Grigore Băjenaru Cişmigiu & Comp.
CAPITOLUL I GAUDEAMUS IGITUR!
O, cum mai înfioară vîntul frunzele copacilor din Cişmigiu! Parcă e acelaşi freamăt adormitor de acum 15" de ani, cînd rătăceam cu colegii, în anumite ore ale dimine#ii, pe aleile mai do$nice, care adăpo$teau zeci de%%% plim&ăre#i! 'i ce ciudat! (runzele ruginite $au palide foşne$c parcă mai puternic şi mai no$talgic decît cele încă verzi%%% Poate unde ştiu că $fîrşitul li)e mai aproape%%% *n um&ra de$trămată de toamnă a parcului, to#i copacii ning pete de aur+ frunze de$prin$e de crengi flutură via#a de o clipă a unui efemer vegetal şi, ca)ntr)un &a$m de Walt Disney, $e aştern covor moale $u& paşii întîrzia#i ai trecătorului plicti$it de &analul vie#ii cotidiene! acul tremură la fel ca şi atunci- şi la fel îşi leagănă &ărcile uitate pe $u& $ălciile plîngătoare, ce au $urî$ cu duioşie la şoaptele îndrăgo$ti#ilor care şi)au plim&at în) fiorările pe aici% Cinci şi jumătate! Pînă la şa$e, cînd tre&uie $ă ne)ntîlnim, mai am timp $ă)mi odi.ne$c oc.ii şi gîndurile în grădina acea$ta cu amintiri% O iau agale spre "morminte", cum numeam col#ul di$cret unde ne adunam noi, lăzăriştii, loc numit a$tfel din pricina a$pectului funerar al pietrelor pe care ne odi.neam trudi#i, dragă doamne, de atîta învă#ătură! mult $)au $c.im&at!%%% $întla)ntîmplare, acum aranjate cu totul dar parcă mai multCe farmec aveau pe vremuri,Pietrele aruncate unele pe$tee$teticaltele, dîndu)ne prilejul $ă ne că#ăram în vîrful lor, ca pe nişte piramide, şi $ă $ărim, întocmai unor /arzani în miniatură, pe crengile pomilor, $pre $paima şi indignarea gardienilor care fluierau alarma#i! De la "morminte", o potecă îngu$tă duce $pre aleea mare, care, la rîndul ei, te $coate în $patele iceului azăr% 0$te timpul $ă mă)ndrept $pre liceu% )aş vrea $ă)mi $tric tocmai acum, la întîlnirea noa$tră după douăzeci de ani, reputa#ia de punctual, &ine $ta&ilită printre colegii mei de)a lungul anilor de şcoală% Căci, deşi în fiecare zi veneam la şcoală pe jo$ de)aca$ă, din 2fin#ii 3oievozi pentru că pe atunci nu era linie directă de tramvai $au auto&uz pe $trada Popa /atu totuşi n)am întîrziat o $ingură dată% 0ram întîiul $au al doilea, "Măcar la atâta lucru să fiu fruntea!" mă parigori$eam eu% Cu toate ace$tea, uneori am avut şi întîrzieri în catalog, în$ă întîrzieri voit făcute, cu un $cop &ine şi Germana, mai ale$ &inecuvîntat! Cînd prima oră de cur$ aveam o materie grea, cadeterminat de e4emplu+ Matematicile, sau o materie la care ştiam că nu ştiu şi că tre&uia $ă m)a$culte, întîrziam , ca $ă amîn cata$trofalul deznodămînt pe altă dată, cînd mă $ocoteam mai &ine pregătit% *
Ce &ine că $)a nimerit o zi frumoa$ă! Ciudat de mult $eamănă unele zile de toamnă tîrzie cu zilele de primăvară timpurie! *ntocmai cum uneori rî$ul $e a$eamănă cu plîn$ul, $au zorile cu amurgul! 6leea mă primeşte cu aceeaşi căldură ca şi acum douăzeci de ani- iar grilajul ei mărunt, de tre$tie îndoită în $emicercuri ce $e)ntretaie, parcă îmi $urîde ia fel de prieteno$% 7e după o perdea de plopi uriaşi $e iveşte liceul, vec.i de trei $ferturi de veac, maie$tuo$ şi frumo$ pentru mine ca nici un alt liceu din #ară% Oare nu el mi)a adăpo$tit opt ani de zile micile griji şi necazuri, îndoielile de dargo$te, intrigile copilăreşti, naivele aventuri, primele ver$uri furate orelor de cur$ şi dăruite iu&itei cu generozitatea unui prin# indian8 9ugrăvit al&, iar la fere$trele de $u$ cu un &rîu de cărămidă aparentă, vop$ită în al&a$tru ca cerul culoarea noa$tră, a lăzăriştilor, culoarea dragă a şepcilor noa$tre, culoare de care eram mîndri, &lazonul no$tru de no&le#ă şcolară, lăudat cu ifo$e de muşc.etar- la fiecare prilej, culoare care a $tîrnit multe di$cu#ii între noi şi elevii altor licee, pe care îi ironizam în primul rînd pentru culoarea liceului lor+ cei de la Sfîntul Sava, albastru ca sineala de rufe; Mihai Viteazul, galben... dovlecari; Matei Basarab, al&%%% lăptari- Şincai, verde ca praul... 2ingură culoarea lui Spiru Haret o admiteam, un mov pal, pentru că $e apropia
întrucîtva de a noa$tră, fără $ă o întreacă în$ă- într)adevăr, ce culoare e$te mai f rumoa$ă ca al&a$trul cerului8 ...............
Parcă pe atunci nu era &anca a$ta aici, pe potecă8! :ai pot $ta $ingur cîteva clipe în fa#a liceului+ el şi cu mine! O, de cîte ori l)am trădat, de cîte ori l)am pără$it cu colegii pe furiş, ca $ă ne a$cundem în &o$c.etele Cişmi)giului, tovarăşul drag şi primitor al no$tru, ai şcolarilor ce ne căutam refugiul $u& &ol#ile şi g.irlandele de flori înmire$mate% Pe vremea aceea, azărul era una cu Cişmigiul căci, din curtea mică a liceului, intrai direct în grădină%%% 6cum văd că liceul a fo$t $eparat de Cişmigiu printr)un zid înalt, în locul por#ilor mari de odinioară% 6, şi cît de de cîte rar m)a văzut ce am 'i doar ori nu i)amCişmigiul, jurat că îndupă fiecare orăterminat li&eră amliceul!%%% $ă viu $ă mă odi.ne$c $u& &aldac.inele de crengi înflorite, ce mi le oferea cu atîta generozitate! 6., de ce nu $înt li&er acum8 îmi $puneam de fiecare dată cînd treceam $pre şcoală pe aleile lui% 6ş $ta toată ziua în Cişmigiu, atît e de frumo$! 7e pe &anca pe care m)am aşezat $e vede perfect toată aripa dreaptă a liceului, cu sala de gimnastică", ce era tran$formată la micile noa$tre fe$tivită#i în sală de serbări". 6ci am cîntat de)atîtea ori în fa#a părin#ilor, cu pato$ ne$tăvilit ca sopran şi altist în primii ani de şcoală, iar mai tîrziu ca tenor şi bas faimo$ul imn $tuden#e$c "Gaueamus i!itur" Ce clase or mai fi acum !n partea asta" Pe vremea mea# sus# erau$ clasa a %II&a reală# clasa a %&a modernă# iar 'o$, $ala de muzică, unde făceam repeti#ii pentru cor, aşa)zi$ul "ansamblu"# apoi clasa a %I&a reală şi clasa $%a liceală, vi$ul tuturor a&$olven#ilor de
cur$ primar!
CAPITOLUL II "L. GH. L. 33"
Parcă o mînă de uriaş îmi apă$a umărul şi mi)l zguduia, gata)gata $ă mi)l $coată din înc.eietură%%% 'i)n acelaşi timp o voce $everă $e auzi din necuno$cut+ ;ai, $coal<, flăcăule, că)ntîrzii! 6m tre$ărit, #îşnind $periat din $omn+ C!t e ceasul" îngă mine şedea tata, zîm&ind+ u e tîrziu încă, dar, dacă nu veneam eu $ă te treze$c, ai fi întîrziat la $igur! )a cîntat deşteptătorul8 :ă)nroşii pînă în vîrful urec.ilor% 7e cu $eară pu$e$em $ă mă trezea$că la timp un cea$ornic deşteptător, care, nu din întîmplare, de$igur, cînta la ora .otărîtă+ "Deşteaptă-te, R om&ne" Cea$ornicul, de o precizie matematică, îşi făcu$e datoria, în$ă cînta$e atît de dulce şi eu eram atît de o&o$it din ajun, încît nu auzi$em nimic% 6şa ai de gînd $ă te $coli în fiecare zi8 u, tată, dar am adormit foarte tîrziu%%% m)am gîndit la serbarea de ieri de la liceu# la cuv!ntarea lui "Barbă"... 6 cui zici8 6 lui Bar&ă, directorul! Băgai de $eamă că tata $e $tăpîneşte $ă nu zîm&ea$că% ;m! 7)a&ia ai dat oc.ii cu liceul, şi ai şi)nceput $ă)i porecleşti pe profe$ori! 2ă nu te mai aud, că mă $upăr, $ă ştii! 7ar nu l)am poreclit eu aşa! =)am auzit pe mai mari, cînd #inea directorul, ăla cu &ar&ă mare, roşie, cuvîntarea către părin#i şi elevi, că $pun+ =a fi#i aten#i, fra#ilor, $ă vede#i că Bar&ă #ine aceeaşi cuvîntare de)acum un an() /rea&a lor, la$ă)i pe ei $ă $pună ce vor- dar pe tine $ă nu te mai aud, că)i foc! ;ai, $pală)te şi)m&racă)te mai repede, că n)or $ă te)aştepte pe tine! 7oamne, ce &ine fu$e$e pînă acum! =eşeam din ca$ă şi intram în şcoală! :ă $culam tîrziu, pentru că nu t rebuia $ă)mi pierd vremea cu drumul% 'i aveam în$emnătatea mea printre &ăie#i, că eram "băiatu lu don director"! 7ar aci, la liceu, cine o $ă mă mai &age în $eamă printre atîtea $ute de &ăie#i8! 7e pe acum începu$e $ă mă ape$e o grijă la care nici nu mă gîndi$em pînă atunci! /oată vara mă medita$e tata, medita#ie cu patimi, şi le)am îndurat pe toate, numai din am&i#ia de a fi licean! 7ictare, cetire, pove$tire şi analiză gramaticală, şi aritmetică cu geometrie vai de măiculi#a mea! :încam &ătaie în fiecare i( 7acă nu puneam o virgulă unde tre&uia, era prăpăd! Iar cu c!teva ile !nainte de eamenul de admitere# am scris vorba "parcă" fără
apo$trof >cum $e $cria pe atunci?% 6cea$ta era, dealtfel, $ingura greşeală pe care o făcu$em% +i bine# pentru at!ta lucru# !n afară de patru palme părinteşti, tata mi)a dat $ă $criu, drept pedeap$ă, de ,-- de ori# cuv!ntul par că, cu apostrof( Cu toate a$tea, la e4amen am ră$pun$ &ine şi n)am ieşit printre codaşi% 6m cam $crîntit)o eu, ce e drept, dar nu la rom@nă, ci la aritmetică, la o regulă de a$ocia#ie% 7ar vor&a e%%% reuşi$em! 'i a$tăzi tre&uia $ă încep cur$urile! ;m! mă gîndîi eu, !n timp ce mă $pălam, tatii nu&i convine că)l porecle$c &ăie#ii pe directorul no$tru Bar&ă, pentru că şi el e director de şcoală% 7ar el e de primară, nu de liceu!%%% Cum oare l)or fi poreclind &ăie#ii pe tata8 6ş fi tare curio$ $ă aflu, dar n)am cum, lor li)e teamă $ă)mi $pună, ca $ă nu)i pîră$c! Parcă eu de)a$tea mă #in! :ai ai de gînd $ă $tai mult8 gatamă numaidec!t( u, (ără $ă$!nt vreau, gînde$c la Bar&ă şi la cuvîntarea lui% Ce de profe$ori erau în jurul directorului! :ai to#i &ătrîni, unii încrunta#i, al#ii zîm&itori%%% şi mai to#i mo#ăiau din cap cu multă &unăvoin#ă, în $emn că aşa e$te tot ce $pune Bar&ă! Ba unii aplaudau, şi după ei $e luau şi cei cî#iva părin#i rătăci#i pe)acolo% Cînd a terminat de vor&it, $)a &ucurat toată lumea, oftînd uşurată, şi ne)a dat drumul aca$ă, după ce ne $pu$e$e că a doua zi, la A diminea#a, $ă fim la liceu% ;ai, mă, eşti gata, că ai de mer$ pe jo$, şi pe pu#in faci o jumătate de oră! Gata%%% $ă &eau laptele, şi mergem! Ba nu mergem deloc, că ai $ă te duci $ingur! Ce, te)ai învă#at cu guvernantă8 6m mer$ cu tine de cîteva ori, ca $ă)nve#i drumul şi $ă te familiarizezi cu atmo$fera liceului+ la în$criere, la e4amen, la de$c.iderea cur$urilor, dar n)o $ă te conduc tot anul! 6şa că, &ăiatule, ia)#i g.iozdanul şi um&lă! /ata credea că)mi pare ne$pu$ de rău că nu mai merge cu mine, şi eu a&ia mă $tăpîneam $ă nu $ăr în $u$ de &ucurie!
*n puteam $fîrşit, acum puteam $@ trecători prive$c înşivoie la vitrinele cu oc.iul pe drum, $ă mă uit după tră$uri, puteamcare)mi $ă mergfăceau împreună cu &ăie#ii de la alte licee, dar care aveau acelaşi drum cu mine, şi $ă vor&e$c în toată li&ertatea cu ei% Dar tata parcă)mi g.ici$e gîndurile ce mă năpădi$eră înve$elitor, unul după altul, că)mi $pu$e cu $everitate+ 2ă nu cumva $ă caşti gura la fleacuri pe $tradă $au $ă te)n.ăitezi cu cine ştie cine, că)ntîrzii, şi dacă te prind cu vreo a&$en#ă, î#i rup urec.ile( Bucuria întrezărită o clipă $e $pul&eră% *mi iau şapca şi g.iozdanul, şi o porne$c! 6şa de $cor#o$ cred că n)am mer$ niciodată% niforma, şapca şi g.iozdanul, toate noi)nou#e! Pu#in lucru, la un &ăiat de 1" ani şi jumătate8 :i $e părea că toată lumea $e uită la mine% 7acă doi trecători îşi aruncau vreo privire furişă şi neîn$emnată a$upra mea, din întîmplare, şi)apoi îşi continuau vor&a, eram convin$ $pun+ D$ta a reuşit la 6 intrat la azăr!7a, 3ezi da! ce frumoa$ă uniformă are8Ecă=ar celălalt completa+ 'iliceu! şapca%%% şi g.iozdanul! umai căr#i nu aveam încă! *n g.iozdan arunca$em cu necaz "'etirea (a patra" şi un caiet gro$, &otezat de noti#e! i $e $pu$e$e la de$c.idere c)o $ă ne dea li$ta azi $au mîine% 6m ajun$ la liceu la ora A fără un $fert% *n curtea mare erau $trînşi o $umedenie de elevi în jurul ca$tanului &ătrîn, martor al atîtor zeci de genera#ii perindate pe $u& crengile lui puternice% Cei mici $e ştergeau grijulii pe încăl#ăminte şi intrau în cla$ă% Cei mari $tăteau de vor&ă nepă$ători, aşteptînd să sune"! =ntru în cla$ă şi mă aşez într)o &ancă la întîmplare, lîngă un &ăiat voinic% ici un cuno$cut% 3or&e, pe şoptite% Băncile, aproape pline% 7e cîte ori $e de$c.ide uşa, toate capetele, dar a&$olut toate, ca la o comandă, $e) ndreaptă $pre ea, $ă vadă cine mai vine% *n $fîrşit, uşa $e de$c.ide larg şi intră un domn înalt şi $la&, cu mu$ta#ă mică, neagră, cu negri părul şide$păr#it cărare la dreapta şi &ine pieptănat, cu na$ul coroiat şi oc.ii mici, plini de în răutate% /o#i elevii $e ridică automat în picioare, trîntind pupitrele $urd şi tropăind pe $cîndurile proa$păt $pălate şi date cu &radolină% Bună diminea#a, &ăie#i! nii mormăie timid ceva, în $emn de ră$pun$- iar al#ii $e aşează jo$, fără $ă fie pofti#i de cel care intra$e cu o .îrtie în mînă% Cînd a $pu$ $ta#i jo$, a făcut &ăie#ilor o recomandare aproape inutilă, fiindcă to#i, maimu#e prin defini#ie, imita$eră pe cei cî#iva mai o&o$i#i şi $e aşeza$eră în &ănci% (iecare $ă $coată cîte un creion şi o .îrtie şi $ă $crie ce am $ă dictez! 2e aud cîteva murmure nede$luşite% nul şopteşte înfricoşat+ Ce, mai dăm un
e4amen8! 7ar to#i $e linişte$c cînd aud+ 6m $ă vă dau li$ta de căr#i! (i#i aten#i, ca nu cumva $ă $crie#i greşit%%% şi &ăga#i de $eamă că, cel mai tîrziu pînă la $fîrşitul $ăptămînii, tre&uie $ă vi le procura#i pe toate% 7e luni, încep cur$urile în mod $erio$! 7e$pre caiete $au ce v)o mai tre&ui, vor&i#i cu fiecare domn profe$or în parte% 2înte#i gata8 7a, da, gata! $e auziră în trei reprize gla$uri timide $au o&raznice, mai mult $au mai pu#in pi#igăiate% 6şa%%% atunci, $crie#i, vă rog! 'i, după ce ne dictă rar şi apă$at titlurile căr#ilor de Fom@nă, =$torie, Geografie şi (ranceză, ro$ti, $ila&i$it, ca $ă în#elegem mai &ine+ %%%'i )oolo!ia de iri#e$cu şi Bîznoşanu% Pe fe#ele tuturor vedeam uimirea% Primele titluri de căr#i le)am în#ele$ noi, dar cînd am auzit de 9oologie, ne)am cutremurat! eu,foarte deşi veni$em cu unştie ne$pu$ drag de agrea cunoaşte a învă#a mult,Cel ampu#in răma$ a&ătut% Cine ce învă#ătură o mai şi fi şi a$ta8! cît mai 'i cum n)avu$e$em fra#i mai mari în cla$ele $uperioare, ca $ă aflu de la ei numiri atît de ciudate, şi cum nu era nici tata lîngă mine, ca $ă)l între&, iar Bucureştii n)aveau, ca alte mari capitale ale 0uropei, "rădină #oologică", am răma$ foarte nedumerit%%% *n orice caz, tre&uia $ă fie o materie foarte grea, #inînd $eama de numirea ei atît de ciudată! +i# doamne# doamne, cine ştie ce mi)o mai fi dat $ă trag şi cu liceul ă$ta! 7omnul cu li$ta mai dictă cîteva căr#i şi înc.eie recomandîndu)ne $ă cumpărăm şi%%% carte de "Mu#ică"! 7e a$tă dată, mirarea mea fu şi mai mare% Ce noimă o mai avea şi a$ta8 Carte de muzică8! *n primare, oamna sau omnul ne cîntau un cîntec, noi după ei, şi gata%%% fără nici un fel de ca rte( Ce naiba ar putea fi scris !ntr&o carte de c!nt"( 7acă are cineva de între&at ceva, $ă mă)ntre&e! =ată că $e $coală un &ăiat cu părul roşcovan şi ciufulit+ 7e unde $ă cumpărăm căr#ile8 7omnul cu li$ta $urî$e ironic şi $pu$e cu $uperioritate+ De la li&rărie, &ineîn#ele$- în nici un caz de la &ăcanie! >6.! 0ternul şi $tupidul $pirit cu &ăcănia!? Cî#iva începură $ă rîdă, în$ă colegul no$tru, fără $ă $e tul&ure, ră$pun$e în#epat+ 6$ta mi)o înc.ipui$em eu, dar voiam $ă ştiu de la care li&rărie anume" 0i, ştii că)mi place &ăiatul8! Bravo, mă! 7omnul cu li$ta îng.i#i un nod, $c.im&ă fără nici un $en$ .îrtia dintr)o mînă în cealaltă şi ră$pun$e+ *n primul rînd, &ăiete dragă >vor&ă $ă fie că)i era drag ( ?, $ă te o&işnuieşti $ă nu mai vor&eşti aşa de o&raznic, că eu $înt domnul peta!o! *avelescu"+++ şi în#elegi%%% aşa că%%% a$ta e!%%% 7ar Ciufulitul îi ple$ni cu între&area $tăruitoare+ =ar căr#ile, vă rog8 7e la orice li&rărie! ră$pun$e el, şi plecă cu paşi gră&i#i% 6m răma$ toarte impre$iona#i de acea$tă $cenă de început% =ată cum $e face popularitatea! *n jurul Ciufulitului $e $trîn$eră îndată &ăie#ii, roată, ne$pu$ de ve$eli că $e gă$i$e unul dintre ei care $ă)i #ină piept, atît de &rav, domnului peta!o! e)am z&enguit prin cla$ă vreo oră, li&eri, ne)am între&at unii pe al#ii cum ne c.eamă şi de la ce şcoală am venit, al cîtelea am ieşit la e4amenul de admitere, şi aşa mai departe, tot şirul de între&ări ce $e pun în a$tfel de împrejurări% *ntîmplător, mă aşeza$em în &ancă lîngă un &ăiat mai voinic decît mine% 6vea oc.ii şire#i şi vocea impre$ionant de groa$ă pentru vîr$ta lui% )ai văzut p)ăla care a dai li$ta de căr#i8 mă între&ă el confiden#ial% 7a! i)am ră$pun$ eu, curio$ la culme $ă aud ce)o $ă urmeze% 0 un fle#, care a venit de la normal ă . Aui dumneata# de la normală $ă vină el la azăr! 7a8! mă mirai eu, fără $ă în#eleg prea mare lucru, dar ca $ă nu)l $upăr% 'i nici nu e măcar peta!o! ... e suprave!hetor e orine+++ a colo%%% şi el! 6m răma$ foarte $urprin$, nu de faptul că $u&iectul convorbirii noastre nu era peta! o! , ci $upraveg.etor de ordine, dar de întin$ele cunoştin#e ale colegului meu% Admirativ l&am !ntrebat$
7ar de unde ştii dumneata toate a$tea8 a care el îmi ră$pun$e cu o copleşitoare $uperioritate+ Păi, eu $înt repetent( 7a8 'i repede mă gîndii $ă profit de împrejurare, ca $ă)l între&+ 6tunci poate ştii $ă)mi $pui dumneata ce e aia 9oologia8 6.! $trîn$e el &uzele di$pre#uitor, o nenorocită de materie, acolo%%% un fel de =ntui#ie, ceva mai grea! 'i apoi, cu îngăduin#ă şi pe un ton protector+ 7ar po#i $ă)mi $pui tu, puştiule, nu mă mai umneatalîci
*
a prînz, cînd i)am pove$tit tatii cum am petrecut prima zi de liceu, am aflat că nu $e zice peta!o!, ci pedagog, şi că acela care pretindea că e pedagog .a&ar n)avea de în#ele$ul adevărat al cuvîntului, că Pedagogia e o ştiin#ă grea, pe care poate am $)o în#eleg şi eu mai tîrziu, cu toate că nu $e prea înva#ă, ci o ai în $înge! .............................
*ntr)adevăr, de luni au început cur$urile în mod $erio$+ cu căr#i, cu caiete, cu &loc de de$en, mă rog, ca la liceu! 7upă ce fu$e$erăm lă$a#i în voia noa$tră cîteva zile, şuru&ul începu$e $ă $e $trîngă! ai !nt!i de toate# domnul de imnastică ne)a aşezat în &ănci, după înăl#ime% /iind printre cei mai mici din cla$ă, am trecut în &anca =)a din mijloc, cu încă doi colegi, că $tam cîte trei într)o &ancă+ Botez icolae, Ben Hule$ şi eu% :i)a părut rău că am fo$t nevoit $ă)l pără$e$c pe uca, repetentul# care&mi putea fi de at!ta folos pri n cunoştin#ele lui, dar curînd m)am împrietenit aşa de mult cu noii mei colegi de &ancă, încît l)am uitat! 'i)apoi aceştia erau &o&oci, puşti, ca şi mine, iar nu repeten#i! 7upă aşezarea în &ănci şi întocmirea catalogului, a venit din nou "Don( peta!o! *avelescu", care ne&a spus$ (i#i aten#i, că stri! catalogul şi vă dau numere de ordine%%% ota#i)le în
maculatoare! 'i, după ce)şi dre$e gla$ul, tuşind tremurat, de cîteva ori, începu+ 6le4andre$cu 3irgil, r% 1- 6ntone$cu G.eorg.e, r% - 6po$tole$cu 3a$ ile# 0r. 1; 2en 3ules# 0r. 4; 2ote 0icolae# 0r. 5(
e făcui cu cotula#icolegilor &ancă+ 6uzi#i, mă%%% venit la de rînd! 7e, păcat că nu eşti şi tu trecut tot la B, că am fi fo$t to#i trei la un loc şi în catalog! 7acă tata #ine la tot numele!%%% 7ă)l încolo, că prea e lung%%% 6l doilea era de ajun$! fu de părere Ben% 6n acea$tă vreme, di$tri&uirea numerelor progre$a, aşa că lă$ai vor&a, ca $ă fiu atent% 6jun$e$e pe foaia mea. Păune$cu :atei, r% I1- Pop icolae, r% I- Pope$cu)Băjenaru Grigore, r% II şi apoi, începu $eria intermina&ilă a popularilor Popeşti+ Pope$cu 7umitru, Pope$cu G.eorg.e, Pope$cu =on, Pope$cu :arin, Pope$cu :i.ai, Pope$cu :ircea, Pope$cu 'tefan, Pope$cu /udor şi aşa mai departe%%% o pagină întreagă din catalog era ocupată de noi, $opeştii, care con$tatarăm cu vie $ati$fac#ie că)i întrecu$erăm cu mult pe %oneşti! =ar mica mea mîngîiere era că $înt primul dintre Popeşti%%% la catalog, &ineîn#ele$, că cel mai &un *opescu a fost# tot timpul# Dumitru+ Dealtfel# !n tot cursul liceului, nu mi $)a $pu$ niciodată şi *opescu, decît în catalogatît profe$orii, cît şi colegii, îmi $puneau $curt+ Bă&enaru. /otuşi, mai tîrziu, a$ta nu m)a $căpat de o faimoa$ă a$cultare la :atematici, cînd profe$orul, plicti$it de atîtea omonime, a $trigat în cele din urmă+ =a $ă poftea$că to#i Popeştii la lec#ie! 'i atunci, din diferite păr#i ale cla$ei începură $ă $e ridice o $umedenie de &ăie#i, to#i deodată, de n)ai fi zi$ că ie$ la lec#ie, ci că a $unat şi vor $ă ia$ă în recrea#ie! Trist a fost faptul că to#i Popeştii la un loc, în acea memora&ilă zi, deşi eram în număr de zece, am o&#inut împreună, &ineîn#ele$, nota J! Cî#iva $e ridica$eră la I! .............................
7omnul pedagog termina$e de tăcut apelul şi numerotarea elevilor% 2e pro#ăpi &ine pe picioarele)i lungi ca de coco$tîrc şi ne $pu$e+ Pe$te trei zile, to#i elevii $înt o&liga#i $ă vină cu şapcă şi număr la mîna $tîngă% umărul pute#i $ă vi)l confec#iona#i la orice ceaprazărie% *l ve#i face pe un petec pătrat de po$tav al&a$tru ca cerul, cum e şi culoarea de la şapcă, de dimen$iunea 5 centimetri, pe 5% u e$te permi$ $ă fie mai mic( Dar mai mare" Oc.ii tuturor $e îndreptară încotro $e auzi$e gla$ul% 0ra tot Ciufulitul, pe care)l c.ema Stoica Dan 7omnul pedagog $e făcu fe#e)fe#e% 5 pe 5, aşa e reglementar! 2toica 7an ră$pun$e foarte politico$, dar nu fără a nuan#a de ironie+ 3ă mul#ume$c! şi $e aşeză% Pe ace$t petec pătrat $e vor &roda cu fir auriu următoarele+ %G.%%, ini#ialele
liceului, şi numărul fiecăruia dede$u&t+ iar la şapcă, în frunte, pe po$tavul negru, ve#i &roda aceleaşi ini#iale%%% ca $ă $e ştie% Brodăm numărul şi la şapcă8 /ot 2toica 7an! ;otărît lucru că voia $ă)l $coată din pe pedagog, care)i răcni $ugrumat de iritare+ u! 2tai jo$! :ai are cineva de cerut vreo e4plica#ie8 'i, fără $ă mai aştepte+ Cred c)a în#ele$ toată lumea! Cine vine pe$te trei zile fără şapcă şi număr e$te eliminat! Din nou 7toica$
7acă nu vă $upăra#i, ce)n$emnează "eliminat" 'dică că te dau afară! îi ră$pun$e ilu$trul pedagog şi plecă încruntat% *
, al&a$tre, a trei zile acea$ta, şepci frumoa$e cozoroace $trălucitoare dedupă lac, şi numereto#i pe &ăie#ii care $eaveau ră$fă#au aurite ini#ialele liceului+cu"+Gh+"+++
CAPITOLUL III TEZĂ LA ROMÂNĂ Liceul (. )a#ăr din Bucureşti era în primul $ău an de func#ionare, după primul răz&oi mondial% Profe$orii ni $e $c.im&au de la un trime$tru la altul, din diferite motive, pe care noi le)n#elegeam foarte pu#in% 7intre to#i, numai patru)cinci au răma$ în tot cur$ul anului+ *terie +năc(escu, de (ranceză- Dimitrie 'aracostea, de Fom@nă- Spirion *opescu, de atematici; Victor .nastasiu, de 8oologie; Gri!ore /iculescu, de =$torie şi $on 'ostescu, de :uzică to#i
adevăra#i $tîlpi ai liceului, impre$ionante figuri, care au în$cri$ o pagină de neuitat în cultura rom@nea$că% .................................
'i, după primele no#iuni primite de la profe$orii noştri, după invaria&ilele+ "'omment%t(appelles%tu-", cu răspunsul "0 e m(apelle+++ Cutare- după lon!ituinea şi latituinea Geografiei, cu $îcîitoarea pro&lemă de a afla pozi#ia unui oraş pe glo&ul pămînte$c- după numeroşi faraoni egipteni, printre care 1amses şi 2utmes, cu în)
fiorătoarele lor mumii, începură lec#ii din ce în ce mai grele+ cu .ăr#i şi rezumate, cu reguli de învă#at pe dinafară, cu traduceri încurcate şi ver&e de conjugat, cu e4aminări $evere%%% =ar pe la începutul lui decem&rie, odată cu primii fulgi de zăpadă, începură $ă pice şi tezele, una după alta( 6u fo$t cele mai grele şi mai pline de emo#ii teze din cariera mea şcolărea$că, de$igur şi pentru că au fo$t primele lucrări $cri$e date la liceu% a mai toate materiile am o&#inut note &unicele+ K şi A, că învă#am cu de$tulă conştiinciozitate% La 9om@nă, în$ă, a fo$t ceva la care nu m)aşteptam+ nici eu şi nici colegii mei% 6n cla$a =)a, la lim&a maternă, $)au perindat trei profe$ori+ Dimitrie 'aracostea, care era titularul catedrei, şi după el, doi $uplinitori, între care $criitorul 'amil *etrescu, profesor eminent. 6n timpul despre care povestesc era profesor Camil Petrescu.
Cu vreo $ăptămînă înainte de teză, profe$orul ne citeşte "etatea eamului" de şi întrea&ă+ 0i, cine crede că poate $)o citea$că aşa cum am citit)o eu8 'tiam $ă cite$c &inişor şi cu intona#ie% :)am ridicat în picioare, cu cele două degete ale mîinii drepte întin$e+ 0u, domnule profe$or! Poftim, te rog! Dimitrie Bolintineanu
Am citit bucata !n !ntregime.
:ul#ume$c! 6i citit mai &ine decît mă aşteptam% Cum te numeşti8 I&am $pu$ numele% :)a căutat în catalog% Li)am pu$ nota M! &am !nbu'orat de fericire. 0u mai avea nimeni din cla$ă M la Română. A sosit iua teei. Un singur subiect$ )O amintire din /iaă". :)am frămîntat vreun $fert de oră pînă $ă încep% Ce amintire $ă $criu, că aveam atîtea şi atîtea8! 'i cum răz&oiul de)a&ia $e termina$e, am $ocotit că n)ar fi tocmai nepotrivit $ă pove$te$c 3ntoarce rea tatii din ră#boiu".
6m $cri$ două pagini impre$ionante şi pline de duioşie% 0ram mul#umit de felul cum făcu$em teza, şi de un lucru eram $igur+ că o $cri$e$em cît $e poate de corect ca punctua#ie şi ortografie% 6m aşteptat aducerea tezelor la Fom@nă cu aceeaşi neră&dare cu care aştepta$em şi rezultatul celorlalte teze% *n $fîrşit, a venit şi ziua mult dorită! Cestorul# cum era numit monitorul la liceu, a fo$t c.emat la catedră, ca $ă)i ajute profe$orului, şi di$tri&uirea a început% Cî#iva au luat trei , cî#iva "cinci" # restul )şase" şi "şapte" şi unul $ingur, Con$tantine$cu 7umitru, care făcea compuneri foarte frumoa$e, nouă"! 6., cum l)am fericit pe Con$tantine$cu, cînd am auzit că aluat nouă! Ce &ine de el%%%! Pope$cu)Băjenaru Grigore! Prezent! 9ece! 7oamne $finte!%%% 3i$ez $au e o glumă8! :ă)ndrept $pre catedră, împleticindu)mă, şi întind mîna tremurătoare, ca $ă iau tea... Camil Petre$cu mi)o dă şi mă opreşte o clipă la catedră+ *ntr)adin$ am lă$at teza ta la urmă, pentru că e cea mai &ună din cla$ă% 7u)te la loc şi citeşte)o tare, ca $)o cunoa$că şi colegii tăi! 6mi pare ne$pu$ de rău că n)am pă$trat)o% *n minte, în$ă, îi am reprezentarea grafică ciudat de preci$! 6n drum $pre &ancă, mi $e)ntind mîini prietenoa$e+ Bravo, Băjenare! Botez şi Ben prive$c cu mîndrie în jurul lor% 6n definitiv era un $ucce$, în primul rînd, al &ăncii noa$tre% Am citit&o foarte e mo#ionat şi, la unele pa$agii, mi)au tremurat lacrimi pe gene% 7oar în teza mea era vor&a de tata, care $e)ntor$e$e rănit, în cîrji, de pe front% 7in acea$tă fericită zi mi $)a pe din carecla$ă m)am niciodată în cei opt ani şcoală, de$ta&ilit a fi celfaima, mai tare la $trăduit Fom@nă%$ă n)o dezmint 7ar teza a avut şi alte urmări deo$e&it de în$emnate pentru mine, din punct de vedere şcolăre$c! Ca $ă mă prezint cît mai &ine la lec#ii, &ietul tata îmi făcea toate temele la rom@nă+ rezumate, compuneri, analie gramaticale... 6 continuat $ă)mi ajute a$tfel şi după faimoa$a teză, pînă într)o zi, cînd întîmplarea mi)a arătat calea cea &ună, pe care eu o cam întrezări$em, în$ă pe care, fie din lip$ă de curaj, fie mai mult din lene, nu îndrăzni$em $ă merg% Profe$orul ne dădu$e $ă facem o compunere cu $u&iectul "$rimă/ara". =arna era pe $fîrşite şi primăvara începu$e $ă înflorea$că timid prin margini de pădure şi prin cur#ile oamenilor% 2oarelui îi ardea de glumă cu copiii şi, cu toate că)i pişca uneori, îşi arăta din#ii $urîzător, dovadă că totul e numai o joacă! )aveam poftă $ă)mi văd de lec#ii, cum n)aş fi avut c.ef $ă)mi toarne cineva o găleată apă rece în cap%cu primă/ara )# ca de obicei# pe seama tatii# care# din fericire# 6m cu lă$at compunerea nu era aca$ă, ca $ă mă pi$eze $ă)mi fac lec#iile la celelalte materii% 0ra I, după prînz- $pu$e$e că $e)ntoarce pe la K $eara% Pîn)atunci, a mea era lumea%%% 'i lumea acea$ta $e mărginea la cîteva $trăzi din jurul ca$ei! 7ar iată că $e face A, şi tata nu mai vine!%%. 2)a întunecat de)a &inelea, şi el tot n)a $o$it! M noaptea! 7oamne, dacă a pă#it ceva8! 'i ce întuneric e$te!%%% 7oar cîteva $tele $clipe$c în depărtări, fără $ă lumineze%%% una, nicăieri! *n minte)mi vine, fără $ă vreau, &ucata de citire din cur$ul primar, în care un copil, al cărui tată $e rătăci$e şi întîrzia$e, $e roagă de)o $tea ca $ă)i lumineze calea% 2teaua a$cultă ruga copilului, şi tatăl $o$eşte ve$el aca$ă! 0i, dar a$tea)$ poveşti &une pentru cur$ul primar! îmi $pun eu, nu fără pu#ină mîndrie că $înt licean% :ai tare mă roade în$ă gîndul că nu mi)am făcut compunerea% 7acă tata nu vine, $au dacă vine prea tîrziu8%%% :îine tre&uie $)o am, că $e poate $ă m)a$culte% 6mi iau inima)n din#i şi mă .otără$c $ă)mi fac $ingur compunerea% Am scris despre "$rimă/ară" ce m)am priceput şi cum am crezut eu că e$te mai &ine şi mai frumo$% Cînd am terminat de tran$cri$ pe curat, a $o$it şi tata% 0ra 1"! Ce faci, mă, de ce nu te)ai culcat8 6m avut lec#ii multe%%% şi aci îmi îngroşai gla$ul cu imputare după alte toate, ne)a mai dat şi o compunere la Fom@nă! Păi, dă $ă #i)o fac%%% 7e$pre ce8 7e$pre $rimă/ară, dar nu mai e nevoie $ă mi)o faci% 7ac)am văzut că întîrzii
atîta, am făcut)o eu $ingur! (oarte frumo$ din partea ta! $pu$e tata ironic şi convin$ că am făcut o compunere ca vai de lume% =a $)o cite$c şi eu! Poftim! şi îi întind caietul cu $fială% 0l începe $ă citea$că, îşi $trînge &uzele şi)şi ridică $prîncenele cu mirare% 7in ce carte ai luat)o8 7in nici o carte! 6m făcut)o eu, din capul m eu( ;ai, .ai, ştii că nu)mi place $ă min#i! 2pune de unde ai copiat)o8 7e nicăieri, tată, zău aşa, dacă)#i $pun%%% 0u am făcut)o! /u, $ingur8 0u, $ingur! 'i mamă)ta nu $)a ame$tecat deloc, deloc8 7acă)#i $pun c)am făcut)o eu! a urma)urmei, ce mare lucru e, de nu)#i vine $ă crezi8 cădac)ai la tezăfăcut)o am luat i#i 6păi, tu,1"8 &ravo, flăcăule, mă &ucur de două ori+ întîi că eşti în $tare $ă faci compuneri &une, şi al doilea că am $căpat de corvoada de a #i le mai face eu! *mi înc.ipui că eşti convin$ că de aci încolo nu mă mai ame$tec în temele tale de Fom@nă! ;m, .m! tuşii eu, fără $ă)mi convină% Ca $ă)#i $pun drept, cred că nici pîn)acum nu aveam nevoie de ajutor!%%% Ce, a pierdut cineva recunoştin#a pe $tradă, ca $)o gă$eşti tu8! ; ai# treci la culcare(
2ărut mîna! oapte &ună!
CAPITOLUL I%
CRĂCĂNEL nul dintre cele mai frecvente o&iceiuri ale şcolarilor e$te, de$igur, acela de a)şi porecli profe$orii% 6proape că nu e4i$tă profe$or care $ă nu fi primit vreo poreclă de)a lungul carierei sale.
'i, lă$înd la o parte orice con$iderente, tre&uie $ă $e recunoa$că deo$e&itul talent al elevilor de a porecli! u mică a fo$t mirarea noa$tră cînd "Barosanul", adică ea 2terică 0năc.e$cu, da$călul de latineşte şi fran#uzeşte, şi cel mai drag profe$or al no$tru, care ne)a fo$t cu adevărat învă#ător şi părinte $uflete$c timp de opt ani de zile, ne)a $pu$ la una din lec#ii+ 2trămoşii noştri, romanii, purtau trei nume, anume, făcu el zîm&ind+ "nomen", numele de familie# cum ar fi# de eemplu# la mine# +năc(escu, "prenomen ", numele de bote# cum ar fi# Sterie şi aici îşi îngroşă gla$ul, iar după o pauză $curtă, care nouă, în$ă, ni $)a părut uriaşă+ +++ şi "co!nomen", adică porecla, cum ar fi Barosanul ( 0ra cel mai &un pove$titor şi cel mai $piritual profe$or, iar glumele lui te di$puneau, oricît de amărît ai fi fo$t% ec#iile lui, cele mai &une lec#ii pe care le)am primit ca elev, erau o $avantă împletire de umor cu ştiin#ă, iar pedagogia lui, neîntrecută! = $e du$e$e faima în lumea şcolărea$că a Bucureştilor, şi era adevărat că cel mai $la& elev al lui, la atină, cînd $e muta la alt liceu era acolo cel mai &un% Baro$anul $e aştepta $ă rîdem, dar cla$a încremeni$e% ;ai, mă, nu mai fi#i ipocri#i%%% 7e cînd ştiu eu că)mi $pune#i Baro$anul! 6$ta e mania voa$tră, a elevilor%%% 4r!o+++ am fo$t şi eu elev %%% şi, la rîndul meu, c.iar dacă nu v)aş fi făcut acea$tă mărturi$ire, voi v)a#i fi înc.ipuit)o, că $înte#i &ăie#i deştep#i, mi)am poreclit şi eu profe$orii- iar dacă unii dintre voi ve#i ajunge profe$ori, deşi nu v)o dore$c, că "5uem Dii oerunt, paea!o!um fecerunt" 6 , ve#i fi, la rîndul vo$tru, porecli#i, c)aşa li)e dat profe$orilor şi elevilor! , Pe cine l)au urît zeii l)au făcut profe$or >în latineşte? Pe fe#ele noa$tre înflori$e un zîm&et de uşurare şi de ne$pu$ă drago$te pentru Baro$anul! .......................
7ar dacă Baro$anul $e dovedi$e atît de în#elegător cu micile noa$tre $ati$fac#ii, nu to#i profe$orii îşi accepta$eră cu aceeaşi $eninătate olimpiană poreclele- de$igur, $puneam noi, cu deplină convingere, pentru că nu to#i erau cla$ici, în toată puterea cuvîntului, ca el! 2ingur directorul, Co$tică =one$cu, zi$ Bar&ă, un om de a$emenea $uperior, nu făcea caz de poreclă% I $e mai zicea şi Barbarossa, av!ndu)$e în vedere culoarea roşie ca focul a podoa&ei lui faciale! Ba, odată, la o lec#ie, e4aminînd o poezie, în care era vor&a de$pre ve$titul împărat
german cu acelaşi nume, unul mai îndrăzne#, cînd i)a recitat)o, $)a uitat fi4 la el şi a ro$tit ră$picat+ "Der alte Barbarossa, er 7aiser 8reerich", i ar Bar&ă, ca $ă nu fie văzut zîm&ind, a)ntor$ capul, prefăcîndu)$e că vede nu ştiu ce lucru intere$ant pe ferea$tră% :itică =one$cu de Gimna$tică era cuno$cut în tot liceul $u& numele de "'ioc", poreclă primită din pricina ciocului pe care)l purta cu multă mîndrie% Gri!ore /iculescu de =$torie, datorită $taturii $ale impunătoare şi a c.ipului $ău $ever, cu oc.ii mici şi o&lici, de culoare $pălăcită, a na$ului turtit şi a mu$tă#ii rare, şi mai cu $eamă din pricina $everită#ii $ale e4treme, era $upranumit în vreo trei feluri, care, în fond, în$emnau acelaşi lucru+ .tila, is Der 4tzell, is Biciul lui Dumnezeu+ 6 fo$t cel mai &un profe$or de =$torie pe care l)am avut- lec#iile lui erau o adevărată încîntare- oricît de di$trat din fire ai fi fo$t, î#i era pe$te putin#ă $ă nu)i a$cul#i prelegerile cu toată aten#ia% eorge Drăgănescu deporeclit (ilozofiepur şi 7rept, un 01nărul, &ătrîior foarte &îl&îit, dar &un profe$or, era şi $implu pentrucum$ecade, că o&işnuiapu#in $ă $e adre$eze elevilor cu ace$t apelativ+ D, ă, ă, tinere%%% tinere%%%- iar cînd noi, păcătoşii, îl imitam în cla$ă, c.iar în fa#a lui, ce e drept, în $urdină, dar de$tul de tare, ca $ă audă cît tre&uie+ /inere, tinere!, el $e $cuza+ 3ă $pun aşa, ă, ă, pentru că nu ştiu cum vă c.eamă pe fiecare)n parte%%% ă, ă, ă,! a care :o$cu =onaş i)a ră$pun$ odată în $urdină+ 7e ce nu)nvă#a#i8 *n $fîrşit, cî#i profe$ori, atîtea porecle mai mult $au mai pu#in pitoreşti şi potrivite! Dar cu răcănel era $)o pă#im lată! Crăcănel, profe$orul de 'tiin#e naturale, pe numele lui adevărat 9ctav .nastasescu, fu$e$e poreclit a$tfel din pricină că era mic, gra$, cu &urtă, şi mergea crăcănat% 0ra ra$ complet atît pe fa#ă, cît şi în cap% 6vea o guşă enormă, ce)i mai atră$e$e şi $upranumele de *elicanul sau Babia, fireşte, în legătură cu $pecialitatea
lui de naturali$t% /oată lumea îl ştia, în$ă, de răcănel, iar foarte mul#i elevi nou)$o$i#i .a&ar n) aveau care e numele adevărat al profe$orului şi)l cunoşteau $u& acea$tă încîntătoare denumire% 6ca$ă, to#i, cînd vor&eam de$pre profe$ori, de o&icei nu le $puneam pe nume, ci între&uin#am poreclele% a$< că ni $e părea nouă că $întem mai intere$an#i în fa#a părin#ilor şi a fra#ilor mai mici, dar era şi un fel de mică şi dia&olică $ati$fac#ie! Crăcănel, ca dealtfel mai to#i profe$orii noştri, e4plica foarte frumo$% 3or&ea pe na$, că$ca gura mare şi rotundă şi ro$tea vor&ele atît de rar şi de$păr#indu)le în $ila&e, încît puteai $ă $crii întocmai toată lec#ia pe maculator% C!nd tre&uia $ă $fîrşea$că fraza, ca $ă vadă dacă toată cla$a a fo$t atentă, avea o&iceiul $ă nu $pună decît primele $ila&e din ultimul cuvînt, pentru ca pe cele din urmă $ă le ro$tim noi% Iar ultimele cuvinte ale fraelor lui erau spuse ca pe note# aveau o muzică $pecifică a lor, le)ncepea notă înaltă şi le gradat, intonîndu)le pînă la omuzical notă joa$ă% 0$te dificilcu $ăoredau aci felul luiro$tea de vor&ire, deşi poate un portativ şi cîteva note aruncate cu di&ăcie ar $implifica $itua#ia şi ar da o palidă idee de srcinalul fel de e4primare al lui Crăcănel% 3or&ea cam aşa+ +le-fan-tul e un a-ni-mal de o mă-ri-me... 6ci făcea o pauză, ca $ă)şi pornea$că cuvintele de $u$ şi $ă termine co&orînd $cara muzicală+ co-lo-sa-lă! 7au$
2n ta-be-la a-lă-tu-ra-tă pu-tei dum-nea-/oa-stră ob-ser-/a pa-să-rea... 'i aci vor&ea ceva mai repede, ca finalul $ă ai&ă un efect mai $trălucit+ de statură uriaşă, pasărea, cu ale cărei pene 1şi 1mpodobesc cocoanele e3tra/agantele lor păl ării, pasărea de baştină din '-fri-ca, pasărea numită stru, urmăr ită de-un/1nă-tor! =ar altă dată, la o lec#ie de Geologie, dar ce zic eu la o lec#ie, la toate lec#iile lui, cînd voia ca $ă termine cla$a fraza începută de e!+ 'ceastă rocă, dom-ni-lor, face parte din era 4uater... şi $e oprea, ca $ă continuăm noi în cor, pe acelaşi ton şi $ila&i$it+ ...na-ră! 6n cla$a a ==)a, Crăcănel era dirigintele no$tru% :iercurea, ultima oră, fi4a$e dirigen#ia, cînd făcea, cum $e $pune atît de greşit, "motivarea" a&$en#elor, că, de fapt, elevul motivează pentru ce a lip$it, iar profe$orul $cuză a&$en#a! >/eoria a$ta ne)a făcut)o Baro$anul mai tîrziu la o oră de)a lui, de dirigen#ie%? /ot atunci avea o&iceiul $ă cerceteze condica, unde erau nota#i elevii aşa)zişi tur&ulen#i $au recalcitran#i% (ăcea morală şi pedep$ea+ fie $căzînd nota re$pectivului la purtare, fie dîndu)i are$t duminica, după toane şi împrejurări%
u ştiu ce poznă făcu$e :arine$cu G.eorg.e mi $e pare că veni$e fără număr şi Crăcăneî o pofti$e pe maică)$a la ora de dirigen#ie, ca $ă $tea de vor&a cu ea, aşa după cum era o&iceiul% 7e)a&ia termina$e de făcut apelul şi)şi mîngîia guşa, cînd $e de$c.i$e uşa şi intră o cuconi#ă tare no$timă, elegantă şi parfumată% e)am ridicat re$pectuoşi şi admirativi în picioare% Dirigintele# cu oc:ii r otunji#i de plăcere că va $ta de vor&ă cu o per$oană atît de drăgu#ă, care de$igur îl va ruga ceva, ne făcu $emn ama&il $ă ne aşezăm şi $e adre$ă vizitatoarei+ Doamna" :arine$cu% *i întin$e mîna fără mănuşă, pe care profe$orul o prin$e elegant, rotindu)şi oc.ii către cla$ă şi ezitînd $ă $ărute degetele fine% :ama elevului :arine$cu G.eorg.e! adăugă ea% făcu omul şcoalei% 3)am număr c.emat, doamnă :arine$cu, ca $ă mă plîngcă6.%%% fiul da! dum)nea)voa$tră nu poartă la $timată mî)ne)că! :ă $urprinde, domnule Crăcănel, îl întrerup$e doamna contrariată% Ce $)a întîmplat8 Cla$a a încremenit- iar Crăcănel, la fel%%% *n clipa aceea nu mai $emăna cu un pelican, ci cu un cameleon%%% $e făcu$e roşu ca%%% $fecla% 2pumegînd de indignare, a&ia putu $ă articuleze, $ila&i$ind ca la lec#ie+ 7oam)nă%%% nu mă c.eamă Cră)că)nel! >oi icneam de rî$ pe $u& &ănci%? :ă c.eamă Octav 6)na)$ta)$e)$cu! şi)apoi, repezit pe cît putea el+ Crăcănel îmi $pun >aci un ge$t teatral, îm&ră#işind întreaga cla$ă? pezeveng.ii ăştia! Ce a urmat nu mai are importan#ă! :
6ltă întîmplare, petrecută de a$tă)dată în cla$a a 3=)a reală% Băie#ii aveau teză la Botanică în ziua aceea cu Crăcănel% O&iceiul era ca, la teză, profe$orul $ă scris. intre în cla$ă imediat după ce $una, $pre a le lă$a a$tfel elevilor c!t mai mult timp de 'i mai era o&iceiul, atît de ne$uferit profe$orilor, ca un elev $ă $tea de planton în fa#a uşii, făcîndu)şi de lucru, ca $ă vadă cînd vine re$pectivul şi $ă)l anun#e% 7e data acea$ta, Crăcănel întîrzia$e% 3ăzînd că nu $o$eşte, au mai ieşit cî#iva $ă)i #ină de urît plantonului şi $)au aşezat la taifa$+ &a că ce crede#i c)o $ă ne dea, &a că ar fi &ine $ă ne dea $u&iectul cutare%%% 'i, prinşi în focul di$cu#iei, au uitat $copul pentru care şedeau în fa#a uşii, cu $patele la cancelarie, fără $ă mai privea$că în partea de unde tre&uia $ă $o$ea$că profe$orul% a un moment dat, unul îşi aminteşte de Crăcănel şi)ntrea&ă înciudat+ :ă, dar ce nai&a e cu Crăcănel, de nu mai vine o)dată8 a care, un gla$ na$al şi $acadat ră$punde din $patele lor, cu o ironie dîrză şi răutăcioa$ă+ ite)l şi pe Cră)că)nel! u mai e$te nevoie, cred,fără $ă $pun că era c.iar Crăcănel, veni$e tipa)tipa, neauzit de nimeni, şi căruia, $ă vrea, îi ajun$e$e la urec.icare între&area drăgălaşului $ău elev. Crăcănel n)a făcut $candal, cum $e aşteptau îngrozi#i to#i &ăie#ii, dar, în $c.im&, le) a dat o frumu$e#e de $u&iect, în aşa fel com&inat, încît toată cla$a a luat pe acel tri) me$tru nota I la teza de la Botanică! ........................
