1
2
James Frazer
Creanga De Aur Vol. 1
PREFAȚĂ Deşi Deşi sava savant ntul ul brit britan anic ic Jame Jamess Geor George ge Fraz Frazer er a av avut ut o orm orma! a!ie ie universita universitar" r" #n $rimul $rimul r%n& 'uri&ic"( 'uri&ic"( şi)a &e&icat &e&icat #ntreaga #ntreaga via!" stu&iilor stu&iilor etnologice( c%ştig%n&u)şi o celebritate mon&ial" ca etnogra( antro$olog şi olcloris olclorist(t( &ar şi ca scriitor scriitor care a contribuit contribuit(( $rin eectele eectele &e or&in artistic artistic ale o$erelor sale( la constituirea a ceea ce se numeşte *stilul tra&i!ional* al lite litera ratu turi riii en engl glez eze. e. A ost ost &e asem asemen enea ea un clas clasic icis istt eru& eru&it it(( care care(( $rin $rin scrierile sale originale ca şi $rin tra&ucerile &eosebit &e artistice &in autori clasici( a aruncat o lumin" vie( l"muritoare asu$ra vie!ii &in antic+itate ) maii ales ma ales asu$ asu$ra ra cele celeii grec greceş eşti ti , #n va vari riat atel elee ei as$e as$ect cte( e( &e la cele cele econo economic mice( e( legate legate &e con&i con&i!ii !iile le social social)is )istor torice ice(( $%n" $%n" la arta( arta( religi religiaa şi mitologia lumii euro$ene antice. - J. G. Frazer a c"l"torit $u!in( &ar şi)a $etrecut $este şaizeci &e ani #n biblioteci $entru a &"r%ma , &u$" cum cre& unii comentatori ai o$erei sale )bazele literale ale ibliei şi a ace cunoscute i&eile religioase şi su$e su$ers rsti ti!i !iil ilee $o $o$o $oar arel elor or $rim $rimit itiv ive( e( iin iin&& &u &u$" $" a$ a$re reci cier erea ea ilo iloso sou ulu luii american /illiam James , cea mai mare autoritate a tim$ului s"u #n Angl An glia ia(( &u &u$" $" 0lo 0lor( r( #n acea aceast st"" ma mate teri rie. e. Dar Dar $" $"re reri rile le #n leg" leg"tu tur" r" cu atitu&inea lui Frazer a!" &e religie sunt &estul &e &e #m$"r!ite. 2n 2n antro$olog britanic cu im$ortante contribu!ii la stu&iul miturilor ca E&3ar& Evans) Pritc+ar& scrie c" sco$ul $rinci$al al lui Frazer a ost &iscre&itarea religiei revelate( iar un alt antro$olog &e notorietate , J. 4. Jarvie , #l caracterizeaz" &re$t ar+i)ateu. 5n sc+imb R. A. Do3nie( biograul lui Frazer Frazer şi colaborator colaborator a$ro$iat a$ro$iat al s"u( airm" airm" c" acesta nu a ost nicio&at nicio&at"" &estul &e categoric sau &e anga'at $entru a $utea i socotit ateu. 6ricum( #nsuşi a$tul c" analizeaz" enomenul religios ca obiect al antro$ologiei sociale şi olclorului ne $ermite s" tragem concluzia c" $unctul &e ve&ere al lui lui Frazer Frazer este( este( &ac" &ac" nu &irect &irect $o $otri trivni vnicc relig religie ieii revel revelate ate(( cel $u!in a) religios. Dealtel a7a l)au şi #n!eles $e Frazer masele largi &e cititori. Este rele releva vant nt"" rela relata tare reaa scri scriit itoa oare reii Jane Jane 8arr 8arris ison on(( care care $o $ove vest steş eşte te cu cum m un
3
oarecare $oli!ist cu nivel cultural relativ ri&icat i)a m"rturisit c" #n&eobşte cre&ea tot ce i se s$unea 9#n leg"tur" cu religia:( &ar c"( &u$" ce 1)a citit $e Frazer( a r"mas $entru tot&eauna liber cuget"tar. 4ea mai im$ortant" &intre o$erele ştiin!iice ale lui Frazer( 4reanga &e aur a c"rei inluen!" asu$ra antro$ologiei şi ştiin!elor #nru&ite cu ea a ost tot at%t &e uriaş" ca şi inluen!a ei asu$ra g#n&itorilor şi scriitorilor &in alte &omenii şi a c"rei ertilitate a $utut i com$arat" cu cea a 6riginii s$eciilor s$eciilor a lui Dar3in Dar3in a a$"rut a$"rut ini!ial ini!ial #n &ou" volume volume #n anul 1;<=. 6 a &oua e&i!ie #n trei volume( a a$"rut #n 1<==( iar o a treia e&i!ie a a$"rut #n 1> Volume( #ntre 1<11 şi 1<1?. 4reanga &e aur a ost com$letat" cu cel &e) al( treis$rezecelea volum( Atermat+( a$"rut #n 1>( a$"rut a$"rut &e atunci #n numeroase numeroase e&iBii e&iBii 7i tra&us #n multe multe limbi. Autorul Autorul s)a str"&uit ca( re&uc%n& consi&erabil &imensiunile lucr"rii $rin renun!area la note( reerin!e şi bibliograie şi $rin con&ensarea relat"rilor şi &iscu!iilor( s" re&ea esen!a o$erei mari( $"str%n& i&eile &irectoare ale acesteia 7i un num"r suicient &e eCem$le $entru eC$licarea lor. Aceast" carte ) a c"rei tra&ucere &u$" e&i!ia englez" &in 1<1 este $rezentat" acum $ublicului rom%nesc , cu$r cu $rin in&e &e ast astel el #ntr #ntreg egul ul mater ateria iall a$t a$tic ic care care i)a i)a serv servit it lui lui Fraz Frazer er la elaborarea conce$!iilor sale şi cores$un&e necesit"!ilor unei largi r"s$#n&iri. 4are este con!inutul con!inutul 4rengii 4rengii &e aur şi conce$!ii conce$!ii ve+iculea ve+iculeaz" z" acest acest stu&iu &ens şi &e mari $ro$or!ii 2n r"s$uns la aceast" #ntrebare $oate i g"sit #n scrisoarea $e care( la ; no noie iemb mbri riee 1; 1;;< ;<(( Fraz Frazer er o a& a&re rese seaz az"" e& e&it itor orul ului ui Geor George ge acm acmil illa lan( n( $ro$un%n&u)i e&itarea e&itarea 4rengii &e aur şi "c%&u)i cunoscute inten!iile inten!iile sale *Voi termina #n cur%n& un stu&iu &e istorie a religie $rimitive $e care vi)l oer s$re $ublicare. 4artea este o eC$licare a legen&ei 4rengii &e aur( astel cum o re&" Hervius #n comentariul s"u &es$re Vergiliu. Potrivit relat"rii lui Hervius( 4reanga &e aur( creştea $e un anumit arbore &intr)o &umbrav" sacr" a Dianei &e la Aricia 7i unc!ia &e $reot al &umbr"vii era &e!inut" &e un b"rbat care o moştenea ru$#n& 4reanga &e aur şi omor#n&u)l a$oi $e $reot #ntr)o lu$t" #n &oi. Folosin& meto&a com$arativ"( com$arativ"( cre& c" $ot ar"ta cu &est &e stul ul"" $rob $robab abil ilit itat atee c"( c"( #n $e $ers rsoa oana na sa( sa( $reo $reotu tull #l re$r re$rez ezen enta ta $e zeul zeul
4
&umbr"vii - Virbius( şi c" uci&erea lui era consi&erat" &re$t moartea zeului. Aceast" #m$re'urare ri&ic" #ntrebarea care era sensul obiceiului oarte r"s$#n&it &e a uci&e oameni şi animale socoti!i &ivini. Am a&unat numeroase eCem$le ale acestui obicei şi $ro$un o nou" eC$lica!ie a sa. H#nt convins c" $ot ar"ta c" 4reanga &e aur( era v#scul( şi cre& c" legen&a( #n #ntregimea ei( $oate i $us" #n leg"tur"( $e &e o $arte( cu venera!ia &rui&ic" $entru vise şi cu sacriiciile umane care #nso!eau cultul &ruizilor şi( $e &e alt" $arte( cu legen&a norvegian" a mor!ii lui al&er. Des$re mo&ul #n care asociez 4reanga &e aur cu $reotul &in Aricia voi s$une numai c" $entru a)l l"muri am ost obligat s" $ro$un o nou" eC$lica!ie a sensului totemismului. Acesta este( #n linii mari( rezumatul c"r!ii şi cre& c"( oricum ar i a$reciate teoriile ei( se va recunoaşte c" ea cu$rin&e un num"r oarte mare &e obiceiuri &intre cele mai curioase( multe &intre ele $oate necunoscute c+iar antro$ologilor &e $roesie.I Aşa&ar conce$!iile cu$rinse #n 4reanga &e aur se bazeaz" $e o legen&" ce se reer" la succesiunea $reo!ilor &in &umbrava sacr" a Dianei &e la Aricia( &e a$t &e $e malurile lacului emi( &in Ktalia( - şi nu $ot i #n!elese &ec#t #n ca&rul acesteia. Fascinat &e legen&"( Frazer #şi $une &ou" #ntreb"ri #n $rimul r#n&( &e ce $reotul Dianei &e la emi( Regele Dumbr"vii( trebuia s")şi uci&" $re&ecesorul şi( #n al &oilea r#n&( &e ce( #nainte &e a)l uci&e( trebuia s" ru$" &intr)un arbore sacru o creang" &e v#sc $e care cei vec+i o i&entiicau cu 4reanga &e aur a lui Vergiliu 4reanga &e aur #ncearc" s" &ea r"s$uns acestor #ntreb"ri. 4+iar #n $rimele $agini ale c"r!ii sale( Frazer $ro$une celebra sa &istinc!ie #ntre magie şi religie. Du$" Frazer magia este un el &e $seu&oştiin!" cu a'utorul c"reia omul $rimitiv #ncearc" s" intervin" #n mersul naturii s$re a)l sc+imba #n avoarea sa( un als sistem &e lege natural"( un g+i& #nşel"tor al com$ort"rii( o als" conştiin!" şi o art" neizbutit">. 6mul $rimitiv $resu$une $e &re$t cuv#nt c" natura este uniorm"( &ar cre&e #n mo& greşit c" la baza acestei uniormit"!i se al" similitu&inea cauzelor şi eectelor. agia este bazat" $e &ou" $rinci$ii $rimul este &enumit &e Frazer legea similitu&inii şi se bazeaz" $e i&eea c" similarul $ro&uce similarul( iar al &oilea este &enumit legea contactului sau a contagiunii şi se bazeaz" $e i&eea c" lucrurile care au ost o&at" #n contact continu" s" ac!ioneze unele asu$ra altora( la &istan!"( şi &u$" ce contactul izic a #ncetat. Vr"'ile bazate $e legea similitu&inii $ot i &enumite magie +omeo$atic" sau imitativ". Vr"'ile bazate $e legea contactu)lui sau a contagiunii $ot i &enumite magie contagioas". Am#n&ou" ramurile magiei( cea +omeo$atic" şi cea contagioas"( $ot i
5
cu$rinse sub numele general &e magie sim$atetic"( &eoarece am#n&ou" $resu$un c" lucrurile ac!ioneaz" unele asu$ra altora $rintr)o sim$atie secret"( im$ulsul iin& transmis $rin ceea ce ar $utea i imaginat ca un el &e me&iu eteric invizibil. Primitivul cre&e c" regulile artei sale magice s#nt i&entice cu legile naturii şi c" #n&e$linin& un anumit gest se vor $ro&uce #n natur" anumite consecin!e ale acestuia. De aceea( el #şi imagineaz" c" $oate nimici sau r"ni o $ersoan" alc"tuin&u)i o imagine $e care o &istruge sau o vat"m". agicianul nu solicit" avoarea nici unei iin!e su$erioare( a nici unui zeu &e temut( - el singur are $uterea &e a &omina lumea( &ar nu i se #ng"&uie nici o eroare( trebuin& s" se conormeze unei reguli oarte stricte. Astel magia ar avea #n comun cu ştiin!a a$tul c" am#n&ou" se bazeaz" $e cre&in!a #n or&ine ca $rinci$iu un&umental al tuturor lucrurilor( &ar or&inea $resu$us" &e magie este cu totul &ierit" &e cea care ormeaz" legea ştiin!ei. Deosebirea &ecurge #n mo& natural &in mo&urile &ierite #n cure s#nt conce$ute cele &ou" or&ini. 6r&inea $e care se s$ri'in" magia este mai &egrab" o eCtin&ere( $rintr)o als" analogie( a or&inii #n care se #nl"n!uie i&eile #n mintea noastr"( #n tim$ ce or&inea $e care se bazeaz" ştiin!a &eriv" &in observarea minu!ioas" şi r"b&"toare a enomenelor #nseşi. 0otuşi( cu toat" greşita #n!elegere a or&inii naturale( magia a avut( &u$" Frazer( #n $ers$ectiv" istoric"( un rol $rogresist şi( consi&erat" #n #ntregul ei( a a&us mari servicii omenirii. agicienii $rimitivi( oric#t" #nşel"torie ar i $racticat( aveau un stimul $uternic #n urm"rirea a&ev"rului şi #n #nlocuirea unei cunoştin!e ictive( cu una real" gri'a $entru $ro$ria lor via!"( $e care $uteau s" o $iar&" la &esco$erirea c+iar a unei singure greşeli. Astel magi)cienii au ost $re&ecesorii &irec!i nu numai ai izicienilor şi c+irurgilor &in tim$urile mai noi( ci şi al cercet"torilor şi &esco$eritorilor #n toate ramurile ştiin!elor naturii. Pe &e alt" $arte( $racticile magice au avut consecin!e sociale im$ortante #n culturile $rimitive. Puterea $utea trece #n m#nile unui in&ivi& eCce$!ional care #şi asuma rolul &e magician al tribului şi( #n cele &in urm"( rolul &e rege. Aici se al"( airm" Frazer( originea su$rema!iei sociale şi a reven&ic"rilor in&ivi&uale - am#n&ou" necesare evolu!iei omului. Religia se bazeaz" $e o i&ee cu totul &ierit"( c+iar o$us". Deinin& conce$tul &e religie olosit #n lucrarea sa( Frazer arat" c" #n!elege $rin religie o #ncercare &e a c#ştiga bun"voin!a( &e a #m$"ca or!ele su$erioare omului( &es$re care se $resu$une c" ar con&uce şi controla cursul evenimentelor naturale şi umane. 5n religie conce$!ia ştiin!iic" a uniormit"!ii naturii nu)şi g"seşte locul. 6mul trebuie s" im$lore şi s" conving"( eventual s" intimi&eze $uterile su$erioare s$re a le obliga s"
6
mo&iice cursul evenimentelor. Frazer a$reciaz" c" religia nu $oate a$"rea &ec#t #n cli$a c#n& omul atinge un gra& su$erior &e inteligen!"( c"ci el trebuie s" ia cel $u!in cunoştin!" &e sl"biciunea sa. Este &eci $robabil c" #n evolu!ia omenirii religia a a$"rut &u$" magie şi #n consecin!" Frazer $ro$une sc+ema magie - religie - ştiinB" ca mo&el al evolu!iei omenirii s$re niveluri &e g#n&ire su$erioare. Dar acest mo&el $rivin& azele $e care le str"bate g#n&irea( generalizat &e Frazer la toate $o$oarele lumii( a ost viu comb"tut sub &iverse as$ecte. Din acest $unct &e ve&ere caracteristic" ni se $are #n&eosebi observa!ia "cut" &e aC GlucLmann( #n stu&iul s"u &in l<@M Politics, Law and Ritual in Tribal Society 9Politicul( legile şi ritualul #n societatea tribal":( c" nu eCist" #n realitate o succesiune magie) religie)ştiln!"( ci c" societatea tribal" este st"$#n" $e unele elemente &e ştiin!" a$licat" $e care le oloseşte concomitent cu &iverse ac!iuni magice şi activit"!i religioase. GlucLmann este &e $"rere c"( c+iar #n societ"!ile contem$orane cu noi( eCist" ac!iuni com$arabile cu magia. Aşa&ar eroarea lui Frazer este aceea &e a i $ostulat o teorie a &ezvolt"rii intelectuale care $laseaz" $e o scar" &e tim$ institu!ii care &e a$t coeCist" &u$" GlucLmann el nu a #n!eles c" ştiin!a( magia şi religia $ot a$"rea #n conteCte sociale oarte &ierite şi satisac &ierite genuri &e nevoi emo!ionale şi intelectuale. Dar s" relu"m irul g#n&irii lui Frazer. Havantul etnolog airm"( #n continuare( c" $e m"sur" ce evolua no!iunea religioas" o unor iin!e #nzestrate cu or!e su$erioare omului( a$"reau con&uc"tori sau regi sacri( c"rora $o$orul le atribuia $uteri &ivine. Aceştia erau i&entiica!i a&esea cu or!ele naturii( cu soarele( luna( $"&urea. Du$" Frazer( $reotul)rege &e la emi şi zei!a Diana ar i ost zei ai naturii. 5n calitatea lor( &e rege şi regin" a $"&urii ei erau r"s$unz"tori &e bun"starea $o$orului şi unirea &intre ei era necesar" $entru asigurarea ertilit"!ii $"m#ntului( a animalelor şi a oamenilor. Astel iin&( a&oratorii $reotului)rege aveau un interes mult $rea mare &e a$"rat $entru a)i $ermite s")şi $rime'&uiasc" viata. Ei luau( &eci( tot elul &e m"suri &e $reve&ere $rivin& securitatea acestuia. 5n cea mai mare $arte aceste $recau!ii s#nt tabuuri. Potrivit conce$!iei lui Frazer( tabuul este un sistem &e $ro+ibi!ii religioase care #şi ating cea mai &e$lin" &ezvoltare #n Polinezia( &ar ale c"ror urme $ot i reg"site sub &iverse nume #n cele mai multe $"r!i ale lumii. Knstitu!ia tabuului este &oar unul &intre sistemele similare &e su$ersti!ii care au contribuit #n mare m"sur" #n cazul multor $o$oare - $oate c+iar al tuturora - la #n"l!area com$leCei alc"tuiri a societ"!ii cu toate variatele ei orme( religioase( sociale( materiale şi economice şi au s$ri'init #n mo& in&irect &ezvoltarea civiliza!iei( $romov#n&( $rintre altele(
7
cre&in!a #n &re$tul &e $ro$rietate şi #n caracterul sacru al c"s"toriei. 0abuurile av#n& &re$t sco$ a$"rarea regelui &ivin trebuiau res$ectate &e omul)zeu sub $e&ea$sa ostraciz"rii sau c+iar a mor!ii. H"n"tatea şi su$ravie!uirea #ntregii comunit"!i &e$in&ea &e acesta. Din acest motiv comunitatea nu negli'a nici un el &e eort $entru a)i am#na moartea sau a)l eri &e boal". Na $rima ve&ere gri'a acor&at" $reotului)rege &e la emi $are s" ie #n contra&ic!ie cu legen&a $otrivit c"reia regele trebuia s" ie ucis &e c"tre succesorul s"u. Frazer arat" #ns" c" aceste &ou" atitu&ini s#nt com$lementare. El a constatat #n cursul cercet"rilor sale asu$ra societ"!ii $rimitive c" regele era eCecutat ori #şi lua singur via!a c#n& a'ungea #n v#rst" şi #nce$ea s")şi $iar&" $uterile. Declinul $uterii seCuale era consi&erat &re$t un sim$tom al &eca&en!ei sale. Elimin#n&u)l $e rege #n cli$a c#n& or!ele #nce$eau s")i sca&" i se elibera suletul #nc" #n a$ogeul $uterii sale( iar acesta trecea la un succesor viguros. Aceasta este( &u$" Frazer( tema alat" la baza succesiunii $reo!ilor &e la emi. Frazer #şi s$ri'in" i&eile $e numeroase a$te culese &in mitologie( &in olclor şi &in literatura religioas" a e&iteranel orientale. El #ncearc" s" reconstituie eorturile omului &e a #n!elege şi &omina natura( la #nce$ut $rin magie( a$oi $rin cultul zeilor &es$re care cre&ea c" st"$#nesc or!ele naturii. a'oritatea cultelor şi ritualurilor se baza $e vegeta!ie şi $e sc+imbarea anotim$urilor. Astel A&onis( Attis şi 6siris erau zei ai vegeta!iei - moartea şi re#nvierea lor erau legate &e succesiunea anotim$urilor şi &e a$ari!ia şi &eclinul vegeta!iei. Frazer stu&iaz" tema i&entiic"rii mor!ii şi re#nvierii zeilor cu &ieritele aze ale vegeta!iei la &iverse $o$oare şi #n ca&rul mai multor religii. El insist" asu$ra similitu&inii obiceiurilor at#t orientale c#t şi occi&entale şi o atribuie unor cauze similare care ac!ionau asu$ra constitu!iei similare a s$iritului uman( oriun&e s)ar i alat el. 5n aceast" lumin"( Frazer &esco$er" originea enomenului ţapului ispăşitor #n i&eea $rimitiv" c" s$iritele r"u"c"toare care s"l"şluiesc #ntr)un cor$ #n suerin!" $ot trece #n alte obiecte( #nsule!ite sau ne#nsule!ite. El eCtin&e aceast" i&ee la cre&in!a $rimitiv" &u$" care s$iritul r"u"c"tor $oate i transerat &e la o #ntreag" comunitate la un singur in&ivi& a c"rui moarte salveaz" comunitatea &e relele care o b#ntuie. 2ci&erea *zeului muribun&I este solu!ia natural" a acestei $robleme. 6mor#rea sa $ermite( &e asemenea( &u$" cum am v"zut( s" i se $"streze $uterile( eliber#n&u)i suletul. Knter$retarea inal" o #ntregii legen&e a 4rengii &e aur este &at" &e Frazer cu $rile'ul analizei mitului Oal&er cel FrumosI( ultima $arte a 4rengii &e aur. al&er era un zeu scan&inav $e care nimeni şi nimic nu)l $utea uci&e #n aara unei ramuri &e v#sc care i)a şi $ricinuit moartea.
8
Potrivit i$otezei lui Frazer( al&er era re$rezentat &e un ste'ar sacru( iar suletul zeului scan&inav( la r#n&ul s"u( era re$rezentat &e v#scul( #ntot&eauna ver&e( care creştea $e ste'ar. Aşa&ar $entru a)l $utea uci&e $e zeul #n"!işat &e arbore trebuia s" ru$i mai #nt#i v#scul &e $e acesta. Arborele 'uca &eci( rolul !a$ului is$"şitor şi #l re$rezenta #n acelaşi tim$ şi $e zeul care murea. Frazer consi&era c" eul P"&urii &e la emi era analog cu al&er cel Frumos şi c" era #ncarnarea lui Ju$iter( eul 4erului( care cobor#se $e $"m#nt şi tr"ia #n v#scul &e $e ste'arul sacru &in &umbrava Dianei( soa!a sa. R"s$unz"tor nu numai &e $ro$ria sa via!"( ci #n $rimul r#n&( &e cea a lui Ju$iter( Regele P"&urii trebuia s" ie sacriicat c#n& $uterile sale sl"beau. 4u aceste concluzii 4reanga &e aur se termin". H)a s$us c" inter$retarea legen&ei 4rengii &e aur nu este &ec#t un accesoriu al acestei o$ere. 4iu&ata legen&" nu este &ec#t un sc+elet como& care a $ermis autorului s" reconstituie evolu!ia g#n&irii şi obiceiurile omenirii #n &ezvoltarea ei $rogresiv". Frazer #nsuşi conirm" aceast" o$inie c#n& s$une c" #n tim$ ce nominal a investigat o $roblem" $articular" a vec+ii mitologii( a &iscutat #n realitate $robleme &e un interes mult mai general( care $rivesc evolu!ia tre$tat" a omenirii &e la $rimitivitate la civiliza!ie. Q 5n 4reanga &e aur( Frazer aminteşte şi unele cre&in!e r"s$#n&ite $e vastul teritoriu ocu$at o&inioar" &e traci. Analiz#n& ceremoniile legate &e cultul lui Dionsos( zeu al vi!ei &e vie şi al ciorc+inilor s"i( &ar #n acelaşi tim$ al arborilor #n general şi c+iar al agriculturii şi gr#ului( Frazer acce$t" concluzia c" originea sa era trac"( cu toate marile asem"n"ri $e care legen&a şi cere)moniile sale le au cu cele ale lui 6siris. 5n leg"tur" cu ritualurile &ionisiace( Frazer men!ioneaz" c" bacantele &in 0racia $urtau coarne ca s")şi imite zeul( re$rezentat ca taur sau !a$. 0ot cu reerire la obiceiurile $racticate &e traci( Frazer relev" c" oraşul Ab&era era $uriicat #n mo& $ublic o &at" $e an şi un cet"!ean( ales anume #n acest sco$( era ucis cu lovituri &e $ietre( ca ţap ispăşitor sacriicat $entru asigurarea vie!ii celorlal!i locuitori ai oraşului. De asemenea( #n &iverse ca$itole ale stu&iului s"u( Frazer se reer" la unele as$ecte ale olclorului rom%nesc şi al unor na!ionalit"!i conlocuitoare $e teritoriul Rom%niei( com$ar#n&u)le cu obiceiurile şi cre&in!ele similare ale altor $o$oare. un"oar" el citeaz" #n ca$itolul &estinat controlului magic al vremii 94a$. V: un obicei transilv"nean $racticat #n tim$ &e secet". 4#teva ete
9
tinere( #n&rumate &e o emeie mai #n v#rst"( toate &es$uiate( ur" o gra$" şi o trag $#n" la r#u un&e #i &au &rumul $e a$". He aşaz" a$oi $e gra$" şi a$rin& #n iecare col! al ei o l"c"ruie care trebuie s" ar&" tim$ &e o or"( a$oi se #ntorc acas". Frazer i&entiic" unele $ractici asem"n"toare #n #ntreg su&)estul euro$ean( $recum şi #n multe alte $%rBi &in Euro$a şi #n lume( $#n" #n #n&e)$"rtata Kn&ie. 2rm"rin& vestigiile cultului arborilor #n Euro$a mo&ern" 94a$. :( Frazer arat" c" la !igani( #n Rom%nia( s"rb"torirea lui G+eorg+e cel Ver&e - s$iritul arborelui - este ceremonia cea mai im$ortant" a $rim"verii( $e care unii o !in #n lunea Pa7telor( al!ii la >? a$rilie. Este &escris" #n am"nunt #ntreaga &es"şurare a s"rb"torii( #n cursul c"reia se taie o salcie t#n"r"( se #mbrac" un l"c"u &in ca$ $#n" #n $icioare #n runze şi lori şi se arunc" #ntr)un r#u un manec+in "cut &in ramuri şi runze( constatin& c" #n aceast" versiune a unui obicei r"s$#n&it #n Anglia( 4arintia( Elve!ia etc. se atribuie s"lciei $uterea &e a asigura emeilor o naştere uşoar" şi &e a &a s"n"tate şi energie b"tr#nilor şi bolnavilor( iar &ublul uman al s$iritului co$acului - G+eorg+e cel Ver&e - asigur" +rana vitelor şi c#ştig" bun"voin!a s$iritelor a$ei( $un#n&u)le in&irect #n leg"tur" cu co$acul. 5n leg"tur" cu inluen!a seCelor asu$ra vegeta!iei 94a$. K: se arat" c" unii germani &in 0ransilvania res$ect" regula ca nici un b"rbat s" nu &oarm" cu emeia sa $e tim$ul sem"natului. Aceeaşi regul" este cunoscut" şi #n 2ngaria( &ar $oate i #nt#lnit"( #n #m$re'ur"ri similare( şi #n Australia 4entral" şi #n unele insule &in elanesia. Printre $ericolele la care este su$us suletul omenesc 94a$. VKKK: este şi acela &e a)şi $"r"si cor$ul #n tim$ul somnului - absen!" tem$orar"( sau al mor!ii - absen!" $ermanent". 4re&in!ele #n leg"tur" cu absen!a suletului şi cu mi'loacele &e a)l rea&uce s#nt r"s$#n&ite( sub &iverse orme( $ractic #n #ntreaga lume. Frazer citeaz"( #n acest sens( şi o cre&in!" &in 0ransilvania( $otrivit c"reia nu trebuie s" laşi un co$il s" &oarm" cu gura &esc+is"( altel suletul i)ar ugi sub #n"!işarea unui şoarece şi co$ilul nu se va mai trezi nicio&at". 5n acelaşi ca$itol( trec#n& #n revist" cre&in!ele reeritoare la sulet ca umbr" şi relectare( Frazer airm" c" $oate nic"ieri #n lume ec+ivalen!a &intre umbr" şi via!" sau sulet nu a$are cu mai mult" claritate &ec#t #n unele obiceiuri su&)est euro$ene. 5n Grecia mo&ern"( &e eCem$lu( c#n& se #nal!" o nou" construc!ie( constructorul atrage un om la locul un&e se al" $iatra &e temelie( #i m"soar" $e ascuns cor$ul( sau o $arte a acestuia( ori umbra şi #ngroa$" m"sura sub $iatra &e temelie sau aşaz" $iatra &e temelie $este umbra omului. He cre&e c" cel a c"rui umbr" a ost astel #ngro$at" va muri #n cursul anului. 6biceiul - s$une Frazer - are un ec+ivalent la
10
rom%nii &in 0ransilvania care cre& c" cel a c"rui umbr" se zi&eşte #n acest el va muri $#n" #n $atruzeci &e zile. De aceea cei ce trec $e l#ng" o cl"&ire alat" #n construc!ie $ot auzi *Fereşte)te s" nu)!i ia umbra SI Du$" Fruzer( acest obicei #nlocuieşte vec+ea $ractic" &e a uci&e un om sau &e a)l z&robi sub $iatra &e temelie a unei cl"&iri noi( $entru a)i asigura soli&itate şi stabilitate. Deosebit &e interesant este ca$itolul 4rengii &e aur $rivin& obiectele tabu 94a$. K:. Na saşii &in 0ransilvania( eCem$liic" Frazer( c#n& o emeie se al" #n c+inurile acerii( se &esc+i& #n cas" toate #ncuictorile &e la uşi şi l"zi( urm%rin&u)se ca $rin acest mi'loc s" se uşureze naşterea. Aceast" $ractic" se #nca&reaz" #n cre&in!a multor oameni &in &ierite $"r!i ale lumii( care se eresc s" aib" vreun no& $e ei #n anumite $erioa&e critice( mai ales #n tim$ul le)+uziei( la c"s"torie şi la moarte. 5ntr)un ca$itol &e mari $ro$or!ii 94a$. VKKK: Frazer trece #n revist" cre&in!ele şi $racticile reeritoare la uci&erea s$iritului arborelui. El #nm"nunc+eaz" unele &intre aceste $ractici( r"s$#n&ite #n numeroase $"r!i ale lumii sub titlul Înmormîntarea Carnavalului. 2n obicei &e acest el este cunoscut şi #n 0ransilvania un&e( &e iercurea)4enuşii sau &e N"sata) Hecului( saşii &in comuna ruiu( l#ng" Hibiu( s$#nzurau 4arnavalul( #n"!işat ca un om &e $aie #nvelit #ntr)o $#nz" alb" şi &us $rin sat( #ntr)o sanie tras" &e &oi cai albi şi &oi cai murgi. 5n aceeaşi comun" se $ractica &e c"tre saşi obiceiul *Alung"rii or!iiI( o mic" &ram"( 'ucat" &e ete şi b"ie!i( re$rezent#n& #ntoarcerea Verii sau a Vie!ii. 4eremonii oarte asem"n"toare se $racticau şi #n satele germane &in oravia. 5n ca$itolul KKK - rădinile lui !donis 9re$rezentate $rin coşuri sau oale #n care se seam"n" gr#u( orz( l"$tuc"( m"rar( lori etc. şi care se #ngri'eau tim$ &e o$t zile - aceste *gr"&iniI iin& #n esen!" vr"'i menite s" asigure creşterea vegeta!iei: - Frazer se reer" şi la obiceiurile $racticate s$re a a&uce $loaie $entru recoltele viitoare( ilustr#n&u)le( şi $rin urm"torul obicei eCistent la rom%ni c#n& o at" vine acas" $urt#n& o cunun" #m$letit" &in ultimele s$ice &e gr#u &e la seceriş( cei ce o #nt#lnesc o stro$esc cu a$" $entru ca recoltele anului viilor s" nu ie nimicite. He cunosc ec+ivalente ale acestui obicei( at#t #n Germania( Fran!a şi Anglia( c#t şi #n Prusia. 4a$itolul NKKK stu&iaz" #n"!iş"rile animale $e care le #mbrac" s$iritul gr#ului la &iverse $o$oare şi elurite mo&alit"!i ale uci&erii acestuia. 2rm"rin& concretiz"rile acestei teme #n !ara noastr"( Frazer scrie *5n comuna ruiu 9amintit" &e Frazer $entru a treia oar":( c#n& secer"torii a'ung la ultimul sno$ &e gr#u( se strig" ) Aici vom $rin&e cocoşul SO 5n a$ro$ierea oraşului 4lu')a$oca se #ngroa$" un cocoş $e ogor( l"s#n&u)i)se ca$ul aar". 2n t#n"r #n)cearc" s" taie( cu o singur" lovitur" &e coas"( ca$ul
11
cocoşului &ac" nu reuşeşte( i se &" $orecla &e 4ocoşul Roşu( $e care o $oart" tim$ &e un an( şi se cre&e c" recolta anului urm"tor va i slab". 5n insula on secer%torii estonieni cre& c" omul care taie $rimele s$ice &e gr#u va c"$"ta &ureri &e şale. Pentru a sc"$a &e asemenea &ureri( saşii &in 0ransilvania #şi #ncing şalele cu $rimul bra! &e s$ice $e care #l secer". Aici( conc+i&e Frazer( se recurge la a'utorul s$iritului gr#ului $entru a ob!ine vin&ecarea( &ar sub orma sa vegetal" originar"( nu sub #n"!işarea unui animal. 4a$itolul NKKK are ca obiect #mbl#nzirea animalelor s"lbatice &e c"tre v#n"tori( &ar se reer" şi la mo&ul #n care omul #şi $oate asigura şi bun"voin!a altor animale. Kat" eCem$liic"rile lui Frazer #n leg"tur" cu aceast" tem"( care $rivesc olclorul &in Rom%nia - Na saşii &in 0ransilvania( $entru a #n&e$"rta vr"biile &e $e lanurile &e gr#u( sem"n"torul arunc" $rimul gr#u &e s"m#n!" #na$oi( $este ca$( rostin& cuvintele *Asta)i $entru voi( vr"biiI. - Pentru a a$"ra gr#ul &e $"&uc+i( sem"n"torul azv#rle trei $umni &e gr"un!e #n &irec!ii &ierite. - Pentru a a$"ra gr#ul #m$otriva tuturor $arazi!ilor( animalelor sau insectelor( secer"torul transilv"nean( &u$" ce a #ns"m#n!at( mai trece #nc" o &at" &e la un ca$"t la cel"lalt al ogorului( imit#n&( &ar acum cu m#na goal"( gestul &e #m$r"ştiere a semin!elor( s$un#n& #n acelaşi tim$ *Hem"n acum $entru animale( sem"n $entru tot ce umbl" şi st" #n $icioare( $entru to!i cei ce c#nt" şi sar( #n numele 0at"lui etc.I 6 ultim" reerire a lui Frazer la olclorul transilv"nean este cea &in ca$itolul $rivin& suletul $"strat #n aara tru$ului( #n $ovestirile $o$ulare 94a$. NVK:. 5ntr)un basm $ovestit &e saşi se s$une c" gloan!ele trase &e un l"c"u #ntr)o vr"'itoare trec $rin ea "r" s%)i ac" nici un r"u( c"ci suletul vr"'itoarei nu se al" #n tru$ul ei( ci un&eva &e$arte. Fl"c"ul g"seşte suletul a&"$ostit #ntr)un ou( sub #n"!işarea unei lumini!e. Hting" lumini!a şi o&at" cu ea şi via!a vr"'itoarei. Reeririle lui Frazer la temele olclorice &in Rom%nia $ot $"rea $u!in numeroase( mai ales &ac" !inem seama &e imensul inventar &e cre&in!e( obiceiuri şi a$te citate #n 4reanga &e aur( &ar s#nt im$ortante. EC$lica!ia num"rului lor relativ re&us $oate i g"sit" #n materialul &ocumentar şi inormativ limitat &e care $utea &is$une Frazer #n e$oca #n care scria 4reanga &e aur. 6ricum aceste reeriri $ot oeri o $ers$ectiv" asu$ra iloanelor olclorice i&entiicate &e Frazer #n !ara noastr"( asu$ra elului #n care savantul englez a v"zut şi inter$retat #nru&irea sau a$ro$ierea lor cu temele olclorice ale $o$oarelor su&)est euro$ene( ale celor &in restul continentului euro$ean şi c+iar &in #ntreaga lume.
12
Q
4#teva cuvinte &es$re celelalte scrieri mai im$ortante ale lui James George Frazer. Htu&iul Totemism and "#o$amy 90otemism şi eCogamie:( $ublicat #n 1<1=( cu$rin&e rezultatele unor #n&elungate $reocu$"ri ale lui Frazer #n leg"tur" cu acest subiect M şi trece #n revist"( #n $atru volume masive( toate cunoştin!ele e$ocii #n aceast" materie. Potrivit &eini!iei lui Frazer( O0otemul este o clas" &e obiecte materiale aB" &e care $rimitivul maniest" un res$ect su$ersti!ios( crez#n& c" #ntre el şi iecare membru al clasei eCist" o leg"tur" intim" şi &eosebit"... Negatura &intre o $ersoan" şi totemul ei asigur" beneicii reci$roce totemul a$"r" res$ectiva $ersoan"( iar aceasta #şi arat" res$ectul a!" &e totem $e elurite c"i( nu)l omoar" &ac" totemul este un animal şi nu #l taie sau culege( &ac" este o $lant". H$re &eosebire &e etiş( totemul nu este nicio&at" un in&ivi& izolat( ci #ntot&eauna o clas" &e obiecte( #n general o s$ecie &e animale sau &e $lante şi( mai rar( o clas" &e obiecte ne#nsule!ite. Potrivit unei reguli obişnuite( şi c+iar generale( membrii unui clan totemic nu se c"s"toresc #ntre ei( ci s#nt obliga!i s")şi caute so!iile şi so!ii #ntr)un alt trib. Aceast" regul" se numeşte eCogamieO. 0rebuie s" not"m c"( s$re &eosebire &e o$inia altor antro$ologi( &u$" $"rerea lui Frazer nu s)a #ntilnit nici un caz &e totemism la $o$oarele ariene şi nici la cele semitice. 5n ceea ce $riveşte originea institu!iei totemismului o$iniile cercet"torilor şi savan!ilor au variat totemismul a ost $us #n leg"tur" ie cu greşita inter$retare a $oreclelor( ie cu &octrina transigur"rii suletelor( ie cu animalele sau $lantele care asigurau #n $rinci$al +rana unor colectivit"!i locale şi &u$" care acestea erau numite &e vecinii lor. Frazer #nsuşi a acce$tat #n leg"tur" cu originea totemismului c#teva i$oteze $e care le)a $"r"sit #n cursul cercet"rilor sale. Potrivit unei $rime i$oteze ormulate &e Frazer totemismul şi)ar i uvut originea #n &octrina suletului eCterior sau a cre&in!ei c" ar i $osibil s" a&"$osteşti suletul unor $ersoane alate #n via!"( $entru mai mult" siguran!"( #n anumite obiecte eCterne( cum ar i $lantele şi animalele. Potrivit altei i$oteze totemismul şi)ar i avut originea #ntr)un sistem &e magie av#n& sco$ul s" asigure comunit"!ii cele necesare traiului. Potrivit celei &e a treia teorii ormulate &e Frazer - &ar( &u$" cum observ" Do3nie( şi aceasta "r" convingerea erm" a autorului ei c" ar i nea$"rat cea 'ust" - totemismul #şi are originea #ntr)o eC$lica!ie $rimitiv" a conce$!iei şi a naşterii( &u$" care acestea ar i rezultatul ac!iunii unor $lante şi animale. ECogamia( &eşi se #nt#lneşte #n general #m$reun" cu institu!ia totemismului trebuie s" i avut o origine se$arat". 5n aceast" $rivin!" Frazer
13
#nclina s$re teoria ormulat" &e N. 8. organ( $otrivit c"reia institu!ia eCogamiei a ost intro&us" #m$otriva c"s"toriei sau coabit"rii ru&elor &e s#nge( #n s$ecial a ra!ilor şi surorilor( obişnuit" #ntr)un sta&iu $rimar &e $romiscuitate. Deşi conce$!ia sa nu a ost acce$tat" unanim &e antro$ologi( Frazer a continuat s" str#ng" &ate asu$ra totemismului şi a $ublicat( #n 1>( trece #n revist" cre&in!ele #n nemurire şi cultul mor!ilor la $o$oarele &in Polinezia iar volumul al treilea( a$"rut #n 1<>T( $e cele ale locuitorilor icroneziei. 6 alt" lucrare a lui Frazer care a st#rnit un viu interes #nc" &e la $ublicarea sa #n 1<1=( a ost *ol+lore in t%e ld Testament . Studies in Comparative Reli$ion- Le$end and Law 9Folclorul #n Vec+iul 0estament( stu&iu &e religie com$arat". Negen&" şi lege:. Frazer acce$t" ca $unct &e $lecare al stu&iului s"u( i&eea( s$ri'init" $e cercet"rile $rivin& istoria tim$urie a omului( c" toate $o$oarele civilizate s)au ivit( #ntr)o anumit" $erioa&"( &intr)o stare &e $rimitivism mai mult sau mai $u!in a$ro$iat" &e starea #n care continu" s" se mai ale şi #n $rezent unele comunit"!i r"mase #nc" #n urm" $e scara civiliza!iei( şi c" mult tim$ &u$" ce ma'oritatea membrilor unei comunit"!i au #ncetat s" g#n&easc" 7i s" ac!ioneze ca $rimitivi( #n obiceiurile şi institu!iile $o$orului continu" s" mai $ersiste urme ale unor mo&uri mai $rimitive &e a tr"i şi &e a g#n&i. Asemenea r"m"şi!e se inclu& #n &omeniul olclorului care( #n sensul s"u cel mai larg( #mbr"!işeaz"( $otrivit conce$!iei lui Frazer( #ntregul cor$ &e cre&in!e şi obiceiuri tra&i!ionale ale unui $o$or( #n m"sura #n care #şi au originea #n ac!iunea colectiv" a mul!imii şi nu $ot i atribuite inluen!ei in&ivi&uale a marilor $ersonalit"!i. 5n $oi&a gra&ului #nalt &e &ezvoltare atins &e vec+ii evrei( nu eCist" nici un motiv &e a cre&e c" el ar i constituit o eCce$!ie &e la aceast" lege general". Putem b"nui c" au trecut şi ei $rintr)un sta&iu &e barbarie şi aceast" $osibilitate( bazat" $e analogia cu alte $o$oare( este
14
conirmat" &e stu&iul literaturii evreieşti( bogat" #n reerin!e la cre&in!e şi $ractici care cu greu ar $utea i eC$licate "r" a acce$ta i$oteza c" s#nt r"m")şi!e ru&imentare $rovenin& &e la un nivel &e cultur" mult mai #na$oiat. Hco$ul stu&iului *olclorul în .ec%iul Testament este tocmai ilustrarea şi eC$licarea c#torva asemenea r"m"şi!e &in vremuri mai $rimitive. Frazer stu&iaz" #n $rimul r#n& cele &ou" relat"ri contra&ictorii ale crea!iei omului #n Genez"( cu concluzia c" teoriile crea!iei şl ale evolu!iei au &ivizat #n &ou" tabere o$use nu numai lumea civilizat" ci( tim$ &e multe secole( şi convingerile omului $rimitiv. Kntr)a&ev"r( cre&in!e similare cu cele cu$rinse #n Genez" #n leg"tur" cu a$ari!ia omului $e $"m#nt s#nt r"s$#n&ite $e scar" larg" la $o$oarele $rimitive şi $ovestiri asem"n"toare se #nt#lnesc #n vec+iul olclor &in abilonia( Egi$t şi Grecia( la australienii( maorii şi ta+itienii &in tim$urile mai noi şi( &e a$t( #n $"r!i oarte &ierite şi #n&e$"rtate ale globului. Pe &e alt" $arte( mul!i $rimitivi( mai ales triburile totemice care #şi imagineaz" c" str"moşii lor au a$"rut &in animalele sau $lantele lor totemice( cre& c" omul nu a ost creat( ci a evoluat &in orme mai $rimitive &e via!" animal". 5n continuarea stu&iului s"u Frazer su$une analizei mituri biblice cum s#nt *c"&erea omuluiO( *semnul lui 4ainI( Omoştenirea lui KacobI - &re$tul sau obiceiul ultimogeniturii #n contrast cu &re$tul sau obiceiul $rimogeniturii( *c"s"toria lui KacobI - acest ultim mit $ermiB#n&u)i o incursiune a&#ncit" #n &omeniul regalit"!ii şi al c"s"toriei etc. 4artea se #nc+eie cu stu&iul Negii evreieşti( cu concluzia c" legisla!ia Pentateucului nu a $utut i $romulgat" &e oise #n &eşert( ci a$ar!ine unei $erioa&e mult mai t#rzii( &u$" cucerirea Kerusalimului &e c"tre abuco&Unosor( #n anul M;= #naintea erei noastre. Htu&iin& consecin!ele co&iic"rii legii evreieşti( Frazer &emonstreaz" c" re&actarea 4o&ului &euteronomic #n orm" scris" marc+eaz" o er" nu numai $entru $o$orul evreu( ci $entru #ntreaga umanitate. Primul volum al stu&iului T%e (ors%ip o& /ature 94ultul naturii:( a c"rui tez" general" este c" o mare $arte a religiei( cel $u!in #n azele ei mai tim$urii( era bazat" #n mo& &irect $e $ersoniicarea naturii( a a$"rut #n anul 1<>=. Acest volum urm"reşte cultul cerului astel cum $oate i #nt#lnit la in&ienii Ve&elor( la greci şi romani( la vec+ii babilonieni( asirieni şi egi$teni( la $o$oarele &in 4+ina( 4oreea şi Assam şi la in&igenii &in Arica. Autorul $roce&eaz" #n acelaşi el #n leg"tur" cu cultul $"m#ntului şi al soarelui. Primului volum al 4ultului naturii nu i)a urmat un altul şi inten!ia lui Frazer &e a com$leta cercetarea sa #n leg"tur" cu cultul soarelui şi &e a stu&ia $ersoniicarea şi cultul şi ale altor as$ecte ale naturii( #nsule!ite şi ne#nsule!ite nu a ost realizat".
15
4ele trei volume ale lucr"rii T%e *ear o& t%e )ead in t%e Primitive Reli$ion 90eama &e moarte #n religia $rimitiv": au a$"rut res$ectiv #n 1;: #n care Frazer #ncearc" s" arate c" la unele $o$oare şi #n unele $erioa&e su$ersti!ia a 'ucat un rol $rogresist( $rin #nt"rirea res$ectului a!" &e guvern"m#nt( contribuin& #n acest el la stabilirea 7i men!inerea or&inii civile( şi $rin $romovarea $ro$riet"!ii $rivate( s$ri'inin& astel securitatea $osesiunii in&ivi&uale( $recum şi $rintr)o mai strict" res$ectare a regulilor moralit"!ii seCuale şi a vie!ii umane. 5n aara stu&iilor sale &in &omeniul antro$ologic( şi #n $aralel cu ele( Frazer a maniestat şi un sus!inut interes $entru antic+itatea clasic". 4ea mai im$ortant" contribu!ie a sa #n &omeniul stu&iilor clasice este e&itarea o$erei lui Pausanias )escrierea "ladei( a$"rut" #n @ volume( #n 1;<;. E&i!ia cu$rin&e o intro&ucere( o a$reciere critic" a teCtului grec( tra&ucerea #n limba englez" şi un comentariu &e mari $ro$or!ii( care oer" un rezumat a tot ce se cunoaşte &es$re Grecia clasic" #n m"sura #n care arunc" o raz" &e lumin" asu$ra )escrierii lui Pausanias. 5n unul 1<==( Frazer a $ublicat un eCtras &in aceast" lucrare sub titlul Pausanias and ot%er ree+ S+etc%es 9Pausanias 7i alte sc+iBe greceşti:( a&"ug#n&u)i o $rezentare a $ersonalit"!ii şi rolului istoric al lui Pericle( scris" ini!ial $entru Encclo$e&ia ritannica( e&i!ia a noua. A &oua lucrare im$ortant" a lui Frazer $rivin& antic+itatea clasic" a ost e&itarea #n 1<><( #n @ volume( a *astelor lui 6vi&iu( #n care se relateaz" evenimente istorice( enomene astrologice şi &atini religioase. 5n aar" &e &eosebitele ei calit"!i literare tra&ucerea relect" #ntru totul s$iritul originalului( iar notele alc"tuiesc $ractic un tratat asu$ra #ntregii istorii şi mitologii romane. Pentru a #ntregi $ers$ectiva asu$ra at#t &e variatelor $reocu$"ri ale lui Frazer trebuie s" amintim şi stu&iile sule literare( concretizate mai ales #n T%e or$on0s 1ead 94a$ul Gorgonei: care con!ine ma'oritatea #ncerc"rilor sale $ur literare( şi Letters o& (illiam Cowper 9Hcrisorile lui /illiam 4o3$er:( o selec!ie #n &ou" volume &in $oetul s"u $reerat( #nso!it" &e o sc+i!" a vie!ii acestuia.
16
Q 6$era lui J. G. Frazer a ost $rimit" cu viu interes( c+iar cu entuziasm( mai ales &e c"tre $ublicul nes$ecialist #n antro$ologie( im$resionat #n $rimul r#n& &e elocven!a stilului lui Frazer( &e umorul şi claritatea sa. Printre antro$ologi lucr"rile sale au suscitat #ns" comentariile şi a$recierile cele mai variate. Astel $e c#n& G. E. Hmit+ airm" c" acestea nu cu$rin& &ec#t *$rostii savanteI( celebrul re$rezentant al 7colii engleze( . alinovsLi #l consi&er" $e Frazer &re$t cel mai &e seam" antro$olog al e$ocii( iar biograul s"u R. Angus Do3nie observ" c" *Hcrierile lui Frazer au &us la o l"rgire a orizontului( astel #nc#t i&ei $rimitive cum s#nt tabuul( totemismul( eCogamia( cultul naturii au a'uns s" ac" $arte &in g#n&irea banal"( coti&ian"I. Acelaşi biogra a&aug" *Na $rima ve&ere Frazer nu ocu$" &ecit $u!in loc #n antro$ologia mo&ern" şi ma'oritatea c"r!ilor mo&erne a$ar!in#n& acestui &omeniu nici nu)i amintesc numele. Dar cine oare se aştea$t" s" #nt#lneasc" numele lui A&am Hmit+ #ntr)o lucrare contem$oran" &e economie sau $e cel al lui Dar3in( #ntr)un manual &e biologie 6 mare $arte &in g#n&irea lui Frazer( la el ca #n cazul lui A&am Hmit+ şi al lui Dar3in( a ost absorbit" #n subiectul $e care l)a stu&iat şi st"( nem"rturisit( la baza investiga!iei ulterioare.I > Pe &e alt" $arte unii #l consi&er" $e Frazer oarecum *inactualI( c+iar O&esuetI( im$ut#n&u)i mai ales a$tul c" *nu a avut contact cu terenulI. Aceştia nu !in #ns" seama c"( la s#rşitul secolului al K)lea şi la #nce$utul secolului al )lea( cercet"rile &e teren erau #nc" relativ $u!ine şi c" Frazer a eectuat( $e baze &e scrieri( o *munc" &e cabinetO( alc"tuin& o mare sintez" care s)a im$us $e $lan mon&ial( iin& una &intre $rimele mari sinteze ale e$ocii mo&erne. Este a&ev"rat c" &u$" Frazer s)a a'uns la &ezvoltarea etnograiei &e teren şi la &iscre&itarea *muncii &e cabinetI( &ar şi #n aceste con&i!ii noi aşa)zisa Oc"&ere #n &esuetu&ineO a lui Frazer nu se reer" la activitatea sa $ro$riu) zis ştiin!iic"( ci este numai un releC al unei lu$te $rivin& meto&a lu$ta &intre antro$ologii *&e cabinetI şi cei &e teren. Dealtel #nsuşi Frazer era conştient c" $artea $ur s$eculativ" a o$erei sale este cea mai ca&uc" şi c" va i &e$"şit" mai &evreme sau mai t#rziu ca rezultat al noilor &ate( mai bogate( obBinute $e teren - cu c#t mai &evreme cu at#t mai bine $entru a&ev"r( s$unea Frazer. 5n nici un caz #ns" nu se $oate uita c" Frazer a $us la &is$ozi!ia cercet"torilor o sursa &ocumen)tar" &e anvergur" şi c" o$era sa a intrat #n cultura general" a umanit"Bii. 5n $oi&a unor as$ecte &e$"şite &e cercetarea ştiin!iic" actual" 7i a altora $ar!ial criticabile( nu eCist" etnogra care s" nu treac" $rin o$era lui Frazer( aceast" uriaş" resc" a &ezvolt"rii ştiin!ei &es$re cultur" la #nce$uturile secolului nostru.
17
Km$resionant" at#t $rin noutatea ei tematic" c#t şi $rin imensul material ilustrativ $rezentat. Aceasta este neştirbita actualitate a lui Frazer. Q Dac" acesta era James Frazer( savantul şi scriitorul cum ni se #n"!işeaz" James Frazer( omul iograul s"u Do3nie #l caracterizeaz" ca iin& &e o timi&itate eCcesiv"( motiv $entru care nu se l"sa nicio&at" antrenat #n vreo controvers" şi asista la &iscu!iile a$rinse #n leg"tur" cu conce$!iile sale( $urtate #n ca&rul şe&in!elor Knstitutului Regal &e Antro$ologie sau #n alte $"r!i( "r" s")şi ac" auzit" vocea. Din aceeaşi cauz" nu era $rea str"lucit #n conversa!ii şi #şi im$unea un mare ormalism #n rela!iile sale sociale. iograul #l &escrie $e Frazer ca av#n& #n esen!" s$iritul şi mentalitatea unei $ersoane a$ar!in#n& secolului al o$ts$rezecelea. O5n tinere!ea sa a $racticat scrima şi c"l"ritul. Deşi str"b"tea &istan!e res$ectabile $e şes sau $rintre &ealuri( nu s)a urcat nicio&at"( &u$" c#te ştiu( $e vreun munte. Poetul s"u avorit era 4o3$er şi $roza sa este $uternic inluen!at" &e Gibbon. A ost omul acelei $erioa&e şi $rin convingerea sa c" ra!iunea uman" este un instrument suicient $entru a &esc+i&e toate uşile( a r"s$un&e la toate #ntreb"rile.I ODu$" cum am v"zut( a res$ins i$oteza lui Einstein şi( &e asemenea( nu a maniestat nici o sim$atie aB" &e nici o alt" g#n&ire #naintat" &in zilele sale. 5ntr)un eseu asu$ra lui 4on&orcet şi)a $"r"sit &rumul s$re a con&amna marCismul şi eC$erimentul rus 9aşa cum era $e atunci: "r" s" i "cut eortul &e a le #n!elege. 1 Freu& a ost atras s$re antro$ologie &e scrierile lui Frazer( &ar c#n& Freu& i)a trimis un eCem$lar &in Totem 2i Tabu( Frazer nu a recunoscut cartea 7i nici nu a $rivit mai &e$arte #n aceast" &irec!ie. 5n cinci ani nu l)a men!ionat &ec#t o singur" &at"( numin&u)l Waceast" creatura Freu&.I Ou avea nici un interes a!" &e scriitorii contem$orani sau a!" &e ceea ce #ncercau aceştia s" ac". 4#n& Denis Haurat( &irectorul Knstitutului Francez( i)a vorbit &es$re T%e (aste Land end t%er Puems 90"r#m $ustiit 7i alte $oeme:( #n care 0. H. Eliot #şi recunoa7te &atoria a!" &e Crean$a de aur ( am #nce$ut s")i citesc $oemul lui Frazer( &ar am renun!at #n cur#n& consterna!i. 4aracterul sau nu era com$leC şi ar i $rea uşor s" mergi $rea a&inc #n c"utarea motivelor. 8"rnicia sa nu era rezultatul vreunui im$uls &emonic al conştiin!ei şi nici al vreunei &orin!e &e a)7i #ntemeia $ro$riul $unct &e
18
ve&ere era obişnuit" 7i constitu!ional" şi $onte i com$arat" cu cea a marilor leCicograi /. A. 8. 4raigie 7i /. A. urra( savan!i ai $ro$riului s"u tim$ şi ai $ro$riei sale !"riI. Portretul este veri&ic. Dar $entru a i com$let şi a arunca #nc" o raz" &e lumin" asu$ra omului Frazer( vom scoate #n evi&en!" şi alte tr"s"turi ale $ersonalit"!ii sale. - Marea stăpînire de sine . Frazer a ost lovit &e orbire #n mo& &ramatic la 11 mai 1
19
Eroare &e $ers$ectiv" istoric" şi eroare &e inter$retare a a$telor istorice( &ar nu rar #nt#lnite #n g#n&irea alat" #n aara ilozoiei marCiste. 5nt#lnim aici $oate o alt" aB" a limit"rii im$use g#n&irii lui Frazer( #n&re$tat" mai mult s$re trecut &ec#t s$re viitor( &e re&usa ei $ermeabilitate a!" &e conce$!iile $olitice #naintate ale contem$oraneit"!ii. - Spirit de răspundere ştiinţifică şi de exigenţă față de sine împinse la extrem. 2n eCem$lu &eosebit &e gr"itor *5n 6vi&iu al s"u a tra&us se#ta luna &re$t luna a şasea( ec+ival#n&)o cu iunie. /ar&e Fo3ler a ar"tat c" este vorba &e o eC$resie i&iomatic" latin" $entru a şasea zi a lunii. Frazer şi)a scris ime&iat &emisia &in $ostul &e agregat &e la 0rinit 4ollege şi a #nm#nat)o lui 8enr ontagu uttler( $e atunci &irector al 4olegiului. Directorul a ascultat eC$lica!iile lui Frazer şi i)a restituit &emisia $un#n& $e ea rezolu!ia ) O pecca &ortioreO. Acesta era Frazer - savantul( şi Frazer - omul. Pun#n& #n cum$"n" toate tr"s"turile sale $ozitive - ale #nv"!atului şi ale omului( şi toate ne&es%v#rşirile sale( at#t caracterizarea $e care i)a "cut)o . alinovsLi *cel mai &e seam" antro$olog al e$ocii noastreO( c#t şi cea a lui Ra&cli) ro3n *unul &intre cei mai mari şi #nsule!itori &intre li&erii a ceea ce $oate i numit noul umanism( $ar a i - cum $rano salis - #n&re$t"!ite. Q 4um a ost rece$tat" o$era lui J. G. Frazer #n Rom%nia Dac" #n li$sa unor tra&uceri - şi cu at#t mai bine venit" a$are ini!iativa *ibliotecii $entru to!iO &e a re&a #n rom%neşte volumul $rescurtat al 4rengii &e aur -( marele $ublic &in !ara noastr" nu a avut $#n" acum un contact nemi'locit cu ea( o$era marelui etnogra britanic nu a r"mas necunoscut" s$ecialiştilor( &u$" cum nu le)au r"mas necunoscute nici ten&in!ele un&amentale şi meto&ele etnograiei şi olcloristicii acelor vremi. Astel &ac" #nc" #n 1;@@ Naz"r X"ineanu $ublic" la ucureşti o lucrare #ntitulat" 'elele- Studiu de mitolo$ie comparativă ( este ne#n&oielnic c" *meto&a com$arativaI #i este cunoscut"( c+iar &ac" numai im$licit( c#n&( &u$" cum am ar"tat( acest termen $are s" nu i a$"rut ca atare &ec#t #n 1;M( #n cartea lui 8enr aine( $e care am citat)o. Este - &ac" nu mai mult - un enomen &e sincronizare &emn &e relevat a g#n&irii rom%neşti cu g#n&irea euro$ean" #n a &oua 'um"tate a secolului al K)lea( cu at#t mai mult cu c#t #n 1;
20
romanice( cu accentuarea #n subtitlu stu&iu com$arativ. Dealtel contem$oraneitatea noastr" cu eorturile etnograilor &in #ntreaga lume $oate i &emonstrat" şi amintin& c" bogata o$er" &e olclorist şi cercet"tor a lui Himeon Fl. arian #nce$e #nc" #n 1;;( cu volumul &e culegeri $ublicat la Hibiu Tradi4iuni poporale rom5ne ( şi c" acelaşi autor $ublic" #n l;<=( la ucureşti( /unta la rom5ni( cu subtitlul Studiu istoric6etno$ra&ic comparativ. Dar o$era &e olclorist a lui arian va mai continua mult" vreme( $un#n& la #n&em#na cercet"torilor &ate $re!ioase #n leg"tur" cu multe alte institu!ii( cum ar i naşterea( #nmorm#ntarea la rom%ni etc. $recum şi #n leg"tur" cu vr"'ile( armecele( tra&i!iile( s"rb"torile etc cunoscute #n olclorul rom%nesc. Reeririle &irecte la Frazer #n literatura ştiin!iic" rom%neasc" #nce$ s" ie #nt#lnite #nc" #n $rimele &ecenii ale secolului al )lea &evenin& cu tim$ul &in ce #n ce mai numeroase. Astel( #n 1<>T( Vasile P%rvan( #n Getica( #l citeaz" $e Frazer( care( ca şi alBi autori( noteaz" c" in&oeuro$enii greco)traco)rigieni nu au $utut rezista *c+toniz"riiI religiei lor $rin mentalitatea localnicilor - #n leg"tur" cu aceast" observa!ie( Vasile P%rvan airm" c"( &im$otriv"( ge!ii ala!i &incolo &e 8aemus( tr"iau #nc" #n conce$!iile $rimitive ale i&ealismului naiv şi ire&uctibil uranian. 5n 1
volume şi #n s$ecial Partea K( vol. K( !rta ma$ică Partea a KKK)a( 9eul murind Partea a KV)a( !donis, !ttis, siris Partea a V)a( Spiritele $rîului( K şi KK. Eminentul cercet"tor icolae Petrescu $ublic" #n 1
21
Autorul oloseşte bogatul material &ocumentar &in stu&iile lui Frazer #n leg"tur" cu subiecte cum ar i totemismul( organizarea $olitic" şi ierar+ia #n societatea $rimitiv"( amilia( c"s"toria( con&uita a!" &e ru&e( situa!ia emeii( magia( religia( mentalitatea $rimitiv"( conce$!iile morale şi obiceiurile( semniica!ia tabuurilor etc. 5n ceea ce $riveşte meto&a &e lucru( . Petrescu aminteşte c" J. G. Frazer recoman&" &ou" categorii &e cercet"tori $entru stu&iul $rimitivelor observatori &e teren care culeg materialul şi cercet"tori care #l cola!ioneaz" şi #l com$ar". F"r" a)l combate rontal $e Frazer( autorul &eclar" c" nu a $utut #m$"rt"şi $"rerea celor &u$" care realitatea social" #n genere şi a $rimitivilor #n s$ecial arat" #n&eosebi o &ezvoltare unilinear" şi airm" c" ea $resu$une mai &egrab" un $ro&us multilinear şi &iscontinuu( bazat $e caracterul $luralist şi s$ontan al realit"!ii sociale. Astel( conc+i&e autorul( orice sc+ematism nu $oate &ec#t z"&"rnici #n!elegerea enomenelor stu&iate. Dintr)un alt $unct &e ve&ere . Petrescu acce$t" s$iritul o$erei lui Frazer $otrivit c"ruia eCisten!a a numeroase asem"n"ri şi i&entit"!i #ntre $rimitivii &e azi şi civiliza!i ne oblig" s" recunoaştem c" ele $resu$un un acelaşi substrat $ermanent al naturii omeneşti. 5n ultimele &ecenii ale secolului nostru lucr"rile &e s$ecialitate care se reer" la Frazer &evin mai numeroase. Astel( #n ene:a sacrului( $ublicat" #n 1<@( Pom$iliu 4araioan citeaz" material şi o$inii &in scrierile lui Frazer( #n s$ri'inul analizei $e care o ace #n leg"tur" cu teoria sacrului #n general. 5n 1<= a$are stu&iul eru&itului cercet"tor Romulus Vulc"nescu 7ă2tile populare. Autorul se reer" la Frazer( $rintre altele( #n leg"tur" cu obiceiurile cu m"şti #n regiunea car$ato)balcanic"( ar"t#n& &es$re $ersona'ul G+eorg+e cel Ver&e c"( s$re &eosebire &e al!i etnologi care v"& #n el un $ersona' mitic sau un totem vegetal( Frazer( urm#n&u)l $e ann+ar&t( #l consi&er" &emon vegetal. De asemenea( $entru a ar"ta c" #ntre 'ocurile cucilor şi 'ocul *LuLerilorI &in ace&onia bulgar" eCist" o str#ns" leg"tur"( autorul se reer"( $rintre al!ii( şi la J. G. Frazer. Peste &oi ani( #n 1<>( Romulus Vulc"nescu $ublic" Coloana cerului 9&enumin& #n acest el conce$tul &e a#is mundi:( #n care se reer" la Crean$a de aur şi la #ntreaga o$er" a lui Frazer( mai ales #n leg"tur" cu mitologia botanic". Romulus Vulc"nescu a$reciaz" c" aceste stu&ii a'ung #ntr)o az" culminant" #n o$era etnologului britanic. 5n o$inia autorului( 4reanga &e aur este un a&ev"rat cor$us etnologic al temei arborelui sacru( ca o a$licare a teoriei noi asu$ra magiei sim$atice Ysim$ateticeZ un&at" $e &ou" legi cea a similarit"!ii şi cea a contactului. 2n alt cercet"tor &e $restigiu( 0raian 8erseni( $ublic" #n 1<@ #ncercarea &e antro$ologie literar" Literatură 2i civili:aţie. 5n leg"tur" cu stu&iul ra$orturilor &intre literatur" şi magie
22
autorul se reer" la Frazer $entru a argumenta c" magia a ast #n $rimul r#n& nu o &octrin"( ci o te+nic" const#n& &intr)o mul!ime &e mi'loace materiale şi simbolice - mai ales verbale - olosite analog cu uneltele #n ve&erea st"$#nirii or!elor su$ranaturale( iar $rin interme&iul acestora şi a celor naturale. Reeritor la rela!ia &intre literatur" şi religie( 0raian 8erseni se s$ri'in" $e Frazer $entru a ar"ta c" minunile s"v#rşite &e oameni( &u$" $rinci$ii care nu au nimic comun cu realitatea( $e baza unor $uteri su$ranaturale( a c"ror eCisten!" este airmat" at%t &e mozaism c#t şi &e creştinism( s#nt ac!iuni $ro$riu)zis magice care( &u$" o$inia unor cercet"tori( au $reigurat şi antici$at te+nica mo&ern" şi #ns"şi ştiin!a. Acelaşi cercet"tor( #n volumul *orme străvec%i de cultură rom5neascăStudiu de paleo6etno$ra&ie a cetelor de &eciori din 8ara ltului ( a$"rut #n 1<( a$eleaz" la Frazer #n s$ecial #n leg"tur" cu ra$orturile &intre magie şi religie. Autorul nu critic" #n mo& &irect sc+ema evolutiv" a lui Frazer magie - religie - ştiin!"( &ar se $oate &e&uce im$licit c" nu o acce$t"( #ntruc#t airm" c" nu eCist" magie "r" religie( şi nici religie "r" magie( ceea ce $resu$une nu sta&ialitatea acestor orme istorice( ci concomitenBa lor. Dar cititorii Cren$ii de aur vor constata c" nici Frazer nu a #n!eles sc+ema sa magie - religie - ştiin!" #ntr)un mo& at#t &e rigi& $e c#t ar a$"rea &in ormularea sa( ci c" ve&e mai &egrab" o #ntre!esere #ntre ele( #n care( $e scara evolu!iei( ştiin!a va a$"rea &in ce #n ce mai $regnant. 5nc+eiem aceast" ra$i&" trecere #n revist" a contactului $e care cercet"torii şi oamenii &e ştiin!" rom%ni l)au avut cu o$era lui Frazer cu m"rturisirea "cut" #n 1<; &e ircea Elia&e #n L0"preuve du Labyrint%e *...&ealtel( $entru a citi o$erele com$lete ale lui Frazer( am #nce$ut s" #nv"! englezaI. Km$actul o$erei lui Frazer asu$ra culturii şi ştiin!ei rom%neşti este &e$arte &e a i s#rşit eCist" motive s" cre&em c" el se va accentua $e m"sura eCtin&erii cercet"rilor etnograice şi olclorice #n !ara noastr".
640AVKA KH06R
23
PREFA[Ă Hco$ul $rimor&ial al acestei c"r!i este &e a eC$lica legea ieşit" &in comun care reglementa succesiunea $reo!ilor Dianei &e la Aricia. 4%n& am abor&at $entru #nt%ia &at" ceast% $roblem"( cu mai bine &e treizeci &e ani #n urm"( socoteam c" solu!ia ei $oate i #n"!işat" oarte $e scurt( &ar mi)am &at cur%n& seama c"( $entru a o ace verosimil" sau şentru a i $ur şi sim$lu #n!eleas"( este necesar" &iscutarea anumitor $robleme mai generale( &intre care unele a$roa$e c" nici m"car nu useser" atinse $%n" atunci. 5n e&i!iile care au urmat( &iscutarea acestor $robleme şi a altora asem"n"toare a ocu$at &in ce #n ce mai mult loc( cercetarea s)a ramiicat #n &irec!ii &in ce #n ce mai numeroase( $%n" c#n& cele &ou" volume ale lucr"rii originale au &evenit &ou"s$rezece( #ntre tim$ s)a maniestat a&esea &orin!a ca aceast" carte s" ie $ublicat" sub o orm" mai succint". E&i!ia &e a!"( $rescurtat"( este o #ncercare &e a satisace aceast" &orin!"( $un%n& astel cartea la #n&em%n" unui cerc mai larg &e cititori. Re&uc%n& consi&erabil &imensiunile lucr"rii( m)am str"&uit( s")i $"strez i&eile &irectoare( cu un num"r &e eCem$le #n&estul"tor $entru clariicarea lor. Nimba'ul teCtului original a ost $"strat #n cea mai mari $arte( &eşi( ici şi colo( eC$unerea a ost #ntr)o anumit" m"sur" con&ensat". Pentru a $"stra &in teCt c%t mai mult cu $utin!"( am sacriicat toate notele şi( o&at" cu ele( toate reerin!ele $recise la s$ecialiştii $e care m" s$ri'in. 4ititorii care ar &ori s" veriice sursa unei anumite airmaBii vor trebui &eci s" consulte e&i!ia com$let" a lucr"rii( cu cu$rin&e toat" &ocumentarea necesar" şi este #nso!it" &e o bibliograie com$let" Q. 5n aceasta e&i!ie $rescurtat" n)am a&"ugat nimic nou şi nici n)am mo&iicat o$iniile eC$rimate #n ultima e&i!ie c"ci a$tele &e care am luat cunoştin!" #ntre tim$ au servit( #n ansamblu( ie la conirmarea concluziilor mele anterioare( ie la a&ucerea &e noi &ovezi #n s$ri'inul vec+ilor $rinci$ii. De eCem$lu( #n $roblema &ecisiv" a obiceiului &e a uci&e regii ie la sirşitul unei $erioa&e &eterminate( ie atunci c#n& s"n"tatea şi or!a lor #nce$eau s" sl"beasc"( $robele care &ove&esc c#t &e larg r"s$#n&it este acest obicei s)au #nmul!it consi&erabil. 2n eCem$lu izbitor &e monar+ie limitat" &e acest el este urnizat &e $uternicul regat me&ieval al Lazarilor( &in su&ul Rusiei( un&e regii $uteau i ucişi ie la #m$linirea unui interval &e Pentru in&icarea surselor $rinci$ale &e inorma!ie bibliograice ale lui Frazer a ost consultat" e&i!ia #n &ou"s$rezece volume a lucr"rii
24
tim$ &at( ie c#n& o calamitate $ublic" oarecare - secet"( oamete( #nr#ngere #n r"zboi -( $"rea s" in&ice o sl"bire a $uterilor lor naturale. Am a&unat #n alt" $arte 1 a$tele culese &in $ovestirile vec+ilor c"l"tori arabi( care &ove&esc obiceiul uci&erii sistematice a regilor Lazari. Arica a urnizat( &e asemenea numeroase noi eCem$le ale unei $ractici similare a regici&ului cel mai remarcabil este( $oate( obiceiul urmat o&inioar" #n unoro &e a alege #n iecare an( &intr)un anumit clan( un rege als &es$re care se $resu$unea c" #l #ncarneaz" $e r"$osat şi &e a i se $ermite s" coabiteze cu v"&uvele acestuia #n mausoleul s"u. Du$" o &omnie &e o s"$t"m%n" alsul monar+ era sugrumat >. 6biceiul acesta se aseam"n" oarte mult cu vec+ea s"rb"toare babilonian" Hacaea( cu $rile'ul c"reia un als rege era #mbr"cat #n veşmintele regale( i se #ng"&uia s" se bucure &e concubinele a&ev"ratului rege( şi( &u$" o &omnie &e cinci zile i se smulgeau +ainele( era biciuit şi ucis. Aceast" s"rb"toare $us" #ntr)o nou" lumin" cu a'utorul unor inscri$Bii asiriene ?( ce $ar s" conirme inter$retarea $e care i)am &at)o o&inioar"( şi anume aceea &e a i ost o cele a Anului nou şi originea s"rb"toririi evreieşti a Purimului T. Alte cazuri analoge celor ale regilor)$reo!i &in Aricia( &esco$erite nu &emult( sunt ale $reo!ilor şi regilor aricani( care erau uci7i &u$" 7a$te sau &oi ani &e &omnie 7i care $uteau i atacaBi 7i omor%Bi #ntre tim$ &e c"tre un b"rbat viguros( acesta mo7tenin&u)le uncBia &e $reot sau &e rege M. Av#n& #n a!" toate acestea( c#t şi alte eCem$le ale un obiceiuri asem"n"toare( nu mai $utem $rivi regula succesiunii $reo!ilor Dianei #n Aricia &re$t eCce$!ional" ea nu ace &ec%t s" eCem$liice #n mo& clar o institu!ie larg r"s$#n&it"( cele mai numeroase 7i cele mai asem"n"toare cazuri iin& &esco$erite $#n" acum #n Arica. u a7 $utea s$une #n ce m"sur" a$tele in&ic" o inluen!" tim$urie Aricii asu$ra Ktaliei( sau c+iar eCisten!a unei $o$ula!ii aricane #n Euro$a meri&ional". Rela!iile $reistorice #ntre cele &ou" continente sunt #nc" obscure şi continu" s" ie obiecte &e cercetare. 1
J. G. Frazer. 0+e >illin$ o t+e >%a:ar >in$s -T=. 9n. a.: 2 Rev. R. Roscoe. T%e Soul o& Central !&rica >( $. >==. 4om$. J. G. Frazer. T%e 7ac+ie "t%nolo$ical "#pedition to Central !&rica <"#pediţia etnolo$ică 7ac+ie către !&rica Centrala=, 7an, . 1<>=. $. 1;1. 9n. a.: 3 8. immern. 9um babylonisc%en /eu@a%rs&est <)espre sărbătoarea !nului nou la babilonieni:( Nei$zig. 1<1;. 4om$. A. 8. Hace( #n Aournal o& t%e Royal !siatic Society 1. $$. TT=-TT>. 9n. a.: 4 T%e olden 3ou$%, $artea VK. T%e Scape$oat <8apul ispă2it or:( $$ ?MT şi urm $$. T1> si urm. 9n. a.: 5 P. Amaur 0albot( #n Aournal o& t%e !&rican Society 9 Aurnalul Societăţii !&ricane=, iulie 1<1@( $$. ?=< şi urm. i&.( #n Folclore( VK. 1<1@( $$. < şi urm. 8. R. Palmer( #n Aournal o& t%e !&rican Society, iulie 1<1>( $$. T=?( T= şi urm. 9n. a.:
25
Nas $e seama viitorului sarcina &e a &eci&e &ac" eC$licaBia $e care am $ro$us)o $entru aceast" instituBie este sau nu corect". Voi i #ntot&eauna gata s" o $"r"sesc &ac" se va sugera una mai ban". 5ntre tim$( oerin& cartea #n noua sa orm" 'u&ec"!ii $ublicului( &oresc s" $revin cititorul contra unei conce$!ii greşite &es$re obiectul ei( conce$!ie care $are a i #nc" r"s$#n&it"( &eşi am #ncercat s)o corectez #nc" mai &emult. Dac" #n $rezenta lucrare am st"ruit #n&elung asu$ra cultului arborilor( nu am "cut) o ca s")i eCagerez im$ortan!a #n istoria religiilor 7i( cu at#t mai $u!in( $entru a &e&uce &in el un #ntreg sistem mitologic( ci numai $entru c" nu $uteam trece cu ve&erea acest subiect c#n& #ncercam s" eC$lic t#lcul unc!iunii unui $reot care $urta numele &e Rege al P"&urii şi care #şi ciştiga unul &intre titlurile ce)i &"&eau &re$tul s")şi eCercite unc!ia ru$#n& o creang" - 4reanga &e aur - &intr)un arbore al &umbr"vii sinte. H#nt #ns" at#t &e &e$arte &e a cre&e c" cultul arborilor ar avea vreo im$ortan!" su$rem" #n evolu!ia religiilor( #nc#t #l consi&er ca iin& cu totul subor&onat altor actori( şi mai ales ricii &e moarte a omului( care( la urma urmei( a ost $robabil or!a $re$on&erent" #n $rocesul &e constituire a religiei $rimitive. H$er c" &u$" aceast" &eclara!ie eC$licit" nu voi mai i #nvinuit c" #mbr"!işez un sistem mitologic $e care)l consi&er nu numai als( &ar şi nera!ional şi absur&. H#nt #ns" $rea &e$rins cu +i&ra erorii $entru a cre&e c"( retezin& unul &in ca$etele monstrului( voi $utea o$ri ca altul( sau $oate c+iar acelaşi( s" creasc" la loc. Hingurul lucru $e care #l $ot ace este s" m" #ncre&in!ez im$ar!ialit"!ii şi sagacit"!ii cititorilor mei( rug#n&u)i s" rectiice aceast" grav" ne#n!elegere a conce$!iilor mele $rintr)o com$ara!ie cu $ro$ria mea &eclara!ie eC$res" @.
J. G. FRAER
@
rirL 4ourt. 0em$le. Non&ra( iunie 1<>>.
26
4APK06N2N 1 REGENE PĂD2RKK 1. Diana şi irbius. 4ine nu cunoaşte tabloul 4reanga &e Aur al lui 0urner Hcena( luminat" &e lucirea aurie #n care imagina!ia şi mintea &ivin" a lui 0urner #nv"luia( transigur%n&u)l( c+iar şi cel mai minunat $eisa' natural( este o ve&ere a micului lac $ier&ut #n $"&urea &e la emi ) *oglin&a DianeiO( cum #l numeau cei vec+i. 4ine i)a v"zut o &at" a$a cli$ocin& calm( #ntr)o vale #nrunzit" &in colinele albane nu)l va mai uita nicio&at". 4ele &ou" sate( ti$ic italieneşti( z"c%n& a!i$ite $e malurile sale( şi $alatul tot at%t &e italienesc( cu gr"&ini #n terase ce coboar" abru$t $%n" la lac( abia reuşesc s" #ntreru$" nemişcarea 7i c+iar singur"tatea scenei. Diana #ns"şi $oate mai z"bove7te #nc" $e acest t"r%m solitar( $oate mai r"t"ceşte $rin s"lbaticele $"&uri &e aici. 5n antic+itate acest $eisa' #m$"&urit era scena un trage&ii stranii( mereu re#nnoite. Pe malul &e miaz"noa$te al lacului( c+iar sub st%ncile $line &e $rime'&ii sub care se $iteşte mo&erna aşezare emi( se al" &umbrava s#nt" 7i sanctuarul Dianei emorensis( Diana P"&urii. Nacul şi &umbrava au ost cunoscute uneori sub numele &e lacul şi &umbrava &e la Aricia. Dar ora7ul Aricia( ast"zi Na Riccia( era situat la vreo trei mile mai #ncolo( la $oalele muntelui alban( &es$"rBit $rintr)un cobor#7 abru$t &e lacul ascuns #ntr)o mic" a&#ncitur" ca un crater $e $ov#rnişul muntelui. 5n aceast" &umbrav" sacr" creştea un arbore #n 'urul c"ruia $utea i v"zut uriş#n&u)se #n tot ceasul zilei( 7i $oate şi t#rziu #n noa$te( un $ersona' cu #n"!işare amenin!"toare. 5n m#n" Binea o sabie scoas" &in teac" 7i scruta b"nuitor #m$re'urimile ca şi cum #n iecare cli$" s)ar i aşte$tat s" ie atacat &e vreun &uşman. Era $reot şi ucigaş şi omul $e care se str"&uia s")l z"reasc" urma s")1 uci&"( mai cur#n& sau mai t#rziu( şi s" &e!in" sacer&o!iul #n locul s"u. Aceasta era legea sanctuarului. 2n can&i&at la sacer&o!iu nu $utea urma #n unc!ie &ec#t asasin#n&u)1 $e $reot( şi( &u$" ce #l asasina( #şi $"stra unc!ia $#n" c#n& era asasinat la r#n&u)i &e un nou can&i&at( mai $uternic sau mai #n&em#natic. Postul ocu$at $rin acest $recar mo& &e #nst"$#nire a&ucea &u$" sine titlul &e rege &ar "r" #n&oial" nici un ca$ #ncoronat nu s)a sim!it vreo&at" mai neliniştit şi nici nu a ost mai c+inuit &e vise mai rele &ec#t acesta. An &e an( ie iarn" ie var"( $e vreme rumoas" ori $e urtun"( trebuia s")şi continue $#n&a singuratic"( şi &e c#te ori c"&ea #ntr)un somn scurt şi agitat #şi $ericlita via!a. 4ea mai uşoar" sl"bire a vigilen!ei( cea mai ne#nsemnat"
27
sc"&ere a or!ei membrelor sale sau a #n&em#n"rii cu care m#nuia sabia #l $uneau #n $rime'&ie $"rul #nc"run!it #i $utea $ecetlui sentin!a la moarte. Pelerinilor bla'ini şi cucernici care veneau la altar $utea s" li se $ar" c" ivirea lui #ntunec" minunatul $eisa'( ca şi c#n& #ntr)o zi sc"l&at" #n lumin" un nor ar aco$eri &eo&at" soarele. Albastrul &e vis al cerurilor italiene( releCele $estri!e ale $"&urile v"ratice( sc%nteierile un&elor #n b"taia soarelui nu se $uteau armoniza cu aceast" igur" as$r"( #nior"toare. e #n"!iş"m mai &egrab" scena ca iin& v"zut" &e un &rume! #nt%rziat #n una &in acele no$!i s"lbatice &e toamn"( #n care runze veşte&e ca& ca o $loaie &eas" şi v%nturile $ar s" boceasc" anul care moare. Este un tablou sumbru $e muzic" melancolic" , un&alul $"&urii &es$rinz%n&u)se #ntunecat 7i grunzuros &in cerul cobor%t( $revestitor &e urtun"( &in sus$inul v%ntului $rintre crengi( &in oşnetul runzelor uscate sub $aşi( &in cli$ocitul a$ei reci izbite &e mal( iar #n $rim $lan( $"şin& #ncoace şi #ncolo( c%n& #n semi#ntuneric( c%n& #n bezn"( o igur" sumbr"( cu o sc%nteiere &e o!el $e um"r( ori &e c%te ori luna $ali&"( a$"r%n& luminoas" $rin s$"rturilor norilor( #l $riveşte !int" $rintre crengile #nc%lcite. 4iu&ata lege a acestui sacer&o!iu nu #şi g"seşte asem"nare #n antic+itatea clasic" şi nu $oate i eC$licat" cu a'utorul acesteia. Pentru a g"si o eC$lica!ie trebuie ca( &e)acum #nainte( s" batem c"i nenum"rate. Probabil c" nimeni nu va nega c" r"m"şi!ele unor asemenea obiceiuri ale unei e$oci barbare( $"strate $%n" #n e$oca im$erial"( a$ar uimitor &e izolate a!" &e rainata societate italian" &in acele vremuri( asemenea unei st%nci &intr)o er" &e mult a$us" care se #nal!" $e o $a'işte cu iarba cosit" m"runt. 5ns" c+iar as$rimea şi brutalitatea obiceiului ne #ng"&uie s" nutrim s$eran!a c" #l vom $utea eC$lica. 4ercet"ri recente ale istoriei tim$urii a omului au relevat mo&uri asem"n"toare #n esen!"( cu toate numeroasele &eosebiri su$ericiale( #n care mintea omeneasc" şi)a elaborat $rima ilosoie( #nc" li$sit" &e maturitate( a vie!ii. Aşa&ar( &ac" $utem ar"ta c" un obicei barbar( $recum cel al sacer&o!iului &ela emi( a eCistat şi #n alte $"r!i &ac" $utem &esco$eri motivele care au &us la instituirea sa &ac" $utem &ove&i c" aceste motive au o$erat $e scar" larg"( $oate c+iar universal"( #n societatea uman"( &%n& naştere #n #m$re'ur"ri variate la o varietate e institu!ii( &ierite $rin s$eciicul lor( &ar generic i&entice &ac" $utem ar"ta( #n cele &in urm"( c" tocmai aceste motive şi unele institu!ii &erivate &in ele erau $rezente #n antic+itatea clasic" $utem trage $e &re$t cuv%nt concluzia c"( #ntr)o e$oc" mai #n&e$"rtat"( aceleaşi motive au &at naştere sacer&o!iului &e la emi. 5n li$sa unei m"rturii &irecte $rivin& a&ev"rata origine a sacer&o!iului( o asemenea ineren!" nu va alc"tui nicio&at" o &emonstra!ie.
