CAMPIA JIJIEI Asezazare: partea de N a Pod. Moldovei Limite: granita fata de Rep. Moldova Moldov a (raul Prut spre E si N) V si N-V Podisul Sucevei prin intermediul subunit. Culmea Siretului N-V Dealurile Ibanestilor (localitati (localitati care apartin campiei: Darabani, Dorohoi, Botosani, Flamanzi, Harlau, Targu Frumos, Cotnari). S Podisul Barladului, un versant bine evidentiat C oasta Iasilor Cuesta : versant in panta mare, spinarea panta mica, fruntea panta mare. Se formeaza pe structura geologica monoclinala. Coasta Iasilor este fruntea unei cu este (450m), Campia Jijiei 150m. Este cea mai mare, importanta cuesta din Pod P od Moldovei (100km). Localitati: Strunga, Popesti, Voinesti, Barnova, Tomesti. Geologie -C. Jijiei se desfasoara in cadrul Platf Moldoveneasca (Placa Este-Europeana) inaintea spre Carpati si coboara catre vest. -Platforma este alc dintr-un fundament rigid (nemobil), alc din roci foarte d ure si foarte vechi (sisturi cristaline cu intruziuni marmatice, proterozoice-precambrianul) -Sarmatianul este ultima perioada in care s-au d epus sediment in C. Jijiei. -Sarmatianul este alc din nisipuri, argile si marne (Marne: argile cu ciment carbonat) Relief -Altituninea maxima 265 m Dealul Copolau Cozancea, alt minima in E S-E in Lunca Prutului 15m. -Alt medie 150m. Alt generala a culmilor (medie a alt maxime) este de 230m in jum Nordica, 150-180m in jum sudica -Reprezinta o peneplena (campie de eroziune) modelata pe rocile sarmatiene (roci slabe), s-a format dupa sarmatianul superior pana in present (6 milioane de ani) cand apele s-au retras si zona a devenit uscata. -este o campie colinara (rotunzita) -in C. Mold exista si cueste, dar mai putin evidente, proeminente decat in celelate subunitati ale Pod. Mold. Fruntile de cueste sunt orientate spre N, deoarece stratele inclina de N la E Clima -Factorii genetici: radiatia solara (scade de la Ecuator spre Polul Nord) 112 kcal/cmp/an (suma a radiatiei solare din toate cele 365 zile), 117kcal/cmp/an in Sud Relieful prin alt infl clima campiei astfel ca intre alt max si alt min exista un ecart de 250m diferenta de nivel. Deschiderea catre E ceea ce face ca din aceasta directive sa patrunda cu usurinta masele de aer din acea directive (iarna: reci, geroase, us cate, vara:uscate) -Parametrii climatici. Temp medie anuala 8 grade in N, 9,5 grade la Iasi. Temp medie a lunii ianuarie in N -4 grade, iar in S la Iasi -3 grade. Vantul: directia V-E (Valea Bahluiului) N-S (Valea Prutului), crivatul sulfa iarna dinspre E si N-E inregistrand in medie 3-4 zile pe an. -Influente climatice: Continentale accentuate (verile firbinti si secetoase, iarna geroasa si uscata) Ape -Ape alohtone (izvorasc din Carpati): Prut (debite mari si constant) -Ape autohtone (izvorasc din C. Mold): afluenti ai Prutului
-N: Volovat, Baseu, Jijia (cu afluentii: Sitna, Miletin, Bahlui), -raurile autohtone au debite foarte mici sun 1 m cub/s si variabile in timpul anului, in verile secetoare uneori seaca. Lacuri -numeroase iazuri, antropice, cel mai mare Sulita Dracsani (pe raul Sitna), Tataraseni (Baseu), Podul Iloaiei (Bahluet). Amenajate pentru piscicultura si pt regularizarea debitului. -L. Stanca Costesti (Prut), lac de acumulare, de baraj antropic, construit in colaborare cu fosta URSS. Scop hidroenergetic si regularizarea debitului. -Apele freatice sunt sarace Vegetatie -cea mai mare parte a C. Jijiei incadrada in silvostepa -Dealul Cozancea apartine domeniului forestier, zona de stejar, paduri de stejar in amestec cu alte foioase Solurile -cernoziom cambic si argiloiluvial, clasa molisoluri Fauna -rozatoare:iepure, soarece de camp -Dealul Cozancea: capreor, mistret, bizam (sau cainele de apa) Populatie -natalitate mare, mortalitate relativ mica