6ce$te nevinovate întîmplări, în$ă, nu în$emnează nimica pe lîngă ceea ce am pătimit eu cu Crăcănel din pricina lim&u#iei mele% 0ram în cla$a a ==)a, tot la o oră de Botanică% 2e a$culta$e lec#ia+ "$lante din regiunea tropicală ". O lec#ie foarte frumoa$ă şi mai ale$ intere$antă de$pre+ bananier, bambus, cauciuc, vanilie etc. Crăcănel ne e4plica$e mai departe de$pre palmier, şi după ce ne $pu$e$e cîte ceva de$pre+ curmal, palmierul de ceară, sagotier, rap(ie, palmierul e/antai, palmierul cu u lei şi al#ii, $e opri$e la cocotier, vor&indu)ne pe larg de$pre ace$t minunat $oi de palmier, care e$te foarte ră$pîndit şi de cel mai mare folo$ omului% 'i acum vom citi din carte partea aceea $cri$ă cu litere mici% 0$te o $curtă pove$tire de$pre foloa$ele de neînc.ipuit ce le are, de pe urma cocotierului, omul care locuieşte în #inuturile lip$ite de &inefacerile civiliza#iei% Cine citeşte frumo$8 6proape toată cla$a ră$pun$e în cor+ Băjenaru, dom
nică%%% şi am început! 6ş putea $ă reproduc întocmai $curta pove$tire care mi)a făcut atîta necaz, că mi $) a întipărit în minte, dar n)are nici un ro$t%%% Primele fraze erau următoarele+ "5n călător străbătea inuturile calde ale 'mericii, situate sub un cer ar#ător, pe unde răcoarea şi umbra s1nt lucruri rare şi pe unde trebuie să umbli poş ti 1ntregi, p1nă să găseşti o locuină ome nească, unde să-i poi odi (ni trupul. Rupt de oboseală, bietul călător #ări, 1n sf1rşit, o colibă 1ncon&urată de c1i/a arbori cu trunc(iul drept, 1nalt, purt1nd 1n /1rf un buc(et de frun#e foarte mari, care-i dădeau un aspect plăcut şi elegant. 0rau nişte cocotieri% 'i, ca $ă nu lunge$c prea mult pove$tirea, călătorul popo$eşte în acea$tă coli&ă $inguratică, fiind găzduit de $tăpînul ei, un indian, cu toată o$pita) litatea% Indianulca+ !l poofteşte petare drume#ul rătăcit>care, la ma$ă şi)i oferă pe lîngă mîncare tot#uică?, $oiul de &unătă#i &ăutură şi acrişoară ne)am e4plicat noi, #inea loc de un vin nemaipomenit de &un, nişte prăjituri grozave şi un lic.ior care ar fi putut $ă rivalizeze cu cele mai rafinate produ$e $imilare fa&ricate de către cele mai renumite firme $trăine% Călătorul, foarte mirat că $e gă$e$c a$tfel de elicatese în pu$tietatea în care $e afla, întrea&ă cine i le)a procurat, la care gazda ră$pun$e $implu, cum, dealtfel, tre&uia $ă ne)aşteptăm+ ocotierii mei" şi pro&a&il îi arătă palmierii cu un gest larg( 'i, ca $ă)l facă praf pe călătorul care rămă$e$e, ca $ă mă e4prim a$tfel, cu gura că$cată, îi mai $pune că dragii lui cocotieri nu)i dau numai+ $aladele, mîncările şi &ăutu) rile gu$toa$e, pe care a avut cin$tea $ă i le ofere, dar ca$a lui, în întregime, e con$truită din palmieri, din lemnul şi frunzele ace$tora- pînă şi .ainele, şi rogojinile lui, pînzele, $forile şi funiile pentru coră&ii, şi altele, cîte şi mai cîte, $înt confec#ionate din fi&re de cocotieri% C.iar untdelemnul, cu care prepara$e mîncările, şi acela pe care)l ardea în lampă,
era din nuca de 'i &ucata decoco$% lectura $e termina cu încă o uimitoare mărturi$ire a gazdei+ cerneala şi pergamentul, cu ajutorul cărora $cri$e$e o epi$tolă unui prieten, pe care voia $)o trimită prin &unăvoin#a călătorului îi fu$e$eră procurate tot de acei minuna#i cocotieri% /re&uie $ă mărturi$e$c că pove$tirea era foarte intere$antă şi in$tructivă% 7in păcate, n)am cetit)o decît pînă la jumătatea ei, din motivele pe care le voi înfă#işa mai la vale% Pove$tirea rezumată mai $u$ era tradu$ă din Bonifas%Guizot care, la rîndul lor, o lua$eră după 'oupin; "es plantes ori!inales"+ 6şa ne lămurea o noti#ă din jo$ul paginii. *n decur$ul pove$iirii $e $trecura$eră cîteva cuvinte neo&işnuite pe vremea aceea, adică acum pe$te o jumătate de $ecol, pentru un elev de cla$a a ==)a $ecundară% Fepet, pe vremea aceea, pentru că cei de azi ne dau zece înainte şi au un voca&ular cu mu lt superior al unui elev de clasa a II&a din ,<=-( Astfel# am !nt!lnit cuvinte ca$ monotonia pădurilor, arbori gigantici, aspectul
%%% şi
altele, la după care Crăcănel măde oprea şi)minu cerea lece e4plic%%% 7ar, ce terminai e4plicat mai $ă ştiu cuvînt anume, el mă între&ă rar şi apă$at, cum o&işnuia $ă vor&ea$că+ 0i, ce crezi tu8%%% e$te &ine $ă între&uin#ăm cuvinte ca acelea pe care le)am citit şi le)am e4plicat, cuvinte nu prea în#ele$e de to#i, cînd avem cuvinte curat rom@neşti, care pot fi foarte &ine pu$e în locul ace$tora8 u era mai frumo$ şi mai limpede $ă $e $pună "1nfăişare", !n loc de "aspect"- ...sau "arbori uriaşi", !n loc de "!i!antici- %%%ă8 Ba da, domnule profe$or, ră$pun$ei eu, fericit că mi $e dă prilejul $ă $tau ceva mai mult de vor&ă a$upra ace$tui intere$ant $u&iect filologic% 'i mai cu $eamă nu e$te &ine şi nici frumo$ $ă între&uin#ăm în vor&ire cuvinte fran#uzeşti în loc de rom@neşti, cum au o&iceiul unele cocoane din ziua de azi! 0i, făcu el amuzat, a$ta cam aşa e! Dar eu nu termina$em% *ncurajat de zîm&etul lui Crăcănel şi de uimirea provocată de curajo$ul meu fel de a vor&i cu profe$orul, care ne era şi diriginte, continuai+ 6şa, de e4emplu, $ă vede#i ce i $)a întîmplat unui domn, din pricină că $o#ia lui avea pro$tul o&icei de a între&uin#a cuvinte fran#uzeşti de)a valma cu cele rom@neşti!%%% Crăcănel, crezînd că voi da un e4emplu care $ă fie luat drept pildă folo$itoare de colegi, mormăi apro&ativ+ 0i, ce i $)a !nt!mplat"( 2ă vede#i, reluai eu firul, plin de vervă% Odată, un domn din Bucureşti tre&uia $ă plece la =aşi% Cum era iarnă şi tocmai $e lă$a$e un ger cumplit, îi $pu$e $o#iei $ale+ 7ragă, fii &ună, te rog, şi dă tu o telegramă la .otelul :etropol din =aşi, $ă)mi re#ină pentru mîine $eară o cameră încălzită, că eu n)am timp! Cu plăcere, dragă! îi ră$pun$e $o#ia şi $e apucă $ă compună telegrama care, dealtfel, era foarte $implă% 7ar cum ea avea o&iceiul $ă)mpe$tri#eze lim&a noa$tră cu cuvinte fran#uzeşti, $)a
gîndit $ă facă şi telegrama cam în acelaşi fel, aşa că în loc $ă $pună limpede Fog re#ine#i o cameră încălzită pentru mîine $eară, ea a $cri$ Fog re#ine#i o cameră şofată pentru mîine $eară% 6dică, gă$ii eu nece$ar $ă e4plic cu di$cretă &unăvoin#ă pentru unii dintre colegi, de la c.auffer, a încălzi, pe fran#uzeşte! 'i de aici a ieşit o întreagă încurcătură, că .otelierul a în#ele$ telegrama cu totul altfel de cum $e gîndi$e doamna%%% şi a crezut că domnul doreşte%%% 7e$tul! #ipă Cracănel înroşindu)$e la c.ip ca o guşă de curcan% 7e$tul! Fe$tul $ă faci &ine $ă i)l pove$teşti lui tat
că aşa mă c.ema el, cu articol enclitic?, ce e cu dumneata, domai# du&te la culcare(
umaidecît, $ă)mi fac g.iozdanul! 'i)n gînd+ 7acă i)aş $pune acum8 )ar fi $candalul aşa de mare, pentru că mama şi $oră)mea dorm şi i)ar fi teamă $ă nu le trezea$că din $omn! 7ar cum nai&a $)aduc vor&a8 2ă)i $pun aşa# :odoronc&trone" Pfui# greu al dracului() :ă făcu$em tot numai o apă la gîndul muştruluielii care avea $ă vină! 7ar n)am îndrăznit $ă)i $pun atunci% )am dormit toată noaptea- m)am frămîntat şi m)am perpelit, de #i)era mai mare mila şi, în cîteva rînduri, m)am pornit pe un plîn$ de $e zguduia patul! 6uzindu)mă, tata
a venit îngrijorat în camera mea+ Ce e, mă, cu tine, de nu dormi8 7e ce plîngi8 u te $im#i &ine8 u, tată, am vi$at ceva urît şi m)am trezit plîngînd%%% 3ezi, dacă ai $tat prea mult8 ;ai, culcă)te şi nu te mai gîndi la nimic! *n $fîrşit, după o noapte al&ă de c.in, a dat 7umnezeu de)a venit diminea#a! 'apte! 7ă)te jo$%%% $pală)te, îm&racă)te, &ea laptele%%% şi pleacă la şcoală, fără "corespo ndena către răcănel", dacă po#i! i&am desc:i$ şi mi)am înc.i$ g.iozdanul de nu ştiu cîte ori, fără nici un ro$t! :ă)nvîrteam prin ca$ă ca un şoarece în cur$ă, mă uitam la cea$, iarăşi îmi făceam de lucru cu nu mai ştiu ce%%% dar de $pu$, tot nu)drăzneam $ă)i $pun tatii! 2e făcu$e ora de plecare% *nt !riam( Ce e, mă, cu tine, nu pleci odată8 3rei $ă întîrzii8! u, tată!%%% uita$em un caiet şi%%% gră&eşte)te, că)ntîrzii şi po#i avea neplăceri! ;ai, 7a, uite, acuma plec! /ata intra$e în &aie% 0u, după el% /ată!%%% Glu, !lu, !lu+++ phol, phol, phol+++ ptiu (ăcea gargară cu Odol% Ce e, mă, tot n)ai plecat8! u, tată %%%ă, ă, %%%şi, ă %%%uite ce e, ăă %%%aş vrea $ă)#i $pun ceva! Ce $ă)mi $pui8%%% ;ai, $pune)mi odată, şi pleacă! 6ş vrea $ă)#i $pun o anecdotă! Ce, nu eşti zdravăn8 O anecdotă acum8! /re&uia de mult $ă fii pe drum! ;ai, şterge)o! 9ău, tată, te rog, la$ă)mă $ă #i)o $pun, că e $curtă! /ata $e)ntrerupe din $pălat şi .ol&ează oc.ii la mine, fără $ă mai zică nimic% u ştie ce $ă creadă% 7ar$curtă nu)n#eleg de ce)ai gă$it anecdota $au lungă, cum e8!tocmai momentul atît de nepotrivit ca $ă)mi $pui 2ă vezi de ce, tată dragă%%% ăăă%%% i)am $pu$)o şi lui Crăcănel la lec#ia trecută de Botanică- a venit vor&a%%% şi%%% i)am $pu$)o%%% şi el mi)a $pu$ $ă #i)o $pun şi #ie şi $ă)i $crii pe un &ilet dacă #i)a plăcut! 2ă)i $criu dacă mi)a plăcut8 ;m! 6ici nu)i lucru curat! Cine ştie ce poznă ăi mai fi făcut, nei$prăvitule! ;ai, $pune)mi anecdota! =)am $pu$)o cu reticen#e o&o$itoare% Baia a ră$unat deodată de două palme zdravene! 6$ta #i)ai gă$it tu $ă)i pove$teşti lui Cră%%% .m%%% profe$orului, $ecătură8 =eşi afară şi marş la şcoală! 7a%%% dar dă)mi &iletul î /ata la$ă $pălatul &altă şi merge cu mine în &irou% Pe ma$ă erau înşirate diferite corpuri geometrice+ cilindri, pri$me, piramide, conuri şi $fere, pregătite din ajun, pentru lec#ia de Geometrie pe care)o avea la cla$a a =3)a% 6ncruntat, $e aşază la &irou, $coate o carte de vizită şi $crie! Fe$pir uşurat%%% dar, nenorocire, tata $e opreşte din $cri$ şi îşi îndreaptă privirile
ucigătoare $pre mine+ Ce $ă)i $criu, neruşinatule, ră$punde)mi8 Cum o $ă)i $criu că mi)a plăcut anecdota necuviincioa$ă pe care fiu)meu a avut neo&răzarea $ă i)o pove$tea$că8 *#i dai $eama de ce)ai făcut8 =artă)mă, tată! îi ră$pund eu, ipocrit, venindu)mi $ă rîd şi $ă plîng în acelaşi timp% 7ar tata, înfuriat la culme, pune mîna pe un con, care)i era mai la îndemînă, şi)l repede în capul meu% 0u fac o e$c.ivă măia$tră, o&işnuit de la "oină" trăia$că Cioc, $ăracul! şi conul $e)nfige în uşă, căzînd imediat jo$ şi lă$înd o urmă adîncă în lemn% (ără $ă vreau îmi îndrept privirea $pre uşă şi reflectez+ O fi &ătrînul oc.itor &un, dar şi eu i)am parat)o pe cin$te! =a uită)te, frate)meu, ce m)aştepta! *n $fîrşit, cu c.iu, cu vai, tata mi)a $cri$ următoarele$ "Stimate Domnule *rofesor,
'm aflat cu destulă părere de rău despre necu/iina fiului meu! 6ă pre#int scu#ele mele şi /ă rog să-l iertai, fiind 1ncredinat că a făcut-o din copilărie! 6oiu /eni la liceu c(iar 1n cursul #ilei de a#i, ca să /orbesc cu Dumnea/oastră, personal. $rimii, /ă rog, asigurarea deosebitei mele consideraiuni."
Line, şi pleacă mai repede, că)mi vine $ă)#i crăp capul! =)am $mul$ plicul, şi pînă la liceu am z&urat! )am întîrziat, dar c.iar dacă aş fi întîrziat, eram atît de liniştit, atît de uşurat, de parcă mi $e lua$e o piatră de moară de pe $uflet!
........................ Ora a treia aveam 2otanica.
7upă ce a notat a&$en#ii, Crăcănel şi)a îndreptat între&ător $pre mine oc.ii)i &ul&uca#i de cameleon$ 0i, Bă)je)na)ru)le! Bi)le)tul! Pofti#i, don< profe$or! şi i)l întin$ei% &a !ntrebat inutil$
)ai adu$! 7a, don< profe$or l Ce a zi$ tată)tău8 =)a plăcut anecdota8 )a avut timp $ă)mi $pună% 7e ce8 că era ocupat cu &ătaia! Pentru Crăcănel rî$e $ati$făcut+ 6.a.a%%% 'i ce)a $cri$ în &ilet8 u ştiu, don< profe$or, că nu l)am citit% 6tîta î#i mai tre&uia! 2tai jo$! 6 de$făcut plicul uşor, cu o aten#ie deo$e&ită, de parcă $)ar fi aşteptat cine ştie ce minună#ie $ă ia$ă din el, a luat cartea de vizită delicat, cu două degete, a citit)o şi a $urî$, mormăind+ (oar)te &i)ne! 6poi şi)a îndreptat din nou privirea $pre mine+ ă)dăj)du)ie$c că te)ai vindecat de a)nec)do)te%%% .m, cum $ă le $pun eu%%% pli)ne de mă)gă)rii! 7a, don< profe$or! făcui eu, pocăit% 'i acum, $ă ne vedem de oră%%% :da! 2ă poftea$că la lec#ie+ =one$cu 3a$ile, :anole$cu Con$tantin, icule$cu G.eorg.e, şi, ă, şi%%% Pope$cu)Băjenaru Grigore!
CAPITOLUL %
LA "TINERIMEA ROMÂNĂ" 6n cla$a a ==)a, la im&a rom@nă, l)am avut profesor pe 2oma Dicescu, un da$căl tare &un, de modă vec.e% 0ra &ătrîn, în ultimul $ău an de învă#ăm@nt, pentru că în anul următor a ieşit la pen$ie% :ărunt şi gra$, cu mu$tă#i şi cioc, cu cea$ de aur purtat la ve$tă, ea /omi#ă, cum îi ziceam noi, ne făcea lec#ii frumoa$e% 0ra un om de o rară $en$i&ilitate şi avea pentru $criitorii noştri cla$ici un adevărat cult% e)a impre$ionat în mod deo$e&it pe to#i elevii, fără e4cep#ie, în ziua de mar#i, 1M
noiem&rie 6 intrat1M1M% în cla$ă a&ătut şî cu oc.ii $călda#i în lacrimi% 7e o&icei, cum $e $uia pe catedră, $e şi aşeza pe $caun, pentru că drumul pe $cări, de la Cancelarie pînă la cla$ă, îl o&o$ea ne$pu$ de mult% 7e data a$ta, în$ă, a răma$ în picioare, făcîndu)ne $emn $ă ne aşezăm% 3ăzîndu)i oc.ii înlăcrima#i, ne)am gîndit că i $)a întîmplat vreo nenorocire !n familie. Dar era cu totul altceva. . tăcut cîteva clipe, mişcîndu)şi &uzele şi părînd că vrea $ă)şi aleagă cuvintele% 6poi a ro$tit încet, ca şi cînd ne)ar fi împărtăşit o mare taină+ Băie#i%%% am $ă vă dau o ve$te ne$pu$ de tri$tă%%% :arele no$tru poet 6le4andru 3la.u#ă nu mai e$te în via#ă! Un freamăt $e ridică din &ănci% 3la.u#ă era pentru noi, elevii, unul dintre cei mai mari poe#i pe care)i cunoşteam% *l iu&eam cu to#ii şi era prietenul no$tru încă din cla$ele primare, cînd îi învă#am poeziile pe dinafară% /o#i rezuma$erăm în caietele de "compunere" pove$tirile din c.inuita copilărie a micului meşter zugrav iconar Gri!orescu+++ sau minunatele descrieri din "România pito-rească" şi to#i ne amintirăm cu $urî$ul pe &uze întîmplările pline de .az din via#a i$te#ului şcolar)negu$tor Mo!îlea+ 'um- ! 0ra cu putin#ă oare ca ace$t iu&it poet $ă moară8 u ne venea $ă credem% 2ă nu uita#i, copii, vor&i mai departe nea /omi#ă+ 3la.u#ă a fo$t prieten şi a vie#uit ani şi ani alături de cei mai de $eamă $criitori rom@ni%%% )a cuno$cut îndeaproape pe 0mine$cu, iar 7elavrancea şi Caragiale au fo$t nede$păr#i#ii ,ui prieteni.
6 tăcut cîteva clipe, apoi a adăugat+ :)am gîndit că ar fi frumo$ din partea cla$ei noa$tre $ă trimitem o coroană de flori la înmormîntarea marelui poet% Cine doreşte şi poate îl rog $ă contri&uie% 0u vă mul#ume$c dinainte şi mă în$criu cel dintîi pe li$tă%%%
*n oc.i ne jucau lacrimi greu de $tăpînit% /răiam pentru prima oară a$emenea durere+ moartea unui poet% 'i n)a fo$t unul măcar care $ă nu contri&uie la acea$tă o ofrandă, renun#înd la toate micile economii% 6nt!mplarea acea$ta ne)a mişcat mult şi ne)a făcut $ă ne fie şi mai drag decît pînă atunci &ătrînul no$tru da$căl de im&a rom@nă, care vădi$e un $uflet ale$% *
/oma 7ice$cu nu ne da nici o compunere de făcut aca$ă, fără $ă nu ne dicteze planul minu#io$ întocmit în cla$ă, aşa că, oricît de $la& ai fi fo$t la im&a rom@nă, era pe$te putin#ă $ă nu $crii ceva pe caiet. =z&uti$em $ă fac cîteva compuneri şi teze &unicele, şi cu toate că mă avea în oc.i de $ilitor la materia lui, ea /omi#ă nu)mi pu$e$e niciodată mai mult de opt, din pricina purtării% /otuşi, cînd de la Cancelarie $)a cerut o li$tă cu cei mai &uni din cla$ă la Fom@nă, ca $ă)i în$crie la concur$urile de la "0inerimea Română", ea /omi#ă m)a trecut şi pe mine, printre al#ii, care aveau note mai mari de opt% Pe vremea mea, prin 1M1M1M", concur$urile la "0inerimea Română" $e #ineau pe la $fîrşitul anului şcolar% +ra prin mai% /oma 7ice$cu a intrat în cla$ă şi, după ce i)a $trigat pe cei care aveau $ă $e prezinte la concur$ul de la "2inerime((, a #inut următorul logo$+ Băga#i)vă &ine în cap ce am $ă vă $pun! O $ă vă dea o lucrare%%% un $u&iect din acelea pe care le)am făcut şi ră$făcut tot anul%%% aşa că n)are de ce $ă vă fie teamă! 6$ta nu în$emnează, în$ă, că e o teză o&işnuită, trime$trială, aşa cum a#i dat la liceu% 0 ceva mult mai $erio$%%% ucrarea o citeşte o comi$ie compu$ă din trei profe$ori de im&a rom@nă! 3i $e dă timp de $cri$ două ore, $ă tot $crie#i! Gîndi#i)vă &ine, în$ă, înainte de a începe%%% u vă repezi#i la $cri$, ca pe urmă $ă vă poticni#i şi $ă nu şti#i încotro $)o lua#i% (ace#i)vă planul cu multă grijă, în gînd, &ineîn#ele$, fiindcă pe .îrtie nu cred $ă vă dea voie!Căuta#i $ă $crie#i cît mai curat şi mai frumo$, pentru că şi a$ta are multă în$emnătate%%% 0$te primul lucru cu care face cunoştin#ă profe$orul, înainte de a şti con#inutul tezei% 'i, pînă $ă vezi că omul e cum$ecade, îi o&$ervi mai întîi îm&răcămintea, deşi $e mai $pune şi a$tăzi că "nu haina face pe om"+++ 6$ta are ro$t în anumite împrejurări%%% :ai tîrziu o $ă vă convinge#i voi înşivă că toate prover&ele tre) &uie în#ele$e mai adînc- dar nu de$pre a$ta e vor&a acum%%% 7eci, căuta#i $ă $crie#i caligrafic! Line#i $eama de punctua#ie şi de ortografie! Oricît talent a#i avea voi, dacă nu $crie#i corect, n)a#i făcut nici o i$pravă% 04prima#i)vă ideile în propozi#iuni şî în fraze cît mai limpezi cu putin#ă% ă$a#i la o parte cuvintele $trăine de lim&a noa$tră şi $tilul întortoc.eat- a$ta e trea&a $criitorilor mari! u vă gră&i#i deloc% 2ă nu vă impre$ioneze faptul că cel de lîngă tine $crie de zor şi că o $ă #i)o ia înainte a$ă)l $ă $crie! 7e unde ştii că nu $crie pro$tii8 'i zece pagini proa$te nu fac cît un rînd dintr)o pagină &ună% 'i acuma, dore$c din tot $ufletul $ucce$! 04amenul e mîine, la ora A de diminea#ă, şi $evădă la (acultatea de itere% 3oi veni#i la liceu la K şi un $fert, că ave#i $ă pleca#i cu pedagogul%%% 'i, &ăga#i)vă &ine în cap ce vă mai $pun, gîndi#i)vă tot timpul că, dacă vreunul dintre voi va reuşi, $ucce$ul nu e$te numai al lui, per$onal, $au al cla$ei noa$tre, ci al întregului liceu! u prea)mi vine $ă cred c)o $ă face#i vreo i$pravă, că ave#i de dat piept cu cei mai &uni elevi de la toate liceele din Fom@nia, dar în $fîrşit!%%% 'i acum $ă ne vedem de lec#ia noa$tră% Ce)am avut pentru a$tăzi8 7in cla$ă ră$pun$eră mai multe gla$uri aproape în acelaşi timp+ "*ortretul unui cole!" 6şa! (oarte &ine%%% $ă ne citea$că%%% Pleşoianu i:ail. .......................
)am putut $ă)mi concentrez aten#ia la lec#ie, o clipă măcar%%% Cuvintele profe$orului îmi făcu$eră multă plăcere şi)mi $trecura$eră în $uflet un fel de mîndrie, dar mă pu$e$eră pe gînduri% Cum $ă te mă$ori cu elevii tuturor liceelor din Fom@nia8! 'i aleşi dintre cei mai &uni la Fom@nă8! *ntr)adevăr că era o încercare la care parcă îmi era teamă $ă mă în.am% Cînd i)am $pu$ tatii că n)aş vrea $ă mă prezint la concur$, ca nu cumva $ă mă fac de rî$, $)a $upărat şi m)a luat pe$te picior, $punîndu)mi că $înt un elev de nimic, care nu merit încrederea profe$orilor mei%%% ici el nu e convin$ că am $ă fac vreo i$pravă- dar, dacă am fo$t în$cri$, tre&uie $ă mă duc! 'i m)am du$! Concursul s&a dat la (acultatea de itere, în amfiteatrul cel mare, care cuprindea
atî#ia elevi, $au de două ori pe atî#ia ai cla$ei a ==)a, cîte licee erau în #ară% 2umedenie! n zgomot, de)ai fi zi$ că te afli într)un uriaş $tup de al&ine% 'i to#i elevii vor&eau odată%%% Parcă erau $trîn$e la un loc cinci, şa$e cla$e! a ora A şi 1", gălăgia încetă ca prin farmec! Intrase profesorul. 7upă ce ne dete cîteva in$truc#iuni, luă creta şi $cri$e $u&iectul pe ta&lă+ 9 poveste
edumerirea $e zugrăvea pe fe#ele tuturor% nul dintre noi între&ă+ 7acă nu vă $upăra#i, vă rog, cum o poveste"- adică $ă facem noi o pove$te din capul no$tru8 Profe$orul, amuzat, $urî$e îngăduitor+ u, dragul meu, nu vă cer $ă)mi $crie#i o pove$te nă$cocită de voi, ci o pove$te pe care o şti#i de undevaa#i ecitit)o mai$ă de$crie multoînpove$te vreo carte $au v)a pove$tit)o cinevadeşi, dacă vreunul dintre voi în $tare din capul lui%%% cu atît mai &ine! ici nu mă gîndeam şi nici n)aş fi putut, cu toată &unăvoin#a, $ă $corne$c atunci, la comandă, o pove$te frumoa$ă, deşi aş fi dorit din tot $ufletul% Poveşti ştiam eu, multe- în$ă mai toate erau lungi, şi n)aş fi avut timp $ă termin nici una din ele% 6veam am&i#ia $ă $criu o pove$te nu prea cuno$cută%%% 'tiam de la tuşa 7umitra din Căciula#i, $atul no$tru, cîteva poveşti poznaşe, cu animale, poveşti împe$tri#ate cu ver$uri cam deoc.eate, aşa că nu mergeau- iar, ca $ă le redau fără ver$urile re$pective, în$emna $ă le răpe$c tot farmecul! 6n mintea mea începu$eră $ă dan$eze fanta$tic, într)o ciudată armonie+ 7ei7rumoşi, alături de )mei şi %lene os1n#ene, *tatu-$almă-Barba-ot, toate zilele $ăptămînii în c.ip de $finte, în frunte cu *f1nta Duminică! u mă puteam .otărî la nici una dintre cele citite, şi nici nu ar fi avut .az%%% /re&uia $ă $criu una $ă dintre poveştile pe/recu$e cape leun auzi$em! 6ncepui mă nelinişte$c% $fert de oră, în care timp muia$em tocul în călimară de KA ori, iar coala de .îrtie, frumo$ ştampilată în col#ul din $tînga cu "0inerimea Română" era tot al&ă! 'i colegul meu de cla$ă, Con$tantine$cu 7umitru, un &ăiat foarte talentat şi cu trei ani mai mare ca mine, $cria de zor!%%% =ar eu nici nu mă .otărî$em încă ce pove$te $ă $criu%%% 'i deodată, ca un fulger îmi $pintecă mintea pove$tea pe care aveam $)o $criu şi la care nu mă gîndi$em pînă atunci%%% :i)o $pu$e$e mai de mult îngrijitoarea şcoalei, unde era tata director, o ardeleancă, 'na Baştea, într)o zi de toamnă rece şi tîrzie, pe cînd $tam la gura $o&ei şi mîncam dovleac copt% )o mai auzi$em pînă atunci şi nici n)o citi$em în vreo carte- aşa că o gă$eam cea mai potrivită, $pre a fi pove$tită în cazul de fa#ă% 0ra vor&a de$pre i$prăvile unor pungaşi din cale)afară de i$te#i% *mi intitulai pove$tea+ ei cinci pungaşi istei" şi începui $ă $criu cele ce urmează, fapte demne într)adevăr de cel mai autentic 0ill Bu(oglindă! "$ăi, cică au fost odată ca niciodată, că ducă n-ar fi fost nu s-ar po/esti, cinci pungaşi istei cum nu se mai aflau alii 1n acea /reme. Şi, 1ntr-a bună #i, tre#indu-se ei că nu mai au de nici unele, se g1ndiră cum ar face rost de un pr1n#, nu 1mbelşugat, dar care să-i sature, p1nă c1nd /or găsi mi&locul să păcălească pe cine/a 1n aşa fel, ca să se asigure de merinde pentru /reme mai 1ndelungată. ăpetenia lor, care, cum era şi firesc, 1i 1ntrecea pe toi 1n iscusină şi 1ndră#neală, le spuse8 Băiei, m-am g1ndit cum am putea să facem rost de un pr1n# ca să /ă lingei pe degete, dar, pentru asta, trebuie să fie măcar unul dintre noi bine 1mbrăcat , că straiele noastre nu prea au darul de a naşte 1ncrederea 1n oc(ii celor care ne /ăd! 'şa că, mai 1nt1i de toate, trebuie să a/em 1mbrăcăminte şi 1ncălăminte bună. Şi după asta /om mai sta de /orbă. %ată care e planul meu... Şi căpetenia lor le spuse ce şi cum trebuie să facă, spre a-l a&uta să pună m1na pe (aine şi g(ete. 9is şi făcut! etatea 1n care se pripăşiseră ei era mare şi frumoasă , cu case arătoase şi cu pră/ălii bogate 1n tot ce i-ar fi r1/nit inima. ăutară ei o pră/ălie, pe o stradă nu prea, umblată, şi intrară. ăpetenia lor 1naintă p1nă 1n mi&locul pră/ăliei, iar doi dintre pungaşi rămaseră l1ngă uşă. Bună #iua, domnule negustor! spuse cu toată bună-cu/iin a! 'ş dori să cumpăr un r1nd de (aine croite din posta/ul cel mai bun... o cămaşă... 1n sf1rşit... şi-om mai /edea ce. Mai 1nt1i, hainele Da, da, poftii, /ă rog, să /ă arăt tot ce am mai bun! #ise negustorul,
plec1ndu-se p1nă la păm1nt. Şi 1ndată 1ncepu să scoată tot felul de costume , care e care mai frumoase+
După ce se uită la fiecare 1n parte, cu multă băgare de seamă, căpetenia alese unul şi 1ntrebă8 1t costă ăsta: $entru dumnea/oastră , răspunse negustorul, aşa cum spun toi negustorii, ca să-i măgulească pe muşteri ii săraci cu du(ul, pentru dumnea/oastră, ; <<< de lei, de la ; =<<. dar nu pot să /ă mai las un leu măcar! ăpetenia pungaşilor str1mbă din nas, 1n semn că i se pare cam scump. 2l mai pipăi, mai 1ntinse de posta/, mă rog, ca omu l care /rea să ştie pe ce are să dea banii, şi #ise8 *ă-l 1ncerc, să /ăd dacă mi se potri/eşte! um nu, cu plăcere, poftii, pofti c1t i, /ă rog! (ainele cele /ec(i După o perdea, "muşteriul" 1şi lepădă ai clipi şi sembrăcă 1ndată cu cele noi. 'poi /eni 1n faa oglin#ii, ca să se pri/ească dacă 1i şade bine cu ele, sau nu. u-i şedeau rău deloc! $arcă fuseseră anume croite pentru el! *e-ntoarse către prietenii lui, care aşteptau la uşă, şi-i 1ntrebă8 4i, cum vi se pare5nul din cei doi pungaşi se str1mbă, spun1nd8 *ă-i spun drept, nu găsesc că te prind. $oate pentru că n-am şi pălăria pe cap, #ise căpetenia. 7ii bun, te rog, domnule negustor, şi adu-mi o pălărie frumoasă şi un baston! Şi-atunci, /om /edea dacă prietenul meu nu mă /a găsi pe plac! Şi, #ic1nd aşa, scoase din (ainele /ec(i un portofel umflat şi-l puse pe masă. egustorul aduse numaidec1t o pălărie de toată frumuseea şi un baston , care ar fi meritat să fie purtat de cel mai de /a#ă boier. 1şi puse pălăria cap, şi-o potri/i 1n oglindă cum cre#u el şi, mai bine,"Muşteriul" luă bastonul, 1l 1n/1rti de pec1te/a ori pe degete, ca un boier ade/ărat 1ndrept1nd u-se către cei doi prieteni, 1i 1ntrebă din nou8 +i, acum ce mai putei spune, dragii mei: .cum, 1i răspunse cu 1ndră#neală celălalt pungaş, acum parcă ai fi c(iar dracul! um 1ndră#neşti să-mi /orbeşti astfel, neobră#a tule- *tai că te-n/ă eu minte! Şi, ridic1nd bastonul, se repe#i mânios după cei doi, care, de frică vorba vine o tuliră la sănătoasa! Şi aşa s-a pornit o fugă nemaipomen ită pe strada neguătorilo r (ăinari8 cei doi, ca să scape de bătaie, iar căpetenia lor, ca să-i pedepsească pentru necu/iina lor... şi s-au tot dus, lăs1ndu-l pe bietul negustor cu bu#ele umflate! ă, negustorul, săracul, a tot aşteptat să se-ntoarcă muşteriul8 dar, /ă#1nd că nu se mai 1ntoarce p1nă la amia#ă, a pus m1na pe por tofelul, aşa-#is uitat pe masă, ca să-şi ia dreptul lui, şi, c1nd colo, 1n loc de buni, l-a găsit plin cu (1rtii! ++++++++++++++++++
+i, le spuse căpetenia , de (aine făcurăm rost, acum trebuie să ne-n/1rtim de-o perec(e de g(ete ce/a mai arătoase, căci astea, pe care le%avem noi, nu se prea potrivesc cu hainele+
*e sfătuiră ei ce au de făcut şi porniră la treabă, de astă dată numai doi
inşi. $1ndiră la capătul unei ulie, pe unde se găseau negustorii de 1ncălămint e, şi se luară după un popă, care tocmai 1şi cumpărase o perec(e de g(ete cu bi#e, noi şi lucitoare de #iceai că cine ştie din ce s1nt făcute! +, popa, ori ne1n/ăat, ori că-l str1ngeau, mai ştii... mergea cam greu, se mai oprea 1n loc, mai tr1ntea de păm1nt cu piciorul, c(ipurile ca să i se aşe#e g(eata mai bine> iarăşi o pornea la drum, scoros ne/oie mare, sc1r, sc1r, că uitai să /ă spun, 1şi cumpărase g(ete cu sc1r, cum era obiceiul să se poarte pe vremea aceea+
cea nouă, u după multă /reme, popa, s1c1it mai mult de pielea şi talpa dec1t e umblet, se opri pe ma rginea drumului, la umbra unui salc1m 1nflori, să se mai odi(nească o clipă, două, ca apoi s-o pornească d/n nou. $ungaşilor at1ta le-a trebuit! 2ncepură o ceartă 1ntre ei, cu 1mbr1ncituri şi suduieli, de-i era mai mare dragul să-i pri/eşti... umai că nu se băteau! 0recură aşa, cert1ndu-se de mama focului, pe l1ngă pop a care, au#indu-i, 1i pri/ea cu multă mirare şi nu ştia ce să creadă despre ei. emairăbd1ndu-l inima să-i /adă cert1ndu-se, le strigă de sub salc1m, cu g1nd 1mpăciuitor8 'e e, fiilor, ce s-a 1nt1mplat 1ntre /oi, de /ă certai at1t de amarnic:
$ungaşii se opriră o clipă din ceartă şi, g1f1ind, /eniră l1ngă popă. e să fie, cinstite părinte: Mai nimica, toată... %aca, prietenul meu spune că sfinia-ta ai la piciorul drept şase degete, iar eu 1i spun că nu se poate una ca asta la o faă bisericească, şi că ai cinci! inci am, flăcăilor> cinci am şi eu, ca toi oamenii! M-a ferit el-de-*us de o drăcie ca asta... um o să am şase!: Şi /ă#1nd că cei doi 1l pri/eau ne1ncre#ăto ri, adăugă8 %ată, ca să /ă 1ncredina i, mă descal, să-mi /edei degetele. .. şi să le numărai! Şi popa, la iueală, poate că dorea şi el să mai răsufle şi nu găsea prile&ul, 1şi desfăcu şiretul din copci şi-şi scoase g(eata, şi ciorapul de la dreptul. %acă, fiilor, e aşa după cum /-am spun8 am numai cinci degete! 6şa e! făcu cel cu cinci degete... 6ă#uşi, mă, că taica părintele are numai cinci:
'poi, o 1ntoarse celălalt, eu n-am spus că la dreptul are şase, ci la st1ngul! um, 1ndră#neşti acum să sc(imbi /orba: ? se răsti pungaşul cu cinci, gata să sară să-l ia la bătaie. %acă, asta-i bună! r1se popa. *tai, măi creştine, că şi la st1ngul am tot cinci degete, ca toi moşii şi strămoşii mei! $oftim de te uită! Şi popa, săracul om cumsecade şi /oitor de bine, se e scălă şi la st1ngul, ca să le arate că are tot cinci degete! +i, acum /-ai 1mpăcat: Dur n-apucă bietul popă să-şi termine bine /orbulia, că unul dintre pungaşi 1i apucă o g(eată de-o urec(e şi se năpusti pe celălalt! 'sta nu era să şadă cu m1na-n s1n. $use m1na pe cealaltă g(eată, şi unde nu-ncepură, dragă doamn e, să se alunge unul pe altul, 1n c(ip de amarnica bătaie, p1nă c1nd o luară la fugă de-a binelea 1n lungul şoselei, ridic1nd praful de un stat de om 1n urma lor şi lăs1ndu-l pe bietul popă sub salc1m 1n picioarele goale, băt1nd din bu#e!
,
++++++++++++++++++++
*e-nseras e, c1nd căpetenia pungaşilor se str1nsese la un loc cu ceilali cocari, 1ntr-o c1rciumă dosnică, dintr-o ma(ala ascunsă la marginea cetăii. 4i, toate bune 1ncepu el /orba, tr1ntind ulcica pe masă, de-i sări /inul roşu 1n sus, ca o limbă de foc... 7ăcurăm rost de 1ncălăminte şi 1mbrăcăminte cu ade/ărat boiereşti. 'cum mai răm1ne să ne folosim pe r1nd de ele, ca să aducem la 1ndeplinire 1ntocma i cele plănuite! Şi cum g1ndurile bune nu /in niciodată pe burta goală, prima noastră gri&ă trebuie să fie o masă bună. +u făcut 1nceputul8 răm1ne ca /oi să urmai, să /ă /ăd iscusina! ine se-ncumetă să facă rost de m1ncare, că m1ine seară aş /rea nespus de mult să facem o mică petrecere: 'tunci, aceia dintre pungaşi care nu făcuseră nici o ispra/ă de c1nd 1ncepurăm po/estea noastră, săriră deodată cu toii8
am
rost de peşte! spuse +u +u fac /ă aduc untdelemnul 1n 1nt1iul. care să-l pră&im! #ise al doilea. %ar eu /ă dau p1inea, fără de care nici o m1ncare, oric1t de bună ar fi, nare gust. Dacă-i aşa cum /ă lăudai, le /orbi căpetenia, m1ine de dimineaă pornii la treabă toi odată, ca să a/em ce ne trebuie din timp... şi eu /ă făgăduiesc să /ă dau de băut c1t /ei /oi şi ce /ei /oi, ca să nu /i se aplece după peşte! +++++++++++++++++++++
ici nu se crăpase bine de #iuă, c1nd 1nt1iul pungaş se-mbrăcă şi se-ncălă frumos cu (ainele şi g(etele furate şi plecă 1n piaa cetăii. 'în a? e lei =ilul, taman 6@? e lei, boierule Bine, 1n/eleşte-l 1n (1rtie şi dă-mi un băiat să mi-l ducă p1nă colea, la biserica *f1ntul 'ndrei, că stau la frate-meu, la $opa $etrac(e... şi i l-oi plăti acasă, că n-am la mine bani potri/ii.
$escarul, /ă#1nd c1t de bine este 1mbrăcat muşteriul, nici nu se g1ndi să se 1mpotri/ească. um dorii dumnea/oastră, boierule! Măi %lie, ia crapul şi du-te cu boierul p1nă la dumnealui acasă! 're să-i dea ;=< de lei. *ă trăii, boierule, şi mai pof tii pe la noi! 61n#are bună! spuse pungaşul şi porni cu băiatul după el. '&ung1nd la biserica, intrară 1n curte şi (oomanul nostru se duse cu băiatul la casa popii. *e opri in faa uşii, 1i luă pac(etul din m1nă şi-i spuse8 'şteaptă o clipă, te rog, că /ine frate-meu, părintele # şi-i dă banii 1ndată ( Şi intră la popă cu o mutră tare 1ndurerată. 0aică părinte, 1i spuse el, aşteaptă afară un frate al meu, care, săracul, nu prea e 1n toate minile, /orbeşte anapo da şi, c1nd 1l apucă, o ine una şi bună, cu /orbe proaste... el ştie ce spune. Rogu-te, milosti/eşte-te şi citeşte-i sfinia-ta că poateluă l-o mai lumina Dumne#eu! $opa o1şimoliftă, puse patrafirul, +/ang(elia şi ieşi 1n curte să-l /adă pe băiat, care aştepta la poartă. +i, ia spune, taică, ce /1nt te-aduse pe la mine $ăi, banii după peşte, taică părinte! '(a! făcu popa, a/ea dreptate frate-său că spu ne /orbe fără nici o noimă! 2n genunc(i, taică, să-i citesc! Ce să-mi citeşti, părinte. .. ce, pentru asta am /enit eu aici: Dă-mi banii după peşte, să plec! 2n genunc(i, taică, 1n genunc(i! Dă-mi banii după peşte, părinte! 1t p-aci să iasă ceartă. $opa /ă#u că nu e lucru curat şi că la mi&loc trebuie să fie o şiretenie şi, întrebînu%l pe băiatul pescarului ce s-a 1nt1mplat, acesta 1i istorisi toată povestea. Dar, c1nd să-l caute pe pungaş, ia-l de unde nu-i! *-a-napoiat bietul băiat necă&it la stăp1nu-său8 iar (oul de păgubaş i-a tras o c(elfăneală bunăcunoaşte şi a băgatmuşteriul, la cap 1n/ăătura nu1mbrăcat mai dea ar altă datorie, c1nd nu-şi oric1t de să bine fi!dată pe +++++++++++++++++++++++
'l doi lea pungaş, după cum se legase, pomi după untdelemn. Dete c1i/a gologani p-un urcior, pe gura căruia 1ndesă un burete de mare, şi (ai la băcănie. '/ei untdelemn: um să nu... şi 1ncă din cel mai bun! 0e rog să-mi umpli şi mie urciorul ăsta! Băcanul luă urciorul şi se duse la butoiul cu untdelemn, unde turnă cu măsura aproape trei litri> apo i 1l aduse muşteriului. 1t ai pus: 1ntrebă acesta, nepăsător. 'u 1ncăput tocmai trei litri! bine... şi c1t costă: 7oarte 'u totul+++ A@ e lei, vine pe @ e lei litrul+ um: 1t ai spus: se prefăcu că se miră pungaşul. 'şa ce/a nu s-a mai pom enit! Dar unde ne găsim, de 1ndră#neşti să ceri ?= de lei p-un @il de untdelemn, care nu este nici măcar de măsline! 0e cam 1ntreci cu gluma, &up1ne.... şi astfel de fapte la mine nu se prind... u pot să-i dau mai mult de ?< de lei! 't1ta mă costă pe mine! răspunse băcanul supăr at. Şi, dacă nu-i con/ine, n-ai dec1t să nu iei> 1l torn 1napoi, şi gata socoteala! (iar te rog! #ise pungaşul nostru supărat. Băcanul, necă&it că-şi pierduse /rem ea de pomană, luă urciorul, se duse la butoi şi-l răsturnă cu gu ra în
*ă /edem acum 1n ce fel a făcut rost de p1ine al treilea pungaş. 'cesta oc(i o brutărie din mi&locul t1rgului, unde se perindau tot felul de muşterii, de nu le puteai ine rostul. 0recu pe acolo şi, oprindu-se, intră 1n /orbă cu brutarul, spun1ndu-i8 0u p1ne dragă, nu ştiu dacă-i mai ami nteşti de mine8 acum c1te/a #ile am
cumpărat de la dumneata patru p1ini şi i-am rămas cinci bani dator, că n-am a/ut la mine c1t mi-a trebuit. %ată, am /enit să-mi plătesc datoria şi totodată săi mulumesc pentru bunătatea pe care ai a/ut-o de a mă lăsa pe datorie. Şi, /orbind astfel, pungaşul scoase cinci bani şi-i aruncă pe taraba brutarului. egustorul 1i luă cu multă mirare şi spuse bucuros8 Mulumesc, dom nule, că nu i-ai uitat de datorie, dar eu, să-i spun drept, nu mai ineam minte de ea. 1i 1mi răm1n mie datori un ban-doi, n-am păr 1n cap! +u nu le mai in socoteală, că nici n-am să mă-mbogăesc, nici n-am să sărăcesc din at1ta lucru. Dar, dacă #ici dumneata că mi-ai rămas dator... apoi aşa trebuie să fie. D upă asta, pungaşul plecă şi se mai plimbă prin inima t1rgului, căsc1nd gura la c1te nici eu nu le mai ştiu şi, peste c1tă/a /rem e, se abătu din nou pe la brutarul cu pricina. cu plăcere brutarul, /ă#u, maicetrecuşi peputea la mine: +i, Da,#1mbi răspunse pungaşul cu ceac1nd mai1lcinstită gură se 1nc(ipui, mă şi sfiesc să-i spun, mi-ar trebui /reo patru &imble, şi nu ştiu cum naiba se face că iarăşi nu mai am nici un ban la mine... că mai făcui c1te/a t1rguieli... 'sta-i acuma! #ise brutarul. Aine colea &imbl ele, neiculiă, şi du-te sănătos! um mi-ai adus dumneata ăi cinci bani, ai să-mi aduci şi banii pe &imble, că doar se /ede că eşti om de cu/1nt. Şi d1ndu-i patru &imble, rumene şi frumoase, de-i /enea să le măn1nci din oc(i, 1l bătu pe umăr şi-i mai ură şi poftă mare. $ungaşul a plecat mulumit cu &imblele şi n-a mai dat pe la brutar, ca să-şi plătească datoria, nici p1nă 1n #iua de a#i. +++++++++++++++++++++++
$ungaşii a/eau acum tot
ce le trebuia pentru a-şi pregăti un pr1n# bun8
peşte, şi &imbl e. )uară deci pentru untdelemn /inul bun care-i #ăcea de ani 1n bunătăile pi/nie8 şi le duseră unui (angiu /estit Cite # &up1n utare, 1i spuseră ei, am fost prin piaă şi am cumpărat toate c1te le /e#i pentru o masă, pe care te rugăm să ne-o pregăteşti dumneata, p1nă mai colindăm prin t1rg, după alte cumpărături. )a /remea pr1n#ului /om fi toi aici. 'i gri&ă şi pune la g(eaă şi c1te/a sticle cu /in din cel mai bun, şi te-om mulumi după cum se cu/ine şi cum s1ntem noi obişnuii! Şi plecară. angiul, bucuros de aşa muşterii, dete 1n grabă bucătarului cele aduse, iar acesta găti crapul pescăreşte8 cu untdelemn din belşug, cu sare şi piper, cu cimbru, foi de dafin şi usturoi tocat, şi cu felii de lăm1ie şi roşii pe deasupra , ca să-i dea mai mult gust. 1nd se-ntoarseră punga şii, peştele se răcise cum trebuia şi era tocmai bun de m1ncat. De pofta lor de m1ncare, să nu mai /orbim, că le era o foame 1nfricoşăt oare! ui+ *e aşe#ară măn1nce 1ntr-o odăiă din spatelecu (anul După cesăbăură c1te singuri, două-trei dro&dioare, se puseră năde&de pe crap şi, ca să meargă mai bine şi să nu-i fie ur1t numai cu untdelemnul, 1l u dară din belşug cu /in rubiniu. +i, dar şi masa aceasta nu putea să dure#e c1t un pra#nic! 1nd cre#ură pungaşii că s-au săturat mai ales de băutură, şi că e /remea pot ri/ită, se (otăr1ră să plece şi c(emară pe (angiu să le facă socoteala. um se brodi, nu ştiu, se /ede spre şi mai marele noroc al cinstiilor trimise cu socoteala pe muşterii, că (angiul a/ea treabă la gra&duri, aşa că te
5ite at1ta şi-at1ta! 7oarte bine! Şi aproape toi pungaşii 1n acelaşi timp băgar ă m1inile 1n bu#unare, c(ipurile ca să scoată bani şi să plătească fiecare. .tunci, unul in ei spuse;
+u plătesc toată socoteala! Ba nici nu mă g1ndesc! 1i răspunse altul. 0u ai mai plătit şi ieri. 'cum e r1ndul meu! u /ă mai certai degeaba, intră al treilea 1n /orbă, pentru că a#i am să plătesc eu! Şi de-aci porni g1lcea/a. 7iecare /oia, /orbă să fie, să plătească pentru toi, şi nu a&ungeau la nici o 1nelegere. 0e&g(etarul, 1n/eselit, se uita la ei #1mbind şi-i aştepta să termine, ca să le ia banii şi să se ducă la treburi, dar i-ai găsit! 'tunci /orbi unul dintre, ei către te&g(etar8 5ite ce e, mă neică, după cum /e#i, greu să se (otărască 1ntre noi cine
să plătească. 'şa, ca să sf1rşim o dată cu cearta, o să te legăm la oc(i... şi pe cine ai să pui m1na, ăla /a trebui să plătească pentru toată lumea! e #ici: /ici că se poate mai bun lucru! răspunse te&g(etarul. 5n fel de "babaoarba" din copilărie! ai, punei-mi legătura mai repede, că m-o fi aştept1nd &up1nul cu banii! $ungaşii scoaseră o basma groasă de in şi-l legară pe te&g(etar la oc(i, de nu putea să #ărească o ra#ă de lumină. 'poi, 1ncepură să facă tărăboi şi, desc(i#1nd uşa odăiei binişor, se strecurară unul c1te unul afară, iar ultimul strigă8 +i, (ai, flăcăule, acum ia-te după noi! 0e&g(etarul 1ntinse m1inile şi-ncepu să b1&biie ca un orbete 1ncoace şi 1ncolo, cu gri&ă 1nsă, cu să nu se lo/ească! 2n această /reme, pungaşii fugiră prin dos> iar (angiul, /ă#1nd că te&g(etarul mai /ine1lcu banii,deodată porni spre /adă ce s-a 1nt1mplat. %ntr1nd, nu te&g(etarul prinse 1n odăiă braesă şi-i strigă8 '(a, tu ai să plăteşti! Dar han!iul, f oarte m1niat, 1i smulse legătura de la oc(i, şi, c1nd au#i cum stau lucrurile, 1i şterse două palme #dra/ene te&g(etarului, strig1ndui8 -au plătit (oomanii aceia, şi nici eu n-am să plătesc, cap de #e/#ec, ci ai să plăteşti c(iar tu, că )cine nu desc:ide oc:ii desc:ide punga() %ar cei cinci pungaşi istei s-au tot dus prin cetate, şi-or mai fi făcut multe şi ) felurite ispră/i pe care, cu /oia dumnea/oastră, le-oi po/esti altă dată!
Cînd am $o$it aca$ă de la concur$, i)am gă$it pe ai mei la ma$ă, gata $ă)nceapă $ă mănînce% Cum era şi fire$c, m)au între&at ce $u&iect ne)au dat şi ce am făcut la e4amen% e)a dat $ă $criem o pove$te pe care o ştim, cu cuvintele noa$tre% 0i, şi tu ce pove$te ai $cri$8 $ă $criu%%% pove$te pe la care o ştiam 6na%%% cu nişte pungaşi i$te#i! Păi%%% 6, capce$ec! $crîşni o tata din din#i mine%%% Cui de ăi fila$emănînd, nu ştiu! umai pungaşi, .o#i şi .aiduci î#i um&lă prin minte%%% umai $ancu 0ianu şi (iă ătănuă! Aventurile lui Sherloc= Holmes 6ltceva mai ştii8 :ai citeşti tu altfel de căr#i8 /ata îşi continua rec.izitoriul, iar eu îl a$cultam mirat că e$te atît de furio$ pe eroii mei, care)mi dădu$eră atîtea emo#ii şi)mi procura$eră atîtea ore de nevinovată plăcere%%% 6uzi, nu mai ştia dumnealui alte poveşti% Cu împăra#i%%% cu zîne%%% cu (e#i) (rumoşi%%% cu 9mei, cu%%% în fine%%% n)a gă$it de $cri$ altceva decît i$prăvile unor .o#i! u) mai .o#i şi .aiduci%%% )ai $ă faci nici o i$pravă! Cine ştie ce gogomănii ăi fi $cri$! Crezi că o $ă le placă ălora de la "2inerimea" poveşti de a$tea8 7eşi mă făcu$em mic şi mă cuprin$e$e $fiala şi)mi părea rău de timpul pierdut în diminea#a aceea frumoa$ă de primăvară, totuşi cutezai $ă)i ră$pund+ 0u nu)n#eleg de ce eşti atît de)nverşunat8 Ce, numai mie îmi plac toate a$tea8 )a $cri$ şi Ghica, !n "Scrisorile" lui către 6lec$andri, două pove$tiri cu $ancu 0ianu şi 2unsu- )a $cri$ şi /icu Gane două pove$tiri cu .aiduci+ "'liuă", cu :aiducul cu Bu
7acă n)a pomenit, o $ă pomenea$că cu mine!
6., zevzecule, mă apo$trofă tata din nou, d)aia n)ai $ă faci nici o i$pravă la "2inerime", că)#i um&lă prin cap numai &le$temă#ii% :a$ă e a$ta, ori foc8 Ce $înt eu de vină, dacă tu ai nervi"...
/e pofte$c $ă fii cuviincio$% 'i dacă mai îndrăzneşti $ă ai atitudinea a$ta impertinentă fa#ă de tat
7e$igur că după aprecierile prea pu#in favora&ile ale tatii a$upra $u&iectului ale$ de mine la concur$ul de im&a rom@nă de la "2inerime" , era e4clu$ $ă mă aştept la vreun rezultat frumo$% 6şa că, în ziua cînd $)a anun#at la liceu împăr#irea premiilor la ".teneul 1om&n((, am fost la fel de impresionat ca şi cînd aş fi aflat că acceleratul de /imişoara va pleca din Gara de ord la 1J şi N"% 'i nu m)am du$ $ă a$i$t şi eu la împăr#irea premiilor% 2)au du$, în $c.im&, foarte mul#i colegi de cla$ă şi de liceu, căci, pretindeau ei, e o fe$tivitate foarte intere$antă%%% cu program arti$tic+ muzica, recitări, teatru, e4erci#ii de gimna$tică%%% 6 doua zi de diminea#ă, în$ă, cînd am intrat în cla$ă, am fo$t foarte $urprin$ de atitudinea colegilor mei şi, la un moment dat, n)am ştiut ce $ă cred că $)a întîmplat! Am fo$t primit cu urale şi mi $)a făcut o manife$ta#ie de $impatie în toată regula% raa!%%% Bravo, Băjenarule! mă,ieri felicitările noa$tre! 2ă 7e trăieşti, ce n)ai fo$t la 6teneu, că ai luat premiu8 0ram convin$ că e o glumă% 2ă ştii că ăştia vor $ă)şi &ată joc de mine, că am concurat şi n)am făcut nici o i$pravă! ;ai, dom6ci mă $im#ii o&ligat $ă mă ridic în picioare, cu mîna lui pe capul meu!? 0u îl felicit din toată inima, lucru pe care de$igur că voi l)a#i făcut cu mult înaintea mea, şi)i urez $ă ai&ă parte în via#ă de $ucce$e cît mai frumoa$e! :ă &ucur cu atît mai mult, adaugă el, cu cît, &ăie#ii mei dragi, $înt &ătrîn, ace$ta e$te ultimul meu an, aş putea $pune c.iar pentru că ne aflăm la $fîrşitul anului şcolar ultimele zile de învă#ămînt ale mele! 6nul şcolar viitor mă va gă$i pen$ionar%%% Colegul vo$tru mi)a .ărăzit &ucuria neaşteptată ca un elev de)al meu $ă fie di$tin$ cu un premiu de "0inerimea Română"! 6cum nu în#elege#i voi prea mult- mai tîrziu, o $ă vă da#i $eama de în$emnătatea ace$tui lucru atît de mic în aparen#ă% 2ă trăieşti, Băjenarule! 7e felul meu eram cam zur&agiu în şcoală şi nu pierdeam nici un prilej ca $ă fac glume, $timulat mai mult de faptul că)i vedeam pe colegii mei rîzînd cu poftă şi di$trîn)
du)$e mai ceva ca la teatru% Pe ea /omi#ă îl necăji$em de multe ori% De data asta# nu ştiu de ce, în$ă, oc.ii au început $ă mă u$ture fără de voia mea%%% $ă $imt $ăge#i prin ei%%% şi m)au podidit lacrimile! Bietul ea /omi#ă 7ice$cu nu vor&i$e niciodată atît de pătrunzător!%%% 'i cum $e nimeri$e ca tocmai eu, zur&agiul care)l $upăra$em de atîtea ori, $ă)i fac o &ucurie atît de mare pentru cariera lui dă$călea$că! :i $e părea ceva cu totul nemaipomenit, dar aşa era! Ora a continuat în mod o&işnuit% ea /omi#ă ne)a cetit mai departe nu mai ştiu ce fa&ulă de Grigore 6le4andre$cu şi tot timpul m)a privit $urîzător, ca un :oş Crăciun din pozele de un leu de la li&rărie! ......................
