05 Martie, 2006 - Published 17:04 GMT
60 de ani de când Winston Churchill a avertizat asupra pericolului stalinist Pe 5 martie 1946 Winston Churchill, cel care condusese guvernul britanic în timpul celui de-al doilea rzboi mondial, vorbea într-un discurs despre aa numita "Cortin de Fier".
Era pentru prima oar când divizarea Europei - provocat de controlul sovietic asupra estului continentului - era descris astfel. Iniial, discursul domnului Churchill nu s-a bucurat de prea mult succes, îns - în anul urmtor - apelul lui la u unitatea nitatea statelor democratice împotriva expansionismului expansionismului sovietic devenise politic de stat in Marea Britanie i în Statele Unite. În plus, la scurt vreme dup acest discurs istoric, Cortina de Fier devenea o prezen fizic: sateliii din estul Europei ai URSS ridicau garduri de fier ghimpat între ei i vecinii din Europa de Vest. 'Cortina de Fier'
Aflat la Fulton, Missouri, în Statele Unite, pentru a primi un premiu onorific, Winston Chruchill rostea acum 60 de ani cuvintele istorice: "De la Stettin la l a Marea Baltic, de la Trieste la Marea Adriatic, Adriatic, s-a pogorât o Cortin de Fier Fi er asura continentului. În spatele ei au rmas toate capitalele din vechile v echile state ale Europei Centrale i de Est: Varovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureti i Sofia." Winston Churchill folosise pentru prima dat termenul de "cortin de fier" într-o telegram confidenial adresat preedintelui Statelor Unite, Harry Truman, în mai 1945 - la numai patru zile de la l a sfâritul celui de-al doilea rboi mondial în Europa. Eu ropa. Winston Churchill era îngrijorat de intenia URSS de a instala regimuri politice "prietene" în sud-estul Europei, în particular în Polonia. Termenul "Cortin de Fier" fusese împrumutat de Winston Churchill, probabil fr s-i dea seama, de la eful propagandei naziste, Josef Goebbels, care fcuse predicia c înfrângerea Germaniei ar fi condus la divizarea Europei. În orice caz, conceptul de "Cortin de Fier" nu a intrat în vocabularul uzual pân la discursul inut de domnul Churchill la Fulton, în SUA.
Pericolul stalinist
Acolo, el i-a exprimat punctul de vedere asupra pericolelor pe care ar fi urmat s le înfrunte principalele democraii ale lumii la sfâritul rzboiului. La ora respectiv Winston Churchill putea s vorbeasc mult mai pe leau, întrucât nu mai era prim ministru. Partidul su - Partidul Conservator - pierduse alegerile în favoarea Partidului Laburist care promitea renaterea social, naionalizarea pe scar larg i un program generos de asisten social. Dar, chiar i ca lider al opoziiei britanice, autoritatea domnului Churchill pe plan internaional era de netgduit. În orice caz, între cei venii s-i asculte discursul de la Fulton se afla însui preedintele Truman. Winston Churchill era - totui - unul dintre cei trei mari conductori aliai care câtigaser cel de-al doilea rzboi mondial. Ceilali doi erau preedintele SUA, Franklin Roosevelt i liderul URSS, Iosif Stalin. Mai mult: rzboiul declanat de naziti confirmase prediciile domnului Churchill de la mijlocul anilor '30 când avertiza asupra pericolului unor dictatori ca Hitler. Dar, la vremea la care îi inea discursul de la Fulton, Winston Churchill era îngrijorat de un alt tip de dictatur. El credea c pericolul venea dinspre singurul dictator rmas în via la sfâritul rzboiului: Stalin. Contradicii între aliai
Între aliai erau îns discuii în contradictoriu în legtur cu soarta Poloniei imediat dup rzboi, întrucât nu prea s fie nici o ameninare imediat - alegerile preau s fie corecte. În plus, aliaii înc se agau de promisiunile fcute de Stalin la Yalta în legtur cu soarta Europei de Est. Erau divergene i în legtur cu divizarea i controlul asupra Germaniei, precum i în legtur cu insistenele URSS care cerea compensaii de rzboi uriae din partea Germaniei. Compensaiile cerute paralizau aproape capacitatea de producie a rii, astfel c - în cele din urm - aliaii au fost obligai s-i hrneasc pe germani, care altfel ar fi murit literalmente de foame. Winston Churchill nu credea c Uniunea Sovietic era pregtit pentru expansiune teritorial pe calea rzboiului, dar estima c Moscova plnuia o expansiune fr limite a doctrinei comuniste.
