. Accesul interzis autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş
Interzice accesul oricărui tip de motocicletă cu sau fără ataş şi motoretelor. Nu interzice accesul celorlalte autovehicule. Accesul interzis motocicletelor
Interzice accesul ciclomotoarelor. Nu interzice accesul celorlalte vehicule şi autovehicule. Accesul interzis ciclomotoarelor
Se instalează la capetele de drum unde se interzice accesul autovehiculelor destinate transportului de mărfuri. Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de mărfuri
14
Indicatorul interzice accesul pe sectorul de drum la capătul căruia este instalat a autovehiculelor cu remorcă cu excepţia celor cu semiremorcă sau cu o remorcă pe o osie. Accesul interzis autovehiculelor cu remorcă cu excepţia celor cu semiremorcă sau remorcă uşoară
Indicatorul se instalează în localităţi rurale, pe drumurile din interiorul acestora interzicând accesul tractoarelor şi maşinilor agricole.
Accesul interzis tractoarelor şi maşinilor agricole
Pe sectorul de drum la capătul căruia este instalat indicatorul au acces doar vehiculele cu tracţiune animală precum şi cele trase sau împinse cu mâna. Accesul interzis autovehiculelor
Pe sectorul de drum la capătul căruia este instalat indicatorul au acces doar vehiculele trase sau împinse cu mâna.
Accesul interzis autovehiculelor şi vehiculelor cu tracţiune animală
Accesul interzis vehiculelor având o lăţime mai mare de…… m
Accesul interzis vehiculelor având o masă mai mare de … t
Indicatoarele permit accesul pe sectorul de drum unde sunt instalate doar a vehiculelor care nu depăşesc dimensiunile de gabarit(lăţime, înălţime, masa maximă) şi Accesul interzis vehiculelor greutatea pe puntea simplă, având o înălţime mai mare dublă sau triplă de…… m
Accesul interzis vehiculelor având masa pe osia simplă, dublă sau triplă mai mare de …..tone
15
Indicatorul interzice accesul autovehiculelor sau ansamblurilor de vehicule pe sectorul de drum unde este instalat care depăşesc dimensiunea în lungime specificată pe indicator Accesul interzis autovehiculelor sau ansamblurilor de vehicule având o lungime mai mare de …m
acest indicator obligă conducătorii de vehicule să păstreze distanţa minimă faţă de vehiculul care circulă în faţa sa, în mers datorită unor pericole din zona de acţiune a indicatorului( împroşcarea cu criblură, drum lunecos, etc). Interzis autovehiculelor de a circula fără a menţine între ele un interval de …..m
Indicatoarele acţionează în prima intersecţie unde le întâlnim fiind interzis conducătorilor de vehicule să vireze pe prima stradă la stânga(dreapta), întrucât pe drumul respectiv circulaţia se desfăşoară într-un singur sens. Interzis a vira la stânga dreapta
Indicatorul interzice efectuarea manevrei de întoarcere pe sectorul de drum unde este instalat. Întoarcerea interzisă
Indicatorul interzice oricărei categorii de autovehicul să depăşească alte autovehicule cu excepţia motocicletelor fără ataş care pot fii depăşite. În zona de acţiune a indicatorului mai pot fi depăşite şi vehiculele care se exceptează pe poduri ( vehicule cu tracţiune animală, biciclişti, ciclomotoare). Restricţia de depăşire poate fii Depăşirea autovehiculelor anulată de indicatoarele „Terminarea tuturor restricţiilor” cu excepţia motocicletelor fără „Sfârşitul interzicerii de a depăşii” sau de prima intersecţie. ataş interzisă
Indicatorul interzice autovehiculelor destinate transportului de mărfuri să efectueze manevra de depăşire pe sectorul de drum unde este instalat. Celelalte categorii de autovehicule pot efectua manevra de Depăşire interzisă depăşire. Zona de acţiune a indicatorului este aceeaşi cu a autovehiculelor destinate indicatorului „ Depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor transportului de mărfuri fără ataş interzisă.
Limitare de viteză
Obligă conducătorii de autovehicule să nu depăşească viteza maximă înscrisă pe indicator. Restricţia este anulată de de indicatoarele „Sfârşitul limitării de viteză”, „Terminarea Limitare de viteză tuturor restricţiilor” sau prima intersecţie. diferenţiată pe categorii de autovehicule
16
Claxonarea interzisă
Indicatorul se poate instala în apropierea şcolilor, spitalelor sau la intrarea într-o localitate interzicând conducătorilor de vehicule să folosească mijloacele de avertizare sonoră. Mijloacele de avertizare sonoră pot fi folosite în zona de acţiune a indicatorului doar pentru prevenirea unui pericol imediat. Indicatoarele interzic trecerea fără a oprii în mod obligatoriu la: vamă, taxă de drum, control poliţie.
Vamă
Taxă de trecere
Control POLIŢIE
Indicatorul se instalează după cel puţin două restricţii de tipul: „ Depăşirea interzisă”, „Limitare de viteză” şi „Claxonarea interzisă” pe care le anulează. Sfârşitul tuturor restricţiilor
Indicatorul ridică restricţia impusă de indicatorul „Limitare de viteză” Sfârşitul limitării de viteză
Indicatorul ridică restricţia impusă de indicatoarele „Depăşirea cu excepţia motocicletelor fără ataş interzisă”, „Depăşirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri”. Sfârşitul interzicerii de a depăşii
Staţionarea interzisă
Indicatorul interzice staţionarea vehiculelor, oprirea fiind permisă. Dacă lungimea sectorului unde staţionarea este interzisă este mai mare indicatorul va fi însoţit de tăbliţe adiţionale. Tăbliţele adiţionale pot fi simbolizate direct pe indicator dacă nu se împiedică observarea lor. Marchează începutul zonei unde staţionarea este interzisă. Confirmă zona unde staţionarea este interzisă.
Marchează sfârşitul zonei unde staţionarea este interzisă.
17
Oprirea interzisă
indicatorul interzice oprirea şi staţionarea vehiculelor pe sectorul de drum unde este instalat. De asemenea este interzisă efectuarea manevrei de întoarcere. Poate fii însoţit de aceleaşi tăbliţe adiţionale având aceeaşi semnificaţie ca şi indicatorul „Staţionarea interzisă” Indicatoarele interzic staţionarea vehiculelor în zilele impare sau pare pe toată durata zilei.
Staţionare alternantă
Indicatoarele interzic staţionarea vehiculelor în zilele impare sau pare în intervalul de timp menţionat pe tăbliţa adiţională. 6 – 12 18 -20
Indicatorul interzice staţionare vehiculelor peste durata menţionată pe panoul pătrat pe care este inscripţionat indicatorul. Zonă de staţionare cu durata limitată
Indicatorul ridică restricţia impusă de indicatorul „ Zonă de staţionare cu durată limitată” Sfârşitul zonei de staţionare cu durata limitată
Indicatoarele obligă conducătorii de vehicule ca în zona delimitată de cele două indicatoare să circule cu o viteză maximă de 30 km/h. Zonă cu viteza limitată la 30 km/h
Sfârşit de zonă cu viteza limitată la 30 km/h
indicatoarele interzic accesul pe sectorul de drum respectiv a categoriilor de autovehicule simbolizate pe indicator.
Accesul interzis vehiculelor care transportă: substanţe explozive mărfuri substanţe de natură sau uşor inflamabile periculoase să polueze apele
18
B.3. Indicatoare de obligare : Indicatorul acţionează în intersecţia în care îl găsim instalat şi obligă conducătorii de vehicule să circule numai pe direcţia înainte întrucât pe drumul intersectat circulaţia este interzisă în ambele sensuri. Direcţie obligatorie înainte
Obligă conducătorii de vehicule să vireze la dreapta: în cazul primului indicator prin faţa lui iar la cel de-al doilea după ce au trecut de el. La dreapta
Indicatorul acţionează în intersecţia în care îl găsim instalat şi obligă conducătorii de vehicule să circule numai pe direcţia înainte sau la dreapta întrucât pe drumul intersectat circulaţia se desfăşoară într-un singur sens. Înainte sau la dreapta
Ocolire
Obligă conducătorii de vehicule să ocolească locul respectiv în direcţia indicată de săgeată. În cazul primului indicator se va ocolii insula sau locul respectiv prin dreapta iar la cel de-al doilea prin stânga sau prin dreapta.
Obligă conducătorii de vehicule să acorde prioritate de stânga în intersecţia în care este instalat şi să ocolească insula prin partea dreaptă atunci când doresc să vireze pe a doua stradă sau să întoarcă. Intersecţie cu sens giratoriu
Obligă conducătorii de vehicule care execută un viraj la stânga sau la dreapta şi intersectează un biciclist care circulă pe pista respectivă semnalizată ca atare să-i acorde prioritate. Pistă pentru biciclete
Obligă conducătorii de vehicule care execută un viraj la stânga sau la dreapta şi intersectează pietonii care circulă pe pista respectivă semnalizată ca atare să le acorde prioritate. Pistă pentru pietoni
19
Creează aceleaşi obligaţii pentru conducătorii vehicule ca şi indicatoarele „Pistă pentru biciclişti”, „Pistă pentru pietoni”
vehicule
de
Pistă comună pentru pietoni şi biciclişti
Viteză minimă obligatorie
Obligă conducătorii de vehicule ca pe sectorul de drum delimitat de cele două indicatoare să nu circule cu o viteză mai mică decât cea inscripţionată pe indicator. Sfârşitul vitezei minime Este interzisă oprirea şi staţionarea în zona de obligatorii acţiune a indicatorului.
Obligă conducătorii vehiculelor simbolizate să circule numai în direcţia indicată de săgeată Direcţie obligatorie pentru vehicule care transportă mărfuri periculoase
C. Indicatoare de orientare şi informare C.1. Indicatoare de orientare
Presemnalizarea direcţiilor la o intersecţie de drumuri din afara localităţilor
Presemnalizarea direcţiilor la o intersecţie denivelată de drumuri
Presemnalizarea direcţiilor într-o intersecţie cu sens giratoriu
Drum închis sau deschis
Presemnalizarea direcţiilor indicate
Presemnalizarea traseului de urmat în cazul unei restricţii de circulaţie
Presemnalizarea traseului de evitare a localităţii
Presemnalizare pe autostradă pentru parcare
20
Presemnalizarea pe autostradă pentru spaţii de servicii
Bandă rezervată circulaţiei mijloacelor de transport în comun
Confirmarea direcţiei de mers pe autostradă spre localităţi mai importante
Drum fără ieşire
Selectarea circulaţiei pe direcţii de mers în apropierea intersecţiei.
Bandă destinată circulaţiei vehiculelor lente
Viteză minimă obligatorie pentru o bandă de circulaţie
Bandă de circulaţie rezervată autovehiculelor de transport public de persoane
Presemnalizarea unui loc periculos o interzicere sau o restricţie pe un drum lateral
Presemnalizarea traseului de urmat în vederea efectuării virajului la stânga
Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule
Terminarea unei benzi de circulaţie
Viteză minimă obligatorie pentru diferite benzi de circulaţie
Limite de viteză pentru diferite benzi de circulaţie
Direcţie spre localitatea ( localităţile) indicată .
21
Direcţia de urmat pentru autovehicule destinate transportului de mărfuri
Direcţia spre obiectivul turistic
Direcţia de urmat în cazul devierii temporare a circulaţiei.
Drum deschis traficului internaţional
Direcţia spre obiective locale
Drum: judeţean
naţional
Traseu de tranzit European
Intrare în Ieşire din Localitate
Direcţia spre aeroport
comunal
Simbolul şi numărul autostrăzii
Curs de apă tunel sau viaduct
Confirmarea direcţiei de mers spre o localitate
Limită de judeţ
C.2. Indicatoare de informare:
Trecere pentru pietoni Limite generale de viteze
Autostradă
Sfârşit de autostradă
Limite maxime de viteză pe autostradă în funcţie
Sens unic
Spital
Poliţia
22 condiţiile meteorologice
Staţie de: Post de prim ajutor
Staţie de taximetre
Pasarelă pentru pietoni
Drum pentru Sfârşit de drum pentru autovehicule
Staţie de alimentare cu carburanţi regular inclusiv benzină inclusiv benzină fără plumb fără plumb şi gaz lichefiant
Teren pentru camping
Service auto
Complex de Servicii
autobuz
Teren pentru caravane
Teren pentru camping şi caravane
Parcare
Începutul şi sfârşitul zonei cu viteză recomandată 30 km/h
Hotel sau motel
Loc pentru pentru popas
tramvai
Vulcanizare
Telefon
Restaurant
Bufet sau cofetărie
Cabană pentru turişti
WC public
Începutul şi sfârşitul zonei rezidenţiale
intrarea şi ieşirea din tunel
îmbarcare pe vagoane de CF
23
Îmbarcare pe feribot
Zonă de Vânătoare
Port
Zonă de pescuit
Loc de joacă pentru copii
Stadion
Cântar pentru Autovehicule
Control radar
Gară
Autogară
Închirieri auto
Centru viticol
Zonă industrială
Poştă
Supermarket
Acces Internet
Teatru
Informaţii rutiere
Viteză recomandată
C.3. Indicatoare de informare turistică:
Informaţii turistice
Plajă
Apă potabilă
Muzeu
24
D. Panouri adiţionale:
Distanţa până la locul la care se referă indicatorul de presemnalozare sau informare
Distanţa între indicator şi începutul locului periculos Coborâre periculoasă care începe la o distanţă de 300 m
Direcţia şi distanţa până la locul la care se referă indicatorul
Intervalul de timp în care acţionează indicatorul
Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului
___
Categoria de vehicul care trebuie să respecte semnificaţia indicatorului
Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul
Trecere la nivel cu cale ferată industrială completând semnificaţia indicatorului „Alte pericole”
Începutul Confirmarea Terminarea zonei de acţiune a indicatorului
Sector de drum unde oprirea este interzisă ___ ___ ___ ___ ___
___
___
__
25
Direcţia drumului cu prioritate
Poziţia conducătorului de vehicul este pe drumul de la baza tăbliţei adiţionale fiind obligat să acorde prioritate vehiculelor care circulă pe drumul prioritar simbolizat prin linia mai groasă.