28
Dar ea va &eveni mai mult sau mai $u!in $robabil"( $otrivnit gra&ului &e $erec!iune cu care va satisace con&iBiile $e care le)am in&icat. 6biectul acestei c"r!i este ca( cercet%n& aceste con&i!ii( s" oere o eC$lica!ie c%t &e c%t $robabil" a sacer&o!iului &e la emi. Voi #nce$e $rin $rezentarea c%torva a$te şi legen&e #n leg"tur" cu subiectul( nostru( care au a'uns $%n" la noi. Du$" o $ovestire( cultul Dianei &e la emi a ost instituit &e 6reste care( &u$" ce 1)a omor%t $e 0+oas( regele 4+ersonesului 94rimeea &e ast"zi: a ugit #m$reun" cu sora sa #n Ktalia( &uc#n& cu el c+i$ul Dianei( &in 0auri&a( ascuns #ntr)un m"nunc+i &e nuiele. Du$" moartea lui 6reste( osemintele sale au ost &use &in Aricia la Roma şi #ngro$ate #n a!a tem$lului lui Haturn( $e $ov%rnişul ca$itolin( l#ng" tem$lul 4oncor&iei. Ritualul s%ngeros $e care legen&a 1)a atribuit Dianei &in 0auri&a atribuit Dianei &in 0auri&a este amiliar celor obişnui!i cu lecturile clasice 1. He s$une c" orice str"in care &ebarca $e mal era sacriicat $e altarul zei!ei. Dar( a&us #n Ktalia( ritualul a luat o orm" mai blin&". 5n incinta sanctuarului &e la emi se #n"l!a un arbore( &in care nu era #ng"&uit s" se ru$" nici o ramur". umai un sclav ugar $utea #ncerca s")i ru$" una &in crengi. Reuşita acestei #ncerc"ri #i $ermitea s" atace $reotul şi &ac" #l uci&ea #n lu$t" &rea$t" lua &omnia #n locul acestuia şi titlul &e Rege al P"&urii 9ReC emorensis: >. Du$" cre&in!a celor vec+i( creanga ati&ic" era 4reanga &e aur $e care Enea( &in $orunca Hibilei( a ru$t)o #nainte &e a #ntre$rin&e c"l"toria sa $lin" &e $rime'&ii #n !ara mor!ilor. Fuga sclavului re$rezenta( se s$unea( uga lui 6reste lu$ta acestuia cu $reotul era o reminiscen!" a sacriiciilor umane oerite o&inioar" Dianei &in 0auri&a. Negea succesiunii $rin t"işul s"biei a ost res$ectat" $#n" #n e$oca im$erial" c"ci( $rintre alte ca$ricii ale sale( 4aligula( socotin& c" $reotul &e la emi 7i)a eCercitat $rea mult" vreme unc!ia( a anga'at un t#l+ar mai v#n'os &ec#t acesta $entru a)1 uci&e iar un c"l"tor grec care a vizitat Ktalia #n e$oca Antoninilor observ" c"( $#n% #n vremea sa( sacer&o!iul mai era #nc" r"s$lata victoriei ob!inute #n lu$t" &rea$t". 5n leg"tur" cu cultul Dianei &e la emi mai $utem scoate #n evi&en!" c#teva caracteristici izbitoare. Astel( aşa cum o &ove&esc oran&ele votive g"site la aBa locului( zeiBa era consi&erat" mai ales v#n"toriB"( mai mult c+iar( ea binecuv%nta b"rbaBii 7i emeile cu co$ii( uşur%n&u)le viitoarelor Negen&a originii cultului &e la emi a$are #n comentariile lui Hervius la "neida, VK
2
0itlul &e *Rege al P"&uriiI a$are la Huetonius( Cali$ula-
29
mame c+inurile naşterii. Pe l#ng" aceasta( ocul $are s" i 'ucat un rol ca$ital #n cultul s"u. 4u $rile'ul s"rb"torii ei anuale( celebrat" la 1? august( #n toiul celei mai mari ar7iBe a anului( &umbrava #i era luminat" &e nenum"rate "clii( a c"ror lumin" roşietic" se relecta #n a$a lacului &e)a lungul şi &e)a latul Ktaliei( ziua era s"rb"torit" cu ritualuri sinte #n iecare c"min. Htatuetele &e bronz scoase la iveal" #n incint" o #n"!işeaz" $e zei!" $urt%n& #n m#na &rea$t" ri&icat" o "clie( iar emeile c"rora le #n&e$linise rug%min!ile veneau la sanctuarul ei( #m$o&obite cu g+irlan&e &e lori şi $urt%n& "clii a$rinse( ca s")7i &uc" leg"m#ntul la bun s#r7it. 2n necunoscut a &"ruit unui mic altar &e la emi o lam$" cu lac"r" veşnic" $entru ocrotirea #m$"ratului 4lau&iu şi a amiliei sale. N"m$ile &e $"m%nt ars &esco$erite #n &umbrav" $uteau avea o &estina!ie asem"n"toare $entru muritorii mai umili. Dac" ar i aşa( analogia &intre acest obicei şi $ractica catolic" &e a a&uce ca oran&" lum#n"ri sin!ite #n biserici ar i evi&ent". 5n aar" &e aceasta( titlul &e Vesta( $urtat &e Diana la emi( in&ic" lim$e&e #ntre!inerea unui oc s%nt veşnic #n sanctuarul ei. 6 temelie circular" mare #n col!ul &e nor&)est al tem$lului( #n"l!at" $e trei tre$te( şi $urt%n& urmele unei $ar&oseli #n mozaic( sus!inea $robabil un tem$lu rotun& al Dianei #n calitatea ei &e Vesta( asem"n"tor tem$lului rotun& al Vestei &in Forul Roman. Aici ocul sacru $are s" i ost #ntreBinut &e vestale ecioare( &eoarece la a!a locului a ost g"sit un ca$ &o vestal" &in teracot"( şi cultul unui oc veşnic( #ntre!inut &e ecioare sinte( era obişnuit #n Natium &in vec+ime $#n" #n tim$urile cele mai noi. ai mult #nc"( la s"rb"toarea anual" a zei!ei( c#inii &e v#n"toare erau #m$o&obi!i cu cununi &e lori şi +"ituirea animalelor s"lbatice #nceta tinerii treceau $rintr)o ceremonie $uriicatoare #n cinstea ei se a&ucea vin( iar os$"!ul era alc"tuit &intr)un ie&( turte cal&e servite #nc" aburin& $e runze #n c+i$ &e arurii şi mere at#rn#n& #nc" $e ramuri. Dar Diana nu &omnea singur" #n &umbrava ei &e la emi. Dou" alte &ivinit"!i mai mici #m$"r!eau sanctuarul &in $"&ure #m$reun" cu ea. 2na era Egeria( nima a$ei lim$ezi( care( g#lg#in& &in st#ncile bazaltice( c"&ea #n casca&e gra!ioase #n lac #n locul numit Ne ole( &eoarece aici se alau morile satului mo&ern emi. Husurul $#r#ului s"lt#n& $este $run&iş este amintit &e 6vi&iu?( care ne s$une c" şi)a ast#m$"rat a&esea setea cu a$a lui. Femeile #ns"rcinate a&uceau oran&e Egeriei &eoarece se cre&ea &es$re ea c" $oate( la el ca Diana( s" le asigure o naştere uşoar". 0ra&i!ia s$unea c" nima usese so!ia ori iubita #n!ele$tului rege uma( c" acesta s)a #nso!it cu ea #n taina &umbr"vii sacre şi c" legile $e care regele le)a &at romanilor au 3
6v'&iu. *aste, KKK şi 7etamor&o:e, V.
30
ost ins$irate $rin comuniune cu &ivinitatea ei. Plutar+ T com$ar" legen&a cu alte $oveşti &es$re &ragostea zei!elor $entru muritori( ca &e eCem$lu &ragostea 4ibelei şi a Nunii $entru atr"g"torii tineri Attis şi En&imion. Du$" unii( locul &e #nt#lnire al #n&r"gosti!ilor nu era #n $"&urile &e la emi( ci #ntr)o &umbrav" &incolo &e Porta 4a$ena( &in Roma( cea &e $e care $icura a$a şi un&e un alt izvor s#nt al Egeriei !%şnea &in bezna unei $eşteri. 5n iecare zi vestalele romane a&uceau a$" &in acest izvor $entru a s$"la tem$lul Vestei( $urt%n&)o #n ulcioare &e $"m%nt s$ri'inite $e creştet. Pe vremea lui Juvenal st%nca natural" a ost aco$erit" cu marmur"( şi locul s%nt a ost $roanat &e cete &e evrei s"rmani c"rora li se #ng"&uia s")şi g"seasc" a&"$ost $e ascuns( ca !iganii( #n &umbrav". Putem $resu$une izvorul care se v"rsa #n lacul &e la emi era #ns"şi Egeria şi c" $rimii colonişti care au cobor%t &e $e colinele albane $e malurile 0ibrului au a&us cu ei nima( g"sin&u)i un nou c"min( #ntr)o &umbrav" &incolo &e $or!i. 2rmele &e b"i &esco$erite #n incinta s%nt"( #m$reun" cu orme &e $"m#nt ars #n"!iş%n& &ierite m"&ulare ale cor$ului omenesc( sugereaz" c" a$ele Egeriei erau olosite #n vin&ecarea bolnavilor( care #şi "ceau cunoscute s$eran!ele sau #şi &ove&eau( recunoştin!a #nc+in%n& zei!ei mula'e( ale membrelor lovite &e boal"( &u$" un obicei urmat şi ast"zi #n multe $"rBi ale Euro$ei. He $are c" izvorul $"streaz" $#n" #n ziua &e azi virtu!i me&icinale. 4ealalt" zeitate secun&ara &e la emi era Virbius. Negen&a s$une c" Virbius era t%n"rul erou grec 8i$olit( cast 7i ar"tos( care( #nv"!%n& arta cinegetic" &e la centaurul 4+iron( 7i)a( $etrecut via!a #n $"&urile #nrunzite( v%n%n& s"lb"ticiuni #m$reun" cu ecioara v#n"tori!" Artemis 9$erec+ea greceasc" a Dianei:( singurul s"u tovar"ş. in&ru &e $rietenia ei &ivin"( el nesocotea iubirea emeilor( a&everin&u)şi astel blestemul. 4"ci Aro&ita( r"nit" &e &is$re!ul s"u( i)a ins$irat mamei lui vitrege( Fe&ra( &ragostea $entru el iar c%n& 8i$olit i)a res$ins avansurile $erverse Fe&ra i)a a&us #nvinuiri mincinoase #n aBa lui 0eseu( tat"l s"u. 4alomnia a ost crezut" şi 0eseu l)a rugat $e $"rintele s"u Posei&on s" r"zbune $"catul #nc+i$uit. Astel( #n tim$ ce 8i$olit con&ucea un car $e coasta Golului Haronic( zeul m"rii i)a scos #n cale un taur ioros( ivit &in valuri. 4aii #ns$"im%nta!i au luat)o la goan"( l)au azv%rlit &in car $e 8i$olit( omor#n&u)l cu co$itele. Dar Diana( #n&emnat" &e &ragostea $e care i)o $urta lui 8i$olit( 1)a #n&u$lecat $e Escula$ t"m"&uitorul s" i)l rea&uc" la via!" $e rumosul şi t%n"rul ei v%n"tor( cu a'utorul buruienilor lui &e leac. Ju$iter( m%niat c" un muritor se re#ntorcea &e la $or!ile mor!ii( #l zv%rli $e t"m"&uitorul ce se amestecase un&e nu trebuia #n 8a&es. Dar Diana. #şi ascunse avoritul &e $rivirile 4
Plutar+( .itae parallelae, uma.
31
zeului m%nios( #nv"luin&u)l #ntr)un nor #ntunecat( #i sc+imb" tr"s"turile obrazului a&"ug#n& ani vie!ii sale( a$oi #l &use &e$arte $%n" la v#lcelele &e la emi( un&e #l l"s" #n gri'a nimei Egeria ca s" tr"iasc" acolo( necunoscut şi solitar( #n a&%ncul $"&urii italiene( sub numele &e Verbius. Acolo a Ht"$%nit el ca rege 7i tot acolo a &e&icat Dianei o incint". A avut un iu c+i$eş( Virbiuş( care nel"s%n&u)se #nricoşat &e soarta tat"lui s"u( s)a al"turat latinilor #n lu$ta acestora #m$otriva lui Enea 7i a troienilor( m%n%n& o $erec+e &e arm"sari a$rigi. Virbius a ost cinstit ca zeu nu numai la emi( ci şi #n alte locuri #n 4am$ania auzim &es$re un $reot &estinat anume cultului s"u. 5n &umbrava arician" şi #n sanctuar nu $uteau intra cai $entru c" 8i$olit usese omor%t &e aceştia. u era #ng"&uit s")i #ntinezi imaginea. 2nii cre&eau c" el este soarele. ODar a&ev"rul esteO( s$une Hervius( Oc" 8i$olit este o zeitate asociat" cu Diana( la el cum Attis este asociat cu uma zeilor( Eri+tonius cu inerva 7i A&onis cu VenusO. 2rmeaz" s" cercet"m acum natura acestei asocia!ii. erit" s" observ"m aici c"( #n cursul eCistenBei sale #n&elungate şi #ntortoc+eate( acest $ersona' mitic a &at &ova&" &e o neobişnuit" tenacitate #n a)şi $"stra via!a. 4"ci a$roa$e nu este nici o #n&oial" c" H%ntul 8i$olit &in calen&arul roman( care a ost z&robit &e cai şi &obor%t la treis$rezece august( c+iar &e ziua Dianei( nu este altcineva &ec%t eroul grec cu acelaşi nume( care &u$" ce a murit &e &ou" ori ca $"c"tos $"g%n a re#nviat( &in ericire( ca s%nt creştin M. u este necesar" o &emonstra!ie minu!ioas" $entru a convinge c" $ovestirile legate &e cultul Dianei la emi au un caracter istoric. Este lim$e&e c" ele a$ar!in acelei vaste clase &e mituri create $entru a eC$lica originea unui ritual religios( neav%n& nici o alt" baz" &ec%t asem"narea real" sau imaginar"( care $oate i g"sit" #ntre acesta şi un ritual str"in. Kncongruen!a acestor mituri &e la emi este #ntr)a&ev"r evi&ent"( c"ci #ntemeierea cultului este $us" c#n& $e seama lui 6reste( c%n& $e cea a lui 8i$olit( &u$" cum urma s" se &ea socoteal" &e cutare sau cutare caracteristic" a ritualului. Valoarea real" a unor asemenea $ovestiri const" #n a$tul c" ele servesc la ilustrarea naturii cultului( $un%n& la #n&em%n" un $rototi$ cu care acesta $oate i com$arat şi( $e &e alt" $arte( ele a&uc o &ova&" in&irect" a v%rstei sale venerabile( ar"t%n& c" a&ev"rat origine se $ier&e #n ce!urile unei antic+it"!i abuloase( acest &in urm" $unct &e ve&ere legen&ele &e la emi s#nt $robabil mai &emne &e crezare &ec%t tra&i!ia a$arent istoric"( c+ez"şuit" &e 4ato cel "trin @( şi anume aceea c" M 8i$oltus 9c. 1@M)c. >?M: este &e a$t un $ersona' cu eCistenB" real"( teolog şi martir creştin( #n o$era lui cea mai im$ortant"( P+iloso$+oumena sau Res$ingerea tuturor ereziilor( se r"&uieşte s" arate c" &ieritele erezii creştine sunt re&uctibile la ilozoii $"g%ne alse. Este s"rb"torit #n calen&arul catolic la 1? august( iar #n cel orto&oC la ?= ianuarie. @ 4ato cel "tr#n( 6rigines( citat &e Priscian( #n Knstitu!iones KV.
32
&umbrava sacr" ar i ost #nc+inat" Dianei &e c"tre un anume Egerius aebius ori Naevius &in 0usculum( un &ictator latin( #n numele cet"!enilor &in 0usculum( Aricia( Nanuvium( Naurentum( 4ora( 0ibur( Pometia şi Ar&ea. Aceast" tra&i!ie conirm" #ntr)a&ev"r vec+imea( sanctuarului( &eoarece $are s")i stabileasc" un&area c%n&va #naintea anului T. Artemis şi Hipolit . Am s$us c" legen&ele ariciene &es$re 6reste şi 8i$olit( &eşi "r" valoare istoric"( au o anumit" utilitate #n m"sura #n care ne a'ut" s" #n!elegem mai bine cultul &e la emi( com$ar#n&u)l cu ritualurile 7i miturile altor sanctuare. 0rebuie s" ne #ntreb"m &e ce autorii acestei legen&e i)au ales $e 6reste 7i $e 8i$olit $entru a)i eC$lica $e Virbius 7i $e Regele P"&urii 5n ceea ce)l $rive7te $e 6reste r"s$unsul este evi&ent. H)a a$elat la &%nsul 7i la imaginea Dianei &in 0auri&a( care nu $utea i #mbl%nzit" &ec%t cu s%nge omenesc( $entru a eC$lica s%ngeroasa lege &e succesiune la sacer&o!iul arician. 5n leg"tur" cu 8i$olit lucrurile nu
33
s#nt tot at%t &e sim$le. Felul mor!ii sale sugereaz" cu &estul" claritate un motiv al eCclu&erii cailor &in &umbrav" &ar $rin ea #ns"şi aceast" moarte nu $are suicient"( $entru eC$licarea i&entiic"rii. 0rebuie s" #ncerc"m s" $"trun&em mai a&#nc( eCamin%n& at%t cultul c%t şi legen&a sau mitul lui 8i$olit. El $ose&a un sanctuar aimos la c"minul str"moşesc &e la 0roezen( situat #n acel gol rumos( #ncon'urat a$roa$e &in toate $"r!ile &e uscat( un&e livezi &e $ortocali şi l"m#i( cu c+i$aroşi zvel!i( ce se av%nt" ca nişte turnuri #ntunecate $este gr"&inile 8es$eri&elor( #nveşm%nteaz" acum %şia &e coast" ertil" &e la $oalele mun!ilor st%ncoşi. Dincolo &e a$a albastr" a liniştitului gol( $e care o a$"r" &e valurile &in largul m"rii( se #nal!" insula sacr" a lui Posei&on cu $iscurile sale #nv"luite #n ver&ele #ntunecat al $inilor. 8i$olit era a&orat $e aceast" coast" #nc%nt"toare. 5n sanctuar se ala un tem$lu cu un i&ol str"vec+i. 4ultul lui era asigurat &e un $reot care &e!inea aceast" unc!ie $e viaB" #n iecare an se celebra o s"rb"toare #nso!it" &e sacriicii #n cinstea lui( şi moartea lui $rematur" era 'elit" an &e an &e ecioare care v"rsau lacrimi şi intonau c%ntece triste. 0ineri şi tinere #i &"ruiau şuvi!e &in $"rul lor #naintea c"s"toriei. orm%ntul lui a eCistat la 0roezen( &ar $o$orul nu voia s")l arate. H)a sugerat( şi i$oteza $are oarte verosimil"( c" c+i$eşul 8i$olit( #n&r"git &e Artemis( &is$"rut #n loarea v%rstei şi 'elit an &e an &e etişcane( este unul &in acei muritori #n&r"gi!i &e o zei!" care a$ar at%t &e &es religia antic" şi $rintre care A&onis este ti$ul cel mai amiliar. Rivalitatea &intre Artemis şi Fe&ra $entru &ragostea lui 8i$olit re$ro&uce( se s$une( sub nume &ierite( rivalitatea &intre Aro&ita şi Proser$ina $entru &ragostea lui A&onis( &eoarece Fe&ra nu este &ec%t o &ublur" a Aro&itei. 0eoria nu ace $robabil nici o ne&re$tate nici lui 8i$olit 7i nici Artemisei. Pentru c" Artemis era la origine o mare zei!" a ertilit"!ii şi( $otrivit $rinci$iilor religiei $rimitive( ea #ns"şi( care &"ruia ro&nicia naturii( trebuia s" ie la r#n&ul ei ertil"( şi $entru a #n&e$lini aceast" con&i!ie trebuia s" aib" nea$"rat &re$t tovar"ş un b"rbat. Potrivit acestei $"reri( 8i$olit era consortul Artemisei la 0roezen şi 7uvitele t"iate ce #i erau oerite &e tinerii şi tinerele troezeniene #nainte &e c"s"torie aveau sco$ul s" consoli&eze unirea sa cu zei!a( asigur%n& astel ro&nicia $"m%ntului( a vitelor şi a oamenilor. Aceast" $"rere este conirmat" #n anumit" m"sur" &e a$tul c" #n incinta lui 8i$olit &e la 0roezen erau a&orate &ou" or!e eminine numite Damia 7i AuCesia ale c"ror leg"turi cu ertilitatea $"m%ntului sunt #n aar" &e orice #n&oial". 4%n& E$i&aurul era b%ntuit &e oamete( $o$orul( ascult%n& &e un oracol( cio$lea c+i$urile Damiei şi AuCesiei &in lemn s%nt &e m"slin şi &in cli$a #n care le #n"l!au $e soclu $"m#ntul &"&ea &in nou ro&. ai mult &ec%t at%t( la 0roezen şi(
34
&u$" c%t se $are( c+iar( #n interiorul incintei lui 8i$olit avea loc #n cinstea acestor ecioare( cum le numeau troezenienii( un ciu&at estival al zv#rlirii cu $ietre şi se $oate ar"ta cu uşurin!" c" #n multe B"ri se $racticau obiceiuri asem"n"toare #n ve&erea ob!inerii &e recolte bogate. 5n $ovestea mor!ii tragice a t#n"rului 8i$olit $utem #ntrez"ri o analogie cu alte $oveşti similare &es$re al!i l"c"i cu vino)ncoace( &ar su$uşi mor!ii( care au $l"tit cu via!a( scurtul eCtaz al iubirii acor&ate &e o zei!" nemuritoare. Aceşti aman!i neerici!i nu erau $robabil #ntot&eauna #nc+i$uirea unui mit şi legen&ele care g"seau urmele s%ngelui $e care şi)1 v"rsaser" #n violetul to$oraşilor( #n roşul a$rins al anemonelor( ori #n staco'iul tran&airului nu erau simboluri $oetice ne#ntemeiate ale tinere!ii şi rumuse!ii ce $ier ca lorile &e var". Asemenea abule cu$rin& #n ele o ilosoie mai $roun&" a rela!iei &intre via!a omului şi via!a naturii , o ilosoie sumbr" care a &at naştere unei $ractici tragice. 4e erau aceast" ilosoie şi aceast" $ractic" vom ve&ea mai t%rziu. ?. Recapitulare. Poate $utem #n!elege acum &e anticii #l i&entiicau $e 8i$olit( tovar"şul &e via!" al Artemisei( cu Virbius care( $otrivit lui Hervius( era legat &e Diana la el ca A&onis &e Venus( ori Attis &e uma eilor. 4"ci Diana asemenea Artemisei( era o zei!" a ertilit"!ii #n general şi a naşterii co$iilor #n s$ecial. 4a atare( asemenea $erec+ii ei greceşti( avea nevoie &e un $artener b"rbat. Dac" Hervius are &re$tate( acest $artener era Virbius. 5n rolul s"u &e #ntemeietor al &umbr"vii sinte şi #n cel &e $rm rege la emi( este c%t se $oate &e lim$e&e c" Virbius este $re&ecesorul mitic sau ar+eti$ul unui şir &e $reo!i care o slu'eau $e Diana cu titlul &e Regi ai P"&urii şi care a'ungeau unul &u$" altul( asemenea acestuia( la un s%rşit violent. Este( &eci( natural s" $resu$unem c" ei se alau #n acelaşi ra$ort cu zei!a &umbr"vii #n care se ala şi Virbius cu aceasta $e scurt( muritorul Rege al P"&urii avea ca regin" $e #ns"şi Diana P"&urilor. Dac" arborele s%nt $e care #l $"zea cu $re!ul vie!ii sale era socotit( aşa cum se $are( &re$t #ntru$area zei!ei( $robabil c" $reotul #l a&ora nu numai ca $e zei!a #ns"şi( &ar #l şi #mbr"!işa ca $e o so!ie. u este( #n cele &in urm"( nimic absur& #n aceast" $resu$ozi!ie &e vreme ce #n tim$ul lui Pliniu un nobil roman se $urta #n acest el a!" &e un ag rumos &intr)o alt" &umbrav" sacr" a Dianei &e $e colinele albane. 5l #mbr"!işa( #l s"ruta( st"tea lungit la umbra lui( #i u&a tul$ina cu vin. Du$" c#t se $are( el lua arborele &re$t zei!a #ns"şi. 6biceiul &e a se c"s"tori izic b"rba!i şi emei cu arbori se mai $ractic" şi ast"zi #n Kn&ia(
35
$recum şi #n alte $"r!i ale 6rientului. De ce s" nu i ost cunoscut şi #n vec+iul Natium Rev"z%n& acum a$tele #n totalitatea lor $utem trage concluzia c" a&orarea Dianei #n &umbrava ei sacr" &e la emi avea o #nsemn"tate &eosebit" şi #şi avea r"&"cinile #n vremuri str"vec+i c" Diana era sl"vit" ca zei!" a $"&urilor şi a s"lb"ticiunilor( &ar &u$" c%t se $are şi a animalelor &omestice( $recum şi a roa&elor $"m%ntului c" $otrivit cre&in!ei( &"ruieşte urmaşi b"rba!ilor şi emeilor şi le a'ut" $e le+uze c" ocul ei s%nt( #ntre!inut &e ecioare ne$ri+"nite( ar&ea veşnic #ntr)un tem$lu rotun& &in interiorul incintei c" avea ca asociat" o nim" a a$ei( Egeria( care $relua unul &intre rolurile ce reveneau Dianei( a'ut%n& emeile #n c+inurile naşterii c" $o$orul vorbea &es$re c"s"toria ei cu un rege roman &e &emult #n &umbrava s%nt" a$oi c"( Diana P"&urii #ns"şi avea &re$t tnvar"ş un b"rbat numit Virbius( legat &e ea cum era legat A&onis &e Venus( ori Attis &e 4ibele şi( #n cele &in urm"( c" acest Virbius mitic era re$rezentat #n istorie &e un şir &e $reo!i cunoscu!i ca Regi ai P"&urii( care $iereau #n mo& regulat( ucişi &e s$a&a succesorilor lor( şi a c"ror( via!" era legat" #ntr)un el &e un anumit arbore &in &umbrav"( &eoarece at%t tim$ c%t acel arbore era neatins( ei erau eri!i &e orice vr"'maş. Evi&ent( aceste concluzii nu sunt suiciente $entru a eC$lica $rin ele #nsele ciu&ata lege &e succesiune la sacer&o!iu. Dar $oate cercetarea unui &omeniu mai vast ne va #ng"&ui s" $resu$unem c" ele cu$rin& #n germene &ezlegarea $roblemei. 0rebuie s" #nce$em acum aceast" cercetare mai eCtins". Ea va i lung" şi grea( &ar $oate oer" un &ram &in interesul şi armecul unei c"l"torii &e &esco$eriri( #n cursul c"reia vom cunoaşte multe meleaguri stranii( cu $o$oare ciu&ate av#n& obiceiuri #nc" şi mai ciu&ate. V#ntul ne este $rielnic s" ri&ic"m $#nzele şi s" l"s"m coastele Ktaliei $entru c#t"va vreme #n urm".
4APK06N2N KK REGKK)PRE6[K
5ntreb"rile c"rora le c"ut"m r"s$unsul sunt #n $rinci$al &ou" #n $rimul r%n&( &e ce trebuie $reotul Dianei &e la emi( Regele P"&urii( s")şi uci&" $re&ecesorul Xi #n al &oilea r%n&( &e ce( #nainte &e a)l uci&e( trebuie s" ru$" creanga unui anumit arbore #n care mentalitatea curent" a antic+it"!ii ve&ea #ns"şi 4reanga &e Aur a lui Virgiliu Primul( $unct asu$ra c"ruia vom st"rui este titlul $reotului. De ce era numit Rege al
36
P"&urii De ce unc!ia sa era socotit" &re$t cea a unui rege 2nirea unui titlu regal cu sarcini $reo!eşti era obişnuit" #n Ktalia şi Grecia antic". Na Roma şi #n alte oraşe &in Natium eCista un $reot numit Regele Jertelor sau Regele Ritualurilor sacre( iar so!ia acestuia $urta 0itlul &e Regin" a Ritualurilor sacre. 5n Atena re$ublican"( al &oilea magistrat anual al statului era &enumit Rege( iar so!ia lui Regin" unc!iile am%n&urora erau religioase. ulte alte &emocra!ii greceşti aveau regi titulari( ale c"ror sarcini( #n m"sura #n care ne sunt cunoscute( $ar a i ost $reo!eşti şi centrate #n 'urul Vetrei comune a statului. 2nele &intre statele greceşti aveau c%!iva asemenea regi titulari( care #şi #n&e$lineau simultan serviciul. Potrivit tra&i!iei( la Roma( Regele Jertelor $are s" i ost numit #n aceast" unc!ie &u$" abolirea monar+iei( $entru a $rezenta 'ertele care useser" oerite anterior &e c"tre regi. 6 $"rere similar" #n ceea ce $riveşte originea regilor)$reo!i $are s" i ost $re&ominant" şi #n Grecia. Aceast" $"rere nu este neverosimil" şi este conirmat" &e eCem$lul H$artei( a$roa$e singurul stat grec autentic care a $"strat #n tim$urile istorice orma &e guvernare regal". 5ntr)a&ev"r #n H$arta toate sacriciile &e stat erau oerite &e regi ca &escen&en!i ai zeilor. 2nul &in cei &oi regi s$artani &e!inea unc!ia &e $reot a lui eus Nace&emonianul( iar al &oilea $e cea &e $reot lui eus Divinul. Aceast" combinare &e unc!ii $reo!eşti cu autoritatea regal" este binecunoscut" tuturora. 5n Asia ic"( &e eCem$lu( se alau numeroase mari ca$itale religioase $o$ulate &e mii &e sclavi sacri( #n care guvernau $ontii av%n& at%t $utere tem$oral"( c%t şi autoritate s$iritual"( asemenea $a$ilor Romei me&ievale. Astel &e cet"!i con&use &e Pre!i erau ela şi Pessinus. 5n vremurile vec+i ale $"g#n"t"!ii( şi regii teutoni $ar s" i avut rangul şi $rerogativele unor #nal!i $reo!i. 5m$"ra!ii c+inezi oereau sacriicii $ublice ale c"ror am"nunte erau +ot"r#te #n c"r!ile sinte. Regele a&agascarului era mare $reot al regatului. 5n tim$ul marii s"rb"tori a Anului nou( c%n& se sacriic un taur castrat s$re binele regatului( regele lua $arte şi su$raveg+ea sacriiciul $entru a #n"l!a rugi şi a a&uce mul!umiri zeului( #n tim$ ce slu'itorii s"i uci&eau animalul. 5n statele monar+ice care au continuat s")şi men!in" in&e$en&en!a( la $o$ula!ia galla &in r"s"ritul Aricii( regele oer" 'erte #n v%rul muntelui şi r%n&uia sacriiciile omeneşti iar lumina ne&esluşit" a tra&i!iei relev" o unire similar" #ntre $uterea tem$oral" şi cea s$iritual"( #ntre sarcinile regale şi cele $reo!eşti #n acea ermec"toare regiune a Americii 4entrale a c"rei vec+e ca$ital"( acum #ngro$at" sub vegeta!ia luCuriant" a $"&urii tro$icale( este marcat" &e im$un"toarele şi misterioasele ruine &e la Palen]ue.
37
4um s$unem c" regii( antici erau &e obicei şi $reo!i( suntem &e$arte &e a i e$uizat as$ectul religios al oiciului lor. 5n acele vremuri &ivinitatea atribuit" unui rege nu era numai un sim$lu el &e a vorbi( ci eC$resia unei cre&in!e a&ev"rate. 5n multe cazuri regii erau a&ora!i nu numai ca $reo!i( cu alte cuvinte ca mi'locitori #ntre om şi zei( ci ca zei a&ev"ra!i( av#n& $uterea s" &"ruiasc" su$uşilor şi cre&incioşilor lor binecuv#ntarea socotit" &e obicei ca ne$ut#n& i atins" &e muritori. Ei $uteau i #n&u$leca!i( &ac" aceast" #n&u$lecare ar i ost #n general cu $utin!"( numai $rin rug"ciuni şi sacriicii oerite unor iin!e nev"zute( su$raomeneşti. He aşte$ta a&esea &e la aceşti regi s" &"ruiasc" $loaie şi soare la vremea $otrivit"( s" ac" gr#nele s" creasc" şi alte lucruri &e acelaşi el. 6ric#t &e stranie ni s)ar $"rea o asemenea aşte$tare( ea coinci&e #ntru totul cu mo&urile $rimitive &e g#n&ire. Primitivul a$roa$e c" nu #n!elege &eosebirea "cut" #n mo& obişnuit &e $o$oarele mai #naintate #ntre natural şi su$ranatural. Pentru el lumea se al" #n mare m"sur" sub inluen!a unor agen!i su$ranaturali( a&ic" a unor iin!e $ersonale care ac!ioneaz" $otrivit unor im$ulsuri şi motive asem"n"toare cu ale sale $ro$rii( $ut#n& i( ca şi el( mişcate $rin a$eluri la #n&urarea( la s$eran!ele şi temerile lor. #ntr)o lume conce$ut" astel( el nu ve&e nici o limit" #n calea $uterii sale &e a inluen!a cursul naturii #n $ro$riul s"u olos. Rug"min!i( $romisiuni ori amenin!"ri $ot s")i asigure( &in $artea zeilor( vreme bun" şi recolte bogate şi &ac" s)ar #nt#m$la( aşa cum cre&e el uneori( ca un zeu s" ie #ncarnat #n $ro$ria sa $ersoan"( nu mai are nevoie s" a$eleze la vreo iin!" su$erioar" el( $rimitivul( $ose&" toate $uterile necesare $entru a $romova $ro$ria sa bun"stare şi $e cea a semenilor s"i. Aceasta este o cale $rin care se a'unge la i&eea unui om)zeu. Dar mai eCist" una. Pe l#ng" #nc+i$uirea lumii ca iin& $"truns" &e or!e s$irituale( omul $rimitiv mai are o conce$!ie( &ierit" şi $robabil mai vec+e( #n care $utem &esco$eri #n embrion no!iunea mo&ern" &e lege a naturii ori consi&erarea naturii ca o serie &e evenimente care au loc #ntr)o or&ine invariabil" "r" interven!ia unui agent $ersonal. ucleul &es$re care vorbesc este inclus #n magia care $oate i &enumit" sim$atetic" şi care 'oac" un rol &eosebit #n ma'oritatea sistemelor &e su$ersti!ii. 5n societ"!ile tim$urii regele este &e multe ori at#t magician( c#t şi $reot #ntr)a&ev"r( el $are s" i ob!inut a&esea $uterea &atorit" $resu$usei sale $rice$eri #n arta alb" sau neagr". Aşa&ar( $entru a #n!elege evolu!ia regalit"!ii şi caracterul sacru cu care aceast" autoritate a ost investit" #n oc+ii $o$oarelor $rimitive sau barbare( este esen!ial s" ob!inem unele cunoştin!e &es$re $rinci$iul magiei şi s" ne orm"m o i&ee &es$re eCtraor&inara inluen!" $e care
38
sistemul antic &e su$ersti!ii 1)a avut asu$ra s$iritului uman #n toate e$ocile şi #n toate !"rile. Pro$un &eci s" cercet"m subiectul mai #n am"nunt. 4APK06N2N KKK AGKA HKPA0E0K4Ă 1. Principiile magiei - Dac" analiz"m $rinci$iile g#n&irii alate la baza magiei vom constata $robabil c" acestea se re&uc la &ou" #n $rimul r#n& c" similarul $ro&uce similarul( ori c" eectul se aseam"n" cu cauza sa şi( #n al &oilea r#n&( c" lucrurile care au ost o&at" #n contact unele cu altele continu" s" ac!ioneze unele asu$ra celorlalte la &istan!" şi &u$" ce contactul izic a #ncetat. Primul $rinci$iu $oate i &enumit legea similitu&inii( al &oilea legea contactului sau a contagiunii. Din $rimul &intre aceste $rinci$ii( şi anume &in legea similitu&inii( magicianul &e&uce c" $oate $rovoca orice eect &orit $ur şi sim$lu imit#n&u)l &in al &oilea el &e&uce c" orice ar ace cu un obiect material( ac!iunea sa va avea( &e asemenea( eect şi asu$ra $ersoanei care a ost o&at" #n contact cu obiectul( ie c" acesta "cea sau nu $arte &in cor$ul ei. Vr"'ile bazate $e legea similitu&inii $ot i &enumite magie +omeo$atic" sau imitativ". Vr"'ile bazate $e legea contactului sau a contagiunii $ot i &enumite magie contagioas". 0ermenul +omeo$atic este $oate $reerabil $entru a &e)nota $e cea &int#i &intre ramurile magiei( &eoarece termenul alternativ imitativ sau mimetic sugereaz"( &ac" nu im$lic"( un agent conştient care imit"( limit#n& astel mult $rea #ngust sera magiei. 4"ci magicianul cre&e im$licit c" aceleaşi $rinci$ii $e care le a$lic" #n $ractica ariei sale regleaz" şi o$era!iile naturii ne#nsule!ite cu alte cuvinte( el $resu$une #n mo& tacit c" legea similitu&inii şi a contactului se a$lic" universal şi nu s#nt limitate la ac!iunile umane. Pe scurt( magia este un als sistem &e lege natural" $recum şi un g+i& #nşel"tor al com$ort"rii este o ştiin!" als"( $recum şi o art" neizbutit". 4onsi&erat" &re$t un sistem &e legi ale naturii( a&ic" &re$t ormularea legilor care &etermin" succesiunea evenimentelor #n lume( ea $oate i numit" magie teoretic" consi&erat" &re$t un ansamblu &e $rece$te $e care iin!ele omeneşti le res$ect" $entru a)şi atinge !elurile( ea $oate i numit" magie $ractic"( #n acelaşi tim$ trebuie s" observ"m c" magicianul $ri)mitiv cunoaşte magia numai sub as$ectul ei $ractic nicio&at" el nu analizeaz" $rocesul mental $e care #şi bazeaz" $ractica( nu relecteaz" asu$ra $rinci$iilor abstracte im$licate #n ac!iunile sale. Na el( la el ca la marea ma'oritate a oamenilor( logica este im$licit"( nu eC$licit" el ra!ioneaz" #ntocmai cum #şi &iger" +rana( ignor#n& cu &es"v#rşire $rocesele
39
intelectuale şi iziologice( esen!iale şi $entru o o$era!ie şi $entru cealalt". Pe scurt( $entru el magia este #ntot&eauna o art"( nicio&at" o ştiin!" a&ev"rata i&ee a ştiin!ei li$seşte &in mintea sa ne&ezvoltat". 5i revine cercet"torului ilozo sarcina s" urm"reasc" linia &e g#n&ire alat" la temelia $racticii magicianului s" &escurce $u!inele şi sim$lele ire &in care este alc"tuit g+emul #nc#lcit s" &ezg+ioace $rinci$iile abstracte &in a$lic"rile lor concrete #ntr)un cuv#nt( s" &iscearn" alsa ştiin!" aliat" #n s$atele artei +ibri&e. Dac" analiza logicii magicianului "cut" &e mine este corect"( se &ove&eşte c" cele &ou" mari $rinci$ii ale ei nu s#nt &ec#t &ou" a$lic"ri greşite ale asocia!iei &e i&ei. agia +omeo$atic" se bazeaz" $e asocia!ia &e i&ei $rin similitu&ine magia contagioas" este on&at" $e asocia!ia &e i&ei $rin contiguitate. agia +omeo$atic" comite greşeala &e a cre&e c" lucrurile care se aseam"n" unele cu altele s#nt aceleaşi magia contagioas" comite greşeala &e a cre&e c" lucrurile care au ost o&at" #n contact unele cu altele r"m#n #ntot&eauna #n contact. Dar #n $ractic" cele &ou" ramuri s#nt a&esea combinate sau( $entru a i mai eCac!i( #n tim$ ce magia +omeo$atic" sau imitativ" $oate i a$licat" nemi'locit( $rin ea #ns"şi( se constat" c" #n general magia contagioas" con!ine o a$licare a $rinci$iului +omeo$atic sau imitativ. Deşi #n generalitatea cazurilor cele &ou" ti$uri s#nt oarecum greu &e sesizat( ele $ot i #n!elese cu uşurin!" &ac" s#nt ilustrate cu anumite eCem$le. Ambele #nl"n!uiri &e i&ei s#nt &e a$t eCtrem &e sim$le şi &e elementare. A$roa$e nici nu ar $utea i altel &e vreme ce ele cores$un& #n concret( &ar "r" #n&oial" nu şi #n abstract( inteligen!ei necoa$te nu numai a $rimitivului ci şi a ignoran!ilor şi m"rgini!ilor &e $retutin&eni. Am#n&ou" ramurile magiei( cea +omeo$atic" şi cea contagioas"( $ot i cu$rinse cu uşurin!" sub numele general &e magie sim$atetic"( &eoarece am#n&ou" $resu$un c" lucrurile ac!ioneaz" unele asu$ra altora la &istan!" $rin!r)o sim$atie secret"( im$ulsul iin& transmis &e la unele la celelalte $rin ceea ce ne)am $utea imagina ca un el &e eter invizibil( asem"n"tor cu cel $ostulat &e ştiin!a mo&ern" $entru un sco$ similar( şi anume $entru a eC$lica cum $ot lucrurile s" se inluen!eze unele $e celelalte $rintr)un s$a!iu care las" im$resia &e a i gol. 0abloul care urmeaz" cu$rin&e ramurile magiei $otrivit legilor &e g#n&ire $e care se bazeaz" acestea Voi ilustra acum aceste &ou" mari ramuri ale magiei $rin eCem$le(
40
>. Magia homeopatică sau imitativă- ECem$lul cel mai amiliar al $rinci$iului c" similarul $ro&uce similarul este $oate #ncercarea "cut" &e &iverse $o$oare #n &ierite e$oci &e a r"ni sau &istruge un inamic r"nin& sau &istrug#n& o imagine a acestuia( #n cre&in!a c"( la el cum suer" imaginea( suer" şi omul( şi c" atunci c#n& imaginea lui $iere( omul trebuie s" moar". He $ot &a c#teva eCem$le( &in multe altele( $entru a &ove&i &in $rima cli$" larga r"s$#n&ire #n lume a acestei $ractici şi remarcabila sa $ersisten!" &e)a lungul veacurilor. Practica la care ne reerim era cunoscut" cu mii &e ani #nainte vr"'itorilor &in Kn&ia antic"( &in abilon şi &in Egi$t( $recum şi celor &in Grecia şi Roma( iar $rimitivii vicleni şi ranc+iunoşi &in Australia( Arica şi Hco!ia recurg #nc" şi ast"zi la ea. Astel( se s$une( in&ienii nor&)americani cre& c" &esen#n& igura unei $ersoane #n nisi$( cenuş" sau lut( ori socotin& orice obiect ca iin& tru$ul acestuia( şi #n!e$#n&u)l a$oi cu un b"! ascu!it sau r"nin&u)l #ntr)un el oarecare( ei cauzeaz" aceeaşi r"nire şi $ersoanei re$rezentate. De eCem$lu( &ac" &oreşte s" $rovoace un r"u cuiva in&ianul o'ib3a ace o igurin" &in lemn a inamicului s"u şi #nige un ac #n ca$ul ori #n inima acesteia( sau trage cu arcul o s"geat" #n ea( crcz#n& c" oriun&e va str"$unge acul sau s"geata igurina( &uşmanul s"u va sim!i #n aceeaşi cli$" o &urere ascu!it" #n $artea cores$unz"toare a cor$ului s"u iar &ac" inten!ioneaz" s")l uci&" $e &uşman( el va ar&e sau va #ngro$a igurina( rostin& anumite cuvinte magice #n tim$ ce $roce&eaz" #n acest mo&. Kn&ienii $eruvieni mo&elau statuete &in untur" amestecat" cu gr"un!e imit#n& $ersoanele $e care nu le $uteau sueri ori &e care le era team"( a$oi ar&eau eigia $e &rumul $e care viitoarea victim" urma s" treac". Ei numeau acest $roce&eu ar&erea suletului victimei. 6 vra'" malaez" &e acelaşi el este cea care urmeaz". Ka resturi &e ung+ii( $"r( s$rincene( saliv" şi aşa mai &e$arte &e la victima $e care o urm"reşti( &estul ca s" re$rezinte iecare $arte a $ersoanei sale( a$oi " un c+i$ care s")i semene( amestec#n&u)le cu cear" &intr)un agure &e albine golit. Ar&e igurina #ncet !in#n&)o &easu$ra unei l"m$i #n iecare noa$te( tim$ &e şa$te no$!i( şi s$une BCeea ce ard nu este ceară, este &icatul, inima şi splina cutăruia şi cutăruia pe care le ard-
Du$" a şa$tea oar" ar&e igurina &e tot şi victima ta va $ieri. Aceasta vra'" combin" v"&it $rinci$iile magiei +omeo$atice cu cele ale magiei contagioase( &eoarece imaginea "cut" &u$" c+i$ul şi asem"narea
41
inamicului con!ine lucruri care au ost o&at" #n contact cu el( şi anume ung+iile( $"rul( saliva acestuia. 6 alt" orm" &e vra'" malaez" care se aseam"n" şi mai mult cu $ractica $o$ula!iei o'ib3a este s" mo&elezi( &in cear" luat" &e la un agure &e albine golit( un ca&avru av#n& lungimea urmei unui $as a$oi #n!ea$" oc+ii igurinei şi inamicul t"u va orbi #n!ea$" stomacul şi el se va #mboln"vi #n!ea$")i ca$ul şi ca$ul #l va &urea #n!ea$")i $ie$tul şi $ie$tul lui va sueri. Dac" vrei s")l ucizi &e)a binelea( str"$unge igurina &ins$re ca$ #n 'os #nveleşte)o #ntr)un giulgiu aşa cum ai ace cu un ca&avru roag")te l#ng" ea aşa cum te)ai ruga l#ng" un mort a$oi #ngroa$)o #n mi'locul unei c"r"ri $e care eşti sigur c" va trece victima ta. Pentru ca s#ngele ei s" nu ca&" $e ca$ul t"u( trebuie s" s$ui B/u eu îl în$rop, avril este cel care6l în$roapă-
Astel vina uci&erii va a$"sa $e umerii ar+ang+elului Gavril( care este mult mai a$t s)o $oarte &ec#t eşti tu. Dac" magia +omeo$atic" sau imitativ"( lucr#n& cu a'utorul imaginilor( a ost olosit" &e obicei #n sco$ul &e a elimina &in lumea aceasta $ersoane nesuerite( aceast" magie a ost olosit"( &eşi mult mai rar( şi cu inten!ia binevoitoare &e a a'uta alte $ersoane s" intre #n ea. 4u alte cuvinte( a ost olosit" $entru a uşura naşterile şi a asigura $rogenituri emeilor ster$e. Astel( la bataLii &in Humatra( o emeie stear$" care vrea s" &evin" mam" va ace &in lemn o imagine &e co$il şi o va $urta #n $oal"( crez#n& c" acest $roce&eu va &uce la #m$linirea &orin!elor &orin!elor sale. 5n ar+i$elagul abar( c#n& o emeie &oreşte s" aib" un co$il invit" un b"rbat( tat" al unei amilii numeroase( s" #nal!e rug"ciuni $entru ea lui 2$ulero( s$iritul Hoarelui. He ace o $"$uş" &in bumbac roşu $e care emeia o str#nge #n bra!e ca şi c#n& ar vrea s")i &ea s" sug". A$oi tat"l cu mul!i co$ii ia o $as"re &in ogra&" şi o !ine !ine &e $icioar $icioaree $este $este ca$ul ca$ul emei emeiii s$un%n s$un%n&& *6( 2$uler 2$ulero( o( olose oloseşte şte $as"rea aceasta las" s" ca&"( las" s" coboare un co$il( te rog st"ruitor( te im$lor( las" un co$il s" ca&" #n m#inile mele şi $e genunc+ii meiI.. A$oi #ntreab" emeia *A venit co$ilul I( iar emeia r"s$un&e *Da( a #nce$ut s" sug"I. Du$" aceasta omul ri&ic" $as"rea $este ca$ul so!ului( murmur#n& ne&esluşit c#teva cuvinte. 5n cele &in urm" $as"rea este omor#t" şi $us" cu c#te c#teva va ruc ructe te &e be bete tell $e locu locull &in &in cas" cas" &e &est stin inat at sacr sacri iic iciu iulu lui. i. Du Du$" $" terminarea ceremoniei( ceremoniei( #nce$e s" se r"s)$#n&easc" $rin sat vestea c" emeia se al" #n $atul &e le+urie şi $rietenii vin s" o elicite. Aici a $retin&e c" s) ar i n"scut un co$il este numai un ritual magic &estinat s" asigure( $rin imita!ie sau mimare( c" un co$il se va naşte #ntr)a&ev"r &ar se ace
42
#ncercarea &e a m"ri eicacitatea ritualului $rin rug"ciuni şi sacriicii. Altel s$us( magia este #mbinat" aici cu religia şi #nt"rit" cu a'utorul acesteia. Na $o$ula!ia &aL &in orneo( c#n& o emeie este cu$rins" &e &urerile acerii( se a&uce un magician care #ncearc" s" uşureze naşterea #ntr)un mo& ra!ional $rin ac!iuni asu$ra cor$ului celei alate #n suerin!". 5ntre tim$ un alt magician( #n aara camerei( #ncearc" s" ob!in" acelaşi rezultat $rin mi'loace $e care trebuie s" le consi&er"m cu &es"v%rşire ira!ionale. 5ntr) a&ev"r( el $retin&e c" este emeia gata s" nasc" o $iatr" mare legat" #n &re$tul stomacului cu o $#nz" #n"şurat" #n 'urul tru$ului re$rezint" co$ilul &in $#ntece $#ntece şi( urm#n& urm#n& $orunc $oruncile ile $e care care i le strig" strig" colegul colegul s"u alat alat $e scena o$era!iilor reale( el mişc" aşa zisul co$il $e cor$ul s"u( imit#n& #ntocmai mişc"rile co$ilului real $#n" c#n& acesta se naşte. Acel Acelaş aşii $rin $rinci ci$i $iuu al lui lui a)te a)te) )ac ace) e)s" s")c )cre rezi zi(( at#t at#t &e iubi iubitt &e co co$i $ii( i( a #n&e #n&emn mnat at alte alte $o $o$o $oar aree s" olo olose seas asc" c" imit imitar area ea na naşt şter erii ii ca o orm orm"" &e a&o$!iune( ori c+iar ca o orm" &e a rea&uce la via!" o $ersoan" $resu$us &ece&at". Dac" simulezi o naştere $entru un b"iat sau c+iar un a&ult cu barb" care nu are #n vinele sale nici o $ic"tur" &in s#ngele t"u( atunci #n oc+ii legii şi ai ilozoiei $rimitive( acel b"iat ori b"rbat este #n mo& real iul t"u &in toate $unctele &e ve&ere. Astel Dio&orus ne s$une ca #n cli$a #n care eus a convins)o $e geloasa sa so!ie 8era s")l a&o$te $e 8ercule( zei!a s)a culcat #n $at şi str#ng#n&u)l la $ie$t $e voinicul erou l)a #m$ins $e sub veşmintele ei( l"s#n&u)l s" ca&" la $"m#nt şi imit#n& astel o naştere real" şi istoricul a&aug" c"( #n e$oca sa c+iar( acelaşi mo& &e a a&o$ta co$iii era $racticat &e c"tre $o$oarele barbare. He zice c" #n $rezent el mai este #nc" #n uz #n ulgaria şi $rintre turcii bosnieci. Femeia va lua co$ilul $e care inten!ioneaz" s")l a&o$te şi #l va #m$inge sau #l va trage $e sub +ainele ei. Du$" aceast" ac!iune co$ilul este $rivit $entru tot&eauna ca iin& iul ei a&ev"rat şi moşteneşte #ntreaga avere a $"rin!ilor s"i a&o$tivi. Na bera3anii &in Hara3aL( c#n& o emeie &oreşte s" a&o$te un b"rbat sau o emeie a&ult"( se str#nge o mare mul!ime &e oameni şi se organizeaz" o s"rb"torire. ama care a&o$t"( aşezat" #n $ublic $e un scaun #nalt şi aco$erit( #ng"&uie $ersoanei a&o$tate s" se t#rasc"( venin& &in s$ate $rintre $icioarele ei. De #n&at" ce a$are #n a!"( este atins" cu lorile mirosin& &ulceag ale $almierului areca şi legat" &e emeie. ama care a&o$t" şi iul sau iica a&o$tat"( astel lega!i #m$reun"( se &e$laseaz" cl"tin#n&u)se $#n" la ca$"tul casei şi #na$oi #n v"zul tuturor s$ectatorilor. Neg"tura stabilit" #ntre cele &ou" $ersoane $rin aceast" imita!ie $lastic" a naşterii este oarte riguroas" o oens" a&us" unui co$il a&o$tat este socotit" mai o&ioas" &ec# &e c#tt un unaa co comi mis" s" #m$o #m$otr triv ivaa $ro$ $ro$ri riul ului ui co co$i $il. l. 5n Grec Grecia ia an anti tic" c" oric oricee $ersoan" &es$re care s)a crezut #n mo& greşit c" a murit( #n&e$linin&u)se #n
43
absen!a ei riturile unerare( era tratat" &e societate ca &ece&at" $#n" c#n& nu #n&e$linea ormele unei noi naşteri. Presu$usul &ece&at era trecut $e sub $oalele unei emei( a$oi s$"lat( #mbr"cat #n scutece şi al"$tat. umai &u$" ce aceast" ceremonie a ost #n&e$linit" #n mo&ul cel mai riguros( ren"scutul $utea s" intre liber #n r#n&ul celor vii. 5n Kn&ia antic"( #n #m$re'ur"ri simi simila lare re(( cel cel $res $resu$ u$us us mo mort rt treb trebui uiaa s" $e $etr trea eac" c" $rim $rimaa no noa$ a$te te &u &u$" $" #ntoarcerea sa #ntr)o ca&" um$lut" cu un amestec &e gr"sime şi &e a$" el st"tea st"tea acolo cu $um $umnii nii str#nş str#nşi(i( "r" "r" s" rostea rosteasc" sc" m"car m"car o singur singur"" vorb" vorb"(( asemenea unui co$il #n $#ntecele mamei #n acest tim$ se #n&e$lineau toate orm ormel elee sacr sacram amen enta tale le care care treb trebui uiau au s" ie ie eec eectu tuat atee $e $ent ntru ru o eme emeie ie #ns"rcinat". A &oua zi $ersoana res$ectiv" ieşea &in ca&" şi trecea &in nou $rin toate celelalte orme sacramentale sacramentale la care $artici$ase anterior #nce$#n& &in tinere!ea sa #n s$ecial se c"s"torea cu o emeie ori se #nsura &in nou cu osta sa so!ie( cu toat" solemnitatea necesar". 6 alt" alt" utilizare utilizare benign" benign" a magiei magiei +omeo$atice +omeo$atice este aceea aceea &e a vin&eca sau $reveni boala. Vec+ii in&ieni #n&e$lineau o ceremonie com$licat"( bazat" $e magia +omeo$atic"( $entru a vin&eca g"lbinarea. Hco$ul ei $rinci$al era s" elimine culoarea galben" trec#n&)o iin!elor şi lucrurilor galbene( cum este soarele( c"ruia #i a$ar!ine #n mo& natural( şi s" $rocure $entru bolnav o culoare roşie( s"n"toas"( $rovenin& &intr)o surs" vie( viguroas" şi anume &e la un taur roşu. 5n acest sco$( un $reot rostea urm"toarele cuvinte * Sus la soare să mear$ă durerea şi $ălbinarea D în culoarea taurului roşu te învelim- Te învelim în nuanţe roşii, spre a avea o viaţă lun$ă- *ie ca această persoană să plece vie şi nevătămată şi să scape de culoarea $albenă E Te învelim cu întrea$a în&ăţişare şi cu întrea$a putere a vacilor a căror divinitate divinitate este Ro%ini Ro%ini şi care, mai mult încă, sînt ele însele roşii
44
taur roşu( le #nvelea #ntr)o oi!" &e aur şi le li$ea $e $ielea $acientului. Potrivit cre&in!ei celor vec+i( &ac" o $ersoan" bolnav" &e g"lbinare $rivea !int" la corlă şi $as"rea $rivea &re$t la &#nsa( acea $ersoan" se vin&eca &e boal". * !şa este natura, spune Plutar%, şi aşa este alcătuirea creaturii, încît scoate şi primeşte boala care iese, ca un şuvoi, prin privirea oc%ilor .I V#nz"torii &e $"s"ri $rice$u!i cre&eau at#t &e mult #n aceast" #nsuşire $re!ioas" a corlei( #nc#t &ac" aveau vreuna &e v#nzare o !ineau aco$erit" cu gri'" ca nu cumva vreo $ersoan" bolnav" &e g"lbinare s" o $riveasc" şi s" se vin&ece $e nimic. Puterea $"s"rii nu se ala #n culoare( ci #n oc+ii ei mari &e culoarea aurului care( ireşte( scoteau g"lbinarea. Plinius vorbeşte &es$re o alt" $as"re( ori $oate tot &es$re cea amintit" mai sus( $e care grecii o numeau cu cuv%ntul lor $entru g"lbinare( $entru c" &ac" cineva bolnav &e aceast" boal" o ve&ea( boala #l $"r"sea şi lovea $as"rea. El men!ioneaz" &e asemenea o $iatr" &es$re care se cre&ea c" vin&ec" g"lbinarea &eoarece culoarea ei sem"na cu cea a $ielii unui bolnav &e g"lbinare. 2nul &intre marile merite ale magiei +omeo$atice este acela c" &" $osibilitatea ca tratamentul s" ie a$licat me&icului şi nu victimei acestuia( care este scutit" astel &e orice tulbur"ri şi ne$l"ceri( v"z#n& #n sc+imb cum me&icul se c+inuie şi se zbate #n a!a sa. De eCem$lu !"ranii &in Perc+e( #n Fran!a( s#nt st"$#ni!i &e i&eea c" o criz" $relungit" &e vomitare este $rovocat" &e stomacul $acientului care( &u$" cum s$un ei( a ieşit &in c#rlige c"z%n& 'os. 5n consecin!"( se c+eam" un s$ecialist ca s" re$un" organul la locul s"u. Du$" ce a alat sim$tomele( acesta este cu$rins &e cele mai groaznice contorsiuni $entru ca s" scoat" $ro$riul stomac &in c#rlige. Du$" ce eortul s"u e #ncununat &e succes el şi)1 $une &in nou #n c#rlige $rintr)o alt" serie &e str#mb"turi şi contorsiuni( iar $acientul resimte #n acest tim$ alinarea cores$unz"toare. 6norariul( cinci ranci. 5n acelaşi el un vraci &in $o$ula!ia &aL( c+emat $entru un caz &e boal"( se va #ntin&e $e 'os şi va $retin&e c" a murit. 4a urmare( el este tratat ca un ca&avru( este legat #n rogo'ini( scos &in cas" şi aşezat $e sol. Du$" vreo or" ceilal!i vraci &ezleag" $retinsul mort şi #l rea&uc la via!" iar c#n& el #şi reca$"t" conştiin!a( se $resu$une c" şi)a rec"$"tat)o şi $ersoana bolnav". arcellus &in or&eauC( me&ic la curtea lui 0+eo&osius #nt#iul( $rescrie #n ciu&ata sa o$er" asu$ra me&icinii( un tratament al unei tumori bazat $e $rinci$iul magiei +omeo$atice. 0ratamentul este cel care urmeaz". Ka o r"&"cin" &e verbin"( &es$ic)o şi aga!" un ca$"t #n 'urul grumazului $acientului( iar cel"lalt ca$"t v#r")l #n umul ocului. Pe m"sur" ce verbina se usuc" #n um şi tumoarea se va usca şi va &is$"rea. Dac" ulterior $acientul se &ove&eşte nerecunosc"tor a!" &e &octorul bine"c"tor( acesta
45
se $oate r"zbuna oarte lesne arunc#n& verbina #n a$" tumoarea se va reace( $e m"sur" ce r"&"cina va absorbi &in nou umezeala . Acelaşi scriitor #n!ele$t v" recoman&"( &ac" ave!i bubuli!e care v" su$"r"( s" $#n&i!i o stea c"z"toare şi( c+iar #n cli$a #n care steaua str"ulgera cerul( s" izbi!i bubuli!ele cu o c#r$" sau cu ce ave!i la #n&em#n". Na el cum c a&e steaua &in ceruri vor c"&ea şi bubuli!ele &e $e tru$ul vostru &ar trebuie s" ave!i cea mai maro gri'" s" nu lovi!i bubuli!ele cu m#na goal"( c"ci bubuli!ele vor trece $e ea ;. 5n aar" &e aceasta( magia +omeo$atic" şi #n general magia sim$atetic" 'oac" un mare rol #n m"surile luate &e v#n"torul sau $escarul $rimitiv $entru a)şi asigura o +ran" abun&ent". Pe baza $rinci$iului c" similarul $ro&uce similarul( el şi $rietenii s"i #n&e$linesc o sume&enie &e lucruri imit#n& &eliberat rezultatul $e care #l urm"resc şi( $e &e alt" $arte( evit" cu scru$ulozitate multe lucruri &in cauz" c" acestea au o asem"nare mai mult sau mai $u!in antezist" cu altele care ar i #ntr)a&ev"r &ezastruoase. 0eoria magiei sim$atetice nu este tra&us" nic"ieri mai sistematic #n $ractic"( $entru asigurarea rezervelor &e +ran"( &ec#t #n regiunile s"r"c"cioase ale Australiei 4entrale. Aici triburile s#nt #m$"r!ite #n clanuri totemice( iecare &intre ele av#n& sarcina &e a)şi multi$lica totemul $entru binele comunit"!ii( cu a'utorul unor ceremonii magice. a'oritatea totemurilor s#nt animale şi $lante comestibile şi rezultatul general care se $resu$une c" $oate i ob!inut $rin aceste ceremonii este acela &e a asigura tribul cu +ran" şi cu toate cele &e trebuin!". De multe ori ritualurile constau #n imitarea eectului $e care oamenii &oresc s")l $ro&uc" 4u alte cuvinte( magia lor este +omeo$atic" sau imitativ". Na $o$ula!ia 3arramunga( c"$etenia totemului caca&u)ul alb #ncearc" s" #nmul!easc" caca&u)urile albe $urt#n& o eigie a $"s"rii şi imit#n&u)i !i$"tul stri&ent. Na $o$ula!ia arunta( b"rba!ii a$ar!in#n& totemului larvei 3itc+eti #n&e$linesc ceremonii $entru #nmul!irea larvei $e care ceilal!i membri ai tribului o olosesc ca +ran". 2na &intre ceremonii const" #ntr)o( $antomim" re$rezent#n& insecta com$let &ezvoltat" ieşin& &in crisali&". He ace &in ramuri o construc!ie #ngust" $entru a imita #nvelişul &e crisali&" al larvei. 5n aceast" construc!ie c#!iva b"rba!i care au larva &re$t totem şe& şi c#nt" &es$re insecta #n &ieritele ei sta&ii. Ei se t#r"sc a$oi g+emui!i aar"( c#nt#n& &es$re cum iese insecta &in crisali&". He $resu$une c" aceast" ac!iune #nmul!eşte num"rul larvelor. De asemenea( $entru a #nmul!i $"s"rile emu( un im$ortant articol &e +ran"( b"rba!ii totemului emu &eseneaz" $e sol igura sacr" a totemului lor( #n s$ecial al $"r!ilor &in emu $e care le m"n#nc" cu cea mai mare 7
arcellus( De medicainentis, V.
8
arcellus( o$. cit( KV.
46
$l"cere( şi anume gr"simea şi ou"le. "rba!ii şe& şi c#nt" #n 'urul acestui &esen. Du$" aceasta( c#!iva inter$re!i $urt#n& $e ca$ $"l"rii care #ntruc+i$eaz" g#tul lung şi ca$ul #ngust al omului( imit" #n"!işarea $"s"rii c#n& st" scrut#n& "r" !int" zarea #n toate &irec!iile. Kn&ienii &in 4olumbia ritanic" tr"iesc consum#n& &in belşug $eştele care abun&" #n lacurile şi r#urile lor. Dac" acesta nu a$are #n sezonul obişnuit şi in&ienii s#nt b#ntui!i &e oamete( un vr"'itor nootLa va alc"tui o imagine a $eştelui care #noat" şi o va $une #n a$" #n &irec!ia &in care $eştele a$are &e obicei. Aceast" ceremonie( #nso!it" &e o rug"ciune a&resat" $eştelui care ar urma s" vin"( va avea ca eect sosirea ime&iat" a acestuia. Knsularii &in str#m)toarea 0orres olosesc igurine &e &ugong şi &e broasc" !estoas" $entru ca $rin armece s" &uc" &ugongii şi broaştele !estoase la $ieire. Po$ula!ia tora&'a &in zona central" a ar+i$elagului 4elebes cre&e c" lucrurile &e acelaşi el se atrag unele $e celelalte $rin s$iritul sau eterul vital care s"l"şluieşte #n ele. De aceea ei at#rn" #n casele lor maCilare &e c"$rioar" şi &e $orc s"lbatic( $entru ca s$iritele care #nsule!esc aceste oase s" a&uc" vie!uitoarele &e acelaşi el #n calea v#n"torului. 5n insula ias( c#n& un $orc s"lbatic a c"zut #n ca$cana ce i)a ost $reg"tit"( animalul este scos şi recat $e s$ate cu nou" runze c"zute( #n cre&in!a c" acest $roce&eu va ace ca &e nou" ori mai mul!i $orci s"lbatici s" ca&" #n ca$can"( la el cum cele nou" runze au c"zut &in co$ac. 5n insulele Ha$aroea( 8araoeLoe şi oessa Naut &in r"s"ritul 6ceanului Kn&ian( c#n& se $reg"teşte s" $un" #n mare o ca$can" $entru $eşte( $escarul caut" un $om ale c"rui ructe au ost ciugulite oarte mult &e $"s"ri. El taie o ramur" viguroas" şi #şi ace &in ea reazemul $rinci$al al ca$canei sale $entru $eşte &eoarece cre&e c"( la el cum $omul a momit $"s"rile la ructele lui( ramura t"iat" &in acel $om va momi $eştii #n ca$can". 0riburile vestice &in oua Guinee ritanic" olosesc o vra'" $entru a)l a'uta $e v#n"tor s" str"$ung" cu suli!a &ugongi sau broaşte !estoase. #n golul &in cor$ul suli!ei #n care intr" v#rul se $une un mic g#n&ac care tr"ieşte $e arborele &e cocos. He cre&e c"( $roce&#n& astel( v#rul suli!ei se va #nige re$e&e #n &ugong sau #n broasca !estoas"( la el cum g#n&acul se #nige ime&iat #n $ielea omului c#n& #l #n!ea$". 4#n& un v#n"tor cambo&gian şi)a $us ca$canele şi nu a $rins nimic( se &ezbrac" #n $ielea goal"( $leac" $u!in mai &e$arte( a$oi se #n&rea$t" #n ti+n" s$re ca$can" ca şi c#n& n)ar z"ri)o( se las" s" ca&" #n ea şi strig" *8ei S ce)i asta i)e team" c" am ost $rinsI. Du$" acestea ca$cana va $rin&e "r" #n&oial" v#nat. 6 $antomima &e acelaşi el a ost 'ucat"( &u$" c#te #şi amintesc c+iar cei ce se mai al" #nc" #n via!"( #n $"r!ile muntoase ale Hco!iei noastre. Reveren&ul James ac&onal&( care tr"ieşte ast"zi la Rea &in 4ait+ness( ne s$une c"(
47
#n co$il"rie( c#n& mergea s" $escuiasc" $rin a$ro$iere &e Noc+ Aline cu $rietenii s"i şi $eştele nu muşca mult" vreme( obişnuiau s")l arunce( c+i$urile( $e unul &intre ei $este bor& şi s")l trag" a$oi aar" &in a$"( ca şi c#n& acesta ar i $eşte &u$" asta $"str"vul sau siloc+)ul( &u$" cum barca se ala $e a$" &ulce sau $e a$" s"rat"( trebuia s" muşte. 5nainte &e a #ntin&e o curs" $entru '&eri( un in&ian carrier &oarme singur vreo zece no$!i l#ng" oc( cu un be!igaş ag"!at $e g#t. "sura luat" $ricinuieşte bine#n!eles c"&erea b"!ului $ie&ic" al ca$canei $e grumazul '&erului. Na $o$ula!ia galela( care tr"ieşte #n $artea &e nor& a marii insule 8alma+era( la vest &e oua Guinee( se res$ecta un $rece$t $otrivit c"ruia atunci c#n& #!i #ncarci $uşca $entru a merge la v#n"toare( trebuie s" $ui #ntot&eauna glon!ul #n gur" #nainte &e a)l intro&uce #n $uşc" c"ci( "c#n& astel( $ractic m"n#nci v#natul care urmeaz" s" ie lovit &e glon!( aşa #nc#t !inta nu mai $oate i greşit" orice s)ar #nt#m$la. 2n malaez care a $us momeal" #ntr)o ca$can" $entru croco&ili şi aştea$t" rezultatul( #n tim$ ce #şi m"n#nc" obişnuitul s"u curr( va avea #ntot&eauna mult" gri'" s" #ncea$" $rin a #ng+i!i succesiv trei gr"m"'oare &e orez ca urmare momeala v" aluneca mai uşor #n g#tle'ul croco&ilului. alaezul va i la el &e atent s" nu scoat" nici un oscior &in curr( $entru c"( &ac" ar ace o astel &e greşeal"( este lim$e&e c" b"!ul cu v#r ascu!it( &e care este $rins" $ieziş momeala( va ieşi şi el( iar croco&ilul va sc"$a aleg#n&u)se cu momeala( #n aceste #m$re'ur"ri este aşa&ar $ru&ent ca v#n"torul( #nainte &e a #nce$e s" m"n#nce( s" $un" $e altcineva s" scoat" oasele &in curr( altel( va avea &e ales #n iecare cli$" #ntre #ng+i!irea vreunui os şi $ier&erea croco&ilului. Aceast" ultim" regul" este un eCem$lu al lucrurilor $e care v#n"torul se ab!ine s" le ac" $entru ca acestea s" nu)i a&uc" nenoroc $e baza $rinci$iului c" similarul $ro&uce similarul. 0rebuie s" observ"m aşa&ar c" sistemul magiei sim$atetice nu este alc"tuit numai &in $rece$te $ozitive el cu$rin&e un num"r oarte mare &e $rece$te negative( a&ic" &e inter&ic!ii. Acest sistem ne s$une nu numai ce s" acem( ci şi ce trebuie s" l"s"m ne"cut. Prece$tele $ozitive s#nt vr"'i cele negative s#nt tabuuri. De a$t #ntreaga &octrin" a tabuului( sau #n orice caz o mare $arte &in ea( $are a i numai o a$licare) s$ecial" a magici sim$atetice( cu cele &ou" mari legi ale ei( legea similitu&inii şi legea contactului. Deşi( "r" #n&oial"( aceste legi nu s#nt ormulate #n at#tea cuvinte şi nici m"car nu s#nt conce$ute abstract &e c"tre $rimitiv( acesta cre&e totuşi im$licit c" ele st"$#nesc mersul naturii cu &es"v#rşire in&e$en&ent &e voin!a uman". El cre&e c" &ac" va ac!iona #ntr) un anume el( vor urma #n mo& inevitabil anumite consecin!e #n baza uneia sau a celeilalte &intre aceste legi şi &ac" i se $are c" urm"rile unui act vor i ne$l"cute ori $rime'&ioase( va avea #n mo& iresc gri'" s" nu ac!ioneze
48
astel #nc#t s" şi le atrag" #m$otriv". 4u alte cuvinte( se va ab!ine &e a ace ceea ce $resu$une #n mo& eronat c" l)ar v"t"ma( $otrivit no!iunilor sale greşite &e cauz" şi eect $e scurt $rimitivul se su$une $e sine #nsuşi unui tabu. Aşa&ar tabuul este o a$licare negativ" a magiei $ractice. agia $ozitiv" sau vr"'itoria s$une *#ntre$rin&e aceast" ac!iune $entru ca cutare şi cutare lucru s" se #nt#m$leI. agia negativ" sau tabuul s$une *u #n&e$lini aceste ac!iuni( ca nu cumva cutare sau cutare lucru s" se #nt#m$leI. Hco$ul magiei $ozitive sau vr"'itoriei este s" $ro&uc" un eveniment &orit( sco$ul magiei negative sau tabuului este s" evite un eveniment ne&orit. Dar se $resu$une c" ambele consecin!e( at#t cea &orit" c#t şi cea ne&orit"( s#nt $rovocate $otrivit legilor similitu&inii şi contactului. Na el cum consecin!a &orit" nu este a&us" la #n&e$linire #n mo& real $rin observarea unei ceremonii magice( nici consecin!a care #ns$"im#nt" nu rezult" #n mo& real &in violarea unui tabu. Dac" r"ul $resu$us ar rezulta #n mo& real &in #nc"lcarea unui tabu( tabuul n)ar mai i tabu( ci $rece$t &e moral" sau &e bun sim!. u un tabu trebuie s" s$un" *nu)!i v#ri m#na #n ocO( aceasta este o regul" a bunului sim!( &eoarece ac!iunea interzis" atrage &u$" sine un r"u real( nu unul imaginar. Pe scurt( $rece$tele negative $e care le numim tabu s#nt tot at#t &e "r" rost şi &e za&arnice ca şi $rece$tele $ozitive $e care le numim vr"'itorie. Am#n&ou" s#nt numai laturi o$use sau $oli ai unei mari şi &ezastruoase erori( o conce$!ie greşit" a asocia!iei &e i&ei. Vr"'itoria este $olul $ozitiv( iar tabuul $olul negativ al acestei erori. Dac" &"m numele general &e magie #ntregului sistem greşit( at#t celui teoretic c#t şi celui $ractic( atunci tabuul $oate i &einit ca iin& $artea negativ" a magiei $ractice. Acest lucru $oate i re$rezentat sub orma unui tabel &u$" cum urmeaz"
Am "cut aceste observa!ii &es$re tabu şi &es$re ra$orturile sale cu magia $entru c" voi &a c#teva eCem$le &e tabuuri res$ectate &e v#n"tori( &e $escari şi &e al!ii şi &oresc s" ar"t c" ele ca& sub inci&en!a magiei sim$atetice( neiin& &ec#t a$lica!ii $articulare ale acestei teorii generale.
