Dictionar Ardelean _Popular_ - Roman

Dicţionar Ardelean (Popular) - Român

De la lume adunate ... si-napoi la lume date ...

vers.2013-07-20 pentru ajustari / adaugari trimiteţi email la richard_huza@yah r [email protected] oo.com

Surse: http://dexonline.ro/ http://silviutzzz.wordpress.com/dictionar-ardelean-roman/ http://dorinstef.blog.com/dictionar-de-regionalisme-si-arhaisme-din-maramures/ http://www.scribd.com/doc/12399252/Regionalisme-Si-Expresii-Din-Maramures http://luciansin.wordpress.com/2009/02/09/dictionar-de-regionalisme-din-ardeal/ http://mateicelmic.blogspot.ro/2009/12/dulce-grai-ardelenesc.html http://www.regionalisme.ro/ http://turutrei.wordpress.com/2010/10/22/dictionar/ http://www.123urban.ro/ Miron Blaga, Octavian Blaga - Câteva Cât eva aspecte ale graiului gra iului din Remeţi (Bihor) ... si multe altele de prin viu grai De ce?

Pentru că trăim trăim într-un timp al urbanizării urbanizării rapide şi al globalizării globalizării grăbite. Pentru că începem începem să ne uităm încet-încet încet-încet rădăcinile, să să uităm cine suntem şi şi de unde venim. venim. Copiii noştri vor folosi din ce în ce mai multe englezisme şi americanisme, dar vor uita ce înseamnă cuvintele cu care noi ne-am născut şi am crescut. --- Există ált límbdj cúmu’i mnemţásca şi există límba nuoástî, dar límba nuoástî nuoástî se vorbeşte pă duomnjéşti cum auz la tilivizór şi pă bătrânjéşti, bătrânjáscî pe care unii o consideră strâcátî, dar alţii cred că aşé so vorovít djintătdja.úna numa dji˚amú să vorovéştji vorovéştji pă duomnjéştji. Miron Blaga, Octavian Blaga - Câteva aspecte ale graiului din Remeţi (Bihor) ) ( Miron ) ... No, amu vă poftesc poftesc să descuiaţi descuiaţi uşile minţii şi să aflaţi câte ceva ceva din Ardeal... http://www.artefapte.ro/r-d-cini/scurt-c-l-torie-prin-gra http://www.artefapte.ro /r-d-cini/scurt-c-l-torie-prin-graiul-ardelenesc iul-ardelenesc Nu spun „timp”, ci „vreme” (interesant, (interesant, de data asta termenul preferat- în detrimentul „timpului" roman, este de origine rusească, rusească, intrat in limba noastră prin secolul al XVI-lea; nu spun „ore" ci „ceasuri" - din slavul „Časŭ", de asemenea în defavoarea termenului cu origini latine „oră", dar mult mai des utilizat în vechime, nu spun „trei” ci „tri"- de data asta apropiindu-se vădit de forma latină a numeralului cardinal feminin „tria", spun „o ţâră", nu "puţin" (termen luat mai degrabă ca un soi de interjecţie ce aminteşte de arhaismul ţărână, praf luat între degete), nu spun „am terminat" ci „am gătat" (derivat din interjecţia cu valoare de adverb „gata", cu origini în albanezul „gat"), nu spun „mergem" , ci „merem" (amintind degrabă de „mes"- din meglenoromână sau de forma aproape identic identic din istroromână), istroromână), nu spun „repede" ci „iute" din slavul ljutŭ, preferat, şi acesta, înaintea termenului „repede" provenit din latinescul latinescul „rapidus", dar mult mai popular. Spun „drum" (derivat din sicilianul „drom" sau calabrezul calabrezul „dromu"), „pită" (arhaism) în loc de „pâine", „mâne"- foarte aproape de originalul latinesc „mane", în loc de „mâine”. „Bătrâne" (din latinescul betranus (= veteranus) spun la vecin sau cunoscut, în semn de respect, spun „se coperă" coperă" (din latinescul latinescul acco(o)perire) acco(o)perire) nu „se înveleşte" (cu pătură), pătură), „fain"- frumos, ales, admirabil, (cu origini în limba germană şi dialectul săsesc) în loc de „frumos" (din latinescul „formosus")...

Dicţionar Ardelean - Român

1

În fine spun respectuos respectuos „servus", „servus", ilustrând admirabil termenul latin care care însemna „sunt „sunt servul tău, la dispoziţia ta". Desfiinţând, cel puţin în arealul ardelenesc modernul „la revedere" (de origine italiană) sau banalul şi secul „bună" din Regat. Ardelenii vorbesc vorbesc rar, rar, cumpătat, molcom şi numai dacă dacă au cu adevărat adevărat ceva de spus. spus. Nu bârfesc şi nu le e ruşine cu arhaismele şi meandrele graiului lor - medici, ofiţeri de carieră, preoţi, profesori, bătrâni, sau mai tineri. Şi nu folosesc nici în treacăt apelativele de argou „bă" sau „mă" atât de stridente, acceptate şi savurate în alte părţi. părţi. Ţi-i drag să-i asculţi şi să desluşeşti desluşeşti rostul tradiţiilor lor vorbite. Şi „musai" (cu (cu funcţie predicativă; predicativă; din maghiarul maghiarul „muszáj"„muszáj"- neapărat, trebuie) trebuie) să luaţi aminte!

... Reputații noștri lingviști și dialectologi: Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Graur, Boris Cazacu, R. Zafiu, Densușianu, Densușianu, Sextil Pușcariu, Liliana Ruxăndoiu, G. Vasiliu, Eugen Coșeriu etc, etc, au stabilit, în mare, cinci dialecte (li se mai zic și idiolecte) mari pentru teritoriul țării noastre, iar cel la care face referire Nosia este dialectul crișan – ce acooperă zona Bihorului, Aradului și Clujului (cam toată aria munților Apuseni), bașca Satu Mare și Baia Mare. Dialectul crișan are niște caracteristici fonetice, f onetice, morfologice și lexicale, care au stat la baza delimitării teritoriului idiolectal. Cu alte cuvinte, acolo unde s-au găsit o majoritate din aceste caracteristici (prin studii de teren, anchete, inregistrări și chestionare) s-a considerat considerat că intră în…dialectul respectiv. Trebuie specificat ca regionalismele (si aici vorbim despre graiuri nu dialecte) nu provin “musai” din maghiara/germana sau greaca/slava/turca greaca/slava/turca (adica din ad-strat, si nu neologisme cum ati spus), deseori ele sunt mostenite direct din latina, dar si-au restrans aria de folosire tocmai in fata cuvintelor din adstrat… adstrat… Cateva exemple la repezeala… nat=lume, om, individ, macra=curata, macra=curata, pura etc, etc… jucati-va cu dexul on line sa vedeti ce surprize surprize puteti avea… Multe sunt si din salva veche de pe vremea vlaho-slavilor. Cuvinte care nu exista in aceeași forma sau cu același același sens in limbile slave. slave. Ex: obgheala, in alta forma înseamnă legături legături in slava. Cucuruz l-am auzit in Grecia pe strada, îl vând la grătar. ... Foloseam de multe ori expresia expresia "Apai noo...". La care un baiat: "- Scuza-ma, dar ce inseamna la voi expresia asta?". Am stat noi si ne-am gandit, gandit, apoi se trezeste trezeste unul mai destept destept sa raspunda: raspunda: "Expresia aia e un fel de semn de punctuatie la noi; gandestete-te gandestete-te la ea ca la punctele de suspensie suspensie". ". A

Abrictul Abroz Abţiguit Acareturi Acăţ (a) Adătuí, adătuiésc (a) Adipá, adíp Ai (a) Alchezi Dicţionar Ardelean - Român

masina de rindeluit față de masă amețit, băut, beat, cherchelit, îmbătat, turmentat; a da (cuiva) o bătaie (ușoară) constructii auxiliare ce tin de o gospodarie salcâm; [din magh. akác] a ademeni Ex.: muiérè ásta o tăt adătuít pă mâ´ţi a da apă la animale Ex.: adipátai váčilì Usturoi a conveni, a bate palma, a conveni asupra prețului (prin concesii reciproce); a se târgui 2

Aldămáş (a) Aldí, Aldí, aldésc (a) Alduí, Alduí, alduiesc Aleán, -uri Aleú Alipuí Altmíntrea, (amintrilea, altmintirea) (a) Altoi

Băutură de cinste în urma unei vânzări sau cumpărări. De obicei aldămaşul îl dă cumpărătorul, “ca să aibă noroc la ce a dobândit”. – Din magh. áldomás “cinstire” (de la áldani “a binecuvânta”) a slăvi (pe Dumnezeu): Zo tj˚aldjascî! A binecuvânta; A lovi pe cineva, a plezni. – Din magh. áldani “a binecuvânta” Durere sufletească, necaz, întristare; Dor, melancolie; Duşmănie, ură, vrăjmăşie, pică; Încet, agale. – Din magh. ellén “contra” acont Ex.: dát’am aleú jumatatj a se aşeza, a se cuibări, a se pregăti de culcare. – Din magh. alapitni Altfel, Altcumva – Lat. alia menta; Lat. altera mente a bate (pe cineva) cu putere; a da unei plante caracteristicile caracterist icile alteia cu ajutorul unei ramuri mici Adevarat! Asa sa fie! (ca forma de incheiere la texte religioase). Credinciosul, la sfarsitul rugaciunii sale, mai atrage inca odata atentia cui s-a rugat sa tina minte ce i-a cerut (ad-mens > admen > ammen > amin) Acum; Ex. Amu ni! - Chiar acum; Amu ni iaca! Situație dificilă, grea, în care se află cineva, strîmtoare, necaz, nevoie (bănească). – Din ngr. anánki „nevoie” Atunci adv.: 1. apoi 2. aşadar Par pentru susținerea viței de vie; Țăruș. – Var. harac, (h)arag; cf. tc. herek, bg. harak a pune araci arădicá: a ridica sanţ hârleţ a întări Ex.: nu tj’aspréştj tj’aspréşt j cu njiştj pălíncî? Aşa Ex. aşe ş-aşe : şi aşa, şi aşa tot așa, la fel; asemenea; absolut, aidoma, aievea, asemenea, chiar, deopotrivă, exact, identic, întocmai

Amin

Amu Ananghie Apăi Apú Arác (aráci) (a) Arăci (a) Ardicá Aroc Arşeu, Harşeu (a) Asprí Aşe Așíjderea, așíjderi B

Ba Bace Badog Bai Balmoş Baraboi, barabule Barem Bat Bátăr a Bâiguí Básama Bazacónie (-íi) Băgău (a) Bălmăjí

Nu apelativ folosit pentru fraţii mai mari doză (de suc, bere etc), butoi belea, necaz; deranj Ex.: poftíţ lúntru, niciun bai nu’i mămăligă cu smântână; mâncare ciobănească făcută din caș dulce de oaie, fiert în lapte (sau în unt etc.) cu puțin mălai; amestec de jintiță, caș, făină și unt prăjit în tigaie [din magh. bálmos] cartofi Măcar, cel putin Beat Măcar, chiar, cu toate că, cel puţin; barem a Aiuri, a vorbi fără înţeles pesemne, se pare, probabil (Înv.) Nedreptate, strîmbătate; Extravaganță, lucru bizar, aiureală, de mirare, de necrezut; minunăție; minunăție; năzbâtie; poznă; boroboață; șotie. Sl. bezakonije „nedreptate” tutun mestecat [din magh. bágó] A vorbi incoerent, încet și nedeslușit; a bodogăni; a mormăi; a


3

Băncădit, băncădită (a) Băndălí (pe cineva) (a) Băní (de cineva), bănjésc (a) Bănuí, bănuiesc Bărbânţă a (se) Băsădí Bâlci

(a) Bășcăli, bășcălesc Beléngher (-re)

(a) Belí, belésc Bendéu Beteág Beteşig Berc Bertiţă Beşíca

bombăni; a boscorodi amărât, abătut Ex. De ce eşti băncădit, fecior ? a prăda (a jefui in lipsa victimei), spre deosebire de a tâlhări (a jefui in prezența victimei) - Derivat din (a) vandali(za) a-i fi milă (de cineva) A se supăra, a se întrista, a se necăji; A regreta, a se căi. Îmi bănuiesc = îmi pare rău (Țiplea 1906): „Crede și ți-i bănui / Ce copilă eu mi-oi si” (Viman 1989: 269); A duce dorul. – Din magh. banni vas de lemn în care se ţine lapte sau brânzeturi [din magh. berbence] a (se) Vorbi, a sta de vorbă; a sta la taifas Din sl. beseda, magh. beszéd Târg mare ținut la anumite epoci ale anului, la sărbătorile importante și însoțit de spectacole și de petreceri populare; iarmaroc. ♦ Fig. (Fam.) Gălăgie, hărmălaie, zăpăceală, tărăboi, tevatură tevatur ă – Din magh. bolcsu a lua in derâdere, a glumi, expr. a lua în băşcălie, a face băşcălie (a glumi) Arg.) Membru viril. Țig. pelo „testicul”, prin intermediul țig. pelenghero „cartof”; Expr.: a beli belengheru’ : 1. a o încurca, a avea probleme Exemple: „ai belit belengheru, Nelule dacă te aude nevastăta că vii la ora asta, matol şi fără biştari”; 2. a nu face nimic; a freca menta Exemple: „iar beleşti belengheru’mă? te-aşteaptă raboteza, şomează, plânge după tine” a jupui pielea; a suprataxa (finanţe) Ex.: m˚o belít dji banj Stomac, burtă. – Din magh. böndö Bolnav - Din magh. beteg “bolnav” (pronunţat si “bechieşig”): Face referire la o problema, o boala pasune un fel de panglică cusută cu mărgele colorate ce se pune pe cap la mireasă rezultată de la porcii, boii şi vacile sacrificate; se umfla, se punea la uscat agăţată în cui; în ea se păstra brânza, la răcoare

(a se) Beşíca (a) Beștelí (a) Bibili Bibol, bdjíbol Bicáș Bică Bidivíu (bidivíi) Bineţe Birău Birăie Bírt Birtáş Dicţionar Ardelean - Român

a se irita (si ca stare de spirit) (Fam.) A face pe cineva de ocară, a mustra pe cineva cu ocări, cu insulte; admonesta, certa, dăscăli, dojeni, moraliza, mustra; A trata cu vorbe ofensatoare; a batjocori; a dezonora A acorda o foarte mare atenţie unui lucru; a rezolva o treabă, a îngriji de ceva/cineva cu mare atenţie la detalii Bivol Cremene; piatră albă de râu; Cŭarț. Nisip alb p. fabricarea sticleĭ; Bulgăre (petricică) de cŭarț – Din magh. békasó „sarea-broaștei” taur 1. Armăsar, cal arab, cal arâpesc, mic și sprinten la fugă: un bidiviu cu sânge de argint – 2. (Arg.) ( Arg.) Băiat, flăcău, Fig. Om impetuos: ia oprește-te, bidiviule!, opus la mârțoagă, gloabă (Pop.; în expr.) A(-si) da bineţe = a (se) saluta primar, conducator al satului primarie Crâşmă (de ţară); cârciumă, bar Crâşmar, barman 4