Parcare cu plată
poziţia conducătorului de vehicul este pe drumul cu prioritate Viteza recomandată pe un sector de drum cu semaforizarea sincronizată
Direcţia drumului cu Prioritate
Direcţia drumului cu Prioritate
Poziţia conducătorului de vehicul este pe drumul de la baza tăbliţei adiţionale fiind obligat să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă prin intersecţie ( de drum prioritar + prioritate de dreapta).
Distanţa până la Indicatorul „Oprire”
Intervalul de timp când este permisă staţionarea vehiculelor ce efectuează aprovizionarea
Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificaţia indicatorului
Sensul sau sensurile de circulaţie pentru care este valabilă semnificaţia indicatorului
Trecere la nivel cu o cale ferată prevăzută cu instalaţie de semna lizare automată
Ridicarea autovehiculelor parcate neregulamentar
Folosirea farurilor de întâlnire
Vehicule care transportă substanţe explozive sau uşor inflamabile
Vehicule care transportă mărfuri periculoase
Vehicule care transportă substanţe de natură să polueze apa
Ploaie, ceaţă viscol
26
Marcaje
Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreuna cu alte mijloace de semnalizare rutiera pe care le completează, le întăresc sau le precizează semnificaţia. Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie sa fie reflectorizante sau însoţite de dispozitive reflectorizante, atunci când se adresează conducătorilor vehiculelor aflate in mişcare. Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt: a) longitudinale; b) transversale; c) alte marcaje, care pot fi: 1. diverse: 2. laterale: A. Marcaje longitudinale: 1. ___
___
___
___
___
___
___
Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie discontinuă simplă. Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă.
Marcajul longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie prin linie discontinuă are caracter orientativ putând fi încălcat pentru efectuarea manevrei de depăşire de către oricare din participanţii la trafic indiferent de direcţia din care circulă, după o prealabilă semnalizare şi asigurare că manevra se poate face fără pericol pentru cei care îl urmează, îl preced sau urmează să se intersecteze. Delimitarea extremităţii părţii carosabile prin linie discontinuă are acelaşi caracter de orientare (ghidare), permiţând conducătorilor de vehicule să-l încalce în situaţia când doresc să iasă în afara părţii carosabile pentru a oprii vehiculul. 2.
Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă simplă. Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice trecerea cu vehiculul peste el. Dacă o asemenea linie separă sensurile de circulaţie, se interzice trecerea pe partea opusă sensului de mers.
27
3. ___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
___ ___
Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă dublă. Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă. Marcaj de delimitare a benzilor de circulaţie de acelaşi sens cu linie discontinuă.
Linia discontinuă simplă este destinată: a) delimitării benzilor in vederea ordonării circulaţiei, caz în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mare decât lungimea acestora; b) anunţării apropierii de o linie continuă şi a interdicţiei impuse de această sau apropierea de un alt loc ce prezintă un risc particular, cazuri in care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mic decât lungimea lor. 4. __________
__________
__________
__________
__________
Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă, dublată de una discontinuă.. Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie continuă.
În cazul marcajului mixt de separare a sensurilor de circulaţie, o linie continuă dublată de una discontinuă se va respecta semnificaţia liniei celei mai apropiate de autovehicul în sensul de deplasare. Delimitarea extremităţii părţii carosabile prin linie continuă are caracter de interzicere a încălcării ei. 5. ___ ______
___ ___ ___ ___ ___ ___ ___ ______ ______ ______ ______ ______ ______
__
_
------------------------
--------------------------
--------------------------
-------------------------
--------------------------
--------------------------
--------------------------
---------
_______________ -------------------------
________________ --------------------------
________________ ---------------------------
________________ ---------------------------
________________ --------------------------
_________________ ----------------------------
________________ ---------------------------
______ ---------
______
_______
______
_______
______
_______
_______
___
-------------------------
---------------------------
---------------------------
-----------------------------
____
___
---------------------------
____
--------------------------
____
Marcaj pentru benzi cu circulaţia reversibilă.
___
-------------------------
___
____
____
----------
28
Benzile cu circulaţie reversibilă sunt dispuse lângă axul drumului şi sunt materializate prin linii duble discontinue. Sunt însoţite permanent de semnale luminoase care precizează modul de folosire a acestora. Semnalul luminos de culoare roşie sub forma a două bare încrucişate în diagonală interzice circulaţia pe banda respectivă, semnalul luminos verde sub forma unei săgeţi orientată cu vârful către în jos permite circulaţia pe banda respectivă iar semnalul luminos intermediar de culoare galbenă sub forma unei săgeţi în diagonală cu vârful orientat către dreapta jos anunţă conducătorii de vehicule că trebuie să părăsească banda în direcţia indicată de săgeată întrucât banda respectivă urmează să se închidă. 6. ___
___
___
___
___
____
___
___
___
___
___
___
____
____
___
___
___
___
___
___
Marcaj pentru drumuri cu zonă verde separatoare.
7.
Marcaj la apropierea de o intersecţie.
Bandă de decelerare
8.
Marcaj pe o bandă de decelerare.
Banda de decelerare se foloseşte pentru executarea virajului la dreapta de pe un drum prioritar sau de pe o autostradă. La executarea virajului la dreapta,
29
conducătorii de vehicule fiind obligaţi să circulaţia celorlalte vehicule. 9.
reducă viteza de deplasare, ar stânjeni
bandă de accelerare
Marcajul pe o bandă de accelerare.
Banda de accelerare se materializează pentru crearea posibilităţii pătrunderii pe artere intens circulate prevăzute cu mai multe benzi de circulaţie, prin viraj dreapta. Această bandă creează posibilitatea conducătorilor de vehicule să poată efectua schimbarea benzii de circulaţie fără a stânjeni în deplasare vehiculele care circulă pe banda respectivă. Înainte de a intra pe banda prioritară situată lângă acostament conducătorii de vehicule trebuie să semnalizeze şi să se asigure că intrarea se face fără pericol pentru vehiculele care circulă pe acea bandă, ţinând cont de poziţia şi viteza de deplasare a acestora. 10. ______ ________
______ ___
______ ___
______ ___
_____ ___ ____
Marcajul benzii suplimentare pentru vehicule lente.
Avertizarea conducătorilor de vehicule despre apropierea de o bandă destinată vehiculelor lente se realizează prin indicatorul cu aceeaşi semnificaţie, uneori fiind precedat de o tăbliţă adiţională care indică şi distanţa până la bandă. Banda suplimentară pentru vehicule lente se materializează prin marcaj longitudinal în general în situaţia drumurilor în rampă pentru fluidizarea circulaţiei atunci când pe sectorul de drum respectiv circulă şi vehicule lente. 11.
Marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stânga.
30
Banda de stocare se materializează în zona de preselecţie pentru executarea virajului la stânga în scopul creerii posibilităţii vehiculelor care virează la stânga să oprească şi să acorde prioritate vehiculelor care circulă din sens opus. B. Marcaje transversale: Au aceeaşi semnificaţie ca şi indicatoarele cu aceeaşi denumire.
Marcaj de oprire şi cedare a trecerii
Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului "Oprire". Un asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul "Oprire" se poate aplica pe partea carosabila inscripţia "STOP". Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabila un marcaj sub formă de triunghi având o latura paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
Marcaj de traversare pentru pietoni.
Marcaj de traversare pentru biciclişti.
C. Diverse:
Marcaj de ghidare la traversarea unei intersecţii.
Marcaj de ghidare în intersecţii.
31
Marcaj pentru spaţii înguste.
Marcaj la îngustarea drumului cu o bandă pe sens.
Spaţii interzise circulaţiei.
Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur, delimitează spaţiul interzis circulaţiei.
Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile interzice staţionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de interzicere a staţionarii, această precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea. Interzicerea staţionării
Banda delimitată printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este aplicat şi un marcaj simbolizând o anumita categorie sau anumite categorii de vehicule, delimitează banda rezervata circulaţiei acelei sau acelor categorii de vehicule. Marcajul benzii rezervate mijloacelor de transport public
Marcajul format dintr-o linie în zigzag semnifică interzicerea staţionarii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul "BUS" sau "TAXI" poate fi folosită pentru semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre.
Staţie autobuz, troleibuz
32
Locuri de parcare.
D. Laterale:
Marcaje pe ziduri de sprijin şi pe infrastructurile pasajelor inferioare.
Marcaje pe parapete.
Marcaje la refugii pe partea carosabilă.
Marcaje de interzicere a depăşirii în unele curbe deosebit de periculoase.
Marcaje la pasaje care nu au asigurat gabaritul de înălţime
Marcaje pe coronamentele podeţelor.
Marcaje pe borduri.
Marcaj de reducere a vitezei înaintea unor curbe deosebit de periculoase.
33
Săgeata de repliere care este oblică faţă de axul drumului, aplicată pe o banda sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligaţia ca vehiculul care nu se afla pe banda Săgeţi de revenire pe banda aferentă sensului indicată de săgeată sa fie condus pe acea bandă. de mers Marcajul sub formă unei sau unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcţiei sau direcţiilor astfel indicate. Marcajele, cum sunt: săgeţile, inscripţiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificaţia indicatoarelor sau pentru a da participanţilor la trafic indicaţii care nu le pot fi furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare. Semnale luminoase; semnalele semaforului electric
Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor. După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt: a) cu un corp de iluminat, cu lumină intermitentă de avertizare; b) cu două corpuri de iluminat, pentru pietoni şi biciclişti;
c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie. Semafoarele se montează în axul vertical al stâlpului sau pe consolă, pe portal ori suspendate pe cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind următoarea:
34
a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: roşu, galben, verde; b) la semaforul cu două culori ordinea semnalelor este: roşu, verde; c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontala la partea superioara si unul la partea inferioara, toate cu lumina albă. Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii se instalează obligatoriu înainte de intersecţie, astfel încât sa fie vizibile de la o distanta de cel puţin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei. Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Pe drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz in care semnificaţia semnalelor luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate. Semnalele roşu, galben şi verde pot fi în formă de săgeţi de aceeaşi culoare, pe fond negru. În acest caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcţia sau direcţiile indicate prin aceste săgeţi. Aceeaşi semnificaţie o au si săgeţile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc, la partea inferioara, semafoarele. Săgeata pentru mersul înainte are vârful in sus. Semnalul verde permite trecerea. Se interzice intrarea într-o intersecţie chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, dacă din cauza aglomerării circulaţiei conducătorul de vehicul riscă să rămână imobilizat, stânjenind sau împiedicând desfăşurarea traficului. Când semaforul este însoţit de una sau mai multe lămpi care emit lumină intermitentă de culoare verde sub formă uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcţia indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului. În acest caz, conducătorii vehiculelor sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere participanţilor la trafic cu care se intersectează şi circulă conform semnificaţiei culorii semaforului care li se adresează. Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia. Semnalul roşu interzice trecerea. La semnalul roşu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părţii carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat. Atunci când semnalul roşu funcţionează concomitent cu cel galben, acesta anunţa apariţia semnalului verde.
35
Când semnalul galben apare după semnalul verde, conducătorul vehiculului care se apropie de intersecţie nu trebuie să treacă de locurile unde trebuie să oprească cu excepţia situaţiei în care, la apariţia semnalului, se afla atât de aproape de acele locuri, încât nu ar mai putea opri vehiculul în condiţii de siguranţa. Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu respectarea semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc. semnalul lămpii cu lumină galbenă intermitentă :
Semnalul galben intermitent al unei lămpi instalate într-un loc periculos permite trecerea, cu respectarea semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile in acel loc. semnalele pentru benzile cu circulaţie reversibilă :
Când deasupra benzilor, delimitate prin marcaje longitudinale, sunt instalate dispozitive care emit semnale roşii şi verzi, acestea sunt destinate semnalizării benzilor cu circulaţie reversibilă. Semnalul roşu, având forma a două bare înclinate si încrucişate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra căreia se găseşte, iar semnalul verde, de formă unei săgeţi cu vârful in jos, permite intrarea vehiculelor si circulaţia pe acea banda. Semnalul luminos intermediar care anunţa schimbarea semnalului verde in cazul benzilor cu circulaţie reversibilă are forma unei sau unor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat în diagonală către in jos, spre dreapta. Acest semnal anunţă că banda deasupra căreia se afla este pe punctul de a fi închisă circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează şi că aceştia sunt obligaţi să se deplaseze pe banda sau benzile indicate de săgeţi.