49
Astel( la esc+imoşi se interzice b"ie!ilor s" se 'oace &e)a leag"nul $isicii( c"ci altel( mai t#rziu &egetele li se vor #ncurca #n r#ng+ia +ar$onului. Aici tabuul este #n mo& evi&ent o a$licare a legii similitu&inii( care st" la baza magiei +omeo$atice aşa cum &egetele co$ilului se #ncurc" #n soar" c#n& se 'oac" &e)a leag"nul $isicii( tot aşa se vor #ncurca #n unia +ar$onului c#n& el va &eveni b"rbat şi va v#na balene. Na +u!ulii &in mun!ii 4ar$a!i( so!ia unui v#n")tor nu va toarce c#n& so!ul ei este $lecat la v#n"toare( c"ci v#natul s)ar #nv#rti şi s)ar r"suci ca un us( iar v#n"torul n)ar reuşi s")l loveasc". Xi aici tabuul &eriv" #n mo& clar &in legea similitu&inii. 5n cele mai multe $"r!i &in vec+ea Ktalie( emeilor le era interzis $rin lege s" toarc" #n tim$ ce umblau $e &rumurile $rinci$ale sau s")şi $oarte usele la ve&ere( crez#n&u)se c" o asemenea com$ortare v"t"ma recoltele. K&eea era $robabil aceea c" r"sucirea usului ar ace s" se r"suceasc" tul$inile gr#ului( #m$ie&ic#n&u)le s" creasc" &re$t. Na $o$ula!ia aino &in Ha+alin( o emeie #ns"rcinat" nu trebuie s" toarc"( nici s" #m$leteasc" r#ng+ii #n ultimele &ou" luni #naintea naşterii( &eoarece se cre&e c"( $roce&#n& astel( intestinele co$ilului s)ar #ncurca la el cum se #ncurc" o a!". Pentru un motiv asem"n"tor( #n ilas$oro( un &istrict &in Kn&ia( c#n& se !ine satul con&uc"torilor unui sat( nici unul &intre cei $rezen!i nu trebuie s" r"suceasc" un us c"ci( $otrivit cre&in!ei( &ac" un asemenea lucru s)ar #nt#m$la( &iscu!ia( la el ca usul( s)ar #nv#rti #ntr)un cerc şi nu s)ar mai #nc+eia nicio&at". 5n unele insule &in r"s"ritul 6ceanului Kn&ian o $ersoan" care vine la locuin!a unui v#n"tor trebuie s" intre &irect #n cas" nu are voie s" z"boveasc" #n a!a uşii( c"ci &ac" ar ace aşa şi v#natul s)ar o$ri #n acelaşi el #n a!a ca$canei v#n"torului( #ntorc#n&u)se a$oi &in &rum #n loc s" ca&" #n curs". Pentru un motiv similar la $o$ula!ia tora&'a &in regiunea 4elebes nimeni nu trebuie s" stea sau s" z"boveasc" $e scara unei case #n care se al" o emeie #ns"rcinat"( $entru c" o asemenea #nt#rziere ar am#na naşterea co$ilului iar #n &ierite $"r!i ale Humatrei #n astel &e #m$re'ur"ri se interzice emeii #ns"şi s" stea la uş" ori $e trea$ta &e sus a sc"rii casei sub $e&ea$sa &e a avea o naştere grea ca urmare a im$ru&en!ei ei &e a nu i res$ectat o m"sur" &e $reve&ere at#t &e elementar". alaezii $leca!i #n c"utarea camorului m"n#nc" +ran" uscat" şi au gri'" s" nu)şi $iseze sarea in. Ei $roce&eaz" #n acest el &eoarece camorul se $rezint" sub orm" &e mici gr"un!e &e$ozitate #n cr"$"turile trunc+iului arborelui &e camor. alaezului i se $are evi&ent c"( &ac" #n tim$ ce caut" camor ar m#nca sare $isat" in( camorul se va g"si #n gr"un!e mici #n sc+imb( &ac" m"n#nc" sare cu bobul mare şi gr"un!ele &e camor vor i mari. 4"ut"torii &e camor &in orneo olosesc teaca tare ca $ielea a $e!iolului &e la runza &e $almier $enang &re$t arurie $entru m#ncare( şi #n cursul #ntregii eC$e&i!ii nu s$al"
50
nicio&at" aruria( &e team" ca nu cumva camorul ş" se &izolve şi s" &is$ar" &in cr"$"turile co$acului. Du$" c#t se $are ei cre& c" a)şi s$"la aruriile ar #nsemna s" #n&e$"rteze cristalele &e camor &in arborii #n care s#nt #ncrustate. Pro&usul $rinci$al #n unele $"r!i &in Naos( o $rovincie a Hiamului( este lacul. Acesta este o gum" r"şinoas" eliminat" &e o insect" roşie $e ramurile tinere ale arborilor( $e care micile vie!uitoare trebuie $use cu m#na. 0o!i cei care lucreaz" la str#ngerea gumei se eresc s" se s$ele şi mai ales s")şi cure!e ca$ul( &e team" ca nu cumva #n&e$"rt#n& $arazi!ii &in $"r s" #n&e$"rteze şi celelalte insecte &e $e ramuri. 2n in&ian &in tribul Picioarelor egre( care a $us o ca$can" $entru vulturi şi aştea$t" nu va m#nca #n nici un caz boabe &e m"cieş &eoarece( &u$" cum sus!ine el( &ac" ar $roce&a astel şi un vultur s)ar aşeza &in zbor l#ng" ca$can"( boabele &e m"cieş &in $ro$riul s"u stomac l)ar ace $e vultur s" aib" m#nc"rimi şi rezultatul ar i c"( #n loc s" #ng+it" momeala( vulturul ar sta nemişcat şi şi) ar ciuguli $enele. Potrivit acestei i&ei( v#n"torul &e vulturi se ereşte s" oloseasc" o sul" c#n& #şi su$raveg+eaz" ca$cana( &eoarece( cu siguran!"( &ac" s)ar zg#ria cu sula( vulturii l)ar zg#ria şi ei. Aceeaşi consecin!" &ezastruoas" ar urma şi &ac" nevestele şi co$iii s"i ar olosi acas" o sul" #n tim$ ce el este $lecat &u$" vulturi aşa #nc#t le este interzis" m#nuirea uneltei #n absen!a sa( &e ric" s" nu)l eC$un" unui $ericol izic. Printre tabuurile res$ectate &e $rimitivi nici unele $oate nu s#nt mai numeroase şi mai im$ortante &ec#t $ro+ibi!iile &e a consuma anumite alimente şi multe &intre aceste $ro+ibi!ii &eriv" evi&ent &in legea similitu&inii iin&( $rin urmare( eCem$le &e magie negativ". Na el cum m"n#nc" multe animale sau $lante $entru a ob!ine anumite calit"!i &orite cu care cre&e c" acestea s#nt #nzestrate( $rimitivul evit" s" m"n#nce multe alte animale sau $lante &e team" ca nu cumva s" &ob#n&easc" anumite #nsuşiri ne&orite cu care $resu$une c" s#nt inectate acestea. #nc#n&u)le $e cele &int#i el $ractic" magia $ozitiv" ab!in#n&u)se &e la cele &in urm" el $ractic" magia negativ". Vom #nt#lni mai t#rziu multe eCem$le &e magic $ozitiv" vreau s" &au aici c#teva eCem$le &e magie negativ" sau &e tabu. Astel #n a&agascar li se interzice sol&a!ilor s" m"n#nce unele alimente &e team" ca nu cumva( $e baza $rinci$iului magiei +omeo$atice( s" ie atinşi &e anumite $ro$riet"!i $ericuloase sau ne&orite $e care se $resu$une c" aceste alimente le)ar avea. Ei nu trebuie s" m"n#nce arici *&eoarece le este team" c" acest animal( &in cauz" c" are #nclina!ia &e a se stringe g+em c#n& este #ns$"im#ntat( s" nu transmit" o &is$ozi!ie &e retragere timi&" celor care #l consum"I. Na el( nici un sol&at nu trebuie)s" m"n#nce genunc+i &e bou( &e team" ca( asemenea boului( s" nu i se sl"beasc" genunc+ii şi s" nu mai $oat" umbla. 2n r"zboinic trebuia s" evite cu gri'" $artici$area la o mas"
51
un&e se m#nca un cocoş ucis #n lu$t" sau orice alt" vie!uitoare omor#t" cu suli!a şi nici un animal &e $arte b"rb"teasc" nu trebuia omor#t #n casa sa #n tim$ ce el se ala la r"zboi. P"rea evi&ent c" &ac" ar i m#ncat un cocoş care a murit lu$tin&( el #nsuşi ar i ost ucis $e c#m$ul &e lu$t" &ac" ar i gustat &inlr)un animal ucis &e suli!"( ar i ost ucis &e suli!" el #nsuşi &ac" un animal &e $arte b"rb"teasc" ar i ost omor#t #n casa lui #n tim$ul li$sei sale( şi el ar i ost ucis #n acelaşi el şi $oate c+iar #n acelaşi tim$. ai mult &ec#t at#t( un ostaş malgaş trebuia s" evite rinic+ii( &eoarece #n limba malgaş" cuv#ntul $entru rinic+i este acelaşi ca $entru *#m$uşc"tur"I aşa&ar( el ar i cu siguran!" #m$uşcat &ac" ar m#nca rinic+i. 4ititorul a observat $oate c" #n cele mai multe &intre eCem$lele &e tabuuri amintite $#n" acum se $resu$une c" inluen!a magic" ac!ioneaz" la &istan!e consi&erabile astel la in&ienii Picioare egre se interzice so!iilor şi co$iilor unui vin"tor &e vulturi s" oloseasc" #n tim$ul absen!ei acestuia o sul"( ca nu cumva vulturii s")1 zg#riie $e so!ul şi tat"l alat &e$arte şi nici un animal &e $arte b"rb"teasc" nu trebuie ucis #n casa unui ostaş malgaş #n tim$ ce acesta este $lecat la r"zboi( ca nu cumva uci&erea animalului s" atrag" &u$" sine uci&erea omului. Aceast" cre&in!" #n inluen!a sim$atetic"( eCercitat" la &istan!" &e $ersoane sau &e lucruri unele asu$ra altora( este esen!a magiei. 6ricare ar i #n&oielile $e care le)ar avea ştiin!a #n leg"tur" cu $osibilitatea ac!iunii la &istan!"( magia nu are nici unele cre&in!a #n tele$atie este unul &in $rimele ei $rinci$ii. 2n sus!in"tor mo&ern al inluen!ei la &istan!" a unui s$irit asu$ra altuia nu ar avea nici o greutate s")1 conving" $e $rimitiv $rimitivul cre&ea #n aceast" inluen!" cu mult #nainte şi( mai mult &ec#t at#t( ac!iona $e baza acestei cre&in!e cu o consecven!" logic" $e care conratele s"u civilizat nu şi)a maniestat)o $#n" acum( &u$" c#te $ot s")mi &au seama( #n com$ortarea sa. Primitivul este convins nu numai c" ceremoniile magice aecteaz" $ersoane şi lucruri alate &e$arte( ci şi c" cele mai sim$le acte ale vie!ii coti&iene au acelaşi eect. Prin urmare( #n ocazii im$ortante com$ortarea ru&elor şi $rietenilor ala!i la &istan!" era a&esea reglementat" &e un co& &e reguli mai mult sau mai $u!in elaborat( reguli a c"ror #nc"lcare &e c"tre un gru$ &e $ersoane se cre&ea c" va avea &re$t urmare nenorocirea sau c+iar moartea celor absen!i. ai ales c#n& un gru$ &e b"rba!i se ala la v#n"toare sau la lu$t"( se aşte$ta a&esea &e la ru&ele r"mase acas" s" ac" anumite lucruri sau s" nu ac" altele( $entru a asigura securitatea şi succesul v#n"torilor sau lu$t"torilor ala!i &e$arte. Voi &a c#teva eCem$le &e o astel &e tele$atie magic"( at#t #n as$ectul ei $ozitiv c#t şi #n cel negativ. 5n Naos( c#n& un v#n"tor &o elean!i $leac" la v#n"toare( el #şi $revine so!ia s" nu)şi taie $"rul sau s")şi ung" tru$ul #n absen!a lui $entru c" &ac"
52
şi)ar t"ia $"rul( eleantul ar s"r#ma ca$canele( iar &ac" şi)ar unge tru$ul( eleantul ar aluneca $rin ele. 4#n& un sat al $o$ula!iei &aL $orneşte s" v#neze $orci s"lbatici #n 'ungl"( cei care r"m#n acas" nu trebuie s" ating" cu m#inile ulei sau a$" c#t li$sesc ai lor $entru c"( &ac" ar ace)o( &egetele v#n"torilor ar &eveni *&egete ne#n&em#naticeI şi $ra&a le)ar aluneca &in m#ini. V#n"torii &e elean!i &in Arica &e Est cre& c" &ac" #n absen!a lor so!iile s)ar &ove&i necre&incioase( eleantul ar ob!ine $utere asu$ra celui ce #l urm"reşte şi acesta ar i omor#t sau r"nit grav. Din aceast" cauz" &ac" un v#n"tor au&e ceva &es$re relele $urt"ri ale so!iei sale( $"r"seşte &e#n&at" v#n"toarea şi se #ntoarce acas" #n cea mai mare grab". Dac" un v#n"tor 3agogo nu are succes sau este atacat &e un leu( el atribuie acest nenoroc relelor $urt"ri ale so!iei sale acas" şi se #ntoarce la ea cu$rins &e o mare urie. 5n tim$ ce el se al" &e$arte la v#n"toare( so!ia nu trebuie s" $ermit" nim"nui s")i treac" $rin s$ate sau s")i stea #n a!" c#n& şa&e iar #n $at ea trebuie s" stea culcat" cu a!a #n 'os. Kn&ienii moCos &in olivia cre& c" &ac" so!ia unui v#n"tor #i este necre&incioas" #n tim$ul absen!ei sale( v#n"torul va i muşcat &e un şar$e sau &e un 'aguar. 5n consecin!" &ac" i s)a #nt#m$lat un asemenea acci&ent( nu mai #nc"$ea #n&oial" c" acci&entul avea ca urmare $e&e$sirea şi a&esea c+iar uci&erea emeii( ie c" era vinovat" sau nu. 2n v#n"tor aleutin &e lutri marini cre&e c" nu $oate uci&e nici m"car un singur animal &ac" #n tim$ul li$sei sale &e acas" so!ia i)ar i necre&incioas" sau sora lui necast". Kn&ienii +uic+ol &in eCic socotesc &re$t semizeu o s$ecie &e cactus care $rovoac" celui care #l m"n#nc" o stare &e eCtaz. Planta nu creşte #n regiunea lor şi trebuie a&us" #n iecare an &e b"rba!ii care ac( #n acest sco$( o c"l"torie &e $atruzeci şi trei &e zile. 5ntre tim$( so!iile contribuie acas" la securitatea so!ilor absen!i( nemerg#n& nicio&at" re$e&e şi cu at#t mai $u!in ugin&( c#n& b"rba!ii se al" $e &rum. De asemenea( ele ac tot ce le st" #n $utin!" $entru a asigura bineacerile care( sub orma $loii( a recoltelor bogate şi aşa mai &e$arte( s#nt aşte$tate #n urma misiunii sacre. 4u aceast" inten!ie ele se su$un unor restric!ii severe( asem"n"toare celor im$use so!ilor lor. 5n cursul #ntregii $erioa&e care se scurge $#n" la &ata s"rb"torii cactusului( nici una &intre $"r!i nu se s$al"( cu eCce$!ia anumitor ocazii( şi c+iar atunci numai cu a$" a&us" &in !ara #n&e$"rtat" #n care creşte $lanta s#nt". De asemenea( ele $ostesc mult( nu m"n#nc" sare şi trebuie s" res$ecte cea mai strict" abstinen!". 4ine #ncalc" aceast" lege este $e&e$sit cu boli şi( mai mult &ec#t at#t( $une #n $ericol rezultatul $e care se str"&uiesc cu to!ii s")l ob!in". H"n"tatea( ericirea şi via!a urmeaz" s" ie c#ştigate $rin str#ngerea cactusului( tigva eului Focului &ar #ntruc#t ocul
53
$ur nu $oate i &e olos celor im$uri( b"rba!ii şi emeile trebuie nu numai s" ie $uri #n acest tim$( &ar s#nt &e asemenea obliga!i s" se cure!e &e $ata $"catelor &in trecut. Prin urmare( la $atru zile &u$" $lecarea b"rba!ilor( emeile se a&un" şi m"rturisesc unicului Foc ce b"rba!i au iubit &in co$il"rie $#n" atunci. Ele nu trebuie s" omit" nici unul( c"ci #n caz contrar b"rba!ii nu ar g"si nici m"car un singur cactus. Pentru a)şi re#m$ros$"ta memoria iecare emeie $reg"teşte o soar" cu at#tea no&uri c#!i iubi!i a avut. Ea a&uce soara la tem$lu şi( st#n& #n a!a ocului( #nşir" cu glas tare $e to!i b"rba!ii $e care i)a #nsemnat $e soara sa( unul &u$" altul. Du$" ce şi)a terminat m"rturisirea arunc" soara #n oc şi( &u$" ce zeul a consumat) o #n lac"ra lui $ur"( $"catele ei s#nt iertate şi ea $leac" liniştit"( #nce$#n& &in aceast" cli$" emeile nu mai #ng"&uie b"rba!ilor nici m"car s" treac" $rin a$ro$ierea lor. Na r#n&ul lor( c"ut"torii &e cactuşi #şi &escarc" suletul &e toate #nc"lc"rile moralei $e care le)au #n"$tuit. Ei ac un no& $e o soar" $entru cea mai ne#nsemnat" greşeal" şi( &u$" ce *şi)au b"tut gura #n toate cele cinci v#nturiI( $re&au m"t"niile $"catelor lor con&uc"torului( care le ar&e #n oc. ulte &intre triburile in&igene &in Hara3aL s#nt erm convinse c" &ac" so!iile ar comite un a&ulter #n tim$ ce so!ii lor caut" camor #n 'ungl"( camorul g"sit s)ar eva$ora. Ho!ii $ot ala( &u$" anumite no&uri #n co$ac( c#n& so!iile lor s#nt necre&incioase şi se s$une c" o&inioar" multe emei erau ucise &e c"tre so!ii lor geloşi "r" nici o alt" &ova&" &ec#t aceste no&uri. 5n aar" &e aceasta( so!iile nu #n&r"zneau s" ating" un $ie$tene #n tim$ ce so!ii lor se alau &e$arte la str#nsul camorului c"ci( &ac" l)ar i atins( intersti!iile &intre ibrele co$acului( #n loc s" ie $line cu $re!ioasele cristale( ar i ost goale asemenea s$a!iilor &intre &in!ii unui $ie$tene. 5n insulele ^ei( la su&)vest &e oua Guinee( &e #n&at" ce un vas gata &e $lecare s$re un $ort #n&e$"rtat era lansat $e a$"( $artea &e $la'" $e care se ala trebuia aco$erit" c#t mai re$e&e cu $utin!" cu ramuri &e $almier şi &evenea s#nt". Din acea cli$" nim"nui nu)i mai era #ng"&uit s" treac" $e acolo $#n" c#n& corabia nu se #ntorcea &in nou acas". Dac" ar i trecut $rin locul acela mai &evreme ar i #nsemnat s" $ricinuiasc" $ieirea cor"biei. Pe l#ng" aceasta( #n tot tim$ul c#t &ura c"l"toria( se $resu$unea c" trei sau $atru ete( alese anume $entru aceast" sarcin"( se al" #ntr)o leg"tur" sim$atetic" cu marinarii( contribuin& $rin com$ortamentul lor la siguran!a şi succesul c"l"toriei. 4u nici un $re! nu le este #ng"&uit s" $"r"seasc" o&aia care le)a ost &estinat"( #n aar" &e cazurile &e absolut" necesitate. ai mult c+iar( tot tim$ul c#t se b"nuia c" vasul c"l"toreşte $e mare( ele trebuiau s" stea cu totul nemişcate( g+emuite $e rogo'ini( cu m#inile str#nse #ntre genunc+i. u aveau voie s" #ntoarc" a!a nici s$re &rea$ta nici s$re
54
st#nga( şi nici s" ac" vreo alt" mişcare. Dac" ar i "cut)o( corabia ar i ost b#ntuit" &e ruliu şi &e tanga' &e asemenea nu le era $ermis s" m"n#nce nimic cleios( cum ar i orez iert #n la$te &e cocos( &eoarece m#ncarea cleioas" ar i st#n'enit alunecarea cor"biei $rin a$". 4#n& se $resu$unea c" marinarii şi)au atins !inta( stricte!ea acestor reguli era #n)truc#tva micşorat" &ar tot tim$ul c#t &ura c"l"toria etelor nu le era #ng"&uit s" m"n#nce $eşte cu oase tari sau cu !e$i( cum ar i &e eCem$lu calcanul( ca nu cumva $rietenii lor &e $e mare s" intre #ntr)un bucluc oarte su$"r"tor. u trebuie s" ne mir"m c" $retutin&eni un&e &omnesc asemenea cre&in!e( cum ar i leg"tura sim$atetic" #ntre $rieteni la &istan!"( r"zboiul( care trezeşte mai mult ca orice( - as$ru şi totuşi turbur"tor - cele mai a&#nci şi &elicate emo!ii omeneşti( va &eşte$ta #n suletul ru&elor neliniştite( r"mase acas"( &orin!a &e a olosi c#t mai mult cu $utin!" leg"tura lor sim$atetic"( s$re binele celor &ragi( care( #n orice moment( $uteau s" &ea lu$te şi s" moar" #n !inuturi #n&e$"rtate. Deci( $entru a realiza un !el at#t &e iresc şi vre&nic &e lau&"( $rietenii &e acas" erau gata s" recurg" la $roce&ee emo!ionante ori absur&e( izbitoare $entru noi at#t &in $unctul &e ve&ere al obiectului lor( c#t şi al mi'loacelor olosite $entru a)l ob!ine. 5n anumite regiuni &in orneo( c#n& un membru al $o$ula!iei &aL este $lecat la v#n"toare &e ca$ete( so!ia sa( sau( &ac" nu este c"s"torit( sora sa trebuie s" $oarte ziua şi noa$tea o sabie $entru a)l ace s" se g#n&easc" tot tim$ul la armele sale şi ea nu trebuie s" &oarm" ziua sau s" se culce #nainte &e ora &ou" &iminea!a( ca nu cumva so!ul sau ratele ei s" ie sur$rins #n somn &e &uşman. Na $o$ula!ia &aL care locuieşte $e malul m"rii la anting &in Hara3aL( emeile res$ect" cu stricte!e( #n tim$ ce b"rba!ii lu$t" #n !inuturi #n&e$"rtate( un co& &e reguli elaborat cu gri'". 2nele reguli s#nt negative( altele $ozitive( &ar toate se bazeaz" $e $rinci$iile +omeo$atiei şi al tele$atiei magice. Dintre ele( iat" c#teva. Femeile trebuie s" se scoale oarte &evreme #n zori şi s" &esc+i&" erestrele &e #n&at" ce se cra$" &e ziu" altel so!ii lor nu s)ar trezi la tim$. Ele nu trebuie s")şi ung" $"rul( c"ci altel so!ii lor ar aluneca. De asemenea( nu trebuie nici s" &oarm"( nici s" mo!"ie #n tim$ul zilei( &eoarece( &ac" ar ace)o( so!ii lor ar i cu$rinşi &e moleşeal" #n tim$ ce merg. Femeile trebuie s" $r"'easc" şi s" #m$r"ştie loricele $e $ris$" #n iece &iminea!" "c#n& astel( b"rba!ii vor avea mişc"ri #n&em#natice. 4amerele trebuie &ereticate oarte bine( toate l"zile trebuin& s" ie aşezate c#t mai a$roa$e &e $ere!i &eoarece &ac" cineva s)ar #m$ie&ica &e ele( so!ii absen!i ar c"&ea( a'ung#n& la &iscre!ia &uşmanului. Na iecare mas" trebuie s" se lase şi s" se $"streze $u!in orez #n oal" astel b"rba!ii ala!i &e$arte vor avea #ntot&eauna ceva &e m#ncare şi nu vor sueri nicio&at" &e oame. 5n nici un caz emeile nu trebuie s" lucreze la r"zboiul
55
&e !esut $#n" ac circei la $icioare( c"ci( &ac" ar ace)o( #nc+eieturile so!ilor lor ar #n!e$eni #n acelaşi el şi ei n)ar mai i #n stare s" se ri&ice re$e&e &e la $"m#nt şi s" ug" &in a!a &uşmanului. Pentru a ace ca so!ii lor s" aib" #nc+eieturi ml"&ioase( emeile #şi #ntreru$ &es munca la r"zboiul &e !esut( merg#n& &e la un ca$"t la altul al $ris$ei. De asemenea nu le este #ng"&uit s")şi aco$ere e!ele( $entru c" &ac" ar ace)o( b"rba!ii nu ar mai i #n stare s")şi g"seasc" &rumul $rin iarba #nalt" sau $rin 'ungl". Femeile nu trebuie s" coase cu acul altel b"rba!ii ar c"lca $e !e$ii ascu!i!i $uşi &e &uşmani $e $otec". Dac" o so!ie s)ar &ove&i necre&incioas" #n tim$ ce so!ul ei se al" &e$arte( acesta şi)ar $ier&e via!a #n !inuturile &uşmanului. Acum c#!iva ani toate aceste reguli şi altele #nc" erau res$ectate &e emeile &in anting( #n tim$ ce b"rba!ii lor lu$tau $entru englezi #m$otriva r"scula!ilor. Dar( vai S toate aceste &elicate $recau!ii le)au ost &e $rea $u!in olos( $entru c" nenum"ra!i b"rba!i &intre cei ale c"ror neveste cre&incioase st"teau &e veg+e acas" au murit la &atorie. 5n insula 0imor( la vreme &e r"zboi( marele $reot nu)şi $"r"seşte nicio&at" tem$lul m#ncarea i se a&uce sau se g"teşte #n interior el trebuie s" #ntre!in" ocul zi şi noa$te( $entru c"( &ac" l)ar l"sa s" se sting"( cele mai mari nenorociri ar c"&ea $e ca$ul lu$t"torilor şi ar !ine tot tim$ul c#t vatra r"m#ne rece. ai mult &ec#t at#t( el nu trebuie s" bea &ec#t a$" ierbinte #n tim$ul c#t oastea se al" &e$arte $entru c" orice sorbitur" &e a$" rece ar &escura'a &u+urile $o$orului s"u( şi &uşmanul nu ar mai $utea i #nvins. 5n insulele ^ei( &u$" ce r"zboinicii au $lecat( emeile intr" #n case şi scot &e acolo anumite coşuri cu ructe şi $ietre. Ele ung ructele şi $ietrele şi le aşaz" $e o sc#n&ur"( murmur#n& #n acest tim$ *6 zeule soare( şi tu( lun"( " s" ca&" $lumbii &e $e tru$urile so!ilor( ra!ilor( logo&nicilor şi altor ru&enii( la el cum ca& stro$ii &e $loaie &e $e aceste obiecte unse cu uleiI. De #n&at" ce se au&e $rima #m$uşc"tur"( coşurile se $un la o $arte şi emeile( &es"c#n&u)şi evantaiele( se n"$ustesc aar" &in case. A$oi alearg" $rin sat( #şi lutur" evantaiele #n &irec!ia &uşmanului şi c#nt" *6( evantaie &e aur S ace!i ca gloan!ele noastre s" nimereasc" !inta( iar cele ale &uşmanilor s)o greşeasc"I. 5n acest obicei( ceremonia $ietrelor unse cu sco$ul ca gloan!ele s" alunece &e $e tru$urile b"rba!ilor asemenea $ic"turilor &e $loaie &e $e $ietre este un eCem$lu &e $ur" magie +omeo$atic" sau imitativ" &ar rug"mintea #n"l!at" soarelui ca s" i se c#ştige bun"voin!a &e a &a eect vra'ei este un a&aos religios av#n& $robabil o &at" mai recent". Fluturarea evantaielor $are a i o vra'" av#n& sco$ul &e a #n&re$ta gloan!ele s$re sau &e$arte &e !inta lor( &u$" cum s#nt &esc"rcate &in $uştile $rietenilor sau ale &uşmanilor.
56
2n vec+i istoric al a&agascarului < ne inormeaz" c" *#n tim$ ce b"rba!ii se al" la r"zboi şi $#n" c#n& se re#ntorc acas"( emeile nu #nceteaz" s" &anseze zi şi noa$te şi nici nu se culc"( nici nu m"n#nc" #n $ro$riile lor case. Xi( cu toate c" au $uternice #nclina!ii volu$tuoase( nu ar #nce$e $entru nimic #n lume o intrig" amoroas" cu un alt b"rbat #n tim$ ce so!ul se al" la r"zboi( iin& sigure c" &ac" acest lucru s)ar #nt#m$la so!ul lor ar i ucis sau r"nit. Ele cre& c" &ans#n& transmit so!ilor lor $utere( cura' şi noroc #n tot acest tim$ emeile nu se o&i+nesc nici o cli$" şi res$ect" acest obicei cu mult" religiozitate.I Na $o$oarele care vorbesc limba ts+i &e $e 4oasta &e Aur( so!iile b"rba!ilor $leca!i cu oastea se vo$sesc #n alb şi se #m$o&obesc cu m"rgele şi amulete. 5n ziua #n care se aştea$t" s" aib" loc o b"t"lie( ele alearg" #narmate cu $uşti sau cu bastoane cio$lite( asem"n"toare $uştilor( şi lu#n& ructe &e $a3)$a3( a c"ror orm" a&uce #ntruc#tva cu aceea a unui $e$ene( le lovesc cu cu!itele( ca şi cum ar t"ia ca$etele &uşmanilor. F"r" #n&oial" $antomima este $ur şi sim$lu o vra'" imitativ" menit" s" &ea b"rba!ilor $uterea necesar" &e a lovi &uşmanul( aşa cum emeile lovesc ructele &e $a3)$a3. 5n oraşul Framin &in Arica &e vest( acum c#!iva ani( c#n& b#ntuia r"zboiul As+anti( Fitzgeral& arriott 1= a v"zut un &ans eCecutat &e emei ai c"ror so!i au $lecat la r"zboi #n&e$linin& unc!ia &e c"r"uşi. Femeile erau vo$site #n alb şi $urtau &oar o usti!". 5n runtea lor se ala o vr"'itoare b"tr#n" şi zb#rcit" #mbr"cat" şi e a #ntr)o usti!" oarte scurt"( cu $"rul $otrivit astel #nc#t s" imite un el &e corn oarte alungit( iar obrazul ei negru( $ie$tul( bra!ele şi $icioarele erau bogat #m$o&obite cu cercuri şi semicercuri. 0oate $urtau $erii lungi( albe( "cute &in cozi &e bivol sau &e cal( şi c#ntau #n tim$ul &ansului *"rba!ii noştri au $lecat #n !ara As+anti s")i m"ture $e &uşmani &e $e a!a $"m#ntului SI Na in&ienii t+om$son &in 4olumbia ritanic"( c#n& b"rba!ii luau calea r"zboiului( emeile eCecutau &ansuri la intervale oarte &ese. He cre&ea c" &ansurile asigur" succesul eC$e&i!iei. Dansatoarele #şi agitau cu!itele( azv#r)leau #naintea lor be!e lungi şi oarte ascu!ite sau mişcau #nainte şi #na$oi be!e cu c#rlige la ca$ete. Aruncarea be!elor #nainte era un simbol $entru str"$ungerea inamicului sau $entru res$ingerea loviturilor acestuia( iar &ucerea lor #na$oi era un simbol $entru erirea $ro$riilor b"rba!i &e $rime'&ie. 4#rligul &e la ca$"tul b"!ului era $erect a&a$tat s$re a servi ca unealt" salvatoare. Femeile #şi #n&re$tau #ntot&eauna armele s$re !ara Este vorba &es$re De Flacourt( &in a c"rui lucrare( 1istoire de la rande 'sle de 7ada$ascar 9Kstoria marii insule a&agascar:( 1@M;( eCtrage Frazer aceste inorma!ii. 9
Frazer are #n ve&ere lucrarea lu_ Fitzgeral& 8. P. arriott( T%e Secret Tribal Societies o& (est !&rica
57
&uşmanului. Ele #şi vo$seau e!ele #n roşu şi c#ntau #n tim$ul &ansului( im$lor#n& armele s")i a$ere $e so!ii lor şi s")i a'ute s" uci&" c#t mai mul!i &uşmani. ulte aveau li$it $u &e vultur la ca$etele be!elor. Du$" terminarea &ansului armele erau ascunse. Dac" o emeie al c"rei so! era la r"zboi cre&ea c" ve&e $"r sau o bucat" &e scal$ $e arm" #n cli$a c#n& o scotea aar"( ştia c" so!ul ei ucisese un &uşman. Dar &uc" ve&ea o $ic"tur" &e s#nge( ştia c" so!ul usese r"nit sau murise. 4#n& b"rba!ii &in tribul uLi &in 4aliornia $lecau la lu$t"( acas" emeile nu &ormeau( ci &ansau "r" #ntreru$ere #ntr)un cerc( c#nt#n& şi lutur#n& nuiele #nrunzite. Ele cre&eau c" &ac" &anseaz" "r" o$rire( so!ii lor nu vor obosi nicio&at". Na in&ienii +ai&a &in insulele Reginei 4+arlotte( c#n& b"rba!ii $lecau la r"zboi( emeile r"mase acas" se trezeau &iminea!a oarte &evreme şi se $re"ceau c" lu$t"( arunc#n&u)se asu$ra co$iilor lor( simul#n& c")i $rin& ca s")i #nrobeasc". He $resu$unea c" acest $roce&eu va a'uta b"rba!ii s" ac" la el. Dac" o emeie ar i ost necre&incioas" so!ului ei $lecat la r"zboi( $robabil acesta ar i ost ucis. 0im$ &e zece no$!i toate emeile &ormeau acas" cu ca$ul s$re $unctul car&inal s$re care au lo$"tat la $lecare canoele &e lu$t". Ele sc+imbau a$oi &irec!ia( &eoarece se b"nuia c" lu$t"torii se #ntorc acas" $e mare. Na asset( emeile +ai&a &ansau şi c#ntau c#ntece &e r"zboi tot tim$ul c#t b"rba!ii lor se alau &e$arte #n lu$t" şi trebuiau s" $"streze totul #n 'urul lor #ntr)o anumit" or&ine. He cre&ea c" o emeie #şi $oate uci&e so!ul &ac" nu res$ect" aceste obiceiuri. 4#n& un gru$ &e in&ieni carib &in 6rinoco era $lecat la r"zboi( tovar"şii lor r"maşi #n sat obişnuiau s" calculeze c#t $uteau mai eCact momentul #n care lu$t"torii absen!i $orneau asaltul #m$otriva &uşmanului. A$oi $uneau m#na $e &oi l"c"i( #i culcau $e o banc" şi #i biciuiau cu cea mai mare cruzime $e s$atele gol. 0inerii su$ortau biciuirea "r" nici un murmur( iin& a'uta!i s")şi su$orte suerin!a &e convingerea erm" #n care useser" crescu!i #nc" &in co$il"rie( şi anume c" &e cura'ul şi b"rb"!ia cu care #n&ur" c+inul &e$in& &#rzenia şi succesul tovar"şilor lor &e lu$t". 5ntre numeroasele $ractici beneice $rin care o inventivitate greşit" a a$licat $rinci$iul magiei +omeo$atice sau imitative este şi aceea s"v#rşit" s$re a ace arborii şi $lantele s" &ea ro& #n anotim$ul $otrivit. 5n 0uringia( b"rbatul care seam"n" inul $oart" s"m#n!a #ntr)un sac oarte lung( a'ung#n&u)i &e la umeri $#n" la genunc+i( şi $"şeşte cu $aşi mari( astel #nc#t sacul i se leag"n" #ncoace şi #ncolo $e s$ate. He cre&e c" leg"narea aceasta va ace inul s" se clatine #n v#nt. 5n interiorul Humatrei orezul este sem"nat &e emei care( #n tim$ul sem"natului( #şi las" $"rul s" at#rne liber $e s$ate( $entru ca orezul s" creasc" luCuriant şi s" aib" tul$ine lungi. 5n mo& asem"n"tor( #n vec+iul eCic se !inea o s"rb"toare #n onoarea zei!ei
58
$orumbului( sau a *mumei cu $"rul lungI( &u$" cum era numit" aceast" zei!". H"rb"toarea #nce$ea *c#n& $lanta a'ungea #n $lin" maturitate şi irele care #nmugureau la v#rul s$icului ar"tau c" bobul este $e &e$lin ormat. 5n tim$ul serb"rii emeile #şi l"sau $"rul lung nelegat( scutur#n&u)l şi leg"n#n&u)l #ncoace şi #ncolo #n &ansurile care alc"tuiau caracteristica $rinci$al" a ceremonialului( $entru ca m"tasea $orumbului s" creasc" tot at#t &c abun&ent( bobul s" ie tot at#t &e mare şi &e nete&( iar $o$orul s" se bucure &e belşug. 5n multe $"r!i ale Euro$ei &ansul sau s"riturile #nalte #n aer s#nt $roce&ee +omeo$atice veriicate $entru a ace recoltele s" creasc" mari. Astel( #n Franc+e)4om$te se s$une( c" #n tim$ul 4arnavalului trebuie s" se &anseze $entru ca s" creasc" mare c#ne$a. K&eea c" o $ersoan" $oate inluen!a o $lant" $e cale +omeo$atic" $rin ac!iunea sau starea sa a$are cu claritate #ntr)o observa!ie "cut" &e o emeie malaez". Fiin& #ntrebat" &e ce #şi &ezgoleşte $artea &e sus a cor$ului c#n& recolteaz" orezul( ea a r"s$uns c" $roce&eaz" astel $entru ca orezul s" aib" coa'" sub!ire( c"ci a obosit s" tot bat" orez cu coa'a groas". Evi&ent emeia cre&ea c" cu c#t $urta +aine mai $u!ine( cu at#t se va g"si $e orez mai $u!in" coa'". 4re&in!a c" o emeie #ns"rcinat" are virtutea magic" &e a transmite ertilitatea este cunoscut" la !"ranii bavarezi şi austrieci( care #şi #nc+i$uie c" &ac" &ai unei emei gravi&e $rimul ruct al unui $om( acest $om va avea ro& bogat #n anul urm"tor. Pe &e alt" $arte( $rimitivii bagan&a cre& c" o emeie stear$" moli$seşte gr"&ina so!ului ei cu $ro$ria sa sterilitate şi #m$ie&ic" $omii s" &ea ro& &e aceea o emeie "r" co$ii este a&esea $"r"sit". Grecii şi romanii sacriicau victime #ns"rcinate zei!ei griului si $"m#ntului( "r" #n&oial" $entru ca $%m#ntul s" ro&easc" şi s$icele griului s" ie bogate. 4#n& un $reot catolic i)a &o'enit $e in&ienii &in 6rinoco c")şi las" emeile s" semene c#m$ul sub arşi!a soarelui( cu co$iii la s#n( b"rba!ii i)au r"s$uns *P"rinte( &omnia)ta nu #n!elegi aceste lucruri( şi &in aceast" cauz" te su$"r". Xtii c" emeile nasc co$ii( iar noi b"rba!ii nu. 4#n& seam"n" emeile( atunci tul$ina $orumbului $oart" &ou" sau trei s$ice( r"&"cina &e ucca $ro&uce &ou" sau trei coşuri $line şi totul creşte &in abun&en!". De ce umai şi numai $entru c" emeile ştiu cum s" nasc" şi ştiu ce au &e "cut $entru ca ceea ce seam"n" s" &ea ro&. Nas")le &eci s" semene noi b"rba!ii nu ştim at#t &e multe &es$re sem"nat c#t ştiu ele.I Astel( $e baza teoriei magiei +omeo$atice o $ersoan" $oate inluen!a vegeta!ia ie #n bine( ie #n r"u( $otrivit caracterului bun sau r"u al actelor sau st"rilor sale &e eCem$lu( o emeie $roliic" ace $lantele ro&nice( o emeie steril" le ace ster$e. Aceast" cre&in!" #n natura nociv" şi inec!ioas" a anumitor calit"!i sau #nt#m$l"ri $ersonale a &at naştere unor $ro+ibi!ii sau reguli &e evitare oamenii se ab!in &e a ace anumite lucruri(
59
&e team" ca ele s" nu inecteze #n mo& +omeo$atic roa&ele $"m#ntului cu $ro$ria lor stare sau con&i!ie &e ne&orit. 0oate aceste obiceiuri &e abstinen!" sau reguli &e evitare constituie eCem$le &e magie negativ" sau &e tabuuri. De eCem$lu( s$ri'inin&u)se $e ceea ce ar $utea i numit caracterul inec!ios al actelor sau st"rilor $ersonale( $o$ula!ia galela s$une c" nu trebuie s" tragi cu arcul cu s"ge!i sub un $om cu ructe( $entru c" $omul #şi va le$"&a ructele c+iar #n cli$a c#n& s"geata va c"&ea la $"m#nt iar c#n& m"n#nci $e$ene ver&e nu trebuie s" amesteci s#mburii $e care #i scui$i &in gur" cu s#mburii $e care i)ai $us la o $arte $entru s"m#n!" $entru c" &ac" ai ace acest lucru( &eşi s#mburii $e care i)ai scui$at ar $utea &esigur #ncol!i şi ar &a #n loare( lorile ar c"&ea la el cum !i)au c"zut s#mburii &in gur"( şi &eci aceşti s#mburi nu vor &a nicio&at" ro&. Acelaşi el &e a g#n&i #i ace $e !"ranii bavarezi s" crea&" c"( &ac" laşi altoiul unui $om ro&itor s" ca&" $e $"m#nt( $omul care va ieşi &in acest altoi #şi va l"sa ructele s" ca&" #nainte &e vreme. 4#n& $o$ula!ia c+am &in 4oc+inc+ina #şi seam"n" c#m$urile uscate &e orez şi nu &oresc s" ca&" nici o avers"( m"n#nc" orez uscat $entru a #m$ie&ica $loaia s" strice recoltele. 5n cazurile ar"tate se $resu$une c" o $ersoan" $oate inluenta vegeta!ia $e cale +omeo$atic". Ea contamineaz" arborii sau $lantele cu $ro$riet"!i sau acci&ente( bune sau rele( asem"n"toare şi &erivate &in ale sale. Dar( &u$" $rinci$iul magiei +omeo$atice( inluen!a este reci$roc" $lanta $oate contamina omul #n aceeaşi m"sur" #n care omul contamineaz" $lanta. 5n magie( ca şi #n izic" mi se $are( ac!iunea şi reac!iunea s#nt egale şi o$use. Kn&ienii c+eroLee s#nt a&e$!ii botanicii $ractice &e ti$ +omeo$atic. Astel r"&"cinile s#rmoase ale $lantei( catgut s#nt at#t &e rezistente( #nc#t $ot o$ri un br"z&ar &e $lug #n c#m$. Din aceast" cauz" emeile c+eroLee #şi s$al" ca$ul cu &ecoct &in aceste r"&"cini $entru a)şi #nt"ri $"rul( iar 'uc"torii cu mingea se s$al" cu acelaşi &ecoct $entru a avea muşc+i $uternici. embrii $o$ula!iei galela cre& c"( m#nc#n& un ruct c"zut $e $"m#nt( ca$e!i tu #nsu!i ten&in!a &e a te $oticni şi a c"&ea iar &e consumi ceva care a ost uitat 9&e eCem$lu un carto &alce l"sat #n oal" sau o banan" uitat" #n oc:( vei &eveni uituc. Po$ulatul galela este &e $"rere c" &ac" o emeie consum" &ou" banane #ngem"nate( va naşte gemeni. Kn&ienii guarani &in America &e Hu& cre& c" o emeie va avea gemeni &ac" m"n#nc" un bob &ublu &e mei. Pe vremea .edelor o curioas" a$licare a acestui $rinci$iu urniza o vra'" cu a'utorul c"reia unui $rin! eCilat i se $utea re&a regatul. El trebuia s" m"n#nce m#ncare g"tit" la un oc #ntre!inut cu lemn crescut &in buturuga unui arbore t"iat. Prin interme&iul ocului( $uterea &e regenerare a unui asemenea arbore s)ar transmite la tim$ul $otrivit +ranei şi( astel( $rin!ului +r"nit cu alimente g"tite $e ocul "cut cu lemnul crescut &in arbore.
60
Hu&anezii cre& c"( &ac" o cas" este alc"tuit" &in lemn $rovenin& &e la arbori cu !e$i( via!a oamenilor care vor locui #n acea cas" va i s$inoas" şi $lin" &e greut"!i. ECist" o ramur" ro&nic" a magiei +omeo$atice care Wlucreaz"I $rin interme&iul mor!ilor $entru c" la el cum mor!ii nu $ot ve&ea( auzi( sau vorbi( ai $osibilitatea( cu a'utorul $rinci$iilor +omeo$atice( s")i aci $e oameni orbi( surzi şi mu!i( olosin& #n acest sco$ oasele unui mort sau orice altceva alterat &e atingerea mor!ii. Astel la $o$ula!ia galela( c#n& un t#n"r merge s" ac" curte noa$tea( ia $u!in $"m#nt &e $e un morm#nt şi #l r"s$#n&eşte $e aco$erişul casei iubitei sale( c+iar &easu$ra locului un&e &orm $"rin!ii acesteia. Acest $roce&eu( #şi #nc+i$uie el( #i va #m$ie&ica $e $"rin!i s" se trezeasc" #n tim$ ce vorbeşte cu iubita sa( &eoarece $"m#ntul &e $e morm#nt #i va ace sa &oarm" ca mor!ii. 8o!ii &in toate tim$urile şi &in multe !"ri au ost $atronii acestui el &e magie( oarte olositoare $entru eCercitarea $roesiunii lor. Na slavii &in su&( un s$"rg"tor #şi #nce$e a&esea o$era!iunile arunc#n& osul unui mort $este cas" şi s$un#n& cu un sarcasm caustic *Aşa cum se va trezi osul( s" se trezeasc" şi oamenii aceştiaO &u$" care nici m"car un singur sulet &in cas" nu)şi va mai $utea !ine oc+ii &esc+işi. 5n mo& similar( #n Java( +o!ul ia $"mint &e $e un morm#nt şi #l r"s$#n&eşte #n 'urul casei $e care vrea s" o 'euiasc" acest $roce&eu #i cuun&" $e locatari #ntr)un somn a&#nc. 4u aceeaşi inten!ie( +in&usul $resar" cenuş" &e la un rug unerar la uşa casei in&ienii &in Peru #m$r"ştie $raul &e $e osemintele unui mort iar +o!ii ruteni scot m"&uva &intr)o tibie &e om( o um$lu cu seu şi( a$rinz#n& seul( #ncon'ur" &e trei ori casa cu aceast" "clie arz#n&"( ceea oe)i ace $e locatari s" ca&" #ntr)un somn a&ine ca moartea. Hau ruteanul va ace un luier &intr)o tibie &e om şi va c#nta &in ea &re$t urmare to!i cei care #l au& vor i cu$rinşi &e moleşeal". Kn&ienii &in eCic olosesc #n acelaşi sco$ nelegiuit antebra!ul st#ng al unei emei care a murit la naşterea $rimului ei co$il &ar bra!ul trebuia s" ie urat. 4u acest os ei izbesc $"m#ntul #nainte &e a intra #n casa $e care inten!ioneaz" s" o 'euiasc" $roce&eul #i ace $e to!i cei &in cas" s")şi $iar&" com$let $uterea &e a vorbi sau &e a se mişca ei s#nt ca mor!i( auzin& şi v"z#n& totul( &ar iin& cu &os"v#rşire li$si!i &e $utere unii &orm #ntr)a&ev"r şi c+iar sor"ie. 5n Euro$a se atribuiau $ro$riet"!i similare #inii)&e)$e) 4ealalt")Nume( care era m#na uscat" şi $us" #n saramur" a unui s$#nzurat. Dac" so a$rin&ea o luminare "cut" &in gr"simea unui r"u"c"tor mort $rin s$#nzur"toare şi se $unea luminarea #n #na)&e)$e)4ealalt")Nume ca #ntr) un seşnic( luminarea "cea $e orice $ersoan" c"reia i se $unea #n a!" inca$abil" &e mişcare ea nu mai $utea mişca nici m"car un &eget( ca şi c#n& ar i ost moart". 2neori c+iar m#na omului mort servea &re$t
61
luminare sau mai &egrab" &re$t m"nunc+i &e lumin"ri( &ac" se &"&ea oc tuturor &egetelor uscate &ar &ac" un membru al gos$o&"riei ar i ost treaz( unul &intre &egete nu s)ar i a$rins. Asemenea ocuri ab'ecte nu $uteau i stinse &ec#t cu la$te. De multe ori se $rescria ca lum#narea +o!ului s" ie "cut" &in &egetul unui nou n"scut sau( mai bine( &in &egetul unui co$il nen"scut uneori se cre&e c" este &e &orit ca +o!ul s" aib" o asemenea lum#nare $entru iecare $ersoan" &in cas"( &eoarece &ac" ar avea o lum#nare $rea mic" cineva &in cas" s)ar $utea trezi şi l)ar $rin&e. 6&at" a$rinse( aceste lum#n"ri sub!iri nu mai $ot i stinse cu nimic altceva &ec#t cu la$te. 5n secolul al şa$tes$rezecelea t#l+arii omorau emei #ns"rcinate $entru a abrica lum#n"ri &in $#ntecele lor. 2n t#l+ar sau s$"rg"tor &in Grecia antic" cre&ea c" $oate amu!i şi $une $e ug" $e cei mai eroci c#ini &e $az"( &ac" $urta cu sine o alc" luat" &e la un rug unerar. De asemenea( emeile s#rbe şi bulgare( s"tule &e constr#ngerile vie!ii casnice( luau b"nu!ii &e aram" &e $e oc+ii unui ca&avru( #i s$"lau #n a$" sau vin şi &"&eau lic+i&ul so!ilor lor s")l bea. #n&u)l( so!ul va i tot at#t &e orb ata &e greşelile so!iei sale ca şi mortul $e oc+ii c"ruia useser" $uşi aceşti b"nu!i. 5n aar" &e aceasta( se cre&e a&esea c" animalele $ose&" calit"!i sau $ro$riet"!i olositoare omului( şi magia +omeo$atic" sau imitativ" urm"reşte s" comunice aceste $ro$riet"!i iin!elor umane $e &iverse c"i. Astel( unii boc+uana $oart" un &i+or ca vra'"( &eoarece acesta iin& $lin &e via!" #i va ace oarte greu &e ucis. Al!ii $oart" o anumit" insect"( mutilat"( &ar #nc" vie( #n acelaşi sco$. Kar unii r"zboinici ai $o$ula!iei bec+uana $oart" $"r al unui bou "r" coarne amestecat #n $ro$riul lor $"r şi $ielea unei broaşte $e manta( &eoarece broasca este alunecoas"( iar boul( neav#n& coarne( este greu &e $rins omul #narmat cu aceste armece cre&e c" va i tot at#t &c greu &e $rins cum s#nt boul şi broasca. Na el( $are lim$e&e c" un lu$t"tor su&)arican( care #m$leteşte $"r &e şobolan #n $ro$riile sale şuvi!e #ncre!ite şi negre va avea tot at#tea şanse &e a evita suli!a &uşmanului c#te are şi s$rintenul şobolan &e a nu i nimerit &e obiectele aruncate &u$" el &e aceea( #n aceste regiuni $"rul &e şobolan are mare c"utare c#n& se aştea$t" un r"zboi. 5ntr)una &in vec+ile c"r!i ale Kn&iei se s$une c" &ac" se oer" un sacriiciu $entru victorie( $"m#ntul &in care urmeaz" s" i cl"&it altarul trebuie luat &intr)un loc un&e s)a b"l"cit un mistre!( $entru c" or!a mistre!ului a $"truns #n acel $"m#nt. 4#n& c#n!i &intr)o l"ut" cu o singur" coar&" si &egetele #!i s#nt !e$ene( singurul lucru $e care trebuie s")l aci este s" $rinzi c#!iva $"ian'eni &e c#m$( &in cei cu $icioare lungi( s")i $r"'eşti şi a$oi s")!i reci &egetele cu cenuşa lor acest $roce&eu #!i va ace &egetele tot at#t &e ml"&ioase şi &e s$rintene ca $icioarele $"ian'enului - cel $u!in aşa cre& membrii $o$ula!iei galela.
62
Pentru a a&uce #na$oi un sclav ugit( un arab va trasa un cerc magic $e $"m#nt( va #nige un cui #n mi'locul cercului şi cu a'utorul unei sori va lega un c"r"buş &e cui( av#n& gri'" ca seCul c"r"buşului s" ie i&entic cu cel al ugitului. 4"r"buşul( t#r#n&u)se 'ur)#m$re'ur( va #n"şura soara $e cui( scurt#n&)o astel mereu şi a$ro$iin&u)se( la iecare rotire( &in ce #n ce mai mult &e centrul cercului. Astel( $rin or!a magiei +omeo$atice( sclavul ugit va i a&us #na$oi la st")$#nul s"u. Na triburile vestice &in oua Guinee ritanic" un b"rbat care a ucis un şar$e #l va ar&e şi #şi va unge $icioarele cu cenuşa lui c#n& va trebui s" mearg" #n $"&ure ca urmare nici un şar$e nu)l va mai muşca tim$ &e c#teva zile. 2n sclav &in su& care are &e g#n& s" şter$eleasc" şi s" ure la t#rg nu are altceva &e "cut &ec#t s" ar&" o $isic" oarb" şi s" arunce a$oi un &ram &in cenuşa $isicii $e $ersoana cu care se t#rguieşte &u$" aceea el $oate lua tot ce &oreşte &e $e te'g+ea şi $ro$rietarul #şi va $ier&e orice c+ibzuin!" &evenin& tot at#t &e orb ca şi $isica a c"rei cenuş" a ost aruncat" asu$ra sa. 8o!ul $oate c+iar #ntreba cu neruşinare (.[i)am $l"tit I( iar negustorul &e m"run!işuri #nşelat va r"s$un&e *De ce #ntrebi &esigurI. 0ot at#t &e sim$lu şi &e eicace este mi'locul a&o$tat &e in&igenii &in Australia 4entral" care &oresc s" le creasc" barba. Ei #şi #n!ea$" toat" b"rbia cu un os ascu!it( a$oi o lovesc cu gri'" cu un b"! sau $iatr" magic"( re$rezent#n& un el &e şobolan cu must"!i oarte lungi. ine#n!eles virtu!ile acestor must"!i vor $"trun&e #n b"!ul sau #n $iatra res$ectiv" şi &e aici trec cu uşurin!" la b"rbie( $e care va creşte #n cur#n& o barb" &intre cele mai stuoase. Vec+ii greci cre&eau c"( m#nc#n& carnea $rivig+etorii #ntot&eauna treaz"( nu vei a!i$i nicio&at"( c" ung#n& oc+ii unui mio$ cu ierea unui vultur( mio$ul va &ob#n&i ve&erea acestuia şi c" ou"le unui corb vor re&a culoarea neagr" $"rului #nc"run!it. umai c" $ersoana care a&o$ta acest ultim mo& &e a t"inui ravagiile tim$ului $urta cea mai mare gri'" s" aib" gur" $lin" cu unt&elemn c#n& a$lica ou"le $e venerabilele sale bucle( altel( at#t &in!ii c#t şi $"rul i s)ar i "cut negri ca $ana corbului şi( oric#t i)ar i recat şi cur"!at( &in!ii nu s)ar mai i albit. i'locul &e regenerare a $"rului era( &e a$t( $u!in $rea $uternic şi( a$lic#n&u)l( a'ungeai s" ob!ii mai mult &ec#t ai cerut. Kn&ienii nuic+ol a&mir" rumoasele &esene &e $e s$atele şer$ilor &e aceea( c#n& o emeie nuic+ol #nce$e s" !eas" sau s" bro&eze( so!ul ei $rin&e un şar$e mare şi #l imobilizeaz" cu un b"! &es$icat( iar emeia m#ng#ie re$tila cu o m#n" &e)a lungul s$atelui a$oi( #şi trece m#na $este runte şi oc+i( $entru ca s" ie #n stare s" !eas" mo&ele tot at#t &e rumoase ca &esenele &e $e s$atele şar$elui.
63
Pe baza $rinci$iului magiei +omeo$atice( lucrurile ne#nsule!ite( $recum şi $lantele sau animalele( $ot r"s$in&i #n 'urul lor noroc sau n"$ast"( $otrivit cu $ro$ria lor natur" intrinsec" şi cu #n&em#narea vr"'itorului &e a ca$ta sau z"g"zui( &u$" cum este cazul( curentul $urt"tor &e ericire sau &e &urere. 5n HamarLan& emeile &au unui co$il s" sug" za+"r 4an&el Xi #i $un clei #n $alm"( $entru ca atunci c#n& va i mare( vorbele s")i ie &ulci şi lucrurile $re!ioase s" i se $rin&" &e m#ini( ca şi c#n& ar i unse cu clei. Grecii cre&eau c" o #mbr"c"minte "cut" &in l#n" &e oaie s#şiat" &e lu$ ar &"una celui care o $oart"( $rovoc#n&u)i o m#nc"rime sau o iritare a $ielii. Ei cre&eau &e asemenea c" &ac" se #nmoaie #n vin o $iatr" muşcat" &e un c#ine( to!i cei care vor bea &in acel vin vor c"&ea gr"ma&". Na arabii &in oab( o emeie "r" co$ii va #m$rumuta a&esea veşm#ntul unei emei cu mul!i co$ii( s$er#n& c" o&at" cu +ainele va ob!ine şi ro&nicia $osesoarei lor. 4arii &in Hoala( #n Arica &e r"s"rit( erau cu$rinşi &e o mare groaz" &e a i lovit cu ceva gol( cum ar i trestia sau $aiele( şi $reerau s" ie ciom"gi!i cu un retevei bun şi gros sau cu o vergea &e ier( c+iar &ac" #i &urea oarte tare. 5n cre&in!a lor( &ac" o $ersoan" ar i lovit" cu ceva gol( m"runtaiele i s)ar risi$i $#n" c#n& $ersoana res$ectiv" ar &ece&a. 5n m"rile &e r"s"rit tr"ieşte o scoic" mare $e care $o$ula!ia bugin &in 4elebes o numeşte *b"tr%nulI <+ad@ăwo=- Vinerea ei r"stoarn" aceşti *b"tr#niI $e s$ate şi #l aşaz" $e $ragurile caselor( crez#n& c" oricine va $"şi $este $rag va tr"i $#n" la a&#nci b"tr#ne!i. Na ini!iere( un co$il bra+man este $us s" calce cu $iciorul &re$t $e o $iatr" #n tim$ ce se re$et" cuvintele *4alc" $e aceast" $iatr" ii tare ca $iatraI şi aceeaşi ceremonie este eCecutat"( olosin& aceleaşi cuvinte( &e c"tre o mireas" bra+man" cu $rile'ul c"s"toriei. 5n a&agascar un mo& &e a reac!iona a!" &e nestatornicia norocului este s" #ngro$i o $iatr" la $icioarele st#l$ului central &e sus!inere a casei. 6biceiul general &e a 'ura st#n& $e o $iatr" $oate i bazat #n $arte $e cre&in!a c" or!a şi stabilitatea $ietrei acor&" statornicie 'ur"m#ntului. Vec+iul istoric &anez HaCo Grammaticus11 ne s$une c" *anticii( c#n& alegeau un rege( aveau obiceiul s" stea $e $ietre #ni$te #n $"m#nt( ca s")şi $roclame voturile( $entru a se asigur a #n acest el( $e temeiul stabilit"!ii $ietrelor( c" cele +ot"r#te vor &"inuiI. Deşi se $resu$unea c" #n toate $ietrele eCist" o eicacitate magic" general"( &atorit" $ro$riet"!ilor lor comune &o greutate şi soli&itate( totuşi anumitor $ietre sau ti$uri &e $ietre li se atribuiau virtu!i magice s$eciale Sa#o rammaticus 9mi'l. sec. al KK)Kea - #nc. sec. al KK)lea: - istoric &anez. Nucrarea sa Cesta )anorum este $rima o$er" im$ortant" &es$re istoria Danemarcei şi( toto&at"( $rima contribu!ie &anez" la literatura universal". Primele < c"r!i 9&in cele 1@: ale istoriei re$rezint" un inestimabil tezaur &o legen&e( sagas( mituri &es$re eroii na!ionali ca şi &es$re zeii aoto+toni( $recum al&er sau 8ot+er. 11
64
$otrivit calit"!ilor lor in&ivi&uale sau s$eciice &e orm" şi culoare. De eCem$lu( in&ienii &in Peru oloseau anumite $ietre $entru &ezvoltarea $orumbului( $e altele $entru &ezvoltarea cartoilor şi iar"şi $e altele $entru #nmul!irea vitelor. Pietrele olosite $entru a ace $orumbul s" creasc" se asonau asem"n"tor cu ştiule!ii &e $orumb( iar $ietrele &estinate #nmul!irii turmelor aveau orma oilor. 5n unele $"r!i &in elanezia eCist" o cre&in!"( asem"n"toare( $otrivit c"reia anumite $ietre sacre s#nt #nzestrate cu $uteri miraculoase( a c"ror natur" cores$un&e cu orma $ietrei. Astel( o bucat" &e coral roas" &e a$" $e mal oer" a&esea o asem"nare sur$rinz"toare cu ructul arborelui &e $#ine. 5n insulele anL o $ersoan" care g"seşte un asemenea coral #l va aşeza la r"&"cina unuia &intre arborii s"i &e $#ine( aşte$tin& ca arborele s" &ea ro& #mbelşugat. Dac" rezultatul cores$un&e aşte$t"rilor( el va $relua &e la al!i oameni( #n sc+imbul unei remuner"ri a&ecvate( $ietre cu un caracter mai $u!in marcat şi le va aşeza a$roa$e &e $iatra sa( $entru a le #mbiba cu virtu!ile magice $e care aceasta le $ose&". De asemenea( o $iatr" cu mici urme rotun&e este a&uc"toare &e bani iar &ac" cineva g"sea o $iatr" mare av#n& c#teva $ietre mai mici sub ea( asemenea unei scroae $rintre $urcei( el era sigur c"( &ac" va &"rui bani aşez#n&u)i $e ea( $iatra #i va a&uce $orci. 5n aceste cazuri şi #n altele similare( melanezianul atribuie minunata $utere nu $ietrei #ns"şi( ci s$iritului care s"l"şluieşte #n ea şi uneori( &u$" cum am v"zut cu c#teva cli$e mai #nainte( c#te o $ersoan" se str"&uieşte s" #mbl#nzeasc" s$iritul $un#n& &aruri $e $iatr". Dar conce$!ia &es$re s$iritele care trebuie #mbl#nzite se ala #n aara serei magiei( iin& cu$rins" #n sera religiei. 4#n& #nt#lnim o asemenea conce$!ie( cum este cazul aici( #n leg"tur" cu i&ei şi $ractici $ur magice( magia $oate i consi&erat" ca iin& $ort)altoiul original $e care s)a great mai t#rziu conce$!ia religioas". Din aceast" cauz" eCist" $uternice motive s" cre&em c" #n evolu!ia g#n&irii magia a $rece&at religia. e vom #n&re$ta acum aten!ia asu$ra acestei $robleme. 4ei vec+i $uneau mare $re! $e calit"!ile magice ale $ietrelor $re!ioase s)a sus!inut #ntr)a&ev"r( cu mult" verosimilitate( c" asemenea $ietre au ost olosite ca amulete cu mult #nainte &e a i ost $urtate numai ca $o&oabe. Astel grecii numeau agat)arbore o $iatr" care avea caracteristici asem"n"toare cu cele ale unui arbore şi cre&eau c" &e vor lega &ou" asemenea nestemate &e coarnele sau &e grumazul boilor ce trag la $lug( recolta va i cu siguran!" oarte bogat". Ei cunoşteau &e asemenea $iatra la$telui( care &"&ea emeilor o mare cantitate &e la$te &ac" o beau &izolvat" #n +i&romel. Xi ast"zi grecoaicele &in 4reta şi &in elos olosesc $iatra la$telui #n acelaşi sco$ #n Albania emeile care al"$teaz" $oart"
65
$ietre ca s" aib" la$te &in belşug. De asemenea grecii cre&eau #ntr)o $iatr" care vin&ec" muşc"turile &e şar$e şi care era numit"( &in aceast" cauz"( $iatra)şar$e $entru a #ncerca eicacitatea ei era &estul s" macini o $iatr" şi s" r"s$#n&eşti $raul ob!inut $e ran". Ametistul &e culoarea vinului şi)a $rimit numele( care #nseamn" *nebeatI( $e baza $resu$unerii c" are $uterea &e a)l men!ine treaz $e cel care)l $oart" şi &oi ra!i care &oreau s" tr"iasc" uni!i erau s"tui!i s" $oarte magne!i( care( !inin&u)i $e cei &oi #m$reun"( #i ereau &e ceart". 4"r!ile vec+i ale +in&uşilor $rescriau regula c" &u$" a$usul soarelui( #n noa$tea nun!ii( b"rbatul trebuia s" stea t"cut #m$reun" cu so!ia sa( $#n" la lic"rirea stelelor. 4#n& a$"rea Hteaua $olar"( el trebuia s" arate s$re ea şi( a&res#n&u)i)se( s" s$un" *Eşti neclintit" te v"& $e tine( cea neclintit". Fii neclintit" $entru mine o( stea $uternic" SI A$oi( #ntorc#n&u)se s$re so!ia sa trebuia s" s$un" *ri+as$ati mi te)a &at av#n& urmaşi $rin mine( so!ul t"u( vei tr"i cu mine o sut" &e toamneI. Evi&ent( inten!ia acestei ceremonii este s" ocroteasc" so!ii #m$otriva ca$riciilor sor!ii şi nestatorniciei ericirii $"m#nteşti $rin inluen!a &urabil" a acestei stele constante. Este o &orin!" eC$rimat" #n)ultimul sonet al lui ^eats Htea strălucitoare, aş vrea să &iu statornic ca tine, /eatîrnînd în sin$uratică splendoare, în be:nă şi înalt4ei ce c"l"toresc $e mare nu $ot s" nu ie im$resiona!i &e veşnicul ei luC şi reluC şi( $e baza $rinci$iilor acestei ilozoii ru&imentare a sim$atiei şi asem"n"rii( &e care ne $reocu$"m aici( ei &esco$er" o rela!ie subtil"( o armonie secret"( #ntre maree şi via!a omului( a animalelor şi a $lantelor. Ei v"& #n luC nu numai un simbol( ci un motiv &e eCuberan!"( &e $ros$eritate şi &e via!"( iar #n reluC &iscern un agent real şi un melancolic simbol al nereuşitei( al sl"biciunii şi al mor!ii. ["ranul breton #şi #nc+i$uie c" trioiul sem"nat #n tim$ul luCului va creşte mare( &ar &ac" $lanta se seam"n" c#n& a$ele s#nt 'oase sau #n tim$ul reluCului( ea nu)şi va atinge nicio&at" maturitatea( iar vitele +r"nite cu un asemenea trioi vor cr"$a. Femeia bretonului cre&e c" untul cel mai bun se bate c+iar #n cli$a #n care a$ele #n$inse &e luC au #nce$ut s" creasc"( c" la$tele care ace s$um" #n $utinei va continua s" ac" s$um" $#n" c#n& ora a$elor mari va i trecut şi c" a$a scoas" &in $u! sau la$tele muls #n tim$ul luCului va clocoti #n oal" sau #n crati!" şi va &a #n oc. Potrivit unora &intre antici( $ielea ocilor( c+iar &u$" ce le)a ost 'u$uit" &e $e cor$( r"m#ne #ntr)o sim$atie secret" cu marea şi se $oate observa cum se #ncre!eşte #n tim$ul reluCului. 6 cre&in!" antic"( atribuit" lui Aristotel( era c" nici o iin!" nu $oate muri &ec#t #n
66
tim$ul reluCului. Dac" ne bizuim $e s$usele lui Pliniu 1> cre&in!a ar i ost conirmat" &e eC$erien!"( cel $u!in #n ceea ce $riveşte iin!ele umane( $e coasta Fran!ei. Filostrat 1? ne asigur" &e asemenea c"( la 4a&iC( muribunzii nu)şi &au nicio&at" suletul c#t tim$ s#nt a$ele mari. 6 cre&in!" asem"n"toare mai &"inuie şi acum #n unele $"r!i ale Euro$ei. Pe coasta cantabrian" se cre&e c" $ersoanele care mor &e boli cronice sau acute #şi &au suletul #n momentul c#n& #nce$e reluCul. He s$une c" #n Portugalia( &e)a lungul #ntregii coaste a ["rii Galilor şi #n unele $"r!i &e $e coasta britan"( &omnea cre&in!a c" oamenii se nasc c#n& #nce$e luCul şi mor la #nce$utul reluCului. DicLens atest" eCisten!a aceleiaşi su$ersti!ii #n Anglia1T. *De)a lungul coastei( s$une Dl. Peggott 1M( oamenii nu $ot s" moar" &ec#t atunci c#n& se a$ro$ie luCul( nu $ot s" se nasc" &ec#t atunci c#n& vin a$ele SI 4re&in!a $otrivit c"reia cele mai multe &ecese se #nt#m$l" #n tim $ul reluCului este cunoscut" - se s$une - &e)a lungul #ntregii coaste &e r"s"rit a Angliei( &in ort+umberlan& $#n" #n ^ent. Nui H+aLes$eare trebuie s")i i ost amiliar"( &e vreme ce #l ace $e Falsta s" moar" *#ntre &ou"s$rezece şi unu( tocmai c#n& mareea se r"stoarn"I 1@. 5nt#lnim cre&in!a şi #n America &e or&( $c coasta Paciicului( la $o$ula!ia +ai&a. 6ri &e c#te ori un brav +ai&a este $e moarte( el ve&e o canoe con&us" &e c#!iva &intre $rietenii &ece&a!i( care vin( $urta!i &e luC( s")i ureze bu n) sosit #n lumea s$iritelor. *Vino cu noi acumO( s$un $rietenii( *mareea se a$ro$ie &e reluC şi trebuie s" $lec"mI. Na Port Hte$+ens( #n e3 Hout+ /ales( in&igenii #şi ar& #ntot&eauna mor!ii #n tim$ul luCului şi nicio&at" #n cursul reluCului( c"ci altel a$a care se retrage ar $urta suletul celui $lecat $#n" un&eva #ntr)o !ar" #n&e$"rtat". Pentru a)şi asigura o via!" lung"( c+inezul $oate recurge la anumite armece com$licate care concentreaz" #n ele esen!a magic" ce eman"( $e baza unor $rinci$ii +omeo$atice( &in tim$ şi &in anotim$uri( &in $ersoane şi &in lucruri. Hu$orturile olosite $entru transmiterea acestor emana!ii aste s#nt +ainele &e #ngro$"ciune. ul!i c+inezi #şi $reg"tesc aceste +aine &in tim$ul vie!ii şi cei mai mul!i ie au croite şi cusute &e o at" nem"ritat" sau &e o emeie oarte t#n"r"( socotin& cu mult" #n!ele$ciune c"( &e vreme le este $robabil ca o asemenea $ersoan" s" mai tr"iasc" #nc" ani mul!i( o $arte &in $uterea ei vital" va trece cu siguran!" #n +aine( am#n#n& tot $e at#ta şi cli$a #n care vor trebui olosite #n sco$ul $entru care au ost "cute. De asemenea veşmintele se ac &e $reerin!" #n anii care au o lun" 12 13 14 15 16
Pliniu( /aturalia 1istoria, '' . Filostrat( .ita !pollonii Tyanensis V. 4+. DicLens( )avid Copper&ield, Persona' &in romanul )avid Copper&ield3. H+aLes$eare( 8enric al V)lea. actul KK( scena ?.
67
intercalat"( &eoarece $entru mintea c+inez" $are evi&ent c" +ainele &e #ngro$"ciune "cute #ntr)un an neobişnuit &e lung vor avea ca$acitatea &e a $relungi via!a #ntr)o m"sur" neobişnuit &e mare. 5ntre aceste veşminte( eCist" o anume +ain" "cut" cu mult" str"&anie $entru a o satura cu aceast" ne$re!uit" calitate. Este vorba &e o mantie lung" &e m"tase( colorat" #n albastrul cel mai a&#nc şi av#n& bro&at $este tot cu ir &e aur cuv#ntul *longevitateO. A &"rui unui $"rinte v#rstnic o astel &e manta s$len&i&" şi costisitoare( cunoscut" sub numele &e *veşm#nt &e via!" lung"I( era consi&erat la c+inezi &re$t un act &e $ietate ilial" şi un semn &e &elicat" aten!ie. 4um veşmintul are sco$ul &e a $relungi via!a $osesorului s"u( acesta #l $oart" a&esea( #n s$ecial la ocazii estive( $entru a $ermite emana!iei &e longevitate( creat" &e numeroasele litere aurite cu care este #m$o&obit( s")şi $ro&uc" #ntregul eect asu$ra $ersoanei sale. De ziua naşterii sale mai ales #l $oart" #ntot&eauna( &eoarece #n 4+ina( $otrivit 'u&ec"!ii generale cel s"rb"torit trebuie s" aib" o rezerv" mare &e energie vital" la aniversarea naşterii sale( $entru a i r"s$#n&it sub orm" &e s"n"tate şi vigoare #n tot restul anului. G"tit #n mantia sa astuoas" şi absorbin&u)i emana!ia bine"c"toare #n iecare $or( ericitul $osesor $rimeşte satis"cut ur"rile $rietenilor şi ru&elor care #şi eC$rim" #n mo&ul cel mai c"l&uros a&mira!ia a!" &e acest lin!oliu som$tuos şi a!" &e $ietatea ilial" care i)a #n&emnat $e co$ii s" ac" autorului zilelor lor un &ar at#t &e rumos şi &e olositor. 6 alt" a$licare a maCimei &u$" care similarul $ro&uce similarul este cre&in!a c+inez" c" soarta unui oraş este $roun& aectat" &e orma sa şi c" aceast" soart" variaz" $otrivit caracterului lucrului cu care aceast" orm" se aseam"n" cel mai mult. Astel se $ovesteşte c"( #n vremuri #n&e$"rtate( oraşul 4iuen)ce)u( al c"rui contur este asem"n"tor cu un cra$( c"&ea a&esea $ra&" $ustiirii &e c"tre oraşul #nvecinat `ung)ciun( care are orma unei $lase &e $rins $eşte( $#n" c#n& locuitorii $rimului oraş s)au +ot"r#t s" ri&ice &ou" $ago&e #nalte #n mi'locul s"u. Aceste $ago&e( care &omin" şi acum oraşul 4iuen)ce)u( au avut cea mai bine"c"toare inluen!" asu$ra &estinului s"u( #n)truc#t interce$tau imaginara $las" #nainte ca ea s" i $utut cobor# şi $rin&e imaginarul cra$ #n oc+iurile sale. Acum( vreo $atruzeci &e ani( #n!ele$!ii &in Xan+ai se str"&uiau s" &esco$ere cauzele unei rebeliuni locale. Du$" o cercetare am"nun!it" s)au convins c" rebeliunea usese cauzat" &e as$ectul unui tem$lu nou şi mare care usese cl"&it( &in neericire( #n orma unei broaşte !estoase( animalul cu cel mai r"u caracter $osibil. Diicultatea era serioas"( $ericolul amenin!"tor c"ci &"r#marea tem$lului ar i #nsemnat un act &e im$ietate( iar a)l l"sa aşa cum usese construit ar i #nsemnat s" urmeze( #n cel mai scurt tim$( o serie &e &ezastre similare sau c+iar şi mai mari.
68
6ricum( geniul local al $roesorilor &e geoman!ie a "cut a!" situa!iei au &e$"şit trium"tori &iicultatea şi au evitat $ericolul. Astu$#n& &ou" $u!uri( care re$rezentau oc+ii broaştei !estoase( ei au orbit animalul r"u amat( "c#n)&u)1 inca$abil &e a mai $une la cale alte rele. 2neori se a$eleaz" la magia +omeo$atic" sau imitativ" $entru a anula un r"u( s"v#rşin&u)l $rin mimare. Eectul este evitarea &estinului( substituin& o calamitate als" uneia reale. 5n a&agascar acest mo& &e a am"gi ursita este cu$rins #ntr)un sistem eCact. Aici &estinul iec"rui om este &eterminat &e ziua şi ora naşterii sale şi &ac" se #nt#m$l" ca ele s" ie li$site &e noroc( soarta şa este $ecetluit"( #n aar" &e cazul c" nenorocul este #nl"turat( &u$" cum umbl" vorba( olosin& un substitut. 4"ile &e #nl"turare a nenorocului s#nt variate. De eCem$lu( &ac" cineva este n"scut #n $rima zi a lunii a &oua 9ebruarie:( c#n& va &eveni ma'or( casa #i va ar&e $#n" la temelii. Pentru a nu $ier&e $rile'ul &e a evita catastroa( cei ce)i vor binele co$ilului vor ri&ica o magazie $e un c#m$ sau #ntr)un !arc &e vite şi #i vor &a oc. Dac" se &oreşte ca ceremonia s" aib" #ntr)a&ev"r un rezultat real( co$ilul şi mama lui trebuie s" ie aşeza!i #n magazie şi scoşi ca t"ciunii &in cabana cu$rins" &e l"c"ri #nainte &e a i $rea t#rziu. De asemenea $loiosul noiembrie este luna lacrimilor( şi cel n"scut #n cursul ei este sortit m#+nirii. Pentru a goni norii care se #ngr"m"&esc $este viitorul s"u( el nu are altceva &e "cut &ec#t s" ri&ice ca$acul unei oale #n clocot şi s")i v#nture #ncoace şi #ncolo. Htro$ii care vor c"&ea &e $e ca$ac #i vor #m$lini &estinul( cru!#n&u)l astel s" verse lacrimi cu $ro$rii s"i oc+i. Xi iar"şi( &ac" unei ete tinere( #nc" nem"ritate( sor!ii #i arat" co$iii( #nc" nea&uşi $e lume( cobor#n& trişti #naintea ei #n morm#nt( ea $oate evita nenorocirea &u$" cum urmeaz" Fata omoar" o l"cust" ver&e( o #nveleşte #ntr)o bucat" &e $#nz" care #n"!işeaz" un giulgiu şi 'eleşte l#ng" ea( aşa cum Raşela vars" la)crimi l#ng" co$iii ei( reuz#n& orice consolare. Pe l#ng" aceasta( ea mai $rin&e cel $u!in o &uzin" &e l"custe şi( smulg#n&u)le c#teva $icioare şi ari$i &e $risos( le aşaz" l#ng" surata lor moart"( #n"şurat" #n giulgiu. #z#itul insectelor c+inuite şi mişc"rile agitate ale membrelor lor s#rtecate re$rezint" !i$etele stri&ente şi contorsiunile celor ce se t#nguiesc la o #nmorm#ntare. Du$" ce a #nmorm%ntat l"custa moart"( ata le las" $e celelalte s")şi continue *boceteleI $#n" c#n& moartea le sca$" &e c+inuri şi( &u$" ce şi)a legat $"rul &es$letit( se #n&e$"rteaz" &e morm#nt cu mersul( şi !inuta unei $ersoane cuun&at" #n triste!e. De aici #nainte ea $riveşte senin" viitorul( c"ci #şi va ve&ea co$iii su$ravie!uin&u)i $entru c" nu se $oate #nt#m$la s")i 'eleasc" şi s")i #ngroa$e &e &ou" ori. 6&at" mai mult( &ac" soarta a ost nemiloas" cu cineva #nsem)n#n&u)l la naştere cu semnul unei vie!i $line &e li$suri( el $oate şterge cu uşurin!" semnul res$ectiv( cum$"r%n& o $erec+e &e $erle
69
ietine( la $re!ul &e un $eni şi 'um"tate( şi #ngra$#n&u)le. 4"ci cine #n aar" &e boga!ii acestei lumi #şi $oate #ng"&ui s" azv#rle astel $erlele ?. Magia contagioasă- P#n" acum am luat #n consi&erare mai ales acea ramur" a magiei sim$atetice care $oate i numit" +omeo$atic" sau imitativ". Princi$iul ei con&uc"tor este( &u$" cum am v"zut( acela c" similarul $ro&uce similarul sau( cu alte cuvinte( c" eectul se aseam"n" cu cauza sa. 6 alt" mare ramur" a magiei sim$atetice( $e care am numit)o magie contagioas"( $leac" &e la i&eea c" lucrurile care au ost o&at" #m$reun" trebuie s" r"m#n" #n continuare( c+iar &ac" s#nt &es$"r!ite unele &e altele( #ntr)o asemenea rela!ie sim$atetic" #nc#t orice s)ar ace unuia &intre ele( şi cel"lalt s" ie aectat #n mo& similar. Astel( temeiul logic al magiei contagioase este( ca şi al magiei +omeo$atice( o greşit" asocia!ie &e i&ei baza sa izic"( &ac" $utem vorbi &e un asemenea lucru( este( ca şi baza izic" a magiei +omeo$atice( un me&iu material &e un anumit el &es$re care se cre&e( ca şi &es$re eter #n izica mo&ern"( c" uneşte obiectele alate la &istan!" şi transmite eectele &e la unul la cel"lalt. ECem$lul cel mai obişnuit &e magie contagioas" este sim$atia magic" &es$re care se $resu$une c" ar eCista #ntre o $ersoan" şi orice $arte &es$"r!it" &e &#nsa( cum ar i $"rul sau ung+iile astel #nc#t( oricine $ose&" $"rul sau ung+iile unui om #şi $oate im$une voin!a( la orice &istan!"( asu$ra $ersoanei &e la care acestea au ost t"iate. Aceast" su$ersti!ie este r"s$#n&it" #n #ntreaga lume vom &a mai t#rziu( #n aceast" lucrare( eCem$le reeritoare la $"r şi ung+ii. 0riburile australiene obişnuiau s" scoat" &e la un b"iat unul sau mai mul!i &in!i &in a!"( cu $rile'ul uneia &in ceremoniile &e ini!iere $rin care orice membru &e seC masculin al tribului trebuia s" treac"( #nainte &e a se $utea bucura &e &re$turile şi $rivilegiile sale &e a&ult. Ra!iunea acestui obicei este obscur" tot ce ne intereseaz" $e noi aici este cre&in!a c" o rela!ie sim$atetic" continu" s" eCiste #ntre l"c"u şi &in!ii s"i &u$" ce i)au ost eCtraşi &in gingii. Na unele triburi &in $rea'ma r#ului Darling( #n e3 Hout+ /ales( &intele eCtras era v#r#t sub scoar!a unui co$ac alat #n a$ro$ierea unui r#u sau a unei gro$i cu a$" &ac" scoar!a creştea $este &inte ori &intele c"&ea #n a$"( totul era #n $erect" or&ine( &ar &ac" r"m#nea &esco$erit şi urnicile alergau $este el( in&igenii cre&eau c" b"iatul va sueri &e o boal" a gurii. Na tribul murring şi la alte triburi &in e3 Hout+ /ales &intele eCtras era &at mai #nt#i #n gri'a unui b"tr#n( a$oi trecea &e la o c"$etenie la alta( $#n" c#n& "cea #ncon'urul #ntregii comunit"!i( a'ung#n& #na$oi la tat"l l"c"ului şi #n cele &in urm" c+iar la acesta. Dar oricum ar i ost transmis &intr)o min" #ntr)alta( nu trebuia #n nici un caz ca &intele s"
70
a'ung" #ntr)un s"cule! cu substan!e magice( $entru c" $otrivit cre&in!ei( &ac" s)ar #nt#m$la un asemenea lucru( l)ar $aşte $e $osesorul &intelui o mare $rime'&ie. Regretatul Dr. 8o3itt 1 a avut o&at" sarcina &e custo&e al &in!ilor eCtraşi &e la c#!iva novici #n cursul unei ceremonii &e ini!iere şi b"tr#nii l)au im$lorat s" nu trans$orte &in!ii #ntr)un s"cule! #n care ştiau c" el $"stra c#teo&at" cristale &e cuar!. "tr #nii &eclarau c"( &ac" ar i "cut)o( $uterea magic" a cristalelor ar i trecut #n &in!i şi altel ar i $rime'&uit b"ie!ii. 4am la un an &u$" $lecarea sa &e la aceast" ceremonie( Dr. 8o3itt a $rimit vizita unuia &intre b"rba!ii cei mai &e vaz" ai tribului murring( care str"b"tuse a$roa$e &ou" sute cincizeci &e mile &e la casa sa ca s" a&uc" &in!ii #na$oi. 6mul a eC$licat c" usese trimis &u$" &in!i $entru c" unul &intre b"ie!i se #mboln"vise( şi se cre&ea c" &in!ii useser" v"t"ma!i #ntr)un el oarecare( ceea ce i)ar i $ricinuit boala. A ost asigurat c" &in!ii useser" $"stra!i #ntr)o cutie( "r" a avea contact cu vreo substan!"( cum ar i cristalele &e cuar!( care i)ar i $utut inluen!a( şi omul s)a #ntors acas" &uc#n& &in!ii bine #nveli!i şi ascunşi. embrii $o$ula!iei basuto au gri'" s")şi ascun&" bine &in!ii eCtraşi( ca nu cumva s" ca&" #n m#inile anumitor iin!e mitice care viziteaz" mormintele şi care $ot ace r"u $ro$rietarului &in!ilor $rin mi'loace magice. Acum vreo cincizeci &e ani( #n HusseC o servitoare $rotesta cu t"rie #m$otriva arunc"rii &in!ilor c"zu!i ai co$iilor( s$un#n& c"( &ac" &in!ii ar i g"si!i şi roşi &e vreun animal( &in!ii cei noi ai co$ilului ar $"rea tuturor asem"n"tori cu &in!ii animalului care muşcase &in cei vec+i. 4a &ova&" a acestui a$t ata #l in&ica $e b"tr#nul &omn Himmons( care avea #n gingia su$erioar" un &inte oarte mare( ca &e $orc( un &eect $ersonal &es$re care s$unea #ntot&eauna c" usese $ricinuit &e mama sa( care #i aruncase &in greşeal" unul &intre &in!ii c"zu!i #n troaca $orcului. 6 cre&in!" similar" a &us la $racticile care aveau ca sco$ s" #nlocuiasc"( $e baza $rinci$iilor magiei +omeo$atice( &in!ii vec+i cu al!ii noi şi mai buni. Astel #n multe $"r!i ale lumii eCist" obiceiul &e a $une &in!ii eCtraşi #ntr)un loc un&e vor i g"si!i &e un şoarece sau &e un şobolan( #n s$eran!a c"( $rin sim$atia care continu" s" subziste #ntre ei şi vec+iul lor $ro$rietar( ceilal!i &in!i ai s"i vor ob!ine aceeaşi t"rie şi str"lucire ca &in!ii acestor roz"toare. De eCem$lu( #n Germania un $rece$t general s$une c"( o&at" scos un &inte( trebuie s")l v#ri #ntr)o gaur" &e şoarece. Proce&#n& astel cu un &inte &e la$te c"zut( #l ereşti $e co$il &e &ureri &e &in!i. Hau trebuie s" mergi #n s$atele sobei şi 8o3itt este citat #n e&i!ia mare a Cren$ii de aur cu numeroase articole &es$re ceremoniile &e ini!iere( &es$re tribule Lurnai 9aborigeni &in Australia 4entrala:( &es$re triburile &ieri etc. o lucrare &e mai mari $ro$or!ii la care se reer" Frazer este /atives Tribes o& Sout%6"ast !ustralia 90riburile b"ştinaşe &in Australia &e su&)est: , 1<=T. 17
71
s")!i arunci &intele #na$oi $este ca$ s$un#n& *Xoarece( &")mi &in!ii t"i &e ier eu #!i &au &in!ii mei &e osI. De$arte &e Euro$a( la Raratonga( #n Paciic( se rostea urm"toarea rug"ciune Goarece mare E şoarece micuţE 'ată dintele meu cel vec%i, )ă6mi, ro$u6te, unul nou-
A$oi se arunca &intele $este stuul care aco$erea casa( &in cauz" c" şobolanii #şi ac cuibul #n stu $utrezit. otivul invoc"rii şobolanilor #n asemenea ocazii era acela c" &in!ii &e şobolan erau cei mai tari &in!i cunoscu!i &e in&igeni. Alte $"r!i &es$re care se cre&ea &e obicei c" r"m#n #ntr)o leg"tur" sim$atetic" cu tru$ul( &u$" ce leg"tura izic" a ost ru$t"( s#nt cor&onul ombilical şi membranele etale( inclusiv $lacenta. 5ntr)a&ev"r( se socoteşte c" leg"tura este at#t &e intim"( #nc#t se cre&e c" soarta ericit" sau neericit" a in&ivi&ului #n cursul vie!ii sale este legat" &e una sau alta &in aceste $"r!i ale $ersoanei sale( astel #nc#t &ac" cor&onul s"u ombilical sau $lacenta s#nt $"strate şi tratate cum se cuvine( $ersoana res$ectiv" va i $ros$er" &ac" s#nt #ns" v"t"mate sau $ier&ute( ea va sueri #n consecin!". Astel( unele triburi &in vestul Australiei cre& c" o $ersoan" #noat" r"u sau bine &u$" cum la naştere mama sa i)a aruncat sau nu cor&onul ombilical #n a$". Kn&igenii &in #m$re'urimile r#ului Penneat+er &in ueenslan& #m$"rt"şesc convingerea c" o $arte &in suletul co$ilului
72
s" $oat" veg+ea cu gri'" soarta tovar"şului s"u. Na $o$ula!ia bataL &in Humatra sau la multe alte $o$oare &in Ar+i$elagul Kn&ian( $lacenta este socotit" ca iin& ratele mai t#n"r sau sora mai t#n"r" a co$ilului( seCul iin& &eterminat &e seCul co$ilului( şi este #ngro$at" sub cas". Potrivit bataLilor ea asigur" bun"starea co$ilului şi $are( &e a$t( s" ie se&iul suletului transerabil( &es$re care vom auzi mai t#rziu. ataLii ^aro sus!in c+iar c"( &in cele &ou" sulete ale unei $ersoane( suletul a&ev"rat este cel care tr"ieşte #n $lacenta alat" &e&esubtul casei ei s$un c" acesta este suletul care z"misleşte co$ii. Po$ula!ia bagan&a cre&e c" iecare $ersoan" se naşte cu un &ublu al ei( şi i&entiic" acest &ublu cu $lacenta $e care o socotesc &re$t al &oilea co$il. ama #ngroa$" $lacenta la r"&"cinile unui bananier( care &evine s#nt $#n" c#n& ructele sale se coc şi s#nt culese $entru a oeri amiliei un os$"! sacru. Na $o$ula!ia c+eroLee cor&onul ombilical al unei ete se #ngroa$" sub o $iu" &e cereale( $entru ca ata sa a'ung" o bun" brut"reasa c#n& va i mare iar cor&onul ombilical al unui b"iat se at#rn" &e un co$ac #n $"&ure ca s" a'ung" un v#n"tor iscusit. Kncaşii &in Peru $"strau cor&onul ombilical cu cea mai mare gri'" şi #l &"&eau co$ilului s")l sug" ori &e c#te ori se #mboln"vea. 5n vec+iul eCic cor&onul ombilical al unui b"iat se #ncre&in!eaz" sol&a!ilor ca s")l #ngroa$e $e c#m$ul &e b"t"lie b"iatul &ob#n&ea astel $asiune $entru r"zboi. Kar cor&onul ombilical al unei ete era #ngro$at l#ng" c"minul &omestic( socotin&u)se c" acest lucru #i va ins$ira &ragoste a!" &e c"min şi $l"cerea &e a g"ti şi coace $#ine. 4+iar şi #n Euro$a numeroase $o$oare mai cre& #nc" şi acum c" &estinul unei $ersoane este mai mult sau mai $u!in legat &e cel al cor&onului ombilical sau al $lacentei sale. Astel #n avaria renan" cor&onul ombilical este $"strat o vreme( bine #nvelit #ntr)o bucat" &e $#nz" &e in( a$oi este t"iat #n buc"!ele sau ciuruit( &u$" cum co$ilul este b"iat sau at"( $entru ca el s" a'ung" un lucr"tor $rice$ut sau ea o bun" cus"toreas". Na erlin moaşa #ncre&in!eaz" cor&onul ombilical uscat tat"lui co$ilului( cu in&ica!ia &e a)l $"stra cu gri'"( $entru c"( at#t tim$ c#t cor&onul va i $"strat( co$ilul va tr"i( va creşte viguros şi va i erit &e boal". 5n eauce şi Perc+e oamenii au gri'" s" nu arunce cor&onul ombilical nici #n a$"( nici #n oc( crez#n& c" &ac" ar ace)o co$ilul s)ar #neca sau ar ar&e. Aşa&ar( #n numeroase $"r!i ale lumii cor&onul ombilical sau mai obişnuit $lacenta s#nt consi&erate &re$t iin!e vii( &re$t ratele sau sora celui n"scut( ori &re$t un obiect material #n care s"l"şluieşte &u+ul $"zitor al co$ilului sau o $arte &in suletul acestuia. ai mult #nc"( coneCiunea sim$atetic" &es$re care se cre&e c" ar eCista #ntre o $ersoan" şi $lacenta sau cor&onul s"u ombilical a$are cu &eosebit" claritate #n obiceiul oarte
73
r"s$#n&it &e a trata $lacenta sau cor&onul ombilical #n mo&uri care arurma s" inluen!eze $entru #ntreaga via!" caracterul şi cariera unei $ersoane( "c#n&)o( &ac" este b"rbat( un c"!"r"tor s$rinten( un #not"tor rezistent( un v#n"tor $rice$ut sau un sol&at cura'os( ori "c#n&)o( &ac" este at"( o cus"toreas" #n&em#natec"( o brut"reasa bun" şi aşa mai &e$arte. Astel cre&in!ele şi obiceiurile $rivin& membranele etale sau $lacenta şi( $e scar" mai re&us"( cor&onul ombilical $rezint" o $aralel" remarcabil" cu &octrina oarte r"s$#n&it" a suletului transerabil sau eCtern şi cu obiceiurile bazate $e aceast" &octrin". Prin urmare nu este temerar s" $resu$unem c" asem"narea nu se &atoreaz" unei coinci&en!e #nt#m$l"toare( ci c" #n cor&onul ombilical sau #n $lacent" avem $unctul concret &e $lecare 9nu nea$"rat singurul: $entru teoria şi $racticile legate &e suletul eCterior. Discutarea acestui subiect este rezervat" $entru o $arte ulterioar" a acestei lucr"ri. 6 a$lica!ie curioas" a magiei contagioase este rela!ia &es$re care se $resu$une &e obicei c" ar eCista #ntre un om r"nit şi agentul r"nirii sale( astel #nc#t orice ac!iune ulterioar" a agentului sau orice ac!iune care #l aecteaz" $e acesta trebuie s" inluen!eze #n mo& cores$unz"tor şi $e bolnav( ie #n r"u( ie #n bine. Pliniu 1; ne s$une c" &ac" ai r"nit un om şi #!i $are r"u &e aceast" a$t"( este suicient s" scui$i $e m#na care a $ricinuit rana şi &urerile celui r"nit vor i ime&iat alinate. 5n elanezia( &ac" $rietenii unei $ersoane a'ung #n $osesia s"ge!ii care l)a r"nit( o $"streaz" #ntr)un loc 'ilav sau #n runze reci $entru c" #n acest caz inlama!ia va &a #na$oi şi va ce&a #n cur#n& cu &es"v#rşire. 5ntre tim$( &uşmanul care a tras cu arcul se str"&uieşte s" agraveze rana cu toate mi'loacele care #i stau la #n&em#n". 5n acest sco$ el şi $rietenii s"i beau sucuri &e ructe ierte #n clocot şi mestec" runze iritante( iin& evi&ent c" acest $roce&eu va inlama şi irita rana. 5n aar" &e aceasta( ei mai $un şi arcul l#ng" oc $entru a ace s" se a$rin&" rana $e care a $rovocat)o şi( &in acelaşi motiv( $un $e oc v#rul unei s"ge!i( &ac" aceasta a ost recu$erat". ai mult c+iar( ei au gri'" s" $"streze coar&a &e arc #ncor&at" şi s)o ac" &in c#n& #n c#n& s" vibreze( $entru c" aceast" ac!iune #l va ace $e r"nit s" suere &e tensiunea nervilor şi s" aib" s$asme &e tetanos. *Este recunoscut şi se airm" #n mo& constant( s$une acon1< c" ungerea armei care a $rovocat rana vin&ec" Pliniu( op, cit-, VKKK. 19. *rancis 3acon, baron d e . e rulam şi viconte de San !lbano 1M@1-1@>@: - ilozo şi om &e stat englez. Este cunoscut $entru $roiectul unei mari o$ere care s" serveasc" &re$t canon meto&ologic $entru toate ştiin!ele $articulare 'nstauratio 7a$na- Din acest $roiect nu realizeaz" &ecit /ovum r$anon
74
rana #ns"şi. 5n acest eC$eriment( relatat &e oameni &e #ncre&ere 9&eşi #n ceea ce m" $riveşte nu s#nt tocmai #nclinat s" cre& asta:( trebuie s" observa!i urm"toarele #n $rimul r#n&( unguentul este "cut &in elurite ingre&iente( &in care cele mai ciu&ate şi mai greu &e ob!inut s#nt muşc+iul crescut $e !easta unui mort ne#ngro$at şi gr"simea &e mistre! şi &e urs omor#!i #n tim$ul $rocrca!iei.I Pre!iosul unguent com$us &in aceste ingre&iente( $recum şi &in altele( nu era a$licat( &u$" cum ne s$une ilozoul( $e ran"( ci $e arm" şi anume c+iar &ac" $ersoana r"nit" se ala la mare &e$"rtare şi nu ştia nimic &es$re toate acestea. H)a "cut eC$erimentul( ne s$une el( &e a şterge unguentul &e $e arm" "r" ca $ersoana #n c+estiune s" ştie acest lucru( cu rezultatul c" aceasta a ost cu$rins" &e &ureri cum$lite $#n" c#n& arma a ost uns" &in nou. ai mult &ec#t at#t( *se airm" c"( &ac" arma nu se al" la #n&em#n" şi $ui #n ran" un instrument &e ier sau &e lemn asem"n"tor armei #n tim$ ce rana s#ngereaz"( ungerea acestui instrument va i olositoare şi va &a rezultateI. Reme&ii asemeni celor $e care acon le consi&er" vre&nice &e aten!ia sa mai s#nt actuale #n regiunile &e r"s"rit ale Angliei. Astel( #n HuolL o $ersoan" care se taie cu un oarece &e gr"&in" sau cu o coas" are #ntot&eauna gri'" s" rece unealta $#n" str"luceşte a$oi s)o ung" $entru a $reveni su$urarea r"nii. Dac" #i intr" un g+im$e( sau( cum s$une el( un tuiş #n m#n"( unge g+im$ele eCtras cu ulei sau cu gr"sime. 6 $ersoan" a venit la &octor cu o m#n" inlamat" &in $ricin" c")i intrase un g+im$e #n ea #n tim$ ce $unea un gar& viu. H$un#n&u)i)se c" m#na #i su$ureaz"( el a r"s$uns *nu are nici o im$ortan!" $entru c" am uns bine g+im$ele &u$" ce l)am scosI. Dac" un cal se r"neşte la $icior c"lc#n& #ntr)un cui( un gr"'&ar &in HuolL va $"stra #ntot&eauna cuiul şi #l va unge #n iecare zi s$re a eri $iciorul &e su$urare. 5n acelaşi el( muncitorii &in 4ambri&ges+ire cre& c" o&at" ce unui cal i)a intrat un cui #n $icior este necesar s" se ung" cuiul cu untur" sau cu ulei( a$oi s" ie $"strat #ntr)un loc sigur( c"ci altel calul nu se va vin&eca. Acum c#!iva ani un c+irurg veterinar a ost trimis s" #ngri'easc" un cal care şi)a s$intecat coastele #n balamalele &e $e st#l$ul $or!ii unei erme. A'ung#n& la erm" a constatat c" nimic nu usese "cut $entru calul r"nit( #n sc+imb un b"rbat se str"&uia s" scoat" balamalele &in st#l$ul $or!ii $entru a le unge şi $"stra( ceea ce( &u$" cre&in!a atotcunosc"torilor &in 4ambri&ge ar &uce la #ns"n"toşirea animalului. De asemenea( &u$" $"rerea s"tenilor &in EsseC( &ac" o $ersoan" a ost r"nit" cu un cu!it( este esen!ial $entru #ns"n"toşirea sa ca acel cu!it s" ie uns şi $us &e)a curmezişul $atului #n care zace bolnavul. 5n avaria eşti s"tuit s" ungi o bucat" &e $#nz" &e in cu gr"sime şi s)o legi $e t"işul securii cu care le)ai t"iat( av#n& gri'" s" !ii t"işul #n sus. Pe m"sur" ce gr"simea &e $e secure se usuc"( rana
75
se vin&ec". Du$" cum se s$une #n mun!ii 8arz( &ac" te)ai t"iat trebuie s" ungi cu!itul sau oarecele cu gr"sime şi s" $ui unealta #ntr)un loc uscat #n numele 0at"lui( al Fiului şi al H#ntului Du+. Pe m"sur" ce cu!itul se usuc"( rana se vin&ec". 0ot #n Germania unele $ersoane cre& c" trebuie s" #nigi cu!itul #ntr)un loc ume& #n $"m#nt şi rana !i se va vin&eca #n cli$a c#n& cu!itul va rugini. Al!ii( #n avaria( recoman&" s" ungi to$orul sau orice altceva cu s#nge şi s")1 $ui sub Htreaşin". 5nl"n!uirea &e i&ei care se im$une &eo$otriv" !"ranilor englezi şi germani şi $rimitivilor &in elanezia şi &in America este &us" #nc" un $as mai &e$arte &e in&igenii &in Australia 4entral" care cre& c" #n anumite #m$re'ur"ri ru&ele a$ro$iate ale unui r"nit trebuie( ele( s" se ung"( s" $osteasc" şi s")şi $otriveasc" com$ortarea #n elurite c+i$uri $entru ca r"nitul s")şi reca$ete s"n"tatea. Astel c#n& un b"iat a ost circumcis şi rana #nc" nu s)a vin&ecat( mama lui nu trebuie s" m"n#nce o$osum sau un anumit el &e şo$#rl"( şar$e sau orice el &e gr"sime( c"ci( &ac" nu va ace aşa( va #nt#rzia vin&ecarea r"nii b"iatului. 5n iecare zi ea unge be!ele cu care sa$" şi nu le $ier&e nici o cli$" &in oc+i noa$tea &oarme !in#n&u)le a$roa$e &e ca$. imeni nu are voie s" le ating". De asemenea ea #şi reac" #n iecare zi tot cor$ul cu gr"sime( crez#n& c" #n acest el va contribui la #ns"n"toşirea b"iatului ei. 6 alt" rainare a aceluiaşi $rinci$iu este &atorat" ingeniozit"!ii !"ranului german. He s$une c" &ac" unul &in $orci sau una &in oi şi)a ru$t $iciorul( gos$o&arul &in avaria renan" sau &in 8esse va lega $iciorul unui scaun cu ban&a'e şi atele #n toat" regula. 4#teva zile nimeni nu mai are voie s" se aşeze $e acest scaun( nici s")1 mişte sau s" se loveasc" &e el #ntruc#t( &ac" ar ace)o( ar $rovoca &ureri $orcului sau oii r"nite şi le)ar #m$ie&ica #ns"n"toşirea. 5n acest ultim caz este clar c" am trecut #n #ntregime #n &omeniul magiei $rin contagiune şi #n &omeniul magiei +omeo$atice sau imitative $iciorul &e scaun care este #ngri'it #n locul $iciorului animalului nu a$ar!ine acestuia #n nici un el şi a$tul c" i se a$lic" ban&a'e nu este altceva &ec#t simularea unui tratament $e care o c+irurgie mai ra!ional" l)ar a$lica a&ev"ratului bolnav. Neg"tura sim$atetic" &es$re care se $resu$une c" ar eCista #ntre o $ersoan" şi arma care a r"nit)o este #ntemeiat" $robabil $e i&eea c" s#ngele &e $e arm" continu" s" *simt"I #m$reun" cu s#ngele &in cor$ul s"u. Pentru un motiv asem"n"tor $a$uaşii &in 0umleo( insul" &in oua Guinee( au gri'" s" arunce #n mare ban&a'ele #ns#ngerate cu care le)au ost legate r"nile( &e team" ca aceste c#r$e s" nu ca&" #n m#na vreunui &uşman( &#n&u)i astel $osibilitatea s" le ac" r"u $rin mi'loace magice. 4#n& o $ersoan" cu o ran" #n gur"( care s#ngera "r" #ntreru$ere( a venit la misionari ca s" ie #ngri'it"( cre&incioasa lui so!ie şi)a &at cea mai mare str"&uin!" s" str#ng"
76
tot s#ngele şi s")l arunce #n mare. 6ric#t &e ciu&at" şi &e nenatural" ne)ar $"rea aceast" i&ee( ea este $robabil mai $u!in stranie &ec#t cre&in!a c" #ntre o $ersoan" şi +ainele sale se men!ine o sim$atie magic"( astel #nc#t orice se ace cu aceste +aine este sim!it &e $ersoana #ns"şi( c+iar &ac" #n acel moment ea s)ar g"si &e$arte. Na tribul 3ot'obaluL &in Victoria( un vr"'itor $une uneori m#na $e $"tura &e o$osum a unei $ersoane şi o ar&e( cu #ncetul( #n oc $roce&#n& astel $ro$rietarul $"turii va c"&ea bolnav. Dac" vr"'itorul consimte s" &ezlege vra'a( va #na$oia $"tura $rietenilor bolnavului( $oruncin&u)le s" o $un" #n a$" *ca s" s$ele ocul. Du$" ce acest lucru se va i #n&e$linit( suerin&ul va sim!i o r"coare bine"c"toare şi $robabil se va #ntrema. Na 0anna( una &in oile 8ebri&e( un om care $urta &uşm"nie altuia şi #i &orea moartea #ncerca s" $un" st"$#nire $e o +ain" care a atins su&oarea tru$ului &uşmanului. Dac" reuşea( reca cu gri'" +aina cu runzele şi r"murelele unui anumit arbore( o "cea sul şi lega +aina( r"murelele şi runzele #m$reun"( "c#n& &in ele un el &e c#rnat lung $e care #l ar&ea #ncet #n oc. Du$" ce leg"tura se mistuia #n oc( victima se #mboln"vea( iar c#n& nu mai r"m#nea &ec#t cenuşa( victima #şi &"&ea suletul. 6ricum( #n aceast" ultim" orm" &e vra'"( sim$atia magic" nu este imaginat" ca eCist#n& #ntre om şi +aine( ci mai &egrab" #ntre om şi su&oarea care a ieşit &in cor$ul s"u. Dar #n alte cazuri &e acelaşi el se $are c" #nseşi +ainele s#nt suiciente $entru a &a vr"'itorului $utere asu$ra victimei sale. Vr"'itoarea &in 0eocrit >=( #n tim$ ce to$ea o imagine sau o bucat" &e cear" $entru ca necre&inciosul ei iubit s" se to$easc" şi el &e &ragoste $entru ea( nu uita s" arunce #n oc o bucat" &in mantaua $e care acesta o l"sase #n casa ei. 5n Prusia( &ac" nu)l $o!i $rin&e $e +o!( se s$une c" lucrul cel mai bun $e care #l $o!i ace este s" $ui m#na ime&iat $e o +ain" $e care +o!ul a $ier&ut)o c#n& a luat)o la ug"( &eoarece( b"t#n&)o cu str"şnicie( +o!ul se va #mboln"vi. Aceast" cre&in!" are r"&"cini a&inci #n s$iritul $o$ular. Acum vreo o$tzeci sau nou"zeci &e ani( #n a$ro$iere &e eren&( un in&ivi& a ost sur$rins #n tim$ ce #ncerca s" ure miere in&ivi&ul a luat)o la ug"( l"s#n&u) şi acolo mantaua. 4#n& a auzit c" $ro$rietarul mierii( cu$rins &e urie( #i maltrata mantaua $ier&ut"( s)a s$eriat at#t &e tare #nc#t s)a culcat #n $at şi a murit. De asemenea( magia $oate avea eect asu$ra cuiva $e cale sim$atetic"( nu numai $rin +aine sau $"r!i ale tru$ului se$arate &e el #nsuşi( ci şi $rin urmele l"sate &e cor$ul s"u #n nisi$ sau #n $"m#nt. Potrivit unei su$ersti!ii r"s$#n&ite #n toat" lumea( mai ales &ac" strici urmele &e $icior &"unezi $iciorului care le)a "cut. Kn&igenii &in su&)estul Australiei cre& c" $ot ologi $e cineva $un#n& $e urmele $iciorului acestuia buc"!i ascu!ite &e 20
0eocrit( 'dile, KK.