Bistoş Bitang Bitangăú, bitangăí (a) Bleoşti Blid Blóder/blóidăr, blóidăre Boactăr Bobîrnác (bobîrnáce) Bódi a (se) Boí Boc Bojoci Bold/Bolt Bolund Bombalăú Borhaz Borhot (a) Borî Bortă (a) Boscorodí Bóşc, bóșcă, bóște Boşcă, boşte Botă, bote Boţi (a) Boţi Box (a) Boxăli Bozgoane Brámbura Brăcinar Brấncă (a) Brấncăli (a) Brấzgấia Brebință Bríşcă Broboánă, borboánă (a) Boscorodí (désc, -ít)

Cu siguranţă copil din flori; copil nelegitim; bastard vagabond a clipi Expr. abia mai poate bleoşti - abia mai poate clipi Veselă (vasul, nu persoana) cuptor cu lemne, care se află lângă sobă şi în care se gătesc de obicei prăjiturile servitor la primărie, paznic; controlorul de bilete de pe tren Lovitură dată peste nas, peste ureche, prin destinderea degetului arătător sau mijlocitor după ce a fost încordat pe degetul mare; Aluzie răutăcioasă, înțepătură la adresa cuiva; Mustrare - a primi bobîrnace uliu, erete Ex. ni, că l-o fo’ luat bodiu! a (se) machia strident un fel de inchizatoare la pivnita; o bucata de lemn pe care se bate coasa Plămâni Magazin Nebun Prost casa vinului, magazie de vinificatie (unde se tin ustensilele pentru prepararea vinului) - din magh. bor - vin ; haz haz - casa ceea ce rămâne din amestecul fermentat de fructe sau de cereale, după ce a fost folosit la fabricarea țuicii, a berii etc a deborda, a vărsa, a voma, a vomita, vomita, a da afară pe gură alimentele din stomac Gaură A vorbi încet și nedeslușit (ca pentru sine); a bodogăni; a bolborosi; a bombăni; a bălmăji; tranz. (persoane) A deranja mereu, reproșând diferite lucruri; a cicăli; a morocăni pivniță mică; butoiaș, butoi pălăria de la floarea soarelui bâtă, băţ; Ex. a fi botă – a nu şti nimic Sarmale a mototoli, a impatura crema de ghete a da pantofii, cizmele cu cremă vraji, descantece; reg. de pe Valea Somesului Fără rost, fără căpătâi, fără noimă; de-a valma, în dezordine, aiurea, alandala, anapoda – Et. nec. curea sau altceva sa tina pantalonii Mână – Lat. branca “labă” a-si da mana, a se saluta a picura, a stropi usor (despre ploaie) Roabă Briceag, Cuţit ce se închide în plăsele de lemn, de fier, de os, purtat mai ales de bărbaţi şi ş i folosit îndeosebi pentru a mânca Ex. Djin brişcî: clísî cu pítî / malaí cu čápî boabă, bobiță, grăuncĭor: acest geam nu e neted ci are broboane; bubuliță, picătură, bobiță: broboane de sudoare pe frunte. frunte. Trans. Agrișă A face farmece; A vorbi încet și nedeslușit (ca pentru sine); a bodogăni; a bolborosi; a bombăni; bombăni; a bălmăji; A deranja mereu, reproșând diferite lucruri; lucrur i; a cicăli; a morocăni - din Mag.


5

(a sta) Buburez Búche, (búchi)

Buchiseală Bucinắ, bucine (a) Bucina Budă Bugắt Bughi sau Budigăi Buh Búhă Buhái (buhai)

(a se) Buhăí Buiác Buleándră (a se) Buli Bulz Burduhan, burdihan, burduzan Bumb, Bumbgi Búte

boszorkányos „a face farmece”, ucr. božkorodity (a se) lăsa pe vine (înv.) Caiet, Carte; A doua literă a alfabetului chirilic; Literă în general; Pic, strop, nimic.; Derivat: bucher: (elev începător; novice; elev care învață mult pe dinafară); bucheri, vb. (a silabisi; a citi); (a) Buchisi (var. buchisa): a silabisi; a învăța lucrare școlară, învățătură Instrument de suflat la romani, asemănător cornului de vânătoare de astăzi. - lat. bucina a ţipa, a plange tare, a face zgomot mare W.C., căcătoare Destul, suficient, de ajuns, prea mult Chiloţi (cu manecute) a-i merge buhul: buhul: a fi foarte cunoscut Bufniţă Instrument muzical popular folosit de colindători în ajunul anului nou, format dintr-o putinică cu fund de piele, prin care trece un smoc de păr de cal care se trage producând un sunet asemănător cu mugetul unui taur. (despre persoane) A se umfla la față (de boală, de somn, de băutură etc.); A deveni puhav la față Zburdalnic, nebunatic, sglobiu; nechibzuit, exaltat, nebun, aiurit; (despre plante) Care crește foarte repede și mare; (despre ființe) Care este foarte vesel și energic; neastâmpărat Haină veche, ponosită, zdreanţă a (se) strica, a (se) deteriora (Pop.) Cocoloș; Cocoloș de mămăligă caldă în care s-a pus brânză de oaie sau urdă [Termen ciobănesc de origină obscură] burtă mare

C

Cadă Cafă Caier Cancéu Candalău Cantă Capciu Carte Carfiol Cazánie (cazánii), Cáznă (cázne) Câcădări Căldárè, caldárè Dicţionar Ardelean - Român

Nasture, Pastilă (Ia-ţi bumbii = Ia-ţi medicamentele, pastilele) Butoi din doage de lemn în care se ţine vinul vas mare de lemn pentru strans strugurii cafea gramadă de lană, in sau cânepă ce este pusă pe o furcă pentru a fi toarsă manual Cană mare din ceramică sau sticlă pentru lichide – Din magh. kanczó “carafă, cană” un fel de sobă mai mică cană mare de apă nebun scrisoare conopidă 1. Predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie, îndemn. – 2. (Fam.) Discurs lung și plicticos, plict icos, poliloghie, vorbărie. – 3. Dojană, mustrare. – Sl. kazanije 1. Tortură, chin, supliciu. – 2. Suferință, durere, neliniște. – 3. Trudă, muncă, strădanie. Sl. kaznĭ Măcieșe vas pentru apă, dar şi pentru fiert (pălincă, mnjérè dj prunji, la animale etc.) 6

Căpăluit (a) Căpăta Căpătâi a (se) Căpătui Căpătuială Căput Cărălabă Cătană Cătănie Cătran Cătrănit Cătrenţ (a) Căpăci Căpeneág, (căpenegaş, chepeneag) Căscanea a Cătá Căuáci Căúşu (a se) Căzni Ceampaș Ceauónu

Ceauónu cel márì Cept, chiept Cergă

Ceteră Ceteráş Cheaún Chéhe (a) Chehelí Chemător Chemeşă Cheneș Cherestul Chetre, Chietre Chetreţ Cheţ

săpat, prășit, operaţie realizată de obicei de două ori pe an pentru a săpa buruienile din culturile de cartofi car tofi sau porumb; reg. de pe Valea Somesului (a) Primi Perină (bănăţean) A(-și) face un rost, o situație; (Fam.) A (se) căsători, a (se) așeza, a da la casa sa Ex. a căpătuit doi feciori și două fete; (pop.) ( pop.) a oploși. (A ~ pe cineva într-o slujbă.) Acțiunea de a se căpătui, procopseală, îmbogățire, parvenire, rost, stare, avere Poartă Gulie soldat, militar [din magh. katona, tc. katana, pol. katan] serviciu militar hârtie bituminoasă [din scr. katran, magh. katrány, tc. katran] Supărat, Abătut (adica negru de suparare ca si catranul) dulap vechi de bucătărie, vezi credenţ a bate, a invinge Manta, pelerină Expr.: Căpeneág după ploaie - ceva nefolositor, tardiv basma a căuta pe cineva; a investiga, a cerceta; a-si vedea de.. Fierar, potcovar, faur un fel de lingură mare, de formă elipsoidală, cu coadă, utilizat pentru măsurarea făinii sau grăunţelor, ori pentru scoaterea făinii din saci sau ladă. (a se) Trudi, Chinui infirm la picioare, care cand merge nu are labele picorului paralele (ca Charlie Chaplin) pentru făcut mămăliga sau pentru fiert cartofi, lapte etc.; cu funinginea de pe fundul ceaunului se lustruiau cizmele şi încălţările (vezi ţîpélìlì) sau se înnegreau mustăţile şi sprâncenele, fiind folosită şi la obţinerea cernelii pentru şcolari În el se fierb hainele şi tortul, dar şi zărul de la caş pentru obţinerea urdei piept Pătură (de lână) care servește la învelit sau care se așterne pe pat; țol, velință, scoarță; velință țărănească de pat Expr: cât ți-e cerga, atât te întinde; Se gândé la măritat / Și n-are cergă pe pat ; Adăpost din ramuri și cetină în care lucrează șindrilarul; . – Din bg., scr. cerga. Cf. magh. cserge Vioară Cântăreţ din vioară (ceteră) Adormit, Somnoros, Beat, Ameţit, Obosit, Zăpăcit Tusă; astmă, năduf. – Din magh. keh(e) A tuşi fecior care invită la nuntă cămaşă cineva dificil direct, de-a dreptul (se referă la direcţia de mers), vezi crestul Pietre adăpost pentru găini șmecher


7

Chiatră Chibzuí

piatră A judeca cumpănind toate eventualitățile; a se gândi, a reflecta, a medita, a presupune, a face supoziții; supoz iții; A dispune, a organiza, a plănui. Mag. képezni Chichirez şmecherie, şiretlic Expr. care-i chichirezu’ ? - care-i şmecheria ? Chiept piept (a se) Chiereti a se intoarce (de undeva); undeva); Ex. te-ai chieretit? - te-ai intors ?, a chierti a reveni, a veni inapoi Chimeșe cămașă Chină Noroi Chindă Coridor la intrarea intr-o casă ţărănească, tindă Chindeu prosop, șervet, ștergar Chindie (Pop.) Timp al zilei către apusul soarelui; Loc de pe bolta cerească unde se află soarele pe înserat; vecernie, (reg.) subamiază, sunimiez, (prin Transilv.) avecernie, (înv.) pomerează, pomeridă. (Pe la ~, adică pe la apusul soarelui.); Numele unui dans popular popular asemănător asemănăt or cu sârba; melodie după care se execută acest dans; Serenadă sau concert nocturn dat de muzicanții palatului în timpul t impul cinei domnitorului; domnitorului; La curțile domneștĭ și boĭereștĭ, turn de strajă de unde se vestea cu tobe și surle timpu chindiiĭ, cînd toțĭ oameniĭ se adunaŭ la cină, și porțile curțiĭ se închideaŭ – Din tc. ikindi. ikindi. ngr. κεντί, alb. itšindi, sb. ikindija a (se) Chinzuí, chinzuiésc a (se) chinui Chitít, -ă Chibzuit, socotit, serios: om chitit la minte; Ochesc, țintesc, îndrept lovitura: aĭ chitit bine!; (a) Chivernisí (chivernisésc, chivernisít): A cîrmui, a conduce, a administra; A călăuzi, a sfătui; A procopsi, a da cuiva mijloacele de trai; A aproviziona, a îndestula; A-și crea o situație materială mater ială bună în viață, a se procopsi; A dobândi prin muncă și sârguință; a aduna; a strânge; a agonisi Chip Poză Chiţibuş fapt, detaliu lipsit de importanţă; şmecherie, şiretlic Chisăliță zeamă de poame (cireșe, prune) fierte; Compot, hoșav, fertură de fructe cu zahăr orĭ fără zahăr; (fig.) să mă facă facă chisăliță de bătaie. Ex: Ex: „Bună-i vara jântița / Și iarna chisălița” Ciledghi copil Cimilitúră ghicitoare, proverb, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare; creație populară, uneori în versuri, cu caracter alegoric și metaforic, care cere cer e identificarea unui obiect sau a unei ființe; (a) Cimilí a spune o cimilitură; a da de ghicit ghicit (o ghicitoare); a transpune într-o cimilitură Cingateu clopoţel [din magh. csengettyû] Cingeu prosop; reg. de pe Valea Somesului Cinoş Frumos, Arătos (În) Cinste gratis, gratuit; Ex. calul căpătat în cinste, la dinţi nu se c’otă Cioárici pantaloni groşi, pentru iarnă Cioci papuci împletiţi din lână [din magh. csucsa] Cioci radacini ramase dupa seceratul tuleielor Ciolovec Copil (a) Ciondăní Ciondăní (-nésc, ít) A bombăni, bombăni, a bodogăni; A certa, a dojeni. – Var. ciondrăni. Creație expresivă ca dondăni, bombăni. După Cihac, II, 490, din mag. civódni; însă fonetismul este dificil. DAR propune săs. schäden „a certa”, care nu pare mai convingător (cf. Drăganu, Dacor., III, 1089). Der. cioandră (var. cioandă), s. f. (dispută, ceartă), pentru a cărui terminație cf. buleandră, fleandură; hoandră; ciondăneală, s. f. Dicţionar Ardelean - Român

8

(a) Ciorsăí (ciorsăiésc, ciorsăít)

Ciotornă, Cetârnă Ciosvîrtă (ciosvấrte)

Cioveş Ciovéi (-íe)

Cipcă Cirighele Ciripă, Ciripuri Ciubăr Ciucalău Ciucuri Ciufut Ciumăfáie

Ciumurluí, ciumurluiésc Ciupalac, ciupalaci Ciupă (a (se)) Ciupăi (a) Ciupili (puiul) Ciurdă, ciurde Ciurdar, ciurdari

(ceartă); ciondănit, s. n. (ceartă). 1. A răzui, a curăța cu rașpelul. – 2. A tăia, a ciopîrți c iopîrți cu instrumente proaste. – Var. giorsăi. Sl. čirta, čersti „a tăia”, cf. rut. čersati „a rade” (Cihac, II, 56; DAR). – Der. ciors, interj. (zgomot făcut de secure tăind lemne); cioarsă, s. f. (instrument tăios uzat și nefolositor), var. gioarsă; ciorsăit, s. n. (tăiere făcută cu greu, cu instrumente nefolositoare), var. ciorsăială, ciorsăitură, s. f.; ciort, s. n. (la cai, rădăcina cozii; bot; cioc); certi, vb. (a curăța de coajă; a cizela); certat, adj. (despre boi, cu un corn rupt). Aceste ultime forme au provocat probabil o confuzie între certi și certa „a dojeni”; în felul aceste ne explicăm existența lui ciorti „a certa”, pe care DAR o pune în legătură cu rut. čort „diavol” (› ciort, s. m., diavol; țigan). țigan). Ciortan, s. n. (os cu carne) este o confuzie între ciort „obiect tăiat” și hartan. Cf. cirtă semijgheabul de sub stresina (stresina) prin care apa de pe acoperis merge la burlan burlan si se scurge la pamant 1. (Înv.) Sfert, a patra parte. – 2. Sfert dintr-un animal. – 3. Băț care provine dintr-un lemn tăiat în patru părți. – 4. Parte, bucată de carne, halcă. – Var. cesvîrtă, (înv.) cetvîrtă, cetvert. cf. bg. četvrŭtŭ, sb. četvrt. Cf. sfert. – Der. ciosvîrti, vb. (a face bucăți) Derbedeu, Smecher de pe strada care se da mare Hîrb; se spune în general despre obiecte casnice vechi și fără valoare, și mai cu seamă despre vasele de lemn. Origine incertă. Ar putea fi sl. čvanĭ „găleată de lemn,” de unde și ciuvai (var. Trans., cioban, Banat, ciuvan), s. n. (albie; găleată) și ciuvaie, s. f. (bute; oală); cf. ciobacă. După Mîndrescu și DAR, din germ. Schaff „vas de lemn”; Scriban se referă la sb. čivija „lemn” dantelă [din magh. csipke, scr. cipka] Minciunele pe limba din ardeal, csoroge, pe o alta limba din Ardeal, scovergi cred ca prin pr in moldova.. gogosi si probabil probabil mai sunt si s i alte denumiri... Ţiglă, Ţigle de pe casă vas din lemn de formă tronconică cu una sau două urechi si cu un fund, spre deosebire de butoi care nu are urechi, are două funduri si formă de butoi știulete de porumb Pantaloni (Om) zgârcit, avar; (Om) cu toane, prost dispus (bot.; Datura stramonium) laur, (înv. și reg.) măslag, (reg.) bolândariță, bolânzeală, borciu, cornută, faie, măselar, nebuneală, tătulă, turbare, boii-pruncilor, boii-pruncilor, ciuma-fetei, ciuma-fete i, măr-ghimpos, mărul porcului. Plantă erbacee medicinală foarte toxică, cu flori albe și cu semințe negre închise într-o capsulă cu țepi moi; laur 1. a-și strica stomacul; stomacul; a i se apleca; a-i fi greață (de ceva). 2. a fi secat (de muncă), a slăbi, a se anemia; din d in ung. csömörleni, csömörleni, a-țĭ a-ț ĭ fi greață, d. csömör, greață (glum.) ins, individ, tip; tovarăș cada de baie a face baie dupa ce se taie puiul, cu maruntaiele in el, se opareste si se ciupileste, adica se smulg penele turmă, cireadă; Ex. No ho mă, că nu eşti la ciurdă! văcar, păstorul turmei de vaci; Ex. Vorbeşti urât ca un ciurdar.