36
Alte semnale luminoase În cazul semaforizării corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de cronometrare a timpului aferent culorii, precum şi dispozitive luminoase care să arate participanţilor la trafic timpii stabiliţi prin programul de semaforizare, iar pentru conducătorii de vehicule si viteza de deplasare. Semaforul de avertizare se instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumina galbenă intermitentă. Acesta poate avea in câmpul sau imaginea unui pieton in mişcare, de culoare galbenă pe fond negru. Persoanele care folosesc drumurile publice trebuie să se conformeze semnificaţiei semnalelor luminoase, indicatoarelor, marcajelor, precum şi semnalelor agenţilor care dirijează circulaţia şi ale conducătorilor de vehicule. Ordinea de prioritate între regulile de circulaţie, diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutieră şi semnalele agentului care dirijează circulaţia este următoarea: a) semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonora; b) semnalele poliţistului; c) semnalizarea temporară care modifica regimul normal de desfăşurare a circulaţiei; d) semnalele luminoase; e) indicatoarele; f) marcajele; g) regulile de circulaţie.
a)Semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră; ¾ lumina roşie, care poate fi folosită numai de către autovehiculele aparţinând politiei şi pompierilor; ¾ lumina albastră, care poate fi folosită doar de către autovehiculele aparţinând politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanţă, protecţiei civile, Ministerului Apărării Naţionale şi de cele destinate controlului circulaţiei vehiculelor din parcul propriu sau care însoţesc coloane militare, de cele ale unităţilor speciale ale Serviciului Roman de Informaţii si ale Serviciului de Protecţie si Paza, de cele ale Ministerului Justiţiei - Direcţia Generală a Penitenciarelor, precum şi de cele ale procurorilor criminalişti din Ministerul Public şi ale Parchetului Naţional Anticorupţie, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau in misiuni care au caracter de urgenta; ¾ lumina galbenă, care poate fi folosită de către autovehiculele cu gabarite sau mase depăşite ori care însoţesc asemenea autovehicule, de cele care transporta substanţe periculoase, de cele destinate întreţinerii, reparării sau executării unor lucrări de drumuri, curăţeniei străzilor, deszăpezirii sau tractării autovehiculelor ramase in pana, precum si de tractoarele sau utilajele agricole.
37
b) semnalele poliţistului Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii: a) braţul ridicat vertical semnifica "atenţie, oprire" pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri in condiţii de siguranţă. Dacă semnalul este dat intr-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se afla deja angajaţi in traversare( semnalul este similar cu lumina de culoare galbenă a semaforului); b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifică "oprire" pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse (cu braţul stâng întins orizontal şi palma mâinii orientată către înainte indică oprire pentru vehiculele şi pietonii care circulă din faţa sa; cu braţul drept întins orizontal şi palma mâinii orientată către înainte indică oprire pentru vehiculele şi pietonii care circulă din spatele acestuia). După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate( semnalul este similar cu lumina de culoare roşie a semaforului); c) balansarea cu braţul, pe verticala, a unui dispozitiv cu lumina roşie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte semnifica "oprire" pentru participanţii la trafic, spre care este îndreptat; d) balansarea pe verticala a braţului semnifică reducerea vitezei; e) rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei şi grăbirea traversării drumului de către pietoni. Poliţistul care dirijează circulaţia poate face semn cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele sau, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreapta, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească. La efectuarea comenzilor prevăzute la litera a şi b, poliţistul poate folosi şi fluierul. Oprirea conducătorilor de vehicule si a pietonilor este obligatorie si la semnalele date de: a) agenţii de cale ferata, la trecerile la nivel; b) lucrătorii de drumuri, in zona lucrărilor pe partea carosabila; c) conductorii coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de pietoni; d) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea scoliilor. Conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa oprească si la semnalul nevăzătorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.
38
Persoanele , care dirijează circulaţia ori care adresează semnale de oprire participanţilor la trafic, trebuie sa fie echipate si plasate astfel încât sa poată fi observate si recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la trafic. Semnalele poliţiştilor şi cele ale persoanelor cărora conducătorii de vehicule trebuie să oprească în mod obligatoriu vehiculul primează atât fata de semnificaţia mijloacelor de semnalizare, cat si fata de regulile de circulaţie. Aceste semnale se executa pe timpul zilei cu braţul sau cu bastonul reflectorizant, iar pe timpul nopţii numai cu un dispozitiv cu lumina roşie sau cu bastonul reflectorizant. Semnalele poliţistului de pe motocicleta poliţiei
Oprire
Reduceţi viteza
Semnalele poliţistului din maşina de poliţie
Mesaje variabile:
Oprire
39
c) Semnalizarea temporară care modifica regimul normal de desfăşurare a circulaţiei; Pentru semnalizarea si dirijarea circulaţiei pe sectoarele de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde se executa lucrări pe partea carosabila, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligaţia presemnalizării vizibile a acestora de la o distanta de cel puţin 150 m. Pentru informaţii, avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca in semnalizarea permanentă, însa simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.
Drum îngustat
Împroşcare cu Pietriş
Limitare de viteză
Lucrări
Acostament Periculos
Semafoare
Circulaţie în ambele sensuri
Terminarea Sfârşitul interzicerii tuturor restricţiilor de a depăşii
Deviere temporară Denivelare faţă Banda alăturată
Abatere Terminarea abaterii temporară temporare
Îngustare temporară
Îngustare temporară
Drum cu denivelări
Drum alunecos
Alte pericole Depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş interzisă
Deviere temporară
Abatere temporară
Presemnalizarea rutei ocolitoare
40
Presemnalizarea rutei ocolitoare
Marcaje rutiere Semnalizare unui utilaj care se deplasează lucrând
Presemnalizarea lucrării pe străzi
Succesiune de puncte de lucru
Presemnalizarea unui sector cu circulaţie alternantă
Lucrări de tratamente a suprafeţei părţii carosabile
Mijloace auxiliare de semnalizarea lucrării:
Ghirlandă polietilenă sau lanţ
Balize cuplate cu lămpi cu lumină galbenă intermitentă
Semafor mobil
Barieră bidirecţională
Balize direcţionale
Barieră normală
Baliză tip jalon
Lampă cu lumină galbenă intermitentă
Con de dirijare
Fanion de semnalizare
41
Parapet din material plastic
Cărucioare portsemnalizare
Palete de semnalizare
Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată Tipuri de treceri la nivel cu calea ferată: ¾ trecere la nivel cu o cale ferată prevăzută cu bariere sau semibariere (păzite)
¾ trecere la nivel cu o cale ferată automatizată( păzită) ¾ trecere la nivel cu o cale ferată curentă fără barieră sau semibarieră (nepăzite), fiind acele treceri unde întâlnim doar indicatorul „Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere” sau „Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere”
¾ trecere la nivel cu o cale ferată industrială;
La trecerea la nivel cu calea ferată păzită semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor este compus din două lumini roşii care funcţionează intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevăzute cu bariere sau semibariere, acest semnal anunţă coborârea acestora. Semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor trebuie sa fie însoţit de un semnal sonor de avertizare. Pe drumurile de pământ, cu circulaţie de vehicule redusă, şi pe cărările pentru pietoni poate fi folosit doar un semnal sonor de avertizare.
42
În timpul cât semnalul cu lumini roşii prevăzut este stins, trebuie să funcţioneze permanent un semnal cu lumină intermitentă de culoare albă, având cadenţa lentă, care semnifică permisiunea de a trece. Lămpile cu lumini roşii şi albe sunt montate pe acelaşi suport şi îndreptate în aceeaşi direcţie. Acestea se amplasează de fiecare parte a caii ferate, pe partea dreaptă în sensul de mers, iar când condiţiile de vizibilitate impun, si pe partea stângă, pe un refugiu în mijlocul părţii carosabile ori deasupra acesteia. Semnalizarea luminoasă la trecerea la nivel cu calea ferată este însoţită, în toate cazurile, de unul dintre indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere". La apropierea trenurilor semnalul luminos cu lumini roşii şi cel sonor trebuie să intre în funcţiune, în mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare albă şi să rămână în funcţiune până la trecerea acestora. Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată păzită sau nepăzită se semnalizează cu indicatoare cu aceeaşi semnificaţie instalate succesiv la 150, 100 si 50 m de calea ferată. Apropierea de o trecere la nivel cu calea ferată curentă se semnalizează, după caz, cu indicatoarele "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere", însoţite de indicatorul "Oprire". La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul "Alte pericole", însoţit de un panou adiţional ce conţine imaginea unei locomotive, iar circulaţia se dirijează de un agent de cale ferată. Barierele si semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare roşie si albă si pot fi prevăzute, la mijloc, cu un disc roşu. Pe drumurile neiluminate benzile trebuie sa fie reflectorizante, iar pe timp de noapte barierele şi semibarierele trebuie sa fie iluminate ori prevăzute cu dispozitive cu lumină roşie. Porţile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale ferată electrificată, destinate să interzică accesul vehiculelor a căror încărcătura depăşeşte în înălţime limita de siguranţă admisă, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenă şi neagră. Pe stâlpii de susţinere ai porţilor de gabarit se instalează indicatoare rutiere prin care se precizează înălţimea maximă de trecere admisă. Indicatoarele, barierele şi semibarierele trebuie sa fie echipate cu dispozitive reflectorizante, omologate. Obligaţiile conducătorilor de vehicule : ¾ la trecerile păzite se reduce viteza de deplasare şi se circulă cu atenţie; ¾ la trecerile curente (nepăzite) se va opri în mod obligatoriu vehiculul, pentru asigurare, în locul unde există vizibilitate maximă, fără a depăşi locul unde este instalat indicatorul "Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere" sau "Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere" ori marcajul transversal aplicat pe partea carosabilă a drumului public sub formă unei linii continue ; ¾ la trecerile cu cale ferată industrială se va respecta semnalul agentului de cale ferată; Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrărilor Limitele laterale ale platformei drumului se semnalizează prin stâlpi laterali de delimitare sau prin parapete dotate cu dispozitive reflectorizante de culoare roşie si
43
albă ori galbenă, omologate. Dispozitivele roşii trebuie sa fie vizibile numai pe partea dreaptă a drumului, în sensul de mers. Materialele din care acestea sunt confecţionate nu trebuie sa fie dure. Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta si pe parapetele de protecţie, pereţii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajări rutiere ori instalaţii laterale drumului. Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se execută lucrări este obligatorie, are semnificaţia interzicerii circulaţiei în zona afectată de lucrări si scopul de a asigura desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a circulaţiei pe sectorul de drum rămas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, după caz. Limitele sectoarelor afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil cu panouri, bariere, stâlpi de delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacă aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele trebuie însoţite pe timp de noapte de lumini de culoare galbenă, iar când lucrarea afectează axul drumului, luminile pot fi de culoare albă sau galbenă. Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instalează indicatoare si balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip "limitatoare de viteza" si se aplică marcaje, corespunzător situaţiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulaţiei se realizează prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat si special instruit. Semnalele autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritara si obligaţiile celorlalţi participanţi la trafic Autovehiculele poliţiei, pompierilor şi cele cu regim de circulaţie prioritara (dotate cu lumini giratorii albastre) atunci când conducătorii acestora se deplasează in acţiuni de intervenţie sau misiuni care au caracter de urgenta, pun in funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă şi sonoră. Mijloacele de avertizare luminoasă şi sonoră pot fi folosite şi separat, în funcţie de natura misiunii. Autovehiculele care formează o coloană, însoţite de un autovehicul cu regim prioritar, trebuie sa aibă in funcţiune luminile de întâlnire. Se interzice folosirea de către conducătorul unuia dintre autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară, a semnalelor luminoase şi sonore de prioritate în alte cazuri decât cele justificate de urgenţa intervenţiei sau misiunii lor. Autovehiculele cu regim de circulaţie prioritara ce se deplasează la intervenţii nu se supun restricţiilor de viteză. La intrarea în intersecţii conducătorii acestora sunt obligaţi să circule cu atenţie şi să ia toate măsurile pentru prevenirea accidentelor. La apropierea autovehiculelor cu însemnele politiei si ale pompierilor, aflate in misiune, care au in funcţiune semnalele luminoase de culoare roşie si albastră şi, respectiv, roşie, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi sa oprească de îndată in afara părţii carosabile sau, când nu este posibil, cat mai aproape de partea din dreapta a părţii carosabile şi să permită trecerea acestora. La apropierea de autovehicule cu regim de circulaţie prioritară, care au in funcţiune semnalele luminoase de culoare albastră, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi sa reducă viteza, să elibereze banda pe care se deplasează autovehiculul prioritar ori să circule cât mai aproape de bordura sau acostament, iar la intersecţii, să le acorde prioritate de trecere.
44
Conducătorii de vehicule care se apropie de o coloana cu regim de circulaţie prioritară pot depăşi coloana dacă li se semnalizează această manevră de către conducătorul coloanei. Se interzice altor conducători de autovehicule să se intercaleze sau să se ataşeze unei coloane cu regim de circulaţie prioritara. Oprirea unui autovehicul de către un poliţist aflat intr-un autovehicul cu regim prioritar se face si prin punerea in funcţiune a dispozitivelor luminoase cu mesaje variabile sau cu braţul. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. Conducătorul de autovehicul căruia i s-a adresat semnalul este obligat sa pună în funcţiune de îndată luminile de direcţie din dreapta şi să oprească în afara părţii carosabile sau, dacă aceasta nu este posibil, cât mai aproape de bordura sau acostament.
Semnalele conducătorilor de vehicule Conducătorii de vehicule semnalizează cu mijloacele de avertizare sonoră, luminoasă sau cu braţul, ori de cate ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat. Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanta de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe o durata de timp care sa asigure perceperea semnalului şi fără sa-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune in pericol siguranţa circulaţiei. Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonora nu poate fi folosită in zonele de acţiune a indicatorului "Claxonarea interzisa", cu excepţia cazurilor , pentru evitarea unui pericol imediat. Se exceptează de la această interdicţie autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară. Conducătorii de vehicule sunt obligaţi ca de la lăsarea serii si pana in zorii zilei, ziua când ploua torenţial, ninge abundent sau este ceată densă, ori in alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drumul public, precum şi în tuneluri, să folosească instalaţia de iluminare a vehiculului astfel: a) luminile de poziţie sau de staţionare, în timpul opririi pe partea carosabila în afara localităţilor; b) luminile de întâlnire sau de drum, in mers, atât in localităţi, cât şi în afara acestora, după gradul de iluminare a drumului public, iar când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă, ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drum, şi luminile de ceaţă. La apropierea a două vehicule care circula din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi ca de la o distanta de cel puţin 200 m să folosească luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei. Semnalizarea prin schimbarea luminilor de întâlnire cu cele de drum se foloseşte pe timp de noapte la intersecţiile care nu sunt dirijate prin semnale luminoase sau de către poliţişti, precum şi în condiţii de vizibilitate redusă. Sunt obligaţi sa folosească ziua, permanent, luminile de întâlnire: a) conducătorii motocicletelor si ciclomotoarelor; b) conducătorii autovehiculelor care însoţesc coloane militare sau cortegii, transportă grupuri organizate de persoane şi cele care tractează alte vehicule sau care transporta mărfuri şi produse periculoase. Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare, depăşirea, oprirea şi punerea în mişcare.