77
cuar!( sticl"( os sau c"rbune &e lemn. Ei atribuie a&esea &urerile reumatice acestei cauze. V"z#n& un tantungolung şc+io$"t#n&( Dr. 8o3itt l)a #ntrebat ce i s)a #nt#m$lat. El a r"s$uns *careva mi)a v#r#t o sticlă #n $iciorI. El suerea &e reumatism( &ar cre&ea c" un &uşman i)a g"sit urma c"lc"turii şi c" a #ngro$at #n ea o bucat" &e sticl" s$art"( a c"rei emana!ie magic" i)a intrat #n $icior. Practici similare s#nt cunoscute #n &ierite $"r!i ale Euro$ei. 5n ecLlenburg se cre&e c" &e ba!i un cui #n urma $iciorului cuiva( acesta va ologi uneori se cere s" se ia cuiul &e la un sicriu. 5n unele $"r!i &in Fran!a se recurge la acelaşi mi'loc $entru a $rovoca v"t"m"ri. He s$une c" o&inioar" tr"ia o b"tr#n" vr"'itoare care venea la Hto3( #n HuolL. Dac" #n tim$ ce umbla( cineva venea &in s$ate şi #nigea un cui sau un cu!it #n urma $e care $iciorul ei o l"sase #n $ra( b"tr#na nu mai $utea ace nici m"car un $as $#n" crn& cuiul sau cu!itul nu era scos. Na slavii &in su& o at" va scoate( s"$#n&( urma $aşilor b"rbatului #n&r"git şi va $une $"m#ntul #ntr)o glastr" &e lori. A$oi va sem"na #n glastr" g"lbenele( lori &es$re care se cre&e c" s#nt ne$ieritoare. Aşa cum lorile aurii cresc( #nloresc şi nu se oilesc nicio&at"( tot astel trebuie &ragostea iubitului ei s" creasc"( s" #nloreasc" şi s" nu se veste'easc" nicio&at"( nicio&at". Desc#ntecul &e &ragoste ac!ioneaz" astel asu$ra b"rbatului $rin interme&iul $%m#ntului $e care a $"şit. 2n vec+i $roce&eu &anez &e a #nc+eia un tratat era bazat $e aceeaşi i&ee a leg"turii sim$atetice #ntre o $ersoan" şi urmele $aşilor s"i $"r!ile care c"&eau &e acor& #şi stro$eau reci$roc urmele $aşilor cu $ro$riul lor s#nge( ceea ce re$rezenta un z"log &e i&elitate. Hu$ersti!ii &e acelaşi el $ar s" i ost curente #n Grecia antic"( &eoarece( $otrivit cre&in!ei( &ac" un cal calc" $e urmele unui lu$( calul va i cu$rins &e amor!eal" o maCim" atribuit" lui Pitagora interzicea oamenilor s" str"$ung" urmele $aşilor cuiva cu un cui sau cu un cu!it. Aceeaşi su$ersti!ie este olosit" &e v#n"tori #n multe $"r!i ale lumii $entru a asigura succesul v#n"torii. 2n +"itaş german va #nige un cui scos &e la un sicriu #n urma $roas$"t" a v#natului urm"rit( crez#n& c" acesta va #m$ie&ica animalul s" sca$e. Kn&igenii &in Victoria $un s$uz" $e urmele animalelor $e care le urm"resc. V%n"torii +otento!i arunc" #n aer un $umn &e nisi$ luat &in urmele $aşilor v#natului( crez#n& c" astel acesta va i ucis. Kn&ienii t+omson au obiceiul &e a $une talismane $e urmele cerbului r"nit &u$" aceasta ei socotesc c" #n acea zi animalul nu mai trebuie urm"rit( $entru c" iin& vr"'it nu va mai $utea alerga &e$arte şi va muri #n cur#n&. 5n mo& similar in&ienii o'eb3a aşaz" *&octoriiI $e urmele $rimului cerb sau urs #nt#lnit #n cale( $resu$un#n& c" acest $roce&eu le va a&uce #n cur#n& animalul #n a!a oc+ilor( c+iar &ac" el s)ar ala la o &e$"rtare &e &ou" sau
78
trei zile &e mers( $entru c" acest armec are $uterea &e a com$rima o c"l"torie &e c#teva zile #n numai c#teva ore. V#n"torii e3e &in Arica &e vest str"$ung urmele &e $aşi ale v#natului cu un b"! ascu!it $entru a sc+ilo&i $ra&a şi a)i veni &e +ac. Dar( &eşi c"lc"tura este cea mai evi&ent" urm" l"sat" &e un tru$( ea nu este totuşi singura am$rent" $rin care magia #şi $oate im$une $uterea asu$ra cuiva. "ştinaşii &in su&)estul Australiei cre& c" cineva $oate i v"t"mat #ngro$#n& ragmente ascu!ite &e cuar!( sticl" şi altele &e acelaşi el #n urma l"sat" &e tru$ul s"u culcat $uterea magic" a acestor obiecte ascu!ite $"trun&e #n cor$ul acestuia şi #i $ricinuieşte suerin!ele acute $e care euro$eanul ignorant le $une $e seama reumatismului. Putem #n!elege acum &e ce $otrivit unui $rece$t al $itagoricienilor c#n& te scoli &in $at trebuie s" netezeşti aşternutul şterg#n& urmele l"sate &e tru$ul t"u. Aceast" regul" nu era altceva &ec#t o vec+e $recau!iune #m$otriva magiei( "c#n& $arte &intr)un #ntreg co& &e $rece$te su$ersti!ioase atribuite &e antic+itate lui Pitagora( &eşi "r" #n&oial" ele erau amiliare str"moşilor barbari ai grecilor cu mult #nainte &e vremurile #n care a tr"it acest ilozo. T. Profesiunea de magician- - Am #nc+eiat acum eCaminarea $rinci$iilor generale ale magiei sim$atetice. ECem$lele cu care le)am ilustrat a$ar!in #n cea mai mare $arte &omeniului care $oate i numit magie $rivat" şi este o orm" &e ritualuri şi incanta!ii magice #n beneiciul sau $entru v"t"marea unor $ersoane in&ivi&uale. Dar #n societatea $rimitiv" se $oate #nt#lni şi ceea ce am numi magie $ublic"( a&ic" vr"'itorie $racticat" $entru binele #ntregii comunit"!i. Este evi&ent c" $retutin&eni un&e se vor res$ecta asemenea ceremonii $entru binele comun( magicianul #nceteaz" s" ie numai un $ractician $rivat şi a'unge #ntr)o anumita m"sur" un unc!ionar $ublic. Dezvoltarea unei asemenea clase &e unc!ionari este oarte im$ortant" at#t $entru evolu!ia $olitic"( c#t şi $entru cea religioas" a societ"!ii. 5ntr)a&ev"r( c#n& se $resu$une c" bun"starea tribului &e$in&e &e #n&e$linirea unor ritualuri magice( magicianul ca$"t" o mare inluen!" şi re$uta!ie şi $oate c#ştiga re$e&e rangul şi autoritatea unui con&uc"tor sau a unui rege. Astel iin&( $roesiunea atrage #n r#n&urile ei $e unii &intre cei mai ca$abili şi ambi!ioşi b"rba!i ai tribului( &eoarece le oer" $ers$ective &e onoare( bog"!ie şi $utere $e care cu greu le)ar $utea g"si #ntr)o alt" carier". in!ile mai ascu!ite #şi &au seama ce uşor #l $ot am"gi $e ratele lor mai slab şi cum $ot olosi su$ersti!ia acestuia #n $ro$riul lor olos. Aceasta nu #nseamn" #ns" c" #ntot&eauna vr"'itorul este un tic"los şi un im$ostor el este a&esea convins #n mo& sincer c" $ose&" #ntr)a&ev"r $uterile minunate $e care cre&ulitatea tovar"şilor s"i i le atribuie. Dar cu c#t
79
este mai inteligent( cu at#t mai $robabil e c" va #n!elege #nşel"toriile care im$resioneaz" s$iritele mai m"rginite. Astel slu'itorii cei mai ca$abili ai acestei $roesiuni tin& mai mult sau mai $u!in conştien!i s" &evin" #nşel"tori şi #n virtutea #nzestr"rii lor su$erioare ei vor a'unge #n general #n v#r şi vor ob!ine &emnit"!ile cele mai #nalte şi cea mai mare autoritate. 4ursele care se al" #n calea vr"'itorului &e meserie s#nt multe şi &e regul" numai un om cu mare st"$#nire &e sine şi cu voin!a cea mai $uternic" va i #n stare s")şi croiasc" un &rum sigur. 4"ci trebuie s" reamintim mereu c" orice cre&in!" şi orice $reten!ie im$us" &e un magician s#nt alse ca atare nici una &in ele nu $oate i men!inut" "r" #nşel"ciune( conştient" sau inconştient". 4a urmare vr"'itorul care cre&e el #nsuşi #n $reten!iile sale eCtravagante se al" #ntr)un $ericol mult mai mare &e a)şi va&ea cariera #ntreru$t" #n mo&ul cel mai brusc( &ec#t un im$ostor $recaut. Vr"'itorul cinstit aştea$t" ca vr"'ile şi incanta!iile sale s")şi $ro&uc" eectul $resu$us iar &ac" ele nu &uc &ec#t la un eşec nu numai real( aşa cum se #nt#m$l" #ntot&eauna( ci şi b"t"tor la oc+i şi &ezastruos( aşa cum se intim$l" a&esea( el este uluit nu are $reg"tit"( asemenea conratelui s"u necinstit( o scuz" $lauzibil" $entru eşecul s"u( şi #nainte &e a g"si vreuna( el $oate i &at mor!ii &e st"$#nii lui scoşi &in ire şi &ezam"gi!i. Rezultatul general este c" la acest sta&iu al evolu!iei sociale $uterea su$rem" tin&e s" ca&" #n m#inile unor oameni av#n& inteligen!a cea mai $"trunz"toare şi caracterul cel mai li$sit &e scru$ule. Dac" am $utea $une #n cum$"n" r"ul $e care ei #l $ro&uc $rin escroc+eriile lor cu beneiciile $e care le coner" $rin sagacitatea su$erioar" $e care o $ose&"( s)ar $utea ve&ea c#t se $oate &e lim$e&e c" binele at#rn" #n balan!" cu mult mai greu &ec#t r"ul. Pentru c"( $robabil( mult mai mult r"u a ost $ricinuit $e lume &e nebunii cinsti!i a'unşi #n $ozi!ii #nalte( &ec#t &e tic"loşii inteligen!i. 6&at" ce iscusitul nostru şarlatan a atins culmea ambi!iilor sale şi nu mai are nici un sco$ egoist &e urm"rit( el $oate( şi &e multe ori c+iar o $ace( s")şi $un" talentul( eC$erien!a( resursele sale #n serviciul $o$orului. ul!i oameni care au ost oarte $u!in scru$uloşi #n ob!inerea $uterii au &evenit c#t se $oate &e generoşi c#n& au olosit)o ie c" $uterea la care au !intit şi $e care au c#ştigat)o a ost bog"!ia sau autoritatea $olitic"( ie orice altceva. 5n c#m$ul $oliticii( intrigantul viclean( #nving"torul nemilos $ot a'unge c#rmuitori #n!ele$!i şi m"rinimoşi( binecuv#nta!i #n cursul vie!ii lor( $l#nşi la moarte( a&mira!i şi a$lau&a!i &e $osteritate. Asemenea oameni( $entru a cita &ou" &intre cele mai remarcabile eCem$le( au ost Kuliu 4ezar şi August. Dar un nebun r"m#ne #ntot&eauna un nebun şi cu c#t $uterea a'uns" #n m#inile sale este mai mare cu at#t mai &ezastruos va i $robabil elul #n care o va olosi.
80
4ea mai mare calamitate &in istoria Angliei( ru$tura cu America( nu s)ar i $ro&us nicio&at" &ac" George al KKK)lea nu ar i ost un netot cinstit. Aşa&ar( #n m"sura #n care $roesiunea magiei a inluen!at constitu!ia societ"!ii $rimitive( ea a tins s" #ncre&in!eze controlul treburilor $ublice #n m#inile celui mai ca$abil ea a transerat $uterea &e la mul!i la unul ea a substituit &emocra!ia cu monar+ia( sau( mai &egrab"( cu oligar+ia b"tr#nilor $entru c"( #n general( comunitatea $rimitiv" nu este con&us" &e #ntreaga mas" &e b"rba!i a&ul!i( ci &e un sat al b"tr#nilor. Hc+imbarea( in&ierent &e cauzele care au $ro&us)o şi oricare ar i ost originea celor &int#i c#rmuitori( a ost( #n ansamblu( &eosebit &e binevenit". Deoarece( a$ari!ia monar+iei se relev" a i con&i!ia esen!ial" $entru ieşirea omenirii &in starea &e $rimitivitate. ici o iin!" omeneasc" nu este at#t &e #nl"n!uit" &e obiceiuri şi tra&i!ie ca $rimitivul nostru &emocratic #n consecin!"( #n nici o alt" eta$" a societ"!ii $rogresul nu este at#t &e lent şi &iicil. Vec+ea i&ee c" $rimitivul este cel mai liber om &in lume este eCact contrariul a&ev"rului. Primitivul este un sclav( &esigur( nu al unui st"$#n vizibil( ci al trecutului( al &u+urilor str"bunilor s"i mor!i( care #l urm"resc $as cu $as( &e la naştere $#n" la moarte şi #l &iri'eaz" cu o bag+et" &e ier. 0ot ce au "cut ei este mo&elul &e 'uste!e( legea nescris" c"reia i se &atoreşte o ascultare oarb"( "r" cr#cnire. Astel( ultimul sco$ $osibil $e care şi)l $oate #ng"&ui un talent su$erior este s" sc+imbe obiceiurile vec+i cu altele mai bune. "rbatul cel mai ca$abil este #nr#nt &e cel mai slab şi mai m"rginit( care va stabili #n mo& necesar norma( $entru c" el nu se $oate #n"l!a( $e c#n& cel"lalt $oate s" ca&". Hu$raa!a unei asemenea societ"!i $rezint" un nivel uniorm şi monoton( at#t c#t este omeneşte $osibil s" re&uc" inegalit"!ile naturale( marile &ieren!e reale &e ca$acitate şi caracter #nn"scut( $#n" la crearea unei a$aren!e alse şi su$ericiale &e egalitate. 0ot ceea ce inluen!eaz" societatea #n sensul &e$"şirii acestei st"ri &e lucruri #na$oiate şi c"zute #n iner!ie - $e care &emagogii şi vis"torii vremurilor ce aveau s" vin" au $ream"rit)o ca starea i&eal"( E$oca &e Aur a umanit"!ii -( &esc+iz#n& &rumul talentului şi $ro$or!ion#n& gra&ul &e autoritate cu a$titu&inile naturale ale oamenilor( merita s" ie #nt#m$inat cu bucurie &e to!i cei care !in cu a&ev"rat la binele real al semenilor lor. 6&at" ce aceste inluen!e nobile intr" #n ac!iune şi ele nu mai $ot i su$rimate( $rogresul civiliza!iei &evine cu mult mai ra$i&. 5n"l!area unui singur om la $uterea su$rem" #i $ermite acestuia s" #n"$tuiasc"( &oar #ntr)o via!"( $reaceri $e care( mai #nainte( genera!ii #ntregi nu useser" #n stare s" le ob!in" şi &ac"( aşa cum se #nt#m$l" a&eseori( omul acesta este #nzestrat cu o inteligen!" şi o energie ieşite &in comun( el va #n!elege oarte re$e&e c" acest $rile' trebuie olosit. 4+iar şi anteziile şi ca$riciile unui tiran $ot &uce la ru$erea
81
lan!urilor obiceiului care a$as" at#t &e greu asu$ra $rimitivului. De #n&at" ce tribul #nceteaz" &e a i guvernat &e satul timi& şi &ivizat al b"tr#nilor şi ascult" +ot"r#rile unei singure min!i $uternice şi &ecise( el &evine teribil $entru vecinii s"i şi $"şeşte $e un &rum &e m"rire( care( #n e$ocile tim$urii ale istoriei( este a&esea oarte $rielnic $rogresului social( te+nic şi intelectual. ECtinz#n&u)şi st"$#nirea( #n $arte $rin or!a armelor( #n $arte $rin su$unerea voluntar" a triburilor mai slabe( comunitatea &ob#n&eşte #n cur#n& avu!ie şi sclavi( ceea ce( &es$ov"r#n& unele clase &e lu$ta $er$etu" $entru o eCisten!" $lin" &e li$suri( le &" acestora $utin!a &e a se consacra cultiv"rii &ezinteresate a cunoaşterii( care este instrumentul cel mai nobil şi mai $uternic &e #mbun"t"!ire a soartei omului. Progresul intelectual( care se maniest" #n &ezvoltarea artelor şi a ştiin!ei şi #n r"s$#n&irea unor ve&eri mai liberale( nu $oate i &isociat &e $rogresul te+nic sau economic şi acesta( la r#n&ul s"u( $rimeşte un im$uls uriaş &e la cuceriri şi &e la or!a &e &ominare. u este un sim$lu acci&ent c" cele mai $uternice izbucniri ale activit"!ii min!ii omeneşti au urm"rit oarte #n&ea$roa$e $aşii victoriilor şi c" marile gin!i cuceritoare ale lumii au contribuit( &e obicei( #n cea mai mare m"sur" la $rogresul şi r"s$#n&irea civiliza!iei( vin&ec#n& #n vremurile &e $ace r"nile $e care le)au $ricinuit #n r"zboi. abilonienii( grecii( romanii( arabii ne s#nt m"rturie $entru trecut vom tr"i $oate o izbucnire similar" #n Ja$onia. De asemenea( #ntorc#n&u)ne c"tre izvoarele istoriei nu $oate i consi&erat &re$t un acci&ent a$tul c" #ntot&eauna $rimii $aşi mari s$re civiliza!ie au ost "cu!i sub guvern"minte &es$otice şi teocratice( $recum #n Egi$t( abilon şi Peru( acolo un&e c#rmuitorii su$remi $retin&eau şi $rimeau su$unerea oarb" &e la su$uşii lor( #n &ubla calitate &e regi şi zei. A$roa$e nu este eCagerat s" se s$un" c"( #n aceast" e$oc" tim$urie( &es$otismul este cel mai bun $rieten al omenirii şi( oric#t &e $ara&oCal ar $"rea acest lucru( al libert"!ii. 4"ci( la urma urmei( eCist" mai mult" libertate #n sensul cel mai bun - libertatea &e a)!i g#n&i $ro$riile g#n&uri şi &e a)!i "uri $ro$riul &estin - sub &es$otismul cel mai absolut( sub tirania cea mai z&robitoare( &ec#t #n con&i!iile &e libertate a$arent" ale vie!ii $rimitive( un&e soarta in&ivizilor este mo&elat" &in leag"n şi $#n" la morm#nt &e şablonul &e ier al &atinei ere&itare. Din aceast" cauz"( #n m"sura #n care $roesiunea $ublic" a magiei a ost una &in c"ile $e care oamenii cei mai ca$abili a'ungeau la $uterea su$rem"( ea a contribuit la emanci$area omenirii &in robia tra&i!iei şi la ri&icarea ei la o via!" mai bogat"( mai liber"( cu o conce$!ie mai larg" asu$ra lumii. Xi nu e $u!in lucru $entru omenire. Kar &ac" ne mai reamintim şi a$tul c"( #ntr)o alt" &irec!ie( magia a netezit &rumul ştiin!ei( s#ntem sili!i s" a&mitem
82
c"( &ac" arta neagr" a "cut mult r"u( ea a ost şi un izvor &e mult bine &ac" ea este iica erorii( a ost totuşi mama libert"!ii şi a a&ev"rului. 4APK06N2N KV AGKE XK RENKGKE ECem$lele #n"!işate #n ultimul ca$itol s#nt suiciente $entru a ilustra $rinci$iile generale ale magiei sim$atetice #n cele &ou" ramuri ale sale( $e care le)am &enumit res$ectiv +omeo$atic" şi contagioas". Am v"zut c" #n unele cazuri &e magie $e care le)am #n"!işat se $resu$une o ac!iune a s$iritelor şi c" se ace #ncercarea &e a ob!ine bun"voin!a acestora $rin rug"ciuni şi sacriicii. Dar aceste cazuri s#nt toate &e eCce$!ie ele #n"!işeaz" magia av#n& o tent" religioas" şi iin& aliat" cu religia oriun&e intervine magia sim$atetic" #n orma ei nealterat"( ea $resu$une c" #n natur" un eveniment urmeaz" altuia #n mo& necesar şi invariabil( "r" interven!ia( ca agent( a vreunui s$irit sau $ersoane. Astel( conce$!ia un&amental" a magiei este i&entic" cu cea a ştiin!ei mo&erne la baza #ntregului sistem se al" cre&in!a( im$licit"( &ar real" şi erm"( #n or&inea şi uniormitatea naturii. agicianul nu se #n&oieşte c" aceleaşi cauze vor $ro&uce #ntot&eauna aceleaşi eecte( c" #n&e$linirea ceremoniei $otrivite( #nso!ite &e vr"'ile a&ecvate( va i urmat" #n mo& inevitabil &e rezultatul &orit( #n aar"( #ntr)a&ev"r( &e cazul #n care s)ar #nt#m$la ca incanta!iile sale s" ie contracarate şi z"&"rnicite &e armecele mai $uternice ale unui alt vr"'itor. El nu im$lor" nici o $utere mai #nalt" nu cere avoarea nici unei iin!e nestatornice şi cu toane nu se #n'oseşte #n a!a nici unei zeit"!i im$resionante. Dar $uterea sa( at#t &e mare c#t cre&e el c" ar i( nu este #n nici un caz arbitrar" şi nelimitat". agicianul o $oate m#nui numai at#t tim$ c#t se conormeaz" #n mo&ul cel mai strict regulilor artei sale( sau la ceea ce s)ar $utea numi legi ale naturii( aşa cum le conce$e el. A negli'a aceste reguli( a #nc"lca aceste legi #n cel mai ne#nsemnat am"nunt( #nseamn" s" rişti insuccesul( iar $racticianul ne#n&em#natic $oate i eC$us el #nsuşi celei mai mari $rime'&ii. Dac" $retin&e c" st"$#neşte natura( aceast" st"$#nire este su$us" unor norme( limitat" #n mo& riguros #n ceea ce #ntre$rin&e şi eCercitat" #n &e$lin" conormitate cu vec+ile obiceiuri. Astel analogia #ntre conce$!iile magice şi cele ştiin!iice asu$ra lumii este c#t se $oate &e com$let". 5n am#n&ou" conce$!iile se $resu$une c" succesiunea evenimentelor este $erect uniorm" şi sigur"( iin& &eterminat" &e legi imuabile( a c"ror ac!iune $oate i calculat" şi $rev"zut" #n mo& $recis elementele &e ca$riciu( &e #nt#m$lare( &e acci&ent s#nt izgonite &in mersul
83
naturii. Am#n&ou" &esc+i& $ers$ectiva unor $osibilit"!i a$arent nelimitate celui care cunoaşte cauzele lucrurilor şi $oate atinge ob#rşiile secrete care $un #n mişcare vastul şi com$licatul mecanism al lumii. De aici $uternica atrac!ie $e care magia şi ştiin!a au eCercitat)o #n mo& asem"n"tor asu$ra min!ii omului( &e aici stimulul $uternic $e care am#n&ou" l)au &at cultiv"rii cunoaşterii. Ele is$itesc $e cercet"torul ostenit( $e c"ut"torul $e care nu)l mai !in $uterile s" treac" &incolo &e $ustietatea &ezam"girii $rezente s$re "g"&uielile "r" limite ale viitorului ele #l $oart" $e #n"l!imile celor mai uriaşi mun!i şi #i arat"( &incolo &e norii #ntuneca!i şi &e ce!urile ce se rostogolesc la $icioarele sale( viziunea cet"!ii cereşti( oarte #n&e$"rtat"( $oate( &ar str"lucin& #ntr)o s$len&oare ne$"m#ntean"( sc"l&at" #n lumina viselor. Deectul atal al magiei nu se)al" #n su$ozi!ia general" a unei succesiuni &e evenimente &eterminate &e legi( ci #n #n!elegerea cu totul greşit" a naturii anumitor legi care o guverneaz". Dac" analiz"m &ieritele cazuri &e magie sim$atetic" trecute #n revist" #n $aginile $rece&ente( care $ot i socotite ca eCem$le &intre cele mai clare alese &intr)o $uz&erie( vom constata c"( aşa cum am ar"tat( toate s#nt a$lic"ri greşite ale uneia sau ale celeilalte &in cele &ou" mari legi un&amentale ale g#n&irii( şi anume asocia!ia &e i&ei $rin similitu&ine şi asocia!ia &e i&ei $rin contiguitate #n s$a!iu şi #n tim$. 6 asocia!ie greşit" &e i&ei similare &" naştere magiei +omeo$atice sau imitative o asocia!ie greşit" &e i&ei contigue &" naştere magiei contagioase. Princi$iile asocierii s#nt eCcelente #n ele #nsele şi s#nt #ntr)a&ev"r cu totul esen!iale $entru activitatea min!ii omeneşti. A$licate legitim( ele $ro&uc ştiin!" a$licate #n mo& nelegitim ele $ro&uc magia( sora bastar&" a ştiin!ei. Din aceast" cauz" este o banalitate( a$roa$e o tautologie( sa s$ui c" #ntreaga magie este #n mo& necesar als" şi steril" şi c" &ac" ar &eveni vreo&at" a&ev"rat" şi ro&nic" ea nu ar i magie( ci ştiin!". Din cele moi vec+i tim$uri( omul s)a anga'at #n cercetarea legilor generale cu a'utorul c"rora s" oloseasc" or&inea enomenelor naturale #n $ro$riul s"u avanta' şi( #n #n&elungata sa c"utare( a a&unat cu greutate un uriaş tezaur &e asemenea $rece$te( multe &in ele &e aur( iar unele mai &egrab" scorii. Negile a&ev"rate sau &e aur alc"tuiesc cor$ul ştiin!ei a$licate( $e care #l numim arte >1 cele alse s#nt magia. Dac" magia este ru&a cea mai a$ro$iat" a ştiin!ei( trebuie totuşi s" continu"m a ne #ntr eba care s#nt ra$orturile ei cu religia. Dar imaginea $e care o vom ob!ine asu$ra acestei rela!ii va i #n mo& necesar colorat" &e i&eea $e care ne)am ormat)o asu$ra naturii religiei #ns"şi &in aceast" 21
Frazer oloseşte cuv#ntul *artI cu sensul vec+i( me&ieval &e *meşteşugI.
84
cauz" este ra!ional s" se aşte$te &e la un scriitor s")şi &eineasc" conce$!ia sa asu$ra religiei #nainte &e a #ntre$rin&e cercetarea rela!iilor acesteia cu magia. Probabil nu eCist" nici un alt subiect #n #ntreaga lume #n leg"tur" cu care o$iniile s" &iere at#t &e mult ca #n cazul naturii religiei şi a ormula o &eini!ie mul!umitoare( $entru toat" lumea este evi&ent cu ne$utin!". 0ot ce $oate ace un scriitor este( #n $rimul r#n&( s" s$un" lim$e&e ce #n!elege $rin religie şi a$oi s" oloseasc" acest cuv#nt #n acelaşi sens #n mo& consecvent #n cursul #ntregii sale lucr"ri. Aşa&ar( #n!eleg $rin religie o #mbl#nzire sau o #m$"care a $uterilor su$erioare omului( &es$re care se cre&e c" con&uc şi controleaz" cursul naturii şi al vie!ii omeneşti. Astel &einit"( religia const" &in &ou" elemente( unul teoretic şi unul $ractic( şi anume o cre&in!" #n $uteri su$erioare omului şi o #ncercare &e a le #mbl#nzi sau mul!umi. ine#n!eles( &in acestea &ou" $rimor&ial" este cre&in!a( $entru c" #nainte &e a #ncerca s" mul!umim o iin!" &ivin" trebuie s" cre&em #n eCisten!a ei. Dar at#ta vreme c#t cre&in!a nu con&uce la o $ractic" cores$unz"toare( ea nu este religie( ci numai o teologie( $recum cu cuvintele s#ntului Kacob *cre&in!a( &ac" nu este #nso!it" &e a$te( este moart"( iin& singur"I. Altel s$us( nici un om nu $oate i socotit religios( &ac" nu #şi orienteaz" #n anumit" m"sur" com$ortarea #n conormitate cu teama sau &ragostea &e Dumnezeu. Pe &e alt" $arte( numai $ractica( li$sit" &e orice cre&in!" religioas"( nu este religie. Doi oameni $ot avea aceeaşi com$ortare( &ar unul &intre ei $oate i religios( iar cel"lalt nu. Dac" unul ac!ioneaz" &in team" sau &ragoste &e Dumnezeu( este religios &ac" cel"lalt ac!ioneaz" &in &ragoste sau team" &e om( este moral sau imoral( &u$" cum $urtarea sa este #n acor& sau #n conlict cu binele general. Astel cre&in!a şi $ractica sau( #n limba' teologic( cre&in!a şi a$ta s#nt la el &e esen!iale $entru religie( care nu $oate eCista nici "r" una( nici "r" cealalt". Dar nu este necesar ca $ractica religioas" s" #mbrace #ntot&eauna orma unui ritual cu alte cuvinte( ea nu va consta numai #n a oeri sacriicii( #n a recita rug"ciuni sau #n alte ceremonii vizibile. Hco$ul ei este s" ob!in" #n&urarea zeit"!ii( şi &ac" acesteia #i $lac mila( iertarea şi $uritatea mai mult &ec#t 'ertele &e s#nge( #n"l!area imnurilor şi umul &e t"m#ie( a&oratorii s"i #i vor c#ştiga bun"voin!a nu $rostern#n&u)se #n a!a ei( nu inton#n& osanale( nici #m$o&obin&u)i tem$lele cu &aruri bogate( ci iin& $uri( #n&ur"tori şi miloşi cu al!i oameni( $entru c" $urt#n&u)se astel imit" $erec!iunea naturii &ivine( at#t c#t le #ng"&uie sl"biciunea omeneasc". Aceasta latur" etic" a religiei este cea $e care $roe!ii evrei( ins$ira!i &e i&ealul nobil al bun"t"!ii şi sin!eniei lui Dumnezeu( nu oboseau nicio&at" s" o insule. Astel ica+ s$une *6mule( El !i)a ar"tat ce este bine( şi #!i cere &omnul altceva &ec#t s" aci binele( s" iubeşti #n&urarea( s" te $or!i cu umilin!" #n a!a lui
85
Dumnezeu I>> Xi #n tim$urile mai noi o mare $arte &in or!a cu a'utorul c"reia creştinismul a cucerit lumea #şi are sorgintea #n aceeaşi #nalt" conce$!ie &es $r e natura moral" a lui Dumnezeu şi &es$re &atoria $e care o au oamenii s" i se conormeze. *Religie curat" şi ne$#ng"rit" s$une s#ntul Kacob( #n a!a lui Dumnezeu şi a 0at"lui este s")i cercetezi $e orani şi $e v"&uve #n &urerea lor si tu #nsu!i s" ram#i ne$"tat &e lumeO. Dar &ac" religia im$lic"( #n $rimul r#n&( o cre&in!" #n iin!e su$raomeneşti care con&uc lumea şi( #n al &oilea r#n&( o #ncercare &e a le c#ştiga bun"voin!a( ea $resu$une #n mo& clar c" mersul naturii este #ntruc#tva elastic sau variabil şi c" $utem convinge sau antrena iin!ele $uternice care #l controleaz" s" abat"( #n olosul nostru( curentul evenimentelor &in matca #n care aceste evenimente ar curge altel. Aceast" maleabilitate sau variabilitate im$licat" a naturii este &irect o$us" at#t $rinci$iilor magiei( c#t şi celor ale ştiin!ei care $resu$un( am#n&ou"( c" $rocesele naturii sunt rigi&e şi invariabile #n &es"şurarea lor şi c" nu $ot i ab"tute &in mersul lor $rin $ersuasiune şi rug"min!i st"ruitoare şi nici $rin amenin!"ri sau intimi&are. Deosebirea &intre cele &ou" ve&eri contra&ictorii asu$ra universului a$are #n mo& evi&ent #n r"s$unsul lor la #ntrebarea( crucial"( &ac" or!ele care guverneaz" lumea s#nt conştiente şi $ersonale sau inconştiente şi im$ersonale. Religia ca o conciliere a $uterilor su$raumane( sus!ine $rimul termen al alternativei. 6rice conciliere $resu$une c" iin!a #mbl#nzit" este un agent conştient sau $ersonal( c" $uterea ei este #n anumit" m"sur" nesigur" şi c" ea $oate i &ecis" s" şi)o sc+imbe #n &irec!ia &orit"( $rintr)un a$el 'u&icios la interesele( &orin!ele sau emo!iile sale. 4oncilierea nu este olosit" nicio&at" #n cazul lucrurilor consi&erate ne#nsule!ite şi nici #n cazul $ersoanelor &es$re a c"ror com$ortare #n anumite #m$re'ur"ri se ştie c" este &eterminat" cu absolut" certitu&ine. Astel religia( #n m"sura #n care consi&er" c" lumea este con&us" &e agen!i conştien!i care $ot i ab"tu!i &e la sco$urile lor $rin $ersuasiune( se al" #ntr)un antagonism un&amental at#t cu magia c#t şi cu ştiin!a( ambele socotin& c" mersul naturii este &eterminat nu &e c"tre $asiunile şi ca$riciile unor iin!e $ersonale( ci &e ac!iunea unor legi imuabile care ac!ioneaz" mecanic. 5n magie aceast" $resu$unere este numai im$licit"( &ar #n ştiin!" ca este eC$licit". Este a&ev"rat c" magia se $reocu$" a&esea şi &e s$irite( care s#nt agen!i $ersonali &e elul celor $resu$uşi &e religie( &ar ori &e c#te ori ace acest lucru #n elul ei caracteristic( magia #i trateaz" #ntocmai #n mo&ul #n care trateaz" şi agen!ii ne$ersonali( a&ic" #l constr#nge sau #i oblig"( #n loc &e a)i #mbl#nzi sau &e a le c#ştiga bun"voin!a( cum ar ace religia. Astel( magia $resu$une c" toate 22
4artea $roetului( VK.
86
iin!ele)$ersonale umane sau &ivine( s#nt #n cele &in urm" su$use or!elor im$ersonale care controleaz" toate lucrurile( &ar care totuşi $ot i valoriicate &e c"tre oricine ştie s" le mani$uleze $rin ceremonii şi vr"'i a&ecvate. De eCem$lu( #n vec+iul Egi$t magicienii $retin&eau va au $uterea s" sileasc" c+iar $e cei mai #nal!i zei s" le #n&e$lineasc" cererile şi #i amenin!au #ntr)a&ev"r cu nimicirea( &ac" nu ascult". 2neori( "r" a merge at#t &e &e$arte( vr"'itorul &eclara c" va #m$r"ştia osemintele lui 6siris sau va &a #n vileag legen&a sa s#nt"( &ac" zeul s)ar &ove&i #nc"$"!#nat. 5n acelaşi el #n Kn&ia( #n zilele noastre #ns"şi marea trinitate in&ian" ra+ma( Vişnu şi Hiva se al" sub &omina!ia vr"'itorilor( care cu a'utorul armecelor lor( eCercit" o asemenea #nr#urire asu$ra celor mai $uternice zeit"!i( #nc#t acestea s#nt obligate s" eCecute 'os $e $"m#nt sau sus #n ceruri orice $orunci &ate &e st"$#nii lor magicienii. ECist" o zical" cunoscut" $retutin&eni #n Kn&ia *#ntregul univers este su$us zoilor( zeii s#nt su$uşi vr"'itorilor
87
&e inconsisten!a teoretic" a com$ort"rii sale( at#ta vreme c#t izbutea s" ob!in" cumva ceea ce &orea. Am #nt#lnit eCem$le ale acestei uziuni sau conuzii #ntre magie şi religie #n $racticile melanezienilor şi ale altor $o$oare. Aceeaşi conuzie #ntre magie şi religie a su$ravie!uit şi la $o$oare care s)au ri&icat la un nivel &e cultur" mai #nalt. Ea era r"s$#n&it" #n Kn&ia antic" şi #n Egi$tul antic( şi nu este c#tuşi &e $u!in &is$"rut" la !"r"nimea euro$ean" &in zilele noastre. 5n ceea ce $riveşte Kn&ia antic" un eminent c"rturar sanscritolog ne s$une c" *#n sacriiciul ritual &in $erioa&a cea mai tim$urie &es$re care avem inorma!ii &etaliate s#nt #ntre!esute $ractici $rin care iese #n evi&en!" s$iritul celei mai $rimitive magiiI. Vorbin& &es$re im$ortan!a magiei #n 6rient şi #n&eosebi #n Egi$t( $roesorul as$ero >? observ" c" nu trebuie s" leg"m &e cuv#ntul magie i&eea &egra&ant" care a$are inevitabil #n mintea unui om mo&ern. Vec+ea magie a ost a&ev"rat ul un&ament al religiei. 4re&inciosul care &orea s" ob!in" o avoare &e la zeu nu avea şanse s" ating" un asemenea rezultat revelat &ec#t !in#n&u)l $e zeu la str#nsoare şi aceast" #nst"$#nire nu $utea i realizat" &ec#t cu a'utorul unor ritualuri( sacriicii( rug"ciuni şi c#ntece $e care zeul #nsuşi le)a revelat şi care #l oblig" s" ac" ceea ce i se cere. Na $"turile ignorante &in Euro$a mo&ern" a$are( #n variate orme( acelaşi amestec &e religie şi magie. i se s$une( &o eCem$lu( c" #n Fran!a *ma'oritatea !"ranilor mai cre& si ast"zi c" $reotul $ose&" o $utere secret" şi &e ne#nvins asu$ra elementelor. Rostin& anumite rug"ciuni $e care numai el le cunoaşte şi numai el are &re$tul s" le rosteasc" şi $entru a c"ror rostire trebuie s" cear" ulterior absolu!iune( $reotul $oate( #n cazul unei $rime'&ii amenin!"toare( s" o$reasc" sau s" inverseze o cli$" ac!iunea legilor eterne ale lumi izice. V#nturile( urtunile( grin&ina şi $loaia s#nt #n $uterea sa şi se su$un voin!ei sale. Focul #i este su$us şi l"c"rile unui incen&iu se sting la cuv#ntul lui.I ["ranii rancezi erau convinşi( şi s#nt $oate convinşi şi acum( c" $reo!ii $ot oicia( cu anumite ritualuri s$eciale( o liturg+ie a H#ntului Du+( a c"rei eicacitate este at#t &e miraculoas" #nc#t nu #nt#m$in" nicio&at" vreo #m$otrivire &in $artea voin!ei &ivine. Dumnezeu este silit s" acor&e orice s)ar cere #n aceast" orm"( oric#t &e nes"buit" şi &e su$"r"toare ar i cererea. ici o i&ee &e im$ietate sau &e aston Camille C%arles 7aspero 91?T@-1<1i: - egi$tolog rancez( unul &intre cei mai renumi!i savan!i ai genera!iei sale. A r"mas celebru $entru &esco$eririle ar+eologice &in Valea Regilor( s"$"turile &e la $irami&a H&]]ara+ şi restaur"rile tem$lului &e la ^arnaL etc. Frazer #l citeaz" cu lucr"rile 1istoire ancienne des Peuples6de l0rient classiFue <'storia vec%e a popoarelor din orientul clasic=, K-KKK( 1?
88
ireveren!iozitate nu era legat" &e ritual #n mintea acelora care( #n situa!iile eCtreme ale vie!ii lor( voiau s" cucereasc" $rin asalt #m$"r"!ia cereasc"( olosin& aceste mi'loace neobişnuite. Preo!ii &e mir reuzau #n general s" oicieze liturg+ia H#ntului Du+ &ar c"lug"rii( mai ales cei &in or&inul ca$ucin( aveau renumele &e a i mai $u!in scru$uloşi a!" &e rug"min!ile st"ruitoare ale celor #nricoşa!i şi &ezn"&"'&ui!i. 4onstr#ngerea $e care !"r"nimea catolic" cre&e ca $reotul e $oate eCercita asu$ra &ivinit"!ii $are s" ie co$ia i&el" a $uterii $e care egi$tenii antici o atribuiau magicienilor lor. De asemenea( $entru a cita un alt eCem$lu( #n multe sate &in Provencc se cre&e c" $reotul $ose&" acultatea &e a o$ri urtunile. u orice $reot se bucur" &e aceast" re$uta!ie #n unele sate( c#n& are loc o sc+imbare &e $reot( enoriaşii s#nt &ornici s" ale &ac" noul &e!in"tor al $aro+iei are $uterea
89
#ncetul şi nimeni nu $oate s$une ce are nici m"car &octorii nu $ot s")l a'ute cu nimic. Ei nu ştiu c" omul moare tre$tat &in $ricina liturg+iei H#ntului Hecaire. Deşi se constat" c" magia se conto$eşte şi se amalgameaz" cu religia( #n multe e$oci şi #n multe !"ri( eCist" motive s" cre&em c" aceast" uziune nu este originar" şi c" a ost un tim$ c#n& omul se #ncre&ea numai #n magie $entru satisacerea vrerilor sale care &e$"şeau &orin!ele lui animalice ime&iate. Analiza no!iunilor un&amentale ale magiei şi religiei ne #n&eamn" s" $resu$unem c"( #n istoria omenirii( magia este mai vec+e &ec#t religia. Am v"zut c" $e &e o $arte( magia nu este altceva &ec#t o a$licare greşit" a celor mai sim$le şi mai elementare $rocese ale min!ii( şi anume asocia!ia &e i&ei #n virtutea similitu&inii sau a contiguit"!ii şi c"( $e &e alt" $arte( religia $resu$une ac!iunea unor agen!i conştien!i sau $ersonali( su$eriori omului( &incolo &e $aravanul vizibil al naturii. Evi&ent( conce$!ia &es$re agen!ii $ersonali este mai com$leC" &ec#t sim$la recunoaştere a similitu&inii sau contiguit"!ii i&eilor( şi teoria care $resu$une c" mersul naturii este &eterminat &e agen!i conştien!i este mai greu &e #n!eles şi mai obscur"( cer#n& $entru $rice$erea ei un gra& &e inteligen!" şi &e relec!ie mult mai #nalt &ec#t i&eea c" lucrurile se succe& unele &u$" altele $ur şi sim$lu &in cauza contiguit"!ii sau asem"n"rii lor. Animalele asociaz" şi ele i&eile lucrurilor care se aseam"n" #ntre ele sau $e care le)au #nt#lnit #n eC$erien!a lor #m$reun"( şi cu greu ar $utea su$ravie!ui m"car o zi &ac" n) ar ace aceste asocieri. Dar cine oare)$oate atribui animalelor cre&in!a c" enomenele naturii s#nt inluen!ate &e o mul!ime &e animale invizibile sau &e un animal uriaş şi uimitor &e $uternic alat &incolo &e $er&eaua lumii u acem $robabil nici o ne&re$tate s"lb"ticiunilor &ac" $resu$unem c" onoarea &e a n"scoci o teorie &e elul acesteia &in urm" trebuie s" ie rezervat" ra!iunii omeneşti. Aşa&ar( &ac" magia $oate i &e&us" nemi'locit &in $rocese elementare &e ra!ionament şi este( &e a$t( o eroare #n care mintea ca&e a$roa$e s$ontan( #n tim$ ce religia se bazeaz" $e conce$!ii $e care cu greu am $utea $resu$une c" inteligen!a $ur animal" le)ar $utea avea( &evine $lauzibil c" #n evolu!ia rasei noastre magia a$are #naintea religiei( şi c" omul a #ncercat s" su$un" natura &orin!elor sale numai $rin or!a vr"'ilor şi a armecelor( #nainte &e a se str"&ui s" conving" şi s" $otoleasc" o zeitate timi&"( ca$ricioas" sau irascibil" $rin rainata linguşire a rug"ciunilor şi sacriiciilor. 4oncluzia la care am a'uns $e cale &e&uctiv" $rin analiza i&eilor un&amentale ale magiei şi religiei este conirmat" in&uctiv $rin a$tul c" la in&igenii &in Australia( $rimitivi ala!i la cel mai sc"zut nivel cunoscut &e noi( magia este $racticat" #n mo& universal( #n tim$ ce religia #n sensul
90
#mbl#nzirii şi #m$"c"rii $uterilor su$erioare $are s" ie a$roa$e necunoscut". Vorbin& #n linii generale( to!i b"rba!ii &in Australia s#nt magicieni( &ar nici unul &intre ei nu este $reot iecare #şi imagineaz" c" #şi $oate inluen!a tovar"şii sau sc+imba cursul naturii $rin magie sim$atetic"( &ar nimeni nu viseaz" s" c#ştige bun"voin!a zeilor $rin rug"ciuni şi sacriicii. Dar &ac" #n cea mai #na$oiat" stare a societ"!ii umane( cunoscut" $#n" ast"zi( constat"m c" magia este at#t &e v"&it $rezent" iar religia atit &e v"&it absent"( nu este oare ra!ional s" tragem concluzia c" şi rasele civilizate ale lumii au trecut( #ntr)o anumit" $erioa&" a istoriei lor( $rintr)o az" &e g#n&ire similar"( c" s)au str"&uit s" oblige marile $uteri ale naturii s" le #n&e$lineasc" &orin!ele( #nainte &e a se i g#n&it s" le ob!in" bun"voin!a $rin &aruri şi rug"ciuni - $e scurt( c" la el cum( #n ceea ce $riveşte latura material" a culturii omului a eCistat $retutin&eni o E$oc" a $ietrei( &e ce n) ar i eCistat $retutin&eni( #n ceea ce $riveşte latura mental"( o E$oc" a magiei ECist" temeiuri &e a &a un r"s$uns airmativ acestei #ntreb"ri. Dac" observam rasele eCistente ale omenirii( &in Groenlan&a $#n" #n [ara &e Foc sau &in Hco!ia $#n" la Hinga$ore( constat"m c" ele se &eosebesc mult unele &e altele $rintr)o mare varietate &e religii şi c" aceste &eosebiri nu $ot i( ca s" s$unem aşa( cu$rinse #n marile &ieren!e &intre rase( ci coboar" $#n" la sub#m$"r!iri mai m"runte &e state şi comunit"!i &e $o$oare şi c" mai mult &ec#t at#t ele &ivizeaz" m"runt oraşul( satul şi c+iar amilia( astel #nc#t societatea( $e #ntreaga #ntin&ere a lumii( este isurat" şi br"z&at"( roas" şi s"$at" &e alii( &e cr"$"turi şi &e crevase a&inci( &esc+ise &e inluen!ele &ezintegratoare ale &isensiunilor religioase. Acum( c#n& am &esco$erit aceste &ieren!e care #nr#uresc mai ales $artea inteligent" şi cuget"toare a comunit"!ii( vom constata c" la baza lor se al" un $uternic strat &e g#n&ire comun" celor m"rgini!i( nea'utora!i( ignoran!i şi su$ersti!ioşi( care constituie( &in neericire( vasta ma'oritate a omenirii. 2na &in marile realiz"ri ale secolului al nou"s$rezecelea a ost ş" arunce lumin" asu$ra acestui nivel mental inerior #n multe $"r!i ale lumii( &esco$erin& $retutin&eni i&entitatea sa substan!ial". P"şim cu to!ii $e acest strat care nici #n zilele noastre - aici #n Euro$a -( nu este $rea a&#nc #ngro$at( &ar el iese la su$raa!" #n inima !inuturilor s"lbatice australiene şi $retutin&eni acolo un&e a$ari!ia unei civiliza!ii mai #nalte nu i)a s"r#mat bazele. 4re&in!a #n eicacitatea magiei este universal"( asemeni unui a&ev"rat catolicism. 5n tim$ oe sistemele religioase se &eosebesc nu numai #n &ierite !"ri ci şi #n aceeaşi !ar" #n &ierite e$oci( sistemul magiei sim$atetice r"m#ne #n toate tim$urile substan!ial acelaşi #n $rinci$iile şi $ractica sa. Na $"turile ignorante şi su$ersti!ioase &in Euro$a &e azi el este
91
#n mare m"sur" acelaşi cu cel a$licat cu mii &e ani #n urm" #n Egi$t şi #n Kn&ia( şi este cunoscut #nc" şi acum la $rimitivii cei mai #na$oia!i care su$ravie!uiesc #n cele mai #n&e$"rtate col!uri ale lumii. Dac" &ova&a a&ev"rului se al" #n ri&icarea m#inilor sau #n num"rarea ca$etelor( sistemul magiei se $oate reeri cu mult mai mult" #n&re$t"!ire &ec#t iserica 4atolic" la m#n&ra lozinc" Buod semper, Fuod ubiFue, Fuod ab omnibus MN ( ca legitimare sigur" şi cert" a $ro$riei sale inailibilit"!i. u este locul s" analiz"m aici ce consecin!e $oate avea asu$ra viitorului omenirii eCisten!a $ermanent" a unui asemenea strat $uternic &e $rimitivism alat a$roa$e la su$raa!a societ"!ii şi care nu este aectat &e sc+imb"rile su$ericiale ale religiei şi culturii. 6bservatorul obiectiv( ale c"rui stu&ii l)au con&us la son&area a&#ncimii acestuia( cu greu #l $oate $rivi altel &ec#t ca $e o $ermanent" amenin!are a civiliza!iei. He $are c" ne mişc"m $e o crust" sub!ire care $oate i ru$t" #n orice cli$" &e or!ele subterane a!i$ite. Din c#n& #n c#n& un murmur sec &in a&#ncuri sau !#şnirea brusc" a unei l"c"ri ne s$une ce se #nt#m$l" sub noi. Din c#n& #n c#n& lumea civilizat" este #niorat" &e c#te un articol &e ziar care s$une cum #n Hco!ia( s)a g"sit o imagine str"$uns" &e cuie( #n sco$ul &e a uci&e un moşier sau un $reot $e care nu)l mai r"b&au oamenii( cum o emeie a ost ucis" $rin ar&ere lent"( ca vr"'itoare( #n Krlan&a( cum a ost omor#t" şi t"iat" #n buc"!i o at" #n Rusia( $entru c" "cea acele lum#n"ri &in gr"sime &e om( la a c"ror lumin" +o!ii n"&"'&uiesc s")şi &uc" nev"zu!i la ca$"t #n&eletnicirile #n miez &e noa$te. Dar e &e r"s$uns la #ntrebarea care vor i $#n" la s#rşit inluen!ele ce vor $revala acelea care asigur" $rogresul $e mai &e$arte sau( &im$otriv"( acelea care amenin!" cu nimicirea cuceririlor &e $#n" acum &ac" or!a cea mai $uternic" se va &ove&i a i imbol&ul minorit"!ii( ce ne va &uce s$re #n"l!imi şi mai mari( sau lestul "r" via!" al celor mor!i( ce ne va cuun&a #n genuni şi mai a&#nci şi aceasta e mai &egrab" o $roblem" $entru #n!ele$!i( moralişti şi oameni &e stat &ec#t $entru #nv"!atul umil care cerceteaz" $rezentul şi trecutul. Aici s#ntem $reocu$a!i numai &e #ntrebarea #n ce m"sur" uniormitatea( universalitatea şi $ermanen!a cre&in!ei #n magie( #n com$ara!ie cu nes#rşita varietate şi caracterul sc+imb"tor al crezurilor religioase( $ot &a naştere $rezum!iei c" cea &int#i re$rezint" o az" mai $rimitiv" şi mai tim$urie a s$iritului uman( $rin care au trecut toate rasele umanit"!ii( sau mai trec #nc"( $e &rumul lor s$re religie şi ştiin!" Aşa&ar( &ac"( aşa cum #n&r"znesc s" $resu$un( o E$oc" a religiei a ost $rece&at" $retutin&eni &e o E$oc" a magiei( este iresc s" ne $unem 24
4eea ce este veşnic( ceea ce este $retutin&eni( ceea ce este $entru to!i 9lat.:.
92
#ntrebarea ce cauze au "cut ca omenirea( sau mai &egrab" o $arte &in ea( s" $"r"seasc" magia ca $rinci$iu al cre&in!ei şi $racticii şi s" o #nlocuiasc" cu religia 4#n& relect"m asu$ra mul!imii( variet"!ii şi com$leCit"!ii a$telor care trebuie eC$licate şi asu$ra insuicien!ei inorma!iei #n leg"tur" cu ele( trebuie s" im gata a recunoaşte c" am $utea n"&"'&ui cu greu s" g"sim o solu!ie com$let" şi satis"c"toare $entru o $roblem" at#t &e $roun&" şi c" tot ce $utem ace #n actuala stare a cunoştin!elor noastre este s" risc"m o i$otez" mai mult sau mai $u!in $lauzibil". 4u toat" rezerva necesar"( aş sugera c" recunoaşterea t#rzie a alsit"!ii intrinseci şi a sterilit"!ii magiei a #n&emnat $e cei mai #n!ele$!i &intre oameni s" caute o teorie mai a&ev"rat" a naturii şi o meto&" mai ro&nic" &e olosire a resurselor ei. in!ile mai agere trebuiau s" observe cu tim$ul c" ceremoniile magice şi incanta!iile nu &uc la rezultatele $entru care erau &estinate şi &es$re care ma'oritatea tovar"şilor lor mai naivi continuau s" crea&" c" se $ro&uc #ntr)a&ev"r. Aceast" mare &esco$erire a ineicacit"!ii magiei trebuie s" i or'at o revolu!ie ra&ical"( &eşi $robabil lent"( #n min!ile celor care au avut sagacitatea &e a o ace. Desco$erirea consta #n a$tul c" oamenii recunoşteau $entru $rima &at" ne$utin!a &e a mani$ula &u$" voia lor anumite or!e naturale &es$re care cre&eau $#n" atunci c" se al" sub controlul lor &e$lin. Era o recunoaştere a ignoran!ei şi a sl"biciunii omeneşti. 6mul constata c" lua &re$t cauze lucruri care nu erau cauze şi c" toat" sor!area lui &e a olosi aceste cauze imaginare usese #n van. 0ru&a lui istovitoare se irosea "r" rost( inteligen!a isco&itoare şi)o risi$ise "r" nici un succes. #nuise r#ng+ii &e care nu era legat nimic şi $"şise( aşa cre&ea( &e)a &re$tul s$re !int"( &ar &e a$t nu "cuse altceva &ec#t s" se #nv#rteasc" #ntr)un cerc #ngust. Eectele $e care s)a str"&uit s" le ob!in" cu at#ta greutate continuau s" se manieste &e la sine. Ele se $ro&uceau #nc"( &ar nu &atorit" lui $loaia continua s" r"coreasc" glia #nsetat" soarele)şi urma ca mai #nainte &rumul &e iecare zi $e cer( iar noa$tea( luna $e al ei anotim$urile urmau unul &u$" cel"lalt( cu lumin" şi neguri( cu nori şi cu arşi!"( &e)a lungul şi &e)a latul $"m#ntului oamenii continuau s" se nasc"( +"r"zi!i muncii şi suerin!ei şi continuau( &u$" o scurt" şe&ere aici( s" se a&une la $"rin!i #n c"minul lor &e &incolo &e vreme. De a$t toate lucrurile se $etreceau la el ca mai)nainte( &ar totul $"rea altel celui &e $e oc+ii c"ruia c"zuser" vec+ile v"luri. 4"ci omul nu mai $utea nutri $l"cuta iluzie c" el era cel care +ot"ra mersul $"m#ntului şi al cerurilor şi c" acestea şi)ar #nceta marile rota!ii &ac" şi)ar lua m#inile)i $l"$#n&e &e $e c#rm". 5n moartea &uşmanilor şi a $rietenilor el nu mai ve&ea o &ova&" a $uterii &e ne#nvins a $ro$riilor vr"'i sau a vr"'ilor inamicilor s"i ştia acum c" $rietenii şi ne$rietenii au sucombat #n acelaşi
93
el &in $ricina unei or!e mai $uternice &ec#t orice or!" $e care ar i $utut)o m#nui el şi urm#n& un &estin $e care nu avea $uterea s")l controleze. Pierz#n& t"r#mul un&e g"sea un loc sigur &e acostare( $"r"sit #n voia valurilor $e un ocean &e #n&oieli şi nesiguran!e( cu vec+ea şi ericita #ncre&ere #n sine #nsuşi şi #n $uterile sale zgu&uite &in temelii( ilozoul nostru $rimitiv trebuie s" i avut un tragic sim!"m#nt &e &escum$"nire şi &e r"m#ntare $#n" s" a'ung" s" se o&i+neasc"( ca #ntr)un $ort liniştit &u$" o c"l"torie b#ntuit" &e urtuni( #ntr)un nou sistem &e cre&in!" şi &e $ractic" ce $"rea s")i oere o solu!ie $entru #n&oielile ce)l +"r!uiau şi un substitut( &eşi $recar( $entru suveranitatea eCercitat" asu$ra naturii( &e la care ab&icase cu mult" $"rere &e r"u. Dac" vasta lume #şi urma calea "r" a'utorul lui sau al tovar"şilor s"i( lucrul acesta se #nt#m$la "r" #n&oial" &in cauz" c" eCistau alte iin!e asem"n"toare lui( care( &eşi nu $uteau i v"zute #i #n&rumau mersul şi &"&eau naştere tuturor şirurilor &e evenimente &es$re care crezuse $#n" atunci c" &e$in&eau &e $ro$ria sa magie. Acestea( aşa cre&ea el acum( şi nu &#nsul ri&icau vi'eliile( $uneau ulgerul s" br"z&eze #naltul cerului şi tunetul s" bubuie rostogolin&u)se #n t"rii ele aşezau trainic temeliile $"m#ntului şi ri&icau z"gazuri #n calea a$elor neliniştite ale m"rii( o$rin&u)le #naintarea ele "ceau s" sc#nteieze minunatele lumini ale cerului ele &"&eau $"s"rilor v"z&u+ului +rana şi #m$"r!eau $ra&a s"lb"ticiunilor &in &eşerturi ele &"ruiau c#m$iei cu $"m#nt bun ro& bogat şi culmilor #nalte +aina $"&urilor ele "ceau izvoarele s$umoase s" !#şneasc" &e sub st#nci şi s" alerge &e)a lungul v"ilor( iar $"şunile s" #nverzeasc" u&ate &e a$e liniştite tot ele sulau #n n"rile oamenilor &#n&u)le via!"( ori #i &uceau la $ieire $rin oamete( molim" şi r"zboi. 6mul se a&resa acum acestor iin!e $uternice a c"ror m#n" o #ntrez"rea #n #ntregul s$ectacol astuos şi variat al lumii( m"rturisin&u)şi umil c" at#rn" &e $uterea lor nev"zut" şi im$lor#n&u)le #n&urarea s$re a)1 &"rui cu toate bun"t"!ile( a)l eri &e $rime'&iile care ne asalteaz" &in toate $"r!ile via!a trec"toare şi a con&uce( #n cele &in urm"( s$iritul s"u( nemuritor( eliberat &e greutatea tru$ului( #ntr)o lume mai ericit"( un&e nu)l $oate a'unge suerin!a şi &urerea( un&e)şi $oate ala o&i+na al"turi &e ele şi l#ng" suletele oamenilor buni( #n bucurie şi ericire veşnic". He $oate conce$e c" $e aceast" cale( ori $e altele &e acelaşi el( au o$erat min!ile cele mai clarv"z"toare marea trecere &e la magie la religie. Dar c+iar #n aceste min!i( sc+imbarea nu s)a $utut $etrece &intr)o &at" ea a avut $robabil loc oarte #ncet şi au trebuit e$oci #n&elungi $entru #n&e$linirea ei mai mult sau mai $u!in &es"v#rşit". Recunoaşterea ne$utin!ei omului &e a #nr#uri mersul naturii $e scar" mare trebuie s" i ost tre$tat" omul n)a $utut i v"&uvit $rintr)un singur gest &e #nc+i$uita sa
94
&omina!ie. El va i ost nevoit s" &ea #n&"r"t $as cu $as &in $ozi!ia sa m#n&r" şi numai $as cu $as va i ce&at terenul $e care #l socotea o&inioar" &re$t al s"u. 0rebuia s" recunoasc" acum c" nu $oate st"$#ni &u$" voin!" c#n& v#ntul( c#n& $loaia( c#n& str"lucirea soarelui( c#n& urtuna şi #n vreme ce un &omeniu &u$" altul al naturii #i sc"$a &in $utere( iar ceea ce i se $"ruse a i o #m$"r"!ie amenin!a s" se sc+imbe #ntr)o #nc+isoare( omul trebuie sa i resim!it &in ce #n ce mai mult $ro$ria ne$utin!" şi $uterea iin!elor nev"zute &e care cre&ea c" este #ncon'urat. Astel religia( care #nce$use ca o uşoar" şi $ar!ial" recunoaştere a $uterilor su$erioare omului( tin&e( o&at" cu #nmul!irea cunoştin!elor( s" se consoli&eze &evenin& m"rturisirea &e$en&en!ei totale şi absolute a omului a!" &e &ivinit"!i vec+ea sa com$ortare liber" se sc+imb" &evenin& o atitu&ine &e cea mai a&#nc" $loconire #n a!a $uterilor misterioase ale nev"zutului( iar cea mai #nalt" virtute a sa este s")şi su$un" voin!a vrerii lor 'n la sua volontade % pace>M. Dar acest sim!( ce se a&#nceşte mereu( al religiei( aceast" su$unere &in ce #n ce mai &es"v#rşit" #n totul a!" &e voin!a &ivin" aecteaz" numai inteligen!ele mai $uternice care $ose&" ve&eri &estul &e largi $entru a #n!elege vastitatea universului şi $u!in"tatea omului. in!ile m"rginite nu $ot #mbr"!işa i&ei mari $entru s$iritul lor #ngust( $entru ve&erile lor str#mte( nimic nu $are #ntr)a&ev"r mare şi &e seam" #n aar" &e ele #nsele. Asemenea min!i se $ot( totuşi( cu greu ri&ica $#n" la religie. 5ntr)a&ev"r( ele s#nt #m$inse &e cei cu inteligen!" $"trunz"toare la o conormare eCterioar" a!" &e $rece$tele ei şi la $roclamarea verbal" a tezelor sus!inute &e ea &ar aceste min!i r"m#n legate $uternic &e vec+ile lor su$ersti!ii magice( care $ot i &eza$robate şi interzise( &ar nu $ot i era&icate &e religie( at#t tim$ c#t #şi au r"&"cinile im$lantate a&#nc #n structura şi constitu!ia mental" a marii ma'orit"!i a omenirii. 4ititorul $oate i tentat s" #ntrebe &e ce oamenii inteligen!i nu au &esco$erit mai &evreme eroarea magiei 4um $uteau continua s" +r"neasc" aşte$t"ri &estinate invariabil &ezam"girii 4u ce zel $uteau s" 'oace #n continuare venerabilele carag+iosl%curi care nu &uceau la nimic şi s" morm"ie tot elul &e nerozii care r"m#neau li$site &e orice eect &e ce s" st"ruie #n cre&in!e at#t &e categoric contiazise &e eC$erien!" R"s$unsul $are a i acela c" eroarea era &e$arte &e a i uşor &e &esco$erit( iar eşcul nu era #n nici un caz clar( &eoarece #n multe #m$re'ur"ri( $oate #n ma'oritatea lor( evenimentul &orit urma #ntr)a&ev"r( &u$" un interval &e tim$ mai lung sau mai scurt( #n&e$linirea ritualului al c"rui rost era s")l $rovoace şi trebuia o minte cu o acuitate mai mare &ec#t cea obişnuit" $entru a observa c"( #n asemenea #m$re'ur"ri c+iar( ritualul >M 5n vrerea sa st" $acea noastr" 9it.:.