9

Ciurigauă / Cirighele Ciúru

Ciútură Citov Clácă Clăditură, clădituri Claie, clăi Clámpă Clăpaci, colopaci (a) Clătări Clisă, clísî Clop Cloţan Cloţă Coarbă Cócie Cocirlău Cociuoanji, Cuociuoanji Coclauri Cocolóș

(a) Cocolóșí Cogeac Cohe Colac Coleşă Colniță, cuólniţî Colompire, colompiri Colonie, colonii Colopaci Comândare Combinezon (de) Comédie Concí Conci Conie Conopei Contrăuş

Gogoașă / Gogoși un fel de sită mai mare şi cu găuri mai rare, pentru curăţat grâul sau seminţele; cel pentru cocóş din grăunţe de mălai era făcut din tablă, putând avea şi o formă mai lunguiaţă, cu coadă Vas din doage sau dintr-un trunchi scobit care serveşte la scos apa din fântână întreg, sănătos (la minte), minte), nevătămat, zdravăn teafăr Muncă prestată benevol în folosul cuiva, urmată de o petrecere Căpiţe de fân de dimensiuni mari Căpiţe de fân de dimensiuni mai mici Clanţă, Zăvor la uşă Ciocan (a) Clăti Slănină Pălărie şobolan Cloşcă este o unealta (suport) in care se fixeaza burghiul ori sfredelul cu care se gaureste.(masina de gaurit gaur it presupune daca nu motor, cel putin doua roti dintate de amplificare a rotatiei) Trăsură; termen atestat doar în Maramureş, Sătmar; în Transilvania se foloseşte hinten; în Muntenia şi Moldova, trăsură odaie cu scule de tot felul răcitură, piftie Locuri neumblate sau puțin umblate, pustii, îndepărtate; locuri prăpăstioase; Ex. A umbla pe coclauri - a umbla fără rost; a vagabonda Bucată dintr-o substanță căreia i s-a dat o formă aproape sferică; bulgăre, boț1, ghemotoc; Bulgăre Bulgăre mic și compact de faină, de mălai etc. rămas întărit (și nefiert) într-o mâncare care nu a fost bine amestecată A (se) face cocoloș, a (se) mototoli; A trece cu vederea sau a ascunde lipsurile, greșelile, faptele reprobabile ale cuiva; A răsfăța, a răzgâia; A (se) înfofoli acadea Bucătărie Cozonac mamaliga; reg. de pe Valea Somesului încăpere lângă grajd şi şură; anexa de lemn de pe langă casă Cartofi Grup compact de persoane (de aceeași origine) așezat într-o țară sau într-o regiune a unei țări și care provine din imigrare sau din strămutare Ciocan [din magh. kalapács] masă (pomană) la o inmormantare, inmormantare, praznic Furou [din fr. combinaison] de râsul lumii cu strabism Coc [din magh. konty, scr. konča] Bucătărie [din magh. konyha] Canapea [din magh. kanapé]; lada de zestre cîntaret la vioara care doar tine ritmul, are si mai putine corzi


10

Cooperativă Copârşeu copíl

(a) copilí Coptil Corastă Corbaci Corhaz, corhazuri Corobeţe Cosoí Cosór, cosóru Costréie

Coș

Coş ~uri Coşarcă Coşcă, coşte Coşconar Coştei (a) Coştoli (a) Cóta Cotarcă Cotlon, cotloane

Cotonóg (cotonoágă) Cotonogeală, cotonogeli (a) Cotonogi, Cotonogi, cotonogésc Covăsală Covârșitor Cracoş

Magazin alimentar/universal satesc Sicriu Lăstar crescut de la baza tulpinii unei plante, din primul nod; Cui de lemn sau de metal care se înfige în ochiul țâțânii, la stâlpul ușii sau al porții, cîrligu (țîțîna) în care se prinde ușa, cîrligu pe care cade ivăru [!] și ține ușa închisă A tăia lăstarii secundari, nepurtători de rod; a curăța de copili; (reg.) a pui (~ de lăstari o plantă de cultură) – Din copil Copil primul lapte dat de vacă după fătare Bici spital; Ex. o fo’ beteag şi l-o luat la corhaz. Fructe uscate cuţit mic făcut din fier de coasă Cuțit scurt, cu vârful încovoiat, întrebuințat în viticultură și în pomicultură, dar şi pentru carne, verdeţuri etc (bot.) Sorg; plantă erbacee din familia gramineelor (Sorghum halepense); iarba ce crește prin lanurile de porumb: „Merge și îi dă costreie / Nici așa nu vrea să steie” (Bârlea 1924 II: 212) Cf. bg. koštrjava 1. unealtă portativă de răchită sau de papură, în care se pun poame, proviziuni, rufe; coșul pieptului, numele popular al toracelui: fiind rupți în coș de foame și de sete CR.; 2. partea ce rămâne dintr’o vită tăiată căreia s’a luat ciosvârtele; 3. împletitură de nuielușe în formă de coș de prins pește; 4. conținutul unui coș: un coș de pere; 5. Mold. Mo ld. împletitură de nuiele ce înlocuiește loitrele și codârlele; 6. Munt. acoperământul mobil al unei trăsuri; 7. copaie pătrată, largă și îngustă, de turnat grăunțele ce cad apoi între pietrele morii; 8. canal prin care fumul sobei e condus în pod sau peste acoperișul casei Bubă purulentă care se formează uneori pe față sau pe corp, ca urmare a inflamației glandei sebacee, acnee. - lat. cossus coş de cărat [din bg. košara, scr. kòšara] pătrat, pătrăţel; Ex. caiet de matematică în coşte coteţ de găini locul unde se ţine porumbul A gusta – Din gustuli, gusta vezi si Cuştuli (a) Căuta locul unde se ţine porumbu Loc ferit, neumblat; ascunzătoare, ascunzătoare , ascunziș; Scobitură în malul unui râu, sub nivelul apei; Construcție de zid, z id, suport solid de fier sau înjghebare simplă de pietre, în care se face foc și pe care se așază cazanul la fiert; Firidă făcută în zid, sub cuptorul vetrei țărănești. Expr. A sta (sau a zăcea) pe cotlon = a pierde vremea; a lenevi, a trândăvi; Adâncitură făcută în zid; firidă, ocniță. – Din magh. katlan Șchiop; Invalid din Pol. kuternoga „șchiop”, rut. kutornogyi „paralitic” Bătaie zdravănă. – Cotonogi + suf. -eală a bate zdravăn pe cineva, a-i rupe picioarele; A se îmbolnăvi îmbolnăvi de picioare; a șchiopăta; (Despre animale) A ologi. – Din cotonog iaurt folosit pentru fabricarea laptelui acru de casă Care covârșește; copleșitor, foarte mare, dominant, extraordinar, pătrunzător, sfâșietor (O impresie ~oare.) crăcănat


11

Credenț (a se) Credinţa Creiţár Cremeş (a) Crepá, crep Crestúl Croampe, Crompe (a) Cucăi Cuculbău Cucurbătă Cucuruz Cufăr (a (se)) Cufuri Cujmă, Cuşmă (a) Culdúşi, Culdúşi, Culdúi Culdúş Cuokérţi Cupéț (cupéți) (a) Cupeți Cupeție Cupurseu Cur

(a) Curá, Cur Curătúră, curătúri Curechi Curpapir Curpator Custúra Cúşer (cuşăr, coşer)

dulap de bucatarie [din germ. Kredenz] (a se) Logodi Emisiune monetară a împăraţilor Casei de Habsburg (1624-1716); subdiviziune a talerului cremşmit a crăpa; a despica lemne; 3. (fig.) a fi invidios De-a curmezişul - Probabil din cresta (der. regr. din creastă) Cartofi (a) Moțăi Melc Dovleac Porumb valiză, geamantan a avea diaree pălărie din blană de miel a cerşi, a se milogi cerşetor bibilici Comerciant, negustor; Negustor ambulant. Sl. kupĭcĭ, de la kupiti „a cumpăra”, cf. bg. kupec și precupeț.; a face comerț comerț; sînt cuvinte înv., în general înlocuite de precupeț Sicriu, vezi Copârşeu anus, dos, fund, popou, șezut – Lat. culus; se refera la corp, gradina nu are cur, are ar e fund(ul) gradinii; Ex. a avea un băț în cur expr. (vulg.) a avea mersul țeapăn; a avea viermi / mâncărici în cur expr. (vulg.) a nu avea astâmpăr, a nu-și găsi locul; a-l durea în cot / în cur expr. (vulg.) a nu-i păsa, a-i fi indiferent; a linge în cur (pe cineva) expr. (vulg.) a linguși (pe cineva); a lua ceva tare în cur expr. (vulg., ( vulg., glum.) glum.) a lua loc, a se așeza; a pupa în cur (pe ( pe cineva) expr. (vulg.) a linguși (pe cineva); a manifesta o atitudine slugarnică (față de cineva); a se băga ca musca-n curul calului / în curul vacii / în lapte expr. a fi inoportun; a se da cu curul de pământ pă mânt expr. (adol., vulg.) a se supăra; a se enerva, a se înfuria; a-și pune curul la bătaie expr. (pop., vulg.) 1. (d. femei) a-și folosi farmecele pentru a obține un avantaj. 2. a-și asuma un risc; cu palma-n cur expr. (vulg.) cu mâna goală, fără cele necesare; femeie șnur, fără țâțe, fără cur expr. (vulg., glum.) femeie exagerat de slabă; gura bate curul prov. (vulg.) vorbele spuse în pripă atrag după sine regrete, regret e, repercusiuni; mută-ți curul! / fundul! / hoitul! expr. (vulg.) dă-te mai încolo!, pleacă de aici! a curge teren defrişat Varză (sul de) hârtie igienică platou pentru taiat alimente; unealta de introdus pita in cuptor (mai rar in tast), care are o parte part e rotunda cu diametrul de 25-50 cm cu o coada lunga de 1-1,4m Un cuţit fără plăsele, făcut adesea din “gură de coasă”; avea, ca mâner, o cârpă înfăşurată şi legată legată cu aţă sau dropt dropt (sârmă); era utilizată şi pentru bărbierit, în loc de brici. (ref. la alimente) Curat, nespurcat; pregătit după ritual; (fig. şi fam.) Aşa cum trebuie. Cuvântul a rămas în limbajul local cu sensul de “curat, drept, cinstit”, în expr. nu-i lucru cuşer. – Cf. ebr. kâscher


12

Cuştulí Cúte Cuţât Cutruli Cuvertură

“curat, ritual” A gusta – Din gustuli, gusta (< lat. gustare) Piatră de gresie cu care se ascut uneltele tăioase (în special coasa sau briciul) – Lat. cutem Cuţit răvăşi, a întoarce pe dos pătură; reg. de pe Valea Somesului

D

Dalb Dăngălắu Dángăt Dăráb Dărălắu (a) Dărăli Dăsagi, Desăji

Dâmb Détilin Dejdioca Dejghina, dezghina, deșghina Desfăca Desluși

Deţ Dialuachie răzălite Dieje (a se ~) Dilí Dilíu Dindărắt Diug Diznotor Dodolóț, -oáță Doftor Dog Doga (a) Dohănii, Duhănii Doldora Dormeză

Alb,, imaculat “Florile dalbe” (ref. în colinde). – Din alb (< lat. albus) Tăntălău, tont – Probabil din dang, danga “care imită sunetul unui clopot” Sunet rar și prelung de clopot mare Bucată, porţie, felie – Din magh. darab “bucată” Râşniţă, Teasc, un fel de zdrobitor prevăzut cu lame folosit pentru mărunţirea fructelor, se foloseşte mai ales când se face pălinca a mărunţi folosind dărălăul, a da la dărălău un fel de traistă dubla facuta astfel incat sa poata fi dusa pe umeri intr-o pozitie de echilibru; se fac din pânză de cânepă sau din lână; sunt dubli, cu gât lung, lung, ca să poată fi purtaţi purtaţi pe umăr sau pe şa; la gură se leagă cu baiere; sunt folosiţi la transport pe distanţe mai mari Deal, colină – Din magh. domb “deal” Separat a scoate samburii din fruct A separa, a despărți, a se desface in bucati, a dezuni, a învrăjbi Origine necunoscută. Pare cuvînt tradițional (sec. XVIII), modificat modern prin analogie cu îmbina, combina a desface boabele de porumb de pe cocean; uneori la fel se numeste si procesul de indepartare a panusilor (ființe, lucruri, sunete) A identifica după anumite semne caracteristice caracter istice (de altele de același fel); a distinge; a discerne; a deosebi; a desprinde; a diferenția; (probleme, chestiuni, situații confuze) A face clar; a lămuri; a limpezi; a clarifica; a elucida; (texte scrise într-o limbă străină) A face înțeles; a descifra. Din bulg. doslušam, sl. slovă Unitate de măsură pentru lichide, echivalent cu 25 sau 50 g. Uzual: un pahar de horincă sortiment de paste fainoase pentru supe, realizate prin răzuirea aluatului butoi de lemn pentru pus varza la murat A lovi, a bate, a bătuci, a tasa (pămantul); Ex. „Soarele-l ardea, / Ploaia îl dilea, / Grâu’ gazdii bine se cocea”; A năuci în bătaie; A înnebuni, a se țicni; A fura, a șterpeli Nebun, Năuc, Zăpăcit În partea din spate; din urmă; dinapoi; în spate; posterior miros urât evenimentul, procesul de tăiere a porcului rotunjit(ă), grăsut(ă) Doctor Suprafaţă din lemn folosită în bucătărie pentru tăiat inel de metal care tine butoiul a Fuma Umplut, plin, îndesat peste măsură, până la refuz. – Din tc. doldur un fel de pat


13

Dosoi Dricar Dripălí Droáie Drod, Drot, Drout Drojder, drojderi A drojdi Drug Druţ Dubaş (a) Dubí Dudán (a) Duhní Duleu Dumevoastă, Dumeta (a) Dumnica Dumnicat (de pâine) Dúnă Durgălău (a) Duriga Dúşcă (a) Dustuli, Dunstuli

prosop de bucătărie Plapumă de pene a bătuci, a încâlci (cu picioarele), a bătători pământul În număr mare sârmă, sârmă tare de balot beţivan, alcoolic, băutor; Ex. nu mai sta acolo ca un drojder, hai la joc! a bea, a consuma băuturi alcoolice; Ex. hai ş-om mer’e la drojdit! Zăvor colţ de pâine suspect, dubios, îndoielnic a Argăsi, a Tăbăci, a Strica prin lovire Prost, prostalău, tolomac A răspândi un miros urât și greu; a mirosi urât, a puți, a duhori Ex.: duhnește a mahorcă, duhnește a muced drum intre parcele de teren dumneavoastră, dumneata (a) rupe felia de pâine în bucăţi care se înmoaie în mâncare fărâmitură (de pâine) Plapumă umplută cu fulgi de pene; dricar instrumet pentru văruit pereţii in interior care dă anumite forme a rostogoli Cantitate de băutură care se poate bea dintr-o singură înghiţitură – Din srb. za dušak “fără să respire” (a se) răci încet acoperit cu o cârpă (despre borcane cu gem, zacuscă calde);

E

E!

aproape la fel de popular ca No-ul... intraductibil... multi-semantic, intr-un fel echivalat cu semnul de exclamare !