45
Intenţia conducătorilor de autovehicule de a schimba direcţia de mers, depăşirea şi oprirea se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminii intermitente a semnalizatoarelor cu cel puţin 50 m in localităţi şi 100 m in afara localităţilor, înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea autovehiculelor pe partea carosabila se semnalizează cu lumina roşie din spate. Conducătorii vehiculelor cu două roti, precum şi ai celor cu tracţiune animală ori ai celor trase sau împinse cu mâna semnalizează intenţia lor de a schimba direcţia de deplasare sau de a depăşi, cu braţul întins orizontal, cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrelor. Oprirea acestor vehicule se semnalizează prin balansarea braţului drept in plan vertical. Luminile de avarie se folosesc când vehiculul a rămas în pană ori a fost avariat şi nu poate fi deplasat imediat în afara părţii carosabile. Luminile de avarie se utilizează şi în orice alte împrejurări în care vehiculul imobilizat pe drumul public sau care se deplasează foarte lent constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic. Conducătorii de vehicule trebuie sa pun in funcţiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi şi în cazul în care această manevra este impusă de blocarea circulaţiei pe sensul de mers. Se interzice deţinerea în autovehicule, montarea pe acestea sau folosirea in circulaţia pe drumurile publice a semnalelor speciale de avertizare luminoasă şi sonoră, cu excepţia autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară.
Prioritatea Prioritatea este dreptul pe care îl are un vehicul de a trece înaintea altuia în situaţiile când se întâlnesc. Tipuri de prioritate : ¾ prioritatea de dreapta, se aplică în intersecţiile cu circulaţia nedirijată precum şi în toate cazurile de egalitate ; prin caz de egalitate se înţelege pătrunderea a două vehicule într-o intersecţie, venind de pe două caz de egalitate drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeaşi semnificaţie ( în această situaţie, vehiculele care virează la stânga trebuie să acorde prioritate celor care circulă din sens invers).
¾ prioritatea de stânga, se aplică în intersecţiile cu sens giratoriu ;
46
¾ prioritatea conferită de indicatoarele „Drum cu prioritate” , „Intersecţie cu un drum fără prioritate”, „Intersecţii cu drumuri fără prioritate, decalate”
¾ prioritatea faţă de circulaţia din sens invers, este conferită de indicatorul cu aceeaşi denumire şi se aplică pe sectorul de drum îngustat unde nu pot să circule două vehicule unul pe lângă celălalt ; ¾ prioritatea de rampă, se aplică pe sectorul de drum cu declivităţi unde nu pot să circule două vehicule unul pe lângă celălalt ; având prioritate vehiculele care urcă rampa faţă de cele care coboară.
¾ prioritatea specială, de acest tip de prioritate beneficiază autovehiculele poliţiei, pompierilor precum şi cele cu regim de circulaţie prioritară echipate cu lumini giratorii albastre, care au mijloacele de avertizare sonoră în funcţiune şi se deplasează la intervenţii faţă de celelalte vehicule care circulă prin intersecţie; mai beneficiază de acest tip de prioritate şi vehiculele pe şine în intersecţiile cu circulaţia nedirijată faţă de celelalte vehicule care circulă prin intersecţie ; Nu are prioritate de trecere: ¾ vehiculul care intră pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioară( drumul de categorie inferioară fiind un drum care accede în drumul principal de pe un câmp, teren agricol etc).
47
¾ vehiculul care intră într-o intersecţie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate, faţă de vehiculele care circula dinspre dreapta;
¾ vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele cu semnificaţia "Cedează trecerea" sau "Oprire";
¾ vehiculul care întâlneşte indicatorul "Prioritate pentru circulaţia din sens invers";
¾ vehiculul care intra intr-o intersecţie cu circulaţie in sens giratoriu( autoturismul şi autobuzul ) faţă de cel care circula in interiorul acesteia;
¾ vehiculul care coboară o pantă faţă de vehiculul care urca;
¾ vehiculul care se pune în mişcare sau care iese din garaj, curte, gang faţă de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcţia de deplasare. Se exceptează autovehiculul din serviciile de transport public de persoane care se pune în mişcare din staţiile prevăzute cu alveole;
48
¾ vehiculul care execută virajul spre stânga faţă de cel care circula din sens opus, inclusiv atunci când circulaţia în intersecţie este dirijata prin semnale luminoase;
¾ vehiculele care efectuează manevra de întoarcere faţă de cele care circulă pe sectorul de drum respectiv.
¾ tramvaiul care efectuează virajul spre stânga faţă de vehiculele care circula din sens opus, dacă semnalizarea rutiera din acea zona nu stabileşte o alta regulă;
¾ vehiculul care efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta şi se intersectează cu un biciclist care circula pe o pista pentru biciclete, semnalizată ca atare.
¾ vehiculele care trec de pe o bandă de circulaţie pe alta faţă de cele care circulă pe banda respectivă ;
49
¾ toate vehiculele faţă de pietonii angajaţi în traversarea străzii prin locurile prevăzute cu indicator sau marcaj : Poziţii în timpul mersului 1. Circulaţia pe benzi :
Prin bandă de circulaţie se înţelege spaţiul longitudinal al părţii carosabile, materializat sau nu prin marcaje rutiere, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia cu uşurinţă a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două roţi. Pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducătorilor de vehicule le este interzisă trecerea peste linia continuă, simplă sau dublă, şi peste marcajul pentru spatii interzise. Marcajul discontinuu delimitează benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducătorii de vehicule schimbă banda de circulaţie, direcţia de deplasare ori când s-au angajat în depăşire. Aceste manevre se vor executa numai după ce aceştia au semnalizat şi s-au asigurat că nu periclitează siguranţa celorlalţi participanţi la trafic care îi urmează sau îi precede sau circulă din sens opus. In cazul în care sensul de circulaţie este separat de o linie continuă şi una discontinuă, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte semnificaţia liniei celei mai apropiate de vehicul în direcţia de deplasare.
axul drumului
___
___
___
__
___
___
___
__
axul drumului
respectă linia discontinuă
____
Pe un drum public prevăzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducătorii a două __ __ autovehicule circula in aceeaşi direcţie, dar pe benzi diferite şi intenţionează să se înscrie pe __ __ banda liberă dintre ei, cel care circulă pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine axul drumului din stânga să ocupe acea bandă.
____
___
___
Respectă linia continuă
__ __
__ __
__ __
__ __
semnalizare 50( 100) m
50
Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de vehicule care circula pe o banda care se sfârşeşte, pentru a continuă deplasarea pe banda din stânga trebuie sa permită trecerea vehiculelor care circula pe acea banda. Prin preselecţie se înţelege ocuparea din timp a benzii sau a rândului, corespunzător direcţiei de mers. În intersecţiile cu marcaje zona de preselecţie este materializată prin linie continuă. Preselecţia se face de la o distanţă de cel puţin 50 m de colţul intersecţiei atât în localităţi cât şi în afara acestora, cu respectarea semnificaţiei indicatoarelor si marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers. În zona de preselecţie sunt interzise toate manevrele. Dacă în aproprierea unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie să fie conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate. Preselecţie 50 m de colţul intersecţiei
banda 1
50 m
50 m 50 m
banda 2 banda 3 banda 3 banda 2 banda 1
Numerotarea benzilor de circulaţie se face de la acostament către axul drumului. Trecerea de pe banda de circulaţie nr 1 pe banda nr 3 cu intenţia de a executa virajul la stânga se face succesiv nu în diagonală, astfel într-o localitate această manevră trebuie începută de la o distanţă de cel puţin 150 m . 2. Circulaţia pe rânduri : La intersecţiile fără marcaje, conducătorii vehiculelor ocupa in mers, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie, următoarele poziţii: a) rândul din dreapta ( de lângă bordură), cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre dreapta; b) rândul din stânga ( de lângă axul drumului ), cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre stânga; c) oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte.
51
Dacă în intersecţie circulă şi tramvaie, iar spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe două rânduri, toţi conducătorii de vehicule, indiferent de direcţia de deplasare, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului. In cazul in care tramvaiul este oprit intr-o staţie fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie sa oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, şi să-şi reia deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise. Reguli de circulaţie Reguli generale:
Vehiculele se conduc pe partea dreaptă a drumului public, în direcţia de mers, cu excepţia celor trase sau împinse cu mana, care circula pe partea stânga. Se interzic participanţilor la trafic aruncarea, lăsarea şi abandonarea de obiecte, materiale sau substanţe, precum şi crearea de obstacole pe drumul public. Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligată să îl înlăture şi, dacă nu este posibil, să îi semnalizeze prezenţa şi să anunţe imediat administratorul drumului public şi cea mai apropiată unitate de politie ori primul poliţist întâlnit. Obligaţia de anunţare a politiei revine şi participanţilor la trafic care au sesizat existenta pe drum a unui obstacol sau a oricărei alte situaţii periculoase pentru fluenta si siguranţa circulaţiei. Conducătorii si pasagerii autovehiculelor, care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă, sunt obligaţi să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, atât în localităţi, cât şi în afara acestora. Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm trebuie să poarte centuri de siguranţă adaptate greutăţii şi dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transporta numai în dispozitive de reţinere omologate. Se exceptează de la obligaţia de a purta centura de siguranţa, în interiorul localităţilor: a) conducătorii autovehiculelor echipate cu lumină giratorie roşe- albastră, roşie, albastră ; b) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi; c) femeile în stare vizibilă de graviditate; d) conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de taxi; e) instructorii auto în timpul orelor de pregătire a cursanţilor. În cazul în care în autovehicul exista atât locuri dotate cu centuri de siguranţă, cât şi locuri fără astfel de dispozitive, se ocupă de preferinţă locurile dotate cu centuri de siguranţă. Conducătorilor de autovehicule le este interzisa folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se afla în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive de tip "mâini libere".
52
Utilizarea părţii carosabile Conducătorii sunt obligaţi sa conducă vehiculele cât mai aproape de marginea din dreapta părţii carosabile. Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru ciclomotoare, biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol. În cazul în care drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situata lângă acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacă banda de circulaţie utilizata este ocupata, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil. Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplasează cu viteza redusă trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordura, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora. Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia banda pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu obligaţia sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia. Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervata acestora, dacă o astfel de banda exista si este semnalizata ca atare. Pe aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară. Trecerea pe lângă vehiculele care circula din sens opus La întâlnirea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile, în sensul lor de mers. Dacă mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducătorul vehiculului este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus. Pe drumurile publice înguste, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, conducătorii acestora se vor conforma semnalizării existente. Pe drumurile publice cu declivităţi pronunţate, unde trecerea vehiculelor care circula din sensuri opuse, unele pe lângă altele, este imposibila sau periculoasă, cele care coboară sunt obligate sa oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care urcă. La spaţii înguste sau pe sectorul de drum cu declivităţi, când două vehicule nu pot să treacă unul pe lângă celălalt, dacă unul dintre vehicule trebuie sa execute o manevra de mers înapoi, ansamblul de vehicule trece înaintea oricărui alt vehicul,
53
vehiculul greu înaintea celui uşor, iar autobuzul înaintea autovehiculului de transport mărfuri. La vehiculele de aceeaşi categorie, obligaţia de a efectua o manevră de mers înapoi revine conducătorului care coboară, cu excepţia cazului când este mai uşor şi există condiţii pentru conducătorul care urcă să execute această manevra, mai ales atunci când se afla aproape de un refugiu. Reguli referitoare la manevre in timpul mersului
Conducătorul de vehicul care intenţionează să pornească de pe loc sau să oprească, să întoarcă, să iasă dintr-un rând de vehicule staţionate sau să intre într-un asemenea rând, să vireze spre dreapta sau spre stânga pentru schimbarea benzii ori direcţiei de deplasare sau să meargă înapoi este obligat să efectueze aceste manevre numai după ce a semnalizat şi s-a asigurat că o poate face fără a pune în pericol participanţii la trafic care îl urmează, îl precedă ori cu care urmează să se întâlnească, ţinând seama de poziţia, direcţia şi viteza acestora. Semnalul dat trebuie menţinut pe întreaga durată a manevrei şi oprit de îndată ce această a fost efectuată. În situaţiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de deplasare se face prin stânga, iar dacă există un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificaţiei acestuia. Schimbarea direcţiei de mers spre stânga, în cazul autovehiculelor care intră intr-o intersecţie circulând pe acelaşi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei acestora. Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile se ocolesc prin partea dreaptă. Conducătorul de vehicul care constată că vehiculele care circulă înaintea lui semnalizează intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare este obligat sa asigure condiţiile pentru realizarea acestor manevre în deplină siguranţă. La apropierea de o staţie de troleibuz sau autobuz prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenţia de a ieşi, conducătorul de autovehicul care circulă pe banda de lângă acostament sau bordura este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic. Circulaţia pe autostrăzi
Se interzice pe autostrăzi circulaţia autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, cu excepţia celor autorizate, tractoarelor şi maşinilor autopropulsate, precum şi a vehiculelor care, prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h.