95
nu era #n mo& necesar cauza evenimentului( #ntr)a&ev"r( o ceremonie av#n& sco$ul s" ac" v#ntul s" bat" ori $loaia s" ca&" sau s" $rovoace moartea unui &uşman va i #ntot&eauna urmat"( mai &evreme sau mai t#rziu( &e enomenul #n ve&erea c"ruia se a$elase la ea şi $rimitivul $oate i scuzat &e a$tul c" socotea enomenul ca un rezultat &irect al ceremoniei şi &re$t cea mai bun" &ova&" a eicacit"!ii sale. 5n acelaşi el( ritualurile care trebuiau res$ectate &iminea!a $entru a a'uta soarele s" r"sar"( şi $rim"vara $entru a trezi $"m#ntul a&ormit &in somnul s"u &e iarn"( erau #ntot&eauna #ncoronate &e succes( cel $u!in #n zonele tem$erate şi asta $entru c" #n aceste regiuni soarele #şi a$rin&e #n iecare &iminea!" lam$a &e aur la r"s"rit( şi an &e an $"m#ntul $rim"v"ratic se aco$er" &in nou cu o mantie bogat" &e ver&ea!" $roas$"t". Astel( $rimitivul realist( cu instinctele sale conservatoare( $utea oarte bine s" nu)şi $lece urec+ea la subtilit"!ile teoreticianului ne#ncrez"tor( ale ra&icalului ce ilozoa insinuin& c" la urma urmelor r"s"ritul soarelui şi $rim"vara $uteau s" nu ie consecin!e &irecte ale #n&e$linirii nesmintite a anumitor ceremonii zilnice sau anuale şi c" $robabil soarele ar continua s" r"sar" şi arborii s" #nloreasc"( c+iar &ac" aceste ceremonii ar i &in #nt#m$lare #ntreru$te sau n)ar mai i #n&e$linite nicio&at". Asemenea sce$tice #n&oieli ar i( bine#n!eles( res$inse &e ceilal!i cu &is$re! şi in&ignare( ca iluzii li$site &e seriozitate( care nu ac &ec#t s" submineze cre&in!a şi s#nt #n mo& maniest contrazise &e eC$erien!". *4e) mi $oate i mai clar( $utea s$une el( &ec#t c" a$rinz#n&( aici( $e $"m#nt( o lum#nare &e &oi bani( #şi a$rin&e a$oi şi soarele uriaşa lui v"$aie #n cer ucuros aş ala oare c#n&( $rim"vara( #mi #mbrac +aina cea ver&e( co$acii nu ac şi ei ai&oma H#nt a$te( evi&ente $entru oricine şi eu m" bazez $e ele. H#nt un om sim$lu şi $ractic( nu unul &in teoreticienii voştri care &es$ic" irul #n $atru iar logica o &au $este ca$. 0eoriile şi s$ecula!iile or i şi ele bune( &e&a!i)v" lor( n)am nimic #m$otriv"( numai s" nu le $une!i #n $ractic". Pe mine l"sa!i)m" s" m" !in &e a$te atunci ştiu $e ce lume tr"iesc.I Eroarea acestui ra!ionament este $entru noi lim$e&e( c"ci se reer" la a$te #n leg"tur" cu care ne)am l"murit &emult. Dar( oare( &ac" un astel &e argument s)ar olosi $entru $robleme care s#nt #nc" #n &iscu!ie( se $oate $une #ntrebarea un au&itoriu britanic n)ar a$lau&a şi nu l)ar socoti $e cel ce 1)a olosit &re$t un om cu mintea s"n"toas"( $oate nu str"lucitor sau ieşit &in comun( oricum cu &es"v#rşire ra!ional şi $ractic Dac" asemenea ra!ionamente $ot i cu succes acce$tate c+iar &e noi #nşine( mai trebuie oare s" ne mir"m c" eroarea lor n)a ost mult" vreme &esco$erit" &e $rimitivi 4APK06N2N V
96
460R6N2N AGK4 AN VREKK 1. Magicianul public- 4ititorul #şi aminteşte $oate c" am ost #n&emna!i s" $"trun&em #n labirintul magiei $rin luarea #n consi&erare a &ou" ti$uri &ierite &e oameni)zei. Acesta este $unctul &e re$er care ne)a #n&rumat $aşii r"t"citori $rin #ntortoc+erile labirintului şi ne)a con&us #n cele &in urm" $e un mal mai #nalt un&e( o&i+nin&u)ne $u!in( $utem arunca o $rivire #n urm" $e c"rarea $e care am str"b"tut)o şi #nainte( $e &rumul mai lung şi mai abru$t $e care trebuie s")l urc"m. 4a rezultat a &iscu!iilor noastre &e mai #nainte $utem &istinge cu uşurin!" &ou" ti$uri &e oameni)zei şi anume omul)zeu religios şi( res$ectiv( magic. 5n $rimul caz se $resu$une c" o iin!" &e un or&in &ierit &e cel al omului şi su$erior acestuia se #ncarneaz"( $entru un tim$ mai lung sau mai scurt( #ntr)un tru$ omenesc( maniest#n&u)şi $uterile şi cunoştin!ele su$raomeneşti $rin #n&e$linirea unor minuni şi rostirea unor $roe!ii( olosin& me&iul tabernacolului tru$esc #n care a binevoit s")şi g"seasc" s"laş. Acesta $oate i &eci &enumit #n c+i$ul cel mai $otrivit ti$ul &e om) zeu ins$irat ori #ncarnat. 5n cazul s"u( cor$ul omenesc este numai un vas $"m#ntesc ragil( $lin cu s$irit &ivin şi nemuritor. Pe &e alt" $arte( omul) zeu &e ti$ magic nu este altceva &ec#t un om #nzestrat #ntr)o m"sur" neobişnuit &e mare cu $uteri $e care ma'oritatea tovar"şilor s"i $retin& c" le $ose&" şi ei $e o scar" mai re&us" $entru c" #n societatea $rimitiv" a$roa$e nu eCist" nici o $ersoan" care s" nu se $reocu$e $rintre altele şi &e magie. Astel( #n tim$ ce un om)zeu &e $rimul ti$ sau &e ti$ ins$irat #şi trage $uterea &ivin" &intr)o zeitate care a binevoit s")şi ascun&" nimbul ceresc sub o masc" li$sit" &e str"lucire &in !arin" $"m#nteasc"( un om)zeu &e al &oilea ti$ #şi trage eCtraor&inara $utere &intr)o anumit" sim$atie izic" cu natura. El nu este numai un rece$tacol al s$iritului &ivin. 5ntreaga sa iin!"( tru$ şi sulet( este acor&at" at#t &o &elicat cu armonia lumii( #nc#t o atingere a m#inii sale ori o mişcare a ca$ului $ot trimite o vibra!ie $uternic" $rin structura universal" a lucrurilor şi invers( organismul s"u &ivin este eCtrem &e sensibil la sc+imb"rile me&iului #ncon'ur"tor( at#t &e uşoare #nc#t ar $utea trece cu &es"v%rşire neobservate &e muritorii &e r#n&. 0otuşi( linia &e se$arare #ntre aceste &ou" ti$uri &e om)zeu( oric#t &e clar am &esena)o #n teorie( rar $oate i trasat" cu $recizie #n $ractic"( iar #n cele ce urmeaz" nu voi insista asu$ra ei. Am v"zut c" #n $ractic" magia $oate i utilizat" ie #n olosul in&ivizilor( ie #n beneiciul #ntregii comunit"!i şi( &u$" cum este orientat" s$re unul sau s$re cel"lalt &in aceste &ou" obiective( $oate i numit" magie $rivat" sau $ublic". 5n aar" &e aceasta am ar"tat c" magicianul $ublic ocu$" o
97
$ozi!ie ce se bucur" &e o mare inluen!" şi &ac" este inteligent şi abil( cel ce o $ose&" $oate urca trea$t" cu trea$t" $#n" la rangul &e şe sau &e rege. Htu&iul magiei $ublice &uce astel la #n!elegerea regalit"!ii &in e$ocile tim$urii( &eoarece #n societatea $rimitiv" şi barbar" mul!i şei şi regi $ar a i c#ştigat #n mare m"sur" autoritatea &atorit" re$uta!iei lor ca magicieni. 4el mai im$ortant obiectiv &e utilitate $ublic" &intre cele #n ve&erea c"rora se oloseşte magia este asigurarea unei rezerve #n&estul"toare &e +ran". ECem$lele citate #n $aginile $rece&ente arata c" cei care asigur" +rana - v#)n"torul( $escarul( agricultorul - a$eleaz" cu to!ii la $ractici magice c#n& urm"resc succesul #n variatele lor #n&eletniciri &ar ei ac acest lucru ca in&ivizi $articulari #n $ro$riul lor beneiciu şi al amiliilor lor şi nu ca unc!ionari $ublici care ac!ioneaz" #n interesul #ntregului $o$or. Hitua!ia este &ierit" c#n& ritualurile s#nt #n&e$linite( nu &e #nşişi v#n"torii( $escarii( cultivatorii &e $"m#nt( ci #n numele acestora &e magicienii $roesionişti. 5n societatea $rimitiv"( un&e uniormitatea ocu$a!iei este lege şi #m$"r!irea societ"!ii #n &iverse clase abia a #nce$ut( iecare ins este mai mult sau mai $u!in $ro$riul s"u magician el $ractic" vr"'i şi &esc#ntece $entru $ro$riul s"u bine şi $entru v"t"marea &uşmanilor s"i. Dar s)a realizat un mare $as #nainte c#n& s)a instituit o clas" s$ecial" &e magicieni( c#n&( cu alte cuvinte( un anumit num"r &e $ersoane au ost #ns"rcinate #n mo& s$ecial s")şi a$lice arta #n olosul #ntregii comunit"!i( ie c" aceast" art" este a$licat" $entru vin&ecarea bolilor( $reve&erea viitorului( controlul vremii( ie $entru orice alt obiectiv &e utilitate general". e$utin!a &e a)şi atinge !elurile a mi'loacelor a&o$tate &e cei mai mul!i &intre aceşti $racticieni nu ne $oate &a o rela!ie $rivin& uriaşa im$ortant" a institu!iei #ns"şi. e al"m aici #n a!a unei categorii &e $ersoane eliberate( cel $u!in #n sta&iile mai evoluate ale societ"!ii $rimitive( &e necesitatea &e a)şi $rocura cele necesare traiului $rin munc" manual" grea şi c"rora li se #ng"&uia( ba c+iar se aşte$ta &e la ele şi erau #ncura'ate( s" eectueze cercet"ri asu$ra tainicelor c"i ale naturii. Ele aveau #n $rimul r#n& &atoria şi interesul s" ştie mai mult &ec#t tovar"şii lor( s" cunoasc" tot ce $oate a'uta omul #n lu$ta sa grea cu natura( tot ce $oate s")i aline suerin!ele şi s")i $relungeasc" via!a. Pro$riet"!ile leacurilor şi ale mineralelor( cauzele $loii( ale secetei( ale tunetului şi ulgerului( sc+imbarea anotim$urilor( azele lunii( &rumul zilnic şi cel anual al soarelui( mişc"rile stelelor( taina vie!ii şi taina mor!ii( toate trebuie s" i trezit mirarea acestor ilozoi &in e$ocile tim$urii şi s")i i #n&emnat s" g"seasc" r"s$uns la aceste $robleme asu$ra c"rora "r" #n&oial" li se atr"gea a&esea aten!ia #n mo&ul cel mai concret $rin a$elurile st"ruitoare ale clien!ilor lor( care le $retin&eau nu numai s" #n!eleag"( &ar şi s" st"$#neasc" marile $rocese ale naturii s$re binele
98
omului. Fa$tului c" $rimele lor #ncerc"ri nimereau oarte &e$arte &e !int" nu i se $rea $utea g"si vreo solu!ie. A$ro$ierea lent" şi nicio&at" &e$lin" &e a&ev"r const" #n a imagina şi veriica $ermanent i$oteze( acce$t#n&u)le $entru moment $e cele care $ar a se $otrivi cu a$tele şi res$ing#n&u)le $e celelalte. F"r" #n&oial"( $"rerile $e care mgicianul $rimitiv le avea asu$ra cauzalit"!ii naturale a$ar ast"zi ca iin& #n mo& maniest alse şi absur&e totuşi( #n acele vremuri ele erau i$oteze legitime( cu toate c" nu ar i "cut a!" $robelor eC$erien!ei. Ri&icolul şi blamul s#nt 'usta recom$ens"( nu $entru cei care au imaginat aceste teorii necoa$te( ci $entru cei care se #nc"$"!#nau s" le sus!in"( &u$" ce altele mai bune useser" $ro$use. Desigur nici un om nu a avut vreo&at" un stimul mai $uternic #n urm"rirea a&ev"rului &ec#t aceşti vr"'itori $rimitivi. Era absolut necesar s" se men!in" m"car o a$aren!" &e cunoaştere &esco$erirea unei singure greşeli $utea s")i coste via!a. F"r" #n&oial" lucrul acesta #i "cea s" recurg" la im$ostur" #n sco$ul &e a)şi ascun&e ignoran!a &ar( toto&at"( el constituia cel mai $uternic motiv &e a #nlocui o cunoştin!" ictiv" cu una real"( &eoarece( &ac" vrei s" $ari c" ştii totul( cel mai bine este s" ştii cu a&ev"rat. 5n consecin!"( oric#t &e #n&re$t"!i!i am i s" res$ingem $reten!iile eCtravagante ale magicienilor şi s" os#n&im #nşel"ciunile $e care le)au $racticat( am"gin& omenirea( originala institu!ie a acestei clase &e oameni( luat" #n ansamblu( a a&us omenirii un bine &e ne$re!uit. Ei au ost $re&ece)( sorii &irec!i( nu numai ai me&icilor şi c+irurgilor noştri( ci şi ai cercet"torilor şi &esco$eritorilor #n toate ramurile ştiin!elor naturii. Ei au #nce$ut munca $e care au continuat)o &e atunci( &e)a lungul veacurilor( succesorii lor( cu rezultate at#t &e glorioase şi &e bine"c"toare şi &ac" #nce$uturile au ost mo&este şi irave( aceasta se &atoreşte mai &egrab" &iicult"!ilor inevitabile #nt#m$inate $e &rumul cunoaşterii &ec#t inca$acit"!ii naturale ori #nşel"ciunii voite a oamenilor #nşişi. M- Controlul magic al ploii - Printre lucrurile $e care magicianul $ublic se obliga s" le s"v#rşeasc" $entru binele tribului( unul &in cele mai im$ortante era s" aib" controlul vremii şi mai ales s" asigure c"&erea $loilor la tim$ul $otrivit. A$a este esen!ial" vie!ii şi alimentarea cu a$" &e$in&e( #n cele mai multe regiuni( &e cantitatea &e $reci$ita!ii. F"r" $loaie( vegeta!ia se oileşte( animalele şi oamenii l#ncezesc şi mor. Din aceast" cauz"( #n comunit"!ile $rimitive cel care a&uce $loaia este un $ersona' oarte im$ortant şi( &e multe ori( eCist" o clas" s$ecial" &e magicieni( av#n& rolul s" asigure ca cerul s" trimit" regulat a$a necesar". eto&ele $rin care ei #ncearc" s")şi &uc" la bun sirşit #n&atoririle unc!iunii lor s#nt bazate &e obicei( &eşi nu #ntot&eauna( $e $rinci$iul magiei +omeo$atice sau
99
imitative. Dac" &oresc s" a&uc" $loaie( ei o simuleaz" stro$in& cu a$" sau imit#n& norii &ac" inten!ia este s" o$reasc" $loaia şi s" $ro&uc" secet"( atunci evit" a$a şi recurg la c"l&ur" şi oc $entru a zv#nta umezeala $rea abun&ent". Aria unor astel &e #ncerc"ri nu se restringe( aşa cum $oate #şi #nc+i$uie cititorul cult( &oar la !inuturile cu c"l&uri #n"buşitoare( ca Australia 4entral" şi unele $"r!i &in estul şi su&ul Aricii( ai c"ror locuitori umbl" goi sub soarele necru!"tor care( a&eseori( luni &e)a r#n&ul #şi arunca s"ge!ile &intr)un cer siniliu şi li$sit &e nori asu$ra $"m#n)tului $#r'olit şi cr"$at. Ele s#nt( sau erau( &estul &e obişnuite şi la $o$oarele a$arent civilizate &in climatul ume& al Euro$ei. Ne voi ilustra $rin eCem$le luate at#t &in $ractica magiei $ublice( c#t şi &in cea a magiei $rivate. 5ntr)un sat &e l#ng" Dor$at( #n Rusia( atunci c#n& era mare nevoie &e $loaie( trei b"rba!i se c"!"rau $e brazii &intr)o batr#n" &umbrav" sacr". 2nul &intre ei lovea cu un ciocan #ntr)o oal" sau #ntr)un mic butoi( imit#n& astel tunetul al &oilea izbea unul &e altul &ou" lemne a$rinse( "c#n& astel s" zboare sc#ntei( s$re a imita ulgerul iar al treilea( numit *a&uc"torul &e $loaieI( avea un m"nunc+i &e r"murele cu care stro$ea #n toate $"r!ile a$" &intr)un vas. Pentru a $une ca$"t secetei şi a a&uce $loaia( emeile şi etele &in satul PlosLa mergeau noa$tea goale la marginea satului( arunc#n& a$" $e sol. Na 8alma+era( sau Gilolo( o insul" mare la a$us &e oua Guinee( un vr"'itor a&uce $loaie #nmuin& #n a$" o creang" &intr)un anumit arbore şi $icur#n& a$oi $e sol stro$ii &e $e creanga u&". 5n oua ritanie a&uc"torul &e $loaie #n"şoar" c#teva runze ale unei $lante ag"!"toare v"rgate #n roşu şi ver&e #ntr)o runz" &e banan( u&" g+emul cu a$" şi #l #ngroa$" #n $"mint a$oi imit" &in gur" $lesc"itul $loii. Na in&ienii oma+a &in America &e or&( c#n& cerealele se oilesc li$site &e a$"( membrii societ"!ii sacre ualo um$lu un vas mare cu a$" şi &anseaz" &e $atru ori #n 'urul acestuia. 2nul &intre ei ia #n gur" o cantitate &e a$" şi o stro$eşte #n aer( imit#n& cea!a sau burni!a. A$oi r"stoarn" vasul( r"s$#n&in& a$a $e sol &u$" aceasta &ansatorii se arunc" la $"m#nt şi sorb a$a( min'in&u)şi obra'ii cu noroi. 5n inal ei $ulverizeaz" a$a #n aer( $rovoc#n& o cea!" in". Aceast" ac!iune salveaz" gr#nele. Prim"vara( membrii $o$ula!iei natc+ez &in America &e or& se a&unau s$re a cere #m$reun" &e la vr"'itori vreme $rielnic" $entru recoltele lor. Dac" era necesar" $loaie( vr"'itorii $osteau şi &ansau cu tuburi $line cu a$" #n gur". 0uburile erau $erorate ca o stro$itoare şi a&uc"torul &e $loaie stro$ea $rin g"urele a$" s$re acea $arte a cerului un&e at#rnau norii cei mai #ntuneca!i. Dar &ac" se &orea vreme rumoas"( se urca $e aco$erişul colibei sale şi( !in#n&u)şi bra!ele #ntinse şi sul#n& &in toate $uterile( "cea semn norilor s" $lece #n alt" $arte. Dac" $loaia nu vine la vremea $otrivit"( oamenii &in Angonilan&)ul 4entral se
100
#n&rea$t" s$re ceea ce ei numesc tem$lul $loii. Aici #n&e$"rteaz" iarba( iar c"$etenia lor toarn" bere #ntr)un vas #ngro$at #n $"m#nt( s$un#n& *Ht"$#ne C%auta, ne)ai #n&e$"rtat &in inima ta( ce ai vrea s" acem Vom $ieri( "r" #n&oial". D" iilor t"i $loaie( iat" aici berea $e care !i)am &"ruit)o noi.I A$oi oamenii #şi #m$art berea care a mai r"mas c+iar şi co$iii sorb &in ea. Ei ru$ a$oi ramuri &in co$aci( &anseaz" şi c#nt" $entru $loaie. 4#n& se #ntorc #n sat g"sesc un vas cu a$" $us &e o b"tr#n" la intrarea #n cas" ei #şi #nmoaie ramurile #n a$" şi a$oi le lutur" #n sus s$re a scutura $ic"turile &e a$". Du$" toate acestea este ne#n&oielnic c" $loaia va c"&ea &in belşug a&us" &e nori grei. Ve&em #n aceste $ractici o combinare a magiei cu religia c"ci &ac" scuturarea $ic"turilor &e a$" &e $e crengi este o ceremonie $ur magic"( rug"ciunile $entru $loaie şi oran&a berii s#nt ritualuri $ur religoase. Na tribul mara &in nor&ul Australiei a&uc"torul &e $loaie se &uce la marginea unei b"l!i şi #şi c#nt" acolo c#ntecul magic. Ka a$oi a$" #n $umni( o soarbe şi o stro$eşte #n toate &irec!iile. Du$" aceea toarn" a$" $e el( o scutur" şi se #ntoarce liniştit la tab"r". He cre&e c" &u$" aceasta urmeaz" $loaia istoricul arab aLrizi >@ &escrie o meto&" &e a o$ri $loaia &es$re care se s$une c" era olosit" &e un trib &e nomazi numit Al]uamar &in 8an&ramaut. Ei t"iau o creang" &intr)un anumit arbore &in &eşert( o $uneau $e oc( a$oi stro$eau t"ciunele a$rins cu a$". 4a urmare şiroirea $loii sc"&ea( la el cum a$a &is$"rea c#n& c"&ea $e 'eratic. He s$une c" unii &in membrii $o$ula!iei angamis &e r"s"rit( &in ani$ur( #n&e$linesc o ceremonie oarecum similar" $entru sco$ul o$us( şi anume $entru a a&uce $loaia. 4"$etenia satului $une un t"ciune a$rins $e morm#ntul unei $ersoane care a murit ars" şi u&" t"ciunele cu a$"( rug#n&u)se #n acest tim$ s" vin" $loaia. Aici stingerea ocului cu a$"( care este imita!ie a $loii( e s$ri'init" &e inluenta celui care a murit ars şi este &eci &oritor s" ca&" $loaia şi s")i r"coreasc" tru$ul $#r'olit( alin#n&u)i c+inul. 5n aar" &e arabi şi alte $o$oare au mai olosit ocul ca mi'loc &e a o$ri $loaia. Po$ula!ia sulLa &in oua ritanie #nroşeşte $ietre #n oc şi a$oi le aşaz" aar" #n $loaie sau arunc" cenuş" ierbinte #n v"z&u+. He cre&e c" #n elul acesta $loaia va #nceta &e#n&at"( ne$l"cin&u)i s" ie ars" &e cenuşa sau $ietrele ierbin!i. 0elegusii trimit #n $loaie o eti!" goal" care !ine #n m#n" o bucat" &e lemn #ncins şi o arat" $loii. He cre&e c" $loaia va #nceta. Na Port Hte$+ens #n e3 Hout+ /ales vracii alungau $loaia( arunc#n& be!e a$rinse #n v"z&u+( sul#n& şi strig#n& #n acelaşi tim$. 6rice om &in tribul Anula &in aLrizi : - scriitor arab( a c"rui cultur" vast" se relecta #n numeroasele sale o$ere( &intre care $ot i amintite >itab almenaid% 9o &escriere to$ograic": şi >itab absolou+ 9anale istorice tra&use $ar!ial #n rancez" &e uatre)mere 1istoire des sultans mamlou+, 1;?-1;TM:. 26
101
nor&ul Australiei $oate o$ri $loaia #nc"lzin& $ur şi sim$lu #n oc o ramur" #nverzit" şi agit#n&)o a$oi #m$otriva v#ntului. 5n tim$ul unei secete $ustiitoare &ierii &in Australia central"( t#nguin&u) se cu voce tare &e sec"tuirea $am%nturilor lor şi &e a$tul c" s#nt a$roa$e mor!i &e oame roag" s$iritele $re&ecesorilor #n&e$"rta!i( $e care #i numesc mura)mura( s" le &"ruiasc" $uterea &e a a&uce $loi care s" toarne cu g"leata. Ei cre& c" norii s#nt cor$uri #n care $loaia este generat" &e $ro$riile lor ceremonii sau &e cele ale triburilor vecine $rin inluen!ei mura)murilor. Felul #n care &ierii se str"&uiesc s" ob!in" &e la nori $loaia este urm"torul. He sa$" o groa$" lung" &e vreo &ou"s$rezece $icioare si lat" &e vreo o$t sau zece $icioare( a$oi se construieşte &easu$ra ei o colib" conic" &in b#rne şi crengi. Doi vr"'itori( &es$re care se cre&e c" au ob!inut o ins$ira!ie s$ecial" &e la mura)muri( s#nt r"ni!i cu o cremene ascu!it" &e c"tre un b"tr#n &e vaz"( iar s#ngele scos &in bra!ele lor mai 'os &e cot este $us s" curg" $este ceilal!i b"rba!i ai tribului care şe& #ng+esui!i unul #ntr) altul #n colib". 5n acelaşi tim$ cei &oi oameni care s#ngereaz" #m$r"ştie ulgi &e $as"re unii ulgi se li$esc &e tru$urile m#n'ite cu s#nge ale tovar"şilor lor( iar restul $luteşte #n aer. He consi&er" c" s#ngele #n"!işeaz" $loaia( iar ulgii( norii. 5n tim$ul ceremoniei se aşaz" #n mi'locul colibei &ou" $ietre mari ele au rolul s" a&une norii şi s" $revesteasc" $loaia. A$oi cei &oi vr"'itori care useser" r"ni!i trans$ort" cele &ou" $ietre la o &e$"rtare &e zece $#n" la cincis$rezece mile şi le at#rn" c#t mai sus cu $utin!" #n co$acul cel mai #nalt. 5ntre tim$ ceilal!i b"rba!i string g+i$s( #l macin" in şi #l arunc" #ntr)o groa$" cu a$". ura)murii v"& acest lucru şi trimit &e#n&at" norii $e cer. 5n cele &in urm" oamenii tineri şi b"tr#ni( #ncon'oar" coliba( se a$leac" şi o #n$ung cu ca$ul( ca nişte berbeci. 5n acest el( #şi croiesc &rum $rin ea şi ies $e cealalt" $arte( re$et#n& o$era!ia $%n" c#n& &"r#m" coliba. 5n cursul acestei ac!iuni( le este interzis s")şi oloseasc" m#inile sau bra!ele numai c#n& au r"mas &oar grinzile grele $ot s" le #m$ing" cu m#inile. *Htr"$ungerea colibei cu ca$ul simbolizeaz" str"$ungerea norilor( iar c"&erea colibei simbolizeaz" c"&erea $loii.I Este evi&ent( $e &e alt" $arte( c" at#rnarea sus #n arbori a celor &ou" $ietre care #nc+i$uie norii este mi'locul &e a ace ca norii reali s" se urce $e cer. Dierii cre&( &e asemenea( ca $re$u!urile b"ie!ilor circumcişi au o mare $utere &e a $ro&uce $loaie. arele Hat al tribului $"streaz" #ntot&eauna un mic stoc &e $re$u!uri $reg"tit $entru orice nevoie. Ele s#nt t"inuite cu gri'"( iin& #nvelite #n $ene cu gr"sime &e c#ine s"lbatic şi &e şar$e)covor. 4u nici un $re! o emeie nu trebuie s" va&" un asemenea $ac+et &esc+is. Du$" ceremonie( $re$u!ul se #ngroa$"( $uterea sa iin& e$uizat". Du$" ce $loaia a c"zut( c#!iva &intre membrii tribului s#nt su$uşi #ntot&eauna unei o$era!ii
102
c+irurgicale const#n& #n t"ierea $ielii &e $e $ie$t şi &e $e bra!e cu o cremene ascu!it". He loveşte a$oi rana cu un b"! $lat $entru a m"ri s#ngerarea şi a$oi se intro&uce #n ea ocru roşu. 4icatricele astel $ro&use s#nt ieşite #n relie. Kn&igenii airm" c" motivul acestei $ractici este acela c" le $lace $loaia şi c" eCist" o leg"tur" #ntre $loaie şi cicatrice. Du$" c#t se $are o$era!ia nu este oarte &ureroas"( &eoarece #n tim$ul ei $acientul r#&e şi glumeşte. 5ntr)a&ev"r( au ost v"zu!i co$ii mici #ng+esuin&u)se #n 'urul celui care o$ereaz" şi aşte$t#n&u)şi r"b&"tori r#n&ul a$oi( &u$" ce au ost o$era!i( alergau( ar"t#n&u)şi micile lor $ie$turi şi c#nt#n& $entru ca $loaia s" se abat" asu$r")le. 6ricum( nu mai erau tot at#t &e veseli a &oua zi c#n& #şi sim!eau r"nile #nt"rite şi &ureroase. 5n Java( c#n& se simte nevoia $loii( uneori &oi b"rba!i se bat unul $e cel"lalt cu vergele sub!iri( $#n" c#n& s#ngele #nce$e s" le curg" &e $e s$inare s#ngele care $icur" re$rezint" $loaia şi nu eCist" nici o #n&oial" c" $loaia va u&a #ntr)a&ev"r $"m#ntul. 6amenii &in Egg+iou( un !inut &in Abisinia( obişnuiesc s" $orneasc" #ntre ei un conlict s#ngeros( un sat #m$otriva altuia( tim$ &e o s"$t"m#n" #ntreag" #n iecare ianuarie( cu sco$ul &e a a&uce $loaia. Acum c#!iva ani( #m$"ratul eneliL a interzis acest obicei. Anul urm"tor( li$sin& $loaia( $rotestele zgomotoase ale $o$ula!iei au ost at#t &e mari( #nc#t #m$"ratul a #ncuviin!at &in nou lu$tele ucigaşe( &ar numai tim$ &e &ou" zile $e an. Hcriitorul care men!ioneaz" acest obicei $riveşte s#ngele v"rsat cu acest $rile' &re$t un sacriiciu &e #m$"ciuire oerit s$iritelor care st"$#nesc aversele &e $loaie &ar( $oate( la el ca #n ceremoniile australiene şi 'avaneze( el este o imita!ie a $loii. Proe!ii lui aal( care cre&eau c" a&uc $loaia( t"in&u)se unii $e al!ii cu cu!itele $#n" c#n& !#şnea s#ngele( ac!ionau $robabil $e baza aceluiaşi $rinci$iu. Du$" o cre&in!" larg r"s$#n&it" co$iii gemeni $ose&" $uteri magice asu$ra naturii( mai ales asu$ra $loii şi urtunilor. Aceast" ciu&at" su$ersti!ie st"$#neştela unele triburi in&iene &in 4olumbia ritanic" im$un#n&u)le $"rin!ilor &e gemeni anumite restric!ii stranii 9sau tabuuri:( &ar sensul eCact al acestor restric!ii este #n general obscur. Astel( in&ienii tsims+ian &in 4olumbia ritanic" cre& c" gemenii au $uteri asu$ra vremii &in aceast" $ricin" se roag" v#ntului şi $loii s$un#n& *linişteşte)te( r"sulare a gemenilorI. De asemenea( ei cre& c" &orin!ele gemenilor s#nt #ntot&eauna #n&e$linite &in aceast" cauz" gemenii s#nt temu!i( ei $ut#n& s" ac" r"u celui $e care #l ur"sc. Ei $ot s" c+eme somonul şi $eştele) lum#nare( iin& cunoscu!i &in aceast" cauz" sub un nume care #nseamn" *a a&uce belşugI. Du$" $"rerea in&ienilor L3aLiutl &in 4olumbia ritanic"( gemenii s#nt somoni metamoroza!i &in aceast" $ricin" ei nu trebuie s" se a$ro$ie &e a$"( c"ci ar i transorma!i &in nou #n $eşti. 5n co$il"ria lor ei
103
$ot c+ema orice v#nt mişc#n&u)şi m#inile( $ot ace vreme rumoas" sau rea( $ot vin&eca bolile( #nv#rtin& o $#r#itoare mare &e lemn. Xi in&ienii nootLa &in 4olumbia ritanic" cre& c" gemenii s#nt #nru&i!i #ntr)un el oarecare cu somonul. Din aceast" cauz" nu este #ng"&uit gemenilor s" $rin&" somon( s")l m"n#nce sau c+iar s" $un" m#na $e $eştele $roas$"t. Ei $ot ace vreme rumoas" sau ur#t" şi $ot a&uce $loaia( vo$sin&u)şi e!ele #n negru şi a$oi s$"l#n&u)le( ceea ce re$rezint" $loaia c"z#n& &in norii #ntuneca!i. Kn&ienii s+us3a$( ca şi in&ienii t+om$son asociaz" gemenii cu ursul cenuşiu( motiv $entru care #i numesc *tineri urşi cenuşiiI. Du$" ei( gemenii r"m#n #nzestra!i &e)a lungul #ntregii lor vie!i cu $uteri su$ranaturale. 5n s$ecial( ei $ot ace vreme rea sau bun". Ei a&uc $loaia( arunc#n& #n v"z&u+ a$" &intr) un vas ac vreme rumoas"( scutur#n& o buc"!ic" $lat" &e lemn legat" cu o soar" &e un b"! $rovoac" urtuni( #m$r"ştiin& $e 'os v#ruri &e crengi &e moli&. Aceeaşi $utere &e a #nr#uri vremea se atribuie gemenilor &e c"tre aronga( un trib &e negri bantu care tr"iesc $e coastele golului Delagoa #n su&)estul Aricii. Ei &au numele &e Tilo - ceea ce #nseamn" cer - unei emei care a &at naştere la &oi gemeni( iar co$iii #nsuşi s#nt numi!i co$ii ai cerului. 4#n& urtunile care izbucnesc #n general #n lunile se$tembrie şi octombrie au ost aşte$tate #n za&ar( c#n& amenin!" seceta şi oametea( c#n& #ntreaga natur"( oilit" şi $#r'olit" &e un soare care şi)a trimis v"$aia tim$ &e şase luni &e $e un cer li$sit &e nori( abia #şi trage suletul #n aşte$tarea $loilor $rim"verii su&)aricane( emeile #n&e$linesc ceremonii $entru a a&uce mult &orita $loaie $e $"m#ntul uscat &e arşi!". Dezbr"c#n&u)se &e toate veşmintele( ele #şi $un #n locul acestora cing"tori şi broboa&e &e iarb" sau uste scurte "cute &in runzele unui anumit el &e $lant" c"!"r"toare. Astel g"tite( sco!#n& strig"te caracteristice şi c#nt#n& c#ntece obscene( emeile merg &e la o #nt#n" la alta( cur"!in&u)le &e noroiul şi mur&"ria ce s)a str#ns #n ele. 0rebuie s" s$unem c" #nt#nile s#nt mai &egrab" nişte gro$i #n nisi$( #n care cloceşte o r"m"şi!" &e a$" tulbure şi nes"n"toas". Du$" asta( emeile trebuie s" se #ntoarc" la casa uneia &intre suratele lor care a a&us $e lume gemeni şi trebuie s)o stro$easc" cu a$a a&us" #n nişte ulcioare mici( #n&e$linin& toate acestea( se &uc la treburile lor( c+iuin&u)şi c#ntecele &eşuc+eate şi &ans#n& &ansuri in&ecente. ici unui b"rbat nu)i este #ng"&uit s" $riveasc" aceste emei c#n& se $erin&" astel( #mbr"cate #n runze. Dac" emeile #nt#lnesc un b"rbat( #l #mbr#ncesc şi)l ciom"gesc. Du$" ce au cur"!at #nt#nile ele trebuie s" stro$easc" cu a$" mormintele str"moşilor &in &umbrava sacr". He #nt#m$l" a&esea ca( la $o)runca vr"'itorilor( emeile s" stro$easc" mormintele gemenilor. Ele cre& c" morm#ntul unui geam"n trebuie s" ie #ntot&eauna 'ilav( şi &in acest motiv
104
gemenii s#nt #ngro$a!i &e obicei #n a$ro$ierea unui lac. Dac" toate str"&aniile lor &e a a&uce $loaia r"m#n "r" rezultat( ele vor aminti &e cutare sau cutare geam"n care a ost #nmorm#ntat #ntr)un loc uscat( $e coasta vreunui &eal. *Atunci &ogoarea cerului - s$une vr"'itorul #ntr)un asemenea caz - nu trebuie s" ne mire. Nua!i)i tru$ul şi s"$a!i)i un morm#nt la marginea laculuiO. Porunca sa este ascultat" &e #n&at"( &eoarece se cre&e c" acesta este singurul mi'loc &e a a&uce $loaia. 2nele &in a$tele $rece&ente conirm" #ntru totul inter$retarea &at" &e $roesorul 6l&enberg> &isci$linei $e care trebuia s)o res$ecte un bra+man care &orea s" #nve!e unul &in imnurile vec+ii colec!ii in&iene numit" Samaveda- Kmnul( care $oart" numele c#ntecului lui XaLvari( #ntruc+i$a( se cre&ea( $uterea armei zeului Kn&ra( tr"snetul #n acelaşi tim$( &in $ricina cum$litei şi $ericuloasei $uteri cu care era #nzestrat imnul( cura'osul &isci$ol care se +ot"r%se s")l #nve!e trebuia s" se izoleze &e semenii s"i( retr"g#n&u)se &e$arte &e sat( #n $"&ure. Acolo( un r"stim$( care $utea varia( $otrivit &iverşilor cunosc"tori ai legii( &e la unu la &ois$rezece ani( trebuia s" res$ecte anumite reguli &e via!" $rintre care urm"toarele s" ating" a$a &e trei ori $e zi s" $oarte veşminte negre şi s" se +r"neasc" cu alimente negre #n caz &e $loaie s" nu caute a&"$ost sub un aco$eriş( ci s" se aşeze #n $loaie şi s" s$un" *a$a este c#ntecul lui XaLvariI c#n& tr"snetul sc#nteiaz"( s" s$un" *seam"n" cu c#ntecul lui XaLvari c#n& tunetul bubuie ..4el atot$uternic ace mult zgomotI. icio&at" nu trebuie s" treac" un curs &e a$" "r" s" ating" a$a( nu #i este #ng"&uit s" se urce $e vreun vas $lutitor( #n aar" &e cazul c#n& via!a i)ar i #n $rime'&ie( şi c+iar atunci va trebui s" ating" a$a c#n& se #mbarc" *c"ci #n a$" - s$une c#ntecul ; st" virtutea c#ntecului lui XaLvariI. 4#n&( #n s#rşit( i se $ermitea s" #nve!e imnul( trebuia s")şi cuun&e m#inile #ntr)un vas #n care au ost intro&use $lante &e toate soiurile. Dac" un om urma toate aceste $rece$te( zeul $loii Par'ana( trimitea $loaia $otrivit &orin!elor lui. Este lim$e&e c"( aşa cum scoate #n evi&en!" $roesorul 6l&enberg *toate aceste reguli s#nt "cute $entru a)l $une $e bra+man #n leg"tur" cu a$a( a ace &in el( ca s" zicem aşa( un aliat al $uterii a$elor şi a)l a$"ra #m$otriva vitregiei lor. 5mbr"c"mintea şi alimentele negre au aceeaşi semniica!ie nimeni nu se va #n&oi c" se reer" la norii &e $loaie( &ac" #şi va aminti c" $entru a $ro&uce $loaie se sacriic" o victim" neagr" este neagr"( c"ci astel este natura $loii . 5n leg"tur" cu o alt" vra'" a $loii( se s$une lim$e&e 1erman ldenber$ 91;MT-1<>=: orientalist german. Este autorul a numeroase şi im$ortante stu&ii &es$re istoria bu&ismului #n Kn&ia. Dintre lucr"rile care i)au a&us celebritatea cit"m u&+a 91;;1:( Die Religion &es Ve&a 9Religia Ve&ei:( 1;( $e care o consult" şi Frazer. ECem$lele care urmeaz" sunt eCtrase &in Die Religion ... 27
105
el #mbrac" o +ain" neagr"( tivit" cu negru( c"ci astel este natura $loii . Putem &eci $resu$une c" aici( #n acest cerc &e i&ei şi &e reguli ale şcolilor ve&ice( se g"sesc $"strate $ractici magice ce &ateaz" &in antic+itatea cea mai #n&e$"rtat" şi care erau &estinate s")l $reg"teasc" $e a&uc"torul &e $loaie $entru #n&eletnicirea sa şi consacr#n&u)l toto&at"O. Este interesant &e observat c" atunci c#n& se &oreşte un rezultat o$us( logica $rimitiv" $retin&e magicianului s" res$ecte reguli cu totul contrarii. 5n insula tro$ical" Java( un&e vegeta!ia luCuriant" este o &ova&" a c"&erilor abun&ente &e $loaie( ceremoniile $entru a&ucerea $loilor s#nt rare( #n sc+imb nu li$sesc acelea care urm"resc s" le #m$ie&ice. Dac" #n sezonul $loilor cineva $reg"teşte o $etrecere la care a invitat mult" lume( se &uce la un &otor al vremii cer#n&u)i s" *rezeme norii care ar $utea s" coboareI( #n cazul #n care &otorul acce$t" s")şi eCercite $uterile $roesionale( &e #n&at" ce clientul s"u a $lecat( #nce$e s" se com$orte $otrivit anumitor reguli. El trebuie s" $osteasc" şi nu are voie nici s" bea( nici s" se #mb"ieze $u!inul cu care se +r"neşte trebuie consumat uscat şi cu nici un c+i$ nu se $oate atinge &e a$". Na r#n&ul ei( nici gaz&a cu slugile sale( b"rba!i şi emei( nu trebuie nici s" s$ele #mbr"c"mintea( nici s" ac" baie #n tim$ul $etrecerii( iar cu to!ii vor $"stra cea mai strict" castitate. Dotorul se aşaz" #n camera lui &e &ormit $e o rogo'in" nou" şi( cu $u!in #naintea serb"rii( murmur" #n a!a unei mici l"m$i cu $etrol rug"ciunea sau &esc#ntecul urm"tor *unicule sau bunico HroeLoel 9se $are c" numele este luat la #nt#m$lare uneori se olosesc altele:( #ntoarce)te $e meleagurile tale. ALLemat este !ara ta. Pune)!i 'os butoiul cu a$" şi #nc+i&e)l bine aşa #nc#t nici o $ic"tur" &e a$" s" nu $oat" sc"$a.I Rostin& aceast" rug"ciune( vr"'itorul $riveşte s$re cer( arz#n& #n tot acest tim$ t"m#ie. Na $o$ula!ia tora&'a( vr"'itorul care r"s$un&e $entru $loaie( av#n& mai ales sarcina s" o goneasc"( are gri'" s" nu ating" a$a #naintea( #n tim$ul sau &u$" #n&e$linirea #n&atoririlor sale $roesionale. u ace baie( m"n#nc" "r" s")şi s$ele m#inile nu bea &ec#t vin &e $almier( şi &ac" trebuie s" treac" un r#u are gri'" s" nu $un" $iciorul #n a$". 6&at" $reg"tit #n acest el $entru #n&atoririle sale( $une s" i se construiasc" o colib" mic" #n aara satului( #ntr)un c#m$ &e orez( un&e a$rin&e un oc mic care nu trebuie l"sat s" se sting" $entru nimic #n lume. 5n acest oc ar&e elurite soiuri &e lemn &es$re care se cre&e c" au &arul &e a goni $loaia el sul" #n &irec!ia &e un&e amenin!" $loaia( !in#n& #n m#n" un m"nunc+i &e runze şi co'i &e co$ac #nzestrate cu aceleaşi virtu!i &e a goni norii( virtu!i care nu $rovin &in com$ozi!ia lor c+imic"( ci &in numele lor( care #nseamn" ceva uscat sau volatil. Dac" a$ar nori $e cer #n tim$ul lucrului s"u ia o m#n" &e var şi o arunc" s$re ei. Evi&ent( varul iin& at#t &e uscat este #ntocmai ceea ce trebuie $entru a #m$r"ştia norii umezi. 5n cazul
106
#n care( &u$" aceasta( $loaia ar &eveni necesar"( el nu are altceva &e "cut &ec#t s" toarne a$" $e oc şi &e #n&at" $loaia va c"&ea #n ro$ote. 4ititorul va observa cum obiceiurile 'avanezilor şi ale $o$ula!iei tora&'a &estinate a #m$ie&ica $loaia ormeaz"( eCact antiteza regulilor in&iene care !intesc s" o $ro&uc". He cere #n!ele$!ilor in&ieni s" ating" a$a cu regularitate &e trei ori $e za $recum şi #n alte ocazii s$eciale vr"'itorii 'avanezi şi tora&'a nu trebuie s" ating" a$a &eloc. Kn&ianul tr"ieşte #n $"&ure şi c+iar &ac" $lou" nu trebuie s" se a&"$osteasc" 'avanezul şi tora&'anul intr" #ntr)o cas" sau colib". Primul #şi maniest" sim$atia $entru a$"( l"s#n& $loaia s")i s$ele tru$ul şi vorbin& &es$re ea cu res$ect ceilal!i a$rin& o lam$" sau un oc şi ac tot ce le st" #n $utin!" ca s" alunge $loaia. Princi$iul &u$" care ac!ioneaz" to!i trei este acelaşi iecare &intre ei( $rintr)un el &e a)te)ace) s")crezi $ueril( se i&entiic" cu enomenele a c"ror $ro&ucere o &oresc. 5nt#lnim aceeaşi i&ee greşit" &u$" care eectul se aseam"n" cu cauza sa &ac" &oreşti s" aci ca vremea s" ie ume&"( trebuie s" ii ume& &ac" &oreşti s" o aci uscat"( trebuie s" ii uscat. 5n zilele noastre( #n su&)estul Euro$ei se $ractic" ceremonii menite s" a&uc" $loaia( care( nu numai c" se bazeaz" $e acelaşi $rinci$iu general ca cele $rece&ente( &ar c+iar se aseam"n" #n am"nunt cu ceremoniile $racticate #n acelaşi sco$ &e tribul aronga &in golul Delagoa. Na grecii &in 0esalia şi ace&onia( c#n& o seceta se $relungeşte( se obişnuieşte s" se trimit" o $rocesiune &e co$ii s" #ncon'ure $u!urile şi izvoarele &in #m$re'urimi. 5n ca$ul $rocesiunii se al" o at" t#n"r" #m$o&obit" cu lori $e care ceilal!i co$ii o u&" cu a$" ori &e c#te ori ata se o$reşte iar co$iii c#nt" o invoca!ie( &in care ac $arte urm"toarele Perperia, proaspătă şi ume:ită de rouă, împrospătea:ă toate împre@urimile prin păduri şi pe drumuri mer$înd, roa$ăOte acum lui )umne:eu E 6( dumne:eul meu, trimite6ne pe cîmpie o ploicică liniştită, pentru ca %oldele să dea rod şi viţa s6o vedem în&lorind pentru ca bobul să &ie plin şi bun, iar poporul din @ur să se îmbo$ăţească-
107
5n $erioa&ele &e secet" >;( s#rbii &ezbrac" $#n" la $iele o at" t#n"r"( şi o #mbrac" &in ca$ $#n" #n $icioare cu iarb"( buruieni şi lori( ascunzin&u)i c+iar şi a!a cu un v"l viu &e ver&ea!". Deg+izat" astel ea $rimeşte numele Do&ola şi ace ocolul satului #m$reun" cu o ceat" &e tinere ete. Ele se o$resc #n a!a iec"rei case Do&ola se #nv#rteşte &ans#n& #n mi'locul unui cerc alc"tuit &e celelalte ete( care c#nt" unul &in c#ntecele Do&olei( iar st"$#na casei toarn" o g"leat" &e a$" $este ea. Kat" unul &in c#ntece Străbatem satul, norii alear$ă pe cer, mer$em mai repede, mai repede alear$ă şi norii acum ne6au întrecut şi au udat $rîul şi viţa-
Na Poona( #n Kn&ia( c#n& este nevoie &e $loaie( b"ie!ii #mbrac" $e unul &intre ei numai cu runze şi #l numesc Regele Ploii. erg a$oi la toate casele satului st"$#nii sau nevestele lor #l stro$esc $e Regele Ploii cu a$"( #m$"r!in& tuturor &e)ale gurii &e tot elul &u$" ce au ost vizitate toate casele( #l &ezbrac" $e Regele Ploii &e costumul s"u &e runze şi se ace o $etrecere cu merin&ele a&unate. 5n unele $"r!i &in su&ul şi a$usul Rusiei #mb"ierea serveşte ca &esc#ntec $entru a $ro&uce $loaia. 4%teo&at"( &u$" slu'ba &in biseric"( $reotul #mbr"cat #n o&"'&ii este tr#ntit la $"m#nt &e c"tre enoriaşi şi u&at leoarc". 2neori( emeile( "r" a se &ezbr"ca &e +aine( se #mb"iaz" #n $ublic #n ziua H#ntului Kon otez"torul şi scuun&a #n a$" un c+i$ "cut &in ramuri( buruieni şi iarb" care #l re$rezint" $e s#nt. 5n ^ursL( o $rovincie &in Rusia meri&ional"( c#n& $loaia este oarte necesar"( emeile $rin& un trec"tor str"in( #l arunc" #n r#u sau #l u&" &in ca$ $#n" #n $icioare. Vom ve&ea mai t#rziu c" a&esea trec"torul str"in este luat &re$t &ivinitate sau &re$t $ersoniicarea unei $uteri naturale. He s$une #n &ocumente oiciale c" #n tim$ul unei secete &in 1<=( !"ranii &in Xeru! şi &in Verbu! a&unau toate emeile $oruncin&u)le s" se #mb"ieze $entru a a&uce $loaie. 6 vra'" armean" $entru $loaie este s" arunci #n a$" o so!ie &e $reot şi s)o scalzi. Arabii &in nor&ul Aricii arunc" #ntr)un izvor un om s#nt mai cu voie( mai Pentru obiceiurile legate &e secet" este citat /. ann+ar&t 3aum+ultus der ermanen und i%rer /ac%barstQmme in$s, vol. K( Non&on( acmillan( d 4o. Nt&.( 1?)>T:. 28
108
cu sila( reme&iu #m$otriva secetei. 5n ina+assa( o $rovincie &in nor&ul insulei 4elebes( $reotul se #mb"iaz"( ca vra'" $entru a a&uce $loaia. 5n centrul insulei 4elebes( c#n& nu a c"zut mult" vreme $loaie şi c#n& tul$ina orezului #nce$e s" se st#rceasc"( mul!i s"teni( mai ales tineretul( se &uc la un $#r#u &in vecin"tate( se stro$esc unii $e al!ii cu a$"( sco!#n& strig"te $uternice( sau se #m$roaşc" #ntre ei cu a$"( olosin& ti'e &e bambus. 4#teo&at" ei imit" $lesc"itul $loii( lovin& su$raa!a a$ei cu m#inile sau aşez#n& $e a$" o tigv" #ntoars" $e care o lovesc cu &egetele. He $resu$une c#teo&at" c" emeile $ot a&uce $loaia( ar#n& sau $re"c#n&u)se c" ar". Pşavii şi +evşurii >< &in 4aucaz cunosc o ceremonie numit" *aratul $loiiI( $e care o $ractic" #n tim$ &e secet". Fete tinere se #n+am" la o c"ru!" $e care o trag #ntr)un r#u( intr#n& la a$" $#n" la br#u. 5n situa!ii similare( etele tinere şi emeile armene ac acelaşi lucru. 4ea mai #n v#rst" &intre emei( sau nevasta $reotului( $oart" +ainele acestuia( #n tim$ ce celelalte( #mbr"cate ca b"rba!i( trag $lugul $rin a$" #m$otriva curentului. 5n Georgia( o $rovincie &in 4aucaz( c#n& o secet" a !inut $rea mult( etele &e m"ritat se #n+am" &ou" c#te &ou" $urt#n& $e umeri un 'ug un $reot !ine +"!urile şi ele trec astel #n+"mate( r#urile( +eleşteiele şi mlaştinile rug#n&u)se( strig#n&( $l#ng#n& şi r#z#n&. 5ntr)un !inut &in 0ransilvania( c#n& $"m#ntul se usuc" &in li$s" &e a$"( c#teva ete tinere se &ezbrac" $#n" la $iele şi( #n&rumate &e o emeie mai #n v#rst"( &es$uiat" şi ea( ur" o gra$" şi o trag $este c%m$ $#n" la un $#r#u( un&e #i &au &rumul s" $luteasc". A$oi se aşeaz" $a gra$" şi a$rin& #n iecare col! c#te o mic" lac"r" care trebuie s" ar&" tim$ &e o or" $"r"sesc a$oi gra$a( #ntorc#n&u) se acas". 5ntr)o anumit" $arte a Kn&iei se recurge la o vr"'itorie similar" emei goale trag noa$tea $lugul $e c%m$( #n tim$ ce b"rba!ii stau ascunşi cu gri'a( c"ci $rezen!a lor ar ru$e vra'a. 4#teo&at" vra'a &evine eicace şi $ro&uce o avers" $rin interme&aul unui mort. 5n oua 4ale&onie a&uc"torii &e $loaie #şi m#n'esc cor$ul cu negru( eC+umeaz" oasele unui ca&avru( le &uc #ntr)o $ivni!a şi reconstituie aici sc+eletul $e care #l at#rn" &easu$ra unor runze &e taro. Peste oseminte se toarn" a$"( astel #nc#t s" se scurg" $e runzele &e taro. 4re&in!a este c" suletul mortului va absorbi a$a şi o va transorma #n $loaie. He s$unea( nu &emult( c" #n Rusia !"ranii am"r#!i &in $ricina secetei eC+umau un be!iv mort &in $ricina alcoolului şi)l aruncau #ntr)un sm#rc sau lac #nvecinat( convinşi iin& c" aceast" a$t" le va a&uce $loaia. 5n anul 1;@?( $ers$ectiva unei recolte $roaste &u$" o secet" $relungit"( i)a "cut $e !"ranii &intr)un sat &in &istrictul 0araşceansL s" &ezgroa$e un rascolnic sau un eretic care 29 Pşavii şi +evşurii s#nt triburi &e munteni( incluse #n ramura georgian" a $o$oarelor su&)$aleocaucaziene 9sau Lartveliene( Nocuiesc #n 0ranscaucazia estic".
109
murise #n &ecembrie trecut. 2nul &intre ei #nce$u s" loveasc" ca&avrul( sau ce mai r"m"sese &in el( strig#n& *D")ne $loaie SO #n tim$ ce ceilal!i turnau $e el a$" $rintr)o sit". E lim$e&e c" aici trecerea a$ei $rin sit" imit" $loaia şi ne aminteşte elul #n care Htre$sia&e al lui Aristoan #şi #nc+i$uia c" o ace eus. 4#teo&at"( ca s" $rovoace $loaia( in&ienii tora&'a im$lor" #n&urarea celor mor!i. 5n satul ^alinLooa se al" morm#ntul unei ca$etenii renumite( str"bun al actualului suveran. 4#n& !inutul este b#ntuit &e secet" #n $erioa&a #n care ar trebui s" $lou"( $o$orul merge la acest morm#nt( arunc" a$" $e el şi s$une *6 str"bune( ie)!i mil" &e noi &ac" vrei s" m#nc"m anul acesta( &")ne $loaieI. A$oi at#rn" o tul$in" &e bambus $lin" cu a$" &easu$ra morm#ntului &in ca$"tul &e 'os al bambusului( gol $e &in"untru( a$a $icur" "r" #ntreru$ere. ambusul este um$lut mereu at#ta vreme c#t $loaia n)a c"zut #nc". Xi aici( ca şi #n oua 4ale&onie( trebuie s" observ"m amestecul &e religie şi magie( c"ci( invocarea c"$eteniei &ece&ate este $ur" religie la care se a&aug" imita!ia magic" a $loii $este morm#nt. Am v"zut c" $o$ula!ia baronga &in golul Delagoa u&" mormintele str"moşeşti( #n s$ecial $e cele ale gemenilor( ca vra'" $entru a ob!ine $loaia. 2nele triburi in&iene &in 6rinoco aveau obiceiul s" &es+umeze osemintele &eunc!ilor la #m$linirea unui an &e la #nmorm#ntare. Aceste oseminte erau arse şi cenuşa era #m$r"ştiat" #n v#nt se cre&ea c" cenuşa se transorm" #n $loaie trimis" &e cel &ece&at &re$t mul!umire $entru uneralii. Du$" cre&in!a c+inezilor( &ac" tru$urile omeneşti r"m#n ne#nmorm#ntate( suletele $osesorilor lor r"$osa!i #n&ur" $loaia( ca şi c#n& ar i vorba &e oameni vii "r" a&"$ost su$uşi intem$eriilor. Aceste sulete #n suerin!" au &eci un interes &eosebit &e a o$ri aversele şi eorturile lor s#nt #ncununate a&esea &e oarte mare succes. 2rmeaz" calamitatea cea mai temut" #n 4+ina seceta care a&uce &u$" sine recolte $roaste( s"r"cie şi oamete( #n consecin!". 5n tim$ &e secet"( autorit"!ile c+ineze #ngro$au osemintele uscate ale mor!ilor ne#nmorm#nta!i $entru a $une ca$"t calamit"!ii şi a con'ura venirea $loii. Animalele 'oac" a&esea un rol im$ortant #n vr"'ile menite s" a&uc" $loaia. 5n nor&ul Australiei tribul anula asociaz" $as"rea &ollar cu $loaia( numin&)o $as"rea $loii. 6mului care are $as"rea &re$t totem #i st" #n $utin!" s" $rovoace $loaia la marginea unei anumite mlaştini. El $rin&e un şar$e( #l v#r" viu #n a$" şi( &u$" ce l)a !inut un tim$ #nun&at( #l omoar" şi #l las" $e mal. A$oi ace &in ierburi un m"nunc+i #n orm" &e arc imit#n& curcubeul şi #l aşaz" $este şar$e. Du$" toate acestea mai trebuie &oar s" c#nte ceva $entru acel şar$e şi $entru curcubeul #nc+i$uit( iar $loaia va c"&ea( mai &evreme sau mai t#rziu. Aceste $roce&ee s#nt eC$licate &u$" cum urmeaz" c#n&va Pasarea &ollar avea ca tovar"ş un şar$e ce tr"ia #n
110
mlaştin" şi care a&ucea $loaia( scui$#n& s$re cer $#n" ce a$"reau norii şi un curcubeu( iar $loaia #nce$ea s" ca&". 5n Java un $roce&eu obişnuit &e a&ucere a $loii const" #n sc"l&a o $isic" ori &ou" $isici( mascul şi emel" c#teo&at" aceste animale s#nt $urtate #n $rocesiune cu acom$aniament &e muzic". 4+iar şi #n atavia se $ot z"ri &in c#n& #n c#n& co$ii +oin"rin& #nso!i!i &e o $isic" #n acelaşi sco$ &u$" ce au #nmuiat)o bine &e tot #n balt" #i &au &rumul. Na $o$ula!ia 3ambug3e &in estul Aricii( c#n& vr"'itorul &oreşte s" a&uc" $loaie ia un berbec negru şi un vi!el negru şi #i aşaz" #n $lin soare $e aco$erişul colibei un&e aceşti oameni locuiesc #n comun. Ei s$intec" $#ntecele animalelor( #m$r"ştiin&u)le intestinele #n toate &irec!iile. A$oi toarn" a$" amestecat" cu leacuri #ntr)un vas &ac" vra'a a $rins( a$a ierbe şi $loaia #nce$e $e &e alt" $arte( &ac" &oreşte s" #m$ie&ice aversele( vr"'itorul se retrage #n un&ul colibei un&e #nc"lzeşte un cristal &e st#nc" #ntr)o tigv". Pentru a ace s" $lou"( $o$ula!ia 3agogo sacriic" $e $"m#ntul str"moşilor $"s"ri negre( oi negre şi vite negre( iar cel ce a&ucea $loaia se #mbr"ca #n negru #n tot cursul tim$ului $loios. Na $o$ula!ia matabele armecul olosit &e vr"'itoare $entru $loaie era un amestec &e s#nge şi iere &e bou negru. 5ntr)o regiune &in Humatra( $entru a a&uce $loaie( toate emeile &in sat se &uc #mbr"cate sumar $#n" la r#u( se b"l"cesc şi se #m$roaşc" una $e alta cu a$". 6 $isic" neagr" este cuun&at" #n a$"( $us" s" #noate c#teva cli$e a$oi e l"sat" s" ug" s$re !"rm( urm"rit" &e stro$iturile emeilor. Pe tim$ &e secet"( $o$ula!ia garo &in Assam 'erteşte o ca$r" neagr" $e v#rul unui munte oarte #nalt $entru a combate seceta. 5n toate aceste obiceiuri culoarea animalului ace $arte &in vra'" iin& neagr"( va #ntuneca cerul cu nori &e $loaie. Po$ula!ia bec+uana ar&e seara $#ntecele unui bou &eoarece( s$un ei *Fumul negru va ace s" se #ngr"m"&easc" norii şi s" a&uc" $loaiaO. Nocuitorii insulei 0imor sacriic" un $orc negru ei!ei P"m%ntului $entru a ob!ine $loaie şi un $orc alb sau roşcat eului Hoare ca s" trimit" vreme rumoas". Angonii sacriic" un bou negru $entru $loaie şi unul alb $entru vreme rumoas". 5ntr)un !inut &in regiunea muntoas" a Ja$oniei( $e vreme &e secet"( s"tenii $leac" #n $rocesiune cu un $reot #n runte( $#n" la albia unui torent &e munte( #nso!i!i &e un c#ine negru( con&us &e $reot. 6&at" a'unşi( leag" animalul &e o $iatr"( !intin&u)l cu gloan!e şi s"ge!i. De #n&at" ce s%ngele victimei a #m$roşcat st%ncile( !"ranii las" armele 'os şi #nal!" rug"min!i st"ruitoare c"tre &ivinitatea &ragon a a$elor &in !inut( im$lor#n&)o s" trimit" "r" #nt#rziere o avers" care s" s$ele locul &e $etele #ns#ngerate. 6biceiul cere ca #n aceste #m$re'ur"ri victima s" ie &e culoare neagr" ca simbol al norilor
111
negri &e $loaie at#t &e mult &ori!i. Dar &ac" se cere tim$ rumos( se va alege un animal alb( "r" nici o $at". Asocierea intim" &intre broaşte( r#ioase sau nu( şi a$" a "cut ca aceste animale s" ie cunoscute $este tot &re$t $"zitoare ale $loii astel #nc#t ele au a&esea un anumit rol #n vr"'ile &estinate s" smulg" torentele &in cer. 2nii in&ieni &in 6rinoco se temeau s" omoare o broasc" r#ioas"( consi&er#n&)o &re$t un zeu sau &re$t atotst"$#nitorul a$elor. Nor le era cunoscut obiceiul &e a !ine broaşte sub o oal" şi &e a le lovi cu nuiele &ac" era secet". He s$une c" in&ienii amara conec!ioneaz" a&esea igurine re$rezent%n& broaşte şi alte animale acvatice şi le aşaz" $e #n"l!imi( $roce&eu &e a a&uce $loaia. Precum unii &intre euro$eni( in&ienii t+om$son &in 4olumbia ritanic" s#nt convinşi c" uci&erea unei broaşte a&uce $loaia. 5n $rovinciile centrale ale Kn&iei( oamenii &in castele inerioare leag" o broasc" &e un b"! #nvelit #n runze şi ramuri &#n arborele nîm
^a$u şi re&&i ormeaz" o cast" numeroas" &e cultivatori şi $ro$rietari #n a&ras Presi&enc?=. 4#n& #nce$e $loaia( nevestele lor $rin& o broasc" şi o leag" vie &e o v#ntur"toare nou"( "cut" &in bambus. Pe aceast" v#ntur"toare se $un c#teva runze &e margosa şi se merge cu ea &in $oart" #n $oart"( c#nt#n& *Doamna broasc" trebuie s" se #mb"ieze. eu al $loii( &"ruieşte)i m"car ei $u!in" a$"I. 5n tim$ ce emeile La$u c#nt" acest c#ntec( st"$#na casei toarn" a$" $este broasc" şi &" ceva &e $oman"( convins" iin& c"( $roce&#n& aşa( broasca va ace ca #n cur#n& s" $lou" cu g"leata. 2neori( c#n& seceta a &urat $rea mult( oamenii $"r"sesc toate +ocus) $ocus)urile obişnuite ale magiei imitative şi( mult $rea urioşi $entru a)şi mai r"ci gura #n rug"ciuni( #ncearc" s" ob!in" a$ele cerului $rin amenin!"ri( blesteme sau $ur şi sim$lu $rin or!" izic" &e la iin!a su$erioar" care şi)a #ng"&uit( se $are( s" le taie leg"tura cu sursa cea mare &e a$". 5ntr)un sat 'a$onez( c#n& zeul $"zitor a ost mult" vreme sur& la rug"ciunile !"ranilor $entru $loaie( aceştia #i arunc" #n cele &in urm" imaginea( cu ca$ul #nainte( #ntr)o orez"rie r"u mirositoare( oc"rin& c#t #i !in gura. *Kat"( s$un ei( stai şi tu ni!el aici s" vezi cum o s")!i ie &u$" ce te vei $#rli c#teva zile sub soarele &ogoritor care ne usuc" via!a &in ogoarele 30
Regiune #n Kn&ia( situat" #n su&)estul Peninsulei Deccan şi limitat" &e Golul engal şi 6ceanul Kn&ian. Hub st"$#nirea britanic" a ost cunoscut" sub &enumirea &e a&ras Presi&enc.
112
cr"$ate.I 5n #m$re'ur"ri asem"n"toare elu$ii &in Henegambia #şi &au 'os etişurile şi le t#r"sc $este c#m$uri( oc"r#n&u)le $#n" c#n& ca&e $loaia. 4+inezii s#nt ini!ia!i #n arta &e a lua cu asalt #m$"r"!ia cerurilor ?1. 4#n& au nevoie &e $loaie( ei conec!ioneaz" un &ragon uriaş &in +#rtie sau &in lemn $entru a)l #ntruc+i$a $e zeul $loii şi #l $oart" #n $rocesiune &ac" $loaia nu vine( alsul &ragon este blestemat şi ru$t #n buc"!i. Alteori ei amenin!" şi #l bat $e zeul care nu le &"ruieşte $loaia iar uneori acesta este &estituit #n $ublic &in rangul s"u &ivin. Dim$otriv"( &ac" $loaia &orit" se aşterne( zeul $oate &o)b#n&i( $rin &ecret im$erial( o #n"l!are #n rang. 5n a$rilie 1;;;( man&arinii &in 4anton l)au im$lorat $e Nung)3ong s" o$reasc" o $loaie care nu mai #nceta zeul care se &ove&ise sur& la rugile lor a ost v#r#t la #nc+isoare $e cinci zile. Aceast" $e&ea$s" a avut un eect salutar. Ploaia s)a o$rit şi zeul a ost eliberat. 4u c#!iva ani #nainte( $e o vreme secetoas"( aceeaşi &ivinitate a ost $us" #n lan!uri şi l"sat" #n soare zile #ntregi( #n curtea $ro$riului ei tem$lu( $entru a sim!i $e $ro$ria $iele grabnica nevoie &e $loaie. De asemenea( siamezii c#n& au nevoie &e $loaie #şi aşaz" i&olii #n b"taia soarelui arz"tor &ar &ac" &oresc( &im$otriv"( un tim$ uscat( scot aco$erişurile tem$lelor( l"s#n& $loaia s" ca&" $este i&oli. Ei cre& c"( su$un#n& astel zeii la ne#n&urarea intem$eriilor( aceştia vor i convinşi s" #m$lineasc" &orin!ele celor ce #i a&or". 4ititorul z#mbeşte $oate #n a!a meteorologiei ECtremului 6rient &ar mo&uri similare &e a a&uce $loaia au ost $racticate #n Euro$a creştin"( c+iar #n zilele noastre. Na s#rşitul lunii a$rilie 1;
Knorma!iile &es$re meteorologia c+inezilor sunt &ate &u$" 8uc( NEm$ire c+inois 9Km$eriul c+inez:( 1;@>.
113
minunea $loii şi este $urtat #n iece $rim"var" $rin gr"&inile cu zarzavaturi( n)a $utut sau n)a vrut s" se arate binevoitor. Niturg+ii( vecernii( concerte( ilumina!ie multicolor"( ocuri &e artiicii( nimic nu l)a #n&u$lecat. 5n cele &in urm" !aranii au #nce$ut s")şi $iar&" r"b&area. A$roa$e to!i sin!ii au ost surg+iuni!i. Na Palermo l)au azv%rlit $e sintul Kosi #n un&ul unei gr"&ini $entru a ve&ea el #nsuşi cum stau lucrurile şi au 'urat s")l lase acolo #n &ogoarea soarelui $#n" la venirea $loii. Al!i sin!i au ost #ntorşi cu a!a la $erete ca nişte co$ii neascult"tori. Al!ii( &es$uia!i &e +ainele lor rumoase( au ost eCila!i &e$arte &e $aro+iile lor( sub un $oto$ &e amenin!"ri şi #n'ur"turi grosolane( cuun&a!i #n troacele $entru cai. Na 4altanisetta ari$ile aurite ale ar+ang+elului i+ail i)au ast smulse &e $e umeri şi #nlocuite cu ari$i &e carton i s)a scos mantia $ur$urie şi a ost #n"şurat( #n sc+imb( cu o c#r$". Na Nicata soarta s#ntului Angelo( $atronul !inutului( a ost şi mai rea l)au l"sat cu &es"v#rşire gol a ost bat'ocorit( $us #n lan!uri( amenin!at cu #necul sau cu s$#nzur"toarea. *Ploaia sau ştreangul SI urla gloata m#niat"( amenin!#n&u)l cu $umnul. 4#teo&at" se cere zeilor s" ie milostivi. 4#n& arşi!a usuc" gr#nele( zuluşii caut" *$as"rea ceruluiI( o uci& şi o arunc" #ntr)o b"ltoac". 4erul( cu$rins &e mil"( #nce$e s" verse lacrimi $l#ng#n& moartea $"s"rii *o 'eleşte "c#n& s" $lou"( o 'eleşte c#nt#n& un bocet unebruI. 5n aceeaşi !ar"( emeile #şi #ngroa$" c#teo&at" co$iii #n $"m#nt $#n" la g#t( a$oi( #n&e$"rt#n&u)se la o &istan!" oarecare( scot urlete #ns$"im#nt"toare vreme #n&elungat". He $resu$une v"z#n& toate acestea( cerul se #mbuneaz". A$oi emeile #şi &ezgroa$" co$iii( #ncre&in!ate c" $loaia va urma "r" #nt#rziere. Ele s$un c" se a&reseaz" *celui atot$uternic( care este acolo susI( cer#n&u)i s" trimit" $loaie. Dac" $loaia vine( ele s$un c" *2san&o ace s" $lou"I. 5n vreme &e secet" $o$ula!ia guanc+es &in 0enerie #şi &ucea turmele $e un teren s#nt acolo &es$"r!ea mieii &e mamele lor( $entru ca be+"itul t#nguitor s")i #n&uioşeze $e zei. Na ^umaon( un $roce&eu &e a o$ri $loaia const" #n a turna ulei ierbinte #n urec+ea sting" a unui c#ine. Animalul sc+iaun" &e &urere Kn&ra #i au&e vaietele cu$rins &e mil"( zeul o$reşte $loaia. 0ora&'a #ncearc" c#teo&at" s" $rovoace $loaia &u$" cum urmeaz" aşaz" #n a$" tul$ina anumitor $lante( s$un#n& *ergi şi cere $loaie $#n" c#n& nu va $loua nu te voi r"s"&i şi ai s" moriI. De asemenea( ei leag" melci cu o soar" $e care o at#rn" &e un co$ac( s$un#n&u)le *Duce!i)v" şi cere!i $loaie $#n" nu vine $loaia nu v" $un #na$oi #n a$"I. Atunci melcii $leac" $l#ng#n& amarnic( iar zeii se milostivesc şi trimit $loaie. 0otuşi( ceremoniile s#nt mai cur#n& religioase &ec#t magice( &eoarece im$lic" un a$el la #n&urarea $uterilor su$reme.
114
He $resu$une a&esea c" $ietrele au $ro$rietatea &e a a&uce $loaie( &ac" ai gri'" s" le cuunzi #n a$"( s" le stro$eşti cu a$"( sau.s" le su$ui la orice alt tratament $otrivit. 5ntr)un sat &in Hamoa se $"stra cu gri'" o anumit" $iatr" care simbolizeaz" $e zeul a&uc"tor &e $loaie şi( #n tim$ &e secet"( $reo!ii s"i o $urtau #n $rocesiune şi o cuun&au #ntr)un r#u. Na tribul ta)ta) t+i &in e3 Hout+ /ales( a&uc"torul &e $loaie s$arge o bucat" &e cristal &e cuar! şi o scui$" s$re cer #nveleşte ceea ce a r"mas &in cristal #n $ene &e emu( le #nmoaie #n a$" şi le ascun&e a$oi cu gri'". Na tribul ^eramin &in e3 Hout+ /ales( vr"'itorul se retrage #ntr)un mic gol( arunc" a$" $e o $iatr" rotun&" şi $lat"( a$oi o aco$er" şi o ascun&e. Na unele triburi &in nor&)vestul Australiei a&uc"torul &e $loaie se #n&rea$t" s$re un teren &estinat anume $ro&ucerii $loilor. A'uns acolo( ace o gr"ma&" &e $ietriş sau &e nisi$( #şi aşaz" $iatra magic" $e gr"ma&"( umbl" sau &anseaz" #n 'urul ei murmur#n&u)şi ore #ntregi &esc#ntecul şi numai e$uizarea total" #l oblig" s" #nceteze( iin& #nlocuit &e #n&at" &e unul &intre acoli!ii s"i. Piatra este stro$it" cu a$" şi se a$rin& ocuri uriaşe. ici un $roan nu trebuie s" se a$ro$ie &e locul s#nt #n tim$ul ceremoniei. 4#n& membrii tribului HulLa &in oua ritanie vor s")şi asigure $loaia( #nnegresc $ietre cu cenuşa anumitor ructe şi le eC$un la soare #m$reun" cu alte $lante şi muguri. A$oi cuun&" #n a$" un m"nunc+i &e cr"cu!e #ngreunate cu $ietre şi c#nt" un &esc#ntec. Du$" toate acestea $loaia trebuie s" ca&". Na ani$ur( $e o colin" #nalt"( situat" #n $artea &e est a ca$italei( se al" o $iatr" $e care imagina!ia $o$ular" o aseam"n" cu o umbrel". 4#n& tim$ul este $rea uscat( ra'a+ul a&uce a$" &e la un izvor şi stro$eşte $iatra. Na Hagami #n Ja$onia se al" o $iatr" care a&uce $loaie &e #n&at" ce este stro$it". 4#n& 3aLon&o( un trib &in Arica central"( &oreşte $loaie( trimite &elega!i la 3a3amba( care locuiesc la $icioarele unor mun!i #nz"$ezi!i şi s#nt erici!ii &e!in"tori ai unei *$ietre a $loiiI. Primin& un $re! convenabil( tribul 3a3amba s$al" $re!ioasa $iatr"( o unge cu ulei şi o cuun&" #ritr)o oal" $lin" cu a$". Ploaia nu va #nt#rzia s" ca&". A$aşii &e $e c#m$iile ster$e &in Arizona şi &in e3 eCico #ncearc" s" ob!in" $loaia a&uc#n& a$" &e la un anumit izvor şi arunc#n&)o $e v#rul unei anumite st#nci( #nc+i$uin&u)şi c" &u$" aceasta norii (se vor #ngr"m"&i #n cur#n& şi $loaia va #nce$e s" ca&". Dar aria unor asemenea obiceiuri nu se limiteaz" la $"m#nturile neumblate &in Arica şi Asia sau la &eşerturile tori&e ale Australiei şi ale Numii oi. Ele au ost $racticate şi #n atmosera mai r"coroas" şi sub cerurile cenuşii ale Euro$ei. ECist" un izvor( arenton( cu renume romantic( #n acea *$"&ure s"lbatic" &e la rocelian&eI( un&e( &ac" legen&a gr"ieşte a&ev"rul( vr"'itorul erlin mai este cuun&at #nc" şi acum #n somnul s"u magic( la umbra unui m"ceş. 5ntr)acolo se #n&re$tau !"ranii
115
bretoni c#n& &oreau $loaie( luau $u!in" a$" #ntr)o can" şi stro$eau o les$e&e &e l#ng" izvor. Pe v#rul muntelui Hno3)%on se al" un iezer singuratic( numit Duln( sau Nacul egru( care se #ntin&e #ntr)o v#lcea $osomorit"( #ntre st#nci #nalte şi $rime'&ioase. 2n şir &e $ietre coboar" s$re lac ca nişte tre$te( şi &ac" cineva $"şeşte $e $ietre şi arunc" a$" #n aşa el #nc#t s" u&e $iatra cea mai #n&e$"rtat"( numit" altarul roşu( .(ar i nes$us &e ciu&at ca $loaia s" nu vin" #nainte &e s#rşitul zilei( c+iar #n mi'locul veriiI. 5n aceste cazuri $are $robabil c"( la el ca #n Hamoa( $iatra este socotit" mai mult sau mai $u!in &ivin". Nucrul acesta reiese cu claritate &in obiceiul $racticat c#teo&at" &e a cuun&a o cruce #n izvorul arenton $entru a a&uce $loaia acest $roce&eu nu re$rezint" &esigur &ec#t un substitut creştin $entru vec+iul obicei $"g#n &e a stro$i cu a$" $ietrele. 5n &ierite $"r!i ale Fran!ei( eCista $#n" nu &e mult obiceiul &e a cuun&a c+i$ul unui sint #n a$" ca mi'loc &e a ob!ine $loaia. De eCem$lu( #n a$ro$ierea st"re!iei 4ommagn se al" un izvor al s#ntului Gervais( un&e locuitorii ac $rocesiune $entru a ob!ine ie $loaie( ie soare( &u$" cum cere recolta. 4#n& seceta e cum$lit"( ei arunc" #n bazinul izvorului o vac+e statuie &e $iatr" a s#ntului( alat" #ntr)un el &e niş" &in care curge izvorul. Na 4ollobrieres şi 4ar$entras se $roce&a la el cu statuile s#ntului Pons şi a s#ntului Gens. 5n unele sate &in avarra se "ceau rug"ciuni a&resate s#ntului Petru $entru $loaie şi( ca s") şi #nt"reasc" rug"ciunile( s"tenii $urtau #n $rocesiune c+i$ul s#ntului $#n" la r#u. Aici #l con'urau &e trei ori $e simt s")şi sc+imbe +ot"r#rea şi s" le satisac" rug"min!ile &ac" s#ntul continua s" r"m#n" ne#n&u$lecat #l cuun&au #n a$"( cu toate mustr"rile clerului care $retin&ea( $e c#t &e sincer $e at#t &e $ios( c" un sim$lu avertisment sau mustrare ar i avut acelaşi eect. Du$" aceasta erau siguri c" $loaia va c"&ea #n urm"toarele &u"zeci şi $atru &e ore. ["rile cu religie catolic" nu s#nt singurile care #ncearc" s" $ir&uc" $loaie scuun&#n& c+i$uri sinte #n a$". 5n igrelia( c#n& recoltele se veşte'esc &in li$s" &e a$"( oamenii iau c+i$ul unui s#nt şi #l Hcuun&" #n a$" zi &e zi $#n" #nce$e s" $lou" iar #n ECtremul 6rient s+anii u&" imaginea lui u&a cu a$" atunci c#n& orezul se usuc" &in $ricina secetei. 5n toate cazurile amintite( obiceiurile s#nt $robabil( #n on&( o vra'" sim$atetic" &eg+izat" sub orma unei $e&e$se sau amenin!"ri. 4a şi alte $o$oare( grecii şi romanii #ncercau( s" ob!in" $loaia cu a'utorul magiei( atunci c#n& rug"ciunile şi $rcesiunile se &ove&iser" ineicace. De eCem$lu( #n Arca&ia( c#n& gr#nele şi arborii se uscau &e secet"( $reotul lui eus muia o crac" &e ste'ar #ntr)un anumit izvor &e $e muntele Ncaeus. A$a astel tulburat" trimitea #n sus un nor neguros &in care( #n cur#n&( avea s" ca&" $e $"m#nt $loaia. 5n 8alma+era( a$roa$e &e oua Guinee( se mal $ractic" un sistem asem"n"tor $entru a a&uce $loaia.