/ot în ziua aceea am fo$t c.emat la Cancelarie, ca $ă mă cunoa$că to#i profe$orii% nii dintre ei mă priveau cu aceeaşi curiozitate cu care priveşti un cîine pipernicit, care a $căpat de la înec un om în toată firea! 'tii că e$te aşa, şi totuşi parcă nu)#i vine $ă crezi! 2e vede că $e aşteptau $ă fiu ceva mai impunător, mai &ine îm&răcat şi mai inteligent decît făceam impre$ia% 2ineîn#ele$ că m)au felicitat to#i în cor% )au dat mîna cu mine decît Bar&ă şi Baro$anul care a fo$t cel mai ve$el de premierea mea% Crăcănel şi)a ridicat între&ător &uza $uperioară, cu na$ cu tot, şi m)a între&at $candînd+ Ce $u)&iect8 O pove$te cu cuvintele noastre( ;m%%% şi tu pe care ai $cri$)o%%% pe cea pe care mi)ai pove$tit)o în cla$ă, cu camera%%% şofată8! :)am făcut roşu ca focul% u mai ştiam ce $ă fac cu mîinile% 0ram apă de năduşeală! 6fla#i că ştie fel de fel de pove$tiri, care de care mai intere$ante!%%% u mă mir defel că a luat premiu! a adăugat Crăcănel- apoi nu $)a mai ocupat de mine% Bar&ă a gă$it de cuviin#ă $ă)mi adre$eze cîteva cuvinte de circum$tan#ă, felicitîndu)mă călduro$, şi am plecat% Peste cinci ani# ca elev !n clasa a %II )a modernă, aveam $ă $tau din nou în Cancelarie, în fa#a aceloraşi profe$ori, de a$tă dată, în$ă, într)o po$tură cu totul neaşteptată şi aproape de necrezut pentru un şcolar% ....................
/ata nu $)a arătat prea impre$ionat de toată pove$tea a$ta% *n $c.im&, mama nu ştia ce $ă)mi mai facă de &ucurie! A mers cu mine la sediul "2inerimii 1om&ne", ca $ă)mi iau premiul şi diploma, şi) acolo n)a mai încetat tot timpul mă făcu$em roşu ca un rac fiert de ruşine+ (iul meu, iul meu# !n 'os) încît a tre&uit $ă)i şopte$c, cu ri$cul de a o $upăra+ :ai taci, în $u$, fdin mamă, gură, ce nai&a8! Pe lîngă căr#i şi diplomă, $ecretarul "2inerimii" mi)a dăruit şi o mapă foarte frumoa$ă, cu două $coar#e de pînză roşie, în formă de caiet, cu vreo şa$e coale de $ugativă, înăuntru, pe care am pă$trat)o pînă a$tăzi! :ama, în culmea fericirii, m)a plim&at cu tră$ura prin tot oraşul, mi)a dat o îng.e#ată la "Dobriceanu" şi mi)a cumpărat pentru aca$ă un carton mare cu prăjituri de ciocolată%
CAPITOLUL %I ÎN CURSUL SUPERIOR
/o#i &ăie#ii din cla$a a =3)a, nu numai eu, aşteptam $ă treacă vacan#a de primăvară cu o neră&dare care creştea din ce în ce mai mult% 2)ar părea ciudată dorin#a de a $e termina mai repede o vacan#ă, ca $ă începi şcoala din nou%%% 'i, cu toate a$tea, aşa era, căci în cla$a a =3)a a tuturor liceelor din Bucureşti $e $tatornici$e o tradi#ie+ cu de la noi putere ar&oram un grad pe care, poate, nu c.iar to#i aveam $ă)l purtăm, o panglicu#ă neagră, îngu$tă, pu$ă la şapcă între cele două şăn#ule#e, într)adin$ făcute pentru a$ta%%% cursul superior 0ram cam gră&i#i, ce e drept! u numai că nu termina$erăm cla$a a =3)a, dar mai aveam de dat un e4amen de$tul de greu+ admiterea în cur$ul $uperior, $au aşa)zi$a ca) pacitate! 0u mai vor&e$c de$pre teoriile pe care cei mai mul#i dintre profe$ori ni le făceau a$upra denumirii de "capacitate", referindu&se plini de ironie la "incapacitatea" noa$tră,
parcă numai noi am fi fo$t vinova#i de a$ta! 6şa, Minciu de Istorie# pe care l&am avut profesor !n clasa a I%&a# de c!te ori avea prile'ul ne spunea peltic$
04amen de capacitate $pune#i că da#i8 Poate de incapacitate! Capacitatea am dat)o noi, cînd ne)am făcut profe$ori% u ştiu cui i)a tră$nit prin cap $ă numea$că e4amenul ă$ta al vo$tru+ de capacitate! 0u, unul, dacă%%% 6n $fîrşit, cam la o $ăptămînă după terminarea cur$urilor cla$ei a =3)a, $e anun#ă şi e4amenul de admitere în cur$ul $uperior% Parcă eram cuprinşi de friguri%%% şi pe &ună dreptate, pentru că nu era deloc uşor% 6veam de dat lucrări $cri$e din toată materia cur$ului inferior la+ Fom@nă, (ranceză şi :atematici%%% şi din aceleaşi materii, apoi, e4amen oral în fa#a unei comi$ii compu$e din şa$e)şapte profe$ori% u era de glumit şi mă gîndeam cu groază că $)ar putea foarte uşor $ă fiu nevoit, cursului superior cu de$tulă $cota panglicu#a de la şapcă! /ezele amărăciune, au mer$ cum$ă)mi au mer$% Fom@nă neagră ne)a data nu mai ştiu ce compunere, la (ranceză, o traducere uşoară, pe care &unul no$tru Baro$anul numai că nu ne)a dictat) o- iar la :atematici, 2piridon Pope$cu ne)a dat o pro&lemă de Geometrie com&inată cu 6lge&ră, tre&uia $ă punem în ecua#ie etc% :ai cu una, mai cu alta, a mer$ şi am intrat cu to#ii la oral% Cu to#ii, cei care ne) ncumeta$erăm $ă dăm e4amenul, pentru că mul#i dintre noi renun#a$eră şi fugi$eră in corpore la omer, unde nu se cerea eamen de admitere !n cursul superior. a oral, în$ă, nu ştiam cum vom ieşi la liman% 0u, ca $ă mărturi$e$c cin$tit, aş fi fo$t fericit $ă trec cu note la limită, numai $ă $cap( :i)era în$ă tare teamă c)am $)o $crînte$c şi aşteptam plin de emo#ie $ă)mi vină rîndul la a$cultat% Pîn)acum trecu$eră prin fa#a comi$iei trei $erii de elevi% 7upă calculul făcut de mine, pe$te încă trei $erii tre&uia $ă)mi vină rîndul% Dar nu mi&a mai venit(
:ă gîndeam oarecum amuzat cam ce)am $ă ră$pund la între&ările i$cu$ite şi pline de capcane, într)adin$ ale$e, ca $ă te)ncurce%%% şi priveam di$trat+ pe 'aracostea de Fom@nă, pe 8ischer de Germană, pe 8rollo de atină, pe Minciu de Istorie... pe... cînd deodată auzii ca prin vi$ gla$ul profe$orului Caraco$tea punînd următoarea între&are+ %%%Po#i $ă)mi $pui tu, George$cule, de unde vine cuvîntul moaşă: 2e vede că $e citi$e la Fom@nă vreo &ucată de lectură în care era vor&a de$pre moaşă! u ştiu, domnule profe$or! a ră$pun$ George$cu icolae, !nciudat. u e nimic dacă nu ştii, că nu eşti o&ligat%%% Poate că ştie cineva din $erie8! 2eria de la catedră, în$ă, dotată cu un impre$ionant $im# de colegialitate, a #inut cu ae George$cu şi a tăcut% Atunci Caracostea s&a adresat clasei$
Care dintre voi poate $ă)mi $pună de unde vine cuvîntul moaşă8%%% C.iar dacă nu şti#i, pute#i $ă vă)nc.ipui#i% =a $ă vedem, e în $tare cineva $ă)mi ră$pundă la acea$tă între&are8 Ca prin farmec mi s&a luminat mintea# mi )am întor$ gîndul cu veacuri înapoi, în
lumea patriar.ală a $atelor noa$tre, şi am $ărit cu două degete în $u$% 6ş putea $ă $pun eu, don< profe$or! 2pune%%% $ă auzim! (oarte curioşi $ă audă cam ce voi ră$punde poate că nici mul#i dintre ei nu cunoşteau etimologia cuv!ntului profe$orii $e făcu$eră numai urec.i% 6m ră$pun$ ră$picat şi îndrăzne# ca întotdeauna cînd o între&are de Română8 u ştiu $igur dacă e$te aşa cum am $ă $pun, pentru că nici n)am citit undeva şi nici nu mi $)a $pu$- îmi înc.ipui în$ă că $)ar putea $ă fie aşa%%% înainte vreme nu erau ca a$tăzi medici mamoşi $pecialişti, nici şcoale de moaşe şi nici maternită#i%%% Cînd năştea vreo femeie, venea $ă)i ajute la facere cîte)o &ătrînă din $at mai pricepută şi care mai ajuta$e $au văzu$e şi alte naşteri% Cum ace$te femei &ătrîne erau $o#iile cîte unui moş, era foarte fire$c ca, atunci cînd venea vor&a de$pre ele, $ă li $e $pună pe $curt moaşa, adică $o#ia moşului, după cum şi în zilele noa$tre li $e dau multor femei diferite denumiri în legătură cu $o#ul lor $au cu me$eria ace$tuia+ spiereasa, morareasa... şi aşa mai departe% Comi$ia a făcut .az de e4punerea mea şi to#i profe$orii mi)au adre$at cîte un "bravo" ro$tit cu impre$ionantă $inceritate% 0u am roşit tot de plăcere că o nimeri$em şi mi $)au tăiat picioarele de &ucurie, nici nu)mi venea $ă cred cînd l)am auzit pe profe$orul Caraco$tea, care era preşedintele comi$iei, $punîndu)mi+ Li)am pu$ "foarte bine" Po#i $ă pleci, pentru că ră$pun$ul dat te $cuteşte $ă mai fii a$cultat şi la celelalte materii, căci, $înt convin$, dealtfel ca şi domnii profe$ori din comi$ie îi a$ocie el pe ceilal#i, care, $urîzînd amuza#i, mo#ăiau apro&ativ din cap că ai ră$punde la fel de frumo$! 6şa că, Băjenarule%%% la revedere într)a 3)a, la toamnă!
3ă $alut, domnilor profe$ori! am $pu$ eu pe$te mă$ură de gră&it, şi, &ăgîndu)mi căr#ile)n g.iozdan, claie pe$te grămadă, n)am ştiut cum $)o şterg mai repede, de frică $ă nu $e răzgîndea$că vreunul dintre ei şi $ă)i vină c.ef $ă)mi pună cine ştie ce între&are, la care $ă nu mai ştiu ce $ă ră$pund! +++++++++++++++++++++
6şa am trecut în cursul superior+ 7ar toamna, la în$crierea în cla$a a 3)a, $)a ivit altă pro&lemă didactică foarte $erioa$ă şi care m)a pu$ într)o mare încurcătură atît pe mine, cît şi pe ceilal#i colegi ai mei% Cur$ul $uperior era $cindat pe atunci, la iceul azăr, în $ec#iunile+ modernă şi reală. 2ingurul liceu din Bucureşti care mai avea o $ec#iune, cea cla$ică, unde avea " Sfîntul Sava"+ întîietate pe lîngă atinăprincipală 0lina, era La modernă, materia era atinaiar la reală. atematicile. u eram elev $trălucit la nici una din ace$te materii şi mă gă$eam într)o grea cumpănă! 7ar, cum de :atematici aveam o groază ce o depăşea pe cea in$pirată de atină, după lungi dez&ateri între colegi, cu calcule, pro&a&ilită#i şi pre$upuneri de tot felul, mul#i ne)am .otărît pentru $ec#ia modernă fapt la care a contri&uit într)o foarte mare mă$ură ştirea că Baro$anul ne va fi da$căl pînă în cla$a a 3===)a! 6şa că m)am în$cri$ la $ec#ia modernă, foarte invidio$ pe realişti, că ei $căpa$eră pentru totdeauna de atină- pe cînd noi, tot mai aveam $ă dăm piept cu :atematicile de două ori pe $ăptămînă! :)am de$păr#it cu multă părere de rău de foarte mul#i dintre colegii în tovărăşia cărora îmi toci$em coatele patru ani pe &ăncile cur$ului inferior% 6ntr)a 3)a modernă $e iviră aproape jumătate din cla$ă colegi noi- unii veni#i de la cla$ele paralele, iar al#ii de pe la alte licee%
o nouă numerotare a elevilor, carecă în pe ultimii ani $e înmul#i$eră, şi primii în cla$a2ea făcu 3)a numărul 1A, în locul lui II! Cred vremea aceea liceul no$tru număra pe$te """ de elevi% 2e $c.im&a$eră şi foarte mul#i profe$ori mă rog, ca pentru cur$ul $uperior! e veni$e la Fom@nă Gheor!he 'helaru, unul dintre cei mai &uni la acea$tă materie- la :atematici% 2raian *opp, pe cît de tînăr, pe atît de preten#io$- la 7rance#ă 'urel Dinu, un profe$or foarte &un şi ciudat+ duio$ şi $ever, în acelaşi timp- la =$torie, Marin Dumitrescu ; şi al#ii, şi al#ii%%% 6n $curtă vreme ne)am familiarizat atît cu noii colegi, cît şi cu noii profe$ori, şi &ătălia didactică a început mai curînd de cît ne aşteptam% Printre tovarăşii noştri de muncă şcolărea$că $)au di$tin$ foarte repede vreo trei) patru, care aveau $ă)şi di$pute întîietatea la învă#ătură% (o$tul no$tru premiant, :otaş Con$tantin, pleca$e la real+ 6cum dădeau a$alt ace$tui titlu, care pe noi, elevii o&işnui#i, ne lă$a cu totul indiferen#i, doi inşi+ Ciurea Con$tantin şi :arine$cu icolae% Ultimul# care era un coleg foarte &un şi neinvidio$, ajun$e$e premiant printr)o ciudată voin#ă a întîmplării, că nu tocea niciodată! 6vea în$ă o a$cu#ită inteligen#ă şi era, cred, unul dintre cei mai i$te#i din cla$ă% :ic şi vioi ca un $piriduş, nu $ta o clipă locului, dînd impre$ia profe$orilor că ştie totul la perfec#ie şi că nu)l poate întrece nimeni! 6l doilea premiant, Ciurea Con$tantin, $e impu$e$e, în primul rînd, prin aceea că era fiu de profe$or univer$itar, carieră către care ne mărturi$i$e că tinde şi el . 0ra un &ăiat înalt, $la&, cu fa#a plină de pi$trui şi cu părul roşu ca morcovul% Baro$anul, noul no$tru diriginte, îl numi$e ce$tor pe Ciurea, şi el era tare măgulit cînd noi, elevii de rînd, ne guduram pe lîngă el, $punîndu)i linguşitor+ "*tăp1ne! ) 2tăpînul avea o foarte mare în$emnătate în cla$ă, pentru că de el depindeau multe! *ntotdeauna, aşa)zi$ul "şef al clasei" a avut cuvînt greu în fa#a profe$orilor, care, convinşi că e$te cel mai &un element, îl a$cultau în tot ce $punea% Pe noi, la 2tăpînul, ne intere$au în $pecial două lucruri+ Primul+ cînd lip$eam, $ă facă în aşa fel ca $ă nu $e &age de $eamă şi, dacă e po$i&il, $ă $căpăm c.iar fără a&$en#ă în catalog, pentru că el da a&$en#ii după condica cla$ei% 6l doilea+ cînd nu ştiam lec#ia la vreo materie şi nici nu aveam po$i&ilitatea $ă lip$im, el $ă aranjeze în aşa fel, ca profe$orul $ă nu rămînă pe foaia celui intere$at, că cei mai mul#i dintre profe$ori aveau o&iceiul $ă a$culte elevii de pe pagina catalogului pe care puneau ultimul a&$ent% Cu mine# Ciurea $)a purtat foarte frumo$ în cei patru ani, cît am fo$t colegi în cur$ul $uperior%%% Ba, #in minte că într)a 3)a c.iar, rugîndu)l cum am ştiut eu mai frumo$, mi)a făcut la (ranceză o .artă a (ran#ei, în tuş negru şi acuarele, pe care 6urel 7inu mi)a pus @.
0$te ciudat faptul că, odată cu intrarea în superior, $tructura noa$tră $ufletea$că a
$uferit importante tran$formări% 0ram mai îndrăzne#i, $ufeream mai pu#in de emo#ie, iar $piritul no$tru inventiv, în legătură cu micile trucuri şcolare, de natură $ă)i ducă pe profe$ori, realiza adevărate crea#iuni în materie! *n ce mă priveşte, văzînd că nu mai merge $ă lip$e$c la anumite o&iecte, am încercat o nouă metodă- aceea de a $ta în cla$ă, fără $ă fiu a$cultat% 6jun$e$em la o adevărată virtuozitate în nă$cocirea motivelor care $ă)i împiedice pe profe$ori $ă m)a$culte, pînă cînd mă .otăram, în $fîrşit, $ă)nvă#, $au credeam eu că pot o&#ine un reultat fericit. Căpăta$em năravul ace$ta de la orele unor profe$ori ca :inciu, care #ineau lec#ii $ear&ăde şi nu ne acordau nici un fel de con$idera#ie% Aveam diferite trucuri pe care le monopoliza$em, întrucît erau inven#ia mea, şi, dacă vreun coleg voia $ă folo$ea$că vreunul dintre ele% ca $ă nu fie a$cultat, venea şi mă)ntre&a+ :ă Băjenarule, a$tăzi ai ceva li&er, că n)aş vrea $ă m)a$culte la /rigonometrie8 'i, după toane $au $impatie, îi lă$am $ă $e folo$ea$că de cutare truc% atural că şi trucurile variau după p$i.icul şi per$picacitatea fiecărui profe$or, că unii erau mai uşor, al#ii mai greu, iar al#ii im posibil de us Cel mai uşor de du$ dintre ei, pentru că avea o fire foarte duioa$ă, impre$iona&ilă şi compătimitoare, mai ale$ la &oale, era .urel Dinu de (ranceză, pe care l)am păcălit de cele mai multe ori% Apoi# 8ischer de Germană! Unul dintre trucuri şi cel mai $implu, pentru că nu)#i cerea nici un efori, era trucul cu sîn!ele"+ *l făceam pe profe$orul re$pectiv $ă creadă că)mi curge $înge din na$, în modul următor+ 2acrificam o &ati$tă, pe care picam din a&unden#ă cerneală roşie, ame$tecată cu foarte pu#ină cerneală neagră%%% :înjeam pu#in nările, puneam &ati$ta vizi&il înroşită la na$, ridicam &ru$c degetele şi, fără $ă $pun o vor&ă, ieşeam în fa#a profe$orului, cerîndu)i voie du)te afară-repede iar el $e $ă)mi cu milă+ 7u)te, şi gră&ea $tai liniştit cu $pună &ra#ele)n $u$ şi cu capul pe $pate! 6poi, în timp ce ieşeam+ Bietul &ăiat%%% e .emofil! ;emofilului, în$ă, îi înceta .emoragia, ca prin farmec, îndată ce păşea pe coridor şi avea grijă $ă)şi pună la loc $îngele pierdut, la &ufet, înapoindu)$e în cla$ă cu o ipocrită tri$te#ă, numai cu cinci minute înainte de a $una! Alt truc# cel mai folosit# era acela cu "durerea de măsele". 6mi &ăgam în gură un g.emotoc de .îrtie, în $tînga, $au în dreapta, după pozi#ia profe$orului pe catedră şi a mea în &ancă, mă legam la fălci cu o &ati$tă mare, po) pea$că, şi aşteptam% 7acă mă c.ema la lec#ie, mă ridicam în picioare şi $puneam fonf, îndurerat şi &ălo$+ 3ă rog $ă mă $cuza#i, don< profe$or, dar am o durere de mă$ele groaznică! 6., $tai jo$, $tai jo$! ră$pundea da$călul%%% 6i vreo mă$ea cariată, $au o nevralgie8 u ştiu, don< profe$or%%% ştiu numai că mă doare de înne&une$c% Păi n)ai luat nimic, vreun antinevralgic, ceva% 7e ce nu te duci la dentist" )am avut timp, c)a tre&uit $ă)nvă# toată după)amiaa( Of, &ietul &ăiat%%% şi durerea de mă$ele e într)adevăr groaznică! Cînd ai $ă te $im#i &ine, $ă vii $ă te a$cult! 7a, vă mul#ume$c! Alt truc era acela cu "că#utul pe g(eaă", dar acesta putea fi folosit dec!t iarna... 6vea în$ă cel mai mare $ucce$, pentru că la realizarea lui erau nece$ari trei elevi, aşa că, pe lîngă mine, care căzu$em pe g.ea#ă şi mă lovi$em îngrozitor, mai luam doi colegi, care tre&uiau $ă m)aducă în cla$ă, #inîndu)mă cu grijă de $u&#iori% 2copul era $ă intrăm după ce profe$orul $co$e$e la lec#ie $eria pe care urma $)o e4amineze% 6şteptam în curte, cam cît ne făceam noi $ocoteala că a notat a&$en#ii, apoi ne puneam planul în aplicare- eu mă lungeam pe g.ea#a pe care ne dădu$erăm în $erie pînă arunci, şi unul din ei mă tîra de)o mînă, pînă mă murdăream de zăpadă şi de noroi pe un crac al pantalonului% Cei doi colegi mă luau şi mă duceau aproape pe $u$ pînă la cla$ă% *n fa#a uşii, îmi compuneam o figură plină de $uferin#ă, unul dintre colegi da uşa de perete şi ne făceam intrarea( rmau între&ările şi ră$pun$urile de rigoare, compătimiri, te doare rău, trece#i la loc etc%%% şi totul $e $fîrşea ca &ine! n truc pe care nu l)au făcut decît doi inşi+ Copoiu :atei şi cu mine, pentru că cerea talent de imita#ie, era vor&itul răguşit% 2tam în cla$ă foarte linişti#i şi, dacă ne $cotea la lec#ie, ne ridicam şi $puneam gîjîit, ca şi cînd am fi avut cea mai autentică laringo)faringită+
3ă rog $ă mă $cuza#i, dar nu pot vor&i!%%% ++++++++++++++++++++ Cel mai des folo$it dintre toate trucurile şi de foarte mul#i colegi a fo$t acela cu "durerea de măsele". 6n cla$a a 3=l)a, #in minte că am um&lat legat la fălci timp de o $ăptămînă la toate materiile, rezolvînd a$tfel $pinoa$a pro&lemă a a$cultatului pe timp de şa$e ile( * 6n cla$a a 3)a, năz&îtiile noa$tre nu prea au e4celat%
/otuşi, $)au petrecut cîteva întîmplări, nu e4traordinare, dar care merită o$teneala de aPrintre mă opricolegii la ele%de cur$ inferior, care veni$eră cu noi la moern, era şi 'onstantinescu 2eoor, is 'hiorul, un &ăiat foarte $impatic şi cu oc.i frumoşi c.iar, dar poreclit a$tfel pentru că, de cîte ori era a$cultat, că$ca oc.ii atît de mari şi îi repezea .ol&a#i înainte, de credeai că mai au pu#in şi)i ie$ din or&ite% /elul !n care C:iorul îşi &olovănea oc.ii în cap dădea cla$ei impre$ia că atunci, pentru prima oară în via#a lui şcolărea$că, &ietul no$tru coleg află că pe lume e4i$tă o materie de învă#ămînt care poate da naştere la între&ări atît de încîlcite! 0ra o plăcere $ă a$işti la o eaminare a lui. Odată, în cla$a a 3)a, a fo$t $co$ la =$torie, cu o întreagă $erie de C% Aveam "Ră#boiul troian", şi :arin 7umitre$cu, profe$orul, ajungînd la C.iorul, l)a între&at+ 2pune)mi dumneata, Con$tantine$eule, cine era .hile şi cine era Hector C.iorul, care .a&ar n)avea măcar ce era cu )Ră#boiul troian", .ol&ă oc.ii conform o&iceiului, rotindu)i ca un verita&il cameleon+ cînd $pre profe$or, cînd $pre cla$ă% 6ş) tepta $ă audă altul%%% un cuvînt de$alvator care $ă nu $e mai aga#e cu di&ăcie şi $ă)l dezvolte pînă cînd va recep#iona 7armăcar, cuvîntul $o$ea! :arin 7umitre$cu, o&$ervînd că C.iorul era neliniştit, făcînd impre$ia că poate $ă ră$pundă la între&are, dar nu ştie cum $ă)nceapă, şi văzînd că pare în acelaşi timp mirat de aşa între&are, în realitate foarte uşoară, încercă $ă)l ajute cu marea lui &unăvoin#ă, care l)a caracterizat şi ni l)a pă$trat în amintire ca pe un profe$or ale$+ 2tai, nu te nelinişti, gîndeşte)te &ine, $ă nu faci vreo confuzie%%% 3or&eam de$pre "Ră#boiul troian", nu8 6i fo$t atent la ră$pun$urile date de către colegii dumitale8 7a, don< profe$or! încuviin#ă C.iorul foarte pu#in convin$%%% 0i, atunci8 7ar $ă pre$upunem că n)ai învă#at lec#ia din cartea de =$torie, deşi era $uficient $ă fi fo$t atent la e4plica#ie $au $)o citeşti măcar o dată, că nu e$te altceva decît o pove$te%%% tot tre&uia $)o ştii de la Fom@nă! 6nul ace$ta $e $tudiază "!enul epic" nu"
nu"
7a, don< profe$or! ră$pun$eră tocilarii% 0i, cred că prima epopee cu care a#i făcut cunoştin#ă e$te "$liaa" lui Homer,
7a, don< profe$or! 0i, &ine, Con$tantine$cule, cum !ncepe "$liaa"- 'i fără $ă mai aştepte ră$pun$ul lui C.iorul care, dealtfel, n)ar fi venit niciodată, :arin 7umitre$cu începu $ă ne recite cu gla$ cald+ "1ntă-mi, 9eiă, m1nia ce-a prinse pe%. hil *ele ianul, $atimă crudă, ce-'(eilor, mii de amaruri aduse!" şi aşa mai departe%%% nu8 7a, don< profe$or! afirmă cu multă convingere C.iorul% 0i, acum #i)ai amintit cine era .hile 7a, don< profe$or! făcu C.iorul cu oc.ii $trălucitori, şi $e pregăti $ă dea ră$pun$ul% 7ar el avea o $pecialitate a lui, neîntrecută decît de =onaş :o$cu, de a ră$punde+ tare, limpede, impre$ionant, c.iar cînd nu ştia ce $ă ră$pundă! 6şi alcătuia o frază indiferentă din punct de vedere al con#inutului în doi peri, pînă cînd avea $ă)i $o$ea$că ră$pun$ul din &ancă% 6$tfel, dacă era între&at, de e4emplu, la ce an $)a urcat pe tron 'tefan cel :are, el $e repezea, ca şi cînd ar fi ştiut la perfec#ie anul, cu voce clară şi $igură+ 7a, 'tefan cel :are, ve$titul voievod al :oldovei, $)a urcat pe tron la anul%%% şi aci, dacă n)auzea cumva din &ancă 1N5K, $e poticnea, mai repeta de cîteva ori+ la anul%%% la anul, şi rămînea cu anul !n g!t# !n :o:otele de r!s ale clasei. 7e data a$ta, în$ă, ră$pun$ul avea $ă fie de alt gen. 7a! începu C.iorul, că întotdeauna începea cu o afirma#ie%%% .hile a fo$t%%% adică .hile *eleianul făcea parte din%%% "$liaa" :arin 7umitre$cu $urî$e îngăduitor şi $pu$e+ 0 ceva, dar ce vrei $ă $pui cu a$ta, că făcea parte din "$liaa"- Ce era "$liaa"-
7a%%% "$liaa" era%%% cum $ă $pun%%% ca un fel de cruciadă! ;a, .a, .a! rî$e cu poftă profe$orul% 'i .hile 7a%%% .hile făcea parte! Bun%%% dar Hector 7a! afirmă C.iorul, apoi $cutură capul şi mai între&ă o dată, .ol&îndu)şi oc.ii şi mirîndu)$e cît putu de tare+ Hector 7a, Hector+++ ce, n)ai auzit niciodată numele ace$ta de Hector- accentuă profe$orul% C.iorul $e)n$enină la fa#ă, înve$elit că, în $fîrşit, va da un ră$pun$ &un% Ba da, am auzit! Hector era c!inele lui .hile O e4plozie de rî$, de ră$unară pere#ii, iz&ucni în cla$ă% Băie#ii .o.oteau în frunte cu profe$orul care, în cele din urmă, fu nevoit $ă)şi şteargă lacrimile! .....................
6ltă dată, tot la =$torie, şi tot C.iorul, pe cînd profe$oral eplica despre "ă/ălirea barbarilor, ne)a făcut $ă ne tăvălim de rî$ prin ră$pun$ul pe care l)a dat% Profe$orul, e4aminînd $umar lec#ia precedentă, înainte de a o începe pe cea de zi, a între&at cla$a+ strogoii au năvălit $inguri, $au au mai fo$t în$o#i#i de cineva8 +l se g!ndea# desigur# la 6isigoi. Cla$a n)a ştiut $ă ră$pundă, în$ă C.iorul, foarte $erio$, a ridicat degetele% 'tii dumneata, domnule Con$tantine$cu8 7a, don< profe$or! 0i, $pune atunci! Da. strogoii n)au năvălit $inguri... 6şa! îl întrerup$e $ati$făcut profe$orul% 0i, continuă C.iorul apă$at, au năvălit împreună cu nevestele lor( ........................ 6ntr)o zi, în cla$a a 3=)a modernă, $)a întîmplat una &oacănă de tot, în$ă nu din pricina C:iorului. 0ra iarnă, dar nu nin$e$e pînă atunci% Cerul, în$ă, şi frigul nu prea puternic, plăcut c.iar, ne ve$teau primii fulgi pe care)i aşteptam cu neră&dare $ă cadă din clipă)n clipă%%% Băie#ii veni$eră de cîteva zile cu paltoane, cu toată $portivitatea pe care o afişau în $til de muşc.etari la fiecare ocazie% 7ar, vremea, mai capricioa$ă decît o fată, după ce în#epa$e cîteva zile, a$tăzi veni$e mai dulce ca niciodată pînă atunci% oica 7an îşi pu$e$e tocmai a$tăzi un palton nou, o frumu$e#e, un &leumarin de$c.i$, cu na$turi mari şi negri de o$% Cum era &ăiat frumuşel şi &ine făcut, îl prindea de minune, şi el nu lă$a $ă)i $cape prilejul de a)l arăta &ăie#ilor şi de a primi laude, care de care mai meşteşugite, în$o#ite de nelip$ita frază în a$tfel de ocaii$ (rumo$ palton, mă 7ane, dar păcat că are $tofa cam a$pră%%% Ca $ă $e)nmoaie pu#in, ar tre&ui $)o uzi, mă, că altfel $e rupe repede! /re&uie $ă faci cin$te, ce mai! Bine, dom
oi, cei dintr)a 3=)a modernă care făceam cur$ la etaj aşteptam profe$orul, agita#i ca de o&icei% 7eodată, în cla$ă $e auzi un răcnet înfiorător de mînie şi oica 7an ieşi în fa#a &ăncilor cu paltonul cel nou în mînă, $pumegînd+ Cine a)ndrăznit $ă)mi taie na$turii de la palton, că)l di$trug8! *n cla$ă $e făcu linişte ca prin farmec% 0ra la noi ace$t o&icei $tupid de a $e tăia na$turii la paltoane, dar ca $ă tai na$turii unui palton nou era prea de tot(
2pune#i, mă, care mi)a tăiat na$turii la palton, mă, care şi)a &ătut joc de mine, că)l fac praf8! a$turii îi tăia$e cu o lamă de ra$ 7ragu ;enr- dar cum ar fi îndrăznit $ă)i $pună lui oica a$ta! 3ăzînd că nu)l poate afla pe făptuitor, oica, furio$ la culme, pe &ună dreptate, de$c.i$e $trigînd+ ferea$tra şi, făcînd paltonul mototol, îl aruncă în curte, $pre uimirea generală, ai&a $ă)l ia de palton, şi pe voi la fel! a$< că v)o fac eu! 7ar, în aceeaşi $ecundă, în curte $e auzi şuieratul nervo$ al unui fluier înă&uşit şi .o.ote de rî$ care iz&ucniră în ca$cade, ca la o comandă nevăzută! Ce $e întîmpla$e8 (atalitatea, căreia cîteodată îi vine toane de glumă, făcu$e ca paltonul lui oica $ă cadă c.iar în capul lui Cio c# tocmai c!nd acesta fluiera un punct( imeni nu îndrăzni $ă privea$că pe ferea$tră, dar pe$te un minut uşa cla$ei $e trînti de perete şi Cioc apăru conge$tionat la fa#ă, fier&înd de mînie şi cu paltonul lui oica în mînă% Făma$erăm încremeni#i% Cine mi)a aruncat paltonui în cap, fiin#a lui 7umnezeu8 n moment de tăcere, care $)ar fi prelungit la infinit, dacă Cioc ar fi avut ră&dare $ă a$i$te la acea$tă prelungire! 3ă mai între&, fiin#a lui 7umnezeu >a$ta era e4pre$ia peiorativă a lui Cioc?, cine mi)a aruncat $ăptămîni şi epaltonul mai rău!în cap8 7acă nu îmi ră$punde#i imediat, vă elimin pe to#i pe două 6tunci, oica 7an $)a ridicat tactico$ şi, foarte amuzat de întîmplarea acea$ta neprevăzută aproape că de)a&ia $e a&#inea $ă nu iz&ucnea$că)n r !s a ieşit, legănîndu)şi mîinile, în fa#a lui Cioc, şi i)a $pu$+ 7a#i)mi voie $ă vă pove$te$c cum a fo$t%%% Ce $ă)mi pove$teşti8 Ce, mie de poveşti îmi arde acum8 0u joc oină în linişte cu a 3=l)a reală, şi cînd $ă fluier un punct, mă treze$c că)mi pică din cer un palton în cap%%% Cum $e c.eamă a$ta, că eu nu ştiu ce calificativ $ă)i dau8 7acă)mi $ucea gîtul $au mă $ufoca8 n &îzîit impercepti&il, în$o#it de un $urî$ uşor, flutură pe &uzele lui oica, amenin#înd din clipă)n clipă $ă $e tran$forme într)un rî$ zgomoto$ şi de ne$tăpînit% 6tît i)a tre&uit lui Cioc% u putea $ă $ufere $ă te vadă zîm&ind $au rîzînd+ 7e ce zîm&eşti, fiin#a lui 7umnezeu8 u)n#eleg zîm&etul! 6m făcut eu vreun $pirit8 a într)o Cioc zîm&etul era admi$ numai cîndcăfăcea vreun $pirit, şi cum $e)ntîmpla o dată genera#ie şcolară%%% în$emna la oraellui n)aveai prilejul $ăa$ta zîm&eşti decît o dată în opt ani! )am zîm&it, don< profe$or%%% m)au mîncat &uzele şi m)am $cărpinat cu din#ii! 7a8 =a vezi $ă nu te mănînce o&rajii, şi $ă nu te $carpin eu cu palmele! 2ă vă $pun cum a fo$t%%% 0u mi)am făcut un palton nou, pe care azi l)am îm&răcat pentru prima dată%%% şi acum zece minute, cînd m)am uitat la el, l)am gă$it cu to#i na$turii tăia#i%%% 2au, mai &ine zi$, l)ai gă$it fără na$turi! îl corectă Cioc% /ot aia)i! 3or&a e că şi)au &ătut joc de paltonul meu, şi acu< n)am cu ce $ă mă înc.ei%%% 'i8 'i)atunci, înfuriat, l)am aruncat pe ferea$tră, fără $ă ştiu că dumneavoa$tră ave#i oră în curte% Bine, fiin#a lui 7umnezeu $e)nfurie Cioc că te)ai necăjit e foarte fire$c, dar de ce $ă arunci pe ferea$tră8 0 un ge$t pe care mintea mea refuză $ă)l priceapă! 7e cepaltonul l)ai aruncat pe ferea$tră8 Păi ce era $ă mai fac cu el, fără na$turi8! *i co$eai al#ii, fiin#ă! Bine, ştiu eu, dar în momentele acelea!%%% 7ar de ce $ă)l arunci pe ferea$tră8 ;m%%% .m! tuşi oica, dregîndu)şi gla$ul, dar ce era $ă mai fac cu el, v)am mai $pu$8 2ă)l mănînci, $ă)l calci în picioare, orice, dar nu $ă)l arunci pe ferea$tră! 'i, zicînd aşa, îi întin$e lui oica paltonul% 6ce$ta îl luă, de)a&ia a&#inîndu)$e $ă nu pufnea$că în rî$ în na$ul lui Cioc, şi)i $pu$e plin de fal$ă nevinovă#ie+
3ă mul#ume$c că mi l)a#i adu$!%%% 7ar Cioc, dacă termina$e cu oica, nu termina$e şi cu cla$a% 3oia $ă)l afle pe autorul ma$acrului $ăvîrşit a$upra na$turilor+ Cine e fiin#a lui 7umnezeu care a tăiat na$turii la paltonul colegului vo$tru8 2e ridică ;arr LBbel, cu o mutră de pocăit, care ar fi făcut milă şi celui mai neînduplecat om+ 0u, domnule profesor... Cum, tu eşti8 uuu prote$tă el voiam numai $ă vă $pun că eu, domnule profe$or, cred că au fo$t mai mul#i complici, pentru că era greu $ă)i taie şa$e na$turi atît de repede! 2tai jo$, fiin#ă! $e ră$ti Cioc la el% Cine i)a tăiat na$turii, vă mai între& pentru ultima oară8 0$te de pri$o$ $ă $pun că vinovatul nu $)a ridicat şi nici n)a fo$t trădat de cei care)l ştiau% oica în$uşi,în#ele$ dacă l)ar fi cuno$cut, nunimic l)ar fiîn$pu$, pentru că orice $e făcea în familie şi n)am niciodată, pentru lume, $ă)l lă$ăm pe răfuială vreun coleg, oricare ar fi fo$t acela, $ă cadă în g.earele răz&unătoare ale zeilor didactici% *ntre timp a $o$it şi profe$orul 6urel 7inu de (ranceză, care avea oră cu noi% Cioc i)a pove$tit şi lui pă#ania şi a răma$ ca anc.eta $ă fie făcută de Baro$anul, care urma $ă dea şi pedep$ele re$pective% a plecarea aca$ă, în$ă, după ultima oră, în care am avut şi noi Gimna$tica cu Cioc, cînd &ăie#ii $)au du$ la ve$tiar, ca $ă $e)m&race, şi)au gă$it to#i na$turii tăia#i la paltoane( 7e)a&ia atunci ne)am dat $eama de ce oica a făcut ge$tul foarte pu#in $portiv de a)şi aere voie pîn)afară, în timpul e4erci#iilor la paralele! *
Printre cei mai c.iulangii dintre colegii noştri din cla$a a 3=)a era 2imule$cu, un &ăiat $lă&u# şi &lond, care nucînd ştia ne ce e4aminau, motive $ă mai inventeze ca $ă fie a$cultat din &ancă! 7e o&icei, profe$orii, ne $coteau la catedră% 2imule$cu era pregătit rareori, şi cum avu$e$e prilejul $ă $e convingă că $uflatul e$te cu atît mai eficace cu cît e$te mai aproape de colegul &inevoitor, $e .otărî$e ca, măcar la cîteva materii, $ă facă în aşa fel ca $ă fie a$cultat numai din &ancă% 3ăzînd că)i merge &ine şi că fra#ii îi $uflau conştiincio$, $)a complăcut în $itua#ia creată, şi aproape două luni de zile a fo$t e4aminat la toate materiile din &ancă! Pentru acea$ta, în$ă, a avut a&$olută nevoie de &inevoitorul meu concur$% *ntr)o &ună diminea#ă, m)am trezit cu el că mă c.eamă deoparte şi)mi $pune pe un ton mai mult decît confiden#ial+ :ă Băjenărică, vreau $ă te rog ceva%%% fac cin$te! Bine, dom
u $e prinde, &ă, a$tea)$ mofturi! ite ce $ă faci%%% $ă lip$eşti vreo două zile- apoi anun#i că ai alunecat pe g.ea#ă şi că #i)ai fracturat $au că #i)ai lu4at piciorul pe care #i)l alegi tu, dreptul $au $tîngul% Pe urmă, pentru că $ă zicem, eşti &ăiat conştiincio$, vii la şcoală, dar ai grijă $ă vii cu piciorul &andajat $olid la genunc.i, aşa ca $ă nu)l po#i mişca, $ă pară anc.ilozat, că poate ui#i, te mişti în voie, şi te dai de gol% /e aşezi în &anca întîia, cu piciorul întin$, ştii, $co$ din &ancă- şi de cîte ori îl mişti, faci o grima$ă de durere%%% *n $patele tău o $ă $tea cî#iva care or $ă)#i $ufle, &ine)în#ele$ fiecare cu $pecialitatea lui! Cînd o fi $ă te)a$culte şi te)o c.ema la ta&lă, tu te propteşti în mîini, te faci că vrei $ă te ridici, î#i &ălă&ăneşti piciorul de colo)colo, $trîm&îndu)te%%% şi p)ormă, la$< pe noi, că om şti ce $ă vor&im pentru tine! Bravo, mă, $ă trăieşti! O idee deşteaptă! 6m ştiut eu de ce)am venit la tine, că tu%%% a$ă)te de &ăr&i, că eu nu mă)m&ăt cu apă rece%%% 6i $pu$ că faci cin$te, $ă)#i văd cuvîntul, şi după aia mai $tăm de vor&ă! (ac, mă, fac, odată ce)am $pu$! umai $ă reuşea$că şi $ă nu mă di&ăcea$că vreunul, că m)am nenorocit! 7acă m)a$cul#i pe mine şi faci întocmai cum #i)am $pu$ eu, nu te di&ăceşte nici Baro$anul! 7a< acu< .ai la &ufet, ca $ă ne mai in$pirăm! *
Ora de (ranceză cu 6urel 7inu, cel mai milo$ dintre to#i profe$orii% 6l nai&ii 2imule$cu a avut noroc $ă)nceapă $eria tocmai cu el% 2ă poftea$că domnii+ /e!ulescu *etre, / iescu 6a-sile, prea (eorg(e
şi
Simulescu Valeriu+
/rei dintre cei c.ema#i vin la catedră cu caietele în mînă şi $e aliniază, prefăcîndu) $e că)l aşteaptă pe al patrulea, ca $ă)nceapă e4aminarea% Profe$orul 7inu îşi ridică oc.ii $pre ei şi)ntrea&ă mirat+ Parcă am c.emat patru! 2imule$cu 3aleriu unde e8 6ici, 2imule$cu şi)a jucat rolul de invalid cu o deo$e&ită artă% 6 făcut lăuda&ile eforturi $ă $e ridice, ca apoi, e4tenuat, $ă)şi compună o privire de vi#el care merge la tăiere, fără în$ă $ă $pună ceva, întrucît acea$tă parte a în$cenării ne revenea nouă% 6 căzut şi şi)a lu4at piciorul, don< profe$or! u poate $ă $tea în picioare! *nduioşat la culme de $tarea nenorocită în care $e gă$ea mai ale$a după ce i)a văzut piciorul în#epenit, aruncat demon$trativ afară din2imule$cu, &ancă, profe$orul început $ă)l între&e, după vec.iul $ău o&icei+ /e doare8 Ce)ai făcut8 Cu ce medic te tratezi8 a ace$tea ră$pundeam mai mult noi decît 2imule$cu, care era prea o&o$it şi plicti$it de nenorocirea ce i $e)ntîmpla$e, ca $ă mai poată ră$punde cu $uficientă $eninătate la fire$cul interogatoriu ce i)l lua fiecare profe$or! Fămă$e$e $ta&ilit că)şi lu4a$e piciorul drept din genunc.i, că era $trîn$ &andajat, întrucît profe$orul)doctor .mza 0ianu .otărî$e că nu e$te ceva prea grav, dar că va tre&ui $ă $tea aşa cel pu#in o lună, adică pînă $e înc.eia $itua#ia pe trime$trul al doilea! /o#i profe$orii îl între&au pe 2imule$cu dacă e$te pregătit, fără $ă $e aştepte la un ră$pun$ afirmativ şi di$puşi $ă)l e4amineze cînd va voi el. 0rau în$ă cît $e poate de impre$iona#i cînd aflau că &ietul &ăiat, deşi &olnav, a pregătit totuşi lec#iile, şi)l a$cultau cu cea mai mare indulgen#ă% 6şa că, în $curtă vreme, colegul 2imule$cu 3aleriu îşi îndrepta$e notele aproape la toate2imule$cu materiile%nu :ai rămă$e$e =$toriară$pundea şi C.imia% în mod automat tot ce i $e $ufla, fără $ă mai învă#a nimicmai treacă ceva prin pri$ma judecă#ii lui% Pentru el, orice ră$pun$ venit din $pate era &un şi)i da drumul, ca $ă $cape mai repede% Toate mergeau $trună, numai că 2imule$cu îşi cam uita$e de o&liga#iunile lui cotidiene, în legătură cu &ufetul, şi fra#ii începu$eră $ă cam murmure, acuzîndu)l de in) gratitudine! 'i cum, în afară de a$ta, ni $e şi cam acri$e $ă)l tot vedem în &ancă, prefăcut, cu piciorul întin$, iar noi gata $ă)i $uflăm şi $ă)l $coatem din toate încurcăturile, ne)am .otărît $ă)l lă$ăm din &ra#e şi $ă i)o coacem- iar figura finală i)am făcut)o tot eu, &azîndu)mă pe faptul că 2imule$cu repeta ca un papagal tot ce auzea, fără $ă mai cugete dacă e &ine $au rău% 'i l)am făcut de &a$m! *i veni$e rîndul $ă)l a$culte la =$torie, tot din &ancă, &ineîn#ele$% *n $patele lui 2imule$cu, mă făcu$em mic şi nevăzut ca $ă)i pot $ufla cît mai &ine% Profesorul# Costin# fusese elevul lui Iorga. +ra un tînăr foarte cum$ecade, dar din nefericire prăpădit pe$telacî#iva ani din pricina $urmenajului% 7upă $)a primele între&ări care 2irnule$eu a ră$pun$ $trună, dirijat de mine, profe$orul i)a pu$ următoarea între&are+ Cine nu era creştin în vremea aceea8 >0e aflam !n +vul mediu. 'i cum 2imule$cu aştepta cu neră&dare ră$pun$ul din $pate, ce mi)a venit, nu ştiu, că i)am $uflat şuierător, a&ia $tăpînindu)mi un rînjet mefi$tofelic, la gîndul celor ce aveau $ă urmeze+ Papa nu era creştin! lasul lui 7imulescu s&a auit pi#igăiat şi cu o $iguran#ă de papagal+ Papa nu era creştin! Cum, domnule8 a între&at profe$orul $tupefiat, nevenindu)i $ă)şi creadă urec.ilor- la care 2imule$cu a repetat cu candoare, convin$ că nu fu$e$e auzit+ Papa! +i# bine# ce e cu Papa" %%%u era creştin! n .o.ot de rî$ a ră$unat în cla$ă, de $e cutremurau &ăncile% Cum, domnule 2imule$cu8 Cum po#i $ă de&itezi a$emenea inep#ii, cu atîta $enină naivitate8 Papa nu era creştin8!%%% *#i dai $eama ce)ai $pu$8 /ocmai Papa, capul creştinătă#ii apu$ene, domnule8 7ar oricît de indulgent aş fi, ră$pun$ul dumitale nu)l pot trece cu vederea% 'i unu e$te prea mult% 6ltă dată $ă judeci mai &ine, înainte de a ră$punde! Bafta lui 2imule$cu $)a oprit aci% 'i)a întor$ $pre mine o figură plouată şi plină de reproş+ iar eu i)am $pu$ printre din#i+ Băiatule, fă)te $ănăto$ urgent, că ne)am $ăturat de c.iulurile şi fi#ele tale, ca de mere acre! 6)n#ărcat &ălaia! 'i i)a prin$ &ine, că 2imule$cu, de frică $ă nu)i mai $uflăm cine ştie ce tră$năi, care
$ă)l facă de rî$ şi la alte materii, $)a apucat $ă citea$că şi $ă ră$pundă cum tre&uia, şi mai ale$ numai din capul lui% 'i)n cele din urmă a $co$)o &ine la capăt% *
Pe vremea noa$tră+ :uzica, 7e$enul, Caligrafia şi Gimna$tica erau $ocotite "de3terităi", iar acei care predau ace$te di$cipline de învă#ămînt purtau denumirea de "maeştri", nu de profe$ori, întrucît foarte mul#i dintre ei nu aveau la &ază liceul, ci numai gimnaziul şi o şcoală de $pecialitate% 6ntr&un timp# fusese numit subdirector la liceul no$tru un mae$tru de gimna$tică, foarte inimo$ şi &un go$podar, în$ă fără o prea mare cultură generală% 0l $e ocupa mai mult de admini$tra#ia liceului, de repara#ii, cură#enie etc, dar, cînd şi cînd, ca $ă)şi arate totuşi autoritatea era doar $u&director, nu8 mai intra şi prin cla$eOdată la anumite orefăcut de învă#ămînt% în$ă $)a de pomină cu ace$te mici şi nevinovate in$pec#ii p$eudo) didactice ale lui% A nimerit la clasa a %Il&a reală, tocmai la o teză de :atematici% 6 de$c.i$ uşa încet şi%%% deodată a încremenit, mu$tăcind uimit şi enervat% 2)a uitat $ever la profe$or, ace$ta $tătea pe catedră liniştit şi privea pe dea$upra &ăncilor% 6 mai privit încă o dată la elevii care, impertur&a&ili, îşi vedeau de lucrare înainte+ de$c.ideau nişte căr#i ce le aveau pe ma$ă, $e uitau în ele pe îndelete, apoi $criau în caietele de teză% 6$ta era prea mult! 2u&directorul nu $e mai putu a&#ine în fa#a ace$tei impa$i&ilită#i a profe$orului de :atematici, şi iz&ucni+ 7ar &ine, domnule 2toice$cu, $e poate una ca a$ta8! u vede#i că elevii copiază din căr#i în fa#a dumneavoa$tră8 Profe$orul $urî$e îngăduitor şi ră$pun$e amuzat+ 2!nt logaritmi# domnule subdirector( Bine, &ine, logaritmi, logaritmi, dar $ă)i înve#e pe dinafară! *
0ra o tradi#ie la liceul no$tru, şi pro&a&il şi la alte licee cu profe$ori cum$ecade, ca ultima oră de cur$, înainte de vacan#ă, şi prima oră de cur$, după vacan#a de iarnă şi de primăvară, $ă nu $e a$culte% 2u&iecte de conver$a#ie cu elevii $e gă$eau de$tule, c.iar în legătură cu materia de învă#ămînt, numai &unăvoin#ă $ă fi fo$t! 7intre to#i profe$orii, cel la care $e făcea $candal mai mare, cu tropăieli de picioare şi rî$ete intermina&ile, era 'arol 8ischer, de Germană, $la& profe$or, poate şi pentru că nu ştia prea &ine rom@neşte- iar elevii !l duceau cum voiau ei# mai ales c!nd era vorba de traducere.