54
De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de autovehicule, manifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele si competiţiile sportive de orice fel, precum şi cortegiile. Conducătorii de vehicule care intră pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima banda a autostrăzilor şi să nu stânjenească în nici un fel circulaţia acestora. Conducătorii care urmează să părăsească autostrada sunt obligaţi să semnalizeze din timp şi să se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare). Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se desfăşoară numai pe banda din partea dreapta a autostrăzii. 1-zona mediană; 2-racordarea dintre cele două sensuri de circulaţie; 3- benzi de circulaţie; 4-banda de urgenţă, 5- acostament,
Pe autostrăzi se interzice: a) circulaţia pe banda de urgenţă; b) abandonarea autovehiculelor; c) remorcarea autovehiculelor rămase în pană dincolo de cea mai apropiată ieşire de pe autostradă ori intrarea pe autostradă cu un autovehicul remorcat; d) efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi ori intrarea în zona mediană, inclusiv pe racordurile dintre cele două parţi carosabile; e) staţionarea ori parcarea autovehiculelor in alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate prin indicatoare. În cazul imobilizării fortuite, conducătorii sunt obligaţi să scoată autovehiculele pe banda de urgentă, iar dacă nu o pot face, să le semnalizeze imediat prezenţa. Deplasarea si imobilizarea voluntara pe banda de urgenta sunt permise autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară numai in cazurile când circulaţia pe celelalte benzi este blocată. Circulaţia în zona rezidenţială şi pietonală În zona rezidenţiala conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa circule cu o viteza maxima de 20 km/h, să nu staţioneze sau să parcheze vehiculul în afara spatiilor anume destinate şi semnalizate ca atare, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor chiar dacă, în acest scop, trebuie să oprească. În zona pietonală, semnalizată ca atare, conducătorul poate intra numai dacă locuieşte în zonă sau prestează servicii publice "din poartă în poartă" şi nu are altă posibilitate de acces. Acesta este obligat să circule cu viteza maxima de 5
55
km/h, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor şi, dacă este necesar, să oprească. La ieşirea din zonele rezidenţiale şi pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligaţi sa acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează. Circulaţia în intersecţii Prin intersecţie se înţelege - orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri, inclusiv spatiile formate de acestea; 1. Circulaţia în intersecţiile nedirijate: Intersecţiile cu circulaţia nedirijată sunt intersecţiile unde nu întâlnim nici un mijloc de semnalizare, semnal luminos sau poliţist care să dirijeze circulaţia. Ordinea de trecere a vehiculelor se stabileşte prin reguli de circulaţie ( prioritatea de dreapta). Înainte de a intra într-o intersecţie nedirijată prima asigurare se face din partea stângă pentru a observa dacă vehicul care vine din stânga noastră a redus viteza şi a oprit şi apoi din dreapta pentru a le acorda prioritate. Aplicând regula priorităţii de dreapta ordinea de trecere este următoarea: motociclistul, autocamionul şi autoturismul. Autoturismul are în partea dreaptă autocamionul fiind obligat să oprească să-i acorde prioritate, autocamionul are în partea dreaptă motocicleta deci trebuie să-i acorde prioritate iar motociclistul trece primul pentru că din dreapta sa nu circulă un alt vehicul. După ce a trecut motociclistul se aplică în continuare regula priorităţii de dreapta între autoturism şi camion, al doilea care trece prin intersecţie fiind autocamionul iar ultimul autoturismul. Ordinea de trecere este următoarea: tramvaiul, autoturismul negru, autoturismul galben. Tramvaiul trece primul întrucât în aceste intersecţii tramvaiele au prioritate de trecere cu excepţia celor care virează la stânga care pierd prioritatea faţă de vehiculele care circulă din sens invers. Între cele două autoturisme se aplică regula priorităţii de dreapta al doilea care trece fiind autoturismul negru iar ultimul autoturismul galben.
56
Ordinea de trecere este următoarea: autoturismul, autobuzul şi autocamionul. Există o derogare de la regula clasică a priorităţii de dreapta, este cazul vehiculelor care execută virajul la dreapta fără să depăşească axul drumului. Autobuzul este obligat să oprească pentru a acorda prioritate de dreapta autoturismului indiferent dacă acesta virează la dreapta ar circula pe direcţia înainte sau ar executa virajul la stânga. Autoturismul întrucât execută virajul la dreapta fără să depăşească axul drumului nu are nici o obligaţie faţă de conducătorul autocamionului, prin urmare el va trece primul prin intersecţie. Între camion şi autobuz fiind caz de egalitate ( ambii sunt pe aceeaşi categorie de drum), cel care virează la stânga (autocamionul) este obligat să dea prioritate de dreapta celor care circulă din sens invers (autobuzului). Regulă vehiculele care virează la dreapta fără să depăşească axul drumului au prioritate faţă de celelalte vehicule care circulă prin intersecţia nedirijată. 2.Circulaţia în intersecţiile cu sens giratoriu Intersecţiile cu sens giratoriu sunt intersecţii cu circulaţia dirijată unde se aplică regula priorităţii de stânga. Prin urmare vehiculele care circulă în sensul giratoriu au prioritate faţă de cele care pătrund într-o astfel de intersecţie. În intersecţiile cu sens giratoriu singurul indicator care îl găsim instalat este indicatorul cu aceeaşi semnificaţie „Intersecţie cu sens giratoriu”. În situaţia când apar indicatoare de reglementare a 1 priorităţii „Cedează trecerea”, „Oprire”, „Drum cu prioritate” intersecţia respectivă se transformă în intersecţie cu circulaţia dirijată de piaţă gen sens giratoriu. În situaţia de faţă autocamionul şi motociclistul beneficiază de prioritate de trecere. Dacă ne apropiem de o astfel de intersecţie şi dorim să virăm pe prima stradă la dreapta ( poziţia autoturismului), ne încadrăm cât mai aproape de acostament, semnalizăm dreapta, acordăm prioritate vehiculelor care circulă din partea stângă (motociclistului) după care executăm virajul la dreapta. Dacă dorim să virăm pe cea de-a doua stradă ( din poziţia autoturismului), ne încadrăm cât mai aproape de axul drumului, semnalizăm stânga, acordăm prioritate vehiculelor care circulă prin intersecţie din partea stânga şi ocolim prin dreapta insula, menţinând în funcţiune semnalul stânga ( traseul marcat cu albastru). După ce am trecut de axa penultimului drum unde dorim să virăm, semnalizăm dreapta ( traseul marcat cu roşu ) şi ne încadrăm pe banda de lângă
57
axul drumului. Dacă semnalizăm dreapta înainte de a trece de axul penultimului drum, cel care circulă pe drumul respectiv subînţelege că dorim să virăm la dreapta pe drumul care circulă şi poate să-şi continue deplasarea creând astfel premiza unui accident. 3. Circulaţia în intersecţii dirijate: În intersecţiile cu circulaţia dirijată ordinea de trecere se stabileşte după semnificaţia indicatoarelor rutiere şi regula priorităţii de dreapta între vehiculele aflate pe aceeaşi categorie de drum ( caz de egalitate).
Pentru a rezolva ordinea de trecere trebuie să stabilim direcţia drumului cu prioritate în situaţia de faţă fiind drumul pe care circulă motociclistul şi autoturismul. Fiind caz de egalitate ( au acelaşi indicator „Drum cu prioritate”) între ei se aplică regula priorităţii de dreapta. Primul care va trece este autoturismul după care motociclistul iar ultimul autocamionul întrucât se află pe un drum fără prioritate. Primul va trece conducătorul autocamionetei albastre întrucât circulă pe direcţia prioritară. Autocamionul şi autoturismul au indicatoare de pierderea priorităţii. Fiind caz de egalitate între ei se aplică regula priorităţii de dreapta. Al doilea va trece conducătorul autocamionului iar ultimul conducătorul autoturismului.
Ambii conducători se află pe direcţia drumului cu prioritate. Fiind caz de egalitate conducătorul autoturismului care virează la stânga trebuie să acorde prioritate celui care se deplasează pe direcţia înainte.
58
Depăşirea Depăşirea este manevra prin care conducătorul unui vehicul îl devansează pe un altul, aflat in mers sau imobilizat, dacă prin aceasta se trece peste axul longitudinal al drumului sau peste marcajul de separare a sensurilor de circulaţie. Depăşirea vehiculelor se face numai pe partea stânga, în sensul de mers, cu excepţia celor ai căror conducători au semnalizat şi s-au încadrat corespunzător schimbării direcţiei de deplasare spre stânga si a tramvaielor, care se depăşesc pe partea dreaptă.
Tramvaiele aflate in mers pot fi depăşite si pe partea stânga atunci când drumul public este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea drumului nu exista spaţiu suficient pentru depăşire.
Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat: ¾ să se gândească dacă este absolut necesar să execute această manevră; ¾ să se asigure că manevra nu este interzisă pe sectorul de drum respectiv; ¾ să se asigure că cel care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau stânjeni circulaţia din sens opus; ¾ să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii; prin distanţă de cel puţin 50 m ( 100 – în afara localităţilor), de la care trebuie să se semnalizeze efectuarea manevrei de depăşire se înţelege distanţa dintre locul unde a început semnalizarea şi locul unde poate fii executată această manevră. ¾ să păstreze in timpul depăşirii o distantă laterala suficienta faţă de vehiculul depăşit; ¾ să reintre pe banda de circulaţie iniţială după ce s-a asigurat că poate efectua această manevra în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru ceilalţi participanţi la trafic. Conducătorul de vehicul care urmează sa fie depăşit este obligat:
59
¾ să nu mărească viteza de deplasare; ¾ să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile. Se interzice depăşirea vehiculelor:
În intersecţii cu circulaţia nedirijată prin mijloace de semnalizare rutieră sau de către poliţişti În apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 50 m
În curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusa sub 50 m;
pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală motocicletele, ciclomotoarele şi bicicletele, dacă lungimea segmentului de vizibilitate a drumului este mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului, de cel puţin 7 m;
pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje;
pe treceri la nivel cu calea ferată curentă şi la mai puţin de 50 m de acestea;
60
in staţii de tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni;
în zona de acţiune a indicatorului "Depăşirea interzisa";
când pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculele circula pe contrasens
în situaţia când din sens opus se apropie un alt vehicul al cărui conducător este obligat sa efectueze manevre de evitare pentru a nu intra in coliziune;
Se interzice depăşirea coloanei oficiale asigurate, înainte şi în urmă, cu echipaje ale poliţiei . în locul unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie.
61
Oprirea, staţionarea si parcarea
În localităţi vehiculele oprite sau staţionate voluntar pe partea carosabilă trebuie aşezate cât mai aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rând, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără ataş, ciclomotoarele şi bicicletele pot fi oprite sau staţionate cel mult două, una lângă alta. Pe drumurile cu sens unic, oprirea sau staţionarea voluntara a vehiculelor este permisă şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. În afara localităţilor oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor se face în afara părţii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia. Orice vehicul care staţionează pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo unde staţionarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu lanterne de poziţie, dacă locul de staţionare nu este iluminat. Se interzice staţionarea pe drumurile publice în timpul nopţii a tractoarelor, maşinilor şi utilajelor agricole, remorcilor, vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna. Se interzice oprirea sau staţionarea pe trotuare. Autoritatea competenta poate permite oprirea sau staţionarea, parţial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum 1,5 m lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, pentru circulaţia pietonilor. Sunt exceptate de aceste prevederi vehiculele cu regim de circulaţie prioritară. Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi sau staţionarii să deschidă sau să lase deschise uşile acestuia ori să coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie. Conducătorul care staţionează cu autovehiculul trebuie să oprească motorul, să introducă maneta într-o treaptă de viteză ori în treapta de parcare, să pună în funcţiune dispozitivele de frânare, de staţionare şi antifurt şi să încuie uşile. Conducătorul care staţionează cu autovehiculul în pantă sau în rampă, trebuie să bracheze roţile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului. Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:
în zona de acţiune a indicatorului "Oprirea interzisă" şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a opririi;
la o distanta mai mică de 50 m de o trecere la nivel cu calea ferată;
62
pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, pe viaducte şi în tuneluri;
în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;
în locul unde este instalat indicatorul "Trecere pentru pietoni" sau pe marcajele de traversare pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte si după acestea;
în intersecţii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar in lipsa acestora la o distantă mai mica de 5 m de coltul intersecţiei;
pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi obligaţi, din această cauză, să treacă peste acest marcaj;
63
pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificaţia "Depăşirea interzisă";
pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţia "Drum îngustat", "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" sau "Prioritate faţă de circulaţia din sens invers";
25 m
la mai puţin de 25 m de indicatorul staţiei pentru mijloacele de transport public de persoane;
pe platforma caii ferate sau de tramvai ori în apropierea acestora, dacă circulaţia vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită sau împiedicată;
în dreptul unui indicator sau semnal luminos, dacă prin aceasta se împiedică observarea lor;
pe autostrăzi, pe drumurile expres si pe cele naţionale europene (E).
64
Se interzice staţionarea voluntara a vehiculelor:
În toate situaţiile în care oprirea voluntară este interzisă
în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia "Staţionarea interzisă" şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a staţionarii;
pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m;
în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice;
pe partea carosabilă a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibilă scoaterea vehiculelor în afara părţii carosabile, acestea vor staţiona cât mai aproape de marginea drumului;
în pantă şi în rampă;
în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia "Staţionare alternantă", în altă zi sau perioadă decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia "Zonă de staţionare cu durată limitată" peste durata stabilită.