116
Nocuitorii &in 4rannon( 0esalia( aveau un car &e bronz a&"$ostit #ntr)un tem$lu. 4#n& &oreau $loaia( zg#l!#iau carul şi torentele se &ezl"n!uiau. He socotea $robabil c" scuturarea carului imita tunetul am v"zut c" #n Ja$onia şi #n Rusia imitarea tunetului şi a ulgerului "ceau $arte &in vra'". Negen&arul Halmoneus( rege al Eli&ei( imita tunetul at#rn#n& &e carul s"u o c"l&"ruş" &e aram" sau trec#n& cu carul $este un $o& &e bronz şi simula ulgerele cu a'utorul unor tor!e a$rinse. utrea &orin!a li$sit" &e $ietate &e a imita carul lui Ju$iter( rostogolin&u)se tun"tor $este bolta cereasc". a c+iar mergea at#t &e &e$arte #nc#t se &eclara Ju$iter #n $ersoan" şi( ca atare( trebuiau s" i se oere sacriicii. Dincolo &e zi&urile Romei( #n a$ro$ierea unui tem$lu al lui arte( se $"stra o $iatr" cunoscut" ca lapis manalis- 5n vreme &e secet" aceast" $iatr" era a&us" la Roma( $resu$un#n&u)se c" astel $loaia va c"&ea &e #n&at". ?. Controlul magic al soarelui Aşa cum cre&e c" $oate a&uce $loaia( magicianul #şi #nc+i$uie c" va $utea ace s" str"luceasc" soarele şi s")i gr"beasc" sau s")i #ncetineasc" mersul. embrii tribului o'eb3a cre& c" #n tim$ul unei ecli$se soarele s)a stins. Prin urmare ei arunc" #n aer s"ge!i a$rinse( n"&"'&uin& c" vor $utea rea$rin&e astel lumina care &is$are. Hencii &in Peru tr"geau( &e asemenea( s"ge!i a$rinse s$re soare #n tim$ul unei ecli$se( &ar( &u$" c#t se $are( nu $entru a)i re&a lumina stins"( ci mai &egrab" $entru a uci&e 'ivina cu care $resu$uneau c" se lu$t" astrul ceresc. Dim$otriv"( unele triburi &in 6rinoco obişnuiau ca( #n cazul ecli$selor &e lun"( s" #ngroa$e #n $"m#nt t"ciuni a$rinşi &u$" cum s$uneau ei( &ac" luna s)ar stinge( o&at" cu ea s) ar stinge şi orice oc $e $"m#nt. 5n aar" &e ocurile ascunse ve&erii sale( #n tim$ul unei ecli$se &e soare( locuitorii &in ^amciatLa aveau obiceiul s" scoat" ocuri &in colibele lor( rug#n&u)1 $e marele &"t"tor &e lumin" s" str"luceasc" #n continuare( la el ca mai #nainte. Dar cererea a&resat" soarelui arat" c" aceast" ceremonie are mai &egrab" un sens religios &ec#t unui magic. 5n sc+imb( ceremonia olosit" &e in&ienii c+ilcotin #n ocazii similare era $ur magic". "rba!ii şi emeile #şi sulecau +ainele aşa cum "ceau c#n& se alau la &rum( se $ro$teau a$oi $e nişte bastoane ca şi c#n& ar $urta o $ovar" grea( merg#n& #n cerc tot tim$ul c#t &ura ecli$sa. Ei cre&eau( se $are( c" sus!in #n acest el $aşii sl"bi!i ai soarelui( obosit #n tim$ ce)şi ace cu greu ron&ul $e cer. 5n egi$tul antic regele( ca #ntruc+i$are a soarelui( "cea #n c+i$ solemn ocolul tem$lului $entru a asigura #n&e$linirea turului obişnuit al soarelui $e cer( "r" #ntreru$erea &atorat" unei ecli$se sau altor catastroe. Du$" ec+inoCul &e toamn" vec+ii egi$teni celebrau o s"rb"toare numit" *naşterea toiagului soareluiI &eoarece astrul
117
cobora cu iece z_ tot mai 'os $e cer( iar lumina şi c"l&ura sa sc"&eau( se $resu$unea c" are nevoie &e un baston $e care s" se s$ri'ine. 5n oua 4ale&onie( c#n& vr"'itorul &oreşte s" ac" soarele s" str"luceasc"( se &uce la un cimitir( culege anumite $lante $e care le amestec" cu corali( orm#n& un m"nunc+i la care a&aug" &ou" bucle &e $"r luate &e la un co$il #n via!"( &in $ro$ria sa amilie( $recum şi &oi &in!i sau &antura #ntreag" luat" &e la un str"maş. A$oi( se urc" $e v#rul unui munte care $rimeşte cele &int#i raze &e soare ale &imine!ii. Aici $une $e o $iatra nete&" trei eluri &e $lante( aşeaz" o ramur" &e coral uscat" l#ng" ele( a$oi at#rn" m"nunc+iul vr"'it &easu$ra $ietrei. A &oua zi #n zori( se #ntoarce #n acelaşi loc şi &" oc leg"turii( c+iar #n cli$a c#n& r"sare soarele &in mare. 5n tim$ ce umul se #nv"l"tuceşte( vr"'itorul reac" $iatra cu coralul uscat( #şi invoc" str"moşii şi s$une *6 soare S ac toate acestea ca s" &ogoreşti şi s" #ng+i!i to!i norii ceruluiI. Aceeaşi ceremonie se re$et" şi la a$usul soarelui. Kn&igenii &in oua 4ale&onie #şi #nc+i$uie c" $ot a&uce tim$ uscat cu a'utorul unei $ietre cio$lite #n orm" &e &isc şi g"urit". 5n cli$a c#n& soarele r"sare( vr"'itorul a$uc" $iatra cu o m#n" cu cealalt" trece un t"ciune a$rins $rin gaur"( rostin& urm"toarea ormul" *A$rin& soarele $entru ca s" m"n#nce to!ii norii şi s" se usuce $"m#ntul( aşa #nc#t s" nu mai $ro&uc" nimicI. Nocuitorii &in insulele anL a&uc vreme rumoas" imit#n& soarele. Ei iau o $iatr" oarte rotun&" numit" vatloa sau $iatra soarelui( o #n"şoar" cu o $anglic" roşie şi li$esc $e ea $ene &e buni!" #n orma razelor &e soare( c#nt#n& cu voce sc"zut" &esc%ntecul cores$unz"tor. A$oi( at#rn" $iatra #ntr) un arbore #nalt( cum ar i un banan sau o casuarina( alat #ntr)un loc s#nt. He $resu$une c" oran&a matinal" $e care o oer" bra+manul a&uce soare şi ni se s$une c" *"r" #n&oial" soarele nu ar r"s"ri &ac" $reotul nu ar i aici $entru a ace acest &arI. Vec+ii meCicani consi&erau soarele &re$t izvor al tuturor or!elor vitale şi #l numeau &in aceast" cauz" K$alecine+uani - *cel ce ace ca oamenii s" tr"iasc"O. Dar &ac" soarele coner" via!" lumii are şi el nevoie s" $rimeasc" via!" &e la aceasta. 4um inima este se&iul şi simbolul vie!ii( se oereau soarelui inimi s#nger#n&e &e oameni şi &e animale( $entru a)i $"stra vigoarea &e care avea nevoie ca s" str"bat" irmamentul. Aşa&ar( sacriiciile americane erau mai &egrab" magice &ec#t religioase( neiin& &estinate at#t &e mult s")i $lac" şi s")1 #mbl#nzeasc"( c#t s")i re#nnoiasc" izic rezervele &e c"l&ur"( lumin" şi mişcare. H$re a ace a!" nevoii $er$etue &e victime omeneşti #n ve&erea #ntre!inerii ocului solar( se $ornea #n iece an la r"zboi #m$otriva triburilor #nvecinate( &e un&e erau a&uşi $rizonieri $entru a i sacriica!i $e altare. Astel( r"zboaiele nes#rşite ale meCicanilor şi sistemul lor( at#t &e cru&( al 'ertelor umane( cele mai monstruoase cunoscute #n istorie( #şi au izvorul( #n cea mai mare
118
$arte( #ntr)o greşit" conce$!ie asu$ra sistemului solar. u se $oate g"si o ilustrare mai real" a consecin!elor &ezastruoase care $ot rezulta #n $ractic" &intr)o eroare $ur s$eculativ". Grecii antici cre&eau c" soarele str"bate cerul #ntr)un car #n consecin!"( locuitorii &in R+o&os( care a&orau soarele ca $e cel mai &e seam" zeu al lor( #i oereau #n iecare an un car cu $atru cai $e care #i aruncau #n mare( $entru ca el s")i oloseasc". 5şi s$uneau( "r" #n&oial"( c"( &u$" ce useser" olosi!i un an( caii cei vec+i erau z&robi!i &e oboseal"( iar carul bun &e le$"&at. Probabil $entru acelaaşi motiv regii i&olatri ai Ku&eii oereau care şi cai soarelui( iar s$artanii( $ersanii şi message!ii #i sacriicau cai. Nace&emonienii eCecutau sacriiciul $e v#rul muntelui 0aiget( #n s$atele c"ruia &is$"rea #n iece sear" marele astru. Pentru locuitorii &in valea H$artei aceast" ac!iune $"rea tot at#t &e natural"( cum li se $"rea locuitorilor &in R+o&os aceea &e a arunca #n mare carul şi caii( iin&c" soarele $"rea c" se cuun&" #ntr)#nsa #n iecare sear". 5n ambele cazuri( ie $e un munte( ie $e mare( caii &e sc+imb erau $reg"ti!i $entru zeul obosit( #n locul un&e &arul $"rea s" ie cel mai bine $rimit( la ca$"tul &rumului s"u zilnic. Aşa cum unii oameni socot c" $ot a$rin&e soarele( al!ii #şi #nc+i$uie c" #l $ot #nt#rzia sau o$ri &in mers. 5ntr)o trec"toare &in Anzii $eruvieni( $e ni7te coline care stau aB" #n a!"( str"'uiesc &ou" turnuri ruinate. 5n $ere!ii lor s#nt #ni$te c#rlige #n care se at#rn"( &e la un turn la altul( o $las" $entru a $rin&e #n ea soarele. Povestirile &es$re oameni care au $rins soarele #ntr) un la! s#nt oarte numeroase. 0oamna( c#n& soarele merge s$re miaz"zi a$une &in ce #n ce mai 'os $e cerul arctic( esc+imoşii &in KgluliL se 'oac" cu soara &e)a leag"nul $isicii( $entru $rin&e astrul #n oc+iurile "cute &e soar"( #m$ie&ic#n&u)l astel s" &is$ar". Dim$otriv"( c#n& soarele se #n&rea$t" $rim"vara s$re nor&( ei se 'oac" cu o minge g"urit" şi #ni$t" #ntr) un b"!( s$re a)i gr"bi #ntoarcerea. 4#n& un b"ştinaş australian &oreşte s" #nt#rzie a$usul soarelui $#n" #n cli$a c#n& va a'unge acas"( $une un bulg"re &e $"m#nt $e cr"cile unui arbore( #n&re$tat s$re a$us. Pe &e alt" $arte( $entru a ace ca soarele s" a$un" mai cur#n&( australienii arunc" nisi$ #n aer şi #nce$ s" sule cu gura #ns$re soare( $robabil $entru a #m$inge soarele ce #nt#rzie s$re vest şi a)l #nmorm#nta #n nisi$urile #n care $are s" se cuun&e noa$tea. Dac" unele $o$oare #7i #nc+i$uie c" $ot s" gr"beasc" mersul soarelui( altele #şi imagineaz" c" $ot s" gr"beasc" $u!in luna #nt#rziat". Kn&igenii &in oua Guinee socotesc lunile anului &u$" lun" 7i unora &intre ei le era cunoscut" aruncarea $ietrelor şi a suli!elor s$re acest astru( $entru a)i accelera mersul( ceea ce ace ca $rietenii( $leca!i $entru &ou"s$rezece luni la lucru $e $lanta!iile &e tutun s" se #ntoarc" mai re$e&e acas". alaezii
119
cre& c" un cer oarte roşu la a$us $oate $ro&uce ebr" unei $ersoane boln"vicioase. Prin urmare( ei se str"&uiesc s" sting" str"lucirea soarelui la a$us( arunc#n& a$" şi cenuş" #ns$re astru. Kn&ienii s+us3a$ #şi #nc+i$uie c" $ot r"ci vremea arz#n& lemnul unui co$ac lovit &e tr"snet. Aceast" cre&in!" $rovine( $oate( &in observa!ia c" #n regiunea lor &u$" o urtun" urmeaz" rigul. Prin urmare( $rim"vara( c#n& str"bat z"$ezile &e $e culmile #nalte( aceşti in&ieni au gri'" s" ar&" buc"!i &intr)un asemenea arbore( $entru ca stratul &e z"$a&" s" nu se to$easc". T. Controlul magic al vîntului 6&at" #n $lus( $rimitivul cre&e c" $oate ori s" &etermine vintul s" bat"( ori s")l $otoleasc". 4#n& un iaLut trebuie s" $lece $e c"l&ur" #ntr)o c"l"lorie lung"( el ia o $ietricic" $e care a avut norocul s" o g"seasc" #n intestinele unui animal sau ale unui $e7te( o #n"şoar" &e mai multe ori #n $"r &e cal şi o iCeaz" &e un b"B. A$oi mi7c" b"Bul rostin& o vra'". 4ur%n& un v#nt $roas$"t #nce$e s" a&ie. Dac" v#ntul trebuie s" bat" nou" zile( se #nmoaie $iatra #n s#ngele unei $"s"ri sau al unui animal( a$oi $iatra este #n"Bi7at" soarelui( #n tim$ ce vr"'itorul se roteşte &e trei ori #n sensul o$us mersului astrului. Dim$otriv"( c%n& un +otentot vrea ca v#ntul s" se o$reasc"( el ia o $iele oarte gras" şi o at#rn% &e un $ar #n cre&inBa c" v#ntul lovin& $ielea #şi va $ier&e or!a c"z#n& la el cum a c"zut şi $ielea. Vr"'itorii &in [ara &e Foc arunc" cu coc+ilii &e scoic" #n v#nt $entru a)l $otoli. He ştie c" b"ştinaşii insulei ibili( &incolo &e oua Guinee( au re$uta!ia c" $ot st#rni v#nturile $rin $ro$ria lor sulare. Pe tim$ &e urtun" boga&'imii s$un *Kat")i &in nou $e bibili sul#n& &in r"s$uteriI. 5n oua Guinee se cunoaşte un alt mi'loc &e a ace s" bat" v#ntul se loveşte uşor o *$iatr" &e v#ntI cu un b"! &ac" $iatra ar i lovit" tare s)ar isca un uragan. Vr"'itoarele &in Hco!ia ac v#ntul s" bat"( #nmuin& #n a$" o c#r$" $e care o lovesc a$oi &e trei ori &e o $iatr" s$un#n& Te lovesc de această piatră, cerînd diavolului să aducă vînt *ără vrerea mea, vîntul nu se va potoli-
5n Groenlan&a se cre&e c" o emeie #ns"rcinat" sau care a n"scut &e c#tva tim$ are $uterea &e a $otoli urtuna. u trebuie &ec#t s" ias" &in cas"( s" trag" o gur" &e aer #n $ie$t( a$oi( revenin& #n cas"( s" &ea aerul aar". 5n antic+itate( tr"ia la 4orint o amilie &es$re care se ştia c" $oate $otoli v#nturile #nuriate( &ar nu cunoaştem #n ce el membrii s"i #şi &uceau la bun s#rşit olositoarea #n&eletnicire( care le a&ucea( &esigur( o r"s$lat" mult
120
mai substan!ial" &ec#t sim$lul renume $rintre c"l"torii $e m"ri #n&e$"rtate ce $o$ulau istmul. 4+iar #n era creştin"( sub &omnia lui 4onstantin( un anume Ho$ater a ost os#n&it la moarte la 4onstan!ino$ol( sub acuza!ia &e a i o$rit v#nturile $rin magie( c"ci s)a 5nt#m$lat ca vasele ce trebuiau s" soseasc" cu gr#ne &in Egi$t şi Hiria s" #nt#rzie $e &rum( &in cauza li$sei &e v#nt( ori a v#nturilor $otrivnice( s$re uria şi &ezn"&e'&ea gloatelor l"m#n&e l"m#n&e ale izan!ului. 5n Finlan&a( vr"'itorii vin&eau v#nturi $rielnice marinarilor BinuBi BinuBi #n loc &e urtun". urtun". V#ntul V#ntul era legat cu trei no&uri no&uri &ac" se &es"cea &es"cea $rimul no& se $ro&ucea un v%nt slab &esacerea celui &e)al &oilea no& a&uc a& ucea ea vi'e vi'eli lia a &a &ac" c" se &e &es s"c "cea ea al trei treile leaa no no&& se &e &ezl zl"n "n!u !uia ia urt urtun una. a. Estonienii( $e care numai un bra! &e mare #i &es$arte &e Finlan&a( mai cre& 7i ast"zi #n $uterea vecinilor lor &in nor&. ["ranii estonieni $un $uternicile v#nturi &e $rim"var"( ce bat &ins$re nor& şi nor&)est( a&uc#n& riguri şi reumatisme( $e seama uneltirilor vr"'itorilor şi vr"'itoarelor &in Finlan&a. 5i #ngrozesc mai cu seam" trei zile &in $rim"var"( numite zile ale crucii una &intre ele ca&e #n a'unul 5n"l!"rii. Nocuitorii Nocuitorii &in regiunea Fellin se eresc s" ias" #n aceste zile &in cas"( &e team" ca v#nturile n"$rasnice ce sul" &in Na$onia s" nu)i loveasc" &e moarte. 2n c%ntec $o$ular estonian s$une .înt al CruciiE puternic şi iute E !spră e i:bitura aripilor tale întinse întinse Ce mătură totul în calea lor E .înt sălbatic 2i @alnic Ce aduci neca:uri şi amărăciune.ră@itorii *inlandei călăresc Pe ra&alele tale distru$ătoaredistru$ătoare-
He s$une( &e asemenea( c" marinarii( ieşin& cu bine &in lu$ta cu v%ntul #n golul Finlan&ei( z"resc c#teo&at" un vas ciu&at ivin&u)se la $u$" şi a'ung#n&u)i &in urm" cu re$eziciune. Vasul a$are cu toate $#nzele sus - cu toate velele #ntinse - şi $luteşte &e)a &re$tul contra v"ntului croin&u)şi cu greu &rum $rin talazurile #ns$umate( #m$roşc#n& #na$oi tr#mbele &e stro$i &e $e etrav"( cu toate velele umlate gata s" $lesneasc"( cu iecare $ar#m" #ntins" gata s" se ru$". Atunci marinarii ştiu c" vasul vine &in Finlan&a. Arta &e a lega v#ntul #n trei no&uri( astel #nc#t $e m"sur" ce &esaci no&urile v#ntul s" &evin" mai $uternic a ost atribuit" vr"'itorilor &in Na$onia şi vr"'itoarelor &in H+etlan&( Ne3is şi insula an. arinarii &in H+etlan& cum$"r" şi acum v#nt( sub orma unor batiste sau unor ire #nno&ate &e la emei b"tr#ne care $retin& c" st"$#nesc urtunile. He s$une c" la Ner3icL eCist" vr"'itoare b"tr#ne care tr"iesc şi acum v#nz#n& v#nt. 2lise
121
a $rimit v#nturile #ntr)un sac &e $iele &e la Eol( regele v#nturilor. Po$ula!ia otumotu &in oua Guinee cre&e c" urtunile s#nt trimise &e un vr"'itor 6iabu acesta are $entru iecare v#nt un bambus $e care #l &esc+i&e &u$" bunul s"u $lac. Pe culmea muntelui Agu &in 0ogo( un &istrict &in vestul Aricii( se al" un etiş numit agba( &es$re care se cre&e c" are $utere asu$ra v#ntului şi $loii. He s$une c" $reotul s"u $"streaz" v#nturile #nc+ise #n nişte vase mari. V#ntul $revestitor &e urtun" este $rivit a&esea ca un geniu r"u $e care #l $o!i intimi&a( goni sau uci&e. 4#n& urtuna şi tim$ul ur#t au &urat $rea mult şi c#n& c#n& bu buca cate tele le se #m$u #m$u!i !ine neaz az"( "( esc+ esc+im imoş oşii ii &in &in regi regiun unil ilee cent centra rale le se str"&uiesc s" #n&u$lece vi'elia( "c#n& &in alge bice lungi cu care coboar" $e $la'"( $lesnin&u)le #n &irec!ia v#ntul 7i strig#n& *0aba 9a'unge: SI 6&at"( c#n& v#nturile &in nor&)vest men!inuser" mult" vreme g+eaBa $e !"rmul m"rii şi c#n& bucatele se #m$u!inaser" cu totul( esc+imoşii au #m$linit o ceremonie $entru &omolirea v#nturilor. H)a a$rins un oc $e malul m"rii si oamenii s)au a&unat #n 'urul lui c#nt#n&. 2n b"tr#n a #naintat s$re oc şi( cu o voce #mbietoare l)a invitat $e &emonul v#ntului s" vin" l#ng" oc s" se #nc"lzeasc". 4#n& s)a socotit c" acesta va i venit( un b"tr#n a aruncat #n l"c"ri un vas cu a$"( la um$lerea c"ruia a contribuit iecare &intre oamenii &e a!" şi #n aceeaşi cli$" un nor &e s"ge!i s)a ab"tut asu$ra locului un&e usese a$rins ocul. He cre&ea c" &emonul nu $oate r"m#ne acolo un&e a ost at#t &e r"u tratat. Pentru a &es"v#rşi eectul( s)au tras ocuri &e arm" #n toate &irec!iile 7i c"$itanul unui vas euro$ean a ost rugat s" trag" cu tunul #n &irecBia v#ntului. Na >1 ebruarie 1;;? esc+imoşii &in Point arro3( AlasLa( au #m$linit o ceremonie asem"n"toare( cu inten!ia &e a omori s$iritul v#ntului. Femeile l)au alungat $e &emon &in casele lor cu m"ciuci şi cu!ite $e care le roteau #n aer( iar b"rba!ii( a&un#n&u)se #n 'urul unui oc( au tras tras asu$ra asu$ra lui lui cu cu $uştile $uştile(( şi l)au l)au z&robi z&robitt cu o $iatr" $iatr" grea grea #n #n cli$a c#n& un nor &e abur s)a ri&icat &in cenuşa umeg#n&" $este care tocmai se turnase un butoi cu a$". Kn&i Kn&ien enii ii leng lengua ua &in &in Gran Gran 4+ac 4+acoo atri atribu buie ie go goan anaa v#nt v#ntul ului ui #nvo #nvolb lbur urat at trecerii unui s$irit şi arunc" cu be!e $entru a)l s$eria 7i a)l $une $e ug". 4#n& v#ntul le &"r#m" colibele( b"rba!ii $aagua &in America &e Hu& iau t"ciuni a$rinşi 7i alearg" #m$otriva #m$otriva v#ntului amenin!#n&u)1( amenin!#n&u)1( $e c#n& ceilalBi ceilalBi izbesc aerul cu $umnii $entru a s$eria urtuna. 4#n& $o$ula!ia guacuru este amenin!at" &e o urtun" $uternic"( b"rba!ii ies &in case #narma!i( iar emeile si co$iii strig" &in toate $uterile $entru a intimi&a &emonul. 5n tim$ul unei vi'elii( locuitorii unui sat bataL &in Humatra au ost v"zu!i n"v"lin& aar" &in cas" #narma!i cu s$a&e şi suli!e. Ra'a+ul se ala #n run runte teaa lor lor şi cu to!i to!ii( i( str# str#g# g#n& n& şi c+ c+iu iuin in&( &( #l siş sişia iauu şi cio$ cio$#r #r!e !eau au $e
122
&uşmanul nev"zut. ai ales o b"tr#n" se str"&uia s")şi a$ere c"minul( s$intec#n& #n &rea$ta şi #n sting" v"z&u+ul cu o sabie lung". 5n tim$ul unei urtuni violente( c#n& bubuitul tunetului $"rea s" r"sune oarte a$roa$e( Laanii &in orneo au ost v"zu!i tr"g#n&u)şi $e 'um"tate sabia &in teac"( cu un gest amenin!"tor( ca şi c#n& ar i vrut s" s$erie &emonii urtunii. 5n Australia in&igenii cre& c" uriaşele coloane &e nisi$ roşu care trec cu iu!eal" &e)a curmezişul &eşertului s#nt s$irite care alearg". 6&at"( un negru( t#n"r şi atletic( a #nce$ut s" alerge &u$" una &in aceste coloane mişc"toare $entru a o omor# cu bumerangul. Du$" &ou" sau trei ore t#n"rul s)a #ntors sleit &e $uteri( s$un#n& c" l)a omor#t $e ^ooc+ee 9&emonul:( &ar ^ooc+ee i)a m#r#it #n a!a şi el are s" moar". He s$une &es$re be&uinii &in estul Aricii c" Onici un v#rte' nu trece vreo&at" $e un &rum "r" a i urm"rit &e o &uzin" &e $rimitivi cu $umnalele scoase( care s#rtec" tr#mbele &e $ra $entru a goni &u+ul &u+ul r"u care( se cre&e( umbl" umbl" c"lare $e v#ntI. 5n lum umin inaa acest cestoor eC eCem em$l $le( e( o $o $ovvestir stiree a lui lui 8ero& ero&oot( $e care comentatorii mo&erni au socotit)o &re$t n"scocire( este $erect cre&ibil". 8ero&ot s$une( "r" a garanta #ns" eCactitatea $ovestirii sale( c" o&at"( #n !ara $sllilor( 0ri$olitania &e azi( v#ntul care sula &ins$re Ha+ara a secat toate bazinele &e a$". 6amenii s)au s"tuit şi au $ornit cu to!ii s" se r"zboiasc" cu v#ntul &in su&. Dar c#n& au $"truns #n &eşert( simunul i)a m"turat şi i)a #nmorm#ntat $e to!i( $#n" la ultimul. He $oate $rea bine ca $ovestea s" i ost s$us" &e c"tre cineva care i)a v"zut &is$"r#n&( #n r#n&uri &e lu$t"( lovin& tobele şi talgerele( #n norul roşu al nisi$ului #nv#rte'it. 4APK06N2N VK AGK4KEKK REGK Fa$tele citate mai sus ne $ot &ove&i c" #n multe !"ri şi la multe $o$oare magia şi)a reven&icat c"&erea &e a &iri'a( $entru binele omului( marile or!e ale naturii. Dac" aşa au stat lucrurile( cei ce $racticau aceast" art" trebuie &esigur s" i ost $ersona'e im$ortante şi s" i eCercitat o mare inluent" #n orice societate care cre&ea #n $retinsele lor airma!ii şi n)ar i &e mirare ca( $rin re$uta!ia &e care se bucurau şi $rin teama $e care o ins$irau( unii &intre magicieni s" i &obin&it cea mai #nalt" autoritate asu$ra cre&ulilor lor concet"!eni. 5n a$t( magicienii magicienii $ar s" i &evenit a&esea con&uc"tori şi regi. H" lu"m &re$t $unct &e $lecare $entru stu&iul nostru $o$ula!ia uman" alat" la cel mai 'os nivel( &es$re care avem cunoştin!e relativ com$lete şi eCacte b"ştinaşii &in Australia. Aceşti $rimitivi nu s#nt c#rmui!i nici &e con&uc"tor con&uc"tori(i( nici &e regi. 5n m"sura m"sura #n care se $oate s$une c" triburile triburile lor
123
au o organizare $olitic"( aceast" organizare este o &emocra!ie sau mai &egrab" o oligar+ie com$un" &in oameni #n v#rst" şi cu inluen!" care se a&un" #n saturi( lu#n& toate &eciziile im$ortante şi eCcluz#n& $ractic $e cei tineri. Deliber"rile acestor saturi amintesc &e senatul vremurilor mai noi şi &ac" trebuie s" &"m o &enumire unui astel &o guvern"m#nt( cea mai $otrivit" ar i aceea &e $erontocraţie- 5n Australia aborigen"( b"tr#nii care se a&un" $entru a +ot"r# asu$ra treburilor tribului $ar a i( #n general( c"$eteniile res$ectivelor clanuri totemice. 6ri( #n centrul Australiei( un&e sterilitatea $"m#ntului şi izolarea a$roa$e total" &e orice inluen!" str"in" au #nt#rziat $rogresul şi au men!inut $e b"ştinaşi #n starea cea mai $rimitiv". 4"$eteniile nenum"ratelor clanuri totemice s#nt investite cu im$ortanta unc!ie &e a #n&e$lini ceremoniile magice #n ve&erea #nmul!irii totemurilor. 4um ma'oritatea totemurilor s#nt animale sau $lante comestibile( rezult" c" se a7tea$t" #n general &e la aceşti oameni s" asigure $rin mi'loace magice bucatele $entru +rana $o$ula!iei. Al!ii trebuie s" a&uc" $loaia sau s" ac" alte servicii comunit"!ii. Pe scurt( la triburile &in centrul Australiei( c"$eteniile s#nt magicieni $ublici. 5n aar" &e aceasta( misiunea lor cea mai im$ortant" este su$raveg+erea &e$ozitului sacru( &e obicei o cr"$"tur" #ntr)o st"nc" sau o groa$" #n $"m#nt( un&e s#nt $"strate $ietrele şi beBele sinte ne s$une c" #n oua Guinee ritanic" nu a eCistat nicio&at" vreo $ersoan" &estul &e #n!elea$t"( &estul &e cutez"toare( &estul &e $uternic"( $entru a a'unge &es$ot m"car al unui singur &istrict. O4el mai a$ro$iat( &ar #nc" oarte &e$arte &e acest rol( a ost un $ersona' care a &evenit un vr"'itor cu aim"( &ar aceast" #m$re'urare nu a avut &re$t rezultat &ec#t $rile'uirea unor avanta'e.I Du$" unele &ate in&igene( $uterea con&uc"torilor melanezieni $rovine #n #ntregime &in cre&in!a c" ei s#nt #n rela!ie cu antome &e temut şi c" $ose&" $uterea su$ranatural" &e a $rovoca interven!ia acestora. Dac" con&uc"torul im$unea o amen&"( amen&a era $l"tit" $entru c" $o$orul se 32
-
Frazer a cunoscut lucrarea lui sir /illiam acGregor( 3ritis% /ew uinea
124
temea #n general &e $uterea acestuia asu$ra s$iritelor şi avea cre&in!a erm" c" el $utea a&uce o nenorocire sau o boal" asu$ra celui care i s)ar i #m$otrivit. De #n&at" ce un num"r consi&erabil &e oameni #nce$ s" nu mai crea&" #n leg"tura con&uc"torului cu s$iritele( $uterea sa &e a im$une amenzi era z&runcinat". Dr. George ro3n ?? ne s$une( &e asemenea( c" #n oua ritanie (.se $resu$unea #ntot&eauna c" un con&uc"tor eCercit" unc!ii $reo!eşti( &eci c" el &eclara c" se al" #n contact $ermanent cu tebarans 9s$iritele: şi c"( sub #nr#urirea lor( el era ca$abil s" a&uc" $loaie sau tim$ rumos( v#nturi $rielnice sau ne&orite( boal" sau s"n"tate( reuşit" sau &ezastru #n r"zboi şi( #n general( orice bineacere sau calamitate $entru care solicitantul se #nvoia s" $l"teasc" un $re! bunI. 4ontinu%n& s" urc"m scara culturii( a'ungem #n Arica( un&e at#t unc!ia &e con&uc"tor c#t şi cea &e rege s#nt $e &e$lin conturate şi aici( com$arativ( abun&" &ovezile evolu!iei magicianului( şi #n s$ecial a a&uc"torului &e $loaie( s$re rolul &e con&uc"tor. Astel la $o$ula!ia 3am) $ug3e &in estul Aricii orma originar" &e guvern"m#nt era o re$ublic" #ntemeiat" $e amilie &ar uriaşa $utere a vr"'itorilor( transmis" ere&itar( i) a ri&icat cur#n& la rangul &e mici c"$etenii sau şei. Dintre cei trei con&uc"tori care tr"iau #n !ar" #n 1;
125
&e #nalte( ştiin& "r" #n&oial" c" norii s#nt atraşi &e &ealuri şi iin& astel &estul &e siguri #n $reviziunile lor meteorologiceI. Fiecare &intre aceşti a&uc"tori &e $loaie $ose&" un anumit num"r &e $ietre ale $loii cum s#nt cristalele &e st#nc"( aventurina sau ametistul( $e care le $"streaz" #ntr)o oal". 4#n& vrea s" a&uc" $loaia( el scuun&" $ietrele #n a$" şi( lu#n& #n m#n" un b"! co'it şi &es$icat la v#r( ace semn nurilor s" se a$ro$ie( sau #i goneşte #n &irec!ia( &orit"( murmur#n& #ntre tim$ un &ese#ntec. 4#teo&at" toarn" a$" #m$reuna cu m"runtaiele unei oi sau ale unei ca$re #n scobitura unei $ietre şi a$oi arunc" a$a s$re cer. Deşi con&uc"torul str#nge averi $rin eCercitarea $retinselor sale $uteri magice( el $iere a&esea( &ac" nu c+iar #ntot&eauna( &e moarte violent"( c"ci $e tim$ &e secet" $o$orul &ezn"&"'&uit se a&un" şi #l omoar"( #n cre&in!a c" el este cel ce #m$ie&ic" $loaia s" ca&". 4u toate acestea( unc!ia este &e obicei ere&itar"( trec#n& &e la tat" la iu. Printre triburile care res$ect" aceste cre&in!e şi urmeaz" aceste obiceiuri s#nt triburile latuLa( &ari( laluba şi loLoia. 0ribul len&u( &in centrul Aricii( la vest &e lacul Albert( cre&e( &e asemenea( cu convingere c" anumite $ersoane au $uterea &e a $rovoca $loaia. Na ei( a&uc"torul &e $loaie este sau &evine a$roa$e #ntot&eauna c"$etenie. Po$ula!ia banoro are( &e asemenea( un mare res$ect a!" &e a&uc"torul &e $loaie şi #l co$leşeşte cu &aruri. 4el mai mare #m$"r!itor &e $loaie( cel care are o $utere absolut"( incontestabil" asu$ra ei( este regele #i este #ns" #ng"&uit s" treac" aceast" $utere şi altora( $entru ca bineacerea s" ie mai larg #m$"rt"7it" şi $loaia cereasc" s" se aştearn" şi asu$ra altor !inuturi ale regatului. 5n vestul( orientul şi centrul Aricii #nt#lnim aceeaşi #mbinare a unc!iei con&uc"torului cu cea a magicianului. Astel la tribul an nu eCist" nici un el &e &istinc!ie #ntre con&uc"tor 7i vraci. 4on&uc"torul este &eo$otriv" vraci şi ierar( c"ci acest trib socoteşte meşteşugul ierarului s#nt şi numai con&uc"torii se $ot ocu$a &e el. 2n autor oarte bine inormat ?T scrie #n leg"tur" cu rela!ia &intre unc!ia &e con&uc"tor şi cea &e a&uc"tor &e $loaie #n Arica &e Hu& ..5n tim$urile str"vec+i( con&uctorul era marele a&uc"tor &e $loaie al tribului. 2nii con&uc"torii nu #ng"&uiau s" ie concura!i &e cineva( &e team" ca un a&uc"tor &e $loaie cu mai multe succese s" ie el ales şe. De asemenea( eCista şi o alt" cauz" era sigur a$tul c" a&uc"torul &e $loaie se va #mbog"!i &ac" 7i)ar c%7tiga o mare aim" 7i( ar" #n&oial"( nu era $e $lacul unui 7e ca unul &intre su$uşii s"i s" a'ung" $rea bogat. A&uc"torul &e $loaie eCercit" asu$ra $o$orului o autoritate eCtraor&inar" şi era &eci &eosebit &e im$ortant ca aceast" unc!ie s" ie unit" cu unc!ia &e rege. 34
Du&le ^i&&. T%e "ssential >a&ir <>a&irul essential=,N-
126
0ra&iBia socoteşte #ntot&eauna $uterea &e a a&uce $loaia &re$t cea mai &e c"$etenie glorie a vec+ilor con&uc"tori şi eroi 7i $are $robabil a$tul c" ea se al" la origina &emnit"!ii &e con&uc"tor. 6mul care a&ucea $loaia &evenea #n c+i$ natural rege. 5n acelaşi el( 4+aLa 9aimosul &es$ot zulu: &eclara a&esea c" el este unicul $roroc #n !ar"( c"ci &ac" ar i acce$tat rivali( şi)ar i $us via!a #n $ericol.I Vorbin& #n mo& asem"n"tor &es$re triburile &in Arica &e su& Dr. oat ?M s$une c" O#n 'u&ecata $o$orului a&uc"torul &e $loaie nu este un $ersona' oarecare( el se bucur" &e o inluen!" asu$ra acestuia su$erioar" c+iar aceleia a regelui care este constr#ns s" res$ecte or&inele acestui b"rbat at%t &e im$ortantI. Fa$tele citate mai #nainte #ng"&uie $resu$unerea c" #n Arica unc!ia &e rege s)a &ezvoltat &in cea &e magician $ublic şi mai ales &in cea &e a&uc"tor &e $loaie. 0eama "r" margini( $e care o ins$ir" vr"'itorul şi bog"!ia $e care o agoniseşte a&esea ca urmare a unc!iei sale( au contribuit #n aceeaşi m"sur" la $romovarea sa. Dac"( #ns" cariera unui magician şi mai ales a a&uc"torului &e $loaie oer" mari recom$ense celui ce #şi $ractic" arta cu succes( #n calea ei se al" şi nenum"rate ca$cane #n care $oate c"&ea maestrul ne#n&eminatic sau li$sit &e noroc. Pozi!ia vr"'itorului $ublic este #ntr)a&ev"r una &intre cele mai $recare c"ci &ac" oamenii cre& cu toat" t"ria c" #i st" #n $utere s" a&uc" $loaia( s" ac" soarele s" str"luceasc" şi roa&ele $"m#ntului s" creasc"( ei $un( ireşte( seceta şi li$surile $e seama negli'en!ei sale vinovate sau a #nc"$"!#n"rii lui r"u inten!ionate şi #l $e&e$sesc #n consecin!". Astel iin&( #n Arica con&uc"torul care nu reuşeşte s" a&uc" $loaie este a&esea con&amnat la eCil sau ucis. De eCem$lu( #n unele $"r!i ale Aricii occi&entale( un&e rugile şi oran&ele a&resate regelui au ost za&arnice şi nu au avut $uterea s" a&uc" $loaia( su$uşii s"i #l leag" cu r#ng+ii şi #l &uc cu or!a la morm#ntul str"moşilor s"i $entru a ob!ine &e la el $loaia &orit". Po$ula!ia ban'ar &in vestul Aricii cre&e c" regele ei are $uterea &e a a&uce $loaie sau tim$ rumos. 4#t tim$ vremea este rumoas"( regele este co$leşit cu &aruri &e gr#ne şi vite. Dar &ac" o secet" sau o $loaie $relungit" amenin!" s" nimiceasc" recoltele( ei #l bat'ocoresc şi #l bat $#n" ce tim$ul se sc+imb". Dac" recolta este ne#n&estul"toare sau &ac" talazurile m"rii s#nt $rea mari şi #m$ie&ic" $escuitul( $o$orul &in Nuango #şi acuz" regele c" are *un sulet r"uI şi #l #nl"tur". Pe 4oasta Gr#nelor 9Grain 4oast:( marele $reot sau regele)etiş( care $oart" titlul &e o&io( este r"s$unz"tor &e s"n"tatea comunit"!ii( &e ertilitatea $"m#ntului( &e abun&en!a $eştelui marin şi a celui &e a$" &ulce şi( #n cazul c#n& !ara e 1i$sit" &e vreunul &in aceste Robert 7o&&at 9K
127
lucruri( #l alung" $e o&io &in &omnie. 5n 2ssuLuma( o regiune vast" ce se #ntin&e $e malurile meri&ionale ale lacului Victoria anza( *$roblema $loii şi cea a l"custelor s#nt $arte integrant" &in ansamblul &e unc!ii ale sultanului. El ştie cum s" a&uc" $loaia şi cum s" alunge l"custele. Dac" sultanul( sau vracii s"i( &au greş #n aceste #n&atoriri( #ntreaga sa eCisten!" este #n 'oc #n $erioa&ele &e nenorocire. 5ntr)o anumit" ocazie( c#n& $loaia( at#t &e mult aşte$tat" &e $o$or( nu venea( sultanul a ost $ur şi sim$lu alungat 9la 2ta3a( #n a$ro$iere &e assa:. Po$orul socoteşte &e a$t c" natura şi enomenele sale $ot i controlate &e con&uc"tori. i se mai s$une #n leg"tur" cu in&igenii &in regiunea anza c" #n general *ei s#nt convinşi c" $loaia nu ca&e &ec#t ca urmare a vr"'itoriei şi im$ortanta sarcin" &e a o a&uce se &" #n seama con&uc"torului &e trib. Dac" $loaia nu vine la tim$ul $otrivit( toat" lumea $rotesteaz". 6 mul!ime &e mici regi au ost surg+iuni!i &in $ricina c#te unei seceteI. Na $o$ula!ia latuLa &e $e ilu su$erior( &ac" recolta se usuc" şi toate str"&uin!ele con&uc"torului &e a a&uce $loaie au ost za&arnice( &e obicei $o$orul #l atac" noa$tea( #l $ra&" &e tot ce are şi #l izgoneşte. A&esea este ucis. 5n multe alte locuri ale lumii( se aşte$t" &e la regi ca s" reglementeze cursul naturii $entru binele su$uşilor iar &ac" nu reuşeau s" o ac"( erau $e&e$si!i. He $are c" sci!ii( c#n& bucatele li$seau( #şi $uneau regii #n lan!uri. 5n Egi$tul antic regii sacri erau #nvinui!i $entru recoltele $roaste( &ar şi animalele sinte erau consi&erate r"s$unz"toare $entru mersul naturii. 4#n& molima şi alte calamit"!i se ab"teau asu$ra !"rii( &u$" o secet" lung" şi neiert"toare( $reo!ii $rin&eau animalele #n tim$ul no$!ii le amenin!au( iar &ac" r"ul continua( animalele erau ucise. 5n insula &e coral iue sau Knsula H"lbatic" &omnea o&inioar" o &inastie. Regii acestei &inastii iin& şi mari $reo!i se $resu$unea c" $ot ace s" creasc" recoltele $o$orul nemul!umit &e ei &in cauza oametei( i)a omor#t cum unul &u$" altul regii au ost su$uşi aceleiaşi soarte( nimeni n)a mai vrut s" ie rege şi astel &inastia s)a stins. scriitori c+inezi antici ne inormeaz" c" #n 4oreea regele era #nvinov"!it ori &e c#te ori c"&ea $rea mult" sau $rea $u!in" $loaie( iar culturile se $r"$"&eau. 2nii s$uneau c" regele trebuie &estituit( al!ii c" trebuie omor#t. Na in&ienii &in America cele mai mari $rogrese s$re civiliza!ie au ost ob!inute sub guvern"mintele monar+ice şi teocratice &in eCic şi Peru cunoaştem #ns" $rea $u!ine lucruri &in istoria tim$urie a acestor !"ri $entru a a$une &ac" $re&ecesorii regilor lor zeiica!i au ost sau nu vraci. H)ar $utea g"si urmele unei asemenea succesiuni #n 'ur"m#ntul ce)l "ceau regii meCicani c#n& se urcau $e tron ei se 'urau c" vor ace soarele s" str"luceasc"( $loaia s" ca&" &in nori( luviile s" curg" şi $"m#ntul s" &ea
128
roa&e &in belşug. Este sigur c" #n America aborigen" vr"'itorul sau vraciul( #ncon'urat &e o aureol" &e mister şi &e o atmoser" &e venera!ie( era un $ersona' cu mare inluen!"( av#n& o mare im$ortan!"( şi se $rea $oate ca el s" i &evenit con&uc"tor sau rege #n multe triburi( cu toate ca ne li$seşte &ova&a $ozitiv" $entru a airma eCisten!a acestei evolu!ii. 0otuşi 4atlin ?@ ne s$une c" #n America &e or& vracii *s#nt consi&era!i mari &emnitari ai tribului şi #ntraga comunitate le $oart" cel mai mare res$ect( nu numai $entru #n&em#narea lor #n materia medica, &ar mai ales $entru &ib"cia lor #n magie şi mistere #n care s#nt cu to!ii im$lica!i #ntr)o mare m"sur"... 5n toate triburile lor( me&icii s#nt magicieni - vr"'itori - g+icitori şi( mi)ar i $l"cut s" s$un( mari $reo!i $entru c" su$raveg+eaz" şi con&uc toate ceremoniile religioase şi s#nt $rivi!i &e c"tre to!i ca oracole ale na!iunii. Ei iau loc( al"turi &e con&uc"tori( la orice sat &e r"zboi şi &e $ace s#nt consulta!i #n mo& regulat #nainte &e a se lua vreo m"sur" $ublic" oarecare şi se acor&" o$iniilor lor cea mai mare stim" şi &eeren!".I De asemenea( #n 4aliornia( *şamanul era şi este #nc"( $oate( $ersona'ul ce mai im$ortant la $o$ula!ia mai&u. 5n li$sa unui sistem &einit &e guvern"m#nt cuv#ntul unui şaman are mare greutate ei s#nt $rivi!i( ca clas"( cu mult res$ect şi #n general li se &" mai mult" ascultare &ec#t con&uc"torilor. He $are( &e asemenea( c" #n America &e Hu& magicienii ori vracii erau #n curs &e a evolua s$re &emnitatea &e con&uc"tor sau s$re regalitate. 2nul &in $rimii colonişti &e $e coasta brazilian"( rancezul 0+evet ? ( $ovesteşte c" *in&ienii au $entru pa$ii 9sau vracii: lor o asemenea stim" şi venera!ie( #nc#t #i a&or" sau( mai bine s$us( #i i&olatrizeaz". Po!i ve&ea oamenii &e r#n& ieşin&u)le #n #nt#m$inare( $rostern#n&u)se #n a!a lor( a&res#n&u)le rug"min!i şi s$un#n& *ace!i s" nu iu bolnav( s" nu mor( nici eu( nici co$iii meiI( sau alte cereri &e acest el. Kar el r"s$un&e *nu vei muri( nu vei i bolnavI şi altele asem"n"toare. Dar c#teo&at" se #ntim$l" ca aceşti pa$i s" nu i s$us a&ev"rul( iar lucrurile s" i luat o alt" #ntors"tur" &ec#t cea $revestit" #n acest caz( mul!imea nu $regeta s")i uci&" ca nevre&nici &e rangul şi &emnitatea &e pa$i- Na in&ienii lengua &in Gran 4+aco( iecare clan are con&uc"torul s"u( &ar acesta are o autoritate re&us". Pozi!ia sa #l oblig" s" oere multe &aruri( astel #nc#t numai arareori a'unge bogat şi( #n general( este #mbr"cat mai s"r"c"cios &ec#t oricare &intre su$uşii s"i. *5n eor$e 4atlin 91<=-1;>: - $ictor american auto&i&act( s$ecializat #n $ictarea unor scene &in via!a americanilor( #n 1;T1 $ublic" #n > volume Letters and /otes on t%e 7anners, Customs and Condition o& t%e /ort% !merican 'ndians < Hcrisori şi note &es$re $urt"rile( obiceiurile şi con&i!ia in&ienilor nor&)americani:( cu ilustra!ii $ro$rii. 37 !ndrJ T%evet 91M=? sau 1M=T-1M?>: - c"lug"r cor&ilier şi c"l"tor rancez. Viziteaz" Ktalia( Asia ic"( Grecia şi Palestina iar #n 1MMM ace $arte &in eC$e&i!ia recrutat" $entru a coloniza razilia. 4a istoriogra şi cosmogra regal al 4aterinei &e e&ici scrie o cosmograie universal"( $recum şi Les Sin$ularitJs de la *rance !ntartiFue, autrement nommJe !mJriFue 94iu&"!eniile Fran!ei antarctice( numit" şi America: , 1MM=( $e care o consult" şi Frazer. 36
129
a$t( magicianul este cel ce &e!ine #n m#inile sale cea mai mare $utere şi este obişnuit s" $rimeasc" &aruri( nu s" le oere.I Este &atoria magicianului s" a&uc" nenorociri şi tot elul &e lageluri $e ca$ul &uşmanilor tribului( $recum şi s")şi a$ere $o$orul #m$otriva vr"'itoriei &uşmanului. El este bine $l"tit $entru serviciile sale( ob!in#n& o mare inluen!a şi autoritate. Pretutin&eni #n regiunea malaez"( ra'a+ul sau regele este &e obicei $rivit &e toat" lumea cu venera!ie su$ersti!ioas"( ca &e!in"tor al unor $uteri su$ranaturale( şi eCist" motive s" cre&em c" şi el usese la origine un sim$lu vr"'itor( aşa cum se $are c" este cazul tuturor con&uc"torilor aricani. Xi ast"zi malaiezii cre& cu t"rie c" regele eCercit" o inluen!" $ersonal" asu$ra unor enomene naturale( cum s#nt creşterea gr#nelor şi a arborilor ructieri. He $resu$une c" aceeaşi $utere $roliic" o $ose&au şi cei #m$uternici!i &e el( iar #ntr)un gra& mai re&us c+iar şi euro$enii care se #nt#m$la s" guverneze aceste regiuni. Astel( #n Helangor( unul &intre statele Peninsulei malaeze( recolta slab" &e orez este a&esea atribuit" sc+imb"rii unc!ionarilor &istrictuali. Po$ula!ia tooratea &in su&ul insulei 4elebes sus!ine c" $ros$eritatea orez"riilor &e$in&e &e com$ortarea $rin!ilor şi c" o guvernare $roast" - $rin care ei #n!eleg o guvernare ce nu se conormeaz" vec+ilor &atini - $ricinuieşte &istrugerea recoltelor. Po$ula!ia &aL &in Hara3aL cre&e c" renumitul lor con&uc"tor englez( ra'a+ul rooLe( era #nzestrat cu o anumit" $utere magic" şi aceasta( a$licat" cu #n!ele$ciune( $utea a&uce recolte #mbelşugate &e orez. 4#n& ra'a+ul vizita un trib( i se a&ucea s"m#n!a ce trebuia s" ie sem"nat" #n anul urm"tor şi el o ertiliza( scutur#n& &easu$ra ei coliere emeieşti( muiate #n $realabil #ntr)un amestec s$ecial. 4#n& intra #ntr)un sat( emeile #i s$"lau $icioarele mai #nt#i cu a$"( a$oi cu la$tele unei nuci &e cocos tinere şi( #n s#rşit( iar"şi cu a$". A$a care atinsese $ersoana sa era $"strat" s$re a i #m$"r!it" la erme( crez#n&u)se c" ea va asigura o recolt" abun&ent". 0riburile $e care nu le $utea vizita( iin& $rea #n&e$"rtate( #i trimiteau o buc"!ic" &e $#nz" alb" şi $u!in aur sau argint şi &u$" ce aceste obiecte au ost im$regnate cu virtutea generatoare ce le)o comunica ra'a+ul( erau #ngro$ate #n !arini şi se aşte$ta( cu toat" #ncre&erea( o recolt" bogat". 6&at"( c#n& un euro$ean a observat c#t &e slab" era recolta &e orez( con&uc"torul tribului samban i)a r"s$uns c" nici nu $utea i altel( &eoarece ra'a+ul rooLe nu i)a vizitat nicio&at" şi l)a rugat st"ruitor $e interlocutorul s"u s")l conving" $e &l. rooLe s" le viziteze tribul s$re a $une ca$"t sterilit"!ii !inutului lor. 4re&in!a c" regii $ose&" $uteri magice s"u su$ranaturale( #n virtutea c"rora $ot ertiliza $"m#ntul( iar su$uşilor lor le $ot acor&a şi alte bineaceri( $are s" i ost #m$"rt"şit" &e c"tre str"moşii tuturor $o$oarelor
130
ariene &in Kn&ia $#n" #n Krlan&a şi a l"sat urme clare şi #n !ara noastr" $#n" #n e$oca mo&ern". Vec+iul co& +in&us numit Le$ile lui 7anu &escrie &omnia unui rege bun &u$" cum urmeaz" *#n acea !ar" un&e regele se ereşte s")şi #nsuşeasc" bunurile $"c"toşilor muritori( oamenii se nasc la tim$ul +"r"zit şi se bucur" &e o via!" lung". Gr#nele !"ranilor se coc la r#n& &u$" cum au ost #ns"m#n!ate şi co$iii nu mor şi nu se nasc sc+ilavi.I 5n Grecia lui 8omer( se vorbea &es$re regi şi &es$re con&uc"tori ca &es$re $ersona'e sinte sau &ivine casele şi carele lor erau şi ele sinte şi &omnea cre&in!a c" st"$#nirea unui rege bun ace $"m#ntul negru s" ro&easc" gr#ul şi orzul( #ncarc" arborii cu ructe( #nmul!eşte turmele şi $eştii m"rilor. 5n evul me&iu( c#n& /al&emar( regele Danemarcei( c"l"torea #n Germania( mamele #i a&uceau co$iii( iar !"ranii semin!ele( $entru ca regele s" le ating" cu m%nile( #n cre&in!a c" regeasca atingere i)ar ace $e co$ii viguroşi şi( $entru aceleaşi motive( !"ranii #l rugau $e rege s" #ns"m#n!eze #n locul lor. Vec+ii irlan&ezi cre&eau c" atunci c#n& regele lor res$ecta &atinele str"moşeşti( anotim$urile s#nt $rielnice( recoltele bogate( animalele $roliice şi a$ele $line &e $eşte( iar $omii at#t &e #nc"rca!i &e ructe #nc#t trebuie s" li se $ro$teasc" crengile. 2n canon atribuit s#ntului PatricL enumera $rintre bineacerile &omniei unui rege &re$t *tim$ rumos( m"ri liniştite( recolte abun&ente şi arbori #nc"rca!i cu ructeI. Dim$otriv"( mizeria( sec"tuirea vacilor( bolile $oamelor şi li$sa &e gr#ne erau socotite &ovezi sigure c" regele care &omnea era r"u. Poate c" ultima urm" a unor su$ersti!ii &e acest el care au $ersistat #n leg"tur" cu regii Angliei a ost cre&in!a c" ei ar $utea vin&eca scrouloza $rin sim$l" atingere. 5n consecin!"( boala era cunoscut" sub numele &e oala Regelui. Regina Elisabeta #şi eCercita a&esea aceast" minunat" $utere &e vin&ecare. 5n 1@??( &e H#nziene( 4arol K a vin&ecat &intr)o &at" o sut" &e bolnavi #n ca$ela regal" &in 8olroo&. He $are c" aceast" #n&eletnicire s)a bucurat &e cea mai mare aim" sub &omnia iului s"u( 4arol al KK)lea. He s$une c" #n tim$ul &omniei sale( acest rege a atins a$roa$e o sut" &e mii &e $ersoane $entru a le vin&eca &e scrouloz". 5ngr"m"&eala #n 'urul lui era #ns$"im#nt"toare. 6&at"( şase sau şa$te oameni care veniser" $entru a i vin&eca!i au ost strivi!i #n $icioare. /illiam al KKK)lea( ire mai como&"( reuza cu &is$re! s" ia $arte la acest +ocus $ocus şi( c#n& $alatul #i era asaltat &e obişnuita gloat" &ezgust"toare( $oruncea s" ie alungat"( &#n&u)i)se iec"ruia c#te ceva &e $oman". A ce&at o singur" &at" insisten!elor şi şi)a $us m#inile $e unul &intre bolnavi( s$un#n& *Dumnezeu s")!i &ea o s"n"tate mai bun" şi mai mult" 'u&ecat"I. 0otuşi( $ractica a ost continuat"( aşa cum usese &e aşte$tat( &e c"tre bigotul m"rginit Kacob al KK)lea şi &e c"tre m"rginit" sa iic"( regina Ana.
131
Regii Fran!ei $retin&eau şi ei c" $ose&" &arul &e a vin&eca $rintr)o sim$l" atingere( &ar $e care se s$une c" l)au moştenit &e la 4lovis sau &e la s#ntul Nu&ovic( #n tim$ ce regii Angliei #l moşteniser" &e la E&uar& 4onesorul. He cre&ea( &e asemenea( c" $rin atingerea cu $icioarele con&uc"torii $rimitivi &in 0ongo vin&ecau scrouloza şi #mboln"virea icatului tratamentul era $ur +omeo$atic( c"ci eCista convingerea c" at#t boala c#t şi reme&iul erau $rovocate &e un contact cu $ersoana regelui sau cu ceva ce #i a$ar!inea. 5n rezumat( ne este #ng"&uit( se $are( s" conc+i&em c"( #n nenum"rate $"r!i ale lumii( regele este un succesor #n linie &irect" al vec+iului magician sau vraci. 6&at" ce o anumit" categorie &e vr"'itori a ost se$arat" #n ca&rul comunit"!ii şi i s)a #ncre&in!at #n&e$linirea unor #n&atoriri &e care se cre&ea c" &e$in&e securitatea $ublic" şi $ros$eritatea tuturora( aceşti oameni au a'uns( #ncetul cu #ncetul( la bog"!ie şi $utere $#n" ce con&uc"torii lor au &evenit regi sacri. Dar marea revolu!ie social" ce #nce$e astel cu &emocra!ia şi se termin" cu &es$otismul este #nso!it" &e o revolu!ie a min!ii omeneşti care aecteaz" at#t no!iunea c#t şi unc!iile regalit"!ii. 4"ci( $e m"sur" ce tim$ul se scurge( im$ostura magiei a$are &in ce #n ce mai clar" celor cu mintea mai ascu!it" şi magia este #nlocuit" tre$tat &e c"tre religie cu alte cuvinte( magicianul ce&eaz" locul $reotului care( renun!#n& la #ncercarea &irect" &e a controla enomenele naturii $entru binele umanit"!ii( se str"&uieşte s" ob!in" acelaşi rezultat #n mo& in&irect( a$el#n& la zei şi rug#n&u)i s" ac" $entru el ceea ce el nu mai cre&e c" $oate ace $rin sine #nsuşi. De aici rezult" c" regele( care a #nce$ut $rin a i magician( tin&e &in ce #n ce mai mult s" converteasc" $ractica magiei #n unc!iile sacer&otale ale rug"ciunii şi sacriiciului. 6ri( #n tim$ ce &elimitarea &intre uman şi &ivin este #nc" vag"( oamenii #şi imagineaz" a&esea c" ei #nşişi $ot atinge &ivinitatea nu numai &u$" moarte( ci #nc" &in tim$ul vie!ii( &atorit" unui s$irit mare şi $uternic care le st"$#neşte #ntreaga iin!"( ie tem$orar( ie #n mo& $ermanent. ici o clas" a comunit"!ii nu a beneiciat at#t &e mult ca aceea a regilor &e aceast" cre&in!" #n $osibilitatea #ncarn"rii unui zeu #n *orm"I omeneasc". Doctrina acestei #ncarn"ri şi o&at" cu ea teoria &ivinit"!ii regilor( #n sensul strict al cuv#ntului( vor orma subiectul ca$itolului urm"tor .
132
4APK06N2N VKK EK 50R2PA[K 5 6AEK Klustr"rile &ate #n ca$itolele $rece&ente $racticilor $rimitivilor &in #ntreaga lume sunt suiciente $entru a &emonstra c" omul $rimitiv nu)şi &" seama &e limitele &omina!iei sale asu$ra or!elor naturii( limite care nou" ni se $ar at%t &e evi&ente. Fiin& vorba &e o societate un&e se cre&e c" iecare este mai mult sau mai $u!in &otat cu $uteri $e care le)am numit su$ranaturale( este lim$e&e c" &eosebirea &intre zei şi oameni este oarecum vag" sau( mai &egrab" c" aceast" &eosebire a a$"rut cu greu. 4once$!ia &es$re zei( ca iin!e su$raomeneşti #nzestrate cu $uteri cu care cele ale omului nu $ot i #n nici un el com$arate( nici #n ceea ce $riveşte gra&ul şi nici m"car natura lor s)a &ezvoltat #ncet #n cursul istoriei. Na $o$oarele $rimitive agen!ii su$ranaturali nu sunt socoti!i mult su$eriori - &ac" #n general sunt socoti!i su$eriori , omului &eoarece $ot i #ns$"im%nta!i şi sili!i &e c"tre el s")i #n&e$lineasc" cererile. 5n acest sta&iu al g%n&irii( lumea este v"zut"( ca un univers &emocratic toate "$turile( naturale sau su$ranaturale( se $resu$une c" stau #n c+i$ acce$tabil $e $icior &e egalitate. Dar $e m"sur" ce cunoştin!ele in&ivi&ului $rogreseaz"( el &esluşeşte tot mai lim$e&e c%t &e vast" este natura şi #şi &" seama #n a!a ei &e $ro$ria)i micime şi sl"biciune. 0otuşi( c+iar &ac" la un moment &at şi)a &at seama c" este nea'utorat el nu ca$"t" im$licit şi convingerea c" şi iin!ele su$ranaturale care $o$uleaz" universul( #n #nc+i$uirea lui( ar i la el &e ne$utincioase. Dim$otriv"( #şi #nt"reşte cre&in!a #n atot$uternicia lor. 4"ci i&eea unei lumi ca sistem &e or!e in$ersonale care ac!ioneaz" &u$" legi &e nesc+imbat şi invariabile nu i)a #ntunecat #nc" mintea. Desigur( el $ose&a aceast" i&ee #n germene şi ac!ioneaz" $otrivit ei nu numai #n arta magic"( &ar şi #n multe &in #n&eletnicirile &in via!a sa &e toate zilele. Dar aceast" i&ee nu a'unge s" se maturizeze şi #n m"sura #n care $rimitivul #ncearc" s") şi eC$lice lumea #n care tr"ieşte( el şi)o #n"!işeaz" ca maniestare a unei voin!e conştiente şi a unui agent $ersonal. Dac" se simte at%t &e $l"$%n& şi &e ne#nsemnat( c%t &e uriaşe şi &e $uternice trebuie s" socoteasc" el iin!ele care controleaz" giganticul mecanism al naturii Pe m"sur" ce &is$are vec+ea i&ee &e egalitate cu zeii( el aban&oneaz" s$eran!a &e a con&uce singur mersul irii( $rin mi'loacele sale $ro$rii( a&ic" $rin magie( şi se a&reseaz" &in ce #n ce mai mult &ivinit"!ilor( singurele &e$ozitare ale $uterilor su$ranaturale $e care alt" &at" $retin&ea c" le &e!ine #m$reun" cu ele. Din aceast" cauz"( o&at" cu &ezvoltarea cunoaşterii( rug"ciunea şi sacriiciul #şi asum" locul con&uc"tor #n ritualul s"u religios magia( care alt" &at" st"tea #n r%n& cu ele( ca egal" a lor( este #ncetul cu #ncetul &at"
133
&eo$arte şi &eca&e $%n" la a i socotit" art" neagr". Ea este $rivit" acum ca o #nc" #nc"lc lcar aree a &o &ome meni niul ului ui zeil zeilor or(( iin iin&& tot tot at%t at%t &e za&a za&arn rnic ic"" $e c#t c#t &e nelegiuit" şi( ca atare( #nt%m$in" o$ozi!ia sus!inut" a $reo!ilor( ale c"ror re$uta!ie şi inluen!" cresc sau sca& o&at" cu cea a zeilor lor. Prin urmare( c%n&( #ntr)o e$oc" ulterioar"( a$are &istinc!ia #ntre religie şi su$ersti!ie( &esco$erim c" sacriiciul şi rug"ciunea sunt resursele celor $ioşi şi lumina!i &in &in co comu muni nita tate te(( #n tim$ tim$ ce mag agia ia este este reu reugi giul ul celo celorr su$er su$erst sti! i!io ioşi şi şi ignoran!i ignoran!i.. Dar c%n&( şi mai t%rziu( conce$!ia conce$!ia or!elor or!elor elementa elementare re ca agen!i agen!i $ersonali ce&eaz" locul recunoaşterii legilor naturale( atunci magia( bazat" im$licit $e i&eea succesiunii necesare şi invariabile a cauzei şi eectului( in&e$en&ent &e voin!a $ersonal"( rea$are &in #ntunericul şi &iscre&itarea #n care c"zuse şi( $rin cercetarea succesiunilor cauzale &in natur"( $reg"teşte #n mo& &irect calea s$re ştiin!". Alc+imia &uce la c+imie. o!iunea o!iunea &e om)zeu( om)zeu( sau &e iin!" iin!" omeneasc" omeneasc" #nzestrat #nzestrat"" cu $uteri $uteri &ivine sau su$ranaturale( !ine $rin esen!" &e $erioa&a tim$urie a istoriei religiei( #n care zeii şi oamenii mai erau $rivi!i ca iin!e av%n& a$roa$e aceeaşi natur" şi #nc" nu erau se$ara!i $rin $r"$astia &e netrecut $e care g#n&irea &e mai t%rziu o &esc+i&e #ntre ei. Aşa&ar( oric%t &e stranie ni s)ar $"rea i&eea unui zeu #ncarnat #ntr)o orm" omeneasc"( ea nu avea nimic sur$rinz"tor $entru omul $rimitiv care nu ve&e #ntr)un om)zeu sau zeu)om &ec%t un gra& su$erior al aceloraşi $uteri su$ranaturale $e care şi le atribuie cu bun")cre&in!" sie #nsuşi. El nu ace o &eosebire oarte clar" #ntre un zeu şi un vr"'itor $uternic. eii s"i nu sunt a&esea &ec%t magicieni invizibili care( #n s$atele v"lului naturii( olosesc acelaşi gen &e vr"'i şi incanta!ii $e care le oloseşte şi magicianul)om $entru semenii s"i( #ntr)o orm" vizibil" şi $al$abil". Xi cum( $otrivit unei cre&in!e generale( zeii se #n"!işeaz" celor ce)i a&or" sub orm" &e oameni( este uşor $entru magician( cu $retinsele sale sale $u $ute teri ri mira miracu culo loas ase( e( s" &o &ob% b%n& n&ea easc sc"" el #nsu #nsuşi şi re$u re$uta ta!i !iaa &e a i o &ivinitate #ncarnat". Astel( #nce$%n&u)şi activitatea ceva mai mult &ec%t ca un sim$lu scamator( vraciul sau magicianul tin&e s" &evin" zeu &e$lin şi rege toto&at". At%t &oar c"( vorbin& &es$re el ca &es$re un zeu( trebuie s" ne erim s" trans$unem #n conce$!ia $rimitiv" a &ivinit"!ii i&eile oarte abstracte şi com$leCe $e care le atribuim noi acestui termen. K&eile noastre asu$ asu$ra ra aces acestu tuii subi subiec ectt $ro $roun un&& sunt sunt rezu rezult ltat atul ul un unei ei lung lungii ev evol olu! u!ii ii intelectuale şi morale( şi $rimitivul este at%t &e &e$arte &e a le #m$"rt"şi( #nc% #nc%tt nici nici nu le $o $oat atee #n!e #n!ele lege ge c%n& c%n& #i sunt sunt eC eC$l $lic icat ate. e. ult ultee &int &intre re cont co ntro rove vers rsel elee care care au "cu "cutt v#lv v#lv"" #n leg" leg"tu tur" r" cu reli religi giaa $o $o$u $ula la!i !iil ilor or $rimitive $rovin #n mare $arte &in cauza unei ne#n!elegeri reci$roce. Prim Primit itiv ivul ul nu #n!e #n!ele lege ge g% g%n& n&ur uril ilee om omul ului ui11 civi civili lizat zat(( şi $u $u!i !ini ni oa oame meni ni civiliza!i #n!eleg g%n&urile $rimitivului. 4%n& $rimitivul $ronun!" numele
134
s"u $entru zeu( el are #n minte o iin!" &e un anumit el c%n& omul civilizat oloseşte termenul s"u $entru zeu( el are #n minte o iin!" &e cu totul alt el( şi &ac"( aşa cum se #nt%m$l" a&esea( cei &oi sunt tot at%t &e inca$abili s" $riveasc" lucrurile &in $unctul &e ve&ere al celuilalt( &in &iscu!iile lor nu $ot rezulta &ec%t conuzie şi erori. Dac" omul civilizat insist" s" limiteze &enumirea &e Dumnezeu la conce$!ia $articular" asu$ra naturii &ivine $e care ne)am "urit)o noi #nşine va trebui s" recunoaştem( #n acest caz( c" $entru $rimitiv $rimitiv nu eCist" &eloc &eloc Dumnezeu. Dar am i mai a$roa$e &e realit"!ile istorice( &ac" am a&mite c" mul!i &int &intre re $rim $rimit itiv ivii ii ma maii ev evol olua ua!i !i $o $ose se&" &" cel cel $u $u!i !inn o no no!i !iun unee ru&i ru&ime ment ntar ar"" &es$re unele iin!e su$ranaturale ce $ot $rimi #n mo& a&ecvat numele &e zei( zei( &ar nu #n sensul sensul &e$lin &e$lin #n care care noi olosim olosim cuv%nt cuv%ntul ul.. Acea Acea no!iun no!iunee ru&imentar" re$rezint"( &u$" toate $robabilit"!ile( germenul &in care s)a &ezv &e zvol olta tatt tre$ tre$ta tatt la $o $o$o $oar arel elee civi civiliz lizat atee #nal #nalta ta lor lor co conc nce$ e$!i !iee &e &es$ s$re re &ivinitate şi( &ac" am trasa #ntregul curs al &ezvolt"rii religioase( am g"si( c" leg"tura ce uneşte i&eea noastr" &es$re &ivinitate &e cea a $rimitivului este una şi ne#ntreru$t". Du$" aceste eC$lica!ii şi $recau!iuni $reliminare( vom cita acum c%teva eCem$le &e zei care &u$" cre&in!a #nc+in"torilor lor s)au #ncarnat #n iin!e omeneşti vii( barba!i sau emei. Persoanele #n care se $resu$une c" se &ezv"luie &ivinitatea nu sunt #ntot&eauna regi sau &escen&en!i regali $resu$usa #ncarnare $oate avea loc c+iar şi #n oamenii cei cei mai umili. umili. 5n Kn&ia( Kn&ia( &e eCem$lu eCem$lu(( un zeu z eu)om )om şi)a #nce$u #nce$utt via!a via!a ca s$"l"tor &e bumbac( iar altul ca iu &e &ulg+er. Deci eCem$lele mele nu se vor reeri reeri num numai ai la $e $erson rsona'e a'e regale regale(( c"ci c"ci &oresc &oresc s" ilustr ilustrez ez $rinci $rinci$iu $iull genera generall al zeiic zeiic"r "rii ii oameni oamenilor lor vii sau( sau( cu alte alte cuvint cuvinte( e( #ncarn #ncarnare areaa unei unei &ivinit"!i #ntr)o orm" omeneasc". eii #ncarna!i #n acest el( se #nt%lnesc #n mo&& cu mo cure rent nt #n soci societ etat atea ea $rim $rimiti itiv" v".. 5nca 5ncarn rnar area ea $o $oat atee i tem$ tem$or orar ar"" sau sau $ermanent". 5n $rimul caz( #ncarnarea , cunoscut" #n mo& obişnuit ca ins$ira!i ins$ira!iee sau ca $osesie $osesie , se reveleaz reveleaz"" mai &egrab" $rintr)o cunoaştere cunoaştere su$r su$ran anat atur ural al"( "( &e &ec% c%tt $rin $rintr tr)o )o $u $ute tere re su$ra su$rana natu tura ral" l".. 4u alte alte cu cuvi vint nte( e( maniest maniest"rile "rile sale obişnuite obişnuite s#nt s #nt mai &egrab" &egrab" &ivina!ia &ivina!ia şi $roe!ia $roe!ia &ec%t miraco racollele. ele. Pe &e alt" $a $arrte( te( c%n& $u $urr şi sim sim$lu $lu #nc #ncarnar rnarea ea nu este este tem$orar"( c%n& s$iritul &ivin şi)a g"sit s"laş #n mo& $ermanent #ntr)o iin!" omeneasc omeneasc"( "( se aştea$t" aştea$t" &e obicei obicei &e la omul)zeu omul)zeu s")şi 'ustiice 'ustiice calitatea calitatea $rin miracole. 0rebuie s" ne amintim #ns" c"( #n aceast" $erioa&" a evolu! evolu!ie ieii g%n&ir g%n&irii( ii( oameni oameniii nu consi& consi&era erauu miraco miracolel lelee &re$t &re$t #nc"l #nc"lc"r c"rii ale legilor legilor naturale. naturale. econce$ econce$%n& %n& eCisten!a eCisten!a legilor naturii( naturii( omul $rimitiv $rimitiv nu $oate conce$e #nc"lcarea lor. iracolul este $entru el mai &egrab" o maniestare &eosebit &e ra$ant" a unei $uteri obişnuite.
135
4re&in!a 4re&in!a #n #ncarnare #ncarnareaa sau ins$ira!i ins$ira!iaa tem$orar" tem$orar" este r"s$%n&it r"s$%n&it"" #n lumea #ntreag". He $resu$une c" unele $ersoane sunt $ose&ate( &in c%n& #n c%n&( &e c"tre un s$irit sau o &ivinitate at%t tim$ c#t sunt $ose&ate( $ro$ria $ersonalitate &is$are $rezen!a s$iritului se reveleaz" $rin tremur"turi şi scut scutur ur"t "tur urii ale ale #ntr #ntreg egul ului ui s"u s"u co cor$( r$( $rin $rin ge gest stur urii ne nest st"$ "$%n %nit itee şi $riv $rivir irii tulburate tulburate(( toate toate acestea acestea iin& atribuite atribuite nu omului omului #nsuşi( #nsuşi( ci s$iritului s$iritului ce)l st"$%neşte şi #n aceast" stare anormal"( tot ce rosteşte omul este acce$tat ca iin& vocea unui zeu sau a unui s$irit care s"l"şluieşte #n el şi vorbeşte $rin interme&iul s"u. De eCem$lu( #n insulele Han&3ic+( regele( #ntruc+i$#n&u)l $e zeu( rosteşte r"s$unsurile oracolului( ascuns #n s$atele unei construc!ii &in r"c+it". Dar #n insulele meri&ionale &in Paciic( zeul *se instala &eseori #n $reot( care( saturat astel &e &ivinitate( #nceta s" vorbeasc" sau s" ac!ioneze ca un agent voluntar( ci ac!iona şi vorbea ca şi c%n& ar i ost cu totul totul sub o inlue inluen!" n!" su$ran su$ranatu atural ral". ". Din acest acest $un $unct ct &e ve&ere ve&ere eCist" eCist" o asem"nare izbitoare #ntre oracolele ru&imentare ale $olinezienilor şi cele ale vestitelor $o$oare ale Greciei antice. De #n&at" ce se $resu$unea c" zeul intrase #n $reot( acesta #nce$ea s" se agite violent( ri&ic%n&u)se $%n" la cel mai #nalt gra& &e renezie maniest" muşc+ii membrelor sale $"reau cris$a!i( cris$a!i( cor$ul umlat( izionomia izionomia sa lua un as$ect as$ect #nricoş"t #nricoş"tor( or( a!a era &escom$us"( $rivirile $ier&ute şi s"lbatice. 5n aceast" stare el se rostogolea a&es a& esea ea $e $" $"m% m%nt nt(( "c% "c%n& n& s$um s$umee la gu gur" r"(( ca şi c#n& c#n& ar i sue sueri ritt sub sub inluen!a inluen!a &ivinit"!ii &ivinit"!ii ce)l st"$%nea st"$%nea(( şi strig"tele strig"tele sale ascu!ite ascu!ite(( vorbele vorbele sale ve+emente şi a&esea neclare revelau voin!a zeului. Preo!ii care asistau la aceste aceste accese accese şi erau versa!i #n mistere mistere &esluşeau $o$orului $o$orului rostirile rostirile astel astel $rimite. Du$" ce $reotul transmitea r"s$unsul oracolului( violentul $aroCism sc"&ea şi urma un oarecare calm. 0otuşi zeul nu)1 $"r"sea #ntot& #ntot&ea eauna una &e #n&at" #n&at" ce comuni comunicar carea ea a ost ost transm transmis" is".. 2neori 2neori(( acela acelaşi şi taura( sau $reot( r"m%nea $ose&at #nc" &ou" sau trei zile &e s$irit sau zeu se ştia c" o $ersoan" este ins$irat" sau $ose&at" &e &ivinitate( c%n& $urta( #n"şurat" $e un bra!( o anumit" bucat" &e $%nz" !esut" #n cas". 4%t &ura aceast" stare( tot ce "cea cel $ose&at era consi&erat &re$t ac!iune &ivin" şi se acor&a cea mai mare aten!ie vorbelor( a$telor şi gesturilor sale 4%n& era uru%ia 9sub ins$ira!ia unui s$irit:( $reotul era #ntot&eauna $rivit ca iin& tot at%t &e sacru ca şi zeul #n cursul cursul $erioa&ei $erioa&ei &e eCaltare era numit numit atua( zeu( cu toate c" #n mo& obişnuit era numit taura sau $reot.?;O Dar eCem$le &e asemenea ins$ira!ie tem$orar" sunt at#t &e cunoscute #n toate $"r!ile lumii şi au &evenit at%t &e amiliare( &atorit" stu&iilor &e etno etnolo logi gie( e( #nc% #nc%tt nu este este ne nece cesa sarr s" ie ie mu mult lti$ i$li lica cate te $e $ent ntru ru a ilus ilustr traa $rinci$iul general. Este totuşi bine s" vorbim &es$re &ou" eluri eluri $articulare 38
/. Ellis( Polnesian Researc+es( K 94ercet"ri $olineziene:( 1)1
136
&e a $ro&uce ins$ira!ia tem$orar"( $entru c" acestea sunt $oate mai $u!in cunoscute &ec%t altele şi $entru c" vom avea ocazia s" ne reerim la ele mai t%rziu. 2nul &in aceste mo&uri &e a $ro&uce ins$ira!ia const" #n a suge s%ngele( cal& #nc"( al unei victime sacriicate. 5n tem$lul lui A$olo Dira&iotes &in Argos se sacriica un miel o &at" $e lun"( #n tim$ul no$!ii o emeie( care trebuia s" res$ecte canonul castit"!ii( gusta &in s%ngele mielului şi( iin& astel ins$irat" &e zeu( "cea $roe!ii. Na Aegira( #n A+aia( $reoteasa P"m%ntului bea s%ngele $roas$"t al unui taur( #nainte &e a cobor# #n cavern" $entru a &ezv"lui viitorul. Na el $o$ula!ia LuruviLLaran( o categorie &e $"s"rari şi cerşetori &in su&ul Kn&iei( cre&e c" zei!a ^ali se $ogoar" asu$ra $reotului şi c" acesta $oate &a r"s$unsuri oraculare &u$" ce a su$t s%ngele ce curge &in g%tle'ul t"iat al unei ca$re. 4u $rile'ul unei serb"ri( la $o$ula!ia aloor &in ina+assa( #n nor&ul insulei 4elebes( se sacriic" un $orc $reotul cu$rins &e renezie se arunc" asu$ra animalului( #şi v%r" ca$ul #n cor$ul inert şi #i soarbe s%ngele. Este a$oi smuls cu or!a &e l%ng" el şi aşezat $e un scaun un&e #nce$e s" $rezic" cum va i recolta &e orez #n acel an. He arunc" &in nou asu$ra leşului şi bea s%nge &in nou este silit s" se aşeze $e un scaun şi #şi reia $rezicerile. He cre&e c" #n $reot s"l"şluieşte un s$irit #nzestrat cu &arul $roe!iei. 4el"lalt mi'loc &e a $ro&uce ins$ira!ia tem$orar"( la care m" voi reeri aici( const" #n olosirea unui arbore sau a unei $lante sacre. Astel #n 8in&uLus+( se a$rin&e un oc #ntre!inut cu cr"ci &e ce&ru sacru( iar &ainala sau sibila( av%n& ca$ul aco$erit cu o $#nz"( ins$ir" umul &ens şi acru( $%n" c%n& este a$ucat" &e convulsii şi ca&e la $"m#nt #n nesim!ire. Ea se ri&ic" $e &at"( inton%n& un c%ntec stri&ent( $e care cei $rezen!i #l reiau( re$et%n&u)1 cu glas tare. Prezic"toarea lui A$olo m%nca laur s%nt şi era aumat" cu el #nainte &e a)şi #nce$e $rezicerile. acantele m#ncau ie&er"( iar unii cre&eau c" uria lor ins$irat" se &atora $ro$riet"!ilor eCcitante şi intoCicante ale $lantei. 5n 2gan&a( $reotul( $entru a i ins$irat &e zeul s"u( umeaz" cu #nverşunare o $i$" $lin" cu tutun $%n" c%n& #nce$e s" &elireze tonul ri&icat cu care vorbeşte atunci ete recunoscut ca iin& vocea zeului ce vorbeşte $rin gura sa. 5n a&ura( o insul" $e coasta &e nor& a Javei( iecare s$irit are inter$retul s"u obişnuit( care &e cele mai multe ori este emeie şi nu b"rbat. Pentru a se $reg"ti s" $rimeasc" s$iritul( emeia in+aleaz" um &e t"m#ie( !in%n&u)şi ca$ul $este o c"&elni!" umeg%n&". Ea ca&e tre$tat #ntr)un el &e trans" #nso!it" &e strig"te ascu!ite( &e contorsiuni şi s$asme violente. He $resu$une atunci c" s$iritul a $"truns #n ea şi( c%n& emeia s)a liniştit( cuvintele ei sunt socotite oracole( iin& rostite &e s$iritul ce s"l"şluieşte #ntr)#nsa( #n tim$ ce suletul ei e $entru o vreme absent.
137
He cre&e cre&e c" $ersoana $ersoana ins$irat" ins$irat" tem$orar tem$orar ob!ine ob!ine nu nu)i cunoaşter cunoaşterea ea &ivin"( &ar şi( cel $u!in c%teo&at"( o $utere &ivin". 5n 4ambo&gia( c%n& izbucneşte o molim"( locuitorii mai multor sate se a&un" şi $leac"( cu muzica #n runte( #n c"utarea omului &es$re care se $resu$une c" zeul 1ocal l)ar i ales $entru #ncarnarea sa tem$orar". 4%n& l)au g"sit( #l &uc la altarul zeului( un&e are loc misterul #ncarn"rii. 4el ales &evine obiect &e venera!ie $entru semenii s"i care #l im$lor" s" ereasc" satul &e cium". He cre&ea c" un anumit c+i$ al lui A$olo( alat #ntr)o $eşter" s#nt" la 8lae( #n a$ro$iere &e agnesia( transmitea o or!" su$r su$rao aome mene neas asc" c".. 6ame 6ameni ni sin sin!i !i(( ins$ ins$ir ira! a!ii &e el( el( sare sareau au #n $r"$ $r"$"s "sti tii( i( smulgeau &in r"&"cini arbori uriaşi şi #i &uceau #n s$inare $rin cele mai str#mte c+ei. Ks$r"vile vite'eşti #n&e$linite &e &ervişi ins$ira!i sunt &in aceeaşi categorie. Am v"zut $#n" aici c" $rimitivul( inca$abil s" &iscearn" limitele $uterii sale &e a controla natura( #şi atribuie sieşi( $recum şi semenilor s"i( anumite $uteri $e care trebuie s" le numim su$ranaturale. Am v"zut( &e asemenea( c" $este şi #n aar" &e aceast" $utere su$ranatural" general"( se $resu$une c" unele $ersoane sunt ins$irate( $entru $erioa&e scurte( &e un s$irit &ivin( bucur%n&u)se astel #n tot acest tim$ &e ştiin!a şi &e $uterea &ivinit"!ii ce a $"truns #n ele. De la cre&in!e &e acest el se trece uşor la convingerea c" unii oameni sunt $ose&a!i $ermanent &e c"tre &ivinitate sau c" sunt( #ntr)un el ne&einit( &ota!i cu $uteri su$ranaturale #ntr)un gra& at%t &e #nalt #nc#t sunt aşeza!i #n r%n&ul zeilor şi $rimesc ca omagiu rug"ciuni şi sacri sacriici icii.i. 4%teo& 4%teo&at" at" nu se acor&" acor&" acesto acestorr zei zei $"m%nt $"m%nteni eni &ec%t &ec%t unc!i unc!iii su$ranaturale sau s$irituale. 2neori( $e l%ng" asta( ei eCercit" şi $uterea $olitic" su$rem". 5n acest &in urm" caz( ei sunt #n acelaşi tim$ regi şi zei( iar iar orm ormaa &e gu guve vem m"m "m%n %ntt este este teoc teocra ra!i !ia. a. 5n insu insule lele le arc arc+i +ize ze sau sau /as+ington eCist" o clas" &e oameni care erau zeiica!i #n tim$ul vie!ii. He cre&ea c" ei $ose&au o $utere su$ranatural" asu$ra elementelor naturii $uteau $ro&uce recolte abun&ente sau con&amna $"m%ntul la sterilitate $uteau a&uce bolile sau moartea. Ni se oereau sacriicii omeneşti $entru a le &omoli m%nia. u erau numeroşi unul sau cel mult &oi #n iecare insul". 0r"iau #ntr)o izolare mistic". 2neori( &ar nu #ntot&eauna( $uterea lor era ere&itar". 2n misionar a &escris( &u$" $ro$ria sa observa!ie( $e unul &intre aceşti zei)oameni. eul era un om oarte b"tr%n care tr"ia #ntr)o cas" mare( #ntr)un loc #m$re'muit. 5n cas" se ala un el &e altar &e grinzile casei şi &e co$acii &in 'ur at%rnau sc+elete &e oameni cu ca$ul #n 'os. 5n aceast" #m$re'muire nu $"trun&ea nimeni( #n aar" &e cei ala!i #n serviciul zeului $roanii $uteau intra #n incint" numai #n zilele c%n& se sacriicau victime omeneşti. Acest zeu)om $rimea mai multe sacriicii &ec%t to!i ceilal!i zei
138
&eseori( el se aşeza $e un el &e eşao& #n a!a casei sale( cer%n& &ou" sau trei victime omeneşti &eo&at". Ele erau a&use #ntot&eauna( c"ci zeul ins$ira o teroare #ngrozitoare. Era invocat #n #ntreaga insul" şi i se trimiteau &aruri &in toate $"r!ile. i se s$une( &e asemenea( c" #n general iecare &in insu insule lele le "ri "rilo lorr Hu&u Hu&ulu luii av avea ea un om ce re$r re$rez ezen enta ta sau sau $e $ers rson oni iic icaa &ivinitatea. Asemenea oameni erau numi!i zei şi substan!a lor se conun&a cu cea a &ivinit"!ii. 6mul)zeu era c%teo&at" #nsuşi regele &e cele mai multe ori( era un $reot sau o c"$etenie subor&onat". Vec+ii egi$teni( &e$arte &e a)şi limita a&orarea la $isici( c#ini şi alte anim an imal alee mici mici &e acel acelaş aşii el( el( o eC eCti tin& n&ea eauu cu ge gene nero rozi zita tate te(( şi asu$ asu$ra ra oamenilor. 2na &intre aceste &ivinit"!i umane locuia #n satul Anabis( un&e i se ar&eau 'erte $e altare( &u$" care( s$une Poririus ?<( zeul #şi lua cina ca un muritor oarecare. 5n antic+itatea clasic"( ilozoul sicilian Em$e&ocle $retin&ea c" nu este numai un #n!ele$t( ci un zeu. A&res%n&u)se #n versuri concet"!enilor concet"!enilor s"i( el s$unea prieteni, în acest mare oraş, ce urcă pov5rnişul $alben, !l cetăţii !$ri$entum, !$ri$entum, voi care aveţi o ţinută nobilă, nobilă, Gi o&eriţi străinului o $ă:duire liniştită şi &rumoasă, .ă salutE Printre voi, prea cinstiţilor, mă plimb semeţ, Cu $%irlande, cu în&lorite $%irlande îmi încoronaţi nobila &runte /u mai sunt muritor, ci :eu &ără de moarte, riunde îmi îndrept paşii mulţimea mă6ncon@ură şi mi se înc%ină, Gi mii de discipoli mă urmea:ă, ca să le arăt calea mai bună?nii r5vnesc vi:iuni pro&etice, alţii, copleşiţi de dureri, !r dori să audă cuvinte de îmbărbătare şi să nu6şi mai îndure amarul-
El airma airma c" #şi $oate instrui instrui &isci$oli &isci$oliii #n arta &e a st%rni st%rni sau $otoli $otoli v%nturile( &e a ace s" ca&" $loaia şi s" str"luceasc" soarele( &e a #n&e$"rta bolile şi b"tr%ne!ea( &e a re#nvia mor!ii. 4%n& Demetrius Poliorcetes a restaurat &emocra!ia atenian"( #n ?= #.e.n.( atenienii i)au &ecernat $rin &ecret( lui şi tat"lui s"u Antigonus( onoruri &ivine( &#n&u)le titlul &e zei izb"vitori #nc" #n tim$ul vie!ii amin&urora. Ni s)au ri&icat altare( şi un $reot a ost consacrat cultului lor. Po$orul s)a a&unat s")şi #nt%m$ine salvatorul cu imnuri şi &ansuri( cu g+irlan&e &e lori( cu t"m%ie şi liba!iuni lumea se 39
Poririus 9>?T e.n. , c"tre ?=M: , iloso neo$latonic( &isci$ol al lui Plotin( c"ruia #i urmeaz" la con&ucerea şcolii &in Roma şi c"ruia #i e&iteaz" Enea&ele( &e&ic%n&u)i( #n acelaşi tim$( o biograie. A ost un a$"r"tor ervent al elenismului şi $ro$agan&a sa a inluen!at toat" lu$ta anticreştin" a secolelor KV)V. Hcrie un tratat &es$re oracole( C%estiunile %omerice şi este $rimul comentator neo$latonic al lui Aristotel( $rin 'sa$o$e sau 'sa$o$e sau 'ntroducere 'ntroducere la cate$orii. cate$orii.
139
#nşiruia $e str"zi c%nt%n& c" el este singurul zeu a&ev"rat( &eoarece ceilal!i zei &ormeau ori locuiau &e$arte( ori)nici nu eCistau. Du$" s$usele unui $oet contem$oranT= ale c"ru c"ruii ve vers rsur urii era erau c%n %nttate #n $u $ubl bliic sau sau #n intimitate Cei mai mari şi mai cinstiţi dintre :ei !u intrat în cetate, Căci )emeter şi )emetrius În acelaşi timp au sosit"a vine pentru a celebra teribilele ritualuri ale *ecioarei, 'ar el păşeşte vesel, &rumos şi :5mbitor Cum trebuie să &ie un :eu" o privelişte minunatăD toţi prietenii în @urul său, 'ar el în mi@locul lor"i se aseamănă cu stelele, iar el cu soarele *iu al lui Poseidon cel puternic, puternic, *iu al !&roditei, Te salutE Ceilalţi :ei se a&lă tare departe, ri nu e#istă, ori nu ne ba$ă în seamă )ar tu, pe care te vedem aici de &aţă &aţă /u eşti :eu de lemn şi nici de piatră, piatră, ci :eu adevăratGi către tine se îndreaptă deci ru$ăciunile noastre-
Vec+ Vec+ii ii ge germ rman anii cre& cre&ea eauu c" c" #n eme emeii s"l" s"l"şl şlue ueşt ştee cev cevaa s# s#nt nt(( şi şi #n consecin!" le consultau ca $e nişte oracole. Femeile erau consi&erate sinte $riveau( ni se s$une( #n v%ltoarea a$elor şi ascultau susurul izvoarelor sau vuietele torentelor( iar &in ceea ce ve&eau şi auzeau $revesteau cele ce vor s" ie. Dar( a&eseori( venera!ia acestor oameni mergea mai &e$arte( şi ei a&orau emeile ca $e nişte zei!e a&ev"rate şi vii. Astel( #n tim$ul &omniei lui Ves$asian( o anumit" Vele&a( &in tribul ructeri( a ost socotit" ca iin& o zeitate şi &omnea ca atare asu$ra $o$orului ei( st"$%nirea sa iin& recunoscut" $%n" &e$arte. Ea locuia #ntr)un turn $e malul r%ului Ni$$e care se vars" #n Rin. 4%n& locuitorii 4oloniei au vrut s" #nc+eie un tratat cu &%nsa( ambasa&orii lor nu au ost a&mişi la ea negocierile au ost &use &e un ministru care se com$orta ca inter$ret al &ivinit"!ii sale( transmi!%n& &ezv &e zv"l "lui uiri rile le ei orac oracul ular are. e. Aces Acestt eC eCem em$l $luu arat arat"" cu c%t" c%t" uşur uşurin in!" !" se #ntre$"trun&eau la str"moşii noştri at%t &e $u!in civiliza!i i&eea &e &ivinitate 40
Poetul contem$oran este Plutarc+ 9Vitae $arallelae( Demetrius:.