Prima oră de Germană după vacan#a de iarnă% /o#i aşteptam $o$irea profe$orului cu multă voie &ună, pregăti#i de rî$ete şi gălăgie% C.iorul e$te mort de o&o$eală şi)i vine $)adoarmă de)a)npicioarele% 6 $o$it de la nişte rude din (ocşani c.iar în noaptea trecută şi nu mai poate de $omn% 2e .otărăşte $ă $e culce cu capul pe &ancă, pe undeva prin fund, deşi îi pare ne$pu$ de rău că nu va lua parte, aşa cum $)ar fi cuvenit, la rî$etele care $e ştia că vor veni% (i$c.er făcea $pirite $la&e, dar &ăie#ii, prefăcîndu)$e că le gu$tă şi $e amuză într) adevăr, rîdeau cu .o.ote, numai pentru plăcerea de a face gălăgie% 2e $upăra în$ă de$eori, mai ale$ cînd, venind în cla$ă, gă$ea vreun &ăiat afară din &ancă% *n a$emenea împrejurări, judecata era $curtă% (i$c.er, care ne fu$e$e da$căl de nem#eşte din cur$ul inferior, ştia că $întem clei<< la materia lui% ;a&ar n)aveam de gramatică- de voca&ular, nici pomeneală- ajun$e$em în cla$a a 3=)a, şi nu ştiam măcar $ă $criem cu litere gotice% (elul de predare al lui (i$c.er era $implu de tot+ $cotea la catedră pe vreunul care ştia nem#eşte din familie, $au care veni$e de la +/ang(elică, şi)l punea $ă traducă &ucata% oi $criam traducerea pe maculator şi tre&uia $ă $coatem cuvinte aca$ă% =eşeai la lec#ie cu caietul de cuvinte, pe care în$ă îl prezentai ca$torului, nu profe$orului, cum ar fi tre&uit% (i$c.er $e plicti$ea $ă te)a$culte cuvinte- acea$tă muncă didactică o îndeplinea şeful cla$ei% 7atorită ace$tui fapt, fiecare elev ştia &ine cam "I" de cuvinte nem#eşti, pe care le $cria pe)o foaie volantă, pu$ă în caiet% Cuvintele ştiute variau de la elev la elev% Bineîn#ele$ că rareori $e)ntîmpla ca vreunul dintre cuvintele înregi$trate pe foaia volantă $ă figureze şi în &ucata de lectură pe care urma $)o traduci! Ca $ă nu ne)ncurcăm la articole, conveni$erăm cu ce$torul- re$pectiv Ciurea) 2tăpînul, ca la "er" $ă #ină mîna pe caiet- la "ie", la falcă- iar la "as", la cap( 6jun$e$e într)un timp, &ietul Ciurea, $ă facă $curtă la mînă de atîta gimna$tică
dintre care, cele mai multe nu aveau nici o legătură cu te4tul pie$ei+ Profe$orul! >m!na pe caiet. a care $e auzea ră$pun$ul $igur, de elev care a învă#at la Germană toată ziua, nu $)a încurcat+ Der ehrer Leopardul( Der eopar 6murgul! >m!na ia falcă?% Die Dmmerun! /oaia( m!na la cap. Das Blatt 'i aşa mai departe, le lua de la început şi le repeta, pînă cînd (i$c.er, care nu $e gîndea niciodată la cuvintele pe care le)a$culta ce$torul, ci era mul#umit $)audă că elevul la)ntrebare# ră$punde 6junge! 2rauce, mă,spunea$ acuma, ce mai aştep#i8 7e &ine, de rău, traducerea mergea+ fie că o învă#ai de)aca$ă, ca un papagal, avînd de fapt o reprezentare grafică în a$ocia#ie cu te4tul german, fie că #i)o $uflau &ăie#ii, fie că o $criai în carte, printre rîndurile de tipar, cu un creion ;ardmut. nr% I, cu ciocul a$cu#it $u&#ire! Cînd gă$ea în$ă vreun &ăiat afară din &ancă $au îl $upăra vreunul în cur$ul lec#iei, $e)nfuria şi ne pedep$ea, a$cultîndu)ne declinări $au conjugări vot de &lam pe care şi)l da $ingur, pentru că el ştia că .a&ar n)avem de ace$te c.e$tiuni gramaticale% 7e fiecare dată între&a în mod invaria&il, automat, de parcă ar fi pu$ aceeaşi şi aceeaşi placă de patefon+ ' fălfăi.. . a germin a, a cuace %%% doi şi la revedere, mogarale( 7acă nu te)ntre&a ver&e, te punea $ă)i declini următoarele com&ina#ii de $u&$tantive cu pronume, articole şi adjective, ştiind dinainte că n)ai $ă ră$punzi+ $ălăria mea cea roşie... calul meu cel alb... fr atele meu cel mic şi, fără $ă doi, şi la re/edere, mogarule, la care, aştepte $ă de$c.izi gura măcar, continua+ ".ufEieers ehen, Herr ehrer"# iar el, ca $ă ne odată, Bog.ici Con$tantin i)a ră$pun$+ pedep$ea$că pe to#i, ne)a dat de$cri$ "4rl=ni!" de Goethe, cu litere gotice( Curios este faptul că, deşi to#i ştiam e4act ce ne dă $ă declinăm $au $ă conjugăm, atunci cînd vrea $ă ne încuie, nu învă#a nici unul, măcar de .az, $ă)i ră$pundă cum tre&uia pe nem#eşte a fîlf îi, a ! ermin a, a coace " etc. Pe cel prin$ afară din &ancă îl lua de urec.e, îl trăgea pînă la catedră, îl a$culta ver&e neregulate $au declinări, îi punea notă rea şi)l trimitea la loc! *n acea$tă primă oră de Germană, după vacan#a de iarnă, to#i erau convinşi că ne vom di$tra gra$ şi că vom rîde cu lacrimi la ora lui (i$c.er% C:iorul $)a aranjat în fund, ca $ă $e mai odi.nea$că de drumul greu, făcut iarna pe frig, şi, înainte de a)şi pune capul pe &ancă, i)a $pu$ lui &el ;arr+ Bă, ;arr, cînd o fi .aiul mai mare şi $)o rîde mai vîrto$, fă)mi şi mie cu cotul, ca $ă rîd şi eu! Bine, dom
nemaipomenit, pe care (i$c.er cît a&ia poate $ă)l $tăpînea$că% Ce, mogarule, ai înne&unit8! =a $ă pufteşti cu mine la Cancelarie, la $fîrşitul orei! Cum era fatal, toată întîmplarea a fo$t pove$tită Baro$anului, cu cererea categorică de a)l elimina pe C.iorul care, după diagno$ticul lui (i$c.er, dădea $emne de aliena#ie mintală! C.iorul, ştiind, ca dealtfel şi noi to#i, ce mină de aur e$te inima Baro$anului, i)a $pu$ adevărul% Baro$anul a în#ele$ şi a aranjat lucrurile în aşa fel ca toată lumea $ă fie mul#umită% *
2cena ce urmează $)a repetat de multe ori de)a lungul celor opt ani de liceu# cu variantele respective.
uita ziua noul$ă $u&director, ca$ierul de liceului, venitu în pot cla$ă cuîn$ă o li$ta în aceea mînă şiînacare început citea$că unîn$o#it întregdepomelnic elevi, a după oare a $trigat cu arogan#ă+ Cei citii $ă pără$ea$că cla$a imediat! 2înt elimina#i pînă vor aduce &anii de ta4ă! 'i)atunci au început $ă $e ridice+ unii, cu figurile radiind de &ucurie, că li $e oferă prilejul $ă "chiule ască oficial", cu a$entimentul direc#iunii- al#ii, alene, cu $ilă, vădit indi$puşi, fiind elevi $ilitori% Printre aceştia era şi Pîrvu 7umitru, &ăiat de tîmplar, fără dare de mînă, şi unul dintre cei mai &uni elevi din cla$ă% 2)a ridicat şi, fără $ă pără$ea$că &anca, a îndrăznit $ă $pună, cu gla$ul întretăiat+ 7omnule $u&director, vă rog, amîna#i)mă numai două zile%%% am de luat poimîine de la nişte medita#ii%%% şi%%% 2lă&eşte)mă cu a$tfel de milogeli! 0 păcat $ă pierd două zile de e4plica#ii, vă rog din suflet... a$ă măcar di$cu#iaînşia$tfel pleacă mîrîi $u&directorul fericit că poate $ă)şi arate autoritatea de imediat! împrejurări% 'i)atunci%%% a&ia atunci, to#i am fo$t mai aten#i la înfă#işarea lui Pîrvu 7umitru, pe care nu)l prea &ăgam în $eamă şi care n)avea numai grija învă#ăturii, ca noi, ci mai dădea şi medita#ii, ca $ă)şi poată între#ine fra#i mai mici% 6vea o .aină întoar$ă, roa$ă şi peticită la mîneci şi coate şi un pulover lucrat din rămăşi#e de lînă% 'i)a $trîn$ cu grijă căr#ile într)un g.iozdan de pînză gri, şi $)a îndreptat încet în$pre uşă, de unde $)a întor$ ca $ă ne $alute% Parcă acelaşi fluid electric a trecut prin inima şi creierul no$tru- to#i, dar to#i, fără nici o e4cep#ie, am fo$t în acelaşi gînd e4primat de Ciurea+ :ăi &ăie#i, şti#i ce m)am gîndit8%%% Ce părere ave#i8 .......................
Oraelimina#i a treia, cînd $u&directorul în in$pec#ie $ă vadă dacăşinu vreunul din cei $)a întor$ l)a gă$it trecu pe Pîrvu $tînd liniştit în &ancă citcumva ind. ;ei, dumneata, ăla cu milogeala, n)ai în#ele$ ce #i)am $pu$ eu acum două ore8 Ba da, domnule $u&director! 6tunci, de ce n)ai plecat8 6ci, Ciurea)2t@pînul, şeful cla$ei, interveni placid+ 7e ce $ă plece, dom
a ora de dirigen#ie ce)o aveam c.iar în acea zi, Baro$anul ne)a $pu$ vădit impre$ionat+ Bravo, &ăie#i, $ă şti#i că mi)a plăcut! =deea pe care a#i avut)o vă face cin$te% 7ar de unde a#i $trîn$ atî#ia &ani pentru ta4a lui Pîrvu8! Păi, domnule diriginte, $)a ridicat Ciurea, ne)am gîndit că n)o $ă fie prea mare lucru $ă renun#ăm şi noi pe ziua de a$tăzi la $andviciuri, la limonadă, la trigoane $au la cornuri%%% Pu#in regim nu ne $trică%%% Cînd şi)o termina facultatea şi)o înca$a prima leafă,
Pîrvu ne)a făgăduit $ă ne invite la o ma$ă la "Buturu!a" din Cişmigiu! Cla$a rî$e uşor, iar Baro$anul adăugă+ 6dmira&il!%%% umai că vă rog $ă nu uita#i atunci $ă mă invita#i şi pe mine!
CAPITOLUL %Il "CHIMISTUL" 6n clasa a %I&a# la C:imie# ne&a venit un profes or $uplinitor înalt şi $la&, nu numai ca fizic, dar şi ca pregătire ştiin#ifică% n om cu o figură plină de răutate şi cu un $uflet a$emănător% 2im#ea o deo$e&ită plăcere cînd putea $ă ne încondeieze, şi mai mul#i de jumătate
din cla$ă aveam rele la /iico&C:imice. 04plica pro$t,note nu $e pricepea $ă facă e4perien#e, ceea ce)i atrăgea nenumărate ironii din partea noa$tră şi aveam impre$ia că tot ce $pune învă#a$e ca un papagal, de) aca$ă% Cu toate că nu ne făcea lec#iile cum tre&uia şi că e4perien#ele îi reuşeau rareori, şi a$ta, după uriaşe eforturi, ne pretindea totuşi $ă)i ştim tot ce e în carte şi, ceea ce ne indigna şi ni $e părea $trigător la cer, ne cerea $ă)i de$criem toate e4perien#ele pe care el nici nu $e gîndi$e $ă ni le facă măcar! Bineîn#ele$ că în ace$te condi#ii $entimentul de căpetenie pe care)l aveam pentru ace$t om era, printre altele, o profundă antipatie% enorocul lui era că anul trecut îl avu$e$erăm profe$or la 8izico%'himice pe G.% icule$cu)Brăili#eanu, unul dintre cei mai &uni pedagogi în materie, de la orele căruia plecai cu lec#ia învă#ată% Cu cît dezgu$t şi di$pre# îl urmăream pe Plopeanu, gîndindu)ne la farmecul ştiin#ific al orelor lui Brăili#eanu! puteamcăface noi,multe &ie#i elevi8 aveamşili&ertatea a ne alege elevii7ar dince Haponia, atunci $)ar fi u $c.im&at educa#ia de noa$tră n)ar fida$călii, avut de ca $uferit, ci dimpotrivă! 6şa%%% a tre&uit $ă îng.i#im şi l)am $uportat pe Plopeanu un an, pentru că în anul următor a fugit de lăzărişti , cum $e zicea că fuge dracul de tămîie! 2itua#ia cla$ei noa$tre, şi pro&a&il şi a celorlalte cla$e unde Plopeanu preda vor&a vine (izico)C.imicele, $e prezenta gravă% Ciudat era faptul că mul#i dintre noi aveam note de trecere la toate materiile, &unicele c.iar, iar la (izico&C:imice eram că#ui! Cî#iva eram amenin#a#i c.iar cu repeten#ia, pentru că profe$orul avea inten#ia $ă ne dea media "rău," pe trime$trul al ===)lea, iar regulamentul şcolar prevedea că media "rău", indiferent la ce materie# pe trimestrul al III&lea# atr age după $ine repeten#ia% >*n acel an $e dădeau calificative, nu note%? 6tît =onaş :o$cu, cel mai &un coleg al meu din liceu, cît şi eu, eram într)o $itua#ie a$emănătoare+ insuficient pe !nt!iul# insuficient pe al doilea, şi vreo două trei notări cu "rău" pe al treilea( 6ce$te note proa$te $e datorau în &ună parte neştiin#ei noa$tre, în$ă duşmănia cea mare a profe$orului ne)o atră$e$eră şotiile nenumărate pe care i le făcu$erăm în decur$ de un an de zile, $pre marea $ati$fac#ie a cla$ei şi $pre uşurarea $ufletului nostru. 6., dar cu toate ace$tea, ce plin de amărăciune priveam işmigiul pe fere$trele la&oratorului, în ace$te zile de mai verde)auriu%%% şi cu cîtă duioşie mă autocompătimeam că nu voi avea fericirea $ă mă &ucur de odi.na unei vacan#e liniştite. Ca într)un jurnal cinematografic, începură $ă mi $e depene în mintea c.inuită de griji toate năzdrăvăniile fîcute 'himistului", cum îl porecli$erăm noi! 6proape că nu fu$e$e oră $ă nu facă cîte una &oacănă% Odată ne e4plica la (izică de$pre $nelul lui Gramm+ Ca $ă pricepe#i mai &ine înfă#işarea ace$tui inel, $pu$e el, lua#i dumneavoa$tră un covrig şi înfăşura#i)l cu $foară% 3e#i avea a$tfel imaginea%%% Ce doreşti, domnule Băjenuaru8 Fidica$em mîna+ m)am $culat foarte cuminte în picioare şi l)am între&at cu cea mai mare serioitate$
7omnule profe$or, vă rog, covrigul tre&uie $ă fie $implu $au cu $u$an8 O erup#ie de rî$ îi acoperi cuvintele pline de o&$erva#ii pe care mi le adre$ă, în afară de re$pectiva notare în condica cla$ei% Cu acel prile' m&a luat la oc:i. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
C.imi$tul căuta cu lumînarea ocazia $ă $cape de e4perien#e% 'i avea &ietul om dreptate, că nu)i reuşeau decît foarte rar%
2e ferea cînd punea cîte)o $u&$tan#ă în epru&etă, de parcă)i era frică $ă nu)i $arpă) n oc.i! Pe trime$trul =, făcu$e nu ştiu ce e4perien#e la +lectricitatea statică ) şi, ca de o&icei, nu)i reuşi$eră% Cum afară era umezeală şi &urni#ă, el, cu o mutră radioa$ă, ne dădu următoarele e4plicări $uplimentare+ 6#i văzut, domnilor, că am îndeplinit toate condi#iile nece$are pentru ca e4perien#a noa$tră $ă reuşea$că pe deplin% 7acă e4perien#a nu ne)a reuşit în$ă, e$te numai şi numai din pricina timpului urît de afară% 7umneavoa$tră şti#i, încercă el o captatio benevolentiae , că e4perien#ele de electricitate nu reuşe$c atunci cînd afară e umezeală%%% 6şa a du$)o ilu$trul da$căl cu e4perien#ele mai tot timpul- şi nu numai la electricitate, dar şi la magneti$m motiva că e umed afară, şi d)aia nu)i ie$e e4perien#a tre&uie! 6zi aşa,cum mîine aşa, &ăie#ii &ăga$eră de $eamă că profe$orul nu ştie $ă facă e4perien#e şi)neepu$era $ă)l cam ia pe$te picior- iar el prin$e$e un necaz înverşunat pe cî#iva dintre noi care nu)i dam pace niciodată% .................... ult s&a mai rî$ şi la e4perien#a cu electroscopul+ Pentru ca e4perien#a $ă fie con$iderată reuşită, tre&uia ca foi#ele de metal $ă devieze% 6 frecat el electro$copul, a făcut ce $)a priceput, dar zadarnic, foi#ele rămîneau la loc! 6tunci, &ăie#ii, a&ia a&#inîndu)$e de rî$, începură $ă $trige, prefăcîndu)$e $erioşi+ 2)au mişcat, dom
electro$copul! +++++++++++++++++++++
a una din lec#ii, tre&uia $ă ne facă o e4perien#ă foarte frumoa$ă şi intere$antă cu "butelia e eya("
*n la&orator era întuneric- $e tră$e$eră o&loanele, ca $ă $e poată vedea $cînteile electrice% /o#i elevii ne ridica$erăm în picioare şi ne #ineam de mîini+ prin noi tre&uia $ă treacă un curent electric% e lua$erăm de mîini, conform in$truc#iunilor primite de la profe$or, şi aşteptam $ă $e $tingă lumina, ca $ă rămînem în întuneric complet% Dar nici nu se stinsese bine becul# că, deodată, ca prin farmec, $e auzi un cor care l) ar fi pu$ pe gînduri pînă şi pe &ătrînul no$tru profe$or de muzică Moş ostescu-oana Batista! "ai să dăm m1nă cu m1nă. ei cu inima română"
7in păcate, corul n)a mai putut continua, pentru că profe$orul a aprin$ lumina şi, $candalizat la culme, a $trigat+ 6m $ă vă $cad nota la to#i cu două puncte şi am $ă vă elimin, din cinci în cinci, neruşina#ilor! 2ta#i linişti#i, că altfel renun# la e4perien#ă! 0 păcat $ă renun#ăm şi la a$ta, dom< profe$or! ripo$tai eu, ridicîndu)mă în picioare! :ai ale$ că e o vreme $plendidă%%% şi%%% =arăşi dumneata8 #ipă el% u)mi pot face e4perien#ele din cauza dumitale%%% 2tai jo$%%% $au ieşi afară!%%% Pentru că $înte#i necuviincioşi, citi#i e4perien#a din carte! ...................
C.iar dacă eram linişti#i şi)l lă$am $ă)şi predea lec#iile ne$upărat, că n)aveam nici noi c.ef întotdeauna de pozne, C.imi$tul no$tru făcea ce făcea şi gă$ea cîte un motiv &inecuvîntat ca $ă ne $pună+ ua#i mai departe cutare lec#ie, întrucît e4perien#a, n-a reuşit, nu reuşeşte sau nu poate să reuşească, din cutare cauză! Preparatele pentru e4perien#e i le pregătea la&orantul liceului, domnul 0duard 2lavcov$c.i, un $tudent eminent, care ne făcu$e întîmplător şi cîteva e4perien#e la unele lec#ii foarte frumoa$e, intere$ante, şi care reuşi$eră pe deplin% i $e părea tare ciudat şi ne uimi$e grozav faptul că domnul 0duard, care avea şter$ul rol de a pune la di$pozi#ia profe$orului aparatele şi $u&$tan#ele nece$are pentru (izico)C.imice, $e pricepe $ă e4ecute e4perien#ele eu atîta $ucce$, $pre deo$e&ire de profe$or, căruia îi reuşeau din an în paşti% 0ra un motiv în plu$ ca $ă n)avem nici o $timă pentru pregătirea lui ştiin#ifică şi ca
$ă)l luăm în rî$ de cîte ori ne dădea prile'ul. 'i ace$ta $e ivea de$eori, mai curînd c.iar decît aşteptam% ecazul cel mai mare i)l provocam profe$orului cînd, de cîte ori nu)i reuşea cîte o e4perien#ă şi $e $cuza, invocînd diferite motive, noi îi $puneam, rînjind &inevoitori+ 2ă)l c.emăm pe domnul +duard# don? profesor( 0l $e)nroşea şi ne)arunca nişte priviri a$a$ine, la care noi ră$pundeam cu $urî$uri angelice! .................
Gla$ul tăio$ al profe$orului mă trezi &ru$c din reveria în care căzu$em% *mi aminteam de alte lucruri petrecute tot în cla$ă, odinioară%%% 7e ce zîm&eşti, domnule, în timpul e4plica#iei mele8 mă între&ă C.imi$tul% Poftim la lec#ie! Bine, don< profe$or, zic eu, ie$, dar%%% m)a#i mai a$cultat şi lec#ia trecută, şi mi)a#i pu$ "rău". 7acă nu ieşi, î#i mai pun un "rău". 6tunci mă .otărîi $ă ie$% =a vor&eşte dumneata de$pre "sinteza acetilenei" 2inteza acetilenei8 7a, $inteza acetilenei! 0u luai creta de cap şi)ncepui $ă)i jupoi .îrtia, ca $ă)mi treacă timpul şi $ă)mi pot ră$coli amintirile în legătură cu c.imia organică şi mai ale$ cu &le$temata de "sinte#ă a acetilenei". *ncepui $ă tuşe$c, îmi îndreptai gulerul tunicii, de parcă n)aş fi fo$t la lec#ie, ci la fotograf, îmi privii numărul de ordine de pe mînecă, îi admirai al&a$trul frumo$ ca cerul $enin, îi citii cifrele încet%%% 1A%%% şi)n cele din urmă îmi aruncai oc.ii $pre :o$cu% 0l era de$perat% *mi $ufla, dar n)auzeam nimic% :ă cuprin$e o toropeală dulce, din care mă trezi din noudomnule, gla$ul tăio$ al C.imi$tului+ ;ai, odată! 'tii8 'tiu!%%% ;m! .m! 6vem, avem acetilena%%%! ;m! Car&on .idrogen J! C;J! Cum" 6$ta, vream $ă zic%%% )o ştiu p)a$ta, don< profe$or%%% da#i)mi altceva! Ce altceva# domnule# ce altceva" Dumneata n% ai idee de c.imie organică, şi)#i arde de zîm&it în &ancă! Poftim la loc! "Rău". *
0ram $igur şi eu, şi cla$a, că profe$orul $e .otărî$e $ă mă la$e corijent% 'i a$ta n)ar fi fo$t nimic, deşi m)ar fi mî.nit foarte mult, că nu mai rămă$e$em corijent niciodată pînă atunci+ dar, în urma notelor o&#inute de mine pe trime$trul al treilea, puteam $ă rămîn repetent c.iar, cu toate că aveam note &une la toate celelalte materii! 'i $la&ă $peran#ă de îndreptare cu atî#ia "rău" !n oral( O licărire mi)o mai da viitoarea teză! 7epalidă a$cultat, ca $ă)mi îndrept notele, nici prin cap nu)i trecea C.imi$tului! 7acă mă) ntre&a ceva şi)i ră$pundeam frumo$, nu)mi punea notă, dacă, în$@, nu ştiam, imediat îmi mai înmul#ea $eria cu un "rău"! Ce era de făcut8 *mi pieri$e gu$tul de şotii şi năzdrăvănii% :ai aveam două $ăptămîni pînă la $fîrşitul anului, şi repeten#ia îmi &ătea la uşa% :ă apucai $erio$ de carte şi)nvă#ai într)o zi şi o noapte ce nu)nvă#a$em în două luni de şcoală- acum ştiam c.imia organică la perfec#ie%%% afară de acizii%alcooli , pe care nu ştiu de ce nu)i învă#a$em% Cînd $)a dat teza la C.imie, vreo cî#iva am lip$it% 6$ta, în$ă, cu un $cop &ine determinat% ec#ia următoare ne)am prezentat la ora re$pectivă şi, cînd a venit profe$orul, i)am $pu$ cu $eninătate+ 7om
goale, a dictat fiecăruia cîte un $u&iect şi $)a aşezat în $patele no$tru, ca $ă $uprave) g.eze orice mişcare% 6şa%%% şi acum%%% $crie#i, vă rog, domnilor! Bietul =onaş :o$cu era di$perat, .a&ar n)avea de $u&iectul dat- iar mie, din toată C.imia, îmi căzu$eră "aci#ii-alcooli şi aminele"! 7e$pre amine ştiam, dar de$pre "acizii%alcooli"(, nimic( Ca $ă mai trag nădejde la teza făcută de colegi, nici gînd, aşa că mă .otărîi $ă $criu cum m)oi pricepe! 7e copiat, nici pomeneală nu era, pentru că profe$orul, ca $ă)mi dovedea$că $impatia de care mă &ucur în oc.ii lui, $e aşeza$e drept în $patele meu! 7eşi $u&iectul dat începea cu acizii%alcooli, eu începui teza cu aminele% )aveam cine ştie ce de $cri$, aşa că terminai repede%%% /re&uia $ă trec acum la acizii%alcooli, dar ce $ă $criu, cînd .a&ar n)aveam! 6tunci mă gîndii $ă fac p)ăla care n)a în#ele$ $u&iectul acizii%alcooli, tratai alcoolii, pe care)i ştiam la perfec#ie% Cu cinci minute înainte de a $una, terminai teza $ati$făcut >era o teză &ună, ce e drept? la gîndul că, dacă n)o o&$erva că am $c.im&at $u&iectul, îl fac praf! 7ar, cînd a $unat clopo#elul de ieşire, cu &ietul :o$cu $)a întîmplat ceva cu totul neprevăzut! :o$cu tot mai nădăjduia în teza făcută de colegi şi credea că)i va $o$i ca un colac de $alvare în ultima clipă! De sosit un colac tot i&a sosit# dar acesta a fost# din nefericire# peste pupă#ă! Cum nu putea $ă copieze şi cum nici $u&iectul nu)l ştia, :o$cu ce $)a gîndit+ :ă, nu face $ă mă vadă C.imi$tul că nu $criu nimic% =a $ă $criu eu, acolo, ceva ce mi)o tră$ni prin minte, ca $ă creadă că ştiu $u&iectul%%% şi pînă la $fîrşit nu mă la$ă ei, fra#ii, pe mine! A scris oscu de zor toată ora% 2e mai oprea din cînd în cînd, îşi ducea mîna la frunte a gîndire, iarăşi $cria- =arăşi mai $ta în contempla#ie! Profe$orul, văzîndu)l atît de activ, într)un timp, înciudat parcă de faptul că $crie atît de neo&o$it+ .. domnule oscu# merge# merge" l)a 0i%între&at a perfec#ie, don< profe$or! i)a ră$pun$ :o$cu, zîm&ind $igur de $ucce$ul pe care)l va o&#ine! 7ar $fîrşitul orei a $o$it, fără ca odată cu el $ă)i $o$ea$că lui :o$cu şi mult aşteptata teză fa&ricată de colegi! oscu se opri$e din $cri$% 3ăzînd că profe$orul începe $ă $trîngă tezele, $e apucă $ă $crie din nou, iar cînd ace$ta ajun$e la el, îi $pu$e+ n moment, vă rog, $ă înc.ei! C.imi$tul îl lă$ă, şi trecu la altul% 6poi veni din nou la :o$cu% 7e data a$ta, :o$cu, care nu voia cu nici un c.ip $ă)i dea teza, şi ştia el, $ăracul, de ce, îi $pu$e mai rugător ca niciodată+ Punctua#ia, vă rog! Ce punctua#ie8! făcu mirat C.imi$tul% a teză%%% $ă corectez punctua#ia! a$ă, dom
0ine"...F şi aşa mai departe! 7ar &ine, domnule :o$cu, confuni 'himia cu 1eli!ia, domnule# pentru Dumneeu"(
:o$cu, văzînd că partida e pierdută, $e ridică demn în picioare şi $pu$e ră$picat+ u, don< profe$or, dar%%% $ă vede#i%%% şti#i%%% eu+++ 2ă vede#i%%% 7a, da< $ă vedem şi ce părere vor avea ceilal#i d omni profesori despre tea asta( 0u cred, $pu$e :o$cu netul&urat şi pe acelaşi ton cu profe$orul, că vor avea o părere cît $e poate de ortodo4ă! a care cla$a iz&ucni într)un rî$ şi mai zgomoto$ ca cel de pîn)atunci, iar profe$orul, ca $ă nu ne dea prilej de $candal, ieşi repede% *
ec#ia următoare ne adu$e tezele% :o$cu, care era nepotul lui Bar&ă, a $căpat cu o $ăpuneală zdravănă şi cu in$ în teză, pe drept, pentru că nu $cri$e$e nimic de$pre $u&iectul dat, decît titlul% Iar pe tea mea erau scrise următoarele+ 'cesta a fost subiectul dat , sau "'ci#ii-alcooli": Rău! 'i toată teza era tăiată, cu creion al&a$tru% ....................
Că tre&uia $ă rămîn corijent era acum floare la urec.e- mă îngrozea, în$ă, repeten#ia! 0ecaul meu era şi mai mare că la to#i profe$orii aveam numai mediile "foarte bine" şi "bine"+ Un singur )suficient" la atină- şi $ă rămîn din pricina C.imiei8! Profe$orul mă ocolea acum şi nu mai voia $ă m)a$culte nici în ruptul capului, iar eu ştiam toată materia cum nu $e putea mai &ine, în întregime%%% u e4i$ta formulă pe care $a n)o ştiu, nu e4i$ta e4perien#ă pe care $ă n)o cuno$c! Ba, am mîndria $ă $pun căde vreo trei $eri la rînd am fost meditat la C.imie de către un profe$or univer$itar%%% c.iar C.imie organică% Unc:iu&meu# Dan Rădulescu, profe$or de C.imie la niver$itatea din Cluj, veni$e la Bucureşti pentru vreo $ăptămînă şi tră$e$e la noi% 0u, ştiind că e$te cuno$cut de to#i profe$orii de C.imie şi că cei mai mul#i dintre ei i)au fo$t elevi, l)am între&at$ nc.iule, nu cumva îl cunoşti dumneata pe Plopeanu, unul aşa, şi aşa, $ă vor&eşti cu el%%% că vrea $ă mă la$e! :ă, mocofane, îmi ră$pun$e el nazal, cum vor&ea, de cuno$cut, îl cuno$c, dar cum o $ă vor&e$c eu cu el pentru tine8 2ă)l rog pentru nepotu)meu, ai8 u prea merge, tu ce crezi8 7e ce n)ai învă#at8 7acă e greu! Greu8%%% Grea C.imia8! (ugi, mă, că eşti carag.io$! 0 cea mai uşoară şi cea mai frumoa$ă ştiin#ă! =a dă cartea încoa
a ora $uplimentară pentru îndreptarea notelor, C.imi$tul a intrat în cla$ă tăcut şi cu zîm&et ironic în col#ul gurii, zîm&et care nu l)a pără$it o clipă, tot timpul cît a durat ora $uplimentară% 6 început $ă e4amineze şi, de la prima $erie, am răma$ tră$ni#i de &unăvoin#a pe care ne)o arăta tuturor, fără deo$e&ire% *ntre&a uşor, c.e$tiuni elementare- iar dacă, întîmplător, te încurcai, te)ajuta, ceea, ce el nu făcu$e niciodată% 2e vedea &ine că are de gînd $ă ne dea drumul% *n cla$a înfiorată de o fericită emo#ie pluteau şoapte de adîncă şi ju$tificată nedumerire de la o &ancă la alta+ Ce e, mă, cu el, de $)a făcut aşa de cum$ecade8 u e d)a &ună! 2ă şti#i că a intrat în anul mor#ii! Pe :o$cu şi pe mine ne)a a$cultat ceva mai mult şi mai greu decît pe ceilal#i, a in$i$tat a$upra unor formule, ne)a cerut $ă de$compunem în valen#e, şi)n $fîrşit ne)a $pu$+ 0$te adevărat%%% şti#i toată materia anului%%% amîndoi ave#i media generală%%%
"suficient"
3ă mul#umim, don< profe$or! 3ă rog $tăruitor, în$ă, pără$i#i $ala imediat! u de alta, rînji el, dar acum şti#i atît de &ine, încît $)ar putea $ă fi#i i$piti#i $ă $ufla#i colegilor de la ta&lă! Cînd am ieşit pe $ală, :o$cu m)a tra$ de mînecă şi mi)a $pu$ confiden#ial+ 0, cum î#i e4plici tu tran$formarea $u&ită a $impaticului no$tru c.imi$t8 :ă, $ă)#i $pun drept, nici eu nu ştiu ce $ă cred! 2ă)#i $pun eu atunci+ $)a du$ maică)mea, care)i şi ea profe$oară, la Bar&ă, şi l)a încondeiat cla$a una, l)a făcut de două parale+ că nu ştie $ă e4plice, că nu ne face e4perien#e, dar ne pretinde% 0i, i)a mai $pu$ că toată cla$a $e gă$eşte într)o $itua#ie critică din cauza a$ta% Cînd a auzit Bar&ă cum $tau lucrurile $)a făcut foc%%% şi rezultatul ace$tei întrevederi%%% diplomatice%%% ai avut $ati$fac#ia deo$e&ită de a)l vedea azi! 6şa $tau lucrurile, &ăiatule, şi pentru că am terminat şi cu a 3=)a, $ă)ide tragem o raită Cişmigiu şi $ă ne răcorim la "Buturugă" cu cîte)un lapte.ai &ătut la g.ea#ă, căprin prea $) au făcut multe arderi c.imice în mine, ca $ă mă e4prim ca la carte"+
CAPITOLUL %III HIP, HIP, URRAAA! 0u cunosc aşezarea tuturor liceelor din, #ara noa$tră, dar nu cred $ă e4i$te vreunul mai pitore$c şi mai fermecător încadrat ca liceul )a#ăr, care e$te înconjurat din trei păr#i de Cişmigiu, grădină cu reputa#ia de a fi cea mai frumoa$ă şi cu cele mai variate $pecii &otanice din 0uropa% Cînd primăvara $e .otărăşte $ă)şi facă popa$ul în Bucureşti, $e opreşte în prima zi în grădina işmigiu.
3e$titorii şi i)ace trimi$ cu cîteva zile şi înainte%%% Pajiştile înverzite $înt $măl#ate cu violete şi g.iocei, zîm&e$c şăgalnic parcă fac cu oc.iul trecătorilor maturi $au copii, care de)a&ia $e)a&#in $ă nu)i culeagă% 'i dacă a$tăzi ai trecut pe aleile di$crete ale Cişmigiului, privind la &o&ocii de pe crengi, pe$te noapte Primăvara înfăptuieşte minunea+ în zori, la fiecare pa$, te întîmpină mire$e de &a$m, încremenite de un vrăjitor poznaş &uc.ete uriaşe de zăpadă proa$pătă î#i dăruie$c mire$me $uave şi de un farmec înfiorător de dulce% Dar !n fiecare anotimp, grădina Cişmigiu e$te ră$fă#ată de $umedenie de flori, unele nă$cute de pămîntul roditor al #ării noastre# iar altele aduse de la mari depărtări şi aclimatiate aci. 0umele lor atît de fragede şi pitoreşti, #îşnite din $eva plaiurilor rom@neşti, le $tatorniceşte pentru vecie pe covo)rul nomenclaturii .orticole: tufănele, br1nduşe,
crăie,dali i, pansele, mi3andre, cimbnrişor, dediei, părălue, st1n&enei, romanite, ciuboica cucului, lăcrămioa re, bu&ori, albăstrel e, rurneneală altele, pe care numai văzîndu)le î#i aminteşti de ele%
şi cîte
Printre ace$tea, î#i atrag aten#ia &o&ocii mîndri $au florile învolte ale trandafirilor de toate $oiurile şi culorile, $au te opre$c din cale &uc.etele măre#e de liliac al& $au mov, cu florile $imple $au &ogat &ătute! Bo$c.etele gingaşe, ce parcă a$cund taine de nedezlegat, îşi înal#ă trufaşe crengile, împletindu)le în &aldac.ine, pe $u& care treci înfiorat de plăcută şi neo&işnuită emo#ie, de parcă ai trece pe tărîmul poveştilor din O mie şi una de nopi"! acul al&a$tru)verzui oglindeşte $iluetele plopilor înal#i, ale $tejarilor, ar#arilor, &razilor şi molizilor, ienuperilor, ca$tanilor, ulmilor şi platanilor uriaşi ce)l $trăjuie$c de pe maluri, întocmai unor $entinele înfipte în p@mînt pentru veşnicie% 6pa lui tremură)n unde la trecerea &ărcilor pe $u& g.irlandele &ătrînelor $ălcii plîngătoare, zîm&e$c înduioşate parcă la şoaptele de drago$te, întotdeauna aceleaşi, ale vî$la$ilor trecători! (ără îndoială că farmecul impo$i&il de de$cri$ în întregime al Cişmîgiului a e4ercitat o deo$e&ită înrîurire a$upra atîtor zeci de genera#ii ce $)au perindat la liceul azăr şi a contri&uit într)o foarte mare mă$ură la dezvoltarea anumitor în$uşiri de ordin mai mult $au mai pu#in didactic% :arele privilegiu de a fi adăpo$tit la marginea unei grădini pu&lice, şi mai ale$ de a avea o intrare prin acea$tă grădină, nu)i e$te .ărăzit nici unui alt liceu din Bucureşti%%% 0$te o plăcere, pe care şi)ar dori)o to#i elevii, $ă treci diminea#a, mai ale$ primăvara şi toamna, pe aleile înflorite ca prin farmec, pe$te noapte, cu alte flori în fiecare zi, $au cu frunze pale, de nuan#e variate la infinit, frune din &a$mele cu păduri de aramă, de argint şi de aur% =ntri în cla$ă cu pieptul $ăgetat de &ucurie, dar şi $tră&ătut de o ju$tificată mî.nire că nu te po#i &ucura din plin de frumu$e#ile dăruite ace$tui pămînt din &elşug şi aruncate cu nemiluita în Cişmigiu! At!ta nostalgie potopea sufletele &ie#ilor lăzărişti, încît foarte pu#ini rezi$tau i$pitei de
a rămîne timp de patru ore înc.eiate între pere#ii cla$ei şi, din cînd în cînd, evadau în #inutul învecinat, unde crengile îşi plecau frun#ile împodo&ite de flori şi îi primeau ca pe nişte (e#i)(rumoşi autentici, cu $ute de mire$me şi zîm&ete+ roşii ca focul drago$tei ce a&ia le mijea în $uflete- al&a$tre ca $eninul cerului şi culoarea liceului no$tru- gal&ene ca aurul şi violete ca amurgurile tîrzii de toamnă! Băie#ii $tăteau ca pe g.impi şi, cînd nu îndrăzneau $ă dea piept cu inamicii didactici din diferite motive+ $au că nu ştiau lec#ia, $au că aveau vreo teză $erioa$ă pentru a cărei înfăptuire ulterioară era nevoie de o deo$e&ită $trategie şi te.nică, trăgeau la fit în Cişmigiu! Greu $ă înfrîngi mirajul ace$tei grădini, care)#i oferea nu numai cel mai minunat refugiu vi$at de un şcolar, dar şi po$i&ilită#i de a)#i petrece timpul uşor, plăcut şi mai ale$ $portiv! u cred $ă greşe$c afirmînd că dintre to#i liceenii Capitalei, de pe timpuri, cei mai &uni2punînd &arcagiiaşa, eraunu lăzăriştii% în#eleg $ă le aduc nici o laudă, pentru că acea$tă calitate a lor $)a dezvoltat normal, prin natura împrejurărilor+ era fire$c ca mai to#i $ă canoteze- în orele de "l(Fcole buissoni rre" e$te mai plăcut $ă te plim&i cu &arca, pe lac, decît $ă $tai pe o &ancă în inactivitate% Po#i $ă tăifă$uieşti la fel de &ine şi pe apă ca şi pe u$cat, dacă ai c.ef! 'i cum &ăie#ii, $ărmanii de ei, aveau foarte de$ prilej de antrenament la canota<, ajun$e$eră &arcagii, nu glumă! 7ar antrenamente $erioa$e făceau &ăie#ii noştri la toate $porturile+ la oină, cu Cioc, şi $inguri, dar a&$olut $inguri% numai şi numai din drago$te pentru $port la+ fotbal, ru!bi# volei, hochei pe g.ea#ă etc% u erau $upraveg.ea#i de nimeni, nu aveau nici măcar un antrenor, dar lucrau cu multă rîvnă, pentru că îi $timula o ju$tificată am&i#ie+ toate cupele interşcolare $ă fie ale azărului% Bar&ă $e complăcea în po$tura de proteguitor al $porturilor, şi)n $curtă vreme liceul începu $ă geamă de $portivi+ elevi de pe la toate liceele din Bucureşti, şi)nîi $pecial de la Sfîntul Sava, ştiindu)$e &uni $portivi, veneau cu duiumul la azăr, căruia mer$e$e faima că e$te mai indulgent cu cei care nu $înt elevi e4traordinari, dar pot contri&ui la cucerirea unei cupe. 6şa $)a făcut că prin 1MJ, în $pecial în cla$a a 3===)a modernă, aveam elevi care jucau fot&al $au rug&i în ec.ipe ca+ "Venus", "Cnirea%2ricolor ", "2elefon%'lub", "9lympia%'lub" cei mai mul#i dintre ei, deşi foarte tineri, fiind interna#ionali de c!teva ori.
0ra prin mai şi)ncepu$eră meciurile interşcolare% 7e cum înflori$e primăvara, &ăie#ii începu$eră antrenamentul $u& conducerea lui (iă Drăg(icescu, dintr)a 3===)a modernă de la "'lubul Venus"+ Pînă acum, azărul &ătu$e la fot&al toate ec.ipele celelalte, şi a$tăzi, după)amiază, la I, avea meci cu 4van!helica, la 7ederaie unde se 'ucau toate meciurile pe atunci. ea G.i#ă, cum îi $puneam noi, că era cu vreo doi)trei ani mai mare, de$făşura "o acti/itate febrilă" şi era atent $ă nu $e întîmple nimic care ar putea aduce vreun pre'udiciu 'ocului.
a meci, &ineîn#ele$ că nu luau parte numai jucătorii, ci toată galeria de $candalagii, care aveau rolul &ine determinat de a intimida 4van!helica+ 'i dacă G.i#ă era căpitanul ec.ipei de fot&al, eu eram căpitanul galeriei, care urma $ă contri&uie şi de a$tă dată la $ucce$ul azărului% :eciul era deo$e&it de important, pentru că rămă$e$erîm în finală cu 4van!helica şi lupta nu era prea uşoară- şi printre cei de la +/ang(elică erau cî#iva interna#ionali, care 'ucau la "9lympia%'lub", +c:ipa 4van!helicei era compu$ă mai mult din nem#i, iar noi ne făcu$erăm
$ocoteala că, în afară de jocul măe$trit al &ăie#ilor noştri, tre&uia $ă conteze foarte mult şi !aleria"+ a meci avea $ă vină tot azărul, $portiv $au nu, afară de Cioc, care nu admitea alt $port decît oina, $ingurul punct a$upra căruia nu $e în#elegea cu Bar&ă, prilej de calam&ururi şi glume nevinovate pentru noi, care ne $puneam că, în definitiv, barba e mai mare decît ciocul- prin urmare ea dictează%%% şi din &ar&ă po#i face oricînd cioc, dar din cioc, niciodată &ar&ă%%% decît dacă aştep#i $î)#i crea$că! *n diminea#a zilei în care avea $ă fie meciul, G.i#ă 7răg.ice$cu, care juca înaintaş, ne)a c.emat pe to#i+ (ra#ilor, cred că nu mai e$te nevoie $ă vă $pun că un rol foarte important în cîştigarea unui meci, indiferent de ce e, îl joacă galeria%%% 0c.ipa, dom
%$ Bine, nea G.i#ă! 6şa că la prînz, nimeni nu $e mai duce la ma$ă aca$ă- toată lumea mănîncă după meci% 2)a în#ele$8 Ce mai"( 'i vede#i, în recrea#ie $ta#i în &ănci, $ă nu vă c.eltui#i toată energia aiurea- ca $ă fi#i în formă la meci% 7acă)l cîştigăm şi pe ă$ta, şi luăm cupa, Bar&ă e al no$tru! Hucătorii erau numai arc to#i, unul şi unul, aleşi pe $prînceană! G.i#ă adu$e$e maieurile, de un al&a$tru de$c.i$, cu guler şi mînecu#e al&e, de #i) era mai mare dragul $ă priveşti la ele% * eciul(
6i noştri, în maiourizvîrle al&a$tre, evang.eliştii, maiouri gal&ene% norocul pe care G.i#ă 7răg.ice$cu un &an în $u$, ca laînrişcă, $ă .otăra$că parte a terenului urmează $ă joace )a#ărul prima repriză% Hocul a început% G.i#ă e numai oc.i şi picior%%% 0vang.eliştii joacă &ine, ce)i drept, nu degea&a au răma$ ei în finală, dar lăzăriştii parcă $înt mai tari! ;m, .m, adver$arii noştri au început $ă facă incorectitudini, pe care ar&itrul le trece cu vederea! G.i#ă e nemul#umit şi)i $pune ceva ar&itrului, care nu)i acordă nici o aten#ie% O nouă greşeală, care iarăşi nu e fluierată! G.i#ă îşi muşcă &uzele%%% 6tunci, deodată iz&ucneşte galeria )a#ărului în $trigăte de piei)roşii şi $e aude un zgomot infernal, care întrece orice imagina#ie+ $înt cutiile noa$tre de con$erve cu pietre în ele%%% 6r&itrul fluieră, dă averti$ment evang.eliştilor, şi jocul continuă! ;ai, azar 6i noştri $e)nfier&întă%%% 2înt pe terenul adver$arilor%%% 2e joacă $trîn$, aproape d e poarta acestora... ingea e la Traian Parasc:ivescu# is )itră , din pricina $taturii lui mici%%% n evang.eli$t $e repede% itră îl duce, trage%%% şi%%%
ol( Bravo, itră, .alal $ă)#i fie! nul la zero, pentru )a#ăr! ;ai, )a#ăr! 0vang.eliştii îşi fac de cap, numai incorectitudini! 6r&itrul, care $e vede că #ine cu ei, $e preface că nu le o&$ervă% G.i#ă nu ştiu ce)i $trigă, ar&itrul fluieră prelung, opreşte jocul şi)l dă pe G.i#ă afară de pe teren% G.i#ă vine lîngă noi, ca $implu $pectator% Hocul continuă agitat% 7e ce te)a dat afară, nea G.i#ă8 (iindcă n)am avut de lucru şi i)am trîntit una, $ă mă #ină minte! 'i)acum8! Păi, nu)mi mai dă voie $ă joc% 'i ce ne facem noi8 ştiu /oată a răma$ la /ănă$ică! Păi, 7e%%%, ce eu8 nai&a #i)a nădejdea venit8 )a#i văzut, &ă, că #inea cu ăia8 Ce, mult era $ă mai îng.it8 ea G.i#ă, a$cultă)mă pe mine, roagă)te de el $ă te ierte, că fără tine pierdem meciul şi ne gă$im &eleaua cu Bar&ă! )o $ă vrea! /u încearcă şi)om vedea noi! Arbitrul tocmai trecea pe lîngă noi cu fluierul în gură% 7on< ar&itru, zice G.i#ă, îmi cer $cuze, vă rog, da#i)mi voie $ă reiau jocul! u $e poate! 6ltă dată $ă fii cuviincio$%%% u admit recalcitran#ă pe teren! n fluier $curt! rlete de &ucurie la evang.elişti+ "!ol, s&a egalat()... "Cnu la unu"+ Poftim! G.i#ă $pumegă de mînie% 7acă ne iau meciul evang.eliştii, mă fac de rî$, şi numai eu $înt de vină, că nu mi)am #inut gura%%%! Ce mă fac cu Bar&ă8 Fepriza întîia $)a terminat% G.i#ă $e duce în pauză la ar&itru şi)l roagă din nou $ă)i dea voie $ă joace măcar în repriza a doua% 6r&itrul nici nu vrea $)audă% G.i#ă îşi frînge mîinile, tur&ează de necaz şi nu ştie ce atitudine $ă ia% 6tunci, cu o îndrăzneală de care m)am mirat şi eu, intervenii în fruntea a vreo zece volintiri, printre care+ 7inule$cu 2telian, Condură#eanu 3a$ile şi ;inna Con$tantin, cei mai puternici din cla$ă% 7omnu< ar&itru, îi $pun eu a&ia înă&uşindu)mi furia, vă rugăm şi noi $ă)i da#i voie lui 7răg.ice$cu $ă joace%%% (ără el, )a#ărul pierde meciul cu $iguran#ă, şi dumnea) voa$tră nu şti#i ce con$ecin#e deza$truoa$e vom avea de $uportat din partea domnului director =one$cu%%% 3ă rugăm, e în joc $itua#ia noa$tră şcolară% 7e ce a fo$t necuviincio$ pe teren8 *n timpul meciului $e joacă, nu $e parlamentează% 3ă rog $ă mă lă$a#i în pace! 6m $ă fac cum am $ă cred eu de cuviin#ă%
6m plecat, lă$îndu)l numai pe G.i#ă acolo, $ă)i mai dea şi el cu gura% e gîndeam că $)ar putea ca ar&itrul $ă nu $e $imtă la largul lui $ă)i dea voie $ă joace lui G.i#ă imediat după interven#ia noa$tră% /re&uia $ă)i lă$ăm timp pentru mofturile şi ezitările de rigoare în a$tfel de împrejurări- c.e$tie de a&ilitate diplomatică! 7ar iată că in) terven#ia noa$tră a prin$ &ine% *n repriza a doua, G.i#ă a apărut pe teren în fruntea ec.ipei lăzări$te, care radia de mul#umire şi încredere% 7e a$tă dată, G.i#ă $)a întrecut pe $ine în$uşi%%% 2ingur &ăgat două "!oluri"# /ănă$ică, unul%%% şi, în urletele noa$tre da iz&îndă, meciul $)a terminat cu N1 pentru )a#ăr, pentru că 4van!helica, intimidată, n)a mai &ăgat nici un gol% 7in zeci de piepturi a iz&ucnit $trigătul de triumf+ Pentru 0c.ipa liceului )a#ăr8 :ip# :ip# ura# urraa# urraaa( Prin anii 1MI, 1MN, 1M5 şi 1MJ, )a#ărul a luat cupele interşcolare la toate au pecăatunci$ fotbal# volei etc# $porturile practic Bar&ăce era$etare încîntat liceul de $u& rugbi# conducerea lui de#inea toate cupele la $port% Ba, odată, la o $er&are de $fîrşit de an, cînd a vor&it de$pre $ucce$ele $portive ale liceului şi a prezentat pu&licului cupele o&#inute, printre altele a $pu$+ 2înt fericit că liceul Gheor!he azar s&a clasat !n fruntea tuturor liceelor din Bucureşti şi regret că printre concur$urile interşcolare nu e$te prevăzut şi canota
Cişmigiul a fo$t teatrul multor întîmplări ve$ele% cu &ăie#i de)ai noştri, 'i, de multe ori, pentru pe la Alăzărişti diminea#a, pe lac nu erau decît &ărci care, c.ipurile, întîrzîa$eră la oră şi, cum nu în#elegeau $ă)l $upere pe profe$orul re$pectiv, tul&urîndu)i lec#ia, preferau $ă aştepte ora următoare de de cur$, în Cişmigiu, Barcagiii erau din diferite cla$e şi de diferite vîr$te% /o#i erau de o de$ăvîrşită colegialitate şi acea$ta făcea tăria noa$tră, tărie care nu $)a dezmin#it niciodată, &a, dimpotrivă, $)a afirmat cu atît mai puternic, cu cît au fost mai grele $itua#iile prin care am trecut% C!nd se&nt!lneau pe lac lăzăriştii din cla$e diferite, erau adevărate întreceri de canota'.
7acă, în$ă, vreun elev de la alt liceu avea nefericita in$pira#ie de a $e aventura pe lac, $e dădeau c.iar $erioa$e lupte navale% *i gă$eam intrusului pricină din te miri ce% Lin minte că odată ne)am întîlnit pe lac cu doi dovlecari, adică doi elevi de la liceul Mihai Viteazul+ Ce caută, mă, ăştia în împără#ia noa$tră8 Ce caută vor gă$i! ro$ti =onaş :o$cu $enten#io$ şi $e pregăti $ă)i înfrunte+ =a a$culta#i, măi dovlecarilor, voi nu şti#i că pe lacul ă$ta cre$c nuferi, nu dovleci8 Ce&i cu voi pe&aci"
7a< ce, mă, e lacul vo$tru8 6l no$tru $au nu, voi ră$punde#i la ce vă între& eu ( 6cum, n)ave#i oră, ce căuta#i cu &arca)n Cişmigiu, că vă ia mama dracului8! 7a< voi ce căuta#i8 oi avem oră li&eră şi $întem la noi aca$ă- da< voi n)ave#i nici un ro$t aici şi vă rog $)o şterge#i cît mai repede! (rumo$ vă $tă $ă c.iuli#i, mă, amărî#ilor8 6m $ă vă iau numărul şi $ă vă reclam lui Balaurul 2alaurul era Ion 9oman# directorul de la Mihai Viteazul+
=ete, mă, ce deştep#i! 3oi $ă ne reclama#i lu< Balauru, că am c.iulit8! 7a< voi ce cu$ur ave#i8 Parcă noi nu putem $ă vă dăm pe mîna lu< Barbă! 7ar n)apucă $ă termine vor&a, că un val de apa îl ple$ni drept în gură, făcîndu)l $ă &ol&oro$ea$că înecat ultimele cuvinte% :o$cu ridica$e lopata dreaptă, şi)o lă$a$e pieziş în apă, $tropindu)l pe adver$ar din plin% 6poi, repede, una după alta, încă vreo trei)patru lope#i, cu măie$trie condu$e, îi făcură pe cei doi dovlecari ciuciulete, după care i$pravă ne îndepărtăm în gra&ă, lă$îndu)i pe &ie#ii &ăie#i ului#i şi $pumegînd de mînie% 6ltă dată ne gă$eam pe lac vreo şapte &ăie#i din cla$a noa$tră, în trei &ărci% Printre al#ii erau+ =onaş :o$cu, 'tefan 9ăne$cu, 7ragu ;enr, Co$tel :anole$cu şi ;arrE LBbel. 2e vede că nai&a a vrut $ă)şi rîdă de noi şi $ă ne joace o far$ă, că ne)a $co$ în cale o &arcă cu două fete drăgu#e foc de la 'armen Sylva+
9ăne$cu n)are de lucru şi)ncepe $ă facă figuri cu &arca lui- lopăta repede, $e iz&ea în &arca fetelor, $e depărta, $e ridica în picioare şi $e prefăcea că e gata $ă cadă)n apă% :ă, (ănică, $tai, mă, la un loc, că ne $tropeşti! îi #ipă Co$tel :anole$cu, îm&răcat c.iar în ziua aceea cu un co$tum nou% 7ă)le)n colo de fete, c)o $ă cazi în apă! 6ş, el, #i)ai găsit( a$ă, dom
:ulte şi nenumărate au fo$t poznele făcute în Cişmigiu% *ntr)o oră de /rigonometrie, ne)am $trîn$ mai mul#i la "Buturugă" un mic &ufet $ă luăm ceva+ mai pu#in după pofta inimii şi mai mult după po$i&ilită#ile financiare ale fiecăruia% nii, mai cu dare de mînă, au cerut cî#iva #api de &ere- al#ii, mai $ărăcu#i, am luat cîte un lapte &ătut% Cu noi era şi C.iorul, căruia, din ce pricină nu ştiu, i $e făcu$e o $ete, de)ar fi &ăut şi lacul Cişmigiu! Cum făcea parte şi el dintre noi, cei cu pungile uşoare, a comandat tot un lapte &ătut% 6 $or&it C.iorul din el cu ne$a# pînă la jumătatea pa.arului şi $)a gîndit că e &ine $ă $e odi.nea$că pu#in- $)a lin$ pe &uze &un lapte, ce e drept, gro$, cu &ro&oane de unt, şi rece de)#i îng.e#a lim&a! 6r mai fi &ăut un pa.ar, în$ă de unde $ă mai $co#i doi lei8 7ar o idee ingenioa$ă şi $alvatoare $tră&ătu creierul C.iorului, răcorit o clipă de%%% lapte! Fepede, mai &ău pînă aproape de fundul pa.arului, lă$înd aşa, ca de un deget% 6poi îşi roti privirile în jurul no$tru şi $pu$e+ :ăi, vre#i $ă vede#i cum mai &eau eu încă un lapte &ătut, fără $ă)l plăte$c8 Cum, C.iorule8! Ce vă priveşte8 3or&a e+ mă crede#i în $tare, nu8 Păi, dacă ai $ă faci vreo şmec.erie! :ă rog, cum, necum, eu vă $pun că mai, &eau un pa.ar pe grati$% 3or&a e+ cine) mi mai facemă! cin$te cu unul,:atei dacă Păune$cu% mă #in de cuvînt8 0u, îi ră$pun$e 2ă te văd! Oc.ii C.iorului luciră de &ucurie% (oarte di$cret îşi făcu mîna dreaptă cupă, oc.i o mu$că ce &îzîia pe lîngă pa.ar, şi cît ai clipi o prin$e şi o aruncă în re$tul de lapte% :u$ca $e z&ătu cît $e z&ătu şi)şi dete o&şte$cul $fîrşit $u& privirile ucigaşe ale călăului% 0)n regulă! zi$e C.iorul şi, compunîndu)şi o fa#ă de om $cîr&it la culme, &ătu în ma$ă, $trigînd+ C.elner, .ei, c.elner, poftim !ncoa?# te rog... dar mai repede( 3ine, vine! $e auzi vocea ama&ilă a c.elnerului% Ce)a#i comandat, vă rog8 Li)am comandat un lapte &ătut, şi dumneata mi)ai adu$ şi o mu$că%%% o mu$că moartă în lapte%%% ca alte cuvinte, lapte cu cadavre de in$ecte%%% =a)l d)aici, că mi $)a făcut rău! 2ă vină patronul! 2cuza#i, vă rog, $)a întîmplat, şti#i, vara%%% nu cred că de la noi, că e cură#enie mare, poate că de la lăptar%%% $cuza#i, $)a)ntîmplat% Ce $ă de $e)ntîmple, dom
u, la$ă)l aici şi adu)mi altul! :i)e frică, din greşeală, $ă nu mi)l aduci tot p&asta cu musca( C:elnerul i&a adus un pa:ar cu lapte plin ras# pe care C.iorul l)a &ăut cu o poftă şi mai mare decît primul% 'i l)a &ăut şi pe al treilea, oferit de :atei Păune$cu, !n :aul tuturor.