F

Fain Fáur (fáuri): Făcăléț Făcătúră Fărcitură Fărină Fârtát a (se) Fâţăí Fârţâcuş Fedeu, fedjéu Fele (a) Felelí Felcer Dicţionar Ardelean - Român

Frumos, mişto Fierar; Varietate Varietat e de gîndac, lunguieț și subțire, păros, de culoare castanie (Elater segetum); (Pop.) luna Februarie; a forja; a crea, a inventa; făurăreasă, făuriță - nevastă de fierar Băț gros și neted, întrebuințat la mestecatul mămăligii, la întinderea foii de aluat etc.; melesteu, melesteu, vergea. – [din magh. magh. fakalán] Fermecătură, vrajă: “Se presupune că în trecut cuvântul «descântec» avea un sens mai restrâns, existând şi antonimul său «încântec» (făcătură, fermecătură, vrajă ş.a.)” Capiţă de fân (asta-i de prin zona Dejului) Făină Frate de cruce; prieteni legaţi prin jurământ până la moarte; Termen cu care se adresează cineva unui prieten sau cuiva căruia ține să-i arate prietenie; Prieten, tovarăş, ortac a (se) Agita, a nu avea stare, astâmpăr corcodus; reg. de pe Valea Somesului capac, din lut sau din tablă, pentru oale. vezi Fideu [din magh. fedõ] unitate de măsură de ½ litri [din magh. fele] (a) garanta Asistent sau Doctor ( unul care stie tot) 14

Ferchezuit Ferie Fest Feştánie Feşteálă (a) Feşti Fideu Fiioc Finjă, finje (a) Fircălí, -esc Firez Firhong, fironguri Fișjlog Fiteu Fizele Flaster Flit Floaşter a (se) Floşti Foale Focare Focăriţă Foită, foite, foaită Foştioroagă Fotag Foitaş Font Fotoghin Fotroş, fotroşă Fúnar Fúndu păńtru mămălígî Fundurélìlì Furdulaş (a se) Furduli Fus a Fuşări/Fuşeri

(despre oameni) Care are un aspect îngrijit; îngrijit; care se îmbracă cu grijă, elegant; gătit, dichisit Tigaie Mereu, tot timpul Slujbă de sfinţire, de binecuvântare a unui imobil, a unei construcţii noi Vopsea (a) Vopsi [din magh. festeni] Capac de oală Sertar cană de diferite dimensiuni, din lut, zmălţuită, ulterior şi din sticlă sau din tablă, cu coadă, pentru băut apă, lapte, dar şi vin etc. Ex. o finjă de apă A mâzgăli (cu creionul, pe hârtie); A scrie urât. – Probabil de la fir fierestrau perdea; Ex. cu fironguri casa arată altfel cutie de lemn in care se duc purceii la piaţă Sobă cu plită pentru gătit şireturi Beton rât de porc Trotuar a (se) strâmba ceva obiect, a (se) topi/uda/inmuia, a (se) transforma din tare in moale abdomen, burtă, pântece, stomac; suflătorul fierarului care dă la foale ei` focare! - „la naiba”; bat-o focarea! - „s-o ia naiba” chibrit fel, soi, tip Ex. un coptil de foită re’! Cum ţi-i foita ? Ştiu ce foită porţi ! claiţă de fân folosită mai ales in perioadele ploioase; după ce fanul s-a uscat sunt sparte şi se fac clai mai mari furtuna cu trasnete viscol jumătate de kilogram Petrol destrăbălat, dezordonat; Ex. un coptil fotroş Frânghier; cel care confecţionează frânghii, funii făcut din lemn, de formă rotundă sau lunguiaţă, pe el se răstoarnă mămăliga din ceaon. din lemn, rotunde, utilizate pentru acoperit oalele parcelă de pământ (a) aluneca pe gheaţă obiect din lemn folosit in procesul de tors, pe care se strange firul de lana; A face un lucru în grabă, de mântuială, superficial. – Din germ. Pfusch “lucru făcut de mântuială”

G Gaci Gáliţă Gázdă Găzdoáie Dicţionar Ardelean - Român

pantaloni, fusta pantalon din costumul popular al barbatilor salajeni Pasăre de curte, orătanie; găină Stăpânul casei. – Din magh. gazda “stăpân, bogat” Stăpâna casei; femeie harnică şi avută 15

Găbănaș Găoază, găoaze Găteje Găvan

anexa in gospodarie; uneori cu sens de hambar/granar, alteori chiar bucatarie de vara anus; vagin; (peior.) fată; femeie; (pare să provină din lat. cavum = gaură (cf. găoace) bucată de creangă subţire, vreasc, lemn Ex. du-te adă un braţ de găteje să punem pe foc Polonic

Gerunzi Gîlceávă (gîlcévi) Gârteni, Gârtene Gâtlegău Gheip Gherbevoş, gherbe Ghézeş Ghină Ghiufă, Diufă (a) Gini Glajă Glămujdi Gloată

Glod Goangă Godinaş Gogonele Goio a Goji (gojesc): Gomboți Gorun Goz, -uri Gozeriţă Grăítor

genunchi Ceartă (zgomotoasă, aprinsă); situație creată în raporturile dintre două sau mai multe persoane în urma unor certuri; sfadă sortiment de paste fainoase pentru supe, de formă tubulară, cu striaţii cravată masina. ex: de cusut instrument de metal indoit de miscat lemnele in foc Garnitură de tren – Din magh. gõzõs “cu aburi” (din gõz “abur”) găină chibrit [din magh. gyufa] a observa, a vedea, a zări sticla; reg. de pe Valea Somesului a protesta, a face galagie Mulțime (pestriță) de oameni strânși la un loc; buluc, adunătură; norod, plebe, popor, prostime, vulg, (înv. ( înv. și reg.) poporime; (depr.) adunătură, scursură, strânsură, șleahtă ; (În orânduirea feudală) Unitate de infanterie alcătuită din țărani noroi; loc, teren, drum noroios insectă purcelus rosii verzi murate Bila, sfera a lenevi, a sta fara a face nimic...

Griţari Grof, -i Groștior Grumaz Gudă Gugúţ Gulaş Gulea Guleș Guriţă

Papanași Stejar [din bg. gorun, scr. gorun] Rest, gunoi, mizerie Făraş (la nunta) prezentator, maestru de ceremonii, urator, strigator, vornic, staroste Bani mărunţi Nobil maghiar, proprietar de terenuri, cu titlul de conte Smântână Gât, Beregată, Gâtlej Cătea A sta pe vine; ghemuit mâncare de cartofi [din magh. gulyás] Cireadă Văcar Sărut

H Halău (a) Halbării

adăpătoare pentru animale; plasă cu ochiuri mari, năvod (a) Tulbura Tulbura


16

Hanorac Hazná

Háznă Hăbăuc Haios Haioș

Hardughíe Hăizaș, Heizaj Hălădí, hălăduí (a) Hăhăí Hămesit Hămnisit Hâd (a) Hâhâí Hârdăú (a) Hârjoní Hârleț Hâtru Heghi, hegy, hédi Heába (hiaba) Hecelă Hepa! Heredie Heti (a) Hi, hie Hibă Hidede Hidedele cu tolcer

Hintă Hipocauţ Hir, -e

jachetă de vânt, în general cu glugă azin subteran de dimensiuni relativ relat iv mici, folosit pentru colectarea și decantarea apelor impurificate impurificat e provenite dintr-un număr mic de gospodării; p. ext. latrină; (Înv.) Clădire sau încăpere a vistieriei în care se păstrau un tezaur, o sumă mai mare de bani sau alte lucruri de preț; p. gener. vistierie. – Din tc. hazine, hazne Folos Zăpăcit (Fam.) Plin de haz, amuzant, simpatic, nostim Haioșul este o prajitură prajitură ungurească, raspandită in Ardeal si in Banat. Un haioș reusit este, probabil, cel mai fin foietaj pe care l-a gustat cineva vreodată. Prajiturii ii este specifică osanza de porc cu care se fac impachetările aluatului – denumită la bănăteni “untura mare” sau, in satele unguresti, “hai” – de unde si numele de haioș. Clădire, încăpere etc. mare, de obicei veche și dărăpănată; șandrama; clădire mare, goală, neproporționată; neproporționată; șandrama; (înv.) ( înv.) ruină, dărâmătură; (înv. fig.; despre oameni) căzătură, prăpădit Acoperis A trăi undeva în voie, în linişte a râde tare, zgomotos foarte flămând, mort de foame; lihnit; lacom, nesățios, nesăturat infometat urât [din ucr. hyd] (despre porumbei) a gugui, a grunguni, a (în)gurlui; (despre oameni) a râde pe-nfundate un ciubăr mijlociu, folosit pentru aducerea apei de la distanţă pentru spălatul hainelor, hainelor, depozitarea mâncării mâncării pentru porci porci etc. a nu-i da pace cuiva, a necăji, a tachina, a bâzâi (pe cineva); (refl.) a se juca, a se zbengui, a se drăgosti; a se lua la harță. Cazma Glumeț, Vesel Vie, viţă-de-vie Ex. unde-i hediu de lângă casă? În zadar, zadarnic, degeaba darac; unealta de pieptanat lana interjecţie de genul „pârtie!”, se foloseşte oricând şi oriunde vrei să se tragă cineva din calea ta scandal sau masinarie necunoscuta (ex.: vazut-ai heredia ceie la televizori?) deal (a) Fi, fie cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, problemă vioară Vioara cu goarnă; (hidede - vioara, tolcer – pâlnie; magh. tölcsér) este o dezvoltare a ”viorii Stroh”, inventie patentata la Londra în 1899 de un inginer electrician englez. Daca violinofonul lui Augustus Stroh îsi dovedea utilitatea prin amplificarea sunetului slab al viorii în studiourile în care se înregistrau placile de gramofon (înainde de inventarea microfonului electric), vioara cu goarna a bihorenilor a avut succes la nunti si petreceri, reusind sa razbeasca peste rapaitul dobelor, sunetul taragotului si chiuiturile nuntasilor. Leagăn beci, pivniţă Fir, tulpină: „P-on hiruț de iarbă mare”; - din lat. filum


17

Hir, -i Hiretic, hiretică Hrib, hribi Hirispor a (se) Hlizí Hoancă, hoance Hoáșcă, hoáște Hodină (a) Hoinărí

Holtei Hong Honioş Horincă Horliţ, horliţă Horompfogău (la) Hotar Hover Hudă Huidúmă Huioş Hulugi Hurdău (a (se)) Hurducá

Veste, știre, noutate: „Ce hir i la mamă-mea?” - din magh. hir „veste„ nervos, agitat; Ex. ce ai azi de eşti aşa hiretic! ciupercă comestibilă cu pălăria de culoare brună rumeguş a râde de nimicuri, a chicoti gură. Ex. a da din hoancă; ţine-ţi hoanca cee! Denumire injurioasă dată unei femei bătrâne și rele; – Din ucr. haška „viperă” Odihnă a vagabonda, (înv. și reg.) a nemernici, (reg.) a tălălăi, (prin Transilv.) a budușlui, (Mold.) a lăinici, (Transilv.) a techerghi, (înv.) a hăimăni, a ștrengări. (Toată ziua ~.); a pribegi, a rătăci, a vagabonda, (prin Mold.) a bădădăi, a horhăi. (~ din d in loc în loc.); a colinda, a cutreiera, a peregrina, a rătăci, a umbla, a vagabonda Bărbat necăsătorit; burlac, becher, celibatar; Tânăr bun de însurat; flăcău Voce (tare) [din magh. hang] Murdar ţuică sau palincă murdar sau acoperit cu noroi. Ex. tătă te-ai făcut horliţă Clește în câmp [din magh. határ] prieten Gaură, spărtură (în zid, în gard etc.). – Cf. sl. hadŭ „cale, potecuță” Persoană înaltă şi solidă haină de lână tulpini de porumb un vas din lemn în formă de con în care se pun fructele date prin dărălău, butoi A se mișca încoace și încolo cu putere, a (se) clătina, a (se) scutura, a (se) zgâlțâi, a (se) zdruncina ; (despre vehicule sau persoane în mișcare) A se scutura tare (făcând zgomot mare)

I

Ia’mu’ni Iagă Icsoş Idá Ie! Iertaş Ilắŭ, ileŭ, ileĭe Ilest Ilish Imaş Inghie ? Io Io(a)i! Ioság Ipen, Ipene Irhă Iugăr Iute Dicţionar Ardelean - Român

acum, imediat - de la: Iaca, amu’ nită Recipient din sticlă pentru lichide; glaje, sticlă cu picioarele în x, rahitic aşa-i ? - în sens de confirmare de către interlocutor a celor spuse... Da! poiana Nicovală drojdie scaunul de la caruta pasune Unde ? Eu Aoleu! Vai! proprietate, moşie; avere, avuţie; animalele din batatura sănătos, normal, întreg (la cap); Ex. coptile, tu nu eşti ipene! şubă unitate de măsură pentru suprafeţe agrare egală cu 0,5775 de hectare repede Din sl. ljutŭ 18