140
şi cea &e regalitate. He $ovesteşte c" la ge!i( la #nce$utul erei noastre( eCista #ntot&eauna o $ersoan" care $ersoniica un zeu şi era numit" &e c"tre $o$or Dumnezeu T1. Ea locuia $e un munte s%nt şi ac!iona ca setnic al regelui. 2n vec+i istoric $ortug+ez( Dos HantosT>( scrie c" :imba sau mu:imba( o $o$ula!ie &in su&)estul Aricii( *nu a&or" i&oli şi nu recunosc nici un zeu #n sc+imb( #şi venereaz" şi res$ect" regele( #l consi&er" &re$t o &ivinitate şi s$un c" el e cel mai mare şi cel mai bun &in lume. Vorbin& &es$re sine #nsuşi( acest rege airm" c" este singurul zeu $e $"m#nt şi( #n consecin!"( &ac" $loaia ca&e c%n& el n)o &oreşte( &ac" arşi!a este $rea mare( trimite s"ge!i #m$otriva cerului $entru c" nu)l ascult".O Po$ula!ia mas+ona &in su&ul Aricii l)a inormat $e e$isco$ul s"u c" au avut o&inioar" un zeu( &ar c" matabelii l)au izgonit. *Aceasta era o aluzie la obiceiul oarte curios( res$ectat #n unele sate( &e a cinsti om $e care #l numeau zeu. He $are c" lumea venea s")l consulte( a&uc%n&u)i &aruri. 6&inioar" eCista un asemenea om #ntr)un sat ce a$ar!inea con&uc"torului magon&i. i s)a cerut s" nu tragem cu $uşca #n a$ro$ierea satului( $entru a nu)l s$eria şi alunga.O eul mas+ona era obligat la #nce$ut s" $l"teasc" un tribut anual regelui matabelilor( const%n& &in $atru boi negri şi un &ans. 2n misionar a v"zut şi a &escris mo&ul #n care aceast" &ivinitate $l"tea a &oua $arte a #n&atoririi sale #n a!a colibei regelui. 0im$ &e trei ore nes%rşite( "r" nici o cli$" &e r"gaz( #n b"taia tamburinei( #n clinc+etul castanietelor şi #n murmurul continuu al unui c%ntec monoton( zeul negru &ansa renetic el se g+emuia $e genunc+i ca un croitor( asu&a ca un $orc şi s"lta cu o agilitate care &emonstra $uterea şi elasticitatea &ivinelor sale $icioare. Po$ula!ia bagan&a &in Arica central" cre&ea #ntr)un zeu al lacului anza( care se #ntruc+i$a c%teo&at" #ntr)un b"rbat sau #ntr)o emeie. 0oat" lumea avea cea mai mare team" a!" &e acest zeu #ncarnat( c+iar regele şi c"$eteniile. Du$" ce misterul #ncarn"rii a avut loc( omul( sau mai bine s$us zeul( se &e$"rta cam la o mil" şi 'um"tate &e marginea lacului şi aşte$ta r"s"ritul lunii noi( #nainte &e a)şi #nce$e #n&atoririle sacre. De #n&at" ce cornul lunii se ivea $ali& $e cer( regele şi to!i su$uşii s"i erau la &is$ozi!ia iin!ei &ivine sau a lui Lubare 9zeu:( &u$" cum era numit zeul era con&uc"torul su$rem( nu numai #n ceea ce $riveşte cre&in!a şi ritualul( &ar şi #n $roblemele r"zboiului şi ale $oliticii statului. Era consultat ca un oracol un cuv%nt al s"u $utea a&uce boala sau o $utea vin&eca( s" o$reasc" $loaial şi s" &ezl"n!uie oametea. 4%n& i se cerea un sat i se oereau &aruri &e $re!. 4"$etenia &in 2rua( o regiune vast" ce se #ntin&e la vest &e lacul 0anganica( *#şi arog" onoruri şi $uteri &ivine( şi $retin&e c" se $oate li$si 41 42
Htrabo( Geograia( VKK. Kstoricul $ortug+ez J. Dos Hantos este citat cu "astern "t%iopia 9Etio$ia &e est:( &u$" G. . 4all 0+eal( Records o& Sout%6"astern !&rica 9Amintiri &es$re Arica &e su&)est:( VKK( 1<=1.
141
&e +ran" zile #n şir( "r" a sim!i oamea &esigur( sus!ine c" iin& zeu nu are nevoie &e +ran"( şi c" nu m"n%nc"( nu bea şi nu umeaz" &ec%t &e $l"cere*. Na $o$ula!ia galla( c%n& o emeie a obosit &e gri'ile gos$o&"riei #nce$e s" vorbeasc" incoerent şi s" se com$orte #ntr)un mo& straniu. Este un semn c" s$iritul &ivin 4allo coboar" asu$ra ei. De #n&at"( so!ul se $rosterneaz" #n a!a ei şi o a&or" ea #nceteaz" &e a mai $urta mo&estul titlu &e so!ie şi #l ia $e acela &e *st"$%nO nu se mai ocu$" &e treburile gos$o&"riei şi voin!a ei este lege &ivin". Regele &in Noango este onorat &e $o$orul s"u *ca şi c%n& ar i un zeu este numit Hambee şi Pango( a&ic" zeu. He cre&e c" $oate a&uce $loaia c%n& vrea şi( o &at" $e an( #n &ecembrie( $erioa&a c%n& au nevoie &e $loaie( locuitorii vin s")1 roage s" le)o &"ruiasc"O. 4u acest $rile'( regele( #n $icioare $e tronul s"u( trimite o s"geat" #n v"z&u+( ceea ce( se cre&e( trebuie s" a&uc" nea$"rat $loaia. 4am acelaşi lucru se s$une şi &es$re regele &in ombasa. P%n" acum c%!iva ani( #nainte ca( ucig%n&u)i tru$ul( armele sol&a!ilor şi marinarilor englezi s" $un" as$ru ca$"t &omniei sale s$irituale $e $"m%nt( regele &in enin era $rinci$alul obiect al cultului #n !ara sa. *El ocu$" aici un $ost mai #nalt &ec%t $a$a #n Euro$a catolic" c"ci el nu este numai trimisul Domnului $e $"m%nt( ci este el #nsuşi zeu( şi su$uşii s"i #l ascult" şi #l a&or" ca atare( cu toate c" a&ora!ia lor $rovine mai &egrab"( cre&( &in team" &ec%t &in &ragoste. Regele &in K&&a+ a &eclarat oi!erilor englezi care au luat $arte la eC$e&i!ia &in igeria *Dumnezeu m) a creat &u$" c+i$ul s"u sunt asemenea lui Dumnezeu şi el m)a numit regeOT?. 2nui monar+ oarte #nsetat &e s%nge &in irmania( numit a&onsac+en( a c"rui a!" c+iar relecta irea sa eroce şi sub a c"rui &omnie au $ierit mai multe victime &e to$orul c"l"ului &ec%t &e loviturile &uşmanului( i)a venit #ntr)o bun" zi i&eea c" este ceva mai mult &ec%t un muritor şi c" aceast" #nalt" &istinc!ie i)a ost acor&at" $entru numeroasele sale a$te bune. El renun!" &eci la titlul &e rege( $retinz%n& s" &evin" zeu. 5n acest sco$( imit%n&u)l $e u&a( care #nainte &e a i ost #n"l!at la rangul &e &ivinitate #şi $"r"sise $alatul regal şi seraiul retr"g%n&u)se &in lume( a&onsac+en #şi l"s" şi el $alatul( &uc#n&u)se s" tr"iasc" #ntr)o $ago&" imens"( cea mai mare &in !ar"( a c"rei construire &urase ani &e zile. El se s"tuia cu c"lug"rii cei mai #n!ele$!i( #ncerc%n& s")i conving" c" cei cinci mii &e ani +ot"r%!i $entru res$ectarea legii lui u&a se #m$liniser" şi c" el este zeul ce trebuia s" a$ar" &u$" aceast" $erioa&"( $entru a #nl"tura vec+ea lege( #nlocuin&)o cu a sa. Dar( s$re marea lui oens"( mul!i c"lug"ri s)au 43
J. A&ams( S+etc%es ta+en durin$ ten .oya$es în !&rica, betwen t%e years VUW, U( 9ote luate $e $arcursul a zece c"l"torii #n Arica( #ntre 1;@( 1;==:( .a.
142
+ot"r%t s")i &ove&easc" contrariul aceast" &ece$!ie( a&"ugat" $asiunii sale &e &omina!ie şi ne$utin!ei &e a r"b&a $riva!iunile unei vie!i ascetice( l)a "cut s" renun!e &estul &e re$e&e la starea sa &e &ivinitate imaginar"( "c%n&u)l s" se re#ntoarc" #n $alatul şi #n +aremul s"u. Regele Hiamului *este venerat la el ca o &ivinitate. Hu$uşii s"i nu au #ng"&uin!a s")l $riveasc" #n a!" ei se $rosterneaz" c%n& trece regele şi nu i se #n"!işeaz" &ec%t #n genunc+i( cu coatele $ro$tite $e $"m%ntO. ECist" un limba' &estinat $ersoanei sale sacre( care trebuie olosit &e c"tre to!i cei ce i se a&reseaz" sau vorbesc &es$re el. 4+iar in&igenii st"$%nesc cu greu acest vocabular s$ecial. P"rul &in ca$ul monar+ului( t"l$ile sale( r"sularea tru$ului s"u( cele mai mici &etalii interne sau eCterne ale $ersoanei sale( toate acestea $oart" un nume s$ecial. 4%n& m"n%nc" sau bea( &oarme sau umbl"( un anumit cuv%nt arat" c" aceste ac!iuni sunt s"v%rşite &e c"tre un suveran( şi cuvintele res$ective nu $ot i a$licate ac!iunilor nici unei alte $ersoane( oricare ar i ea. 5n limba siamez" nu eCist" un cuv%nt care s" numeasc" o iin!" &e rang mai #nalt( sau av%n& o &emnitate su$erioar" celei a regelui( şi misionarii c%n& vorbesc &es$re &ivinitate sunt obliga!i s" oloseasc" cuv%ntul in&igen care #nseamn" rege. Dar( $oate( nici o !ar" &in lume nu a ost at%t &e $roliic" #n zei) oameni ca Kn&ia nic"ieri gra!ia &ivin" nu a ost r"s$%n&it" cu mai mult" &"rnicie #n toate clasele societ"!ii( #nce$%n& cu regii şi s%rşin& cu l"$tarii. Astel la to&a( un $o$or &e $"stori &e $e colinele eilg+err &in su&ul Kn&iei l"$t"ria este un sanctuar şi l"$tarul care o &eserveşte este un zeu. Fiin& #ntrebat &ac" mambrii $o$ula!iei to&a salut" soarele( unul &intre aceşti l"$tari &ivini a r"s$uns *Da( s"rmanii &e ei( #l salut" cu to!ii( &ar eu( a&"ug" el lovin&u)şi $ie$tul( eu( un zeu( &e ce aş saluta soareleO 0oat" lumea( c+iar şi $ro$riul s"u tat"( se $rostern" #n a!a l"$tarului şi nimeni nu ar #n&r"zni s")i reuze ceva( nici o alt" iin!" omeneasc"( cu eCce$!ia unui alt l"$tar( nu trebuie s")l ating" el $reve&e viitorul tuturor celor ce)l consult"( vorbin& cu glasul unui zeu. Dealtel( #n Kn&ia *orice rege este consi&erat a$roa$e ca un zeu $rezentO. 4o&ul +in&us al lui anu merge şi mai &e$arte şi s$une c" *nici m"car un rege co$il nu trebuie s" ie #n'osit cu i&eea c" nu ar i &ec%t un muritor c"ci el este o mare &ivinitate cu c+i$ &e omO. He s$une c"( #n urm" cu c%!iva ani( eCista la rissa o sect" care o a&ora şi o consi&era &re$t &ivinitate a lor $rinci$al" $e r"$osata regin" Victoria( c+iar #n tim$ul c%t aceast" regin" mai tr"ia. Xi ast"zi c+iar( #n Kn&ia( toate $ersoanele #n via!"( renumite $entru marea lor $utere sau valoare( sau $entru $retinse $uteri miraculoase( risc" s" ie a&orate ca zei. Astel( o sect" &in Pun&'ab a&ora o &ivinitate numit" iLLai Hen. Acest iLLai Hen nu era altul &ec%t temutul
143
general ic+olson şi nimic &in ceea ce $utea ace sau s$une generalul nu reuşea s" $otoleasc" #nl"c"rarea a&oratorilor s"i. 4u c%t #i $e&e$sea mai mult( cu at%t creştea venera!ia religioas" cu care #l a&orau. Na enares( cu numai c%!iva ani #n urm"( o &ivinitate vestit" s)a #ncarnat #n $ersoana unui &istins +in&us ce $ose&a numele at%t &e euonic &e H3ami +asLaranan&a'i Haras3ati şi sem"na uimitor cu r"$osatul car&inal anning( av%n& totuşi o eC$resie mai sincer". 5n oc+i #i str"lucea o bl#n&" com$asiune $entru oameni şi resim!ea ceea ce se c+eam" o nevinovat" $l"cere $e onorurile cu care #l a&ulau #ncrez"torii s"i a&oratori. Na 4+inc+va&( un or"şel situat la zece mile &e Poona( #n vestul Kn&iei( tr"ieşte o amilie &in care un membru( #n iecare genera!ie( este #n oc+ii ma'orit"!ii $o$orului ma+ratta( #ncarnarea lui Gun$utt( zeul cu ca$ &e eleant. Aceast" celebr" zeitate s)a #ncarnat $entru $rima &at" #n 1@T=( #n $ersoana unui bra+man &in Poona( numit ooraba Gossen( care s)a str"&uit s")şi ale m%ntuirea $rin abstinen!"( c+inuirea tru$ului şi rug"ciune. Pietatea sa a ost r"s$l"tit". eul #nsuşi i s)a #n"!işat #ntr)o noa$te şi i)a "g"&ut c" o $arte &in el( a&ic" &in s$iritul s%nt al lui Gun$utt( va s"l"şlui #n umila lui $ersoan"( iar &u$" ce va muri #n $rogenitura sa $%n" la a şa$tea genera!ie. F"g"&uiala &ivin" ost !inut". Xa$te #ncarn"ri succesive( transmise &in tat" #n iu( au r"s$%n&it asu$ra unei lumi #ntunecate lumina lui Gun$utt. 2ltimul vl"star #n linie &irect"( zeu cu as$ect greoi şi ve&ere slab"( a murit #n 1;1=. Dar cauza a&ev"rului era $rea s%nt" şi valoarea averii bisericii $rea mare $entru ca bra+manii s" $riveasc" cu ne$"sare cum$lita $ier&ere $e care ar trebui s)o #n&ure o lume ce nu l)a cunoscut $e Gun$utt. 4a atare( s)a c"utat şi s)a alat un al reci$ient s%nt #n care s$iritul &ivin al st"$%nului s)a revelat &in nou şi revela!ia s)a $er$etuat #n c+i$ ericit &e atunci şi $%n" ast"zi( #ntr)o #nşiruire nes%rşit". Dar o misterioas" lege a economiei s$irituale( a c"rei ac!iune #n istoria religiei o &e$l%ngem( "r" s)o $utem sc+imba( &ecreteaz" c" miracolele #n"$tuite &e c"tre zeul)om nu $ot i asemuite #n zilele noastre $"c"toase( cu cele #n"$tuite &e c"tre $re&ecesorii s"i &in vremi &emult a$use( şi se s$une c+iar c" singurul semn $e care acesta se #n&ur" s")l &ea $rezentei genera!ii &e vi$ere este miracolul +r"nirii mul!imii $e care o invit" #n iece an la cin" #n 4+inc+va&. 6 sect" +in&us" care are nenum"ra!i a&e$!i #n omba şi #n Kn&ia central" cre&e c" ma+ara&'a+ii( con&uc"torii ei s$irituali( #l re$rezint"( ba c+iar #l #ncarneaz"( $e zeul ^ris+na. Xi( #ntruc%t acest zeu $riveşte &in cer cu cea mai mare bun"voin!" la asemenea slu'itori( s)a instituit( la &orin!a succesorilor şi vicarilor s"i &e $e $"m%nt( un rit s$ecial( numit al &"ruirii &e sine( $rin care &evota!ii ei a&oatori #ncre&in!eaz" #ncarn"rilor sale vre&nice
144
&e a&ora!ie cor$urile şi suletele lor şi( ceea ce este mult mai im$ortant( toate bunurile lor $"m%nteşti iar emeile sunt #nv"!ate s" crea&" c" vor ob!ine ericirea su$rem"( at%t $entru ele c#t şi $entru amilia lor( &ac" ce&eaz" #mbr"!iş"rilor acestor iin!e #n care natura &ivin" coeCist" #n c+i$ misterios cu orma şi c+iar cu &orin!ele $ur omeneşti. ici creştinismul nu a r"mas #ntot&eauna #n aara acestor neericite r"t"ciri #ntr)a&ev"r( el a ost $"strat a&esea &e eCtravagan!ele unor $reten&en!i orgolioşi la o &ivinitate egal"( &ac" nu c+iar su$erioar"( celei a marelui s"u on&ator. 5n secolul al &oilea ontanus Frigianul $retin&ea c" este 0reimea #ncarnat"( #ntrunin& #n $ersoana sa $e 0at"l( Fiul şi H%ntul Du+. Xi aceasta nu este un caz izolat( $reten!ia eCorbitant" a unui singur s$irit &ezec+ilibrat. Din cele mai vec+i tim$uri şi $%n" ast"zi numeroase secte au crezut c" 8ristos( şi c+iar Dumnezeu #nsuşi( este #ncarnat #n oricare creştin $e &e$lin ini!iat şi membrii lor au &us cre&in!a $#n" la concluzia ei logic"( s%rşin& $rin a se a&ora unii $e ceilal!i. 0ertulian TT $ovesteşte c" acesta era obiceiul creştinilor &in 4artagina #n secolul al KK) lea &isci$olii s%ntului 4olumba #l a&orau ca iin& $ersoniicarea lui 8ristos iar #n secolul al VKKK)lea Eli$an&us &in 0ole&o TM vorbea &es$re 8ristos ca &es$re *un zeu $rintre zeiO( vr%n& s" s$un" $rin aceasta c" to!i cre&incioşii erau zei( tot at%t &e a&ev"ra!i ca #nsuşi Ksus. A&orarea reci$roc" era obişnuit" la albigenzi şi e men!ionat" &e sute &e ori #n actele Knc+izi!iei &e la 0oulouse la #nce$utul secolului al KV)lea. 5n secolul al KKK)lea a luat iin!" o sect" numit" şi surorile H$iritului liber( care sus!ineau c" $rintr)o contem$lare #n&elung" şi st"ruitoare orice om se $oate uni cu &ivinitatea #ntr)un mo& ineabil( &evenin& una cu izvorul şi $"rintele tuturor lucrurilor( iar cel ce s)a ri&icat astel $%n" la Dumnezeu şi a ost absorbit #n esen!a sa $reaericit"( "c%n& #n a&ev"r $arte &in &ivinitate( este Fiul Domnului( #n acelaşi sens şi #n acelaşi mo& ca 8ristos #nsuşi( şi se bucur" &eci &e o glorioas" imunitate a!" &e o$reliştile oric"ror legi omeneşti sau &ivine. embrii acestei secte $"trunşi &e entuziasmul unei atari ericite convingeri( $rezentau #n #n"!işarea şi #n com$ortarea lor semne vizibile &e r"t"cire şi sminteal" ei alergau "r" !int" &intr)un loc #ntr)altul #nveşm%nta!i #n mo& bizar( şi #şi cerşeau $#inea cu 44
45
0ertulian 9uintus Ha$timius Fiorens: 9a$roC. 1MM , a$roC. >>M: - $rimul( #n or&ine cronologic"( &intre marii teologi şi moralişti ai 6cci&entului. 0r"ieşte şi scrie #ntr)o e$oc" tulbure( &e tranzi!ie şi &e sincretism ilozoico)religios &e aceea( $entru 0ertulian( sarcina ca$ital" $e care o avea &e #m$linit era aceea &e a a$"ra $uritatea &octrinei &e imiCtiunile ilosoiilor $"g%ne şi &e $rolierarea sectelor eretice. Aşa se eC$lic" caracterul eCaltat( $olemic( uneori rigi&( al multora &intre scrierile sale. Frazer a cunoscut tratatele &es$re martiri( s$ectacole( rug"ciuni( botez( $eniten!" etc. $e care le citeaz" &u$" igne( Patrolo$ia Latina( KK. Eli$an&us( ar+ie$isco$ &e 0ole&o 9a$roC. #ntre ;? şi ;=;:( a ost a&e$t al ereziei numite adaptianism. H$re &eosebire &e &octrina orto&oC"( a&o$tiniasmul( sub inluen!a conce$!iilor ma+ome&ane( #l $rivea $e 4ristos ca iul lui Dumnezeu( a&o$tat $rin gra!ie &ivin".
145
strig"te şi maniest"ri zgomotoase( reuz%n& cu &is$re! orice munc" şi #n&eletnicire cinstit"( ca #m$ie&ic%n& con)tem$la!ia &ivin" şi $un%n&u)se #n calea #n"l!"rii suletului c"tre 0at"l s$iritual. Pe toate &rumurile $e care le b"teau( erau urma!i &e emei cu care tr"iau #n cea mai intim" amiliaritate. Aceia &intre ei care consi&erau c" au "cut cele mai mari $rogrese #n via!a s$iritual" su$erioar" se li$seau cu totul &e #mbr"c"minte #n a&un"rile lor &ecen!a şi mo&estia erau $entru ei semne &e coru$!ie interioar"( $ro$rii unui sulet ce se mai t%r"şte sub &omina!ia c"rnii şi nu a a'uns #nc" #n comuniune cu centrul şi izvorul s"u s$iritul &ivin. 2neori( Knc+izi!ia le scurta calea c"tre aceast" comuniune mistic"( şi ei mureau #n l"c"ri( st"$%ni!i nu numai &e o senin"tate &es"v%rşit"( ci şi av%n& sentimentele cele mai trium"toare &e uşurare şi bucurie. 5n 'urul anului 1;?=( a a$"rut #ntr)un stat al 2niunii Americane( #nvecinat cu ^entucL( un im$ostor care se &eclara iul lui Dumnezeu( %ntuitorul omenirii( $retinz#n& c" a revenit #n aceast" lume s")i c+eme iar"şi $e to!i nelegiui!ii( necre&incoşii şi $"c"toşii s")şi ac" &atoria. 5i amenin!a c"( &e nu se $oc"iesc &e #n&at"( #ntreg universul se va n"rui #ntr)o cli$it"( la un singur semn &e)al lui. Preten!iile eCtravagante i)au ost #ncura'ate c+iar şi &e $ersoane cu avere şi $ozi!ie #n societate. 5n cele &in urm" un german #l rug" umil $e noul esia s" binevoiasc" s" anun!e( #n german"( iminenta şi teribila catastro" şi com$atrio!ilor s"i care nu #n!elegeau engleza şi ar i ost regretabil s" ie os%n&i!i numai &in aceast" $ricin". Pretinsul m%ntuitor m"rturisi cu toat" can&oarea c" nu cunoaşte limba german". *4umS re$lic" germanul( tu( Fiul lui Dumnezeu( nu cunoşti toate limbile( nici c+iar germana 8ai&e( +ai&e( nu eşti &ec%t un tic"los( un i$ocrit şi un nebun. Na balamuc !i)e locul SO H$ectatorii r%ser" şi se #n&e$"rtar" ruşina!i &e cre&ulitatea &e care &"&user" &ova&". 4%teo&at"( la moartea celui #n care s)a #ncarnat( s$iritul &ivin trece #n alt om. 0"tarii bu&işti cre& #ntr)un mare num"r &e u&a tr"itori $e $"m%nt( care oiciaz"( ca ari Nama( #n runtea celor mai im$ortante m"n"stiri. 4%n& unul &in aceşti ari Nama moare( &isci$olii s"i nu s%nt #n&urera!i c"ci ştiu c" va rea$"rea #n cur%n&( n"sc%n&u)se sub #n"!işarea unui $runc. Hingura lor gri'" este s" &esco$ere locul un&e s)a n"scut. Dac" z"resc #n acest tim$ un curcu)beu( #l socotesc un semn trimis &e c"tre &eunctul Nama( $entru a)i #n&ruma s$re leag"nul s"u. 2neori( #nsuşi co$ilul &ivin #şi &ezv"luie i&entitatea. *Eu sunt arele Nama( s$une el( u&a cel viu al cut"rui sau cut"rui tem$lu. Duce!i)m" 1a vec+ea mea m"n"stire. Eu sunt con&uc"torul ei nemuritorO. 6ricare ar i mo&ul $rin care li se revel" locul naşterii lui u&a( ie $rin $ro$ria sa m"rturisire( ie $rintr)un semn ceresc( se #ntin& corturile şi $elerinii $lini &e bucurie( a&esea av%n& #n runte $e
146
rege sau $e unul &intre cei mai iluştri membri ai amiliei regale( $ornesc s")l ale şi s")l a&uc" #na$oi acas" $e zeul)co$il. 5n general( el se naşte #n 0ibet( $"m%ntul s%nt( şi caravana trebuie s" str"bat" &eşerturile cele mai #ns$"im%nt"toare $entru a a'unge la el. 4#n& #n cele &in urm" co$ilul e g"sit( ei se $rostern" #n a!a lui şi #l a&or". 4u toate acestea( #nainte &e a)l recunoaşte ca iin& arele Nama $e care #l caut"( co$ilul trebuie s")şi &ove&easc" i&entitatea. 5n acest sco$ trebuie s" s$un" numele m%n"stirii al c"rei con&uc"tor $retin&e a i( c#t &e &e$arte se al" şi c%!i c"lug"ri tr"iesc #n ea &e asemenea( trebuie s" &escrie obiceiurile arelui Nama &ece&at şi elul #n care a murit acesta. A$oi i se #n"!işeaz" &ierite obiecte cum ar i c"r!i &e rug"ciune( ceşti( c"ni &e ceai şi trebuie s" le in&ice $e cele &e care s)a servit #n via!a sa anterioar". Dac" nu se #ncurc"( &re$turile #i sunt recunoscute şi co$ilul este a&us #n trium la m%n"stire. 5n runtea tuturor Nama se al" Dalai Nama &in N+assa( Roma 0ibetului. Acesta este $rivit ca un zeu tr"itor $e $"m%nt( şi c%n& moare( s$iritul s"u &ivin şi nemuritor se naşte &in nou #ntr)un co$il. Potrivit unor $ovestiri( mo&ul &e a)l &esco$eri $e Dalai Nama se aseam"n" cu cel &escris mai #nainte( $rin care se &esco$er" un are Nama obişnuit. Alte $ovestiri vorbesc &es$re o alegere $rin tragere la sor!i &intr)un vas &e aur. 6ricare ar i locul un&e s)a n"scut Nama( arborii şi $lantele #nrunzesc stuoase la $orunca sa lorile se #nvolt"( a$ele !%şnesc &in izvoare( $rezen!a lui r"s$%n&eşte o cereasc" binecuv%ntare. Dar el este &e$arte &e a i singura $ersoan" recunoscut" ca zeu #n aceste !inuturi. Na PeLin( un registru #n care sunt #nscrişi to!i zeii #ncarna!i ai im$eriului c+inez este !inut la zi &e c"tre Li &an yXan sau 6iciul 4olonial. um"rul zeilor astel recunoscu!i &e c"tre stat se ri&ic" la o sut" şaizeci. 0ibetul este blagoslovit cu treizeci( ongolia se$tentrional" se bucur" &e nou"s$rezece( iar ongolia meri&ional" se scal&" #n razele a nu mai $u!in &ec#t cincizeci şi şa$te &e zei. Guvernul c+inez( #n&emnat &e gri'a $"rinteasc" ce o $oart" binelui $o$oarelor sale( interzice zeilor #nregistra!i s" renasc" #n alt" $arte &ec%t #n 0ibet. Ei se tem c" naşterea unui zeu #n ongolia ar $utea avea consecin!e $olitice serioase( trezin& $atriotismul a!i$it şi s$iritul &e r"zboi al mongolilor ei s)ar $utea uni #n 'urul unei &ivinit"!i ambi!ioase( &e vi!" regal"( &orin& s" c%ştige cu t"işul s$a&ei at%t un regat $"m%ntesc( c#t şi unul s$iritual. Dar( #n aara acestor zei $ublici( sau autoriza!i( mai eCist" o mul!ime &e zei mici( sau $ractican!i &e &ivinitate "r" &i$lom"( care #n"$tuiesc miracole şi #şi binecuv%nteaz" cre&incioşii #n secret( iar acum c%!iva ani guvernul c+inez a #nc+is la re#ncarnarea acestor zeit"!i şicanatoare #n aara 0ibetului. 6ricum( o&at" n"scu!i( autorit"!ile #i su$raveg+eaz" tot at%t &e atent ca şi $e $ractican!ii
147
obişnui!i( iar &ac" vreunul nu se com$ort" cum se cuvine este ime&iat &egra&at şi eCilat #ntr)o m%n"stire #n&e$"rtat"( interzic#n&u)i)se eC$res &e a mai re#nvia vreo&at" #n carne şi oase. Du$" aceast" eCaminare a $ozi!iei religioase ocu$at" &e rege #n societ"!ile $rimitive( $utem conc+i&e c" $reten!ia &e a avea $uteri &ivine şi su$ranaturale ri&icat" &e monar+ii marilor im$erii istorice ca Egi$tul( eCicul şi Peru nu $roveneau numai &intr)o vanitate inatuat" sau &in eC$resia li$sit" &e con!inut a unei linguşiri 'osnice( ci re$rezenta $ur şi sim$lu su$ravie!uirea şi eCtin&erea vec+ii a$oteoze $rimitive a regilor #nc" &in tim$ul vie!ii lor. De eCem$lu( incaşii &in Peru( ca ii ai Hoarelui( erau cinsti!i ca zei ei nu $uteau greşi şi nimeni nu #n&r"znea s" se g%n&easc" s" ac" vreun r"u $ersoanei( onoarei( bunurilor monar+ului sau unui membru al amiliei regale. Dealtel incaşii nu consi&erau boala ca un r"u( s$re &eosebire &e $"rerea multor oameni. oala era( #n oc+ii lor( un mesa' al tat"lui lor( Hoarele( care #i c+ema s" se o&i+neasc" al"turi &e el #n ceruri. Din aceast" cauz" cuvintele $rin care un incaş #şi anun!a &e obicei moartea a$ro$iat" erau 0at"l meu m" c+eam" sa m" o&i+nesc l%ng" elO. El nu #ncerca s" se #m$otriveasc" voin!ei $"rinteşti( oerin& 'erte $entru #ns"n"toşirea sa( ci &eclara $e a!" c" este c+emat la &%nsul s" se o&i+neasc". 4uceritorii s$anioli( ieşin& &in v"ile str#mte $e $latoul #nalt al Anzilor &in 4olumbia( au ost oarte mira!i c%n& au #nt%lnit( &u$" +oar&ele s"lbatice care le)au l"sat mai 'os #n c"l&ura #n"buşitoare a 'unglei( un $o$or av%n& un nivel &e civiliza!ie &estul &e ri&icat( care $ractica agricultura şi tr"ia sub o guvernare $e care 8umbol& T@ a com$arat)o cu teocra!iile 0ibetului şi ale Ja$oniei. Erau $o$ula!iile c+ibc+a( musca sau mozca( #m$"r!ite #n &ou" regate cu ca$italele la ogota şi 0un'a( &ar unite( &u$" c#t se $are( $rin su$unerea lor s$iritual" a!" &e #naltul $onti &in Hogamozo sau Kraca. He s$une &es$re acest suveran s$iritual c" a &ob%n&it( $rintr)un noviciat lung şi ascetic( o asemenea sin!enie( #nc%t a$ele şi $loaia #i &"&eau ascultare şi vremea se sc+imba &u$" voin!a sa. Du$" cum am v"zut( regii meCicani 'urau la #ncoronarea lor c" vor ace soarele s" str"luceasc"( $loaia s" ca&"( r%urile s" curg" şi $"m%ntul s" &ea roa&e &in belşug. i se s$une c" ontezuma( ultimul rege al eCicului( era a&orat &e $o$orul s"u ca un zeu. Primii regi ai abilonului( &e la Hargon K $%n" la a $atra &inastie &in 2r sau c+iar mai t%rziu( $retin&eau c" sunt zei #nc" #n tim$ul vie!ii lor. ai 46
AleCan&er von 8umbol&t 91@<)1;?M: , celebru naturalist şi c"l"tor german. EC$e&i!iile sale #n America tro$ical" 91<<)1?=T:( #n eCic( $e coasta 6ceanului Paciic i)au urnizat &ate $entru cele ?= &e volume $e care le)a scris. Are &eo$otriv" $reocu$"ri &e zoologie şi anatomie com$arat"( astronomie( geograie( izic"( climatologie şi oceanograie. Frazer #l citeaz" cu o tra&ucere #n englez" Researc%es concernin$ t%e 'nstitutions and 7onuments o& t%e !ncient 'n%abitants o& !merica 94ercet"ri $rivin& institu!iile şi monumentele vec+ilor locuitori ai Americii:. 1;1T.
148
ales monar+ii celei a $atra &inastii &in 2r aveau tem$le #n"l!ate #n cinstea lor #şi ri&icau statui #n &ierite sanctuare şi $orunceau $o$ula!iei s" le oere sacriicii. 4ea &e a o$ta lun" era #n&eosebi consacrat" regilor li se a&uceau 'erte #n tim$ul lunii noi şi #n a cincis$rezecea zi a iec"rei luni. De asemenea( unii monar+i $ar!i &in casa Arsacizilor #şi &"&eau numele &e ra!i ai soarelui şi ai lunii( şi erau a&ora!i ca &ivinit"!i. Novirea #n tim$ul unei #nc"ier"ri a unui membru al amiliei Arsacizilor( oricare ar i ost el( era socotit" sacrilegiu. Regii Egi$tului erau zeiica!i #nc" #n tim$ul vie!ii li se a&uceau 'erte şi $reo!i s$eciali celebrau cultul lor #n tem$le s$eciale. 4%teo&at"( cultul regilor $unea #n umbr" $e cel al zeilor. Astel( #n tim$ul &omniei lui erenra( un #nalt slu'baş &eclara c" a cl"&it multe tem$le sinte $entru ca s$iritele regelui( nemuritorul erenra( s" $oat" i invocate *mai mult &ec%t to!i zeiiO. *Preten!ia regelui la &ivinitate nu a ost nicio&at" $us" la #n&oial" el era *marele zeuO( *8orus cel &e aurO şi iul lui Ra. El $retin&ea c" autoritatea sa se #ntin&e nu numai asu$ra Egi$tului( ci şi *asu$ra tuturor !"rilor şi $o$oarelorO( *&e)a lungul şi &e)a latul #ntregii lumi( #n r"s"rit şi #n a$usO( *&e la un ca$"t la altul al marelui circuit al soareluiO( *cerul cu tot ce cu$rin&e el( $"m%ntul şi tot ce se al" $e #ntinsul s"uO( *orice iin!" ce umbl" #n &ou" sau #n $atru $icioare( tot ce zboar" sau bate &in ari$i lumea #ntreag" #i oer" tot ce $ro&uceO. 0ot ce se $utea s$une &es$re zeul)Hoare se a$lica #n mo& &ogmatic şi regelui Egi$tului. 0itlurile sale erau &erivate &irect &in acelea ale zeului) HoareO. *5n cursul vie!ii lui( ni se s$une( regele Egi$tului e$uiza toate conce$!iile cu $utin!" &es$re &ivinitate $e care egi$tenii şi le)au $utut orma. eu)su$raom $rin naştere şi $rin titlu regal( el &evenea &u$" moarte om zeiicat. El #ntrunea astel #n $ersoana sa tot ce se ştia &es$re &ivinO. Am terminat acum sc+i!a noastr" , c"ci nu este mai mult &ec%t o sc+i!" , a evolu!iei regalit"!ii sacre care a atins cea mai #nalt" orm" a sa( eC$resia sa absolut"( #n monar+iile &in Peru şi Egi$t. Din $unct &e ve&ere istoric se $are c" originea institu!iei se al" #n or&inul magicienilor $ublici sau al vracilor &in $unct &e ve&ere logic ea se s$ri'in" $e o als" &e&uc!ie &in asocia!ia &e i&ei. 6amenii au conun&at or&inea i&eilor lor cu or&inea naturii( imagi)n%n&u)şi $rin urmare c" $uterea $e care o au( sau li se $are c" o au( asu$ra g%n&urilor lor le $ermite s" eCercite un control cores$unz"tor şi asu$ra lucrurilor. 6amenii &es$re care se cre&ea &intr)un motiv sau altul( ie &atorit" or!ei( ie sl"biciunii acult"!ilor lor naturale( c" $ose&" aceste $uteri magice #n cel mai #nalt gra&( au ost #ncetul cu #ncetul &eosebi!i &e ceilal!i concet"!eni( a'ung%n& o clas" se$arat"( &estinat" s" eCercite o inluen!" &e cea mai mare #nsemn"tate asu$ra evolu!iei $olitice(
149
religioase şi intelectuale a omenirii. Du$" cum ştim( $rogresul societ"!ii rezi&"( #n $rinci$al( #ntr)o &ieren!iere $rogresiv" a unc!iilor sau( #ntr)o eC$rimare mai sim$l"( #n &iviziunea muncii. unca eectuat" #n societatea $rimitiv" &e toat" lumea #n mo& egal şi cu rezultate la el( sau a$roa$e la el &e $roaste este &istribuit" #ncetul cu #ncetul #ntre &ierite clase &e muncitori şi eCecutat" &in ce #n ce mai &es"v%rşit #n m"sura #n care $ro&usul material sau nematerial al acestei munci s$ecializate este &istribuit tuturora( #ntreaga comunitate beneiciaz" &e aceast" s$ecializare &in ce #n ce mai mare. Dar( magicienii sau vracii se $are c" alc"tuiesc clasa artiicial" sau $roesional" cea mai vec+e #n evolu!ia societ"!ii. 4"ci vr"'itorii se #nt%lnesc #n toate triburile s"lbatice cunoscute nou"( iar la $rimitivii cei mai #na$oia!i( cum sunt b"ştinaşii &in Australia( ei ormeaz" singura clas" $roesional" eCistent". Pe m"sur" ce tim$ul trece şi $rogresul &ieren!ierii continu"( #nsuşi or&inul vracilor se &ivi&e #n clase( cum e clasa celor ce vin&ec" bolile( cea a a&uc"torilor &e $loaie şi aşa mai &e$arte #n acest tim$( membrul cel mai $uternic al or&inului ob!ine $ozi!ia &e con&uc"tor şi &evine tre$tat rege sacru( vec+ile sale unc!ii magice trec%n& &in ce #n ce mai mult $e $lanul al &oilea şi transorm%n&u)se #n sarcini sacer&otale sau c+iar &ivine( $e m"sur" ce religia #nlocuieşte #ncetul cu #ncetul magia. Xi mai t%rziu( s)a o$erat o se$arare #ntre as$ectul civil şi cel religios al regalit"!ii( $uterea tem$oral" iin& #ncre&in!at" unui om( iar $uterea s$iritual" altuia. 5n acest tim$( magicienii( $e care $re&ominarea religiei #i $oate sl"bi &ar nu &esiin!a( continuau s" se &e&ice mai &egrab" artei lor oculte( &ec%t noului ritual al sacriiciului şi rug"ciunii( iar unii &intre cei mai $"trunz"tori #şi &au seama cu tim$ul &e eroarea magiei şi g"sesc o mo&alitate mai eicace &e a st"$#ni or!ele naturii $entru binele omului #ntr)un cuv%nt( ei $"r"sesc vr"'itoria $entru ştiin!". Hunt( &esigur( &e$arte &e a airma c" &ezvoltarea a urmat $retutin&eni şi #n mo& rigi& aceast" linie "r" #n&oial"( ea a variat #n cea mai mare m"sur" #n &ierite societ"!i. Knten!ia mea este s" sc+i!ez( #n tr"s"turile sale cele mai generale( ten&in!a $e care o consi&er a i ost cea mai comun". Dac" o $rivim &in $unctul &e ve&ere al muncii( evolu!ia s)a eectuat &e la uniormitatea la &iversitatea unc!iilor $rivit" &in $unct &e ve&ere $olitic( ea a trecut &e la &emocra!ie la &es$otism. u ne ocu$"m #n aceast" cercetare &e istoria ulterioar" a monar+iei( #n s$ecial &e &eca&en!a &es$otismului şi #nlocuirea acestuia cu orme &e guvernare mai bine a&a$tate la necesit"!ile su$erioare ale umanit"!ii subiectul nostru nu este &ec%t &ezvoltarea( nu şi &eca&en!a unei institu!ii care( la tim$ul ei( a ost olositoare.
150
4APK06N2N VKKK REGKK ENEE0EN6R A02RKK 4ercetarea &e $%n" acum a &ove&it c" aceeaşi uziune a unc!iilor sacre cu titlul regal $e care o #nt%lnim la Regele P"&urii &e la emi( la regele care oerea sacriiciile( la Roma $recum şi la magistratul numit rege la Atena( a$are a&esea şi #n aara limitelor antic+it"!ii clasice iin& o tr"s"tura comun" a societ"!ilor #n toate sta&iile lor( &e la barbarie $%n" la civiliza!ie. He constat"( &e asemenea( c" $reotul regal este a&esea un rege nu numai cu numele &ar şi #n a$t( şi c" el !ine #n m%inile sale &eo$otriv" sce$trul şi toiagul &e $reot. 0oate acestea conirm" conce$!ia tra&i!ionala $rivin& originea regilor titulari şi a regilor)$reo!i #n re$ublicile antice ale Greciei şi Ktaliei. 5n cele &in urm"( ar"t%n& c" uziunea $uterii s$irituale cu cea tem$oral"( a c"rei amintire este $"strat" &e tra&i!ia greco)italian"( a eCistat #n a$t #n multe locuri( am #nl"turat sus$iciunea &e im$robabilitate care ar i $utut $une tra&i!ia sub semnul #n&oielii. Din aceast" $ricin" ne $utem acum #ntreba cu #n&re$t"!ire &ac" nu se $oate ca Regele P"&urii s" i avut o origine asem"n"toare cu cea $e care o tra&i!ie atestat" o atribuie regelui care oerea sacriiciile la Roma şi regelui titular la Atena 4u alte cuvinte( $re&ecesorii #n oiciul s"u nu "ceau oare $arte &intr)o linie &e regi $e care o revolu!ie re$ublican" i)a li$sit &e $uterea lor $olitic"( l"s#n&u)le numai unc!iile religioase şi umbra unei coroane ECist" cel $u!in &ou" motive &e a r"s$un&e negativ. 2n motiv se s$ri'in" $e reşe&in!a $reotului &e la emi cel"lalt( $e titlul s"u &e Rege al P"&urii. Dac" $re&ecesorii s"i ar i ost regi #n sensul obişnuit( reşe&in!a sa ar i ost g"sit" cu siguran!"( la el ca #n c"zul regilor scoşi &in &omnie ai Romei şi Atenei( #n oraşul #n care şi)au $ier&ut sce$trul. Acest oraş trebuia s" i ost Aricia( $entru c" nu eCista altul mai a$ro$iat. Dar Aricia se ala la trei mile &e sanctuarul s"u &in $"&ure( $e malul lacului. Dac" a &omnit( atunci nu a &omnit #n oraş( ci #n &esişul co&rului. Pe &e alt" $arte( titlul &e Rege al P"&urii nu ne $rea #ng"&uie s" $resu$unem c" el ar i ost vreo&at" rege #n #n!elesul obşnuit al cuv%ntului. Pare mai $robabil s" i ost rege al naturii( mai bine zis al unei $"r!i a naturii şi anume $"&urea( &e la care #şi tr"gea numele. Dac" am g"si eCem$le &e ceea ce am $utea numi regi ai elementelor naturii( a&ic" eCem$le &e $ersoane &es$re care se cre&e c" guverneaz" $"r!i sau as$ecte $articulare ale naturii( ele ar $rezenta $robabil analogii mai a$ro$iate cu Regele P"&urii &ec#t cu regii &ivini $e care i)am #nt%lnit $%n" acum( al c"ror control asu$ra naturii este mai &egrab" general &ec#t s$ecial. ECem$le &e asemenea regi $ar!iali nu li$sesc.
151
Pe o colin" la omma( #n a$ro$ierea gurii luviului 4ongo( #şi are reşe&in!a amvulu Vumu( Rege al Ploii şi urtunii. 2nele triburi &e $e malul ilului su$erior ne)au #ncre&in!at c" ele nu au regi #n sensul obişnuit( singurele $ersoane c"rora le recunosc aceast" calitate iin& Regii Ploii( 7ata >odou( c"rora li se atribuie $uterea &e a a&uce $loaia la tim$ul $otrivit( a&ic"( #n anotim$ul $loios. 5nainte ca $loile s" #ncea$" la s%rşitul lunii martie( $"m%ntul este un $ustiu $%r'olit şi ari& iar vitele( care ormeaz" $rinci$ala avu!ie a $o$ula!iei( $ier &in cauza li$sei &e iarb". Deci( c%n& se a$ro$ie s%rşitul lui martie( iecare gos$o&ar se #n"!işeaz" la Regele Ploii şi #i oer" o vac" $entru a ace a$ele binecuv%ntate &in cer s" şiroiasc" $este $"şunile $%r)'olite şi veşte&e. Dac" nu se $ro&uce nici o avers"( oamenii se a&un" şi cer regelui s" &ea $loaie iar &ac" cerul continu" s" r"m%n" "r" nori( ei s$intec" $%ntecul regelui( #n care se cre&e c" acesta $"streaz" $loile. Na tribul bari unul &intre aceşti Regi ai Ploii $rovoca $loaia( stro$in& $"m%ntul cu a$a a&unat" #ntr)un clo$o!el. Na triburile &in marginea Abisiniei eCista o unc!ie similar" $e care un observator T a &escris)o &u$" cum urmeaz" *6iciul $reo!esc( numit Alai #n area şi ^unama( este cu totul &eosebit se cre&e &es$re el c" este ca$abil s" a&uc" $loaia. Aceast" unc!ie eCista o&inioar" la $o$ula!ia alge& şi se mai #nt%lneşte #nc" la negrii nuba. Preotul Alai &in area( care este consultat şi #n ^unama &e nor&( tr"ieşte #n a$ro$iere &e 0emba&ere( $e un munte( singur( numai cu amilia sa. 6amenii #i $l"tesc un tribut sub orm" &e veşminte şi ructe şi cultiv" $entru el o bun" $arte &in !arini. El este un el &e rege şi unc!ia sa trece $rin moştenire la ratele s"u( ori la iul surorii sale. He cre&e c" $oate sili $loaia s" vin" şi c" $oate alunga l"custele. Dar &ac" #nşal" n"&e'&ile $o$orului s"u şi b%ntuie o secet" cum$lit"( este ucis cu $ietre( ru&ele sale cele mai a$ro$iate iin& obligate s" arunce #nt%ia $iatr". 4%n& c"l"toream $rin !ar"( unc!ia lui Alai mai era #nc" #n&e$linit" &e un b"tr%n &ar am auzit c" a&ucerea $loii s)a &ove&it mult $rea $rime'&ioas" $entru el şi c" a renun!at la unc!ia saO. 5n regiunile #m$"&urite ale 4ambo&giei tr"iesc &oi suverani misterioşi cunoscu!i ca Regele Focului şi Regele A$ei. Faima lor este r"s$%n&it" #n tot su&ul marii Peninsule a Kn&oc+inei &ar numai un slab ecou a a'uns $in a #n $"r!ile vestice. P%n" acum c%!iva ani( nici un euro$ean( at#t c#t se ştie( n)a v"zut( vreo&at" $e vreunul &in ei( şi eCisten!a lor ar i ost consi&erat" o sim$l" $oveste( &ac" $%n" nu &emult nu s)ar i !inut leg"turi regulate #ntre ei şi regele 4ambo&giei care sc+imba &aruri cu &%nşii #n iecare an. Func!iile lor regale sunt &e or&in $ur mistic sau s$iritual nu au o autoritate $olitic" 47
Relatarea &es$re oiciul $reo!esc Alai este &at" &u$" /. unzinger( sta&ri+anisc%e Studien 9Htu&ii est) aricane:( 1;@T.
152
sunt sim$li !"rani care tr"iesc &in su&oarea run!ii lor şi &in &arurile cre&incioşilor. Potrivit unei relat"ri( ei tr"iesc #ntr)o singur"tate absolut"( ne#nt%lnin&u)se nicio&at" unul cu cel"lalt şi nez"rin& nicio&at" vreun obraz omenesc. Nocuiesc succesiv #n şa$te turnuri cl"&ite $e şa$te mun!i( iar #n iecare an trec &intr)un turn #n altul. 6amenii vin $e uriş şi $un #n a$ro$ierea lor tot ce le este trebuincios traiului. Domnia &ureaz" şa$te ani( tim$ul necesar $entru a locui #n toate turnurile $e r%n&( &ar mul!i mor #nainte &e scurgerea acestui interval. Func!iile lor sunt ere&itare #ntr)o amilie regal" sau 9&u$" unii: #n &ou" amilii regale( care se bucur" &e o #nalt" consi&era!ie li se atribuie venituri şi s#nt scutite &e obliga!ia &e a munci $"m%ntul. Dar &emnitatea nu este asigurat" #n mo& natural şi( c%n& r"m#ne vreun loc liber( to!i b"rba!ii eligibili 9trebuie s" ie $uternici şi s" aib" co$ii: ug şi se ascun&. 6 alt" relatare( ce a&mite rezisten!a can&i&a!ilor ere&itari a!" &e ocu$area coroanei( nu conirm" $ovestirea retragerii lor ca ermi!i #n cele şa$te turnuri. Aceast" &in urm" relatare #n"!işeaz" $o$orul ca #nc+in%n&u)se #n a!a regilor mistici ori &e c#te ori aceştia a$ar #n $ublic( crez%n&u)se c" un uragan #ns$"m%nt"tor ar $ustii !inutul &ac" nu li s)ar acor&a acest semn &e cinstire. Asemenea altor regi sacri( &es$re care vom citi #n cele ce( urmeaz"( nu #i este #ng"&uit Regelui Focului şi nici celui al A$ei s" moar" &e moarte natural"( $entru c" moartea le)ar sl"bi re$uta!ia. 5n consecin!"( &ac" unul &intre ei este oarte bolnav( b"tr%nii !in sat şi &ac" socotesc c" nu se va mai #ns"n"toşi #l #n'ung+ie. 0ru$ul lui este ars( iar cenuşa este str%ns" cu $ioşenie şi onorat" $ublic tim$ &e cinci ani. 2neori o $arte &in cenuş" este &at" v"&uvii care o $"streaz" #ntr)o urn"( iin& obligat" s" o $oarte $e um"r &e c%te ori se &uce s" 'eleasc" la morm%ntul so!ului ei. Al"m c" Regele Focului( cel mai &e seam" &intre cei &oi( ale c"rui or!e su$ranaturale nu au ost $use nicio&at" la #n&oial"( oiciaz" c"s"torii( s"rb"toriri şi sacriicii #n onoarea lui `an sau s$iritul. 5n aceste cazuri i se rezerv" un loc anume( iar c"rarea $e care Regele Focului se a$ro$ie este aco$erit" cu veşminte albe &e bumbac. 2nul &intre motivele &e a $"stra &emnitatea regal" #n aceeaşi amilie &ecurge &in #m$re'urarea c" aceast" amilie se al" #n $osesia unor talismane aimoase( care şi)ar $ier&e $uterile sau ar &is$"rea &ac" nu ar mai i #n m%inile ei. Aceste talismane sunt trei ructul unei $lante ag"!"toare numit" Cui( cules cu veacuri #n urm" $e tim$ul ultimului $oto$( #nc" $roas$"t şi ver&e o trestie in&ian"( &e asemenea oarte b"tr%n"( &ar care $oart" lori ce nu se veste'esc nicioat" şi( ultimul( o sabie #n care s"l"şluieşte un Yan sau s$irit care o $"zeşte "r" #ntreru$ere( "$tuin& miracole cu a'utorul ei. He s$une c" s$iritul este cel al
153
unui sclav( al c"rui s%nge a stro$it #nt%m$l"tor lama #n tim$ ce era or'at" şi care a murit &e bun"voie $entru a eC$ia oensa $e care o a&usese "r" s" vrea. 4u a'utorul $rimelor &ou" talismane( Regele A$ei $oate a&uce un noian &e a$e care s" #nece #ntregul uscat. Dac" Regele Focului scoate sabia magic" numai &e c%teva &egete &in teac"( soarele se aco$er"( iar oamenii şi animalele ca& #ntr)un somn a&#nc &ac" ar scoate)o &in teac" toat"( ar veni s%rşitul lumii. Acestei minun"!ii i se a&uc sacriicii &e bivoli( $orci( g"ini şi ra!e( $entru ca s" &"ruiasc" $loaie. Habia se $"streaz" #n"şurat" #n bumbac şi m"tase şi $rintre &arurile anuale trimise &e regele 4ambo&giei se al" !es"turi bogate $entru #nvelirea s"biei sinte. 4ontrar obiceiului( r"s$%n&it #n !inut( &e a #ngro$a mor!ii( tru$urile acestor &oi monar+i mistici sunt arse( &ar &in!ii( ung+iile şi o $arte &in osemintele lor sunt $"strate cu religiozitate ca amulete. 5n tim$ ce leşurile sunt arse $e rugul unerar( ru&ele magicianului &ece&at ug #n $"&uri şi se ascun& &e team" s" nu ie ri&icate la &emnitatea ce st%rneşte invi&ie( acum &evenit" vacant". Po$orul $orneşte #n c"utarea lor( şi cel al c"rui ascunziş este &esco$erit #nt%i este &eclarat Rege al Focului sau al A$ei. Aşa&ar( acestea sunt eCem$le &e ceea ce am numit regi ai elementelor naturii. Dar &in $"&urile 4ambo&giei şi &e la izvoarele ilului $%n" #n Ktalia este o &istan!" &estul &e mare. Xi( cu toate c" am &esco$erit Regi ai Ploii( ai A$ei şi ai Focului( trebuie s" mai &esco$erim un rege al P"&urii care s" cores$un&" $reotului &in Aricia( cel care a $urtat acest titlu. 5l vom g"si $oate mai a$roa$e &e cas". 4APK06N2N K 42N02N AR6RKN6R !" Spiritele arb#ril#r
4ultul arborilor a 'ucat un rol #m$ortant #n istoria religioas" a $o$oarelor ariene &in Euro$a. imic mai natural. 5ntr)a&ev"r( #n zorile istoriei( Euro$a era aco$erit" &e uriaşe $"&uri $aleozoice( #n care rarele luminişuri trebuie s" i a$"rut ca nişte insuli!e #ntr)un ocean &e ver&ea!". P%n" #n secolul K #.e.n. $"&urea +ercinic" se #ntin&ea la r"s"rit &e Rin $e o #ntin&ere tot at%t &e vast"( $e c#t era &e necunoscut" germanii $e care i)a interogat 4ezar c"l"toriser" &ou" luni $rin $"&ure( "r" s" a'ung" la ca$"tul eiT;. 4u $atru secole mai t%rziu $"&urea a ost vizitat" &e c"tre #m$"ratul Kulian( şi singur"tatea( #ntunecimea( t"cerea $"&urii au im$resionat $roun& natura lui sensibil". El a &eclarat c" nu cunoaşte #nc" nimic asem"n"tor #n im$eriul roman. 5n $ro$ria noastr" !ar"( !inuturile #m$"&urite &in ^ent( 48
4ezar( De ello Gallico( VK
154
Hurre şi HusseC s#nt vestigii ale marii $"&uri An&eri&a( care aco$erea o&inioar" #ntreaga $arte &e su&)est a insulei. Du$" c%t se $are( co&rul se #ntin&ea s$re vest( $%n" c%n& se unea cu alte $"&uri alate #ntre 8am$s+ire şi Devon. Hub &omnia lui 8enric al KK)lea cet"!enii &in Non&ra mai v%nau #nc" tauri s"lbatici şi $orci mistre!i #n $"&urile &in 8am$stea&. 4+iar sub ultimii Plantagene!i num"rul $"&urilor regale era şaizeci şi o$t. H)a s$us c" #n $"&urea Ar&en( $%n" #n tim$urile mo&erne( o veveri!" $utea s" sar" &in co$ac #n co$ac str"b"t%n& a$roa$e toat" #ntin&erea comitatului /ar3icLs+ire. H"$"turile eectuate #n vec+ile sate lacustre &in valea luviului Po au ar"tat c"( mult #nainte &e ascensiunea şi $robabil &e #ntemeierea Romei( nor&ul Ktaliei era aco$erit cu $"&uri &ense &e ulmi( castani şi mai ales ste'ari. Ar+eologia este conirmat" aici &e istorie scriitorii antici se reer" &e multe ori la $"&urile italiene( acum &is$"rute. P%n" #n secolul al KV)lea #.e.n. Roma era &es$"r!it" &e Etruria central" $rin #ns$"im%nt"toarea $"&ure ciminian"( $e care 0itus Nivius o asemuia cu co&rii Germaniei T<. ici un negustor( &ac" ar i s" &"m crezare istoricului roman( nu a $"truns #n singur"t"!ile ei li$site &e c"r"ri şi s)a consi&erat o a$t" &eosebit &e #n&r"znea!" atunci c%n& un general roman( &u$" ce a trimis &oi ostaşi s")i cerceteze +"!işurile( şi)a con&us oastea #n $"&ure şi( croin&u)şi &rum $%n" la o creast" a mun!ilor #m$"&uri!i( a $rivit s$re bogatele c%m$ii ale Etruriei care se #ntin&eau la $icioarel sale. 5n Grecia( rumoase $"&uri &e $ini( ste'ari şi &e al!i arbori mai aco$er" şi acum $ov%rnişurile #nal!ilor mun!i &in Arca&ia( mai #m$o&obesc şi acum cu ver&ele lor &eileul a&%nc $rin care Na&on se gr"beşte s" #nt%lneasc" r%ul s#nt Aleu şi( $%n" nu &emult( se mai oglin&eau #n a$ele snilii ale singuraticului lac Feneu &ar mai eCist" #nc" multe alte r%nturi &in co&rii care aco$ereau #n antic+itate mari #ntin&eri şi care( #ntr)o e$oc" mai #n&e$"rtat"( #mbr"cau #ntreaga $eninsul" greac" &e la o mare la cealalt". Din eCaminarea cuv%ntului teutonic #nsemn%n& *tem$luO( Grim a emis $resu$unerea c" la germani cele mai vec+i sanctuare erau $"&urile. 6ricum ar i( cultul arborilor este atestat la toate marile amilii euro$ene ale gru$ului arian. Na cel!i( cultul ste'arului( res$ectat &e &ruizi( este amiliar tuturora( şi vec+iul lor cuv%nt $entru sanctuar $are a i i&entic #n ceea ce $riveşte originea şi sensul cu latinul nemus( a&ic" &umbrav" sau $oian" #ntr)o regiune $"&uroas"( care su$ravie!uieşte #nc" #n numele emi. Dumbr"vile sinte erau obişnuite la vec+ii germani( şi cultul arborilor nu s) a stins nici ast"zi la &escen&en!ii lor. 4#t &e serios a ost o&inioar" acest cult se $oate constata &in $e&e$sele s"lbatice $e care le statuau vec+ile legi geramane #m$otriva celor care #n&r"zneau s" co'easc" un co$ac &obor%t. 49
0itus Nivius( !b urbe condita 9De la un&area Romei:( K
155
6mbilicul vinovatului trebuia s" ie t"iat şi !intuit #n cuie $e $artea co$acului $e care acesta o co'ise a$oi( era gonit #n 'urul co$acului $%n" c%n& intestinele sale erau com$let #n"şurate $e trunc+i. Este lim$e&e c" inten!ia $e&e$sei era &e a $une #n locul co'ii moarte( substan!" vie &e la cel vinovat era vorba &e via!" $entru via!"( &e via!a unui om $entru via!a unui arbore. Na 2$sala( vec+ea ca$ital" religioas" a Hue&iei( eCista o &umbrav" s%nt"( un&e iecare arbore era consi&erat &ivin. Hlavii $"g%ni a&orau arbori şi &umbr"vi. Nituanienii nu s)au convertit la creştinism $#n" s$re s#rşitul secolului al KV)lea şi la &ata convertirii cultul arborilor era( #nc"( oarte r"s$%n&it la ei. 2nii se #nc+inau la ste'ari &eosebi!i( iar al!ii la mari co$aci umbroşi &e la care $rimeau r"s$unsuri oraculare. 2nii $"strau #n $rea'ma satelor sau a caselor lor &umbr"vi sacre #n care c+iar ru$erea unei r"murele ar i ost un $"cat. Ei cre&eau c" cine ar t"ia o creang" &intr)o asemenea &umbrav" ar muri subit sau ar r"m#ne sc+ilo&. ECist" &ovezi oarte numeroase $rivin& r"s$#n&irea cultului arborilor #n Grecia şi #n Ktalia antic". De eCem$lu( la sanctuarul lui Escula$ &in 4os t"ierea unui ci$ru era $e&e$sit" cu o amen&" &e o mie &e &ra+me. Dar $oate nic"ieri #n lumea antic" aceast" vec+e orm" &e religie nu a ost mai bine $"strat" &ec%t #n #ns"şi inima marii metro$ole. 5n orum( centrul comercial al vie!ii romane( smoc+inul sacru al lui Romulus a ost a&orat $%n" #n tim$ul im$eriului( şi( c%n& trunc+iul i s)a uscat( #n oraş s)a r"s$%n&it consternarea. 5n aar" &e asta( $e $anta colinei $alatine creştea un corn consi&erat ca unul &intre cele mai sinte lucruri &in Roma. 6ri &e c%te ori unui trec"tor i se $"rea c" arborele se oileşte( &"&ea un !i$"t care trecea &in om #n om( şi &e #n&at" mul!imea $utea i v"zut" ugin& #n neor%n&uial" &in toate $"r!ile( cu g"le!i &e a$"( ca şi c#n& 9s$une Plutar+ M=: ar i alergat s" sting" un oc. Na triburile ino)ugrice &in Euro$a( cultul $"g%n #n&e$linit &e cele mai multe ori #n &umbr"vi sacre( #m$re'muite #ntot&eauna &e un gar&. 6 asemenea &umbrav" era a&esea o $oian" sau un luminiş cu c%!iva co$aci $e care #n vec+ime se at%rnau $ieile victimelor sacriicate. 5n mi'locul &umbr"vii( cel $u!in la triburile &e $e Volga( se ala arborele s%nt( a!" &e care nimic altceva nu mai avea #nsemn"tate. 5n a!a lui se a&unau a&oratorii şi $reo!ii #şi rosteau rug"ciunile. Na r"&"cinile arborelui se sacriicau victimele şi crengile lui oloseau c%teo&at" ca amvon. iciun co$ac nu $utea i t"iat şi nu se #ng"&uia s" ru$i nici o ramur" &in &umbrav" #n general( se interzicea emeilor s" $"trun&" #n ea. 0rebuie s"( eCamin"m mai #n am"nunt no!iunile $e care se bazeaz" cultul arborilor şi $lantelor. Pentru $rimitiv lumea este #n general #nsule!it" arborii şi $lantele nu ac eCce$!ie &e la aceast" regul". El cre&e 50
Plutarc+( .itae parallelae, Romulus.
156
c" au sulete asemenea lui şi #i trateaz" #n consecin!". *He s$uneO( scrie anticul Porir( care era vegetarian( *c" omul $rimitiv &uce o via!" neericit"( &eoarece su$ersti!iile lui nu se limiteaz" la animale( ci se eCtin& c+iar şi la $lante. 4"ci &e ce ar i uci&erea unui bou sau a unei oi un r"u mai mare &ec#t &obor%rea unui bra& sau a unui ste'ar( &ac" socoteşti c" şi aceşti co$aci au un sulet O. 5n mo& asem"n"tor( in&ienii %idatsa &in America &e or& cre& c" iecare lucru &in natur" are un s$irit( sau( mai bine)s$us o umbr". Acestor umbre li se &atoreaz" consi&era!ie sau res$ect( &ar nu tuturora #n mo& egal. De eCem$lu( umbra $lo$ului( cel mai #nalt co$ac &in valea su$erioar" a luviului issouri( este imaginat" a $ose&a o inteligen!" care( &ac" i se a&reseaz" #n mo&ul cuvenit( #i $oate a'uta $e in&ieni #n anumite ac!iuni #n sc+imb umbrele tuişurilor şi ale ierburilor nu au &ec%t o mic" #nsemn"tate. 4%n& a$ele r%ului issouri( umlat &e $loile &e $rim"var"( car" cu ele ru$turi &in maluri şi şuvoaiele smulg vreun arbore se s$une c" s$iritul arborelui se 'eleşte at%t tim$ c%t r"&"cinile #i mai sunt #ni$te #n $"m%nt( $%n" c%n& trunc+iul se $r"buşeşte #n v#ltoare( #m$roşc%n& a$a #n toate $ar!ile. 6&inioar" in&ienii socoteau c" nu e bine s" tai vreunul &intre aceşti coloşi( şi c%n& aveau nevoie &e b%rne mari nu oloseau &ec%t co$acii c"zu!i &e la sine. P%n" nu &emult( unii b"tr%ni mai cre&uli s$uneau c" multe &in nenorocirile $o$orului lor erau cauzate &e actuala li$s" &e consi&era!ie a!" &e &re$turile $lo$ilor #nc" vii. Kroc+ezii cre&eau c" iecare s$ecie &e arbore( arbust( $lant" sau iarb" are $ro$riul ei s$irit( şi aveau obiceiul s" a&uc" mul!umiri acestor s$irite. Po$ula!ia 3aniLa &in r"s"ritul Aricii #şi #nc+i$uie c" iecare arbore( şi mai ales arborele &e cocos $ose&" s$irit *&istrugerea unui arbore &e cocos este consi&erat" ca ec+ivalent" cu un matrici&( &eoarece acest arbore le &"ruieşte via!" şi +ran"( aşa cum ace o mam" cu co$ilul eiO. 4"lug"rii &in Hiam( crez%n& c" eCist" sulete $retutin&eni şi c"( &ac" ai &istruge un lucru oricare ar i el( ar #nsemna s" smulgi cu or!a un sulet( nu vor ru$e &in co$ac o r"murea( *&u$" cum nu ru$ nici bra!ul unui nevinovatO. Desigur( aceşti c"lug"ri sunt bu&işti. Dar animismul bu&ist nu este o teorie ilosoic". Este $ur şi sim$lu o &ogm" $rimitiv" obişnuit" #ncor$orat" #n sistemul unei religii istorice. H" $resu$ui( ca ene M1 şi al!ii( c" teoriile animismului şi transmigr"rii( obişnuite la $o$oarele $rimitive &in Asia( &eriv" &in bu&ism #nseamn" s" inter$retezi a$tele $e &os. 2neori se cre&e c" s$iritele s"l"şluiesc numai #n anumite eluri &e arbori. Na Grbal' #n Dalma!ia se s$une c" unii agi( ste'ari şi al!i co$aci mari sunt #nzestra!i cu umbre sau sulete( şi oricine &oboar" un asemenea 51
0+eo&or ene 91;=<)1;;1: , sanscritolog german. 4ercet"rile sale , &e mare anvergur" s)au concretizat #n e&itarea Samavedei şi a Panc%atantrei 9cu un am$lu comentariu $rivin& mitologiile $o$oarelor $rimitive:. Dic!ionarul sanscrit)englez r"m%ne o lucrare &e reerin!" $entru s$ecialişti.
157
co$ac trebuie s" ca&" mort $e loc sau cel $u!in s" r"m%n" sc+ilo& tot restul zilelor sale. Dac" unui t"ietor &e lemne #i este team" c" a &obor%t un arbore &e acest el( el trebuie s" taie ca$ul unei g"ini vii $e ciotul arborelui( cu acelaşi to$or cu care l)a &obor%t. Proce&%n& astel( va i erit &e orice urm"ri rele( c+iar &ac" arborele cu $ricina ar i ost #nzestrat cu sulet. Arborele &e capoc( care #şi ri&ic" trunc+iul uriaş $%n" la o #n"l!ime ame!itoare( #ntrec%n& cu mult to!i ceilal!i co$aci &in $"&ure( este venerat #n toat" Arica &e vest &in Henegal $%n" #n igeria( crez%n&u)se c" #n el se a&"$osteşte un zeu sau un s$irit. Na $o$ula!iile ce vorbesc limba e3e &e $e 4oasta Hclavilor( s$iritul care vie!uieşte #n acest uriaş al $"&urii este cunoscut sub numele &e 8untin. Arborii #n care acesta #şi are &e $reerin!" s"laşul , c"ci nu orice arbore &e capoc se bucur" &e aceast" cinste , sunt #ncon'ura!i &e un br%u &e runze &e $almier şi $"s"ri &e curte( uneori se leag" &e trunc+iul lor sau se &e$un la r"&"cin" c+iar iin!e umane sacriicate. 2n arbore #nsemnat cu un br%u &e runze &e $almier nu $oate i t"iat( nici v"t"mat #n vreun el oarecare nici c+iar arborii capoc( #n care nu se $resu$une c" s"l"şluieşte 8untin( nu trebuie &obor%!i #nainte ca t"ietorul &e lemne s" i oerit un sacriiciu &e or"t"nii şi &e ulei &e $almier( s$re a se cur"!a #nainte &e sacrilegiul $l"nuit. 6miterea sacriiciului este o oens" care $oate i $e&e$sit" cu moartea. 5n mun!ii ^angra &in Pun'ab eCista obiceiul s" se sacriice #n iecare an unui b"tr%n ce&ru o at"( amiliile &in sat av%n& obliga!ia s" $rocure $e r%n& victima. Acum c%!iva ani co$acul a ost t"iat. Dac" arborii au sulet( ei sunt #nzestra!i #n mo& necesar cu sensibilitate şi t"ierea lor &evine o o$era!ie c+irurgical" &elicat" care trebuie eectuat" cu cea mai mare gri'" a!" &e sim!irea celui ce suer"( c"ci( #n caz contrar( arborele s)ar r"suci şi l)ar omor# $e t"ietorul &e lemne neatent sau care a lucrat &e m%ntuial". 4%n& se taie un ste'ar( *co$acul scoate un el &e !i$ete stri&ente sau &e gemete care $ot i auzite $%n" la o &e$"rtare &e o mil"( ca şi c%n& geniul ste'arului s)ar v"ita. E. /l& M> le)a auzit &e multe oriO. Po$ula!ia &'eb3a *taie numai arareori co$aci verzi sau vii( av%n& convingerea c" ac!iunea contrar" le)ar $rovoca necazuri( iar unii &intre vracii lor airm" c" au auzit otatul arborilor lovi!i &e secureO. 4o$acii care s%ngereaz" şi scot strig"te &e &urere sau &e in&ignare c%n& sunt lovi!i &e secure sau arşi se #nt%lnesc oarte &es #n c"r!ile c+inezeşti( c+iar şi #n $ovestirile clasice. ["ranii b"tr%ni &in unele $"r!i ale Austriei mai cre& #nc" şi ast"zi c" arborii &in $"&ure au sulete( şi nu #ng"&uie s" se ac" nici m"car o scri'elitur" #n coa'a lor "r" un motiv s$ecial ei au auzit 52
Reerirea la E. /l& este luat" &in lucrarea lui J. Aubre( Remains o& entilisme and Audaisme 9Reminiscen!e ale gentilismului şi ale iu&aismului:( 1;;1.
158
&e la $"rin!i c" arborii simt t"ietura( la el cum simte lovitura un r"nit. 4%n& &oboar" un arbore( #şi cer iertare. He s$une c" #n Palatinatul Hu$erior t"ietorii( &e lemne b"tr%ni cer( &e asemenea( iertare #n tain" unui co$ac rumos şi robust #nainte &e a)1 culca la $"m%nt. 5n JarLino t"ietorul &e lemne cere iertare arborelui $e care #l &oboar". 5nainte ca ilocanii &in Nuzon s" taie arbori #n $"&urile virgine ale mun!ilor( recit" c%teva versuri cu urm"torul con!inut *u i neericit( $rietene( &eşi &obor%m ceea ce avem $orunc" s" &obor%mO. Ei ac acest lucru $entru a nu abate su$ra lor ura &u+urilor care tr"iesc #n arbori şi care au $utin!a s" se r"zbune $e&e$sin&u)i cu boli c+inuitoare sau r"nin&u)i cu urie. Po$ula!ia basoga &in Arica central" cre&e c" atunci c%n& un arbore este t"iat( s$iritul care tr"ieşte #n el( m%niat( $oate $ricinui moartea c"$eteniei şi a #ntregii sale amilii. Pentru a $reveni acest &ezastru ei consult" un vraci #nainte &e a t"ia un arbore. Dac" acest cunosc"tor le &" #ng"&uin!a s" $orneasc" la treab"( t"ietori &e lemne oer" mai #nt%i arborelui o $as"re &e curte şi o ca$r" a$oi( &e #n&at" ce au &at $rima lovitur" cu securea( #şi $un gura $e t"ietur" şi sorb $u!in suc. Pe aceast" cale( ei leag" r"!ie cu arborele( la el cum &oi oameni a'ung ra!i &e s%nge( sorbin& iecare c%teva $ic"turi &in s%ngele celuilalt. Du$" acestea el #şi $oate &obor# netem"tor &e $e&ea$s" ratele. Dar nu #ntot&eauna s$iritele vegeta!iei sunt tratate cu consi&era!ie şi res$ect. Dac" vorbele rumoase şi tratamentul bun nu)i mişc"( trebuie s" se recurg" uneori la m"suri mai as$re. Arborele &urio &in Kn&iile orientale( al c"rui trunc+i nete& se #nal!" c%teo&at" $%n" la o$tzeci sau nou"zeci &e $icioare "r" nici o ramur"( $oart" ructe cu cel mai &elicios gust şi cu cel mai &ezgust"tor miros. alaezii cultiv" acest arbore $entru ructele sale şi se ştie c" recurg la o ceremonie s$ecial" $entru a)i stimula ertilitatea. 5n a$ro$iere &e Jugra( #n Helangor( eCist" o $"&urice &e arbori &urio şi #ntr)o zi( anume aleas"( s"tenii se a&un" #n &esişul ei. Du$" ce s)au a&unat( un vr"'itor local a$uc" o to$orişc" şi loveşte &e c%teva ori cu $utere #n co$acul cel mai nero&itor s$un%n& *Vrei s" &ai ro& sau nu Dac" nu vrei( te voi &obor#O. Arborele r"s$un&e $rin gura altui om care s)a c"!"rat #ntr)un man$ostin 9#ntr)un arbore &urio neiin& cu $utin!" s" te urci: *Da( acum vreau s" &au roa&e( te rog s" nu m" &oboriO. 5n Ja$onia( $entru a ace $omii s" &ea roa&e( &oi oameni intr" #ntr)o liva&". 2nul &intre ei se urc" #ntr)un $om( iar cel"lalt st" la $icioarele lui cu o secure #n m%n". 6mul cu securea #ntreab" arborele &ac" este +ot"r%t s" &ea o recolt" bun" #n anul ce vine şi amenin!" c" #l taie &ac" nu o va ace. 6mul alat $rintre crengi r"s$un&e #n numele arborelui c" va &a ro& bogat. 6ric%t &e ciu&at ni s)ar $"rea acest soi &e +orticultur"( el #şi are cores$on&entul eCact #n Euro$a. 5n a'unul 4r"ciunului( la slavii &in su& şi la bulgari( mul!i !"rani ri&ic"
159
amenin!"tori securea #m$otriva unui arbore ster$( #n tim$ ce un alt om alat acolo intervine #n avoarea arborelui amenin!at( s$un%n& *u)1 t"ia( va &a #n cur%n& ro&O. De trei ori este ri&icat" securea şi &e trei ori lovitura iminent" este o$rit" la rug"mintea st"ruitoare a $rotectorului. Du$" aceasta( arborele #ns$"im%ntat va &a "r" #n&oial" ro& #n anul urm"tor. 4once$!ia &es$re arbori şi $lante ca iin!e cu sulet &uce iresc la a ve&ea #n ei b"rba!i şi emei( care $ot i c"s%tori!i unul cu cel"lalt #n sensul real şi nu numai simbolic sau $oetic al cuv%ntului. o!iunea nu este $ur imaginativ"( &eoarece( asemenea animalelor( $lantele au seC şi #şi re$ro&uc s$ecia $rin unirea elementelor masculine şi eminine. Dar #n tim$ ce la toate animalele su$erior &ezvoltate organele celor &ou" seCe sunt cu totul se$arate şi la in&ivizi &ieri!i( la cele mai multe $lante ele coeCist" la iecare in&ivi& al s$eciei. 6ricum( aceast" regul" nu este #n nici un caz universal" şi la multe s$ecii $lanta masculin" este &ierit" &e cea eminin". He $are c" &eosebirea a ost observat" &e unii $rimitivi( &eoarece ni se s$une c" maorii *cunosc seCul co$acilor etc. şi au nume &eosebite $entru seCul masculin şi cel eminin al unor arboriO. Anticii cunoşteau &eosebirea &intre seCul masculin şi seCul eminin al curmalului şi #l ecun&au artiicial scutur#n& $olenul arborelui)b"rbat $este lorile arborelui)emeie. Fecun&area se eectua $rim"vara. Na $"g%nii &in 8arran( luna #n cursul c"reia se ecun&au arborii $urta numele &e Nuna 4urmalului( şi #n acest tim$ se celebra estivalul c"s"toriei tuturor zeilor şi zei!elor. H$re &eosebire &e aceast" c"s"torie real" şi ro&nic" a curmalului( eCistau c"s"toriile alse şi ster$e ale $lantelor care 'oac" un rol #n su$ersti!iile +in&use. De eCem$lu( &ac" un +in&us a $lantat o $"&urice &e arbori &e mango( nici lui şi nici emeii lui nu le este #ng"&uit s" guste ructul $%n" c%n& nu a cununat ormal $e unul &intre arbori( #n c+i$ &e mire( cu un arbore &e o s$ecie &ierit"( &e obicei cu un tamarin&( care creşte #n a$ro$ierea $"&uricii. Dac" nu eCist" nici un tamarin& care s" 'oace rolul &e mireas"( acesta va i *$reluatO &e o iasomie. 4+eltuielile unei asemenea cununii sunt &e multe ori consi&erabile( &eoarece cu c#t benc+etuiesc mai mul!i bra+mani cu acest $rile' cu at%t mai mare este aima $ro$rietarului $"&uricii. He ştie &es$re o amilie c" şi)a v#n&ut toate $o&oabele &e aur şi &e argint şi a #m$rumutat c#t a $utut ca s" cunune un arbore &e mango cu o iasomie( cu toat" $om$a şi ceremonia cuvenit". 5n a'unul 4r"ciunului !"ranii germani au obiceiul s" lege $omii #ntre ei cu r%ng+ii &e $aie $entru a)i ace s" &ea ro&( s$un%n& c" $omii sunt astel cununa!i. 5n insulele oluce( c%n& arborii &e cuişoare sunt #n loare( lumea se $oart" cu ei ca şi cu emeile #ns"rcinate. ici un zgomot nu trebuie "cut #n a$ro$ierea lor noa$tea nu trebuie s" se treac" cu vreo lumin" sau vreun
160
oc $e l%ng" ei nimeni nu se $oate a$ro$ia &e ei cu $"l"ria $e ca$( to!i trebuie s" se &esco$ere #n a!a lor. Aceste $recau!iuni trebuie res$ectate( c"ci altel $omul s)ar s$eria şi n)ar mai &a ro&( sau ructele i)ar c"&ea $rea re$e&e( la el ca #n cazul unei emei care lea$"&" &in s$erietur". 5n 6rient recolta &e orez #n $lin" &ezvoltare este tratat" a&esea cu aceeaşi consi&era!ie ca o emeie #naintea naşterii. Astel #n Ambona( c%n& orezul este #n loare( $o$orul s$une c" este #ngreunat şi nu trage cu $uşca şi nici nu ac vreun zgomot #n a$ro$ierea c%m$ului( &e team" ca orezul( astel tulburat( s" nu *le$e&eO( iar recolta s" ie numai $aie "r" bob. 2neori se cre&e c" suletele mor!ilor se al" #n arbori. 0ribul &ieri &in Australia central" consi&er" &eosebit &e sacri anumi!i arbori #n care cre& c" s)au transormat str"moşii lor ei vorbesc &eci &es$re aceşti arbori cu res$ect şi au gri'" s" nu ie t"ia!i sau arşi. Dac" coloniştii le cer s" &oboare arborii( ei $rotesteaz" #n mo&ul cel mai serios( s$un%n& c" $roce&%n& #n acest el ar i urm"ri!i &e nenoroc şi ar i $e&e$si!i $entru vina &e a nu)şi $rote'a str"bunii. 2nii locuitori ai insulelor Fili$ine cre& c" suletele str"moşilor lor se al" #n anumi!i arbori( $e care &in acest motiv #i cru!". Dac" sunt obliga!i s" taie vreunul( ei se scuz" a!" &e arbore( s$un%n& c" $reotul i)a #n&emnat s")i &oboare. H$iritele #şi aleg &e $reerin!" reşe&in!a #n arbori #nal!i şi maiestuoşi( cu ramuri larg #ntinse. 4%n& runzele oşnesc b"tute &e v%nt( localnicii #şi #nc+i$uie c" au& glasul s$iritului şi nu trec nicio&at" $rin a!a unuia &intre arbori( "r" s" se a$lece $lini &e res$ect şi "r" s" cear" iertare s$iritului c" #i tulbur" liniştea. Na $o$ula!ia i$norrote( iecare sat $ose&" arborele s"u s%nt #n care #şi au l"caşul suletele str"moşilor mor!i ai c"tunului. He oer" &aruri arborelui şi se cre&e c" orice v"t"mare a lui ar a&uce nenorociri asu$ra satului. Dac"( arborele ar i t"iat( satul şi to!i locuitorii s"i ar $ieri #n mo& inevitabil. 5n 4oreea suletele celor care mor &e cium" sau la marginea &rumului( ori cele ale emeilor care $ier #n $atul &e l"uzie #şi aleg #ntot&eauna reşe&in!a #n arbori. 2nor asemenea s$irite li se a&uc &aruri const%n& &in turte( vin şi carne &e $orc &arurile se aşaz" $e gr"mezi &e $ietre a&unate sub arbori. 5n 4+ina eCista &in tim$uri str"vec+i obiceiul &e a $lanta co$aci $e morminte cu sco$ul &e a &a o nou" vigoare suletelor celor &ece&a!i( erin& astel tru$urile lor &e &escom$unere şi &eoarece se cre&e c" c+i$aroşii şi $inii veşnic verzi sunt mai $lini &e vitalitate &ec%t al!i co$aci( ei au ost aleşi cu $reerin!" #n acest sco$. Aşa&ar( co$acii care cresc $e morminte sunt i&entiica!i c%teo&at" cu suletele celor r"$osa!i. Na iao)^ia( o $o$ula!ie b"ştinaş" &in su&ul şi vestul 4+inei( la intrarea #n iecare sat se al" un arbore s%nt( şi locuitorii cre& c" #n el s"l"şluieşte suletul $rimului lor str"moş şi c" acesta le +ot"r"şte soarta. 2neori #n a$ro$ierea satului eCist" o &umbrav" s%nt"(
161
un&e arborii $ot s" $utrezeasc" şi s" moar". 4rengile c"zute #ncurc" locul( &ar nimeni nu le $oate ri&ica "r" s" cear" mai #nt%i #nvoire arborelui şi "r" s")i oere sacriicii. Na $o$ula!ia marave &in su&ul Aricii terenul &e #nmorm%ntare este socotit #ntot&eauna loc s#nt un&e nu se #ng"&uie t"ierea nici unui co$ac şi nici uci&erea vreunui animal( &eoarece se cre&e c" #n orice lucru alat #n aceste locuri tr"iesc suletele celor mor!i. 5n cele mai multe &in aceste cazuri( &ac" nu #n toate( se consi&er" c" s$iritul este #ntru$at #n arbore el #nsule!eşte co$acul şi trebuie s" suere şi s" moar" #m$reun" cu el. Dar( $otrivit altei $"reri( $robabil mai t%rzie( arborele nu este tru$ul( ci &oar reşe&in!a s$iritului arborelui( $e care $oate s" o $"r"seasc" şi s" se #ntoarc" la ea &u$" vrere. Nocuitorii &in Hiaoo( o insul" la est &e Kn&ia( cre& #n anumite s$irite silvane care locuiesc #n $"&uri şi #n marii arbori singuratici. Na lun" $lin" s$iritul #şi $"r"seşte locul t"inuit şi #nce$e s" +oin"reasc". Are un ca$ mare( bra!e şi $icioare oarte lungi şi un tru$ greoi. Pentru a #mbl%nzi &u+urile $"&urii( oamenii le a&uc #n &ar bucate( or"t"nii( ca$re şi altele( ascunz%n&u)le #n locurile $e care se b"nuieşte c" acestea le viziteaz". Po$orul &in ias cre&e c" s$iritul eliberat al unui co$ac ce moare &evine un &emon care $oate uci&e un arbore &e cocos( &oar aşez%n&u)se $e crengile sale( şi $oate $ricinui moartea tuturor co$iilor &intr)o cas"( coco!%n&u)se $e unul &intre st%l$ii care o sus!in. De asemenea( ei cre& c" #n anumi!i arbori locuiesc tot tim$ul s$irite r"t"citoare care( &ac" arborele este v"t"mat( se elibereaz" şi #nce$ s" +oin"reasc" $rin toate locurile( "c%n& r"u. Din aceast" $ricin"( oamenii res$ect" asemenea arbori şi se eresc s")i taie. u $u!ine &intre ceremoniile res$ectate la t"ierea co$acilor #n care se a&"$ostesc s$irite se bazeaz" $e cre&in!a c" s$iritele au $utin!a s" $"r"seasc" arborii &u$" vrere sau &ac" sunt nevoite. 4%n& locuitorii insulei Pele3 taie un arbore( ei roag" s$iritul arborelui s")1 $"r"seasc" şi s" se mute #n altul. egrul şiret &e $e 4oasta Hclavilor care &oreşte s" taie un arbore as%orin( &ar ştie c" nu $oate ace acest lucru at%t tim$ c%t s$iritul se al" #n arbore( $une $u!in ulei &e $almier $e $"m%nt ca momeal"( şi a$oi( c%n& s$iritul( li$sit &e b"nuieli( $"r"seşte arborele s$re a gusta &eliciosul &ar( negrul se gr"beşte s")i &oboare osta locuin!". 4%n& tribul toboongLoos &in 4elebes s)a +ot"r%t s" &erişeze o $arte &in $"&ure s$re a $lanta orez( construieşte o c"su!" şi $une #n ea mici veşminte( m%ncare şi $u!in aur. A$oi c+eam" la un loc toate s$iritele &in $"&ure( le oer" c"su!a cu tot ce e #n ea şi le roag" st"ruitor s" $"r"seasc" locul. Du$" aceasta( ei $ot &obor# co$acul #n &e$lin" siguran!" "r" teama &e a i r"ni!i. 5nainte ca tomori( un alt trib &in 4elebes( s" taie un arbore #nalt( ei $resar" un &ram &e betel la $icioarele lui şi invit" s$iritul care locuieşte #n arbore s")şi sc+imbe locuin!a mai mult &ec%t at%t( ei $ro$tesc $e trunc+i o sc"ri!"