CAPITOLUL IF
"PROMETEU" LA LICEUL LAZĂR De c!teva ile la liceul )a#ăr era o forfotă neo&işnuită% Pe$te o lună urma $ă $e $ăr&ătorea$că J5 de ani de la înfiin#area liceului, şi Bar&ă plănui$e o $er&are impre$ionantă% Programul fu$e$e alcătuit din cîteva inevita&ile di$cur$uri, aşa)zi$e ocazionale, din recitări, coruri şi orc.e$tră, e4erci#ii de gimna$tică şi un fragment dintr)o pie$ă de teatru% 6$upra ace$tui din urmă punct al programului avea $ă .otăra$că profe$orul de )imba română de la $ec#ia modernă , unde &ănuia Bar&ă că $e gă$e$c mai uşor
elemente cu înclina#iuni arti$tice, decît la real # unde erau# vor&ă $ă fie, $pirite "ceva ). mai pozitiviste *n $fîrşit, după multe şi intermina&ile con$fătuiri, zeii didactici, $pecialişti în "materie", au ales )*rometeu ) de Victor 4ftimiu+
7upă ce $)a $ta&ilit $ă $e joace o $cenă din actul al ===)lea, profe$orul no$tru de Fom@nă, .vram 2oor, care citea foarte frumo$, ca pu#ini profe$ori, delegat de Bar&ă cu regia, porni în căutarea interpre#ilor% 7&a oprit la clasa a %II&a modernă, după multe peregrinări şi încercări făcute în celelalte cla$e, unde era da$căl% 6 venit cu pie$a şi ne)a pu$ $ă citim pe cî#iva dintre noi ca $ă ne)aleagă rolurile% 'i $)a .otărît ca pe 9eu$ $ă)l interpreteze =onaş :o$cu, pe ;efai$to$, eu, iar pe Prometeu, per$onajul principal, unul dintr)a 3= I&a reală, % 2troe, care avea şi rolul cel mai mare, întrucît era elev şi la con$ervator şi mult mai talentat decît noi% Fepeti#iile au început imediat, c.iar în cla$a noa$tră, în orele de im&a rom@nă, $pre marea $ati$fac#ie a colegilor certa#i cu literatura, care a$tfel aveau prilejui $ă $cape de lec#ii şi, mai ale$, nu fie /rea&a mergea &ine+ în $ă două zilea$culta#i% ştiam rolurile pe dinafară şi acum făceam repeti#iile fără te4t% 7ar la una din repeti#ii $)a petrecut un fapt care avea $ă)mi $porea$că faima cum nu mă aşteptam, în tot liceul! Printre alte năz&îtii cu care îmi di$tram colegii în recrea#ii $au în orele li&ere, cînd lip$ea vreun da$căl, era şi "imitatul"+ =mitam, în $pecial, o $erie întreagă de actori de la a#ional, şi)i imitam, mai ale$, cu o vervă îndrăcită cum ar $pune un cronicar dramatic pe profesorii noştri. "%mitaiile" con$tituiau cea mai mare di$trac#ie a &ăie#ilor- dar cînd îmi imaginam şi cîte o convor&ire între doi profe$ori, de$pre noi, prea $impaticii lor elevi, atingeam culmea arti$tică pentru ei! *ntr)o zi, după o repeti#ie foarte reuşită, care l)a mul#umit pe 6vram /odor pe deplin, cum era în cla$ă o neo&işnuită atmo$feră de voie)&ună, ce)i vine lui icu :arine$cu, că $trigă din &ancă+ "aional"! 2ă)i imite Băjenaru pecuartiştii de laoc.ii)i Profe$orul şi)a)ndreptat şiretenie verzui şi vioi a$upra mea şi m)a între&at+ 0 adevărat că)i imi#i pe actorii de la "aional": 7a, domnule profe$or, în$ă acum mă $imt cam o&o$it de repeti#ie%%% şti#i, şi%%% Pe cine ştii $ă imi#i8 mi)a tăiat el vor&a% Pe /ottara, pe Brezeanu, pe Manu, pe 7inteşteanu, pe Vraca, pe Bălăeanu...> dar cel mai bine !i imit pe Brezeanu şi pe Manu =ntere$ant! 2)auzim! 7acă #ine#i neapărat%%% în ce pie$e dori#i8 *n ce ştii8 6n toate%%%, dar pentru că $întem la Fom@nă, am $ă)i imit în 9 scrisoare pierdută" şi în 9 noapte furtunoasă" de Caragiale. :ă rog, mă rog, făcu /odor reveren#io$, cum doreşti dumneata- dar începe, că mai avem pu#in, şi $ună! L&am imitat pe Brezeanu !n 'etăeanul turmentat şi pe Manu !n 'gami ă Dandanac(e> apoi la r!nd pe Demetriae !n Hamlet şi în Doctor 2o=eramo din "2aifun"; pe 0ottara !n uca .rbore din "Viforul" de Delavrancea şi în Bătr1nul Moor din "oii" de Schiller, pe 7inteşteanu !n "ăsătoria" de Go!ol# pe Vraca !n "8aust" de Goethe# pe Bălăeanu în nu mai ştiu ce%%% Băie#ii, deşi mă auzi$eră de zeci de ori, erau parcă mai entuzia$ma#i ca niciodată şi)şi manife$tară $entimentele printr)un ropot de aplauze%%% :)am înclinat $urîzător şi am mul#umit întocmai unui actor, pe $cenă, făcînd, &ineîn#ele$, fa$oanele de rigoare şi $porind a$tfel voioşia cla$e%%% 6m $trîn$ emo#ionat mîna pe care mi)a întin$)o profe$orul şi m)am înclinat re$pectuo$ şi plin de $eriozitate% Dar "vae mihi", cum ar fi spus 2aro$anul, gla$ul lui icu :arine$cu, gla$ul care
propu$e$e $ă)i imit pe actori, $e auzi de a$tă dată parcă ceva mai imperativ ca adineauri+ 7on< profe$or, $pune#i)i lui Băjenaru $ă)i imite şi pe domnii prof esori"+ 6nlemnisem( Ce !nsemna asta" &am !ntors către &ănci, con$ternat% 7in entuzia$m şi din $impatie pentru mine, colegul meu nu)şi dădu$e $eama că)mi poate face cel mai mare rău% Cine ştie ce complica#ii ar fi putut ieşi de aci! i&am !ndreptat privirea spre profesor. 8!mbea( ;ai, domnule, VoI populi, voI Dei )
Pe domnii profe$ori, nu vă $upăra#i, dar nu pot, $au mai &ine)zi$ nu mi)am permi$ $ă)i imit%%% încercai eu $ă mă e$c.ivez% Cum" %%%decît, continuai eu, impertur&a&il, în fa#a colegilor%%% fa#a mea, de ce$e nu8 6.a! u vă'i)n $upăra#i, dar dacă aude ceva la Cancelarie, vă înc.ipui#i că numai &ine n)o $ă)mi meargă! Cine ar putea $ă $pună la Cancelarie8 :ă ierta#i%%% dar în nici un caz colegii mei! 6tunci, eu8 8!8 7ar dacă î#i făgăduie$c că n)am $ă $pun nimic8 Bine! 'i i)am imitat pe rînd+ pe (i$e.er de Germană, pe Cioc de Gimna$tică, pe Crăcănel de aturale, pe C.elaru de Fom@nă, pe 7răgăne$cu de 7rept şi (ilo$ofie, pe :inciu de =$torin! 6 rî$ 6vram /odor cu lacrimi, cum nu ştiu dacă mai rî$e$e vreodată în via#a lui- în$ă, cînd l)am imitat pe Cioc, nu e4agerez, dar $)a #inut cu mîinile de &urtă, şi cît p)aci $ă cadă jo$! Ce e drept, pe Cioc şi pe Crăcănel îi imitam la perfec#ie- ai fi zi$ că vor&e$c c.iariciodată ei! n)au fo$t mai trişti colegii mei că a $unat clopo#elul de ieşire, ca acum% 7ar, în urma ace$tei mici reprezenta#ii, mi)a fo$t dat $ă trec prin multe şi grele încercări, pînă la $er&are! :ai făcu$erăm vreo două repeti#ii în cla$ă, cînd /odor 6vram, ne anun#ă că viitoarea repeti#ie va avea loc la Cancelaria profe$orilor, în recrea#ia mare dintre ora a doua şi a treia, pentru că voiau $ă)şi dea $eama to#i de interpretarea noa$tră şi $ă ne facă eventuale oo&$erva#ii% 6lta acum! comentam noi, nu fără pu#ină emo#ie% Ce le)a venit $ă ne ducă)n Cancelarie8 6tî#ia &alauri cu oc.elari la un loc, mamă, mamă%%% $ă nu ne)ncurcăm cumva! a$ă, mă, pe de o parte e mai &ine, că ne mai o&işnuim cu alt pu&lic decît cu colegii noştri! $pu$e 2troe% a $er&are ce)o $ă facem8 6şa o fi, dar vezi tu, c.iar în Cancelarie, e mai $olemn, mai%%% nu ştiu cum! 0u, unul, n)am $ă mă $imt la largul meu% ..................
7omnii 2troe, :o$cu şi Băjenaru, la Cancelarie cu *rometeu" ne anun#ă pedagogul de $erviciu% ;ai şi tu, Puştiule, $ă ne $ufli! i)am $trigat eu lui icu :arine$cu, $piriduşul cla$ei% /ocmai voiam eu $ă vă propun că n)ar fi fo$t trupa completă fără $ufleur! 6l vo$tru $înt! Pînă atunci, în decur$ de şapte ani, nu pătrun$e$em în "'ancela ria *rofesorilor ", dec!t cu cu prile'ul premierii la "2inerim ea Română". =ntrarăm întîi la 2ecretariat şi aşteptarăm foarte pu#in, cînd uşa la "'ancelaria Mare" $e de$c.i$e şi în prag apăru 6vram /odor, care ne făcu $emn+ Pofti#i, domnilor%%% elevi! Cum, !n )'ancelaria Mare"- între&arăm to#i odată, uimi#i la culme. Da# da( Pfiu! ;ai, mă! =ntră tu întîi! a$< că eu trec după tine, că tu eşti mai gra$! ;ai, .ai, gră&i#i)vă că nu e timp! 2întem înăuntru! Brr! Ce atmo$feră plină de $everitate%%% u e$te de$tul că ne gă$im în fa#a a patruzeci de oc.ii ai profe$orilor în via#ă- de pe pere#i ne prive$c încă vreo şaizeeci de oc.i ai profe$orilor deceda#i% Parcă)şi şopte$c între ei+ Ce)or fi căutînd epigonaşii ăştia în Cancelaria noa$tră8 0 un $acrilegiu! Profe$orii $înt aşeza#i pe $caune la ma$a mare din mijloc% nii fumează, iar al#ii cite$c ziarele $au ră$foie$c cîte)o carte%
a intrarea noa$tră, în$ă, ciudat, to#i îşi pără$e$c ocupa#iile şi încep $ă ne privea$că plini de curiozitate% *n oc.ii celor mai mul#i citeam neîncrederea% Parcă ar fi vrut $ă $pună+ Ce i$pravă or $ă facă flăcăiaşii ăştia!8 )eus, *rometeu, Hefaistos- ( Ce parodie( >m( >m() Bar&ă $tătea pe un $caun, deoparte, lîngă ferea$tră% *i făcu $emn lui /odor, şi ace$ta $pu$e+ 7omnilor profe$ori, îmi da#i voie $ă vă prezint pe interpre#ii $cenelor din "*rometeu"+++ 7omnul :o$cu şi domnul Băjenaru dintr)a 3==)a modernă, şi domnul 2troe dintr)a 3==)a reală. e pare &ine! *i cunoaştem!%%% mormăiră cî#iva% Putem, începe, domnule director8 făcu 6vram /odor ama&il% 3ă rog%%% vă rog! 6m făcut repeti#ia cu de$tulă emo#ie% Cî#iva profe$ori ne)au întrerupt, ca $ă ne facă anumite o&$erva#ii+ unele îndreptă#ite, altele prea, a$upra interpretării, care ne)au rugat $tăruitor $ă #inem $eama cu nu $fin#enie, dacă vrem $ă avemo&$erva#ii $ucce$% de Tocmai inten#ionam $ă ne retragem, cînd deodată Bar&ă, ridicîndu)$e de pe $caun, îmi $pu$e zîm&ind+ 6m auzit, Băjenarule, că)i imi#i foarte &ine pe actorii "aionalului". 6m fi curioşi $ă te auzim şi noi! Cu plăcere, domnule director! 'i, fără $ă fac mofturi, repetai pentru a nu ştiu cîtea oară imita#iile pe care le ştiam, $pre marea încîntare şi c.iar $pre entuzia$mul unora dintre profe$ori% Bravo, mă%%% &ravo, Băjenarule, e4traordinar%%% uite, domnule, n)am ştiut că ai aşa talent! Ba, icule$cu)Brăili#eanu a venit la mine, m)a luat de &ăr&ie şi mi)a $pu$+ =a mai fă)i, mă, o dată, pe Brezeanu, că)l imi#i de)ai zice că)i c.iar el, nu altceva! 7ar, după ce terminai cu actorii, numai ce)l văd pe Bar&ă că)mi $pune zîm&ind şi mai larg >prima oară în timp de şapte ani, de cînd eram la azăr, l)am văzut atunci rîzînd dar Băjenarule, rîzînd cu poftă?+ pe 0i,Bar&ă, şi)acuma, "pour la bonne bouche", fă şi "!aleria profesorilor" 6m încremenit% :i $)a părut că n)aud &ine! Cum adică, domnule director, dacă nu vă $upăra#i, că n)am în#ele$8 0i, zîm&i Bar&ă, ge$ticulînd, ca de o&icei, cu degetul mare şi cel arătător de la mîna dreaptă, ai în#ele$ tu foarte &ine c.iar%%%+ adică $ă)i imi#i pe domnii profe$ori! :)am uitat la 6vram /odor- zîm&ea mefi$tofelic lîngă uşa cancelariei% Privirea mea i) a $pu$ tri$t+ :i)a#i făcut)o, domnule profe$or! 7ar Bar&ă nu mă lă$a deloc+ ;ai, Băjenarule, aşteptăm! 7omnule director, vă rog $ă nu vă $upăra#i, dar nu)mi permit $ă)i imit pe domnii profe$ori în fa#a dumneavoa$tră şi, mai cu $eamă, în fa#a dumnealor% :ă gă$e$c într)o $itua#ie foarte delicată, pe care o în#elege#i foarte &ine! O în#eleg foarte &ine, aşa cum ai $pu$ tu, şi totuşi î#i cer $ă)i imi#i pe domnii profe$ori! $ă 7omnule director, rog dinimita#ii%%% $uflet, gîndi#i)vă con$ecin#e deza$truoa$e ar putea ai&ă pentru minevăace$te la $itua#ialacecemi $)ar crea%%% Băjenarule%%% eu, Con$tantin =one$cu, directorul liceului azăr, î#i cer $ă)i imi#i pe domnii profe$ori, în fa#a domniilor lor, cu a$entimentul domniilor lor, pentru că $ocotim acea$ta drept o manife$tare arti$tică- a$cultăm cu to#ii produc#iile unui talent, şi nu interpretăm ace$t fapt drept o luare în derîdere a domnilor profe$ori% 6şa că, fără $ă te mai laşi rugat, începe! 2ine# domnule director, dacă $pune#i dumneavoa$tră!%%% 'i cu o nemaipomenită îndrăzneală, parcă de cînd lumea aş fi avut $pectatori atît de $elec#i, i)am $pu$ unui profe$or mai tinerel de la B, care şedea în capul me$ei+ 7acă nu vă $upăra#i, vă rog da#i)mi $caunul dumneavoa$tră pu#in! Omul $)a ridicat imediat pentru că i $)a părut foarte firea$că cererea mea- &a, am avut impre$ia că a fo$t c.iar încîntat că m)am adre$at lui! 6poi, ducîndu)mă $pre pupitrul unde $e aflau cataloagele, am pu$ mîna pe unul, la întîmplare, şi am ieşit din cancelarie, anun#înd mai înainte+ Domnul profesor 7isc(er de ermană! 6m ieşit, ca $ă)mi fac intrarea propriu)zi$ă în cla$ă, aşa cum o făcea profe$orul în$uşi% Gă$indu)i pe icu :arine$cu afară din &ancă, l)am luat de urec.e şi l)am adu$ lîngă o pre$upu$ă catedră trăgîndu)mă cu deo$e&ită $ati$fac#ie de o &ar&ă imaginară+ 6, mogarule, aici, aici, aici, aici! =a conjugă tu+ a fălfăi%%% a germina%%% a cuace%%% doi, şi la revedere! 'i acuma $ă puftea$că &uierii+ Co.n 9alman, Condură#eanu 3asile etc.# etc.
6poi anun#ai pe rînd+ "Domnul profesor Radian de Ştiine aturale"> "Domnul profesor Drăganescu de Drept şi 8ilozofie+++" Cel mai mare $ucce$ de imita#ie cu profe$orii, în$ă, l)am o&#inut cu Crăcănel şi mai
ale$ cu Cioc! A fost ceva nemaipomenit(
umai îl anun#a$em pe Crăcănel, şi to#i $e prăpădi$eră de rî$! 7ar, cînd am de$c.i$ gura şi)am dat drumul frazelor lui $tereotipe, ro$tite cu încetinitorul, a fo$t o e4plozie de .o.ote+ 0)le)fan)tul)e)un)a)ni)mal)de)o)mă)ri)me)co)lo)$a)lă! 'i aşa mai departe( a Cioc, profe$orul de Gimna$tică, a fo$t culmea $ucce$ului% :i)am du$ degetele mîinii drepte la gură şi am fluierat, cum făcea el cu fluierul, ca pentru începerea jocului de oină8 0c.ipa întîia la &ătaie%%%, a doua la prindere! :o$cu%%% ce faci, :o$cu8 :o$cu, de şa$e ani &a#i mingea şi nu ştii $)o &a#i! 7e ce zîm&eşti, fiin#a lui 7umnezeu, de ce rîzi8 u)n#eleg zîm&etul! 6m făcut eu vreun $pirit8 *#i dau o palmă de te dau cu capul de to#i eu( pere#ii! =ntru)n ocnă$ă)i pentru fiin#arepezi lui 7umne 'i)apoi începui imit tine, ge$turile şi $acadate% *i dădui un pumn $curt lui icu :arine$eu în umăr, după care începui $ă)l împing cu &urta în toate păr#ile, $trigîndu)i aşa cum făcea Cioc+ Ce te vîri în mine8 >7eşi el $e vîra în tine%? a$ă)mă $ă re$pir! u pot $ă)mi trag $ufletul! /o#i m)au copleşii ca laude pentru cum $puneau ei "talentul meu e3cepional de a imita!" Am privit la ceasornicul din perete$ ora a treia e cursuri trecu$e şi nici un profe$or nu $e)ndura$e $ă)şi ia catalogul şi $ă $e ducă în cla$ă! ici unul! Cînd am ieşit din Cancelarie, tocmai $una de ieşire% 7eci $u$penda$em timp de)o oră cur$urile la liceul )a#ăr! /imp de)o oră vor&i$em întruna şi nu mă $im#eam deloc o&o$it! Pe $ală, &ăie#ii $trînşi grămadă m)au ridicat pe $u$ şi m)au du$ în triumf pînă în cla$ă%
0rau ferici#i din două motive+căprimul că unul ai lor $e di$tin$e$e în afa#a tuturor profe$orilor, şi al doilea, $căpa$eră de dintre o oră de cur$%%% Pentru cine fo$t şcolar, şi nu şi)a făcut vreodată lec#ia, nu mai e nevoie de nici o e4plica#ie ca $ă în#eleagă ce în$eamnă a$ta! ...........................
7ar dacă iz&uti$em $ă $u$pend ora a treia de cur$uri, nu în$emna că $căpa$em de toată ziua% Ora a patra aveam Trigonometria# pu i:ail 2toice$cu, profe$or tînăr şi foarte &ine pregătit, care veni$e la liceul )a#ăr c:iar !n acel an. Cum a intrat în cla$ă, după ce a pu$ a&$en#ii, m)a între&at+ 7umneata te numeşti Băjenaru, nu8 7a, domnule profe$or! (ii &un, te rog, şi poftim la lec#i e( 6mminute ieşit fără de emo#ie% $igurprofe$ori pe mine,aipentru că re#inu$em numailec#ia+ cu cîteva maipic înainte aten#ia0ram $everilor 'i)apoi ştiam )a#ărului. în ajun îşi &ătu$e capul cu mine o oră şi ceva un &un prieten de la Sava, 'tefan Prede$cu, reali$t şi matematician de for#ă% iciodată nu $e)nvălmăşi$eră în mintea mea ca pînă atunci sinus şi cosinus # cotan!ente şi cosecante+ 7toicescu m&a frecat şi, contrariu celorlal#i profe$ori, cînd procedau la fel cu vreun elev, mi)a $pu$ $ati$făcut+ *mi pare &ine că nu te #ii numai de pozne şi de imita#ii% 3ăd că te preocupă întrucîtva şi /rigonometria% *#i dau K! 6 doua zi aveam Germana% (i$c.er a venit mai devreme ca de o&icei şi, fără $ă $e prefacă cel pu#in, aşa, de oc.ii noştri, că mă caută în catalog, m)a arătat cu degetul şi mi)a $trigat+ =a pufteşte la lec#ie, &uierule! 6m ieşit $ingur, că n)a mai $co$ pe nimeni% =a declină tu%%% adică nu îşi luă el $eama îndată, pentru că ar fi în$emnat că m) a$cultă declinările, aşa cum îl imita$em eu nu, $ări el, ca ar$ de foc, citeşte şi traduce! >abar n&aveam( Cititul a mers bine# dar la traducere# nimic(
ici n)a aşteptat $ă ro$te$c două)trei cuvinte rom@neşti, că a $ărit în $u$, $trigîndu) mi furio$, aşa cum nu)l văzu$em niciodată+ 7oi şi treci la loc, mă, ubitocule >nu mi)a mai $pu$ mogarule?, $ă te)nve#i $ă mai imitezi pe profesorii 6m trecut în &ancă a&ătut% 6$ta în$emna "persecuie didactică ". u mă temeam atît de (i$c.er şi de Germană, dar era foarte po$i&il $ă $e năpu$tea$că a$upra mea şi ceilal#i profe$ori ale căror materii erau ceva mai grele şi mai importante%%% şi nu mi)ar fi convenit deloc $ă $ufăr, pentru că avu$e$em deo$e&ita ama&ilitate de a)i di$tra pe
da$călii noştri culmea curajului c.iar !n viuina lor( *n recrea#ie m)am du$ la Bar&ă şi m)am plîn$ de (i$c.er% Bar&ă, om $uperior şi în#elegător al $itua#iei, m)a a$igurat că, începînd din acea clipă, nu voi mai $uferi nici o neplăcere din partea nimănui din acel punct de vedere, &ineîn#ele$! Ce)o fi făcut $au ce)o fi vor&it el cu (i$c.er şi cu ceilal#i profe$ori nu ştiu, dar nu $)a mai atin$ nimeni de mine- iar (i$c.er m)a a$cultat c.iar lec#ia următoare şi mi)a pu$ opt, ca $ă)mi îndrepte doi)ul! *
/oate ace$tea fu$e$eră pentru mine un fel de colac peste pupă#ă", căci numai grija de a ieşi cu fa#a curată din mîinile profe$orilor îmi lip$ea acum, cînd tre&uia $ă fiu liniştit şi $ă)mi pregăte$c în ti.nă rolul lui ;efai$to$ pentru $er&area care &ătea la uşă! ....................
*n $fîrşit, a venit şi multaşteptata zi plină de emo#ii a faimoa$ei noa$tre $er&ări% 6vu$e$erăm grijă $ă ne invităm din timp toate $impatiile, eleve la liceele de fete+ 'armen Sylva, entrală, loria şi Moteanu, care ne făgădui$eră $olemn, cu $timulatoare $urî$uri pîine de farmec, că ne vor #ine pumnii, ca nu cumva $ă ne) ncurc@m la vreo replică% :ă, îşi $puneau &ăie#ii noştri cu ju$tificat regret, dacă noi n)avem &afta ălora de la Sfîntul Sava, $ă facem $er&ări cu fetele, că Bar&ă n)admite ace$t "miIium compositum", barem să fie dintre ele cît mai multe $pectatoare, $ă ştim că avem în apropiere nişte $uflete calde care $ă ne $u$#ină moralul% 'i)au venit, drăgu#ele de ele, au venii cum nu ne aşteptam de multe, că fiecare invitată de)a noa$tră şi)a mai adu$ cîteva colege% 6m invitat numai fete, ne $puneau ele, mai tîrziu cu şiretenie, că &ăie#ii ar fi fo$t geloşi+ şi pe noi%%% şi pe voi% 'i cu oamenii de $oiul a$ta nu ştii niciodată la ce $urprize te po#i aştepte! 'i noi, cei trei corifei prometeici+ 2troe, :o$cu, şi cronicarul întîmplării, ca nişte verita&ili actori, pe care îi intere$ează "sala" !nainte de spectacol# am dat o "raită" cu oc.ii, ca $ă)i vedem şi $ă)i apreciem componen#a% 6m întocmit $tati$tica re$pectivă imediat- vreun $fert erau colegi şi părin#i, alt $fert, fra#i şi $urori- iar jumătate, $impatiile lăzăriştilor numai fete! Ce colorit viu şi cîtă pro$pe#ime adu$e$eră ele în $ală! *n grupe de cîte patru)cinci, de pe $cenă păreau nişte &uc.ete enorme, alcătuite numai din &o&oci%%% u re$pecta$eră recomandările profe$oarelor de a veni în uniforma şcolară, ci îm&răca$eră cele mai delicate şi $pumoa$e roc.i#e% 6runca$eră cordelu#ele ce le $tăvileau frumu$e#ea părului lor tînăr, şi)acum, căpşoarele le re$pirau în voie, $upunînd admira#iei noa$tre cele mai variate pieptănături+ &retoane frumo$ retezate, cocuri $avant aranjate, părul revăr$îndu)$e &ogat în plete pe umeri, întor$ $u& ceafă gen "pa<", coafat în inele şi &ucle ce tremurau la fiece mişcare $au $trîn$ $implu în cozi împletite roc.iei% cu multă artă şi legate cu funde &ogate de măta$e, a$ortate la culoarea e făceam de lucru mereu la cortină, ca $ă mai privim o dată%%% şi încă o dată%%% u ne mai $ăturam de ace$te minunate podoa&e vii ale $ălii noa$tre, care întreceau in frumu$e#e şi gingăşie g.irlandele de flori ce $trăjuiau &alcoanele% e vede#i, mă, cum au venit îm&răcate şi coafate8 $pu$e 2troe cu năduf% 0i, ce figură o $ă facem noi%%% şi mai cu $eamă ele, cînd or $ă ne vadă interpretînd rolurile noa$tre antice, în uniforme &leumarin8! 7acă Bar&ă n)a vrut, că făceam eu ro$t de co$tume adecvate şi de ni#el decor, acolo, de la teatrul unde)mi fac ucenicia! a$ă, mă 2troe, că a ştiut Bar&ă ce face! $pu$e :o$cu, care era înalt şi gra$% ;ai, eu, în co$tum de 9eu$, mai mergea, că $înt $olid, dar voi doi, care $înte#i mici şi $u&#iri, ce mutre a#i fi avut în Prometeu şi ;efai$to$! Păi Prometeu, &ă, era%%% Prometeu, titan% 'i ;efai$to$, zeu, ae, fierar! 7ar noi8 6! conveni el cu &onomie, dacă $)ar fi anun#at că $e joacă în parodie, da, mai du)te)vino! 7ar aşa, e mai adecvat în uniformă% 'i mai &ine $ă lă$ăm di$cu#ia şi $ă mai facem o repeti#ie, că, şti#i, cît $înt eu de 9eu$, da< m)a pălit o emo#ie, de)mi vine $ă la$ totul &altă şi $ă fug în Cişmigiu, pe lac! 2er&area a fo$t un triumf% 2e vede că totuşi oscu a avut o pre$im#ire+ $)a &îl&îit la un ver$, dar noroc că nu $)a cuno$cut nimic- şi)apoi ace$te greşeli $înt inerente oricărui $pectacol cu actori autentici, şi c.iar îşi au farmecul lor. 9eu$ tre&uia $ă)l între&e pe Prometeu, care fura$e focul din cer şi)l dărui$e oamenilor, $pre a le veni în ajutor+ "u soarta omenirii ce #eu te-nsărcinase:" Iar el a spus$
u soarta #eilor ce om te-nsărcinase:" /otul, în$ă, $)a $fîrşit cu &ine- iar aplauzele calde, puternice şi $incere, cu care ne) au ră$plătit colegii noştri, şi mai cu $eamă fetele, cred că au fo$t mai furtunoa$e decît
cele primite de mul#i actori de)a lungul unei cariere c.iar! *
Bine, măi =onaş, cum #i)a #inut pumnii iu&ita ta, de te)ai poticnit8! Ce $ă)i faci8 G.inion! îmi ră$pun$e fo$tul 9eu$ zîm&ind% 0 delicată, are pumnii mici! Pentru unul ca mine doar tatăl lui ;ercule $e c.eamă că am fo$t, nu8! îmi tre&uia o duzină de pumni de zei#e%%% şi acelea de categoria grea!
CAPITOLUL F GLUME... GLUME... GLUME... Cel mai mare farmec al vie#ii noa$tre şcolăreşti îl con$tituiau şotiile şi poznele pe care le făceam% 2ingurii profe$ori la care n)a îndrăznit nimeni $ă facă nici o şotie niciodată au fo$t+ Baro$anul şi 6tila% *ncolo n)a e4i$tat da$căl $ă ne predea în cur$ul $uperior şi care $ă fi fo$t $cutit de vreo poznă% :ulte şi felurite au fo$t glumele şi micile noa$tre năz&îtii, dar cele mai multe le făceam $u& a$pectul naivită#ii, şi mul#i profe$ori ne credeau c.iar pro$tănaci de)a &inelea, pe cînd realitatea nu era tocmai aşa! : Odată, în cla$a a 3=)a% la ora de C.imie, la Plopeanu, $e e4plica lec#ia de$pre aciul formic+ Printre altele# profesorul ne&a spus$
7omnilor, şti#i şi dumneavoa$tră furnicaîntr)o con#ine acid Ca;îrtia $ă $e) dovedim acea$ta,$ăn)avem decît $ă $trivim ocăfurnică .îrtie de formic% turne$ol% nroşeşte%%% ceea ce era ce demon$trat! *mi pare rău că n)avem o furnică la)ndemînă, ca $ă facem acea$tă intere$antă e4perien#ă! 7ar, deodată, în mijlocul liniştii, fără $ă $pună un cuvînt, îl vedem pe C.iorul că $e ridică din &anca unde şedea, prin fundul amfiteatrului, şi înaintează aplecat cu mîna dreaptă făcută cupa, aşa cum o faci cînd vrei $ă prinzi o mu$că% *ntr)adevăr, urmărea o mu$că şi)i şoptea ace$teia, de$tul de tare, ca $ă fie auzit de noi şi mai cu $eamă de profesor$ 2tai tu, că te prind eu acuma! Ce, crezi că ai $ă mai z&ori mult8 'i deodată+ "b1şti... b1##... te-am prins!" 7omnule Con$tantine$cu, ce)n$emnează ge$tul ace$ta8 7on< profe$or, am prin$ o mu$că, pentru e4perien#ă%%% *n lip$ă de furnică, e &ună şi mu$ca, că e tot in$ectă! 7omnule, #ipă C.imi$tul e4a$perat, cum po#i $ă de&itezi a$tfel de inep#ii, pentru numele lui 7umnezeu8! Cum o $ă e4i$te în mu$că acidul formic%%% care v)am $pu$ că e4i$tă numai în furnică8 7ar C.iorul nu $e dă &ătut+ Poate că e4i$tă, don< profe$or, şi nu ştim noi, dacă n)am făcut e4perien#a! 7e ce $ă nu)ncercăm8 2ă $trivim mu$ca în .îrtia de turne$ol, şi o $ă ne convingem! 2tai jo$, domnule, şi la$ă)mă)n pace! /e rog $tai jo$! C.iorul şi)a ridicat $prîncenele foarte $urprin$ de felul ciudat în care profe$orul în#ele$e$e $ă)i aprecieze &unăvoin#a şi mai ale$ intere$ul ce)l dovedea pentru ştiin#ă şi de$c.izînd pumnul în care #inea, captivă mu$ca, $pu$e, adre$îndu)i)$e ace$teia+ ;ai, du)te $ănătoa$ă, că nu eşti &ună de nimic, nici măcar pentru o amărîtă de e4perien#ă! 'i $e aşeza, foarte $erio$, în .o.otul de rî$ al colegilor% *
Cele mai multe far$e le făceam pe)ntrecute la 01nărul, de 7rept şi (ilozofie! 0ra un profe$or foarte inimo$, cu multă &unăvoin#ă, şi ar fi vrut din tot $ufletul ca to#i $ă plecăm de la ora lui cu lec#ia învă#ată, dorin#ă care nu ştim dacă i)a fo$t realizată de prea multe ori, pentru că el vor&ea foarte precipitat, iar noi, în loc $ă ne concentrăm a$upra e4plica#iei, eram aten#i şi notam cu creioanele pe pupitre de cîte ori $e &îl&îie şi $pune+ ă ă, ă! /înărul o&işnuia $ă)şi înceapă fiecare lec#ie, indiferent dacă era de 7rept% 0conomie politică $au (ilozofie, cam în felul următor+ D, ă, ă, fi#i aten#i, vă rog+ a$tăzi am $ă vă vor&e$c de$pre%%% >şi $punea $u&iectul?% 7acă cineva nu în#elege ceva $ă mă)ntre&e, că nu mă $upăr, $ă)i dau e4plica#iile cu) venite% C!nd ne cita date astronomice# eram cu to#ii vor&i#i $ă ne mirăm%
01nărul8 D, ă, ă,%%% de la $teaua cutare, la $teaua cutare%%% $înt I%[email protected] de Gilometri(
oi+ P$$$! Lî, #î, #î!%%% 04traordinar! 01nărul8 D, ă, ă, nu vă mira#i, tinere, $înt%%% ă, ă, ă, date precise( Dra!u Henry >cu multă naivitate?+ e)a#i calculat dumneavoa$tră? ...................
De multe ori avea o&icei $ă ne răpea$că din recrea#ie, furat de e4plica#ie% 2una, şi el nici nu $e gîndea $ă plece. Atunci unul dintre noi striga$
6 $unat! La care altul ră$pundea+
ce dac)a $unat8 2tăm recrea#ia! 7e'ia$tă dată, profe$orul $e şi$e$iza şi ne ră$pundea imediat$ D, ă, ă, nu%%% tinere, nu vă #in şi recrea#ia+ vă dau drumul numaidecît! Ba odată, ca $ă)l $coatem mai devreme din cla$ă, am pu$ un cea$ornic deşteptător $ă $une cu zece minute înainte! Ce)o fi făcut la Cancelarie, cînd $)a văzut $ingur, cînd a auzit că $ună a doua oară şi a aşteptat pînă $ă $o$ea$că ceilal#i profe$ori, nu ştiu! ...................
*ntr)o zi, pe la $fîrşitul iernii, cînd vremea dulce ne îngăduia $ă de$c.idem fere$trele cla$ei noa$tre, care da în Cişmigiu, tot la ora /înărului $)a întîmplat una &oacănă de tot! /ată)meu confi$ca$e de la elevii lui de cur$ primar nişte &ro$cu#e de ta&lă, din acelea pe care le păcăni în degete şi imită orăcăitul &roaştelor% +l le pusese pe birou# iar eu le trecusem !n buunarul meu# cu g!ndul de a le folosi la ora de /iloofie.
)am luatrîndul decîtde două+ una am oprit)o eu şiauna i)am lui 7ragu ;enr% 2tam pe la ferea$tră, prin &anca patra, iardat)o 7ragu, pe rîndul din mijloc, în ultima &ancă% Pe la jumătatea orei, am început $ă pun în func#iune $onora &ro$cu#ă de ta&lă+ "oac oac, oac"
/înărul $)a oprit din e4plica#ie, şi)a a$cu#it urec.ea dincotro $e auzea zgomotul $u$pect şi a pornit $pre &anca mea% Bineîn#ele$ că la mine a încetat imediat orăcăituldar ace$ta a co ntinuat# !ntocmai unui ecou !nt!riat# !n fundul clasei. Profe$orul şi)a îndreptat cercetările într)acolo dar, cînd a ajun$ în dreptul &ăncii de unde i $e părea că aude zgomotul, orăcăitul $)a auzit din nou în fa#ă! :anevra a$ta a durat cam de două)trei ori, pînă cînd /înărul, e4a$perat, ne)a $trigat+ /oată lumea $ă ridice mîinile)n $u$! Ordinul $)a e4ecutat îndată% Cla$a avea a$pectul, srcinal şi ciudat în acelaşi timp al unei &ande de gang$teri în fa#a unui uriaş revolver imaginar! 'i totuşi &ro$cu#a şi)a continuat orăcăitul o&$edant, care $emăna mai mult a cîrîit de pa$ăre, $pre de$perarea profe$orului! Ce $e întîmpla$e8 Cum eu renun#a$em $ă mai manevrez &roa$ca, de teamă $ă nu fiu prin$, &el mi)a luat)o înciudat, şoptindu)mi+ 7ă)o, mă, încoace! O pun $u& talpă şi)o apă$ cu piciorul! Cînd a văzut că nici aşa n)o $coate la capăt, /înărul a iz&ucnit, $pumegînd de mînie+ Care e &e$tia care)mi tul&ură ora8 6tunci m)am ridicat eu şi, arătîndu)i ferea$tra de$c.i$ă, i)am $pu$ $enin+ Poate că e$te vreo ciocănitoare)n Cişmigiu, don< profe$or! 0l $)a)nroşit la fa#ă şi, adre$îndu)$e &ăie#ilor, a $trigat+ 6uzi#i, tinerilor, ce naiv e colegul vo$tru, ca $ă nu zic pro$t! Ciocănitoare la $fîrşitul iernii şi%%% unde8 *n Cişmigiu! 2tai jo$, tinere, că)mi faci milă cu naivitatea dumitale! ................... O glumă oarecum impertinentă, dar în acelaşi timp $pirituală, a făcut)o C.iorul, tot la ora de (ilozofie% Profe$orul o&işnuia $ă intre în cla$ă foarte devreme, imediat ce $una- iar mul#i dintre &ăie#i mai întîrziau pe la &ufet, cam cît îşi făceau $ocoteala că durează notarea a&$en#ilor% 7e data acea$ta, /înărul, $urîzător ca de o&icei, pu$e$e a&$en#ii şi $e pregătea $ă) nceapă e4plica#ia noii lec#ii, cînd uşa $e de$c.i$e încet şi intră C.iorul cu gura plină, me$tecînd de zor% Profe$orul îl văzu şi înlemni de indignare+
;ei, tinere, tinere, ia poftim încoace, dacă eşti &un! 0levul înaintă cu paşi rari şi $iguri $pre catedră şi $e opri în fa#a profe$orului, fără $ă $pună nimic, în$ă continuînd $ă me$tece% 0$te nemaipomenit! iz&ucni /înărul% 7upă ce că vii tîrziu, mai intri în cla$ă şi me$tecînd! Ge$tul dumitale e incalifica&il% 7e ce vă e dată recrea#ia8 Ca $ă vă face#i ne) ce$ită#ile fizice, ca $ă vă plim&a#i%%% nu8%%% Ca $ă mînca#i%%% accentuă el% 7a, don< profe$or! admi$e C.iorul foarte conciliant% 6tunci8! Ce)ai $pune dumneata dacă m)ai vedea pe mine că intru)n cla$ă mîncînd8 68 C.iorul îşi .ol&ă oc.ii cît putea de tare şi ră$pun$e)n .o.otul ne$tăpînit de rî$ al întregii cla$e+ 6ş $pune+ "$oftă mare, don profesor! ) :
Profe$orul 2imion Fadian de 9oologie $co$e$e la lec#ie o $erie de patru, ca de o&icei% 04amina .idra de apă dulce, în compara#ie cu "hiractynia echinata", căreia noi, de)ai nai&ii, îi ziceam "himcîynia închinata((+ a un moment dat, a fo$t pu$ă între&area+ Cînd merge .idra de apă dulce cu &ra#ele $ale8 Pro&a&il că erau anumite împrejurări cînd ace$t animal îşi punea în func#iune &ra#ele cu care era înze$trat% 7in $eria $coa$ă la lec#ie n)a ştiut nimeni% 6tunci a fo$t între&ată cla$a% Pu#in freamăt printre &ănci, fără vreun ră$pun$ în$ă% Bine, domnilor, a între&at profe$orul cam $upărat, nu ştie nimeni $ă)mi ră$pundă cînd merge .idra de apă dulce cu &ra#ele $ale8 6tunci am tre$ărit eu, ca şi cînd mi)aş fi adu$ aminte, şi)am ridicat degetele, e4clamînd+ 6! amintit8 'tii dumneata8 Li)ai Da# don? profesor( 0i &ine, $pune8 'i am dat un ră$pun$ în genul acelora pe care le o&işnuia C.iorul+ ;idra de apa dulce merge cu &ra#ele $ale%%% 6şaaa, făcu profesorul cu &unăvoin#ă, 6tunci c!nd o dor picioarele(... 2tupoare, rî$ete, I, $tai jo$, măgarule etc% ................... 7e vorbise despre "lipitoare"+ 0i se adusese o $ticlă cu vreo două)trei lipitori, care se mişcau tot timpul încoace şi încolo $îcîite cu creionul de &ăie#ii curioşi% Ba, unul c.iar şi)a oferit &ra#ul cu nepă$are, ca $ă i $e pună o lipitoare, $pre a ne da $eama, la faa locului, de arta şi mai ale$ de sîn!ele rece cu care operează lipitoarea în cazuri urgente, mai a bitir ca un c:irurg( La "aplicaie", cum $e numeşte în Pedagogie lucrarea pe care #i)o dă profe$orul de făcut aca$ă, Fadian ne)a $pu$ $ă facem un rezumat al lec#iei% 0u, cum ştiam că de fiecare dată ni $e dă $ă facem şi cîte un de$en)două din carte, m)am ridicat în picioare şi, ca $ă mai fac o glumă, am între&at cu prefăcută $eninătate+ 7e$enăm şi portretul lipitoarei, don< profe$or8 ...................
7e a$tă dată, la 9oologie aveam lec#ia "1acul"+ 7eşi aşteptam $ă m)a$culte, mi)am aruncat oc.ii prin carte într)o doară, fără $ă mă opre$c cu lectura prea mult a$upra anatomiei racului, pe care eram convin$ că o ştiu de la mama%%% :înca$em doar de)atîtea ori raci găti#i de ea în diferite feluri+ ra$ol cu u$turoi, pilaf, $cordolea şi mai ştiu eu cum% 7e fiecare dată cînd venea vor&a la ma$ă de$pre alcătuirea racului, mama ne dădea cu multă drago$te şi &unăvoin#ă e4plica#iile nece$are, aşa cum şi ea, la rîndul ei, le auzi$e de la maică)$a, re$pectiv &unica% 6$tfel că, ştiind, cum $)ar zice, anatomia racului din familie, tot aşa după cum al#ii pretind că ştiu franceza sau !ermana din familie, m)am mul#umit $ă de$enez frumo$ pe caietul de zoolo!ie racul, înotînd într)o apă plină de &ălării şi am terminat! Cum a notat a&$en#ii, Fadian m)a c.emat la lec#ie, pe mine $ingur, fără nici un tovarăş de emo#ie didactică, el, care o&işnuia $ă $coată cîte patru întotdeauna% 6m fo$t foarte $urprin$ de acea$tă deo$e&ită aten#iune din partea magi$trului de aturale şi am ieşit, &ălă&ănindu)mi mîinile şi $trîngîndu)mi &uzele cu multă mirare! Ce am avut pentru a$tăzi8 m)a între&at el, pe cînd eu îi întindeam caietul cu
de$ene% 7e$pre "rac" (oarte frumo$!%%% /reci la ta&lou şi $pune! Pe ta&lă era agă#at un ta&lou care reprezenta un rac enorm, verde, printre pietre, vegeta#ii de &altă, şi înconjurat de peştişori de diferite mărimi şi culori% 6m făcut şi eu în caiet%%% 2ă nu)mi $pui "portretul racului", ca rîndul trecut, mă întrerup$e profe$orul, că)#i pun I şi te trec la loc, fără $ă te mai a$cult( ici nu m)am g !ndit la asta# don? profesor( Cu atît mai &ine! 6cum $pune, te rog, ce ştii de$pre rac8 Facul e un animal care trăieşte în apă şi poate #ine loc de peşte! 6i8 Cum $pu$eşi8 Cum poate #ine loc de peşte8 Crezi dumneata că e $uficient ca un animal $ă trăia$că în apă, ca $ă poată #ine loc de peşte8 'i lipitoarea trăieşte în apă%%% ce8dar #ine deloc peşte8 şiu, ealoc #ine de ventuză $carificată%%% adică cu $înge% ;m, te pricepi şi la felcerie! Bine, poftim, $ă luăm alt animal de apă+ &roa$ca #ine loc de peşte8 u, dar ea poate #ine loc de pui de găină- am auzit că la gu$t $eamănă foarte mult cu%%% 6i auzit, dar n)ai m!ncat( u, don< profe$or, eu prefer racul! 'i cum pretinzi dumneata că racul poate #ine loc de peşte8 Păi nu pretind eu( Cum, n)ai $pu$ c.iar dumneata adineauri8 Ba da%%%, eu am $pu$, dar nu pretind eu, ci o zicătoare populară ru$ea$că $pune+ "cîn nu e peşte, şi racul e peşte!" /e pricepi şi la folclor, .m! 9icătoarea, în$ă, n)ai în#ele$)o cum tre&uie- altceva vrea $ă zică ea, dar nu de$pre a$ta e vor&a acum% Ce ştii de$pre rac8 îl fier&em, racul devine roşu, vor&a aceea, ca un rac( Cînd ;m! 7e ce8 Pentru că $e opăreşte, şi)atunci i $e)nroşeşte pielea! Pielea8! $trigă $candalizat profe$orul% 7a r ce# racul are piele" Din ce familie face parte racul" Ce este el"
n cru$taceu%%% 7e$crie)mi anatomia lui! 6%%% ă, ăăă! Priveşte pe ta&lou şi $pune)mi ce vezi! Pe lîngă rac, uite, mai $înt şi alte animale de apă, prin urmare po#i compara racul cu ele%%% te po#i gîndi c.iar fără ajutorul ta&loului $ă faci compara#ii din memorie, relative la pie lea, cum $pui dumneata, a racului şi a celorlalte animale de apă care)l înconjoară% Prin urmare, priveşte atent şi $pune ce reprezintă planşa8 Feprezintă%%% aşa, ca un fel de fa&ulă! Cum8 Ce vrei $ă $pui, cum ca un fel de fa&ulă8 Bine, în ta&lou văd, în afară de rac, o &roa$că şi o ştiucă- şi eu ştiu de fa&ula "Racul, broasca şi ştiuca" de .leIanru Donici+++ 'i a$ta în$emnează că ta&loul ne înfă#işează $u&iectul unei fa&ule8 %%%6cum, cînd mă uit mai &ine, nu cred că e fa&ula pe care)o ştiu, pentru că aci ac#iunea nu $e petrece la marginea apei şi lip$eşte $acul cu grîu! 6i8! Fadiau îşi .ol&a$e oc.ii la mine cu nedumerire cre$cîndă% 6m crezut că e vor&a de$pre fa&ulă!%%% (oarte pro$t că ai crezut! 2întem la ora de 9oologie, nu la ora de Fom@nă! *n $fîrşit, e timpul $ă terminăm% 2pune)mi ce ştii de$pre rac, dacă într)adevăr ştii ceva, şi treci la loc! 'tiu tot de$pre rac, don< profe$or! +i# bine# atunci spune( Facul e folo$it în arta culinară la prepararea a diferite mîncăruri ale$e, foarte gu$toa$e, dar în acelaşi timp indige$te%%% (ără $ă vrea, profe$orul, ple$căi, pro&a&il la amintirea vreunui pilaf gra$ de raci, dar nu mă întrerup$e, curio$ $ă vadă pînă unde va merge neruşinarea ignoran#ei mele în materie% Cea mai &ună parte de mîncat la rac, continuai eu impertur&a&il, e$te gîtul racului, pentru că e$te cărno$ şi n)are oa$e cum are peştele! Cum zi$eşi8 $ări ca ar$ profe$orul% Care e partea cea mai &ună de mîncat8 !tul racului# don? profesor( Bine, domnule, dar dumneata .a&ar n)ai de rac şi de 9oologie! Păi racul are gît, domnule8 #ipă Fadian, $co$ din fire% /ocmai că n)are gît, domnule, el e un animal fără gît% a rac nu e4i$tă gît%%% a rac capul e$te lipit direct de trup%%% face una cu corpul%%% Cum $e numeşte a$ta, cum $punem de$pre animalul care are capul una cu trupul8 Că
e$te%%% e$te%%% un%%% şi văzînd că eu tac, îmi $pu$e cu &unăvoin#a care)l caracteriza, c.iar atunci cînd era $upărat+ ;ai, $ă te)ajut eu, e$te un cefalo+++ +++po re$pirai eu uşurat că am nimerit)o, făcînd di$perate apeluri la remini$cen#ele mele zoologice în legătură cu denumirile de srcine greacă ale animalelor% Cla$a .o.oti $curt şi $e opri din conde$cenden#ă pentru mine% 7in pod ai căzut dumneata! 6ce$te animale $înt cefalo%torace, domnule, prin urmare nici urmă de gît! Cine #i)a $pu$ dumitale c.e$tia a$ta cu gîtul racului8 :ama, cînd ne dădea ra$ol de raci, ne de$făcea gîtul racului şi ni)l dădea $ă)l mîncăm, $punîndu)ne- =a, măicu#ă, gîtul, că a$ta e partea cea mai &ună, nu mai $uge picioarele! emaipomenit! $e $candaliză el% 6uzi gît la rac! 'i)apoi &ru$c+ =a arată)mi şi mie, domnule, pe ta&lou, unde e gîtul racului8 :ă)ntor$ei $pre racului ta&lou, şi întin$ei arătător înainte, de$cri$ei o elip$ă imaginară pe trupul $pu$eidegetul cu multă naivitate+ Gîtul e$te aici la coadă! Cla$a c.icoti- iar profe$orul, iz&ucni, ieşindu)şi din ră&dări+ :arş la loc, măgarule! 0şti de o impertinen#ă nemaipomenită! 0u gă$ii cu cale $ă plîng în $urdină şi $ă ro$te$c cu frică parcă+ :ai a$culta#i)mă pu#in, vă rog, că ştiu toată materia! Cla$a, $olidară ca)ntotdeauna, interveni tot ca întotdeauna, în cor+ =erta#i)l, ierta#i)l! Dar 9adian n&avea nevoie de interven#ia cla$ei pentru acea$ta- el $e)nduioşa foarte repede, mai ale$ în fa#a la crimilor% 3ăzînd că)ncep $ă plîng cu $ug.i#uri, îşi întrerup$e ju$tificatele)i invective şi)mi $pu$e+ 0i, poftim, ce mai ştii de$pre rac8 'i $e)ntoar$e cu $patele la mine, pornind către &ănci% 6tunci eu,la&ucuro$ că l)am înduioşat lacrimile ce)mi veneau în oc.i la poruncă, începui $ă rîd &ăie#i pe)nfundate+ el, nucu ştiu de ce $e)ntoar$e &ru$c, şi)ntr)un $fert de clipită mă văzu rîzînd şi plîngînd, că eu, o&$ervîndu)i mişcarea, dădui drumul iarăşi la lacrimi! :)ai e4a$perat! #ipă el% :)ai $co$ din fire cu apucăturile dumitale actoriceşti! Plîngi şi rîzi, şi iar plîngi în aceeaşi $ecundă! 0u am uitat de pove$tea cu imitarea profe$orilor din Cancelarie% 7umneata eşti mai tare ca /ovelli, domnule! Ce cau#i dumneata la liceul )a#ăr, domnule8 7umneata $ă faci $tudii la con$ervator, $ă te) angajezi la teatru, că acolo e de dumneata! Ce tre&uie $ă mă faci $ă)mi pierd vremea şi $ă vii aici, ca $ă)mi $pui că racul are gît şi că gîtul auzi dumneata e la coadă! /reci la loc, domnule! 0şti atît de $la& la materia mea, cea mai frumoa$ă materie de învă#ămînt, încît nu pot $ă)#i dau nici o notă, pentru că nu e4i$tă nici o cifră care $ă e4) prime totala dumitale neştiin#ă%%% 'i zero ar fi prea mult! Cred că şi dumneata eşti de acord! Ca $ă de&iteze cineva a$tfel de inep#ii, e$te ca şi cum ar $pune că%%% vulturul, care e$te cea mai mare pa$ăre de pradă, vede cu coada%%% $au ceva cam în felul ă$ta, în#elegi tot ce z&oară $e mănîncă, domnule, şi nu tot ce $e mănîncă are gît, $ă #iidumneata8 minte de lau mine! 3ă rog $ă mă ierta#i, am $ă #in minte cu $fin#enie ce mi)a#i $pu$, toată via#a mea%%% dar am crezut c.e$tia cu gîtul racului şi din altă pricină- în$ă a$ta e de Botanică şi nu îndrăzne$c $ă v)o $pun la 9oologie!%%% 2pune)o%%%, mai &ine $ă mi)o $pui, ca $ă fii lămurit pe deplin! 0u am auzit de la nişte olteni că ar fi pe lume şi "prune cu !ît" =eşi afară, măgarule%%%, cu dumneata nu $e poate vor&i niciodată $erio$% 'i lec#ia continuă, în timp ce zîm&etele &ăie#ilor, ce flutura$eră pline de voioşie cîteva clipe pe &uzele lor, $e $tingeau uşor, pe ne$im#ite% *
*ntr)una din zile $)a întîmplat $ă lip$ea$că 7ragu ;enr, nu mai ştiu din ce cauză, $e vede că era ceva foarte $erio$, că altminteri el frecventa cur$urile cu multă regularitate% 6veam tot materii la care 7ragu $e ilu$tra$e ca mucalit de for#ă, jucînd în$ă totdeauna în .oră cu noi, ceilal#i deoc.ea#i ai cla$ei, că $ingur nu $e prea $im#ea la largul lui! 'i cum a$tăzi 7ragu lip$ea, ne)am .otărît $ă)i facem o figură, care i)a plăcut şi lui cînd i $)a pove$tit a doua zi% a toate orele am pă$trat o linişte mormîntală% e)am a&#inut din ră$puteri şi am fo$t de o cumin#enie impre$ionantă, pentru ca a$tfel $ă ia fiin#ă gluma .ărăzită lui 7ragu, glumă pe care au miro$it)o re$pectivii profe$ori şi au făcut .az de ea% 2urprinşi pe$te mă$ură de liniştea ce domnea în cla$ă, to#i profe$orii, pe rînd, dar a&$olut to#i, între&au cu mul#umire)n gla$+
7ar cum $e face, &ăie#i, că a$tăzi, contrar o&iceiului, $înte#i atît de linişti#i8 a care, aproape to#i, ră$pundeam foarte $erioşi+ ip$eşte 7ragu, don< profe$or! ca şi cum &ietul 7ragu $ingur făcu$e tot $candalul din alte ore! :
O far$ă grozavă pe care a făcut)o :o$cu la Gimna$tică timp de aproape cinci)şa$e lec#ii, fără $ă ştie nimeni, a fo$t far$a cu oina+ 3eni$e primăvara mai repede decît ne aşteptam, şi Cioc ne $co$e$e în curtea mare, ca $ă jucăm oina, şi $ă)şi recruteze elementele pentru "meciurile interşcolare" # cu un minut m&ai devreme.