Iștalău

grajd pentru cai

Î (a o) Îmbulina (a se) Îmburda (a) Îmbucá a (se) Îmbumbá Înaintaşi (a) Încelui

a se încurca, a o încurca; a avea de înfruntat un necaz (a se) Dărâma/ Răstuna a gusta din mâncare, a înfuleca a închide nasturii la haină Ochelari (a) prosti, (a) păcăli pe cineva în paguba sa, (a) fura pe cineva, (a) înşela A se înfunda în noroi (fără a mai mai putea ieși); ieși); a se înnămoli, înnămoli, a se împotmoli (Fig) A face multe datorii dato rii - din (înv.) În + glod a (se) Îmburda pe-o parte, a sta să cadă A alcătui, a face ceva (la repezeală, improvizând din materiale puține, întâmplătoare și disparate); a înfiripa; (generic) A construi, a întemeia; A face rost ro st de...; a încropi; (averi) A aduna cu greu, puțin câte puțin; A forma treptat. tr eptat. ~ o gospodărie. ~ un colectiv; a unei la capete, a încheia: înjgheba bine bucățile uneĭ mese înăuntru a (se) împodobi (cu struţ de flori); a se înfrumuseţa sosul de la tocană a (se) întoarce – Lat. tornare sunt

(a (se)) Îngloda, înglodí înglodí a (se) Înhîi (a) Înjgheba

Înlontru a (se) Înstruţá Întinguş a (se) Înturná Îs J

(a) Jăli Jaşcău Jântiţă, jîntiţa (jintiţa):

Jântuială, jîntuiala (jintuiala)

(a) jeli [din sl. žaliti] un fel de borsetă purtată fie la gît, fie legată în talie zerul de la brânză; se obtine prin fierberea laptelui de vacă uşor acrit şi rezultă o brânzică mai dulce şi mult zer. Cred că ni s-a întamplat la toţi, mai ales vara cand se acreşte mai repede (nu vreau sa spun altereaza, pentru că este impropriu, laptele acrit nu este lapte alterat, este doar faza inter intermediară mediară spre iaurt) iaurt) sa fierbem fierbem lapte şi să se “adune”. Aceea este jintiţa zer gras ce ramane dupa ce se framanta si se stoarce urda; este folosit de obicei la balmos; Eee, cu asta este o întreaga poveste. La stâna, după ce se mulge mulge laptele, lapte le, se strecoară, se pune tot într-un ceaun si se pune cheag. După ce se încheagă, se adună caşul în tifon sau pînză si se pune la presat. Ceea ce a rămas in urma strecurării, se numeste zer ) Prin fierbere, zerul se adună si rezulta urda. În zona Ilvei Ilvei i se spune “zare”. Dacă îl ţii mai mult, se acreste atît de tare încât poate înlocui cu succes oţetul. Am rămas la săculeţii de tifon umpluţi cu caş proaspăt. Aceştia se presează, fie cu o piatră aşezată aşezat ă peste o scândură, fie în prese, la stânile care se respectă. In urma presării, iese tot un fel de zer, dar de altă consistenţă, mult mai gras. Aceea este jintuiala adevarata. Are un gust specific, nu se acreşte atat de tare ca şi zerul, poate fi păstrată mult timp în frigider. Se foloseşte foloseşte la dres ciorbele, în loc loc de smântână, dar si la balmoş. Eu zic ca balmoşul făcut cu jintuială este mult mai gustos decât cel cu smântână şi unt din d in zona Apusenilor. Apusenilor. Pentru că am vrut ca documentarea sa fie completă, am gasit si fotografii, pe un site, de care tare m-am bucurat ca l-am gasit: http://lastana.ecosapiens.ro [...] sursa: http://digodana.info/2011/04/11/jintita-jintuiala-jitalari/


19

Jeb Jebcăndắu, (japcandău, jebchendeu) Jeg, -uri Jenunţ, Jerunzi Jilav Jilắu, -auă Jin Jinars Jină Jintalắu, -auă, (jântalău) Jiritor Jiţă: viţea, jiţăl Jiţălarii

Jândar Joágăr, -e Joardă, Jordă Jordie (a) Jugăni Junincă Juniri

Buzunar Batistă; năfrămucă, pânzăturică, pânzăt urică, şărincuţă. – Din magh. zsebkendő “batistă” Murdărie, mizerie Genunchi Umed Unealtă folosită în tâmplărie pentru fasonarea pieselor din lemn prin aşchiere; rindea Vin rachiu, tuica vină Instrument confecţionat din lemn, sub forma unui băţ prevăzut la partea inferioară cu palete, utilizat pentru amestecarea laptelui şi obţinerea jintiţei sau a untului. băţ cu care se împrăştie jarul în cuptorul de pâine; viţel; viţă (de neam ...) Sunt mormolocii de broască, aceia mici catre seamănă cu peştişorii si care se pot vedea în toate ochiurile cu apă, primăvara pr imăvara tîrziu. Nu ştiu de ce in zona Mureşului Mureşului li se spune aşa, nu ştiu ştiu care este etimologia cuvântului, pur şi simplu aşa li se spune (vezi foto ) jandarm, polițist Fierăstrău cu pânză lungă, prevăzut cu două mânere, numit numit şi “ferăstrău de doi”; folosit la tăierea transversală a butucilor sau a lemnelor mai groase Băţ, nuia Băț, Nuia (a) Castra vițea, se numește așa până la prima fătare ginere

L

Laboș Lacreu Laibăr Láiţă, laviță

Cratiţă, oala mare Sacou Vestă Bancă din scânduri (fără spătar) aşezată în lungul pereţilor în casele tradiţionale şi care servesc şi drept paturi, sau asezate pe uliţă, lângă poartă; Scândura pe care se aşază mortul. Langalău/ligalău,langalăie un fel fel anume de pâine pâine sau plăcintă din făină de mălai mălai Laoláltă Împreună Laşcă, laşte un tip de tăieţei mai groşi [din maghiară lasca] Lăcrămáţie (a) Lăcrui Lăicer, lăicere, lăvicér Lășcar, lăscar Lăturean Leac, -uri Leát, leaturi Legheleu Legvar Lehámite Dicţionar Ardelean - Român

Plângere, Cerere a aseza una peste alta, a stivui Covor țărănesc de lână care se așterne pe jos sau cu care se împodobesc la țară lavițele și pereții, Strecurător venit în vizită din satul vecin Medicament, remediu An, dată.; Contingent; Camarad Deal; maidan, toloacă Ex. joacă fotbal ca pe legheleu. dulceaţă Ex. ptită cu legvar Oboseală, plictiseală, dezgust, silă (față de cineva sau de ceva); (În expr.) A-i fi (sau a i se face) cuiva lehamite (de ceva) = a-i fi (cuiva) 20

Lepedeu, lipideu Ler Leţ, -uri Leuca, leoca Léveşe Lighioánă (lighioáne) Lihod Linghişpir Língura Linguróiu Lobdă Lom, -uri Lompaş Longhioş Lopáta

Lopoş Lótru Loptă Lopitău Lubeniţă/Lebeniţă Lucicoș, luşcoş Ludaie, ludău

silă, a se dezgusta, a se scârbi (de ceva). [Var.: lehámete s. f. – Din bg. liha mi ti „mi-e silă, m-am săturat”. Cearşaf, cearceaf Cuptorul în care se găteşte Şipcă, stinghie de lemn. – Din magh. léc piesa la car si/sau caruta in (numar de 4 care sustine) loitra Supă cu carne de pui; “zamă limpede cu răstăuţe”. – Din magh. leves Bestie, animal, dihanie, jigodie, jiganie, jivină lihnit, flamand roata (ansamblu ce se invarte) in parcurile de distractii se făcea din lemn de răchită, plop, tei, paltin, tisă etc.; existau şi linguri din metal; ele, împreună cu furchíţilì, se ţin în lingurár, care este aninat într-un cui pe perete; „polonic” din lemn sau din tablă, până la o jumătate de litru, era folosit la punerea punerea ză´mii în blide, blide, dar şi a jintiţei jintiţei Minge Crengi uscate şi rupte; Bagaje, lucruri de care te poti dispensa felinar despre temperatura, nici cald, nici rece, dezmortit din tablă şi din lemn de fag sau paltin, având coadă lungă sau foarte lungă, după utilizare; cu ea se bagă şi se scoate din cuptor mălaiul, pâinea, colacii etc.; este folosită şi ş i la curăţat zăpadă, în grajd, la învârtit grânele în pod etc lăţit Hoţ, bandit, bandit, tâlhar Minge Fund de lemn, lemn, planşetă mare pe care se frământă aluatul [din magh. lapító] Pepene verde Supă de varză Dovleac

M

Macră Maglaváis, -uri Mahăr Mai, Maiuri Mai, Maiuri Májă, Măji (a) Măjălí, Măjălesc Mandúlă, -e Marhă Mas, masu Măgan Mălai Mălín Măngălắŭ, máglă, mî́glă glă

curată, pură Amestec om care se tine maret Unealtă din lemn (uneori în formă de ciocan) utilizată pentru bătut, îndesat sau nivelat); lemnul cu care se bat rufele când se spală Ficat. – Din magh. maj “ficat”. Unitate de măsură pentru greutăţi echivalentă cu 100 kg; “chintal” – Din magh. mázsa (a) cântări Amigdale. – Din magh. mandula vită, vacă [din maghiară marha „vită”]; acest cuvânt a evoluat în marfă pentru că vitele constituiau principalul obiect de tranzacţie la popoarele pastorale faptul de a mânca; popas (peste noapte); Ex.: masu ne va fi la han mântuială; ex. ai făcut o treabă de măgan porumb (bot.) Arbust decorativ cu flori albe sau liliachii, mirositoare; liliac O bucată de lemn crestat orĭ de tablă de zinc undulată de care se freacă rufele la spălat; Un aparat compus din doŭă sulurĭ sulurĭ de lemn care, sub apăsarea unei greutățĭ, netezește rufele puse pe o masă


21

Mătura Măturoiul Mâniat (a) Mé Megiáș (vest) și Megiéș (est) Mejdă, mejde Melegár, -uri Melendoaică Melesteú, meleşteú Méré Mergătoare Meselău Miere Mihei Mileu Miraz Mintenaş, Minten Misarăş Míţă, -e Mitra Mnieru ‘Mniezăii Moáre, moré Módru Móimă, -e Molcom Morar Morho Moroci Morói, (muroi) (a) Moşcolí, moşcolesc Moșcoș Moş, moşi

Moşini a Mozolí, -esc Muiére (Muiéri) (a se) Murui, Murlui

(înlocuit azĭ cu fieru de călcat) utilizată pentru curăţenie în casă; se făcea şi din pelin bătrân; mătură făcută din târşi sau din nuiele şi se utiliza la făcut curat în curte enervat a merge învecinat, limitrof, mărginaș; care stă, se află alături sau în apropiere de cineva sau de ceva; vecin; vec in; (În evul mediu, în Moldova și în Țara Românească) Țăran liber, stăpân de pământ hotar, delimitare delimitare între două terenuri vecine, limita unui teren Loc special amenajat (pământ amestecat cu gunoi de grajd) în care se pun răsadurile primăvara; răsadniţă. Termen atestat în Trans., Banat, Crişana şi Maram. Mara m. – Din magh. melegágy. Cârpă, prosop in unele cazuri „mămăligătorul”, un băţ mai lung (50-70 cm), bine rotunjit, cu care se amestecă mămăliga Merge încălțăminte bidinea cu coada lunga Zahăr banc de lucru [din magh. mûhely] Dantelă Ne faci de miraz!: Ne faci de ruşine! Imediat, indată, repede, acuş [din maghiară menten] măcelar [din magh. mészáros] Lâna tunsă prima oară de pe miei; leapşa Uter Albastru Dumnezăii.... Apă sărată în care se acreşte varza; saramură Mod, chip, fel; mijloc, putinţă, posibilitate, rânduială Maimuţă; poreclă frecventă dată oamenilor caraghioşi, care se strâmbă ca o maimuţă sau care sunt mici de statură. st atură. – Din magh. majom “maimuţă”. Liniştit [din bg. mŭlkom] Mărar Vită morcovi (mit.) Strigoi, vârcolac, pricolici a murdări, a întina, a ocărî Murdar (folosit și ca termen de adresare) Bărbat ajuns la o vârstă înaintată; moșneag ; ~ Martin urs; (rar) Bărbat privit privit în raport cu nepoții săi; bunic; (pop.) Frate (sau văr) al unuia dintre părinți, privit privit în raport cu copiii acestora; unchi; Persoană care aparține generațiilor precedente. ; Din (sau de la) moși-strămoși a) din vremuri foarte îndepărtate; b) (transmis) din generație în generație; la pl. (în credințele religioase) Ziua din ajunul sărbătorii pogorârii duhului sfânt; Sâmbăta Sâ mbăta ~ilor sâmbăta dinaintea Duminicii Mari. Chibrite a mesteca îndelung; a molfăi; a framanta Femeie măritată; Femeie, soție, nevastă (a se) murdări, (a se) mâzgăli, (a se) uda putin


22

Musai N Napci Nat (a se) Năclăí (-ăésc, năclăít)

(a se) Nădăi Nădéjde (nădéjdi)

Nădragi (a) Nădușí Năframă Năfrămuţă Năglag Nămí, Nămesc, Năimi Nănaș Năpastă

Năpust Năráv (nărávuri) Năuc (a) Năzuí, năzuiesc, nizuĭesc Nealcoş / Nialcoş Neaóș

Nechezol

Neapărat, morţiş, trebuie - Din Magh. muszáj cartofi; reg. de pe Valea Somesului lume, om, individ A se unge, a se păta păt a cu grăsime, a se mînji; a se umple de ceva cleĭos (cleĭ, sirop, noroĭ); A se acoperi cu o substanță cleioasă sau cu murdărie, îmbibându-se; (despre sânge) A trece din stare lichidă în stare solidă; a se face vârtos; a se închega; a se coagula. - Din bg. nakleja a spera, a bănui ceva Speranță; (Înv.) Așteptare; Încredere sau convingere că ceea ce faci ori dorești se va realiza; speranță, nădăjduire; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor; De nădejde = în care poți avea toată încrederea; De (sau cu) nădejde = așa cum trebuie, foarte bine; solid, temeinic; A trage nădejde = a spera, a nădăjdui; În nădejdea... = în speranța..., bazându-se pe... A se lăsa în nădejdea (cuiva) = a conta (pe...), a se bizui (pe...). A-și pune (sau a avea) nădejdea (în cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva), a se încrede (în...). Slabă nădejde = puțin probabil, nesigur; Ceea ce dă încredere, certitudinea că se va realiza rea liza dorința cuiva. – Din sl. nadežda Pantaloni a transpira, a asuda, asfixia, gâtui, înăbuși, îneca, strangula, sufoca, sugruma - Din sl. neduh, ucr. naduha, bulg. naduša batic batista argila, pamant galben a se tocmi, a se angaja cu plata pentru o anumită perioadă Naș Nenorocire grea, care se abate asupra cuiva c uiva,, urgie, pacoste, calamitate; Ia ~! ia nevoie; Acuzație lipsită de orice temei; învinuire nedreaptă; (ist.) Bir suplimentar pe care îl plăteau țăranii în locul consătenilor fugiți sau amendă plătită plăt ită de un țăran pe pământul căruia s-a săvârșit un omor în împrejurări rămase necunoscute (În Evul Mediu, în Țara Românească) Dracul, aghiuţă, satana etc. Obicei, deprindere rea; cusur, viciu, nărăveală, nărăvie; Expr. A (se) învăța cu nărav = a (se) obișnui să ceară, să pretindă ceva ca pe un drept al său; (Înv. și pop.) Deprindere, obicei; fel de a fi, comportare. Prostuţ A tinde cu străduință către ceva; a aspira, a râvni; A se strădui, a se trudi; a încerca; A se îndrepta spre cineva sau undeva după ajutor, a recurge, a apela a pela la sprijinul, bunăvoința, îndurarea cuiva; A se îndrepta, a se duce spre..., a ținti să ajungă la... Mandru, ingamfat (despre locuitori, limbă, obiceiuri, floră, faună etc.) Care s-a născut, sa format și s-a dezvoltat pe teritoriul pe care trăiește și în prezent; autohton, indigen, băștinaș; Care nu trezește îndoieli; care este în corespundere cu adevărul; veritabi; autentic, curat, neamestecat, de pur sînge Ex: Român neaoș. neaoș. Fig. Cuvînt neaoș (curat românesc ș.a.). Adv. A vorbi neaoș românește. /Orig. nec. (în anii dictaturii ceaușiste) cafea ca fea în amestec cu înlocuitori, surogat de