162
$entru ca s$iritul s" $oat" cobor# uşor şi #n siguran!". embrii tribului mandelin$ &in Humatra se str"&uiesc s" ac" r"s$unz"toare autorit"!ile olan&eze &e vina unor asemenea a$te rele. Astel( c%n& cineva taie un &rum $rin $"&ure şi trebuie s" &oboare un arbore #nalt care #i st" #n cale( el nu $une m#na $e to$or $#n" nu s$une *Du+ care locuieşti #n acest arbore( nu lua #n nume &e r"u c" #!i &obor locuin!a( $entru c" nu ac acest lucru &in voia mea( ci la $orunca 4ontroloruluiO. Xi c%n& vrea s" &erişeze o $arte &in $"&ure $entru a cultiva terenul( trebuie s" a'ung" la o bun" #n!elegere cu s$iritele $"&urii care se a&"$ostesc acolo( #nainte &e a le &obor# #nrunzitele s"laşuri. 5n acest sco$( el se &uce #n mi'locul $arcelei &e teren( se o$reşte şi se ace c" ri&ic" un r"vaş. A$oi( &es$"turin& o bucat" &e +%rtie( citeşte( cu voce tare( o scrisoare imaginar" &e la guvernul olan&ez( #n care i se $orunceşte s" $orneasc" "r" #nt%rziere la &erişarea terenului. Du$" ce a $roce&at astel( s$une *A!i auzit( &u+uri( trebuie s" #nce$ &erişarea &e #n&at"( c"ci &e nu( voi i s$%nzurat.O 4+iar &ac" un arbore a ost t"iat( er"struit #n sc%n&uri şi olosit la cl"&irea unei case( este $osibil ca s$iritul $"&urii s" mai stea ascuns #n grinzi şi( &e aceea( unii oameni se str"&uiesc s")l #mbl%nzeasc"( #nainte sau &u$" intrarea lor #n noua cas". Astel( &u$" ce noua locuin!" este terminat"( $o$ula!ia torad@a &in 4elebes uci&e o ca$r"( un $orc sau un bivol stro$in& toat" lemn"ria cu s%ngele lor. 4%n& casa este un lobo( sau o cas" cu &u+uri( se omoar" $e muc+ea aco$erişului o $as"re sau un c%ine( astel #nc%t s%ngele s" curg" $e ambele laturi. 2n tonapoo s"lbatic sacriic" #ntr)un asemenea caz( $e un aco$eriş( o iin!" uman". Hacriiciul $e aco$erişul unui lobo sau al unui tem$lu serveşte aceluiaşi sco$ ca şi stro$itul cu s%nge $e lemn"ria unei case obişnuite. Knten!ia este aceea &e a #mbl%nzi s$iritele $"&urii care se mai $ot a&"$osti #n grinzi astel ele vor i binevoitoare şi nu vor ace nici un r"u( locuitorilor casei. Pentru acelaşi motiv( la construirea unei case( locuitorilor &in Gelebes şi &in oluce le este oarte team" s" #nig" un st%l$ cu susul #n 'os( &eoarece s$iritul care se mai $oate ala acolo va resim!i( bine#n!eles( 'ignirea şi #i va $e&e$si cu boli $e cei ce locuiesc #n cas". Po$ula!ia +yan &in orneo este &e $"rere c" s$iritele arborilor !in oarte mult la onoarea lor şi $e&e$sesc cu m%nie orice in'urie li s)ar )a&uce. Aşa&ar( &u$" ce)au construit o cas"( $rile' cu care au ost obliga!i s" vat"me o mul!ime &e arbori( aceşti oameni res$ect" un an o $erioa&" &e $eniten!"( tim$ #n care ei trebuie s" se ab!in" &e la multe lucruri( cum ar i uci&erea urşilor( a elinelor mici şi a şer$ilor. >. F#rţele binefăcăt#are ale spiritel#r arb#ril#r"
163
4%n& se a'unge ca un arbore s" nu mai ie $rivit ca tru$ al s$iritului( ci &oar ca reşe&in!a sa( $e care o $oate $"r"si &u$" voie( s)a realizat un $rogres #nsemnat #n g%n&irea religioas". Animismul #nce$e s" se transorme #n $oliteism. 4u alte cuvinte( #n loc s" mai consi&ere iecare co$ac &re$t iin!" vie şi conştient"( omul #l $riveşte mai &egrab" ca o alc"tuire li$sit" &e via!"( inert"( ocu$at"( $entru un tim$ mai lung ori mai scurt( &e o iin!" su$ranatural" care( $ut%n& trece &u$" voia sa &e la unul la altul( se bucur" &e un anumit &re$t &e $osesiune sau eCercit" o anumit" $utere asu$ra arborilor şi( #ncet%n& s" mai ie suletul arborelui( &evine zeu al P"&urii. De #n&at" ce( #ntr)o m"sur"( s$iritul arborelui este eliberat astel &e cutare sau cutare arbore( el #nce$e s")şi sc+imbe orma( lu%n& tru$ omenesc( #n virtutea ten&in!ei generale a g%n&irii $rimitive &e a #mbr"ca toate iin!ele s$irituale abstracte #ntr)o orm" omeneasc" concret". De aceea( #n arta clasic"( zeit"!ile silvane sunt $rezentate cu #n"!işare omeneasc"( caracterul lor legat &e $"&ure iin& in&icat $rintr)o creang" sau $rintr)un simbol tot at%t &e evi&ent. Dar aceast" sc+imbare a #n"!iş"rii nu aecteaz" caracterul esen!ial al s$iritului $"&urii. 4a zeu al arborilor( el continu" s" st"$%neasc" or!ele $e care le $une #n mişcare( ca sulet al arborelui( #ntru$at #ntr)un arbore. Voi #ncerca acum s" &ove&esc acest lucru #n am"nunt. Voi ar"ta #n $rimul r%n& c" se cre&e &es$re arborii consi&era!i ca iin!e cu sulet c" sunt #nzestra!i cu $uterea &e a a&uce $loaia( &e a ace soarele s" str"luceasc"( turmele şi cirezile s" se #nmul!easc" şi emeile s" nasc" uşor şi( #n al &oilea r%n&( c" aceleaşi $uteri sunt atribuite şi zeilor arborilor( conce$u!i ca iin!e antro$omore sau ca iin!e #ntru$ate #n oameni ala!i #n via!". Aşa&ar( #n $rimul r%n& se cre&e &es$re arbori sau &es$re s$iritele arborilor c" $ot $rovoca $loaia sau vremea rumoas". 4%n& misionarul Keronim &in Praga M? a #ncercat s")i conving" $e lituanienii $"g%ni s")şi taie &umbr"vile sinte( o mul!ime &e emei l)au im$lorat $e $rin!ul Nituaniei s") 1 o$reasc"( s$un%n& c" o&at" cu $"&urile va &istruge şi casa zeului &e la care $rimeau #n mo& obişnuit şi $loaia şi vremea rumoas". Po$ula!ia mun&ari &in Assam cre&e c"( &ac" se taie o &umbrav" sacr"( zeii silvani #şi maniest" nemul!umirea o$rin& $loile. Pentru a ace s" $lou"( locuitorii &in ono( sat &in &istrictul Hagaing &in nor&ul irmaniei( aleg cel mai mare tamarin& &in a$ro$ierea satului şi #l numesc s"laş al s$iritului 9nat: care st"$%neşte $loaia. A$oi oer" $%ine( nuci &e cocos( banane şi $"s"ri &e curte s$iritului $"zitor al satului şi s$iritului care acor&" $loaia şi se roag" *6 st"$%ne nat( ie)!i mil" &e noi( bie!i muritori( şi nu o$ri $loaia. 5ntruc%t &arurile noastre sunt &ate &in toat" inima( " s" ca&" $loaia zi şi noa$te.O 53
Knorma!ia &es$re Keronim &in Praga este luat" &in !eneas Sylvius( 6$era( 1M1.
164
Du$" aceea "ceau liba!ii #n cinstea s$iritului tamarin&ului iar mai t%rziu( trei emei b"tr%ne( #mbr"cate #n +aine scum$e şi $urt%n& salbe şi cercei c%ntau 4%ntecul $loii. De asemenea( s$iritele arborilor ac recoltele s" creasc". Na $o$ula!ia mun&ari iecare sat are &umbrava sa s%nt" şi *zeit"!ile &umbr"vii sunt consi&erate r"s$unz"toare &e recolte şi sunt cinstite mai ales #n cursul marilor s"rb"tori agricoleO. egrii &e $e 4oasta &e Aur au obiceiul &e a a&uce sacriicii la $icioarele anumitor arbori #nal!i şi cre& c" &ac" un asemenea arbore ar i t"iat( toate $oamele &e $e $"m%nt ar $ieri. embrii $o$ula!iei galla &anseaz" $erec+i #n 'urul $omilor sacri( #n"l!%n& rugi $entru o recolt" bun". Fiecare $erec+e este alc"tuit" &intr)un b"rbat şi o emeie uni!i unul cu cel"lalt $rintr)un baston $e care iecare #l a$uc" &e un ca$"t. Hub bra! !in gr%ne verzi sau iarb". ["ranii sue&ezi #m$l%nt" o ramur" #nrunzit" #n iecare braz&" a ogoarelor lor( crez%n& c" acest $roce&eu le va ace s" &ea ro& bogat. Aceeaşi i&ee a$are #n obiceiul german şi rancez al armin&enului secerişului. Acesta este o creang" mare sau un co$ac #ntreg #m$o&obit cu s$ice &e gr%u( a&us acas" cu ultima c"ru!" şi $us $e aco$erişul casei sau al +ambarului un&e r"m"ne tim$ &e un an. ann+ar&tMT a &ove&it c" aceast" creang" ori co$acul $ersoniic" s$iritul arborelui( conce$ut ca s$irit al vegeta!iei #n general( a c"rui inluen!" z"mislitoare &e via!" şi &e ro& se transmite mai ales asu$ra gr%nelor. Din acest motiv #n Huabia( armin&enul secerişului se $une $rintre ultimele s$ice &e gr%u l"sate #n $icioare $e c%m$ #n alte locuri armin&enul se $une #n lanul &e gr%u şi ultimul sno$ se leag" $e trunc+iul lui. 5n ine( s$iritul arborelui ace s" se #nmul!easc" turmele şi &"ruieşte emeilor $rogenitur". 5n nor&ul Kn&iei "mblica o&&icinalis este un arbore sacru. 5n a uns$rezecea zi a lunii P+algun 9ebruarie: se ac liba!ii la $icioarele arborelui( &e trunc+iul s"u se leag" un ir roşu sau galben şi i se #nal!" rug"ciuni ca s" acor&e ecun&itate emeilor( vitelor şi gr%nelor. 0ot #n nor&ul Kn&iei nuca &e cocos este consi&erat" unul &intre ructele cele mai sinte( şi este numit" Srip%ala sau ructul lui Hri( zei!a $ros$erit"!ii. uca &e cocos este simbolul ertilit"!ii şi( $e #ntreg #ntinsul Kn&iei su$erioare( este $"strat" #n sanctuare şi #n"!işat" &e c"tre $reo!i emeilor care &oresc s" aib" co$ii. 5n oraşul ua( #n a$ro$iere &e Vec+iul 4alabar( creştea un $almier care avea $uterea s" &"ruiasc" co$ii oric"rei emei ster$e ce m%nca ructe &e $e ramurile sale. Du$" c%t se $are( #n Euro$a se cre&e c" armin&enul $ose&" $uteri similare asu$ra emeilor şi a vitelor. Astel( #n un&e $"r!i &in Germania( #n ziua &e 1 mai( !"ranii aşaz" arbori sau tue &e 54
/il+elm anri+ar&t 91;?1)1;;=: , mitogra şi olclorist german( re$rezentant al curentului mitologic. Dintre o$erele sale mai im$ortante $ot i citate )eutsc%e 7yt%olo$ie 9itologia german"( 1;M;:( )ie >orndZmmonen 9H$iritele gr%nelor( 1?@;: etc.
165
armin&eni la $or!ile gra'&urilor şi staulelor( c%te unul $entru iecare cal sau $entru iecare vac" se cre&e c" acest $roce&eu ace vacile s" &ea oarte mult la$te. i se s$une &es$re irlan&ezi c" *#şi #nc+i$uie c" o ramur" ver&e $us" #n ziua &e 1 mai $e o cas" va asigura o $ro&uc!ie mare &e la$te #n vara ce vineO. 5n ziua &e > iulie unii sorabi 93enzi: aveau obiceiul ca( #n mi'locul satului( s" $un" un ste'ar şi s" aga!e un cocoş &e ier #n v%rul acestuia a$oi 'ucau #n 'urul ste'arului şi $uneau vitele s")i &ea ocol( $entru a le asigura #nmul!irea. 4ircasienii consi&er" $"rul ca $rotector al vitelor. Ei taie &in $"&ure un $"r t%n"r( #i ru$ ramurile şi #l &uc acas" un&e #l cinstesc ca $e o zeitate. A$roa$e iecare cas" are un asemenea $"r. 0oamna( #n ziua s"rb"torii( arborele este &us $rin cas" cu mare alai( #n sunetele muzicii şi #n mi'locul strig"telor voioase ale locuitorilor( care #i ureaz" bun)venit( ca a&uc"tor &e noroc. Este #m$o&obit cu lumin"ri( iar &e v%rul lui se at%rn" o bucat" &e br%nz". 5n 'urul arborelui se m"n%nc"( se bea şi se c%nt". A$oi #şi iau r"mas bun &e la arbore $e care #l &uc #na$oi #n curte un&e r"m%ne tot restul anului( rezemat &e zi&ul casei( "r" s" i se mai acor&e vreun semn &e res$ect. Na tribul maori 0u+oe se cre&e c" arborii *au $uterea &e a &a ecun&itate emeilor. Aceşti arbori s%nt asocia!i cu cor&oanele ombilicale ale unor str"moşi mitici şi( #ntr)a&ev"r( $%n" #ntr)o e$oc" nu $rea #n&e$"rtat" eCista obiceiul s" se at%rne &e ei cor&oanele ombilicale ale tuturor co$iilor. 6 emeie steril" trebuia s" #mbr"!işeze arborele şi atunci &"&ea naştere unui b"iat sau unei ete( &u$" cum #mbr"!işase $artea &e r"s"rit sau $artea &e a$us a arboreluiO. 6biceiul euro$ean oarte r"s$%n&it &e a aşeza #n ziua &e 1 mai o tu" #n a!a casei sau $e casa etei iubite se trage( $robabil( &in cre&in!a #n $uterea ertilizatoare a s$iritului arborelui. 5n unele $"r!i &in avaria asemenea tue sunt $use şi la casele $erec+ilor recent c"s"torite şi $ractica este omis" numai &ac" so!ia este a$roa$e s" nasc"( s$un%n&u)se #n acest caz c" so!ul *şi)a $us $entru el tua &e armin&enO. Na slavii &in su& emeia steril" care &oreşte s" aib" un co$il $une o c"maş" nou" $e un arbore ertil( #n a'unul H%ntului G+eorg+e. A &oua zi( #nainte &e r"s"ritul soarelui( ea eCamineaz" c"maşa şi &ac" ve&e c" o vietate s)a c"!"rat $e ea( n"&"'&uieşte c" i se va #m$lini &orin!a #nc" #n cursul anului. 5mbrac" a$oi c"maşa( #ncre&in!at" c" va i tot at%t &e ertil" ca şi arborele $e care veşm%ntul a stat noa$tea. Na Lara)LirLizi emeile ster$e se rostogolesc $e $"m%nt sub un m"r singuratic $entru a avea co$ii. 5n ine( at%t #n Hue&ia c%t şi #n Arica se atribuie arborilor $uterea &e a &"rui emeilor o naştere "r" &ureri. 5n unele $"r!i &in Hue&ia eCista un bardtrQd sau un arbore)$"zitor 9tei( rasin sau ulm: #n vecin"tatea iec"rei
166
gos$o&"rii. imeni nu ar i #n&r"znit s" ru$" nici m"car o runz" &in arborele s%nt şi orice v"t"mare i s)ar i a&us era $e&e$sit" cu necazuri şi boli. Femeile #ns"rcinate str%ngeau arborele #n bra!e( $entru a)şi asigura o naştere uşoar". Na unele triburi &e negri &in regiunea luviului 4ongo( emeile #ns"rcinate #şi ac +aine &in coa'a unui co$ac s%nt( crez%n& c" astel vor sc"$a &e $rime'&iile ce #nso!esc naşterea. Povestirea &u$" care Neto ar i #mbr"!işat un $almier şi un m"slin( sau &oi lauri( c%n& era gata s" nasc" $e cei &oi gemeni &ivini( A$olo şi Artemisa( in&ic" $oate eCisten!a unei cre&in!e greceşti similare #n $uterea anumitor arbori &e a uşura c+inurile naşterii. 4APK06N2N VEH0KGKK ANE 42N02N2K AR6RKN6R 5 E2R6PA 6DERĂ Din analiza &e mai sus a #nsuşirilor bine"c"toare atribuite &e obicei s$iritelor arborilor este uşor &e #n!eles motivul $entru care &atini ca armin&enul sau *st%l$ulO lunii mai au 'ucat un rol at%t &e mare şi au ost at%t &e r"s$%n&ite #n s"rb"torile $o$ulare ale !"ranilor euro$eni. Prim"vara( sau la #nce$utul verii( sau c+iar la solstitiul &e var"( eCista şi mai eCist" şi acum #n unele $"r!i ale Euro$ei obiceiul s" mergi #n $"&ure( s" tai un arbore şi s")1 a&uci #n sat( un&e va i $us #n $"m%nt #n mi'locul veseliei generale sau oamenii taie crengi &in $"&ure şi le $un $e iecare cas". Hco$ul acestor obiceiuri este &e a a&uce acas" #n sat bineacerile $e care s$iritul arborelui are $uterea s" le acor&e. De aici obiceiul( res$ectat #n unele locuri( &e a s"&i un armin&en #n a!a iec"rei case sau &e a $urta armin&enul satului &in $oart" #n $oart"( $entru ca toate c"minele s")şi $oat" $rimi $artea &in aceste bineaceri. Din numeroasele &ovezi eCistente #n leg"tur" cu acest subiect $ot i alese c%teva eCem$le. Hir 8enr Piers( #n scrierea sa &in 1@;>( )escription o& (estmeat%( s$une *#n a'unul lui 1 mai iecare amilie aşaz" #n a!a $or!ii o tu" ver&e( $lin" cu lori galbene( care creşte &in abun&en!" $e $a'işti. 5n !inuturile un&e se g"seşte mult lemn ei aşaz" arbori #nal!i şi zvel!i care se men!in verzi a$roa$e #ntregul an astel #nc%t unui str"in nu i)ar i greu s")şi imagineze c" arborii sunt semne $entru c%rciumi şi c" toate casele sunt c%rciumiO. 5n ort+am$tons+ire eCista obiceiul s" se #nig" la 1 mai #n a!a iec"rei case un arbore t%n"r( #nalt &e zece sau &ou"s$rezece $icioare( astel #nc%t $"rea s" i crescut acolo se $rin&eau lori $e arbore şi $e $oart". *Printre vec+ile obiceiuri care $e mai res$ect" #nc" #n 4orn3all $oate i
167
amintit acela &e a aco$eri( #n ziua &e 1 mai( $or!ile şi $ris$ele cu ramuri verzi &e sicomor şi m"ceş şi &e a $lanta arbori sau mai &egrab" r"&"cini &e arbori #n a!a caselorO. 5n nor&ul Angliei( eCista o&inioar" obiceiul ca tinerii s" se scoale #naintea zorilor zilei &e 1 mai şi s" mearg" #n $"&ure( cu muzica #n runte şi sul%n& &in corn. Aici ru$eau crengi şi le #m$o&obeau cu buc+e!ele şi cu cununi &e lori. He #ntorceau a$oi la r"s"ritul soarelui şi at%rnau ramurile aco$erite cu lori la uşile şi erestrele caselor. Na Abing&on #n erLs+ire tinerii se $limbau o&inioar" #n gru$uri #n &iminea!a zilei &e 1 mai( c%nt%n& un c%ntec vesel &in care cele ce urmeaz" re$rezint" &ou" stroe !m %oinărit o noapte întrea$ă, Gi o bună parte din :i 'ar acum venind din nou acasă, !ducem cu noi o veselă cunună'ată, vă aducem o veselă cunună, Gi ne oprim în &aţa porţii voastre, "ste o mlădiţă &rumos înmu$urită )e m5na )omnului nostru :ămislită-
5n oraşele Haron /al&en şi Deb&en &in EsseC( #n $rima zi a lunii mai( gru$uri &e eti!e merg &in $oart" #n $oart" $urt#n& cununi &e lori şi c%nt%n& un c%ntec a$roa$e i&entic cu cel &e mai sus &e obicei se $une o $"$uş" #mbr"cat" #n alb #n mi'locul iec"rei cununi. 6biceiuri similare au ost şi mai sunt #nc" res$ectate #n &iverse $"r!i ale Angliei. 4ununile au #n general orma unor cercuri care se #ntretaie unele $e celelalte #n ung+iuri &re$te. He $are c" şi acum s"tenii &in unele $"r!i ale Krlan&ei $oart" la 1 mai un cerc #m$o&obit cu lori &e scoruş şi g"lbinele( av%n& sus$en&ate #n mi'loc &ou" bile. He s$une c" aceste bile( aco$erite uneori cu $oleial" &e aur şi argint( re$rezentau ini!ial soarele şi luna. 5n unele sate &in mun!ii Vosgi( #n $rima s%mb"t" a lunii mai( gru$uri &e ete tinere merg &in cas" #n cas"( c%nt%n& un c%ntec #n cinstea lunii mai( #n care se vorbeşte &es$re *$%inea şi "ina care vor veni #n maiO. Dac" li se &au bani( ele $rin& $e uş" o ramur" ver&e( &ac" sunt reuzate( ureaz" amiliei co$ii mul!i şi $%ine $u!in" $entru +rana lor. 5n &e$artamentul rancez aenne( b"ie!i care $urtau numele &e 7aillotins obişnuiau #n ziua &e 1 mai s" mearg" &in gos$o&"rie #n gos$o&"rie( c%nt%n& colin&e $entru care $rimeau bani sau b"utur" ei $lantau un co$ac mic sau o ramur" &e co$ac. 5n Alsacia( #n a$ro$iere &e Haverne( gru$uri &e oameni colin&" $urt#n& armin&eni. Printre ei se al" un b"rbat cu obrazul #nnegrit( #mbr"cat
168
#ntr)o c"maş" alb" #n a!a lui( se a&uce un armin&en mare( iecare membru al gru$ului &uce unul mai mic. 2nul &intre ei car" un coş uriaş #n care str%nge ou"( sl"nin" şi altele. 5n Joia Rusaliilor s"tenii ruşi *se &uc #n $"&ure( c%nt" c#ntece( #m$letesc cununi &e lori şi taie un mesteac"n t#n"r $e care #l #mbrac" #n +aine &e emeie sau #l #m$o&obesc cu $anglici multicolore. 2rmeaz" a$oi o $etrecere la %rşitul c"reia iau mesteac"nul astel #nveşm%ntat şi #l &uc #n sat( cu 'ocuri şi c%ntece vesele şi #l $un la o cas" un&e r"m#ne ca oas$ete onorat $%n" la Rusalii. 5n cele &ou" zile care $rece&" s"rb"toarea ei viziteaz" casa #n care se al" oas$etele lor &ar #n a treia zi( Duminica Rusaliilor( se &uc la r%u şi #l arunc" #n a$"O( azv%rlin& cununi &e lori &u$" el. 5n acest obicei rusesc( #mbr"carea mesteac"nului #n +aine emeieşti arat" c%t &e lim$e&e este $ersoniicat arborele iar aruncarea lui #n r%u este oarte $robabil o vra'" $entru a&ucerea $loii. 5n unele $"r!i &in Hue&ia #n a'unul zilei &e 1 mai l"c"ii colin&" $urt%n& iecare c%te un m"nunc+i &e ramuri tinere &e mesteac"n cu totul sau numai #n $arte #nrunzite. 4u scri$carul satului #n runte( ei trec &in cas" #n as"( c%nt%n& c%ntece &e mai rerenul c%ntecelor lor este o rug"ciune $entru vreme rumoas"( recolt" bogat"( bineaceri lumeşti şi s$irituale. 2nul &intre tineri $oart" un coş #n care st%nge ou" şi alte asemenea &aruri. Dac" sunt bine $rimi!i( tinerii $un o ramur" #nrunzit" $e aco$erişul casei. 5n Hue&ia aceste ceremonii se #n&e$linesc mai ales la solsti!iul &e var". 5n a'unul H%ntului Kon 9la &ou"zeci şi trei iunie:( casele sunt &ereticate şi #m$o&obite cu crengi verzi şi cu lori. Na intrarea #n case şi $retutin&eni #n 'urul gos$o&"riilor se $lanteaz" brazi tineri şi nu arareori construiesc #n gr"&ini c+ioşcuri mici umbroase. Na HtocL+olm se !ine #n aceast" zi un t%rg &e arbori( #n care se eC$un $entru v%nzare mii &e st%l$i &e mai 9 7a@ StQn$er : #nal!i &e şase $%n" la &ou"s$rezece incii( #m$o&obi!i cu runze( lori( $anglici &e +%rtie colorat"( co'i &e ou aurite $rinse $e trestii şi altele &e acelaşi el. Pe coline se a$rin& ocuri( iar oamenii &anseaz" #m$re'urul lor şi sar $este ele. Dar marele eveniment al zilei este #n"l!area armin&enului. Acesta este un bra& #nalt şi &re$t( cu toate ramurile t"iate. *4#teo&at" $e el se iCeaz" &in loc #n loc cercuri( uneori se aşaz" cruciş buc"!i &e lemn( iar alteori se $rin& arce care #n"!işeaz"( s" s$unem( un om cu m%inile #n şol&uri. u numai acest * 7a@ StQn$ O 9armin&en: #nsuşi( ci şi cercurile( arcele etc. sunt #m$o&obite cu runze( lori( &ierite buc"!i &e $%nz"( co'i &e ou" aurite şi altele( iar la v#r se al" o morişc" mare &e v%nt sau un steag. *5n"l!area armin&enului( #m$o&obit &e tinerele ete &in sat( este o ac!iune care im$lic" o mare ceremonie oamenii se #ng+esuie la ea &in toate $"r!ile şi 'oac"( $rinşi #ntr)o mare +or". c
c
169
6biceiuri &e acelaşi el( legate &e solsti!iul &e var"( sunt res$ectate şi #n unele $"r!i ale Germaniei. 5n oraşele &in mun!ii 8arz &e Hus se aşaz" la loc &esc+is brazi #nal!i( &eco'i!i #n $artea inerioar" şi aco$eri!i cu lori şi ou" vo$site #n galben şi #n roşu. 5n 'urul acestor arbori tineri &ansau ziua( iar cei mai b"tr%ni( noa$tea. De asemenea( #n unele !inuturi &in oemia se #nal!" un armin&en #n a'unul zilei Hintului Kon. Fl"c"ii a&uc &in $"&ure un bra& sau un $in #nalt şi #l aşaz" un&eva $e un loc mai ri&icat( un&e etele #l #m$o&obesc cu buc+ete( g+irlan&e &e lori şi $anglici roşii. Du$" aceea este ars. Ar i inutil s" ilustr"m cu şi mai multe eCem$le obiceiul( r"s$#n&it #n multe $"r!i &in Euro$a( ca Anglia( Fran!a şi Germania( &e a #n"l!a un arbore &e mai al satului sau un armin&en #n $rima zi a lunii mai. 4#teva eCem$le s#nt suiciente. Hcriitorul $uritan P+ili$ Htubbes MM( #n cartea sa !natomia abu:urilor, $ublicat" #nt#ia &at" la Non&ra #n 1M;?( a &escris cu un #nve&erat &ezgust obiceiul &e a #n"l!a st#l$i &e mai #n e$oca bunei regine ess. Descrierea sa ne oer" o viziune $lin" &e via!" asu$ra rumoasei Anglii &in vremurile &e &emult. *5n ziua &e 1 mai( #n Duminica Rusaliilor sau cu $rile'ul altor s"rb"tori( to!i l"c"ii şi etişcanele( b"tr#nii şi b"tr#nele #nce$eau s" +oin"reasc" #n amurg #ns$re $"&uri( &umbr"vi( &ealuri şi mun!i( un&e #şi $etreceau #ntreaga noa$te cu tot elul &e 'ocuri $l"cute( iar #n zori se #ntorceau acas" a&uc#n& cu ei nuiele şi ramuri &e co$aci $entru a) şi #m$o&obi locurile &e #ntrunire. Xi toate acestea nu s#nt &e mirare( $entru c" $rintre ei se al" un mare Domn ca su$raveg+etor şi st"$#n al 'ocurilor şi zbenguielilor( şi anume Hatana( $rin!ul ia&ului. Dar o&orul cel mai scum$ $e care #l g"sesc acolo este st#l$ul &e mai( $e care #l a&uc acas" cu cea mai mare venera!ie astel au &ou"zeci sau $atruzeci &e $erec+i &e boi( iecare bou av#n& $rins &e coarne &r"g"laşe buc+ete &e lori( şi cu ei a&uc acas" acest st%l$ &e mai 9sau mai &egrab" acest i&ol res$ing"tor:( aco$erit &e sus $%n" 'os cu lori şi ierburi( #ncon'urat &e la un ca$ la cel"lalt &e $anglici( vo$sit uneori #n elurite culori( cu &ou" sau trei sute &e b"rba!i( emei şi co$ii care $"şesc #n urma lui smeri!i. Du$" ce l)au #n"l!at( #m$o&obin&u)l cu basmale şi steaguri ce lutur" #n v%nt( a&un" $aie la $oalele lui( leag" &e el ramuri verzi( şi construiesc $rin $rea'm" c+ioşcuri( bol!i &e ver&ea!" şi umbrare. Du$" acestea se $ornesc s" &"n!uiasc" #n 'urul lui( aşa cum "ceau $"g%nii #n cinstea i&olilor( ceremonia lor iin& o imita!ie $erect" sau mai &egrab" c+iar acelaşi lucru. Am auzit $ovestin&u)se 9şi aceasta viva voce : &e c"tre oameni oarte serioşi şi cu bun" re$uta!ie( c" &in $atruzeci( şaizeci 55
P%ilip Stubbes 9a$roC. 1MMM - a$roC. 1@1=: - scriitor $uritan şi $amletar englez. Dintre lucr"rile sale( cea mai $o$ular"( T%e !natomie o& !buses 9Anatomia abuzurilor: con!ine atacuri violente #m$otriva obiceiurilor engleze $rivin& #mbr"c"mintea( m%ncarea( b"utura( 'ocurile şi $l"cerile &e tot elul.
170
sau o sut" &e ete care şi)au $etrecut noa$tea #n $"&ure( &e)abia o treime se #ntorceau acas" ecioareO. 5n Huabia( la 1 mai se a&ucea un bra& #nalt #n sat( un&e era #n"l!at şi #m$o&obit cu $anglici( a$oi $o$orul &ansa vesel #n 'urul lui #n sunetele muzicii. Arborele r"m%nea $e $a'iştea satului( tot anul( $%n" c%n& se a&ucea unul $roas$"t #n urm"toarea zi &e 1 mai. 5n HaConia *$o$orul nu se mul!umea s" a&uc" Vara #n sat #n mo& simbolic 9ca rege sau regin": se a&ucea #ns"şi ver&ea!a $roas$at" &in $"&ure c+iar #n cas" este vorba &e armin&eni sau &e arborii &e Rusalii care sunt men!iona!i #n &ocumente #nce$%n& &in( secolul al KKK)lea. A&ucerea armin&enului era o s"rb"toare. 6amenii se &uceau #n $"&ure $entru a c"uta Florarul 9 ma@um Fuaerere:( a&uceau #n sat co$acii tineri( mai ales brazi şi mesteceni( #i aşezau #n a!a $or!ilor( a gra'&urilor sau #n o&"i. Fl"c"ii #n"l!au( &u$" cum am s$us &e'a( astel &e armin&eni #n a!a camerelor iubitelor lor. 5n aar" &e aceşti arbori &e mai *casniciO( şe aşeza #n mi'locul satului sau #n $ia!a oraşului un mare armin&en sau st%l$ &e mai( a&us tot cu $rocesiune solemn". Armin&enul era ales &e #ntreaga comunitate care veg+ea asu$ra lui cu gri'". 5n general arborele era cur"!at &e crengi şi runze( nel"s%n&u)i)se &ec%t coroana( $e care se at#rnau( #n aar" &e $anglici şi c%r$e &e toate culorile( şi elurite alimente( cum ar i c%rna!i( cozonaci şi ou". 0inerii se str"&uiau s" le ob!in" ca recom$ens". Ht%l$ii mur&ari care mai $ot i v"zu!i #n iarmaroacele noastre s#nt o r"m"şi!" a acestor vec+i st%l$i &e mai. u arareori se organiza o alergare $e 'os sau c"lare s$re arborele &e mai , o $etrecere &e Rusalii , care #n scurgerea vremurilor şi)a $ier&ut sco$ul ini!ial şi su$ravie!uieşte( $%n" ast"zi ca obicei $o$ular #n multe $"r!i ale GermanieiO. Na or&eauC( la 1 mai co$iii $un #n iecare stra&" un st%l$ &e mai $e care #l #m$o&obesc cu g+irlan&e &e lori şi cu o coroan" mare sear" &e sear" #n cursul #ntregii luni tinerii &anseaz" şi c%nt" #n 'urul st%l$ului &e mai. 4+iar şi acum #n ziua &e 1 mai( #n iecare sat şi c"tun al veselei Proven!e se $une un armin&en aco$erit cu lori şi $anglici. Hub el se veselesc tinerii şi se o&i+nesc b"tr%nii. Este v"&it c" #n toate aceste cazuri obiceiul este sau a ost s" se a&uc" un armin&en nou #n iecare an. 0otuşi( se $are c" #n Anglia( #n general( cel $u!in #n vremurile mai recente( st%l$ul &e mai era $ermanent şi nu se re#nnoia #n iecare an. 2nele sate &in avaria su$erioar" #şi re#nnoiesc st%l$ul &e mai o &at" la trei( $atru sau cinci ani. Acesta( un bra& a&us &in $"&ure( are $e l#ng" toate cununile( stegule!ele şi inscri$!iile cu care este aco$erit( o $arte esen!ial"( un m"nunc+i &e runziş &e un ver&e #nc+is l"sat la v%r( *ca s" ne atrag" aten!ia c" nu avem &e a ace cu un st%l$ mort( ci cu un co$ac viu( a&us &in $"&ureO. u ne $utem #n&oi c" la #nce$ut obiceiul era $retutin&eni acela &e a $une un armin&en nou #n iecare an. Deoarece
171
sco$ul obiceiului era s" a&uc" s$iritul ro&itor al vegeta!iei( trezit &in nou la via!" $rim"vara( !inta ar i ost anulat" &ac"( #n locul unui arbore viu( ver&e şi $lin &e sev"( s)ar i #n"l!at an &u$" an unul vec+i şi veşte'it( sau s)ar i #ng"&uit s" ie men!inut #n $ermanen!". 4%n&( totuşi( sensul obiceiului a ost uitat şi armin&enul nu a mai ost $rivit &ec#t ca $rile' &e #nt%lnire $entru $etreceri #n zilele &e s"rb"toare( $o$orul n)a mai v"zut nici un motiv &e a se t"ia un arbore nou #n iecare an( $reerin& s")l lase tot $e acelaşi #n continuare( #m$o&obin&u)l &oar cu lori $roas$ete la 1 mai. Dar( c+iar şi atunci c%n& st%l$ul &e mai s)a statornicit astel( se sim!ea c%teo&at" nevoia &e a)l ace s" $ar" co$ac ver&e şi nu st%l$ mort. Astel( la /ever+am #n 4+es+ire( *#n aceast" zi 91 mai: se #m$o&obesc &oi st#l$i &e mai cu toat" gri'a cuvenit" unei vec+i solemnit"!i &e st%l$i at%rn" g+irlan&e &e lori( iar #n v%r se $une un mesteac"n sau un alt co$ac #nalt şi sub!ire #nrunzit scoar!a este co'it"( şi trunc+iul ataşat la st%l$( aşa #nc%t s" &ea im$resia c" ar i un singur co$acO. Astel( re#nnoirea armin&enului este ec+ivalent" cu re#nnoirea lui ai)Nuna)Roa&elor iecare este #n!eleas" ca mo& &e a $"stra un cr%m$ei $roas$"t &in s$iritul ro&itor al vegeta!iei şi a)l ocroti #n tot cursul anului. Dar( $e c%n& eicacitatea serb"rii lui ai)Nuna) Roa&elor se restr%nge la asigurarea creşterii recoltelor( cea a armin&enului sau a ramurilor &e mai se eCtin&e( &u$" cum am v"zut( şi la emei şi la animale. 5n ine( merit" s" not"m c"( uneori( la s%rşitul anului( vec+iul armin&en este ars. 5n !inutul oraşului Praga tinerii ru$ buc"!i &in armin&enul $ublic şi le aşaz" #n s$atele icoanelor &in camerele lor un&e r"m%n $%n" la urm"torul 1 mai( iin& a$oi arse #n c"min. 5n /frtemberg( tuele care se $un $e case #n Duminica Floriilor sunt c%teo&at" l"sate acolo tim$ &e un an( iar a$oi arse. At%t am avut &e s$us #n leg"tur" cu s$iritul arborelui( conce$ut ca iin& #ncor$orat sau imanent #n co$ac. Acum trebuie s" ar"t"m c" s$iritul arborelui este a&esea conce$ut şi #n"!işat ca &es$rins &e arbore şi re$rezentat #ntr)o orm" uman"( sau c+iar #ntru$at #n b"rba!i şi emei vii. Dovezi ale acestei re$rezent"ri antro$omorice a s$iritului arborelui $ot i g"site &in belşug #n obiceiurile $o$ulare ale !"r"nimii euro$ene. ECist" o categorie &e cazuri oarte instructiv"( #n care s$iritul arborelui este re$rezentat simultan sub orm" vegetal" şi sub orm" omeneasc"( ambele orme iin& aşezate al"turi( $arc" anume $entru a se eC$lica reci$roc. 5n aceste cazuri re$rezentarea uman" a s$iritului arborelui este a&esea o $"$uş" sau un manec+in( c%teo&at" un om viu( &ar( ie c" este manec+in( ie om viu( el e $us l%ng" un arbore sau o creang"( astel #nc%t $ersoana sau manec+inul( #m$reun" cu arborele sau cu creanga( alc"tuiesc un el &e inscri$!ie bilingv"( iecare iin&( ca s" s$unem aşa( o tra&ucere a
172
celuilalt. De aceea nu eCist" nici o #n&oial" c" s$iritul arborelui este re$rezentat realmente #n orm" omeneasc". Astel #n oemia( #n a $atra &uminic" &u$" Florii( tinerii arunc" #n a$" un manec+in numit oartea a$oi etele se &uc #n $"&ure( taie un arbore t%n"r şi leag" &e el o $"$uş" #mbr"cat" #n +aine albe( ca s" semene cu o emeie ei merg cu arborele şi cu $"$uşa &in cas" #n cas"( str%ng%n& &aruri şi c%nt%n& c%ntece cu urm"torul reren Scoatem 7oartea din sat, !ducem .ara în sat-
Aici( cum vom ve&ea mai t%rziu( *VaraO este s$iritul vegeta!iei care revine sau renaşte $rim"vara. 5n unele $"r!i &in $ro$ria noastr" !ar" co$iii merg &in cas" #n cas"( cer%n& c%!iva b"nu!i şi $urt%n& cu ei mici imita!ii &e armin&en şi &e $"$uşi rumos g"tite $e care le numesc Doamna lunii mai. Este lim$e&e c" #n aceste cazuri co$acul şi $"$uşa sunt socotite ec+ivalente. Na 0+ann( #n Alsacia( o etişcan" numit" icul tran&air &e mai( #mbr"cat" #n alb( $oart" un mic armin&en #m$o&obit cu cununi &e lori şi $anglici. 0ovar"şii ei str%ng &aruri &in cas" #n cas"( c%nt%n& un c%ntec Tranda&ir micuţ de mai, te roteşte de trei ori, Roteşte6te, roteşte6te, să te vedem, Tranda&ir de mai, vino în pădurea în&run:ită, /e vom veseli cu toţii!st&el, în pra$ de mai, întîmpinăm tranda&irii-
5n c%ntec este eC$rimat" &orin!a ca tuturor celor care nu &au nimic '&erii s" le m"n%nce or"t"niile( via lor s" nu $oarte struguri( $omii lor s" nu &ea nuci( iar ogoarele lor gr#ne se cre&e c" $ro&usele &in tim$ul anului sunt legate &e &arurile &ate acestor colin&"tori ai lunii mai. Aici( ca şi #n cazurile men!ionate mai sus( #n care co$iii merg &in cas" #n cas" cu ramuri sau cununi &e ver&ea!" la 1 mai c#nt#n& şi str%ng%n& b"nu!i( semniica!ia obiceiului este c"( o&at" cu s$iritul vegeta!iei( ei a&uc belşug şi noroc #n cas" şi n"&"'&uiesc s" ie r"s$l"ti!i $entru serviciul lor. 5n Nituania ruseasc"( #n ziua &e 1 mai( se #n"l!a un armin&en #n a!a satului. A$oi l"c"ii alegeau ata cea mai rumoas"( #i $uneau o cunun" &e lori( o #mbr"cau #n ramuri &e mesteac"n şi o aşezau l%ng" armin&en( un&e &ansau( c%ntau şi strigau 6( maiS 6( maiSO Na rie 9Ksle &e France:( se aşaz" un armin&en #n mi'locul satului i se #m$o&obeşte v%rul cu lori( mai 'os se
173
$rin& ramuri şi runze( iar 'os &e tot crengi verzi uriaşe. Fetele &anseaz" #n 'urul lui şi #n acest tim$ se a&uce un b"iat #nvelit #n runze c"ruia i se s$une 0at"l ai. 5n or"şelele &in mun!ii FranLen /al& &in nor&ul avariei( #n ziua a &oua a lunii mai( se aşaz" #n a!a unei c%rciumi un co$ac (alber şi un b"rbat &anseaz" #n 'urul lui( #n"şurat #n ire &e gr%u &in ca$ $%n" #n $icioare( astel #nc%t s$icele se unesc &easu$ra ca$ului s"u( orm%n& o coroan". "rbatul este numit (alber şi este $urtat #n $rocesiune &e)a lungul str"zilor( #m$o&obite cu ramuri &e mesteac"n #nmugurite. Na slavii &in 4arintia( #n ziua H%ntului G+eorg+e 9>? a$rilie:( tinerii #m$o&obesc cu lori şi cu cununi un co$ac t"iat #n a'unul acestei s"rb"tori. 4o$acul este &us #n $rocesiune( #nso!it &e muzic" şi aclama!ii voioase( iar igura $rinci$al" a $rocesiunii este G+eorg+e cel Ver&e( un l"c"iaş #mbr"cat &in ca$ $%n" #n $icioare cu ramuri verzi &e mesteac"n. Na #nc+eierea ceremoniilor G+eorg+e cel Ver&e( a&ic" un simulacru al lui( este azv%rlit #n a$". Fl"c"ul care 'oac" rolul lui G+eorg+e cel Ver&e trebuie s" ias" &in #mbr"c"mintea lui &e runze şi s" $un" #n locul lui simulacrul( cu at%ta #n&em%nare #nc%t nimeni s" nu observe substituirea. 0otuşi( #n unele locuri( #nsuşi l"c"ul care)l ace $e G+eorg+e cel Ver&e este cuun&at #ntr) un r%u sau #ntr)un eleşteu( cu inten!ia &e a ob!ine #n acest mo& asigurarea c" va $loua la tim$ şi c" ogoarele şi livezile vor i verzi vara. 2neori se *#ncununeaz"O cu lori vitele care se scot &in gra'&uri #n sunetele unui c%ntec Îl aducem pe %eor$%e cel .erde Pe %eor$%e cel .erde îl însoţim, Să ne dea %rană bună pentru cire:i, 'ară de nu, în apă cu elE
Ve&em aici c" aceleaşi $uteri &e a a&uce $loaia şi &e a +r"ni vitele( care #i sunt atribuite s$iritului arborelui( $rivit ca #ntru$at #ntr)un arbore( sunt atribuite şi s$iritului arborelui re$rezentat $rintr)un om #n carne şi oase. Na !iganii &in 0ransilvaniaM@ şi &in Rom%nia s"rb"torirea lui G+eorg+e cel Ver&e( este ceremonia cea mai im$ortant" a $rim"verii M. 2nii !in s"rb"toarea #n lunea Paştilor( al!ii la Hintui G+eorg+e 9>? a$rilie:. 5n a'unul s"rb"torii( se taie o salcie t%n"r" care se #m$o&obeşte cu cununi şi lori şi se #nige #n $"m%nt. Femeile #ns"rcinate #şi $un o +ain" sub co$ac şi o las" acolo toat" noa$tea &ac" a &oua zi &e &iminea!" g"sesc o runz" $e 56 57
E vorba &e realitatea geo$olitic" &inainte &e 1<1;. 5n leg"tura cu acest obicei( #n e&i!ia com$let" a Cren$ii de aur ( este citat 8. Von /lislocLi( .ol+s$laube und reli$ioser 3rauc% der 9i$euner 94re&in!" $o$ular" şi obicei religios la !igani:( K( 1;<1.
174
+ain"( ştiu c" vor avea o naştere uşoar". olnavii şi b"tr%nii se &uc seara la salcie( scui$" $e ea &e trei ori şi s$un *Vei muri #n cur%n&( las")ne $e noi s" tr"imO. A &oua zi !iganii se str%ng #n 'urul s"lciei. Persona'ul $rinci$al al s"rb"torii este G+eorg+e cel Ver&e( un l"c"u #mbr"cat &in ca$ $%n" #n $icioare #n runze şi lori. El arunc" c%!iva $umni &e iarb" animalelor tribului( $entru( ca s" nu ie li$site &e +ran" #n cursul anului. Du$" asta ia trei cuie &e ier( care au stat #n a$" trei zile şi trei no$!i( le #nige #n salcie( a$oi le scoate şi le azv%rle #ntr)o a$" curg"toare( s$re a #mbl%nzi s$iritele a$ei. A$oi se $reac c" #l arunc" $e G+eorg+e cel Ver&e #n a$"( &ar &e a$t se cuun&" #n r%u numai un manec+in "cut &in ramuri şi runze. Este evi&ent c" #n aceast" variant" a obiceiului se atribuie s"lciei $uterea &e a asigura emeilor o naştere uşoar" şi &e a insula energie vital" bolnavilor şi b"tr%nilor iar G+eorg+e cel Ver&e( &ublul uman al co$acului( $rocur" +ran" $entru vite şi ob!ine bun"voin!a &u+urilor a$ei( me&iin& comunicarea lor cu co$acul. F"r" a mai cita alte eCem$le #n acelaşi sco$( $utem rezuma rezultatele $aginilor $rece&ente cu cuvintele lui ann+ar&t *6biceiurile citate sunt suiciente $entru a stabili cu certitu&ine concluzia c" #n aceste $rocesiuni &e $rim"var" s$iritul vegeta!iei este re$rezentat a&esea( at%t $rin arborele &e mai c%t şi( #n $lus( $rintr)un b"rbat #mbr"cat #n runze verzi sau lori( sau $rintr)o at" #m$o&obit" #n acelaşi el. Este acelaşi s$irit care #nsule!eşte arborele( lucreaz" #n $lantele m"runte şi $e care l)am recunoscut #n arborele &e mai şi #n ai)Nuna)Roa&elor. 4u &e$lin" consecven!" se $resu$unea( &e asemenea( c" s$iritul #şi maniest" $rezen!a #n $rima loare a $rim"verii şi se reveleaz" ie #ntr)o at" care re$rezint" tran&airul &e mai( ie( ca &"t"tor &e recolt"( #n $ersoana lui (alber . He cre&ea c" $rocesiunea con&us" &e acest re$rezentant al &ivinit"!ii are aceleaşi eecte bine"c"toare asu$ra $"s"rilor( $omilor şi cerealelor ca şi &ivinitatea #ns"şi. 4u alte cuvinte( masca nu era consi&erat" o imagine( ci o a&ev"rat" #ntruc+i$are a s$iritului vegeta!iei &e aici &orin!a eC$rimat" &e cei care #nso!eau tran&airul &e mai şi armin&enul ca to!i aceia care reuz" s" le &ea #n &ar ou"( sl"nin" şi altele s" nu aib" $arte &e bineacerile $e care s$iritul c"l"tor avea $uterea s" le &ea. Putem trage aşa&ar concluzia c" aceste $rocesiuni care mergeau &in $oart" #n $oart" cu arbori şi ramuri &e mai ca s" cear" &aruri a&uc%n& luna mai sau Vara au avut $retutin&eni o semniica!ie serioas" şi( ca s" zicem aşa( sacramental" oamenii cre&eau #ntr)a&ev"r c" zeul creşterii se ala nev"zut #n creang" şi $rocesiunea #l a&ucea #n iecare cas" ca s" le &ea binecuv%ntarea. umele &e ai( 0at" ai( Doamn" ai( Regin" a lunii mai( &ate a&esea s$iritului antro$omor al vegeta!iei arat" c" i&eea &e s$irit al vegeta!iei este amestecat" cu o
175
$ersoniicare a anotim$ului #n care $uterile sale se maniest" #n mo&ul cel mai evi&entOM;. Am v"zut $%n" acum c" s$iritul arborelui sau s$iritul vegeta!iei #n general este re$rezentat ie numai sub orm" vegetal"( ca arbore( creang" sau loare( ie simultan sub orm" vegetal" şi uman"( ca arbore( creang" sau loare( asociate cu o $"$uş" sau cu un om viu. R"m%ne s" ar"t"m c" re$rezentarea s$iritului $rintr)un arbore( creang" sau loare &is$are c%teo&at" cu totul( #n tim$ ce re$rezentarea $rintr)o $ersoan" subzist". 5n acest caz( rolul re$rezentativ al $ersoanei este #n general marcat $rin #nveşm%ntarea ei #n runze sau lori uneori acest rol este in&icat $rin numele ce se &" $ersoanei. Astel( #n unele $"r!i &in Rusia( #n ziua H%ntului G+eorg+e 9>? a$rilie:( un t%n"r este #mbr"cat #n runze şi lori asemenea lui Kon cel Ver&e &e la noi. Hlovenii #l numesc G+eorg+e cel Ver&e. [in%n& o "clie a$rins" #ntr)o m%n" şi o turt" #n cealalt"( el umbl" $e !arini( urmat &e ete care c%nt" c%ntece $otrivite cu #m$re'urarea. He a$rin& mormane &e m"r"cini aşezate #ntr)un cerc( #n mi'locul c"ruia se $une turta. A$oi to!i cei care iau $arte la ceremonie se aşaz" #n 'urul ocului şi #şi #m$art turta. 5n acest obicei G+eorg+e cel Ver&e( #mbr"cat #n runze şi lori( este evi&ent acelaşi G+eorg+e cel Ver&e( &eg+izat ai&oma( &in obiceiurile care se $ractic" #n aceeaşi zi #n 4arintia( 0ransilvania şi Rom%nia. Am v"zut( &e asemenea( c" #n Rusia( la Rusalii( se #mbrac" #n +aine emeieşti un mesteac"n care este a&us #n cas". Rusoaicele tinere &in !inutul PinsL $ractic" #n Nunea Rusaliilor un obicei cu totul analog. Aleg ata cea mai rumoas"( o #mbrac" #n runze &e mesteac"n şi ar!ar şi o $oart" $rin sat. Na Ru+la( &e #n&at" ce arborii #nce$ s" #nverzeasc" $rim"vara( co$iii se str%ng &uminica şi se &uc #n $"&ure un&e aleg $e unul &intre ei s$re a i Piticul runzişului. Ei taie ramuri &e arbori cu care #l #mbrac" $e co$il $%n" c%n& &in mantaua &e runze nu i se mai z"reşte &ec%t #nc"l!"mintea. He ac g"uri $rin care co$ilul s" $oat" ve&ea şi &oi &intre ei #l c"l"uzesc $e Piticul runzişului ca s" nu se #m$ie&ice şi s" ca&". 5l &uc c%nt%n& şi 'uc%n& &in cas" #n cas"( cer%n& &aruri #n alimente( ca ou"( sm%nt%n"( c%ma!i şi $r"'ituri. 5n cele &in urm" #l stro$esc $e Piticul runzişului cu a$" şi se os$"teaz" cu &arurile $e care le)au a&unat. Na FricLtal( #n Elve!ia( la Rusalii( b"ie!ii se &uc #n $"&ure şi #l #n"şur" $e unul &intre ei #n ramuri #nrunzite. K se s$une *mocoa)nul* Rusaliilor şi este &us #na$oi #n sat( $urt%n& o ramur" ver&e #n m#n". Na %nt%na satului se ace un $o$as( iar *mocoanulO #nveşm%ntat #n runze este &at 'os şi cuun&at #n 'g+eab. Aici i se #ng"&uie s" stro$easc" cu a$" $e oricine( iar el #m$roaşc" #n&eosebi 58
/. ann+ar&t( 3aum+ultus.
176
etele şi ştrengarii &e $e uli!i. Xtrengarii alearg" #n a!a lui #n c%r&uri şi #l roag" s" le ac" o baie &e Rusalii. 5n Anglia( cel mai bun eCem$lu al unor asemenea m"şti #nveşm%ntate #n runze( este Kon cel Ver&e( un coşar care merge #nc+is #ntr)un coş( #n orm" &e $irami&"( "cut &in r"c+it" #m$letit"( aco$erit cu ilice şi ie&er" şi $oart" o cunun" cu lori şi $anglici. Astel costumat( el &anseaz" #n ziua &e 1 mai #n runtea unei cete &e coşari care str%ng b"nu!i. Na FricLtal un coş similar &in #m$letitur" este numit 4oşul &e Rusalii. 4%n& $omii #nce$ s" #nmugureasc"( se alege un loc #n $"&ure şi aici l"c"ii satului #m$letesc coşul #n tain"( $entru ca nu cumva al!ii s" le)o ia #nainte. Ramuri #nrunzite sunt #ngem"nate #n 'urul a &ou" cercuri &intre care unul se s$ri'in" $e umerii celui care #l $oart"( iar cel"lalt #i #ncon'ur" $ul$ele se ac g"uri $entru gur" şi oc+i un buc+et mare &e lori #ncoroneaz" totul. 5n aceast" #nveşm%ntare el a$are &eo&at" #n sat( la ceas &e sear"( $rece&at &e trei b"ie!i care sul" #n cornuri &in coa'" &e salcie. Km$ortanta misiune a tovar"şilor s"i este s" aşeze 4oşul &e Rusalii $e %nt%na satului şi s")l $"streze lacolo( #n $oi&a eorturilor l"c"ilor &in satele #nvecinate( care se str"&uiesc s" ia 4oşul &e Rusalii şi s")1 &uc" la $ro$ria lor %nt%n". Este lim$e&e c" #n cazul eCem$lelor &e mai sus( $ersoana #nveşm%ntat" #n runze este ec+ivalent" cu arborele &e mai( cu creanga &e mai sau cu $"$uşa &e mai( $urtat" &in cas" #n cas" &e co$iii care cer &aruri. Am%n&ou" sunt re$rezent"ri ale s$iritului bine"c"tor al vegeta!iei( a c"rui vizit" #n cas" este r"s$l"tit" cu &aruri( const%n& &in bani sau &in m%ncare. De multe ori( $ersoana #nveşm%ntat" #n runze( care re$rezint" s$iritul vegeta!iei este recunoscut" ca rege sau regin" &e eCem$lu( el sau ea sunt numi!i Rege al lunii mai( Rege al Rusaliilor( Regin" a lunii mai şi aşa mai &e$arte. Aşa cum s$une ann+ar&t( aceste titluri im$lic" a$tul c" s$iritul #ncor$orat #n vegeta!ie este un &omnitor ale c"rui $uteri z"mislitoare se #ntin& #n toate &irec!iile. 5ntr)un sat #n a$ro$iere &e Halz3e&el se #nal!" un arbore &e mai la Rusalii şi co$iii alearg" s$re el cel care a'unge $rimul este rege i se $une o cunun" &e lori #n 'urul g%tului şi $oart" #n m%n" o tu" &e mai cu care( #n tim$ ce $rocesiunea #nainteaz"( m"tur" rou". 5n iecare cas" co$iii c%nt" un c%ntec şi &oresc celor &in cas" noroc( reerin&u)se la *vaca neagr" &in gra'& care &" la$te alb( la g"ina neagr" care ou" #n cuib ou" albeO şi cer #n &ar ou"( sl"nin" şi altele &e acelaşi el. 5n satul Ellgot+ &in Hilezia are loc la Rusalii o ceremonie numit" 4ursa regelui. Pe o $a'işte se aşaz" un st%l$ cu o bucat" &e $%nz" $e el( iar tinerii trec c"lare( iecare #ncerc%n& s" smulg" $%nza( #n tim$ ce galo$eaz" $e l#ng" st%l$. 4el care reuşeşte s" o smulg" şi s" o cuun&e #n a$a 6&erului #nvecinat este $roclamat rege. Aici st%l$ul
177
este #n mo& evi&ent un substitut al arborelui &e mai. 5n unele sate &in runs3icL( la( Rusalii( Regele lunii mai se #nveşm%nteaz" com$let #n tue &e mai. Xi #n unele $"r!i &in 0uringia eCist" la Rusalii un Rege al lunii mai( &ar altel #mbr"cat. He ace un ca&ru &e lemn #n care $oate sta un om #n $icioare ca&rul se aco$er" com$let cu crengi &e mesteac"n şi are &easu$ra sa o cunun" &e mesteac"n şi lori &e care este $rins un clo$o!el. 4onstruc!ia &e lemn este &us" #n $"&ure şi regele lunii mai intr" #n ea. 4eilal!i se &uc şi #l caut"( iar atunci c%n& #l g"sesc #l &uc #na$oi #n sat la 'u&ec"tor( la $reot sau la al!ii care trebuie s" g+iceasc" cine se al" #n construc!ia aco$erit" cu runze. Dac" nu g+icesc( Regele lunii mai sun" &in clo$o!el cl"tin%n& &in ca$( iar g+icitorul care a &at greş trebuie s" oere ca amen&" bere sau ceva asem"n"tor. Na /a+rste&t b"ie!ii aleg la Rusalii( $rin tragere la sor!i( un rege şi un mare maestru &e ceremonii. Acesta &in urm" este ascuns com$let #n tuele &e mai( $oart" o coroan" &e lemn #m$o&obit" cu lori şi o sabie &e lemn. Pe &e alt" $arte regele se &istinge numai $rintr)un buc+et &e lori $rins &e $elerina sa şi $rintr)o trestie av%n& legat" o $anglic" roşie( $e care o !ine #n min". Ei cer ou" &in cas" #n cas"( amenin!%n& c" &e nu li se &" nimic( g"inile nu vor oua nici un ou #n cursul anului. 5n acest obicei( marele maestru &e ceremonii a$are( $entru un motiv oarecare( ca uzur$ator al #nsemnelor regale. Na 8il&es+eim cinci sau şase l"c"i merg #n &u$") amiaza &in Nunea Rusaliilor( $ocnin& #n ca&en!" &in bice lungi şi cer%n& ou" $e la case. 4a$ul cetei este Regele Frunzei( un l"c"u #mbr"cat #n ramuri &e mesteac"n astel #nc%t nu i se v"& &ec%t $icioarele. 6 cuşm" uriaş" &in ramuri &e mesteac"n #l ace s" $ar" mai #nalt. Poart" #n m%n" un b"! lung( #nc%rligat la ca$"t( cu care #ncearc" s" $rin&" c%inii şi co$iii +oinari. 5n unele $"r!i &in oemia( #n Nunea Rusaliilor( l"c"ii #şi $un c"ciuli #nalte &in coa'" &e mesteac"n #m$o&obite cu lori. 2nul &intre ei este #mbr"cat ca rege şi &us $e o sanie $%n" la imaşul satului( şi &ac" &rumul trece $e l%ng" un +eleşteu sania este #ntot&eauna r"sturnat" #n el. A'unşi la imaş( ei se str%ng #n 'urul regelui crainicul se urc" $e o $iatr" sau se ca!"r" #ntr)un co$ac rostin& strig"turi &es$re iecare gos$o&"rie şi &es$re cei ce ac $arte &in ea. Du$" aceea se scoate costuma!ia &in scoar!" şi l"c"ii umbl" $rin sat #nveşm%nta!i &e s"rb"toare( &uc%n& cu ei un arbore &e mai şi cer%n& &aruri. Primesc c%teo&at" turte( ou" şi gr%u. Na Grossvargula( #n a$ro$iere &e Nangensalza( eCista #n secolul al VKKK)lea obiceiul &e a ace la Rusalii o $rocesiune av%n& #n runte $e Regele Kerbii. Acesta era #nc+is #ntr)un stog &in ramuri &e $lo$( #n v%rul c"ruia se ala o coroan" regal" &in ramuri şi lori. Regele c"l"rea $e un cal( aco$erit cu stogul &e runze( astel #nc%t $artea &e 'os a acestuia a'ungea $%n")n $"m%nt şi nu i se l"sa o &esc+iz"tur" &ec%t #n &re$tul e!ei. 5ncon'urat &e tineri c"l"ri( regele
178
galo$a $%n" la $rim"rie( la casa $aro+ial" şi aşa mai &e$arte un&e $rimeau cu to!ii un $a+ar &e bere. A$oi sub cei şa$te tei &in Hommerberg)ul #nvecinat( Regele Kerbii era &ezbr"cat &e +aina sa ver&e coroana era &at" $rimarului( iar ramurile erau #m$l#ntate #n inişte( s$re a ace ca inul s" creasc" #nalt. 5n aceast" ultim" caracteristic" iese #n mo& v"&it la lumin" inluen!a ertilizatoare atribuit" s$iritului arborelui. 5n vecin"tatea oraşului Pilsen 9oemia: se construieşte la Rusalii o colib" &in ramuri verzi( "r" nici o uş". "ie!ii &in sat c"l"resc s$re colib"( av%n& #n runtea lor un rege. Acesta $oart" la şol& o sabie( iar $e ca$ o c"ciul" &e $a$ur" av%n& orma unei c"$"!%ni &e za+"r. 5l urmeaz" un 'u&ec"tor( un crainic şi un $ersona' numit Ju$uitorul &e broaşte sau c"l"ul. Acesta &in urm" este un el &e $aia!" ver&e şi z&ren!"roas" care $oart" o sabie vec+e şi ruginit" şi c"l"reşte $e o m%r!oag" am"r%t". A'ung%n& la colib"( crainicul &esc"lec" şi #ncon'ur" coliba( c"ut%n& intrarea. eg"sin&)o( s$une *6+( se $are c" este un castel vr"'it vr"'itoarele se strecoar" $rintre runze şi nu au nevoie &e $or!iO. 5şi scoate sabia şi #şi &esc+i&e &rum #n colib"( un&e se al" un scaun $e care se aşaz" şi #nce$e s")şi r%&" #n versuri &e etele( gos$o&arii şi r%n&aşii &in vecin"tate. Du$" ce a s$us cele ce avea s" s$un"( Ju$uitorul &e broaşte iese #n a!"( ar"t%n& o colivie cu broaşte #n ea şi ri&ic" a$oi o s$%nzur"toare $e care at%rn" la r%n& broaştele. 5n regiunea Plas ceremonia este #n oarecare m"sur" &ierit". Regele şi sol&a!ii s"i sunt #mbr"ca!i &e sus $%n" 'os #n scoar!"( #m$o&obi!i cu lori şi $anglici to!i $oart" s"bii şi c"l"resc $e cai g"ti!i cu ramuri verzi şi cu lori. 5n tim$ ce #n colib" sunt luate #n r%s emeile şi etele &in sat( crainicul ciu$eşte şi loveşte $e ascuns o broasc" $%n" c%n& #nce$e s" or"c"ie. Regele o con&amn" la moarte c"l"ul #i taie ca$ul şi arunc" cor$ul #ns%ngerat $rintre cei &e a!". Na s%rşit regele este alungat &in colib" &e c"tre sol&a!i. Aşa cum noteaz" ana+ar&t( ciu$itul şi &eca$itarea broaştei sunt "r" #n&oial" o vra'" $entru a&ucerea $loii. Am v"zut c" unii in&ieni &in 6rinoco bat broaştele $entru a a&uce $loaia şi c" omor%rea unei broaşte este o vra'" euro$ean" $entru $loaie. De multe ori $rim"vara( s$iritul vegeta!iei este re$rezentat nu &e un rege( ci &e o regin". 5n oemia( #n 'urul localit"!ii Nibc+o3ic( #n a $atra &uminic" &in $ostul mare( etele #mbr"cate #n alb şi $urt%n& #n cosi!e $rimele lori &e $rim"var"( viorele sau $"r"lu!e( con&uc aar" &in sat o at" numit" Regin" şi #ncununat" cu lori. 5n tim$ul $rocesiunii( care se ace cu mare solemnitate( niciuna &intre ete nu trebuie s" stea liniştit"( ci s" se #nv%rteasc" continuu şi s" c%nte. Peste tot( Regina vesteşte sosirea $rim"verii şi &oreşte celor &in cas" noroc şi ericire( $rimin& #n sc+imb &aruri. 5n 2ngaria german" etele aleg $e cea mai &r"gu!" &intre ele ca s" ie Regina Rusaliilor( #i $un o cunun" &e lori $e runte şi o $oart" c%nt%n&
179
$e uli!i. He o$resc la iecare cas"( c%nt" c%ntece b"tr%neşti şi $rimesc &aruri. 5n su&)estul Krlan&ei se alegea #n ziua &e 1 mai cea mai rumoas" Regin" &in !inut( $entru &ou"s$rezece luni. Era #ncununat" cu lori &e c%m$( urmau $etreceri( &ansuri şi #ntreceri rustice( care se #nc+eiau seara cu o mare $rocesiune. 5n tim$ul anului &e &omnie( Regina $rezi&a reuniunile rurale ale tinerilor la &ans şi $etreceri. Dac" se m"rita #naintea urm"toarei zile &e 1 mai( autoritatea ei #nceta( &ar nu se alegea o succesoare &ec%t la #m$linirea termenului. Regina &e mai este comun" #n Fran!a şi amiliar" #n Anglia. De asemenea s$iritul vegeta!iei este re$rezentat uneori &e un rege şi o regin"( &e un senior şi o &oamn" sau &e un mire şi o mireas". Xi aici a$are &in nou un $aralelism #ntre re$rezentarea antro$omoric" şi cea vegetal" a s$iritului arborelui( &eoarece am v"zut mai #nainte c" uneori arborii sunt c"s"tori!i unul cu cel"lalt. Na 8alor&( #n su&ul /ar3icLs+ire) ului( co$iii merg &e 1 mai &in cas" #n cas"( $"şin& #n $rocesiune &oi c%te &oi şi av%n& #n runte un rege şi o regin". Doi b"ie!i $oart" un st%l$ &e mai #nalt cam &e şase sau &e şa$te $icioare( #m$o&obit cu lori şi ver&ea!". 4"tre v%r sunt iCate &ou" bare #ncrucişate #n ung+i &re$t. Xi acestea sunt #m$o&obite cu lori( iar la ca$etele lor at%rn" cercuri #m$o&obite #n acelaşi mo&. 5n case co$iii c%nt" c%ntece &e mai şi $rimesc bani $e care #i olosesc $entru gustarea &e &u$")mas" la şcoal". 5ntr)un sat boemian #n a$ro$iere &e ^hniggrtz( #n Nunea Rusaliilor( co$iii 'oac" 'ocul regelui( #n care regele şi regina merg sub un bal&ac+in( regina $urt%n& o g+irlan&" &e lori( iar cea mai t%n"r" at" &uc%n& &ou" cununi $e o tav" #n urma ei. Ei sunt urma!i &e b"ie!i şi ete( numi!i cavaleri şi &omnişoare &e onoare şi merg &in cas" #n cas"( str%ng%n& &aruri. 6 caracteristic" #nt%lnit" #ntot&eauna #n celebrarea $o$ular" a Rusaliilor #n Hilezia era şi( #ntr)o m"sur"( mai este #nc" şi ast"zi( lu$te $entru &omnie. Nu$ta lua &iverse orme( &ar semnul &istinctiv sau !inta era #n general st%l$ul &e mai sau armin&enul. 2neori t%n"rul care reuşea s" se ca!ere $e st%l$ul nete& era $roclamat Rege al Rusaliilor( iar iubita lui ireas" a Rusaliilor. Du$" aceea regele( $urt%n& tue &e mai( se &ucea #m$reun" cu tovar"şii s"i la ber"rie( un&e $etrecerea se s%rşea cu un os$"! şi un &ans. De multe ori tinerii ermieri şi lucr"tori se #ntreceau c"l"ri $%n" la st#l$ul &e mai #m$o&obit cu lori( $anglici şi o coroan". 4ine a'ungea $rimul la st#l$ era Regele Rusaliilor #şi to!i ceilal!i trebuiau s")i asculte $oruncile #n acea zi. 4"l"re!ul co&aş era $oreclit *m"sc"riciO. 6&at" a'unşi la armin&en &esc"lecau cu to!ii şi #l s"ltau $e rege $e umeri. El se urca s$rinten $e st%l$ şi a&ucea 'os tua &e mai şi coroana care useser" $use #n v%r. 5ntre tim$
180
*m"sc"riciulO alerga la c#rcium"( un&e #nuleca treizeci &e $%inişoare şi &"&ea $e g%t $atru serturi &e rac+iu c%t $utea &e re$e&e. Era urmat &e rege care $urta tua &e mai şi coroan" #n runtea cetei sale. Dac" $%n" la sosirea lor *m"sc"riciulO s%rşea s" #ng+it" $%inişoarele( s" &ea $e g%t rac+iul şi s" ureze bun venit regelui( !in%n& un &iscurs şi &%n& $este ca$ un $a+ar &e bere( socoteala #i era ac+itat" &e c"tre rege( &ac" nu *m"sc"riciulO trebuia s" şi)o ac+ite singur. Du$" ora serviciului religios( o $rocesiune im$un"toare str"b"tea satul. 5n runtea ei c"l"rea regele( #m$o&obit cu lori şi &uc%n& tua &e mai. A$oi venea *m"sc"riciulO( $urt%n& +ainele $e &os( o barb" mare &e in şi coroana &e Rusalii $e ca$. 2rmau &oi c"l"re!i( &eg+iza!i ca oameni &e stra'". Procesiunea se o$rea #n a!a iec"rei $or!i cei &oi str"'eri &esc"lecau şi cereau bani &e la gos$o&in" ca s" cum$ere s"$un $entru a s$"la barba *m"sc"riciuluiO. 6biceiul le $ermitea s" ia cu ei toate alimentele care nu erau #ncuiate. 5n cele &in urm" a'ungeau cu to!ii la casa #n care locuia iubita regelui. Ea era salutat" ca Regin" a Rusaliilor şi $rimea &aruri $otrivite , a&ic" un cor&on multicolor( o a!" &e mas" şi un şor!. Regele $rimea ca recom$ens" o 'iletc"( o cravat" şi aşa mai &e$arte şi avea &re$tul s" ri&ice arborele &e mai sau armin&enul #n a!a cur!ii st"$%nului s"u. 2n&e r"m%nea ca un semn &e cinstire $%n" #n aceeaşi zi a anului urm"tor. 5n ine( $rocesiunea se #n&re$ta s$re c#rcium"( un&e regele şi regina &esc+i&eau &ansul. 2neori( regele şi regina #şi c%ştigau titlul #ntr) un mo& &ierit. 2n om &in $aie( #n m"rime natural" şi #ncoronat cu o tic+ie roşie( era &us #ntr)o c"ru!"( #ntre &oi oameni #narma!i şi &eg+iza!i ca str"'eri( $%n" la un loc un&e #l aşte$ta un aşa)zis tribunal ca s")l 'u&ece. 6 mare mul!ime urma carul. Du$" un $roces #n toat" regula omul &e $aie era con&amnat la moarte şi legat &e un st%l$ la locul &e eCecu!ie. 0inerii cu oc+ii lega!i #ncercau s")l str"$ung" cu o suli!". 6mul &e $aie #l re$rezenta $e Goliat. 5ntr)o comun" &in Danemarca eCista obiceiul( la Rusalii( s" se #mbrace o eti!" ca mireas" şi un b"ie!el ca mirele ei. Feti!a era g"tit" ca o a&ev"rat" mireas" şi $urta $e ca$ o coroan" &in $rimele lori ale $rim"verii. irele str"lucea şi &%nsul #n toate culorile lorilor( $anglicilor şi un&elor care at%rnau $e el. 4eilal!i co$ii se g"teau şi ei c%t $uteau cu lori galbene &e trolius şi calta. A$oi mergeau cu mare alai &in cas" #n cas" &ou" eti!e $"şeau #n runtea $rocesiunii ca &omnişoare &e onoare( iar şase sau o$t #nso!itori c"lare galo$au #n a!" $e c"lu!i &e lemn $entru a le vesti sosirea. He $rimeau şi se c"rau #n coşuri &aruri care constau #n ou"( unt( 'imble( sm%nt%n"( caea( za+"r şi lum#n"ri &e seu. Du$" ce treceau $e la toate casele( c%teva emei a'utau la $reg"tirea os$"!ului &e nunt" şi co$iii &ansau voioşi( #n sabo!i( $e $o&eaua &e lut( $#n" c%n& r"s"rea soarele şi
181
$"s"rile #nce$eau s" ciri$easc". 0oate acestea s#nt acum cuun&ate #n bezna trecutului. umai b"tr#nii #şi mai amintesc &e mica mireas" &e Rusalii şi &e cununia ei simulat". Am v"zut c" #n Hue&ia ceremoniile( asociate #n alte regiuni cu ziua &e 1 mai sau &e Rusalii( aveau loc la solsti!iul &e var ". 5n consecin!"( al"m c" #n unele $"r!i ale $rovinciei sue&eze leLinge se alege şi acum o mireas" &e s%nziene( c"reia i se #m$rumut" cu acest $rile' *coroana bisericiiO. Fata #şi alege un cavaler &e onoare şi se ace o colect" $entru $erec+ea socotit" cu acest $rile' ca so! şi so!ie. 4eilal!i tineri #şi aleg şi ei c%te o mireas". He $are c" o ceremonie analog" se mai &es"şoar" şi acum #n orvegia. 5n #m$re'urimile localit"!ii rianjon 9Dau$+ine:( la 1 mai( tinerii #mbrac" #n runze verzi un l"c"u $e care l)a $"r"sit iubita sau i s)a m"ritat cu altul. Fl"c"ul se culc" $e $"m%nt( "c%n&u)se c" &oarme. A$oi( o at" care #l $lace şi ar vrea s" se m"rite cu el vine şi #l trezeşte( #l ri&ic"( #i oer" bra!ul şi un steag. 0inerii se &uc la ber"rie un&e &esc+i& &ansul. Dar trebuie s" se c"s"toreasc" c+iar #n acel an( altel sunt socoti!i +oltei şi at" b"tr%n" şi eCcluşi &in tov"r"şia tinerilor. Fl"c"ul este numit mirele lunii mai. 5n ber"rie el #şi scoate veşm%ntul &e runze iar ata ace &in ele un buc+e!el( a&"ug#n& lori a &oua zi c%n& l"c"ul o &uce &in nou la ber"rie ea $oart" buc+e!elul la $ie$t. ECist" un obicei rusesc analog( res$ectat #n !inutul erecita( #n 'oia &inaintea Rusaliilor. Fetele se &uc #ntr)o $"&ure &e mesteceni( #n"şoar" un br%u sau o $anglic" #n 'urul unui mesteac"n alnic( #i leag" ramurile &e 'os #n aşa c+i$ #nc%t s" alc"tuiasc" o cunun" şi se s"rut" $erec+i $rin cunun". 4ele ce se s"rut" astel se numesc #ntre ele clevetitoare. 2na &intre ete #nainteaz" şi( simul%n& c" este beat"( se arunc" la $"m%nt( se rostogoleşte $rin iarb" şi se ace c" a&oarme #ntr)un somn a&%nc. 6 alt" at" o trezeşte $e a&ormita $re"cut" şi o s"rut" a$oi #ntreaga ceat" &e ete +oin"reşte şi c%nt" $rin $"&ure( #m$letin& cununi $e care le azv%rle #n a$". Din elul #n care $lutesc cununile etele g+icesc $e cel ce le este sortit. Aici( rolul etei care &oarme a ost $robabil 'ucat la origine &e un b"iat. 5n aceste obiceiuri( rancez şi rusesc( avem #n $rimul caz un mire $"r"sit( iar #n cazul urm"tor o mireas" $"r"sit". Na l"sata secului &in $ostul Paştelui slovenii &in 6berLrain $oart" $rin sat( cu strig"te &e bucurie( o $"$uş" &e $aie $e care o arunc" a$oi #n a$" sau o ar&( iar &u$" #n"l!imea l"c"rilor a$reciaz" belşugul recoltei viitoare. 4eata zgomotoas" este urmat" &e o emeie mascat" care t%r"şte &u$" ea o sc%n&ur" mare legat" &e o soar" şi s$une c" este o mireas" $"r"sit". Privit" #n lumina celor ar"tate mai #nainte( trezirea a&ormitei $"r"site re$rezint" $robabil #n aceste ceremonii renaşterea vegeta!iei $rim"vara.
182
Dar nu este uşor s" $reciz"m rolurile ce revin mirelui $"r"sit şi etei care #l trezeşte &in somn. H" ie cel a&ormit $"&urea li$sit" &e runze sau $"m%ntul &ezgolit #n tim$ul iernii H" ie t%n"ra at" ver&ea!a #nc" cru&" sau soarele vesel al $rim"verii 4u ceea ce ştim nu $utem r"s$un&e la aceste #ntreb"ri. 5n !inuturile &eluroase ale Hco!iei renaşterea vegeta!iei este #n"!işat" #n mo&ul cel mai eC$resiv #n ziua Hintei ri&e( la #nt%i ebruarie. De eCem$lu( #n 8ebri&e( *#n iecare amilie st"$%na şi slugile iau un sno$ &e ov"z( #l #mbrac" emeieşte( #l $un #ntr)un coş mare( aşaz" l%ng" sno$ o m"ciuc" &e lemn şi numesc toat" aceast" alc"tuire $atul Hintei ri&e a$oi st"$%na şi slugile ei strig" &e trei ori kri&e a sosit( ri&e ie binevenit"k. Ele ac toate acestea #nainte &e culcare( iar c%n& se trezesc &iminea!a se uit" #n cenuş"( aşte$t%n&u)se s" va&" acolo urma m"ciucii Hintei ri&e &ac" o v"&( emeile cre& c" este un semn $revestin& o recolt" bun" şi un an bogat &ac" nu v"& este &im$otriv" un semn r"uO. 2n alt martor &escrie astel acelaşi obicei *5n a'unul #nt%m$in"rii Domnului( se obişnuieşte s" se ac"( #ntr)o $arte a casei( a$roa$e &e $oart"( un $at &in gr%u şi &in %n( $este care se $un c%teva velin!e. 4%n& $atul este gata( cineva iese şi rosteşte &e trei ori kri&get( ri&get( vino #n"untru $atul t"u e $reg"titk. He las" #n a$ro$iere una sau mai multe lum#n"ri s" ar&" toat" noa$teaO. De asemenea( #n Knsula anM<( #n a'unul zilei &e #nt%i ebruarie( se celebra o&inioar" o s"rb"toare numit" #n limba &in 7an Laa0l 3rees%ey ( a H%ntului aug+ol&. 6biceiul era s" culegi un m"nunc+i &e ramuri verzi şi( !in#n&u)le #n m#n" $e $rag( s" o invi!i $e H%nta ri&get s" se a&"$osteasc" sub ele #n acea noa$te. 5n limba an invita!ia era *re&e( re&e( tar gs ma t+ie tar &n t+ie ams nog+t. Fos+il 'ee n &orrs &a re&e( as l+ig &a re&e e +eet staig+kS 5n tra&ucere kri&get( ri&get( vino #n casa mea( vino #n casa mea #n aceast" noa$te. Desc+i&e!i uşile $entru ri&get şi l"sa!i)o $e ri&get s" intrek. Du$" rostirea acestor cuvinte( se #m$r"ştiau ramuri $e $o&ea ca un el &e covor $entru H%nta ri&get. 5n multe insule ale vec+iului regat an se $ractica un obicei oarte asem"n"tor cu acesta. Este evi&ent c" #n aceste ceremonii &in insula an sau &in regiunile #nalte &in Hco!ia H%nta ri&e sau H%nta ri&get este o vec+e &ivinitate $"g%n" a ertilit"!ii( &eg+izat" sub un veşm%nt creştin &estul &e uzat. Ea nu este $robabil altcineva &ec%t rigit( zei!e celtic" a ocului şi( &u$" c%t se $are( şi a recoltelor. A&esea( c"s"toria s$iritului vegeta!iei $rim"vara( &eşi nu e &irect #nscenat"( este im$licat" #n numele *mireasaO( care se &" re$rezentantei umane a s$iritului( #mbr"cat" #n straie &e nunt". Astel( #n unele sate &in AltmarL( la Rusalii( #n tim$ ce b"ie!ii merg &in cas" #n cas"( &uc#n& un 59
Este vorba &es$re una &intre insulele britanice( situat" #n *area Krlan&ei( #n a!a golului Hol3a. 5n 1=M este ataşat" 4oroanei engleze şi( &in 1;><( &evine( ca şi insulele Anglo)norman&e( un el &e colonie a 4oroanei.