Cla$a era împăr#ită în două ec.ipe+ la prima era căpitan :atei Păune$cu- iar la a
doua, Fădule$cuamîndoi căpitanii, foarte &uni prieteni în particular, $e gă$eauCo$tac.e de a$tă dată ca $erioşi adver$ari%%% $portivi% :o$cu căzu$e în ec.ipa lui Co$tac.e Fădule$cu, care era de$perat, pentru că &ietul :o$cu nici nu fugea şi nici nu $e apăra &ine, iar după alte toate mai era şi gra$! :o$cule, i)a $pu$ Co$tac.e foarte $erio$, $ă faci ce)i şti, nu mă priveşte, şi $ă nu care cumva $ă te lovea$că şi $ă)mi $trici punctele, că e vai de capul tău! :ai &ine nu juca! 0.ei, făcu :o$cu, oftînd, eu te)n#eleg, Co$tac.e, dar ce, e după mine8 Oricum ar fi, tre&uie $ă joc% u pot $căpa de Cioc% /u îl cunoşti doar mai &ine decît mine! 3ezi că :atei e cu oc.ii pe tine, ştie că fugi ca un .ipopotam şi te aperi de minge ca de muşte! 6tîta aşteaptă, $ă te lovea$că şi $ă)mi $trice mie punctele! fff! Ce noroc pe mine $ă te &rodeşti tocmai în ec.ipa mea! u puteai $ă cazi într)a lui8 a$ă, &ă Co$tac.e, îl linişti :o$cu, n)avea nici o grijă, că n)o $ă mă lovea$că nimeni- ai $ă vezi! 6m eu metoda mea, care nu poate $ă dea greş! Bine, mă, numai $ă fie aşa cum $pui, că doar invizi&il n)ai $ă te faci, ca omul lui Sell$! :ă priveşte! 9ina se joacă de către două ec.ipe+ una e$te "la bătaie" şi a doua, "la prinere"+ 7e data acea$ta, ec.ipa lui Co$tac.e era la &ătaie şi a lui :atei Păune$cu, la prindere% :ingea o arunca :atei, care)şi făcu$e $ocoteala $ă tragă în :o$cu, cînd o încerca $ă fuga% 'tia c@ &ietul :o$cu nici nu fugea şi nici nu $e apăra% Ba, cînd tre&uia $ă &ată mingea, de frică $ă nu i)o prindă adver$arul şi $ă treacă la mijloc, o &ătea în pămînt! Hocul începu$e, jumătate din &ăie#i &ătu$eră mingea şi unii fugi$eră% (oarte a&ătut, veni şi =onaş :o$cu la rînd, &ătu mingea în pămînt şi trecu lîngă &ăie#ii care aşteptau momentul prielnic $ă fugă în celalalt &ar% :o$cu profită de concentrarea lui :atei în altă parte şi)şi pu$e planul în aplicare+ deodată ne trezirăm cu el în &arul celălalt! 0i, drăcia dracului( :ă, cînd nai&a a fugit :o$cu, de nu l % am văzut, $ă)l ating8! $e)ntre&a :atei înciudat% a$)că)l agă# şi eulalaprima, prima şi ocazienu)mi 7ar :o$cu $căpă+ la a doua, şi mai la a $capă! treia ocazie, şi la mai multe ocazii, de :atei, care nu mai ştia ce $ă creadă! Cum ajunge, mă, :o$cu în &ar, că doar nu z&oară8! 'i cum de nu $e gă$eşte nici unul dintre ai noştri $ă)l lovea$că8 Pînă cînd, într)o &ună zi, :atei $)a .otărît $ă nu $e la$e furat de focul jocului şi $ă)l urmărea$că pe :o$cu cînd fuge din &arul de la &ătaie în &arul din fund şi $ă)l lovea$că $curt% 9i$ şi făcut! Cînd a venit rîndul lui :o$cu $ă &ată mingea, :atei i)a aruncat)o di$trat în aparen#ă, dar nu l)a $lă&it o clipă din oc.i! :o$cu, prefăcîndu)$e şi el foarte nepă$ător, a trecut uşor pe lîngă jucătorii care tre&uiau $ă fugă, fără $ă ştie că e urmărit de privirile lui :atei%%% şi deodată, cît era el de gra$, $)a $trecurat pe lîngă uşa coridorului ce da în curte, şi a rupt)o de fugă pe culoarul al cărui capăt, cu uşa re$pectivă, da tocmai în &arul celălalt! 'i)n cîteva clipe, iată)l pe :o$cu în &arul vi$at! 6.a! #ipă :atei, ă$ta era mi$terul, va $ă zică! :o$cu o ştergea prin culoar! Pe cin$te! 'i, lă$înd jocul &altă, $e du$e ia Cioc şi)i $pu$e toată tărăşenia! Cum8 $e)nfurie Cioc% 6$ta e lip$ă de $portivitate! 'i punînd fluierul la gură, şuieră mai $trident ca niciodată% Hucătorii răma$eră pe loc, aşa cum $e gă$eau% 2e auzi gla$ul lui Cioc, imperativ la culme+ :o$cu, la mijloc! :o$cu veni în fa#a lui foarte mirat şi)l între&ă cu naivitate+ 7e ce, don? profesor" 7ar Cioc o #inea întruna ca un apucat, fără $ă)i dea nici o e4plica#ie+ :o$cu, la mijloc!
7ar de ce, don< profe$or, că nu mi)a prin$ mingea nimeni8! (iin#a lui 7umnezeu, în#elege odată%%%% la mijloc, că)#i dau o palmă de te dau cu capul de to#i pere#ii! =ntru)n ocnă pentru tine! oscu n)a avut ce face şi a trecut la mijloc, între :atei Păune$cu şi /raian Para$c.ive$cu, care, ca $ă $e răz&une, şi)au &ătut joc de el într)un mod &ar&ar! Au plimbat mingea de peste treizeci de ori, făcîndu)l pe &ietul :o$cu $ă $e) nvîrtea$că cînd $pre unul, cînd $pre celălalt, pînă l)au ame#it% :atei, prinzînd o dată mingea vîrto$, l)a pocnit $curt în pulpă- :o$cu a gemut şi a trecut şc.iopătînd la loc, mormăind furio$ ca un ur$ şi frecîndu)şi piciorul de zor% 7upă a$ta, :o$cu, care era nepotul lui Bar&ă, a făcut ro$t de un certificat medical că $uferă de nu ştiu ce şi a fo$t $cutit de Gimna$tică% :ul#i ca mine a#i lovit voi cu mingea, mă prăpădi#ilor8 Omorî#i)vă voi la oină, la par alele, la trapez, la fus şi la inele, că mandea în vremea a$ta $e plim&ă cu &arca)n Cişmigiu! *
0ram în cla$a a 3=)a şi aveam teză la im&a latină cu Baro$anul% imeni nu îndrăznea $ă copieze la ace$t i$cu$it profe$or, care era de o mare vigilen#ă% Totuşi, 7ucu Con$tantin, care nu se pregăti$e deloc, şi)a pu$ în gînd $ă $e $alveze cu ajutorul unei ju4te lineare, adică o traducere cuvînt cu cuvînt a te4tului latin% Baro$anul, cum$ecade ca de o&icei, ne anun#a$e că ne va da $ă traducem cu dic#ionarul un fragment din "De amiciia" de Cicero% 'i 7ucu veni$e a$ortat cu întreaga operă ciceroniană tradu$ă în lim&a maternă% Ca $ă nu fie o&$ervat cum manevrează, colegul no$tru $e aşeza$e în fund, la perete% 7upă ce ne)a împăr#it în patru grape numerotate cu 1, , I şi N şi ne)a $cri$ pe ta&lă te4tul latin re$pectiv pentru fiecare grupă, Baro$anul şi)a luat $caunul de la catedră, aşezat în fa#a &ăncilor, şi)a $co$ din &uzunarul .ainei ziarul "Cniversul", l)a de$făcut l)a larg, şi a început lectura, făcînd o glumă+ Băie#i, în timp ce eu cite$c, voi $crie#i! 3or&a lui eliade Rădulescu8 2crie#i, &ăie#i, numai $crie#i! 0u mi)aş permite $ă adaog+ umai $crie#i &ine! Cine $e $imte în $tare poate $ă şi copieze, dacă are de unde, numai $ă nu)l prind%%% 3or&a rom@nului+ ;o#ul neprin$ e negu$tor cin$tit! 'i)acum+ $ucce$! 3ă mul#umim, don< profe$or! mormăiră cî#iva de circum$tan#ă şi ne apucarăm de lucru% 7ucu l)a furat din oc.i pe Baro$anul de vreo cîteva ori, ca $ă)l vadă ce face+ citea foarte concentrat ziarul, gă$ind pro&a&il ceva deo$e&it de intere$ant% 3ăzînd că profe$orul şi)a cam uitat de cla$ă, a început $ă lucreze% 6 $co$ uşurel ju4ta, a de$c.i$)o la pa$ajul care)l intere$a%%% a rupt foaia cu multă &ăgare de $eamă, ca nu cumva $ă $e audă- apoi a pu$)o în dic#ionarul latin)rom@n de ăde&de şi a pornit $ă $crie% Ca $ă nu $e vadă că $crie prea repede, prea curgător, $e prefăcea că mai caută cîte un cuvînt în dic#ionar% 6şa că $cria, căuta- iarăşi mai $cria, iar căuta- $e mai uita şi la Baro$anul, care era cufundat lectura ziaruluicăuta în dic#ionar! Pe la jumătatea orei, în$ă,înBaro$anul a $trîn$iar ziarul frumo$, l)a &ăgat în &uzunar şi a pornit cu paşii lui grei direct către &anca lui Ducu. 0$te de pri$o$ $ă mai $pun că nici un elev nu $e mai ocupa de teză% /o#i $e) ntor$e$eră către &anca în fa#a căreia $e opri$e profe$orul, &ănuind că avea $ă $e petreacă ceva deo$e&it% Baro$anul i)a luat lui 7ucu dic#ionarul şi, înainte de a)l de$c.ide, i)a $pu$ zîm&ind+ Bine, mă, nepricop$itule, nici atîta lucru nu eşti în $tare, $ă copiezi8! 2ă te învă# eu, profe$orul, şi a$ta8 6r fi prea de tot! 7e cînd mă tot uit la tine prin gaura pe oare am făcut)o în ziar! 2e poate $ă fii atît de nătăfle#, $ă te prefaci că $co#i cuvinte, şi $ă de$c.izi dic#ionarul numai în acelaşi şi acelaşi loc8 :i)am dat $eama imediat că ai pu$ în dic#ionar foaia unei ju4te, şi copiezi ca un neg.io&% 'i, luîndu)i dic#ionarul, Baro$anul apucă uşurel cu ung.ia degetului mare şi)a arătătorului foaia, fluturînd)o fa#a cla$ei, care iz&ucni de a$tă dată într)un rî$ zgomoto$, $pre con$ternarea lui 7ucu% "5uo erat emonstranum" 6cum dă)mi teza%%% şi în timpul care #i)a mai răma$ fă o mică plim&are prin Cişmigiu! rît din partea ta că ai încercat $ă copiezi! /o#i elevii mei ştiu de nota 5 la mine, adică de trecere% 6şa, tre&uie $ă iei pe meritul tău 1% 7ar pentru că $înt loial şi vreau $ă)#i la$ po$i&ilitatea de a)#i îndrepta nota, iată ce facem- î#i dau cincrul meu din oficiu, şi cu unu al tău fac şa$e- pe jumătate, media trei! Salve et i ! 7alutare şi du)te!? *
Odată, la Geologie, ne)a venit în in$pec#ie un faimo$ profe$or de 'tiin#e naturale,
care func#iona la liceul Sf+ Sava : G+ Demetrescu, poreclit Ba$u, pentru că avea o impre$ionantă voce de &a$ profund% Cum a intrat în cla$ă şi)a e4primat dorin#a de a e4amina cî#iva elevi, înainte de a $e trece la e4plicarea lec#iei următoare% 6 de$c.i$ catalogul şi, printre al#ii, m)a c.emat şi pe mine, care nu mă prea împăcam cu acea$tă materie de învă#ămînt, $ocotind că mă tran$porta în ere mult prea vec.i din via#a Pămîntului% a lec#ie erau patru elevi- eu, ultimul% Ba$u a pu$ următoarea între&are primului elev din $erie+ Cum $)au formal tera$ele din 2candinavia8 Ca $ă $pun cin$tit, nu numai că nu ştiam cum $e forma$eră ace$te tera$e, dar .a&ar n)aveam că în 2candinavia, în afară de ve$titele ei fiorduri, $e mai gă$e$c şi tera$e% Fămă$e$em în$ă liniştit că, îmi $puneam eu, pînă la mine, din cei trei colegi $)o gă$i Dar# măcar unul care $ă ştie ce cu gace$te ciudate tera$e% culmea g:inionului# nues&a ă$it nici unul% Cei trei înaintaşi, $ărmanii, $e vede că erau la fel de &ine pregăti#i ca şi mine% (oarte $olidari între ei, nici unui n)a gă$it de cuviin#ă $ă $coată o vor&ă! 2asu m&a !ntrebat atunci pe mine$
7umneata ştii cum $)au format tera$ele din 7can&dinavia" /ăcerea a&$olută a celorlal#i dinainte îmi făcu$e o impre$ie dete$ta&ilă% 0 îngrozitor $ă taci aşa! mi)am zi$ eu% (ie ce)o fi, dar ceva tre&uie $ă ră$pund! 7a, domnule profe$or! /e rog, $pune atunci! mi)a cerut gla$ul de &a$, tremur!ndu)şi vi&ra#iile în tăcerea de mormînt a cla$ei care încremeni$e, întrucît ştia că nu ştiu! 'i)atunci cred că am făcut cel mai mare efort de gîndire şi imagina#ie din via#a mea şcolărea$că% /re&uia $ă ră$pund ceva neapărat%%% dar ce8! Cum $)au putut forma ace$te tera$e $candinave%%% prin ce fenomen natural din atîtea cîte au fo$t pe Pămînt de)a lungul milioanelor $ale de ani de e4i$ten#ă8 Ca $trăluminat fulger,euaşa cum!nnumai marii inventatori de$coperitori omenirii au putut fi de gun !ndeam fericit acele clipe mi)a #îşnitşiideea formării ai tera$elor din 2candinavia şi, întocmai lui 6r.imede în &aie în definitiv şi eu eram într) o adevărată &aie de tran$pira#ie am $trigat !n forul meu$ "evri=a" :ă alarma$em, crezînd că m)am gîndit prea mult pentru un ră$pun$ care $e pre$upunea că e cuno$cut de mine, şi l)am privit pe profe$or cu grijă- dar el mă aştepta fără $ă dea $emne de neră&dare% Pro&a&il că totul nu dura$e mai mult decît o clipă, aşa cum $e $pune că #in vi$ele în care trăieşti zile şi ani de multe ori( :i)am auzit gla$ul ră$punzînd limpede şi $igur de $ine+ /era$ele din 2candinavia $)au format în urma flu4ului şi reflu4ului provocate de atrac#ia unei! Profe$orul a zîm&it aproape impercepti&il şi a dat din cap% 2ă ştii că am &rodit)o! mi)am zi$ eu% 7a, aşa tre&uie $ă fie% 7acă $înt deştept, $înt deştept, ce mai8! /otul în via#ă e $ă ai imagina#ie! 6cu< îi trag pe teoria a$ta! Bravo mie! *n clipa în care Ba$u m)a între&at+ Cum8, eu îi şi dădu$em drumul la "eIplicarea *n timpul flu4ului, apa oceanului venea mare şi inunda o parte din u$cat% Odată cu reflu4ul, apa $e retrăgea% *n timpul cît apa $tătea pe u$cat, muia por#iuni din teren şi, la plecare, lua cu $ine pămînt, lă$înd a$tfel o adîncitură pe terenul re$pectiv% 6poi, cînd $e producea noul flu4, apa venea din nou, inundînd terenul, de a$tă dată pe o altă por#iune mai mică $au mai mare decît prima oară% 'i iarăşi, la reflu4, cînd pleca apa, lua pămîntul făr@mi#at, lă$înd u$catul cu alte adîncituri%%% şi formînd !n felul acesta terasele( Cla$a oftă admirativ, uşurată, convin$ă că ştiu$em% 7ar profe$orul $e)ncruntă pu#in şi $pu$e cu vocea)i cavernoa$ă+ =a a$cultă, domnule, ce mă tot duci pe mine cu+ vine apa, pleacă apa8 'tii, $au nu ştii8 u ştiu, don< profe$or( 6păi, aşa $pune! rî$e profe$orul amuzat% O fi intere$antă teoria dumitale a$upra formării tera$elor din 2candinavia, dar din nefericire e ine4actă! 'i a trecut imediat la altă între&are, fără în$ă $ă ne $pună el cum $)au format acele tera$e, de e4i$ten#a cărora pe pămîntul $candinav atunci afla$em! fenomen ului";
:
7oi dintre cei mai &uni prieteni de)ai mei, 'tefan Prede$cu şi Gică Foznovanu, nu erau colegi cu mine, învă#au la liceul 2f% 2ava, amîndoi în cla$a a 3==)a, unul la moern, şi altul la real+ 'i cu toate că profe$orul no$tru de im&a rom@nă, 6vram /odor, era foarte &un şi avea o va$tă cultură generală, fiind în acelaşi timp şi &i&liotecar la 6cademia Fom@nă, totuşi îi invidiam întrucîtva pe aceşti doi prieteni pentru da$călii lor de lim&a maternă+
Foznovanu !l avea profesor pe cunoscutul autor de manuale didactice Gh+ .amescu# iar Prede$cu, pe tînărul şi valoro$ul critic literar *ompiliu 'onstantinescu+ 0umai ce&i aueai pe cei doi ciraci ai lor$
:ă, fac ăştia nişte ore! 'i)aci îşi $trîngeau degetele puică şi le $ărutau în vîrf, $punînd+ :mm! 'i)ntr)o zi, pe la prînz, cînd cei doi colegi porneau la şcoală, că aveau ore după) amiază, l)am între&at pe Prede$cu+ a ce oră ave#i Fom@na, (ănică8 ltima oră%%% la 5% 2ă ştii că a$tăzi aterizez şi eu la ora voa$tră de Fom@nă% 6rd de neră&dare $ă)l aud pe Pompiliu Con$tantine$cu! 3ino, dom
şa cla$ei a %II&a reală de la liceul Sf+ Sava $e de$c.i$e $cîr#îind şi intră profe$orul Pompiliu Con$tantine$cu% n tînăr frumo$, prezenta&il, &ine zidit şi cu multa pre$tan#ă% Oc.ii, de o rară vioiciune! Bună $eara, &ăie#i! Făpăitul uniform de picioare fu ră$pun$ul la $alutul profe$orului% O linişte în cla$ă, cum la noi, la )a#ăr, numai la orele Baro$anului şi)ale lui 6ttila, profe$ori vec.i, $e pomenea! Băă!%%% m)am mirat eu admirativ, Pompiliu ă$ta al vo$tru, tînăr, tînăr, dar văd că la el $)aude mu$ca! 0 foarte $impatic, ştie carte şi e4plică aşa de frumo$, că nu te)nduri $ă pierzi un cuvînt! îmi ră$pun$e Prede$cu% Cum nai&a $ă)#i mai ardă de năz&îtii la un a$tfel de profe$or8 6r fi o impietate! $ă)l aud! 6&ia 2tt!%%%aştept acu< taci! 7upă notarea a&$en#ilor, Pompiliu îşi roteşte oc.ii, îm&ră#işînd cu privirea parcă întreaga cla$ă şi $pune+ 2ă continuăm lec#ia de$pre eliade Rădulesc/. 3om citi şi vom comenta oda "a Schiller" % ;eliade a $cri$ acea$tă odă în preajma zilei de A octom&rie, 1A51, cînd colonia germană din Bucureşti a $ăr&ătorit centenarul naşterii marelui poet% 6 fo$t pu&licată mai tîrziu în revi$ta autorului ei, 4chilibru între antiteze"+ 6m putea $pune de$pre acea$tă poezie că e$te o odă elegiacă%%%- vă ve#i convinge imediat ce)i vom face lectura. 'i Pompiliu începu $ă citea$că frumo$, cald, plin de vi&ra#ie "a Schiller"+ umai pe Camil Petre$cu îl mai auzi$em în cla$a =)a citind cu aceeaşi $en$i&ilitate! "+ste o /iaă moartă, precum s-o moarte /ie8 i este şi /iaa ce nu mai are moar te .?) ++++++++++++++++++++
"'/uşi de ad/ersariu pe om şi-at1t a&unge. 0e iartă că-i faci răul> iar binele, nici mort!" Apoi# mai departe$
"Dă-i ade/ăr, dreptate, calumnia i-e parte, + orb şi-i dai lumină8, el /ede c1te n-ai, 4 mut şi-l faci cu limbă, te muşcă ca /ipera, Dă-i /iitor, /iaă, că-i ia el şi trecutul, Renală-l p1n la ceruri, de /iu te-afundă- n iad!"
6ci $e opri o clipă şi $pu$e+ Cînd a $cri$ ace$te ver$uri, ;eliade $)a gîndit şi la $uferin#ele lui, gă$ind oarecare $imilitudine între atitudinea lui mai mult decît &inevoitorare fa#ă de un important poet al no$tru şi la nerecunoştin#a de mai tîrziu a ace$tuia% 'tie cineva $ă)mi $pună la cine face el aluzie8 Dar nici unul dintre elevii "să/işti" n)a $co$ o vor&ă% 6., cum aş mai fi ră$pun$ eu, dar nu îndrăzneam%%% eram un $trăin, un intru$! =a gîndi#i)vă pu#in! a in$i$tat Pompiliu% 'tiu că noi n)am vor&it încă de$pre acea$ta, dar din al#i ani, poate al#i domni profe$ori $ă fi amintit% :ă mînca lim&a ca niciodată! Ce)ar fi $ă ră$pund eu8 *n definitiv, uniforma noa$tră şcolară e aceeaşi, iar numărul de )a#ăr de pe mînecă pare un număr de Sava
decolorat( 0&am mai putut să mă $tăpîne$c şi am #îşnit în $u$+ (ace aluzie la Gri!ore .leIanresc u, don? profesor(
(oarte &ine! 7acă ştii ceva mai mult, te rog!%%% 6m pove$tit cu lu4 de amănunte conflictul dintre cei doi mari $criitori, aducînd în di$cu#ie şi literatura $cri$ă de către ei cu acea$tă tri$tă împrejurare% Pompiliu a comentat apoi cu mine leicul odei# oprindu&se la cuvintele italieniate; iar eu am adus vorba despre "Beia de cu/inte", faimosul articol critic al lui 2itu Ma% iorescu+
6cea$tă intere$antă convor&ire dintre un mare da$căl şi un elev care nu era al $ău a durat întreaga oră de cur$ şi i)a intere$at ne$pu$ pe a$i$ten#i% 7ar culmea a fo$t cînd a $unat de ieşire% Profesorul Pompiliu Constantinescu a !ntrebat binevoitor$
&ine! :ul#ume$c! Cumfreamăt te numeşti8 n(oarte murmur $urd, întocmai unui neaşteptat, din $enin $)a ridicat din &ănci% 6m ră$pun$, subit inspirat# rostind limpede numele prietenului meu ce&mi sta !n dreapta$ $redescu Ştefan, don? profesor( 9ece! a $pu$ cu plăcere Pompiliu Con$tantine$cu- a pu$ nota în catalog şi a plecat $urîzînd $ati$făcut% 7ar nici nu şe)nc.i$e$e &ine uşa, cînd eu, care)mi îndreptam privirea radioa$ă $pre Prede$cu, fericit că)i o&#inu$em o notă ma4imă, auzii că mă împroaşcă ve.ement cu cele mai groaznice invective+ Bine, mă, nenorocitule, ce #i)a venit $ă $pui numele meu8! 6i8! Cum, mă, (ănică, în loc $ă)mi mul#umeşti şi $ă)#i pară &ine, tu te $uperi8 Cum o $ă)mi pară &ine, mă8 /u nu te gîndeşti ce $itua#ie mi)ai creat8 Păi mai pot eu în via#a mea $ă ştiu o dată măcar, aşa de &ine, la Fom@nă, şi $ă mai iau un zece8! Ce mă fac eu acu<8 /o#i colegii lui Prede$cu iz&ucniră în .o.ote de rî$% noroc căn)o #in lua#i la tine, că aşa altminteri te)aş cotonogi în &ătaie! 6i 2ta#i, măi, c.iar în tragic! interveni ivadă, şeful cla$ei lor% O $ă lip$eşti şi tu, Prede$cule, cîteva ore de la Pompiliu, pînă i $e e$tompează figura lui Băjenaru în minte%%% şi)apoi te prezin#i la cur$% *n vremea a$ta, în$ă, te pui cu &urta pe carte%%% că, nu)i de glumă! Cît am $tat de vor&ă cu Pompiliu Con$tantine$cu nu am avut pic de emo#ie% 0mo#ia mea, în$ă, a luat propor#ii a&ia după aceea% :i)era teamă că premian#ii cla$ei, colegii lui Prede$cu, ar fi putut $ă mă reclame pentru acea$tă $u&$tituire ad).oc, nepremeditată- dar nu $)a mai întîmplat nimic- nimeni n)a $uflat o vor&ă, nici măcar nu $)a pove$tit întîmplarea celor din alte clase. Totul s&a terminat unde !ncepuse$ !n familia clasei( ..................
7e pedep$it, tot am fo$t pedep$it, în$ă- acum, în timpul li&er, în loc $ă mă plim& $au $ă mă duc la vreun $pectacol, $ă $tau cu 'tefan $ă)l dă$căle$c la Fom@nă% Parcă)l văd cum venea tre&uia şi)mi &ătea în geamul de Prede$cu la $u&$ol,şiunde locuiam, cîntînd fal$ un cîntec pe atunci la modă+ "Deschie, eschie fereastra, umai o /orbă să-i spui+++"
'i, cînd de$c.ideam, continua+ Ce)ai căutat%%% ai gă$it! Pentru mîine, Pompiliu ne)a dat o compunere de$pre aşa că, tinere, Grigore te "*atira socială a /remii 1n teatrul lui 'lecsandri"... c.eamă, &ăutura ta preferată e%%% ag.ea$ma%%% ori că vrei, ori că nu vrei, pune mîna pe condei! * 6nt!mplarea s&a petrecut, de a$tă dată, la colegii noştri dintr)a 3==)a reală, iar eroul ei a fo$t *uiu MaIimilian, fiul marelui nostru comedian %. MaIimilian+ Fealiştii erau o&liga#i $ă mai înve#e pe lîngă 7rance#ă, şi ermană, încă o lim&a $trăină, la alegere+ 4n!leza sau italiana+ Puiu :a4imilian îşi ale$e$e =taliana, fiind mai uşoară şi mai apropiată de lim&a materna% Profe$or de =taliană era apoleon Cre#u, un da$căl di$tin$, cu o alea$ă cultură generală şi cu multă pre$tan#ă% *n afară de =taliană, el mai preda la $ec#ia reală şi Fom@na% 2piritual, ironic, dar foarte &inevoitor întotdeauna, căuta $ă)şi ajute elevii $ă o&#ină note cît mai &une% Cu atît mai mult dorea $ă)i dea o notă frumoa$ă lui Puiu :a4imilian, pe al cărui tată îl admira$e, pe timpuri, ca $trălucit tenor comic în trupa de operetă a cele&rului no$tru
eonard, cît şi acum, ca mare actor de comedie% 2co#îndu)l la lec#ie pe Puiu :a4imilian, profe$orul apoleon Cre#u îi $pu$e zîm&itor şi cu &onomia lui dintotdeauna+ 6$cultă, dragă :a4imilian, eu dore$c din tot $ufletul $ă)#i dau o notă &ună, dar pentru a$ta mai e nevoie şi de ajutorul tău%%% 2pune)mi ce &ucată de lectură ştii mai &ine! Citeşte)o frumo$, tradu)o şi apoi comenteaz)o cu o&iectivitate critică% 0i, ce &ucată crezi că ştii mai &ine din cele $tudiate" Cel mai &ine, don< profe$or, ră$punde Puiu :a4imilian, cu multă $iguran#ă, cei mai &ine ştiu "'inJue Ma!!io" de anoni. Cinci ai Perfect! 0 o poezie frumoa$ă, care îmi place şi mie foarte mult! 3rei $ă)mi $pui ce în$emnează "cinJue Ma!!io" 7a, don< profe$or ră$pun$e :a4imilian foarte convin$ de uşurin#a între&ării, pe care o con$ideră cu totul inutilă, întrucît traducerea titlului îi părea evidentă "'inJue Ma!!io((( ma!i"în cla$ă, $pre con$ternarea lui :a4imilian, care în$emnează 'ei n .o.ot ne$tăpînit decinci rî$ iz&ucni
era convin$ de ju$te#ea ră$pun$ului $ău prompt% apoleon Cre#u nu)şi putu $tăpîni nici el rî$ul şi $pu$e dînd din cap cu mî.nire+ 6poi, dragă :a4imilian, dacă e$te &ucata de lectură pe care)o ştii cel mai &ine şi nici titlul nu îl traduci cum tre&uie, ce $ă mai vor&im de$pre celelalte pe care le ştii mai pu#in &ine8 Poftim la loc, pregăteşte)te cum tre&uie şi vino $ă te a$cult, dar roagă)l pe tatăl tău $ă)#i dea cîteva lec#ii de te.nică a memorizării! Peste cîteva $ăptămîni, în care timp :a4imilian a tocit vîrto$, colegul no$tru a ieşit la lec#ie şi a o&#inut nota 1", după ce apoleon Cre#u l)a trecut prin toată materia predată pînă atunci%
CAPITOLUL FI
FABRICANTUL DE STIHURI
"%ubirea e o taină mare, 'e l eagă două inimi, tare!"
6şa am decretat într)o &ună zi, no$talgică, de primăvară, ame#it de parfumul puternic al liliacului &ătut, ce)şi legăna &uc.etele violete în fa#a fere$trei mele% 0ram îndrăgo$tit, credeam eu, foarte $erio$ de una din numeroa$ele mele verişoare, 3iorica, elevă într)a ===)a la 'armen%Sylva Gă$eam că $întem foarte potrivi#i, că eu eram într)a 3)a, doar! Bineîn#ele$ că mai tîrziu aveam $ă mă în$or cu ea, $ă fim ferici#i, $ă facem doi)trei copii, şi aşa mai departe, cum vi$ează orice copilandru în împrejurări a$emănătoare% /oate ar fi mer$ &ine, dacă ar fi fo$t de părerea noa$tră şi "2urcu", adică unc.iul Co$tică, cum era poreclit tatăl re$pectivei Huliete% 0l, în$ă, nu prea vedea cu oc.i &uni de$ele mele vizite pe la "/erişoare", cu toate că eu, întotdeauna, eram foarte $erio$, întrucît veneam în $copul &ine determinat de a face lec#ii cu "fetele" că avea trei şi mă mul#umeam cu cîte)o privire dulce $au cu o $curtă $trîngere de mînă pe $u& caiete! 6mărît pe$te fire de atitudinea mai mult decît turcea$că a lui ea Co$tică >ce nume carag.io$ pentru tatăl unei iu&ite!? am lă$at "De bello Galilco" la o parte şi m)am apucat $ă mîzgăle$c maculatorul, caligrafiind numele verişoară)mi în toate felurile şi)n toate pozi#iile+ rond, cur$iv, &atard, cu litere de tipar, vertical, orizontal, diagonal, umplînd o pagină întreagă cu+ Viorica, Viorica, Viorica 6poi, mai convin$ decît 6lec$andri în$uşi că "Românul e născut poet"... şi aducîndu)mi aminte că "în cursul inferior ", prin cla$a =)a, făcu$em vreo două poezii de$pre+ primă/ară, flori şi r1ndunele, ver$urile de)atunci începură $ă mă c.inuia$că, revenindu)mi în minte cu o drăcea$că îndărătnicie de muşte &îzîitoare+ "$rimă/ara a sosit 'împul tot a înverzit, *lin e flori mirositoare, 'e sînt foarte-mbătătoare!"
:ai departe, era foarte natural $ă aduc vor&a şi de$pre pă$ările călătoare, care $e) napoiază)n #ară, ve$tindu)ne $tatornicirea primăverii pe plaiurile noa$tre+ "%ată, /ăd o r1ndunică, 6ine din ări depărtate.. . De-obosită, parcă pică! 0rebuie să-i dăm dreptate!"
*n definitiv, îmi $pu$ei eu, cu condeiul ridicat, gata $ă atac al&ul .îrtiei, c.iar aşa de proa$te nu $înt%%% şi p)ormă a$tea le)am $cri$ cînd eram puşti%%% şi $înt ver$uri de$pre primăvară, flori şi alte elemente poetice- dar acum, că $înt într)a 3)a, şi pe dea$upra îndrăgo$tit, e altă pove$te%%%- o $ă $criu ceva, de)o $ă rămînă 3iorica foarte impre$ionată! :ă gîndeam că e &ine şf frumo$ $ă dau mai întîi o defini#ie a iu&irii- apoi $ă fac un portret al iu&itei, şi)n urmă $ă)i mărturi$e$c drago$tea mea mi$tuitoare! 6şa $)au nă$cut $u&limele ver$uri care, gîndeam eu, aveau $)o facă pe 3iorica $ă%%% "%ubirea e o taină mare, e leagă două inimi, tare...!"
Păi, cînd i)oi citi)o, o fac! 'i am continuat pe praf acelaşi ton. enorocirea era că nu puteam $ă i)o cite$c 3ioric.ii pînă duminică, ziua .otărîtă de mama pentru o vizită la tanti :arioara, şi cum eu #ineam $)o cite$c cuiva, iar $oră)mi nu îndrăzneam, de frică $ă nu mă $pună &ătrînilor ce ştia ea de$pre drago$te8 i) am cetit)o lui =onaş :o$cu% Bineîn#ele$ că a fo$t încîntat, cu atît mai mult cu cît şi el o cam plăcea pe verişoară) mea! Aceasta a fost prima mea poezie de dragoste ! ......................
:ai tîrziu am începui $ă fac acro$ti.uri! 6jun$e$em la o virtuozitate e4traordinară şi le confec#ionam la iu#eală, în cîteva minute, indiferent de lungimea numelui iu&itei% Prin cla$a a 3===)a, eram la mare pre# din punct de vedete poetic, dar de acea$tă din partea colegilor mei. pre#uire mă &ucuram, dintata nefericire, numai Cu vreun an înainte, îmi tipări$e o carte de poveşti $cri$e de mine, $u& titlul "Din ara basmelor". *i făcu$em o prefa#ă în ver$uri, care nu erau aşezate pe $trofe, ci în formă de proză+ )4 iarnă, ger şi /iscoleşte, fulgi albi, uşori, cad 1n grămad ă şi cresc nămeii de #ăpadă> bunicu-n casă po/esteşte!" + cald şi bine, căci 1n /atră, trosnind, focul uşor suspină, 1mpră ştiind 1n &ur lumină! 'fară, c1inii noştri latră!" 'i aşa mai departe! 7ar odată cu apari#ia căr#ii mele de &a$me, am început $ă mă &ucur de o mare $timă literară în fa#a colegilor mei% :ă rog, eram un autor, şi cuvîntul meu în materie de drago$te şi al derivatelor ace$teia era fire$c $ă ai&ă mare greutate! *ntotdeauna $fatul meu era cerut cu in$i$ten#ă măgulitoare şi core$ponden#a către iu&ite era $upu$ă în preala&il cenzurii mele%%% ca om e conei
acea$ta deo$e&ită mi)a creat în $curtă rolul de confident al colegilor, care2itua#ia rol cu timpul mi)a adu$ după $ine şi porecla devreme "Marele confient((, căci dacă fiecare avea cîte un confident în colegul de &ancă $au în acela de drum $pre ca$ă, confidentul tuturor, confidentul general, "Marele confient", eram eu, nenorocitul, nevoit $ă a$cult pă$urile şi ofurile de drago$te ale celor mai mul#i, dealtfel foarte fireşti la vîr$ta de 1K1A ani, cî#i aveam noi pe atunci% ite aşa şi aşa cu fata, mă Grigu#ă, fă)mi, mă, o $cri$oare acolo, cu floricele, $ă mă)mpac, că)nne&une$c! 7au un alt ca$
6m terminat cu drago$tea! 2ă nu mai aud de fete! 6m terminat cu ele! 6m văzut)o cu altul la 'inema 'lasic, am cuno$cut)o după rî$%%% Huca "9igotto, băiat de teatru"... Cînd aud în $pate un rî$ a$cu#it+ .i, .i, .i! 6m îng.e#at! Fî$ul ei! 6m tăcut, aproape că aş fi vrut nici $ă nu re$pir%%% (ilmul, ca şi cînd n)ar fi rulat- n)am în#ele$ nimic din el! 0ram atent $)aud cu cine vor&eşte% 3or&ea cu unu< cu vocea groa$ă şi rîdea, n) auzi8 u ştiu cum am avut ră&dare pînă $ă $e facă lumină! *n $fîrşit, pauza! :)am ridicat uşor, mi)am umflat pieptul, şi am privit ca din întî mplare. +ra !ntre doi$ unul de la Matei şi unul de la Mihai 2ă mor, n)auzi8 C)un lăptar şi c &un ovlecar Păi aşa $e poartă ea c)un lă#ărist:! Da? necaul meu cel mai mare e că duminică, în Cişmigiu, mi) a $pu$ că)i place de mine şi că $înt singurul ei simpatiu( 2impatie! l)am corectat eu% 7e ce $impatie8 2impatiu, că $înt &ăiat! Băie#i $au fete $înt to#i "simpatii" unii pentru al#ii%%% O fi "simpatie" de genul feminin, dar $e folo$eşte şi la ma$culin tot aşa% Cuvîntul $impatiu l)au creat mitocăncile, care nu concep că $e poate $pune de$pre un &ăr&at că e $impatia lor, ci $impatiul lor% u e4i$tă decît o $impatie două $impatii, iar nu un $impatiu doi $impatii! 6m mai auzit eu şi pe al#ii vor&ind ca tine, dar nu e acum timpul potrivit
pentru con$idera#ii filozofice şi gramaticale%%%! ;ai, $pune mai departe! 0%%% şi, cînd m)a văzut, $)a făcut ca $fecla şi a tăcut &ru$c din gură! 0u m)am înclinat foarte re$pectuo$ şi i)am $pu$, zîm&ind ironic+ "Bon%soir, 7idi! Cum #i)a plăcut filmul8 'i ea" 0a a mo#ăit am cap în $emn de ră$pun$%%% şi nu mi)a ră$pun$! 6.a! 6şa, care va $ă zică nu #i)a ră$pun$! Lî! 7ar $ă)#i $pun drept, mă, Grigu#ă, mă, cînd am văzut)o, m)a $ecat la inimă, aşa, nu ştiu cum $ă)#i $pun, că mi $)a $uit un nod în gît şi mi $)a încleiat lim&a)n gură, că mă mir şi eu cum de)am mai fo$t în $tare $ă)i dau &ună)ziua! 'i)acu< ce vrei de la mine8 Cum ce vreau de la tine8 Păi eu vin fript, amărît, şi tu mă iei repede8 Ce pot $ă vreau8 2ă)i torni o $cri$oare de de$păr#ire, în care $ă)i $pui tu ce crezi că e mai potrivit în ocazia a$taprintre po#ifată%%% $ă)i $pui căteam terminat că pentrucă mine n)o $ă maişi,e4i$te înaltele, via#ă altă şi ce mai pricepi cu tu,drago$tea, acolo, de e4emplu aş vrea $ă mor $au $ă mă călugăre$c la un $c.it din creierii mun#ilor, $au aşa ceva, mă) n#elegi, dacă $e poate $)o faci $ă plîngă şi $ă regrete! Bine, dom
0ra toamnă, pe la începutul lui octom&rie, dar o toamnă frumoa$ă, cu no$talgii în aer, cu doruri ne)n#ele$e şi cu emo#ii neju$tificate în $uflete% *ncepu$em cla$a a 3===)a de vreo două $ăptămîni, şi tot nu mă o&işnui$em cu gîndul că tre&uie $ă vin în fiecare zi şi $ă $tau patru)cinci ore pe &ănci, în fa#a zeilor didactici ai acelui templu de cultură care era într)adevăr liceul )a#ăr. 6veam0ram oră de P$i.ologie, întortoc.eate profe$orului mi ardea% îndrăgo$tit de şio numai fată dede la e4plica#iile Moteanu, Geta, şi numai ale la ea îmi z&ura nu) gîndul% 6m luat creionul şi)am început $ă $criu o poezie pe care am &otezat)o "icean" şi din care mai #in minte $trofele ace$tea+ E$un m1na pe "oraiu", pe te3tul de )atină, M-apuc să scot cu/inte> din oc(i 1mi sar sc1ntei, 2mi fuge g1ndu-aiurea şi nu fără pricină, ăci se i/esc 1n faă-mi frumoş ii oc(i ai ei! Şi mai 1ncearcă, dacă mai poi, să scoi cu/inte... , 3mi vî<îie tot capul+++ +"Humano capitis" M ă concentre#... degeaba... stăp1n nu-s pe-a mea minte.
2mi trec m1na pe frunte şi
mă cufund 1n /is!
Şi s1nt acum 1n clasă... +3plică la "'lgebră" ... $e marea tablă neagră, /ăd semne c(ine#eşti... Şi t1mpla 1mi #/1cneşte de parc-aş a/ea febră! Mi%nrept at unci pri/irea afară, pe fereşti...F ,
!nceputul poemei latine ".rs poetica" a lui oraiu.
/ocmai începu$em $trofa următoare, cînd aud gla$ul tăio$ al profe$orului lîngă mine+ 7ar ce, dumneata o&işnuieşti $ă iei noti#e la P$i.ologie în ver$uri8 Am tre$ărit, m)am ridicat &ru$c în picioare şi am înc.i$ maculatorul cu repeziciune+ u, domnule profe$or! 7ealtfel nu luam noti#e la P$i.ologie! 7ar ce mîzgăleai acolo8 u ver$uri8 Ba da! Ce fel de ver$uri8 u picioare... 7e 1N şi 15nu$ila&e, rime încrucişate ;m, .m%%% te)amcu între&at de metricaşişicpro$odia lor, ci dacă $înt, vreau $ă $pun, de drago$te $au de altceva8 u în#ele$e$em! 0u am crezut, după între&area dumneavoa$tră, că vă intere$ează forma%%% 7in punct de vedere al fondului, am încercat $ă $criu o poezie lirică%%% 6.a!%%% 6şadar, .m%%% prin urmare, ia $ă văd, dumneata la ora de P$i.ologie faci ver$uri, în loc $ă fii atent la e4plica#iile mele! 7e ce nu $crii ver$uri în ora de Fom@nă8! 2criu şi eu cînd îmi vine! Cum adică8 C!nd s!nt inspirat(
6.a, eşti, care va $ă zică, un in$pirat8 u, a$ta e cu totul altceva! /otuşi $înt încîntat că ora mea te in$piră $ă $crii poezii% =a dă caietul încoace, $ă vedem şi noi cam ce a putut $ă)#i in$pire ora de P$i.ologie! 3ă rog, domnule profe$or, $ă nu citi#i%%% e$te ceva intim, care, mă ierta#i că)mi permit $ă v)o $pun, nu vă intere$ează+ nici pe dumneavoa$tră şi nici pe colegii mei, vă a$igur! 7ă caietul încoace şi la$ă $ofi$ticăriile pentru ora de ogică% 3ă rog, domnule prof esor(... u mă mai ruga, şi dă)mi caietul! 'i cum eu ezitam, mi)l $mul$e din mînă, îl de$c.i$e şi+ ;ă, .ă%%% tre&uie $ă fii aiurit rău, mă &ăiete, mă, dumneata%%%! 0şti la ora de P$i.ologie şi te crezi la 6lge&ră! 6$ta e &ună! =a a$culta#i, &ăie#i! 'i)ncepu $ă citea$că lip$it de cur$ivitate şi fără intona#ie, $tîlcindu)mi ver$urile, care şi aşa lă$au de$tul de dorit! 7ar &ăie#ii nu reac#ionară cum $e aştepta+ a$cultară într)o tăcere impre$ionantă, şi cînd îi între&ă+ 0i, ce zice#i de poezia a$ta8, cî#iva ră$pun$eră foarte convinşi+ 0 frumoa$ă, dom6.! eternul şi $tupidul $pirit didactic cu+ *ă faci dumneata o carte nouă de..."G Ce)ai $pu$ dumneata nu $e poate numi o defini#ie, după toate regulile ei%%% 7efini#ia, &ăiatule%%% 0$te cel mai greu lucru care $e poate face şi niciodată nu e$te perfect e4actă cu ceea ce e în realitate o&iectul pe care vrei $ă)l defineşti! l)am întrerupt eu% 6m citit a$ta într)o carte, nu mai ştiu unde, nu vă $upăra#i, vă rog! 'i dumneata ai $im#it în ora mea, ca $ă zic aşa, un $im#ămînt de lene, care te)a făcut $ă vezia&$urdă litere c.inezeşti de 6lge&ră, pe şi $ădumneata te gîndeştinu la eşti fete!capa&il (aci poezii, ai preten#ia că eşti $entimental%%% şi, ta&lă, cînd colo, $ă)mi dai defini#ia $entimentului! Pentru a$ta, #i)am pu$ I la Psi:ologie pe iua de ai. ................
Prea mult nu m)a mî.nit acea$tă apreciere pu#in măgulitoare pentru mine% P$i.ologia o $im#eam fără $)o învă# din manual şi eram convin$ că am $ă)mi îndrept nota mai devreme $au mai tîrziu% Dar motivul pentru care îmi dădu$e nota rea, mă ridică şi mai mult în oc.ii colegilor mei şi)mi creă o aureolă de tru&adur neîn#ele$ în oc.ii fetelor de la 'armen Sylva şi de la Moteanu, care, aflînd de acea$tă aventură poetică, mă primiră cu $urî$uri atît de dulci, că aş fi vrut $ă mai iau încă I treiuri, numai $ă cre$c în $impatia lor! 7ar fiecare întîmplare cuprinde, pe lîngă o parte plăcută, şi una neplăcută! 7intr)o dată, într)un gînd, trei)patru dintre vec.ii mei clien#i de "epistole erotice" $e voiră "poei" şi)mi dădură a$altul de rigoare, pe rînd, &ineîn#ele$, căci fiecare #inea ca $ecretele lui $ă rămînă întrradevăr $ecrete! :ă, n)auzi, apelez la tine, fiindcă numai tu po#i $ă mă)n#elegi şi $ă m)aju#i! Providen#a a vrut $ă apari în calea mea şi ne)a făcut colegi%%% >u ne)ar fi făcut, mai &ine! îi ră$pundeam eu în gînd, căci &ănuiam concluzia ace$tei introduceri%? :ă%%% e ziua ei, mă%%% şi ce)ar putea $)o impre$ioneze mai mult ca nişte ver$uri, ai8 0u cred că o cutie cu &om&oane de ciocolată de la 9amfire$cu, un &uc.et &ogat de trandafiri, $au o carte, depinde de per$oană! Lî! 0 &anal%%% şi p)ormă, ştii, co$tă! 2ă)i trimi#i ver$uri e ceva mai no&il%%% mai di$tin$%%% mai, cum $ă)#i $pun eu%%% mai%%% Original%%% şi unde mai pui că nu te co$tă decît plicul şi .îrtia, nu8
04act, mă, tocmai gîndul meu%%% 04traordinar! :ie)mi $pui8 'i, ca $ă nu lungim vor&a, că tre&uie $ă)mi fac rezumatul la (ranceză, cam ce)ai pofti8 :ă, n)auzi, nu cine ştie ce, acolo, cîteva ver$uri, o poezioară &ine adu$ă din condei, cum ştii tu, ceva e4tra care $)o facă praf pă per$oana, mă)n#elegi8 2ă)ncerc! Cînd î#i tre&uie8 Păi poimîine e ziua ei, aşa că%%% Bine, dom
Oracolul de la Delphi u dom
Bată)te norocul $ă te &ată, că no$tim mai eşti! Copiază şi tu una dintr)un volum de ver$uri, şi gata! :er$i de ră$pun$! Păi tocmai tu mă)nve#i $ă fac aşa ceva (rumo$ mi)ar $ta! Bravo, n)am ce $pune de $fat! 'i dacă fata o ştie, aşa e că m)am făcut de &aftă8 Poate că n)are $)o ştie!%%% Poate, dar nu e $igur% :ai &ine îmi faci tu unu< d)ăla $paniole$c, cum ai $pu$ că)i zice, şi am rezolvat pro&lema%%% u vreau $ă creadă o mea că e mai ceva ca mine un amărît de spirist +ste"
0$te! oftai eu, mai mult decît plicti$it% (ii pe pace, î#i fa c madrigalul%%% :îine, poimîine, #i)l dau%%% Pînă atunci, ră$punde la celelalte între&ări ale oracolului% *
7ar iată că îndrăgo$ti#ii $e)ndulciră la poezie%%% 'i de unde la început fiecare nu dorea decît o poezioară, acolo, acum, nevoi#i de împrejurările prin care treceau $ă)şi men#ină aureola de poe#i în fa#a iu&itelor, mă inundau cu cereri care de care mai preten#ioa$e şi mai srcinale, ca $ă nu le zic tră$nite! 'i într)o &ună zi, concur$ul prietene$c pe care)l dam îndrăgo$ti#ilor noştri mi)a adu$ o mică neplăcere% *n prima recrea#ie veni la mine 2telian 7inule$cu, un &ăiat voinic şi foarte cum$ecade% 0ra dintr)o familie în$tărită din provincie şi fu$e$e dat la internat, aşa că nu ieşea în oraş decît duminica, şi atunci numai dacă o&#inu$e note &une în cur$ul $ăptămînii% :ă lega multă $impatie de ace$t coleg, pentru încrederea pe care mi)o acorda$e cîndva, cu toate că era mai vîr$tnic dec!t mine cu vreo trei ani. Cu prile'ul concursurilor de# la "0inerimea Română", cînd veneau în Capitală elevi şi eleve de la toate liceele din #ară, cuno$cu$e o fată dintr)a 3=)a de la liceul din =aşi, $e)ndrăgo$ti$e de ea şi, la de$păr#ire, cei doi $e :otărî$eră $ă)şi $crie% Cum nu putea $ă primea$că core$ponden#a la internat, căci era cenzurată de 6tila, directorul internatului, junele îndrăgo$tit mă ruga$e $ă prime$c $cri$orile pe adre$a mea, ceea ce, &ineîn#ele$, accepta$em cu multă plăcere% Coresponden#a a$ta a durat vreme de cîteva luni şi, cum &ine zice în#elepciunea poporului, că "oc(ii care nu se /ăd se uită", cu timpul $)a răcit, şi $)a rărit, pînă cînd cei doi îndrăgo$ti#i $)au potolit şi nu $)au mai gîndit unul la altul, de parcă nici nu $)ar fi cuno$cut vreodată! 7inule$cu îşi gă$i$e o $impatie ceva mai apropiată decît aceea din =aşi- era de la entrală din#ină Bucureşti, tul, care $ă)i de urît%şi ea tot la internat- şi de$igur că şi fo$ta lui iu&ită gă$i$e pe al) Cu toate că era &un prieten cu mine, 7inule$cu nu)mi $olicita$e niciodată, nu numai poezii pentru iu&ita lui din trecut $au de)acum, dar nici măcar cola&orarea la core$ponden#a amoroa$ă% 6cea$ta îl ridica$e mult în oc.ii mei şi începu$em $ă)l $timez% 6şa că m)am mirat foarte mult cînd l)am văzut că mă c.eamă di$cret deoparte şi)mi şopteşte cu tremur în gla$+ 3reau $ă te rog ceva!%%% 'tii că vor&e$c+ c)o fată de la entrală şi că lucrurile mergeau foarte &ine%%% >6.a! îl întrerup$ei eu în gînd, $ă ştii că şi ea *telică vrea s&o atace !n poeie pe respectiva()
0, continuă el, şi cînd mă $im#eam mai &ine şi credeam că #ine mult la mine, îşi &ăgă dracul coada, în per$oana lui =one$cu Cornel%%% Cum aşa8 ite &ine%%% 0u mă plim&am cu ea prin Cişmigiu, pe la morminte, cînd .op că ne)ntîlnim cu =one$cu şi cu erau&ătut%%%! şi ei cu D$ta, două Cornel, fete! 6mvedeam făcut cunoştin#ă şi am luat două &ărci%%%Cornel P)ormă, .aiC.iorulla un lapte eu c)o $oar&e pe)a mea din oc.i, c)ale lor, $ă)#i $pun drept, două normali$te, drăgu#e, nimic de zi$, dar nu $e comparau cu ea%%% nu că #in eu la ea, dar aşa e! 0, în $fîrşit!%%% *n $fîrşit, cam la o $ăptămînă de la c.e$tia a$ta, o&$erv eu că /an#i e mai rece cu mine, că face mofturi, că zice că nu mai are timp $ă ne vedem, şi alte mărun#işuri! ;m! mi)am $pu$% u e lucru curat la mijloc%%% /re&uie $ă de$copăr neapărat ce)i cu a$ta% 'i cînd îşi $cotea &ati$ta, nu ştiu cum $e face că)i pică o $cri$oare roză%%% 7e amor8 04act!%%% Ca)n roman#a pe care)o cîntă 3ioletta =one$cu la " 0ănase"! u era de la mine% :ă reped, o ridic şi)ntre& >tremuram şi mă făcu$em tot o apă, deşi eram rece ca g.ea#a acu< mă mir şi eu cum de)am mai putut $ă articulez un cuvînt, că parcă mi $e)ncleşta$e lim&a în gură?+ 7e la cine e8 0a $e făcu$e roşie ca macul% :i)a plăcut în$ă c)a fo$t $inceră şi n)a mai căutat $)o ocolea$că+ 7e la%%% Cornel =one$cu, zice% Cum aşa8 am $ărit eu în $u$% Cum a evenit de #i)a $cri$8 Bine, nici eu nu ştiu%%% mi)a $cri$ şi mi)a trimi$)o printr)o colegă e4ternă, dintr)a 3)a, o verişoară de)a lui! 'i ce #i)a $cri$, mă rog8 Propriu)zi$ nu e o $cri$oare, zice ea, e o poezie! ;aiti! 6uzi dumneata, =one$cu Cornel, căzut la Fom@nă, şi poet8! :i)a venit $ă) nne&une$c%%%! 7e unde, pînă unde, =one$cu Cornel $ă facă poezii8 *n $fîrşit, ce $ă mai lunge$c vor&a, i)am cerut $)o cite$c%%% şi)am cuno$cut imediat că e din fa&rica ta de poezii%%% Pove$tea în ea cum a văzut)o şi cum şi)a dat $eama că va fi $tăpîna lui toată via#a%%% u)mi mai $pune, c)o ştiu+
"Deşi te-am cunoscut de-o săptăm1nă, *imt că-mi /ei fi pe /eci, pe /eci, stăp1nă!