'Relaie special anglo-saxon'
Aa c a îndemnat la pruden: "În aceast perioada dificil, nu este treaba noastr s intervenim cu fora în treburile interne ale unor ri pe care nu le-am cucerit în rzboi. Dar nu trebuie s ne oprim din a susine fr team minunatele principii ale libertii i drepturilor omului, care reprezint motenirea comun a lumii anglo-saxone." Prudena lui Churchill era determinat de dou considerente principale. În primul rând, Vestul nu putea face mare lucru pentru a opri instalarea controlului sovietic asupra rilor din Europa Central i de Est, în care se afla deja Armata Roie. În al doilea rând, aliana din timpul rzboiului cu URSS nu fusese suspendat înc. În discursul su de la Fulton, domnul Churchill i-a exprimat "adânca admiraie i respectul fa de poporul rus" i fa de persoana pe care a descris-o drept "camaradul meu din timpul rzboiului, Marealul Stalin". Cu toate acestea, sfatul dat de Winston Churchill democraiilor de la acea or mergea dincolo de nevoia de a disemina valorile democratice în jurul lumii. El a cerut s se creeze "o relaie special" între cele dou democraii principale, Statele Unite i Marea Britanie, prin alian politic i cooperare militar. În ciuda divergenelor ocazionale, aceast relaie a supravieuit cderii Cortinei de Fier, produs la sfâritul Rzboiului Rece. SUA: 'pilonul puterii mondiale'
Dei domnul Churchill spera s pstreze Marea Britanie pe poziia a treia între marile puteri mondiale, el era pe deplin contient c rolul cheie în contracararea influenei sovietice îl puteau avea doar Statele Unite. De altfel, scopul principal al discursului su de la Fulton era s angajeze Washingtonul în aceast lupt, s-l alerteze pe preedintele Truman fa de pericolul sovietic i s evite revenirea SUA la politica izolaionist din perioada interbelic. "Statele Unite sunt pilonul puterii mondiale," spunea Winston Churchill în 1946. "E un moment solemn pentru democraia american. Statele Unite sunt principala putere a lumii, iar acestui lucru i se adaug o responsabilitate enorm pentru viitorul omenirii". Referirile la "Cortina de Fier" i la expansiunea Uniunii Sovietice l-au revoltat pe Stalin. El l-a comparat pe Winston Churchill cu Hitler i a spus c este un "rzboinic" ce viseaz la dominaia rasei anglo-saxone. Discursul lui Churchill a fost publicat în presa sovietic abia în anul 1990.
Dar i în Marea Britanie, i chiar în Statele Unite, discursul a fost primit iniial cu reinere. Aliana cu URSS din timpul rzboiului continua s aib rdcini puternice atât în rândul politicienilor, cât i al publicului. Noul guvern laburist britanic s-a disociat de acest discurs i de politicile propuse în el de fostul premier. Iar ziarul The Times comenta c "democraiile occidentale i comunismul au multe de învat reciproc". Cu toate aceste, politicienii din SUA i Marea Britanie, începeau deja s formuleze strategii politice bazate pe principii similare celor enunate de Winston Churchill. Rzboiul Rece
Dar aceste noi politici au fost adoptate de abia în 1947 - un an mai târziu. Atunci suflul îngheat al Rzboiului Rece începuse deja s se fac simit pe msur ce Stalin îi întrea controlul asupra noilor regimuri "prietene" din Europa Central i de Est. La mijlocul lui 1948 cele mai multe dintre prezicerile fcute de Churchill se adeveriser: Ultimele iluzii privind inteniile lui Stalin se risipiser odat cu formarea Cominformului, în 1947 - organizaia de coordonare a regimurilor comuniste din Europa. A urmat lovitura de stat comunist de la Praga, din februarie 1948. i apoi, câteva luni mai târziu, a început blocada Berlinului - de ctre sovietici - care a condus la doi ani de aprovizionare pe calea aerului - de ctre puterile occidentale - a locuitorilor din Berlinul de Vest. Cortina de Fier a rmas ferm în poziie pân în 1989 când - unul dup altul - s-au prbuit toate regimurile comuniste din Europa. Winston Churchill însui a spus despre discursul din martie 1946 c a fost cel mai mai important pe care l-a rostit vreodat. Exist i voci care afirm c poate mai important a fost discursul cel de la Zurich, inut câteva luni mai târziu, când Winston Churchill i-a expus viziunea privind crearea unui Uniuni Europene pe care el a explicat-o drept "înfiinarea unui fel de Statele Unite ale Europei".