23

Neica nimeni Netrebnicíe

Ni Niálcoș, niálcoși Nicăria Nieniuţă Nimaş Nimuríc, -i, (nemuric) Ninerát, -ă Nintă Nită! No

Noadă Noian, noiane, noianuri noianuri Nopsám Nopsámoş, -i (făină) Nulaş Nutlii

cafea. expr. (peior.) individ insignifiant. (înv.) lipsă de valoare, de folos, de utilitate, de însemnătate; inutilitate; (înv.) umilință, smerenie; incapacitate, neputință; (pop.) ticăloșenie, nemernicie; faptă ticăloasă, mârșavă; (înv.) nebunie; (reg.) cusur, viciu. Uite, Iată aranjat, arătos, chipeș, cochet, dichisit, elegant, fercheș, ferchezuit, ferc hezuit, frumos, gătit, îngrijit, spilcuit Niciunde Bunic Păşune (oameni) Mic, scund, pipernicit, schilod – Din magh. nyomorék nyomorék alintat, răsfățat, râzgâiat; r âzgâiat; afectat, fandosit, sclifosit mentă Uite!, Iată! Intraductibil, deoarece e folosit la aproape orice, ca sarea-n bucate... bucate. .. Indiciu de la dictionar: Ei! E i! Ha!, interj. Banc: Pe o vijelie, revine de la câmp Ion și méré cătă casa soacrei... trăznește la 100m de el. Zice Ion: - No! mai méré el ce méré, și iar trăznește la 50m de el: Zice Ion: - No, no! când intra în ocol, fulgeru cade pă casa soacrei. Zice Ion: - No, așe! Anat.; pop.) Coccis; p. ext. regiune situată în jurul coccisului; (la animale) (regiunea de la) rădăcina cozii; (la păsări) târtiță. – Lat. *noda Cantitate, volum mare din ceva; belșug; Mulțime, număr mare de ființe, de lucruri, de fenomene; Întindere mare de apă; nemărginire, imensitate; Genune, abis, hău. – Et. nec Plata unei zile de lucru; simbrie – Din magh. napszám Muncitor cu ziua; zilier. – Din magh. napszámos Făină de calitate superioară, pentru prăjituri aluat din cartofi, făină albă, ulei şi sare. Acest aluat se întinde în fâşii cilindrice, se taie în bucăţi mici (3-4cm) care se pun la fiert până se ridică la suprafaţă şi la final se tăvălesc în pesmet cu zahăr

O

Obârșie

Punct de plecare, început, origine; Locul unde s-a născut cineva; familia, neamul din care se trage cineva; origine (socială); Locul de unde începe să se formeze for meze albia unui râu; izvor; Culme, muchie, vârf. – Din sl. obrŭšije Obidă, obide Întristare adâncă, durere sufletească; mâhnire, amărăciune, jale; necaz; ciudă, mânie; (Înv.) Nedreptate, asuprire; jignire, insultă, umilire Obloc Fereastră, geam Obloji a trata (o rană, un organ bolnav sau un om bolnav), a purta cuiva de grijă; a îngriji, a (se) înveli, a (se) acoperi; a (se) înfofoli, a (se) încotoșmăna Obgheală, Obială / Obiele pânze de purtat in cizme iarna, din material material textil (canepa, in, bumbac) de forma dreptunghiulara, care se foloseau la protejarea picioarelor de frig mai ales cand se purtau opinci (strămoșii ciorapilor) Oblu Drept, direct (a) Ocărî, Ocărăsc a insulta, insulta, a înjura, a ponegri, a blestema Dicţionar Ardelean - Român

24

Ocheri Ocna Ocol Ocoş Odór, odoare, odoară Ogăşii Ogârcău (a (se)) Ogoí, Ogoiesc Ográdă, Ogrăzi Ogrinji Oleácă, olecuţă Oloi Om (a) Omini Osấrdie, -i Osteneálă, osteneli Ostoí, (ostui):

Ochelari dop la butoi, bagi ocna la boşc Curte Deştept, inteligent Lucru de preţ, Zestrea fetelor, compusă, de obicei, din haine şi pânzături, Copil urme de maşină pe drumul de ţară Castravete [din magh. uborka] a (se) linişti, a (se) potoli, potoli, a (se) calma, a (se) stâmpăra Gradina şi livada din spatele casei tulpina porumbului ramasa dupa ce animalele au mancat frunzele, resturile de mancare ce raman dupa animale, folosite de obicei pentru asternut Puţin, un strop, un pic Ulei Vom (a) omeni, (a) servi Zel, râvnă, stăruinţă Oboseală, istovire a alina, (a se, a-şi) astâmpăra; a petrece, a se desfăta

Otavă Ótova

Oticău P Păcurar Pălant (a) Păli Palincă Pancovă Paporniţă Papricaş Parapleu Parpalác Pălant Pălălaie (~ăi) Părădică Părăzor Păretar Păs Păsat Păsulă Pătrár Pătúl, -e, -uluri


fîn de la primul cosit Uniform; neted, egal, drept; (despre oameni) care nu are talia marcată; fără formă; (Fig.) monoton, uniform. Ex. Neted: drumu e otova; Ex. Tot una: acest porc e așa de gras, în cît capu e otova cu trupu; Ex. Monoton, plictisitor: plictisitor: muncă otova; Ex. Drept Drept înainte, fără accidente: a merge otova – Et. Et. nec. măsură de 2L cu care se ia uiumul la moară [din scr. otik] Cioban gard de lemn [din magh. palánk] a lovi Ţuică (de prune) Gogoaşă coş (de papură) Tocană cu carne, condimentată cu boia de ardei Umbrelă Pardesiu; balonzaid rasad; padure sau vie tanara; gard, imprejmuire Foc mare (cu văpăi); vâlvătaie Roşie Umbrelă panza tesuta cu motive traditionale pusa in scop decorativ pe pereti; reg. de pe Valea Somesului Necaz, Off.... Ex. a-si spune pasul: a-si spune necazul, off-ul seminte de mei pisate; boabe be porumb sau chiar alte cereale pisate, macinate mai mare Fasole bucata mare de slanina de pe spatele porcului Suport din lemn pe care se clădeşte claia sau stogul, pentru a le feri de umezeală; coșar, porumbar, (reg.) magazin, (Mold. și Transilv.) coș, 25

(Transilv.) coșarcă. (~ de porumb.); hambar; porumbar, porumbărie, porumbărie, (reg.) hulubărie, pătuiac, porumbariță, porumbăriște, porumbelniță, porumbiște, porumbiță, (Ban.) golâmbar. golâmbar. (~ pentru porumbei.);(pop.) cotineață, (reg.) pătuiac, poiată. (~ pentru păsările de curte.); (reg.) alaș, pătuiac. (~ pentru pază, la o vie.); pătuiac. (~ pentru clădit claia de nutreț.); răsadniță. Pântecárie, -ii Diaree Pecéte Obiect constând dintr-o placă cu mâner, pe care sunt gravate în relief embleme și inscripții și care se aplică pe documente (spre a le autentifica); ștampilă; Semn imprimat cu un astfel de obiect; Închis (sau ferecat) cu șapte ~ți imposibil de aflat; de nepătruns; (fig.) Trăsătură specifică, particulară; semn distinctiv; amprentă; marcă. Pecetluit astupat, fixat, imobilizat, închis, înfierat, înfundat, înțepenit, prins, stigmatizat, ferecat, sigilat, ștampilat Pecie muschiul de pe spatele porcului Pepe goangă, insectă Pepini Castraveți Pere cartofi; reg. din zona Clujului Perje prune Pernieu, pernéu negreală de la sobe, funingine, cenușă rezultată din arderea paielor.... Petea panglica de care sunt prinse margele, folosita ca podoaba in par Petrenjel Pătrunjel (a) Pica (a) Cădea Picioci/picioici cartofi Ex. Anu’ acesta nu s-or tare făcut picocii Piglais (piclăzău) călcător, vezi Ticlăzău, tiglazắu Pihe scame; fulgi (de pasăre) [din magh. pihe] A pingeli a repara, a petici, a reface [de la pingea „a pune, a reface sau a dubla talpa uzată la o încălţăminte”, din turcă pençe Piparcă Ardei iute Piroște Sarmale Pisat, Păsat făină de porumb măcinată mare; porumb macinat Piscoş murdar, pătat [din magh. piszkos] Pişcar un soi de ţipar (peşte) de dimensiuni mici Pișichér Om șiret, priceput la șmecherii; sforar, șarlatan, viclean, escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan, potlogărie, escrocherie escro cherie Pită Pâine Piţiene pănuşi de porumb Piţulă monedă austro-ungară de zece creiţari care a circulat până în 1918 în Transilvania şi Bucovina Pizmă (Pop.) Ciudă, necaz, nemulțumire; p. ext. ură, dușmănie; (sens curent) invidie; Din sl. pizma Pled pătură Poame prune, uneori cu sens mai larg, de fructe (nu) Poci (nu) Pot, a putea, a fi în stare (a) Póci (reg.; despre teren) a împrejmui, a închide cu pocii (crengi înfipte în pământ); (despre vița de vie) a arăci (a pune araci); A(-și) schimba în rău înfățișarea sau forma; a (se) urâți, a (se) strâmba, a (se) schimonosi; Tranz. (În credințele populare) A desfigura, a sluți; spec. a deochea; Tranz. (Rar) A meni cuiva ceva rău, a cobi Pocíc risipă, a strica lucruri bune Pocinog Întâmplare rea, neplăcută; bucluc, belea; boroboață Pocrúț, pocrúțuri, pocrúțe, covor țărănesc; scoarță; pătură groasă; pocroviță, pocrov; așternutul pocrouţ de sub șaua calului; legătură, boccea. Dicţionar Ardelean - Român

26

Poderei Podişor Pogace

movila, deal, fanate; reg. de pe Valea Somesului dulap pentru vase şi diferite ingrediente; el este încastrat în perete. turta obtinuta prin presarea cojilor de floarea soarelui dupa ce s-a extras uleiul Mare, voinic, vânjos Unitate de măsură pentru suprafețe de teren agricol, a cărei mărime variază, după epoci și regiuni, în jurul unei jumătăți de hectar; Bucată de pământ (agricol) de un pogon (1); teren ter en cultivat, plantație de această mărime; Cantitate de produse obținute de pe un pogon (2). – Din bg. pogon Scoborîre (Rar); Pogorîrea sfîntuluĭ duh, o sărbătoare creștinească la 50 de zile după Paște (Rusaliĭ) ( Rusaliĭ) Grajd pentru vite mari, de obicei o cladire care este impartita in doua: o parte pentru depozitarea furajelor + pod si una pentru adapostul animalelor este un fel de raft simplu, dintr-o scândură jiluítî, sprijinită pe două cuie de lemn, pe care se aşază diferite vase iarba cosita ce urmeaza sa fie uscata si stransa; reg. de pe Valea Somesului Preparat farmaceutic sau cosmetic moale, obținut din substanțe grase și din componente medicamentoase, întrebuințat pentru îngrijirea (sau tratarea) pielii și a părului. a (se) unge, a (se) da cu pomadă; a flata, a linguși, linguși, a măguli Veste, faimă, amintire, pomenire, renume De pomină = a) vestit, renumit, neuitat; b) strașnic, str așnic, grozav, extraordinar; Expr. A (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina = a se răspândi vestea în lume, a se afla sau a se vorbi despre cineva sau ceva ca despre ceva extraordinar. A se face (sau a ajunge) de pomină = a se face de râs, a se compromite. – Din pomeni (derivat regresiv) specie de fasole cultivata mai ales pentru pastai

Pogán, -ă Pogon, pogoane

Pogorî́re re Poiátă Póliţa Polog Pomádă, pomézi (a (se)) Pomădá Pomină

Pomnişori Ponihos Pontoş Porodică Postáva

Potică Poticarăș Potlogar Potlogărie Poţoc Pováță, povéțe

Prapor Prascila Práznic (Vechĭ rar și prazdnic)

Leneş Punctual, Exact Roşie se făcea din lemn de tei, plop ori răchită; în ea se cernea făina şi se făcea aluatul pentru pentru pâine, pâine, mălai, colaci, prescură etc.; tot în ea, iarna, de Crăciun, se punea clisa şi carnea de porc, cioantele etc. la la saramură, înainte de a fi puse la afumat; de dimensiuni mai mari, era utilizată pentru îmbăiat blidele, făcut plămădeala etc. Farmacie Farmacist Pungaș, escroc, șarlatan; șmecher; (Reg.) Persoană care pune potloage la încălțăminte Pungășie, hoție, înșelătorie, escrocherie Şobolan (mouse  ) (Înv.) Călăuzitor, persoană care conduce; (Înv.) Acțiunea de a îndruma; Sfat, îndemn, orientare; Învățătură menită să călăuzească pe cineva în diverse situații; îndrumare. ~ părintească; De ~ ca îndrumare; – Cf. pol. powodca „conducător” steag bisericesc cu imagini religioase, care se scoate la inmormantari scândură subțire de brad folosită la acoperișul clădirilor de tot felul Masă (mare) dată după o înmormântare sau după un parastas ori pentru pomenirea unui mort; mort; pomană, comândare; Petrecere Petrecer e mare;


27

Precista Preş Priceásnă, pricesne Prícină

(a) Prií (-iésc, priít):