)
C.iar aşa! =)am făcut)o acum trei zile! Bine, mă, ce #i)a venit $ă)i faci şi ă$tuia poezii pentru fete8 7acă m)a rugat omul, puteam $ă)l refuz8 7e unde era $ă ştiu eu că)i tocmai pentru iubita ta"
6i dreptate%%%, dar vor&a e ce)i de făcut acum8 /u i)ai $pu$ ceva lui Cornel8 imic! ici $ă nu)i $pui- fă)te că nu ştii nimic şi poartă)te cu el ca şi mai)nainte%%% şi la$< că te răz&un eu, de)o $ă &a#i în pinteni de &ucurie! Ce$ă ai vezi! de g!nd" 6i )avea nici o grijă%%% 7acă nu $)o întoarce /an#i la tine cu mai multă drago$te ca)nainte, $ă)mi faci ce vrei! Pe tine te $erve$c mai pre$u$ decît pe oricare altul, pentru că, în primul rînd, eşti un om cum$ecade, cin$tit, nu)#i place $ă te) mpăunezi cu ce nu)i al tău, şi)n al doilea rînd îmi eşti prieten! .................
Pe$te două zile de la acea$tă convor&ire de taină, a venit la mine =one$cu Cornel+ :ă, Grigu#ă, ştii c)a mer$ $trună cu poezia aia! (ata a fo$t mai încîntată decît m) aşteptam% /e mai rog pentru o poezioară- da)mi tre&uie urgent!%%% *î#i fac, dom
'ş /rea să-mi simi tot dorul! 1nd tu nu-mi eşti aproape. /imic, vai, nu-mi alină mistuitorul c(in! Ai-aş da 1ntreaga /iaă! ' tale calde pleoape, %ubito, c1nd se pleacă pe oc(ii tăi de #1nă, 4%atît e ulce farmec, atît e sfînt fior
Şi-at1ta fericire, c-aş /rea să-mi fii stăp1nă, 0u, doar tu, p1nă-n clipa 1n care-o fi să mor! %nima mea te cere, te caută 1ntr una, , sf1nta mea domniă, alină-mi dorul sf1nt! răieşte-mi doar o /orbă duioasă, numai una... 3n clipa%aceea, versu%mi ar lua un nou avînt,
*-ar presc(imba pe dată 1n cel mai dulce c1nt! omoara mea, ascultă-l, şi-ncrede-te 1n el, 'scultă-l ce trist sună! $e /eci al tău8 ornel!
a 1, =one$cu Cornel $)a prezentat $ă)şi ia poezia% =)am citit)o cu infle4iunile lirice de rigoare în gla$, şi a răma$ încîntat% :ă, ce)i drept, e drept, a$ta e mai ceva ca ailaltă! Păi, de, m)am gîndit că, odată cu drago$tea, tre&uie $ă $porea$că şi talentul poetic, nu8 Cînd i)o dai8 7upă)amiază, la 5, ne)ntîlnim la Socec 3ine $ă)şi cumpere un dic#ionar rom@n) latin, şi pleacă, nu poate $ă $tea mult% 7ar tot e &ine că ne vedem, $c.im&ăm cîteva vor&e, îi dau poezia%%% /ot e ceva( Bravo #ie! 2ucce$! :er$i! 7ar a&ia $)a)ndepărtat Cornel, că a şi apărut 2telian+ 0i8 Ce)a vrut de la tine şmec.erul8 /u ce)#i înc.ipui8 :i)a cerut o nouă poezie! 'i tu i)ai făcut)o8 Păi de ce nu8 Bine, mă, una vor&im, şi alta facem8 Prietenie $e numeşte a$ta8 u mi)ai făgăduit tu că)i torni una de)o $ă te pomenea$că8 Ba da! 'i te a$igur că)mi voi #ine cuvîntul- &a, mai mult decît atît, că mi l)am şi #inut!
Cum nai&a, că nu prea văd8! Poftim, mai întîi citeşte poezia, şi pe urmă $ă $tăm de vor&ă! 7inule$cu citi cu o aten#ie demnă de un $cop mai înalt% :i)o înapoie foarte mirat+ 6m citit)o şi gă$e$c că e &ună% )o $ă facă decît $ă)i $porea$că ac#iunile lui Cornel în fa#a lui /an#i%%% umai cuvinte frumoa$e+ "te%aor", "chin mist uitor", "pleoape calde", "farmec dulce", "domnia lui sf1ntă", "comoară" etc. 0i, acu< #in)te &ine, că vine lovitura de gra#ie% Poezia a$ta e cu c.eie, mă, dar tre&uie $ă)#i arăt eu drumul, ca $ă mergi pe el%%% 0 o "poezie%acrostih ) :ie nu)mi vor&i pă$ăreşte, că nu pricep! .crostihul, mă, e o poezie cu tîlc% 7acă citeşti ini#ialele fiecărui rînd de $u$ în jo$, î#i dă un nume, o gîndire, în $fîrşit, ce vrea poetul re$pectiv% 7e o&icei $e fac acro$ti.uri cu numele fiin#ei iu&ite% =one$cu Cornel .a&ar n)are de ce a$cunde)n ea poezia a$ta! =a citeşte ini#ialele de $u$ în jo$, $ă vezi ce)#i dă! *nfrigurat, 7inule$cu îmi $mul$e .îrtia din şi $ila&i$i+ 0an-i-eşti-o-g1s-că! 04traordinar! 0 o mînă grozăvie! Bravo, mă, aşa da, acuma în#eleg! 7ar vor&a e, cum află ea, că poate nu $e pricepe la şmec.erii d)a$tea poeticecum află ea că poezia e cu acracostih, sau cum naiba&i ice" (oarte $implu, prin tine%%% *i faci un &ilet, în care)i $pui cam următoarele+ 2timată duduie /an#i, regret că $înt nevoit $ă)#i dezvălui necuviin#a iu&itului dumitale Cornel, dar tre&uie $)o fac! *şi rîde de dumneata într)un mod mai mult decît neruşinat! 7acă vrei $ă te convingi, citeşte de $u$ în jo$, cu multă aten#ie, ini#ialele ultimei poezii pe care a avut neo&răzarea $ă #i)o dea! Cu &ine%%% şi te i$căleşti! :ă, ce $ă)#i $pun%%% cum $ă)#i $pun%%% $ă trăieşti, şi iartă)mă că m)am îndoit de tine! ................
uni, în aşteptarea lui =one$cu Cornel, 7inule$cu $)a)nvîrtit tot timpul pe lîngă mine% Cum a intrat în cla$ă, Cornel şi)a aruncat $ervieta în &ancă şi a pornit glon# $pre &anca mea% =a a$cultă, &ă, zgîrîie).îrtie, î#i &a#i joc de mine şi de drago$tea mea8 Cu mine vor&eşti8! Cu tine, cu cine vrei $ă vor&e$c8 2ă)mi dai $ocoteală! /e nenoroce$c în &ătaie, papugiule! *mi faci poezii cu a&#i&ilduri, de ie$e că fata pe care)o iu&e$c eu e o gî$că, ai8 Ce, mă, nu eşti în toate min#ile8! Ba eu $înt, dar tu n)ai fo$t cînd mi)ai făcut poezia%%% Ce poezie a fo$t aia pe care mi)ai dat)o, că mi)ai di$tru$ drago$tea, m)ai nenorocit%%%! 6cu<, /an#i zice c)am vrut $)o fac de rî$ul fetelor de la entrală. /e omor, n)auzi, te fac arşice- ră$punde)mi! :ai întîi de toate, e4plică)mi ce $)a întîmplat8! Ce $ă)#i e4plic, că ştii tu de$tul de &ine+ i)am dat poezia pe care mi)ai făcut)o, a citit)o, a fo$t în culmea fericirii, am avut un $ucce$ ne&un! e)am dat întîlnire pentru ieri, duminică% 6 venit c)o falcă)n cer şi cu una)n pămînt! :i)a înapoiat poezia şi mi)a r!ndurilor$ "0ani eşti o g1scă ." :)a arătat cedouă ie$e dacă citeşti literele de la începutulmea făcut de parale, ce $ă)#i $pun%%% 7rago$tea $)a du$ pe apa $îm&etii! Ce #i)a venit $ă)#i &a#i joc de mine, mă, poet de contra&andă8 7ar nu mi)am &ătut joc de tine deloc! 6 fo$t o coinciden#ă, o $implă potrivire de litere, de care mă mir şi eu! Crezi tu că altă trea&ă n)aveam decît $ă $tau şi $ă $criu cu litere de porunceală8 6şa ceva e foarte greu şi nici nu mă pricep! 7oar 8ranKois Villon $e pricepea la c.e$tii d)a$tea, numai că ăla le făcea aşa, ca $ă $e potrivea$că şi la $fîrşitul ver$urilor, dar eu%%% a$ă)l pe (ranH oi$ 3illon, că nu)mi arde de el acu<% 3or&a e ce mă fac eu, că /an#i a $pu$ că nici nu vrea $ă mai audă de mine! 2pune)i că n)ai făcut)o tu, că nici nu te pricepi, că #i)a făcut)o un coleg şi că%%% Cum o $ă)i $pun una ca a$ta8 2e poate8 0a mă crede poet! 7acă)i $pun că n)am făcut)o eu, nici p)a$ta şi nici p)ailaltă, în$eamnă că am min#it)o, că nu $înt poet, şi e rău- dacă o la$ aşa, iar e rău+ în$eamnă că am vrut $ă rîd de ea! Oricum o)ntorc, ie$e tot rău! 6$ta $e c.eamă "dilemă"... e &ună de dat e4emplu la ogică! Cînd #i)oi da eu o dilemă, te cocoşez%%%! şi =one$cu Cornel $e repezi la mine cu pumnii $trînşi! 7ar 7inule$cu, unul dintre cei mai puternici &ăie#i din cla$ă, îi pu$e mîna)n piept şi)l dete la o parte ca p)un fulg% 2tai &inişor, Cornelică &ăiete, ce te voiniceşti aşa8 =a $pune)mi şi mie ce $)a întîmplat, că poate mă intere$ează% 6i8 ce crezi8 Ce te &agi unde nu)#i fier&e oala8 îi ripo$tă enervat la culme Cornel =one$cu. *ntre timp, aşa cum $e întîmplă în a$emenea împrejurări, cînd e$te vor&a de $candal, indiferent de teatrul unde $e de$făşoară, $e $trîn$e$eră în cîteva clipe to#i &ăie#ii din cla$ă în jurul celor trei &eligeran#i%
7telian Dinulescu# care !i !ntrecea !n înăl#ime pe to#i cu un cap, îşi roti privirea pe dea$upra tuturor şi $pu$e rîzînd cu poftă+ 7e$igur că $înte#i curioşi $ă şti#i care)i motivul di$cu#iei noa$tre, nu8 6$culta#i)l dar%%% Cornel =one$cu $ări ca ar$+ /e rog $ă taci, că altfel%%% /e pomeneşti că mă iei la &ătaie! îl ironiză 7inule$cu% 6$culta#i, fra#ilor! 'i le $pu$e, în .o.otele de rî$ ale colegilor, pove$tea celor două poezioare şi)a pă#aniei lui Cornel =one$cu% 7e a$tă)dată, torente de rî$ inundară cla$a- iar poetul improvizat $e $trecură cu o&rajii)n flăcări şi cu coada)ntre picioare printre a$i$ten#i şi $e aşeză mai cuminte ca niciodată la locul lui, reflectînd, pro&a&il, la deşertăciunea lucrurilor omeneşti, atît de $c.im&ătoare de la o zi la alta!
figură! $pu$e cu admira#ie mai7ar amuzat decîtcare)a#i to#i% ;m! Bine deGrozavă, mine că gra$ă nu recurg la a$emenea a&#i&ilduri7an de oica, cucerire! voi, ăştia, um&lat la poezie, fi#i de aci înainte circum$pec#i şi citi#i)o pe toate păr#ile, în cruciş şi)n curmeziş, că nu pute#i şti ce nă&ădăî îl mai apucă pe "*e!asul" lui TErt:eu al nostru... şi $ă nu ave#i apoi convor&iri literare şi critice în contradictoriu cu%%% drăgălaşele voa$tre muze! ....................
*n duminica următoare, colegii care au trecut întîmplător prin Cişmigiu i)au văzut mergînd $trîn$ la &ra# şi rîzînd ferici#i pe%%% /an#i cu 2telian 7inule$cu! *
7ar ace$t neprevăzut epi$od, ivit în calea netedă a confec#ionării de ver$uri la ale colegilor. comandă, avut unacro$ti.ul rezultat neaşteptat pentru ulterînioare 3e$teaade$pre &uclucaş $)a întin$cererile ca fulgerul toată cla$a, şi)n două recrea#ii numai am fo$t a$altat de clien#ii mei o&işnui#i+ Bine, mă, de ce nu ne)ai $pu$ pîn)acum că te pricepi $ă faci d&astea cu litere potrivite( + ceva formida&il, srcinal! =a notează)#i numele! /ii, cînd o vedea Ga&i că)i e numele din poezie, o $ă fie foarte impre$ionată! 'i alte varia#ii pe aceeaşi temă! 'i cum nu mai puteam $ă $cap de ei, am fo$i nevoit $ă torn în aceeaşi zi vreo zece acro$ti.uri cu cele mai drăgălaşe nume de fată+ Vivi, Geor!eta, Mimi, 0enica # 'nişoara, Mariana, %rinel şi altele% 7ar culmea a fo$t că foarte curmei &ăie#ii şi)au ridicat preten#iile, cerîndu)mi cu in$i$ten#ă $a mai adaug cîte ceva la numele iu&itei nu cine ştie ce, $puneau ei în aşa fel, ca ini#ialele $ă dea+ 6aleria, te iubesc", ristina, te ador", ")ili, 1mi eşti dragă"... şi altele cam în acelaşi gen! *
O, ce ri$ipă de drago$te era printre &ăie#ii din cla$a noa$tră la începutul ace$tei primăveri timpurii! 'i eu nu mai puteam $ă dorm de miro$ul pătrunzător şi dulce al fiorilor de liliac%%% :ă frămîntam nop#ile pe toate păr#ile şi)a&ia iz&uteam $ă a#ipe$c în zori% Prin mintea înfier&întată de atîtea nume de fete, al căror c.ip gingaş căutam să mi&l imaginez, după de$crierile făcute de iu&i#ii lor, îmi z&urau ver$urile naive înc.inate ace$tora, fără $ă le cuno$c! 2ufletul îmi era înfiorat de emo#ii şi de no$talgii neîn#ele$e%%% :unci$em din ră$puteri pentru $ucce$ele în drago$te ale atîtor colegi ferici#i poate%%% (ăcu$em zeci de ver$uri fără nici o rîvnă, fără nici o drago$te pentru drago$te! +ram un fel de 'yrano modern cu at!tea 1oIane, dintre care în$ă nici una nu)mi era dragă! 'i)n $ufletul meu năvăli puternic un dor năpra$nic de iu&ire! 6ş fi voit $ă)i fac ver$uri frumoa$e unei fete pe care $)o iu&e$c%%% şi $ă $imt într)adevăr ce)i $criu! e urmăream cu priviri duioa$e pe toate fetele din cur$ul $uperior de la 'armen Sylva şi de la Moteanu, cînd $e)ntorceau de la şcoală şi treceau prin fa#a por#ii mele% (rumuşele, gra#ioa$e şi pline de un farmec pe care numai ele, dragele de şcolări#e)l au+ în şor#urile de uniformă pepite $au negre, cu guleraşe al&e, cu pantofi şi ciorapi negri, care dau piciorului o di$tin$ă elegan#ă- treceau în grupe de cîte două trei+ &rune, &londe, roşcate, şatene, cu oc.ii negri, căprui, verzi $au al&aştri, cu părul aranjat în col#uri $avant pieptănate, îm&ujorate şi proa$pete ca primăvara în$ăşi- mergeau cu paşi $ălta#i- $înii învol#i şi o&raznici le tremurau ritmic- $urî$uri dulci înfloreau pe &uzele lor roşii de $ănătate, dezvelind din#ii cura#i şi al&i ca porum&ul crud% u mai aveam a$tîmpăr, nu mai puteam! :ă $ătura$em de rolul de "confient" şi de "versificator" 3oiam $ă am şi eu tainele mele de drago$te, pe care $ă le încredin#ez
cuiva- mi)ar fi fo$t drag $ă fac ver$uri unei iu&ite care $ă fie a mea! 'i)atunci am $cri$ un $onet în care mi)am turnat toată frămîntarea şi care începea a$tfel+ "Mi-e sete de o dragoste curată! -am mai iubit de mult şi mi-este sete *ă sorb dulceaa şoaptelor discrete..."
*n acea$tă $tare $ufletea$că m)au gă$it vacan#a de primăvară şi vec.ii mei prieteni+ 'tefan Prede$cu şi Gică Fo$novanu% 0ram fericit că lua$em vacan#ă, aşa cum $înt ferici#i to#i cei care ştiu că $e vor &ucura de odi.nă% 6veam în$ă un motiv în plu$ care contri&uia la fericirea mea+ pe timp de două $ăptămîni $căpa$em de ver$uri de drago$te pentru colegi! 7ar fericirea acea$ta a fo$t şi de$cri$ori foarte $curtă durată, pentru că Gică Fo$novanu într) o zi a apelat la $erviciile mele cu pri$o$in#ă% 0ra tare îndrăgo$tit de o colegă de)a $oră)mi, Veturia *etrovici, fata farmaci$tului de pe$te drum de şcoala unde era tata director% 3eturia avea o $oră, 2haissa, pe care o iu&ea 'tefan Prede$cu% 3ederea $e făcu$e la farmacie, unde 0ulietele veneau aproape în fiecare după) amiază, pe la 5, şi plecau pe la K, condu$e de cei doi 1omeo Ce tri$t mă uitam la prietenii mei, care $e $im#eau atît de ferici#i că puteau $ă)şi petreacă iu&itele pînă aca$ă% 6.%%% cum m)aş fi plim&at şi eu cu o fată în nop#ile a$tea al&a$tre de primăvară! :ă, Grig, mi)a $pu$ Gică în ziua fatală, am $ă te rog ceva din $uflet, numai #ie î#i $pun, că nu vreau $ă ştie şi (ănică, dar te rog, di$cre#ie a&$olută! 2pune! :ă, ştii c)o iu&e$c pe 3eturia, cum nu pot $ă)#i $pun de mult( frumo$ din partea (oarte :ă, şi ştiu că $oră)ta ellata!%%% are o poză de)a 3eturiei în co$tum de &alet- $ă mi)o dai $)o duc la fotograf, $ă)mi $coată şi mie vreo duzină! Ce, eşti ne&un8 Ce $ă faci c)o duzină8 O duzină şi un ta&lou, mă, $ă le pun în camera mea, aşa, $ă fac ca un fel de altar+ unde mă uit, $ă văd numai 3eturii! ;a, .a, .a! 2ă nu vezi numai $tele verzi de la tat)$ău, $pi#erul, dacă află de pove$tea a$ta! u află! *mi dai fotografia8 Li)o dau, de ce $ă nu #i)o dau, numai $ă n)o #ii prea mult şi $ă $e afle, că nu vreau $ă am di$cu#ii! (ii fără nici o grijă! (ac o cin$te formida&ilă%%% 'i te mai rog ceva%%% dar promite)mi că vrei! ) 7acă pot, cu toată plăcerea! :ă, fac o cin$te copioa$ă! (ă)mi pentru 3eturia un acro$ti. d)alea de care faci tuda< ceva aşa, cum n)ai maimergem făcut pîn)acum, cevalaformida&il, ca $)o impre$ioneze%%% fac fă o cin$te nemaipomenită, la cofetărie 7o&riceanu şi mănînci cît vrei% Bine, dom
6m început $ă $criu acro$ti.ul% "Visul meu+++" 0u mai ştiu ce am $cri$% )am terminat! )am c.emat pe Gică%
6$cultă)l! Pu$e$em în el tot $ufletul meu+ îl $im#i$em! Pă cin$te! mi)a ră$pun$ Gică% 0 cla$a una! *mi pare &ine că)#i place%%% 7acă e fain, e fain, ce mai! 7a< acu<, te mai rog ceva%%%
+( (ă)i şi &iletul şi $crie)le tu pe)amîndouă, că eu $criu urît al nai&ii şi vreau $ă)i fac impre$ie &ună%%% =a un plic roz cu o .îrtie mai groa$ă şi tipăreşte)le cum ştii tu! 0ram pe$te mă$ură de tri$t şi de plicti$it, dar puteam $ă)l refuz8 Bine, la$ă că #i le fac%%% pînă la I după)ma$ă $înt gata şi cred că vei fi mul#umit de felul cum $e va prezenta core$ponden#a ta amoroa$ă! Bravo, mă, $ă trăieşti, $ă ştii că%%% ....................
6m de$enat cu cerneală roşie o inimă $trăpun$ă de o $ăgeată, &ineîn#ele$ $ăgeata lui Cupidon! 7in inimă picura $înge%%% picături care, în căderea lor, formau ini#ialele acro$ti.ului%%% Fe$tul poeziei era $cri$ cu negru, aşa că literele de la început ieşeau foarte &ine în eviden#ă%%% Am scris versurile cît mai caligrafic cu putin#ă şi, după ce am e4er$at $emnătura lui Gică, aşa cum am crezut eu că e$te mai intere$antă, am trîntit)o jo$, $u&liniind)o% Apoi am compus biletul de preentare a acrosti:ului$
"Drăguă Duduie 6eturia, 0e rog mult să-mi ieri 1ndră#neala de a-i trimite aceste /ersuri. *1nt rodul puternicei impresii pe care ai făcut-o asupra mea de c1nd te-am cunoscut! Desigur că fineea dumitale sufleteas că a citit de mult 1n oc(ii mei ceea ce am cute#at să-i mărturises c abia astă#i, prin acrosti(ul pe care te rog să-l pri/eşti cu toată indulgena! 2n poe#ie este permis să spui mai mult dec1t 1ntr-o scrisoare 1n pro#ă, sau c(iar 1n faa fiinei dragi. o dată să mă ieri! Dacă r1ndurile mele te /or supăra cum/a, te rog 1ncă 2i sărută m1inile, a ică".
umitale;
:)am $trăduit $ă fac $ă $emene $emnătura de adineauri cu cea de acum% a ora trei fără un $fert, tocmai cînd mă pregăteam $ă mă duc la Gică, .op şi el la geam+ Gata, mă8 Gata! 3ino $ă #i le dau! 3ino mai &ine tu afară! 7e ce, că am trea&ă, şi nu ie$ din ca$ă pînă la şa$e% 3ino, dom6dică /ata, aşa era poreclit de &ăie#ii din cartier, din pricina $everită#ii lui!? Bine, $tai că vin acu
ite)o, a ieşit! 7ă)i drumul! 6şteaptă)mă aici! ..................
Bună)$eara, duduie 3eturia! Bună)$eara, a%%%! dumneata, domnule Grig8! /e aşteptai la altcineva8 6n nici un ca la dumneata( 7acă te deranjez, mă retrag imediat%%% 6, mm, nu! %%%=mediat, după ce am $ă)mi îndepline$c mi$iunea ce mi)a fo$t încredin#ată de prietenul no$tru comun Gică! >7răgu#ă e, mă, a nai&ii!? O mi$iune8 ea foarte mirată%nde 7umnezeu am pu$ $cri$oarea8 6, am 3or&ind, începîntrea&ă $ă)mi pipăi &uzunarele% gă$it)o! 7uduie 3eturia, Gică ar fi dorit $ă)#i vor&ea$că ceva, după cîte mi)a $pu$ el, foarte important+ $)a gîndit în$ă că e$te mai &ine $ă)#i $crie, şi m)a rugat pe mine $ă)#i dau acest plic din partea lui...
:ul#ume$c! 7e$pre ce e vor&a8 u ştiu preci$, îmi pare că #i)a făcut nişte ver$uri! Oo, $e ocupă cu poezia8 Ca to#i tinerii de vîr$ta noa$tră%%% din #ara romînea$că, dacă pot $ă)l parafrazez a$tfel pe 6lec$andri! 6, prin urmare şi dumneata8 0u%%% mai pu#in ca al#ii%%% prefer proza! Aveam cu totul altă impre$ie de$pre dumneata%%%, mai cu $eamă din de$crierea făcută de ella! +:# surorile $înt$impatia întotdeauna gata6$ta $ă)şicaflateze Cu alte prilejul ace$ta, $ă)#i tran$mit şi toată lui Gică% $ă nu fra#ii! folo$e$c cuvinte caretre&uie îi flutură pe &uze de fiecare dată cînd î#i pronun#ă numele! Ce cuvinte" u pot $ă #i le $pun eu! Te rog, totuşi, $ă mi le spui dumneata(... 6n definitiv... 7acă #ii cu tot dinadin$ul%%% Cred că de cîte ori î#i ro$teşte numele $au $e gîndeşte la dumneata, &uzele lui şopte$c aşa, ca numai el $ă audă+ "Veturia, te iubesc" Cum... cum" %eturia# te iubesc( Ce frumo$ spui dumneata asta(
Li)am $pu$ aşa cum mi)am înc.ipuit că ar $pune Gică în$uşi! Ce rău îmi pare!%%% De ce" Că am ajun$ aca$ă%%% 6şa de repede8 ici n)am &ăgat de $eamă cînd a trecut timpul! 'i eu la fel%%% Păcat! Că a trecut timpul8 u, că am ajun$ aşa de repede! Li)ar fi făcut plăcere $ă mai vor&im%%% de$pre Gică, duduie %eturia" 7a, tot aşa cum am vor&it şi pînă acum! *n definitiv, ce $i$tem mai e şi ă$ta- $ă)#i trimi#i emi$ari în a$tfel de c.e$tiuni atît de per$onale8 7e o&icei, me$agiile îşi au ro$tul cînd o%%% prietenie e$te avan$ată şi au intervenit oarecare neîn#elegeri între cele două păr#i, dar cînd totul e$te a&ia la început8 Poate că ai dreptate! *n$ă nu tre&uie $ă)#i pară rău% 3ei avea prilejul $ă)#i prelungeşti plăcerea de a $ta de vor&ă cu Gică, citindu)i rîndurile pe care le)a $cri$ cu dumneata în gînd... 6m prin$ mîna mică şi $u&#ire, care mi $e)ntin$e$e, şi)am $ărutat)o lung, $trîngînd)o uşor% oapte &ună! oapte &ună, duduie 3eturia% şi%%% lectură plăcută! u fi răutăcio$! .................
Gică mă aştepta în fa#a şcolii Sf inii 6oie/o#i, muşcîndu)şi &uzele înfrigurat% Ce nai&a ai $tat atîta, mă8 Ce)a zi$8 6m condu$)o pîn)aca$ă! 7oar nu era $ă)i dau $cri$oarea şi $)o la$ în mijlocul drumului% 2ine# bine... dar ce&a is"
Ce $ă zică8 6 primit)o cu plăcere, dar a răma$ foarte mirată că nu te)ai du$ tu, per$onal! 2)a $upărat8 u $)a $upărat- dar, după cîte am o&$ervat, i)ar fi făcut mai multă plăcere $ă te%%% deranjezi tu! ;ă, .ă, .ă! a$< că e &ine şi aşa! :ă, ştii ce te rog8 =ar8! :ă, vor&eşte cu ella $)o invite pe 3eturia şi pe $oră)$a la voi, $îm&ătă, după prînz! /e rog, mă! (ac o cin$te%%% a$ă)mă odată cu cin$tea! *i $pun, şi cred că $e face%%% *l invităm atunci şi pe (ănică! 6du)#i şi aparatul de fotografiat, $ă imortalizăm momentul! ................
2oră)mea, ella, a preparat toată diminea#a fel de fel de gu$tări pentru primirea celor două $urori, dulcineele prietenilor noştri% e aşteptam pe la 5% Gică şi (ănică veni$eră în$ă de pe la N+ Gică, înfrigurat la culme de rezultatul $cri$orii- iar (ănică, flegmatic şi calm ca un englez% /re&uie $ă mărturi$e$c că mă $im#eam cam neliniştit% u era o emo#ie propriu) zi$ă%%% 7ar nu)mi gă$eam locul, deşi căutam $ă par foarte pu#in impre$ionat de acea$tă vizită% Odată cu apropierea orei 5, frămîntarea punea $tăpînire din ce în ce mai puternic pe Gică% 2e aşeza$e la ma$a mea şi lua$e "*oeziile" lui 0mine$cu, pe care le ră$foia în aparen#ă foarte atent- în realitate în$ă, fără $ă citea$că ceva! 3oia $ă)l gă$ea$că 3eturia a$upra unor preocupări poetice, ca $ă)şi facă de$pre el o părere şi mai &ună decît aceea pe care o avea eventual pînă acum! Pe ma$a mea $trăjuia pe)atunci &u$tul în gip$ al lui 3la.u#ă de 7imitriu)Bîrlad, operă cîştigată la tom&ola unui &al al artiştilor Gică ştia multe poezii pe dinafară şi recita pla$tici% frumo$% *ntîmplător ştia şi+ ")a icoană", "Dormi, iubito!" şi "Din prag". :ă, ne ruga$e el, aduce#i vor&a de$pre &u$tul lui 3la.u#ă, $pune#i că declam frumo$ şi ruga#i)mă $ă $pun ceva! 'ti#i, face impre$ie! 6m convenit şi am continuat $ă aşteptăm% Pe unde)or fi acum8 $e)ntre&a Gică emo#ionat, cu voce tare, fără $ă $e poată $tăpîni şi fără $ă primea$că vreun ră$pun$% ................
2oră)mea le văzu$e pe geam, dar a aşteptat $ă audă $oneria% 6 ieşit imediat $urîzătoare şi le)a $ărutat, con$tatînd+ *mi place că $înte#i punctuale% )ave#i idee ce ne$uferit e $)aştep#i! 6 urmat, de$igur, o $erie de con$idera#iuni a$upra punctualită#ii la vizite şi la întîlniri% Gică a fo$t gă$it citind "'e e amorul-" de +minescu. 6, domnul Gică e amator de poezie! a remarcat 3eturia% 'i ce citeai, mă rog8 *mi dai voie $ă văd8 Gică îşi întoar$e &uza de jo$ şi întin$e cartea, zîm&ind cu şiretenie, că doar atîta aştepta! O%%% "'e e amorul-" (oarte intere$ant! Citeşti "'e e amorul-" de 0mine$cu, în fa#a &u$tului încruntat al lui 3la.u#ă8 Linînd $eama de faptul că 3la.u#ă a fo$t ciracul lui 0mine$cu, e potrivit oarecum! am intervenit eu% 7ealtfel, Gică nu mai are de ce $ă citea$că poeziile lui 3la.u#ă, pentru că le ştie aproape pe toate pe dinafară, 0 poetul lui preferat! 7a8! (oarte intere$ant! 'i le recită cu mult talent! 6tunci, fără $ă $e la$e rugat prea mult, credem că ne va face plăcerea%%% :ai tîrziu, vă rog! acceptă Gică, după fa$oanele de rigoare% *n $fîrşit, după gu$tările o&işnuite în a$emenea împrejurări, Gică a declamat cu mult pato$ "Din pra!"# iar eu l)am ironizat tot timpul din oc.i, avînd)o complice pe 3eturia, care, la un moment dat, fără nici o inten#ie, aşa, ca $ă facă ceva, a luat unul din caietele mele de pe ma$ă, l)a de$făcut şi a înlemnit cu el în mînă% *n afară de mine, care)i urmăream mişcările, n)a mai o&$ervat)o nimeni% 3edeam că vrea neapărat $ă)mi vor&ea$că, şi a$ta cît mai curînd% 6m provocat prilejul şi m)am adre$at $oră)mi+ ella, n)ai vrea $ă ne cîn#i la pian8 Cum doreşti, dar cred că n)ai inten#ia $ă ne gonim mu$afirii de pe)acum! ;ai, .ai, la$ă mode$tia pentru altă dată! /o#i trecură în camera $oră)mi, unde era pianul% 3eturia răma$e într)adin$ la urmă
şi)mi şopti+ 3reau $ă te)ntre& ceva, dar promite)mi că)mi vei ră$punde $incer! :ă rog!%%% Cine mi)a $cri$ ceea ce mi)ai dat dumneata acum două zile8 6cela care le)a $emnat+ Gică! 6cela care le)a $emnat cu numele lui Gică, $au acela al cărui nume a fo$t $emnat8 Dar nu&n#eleg de ce mă)ntre&i toate a$tea8 Pentru că #i)am ră$foit un caiet de pe &irou şi am gă$it că $cri$ul dumitale din caiet e$te acelaşi cu $cri$ul din $cri$orile $emnate "ică"! 6celaşi8%%% 0$te adevărat că $cri$ul no$tru cam $eamănă, dar%%% de aci şi pînă la%%% u eşti $incer! Cînd am o&$ervat a$emănarea, am tre$ărit%%% plăcut! :i)ar părea &ine $ă fie ce)mi înc.ipui, ce e$te pro&a&il în realitate şi ce nu vrei $ă)mi $pui dumneata! e aşteaptă%%% $ă mergem! u putem di$cuta acum şi aci! :!ine diminea#ă eşti aca$ă8 7a! 0i &ine, pe la 1" î#i dau un telefon de la tanti 0lvira, că mă duc pe)acolo, şi î#i $pun cînd $ă treci $ă mă iei, ca $ă putem $ta de vor&ă în linişte! ..................
/oată noaptea m)am z&uciumat, c.inuit de luna care gă$i$e cu cale $ă)mi $calde camera într)o lumină feerică% *n oc.ii şi în gîndul meu+ Veturia *mi plăcea, îmi plăcea mai mult decît mi)aş fi putut înc.ipui! *şi uita$e la noi o &ati$tă mică, al&ă, tig.elită cu roz 6m $trîn$)o şi am $ărutat)o toată noaptea. eliniştea avu$e$em niciodată! 'i mai era a$ta cevan)o caremai nu)mi da pace+ ce aveam $ă)i $pun a doua zi, cum aveam $)o înşel a$upra de$coperirii făcute de ea8 +++++++++++++++++++
6ş min#i $ă $pun că m)am trezit din $omn, pentru că în realitate nu dormi$em o clipă!%%% :i)era teamă $ă)mi pun diagno$ticul, şi totuşi aşa era+ mă-ndrăgostisem! 7e ce mă temeam acum8 u dori$em eu oare a$ta de atîta vreme8 u mă mi$tuia dorin#a de a $crie ver$uri unei fete, care $ă nu mai fie iu& ita altora" :)am învîrtit tot timpul prin preajma telefonului, făcîndu)mi de lucru la &i&liotecă% a 1" fi4 a $unat telefonul% 6m vrut $ă mă reped $ă)l iau imediat% /otuşi, l)am lă$at $ă $une de trei ori, şi a&ia la al patrulea $unat l)am ridicat, ro$tind un "allo" nepă$ător! Pot vor&i cu Grig8 C.iar el e la aparat! 'tii cine e aici8 Bună 'tiu%%%diminea#a! Bună diminea#a! Ce faci8 Bine, mul#ume$c%%% dar tu8 >;m%%% o tutuiam fără nici o reticen#ă, şi ea la fel!? 2înt curioa$ă, dar ştii, foarte curioa$ă, $ă aflu ce e cu de$coperirea de ieri! 'i vrei $ă)#i $pun la telefon8 u, vino la 11 $ă mă iei% :ă aştep#i în col#, la cofetăria "0ernoiu"+ Bine- dar, U propo$, eşti $uper$ti#ioa$ă8 u!%%% dar de ce8 Li)ai uitat la noi o &ati$tă! 6.a, aşa e, ai gă$it)o tu8 7a%%% şi dacă nu eşti $uper$ti#ioa$ă, aş vrea $)o pă$trez! 7acă)#i face plăcere!%%% Oamenii nu $e de$part niciodată din pricina unui petec de pînză, cel pu#in a$ta e părerea mea! ................. &am postat !n fa#a cofetăriei şi am citit de trei ori, foarte atent în aparen#ă, te4tul de pe cutiile de &om&oane, ca şi cînd ar fi prezentat cine ştie ce intere$ deo$e&it pentru mine! Cînd $ă)ncep pentru a patra oară acea$tă intere$antă lectură, a $o$it 3eturia% A venit $urîzînd şi cu mîna întin$ă+ *ncă o dată, &ună diminea#a! Ce mai faci8 /e aşteptam, î#i mărturi$e$c cin$tit, cu emo#ie! 7e ce8 $e prefăcu ea mirată% Pentru că mă $imt în fa#a ta ca un şcolar%%%
Care a fo$t prin$ că a făcut tema altuia, fără $ă $e gîndea$că la con$ecin#e%%% )am vrut $ă $pun c.iar a$ta%%% 7ar o $pun eu%%% 0$te de pri$o$ $ă)ncerci $ă mă convingi că autorul $cri$orii şi)al poeziei e$te Gică! ;ai, $pune)mi, te rog, de ce mi)ai $cri$ şi mi)ai vor&it tu, în numele lui8 Doar CErano mai trecu$e prin $itua#ii $entimentale oarecum a$emănătoare% 0ram în grea cumpănă, nu ştiam ce atitudine $ă adopt fa#ă de acea$tă intran$igentă Fo4ană! *n definitiv, ce eram eu vinovat că Gică nu)ncerca$e $ă)şi cucerea$că iu&ita prin propriile lui mijloace" :ă i$pitea atîta vîrtejul ace$ta ce $e ivi$e pe neaşteptate în calea mea, încît n)am mai #inut $eama de nimic%%% 0ram foarte tînăr şi)mi era dor de iu&ire!%%% 'i)apoi, fata îmi da a)n#elege că mă place- iar lui Gică nu)i făcu$e, cum $e numeşte, nici un avan$% =)am ră$pun$ pu#in intimidat+ :)a rugat $ă)#i facaşa un ca acro$ti.% l)am făcutcuşi)am pu$ îniu&itei el cele mai curate $im#ăminte%%% )am $cri$ şi cumLi l)aş fi $cri$ adevărat mele%%% Pe urmă m)a rugat $ă)#i mai $criu şi &iletul acela e4plicativ% 'i, $fiindu)$e $ă #i le dea el, per$onal, m)a trimi$ pe mine% Greşeala a fo$t că nu şi)a $cri$ cu mîna lui $cri$orile% 7acă ar fi fo$t $cri$ul lui, n)ai mai fi de$coperit nimic% 6cum, mă $imt aşa, nu ştiu cum, de parcă aş fi comi$ o trădare!%%% 6ş, nu e$te decît o mică şi &anală e$croc.erie $entimentală din partea voa$tră! 6tît şi nimic mai mult! Am în#ele$ ce tre&uia $ă în#eleg%%% 0ram prin dreptul grădini#ei din $trada uigi Cazzavillan% Pe $trăzi, linişte ca într)o zi de $ăr&ătoare%%% Buc.etele de liliac îşi revăr$a$eră crengile pe$te garduri şi)mprăştiau cu dărnicie mire$mele ame#itor de dulci trecătorilor ferici#i că trăie$c o primăvară atît de îm&ietoare la via#ă% 2im#eam că tre&uie $ă)i $pun 3eturiei tot ce mă)ndemna $ufletul şi primăvara $ă)i $pun% :ă agă#ai de ultimele ei vor&e+ că ai în#ele$ tot ce tre&uia $ă în#elegi8 9ici Cel pu#in aşa cred! Ce ai în#ele$, de e4emplu, din acro$ti.8 Că%%% Gică mă iu&eşte%%% $au cel pu#in aşa pretinde! Pretinde el%%% $au acela care #i l)a c ompus... Te&o fi iu&ind şi Gică, dar%%% 7ar8%%% 2pune odată! *ntotdeauna te e4primi atît greoi8 Cum, 3eturio, tot n)ai în#ele$8 Ce8 Că te iubesc e)am oprit% :i)a apucat amîndouă mîinile şi mi le)a $trîn$, de $ă mi le frîngă% Oc.ii îi erau mai luminoşi şi mai plini de duioşie ca niciodată%%% /oată era numai $urî$% :i)a potrivit părul la tîmpla $tîngă%%% =arăşi mi)a prin$ mîna şi mi)a şoptit $implu, cu voce gravă+ 'i eu, la fel, Grig!%%% 2ufletul mi)a fo$t durero$ $ăgetat de)o dulce înfiorare% Am
pornit emo#iona#i, vor&indo nimicuri, pro$tii pline la fiecare pa$ $ă admirăm o frunză, floare, o creangă $aude un gingăşie, petec de oprindu)ne cer al&a$tru! Orice avea farmec în acele clipe &inecuvîntată! 7oamne, cît de frumoa$ă e via#a uneori! 6devărat că%%% "%ubirea e o taină mare, e leagă două inimi... tare!"
CAPITOLUL FII ÎN SERILE DIN LUNA MAI...
*n anul 1M5, Bar&ă a ieşit la pen$ie, iar :ini$terul =n$truc#iunii Pu&lice a delegat provizoriu, cu conducerea liceului, pînă la numirea unui nou director# pe Inspectorul enerat *etre Marinescu, vestit profesor de atematici.
oul director era un om foarte corect, foarte $erio$ şi de o $everitate e4traordinară! 2ta veşnic încruntat, vor&ea rar şi apă$at şi era cu noi, elevii, de o revoltătoare polite#ă% u ne $punea niciodată pe nume şi nici nu ne tutuia, cum o&işnuiau Bar&ă şi ceilal#i profe$ori% 0u ne scotea din "omnule elev" şi ne vor&ea întotdeauna la plural, oricît de $upărat ar fi fo$t% 6$ta ne impunea e4traordinar, &ineîn#ele$+ în$ă era o atitudine care nu ne convenea deloc, pentru că ne di$tan#a con$idera&il de director, şi noi ne)nvă#a$erăm cu
Bar&ă+ $ă fim mai apropia#i, $ă îndrăznim $ă $tăm de vor&ă, şi)n anumite cazuri $ă ne permitem $ă)i $olicităm indulgen#a% +i# bine# cu Petre arinesc u aşa ceva era imposibil( Cînd ro$tea o .otărîre, $im#eai că ea va r@mîne definitivă- nu e4i$ta nici un mijloc de înduplecare! 6ce$t fel de a fi al lui a avut ră$unet în $ufletele elevilor şi, cum tradi#ia impunea $ă)i acordăm neîntîrziat o poreclă, i)am $pu$ $implu şi $uge$tiv "2iranul"+ u era de glumit cu /iranul, şi ne lua$erăm de gînduri% 0limina pe capete pentru cea mai mică a&atere de la îndatoririle şcolare şi nu $)ar fi $upărat, nu #i)ar fi $trigat, nu #i)ar fi aruncat vreo in$ultă, pentru nimic în lume( *#i vor&ea tot timpul cu du.ul &lînde#ii, î#i demon$tra cu tact de matematician că ceea ce făcu$eşi nu era frumo$, nu era demn de un elev de liceu şi mai ale$ de un elev al liceului )a#ăr, liceu cu tradi#ie, care a dat #ării atîtea şi atîtea genera#ii de oameni de $eamă etc,că, etc,domnule şi apoi înc.eia cam în felul următor+ 6şa elev, pe viitor am $ă vă rog $ă vă $upraveg.ea#i atitudinea mai îndeaproape, căci $)ar putea $ă ave#i neplăceri şi mai mari, şi totul ar fi în dauna dumneavoa$tră% Pînă atunci, am regretul de a vă face cuno$cut că $înte#i eliminat pe cinci zile% 3ă rog $ă comunica#i acea$ta şi părin#ilor dumneavoa$tră şi $ă)mi aduce#i $emnată acea$tă adre$ă! Bună ziua, domnule elev, şi dore$c ca prima noa$tră întîlnire $ă ai&ă loc în împrejurări mai plăcute pentru dumneavoa$tră! Poftim de te mai roagă $ă te ierte, că nu mai faci, că e ultima dată, că aşa şi pe dincolo, dacă)#i mai da mîna! *n a$tfel de împrejurări dictatoriale, e$te de la $ine în#ele$ că năzdrăvăniile noa$tre $căzu$eră $im#itor şi, cu timpul, $e redu$e$eră aproape la zero% 7ar ceea ce ne mai #inea avîntul în frîu era şi faptul că ne aflam în cla$a a 3===)a, la $fîrşitul căreia ne aştepta &acalaureatul! 3eni$e primăvara în Cişmigiu pentru a opta oară de cînd îmi toceam coatele pe &ăncile liceului )a#ăr, şi parcă în ace$t an, 1MJ, era mai tînără, mai fragedă şi mai frumoa$ă ca niciodată! 'i nicicînd nu ne atră$e$e Cişmigiul mai puternic ca acum% Poate şi pentru că primăvara a$ta avea în ea c.emări pline de un farmec necuno$cut, poate pentru că ne dădeam $eama că e$te ultima primăvară pe care o petreceam ca liceeni pe aleile şi pe $u& &ol#ile de flori ale Cişmigiului% o$talgii viitoare, &ănuite numai, ne)nfiorau şi ne tul&urau liniştea de pe acum% C.iulul îl lă$a$erăm pe $eama acelora din cla$ele mai mici% 0$te adevărat că, din pricina /iranului, $e c.iulea cu foarte mare greutate şi cu multă precau#ie, dar nu ne mai ardea nici nouă de aşa ceva! Bacalaureatul ne impunea mai multă $eriozitate, pe care o manife$tam venind foarte regulat la cur$uri, făcîndu)ne lec#iile cu multă conştiinciozitate, şi mai ale$ căutînd $ă ne luăm &ine cu profe$orii, la gîndul că poate vom avea vreunul dintre ei în comi$ia re$pectivă% /otuşi, cîteva mici i$prăvi $)au petrecut şi în timpul domniei /iranului, dintre care merită pove$tită următoarea+ Primăvara, vineri, pe la şa$e Cişmigiul era, tot, numai liliac$eara% înflorit% e)ntorceam de la liceu, unde avu$e$erăm repeti#ie la cor, un grup de vreo patru)cinci colegi, care locuiam în acelaşi cartier. :ergeam agale, cu şapca pe)o urec.e, pe aleea trandafirilor, paralelă cu Bulevardul 2c.itul :ăgureanu, ferici#i că a doua zi e$te $îm&ătă şi $e $fîrşeşte încă o $ăptămînă de şcoală! 'i cum atît podoa&a de mov şi al& a ciorc.inilor înflori#i, cît şi parfumul dulce ne îndemnau la liri$m, şi cum fiecare dintre noi era cu cîte)o fată)n gînd, Fică 2tăne$cu, cel mai îndrăgo$tit dintre to#i, zice+ =a cîntă, mă, Grig, ceva de inimă liliac.ie, că prea e liniştită $eara a$ta! 2ă cînt, mă, dar ce $ă cînt8 Cîntă, aia+ "3n serile in luna mai" Păi d)a&ia $întem la $fîrşitul lui aprilie! Ce)are a face8 *n aşteptarea lui mai, dă)i drumul, că ieşim din Cişmigiu şi nu mai are nici un farmec! Bine! 'i)am început $ă cînt uşor, ca pentru noi, în fal$et, dar de$tul de puternic, aşa)zi$a "romană"8 "3n serile in luna mai, 'u tine%aesea m%am plimbat
Şi dulci cu/inte 1mi spuneai,
'uvinte ce m%au fermecat+++"
'i apoi venea un refren pe care am gă$it potrivit $ă)l cînt cu voce din piept, ceva mai pătrunzător, mai ale$ că pe$te cî#iva paşi, odată cu terminarea cîntecului, tre&uia $ă ieşim din Cişmigiu+
".h, une, une
+şti tu, răspunde: *e tine te chem, mereu, mereu, 9orul meu .h, vin%la mine,
6oi muri fără tine,
.h, une+++, uneeee
+şti tu, răspundeee ee!"
Băie#ii vor $ă m)aplaude şi $ă mă felicite, dar le)ng.ea#ă vor&ele pe &uze, cînd din capătul aleii $e aude o voce groa$ă şi foarte cuno$cută+ 6icea $!nt( 'i)n fa#a oc.ilor noştri îngrozi#i apare%%% /iranul, $crutător! 6m răma$ cu to#ii "pe loc repaus"# dar la o nouăprivindu)ne privire a /iranului, ca la o comandă invizi&ilă, am făcut "drepi", pocnind călcîiele milităreşte! ita$erăm to#i, ca pămîntul, că directorul locuieşte pe 2c.itul :ăgureanu, c.iar vizavi de Cişmigiu%%% Omul $e întorcea aca$ă şi, fără $ă vrea, lua$e parte la produc#ia noa$tră muzicală în aer li&er! 3eni#i de la liceu8 7a, domnule director! ră$pun$erăm noi !n cor. Bine di$puşi, domnilor elevi! ici un ră$pun$- $imple mo#ăieli din cap# ec:ivalente cu )mma" ! Cine a c!ntat" 0u# domnule director( Cum vă numi#i8 Băjenaru Grigore, dintr)a %III&a modernă ! 7umneavoa$tră, după cîte am auzit, a#i imitat pe domnii profe$ori ai liceului în cancelarie% 7a, domnule director, în$ă cu voia%%% ă, ă%%% domnului director Con$tantin =one$cu! >era cît p)aci $ă greşe$c şi $ă)i zic "Barbă"!G :ul#ume$c, cunoşteam amănuntul! u vă fac nici o vină din aceasta$ dealtfel# s!nt fapte care s&au petrecut !nainte de venirea mea% 2înte#i rudă cu tenorul Bă&enaru: 7a, domnule director%%%, nepot! )am auzit şi l)am aplaudat de foarte multe ori% nc.iul dumneavoa$tră, în$ă, avea un păcat, care ar putea fi con$iderat şi o calitate- nu cînta decît la operă%%% şi foarte rar în familie $au în%%% aer li&er, .m, .m, nu ştiu dacă în#elege#i cam ce vreau s spun...
6m în#ele$, domnule director! Bună $eara, domnilor elevi! 2ă trăi#i, domnule director! 'i /iranul a trecut repede drumul, intrînd în curtea lui% Crezi c)o $ă)#i facă ceva8 6ş, totul $)a i$prăvit aici! /iranul e $ever, dar e om inteligent şi, oricît ar vrea el $ă pară de a$pru, are în fond $en$i&ilitatea lui! )a#i auzit că $e duce la operă8 7acă)i place muzica, e de)al no$tru- face el pe)al nai&ii, dar nici dracul nu e aşa de negru cum îl crede lumea! *ntr)adevăr că acea$tă audi#ie muzicală în aer li&er n)a avut nici o urmare! *
7ar a&ia ne o&işnui$erăm cu /iranul şi c.iar începu$e $ă ne placă $everitatea lui, fiindcă ne dam $eama că, "volens%nolens", făcea din noi oameni cum$ecade, cînd ne vine ştirea că a fo$t numit director definitiv tocmai unul la care ne aşteptam cel mai pu#in+ .nrei Geor!escu, zi$ Hujucă, de atină! u $e potrivea nici cu Bar&ă şi nici cu /iranul, adevărate per$onalită#i didactice şi oameni impozan#i, cu pre$tan#ă! Hujucă era mic, tun$ în cap cu maşina nr% I, veşnic agitat şi plin de el- şi ne vor&ea, adre$îndu)$e invaria&il fiecăruia, indiferent dacă era în cla$a a 3===)a $au în cla$a =)a+ ;ei, &ăie#aş, &ăie#aş! Păi de la felul cum ni $e adre$a Bar&ă, $punîndu)ne frumo$ şi $erio$ pe nume, $au /iranul, cu "omnule elev" şi "dumnea/oastră", pînă la "băieaş" al lui Hujucă, era o di$tan#ă con$idera&ilă! 6uzi, dumneata8! $e $candalizau &ăie#ii, nici măcar tinere, ca 7răgăne$cu, parc)am fi &ăie#i de prăvălie! *ndată ce a luat în primire direc#ia, Hujucă ne)a convocat, pe profe$ori şi pe elevi, în $ala de Gimna$tică, şi, după multă vor&ărie, ne)a $pu$ următoarele+ 7omnilor profe$ori şi &ăie#aşi, onoratul :ini$ter a ştiut de ce mi)a încredin#at mie direc#ia ace$tui liceu+ pentru că, fiindcă%%% deoarece%%% întrucît%%% aşadar%%% prin urmare%%%
'i Hujucă $)a dovedit în $curtă vreme a fi un om cu totul lip$it de inimă şi de în#elegere!