09 –12 17 - 21
65
Parcarea Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui aşezate unul lângă altul, conducătorii lor având obligaţia să respecte şi celelalte reguli stabilite pentru staţionare. Întoarcerea Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevră înainte şi înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze şi să se asigure că din faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul. Se interzice întoarcerea vehiculului:
în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia "Întoarcerea interzisă";
în curbe şi alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
pe trecerile pentru pietoni;
în apropierea vârfurilor de rampă sau la mai puţin de 50 m de o parte şi de alta a acesteia;
66
în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte şi pasaje denivelate;
pe drumurile cu sens unic;
în locurile unde oprirea este interzisă, cu excepţia intersecţiilor.
pe trecerile la nivel cu calea ferată sau la mai puţin de 50 m de acestea;
Mersul înapoi Se interzice mersul înapoi cu vehiculul: a) în toate situaţiile în care întoarcerea este interzisă, cu excepţia drumului cu sens unic b) pe o distanta mai mare de 50 m; c) la ieşirea din garaje şi curţi ori alte spaţii laterale drumului. În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afara vehiculului. Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se recomandă dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.
67
Viteza şi distanţa între vehicule Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare. Nerespectarea regimului de viteză stabilit potrivit prezentului regulament se constată de către poliţişti, cu mijloace tehnice certificate, în condiţiile legii. Limita maxima de viteză în localităţi este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul drumului poate stabili pentru autoturisme şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu acordul politiei. Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor şi oraşelor, ţinând seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu acordul politiei, poate stabili şi limite de viteză inferioare, dar nu mai puţin de 30 km/h. Limitele maxime de viteză, în afara localităţilor, sunt: a) pe autostrăzi, 130 km/h; b) pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E), 100 km/h; c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h. Vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru categoriile de autovehicule sunt: a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) si 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria A si B; b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) si 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, D si D1; c) 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau naţionale europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile B1 si C1; d) 50 km/h, pentru tractoare si ciclomotoare. Se interzice conducătorilor de vehicule să circule cu viteză sub limita minima admisă, să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neaşteptată, fără motiv întemeiat. Conducătorul de vehicul este obligat, în funcţie de viteza cu care circulă, să păstreze o distanţă de siguranţă faţă de vehiculul ce-l precedă, pentru a putea evita o coliziune în cazul când conducătorul acestuia reduce brusc viteza sau opreşte în mod neaşteptat.
68
Conducătorul de vehicul este obligat să reducă viteza, dacă prevede un pericol, în următoarele situaţii:
la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată;
în curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate;
pe poduri, sub poduri sau în tuneluri;
la trecerile la nivel cu calea ferată;
69
la trecerea pe lângă grupuri şi coloane, indiferent dacă acestea se afla în mers sau staţionează;
în perimetrul pieţelor aglomerate;
la trecerea pe lângă animale;
atunci când circula din direcţie opusă tramvaielor troleibuzelor sau autobuzelor oprite în staţii pe drumurile cu o singură bandă pe sens;
la depăşirea troleibuzelor si autobuzelor oprite în staţii, precum şi a tramvaielor aflate în staţii prevăzute cu refugiu;
pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare, precum si pe cele acoperite cu polei, zăpadă, mâzgă sau piatră cubică umedă;
70
în zona de acţiune a indicatoarelor de avertizare "Copii" sau "Animale";
pe timp de ceată, ploaie torenţială sau ninsoare abundenta;
atunci când autovehiculul care circula înaintea sa semnalizează intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare.
la trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare sau marcaje;
la schimbarea direcţiei de mers prin viraje;
Administratorul drumului public, cu acordul politiei, este obligat ca in aceste locuri să instaleze indicatoare de avertizare si să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere care să determine conducătorii de vehicule să reducă viteza de deplasare.
71
Alte obligaţii şi interdicţii pentru conducătorii de vehicule Conducătorul de autovehicul este obligat să: ¾ aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare şi după caz, atestatul profesional, precum şi celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare. ¾ circule numai pe sectoarele de drum pe care ii este permis accesul şi să respecte normele referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competenta pentru autovehiculele conduse. ¾ verifice funcţionarea sistemului de lumini şi semnalizare, a instalaţiei de climatizare, să menţină permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum şi plăcutele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului si remorcii. ¾ aibă în autovehicul trusa medicală de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante şi stingător de incendiu omologate. ¾ oprească în mod obligatoriu autovehiculul la semnalul: - poliţistului; - agentului de cale ferată, la trecerile la nivel; - lucrătorului de drumuri, în zona lucrărilor pe partea carosabilă; -conducătorului coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de pietoni; - membrilor patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea şcolilor. - nevăzătorilor, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada. ¾ transporte poliţiştii, la cererea acestora, pentru luarea de masuri legale ce nu suferă amânare şi nu pot fi aduse la îndeplinire altfel. ¾ oprească imediat autovehiculul la semnalele regulamentare ale poliţiştilor de frontieră, aflaţi în zona de competenta. ¾ acorde prioritate pietonilor angajaţi în traversarea drumurilor publice, pe trecerile marcate sau semnalizate cu indicator. Atunci când drumul este prevăzut cu cel puţin doua benzi de circulaţie pe sens, conducătorul de autovehicul sau tramvaie trebuie sa acorde prioritate de trecere pietonilor angajaţi in traversare pe sensul lui de mers. ¾ sesizeze cea mai apropiata unitate de politie imediat ce ia cunoştinţă despre existenta, pe drumul public pe care a circulat, a obstacolelor sau surpărilor de natura a pune in pericol siguranţa circulaţiei. ¾ înmâneze, la cerere, poliţistului documentele prevăzute la pct. 1, precum si cele referitoare la bunurile transportate. ¾ se prezinte in termen la unitatea de politie care l-a invitat, pentru soluţionarea oricărei probleme legate de calitatea de conducător de autovehicul sau de detonator de vehicul înmatriculat sau înregistrat. ¾ permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum si al bunurilor transportate, in condiţiile legii.
72
¾ conducă in aşa fel încât sa nu stropească pe ceilalţi participanţi la trafic. ¾ oprească motorul si sa semnalizeze autovehiculul imobilizat in pasaje subterane sau tuneluri. ¾ ia toate masurile pentru înlăturarea defecţiunilor survenite pe parcursul deplasării, atunci când autovehiculul nu mai îndeplineşte condiţiile tehnice, iar daca nu le poate remedia pe loc, sa se deplaseze la cea mai apropiata unitate de depanare, cu o viteza care sa ii asigure evitarea oricărui accident. ¾ ajute la scoaterea de pe partea carosabila sau la deplasarea lângă bordura sau acostament a autovehiculului rămas in pana sau avariat intr-un accident. ¾ 16. Sa dea întâietate, la alimentarea cu combustibil, autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară. ¾ se prezinte la verificarea medicala sau psihologica la solicitarea politiei ori periodic, potrivit legii. ¾ aplice pe parbrizul si pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducătorii de vehicule începători, daca are o vechime in conducere sub 1 an. Se interzice conducătorului de autovehicul să: ¾ conducă autovehiculul sau tramvaiul după ce a consumat băuturi alcoolice, produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, precum si in cazul in care este bolnav, rănit sau intr-o stare avansata de oboseala, de natura a pune in pericol siguranţa circulaţiei. ¾ transporte in autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite in certificatul de înmatriculare sau înregistrare. ¾ transporte persoane in stare de ebrietate pe motocicleta sau in cabina ori in caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri. ¾ transporte persoane in caroseria autobasculantei, pe autocisterna, pe platforma, deasupra încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe scări şi în remorcă, cu excepţia celei special amenajate pentru transportul persoanelor. ¾ transporte copii in vârsta de pana la 12 ani pe scaunul din fata al autovehiculului, chiar daca sunt ţinuţi în braţe de persoane majore. ¾ transporte in si pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreuna cu încărcătura, dimensiunile acestuia. ¾ deschidă uşile autovehiculului sau tramvaiului in timpul mersului, sa pornească de pe loc cu uşile deschise. ¾ aibă in timpul mersului preocupări de natura a-i distrage in mod periculos atenţia ori sa folosească instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea in siguranţa, a lui si a celorlalţi participanţi la trafic. ¾ intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pot pune in pericol siguranţa circulaţiei.
73
¾ aplice pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale afişe, reclame publicitare sau înscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau prioritate in circulaţia pe drumurile publice, cu excepţia autovehiculelor aparţinând medicilor avizaţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi a celor destinate transportului copiilor si persoanelor cu handicap, care vor avea aplicate in coltul din stânga jos al parbrizului semnul distinctiv stabilit de acest minister. ¾ aibă aplicate folii sau accesorii pe parbrize, luneta ori pe geamurile laterale ce restrâng sau estompează vizibilitatea in timpul mersului, atât din interior, cat si din exterior, ori sa împiedice sau sa diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numărului de înmatriculare. ¾ lase liber in timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda. ¾ folosească in mod abuziv mijloacele de avertizare sonora. ¾ circule cu autovehiculul cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu zăpada, gheata sau polei, fără a avea montate pe roti lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate, in perioadele si pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuinţei. ¾ circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute in certificatul de înmatriculare ori care prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisa. ¾ folosească un autovehicul care emana noxe peste limita legala admisa ori al cărui zgomot in mers sau staţionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege. ¾ circule cu autovehiculul având plăcutele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori neconforme cu standardul. ¾ săvârşească acte sau gesturi obscene, sa profereze injurii, sa adreseze expresii jignitoare sau vulgare, sa ameninţe cu acte de violenta pe ceilalţi participanţi la trafic, de natura sa provoace indignarea ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora. ¾ circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei. Remorcarea Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singura remorca. Se exceptează autotractorul care poate tracta doua remorci, precum si autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane in localităţile turistice, cu condiţia ca acesta sa nu fie mai lung de 25 m si sa nu circule cu viteza mai mare de 25 km/h. Autobuzul poate tracta numai o remorca pentru bagaje. Motocicleta fără ataş, precum şi bicicleta pot tracta o remorcă uşoară având o singură axa. Cuplarea unui vehicul cu una sau doua remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai dacă:
74
a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate si compatibile; b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minima de virare a autovehiculului trăgător; c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depăşesc limitele prevăzute de lege; d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare si de iluminare si semnalizare luminoasa sunt compatibile; e) caroseriile vehiculelor care compun ansamblul de vehicule nu se ating la trecerea peste denivelări, la efectuarea virajelor sau la schimbarea direcţiei de mers. In cazul rămânerii în pană a autovehiculelor ori remorcilor, conducătorii acestora sunt obligaţi să le scoată imediat în afara parţii carosabile sau, dacă nu este posibil, să le deplaseze lângă bordura ori acostament, aşezându-le paralel cu axul drumului si luând masuri pentru remedierea defecţiunilor sau, după caz, de remorcare. Autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la sistemul de iluminare si semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopţii sau in condiţii de vizibilitate redusă, fără sa aibă în funcţiune, obligatoriu pe partea stângă, în faţă, o lumina de întâlnire şi, în spate, una de poziţie. Dacă autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilă a drumului nu pot fi deplasate, conducătorii acestora sunt obligaţi sa pună în funcţiune luminile de avarie şi să instaleze triunghiul de presemnalizare. Triunghiul de presemnalizare se instalează în spatele vehiculului şi pe aceeaşi bandă, la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta, astfel încât sa poată fi văzut de conducătorii care se apropie. În localităţi, atunci când circulaţia este intensă, triunghiul de presemnalizare se poate aşeza la o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel încât, şi în aceasta situaţie, să poată fi observat din spate. Daca vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducătorul poate folosi, pe timpul nopţii ori în condiţii de vizibilitate redusă, o lampă portativă cu lumină galbenă intermitentă, care se instalează la partea din spate a vehiculului. Se interzice folosirea triunghiului de presemnalizare sau a luminilor de avarie in mod nejustificat sau pentru a simula o rămânere in pana in locurile unde oprirea ori staţionarea sunt interzise. În cazul căderii din vehicule, pe partea carosabilă, a unei parţi din încărcătura care constituie un obstacol ce nu poate fi înlăturat imediat, conducătorul este obligat sa-l semnalizeze cu unul din mijloacele prevăzute la alin. (1)-(3). Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea următoarelor reguli: a) conducătorii autovehiculelor trăgător şi, respectiv, remorcat, trebuie sa posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule; b) autovehiculul trăgător sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu excepţia cazului când remorcarea se efectuează de către un autovehicul destinat special depanării;
75
c) remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice in lungime de cel mult 4 m. Autoturismul al cărui echipament de frânare nu este defect poate fi remorcat cu o legătura flexibila omologata, in lungime de 3-5 m. Bara sau legătura flexibila trebuie fixata la elementul de remorcare cu care este prevăzut autovehiculul trăgător; d) conducătorul autovehiculului remorcat este obligat sa semnalizeze corespunzător semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului trăgător. Atunci când sistemul de iluminare si semnalizare nu funcţionează, este interzisa remorcarea acestuia pe timpul nopţii si in condiţii de vizibilitate redusa, iar ziua poate fi remorcat daca pe partea din spate are aplicata inscripţia "Fără semnalizare", precum si indicatorul "Alte pericole". Dacă remorcarea se realizează prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platforma de remorcare a părţii din fata a autovehiculului remorcat, atunci in acesta nu trebuie sa se afle nici o persoana. Se interzice remorcarea unui autovehicul cu doua roti cu sau fără ataş, a autovehiculului al cărui sistem de direcţie nu funcţionează sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu polei, gheata sau zăpada. Se interzice si remorcarea a doua sau mai multe autovehicule, a căruţelor, a vehiculelor care in mod normal sunt trase sau împinse cu mana ori a utilajelor agricole. Conducătorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, in situaţii deosebite, pe distante scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul in funcţiune sau pentru a efectua scurte manevre, fără a pune in pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic. Obligaţii in caz de accident Accidentul de circulaţie este evenimentul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc; b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori cel puţin un vehicul a fost avariat sau au rezultat alte pagube materiale; c) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul in mişcare. Conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane sau în orice alt accident de circulaţie care, prin urmări, constituie o faptă prevăzută de legea penală este obligat: a) sa oprească, să anunţe imediat poliţia, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu părăsească locul faptei; b) să nu schimbe poziţia vehiculelor ori a obiectelor rămase la locul faptei şi care provin din accident decât atât cât se impune pentru evitarea agravării consecinţelor accidentului; c) să transporte răniţii la cea mai apropiată unitate sanitară, în lipsa altor mijloace de transport, după care să revină imediat la locul accidentului. Conducătorul care a transportat răniţii trebuie sa se legitimeze şi să comunice numărul de înmatriculare al vehiculului unităţii sanitare;
76
d) să nu consume băuturi alcoolice, substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea evenimentului, până la testarea concentraţiei alcoolului în aerul expirat şi/sau recoltarea probelor biologice. Unitatea sanitară la care a fost transportată persoana rănită într-un accident de circulaţie este obligată să anunţe de îndată poliţia despre accident. Conducătorilor de vehicule implicaţi în accidente de circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare şi aceştia se trimit pentru examinare medicală la o unitate sanitară autorizată. Victimelor accidentelor de circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora. Daca in accident a fost angajat un autovehicul cu regim de circulaţie prioritară, conducătorul acestuia este obligat să anunţe de îndată unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs accidentul, urmând ca după terminarea misiunii să se prezinte la sediul acesteia în vederea întocmirii actelor de constatare. Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă despre producerea unui accident de circulaţie soldat cu moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, precum şi atunci când în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri sau produse periculoase, este obligată să anunţe de îndată poliţia apelând numărul unic pentru urgente 112 şi să transporte persoanele accidentate la cea mai apropiata unitate sanitară, numai dacă prin aceasta nu se agravează starea de sănătate a victimelor. Conducătorii implicaţi în accidente în urma cărora au rezultat numai pagube materiale şi care nu constituie fapte prevăzute de legea penala sunt obligaţi: a) să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă nu este posibil şi nici nu pot să îşi continue circulaţia, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezenţa; b) să anunţe imediat unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs evenimentul; c) să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în termenul comunicat de aceasta, care nu poate depăşi 48 de ore de la producerea accidentului, pentru întocmirea documentelor de constatare, care se eliberează numai în baza declaraţiilor scrise ale celor implicaţi; d) să solicite unităţii de poliţie competente eliberarea autorizaţiei de reparaţie. Obligaţia prevăzută la lit. d) revine şi detonatorilor de vehicule avariate în alte împrejurări decât în circulaţia pe drumurile publice. Infracţiuni si pedepse Săvârşirea unei infracţiuni atrage: - răspunderea penală; - anularea permisului de conducere;
77
Tipuri de infracţiuni: 1.prevăzute de codul penal: ¾ uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane precum şi distrugerea unuia sau mai multor vehicule săvârşită din culpă ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie 2.prevăzute de legislaţia rutieră: ¾ punerea in circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori remorci neînmatriculate; ¾ punerea in circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare ori tractarea unei remorci cu număr fals de înmatriculare ; ¾ conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul care nu are drept de circulaţie in România sau a unui autovehicul al cărui certificat de înmatriculare a fost reţinut pentru defecţiuni tehnice grave la sistemul de direcţie ori frânare si ale cărui plăcuţe cu numerele de înmatriculare au fost retrase; ¾ conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care: - nu posedă permis sau al cărui permis de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv - i-a fost retras sau anulat permisul - i-a fost suspendat dreptului de a conduce autovehicule; ¾ încredinţarea cu bună ştiinţă a unui autovehicul, pentru a fi condus pe drumurile publice, unei persoane care: - nu posedă permis de conducere sau categorie corespunzătoare; - i-a fost retras sau anulat permisul; - i-a fost suspendat dreptului de a conduce autovehicule; - suferă de o boala psihica ori se afla sub influenta unor produse ori substanţe stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. ¾ conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care are o îmbibaţi alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sânge ori o concentraţie ce depăşeşte 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat sau care se afla sub influenta unor substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora; ¾ refuzul, împotrivirea sau sustragerea unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora sau testării aerului expirat; Conducătorul auto testat cu un mijloc tehnic certificat poate solicita si recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei. ¾ părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea politiei ori a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, precum si modificarea sau ştergerea urmelor accidentului de către conducătorul oricărui vehicul angajat intr-un accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea
78
integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infracţiuni Pot părăsi locul accidentului fără încuviinţare: a) conducătorii autovehiculelor aparţinând politiei, serviciului de ambulanta, pompierilor, apărării civile, Ministerului Apărării Naţionale (destinate controlului circulaţiei vehiculelor din parcul propriu sau care însoţesc coloane militare), jandarmeriei, unităţilor speciale ale Serviciului Roman de Informaţii si Serviciului de Protecţie si Paza, care au in funcţiune dispozitivele de avertizare sonora si luminoasa si se afla in misiune; b) conducătorii vehiculelor care, in lipsa altor mijloace de transport, ei înşişi transportă persoanele rănite la cea mai apropiata unitate sanitara in măsura a da asistenta medicala necesara, daca se înapoiază imediat la locul accidentului. ¾ consumul de alcool sau de produse ori substanţe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, pana la testarea alcoolului in aerul expirat sau recoltarea probelor biologice; Nu constituie infracţiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substanţelor stupefiante, după producerea accidentului de circulaţie si pana la sosirea politiei la fata locului, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporala a conducătorului auto. ¾ distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neîntrebuinţare, cu intenţie, a indicatoarelor, semafoarelor, amenajărilor rutiere sau a vehiculelor ori crearea de obstacole pe carosabil, daca prin aceasta se pune in pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice; Răspunderea contravenţionala Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonate de urgenta, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, constituie contravenţie si se sancţionează cu: - avertisment ori cu amenda ca sancţiune principala; - si sancţiunile contravenţionale complementare; Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol si preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege si sunt următoarele: a) reţinerea permisului de conducere, a atestatului profesional, a certificatului de înmatriculare ori înregistrare sau a plăcutelor cu numerele de înmatriculare; b) retragerea permisului de conducere; c) suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe timp limitat; d) anularea permisului de conducere; e) confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute de prezenta ordonanţa de urgenta; f) imobilizarea vehiculului.
79
Reţinerea permisului de conducere Permisul de conducere se retine in următoarele situaţii: a) când titularul a cumulat cel puţin 15 puncte de penalizare intr-un an; b) când titularul a cumulat cel puţin 10 puncte de penalizare in decurs de 6 luni de la data expirării duratei de suspendare; c) când titularul a săvârşit o infracţiune prevăzută de regulament cu excepţia situaţiei când nu posedă permis de conducere ; d) când titularul acestuia a săvârşit o infracţiune din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale privind circulaţia pe drumurile publice; e) când prin hotărâre judecătoreasca rămasa definitiva împotriva titularului acestuia s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de Codul penal; f) când fapta conducătorului de autovehicul a fost urmărita ca infracţiune prevăzuta de ordonanţa de urgenta, iar procurorul sau instanţa de judecata a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute de Codul penal; g) deţinătorul nu a preschimbat permisul de conducere, emis anterior datei de 1 decembrie 1996, cu ultimul model aflat in uz; h) la schimbarea numelui ori a domiciliului titularului; i) când titularul a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice de către o instituţie medicala autorizata; j) când prezintă modificări, ştersături, adăugări ori se afla, in mod nejustificat, asupra altei persoane; k) când este deteriorat; l) când titularul a săvârşit una dintre contravenţiile pentru care permisul de conducere se reţine în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule o dată cu constatarea faptei ; Reţinerea certificatului de înmatriculare Certificatul de înmatriculare al autovehiculelor se reţine în următoarele situaţii: a) inspecţia tehnica periodică a expirat; a) în autovehicul este instalat un mijloc tehnic de detectare a prezentei aparatelor radar sau dispozitiv antiradar; c) autovehiculul are montate mijloace speciale de avertizare luminoasă şi sonoră, cu încălcarea prevederilor legale; d) nerespectarea regulilor referitoare la transportul produselor periculoase; e) avariile existente la autovehicul nu au fost reparate în termenul de 30 de zile; f) dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoase, mijloacele fluorescentreflectorizante, prevăzute în normele tehnice în vigoare, sunt defecte sau lipsă, farurile nu sunt reglate sau sunt montate alte dispozitive decât cele omologate; g) sistemele de frânare sunt defecte; h) mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise;
80
i)
anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a autovehiculului, prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă; j) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul; k) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise; l) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natura să provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului; m) autovehiculul are montate dispozitive sau accesorii neomologate de autoritatea competentă; n) autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale afişe, reclame publicitare sau înscrisuri de natura a conferi libera trecere, acces sau prioritate în circulaţia pe drumurile publice; o) autovehiculul are aplicate folii sau accesorii pe parbriz, luneta ori geamurile laterale, care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât şi din exterior, sau care împiedică ori diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare; p) autovehiculul prezintă scurgeri de carburant sau lubrifiant; r) plăcuţele cu numerele de înmatriculare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate; s) datele din certificatul de înmatriculare nu concordă cu caracteristicile tehnice ale vehiculului; t) vehiculul nu a fost radiat din circulaţie in condiţiile prezentului regulament, caz in care se reţin si plăcutele cu numerele de înmatriculare. Acestea se remit titularului certificatului de înmatriculare; u) deţinătorul nu face dovada încheierii asigurării auto de răspundere civila; v) în cazul când se execută transport de marfă sau persoane cu autovehicule care circulă în baza autorizaţiei pentru probe; w) deţinătorul nu a preschimbat certificatul de înmatriculare, emis anterior datei de 1 ianuarie 1998, cu ultimul model aflat in uz. Certificatul de înmatriculare nu se reţine dacă conducătorul autovehiculului remediază pe loc deficienţele constatate, caz în care se aplică numai sancţiunea contravenţională. In situaţiile prevăzute la lit. b)-e), g), h), p), r), t) şi u), în locul certificatului de înmatriculare se eliberează dovada înlocuitoare fără drept de circulaţie. Certificatul de înmatriculare se restituie deţinătorului vehiculului la încetarea motivului pentru care documentul a fost reţinut. Când conducătorul este depistat în trafic conducând un vehicul având dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare fără valabilitate sau cu valabilitatea expirată, poliţistul aplică şi măsura reţinerii plăcutelor cu numerele de înmatriculare, până la încetarea motivului pentru care documentul a fost retras. Pentru cazurile când nu se respectă regulile la transportul produselor periculoase poliţistul ia masuri pentru parcarea autovehiculului în cel mai apropiat spaţiu amenajat, reţinând certificatul de înmatriculare şi plăcile cu numărul de înmatriculare sau înregistrare. Poliţistul este obligat să anunţe de îndată unitatea de
81
poliţie din care face parte pentru a se stabili, împreuna cu unităţile de pompieri şi de apărare civilă, destinaţia finală pentru parcarea autovehiculului.