Pripon Procouț Prónie Proțáp

(a (se)) Proțăpí Pui Puic Puiag Pumnuşei Púpti (a) Purcéde

Pusta (a (se)) Puțuli Puțuluit Puturos

chef, ospăț, zaiafet; Sărbătoare bisericească; p. ext. zi în care nu se lucrează; (Înv.) Aniversare a zilei de naștere a cuiva, sărbătoare cu acest prilej; Expr. La dracuń praznic, (Mold.) foarte departe: a locui la dracuń praznic (în ( în Munt. la dracu cu cărțĭ). Prov. Obraznicu mănîncă praznicu, cu obrăznicia reușeștĭ maĭ bine de cît [!] cu sfiala – Din sl. prazdĩnikŭ Preacurata Fecioară (PreaCinstita) covor țărănesc Cântare executată la slujba liturghiei ortodoxe în timpul împărtășirii preotului - Din sl. prĕčĩstĩna Cauză: ná putut pleca din pricina ploiĭ, din pricina ta. Motiv, pretext: a căuta pricină de ceartă. Ceartă, pretext de ceartă: a căuta pricină cu lumînarea. Vechĭ. Proces cauză: ca uză: a apăra pricina cuĭva. A da pricina pr icina pe cineva (Vechĭ), a da vina pe el, a-l acuza. A fi de pricină, a fi cauza unuĭ răŭ. Cel cu pricina, cel în chestiune, cel de care e vorba: ĭacătă casa cu pricina ! A te pune de pricină. A-i fi cuiva prielnic, favorabil, a-i fi de folos, a-i cădea bine; a-i tihni; a face să prospere; pro spere; . (pop.) a-i prinde, (prin Ban.) a-i ponosi, (Mold. și Transilv.) a-i suferi (Nu-i ~ mâncarea)) ; a-i ajuta, a-i folosi, (înv.) a-i spori. (Nici aerul nu i-a ~.) ; (reg.) a-i primi. (Copacului nu-i ~ acest pământ.) 4. v. tihni. – Din sl. sl. prijati ţăruş [din scr. pripon] Pătură (Înv. și pop.) Dumnezeire; Dumnezeu; Providență. – Din ngr. prónia Prăjină groasă de lemn, lemn, bifurcată la un capăt, care se fixează la dricul carului și de care se prinde jugul; rudă; Prăjină cu vârful despicat, în care se înfigea în trecut o reclamație prezentată domnitorului, pe deasupra capetelor mulțimii; mulțimii; Expr. A umbla cu jalba în proțap = a protesta, a reclama; a cere cu insistență insist ență ceva; Prăjină despicată la un capăt, cu care se culeg fructele, cu care se prind racii etc.; Fiecare dintre cele două bețe, despicate în formă de furcă și înfipte în pământ, lângă jar, între care se fixează peștele întreg pentru a se frige; Pârghie la moara de vânt sau la fântână; Țăpușă, frigare – Din sl. procĕpŭ, pro cĕpŭ, bg. procep A (se) sprijini, a (se) propti, a (se) ține cu putere; A (se) înțepeni, a (se) fixa; A ocupa o poziție poziție verticală fixă, stând ca un proțap; (fam.) A se opri (provocator, cu îndrăzneală, ostentativ etc.) în fața cuiva sertar [latină pulleus], nume dat unor obiecte foarte mici sau unor cantităţi minuscule - pui de fasole – bob de fasole Sertar camara/debara mai mare partea terminală a mânecii cămăşii buline, pete; Ex. Are o rochie albă cu pupti. A pleca, a porni la drum; (Despre lucruri și despre fenomene văzute în mișcare, în evoluție) A începe, a (se) porni, a (se) dezlănțui; A întreprinde, a începe o acțiune; acț iune; A proceda, a acționa (într-un anumit fel); (Despre acțiuni, stări) A izvorî, a proveni, a lua naștere. – Lat. procedere Campie a se aranja, dichisi, da cu parfum dat cu parfum si alte cosmetice Leneş


28

R

Raclă, racle

Ráclìlì, răclíţilì Rais Ramazán Ratotă Razalăi Răcituri Răfongauă Răgice Rărunţi / Rărunchi Răntaș, Rântaş (a) Rîcîí (rấcâi, râcâít):

(a) Râni Rấnză, -e Răscălit Răspăr: în răspăr

Rătez Răzor, răzoare

Rînduĭálă

Sicriu, coșciug, secriŭ de sfînt; Ladă de lemn (de dimensiuni mari și ornamentată); Cutie de lemn cu capac, în care se păstrează anumite alimente; Despărțitură într-un hambar, unde se păstrează fânul, cerealele etc.; Pânză urzită cu două feluri de bumbac. [Var.: lácră s. f.] – Din bg. rakla. cutii pentru păstrat diferite alimente şi ustensile orez; reg. de pe Valea Somesului stomac; Expr.: A-l tăia (pe cineva) la ramazan = a-i fi (cuiva) foame Papară de ouă, omletă nişte tăiţei facuti din ou şi făină dar nu tăiaţi din pătură păt ură ci daţi pe răzătoare Piftie cleşti (se referă la unelte); Ex. du-te de cere răfongaua să scoatem cuiul ista. ridiche Rinichi combinaţie (aproape letală) de ceapă prăjită, făina şi ulei sau unsoare de porc pentru asezonatul supelor sau tocăniţelor, sosuri sau ca adaos la alte mancaruri (ciorbe, ...); îngroşală (Despre păsări sau animale) A scormoni, a scurma cu ghearele sau cu labele; p. ext. (despre oameni) o ameni) a zgâria ceva cu unghiile sau cu ajutorul unui instrument.; (pământ, paie, gunoi etc.) A răscoli, răsco li, dând la o parte straturile de deasupra; Expr. A(-l) râcâi (pe cineva) la inimă = a-l chinui pe cineva gândul că trebuie t rebuie să facă un lucru și nu l-a făcut sau că știe un lucru care interesează pe altul și nu-l spune. ♦ A îndepărta prin zgâriere un înveliș, un strat; st rat; (înv.) 1. a răcni, a urla. 2. a se opinti. (a) curăţa grajdul [din bg. rina] Pipotă, Stomac Răzuit împotriva direcției firești în care crește părul pe capul și pe corpul ființelor; împotriva direcției unui curs de apă sau a unui agent fizic în mișcare; potrivnic, ostil; echivoc. În răspărul... = în ciuda..., în pofida... A lua (pe cineva sau ceva) în răspăr = a) a-și bate joc (de cineva sau ceva), a lua în râs; b) a dojeni aspru, a brusca. (Rar) A-i merge în răspăr = a-i merge cuiva rău, a întâmpina greutăți; (Rar) Răfuială incuietoare, zavor, uneori cu sens de ochi, veriga sau lant Fâșie îngustă de pământ nelucrat, servind drept hotar și potecă între două ogoare; hat; Loc arat; ogor; Strat Strat de flori sau de legume legume în grădini; brazdă; Cărăruie (într-o ( într-o grădină). – Din bg. razor. Rî́nă: nă: rinichĭ, șale, coastă, (lat. *rena); fiecare dintre cele două laturi ale corpului omenes Ex. Numaĭ în întró rînă, r înă, pe o coastă: ședea culcat întró rînă. (în legătură cu obiecte) înclinat într-o parte, strâmb Acțiunea de a rîndui, de a pune în ordine: a rîndui lucrurile. Orînduĭală, ordine, șart: în casă era mare rînduĭală.; întocmire; ordine, organizare, rost. (~ ( ~ lumii nu se schimbă ușor.); disciplină; ordine, regulă, rost, socoteală, (pop.) ( pop.) seamă, (înv. și reg.) soroc. (Știe ~ lucrurilor.); datină; uzanță; rost, (pop.) seamă, seamă, (prin Transilv.) agod. agod. (Știe ~ nunții.); ceremonial; normă, nor mă, precept, principiu, regulă, (înv.) pravilă, tocmeală. (~ de viață.)


29

Rîlă: vezi Rî́nă nă Rî́vnă vnă Râză Rişcaş Roling Rondioş Roştei, roşteie Rotoféĭ Rozosin Rug Rugucí, rugucésc Rumenele

Ardoare, zel, hărnicie, osîrdie: a munci cu mare rîvnă. – Vechĭ și pop. rîhnă și rîmnă cârpă de sters; uneori cu sens de haina veche orez [din magh. rizs] bluză pe gât stricat, uzat, prost făcut, neingrijit neingrijit portiţă mică de trecere între casă şi grădină; gratie, zăbrea; grătar de la sobă prin care cade cenuşa [din maghiară rostély]; Ex. închide roşteiu ! (despre ființe) Care are forme rotunjite; cu forme rotunde; durduliu; dolofan; fam. (despre lucruri) Care are forme circulare; de formă circulară. roz, trandafiriu [din magh. rózsaszín] Salcam a se văita; a lovi cu piciorul; a necinsti, a viola o femeie farduri [din sl. rumĕnŭ]

S

Salecale, salițil Salveită Sălășlui Sămădaș, Samodaș Sămătişă Sângerete Sânt, sấntă, sânți, sấnte Sârguínță Sarcă/ţarcă Sclépţ, -i Scăfârlíe, Scofârlíe Scoacă (a) Scociorî Scocorată Scofâlcí Scorbaci Scoverzi Scrấnciob, scrâncioburi

Scribalău, -ai, (scribălău) Şele Dicţionar Ardelean - Român

bicarbonat de sodiu un fel de mileu, dantela A-și avea sălașul, locuința într-un anumit loc; A da cuiva adăpost; a găzdui; A se așeza, a se stabili într-un loc. – Din magh. szállásolni a calcula, a obtine totalul unor cheltuieli brânză de vacă preparat alimentar sub formă de cârnat umplut şi cu sânge de porc (înv. și pop.) sfânt, mucenic, martir; Dumnezeu; bisericesc, religios; care impune un respect deosebit, deo sebit, venerație; intangibil, inviolabil, sacru, sacrosant; nevinovat, curat, pur Strădanie, străduință, silință; hărnicie, râvnă, zel; perseverență, ardoare, râvnă, (înv.) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osârduință, osârduire, osârduitură, protimie coţofană; epitet depreciativ dat unei persoane guralive; de-a sarca – numele unui joc de copii [din maghiară szarka] Ex. tăt baţi din gură ca o sarcă Ţânţar, slabanog Ţeastă, craniu Brânză de vaci a scurma, a căuta Narcisă A slăbi foarte mult, a avea obrajii descărnați, a ajunge să i se vadă oasele; a îmbătrâni sau a părea bătrân; A se strâmba, a se deforma, a se încovoia, a se turti; a se coșcovi, a se scoroji Bici Clătite cu branză dulce Leagăn de lemn (sau construcție cu mai multe leagăne fixate pe același schelet) care se balansează sau se învârtește în cerc, servind ca mijloc de distracție; dulap; Scândură sprijinită la mijloc pe un suport (gros), pe ale cărei capete se așează două persoane, pentru a se legăna. (înv. și reg.) scârcium, (reg.) huiț, (Transilv.) vârtej, (Ban.) vârtiloi, (prin Transilv.) zdrâncă [Pl. și: scrâncioabe] – Et. nec Funcţionar, conţopist zona lombară 30

Sérvus, (serbus, serus)

Sfadă Sfeter Siac (coşăr) Şicator Sictír

Formulă de salut (specifică în Trans. şi Maram.) utilizată şi în Austria (servus), Ungaria (szervusz), Slovacia (serbus), Cehia (servus), părţile sudice ale Germaniei, Croaţia (serbus), Polonia (serwus), estul Sloveniei şi vestul Ucrainei. Sensul iniţial: “Sunt sclavul tău”, “Sunt la dispoziţia ta”. – Din lat. servus “servitor, sclav” ceartă, conflict, controversă, dezacord, dezbinare, diferend, discordie Jerseu Construcție cu pereții din nuiele împletite sau din scânduri bătute rar, pentru păstrarea porumbului în știuleți) din ăla din nuiele încă se mai foloseşte prin nordul Moldovei stradă îngustă, uliţă [din magh. sikátor] (pop., vulg.) folosită ca ofensă, pentru a exprima în mod brutal un dezacord, o nemulțumire, un refuz; Ex. a trata cu sictir (pe cineva) a trata în mod disprețuitor (pe cineva); a ignora în mod deliberat (pe cineva); Hai sictir! = pleacă! marș de de aici! șterge-o!;

Silvoiț, silvoiz, silvoizuri silvoizuri

: Gem de prune; magiun (de obicei obicei cu o consistenţă consistenţă groasă făcut din din prune), marmeladă [din maghiară szilvaiz]

Slană (nu-i) Slobod (să) Slóbod (-dă)

slănină (nu-i) voie (să) [din bg. sloboden, magh. szabad] a elibera, a pune în libertate; a dezlega, a lăsa; a autoriza, a permite; a ierta, a absolvi; a descărca o armă de foc; refl., a se elibera; refl., a da drumul, a lăsa să cadă; refl., a se pripi, a se năpusti; refl., a ejacula), cf. sl. svoboditi, sb. sloboditi; slobozenie, s. f. (libertate; autorizație, licență, permis; iertare); slobozie, s. f. (libertate; permis; scutire de taxe, sistem fiscal stabilit în Munt. și Mold. pentru a încuraja formarea unor sate de coloniști, cu ajutorul scutirii de taxe pe un anumit număr de ani; sat, cătun, comună înființată pe baza scutirii de taxe); slobozean (var. slobozian), s. m. (locuitor al unu sat scutit de bir); slobozitor, adj. (eliberator; frînă sau piedică la războiul r ăzboiul de țesut). țesut). (pop.) a defeca, a urina, a ejacula; A pune în libertate: a elibera; A elibera dintr-o strânsoare, dintr-o legătură care imobilizează; Refl. (Despre obiectul care leagă) A se slăbi, a se desface; A lăsa un animal în libertate; A permite cuiva să plece, a da voie să se depărteze; A nul slobozi (pe cineva) c ineva) inima să... = a nu se îndura să facă un lucru; (Rar) A concedia; (Reg.) A elibera după terminarea serviciului militar; a lăsa la vatră; A da drumul, a lăsa să cadă; A descărca o armă de foc; a arunca săgeți dintr-un arc; A răspândi, a emana, a degaja; A emite un sunet, un strigăt, un cuvânt. Expr. - a fi slobod la gură expr. a vorbi prea mult și fără jenă, depășind limitele bunei cuviințe a da, a trage cuiva o bătaie bună; a chelfăni, a părui, a scărmăna; (în forma: smotroci) a amesteca; (despre puii de animal) a suge lovind tare cu capul în uger, trăgând cu putere; (despre oameni) care are părul ciufulit uliță, stradă bucătăreasă la nunti si evenimente calcul, (înv. și reg.) socoată, socotință, (Transilv. și Maram.) sămădaș, (înv.) schepsis, seamă, (înv., în Transilv.) comput. (Face o ~ elementară.); calcul, calculare, socotire. (~ anilor calendaristici.); (MAT.) calcul, operație. (Cele patru ~eli.); cont, seamă. (Câte nu i se puneau în ~!) ; seamă. (Vei da ~ de cele făcute.); chibzuială, cumințenie, cumpăt, înțelepciune, judecată, măsură, minte, minte, moderație,

(a) Slobozi, slobod

Smotocí, smotocésc

Socac Socăciţă Socoteálă


31

Sopon Sorgoş Sotiorcă Spénţer (a) Spetelí Sprăhoiet, sprăhoietă Spúrcat Stániște

Stative Stălăjie (a) Stăruí (stăruiésc, stăruít) Stăruință Stírpe Stog, -uri, (stoh) Stráșnic (-că)