CAPITOLUL FIII
MANOLE, MANOLE, MEŞTERE MANOLE! Parcă nici o primăvară din cei 1A ani pe care îi trăi$em nu fu$e$e atît de frumoa$ă ca acea$tă primăvară a lui 1MJ! 6., cît de mare era i$pita de a ne rătăci în grădina noa$tră vrăjită de &a$m! 7ar şi mai puternică era grija ce ne frămînta permanent că în anul ace$ta tre&uia $ă luptăm cu două mari încercări+ e4amenul de cla$a a 3===)a şi &acalaureatul, care a&ia $e reînfiin#a$e de aundoua an, în 1M5! şcolară care urma $ă dăm ace$t dificil e4amen, după 0ram deci genera#ie ce nu $e mai dădu$e de atîta şi atîta vreme! 2eriozitatea ne cuprin$e$e pe to#i, pe neaşteptate! 'i cum mai aveam numai două luni pînă la "încercarea cea mare", to#i ne pu$e$erăm, cum $e $pune atît de $uge$tiv în lim&aj şcolăre$c, "cu burta pe carte" şi cu programa analitică re$pectivă în mînă! Cu toate năzdrăvăniile şi aparenta noa$tră $uperficialitate, carte ştiam to#i şi puteam $ă facem fa#ă cu &ine la e4amene% ateriile principale la bacalaureat erau$ )imba şi literatura română, %storia Românilor şi Geo!rafia 1om&niei+ 2e dădeau lucrări $cri$e la+ Română, )atină şi 7rance#ă, e4amenul fiind eliminatoriu, dacă nu o&#ineam media J% La oral se eaminau$ Romana, 7rance#a, %storia României, eografia României, %nstrucia ci/ică, 7ilo#ofia şi Ştiinele naturale. 2ingura învă#ămînt pe careera o uita$erăm pentru a pe cărei cunoaştere temeinică nematerie tre&uia de o $erioa$ă pregătire Geografia şi Fom@niei, care o făcu$erăm pentru ultima oară în cla$a a =3)a, şi atît! ici pomeneală de Geografia Patriei în vreuna din cla$ele cur$ului $uperior! *n $c.im&, în cla$a a 3)a eram o&liga#i $ă ştim la perfec#ie, şi încă în fran#uzeşte, geografia $urorii noa$tre mai mari, a (ran#ei! 7îndu)ne $eama că numai cu anemicile noa$tre cunoş)tin#e la materia re$pectivă nu ne putem prezenta la e4amen, l)am rugat pe fo$tul no$tru profe$or de Geografie, Grigore 7ăne$cu, un admira&il da$căl, $ă ne facă un cur$ de &acalaureat, ceea ce el a acceptat cu multă plăcere% La celelalte o&iecte de învă#ămînt o încropeam noi de$tul de bine. Dar la "$storia 1om&nilor" , toată cla$a era foarte &ine pregătită% 'i nici nu $e putea altfel, cînd avu$e$erăm norocul $ă ne fie profe$or Grigore icule$cu, $upranumit 6tila! Om rău8 u! (oarte $ever şi foarte $erio$- şi un profe$or e4cep#ional, de cla$ă mare, de talia$ă Baro$anului% O&işnuia ne dicteze planul lec#iei pe care o făcea% 6poi începea $ă ne vor&ea$că după planul $ta&ilit şi vor&ea aşa de frumo$, aşa de intere$ant, încît nu te)ai fi $ăturat $ă)l a$cul#i o zi întreagă% e captiva pe to#i cu darul lui de meşter neîntrecut în a ne înfă#işa =$toria% 6vea, în$ă, omul un păcat+ î#i pretindea $ă ştii ce)#i e4plica$e şi, dacă nu ştiai, nu $e $upăra, ci te)ncondeia în catalog! a orele lui era o linişte mormîntală% o#iunile de c.iul şi glumă erau necuno$cute, ca dealtfel şi la orele Baro$anului% Pe 6tila îl mai avu$e$em profe$or în cla$ele =)a şi a ===)a, aşa că mă cunoştea% Pe atunci fu$e$em unul dintre cei mai &uni elevi ai lui% Dar# !n clasa a %III&a# la Istorie# pe trimestul I# o&#inu$em media 5, şi a$ta cu mare greutate! Binevoitor, 6tila m)a $co$ $ă mă mai a$culte, ca $ă)mi dea o medie cum$ecade% ) am ştiut &ine%%% şi mi)a dat tot cinci% *nainte în$ă de a)mi pune nota, m)a privit $crutător şi mi)a $pu$ cu $inceră tri$te#e+ 6m avut în cur$ul inferior un elev foarte &un la =$torie, care făcea cin$te cla$ei lui, unul Băjenaru! ;ei, cîtă i$torie ştia ăla!%%% Pe unde)o fi, că eu nu)l văd%%% $au, dacă)l văd, nu)l mai recuno$c!8 Cuvintele lui, ro$tite cu voce calmă şi duioa$ă, m)au pătrun$ pînă la lacrimi şi au avut un ră$unet atît de puternic în $ufletul meu şi au ştiut $ă)mi măgulea$că vanitatea în aşa mă$ură, încît pe trime$trul al doilea am luat media "nouă", că "zece" nu dădea! ouă nu mai avea nimeni din cla$ă, nici cei doi premian#i, afară de ae George$cu% *
Ca $ă fim cît mai &ine pregăti#i la =$torie şi ca $ă vedem aievea urme pre#ioa$e ale
trecutului no$tru, 6tila a .otărît $ă facem o e4cur$ie la Curtea de 6rgeş% e)am în$cri$ vreo I" de elevi, din N5, cî#i eram cu to#ii% Ca $ă nu întrerupem cur$urile, urma $ă plecăm într)o $îm&ătă, după)amiază, pe la % 7ar, cu două ore numai înaintea plecării, ni $e comunică o ve$te neplăcută+ 6tila, re#inut de o invita#ie neprevăzută la :ini$terul =n$truc#iunii Pu&lice, în calitatea ce o mai avea de director al =nternatului, nu mai putea merge cu noi în e4cur$ie% 6tunci, Hujucă l)a delegat pentru acea$ta pe un protejat al lui, $uplinitor la =$torie, unul 'tefan :arine$cu, care ne)a şi anun#at ştirea, dealtfel, $pre con$ternarea noa$tră% :ul#i am fi voit $ă renun#ăm, dar ne era teamă $ă nu)l $upărăm pe 6tila, la care #ineam foarte mult% 'i am mer$, fără prea mare entuiasm. Pe la jumătatea drumului ni $e făcu foame, aşa că ne .otărîrăm $ă luăm ma$a de $eară în tren, din ce ne adu$e$erăm de aca$ă av!ndu&l !n mi'locul nostru pe suplini& torul6ce$ta arinescu. fu$e$e tot timpul di$tant cu noi, gre#o$ c.iar, arătîndu)$e foarte plin de el,
deşi pînă atunci nu avu$e$e prilejul $ă)şi dovedea$că în nici un c.ip ştiin#a% 2ă ştii, ne gîndeam noi, că ă$ta o $ă ne dea nişte e4plica#ii grozave la Curtea de 6rgeş! u degea&a l)a ale$ Hujucă c.iar pe el% 'i ca $ă mai împrăştii pu#in atmo$fera de au$teritate ce $e lă$a$e, căutînd $ă fiu totodată în materie, $pre a nu ri$ca vreo%%% o&$erva#ie din partea da$călului no$tru improvizat, $pu$ei, uitîndu)mă la cea$+ u mai avem mult pînă la Curtea de 6rgeş% Curînd vom popo$i în ve$ tita cetate. Barem o fi frumoa$ă cum $e $pune8 între&ă 7ragu% 0i, cum $ă nu, am încercat eu $ă mă arăt cît mai informat în fa#a profe$orului pe care a&ia îl cuno$cu$em% 7oar a fo$t una dintre capitalele Lării Fom@neşti% Că multe capitale a mai avut! intră şi oica în vor&ă% 7acă nu mă)nşel, patru! intervenii eu, doar i)oi da $ămîn#ă de vor&ă $uplinitorului% 7ar ace$ta, părînd că reflectează pu#in, nuCe $coa$e o vor&ă% ă$ta de $e complace 2urprinşi, &ăie#ii începură $ă)şi dea coate% e cu profe$orul în mu#enie a&$olută8 (oarte înciudat că $e a&#ine $ă participe la intere$anta di$cu#ie propu$ă de mine, mă adre$ai direct în$o#itorului no$tru, doar l)oi face $ă $pună ceva+ 6u fo$t mai multe de patru, don< profe$or8 :arine$cu îşi întoar$e nepă$ător capul către mine şi, în $fîrşit, $e .otărî $ă)mi ră$pundă totuşi, printr)o între&are+ Gă$eşti că e$te c.iar atît de potrivit momentul $ă facem acea$tă $tati$tică în tren8 Păi, $ă vede#i, don< profe$or, îndreptîndu)ne $pre Curtea de 6rgeş, care a fo$t accentuai eu una dintre cetă#ile de $caun, fără $ă vreau mi)a z&urat gîndul la celelalte%%% trei $au mai multe%%% nu mai ştiu cîte, mă prefăcui eu încurcat, $pre a)i provoca un ră$pun$ preci$% Băie#ii, care pînă atunci privi$eră pe ferea$tră, plicti$i#i că nu $e $im#eau deloc la largul îşi ciuliră urec.ile, pre$im#ind că $e vor amuza pe $ocoteala lui :arine$cu, vădit înlor, mare încurcătură% 7ar ră$pun$ul întîrzia $ă vină% :arine$cu îşi îndreptă nodul la cravată, îşi împin$e apoi ma4ilarul inferior în afară, $co#îndu)şi mărul lui 6dam din guler şi $pu$e $ting.erit+ 7acă dumneata #ii c.iar atît de mult%%%, .ai $ă le numărăm! 2ă le numărăm, coane (ănică! nu $e putu a&#ine 7ragu, amintindu)ni)l pe faimo$ul Pri$tanda% 7upă ce)i aruncă o privire $crutătoare, :arine$cu mi $e adre$ă acru+ Poftim, !ncepe(... Fidicîndu)mi mîna $tîngă, începui $ă le număr, ajutîn)du)mă de arătătorul dreptei+ Cea dint!i# la C!mpulung... 6şa, aprV&ă profe$orul%%% 6poi8 6poi ştiu că a fo$t $c.im&ată la Curtea de 6rgeş, unde mergem acum, dar nu ştiu care voievod anume a făcut acea$tă $c.im&are%%% 2ă lă$am amănuntele% 6poi8 6poi,patru! îl imitai eu,elimpertur&a&il, 7eci #inu $ă precizeze apoi, /îrgovişte%%% şi apoi%%% Bucureşti! 3ezi ce &ine ştie la%%% 6ritmetică8! $ e aui admirativ glasul lui Dragu. Cine a)ndrăznit8 $trigă profe$orul iritat la culme. 0u, don< $uplinitor!%%% 9iceam de Băjenaru, că a #inut &ine minte numărul capitalelor%%% 7ar cine)o fi mutat capitala de la Curtea de 6rgeş la /îrgovişte, don< profe$or8 căutai eu $ă $c.im& vor&a% 2ă $pună cineva dintre dumneavoa$tră%%% 7oar de)aceea $înte#i elevi%%% Din nou glasul lui Dragu# bat'ocoritor$
Cutare)3odă al ===)lea, din motive de ordin $trategic!
Un :o:ot de r!sete acoperi ultimele cuvinte ale lui Dragu.
u permit a$emenea glume! $e enervă $uplinitorul, apoi $e ridică şi ieşi pe culoar, aşezîndu)$e la o ferea$tră, ca $ă evite eventualele comentarii neconvena&ile la adre$a%%% ştiin#ei lui% oica 7an dădu din cap di$pre#uitor şi $pu$e+ 7e la un a$emenea $pecimen crede#i voi că vom primi e4plica#ii la Curtea de 6rgeş8 6mară amăgire, fra#ilor%%%'i noi care credeam că)i to&ă de carte! 0 şi fire$c! 7oar :arine$cu n)a fo$t elevul lui 6tila! 6m $o$it la Curtea de 6rgeş pe)n$erat, şi)n $curtă vreme $)a făcut întuneric de)a &inelea% e)am repartizat a$tfel pentru cazare+ vreo douăzeci de elevi de la internat urmau $ă doarmă în vagon- iar noi, cei e4terni, ne)am du$ împreună cu 'tefan :arine$cu, $uplinitorul, la un .otel, nu mai ştiu cum $e numea, ca $ă fim repartiza#i cu to#ii în camerele noa$tre, c.iar $u& oc.ii lui% iatămai că mare după ce $e făcu$e repartizarea elevilor cameri$tei, în camere, egule$cu Petre, un coleg7ar ceva ca vîr$tă, începu $ă)i dea tîrcoale o mărun#ică no$timă- iar noi, de)ai dracului, ca $ă)i creştem ac#iunile în fa#a ei, îi $puneam domnule pedagog în $u$, domnule pedagog în jo$! 0l $e umfla în pene, îşi da aere, şi, la un moment dat, poate c.iar $e şi crezu pedagog, căci, uitînd de colegialitatatea ce ne lega, $e apucă $ă ne apo$trofeze în fa#a cameri$tei+ 0.ei, &ăiete, mai la$ă plim&ările pe culoar şi treci în cameră! /oată lumea în camere, mai repede, vă rog! 'i, văzîndu)l pe C.iorul, care)i era &un prieten dealtfel, că nici nu $e gîndeşte $ă)i e4ecute ordinul, veni în fa#a lui şi, $im#ind că fata de $erviciu e atentă la ce are $ă $e petreacă, îi $pu$e arogant+ 7umneata n)ai auzit ce)am $pu$ eu8 7ar C.iorul, e4a$perat, $e vede, de fi#ele lui, îi ră$pun$e $curt+ =a la$)o mai moale, şmec.ere! :ult ai $ă mai faci pe ne&unul cu noi" 'i plecă, lă$îndu)l &ietul $tupefiat, că nu $e aştepta la aşa ieşire tocmai din partea celuipemai &unegule$cu prieten al lui! 6m fo$t găzdui#i la etajul I# cîte doi $au trei în cameră% umai $uplinitorul :arine$cu a $tat $ingur într)o cameră de la parter, ale cărei fere$tre dădeau în $tradă% 7e cum ne) a repartizat, $)a înc.i$ la el şi n)a mai ieşit pînă diminea#ă $ă dea oc.ii cu noi% :ai înainte, în$ă, nu a uitat $ă ne recomande+ $ă fim linişti#i, $ă nu care cumva $ă pără$im .otelul şi $ă ne $culăm a doua zi la ora J diminea#a, ca, după ce vom lua gu$tarea re$pectivă, cel mai tîrziu la K $ă fim în fa#a primăriei, de unde urma $ă plecăm $pre lăcaşul i$torie% 7upă făgăduielile de rigoare din partea noa$tră, în$o#ite de+ 2ă n)ave#i nici o grijă, don< profe$or, am trecut în camere şi, foarte $meri#i, am început $ă ne pregătim de culcare% 7ar n)a apucat $ă plece &ine $uplinitorul, că =onaş :o$cu, împreună cu Co$tac.e Fădule$cu şi icu :arine$cu, începură $ă ne de$c.idă uşile, cu i$pititoarea invita#ie+ ;ai, mă, $ă dăm o raită prin oraş, la lumina lunii! Pe căldura a$ta nu face $ă $tămîn7ar ca$ă! 6mneauzit dacă află8că la Curtea de 6rgeş e o îng.e#ată grozavă! Cum o $ă afle, mă8 =eşim uşurel, în vîrful picioarelor, $a nu ne $imtă, şi)apoi n)o $ă $tăm toată noaptea% O jumătate, $au cel mult trei $ferturi de oră, şi $întem înapoi! /u ce zici, 7ane8 îl între&ai pe colegul meu de cameră% 0u nu merg, mă, că $înt o&o$it! ici eu nu merg, fra#ilor! 0 aproape 11, mîine la J tre&uie $ă fiu în picioare% 'i pe urmă, mie nu)mi place îng.e#ata, că mă răguşeşte! =ei şi tu o prăjitură! u merg- mai &ine mă culc! /rea&a ta, o $ă)#i pară rău! a$< $ă)mi pară! =n$tigatorii plecară- iar 7an oica şi cu mine ne lungirăm $ă ne culcăm% 7ar a&ia am a#ipit, că &u&uituri puternice în uşă ne făcură $ă $ărim în $u$% Ce e, mă, ce, a#i înne&unit8 Băjenarule, cu noi la cofetărie, că nu $e poate altfel! 2coală, u merg% mă- m)amşişi.ai culcat! )are nimic! Cum te)ai culcat, aşa te $coli! 6u $pu$ &ăie#ii $ă nu venim $inguri înapoi, că)i foc% 6uzi la ăia că, fără tine, plim&area n)are nici un .az! Bine, mă, $ă merg atunci! umai $ă mă)m&rac! Păi, dacă)i aşa, $ări 7an oica, merg şi eu, frate)meu, că mi)e urît $ă rămîn $ingur în .otelul ă$ta, cu suplinitorul( /impul trecu mai repede decît ne aşteptam% 2e făcu$e tîrziu+ 11 şi jumătate! Cofetarul ne $pu$e politico$ că tre&uie $ă înc.idă, că niciodată nu mai #inu$e de$c.i$ pînă la acea oră% e)am .otărît $ă plecăm% 6m făcut $ocoteala, am plătit şi am ieşit din cofetărie%
6fară, $u& un şopron, $e odi.nea un autocamion de tran$portat g.ea#a% Băie#i, propu$e :o$cu, foarte &ine di$pu$ şi in$pirat, nu $înt poet, dar tre&uie $ă recuno$c că zei#a (ortuna, în alea$a)i mărinimie pentru noi, lăzăriştii, a .otărît ca, în acea$tă noapte de pomină, care va rămîne pro&a&il în$cri$ă în letopi$e#ii Cur#ii de 6rgeş, $ă ne călăuzea$că paşii cel mai reuşit lampion c.ineze$c pe care l)a imaginat vreodată cineva+ una, domnilor, $ărmana &a$tardă a ace$tui moşneag cum$ecade care e Pămîntul! 0i &ine, în acea$tă noapte cu o lună aşa de minunată, cum nu cred $ă fi admirat)o nici Hulieta, cînd îşi trimetea din &alcon gîndurile)i pline de drago$te către Fomeo, care $ta furişat în um&ră, vă propun $ă vizităm acea$tă ve$tită cetate voivodală, e prozaic, dar mă ve#i ierta, cu%%% autocamionul de tran$portat g.ea#a, pe care dumneavoa$tră îl pute#i o&$erva, cum ar $pune Crăcănel, în şopronul alăturat! raaa! Bravo! /răia$că =onaş! 2ta#i, mă, zăpăci#ilor, făcu 7an oica, cum o $ă merge#i, mă, cu autocamionul%%% că n)are şofer8! 6şa e, dom
2coală)te, mă%%% n)auzi, că e şa$e! 6ăăăăăo.!%%% Cît mă8! 'a$e!, ;ai, că)ntîrziem şi $e $upără don< $uplinitor! 6m $ărit din pat, m)am du$ la un lavoar păcăto$, m)am $pălat cum am putut şi m) am îm&răcat la iu#eală% /o#i &ăie#ii au fo$t gata într)un $fert de oră şi am co&orît pe $cara de lemn, care acuma, ziua, parcă nu mai $cîr#îia atît de înfiorător ca azi)noapte% 0e&am adunat la cofetărie $ă luăm ceaiul% Profe$orul a venit şi el pe$te vreo zece minute, încruntat şi făcut foc% (ără $ă ne mai dea &ună diminea#a, ne)a luat în primire+ 2ă şti#i că purtarea dumneavoa$tră incalifica&ilă va avea urmările cuvenite% ) am dormit toată noaptea% 3)a#i făcut de cap! 7ar ce)am făcut, don< $uplinitor8 $e trezi 7ragu ră$punzîndu)i cu nevinovă#ie% :ai şi între&a#i8! 6uzi, dumneata, elevi, $ă cînte pe $tradă în puterea nop#ii! 'i) apoi de la .otel% Ce8 Crede#i c)am fo$t de$pre vom vor&i$candalul mai amănun#it la Bucureşti% *n orice caz, pot$urd8 $ă vă7ar $pun de petoate acumace$tea că activitatea dumneavoa$tră nocturnă va avea urmări $erioa$e! 6m plecat la drum% 0ra o căldură grozavă, şi paşii noştri lă$au nori de praf în urmă, pe şo$eaua nepavată% /eamă prea mare n)aveam noi de $upărarea lui , dar ne gîndeam totuşi la ce)o $ă zică 6tila! Copii şi femei ieşeau la por#i şi ne priveau cu multă curiozitate% 6m ajun$ întîi la (întîna :eşterului :anole% e)am oprit impre$iona#i şi plini de curiozitate în acelaşi timp% O fîntînă o&işnuită, cu troi#ă frumoa$ă şi cu o ar.itectură srcinală% 6pa curgea limpede şi îm&ietoare% (ără $ă vreau, mi)au venit în minte ver$urile din minunata poezie poporană, egenda mănă$tirii Curtea de 6rgeş+ "Manole, Manole,
Meştere Manole, 9idul rău mă str1nge, 0rupuşoru-tni fr1nge..."
=ar după îngrozitoarea pră&uşire a ziditorului de &i$erici, pe locul unde a căzui, $)a ivit ca prin farmec+ ) f1nt1nă lină
u apă puină, u apă sărată, De lacrimi udată! )
6m răma$ o clipă cu oc.ii pierdu#i în zarea al&a$tră, înfiorat de $im&olul ce $e de$prinde din acea$tă podoa&ă a poeziei noa$tre poporane+ ca $ă fie realizată şi $ă dăinuia$că, orice operă de artă, indiferent de natura ei, tre&uie $ă ai&ă la temelie $acrificiul! O fi apa într)adevăr $ărată, cum $pune legenda8 Băie#ii, în$eta#i de căldură şi o&o$i#i de drum, $e şi repezi$eră $ă)şi a$tîmpere $etea% 6m &ăut şi eu+ apa rece ca g.ea#a, limpede ca cleştarul şi dulce cum numai apa de munte este(
3eşnică $ă)i fie amintirea :eşterului :anole, că de nu era fîntîna a$ta în drumul no$tru, greu am fi ajun$ $ă vedem zidirea ridicată de ei "pe 'rgeş 1n &os, pe un mal frumos!" 6m pornit pe dindinafară, nou la drum, ajun$ la m@nă$tire% (rumoa$ă cum şinuam mai văzu$em alta, e adevărat, dar to#i am răma$ mira#i, că ne aşteptam $ă fie mai mare, aşa cum o făuri$e imagina#ia noa$tră, după ilu$tra#iile din căr#i! *năuntru, în$ă, o minune! *n $pecial al&a$trul, care $e)m&ina cu aurul, ne)a făcut o impre$ie e4traordinară! 6m răma$ mult în picioare, tăcu#i, dinaintea mormintelor ctitorilor ace$tui lăcaş%%% 6ci $e odi.neau fericitul eagoe Ba$ara& şi 7e$pina 7oamna, care)şi dărui$e toate odoarele de pre# pentru terminarea ace$tei zidiri! 6m făcut fotografiile de rigoare şi ne)am îndreptat apoi către &i$erica 2fîntul icolae 7omne$c, cea mai vec.e din localitate, unde $e de$coperi$e de curînd mormîntul lui Ba$ara&)3odă,adevăratul întemeietor al Lării Fom@neşti% 7e$coperirea îi apar#inea i$toricului 3irgil 7răg.iceanu şi $ăpăturile $e făcu$eră $u& neîntrerupta lui $upraveg.ere% :ormîntul lui Ba$ara& era lîngă un $tîlp pe care $e aflau picturi măie$trit realizate şi $uprapu$e, cărora $avantul făcu$eviteaul în$emnata de$coperire% 7ub un datorită cristal gros se vedea acelarom@n care fususe $tăpînitor ai Lării Fom@neşti% ;ainele, ca prin minune, îi erau neatin$e de vreme% 6vea o tunică roşie ca vişina putredă şi era încin$ cu un cordon de aur, cu catarame, reprezentînd un ca$tel medie) val% Părul, &ar&a şi mu$tă#ile $e con$erva$eră foarte &ine. 3oievodul ne)a uimit prin $tatura lui impozantă+ avea aproape doi metri şi era foarte $păto$! =a uita#i)vă, mă, ă$ta rom@n! 7upă ce vizitarăm lăcaşul cu de)amănuntul şi a$cultarăm toate e4plica#iile g.idului, ieşirăm în curte, unde, la um&ra unor ar&ori &ătrîni şi a cîtorva le$pezi de piatră, profe$orul $uplinitor încercă totuşi $ă ne $pună şi el cîteva vor&e de$pre importan#a de$coperirii i$toricului 3irgil 7răg.iceanu, dar tot 7ragu, care)l $îcîi$e şi)n tren, n)avu de lucru şi $pu$e+ ă$a#i, don< $uplinitor, că acum le ştim &ine, doar ne)a e4plicat g.idul! *
/impul pînă la ora plecării înapoi $pre Bucureşti $)a $cur$ foarte greu% /o#i eram nelinişti#i, apă$a#i parcă de o mare greutate% *n tren, :arine$cu $)a retra$ într)un compartiment şi nu ne)a mai dat nici o aten#ieparcă nici n)am fi e4i$tat% )a mai $c.im&at nici o vor&ă cu nici unul dintre noi+ nici &ună, nici rea, deşi nu to#i $e făcu$eră vinova#i de indi$ciplină% Fămînînd $inguri, ce ne)am zi$8 :ă, şi)aşa, şi)aşa, noi tot pro$t o $fîrşim cu e4cur$ia a$ta! Barem $ă ne di$trăm în tren, pînă la Bucureşti, că altminteri murim de urît! 'i unde)am început $ă)i tragem nişte cîntece de ve$elie, c.iote şi $trigături! Lin minte că printre altele am cîntat şi+ "$entru fata de la moară # Mi%am pier dut un an de şcoală!"
:ă, da#i)l nai&ii de cîntec, $ă nu co&i#i! /ocmai p)ă$ta v)a#i gă$it şi voi $ă)l cînta#i8 7ar, oricum, n)am mai apucat $ă)l terminăm, pentru că, deşi nu ne apropiam de nici o gară, trenul şi)a $crîşnit deodată ro#ile cu duşmănie şi $)a oprit &ru$c, în mijlocul unei cîmpii, aruncîndu)ne pe unii într)al#ii, ca pe nişte mingii enorme, întocmai unui gigantic pre$tidigitator cu capricii umori$tice şi cu puteri ne&ănuite%%% Cineva tră$e$e $emnalul de alarmă! Cine, în$ă, nu $e ştia şi nici nu s&a putut afla !n urma scurtei anc:ete !ntreprinse...
'i totuşi, $foara de $iguran#ă era ruptă la $emnalul aflat în vagonul nostru.
6cea$ta, în$ă, nu mai era nici joacă, şi nici măcar o glumă de pro$t gu$t- era o $implă nerozie! Profesorul arinescu a fo$t nevoit $ă plătea$că amenda re$pectivă, fără $ă clipea$că măcar% a noi nici nu $)a mai uitat% /renul, $cîr#îind plicti$it din toate înc.eieturile, întocmai unui &ătrîn cu ciudă#enii, deranjat degea&a de la ta&ietul lui, îşi urni ro#ile alene, pufăind morocăno$, parcă mu$trător şi cu drept cuvînt $upărat pe elevii certa#i cu disciplina. *
6 doua zi, luni, la liceu, a fo$t $candal mare de tot! Profe$orul :arine$cu a reclamat cazul lui Hujucă şi $)a in$tituit imediat o anc.etă% *n prima oră de =$torie de după anc.etă, 6tila, cum a intrat în cla$ă, a $pu$ foarte mî.nit+ u m)aş fi aşteptat la o a$emenea purtare din partea voa$tră%%% *n $fîrşit%%% /oată lumea $ă $coată cîte un $fert de coală de .îrtie şi un creion! Am ridicat din spr!ncene cu mirare$ 7oar n)o fi vrînd $ă ne dea e4temporal8! Poate că vrea $ă ne pîrlea$că pe to#i, $ă $e răz&une pe noi!%%% 7ar lămurirea veni îndată, căci profe$orul, după ce ne ceru $ă $criem numele în col#ul din dreapta, ne dictă ră$picat următoarea între&are+ Ce)a#i făcut în noaptea de I" mai8 6poi ne e4plică &inevoitor+ 3ă rog $ă ră$punde#i pe $curt, fără lu4 de amănunte% 7upă ce aşteptă cîteva minute, veni cu a doua între&are+ a ce oră a#i plecat de la .ote!8 u era greu de ră$pun$, dar cum nai&a $ă $crii că ai pără$it .otelul, cînd profe$orul te lă$a$e cuminte, în cameră, şi te ruga$e $ă nu pleci nicăieri8%%% 6 ră$pun$ toată lumea8 *ncă în$ă pu#in!%%% gla$uri anemice% *ndată 6tila$e neauziră pocni cîteva cu a treia între&are, care ne zăpăci complet+ 7e cine a#i plecat în$o#i#i de la .otel8 6 tre&uit $ă recunoaştem că erau între&ări cu di&ăcie pu$e şi care te o&ligau $ă ră$punzi $incer, pentru că dacă ai fi încercat $ă a$cunzi adevărul, te dădea de gol colegul care)#i #inu$e tovărăşie%%% îngă cine a#i $tat la cofetărie8 :ăi, a nai&ii trea&ă! Ce a#i con$umat8 6poi, fără $ă ne mai dea mult răgaz de gîndire+ a ce oră v)a#i înapoiat la .otel8 Ce cîntece a#i cîntat pe $tradă după miezul nop#ii8 Cine a provocat $candalul de la .otel8 'i, în $fîrşit, ultima între&are+ "ine a tras semnalul de alarmă:" 6m ră$pun$ cin$tit la toate între&ările% *
a o zi dup@ ace$te declara#ii în $cri$, am fo$t anun#a#i ca to#i care fu$e$erăm la Curtea de 6rgeş $ă venim după)amiază, la ora J, la Cancelarie, unde aveam $ă fim interoga#i unul cîte unul! 6m venit şi, după cinci minute de aşteptare înfrigurată, în care timp ne)am pu$ fel de fel de între&ări şi am făcut $ute de pre$upuneri, un pedagog m)a anun#at+ 7omnul Băjenaru, la Cancelarie! )+i# comedie( 7e ce m)o fi c.emînd pe mine cel dintîi8 mă mirai eu% Poate că te $ocoteşte pe tine cel mai pu#in vinovat, şi d)aia! 2au poate că eşti cu nota cea mai mare la i$torie, dintre $candalagii%%% Poate!%%% 7upă catalog, în nici un caz nu e, că tu eşti trecut la P%%% a Pope$cu) Băjenaru! 6cu<, oi vedea eu de ce! şi am pornit cu inima zvîcnind de emo#ie către Cancelarie% 6m fo$t poftit în &iroul lui Hujucă% Băie#aş, începu el tactico$, am cetit declara#ia dumitale%%% *n primul rînd aş vrea $ă)mi $pui cine a tra$ $emnalul de alarmă8 Liu $ă ştii că acea$tă mărturi$ire î#i uşurează foarte mult $itua#ia! ;m%%%! 6uzi, şmec.erie! 7ar dacă l)aş fi tra$ eu, mi)ar fi convenit $ă mă dea în gît vreun coleg &inevoitor8 'i)apoi .a&ar n)aveam% u ştiu, domnule dir ector( =a gîndeşte)te &ine, poate că)#i aduci anume, &ăie#aş! 7in moment ce nu ştiu, cred că e impo$i&il $ă)mi aminte$c% Ce)ai făcut la cofetărie8
6m $tat cu ceilal#i colegi ai mei, am con$umat prăjituri, $iropuri, am rî$ şi am pove$tit! 7a! ;m!%%% &ine! 'i la .otel ce)ai făcut8 2)au revoltat pa$agerii+ că nu i)a#i lă$at $ă doarmă toată noaptea- că a#i cîntat, că le)a#i &ătut în uşă, mă rog, şi alte necuviin#e în ace$t gen! u $)a revoltat nimeni% 7oar domnul profe$or :arine$cu% Bine, &ăie#aş, ce, crezi că a$ta nu)i de$tul8 Păi şti#i voi, cine)i dumnealui8 7a, don< director, ră$pun$ei eu nevinovat% 0 $uplinitorul pu$ de dumneavoa$tră în locul domnului profe$or icule$cu%%% Pu$ de mine, dar recomandat de :ini$ter% epotul domnului in$pector general, &ăie#aş! 6şaaa8! făcui eu atunci cu adîncă mirare%%% 'i noi, care eram convinşi că e într) adevăr profe$or de i$torie!%%% 6.a, va $ă=on! zică, î#i permi#i o&răznicii şi în fa#a mea8 Po#i pleca! =nvită pe &ăie#aşul :o$cu 3ă $alut, domnule director( ..................
a pu#in timp, am mai fo$t c.ema#i de cîteva ori- aşa)zi$a anc.etă $)a terminat, în $fîrşit, şi $)a convocat conferin#a tuturor prafe$orilor din cla$a a 3===)a modernă, c a $ă .otăra$că a$upra $oartei noa$tre. 6m auzit că la conferin#ă Baro$anul, dragul no$tru Baro$anul, adevărat părinte $uflete$c, în du&la lui calitate de profe$or şi diriginte, ne)a $u$#inut cu o nemaipomenită dîrzenie, a &ătut cu pumnul în ma$ă, a $trigat la Hujucă, l)a făcut de două parale- iar la un moment dat, podidindu)l lacrimile, a trîntit uşa şi a ieşit din cancelarie% Hujucă, proa$păt director, voia $ă ne dea cea mai grea pedeap$ă po$i&ilă- $ă ne elimine pînă la $fîrşitul anului şi, prin urmare, $ă rămînem repeten#i în cla$a a 3===)a $au "rău"pelaBaro$anul $ă ne6$ta deal)a nota purtare peşi,aln)am ===)lea, rezultatul fo$t acelaşi+ repeten#ia% înfuriat fi şi crezut, c.iarar pefi6tila, care a $pu$ Bine, eu am cerut ca &ăie#ii $ă fie pedep$i#i, pentru ca $ă re$pectăm di$ciplina, dar ceea ce vrei dumneata, domnule George$cu >nu i)a $pu$ domnule director? e$te ec.ivalent cu o pedeap$ă capitală%%% şi nu mă gînde$c numai la faptul că &ăie#ii $înt în cla$a a 3===)a şi că)i aşteaptă &acalaureatul, ci mă gînde$c şi la părin#ii lor, care au c.eltuit şi au făcut $acrificii ca $ă)i #ină în şcoală% Onoratul :ini$ter, începu Hujucă $ă $e autotămîieze, cînd mi)a încredin#at direcia... =a mai la$ă)mă, domnule, cu Onoratul :ini$ter%%% Cer eu $ă $e înainteze actele anc.etei Onoratului :ini$ter, care $ă .otăra$că, pentru că văd că noi degea&a ne $tră) duim $ă ajungem la un rezultat! *n cele din urmă $)a cerut avizul :ini$terului =n$truc#iunii Pu&lice! 7in nou emo#ii, înfrigurări, fr@mîntări nemaipomenite, în aşteptarea $entin#ei ce o va da $uprema in$tan#ă%
atunci, cur$urile cur$ul lor! celaşa mare la orele lui 6tila carePînă ne era ruşine, pentruîşi căurmau%%% nu ne purta$em în C.inul e4cur$ie ca era şi cînd ar fi fo$t el dede fa#ă% 7ar 6tila, care era un om de o cin$te e4emplară, a dat dovadă de o impre$ionantă o&iectivitate+ atît la oral, cît şi la teză, ne)a dat notele pe care le meritam pentru ştiin#a noa$tră, şi nu a fo$t cît de pu#in influen#at de faptul că ne purta$erăm atît de urît în e4cur$ie% Prin acea$tă atitudine ne)a impu$ şi mai mult! *
0ra logic ca pove$tea $candalului făcut la Curtea de 6rgeş $ă ne atragă antipatia tuturor profe$orilor, dar $)a întîmplat contrariul! *ndîrjirea lui Hujucă de a ne pedep$i crunt, făcîndu)ne $ă pierdem un an de şcoală, tocmai acum pe pragul $tuden#iei, i)a impre$ionat atît de mult pe profe$ori, încît au început $ă ne arate to#i multă &unăvoin#ă, mai ale$ că şi noi eram acum de o mare $eriozitate, indiferent de materie% Profe$ori şi elevi, laolaltă, aşteptam cu aceeaşi înfrigurare ră$pun$ul :ini$terului, care tre&uia $ă vină- că nu mai aveam decît două)trei zile şi $e terminau cur$urile% 'i a venit ră$pun$ul numai cu o zi înainte de a $e începe e4amenul de cla$a a 3===)a+ to#i cei care fu$e$erăm la Curtea de 6rgeş şi pără$i$erăm .otelul eram elimina#i pînă la $fîrşitul anului şcolar >ce ironie!? cu drept de e4amen particular!
CAPITOLUL FI%
CLASA A IX-A MODERNĂ
6cea$tă $everă $entin#ă ne)a lă$at $tupefia#i+ atît pe noi, cît şi pe profe$orii noştri, care $e aşteptau la o pedeap$ă ceva mai uşoară, avînd în vedere faptul că $întem în cla$a a 3===)a, deci la $fîrşitul cur$urilor $ecundare, şi mai ale$ la $fîrşitul anului şcolar% 7e)a&ia au mai avut timp &ie#ii profe$ori $ă)şi ia răma$ &un de la noi şi $ă ne dea cîteva îndrumări, de mare f olos la eamenul particular. iceul ne)a în$cri$ urgent la e4amen, din oficiu, pentru că pro&ele începeau c.iar de)a doua zi la Seminarul *ea!o!ic Cniversitar 2itu Maiorescu de pe Calea 9a:mei. Primi$erăm cu to#ii, cam treizeci de inşi, o lovitură neînc.ipuit de grea% 0ram puşi într)o $itua#ie groaznică din două puncte de vedere+ primul, că tre&uia $ă dăm din nou e4amen la toate materiile, teze şi oral, ca şi cum am fi fo$t proa$păt veni#i, deşi făcu$erăm o dată cla$a a 3===)a la azăr cu profe$orii noştri, care ne cunoşteau şi de &uni, şi de răi, pe cînd pentru profe$orii cei noi eram cu totul necuno$cu#i%%% şi al doilea, că veneam cu o tri$tă faimă mare ce $trica$e reputa#ia e gă$eam, deci, într)o încurcătură şi nuliceului% ştiam cum aveam $ă ieşim din ea. 7ar iată că o întîmplare neaşteptată ne)a ridicat moralul şi ne)a $porit încrederea în $or#ii noştri de iz&îndă- Baro$anul şi al#i profe$ori de $uflet au vor&it cu unii dintre profe$orii care aveau $ă ne e4amineze, şi le)au $pu$, printre altele, că lucrurile nu $tau c.iar aşa cum vrea $ă le înfă#işeze Hujucă% =ar, pe de altă parte, venino$ul de Hujucă a venit la Seminarul *ea!o!ie, ca $ă ne pună, cum $)ar zice, contra)pilă, adică $ă)i roage pe profe$orii e4aminatori $ă ne trîntea$că, ceea ce a atra$ indignarea tuturor da$călilor, şi mai ale$ pe a lui Fădule$cu) Pogoneanu, directorul $eminarului, un profe$or cu mult tact şi un om foarte cum$ecade, care, privind lucrurile ca un adevărat pedagog, a în#ele$ cu totul altfel $itua#ia şi ne)a apărat, purtîndu)$e cu noi ca un adevărat părinte! .................
6m intrat în noi, e4amen cu mari to#i, eraîntîmpina#i şi fire$c dealtfel% Carte ştiam dar grija cea emo#ii, mare era $ăcum nu fim cu o$tilitate% *mpreună cu noi dădeau e4amen pa rticular de clasa a %III&a modernă, vreo patruzeci de &ăie#i şi fete la un loc, elevii particulari o&işnui#i ai $eminarului% ite poznă, zi$ei eu, $)a &rodit şi &ine şi rău cu fetişcanele a$tea, fra#ilor%%% 7e ce, mă8 Păi%%% &ine e pentru că, de, ma i $c.im&ă atmo$fera, dau o notă de ve$elie%%% de poezie- şi rău că, după cîte am văzut, ele ştiu carte, nu glumă- iar noi nu prea, şi)o $ă ne facem de rî$, mai ale$ la oral! Cam aşa e%%% vezi, la a$ta nu mă gîndi$em! 7ar acuma, vrei, nu vrei, tre&uie $ă dai eamen cu ele(
7intre toate fetele, mai frumuşele erau vreo două+ 7udu 2telniceanu şi izica :atee$cu)Cape#ineanu, &une eleve amîndouă% 'i lăzăriştii $)au împrietenit repede cu ele, că erau foarte comunicative şi $pirituale! i $)a părut mai greu la prima materie şi a fo$t $uficient $ă ne)ncadrăm în ritmul şi) n atmo$fera că re$tul a mer$ ca pe roate% Cînd am particularilor, dat e4amen la atină, profe$orul (eorg(e )a#ăr >ce coinciden#ă de nume!? ne)a între&at cu vocea lui frumoa$ă şi impre$ionantă de &a$, după ce a $trigat catalogul+ 7ar ce o cu dumneavoa$tră, aceştia, de la $fîrşitul catalogului8! *n prima $e$iune parcă n)a#i fo$t! 6tunci, nemaiputînd $ă mă $tăpîne$c, că nu mai făcu$em o glumă cît de mică de o lună şi mai &ine, m)am ridicat şi i)am ră$pun$, zîm&ind şi apă$înd pe cuvinte+ 0oi s!ntem aceia de la... (eorg(e )a#ăr, domnule profesor( 0l a zîm&it şi a adăugat+ Cu pove$tea de la urtea de 'rgeş: Da# domnule profesor( ;m%%% .m! 6#i venit la noi cu o faimă nu tocmai%%% "8ama va!atur, ma!ister" mi)am permi$ eu o $la&ă incur$iune în anemicele mele cunoştin#e de atină! 6m fo$t convin$ că $)a cam e4agerat, aşa cum $e întîmplă întotdeauna în a$tfel de împrejurări! 2ă trecem deci la lucrarea $cri$ă şi vom mai%%% convor&i la oral, făcu el vădit amuzat de îndrăzneala mea% 6m $ă vă dau $u&iectele pe două $erii, şi anume+ două ode din ;ora#iu% a prima- "$n arborem"# şi la a doua+ ". fons Banusia e" /o#i lăzăriştii îi ştiam pe ;ora#iu la perfec#ie de la Baro$anul, şi încă din cla$a a %II& a.
04amenul de atină a mer$ cum nu $e putea mai &ine+ to#i &ăie#ii noştri au trecut, iar eu am luat media K% ....................
*n $c.im&, la Germană a fo$t o cata$trofă pentru cei mai mul#i dintre noi% 0e eamina profesorul Demetru, un profe$or e4traordinar de &un din punct de vedere pedagogic, dar şi nemaipomenit de $ever% 'tia carte şi)#i cerea carte, nu glumă% 6m dat întîi teză, cum era şi fire$c% 7upă formalită#ile de rigoare, a început, $ă ne dicteze o &ucată, pe care trebuia s&o traducem.
oi, la Germană, eram clei% :ă, cum o $)o $coatem la capăt cu ă$ta, că nu e de glumit8! 7ar tre&uia $ă lă$ăm gîndurile la o parte şi $ă fim aten#i la dictarea lui 7emetru, care nu prea $punea de două ori acelaşi lucru! 7upă ce dictează el două)trei cuvinte, îl auzim+ Tomma- iar mai dictează patru) cinci vor&e, iar Tomma%%% oi, de colo, la iu#eală, $criam, :ai ca $ă nu pierdem şirul, Tomma, aşteptam%%% . noi# 7emetru continua cu dictarea% $pu$e cîteva vor&e, apoi iarăşişiTomma%% repede# !n caiete )Gomma).
:ă, Băjenarule, mă)ntre&ă în şoaptă Fică 2tă)ne$cu, cine)o fi, mă, Coman ă$ta, de ni)l dictează mereu8 'tiu şi eu, mă, Fică8 O fi eroul principal din pove$tire%%% a$< că vedem noi la $fîrşit, o $ă)n#elegem cînd om în cepe traducerea( ...............
a $fîrşitul tezei am aflat ceea ce nu ştiu$em în opt ani de liceu+ că vor&a Tomma în$emnează virgulă! *
$fîrşit, $)aaştepta terminat şi e4amenul! =ar rezultatul a fo$t foarte &un, în raport cu acela*npe care)l $tima&ilul Hujucă% 0l ar fi dorit $ă rămînem to#i repeten#i- cînd colo, cei mai mul#i am promovat, iar c@#iva au răma$ corijen#i la :atematici şi (ranceză% /ii!%%% ce $ati$fac#ie pe noi, dar şi pe profe$orii lăzărişti, care ju&ilau! Atunci Hujucă, ca $ă ne ai&ă din nou la mînă, a recur$ la următoarea $tratagemă+ a venit la Fădule$cu)Pogoneanu, directorul Seminarului *ea!o!ic, şi i)a cerut $ă)i dea $itua#ia tuturor şi $ă ne ver$e la )a#ăr, că $ă dăm &acalaureatul ca elevi ai liceului )a#ăr şi $ă ne joace el cum o vrea! 7ar Pogoneanu l)a repezit cum i $e cuvenea, l)a apo$trofat foarte $erio$ din punct de vedere pedagogic şi i)a ripo$tat+ Băie#ii $înt elevii mei şi legal $înt a&$olven#i ai Seminarului *ea!o!ic Cniversitar 0&au fost elimina#i cu drept de e4amen particular8 Prin urmare, ceea ce vrei dumneata nu $e poate%%% (oştii lăzărişti vor da &aca)laureatul acolo unde)l vor da şi elevi $eminarişti%! *
a afişarea li$telor la cla$a a 3===)a modernă particulară, a fo$t un freamăt de &ucurie în rîndurile noa$tre, &ie#ii orop$i#i, cînd am văzut că nu rămă$e$e nimeni repetent! 7ar ne)a impre$ionat e4traordinar cînd l)am văzut intrînd pe poarta $eminarului pe Baro$anul, cu paşii lui mari şi greoi%%% 0, ce i$pravă a#i făcut, mă8 ne)ntre&ă el, &ătîndu)ne pe umeri, în $emn de $impatie% 2per că nu m)a#i făcut de rî$8! 7ealtfel, mi)a $pu$ omonimul liceului vo$tru că a#i fo$t &uni la atină! 'i, cum printre noi erau cî#iva dintre colegii de cla$ă, care rămă$e$eră la )a#ăr şi dădu$eră e4amen de)a 3===)a acolo, Baro$anul li $e adre$ă, zîm&ind+ :ă, $ă $ta#i drep#i, şi $ă fi#i re$pectuoşi cu ăştia care au dat e4amen particular de a 3===)a aci, la Seminar 7e ce, domnule diriginte8 între&ară ei mira#i% 6şa, pentru că voi a#i făcut numai opt cla$e, pe cînd ei au făcut nouă! Opt la )a#ăr, în întregime, şi a noua, aci, în particular! :
/otuşi, pînă la urmă, Hujucă, prin interven#ii tari la :ini$terul =n$truc#iunii, a reuşit $ă ne readucă la vec.ea noa$tră matcă şi $ă dăm e4amenul de &acalaureat ca elevi ai liceului )a#ăr. 2or#ii ne)au repartizat la Colegiul Sf+ Sava, unde era director faimo$ul profe$or de im&a rom@nă 'tefan Pop, un om $uperior din toate punctele de vedere, care a inter)
pretat tinereşte elanul no$tru juvenil, şi nu numai că nu ne)a per$ecutat, după cum îl ruga$e Hujucă, dar c.iar ne)a protejat, fiind atît în comi$ia e4aminatoare, cît şi $ecre) tarul ace$teia%
CAPITOLUL F% VINGT ANS APRES
:ă, ă$ta care a)ncremenit pe &ancă, în fa#a liceului, într)o pozi#ie contemplativă şi pitorea$că, nu e Băjenaru8 7eşteaptă)te, Grigu#ă, din $omnul cel de moarte, în care te)adînciră atîtea amintiri! 6m tre$ărit ca dintr)unGevi$face#i, plăcut, într)o diminea#ă de primăvară icu şi Co$tac.e!8 mă8 3eşnic nede$păr#i#i%%% Ore$tetimpurie% şi PElade( Ce facem noi8! Ce faci tu, /rt.eu8! ;ai, că)ntîrziem şi n)ar fi frumo$ tocmai a$tăzi! 7e c.iulit, în nici un caz n)aveam de gînd $ă c.iule$c azi, deşi azi)noapte am vi$at că $înt din nou în cla$a a 3===)a, că m)a$culta 6urel 7inu la (ranceză şi că nu ştiam nimica!%%% 6ştep#i pe cineva8 Pe cine $ă aştept8 Pe voi, $au pe al#ii ca voi! 6$tăzi am $o$it la liceu mai devreme ca niciodată în cariera mea de licean şi am mai $tat cîteva minute $ă)mi de$făşor gîndurile pe &anca a$ta din fa#a şcoalei... ;ai $ă mergem, că $)or fi $trîn$ &ăie#ii! 0 şa$e fără zece! 2ă mergem! 6 tre&uit $ă ieşim din Cişmigiu, $ă ocolim liceul şi $ă intrăm pe poarta principală clin &ulevard, că por#ile, care dădeau odinioară în grădina ce făcea una cu )a#ărul, erau acum !nc:ise. 0e&a !nt!mpinat tot nea 'onstantin, intendentul liceului% e$c.im&at, ca acum
douăzeci de ani! 2ă trăi#i! Pofti#i $u$, în aripa dreaptă din$pre Cişmigiu! :ai #ii minte, nea Con$tantine, cînd ne înc.ideai poarta şi nu puteam $ă c.iulim din pricina dumitale" Liu, da< ce era $ă fac, dacă aşa era ordinul onor)direc#iunii8! 6m dat mîna cu el, nu fără emo#ie%%% iceul, la fel de curat şi de frumo$, ca şi atunci! *n anumite păr#i, cîteva tran$formări, care nu ne intere$au% Pe pere#i, aceleaşi ta&louri, i$torice $au ştiin#ifice, aceleaşi .ăr#i frumo$ colorate, pă$trate parcă neatin$e, în ciuda atîtor şi atîtor evenimente i$torice% lasa a 6%%%-a Modernă Aici(...
;ai, mă, îndrăzneşte! =ntră tu întîi+ fă)#iuo mai intrare da$căl% şi)apoi lip$e$c atî#ia dintre 2ă)ncerc, dardar greu! amdemnă $ufletulde deun altădată, noi!%%% 6m de$c.i$ larg uşa+ Ce)n$emnează zgomotul ace$ta infernal8 /oată lumea în &ănci! 6şa $e aşteaptă un profe$or8 7in cla$a amu#ită o clipă, iz&ucniră $trigăte în cor$ Dăăă%%% ;ai, mă, intra#i mai repede, că de cînd v)aşteptăm! 7oamne, cum $)au $c.im&at &ăie#ii!%%% nde $înt $iluetele atît de frumo$ îm&răcate pe vremuri de tunicile &leumarin8%%% nde e$te părul lor &ogat de odinioară8 nde, $trălucirea oc.ilor, plini de vioiciune, de altădată8! Ce nai&a a#i c.elit aşa8 Parcă v)a#i vor&it $ă veni#i fără păr! 7ar tu ce cu$ur ai8 Pe mine m)a ro$ pălăria, dar voi8! a$< că e mai &ine aşa, $ă nu mai primim o&$erva#ii de la profe$ori că nu ne)am tun$! 2ta#i jo$ şi aşeza#i)vă în &ănci, aşa cum eram în cla$a a 3===)a! C!t e ceasul" 'a$e! /re&uie $ă $o$ea$că dintr)un moment în altul şi corpul didactic! :ă, mi)e dor de Baro$anul! Cui nu)i e dor de el8 /ot timpul m)am g!ndit cu nostalgie la orele lui( 7ar, !n definitiv, de ce n)am proceda noi ca pe vremea cînd eram elevi8 7ragule, ia du)te tu în capul $cării şi dă)ne de ve$te cînd vin profe$orii, ca $ă ne gă$ea$că%%% Cum $ă ne gă$ea$că, mă8 ripo$tă 7ragu% 2ă ne gă$ea$că aşa cum nu ne)au gă$it niciodată8! )ar avea nici un farmec( 6devărat!
2e formară îndată grupe, după prieteniile de acum douăzeci de ani! 7i$cu#ii aprin$e, veşti noi, mărturi$iri şi glume% Ce)ai mai făcut8 Ce facultate ai urmat8 Cu ce te ocupi8 Cum î#i merge8 /e)ai în$urat8 Cî#i copii ai8 7upă douăzeci de ani de la terminarea liceului! Cîte nu $e)ntîmpla$eră în ace$t timp8! Ca nişte verita&ili muşc.etari care, în loc de mu$c.ete, ne)narma$erăm cu condeie, eram $trînşi aci, după douăzeci de ani de luptă aprigă cu via#a, în care timp de)a&ia avu$e$erăm răgaz $ă ne dăm $eama că anii cei mai frumoşi şi mai uşori ai noştri de pînă atunci $e $cur$e$eră în cei opt ani de liceu! a ce te gîndeşti, Băjenarule, de)ai tăcut aşa, că pe vremuri nu mai puteam $ă $coatem o vor&ă de gura ta8! *
n răpăit uniform de picioare trîntite pe podele $alută intrarea profe$orilor în cla$ă! Barosanul, .tila, Dinu, 1aian, Stoiceseu,2oor
Baro$anul are în mînă catalogul cla$ei a 3===)a modernă de)acum douăzeci ani% 2e $uie pe catedră- iar ceilal#i profe$ori $e aşază pe $caunele dinainte pregătite% 3ădit emo#ionat, în timp ce $e la$ă greoi, pe $caun, Baro$anul ne face $emn cu mîna şi $pune $urîzînd+ 2ta#i jo$, vă rog! 6poi, în glumă, $e adre$ează lui Ciurea&2tăpînul+ Co$tac.e, de ce nu)mi dai a&$en#ii8 ip$e$c cam mul#i, domnule diriginte! :ai &ine face#i dumneavoa$tră apelul! %%%2per că lip$e$c pentru motive &inecuv@ntate%%% $ă nu aflu cumva că a c.iulit vreunul, că)l elimin pe%%% douăzeci de ani! /actico$ ridică uşor coperta cartonată a catalogului$ 3ă $ă $pune#i la fiecare%%% elev%%% $au, mai &ine zi$, fo$t elev, ce profe$ie are $au ce şti#irog%%% de$pre el în legătură cu acea$ta%%% 'i începe apelul+ '#imioară %on! Prezent! 6vocat! Boroianu $on Preent( Tot avocat( 'i numele elevilor de)acum douăzeci de ani începură $ă $e perinde, aducîndu)ne în minte pe flăcăii de)odini)oară, pe care cu greu îi puteam recunoaşte în &ăr&a#ii maturi ce $e ridicau $ă ră$pundă la apel%%% 'iurea 'onstantin Prezent- doctor în medicină şi c.imie% Conferen#iar univer$itar%%% 7eci 2tăpînul îşi atin$e$e #inta+ cariera univer$itară%%% 'onstantinescu 2heoor C:iorul. 6&$ent%%% Căpitan de cavalerie%%% a fo$t grav rănit în răz&oi%%% Dra!u Henry Aici( Avocat( Pe buele tuturor a !nflorit un !mb et impo$i&il de $tăpînit% e)am amintit de 7ragu, care, de cîte ori $e făcea apelul, ră$pundea+ ,,6icişea, Prezinte, 6cilea, 7e fa#ăniciodată Prezent $au 6ici! 7ar de a$tă dată nu mai era cazul de glume! Apelul continua$ Moscu V+ $on Absent% /ot avocat% :ort acum cinci ani, în urma unei opera#ii%
O clipă de linişte dureroa$ă% ici un comentariu- parcă n)a mai re$pirat nimeni în acea$tă clipă% :o$cu muri$e! u ne venea $ă credem%%% $opescu-Bă&enaru rigore! Prezent! Profe$or de Fom@nă! /o#i, profe$orii încep $ă zîm&ea$că% Baro$anul $e)ntrerupe o clipă+ :i $e pare că, dintre to#i colegii tăi, tu $ingur #i)ai ale$ acea$tă $pinoa$ă carieră, /rt.eu!8 7a, domnule diriginte, m)a atra$ mai mult decît oricare alta, în ciuda năzdrăvăniilor de pe timpul c!nd eram elev( :ul#ume$c, $tai jo$%%%! Scully Gheor!he 6&$ent! Căpitan de cavalerie, mort în răz&oi% 0ebeică Ştefan! 6&$ent! Căpitan de cavalerie, mort în răz&oi. ...................
6pelul nominal $)a $fîrşit! Baro$anul îşi $coate &ati$te şi)şi tamponează fruntea inundată de $udoare- îşi şterge apoi pe furiş două)trei lacrimi şi $pune încet, cu ton de
mu$trare părintea$că+ Profe$orii ar tre&ui $ă $e gîndea$că întotdeauna nu numai la materia pe care o predau, ci şi la via#a de toate zilele a şcolarului%%% 'i aici, a&ia $tăpînindu)şi emo#ia, întretăiat+ 6r tre&ui $ă $e gîndea$că întotdeauna ceva mai departe de catedră şi de zidurile liceului, $ă vadă că elevii de azi, mai &uni $au mai $la&i, $înt eroii de mîine ai #ării ace$teia, care# prin jertfa lor şi)a altora ca ei, învinge timpurile% 2ă $e gîndea$că $erio$ că e &ine $ă ştie omul şi carte, dar şi că, atunci cînd te c.eamă #ara pe cîmpul de onoare, #i $e cere drago$te, avînt şi $pirit de $acrificiu%%% 2ă le fie #ărîna uşoară &ăie#ilor noştri care ne)au pără$it atît de curînd!%%% 'i acum# $ă ne ridicăm şi $ă pă$trăm un moment de reculegere pentru cei di$păru#i, care vor fi veşnic în amintirea noa$tră, aşa cum i)am cuno$cut+ plini de via#ă şi fără de a$tîmpăr%%% şi $ă ne limpezim gîndurile privind $pre Cişmigiu! care a fo$t pentru dumneavoa$tră, cred, ceea ce a fo$t pentru .aiduci codrul% ..................
6m plecat cel din urmă din cla$ă% 6m înc.i$ uşa încet)încet, ca şi cînd mi)ar fi fo$t teamă $ă nu)mi treze$c amintirile adormite, de acum douăzeci de ani, care parcă plu) teau uşor%%% aidoma unor fanta$me din vremuri de pove$te%%% 6urul roşu al amurgului poleia frunzele ce foşneau no$talgic, oglindindu)$e în geamurile $clipitoare şi murmurau# parcă înfiorate de acea$tă duioa$ă de$păr#ire, cel mai tri$t "bun rămas"