Suspendarea dreptului de a conduce autovehicule. Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule atunci când titularul a cumulat punctele pentru care se suspendă permisul de conducere se aprobă, de către autorităţile, în raza cărora domiciliază titularul permisului, iar pentru contravenţiile pentru care permisul se suspendă o dată cu constatarea faptei de către autorităţile pe raza cărora contravenientul a săvârşit fapta, la propunerea poliţistului care a constatat contravenţia. În cazul concursului de contravenţii care atrag si puncte de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se stabileşte după cum urmează: a) pe o perioada de 30 de zile, dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenţie, însumate cu punctele din evidenta, totalizează 15 puncte; b) pe o perioada de 60 de zile: ¾ dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenţie, însumate cu punctele din evidenta, totalizează intre 16 si 20 de puncte; ¾ dacă în decurs de 6 luni de la data expirării duratei de suspendare titularul permisului de conducere a săvârşit contravenţii care cumulează 10 puncte de penalizare; c) pentru o perioada de 90 de zile: ¾ dacă punctele prevăzute pentru fiecare contravenţie, însumate cu punctele din evidenta, totalizează peste 20 puncte ¾ daca fapta conducătorului auto a fost urmărita ca infracţiune prevăzuta de ordonanţa de urgenţă, iar instanţa de judecată sau procurorul a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sancţiunile contravenţionale complementare, ¾ dacă conducătorul de vehicul a săvârşit una dintre următoarele abateri: 1. conducerea unui autovehicul sau tramvai sub influenta băuturilor alcoolice sau a substanţelor ori produselor stupefiante sau medicamentelor cu efecte similare acestora, daca este constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate; 2. conducerea vehiculului cu defecţiuni tehnice grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, daca sunt constatate de politie împreuna cu specialiştii instituţiilor abilitate; 3. depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice certificate; 4. nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferata (atunci când conducătorii de vehicule nu opresc în mod obligatoriu vehiculul când luminile roşii alternativ intermitente şi semnalele acustice sunt în funcţiune iar barierele sunt ridicate, în curs de coborâre sau coborâte)
82
5. nerespectarea semnalelor poliţiştilor la trecerea coloanelor oficiale sau intercalarea ori ataşarea la o astfel de coloana; 6. neoprirea la semnalul regulamentar al poliţistului, in scopul sustragerii de la control, daca a fost necesara urmărirea pentru oprire; 7. nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului, a regulilor privind prioritatea de trecere ori a celor de depăşire, dacă prin aceasta s-a produs un accident. 8. neanunţarea si/sau neprezentarea la unitatea de politie competenta, in 48 de ore de la implicarea intr-un accident, daca acesta a avut ca urmare pagube materiale. O data cu reţinerea permisului de conducere, titularului i se eliberează o dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru o perioada de 15 zile, cu excepţia cazurilor prevăzute la punctul 1,2,5,6 şi 8), când aceasta se eliberează fără drept de circulaţie. Perioadele de suspendare pot fi reduse, dar nu mai puţin de 30 de zile, daca titularul permisului absolvă un curs de siguranţa rutiera organizat de o scoală de conducători de autovehicule autorizata, cu excepţia cazurilor când permisul a fost suspendat pe o perioadă de 30 de zile, precum şi în situaţia când fapta a fost urmărită ca infracţiune, iar procurorul sau instanţa de judecata a dispus înlocuirea răspunderii penale cu una dintre sancţiunile cu caracter administrativ, cu condiţia să nu mai fi beneficiat de o astfel de măsura în ultimii 3 ani. Contravenientul este obligat să se prezinte la unitatea de politie în termen de 5 zile de la primirea înştiinţării scrise comunicate de aceasta, pentru a preda permisul de conducere. Neprezentarea la termenul stabilit, în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei suspendării exercitării dreptului de a conduce. Suspendarea exercitării dreptului de a conduce atrage anularea punctelor de penalizare cumulate până la data săvârşirii faptei pentru care s-a dispus sancţiunea contravenţională complementară. Retragerea permisului Retragerea permisului de conducere se dispune de către politie când titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de către o instituţie medicala autorizata. Reţinerea atestatului profesional Atestatul profesional se retine atunci când se constată faptul că valabilitatea acestuia a expirat şi se consemnează în procesul verbal de constatare a contravenţiei. . Restituirea permisului de conducere Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea competenta pe raza căreia îşi are domiciliul sau reşedinţa, in cazul străinilor, când perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce a expirat. In aceasta
83
situaţie titularul permisului de conducere intra in posesia documentului prezentând dovada înlocuitoare a acestuia, in original, precum si actul de identitate. Permisul de conducere se restituie titularului de către autoritatea competenta care a reţinut documentul: a) când, şeful inspectoratului judeţean de poliţie, a hotărât că exercitarea dreptului de a conduce nu se suspenda; b) la încetarea măsurii de siguranţa prevăzute de Codul penal; c) in baza ordonanţei procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărirea penala sau încetarea urmăririi penale; d) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus achitarea; e) la încetarea motivelor pentru care s-a dispus retragerea documentului. Cererea de restituire a permisului de conducere trebuie sa fie însoţită de documente care sa ateste una dintre situaţiile pentru care se restituie documentul, de dovada înlocuitoare a acestuia si de actul de identitate al solicitantului. Permisul de conducere se restituie si in cazul in care contravenientul a exercitat calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei in condiţiile prevăzute de lege, iar instanţa de judecata nu a soluţionat cauza ori hotărârea judecătoreasca a rămas definitiva după 1 an de zile de la introducerea plângerii, situaţii in care intervine termenul de prescripţie a executării sancţiunii. Anularea permisului de conducere Anularea permisului de conducere se dispune de către autorităţile, pe raza cărora s-a petrecut fapta sau de către aceleaşi autoritari, pentru faptele constatate de poliţiştii din subordine, in baza hotărârii judecătoreşti ramase definitiva în următoarele situaţii: a) pentru infracţiunile care au avut ca urmare moartea sau vătămarea grava a integrităţii corporale ori sănătăţii uneia sau mai multor persoane ori de distrugere a unuia sau mai multor vehicule, săvârşite ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie; b) pentru infracţiunile prevăzute de legislaţia rutieră cu excepţia situaţiei când persoana respectivă nu posedă permis de conducere auto; c) in cazul aplicării pedepsei complementare a interzicerii exercitării profesiei sau ocupatei de conducător de vehicule. Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat va fi încunoştinţată in scris despre măsura luata, in termen de cel mult 5 zile de la luarea hotărârii. Împotriva hotărârii de anulare a permisului de conducere se poate introduce acţiune in justiţie, in contenciosul administrativ, potrivit legii. Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor Confiscarea bunurilor destinate ori folosite la săvârşirea contravenţiilor se dispune de către poliţişti, prin acelaşi proces-verbal de constatare a contravenţiei, o data cu aplicarea sancţiunii amenzii. Sunt supuse confiscării: a) mijloacele speciale de avertizare luminoasa si sonora deţinute, montate si folosite pe alte autovehicule;
84
b) mijloacele tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar si a dispozitivelor antiradar. Imobilizarea vehiculului Imobilizarea unui vehicul constă în scoaterea acestuia în afara parţii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, şi punerea acestuia în imposibilitate de mişcare de către persoanele autorizate, conform normelor legale, prin folosirea unor dispozitive tehnice sau alte mijloace de reţinere. ca urmare a săvârşirii de către conducătorul acestuia a uneia dintre următoarele fapte: a) vehiculul nu este înmatriculat sau înregistrat; b) are număr de înmatriculare sau înregistrare fals; c) circula fără plăcute cu numere de înmatriculare; d) starea tehnică a vehiculului pune in pericol grav siguranţa circulaţiei, deteriorează grav drumul public sau mediul înconjurător; e) vehiculul circulă cu încălcarea regulilor referitoare la transportul mărfurilor periculoase ori cu gabarite şi/sau mase depăşite; f) există date sau indicii că vehiculul face obiectul unei infracţiuni; g) conducătorul auto refuză să se legitimeze; h) conducătorul auto se află în stare de ebrietate, sub influenta substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efect similar. Imobilizarea vehiculelor se dispune prin proces-verbal de către poliţist. Imobilizarea nu se dispune atunci când vehiculul poate fi repus in circulaţie de către un alt conducător calificat indicat de persoana vinovată sau de către proprietar, precum şi atunci când cauzele care impuneau luarea acestei masuri au fost înlăturate pe loc. Efectele imobilizării încetează în momentul în care au fost înlăturate motivele care au dus la luarea acestei masuri şi se dispune de către agentul constatator sau şeful acestuia. Starea tehnica a vehiculelor si controlul acesteia Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele, remorcile trebuie sa fie in buna stare de funcţionare si sa îndeplinească condiţiile tehnice stabilite de autoritatea competenta din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei. Pentru a putea fi menţinute in circulaţie, autovehiculele, remorcile si tramvaiele se inspectează periodic din punct de vedere tehnic, in condiţiile stabilite prin norme metodologice ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei. Se inspectează din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse in circulaţie, autovehiculele, remorcile si tramvaiele cărora le-au fost efectuate reparaţii capitale si cele care, in urma unor evenimente, au avut avarii grave la
85
mecanismul de direcţie, instalaţia de frânare sau la structura de rezistenta a caroseriei ori a saşiului. Inspecţia tehnica se efectuează in staţii autorizate de către autoritatea competenta din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei, iar termenul pana la care trebuie efectuata următoarea inspecţie tehnica se consemnează in anexa certificatului de înmatriculare sau înregistrare, in funcţie de categoria vehiculului, potrivit legii. Autovehiculele care transporta încărcături periculoase trebuie sa îndeplinească condiţiile tehnice si de agreare, stabilite prin Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994. Conducătorii acestor autovehiculelor trebuie sa posede atestat profesional specific transportului pe care-l efectuează. Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasa si avertizare sonora pe care trebuie sa le îndeplinească autovehiculele si remorcile Autovehiculele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie dotate, prin construcţie, cu instalaţii de iluminare, semnalizare si avertizare sonora, omologate, care sa corespunda condiţiilor tehnice stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuitei. Se interzic montarea la autovehicul, remorca sau tramvai a luminilor de alta culoare sau intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare, altele decât cele omologate, precum si circulaţia pe drumurile publice atunci când acestea sunt defecte sau lipsesc. Se interzice deţinerea in autovehicul, montarea pe acesta sau folosirea in circulaţia pe drumurile publice a mijloacelor tehnice de detectare a prezentei aparatelor radar si a dispozitivelor antiradar. Controlul stării tehnice a vehiculelor se efectuează de către politie, împreuna cu specialişti din instituţiile abilitate de legislaţia in vigoare. Înmatricularea autovehiculelor si remorcilor Autovehiculul si remorca se înmatriculează, permanent, temporar sau pentru probe, la autoritatea competenta in raza căreia proprietarul îşi are domiciliul sau sediul, pentru persoanele romane, ori reşedinţa sau domiciliul in cazul cetăţenilor străini. Se interzice circulaţia pe drum a autovehiculelor sau remorcilor daca: a) termenul prevăzut pentru înmatricularea provizorie, pentru probe sau temporara a expirat; b) dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare reţinut potrivit legii este fără drept de circulaţie sau cu durata dreptului de circulaţie expirata.
86
Radierea din circulaţie a vehiculelor Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligaţi sa solicite radierea din evidenta a acestora, in termen de 30 de zile, in următoarele cazuri: a) la trecerea vehiculului in proprietatea altei persoane; b) la schimbarea domiciliului sau sediului in raza de competenta a altei unităţi administrativ-teritoriale decât aceea unde vehiculul este înmatriculat sau înregistrat; c) la scoaterea definitiva din România a autovehiculului sau remorcii; d) când vehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumul public si daca fac dovada ca acesta este dezmembrat de un agent economic autorizat potrivit legii. In cazul furtului, radierea din circulaţie se efectuează după 90 de zile de la data înregistrării plângerii, la solicitarea proprietarului. Vehiculul indisponibilizat prin instituirea unui sechestru asigurător se radiază in baza ordonanţei motivate a procurorului sau a încheierii instanţei de judecata. Proprietarul vehiculului poate solicita radierea acestuia daca nu mai doreşte sa-l păstreze in circulaţie, cu condiţia depozitarii lui in alte spatii decât cele aparţinând domeniului public. Radierea se comunica in termen de 30 de zile, de către autoritatea care a efectuat-o, administraţiei financiare competente, potrivit legii. Permisul de conducere Conducătorii de vehicule si tramvaie trebuie sa posede permis de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul condus. Permisul de conducere se eliberează pentru una sau mai multe dintre următoarele categorii si subcategorii de vehicule: a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fără ataş; b) CATEGORIA B: 1. autovehiculul a cărui masa totala maxima autorizata nu depăşeşte 3.500 kg si al cărui număr de locuri pe scaune, in afara conducătorului, nu este mai mare de 8; 2. ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B si o remorca a cărei masa totala maxima autorizata nu depăşeşte 750 kg; 3. ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B si o remorca a cărei masa totala maxima autorizata nu depăşeşte 3.500 kg, iar masa totala maxima autorizata a remorcii nu depăşeşte masa proprie a autovehiculului trăgător; c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul trăgător din categoria B si o remorca a cărei masa totala maxima autorizata depăşeşte 750 kg, iar masa totala maxima autorizata a întregului ansamblu depăşeşte 3.500 kg; d) CATEGORIA C: 1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masa totala maxima autorizata este mai mare de 3.500 kg; 2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C si o remorca a cărei masa totala maxima autorizata nu depăşeşte 750 kg;
87
e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din categoria C si o remorca a cărei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg; k) SUBCATEGORIA A1: motocicleta uşoara cu o capacitate care nu depăşeşte 125 cmc si o putere care nu depăşeşte 11 kW; l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roti având masa proprie peste 400 kg, dar nu mai mare de 550 kg, si echipat cu un motor cu ardere interna cu capacitate cilindrica mai mare de 45 cmc sau cu orice alt motor cu o putere echivalenta ori cu viteza prin construcţie mai mare de 50 km/h; m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cărui masa totala maxima autorizata este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului din aceasta categorie i se poate ataşa o remorca a cărei masa totala maxima autorizata nu depăşeşte 750 kg; n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trăgător din subcategoria C1 si o remorca a cărei masa totala maxima autorizata este mai mare de 750 kg, cu condiţia ca masa totala maxima autorizata a ansamblului sa nu depăşească 12.000 kg, iar masa totala maxima autorizata a remorcii sa nu depăşească masa proprie a autovehiculului trăgător; Persoana care solicita examinarea in vederea obţinerii permisului de conducere trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: a) sa aibă vârsta de cel puţin 16 ani împliniţi, pentru subcategoriile A1 si B1; b) sa aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi, pentru categoriile A, B, BE, Tr, C si CE, precum si pentru subcategoriile C1 si C1E; c) sa aibă vârsta de cel puţin 21 de ani împliniţi, pentru categoriile D, DE, Tb si Tv, precum si subcategoriile D1 si D1E; d) sa fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru conducerea autovehiculelor din categoriile si subcategoriile pentru care solicita examinarea; e) sa facă dovada absolvirii, cel puţin, a cursurilor primare; f) sa facă dovada ca îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 24 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, denumita in continuare ordonanţa de urgenta. Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul sa conducă o motocicleta cu o putere care depăşeşte 25 kW sau un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg ori o motocicleta cu ataş cu un raport putere/greutate care depăşeşte 0,16 kW/kg, numai daca are o experienţa de minimum 2 ani pe o motocicleta cu specificaţii tehnice inferioare sau daca persoana are 21 de ani si promovează un test specific de cunoştinţe si comportament. In termen de 30 zile de la schimbarea oricăror date înscrise in permisul de conducere sau la expirarea termenului de valabilitate al acestuia, titularul este obligat sa solicite eliberarea unui nou permis de conducere. Titularii permiselor de conducere eliberate de alte state, care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa in România, sunt obligaţi sa solicite autoritarii competente preschimbarea acestora, in termen de 90 de zile, in condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