Stroh Stropşí, stropşesc (m-o) Strocşit Strujac Sucală

Sucitor, sucituoárè Sudálmă, sudălmi Suduí, suduiesc Sufláre Surechi (a) Sureti Sureu

rațiune, tact. (Demonstrează multă ~.); rațiune, rost. (Are și aceasta o ~.) ; rost. (Toate au ~ lor.) ; ordine, regulă, rânduială. (Știe ~ lucrurilor.) ; rost, seamă. (Nu mai știa ~ averii lui.) ; chestiune, lucru, poveste, pricină, problemă, treabă. (S-a lămurit ~ aceea?) ; calcul, gând, idee, intenție, plan, proiect. (Nu ( Nu și-a putut realiza ~.) săpun de casă pentru spălat rufele uşor; Ex. Nu ţ-a hi sorgoş - Nu ţi-a fi uşor sacoşă femeiască Veston scurt până la talie a duce in spinare Ex. măgarul care lo spetelit pe Chistos in Ierusalim agitat, se foloseste cel mai des pentru a caracteriza un copil; Ex. un coptil sprăhoiet murdar, urat Loc umbrit și răcoros unde se odihnesc vara animalele la amiază, zăcătoare, zăcătură, bătătură, bouriște, meriză, merizătoare, meriziș, meriziște, meriziștină, merizuș, toriște ; fig. Așezare omenească; localitate razboi de tesut, ansamblu din lemn folosit pentru a tese diferite lucruri; reg. de pe Valea Somesului corp din scanduri pentru tinut vesela (Înv.) A se baza, a consista; A persevera, a continua; A permanentiza, a dura, a dăinui în aceleași condiții; (Înv.) A-și îndrepta privirea, a avea în vedere; A insista, a persista, a se încăpățîna; A sprijini, a recomanda, a aprecia, a ocroti. permanență, persistență; insistență; perseverență; favoare, protecție; stăruitor, adj. (insistent). familie, naștere, neam, obârșie, origine, proveniență,viță. Claie de paie, snopi de grâu, care se termină cu un vârf conic Adj. (Exprimă ideea de superlativ) Foarte bun, minunat; foarte mare; foarte puternic; extraordinar, nemaipomenit; Îngrozitor, înfiorător, înspăimântător; grozav, cumplit, teribil; Foarte sever, foarte aspru; (Foarte) tare, (tare) mult, teribil; florile si iarba foarte marunte din fanul uscat, ramasite de iarba uscata(fan) ce raman de obicei pe jos in locuri de depozitare a strivi, a prăpădi, a nimici (m-o) nenorocit, (m-o) terminat saltea dn paie sau fan unealta cu care se fac tevi, folosite la suveica; reg. de pe Valea Somesului; Unealtă cu ajutorul căreia se deapănă pe țevi firul pentru războiul de țesut manual; adv. (Reg.) În sucală = în cercuri, în spirală; Expr. (Reg.) A merge cum e sucala = a merge ușor, repede un lemn cilindric (maxim 2,5 cm diametru), cu care se întinde aluatul pentru plăcinte sau foile pentru tăiţei; făcăleţ, ruda de lemn pentru intins aluatul [din sl. sucon] Înjurătură, ofensă, ocară. – Din magh. szidalom a înjura, înjura, a mustra, a dojeni tot ce suflă, respiră (fiind viu); ceea ce are viață; viețuitoare; vietate; ființă culesul strugurilor [din magh. szüret] a pisa, a zdrobi mai ales pentru struguri, dar şi a sureti pe cineva – a bate pe cineva; Ex. bate cineva la uşa, api dacă îi el tăt tăt tăt îl suretesc. Strecurător


32

Ş

Șaică Şandramá

cratiţă Construcție primitivă de scânduri; p. ext. clădire veche, dărăpănată, gata să se dărâme; (Reg.) Încăpere de scânduri, făcută de obicei în spatele casei și care servește pentru păstrarea uneltelor, pentru adăpostirea vitelor etc., șopron. Șapot(ă) (adj.) care nu iese prin nimic in evidență, o figură ștearsă, comună Șarampău cale ferată Șaretă caruţă cu două roţi trasă de un cal (a pune în) Școală a pune in pepiniera, a planta puieti pana cresc mai mari urmand apoi a fi mutati in locul final Șelatră, Șelată Salată Şin fin (grad de rudenie) Şiştar, şitar vasul in care se mulge vaca [din sl. šestarŭ] Şlag cântar; Ex. era aşe de grasă că ar fi îndoit şlagu Şliț prohab Şlog furtun sau cablu (de la germanul schlauch); (fam.) penis Ex. "ieşea din perete un şlog din care picura p icura nişte ulei sau motorină"; "ai văzut ce şlog o scos Şoni din budigăi, budigăi, spaima fetelor" Şmangli a fura, a ciordi, a da cu jula, a şuti ; Ex: I-am smanglit un pix lui fratemio! Şpaiţ Cămară Şoancă Șold de porc sărat, afumat și fiert (Șuncă) Şod, șoádă (șozi, șoáde): Amuzant, Distractiv, Haios, Caraghios Şogor, şogori Cumnat, termen glumeţ prin care un bărbat se adresează altuia dacă au relaţii intime cu aceeaşi femeie; şogoriţă, şogoriţe - femei care au relaţii cu acelaşi bărbat [din maghiară sógor] Şohan Veci, Niciodată; niciodată [din maghiară soha n(em)] Şomoiog, șomoioage Mănunchi de fân, de paie, de câlți cu care se spală, se freacă sau se șterge un obiect, cu care ca re se aprinde focul etc., șomoltoc, fumuiag.; Smoc (de păr sau de lână). – Cf. magh. csomó Şopron Construcţie in care se adăpostesc unelte. Şorgoș Harnic/ Grabnic Şoríc Piele de porc pârlită sau opărită după tăierea animalului Şpaţír, -uri Plimbare – Din germ. Spazier(gang) “plimbare” Şpil, (şpir) Şmecherie, pont. – Din germ. Spiel “joc, partidă” Şpor sobă prevăzută cu plită, plită zidită [din maghiară spór ] Ştab şef Ştălog grajd Ştergar Prosop de bucatarie Ştergură, şterguri/ştergure ştergar de masă sau prosop [şterg + gură] Ştiuflecată scufundată Ştoácă, ștoci, (ștocă, Unealtă cu coadă scurtă, cu tăiș metalic, lat, de formă trapezoidală, de știocă, știoacă) dimensiuni mai mici decât sapa și mai robustă; se folosește pentru săparea terenurilor pietroase sau rădăcinoase. Ştonț, ștonțuri grămadă mare de lemne Ştompă o gurică de băutură Ştraf Căruță trasă de cai Ştraif caruta cu roti de cauciuc; a inlocuit practic carutele cu roti de lemn datorita avantajelor oferite de pneurile umflate. Ştrec cale ferată Ştrímf, ştrímfi ciorapi [din germană strumpf] Dicţionar Ardelean - Român

33

Şuguí, şuguiesc Şugubăț Şumení Şúncă

a glumi Glumeț, hazliu; poznaș a se îmbăta, a se pili Munt. Șold de porc sărat, afumat și fiert [!] (maĭ rar copt) În Trans. șoancă (ung. sonka), în Mold. Mo ld. jambon. vasul in care se mulge vaca, vezi Şiştar, şitar pantofar, cizmar Mototol, ghemotoc a mototoli, mototolit

Şuştar Şuşter Şuştuluc Şuștulúca, șuștulúcat T

Tabuláţie, -i, (tăbulaţie, tablău) Taljer Tálmeș-bálmeș

Taloş Tamán Tăgăduí Tălmăcire

Tăpşie, tăpţie Tărăbói (-oíuri) Tărhană Tărtăcúță Tăt Tătăişă Tătárcă Tău Târboánţă, -e, (triboanţă, tarboanţă): Tâlc, tâlcuri

Tâlcuíre (a) Târhăní Târnáţ, -uri, -ă, (tărnaţ)

Carte funciară, cadastru Farfurie (Fam.) Amestec confuz, îngrămădire dezordonată din care nu se mai poate înțelege sau alege nimic; amestecătură, amestecăt ură, dezordine, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură, neorânduială, răvășeală, zăpăceală; Claĭe peste grămadă, grămadă, în dezordine – Et. nec. nec. etajeră Precis, tocmai, întocmai, chiar, exact a nega, a dezminţi A traduce un text dintr-o limbă în alta; A interpreta, a tâlcui; A explica, a lămuri; a dezlega, dez lega, a desluși, a ghici o problemă, o întrebare; A-și da explicații, a se lămuri; a se sfătui, a se înțelege cu cineva; A exprima, a exterioriza tava pentru cozonaci Zarvă, gălăgie, larmă sortiment de paste pentru supe (uneori şi pentru prăjituri), realizate prin răzuirea aluatului Cap de om (prost); Fig. (Glumeț) Cap tot mătuşă (bot.) Mei tătăresc, din care se confecţionează măturile; mălai de mături lac [din magh. tó] Vehicul pentru transportul materialelor, alcătuit dintr-o ladă, o roată şi două mânere; roabă roa bă – Din magh. targonca “roabă”. (Pop.) Înțeles, sens, rost, semnificație. ; Cu tâlc = cu subînțeles; cu rost, cu socoteală ; Interpretare, explicație; Glumă alegorică, fabulă, pildă. Expr. A vorbi în tâlcuri = a vorbi figurat, alegoric. – Din sl. tlŭkŭ tălmăcire, traducere, transpunere, interpretare (reg.) a uza Pridvorul casei. Prispa din faţa casei închisă cu o balustradă de scânduri

Târș, târși Târșală: Teasc, teascuri Dicţionar Ardelean - Român

Copac pipernicit, nedezvoltat, uscat; p. ext. pădure cu astfel de copaci, crescuți printre rădăcini și cioturi; Cracă pe care se clădesc căpițele de fân, din care se fac îngrădituri primitive; mătură. stare de lehamite; jenă; frică, teamă, temere ; loc în pădure unde s-au tăiat copacii; curătură, târșitură Presă manuală cu ajutorul căreia se storc strugurii, semințele plantelor oleaginoase etc. pentru a se obține mustul, uleiul; Mașină de 34

Techergheu Teleléu Teleaga Teléchi, teléchiuri Temeteu (timiteu): Tenchi Tépşe Térchea-berchea

Térhet, -i Térti, -uri Tevatúră (-ri) (a se) Ticăzui Ticăzuit Ticlăzău, tiglazắu (-áie) (a) Ticluí:

Tină Tindă (pronunţat pe aici “chindă”) Tindeu, chindeu, cingeu Tinzuí, Tinzuiesc Tip Tipăruş Tioc Tirelem, turelem Tî́rtiță, rtiță, tî́rtițe rtițe Tístaş, -ă Titeu Tiurcoi Tocaier (a) Tocmí

imprimat; p. ext. tipar, t ipar, tipărire; (Reg.) Capcană pentru anumite animale. – Din sl. tĕskŭ. derbedeu; Ex. coptilu acela a mneu umblă numa cu fel de fel de techerghei În expresia a umbla teleleu = a umbla fără nici un rost un car ori caruta cu 2 roate solidare cu ruda carului ori oiste cu care se transporta in general sarcini cu volum mic bucată de pământ cultivat; moșie; loc de casă; grădină Cimitirul din afara satului (spre diferenţă de ţintirim = cimitirul de la biserică). În temeteu se îngroapă săracii, sărac ii, taxele fiind mai mici. – Din magh. temetõ “cimitir”. Porumb se foloseşte ca termen de referinţă pentru tavă sau cratiţă [cel mai probabil din turcă tepsi] Ex. Dă-o-în tepşe de treabă! persoană fără valoare socială; om care nu este bun de nimic; se zice despre o persoană saŭ o lume comună, co mună, fără distincțiune: nu e boĭer, ci un terchea-berchea (la care se mai adaugă: treĭ leĭ părechea), eraŭ pe acolo fel de fel de terchea-berchea. (ung. tarkabarka, pestriț, tarcat). Bagaj, sarcină, greutate Ogradă Tulburare mare, însoțită de gălăgie și de scandal; hărmălaie, tărăboi, zarvă, bucluc, neplăcere. ♦ Tulburare, încăierare, răscoală, răzmeriță. – Din tc. tevatür a se aranja, imbraca frumos aranjat Calcator / Fierul de calcat, voşorlău a scorni, a aranja, a așeza; a înjgheba, a întocmi; a pune la cale (potrivind, inventând, născocind); Expr. A o ticlui (bine) = a da unei afirmații mincinoase aparența de adevăr; a compune, a redacta (repede, ușor) Noroi Coridor la intrarea intr-o casă ţărănească. Încăpere mică (un fel de hol) situat la intrarea caselor ţărăneşti. Din tindă se intră în casă (cameră) şi în cămară. În timp, tinda s-a mărit şi a devenit un fel de bucătărie este un prosop mai special cusut cu flori si danteluta (cipcă, ciptă) care se pune pe perete, peret e, grindă, deasupra ferestilor in tindă, cindă, chindă de la care ii vine numele a (se) chinui; a tortura, a necăji Fotografie Ex. a trage-n tip - a fotografia ardeiul iute, verde sau uscat dar nemacinat un fel de toc din lemn sau tabla in care este pusa cutea (piatra de ascutit coasa); de obicei este facut astfel incat sa poate fi purtat la curea, pentru a fi la indemana.; răbdare - din Magh. türelem Coccix, noadă, partea terminală a coloanei vertebrale, de unde cresc penele cozii. (la păsărî́) - (bg. trŭtica, sîrb. trtica) Curat Topor mai greu, pentru despicat lemnele mai ciotoase curcan Ex. Te-ai umflat ca un tiurcoi chestia cu care amesteci in tocana (mamaliga), făcăléț a repara, a drege, a reface [din slavă tŭkŭmiti]; Ex. du-te la moş Văsîi


35

(a (se)) Tocmí: Tolcér, -e Tómna, (tumna) Toncalăú Toptán Tráĭnic, -ă Trampălău Trăbă, Trabă (a) Trebăluí, trebăluiesc Trebuínță

Tréncheş, -ă (a) Tripița Triticală Trúdă (-de) Tucă Túlaĭ Tulipan Tut, Tută Ţărnă Ţâpá, ţâp, (ţipa) (o) Ţâr, Ţâră Ţeruză Ţâţâni Ţeler Ţidulă Ţiflingher Ţifraş Ținere de minte minte Ţingălấu Ţintirím, -uri, (ţântirim, sintirim, sântirim) (a) Ţipuri

că numai el ştie tocmni di aiestea. A discuta pentru a conveni asupra prețului (prin concesii reciproce); a se târgui; (despre persoane) perso ane) A intra în slujbă (în ( în schimbul unei plăți); a se năimi; a se angaja Pâlnie. – Din magh. tölcsér “pâlnie” Tocmai, chiar Prost Cu toptanul = (care este) în cantitate mare, cu ridicata, cu grămada, angro; p. ext. (care este) foarte mult, din belșug, cu ghĭotura, mult de odată. – Din tc. toptan solid; durabil; indestructibil, rezistent, viabil. (O operă ~.); stabil, statornic, (înv.) stătător. (Sentimente ~.); persistent. sanie mai mare pe care incap 4-5 prunci trebuie a lucra, a face tot felul de treburi mărunte utilitate; necesitate, nevoie, (înv. și pop.) treabă, (înv. și reg.) lipsă; cerință, exigență, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție; Ceea ce este (absolut) necesar (pentru satisfacerea unor cerințe); necesitate; De (mare) ~ (foarte) util. Cele de ~ cele necesare. În caz de ~ dacă va fi nevoie. A avea ~ a-i trebui.; Folos real rea l (adus la ceva); A nu mai fi de nici o ~ a nu mai folosi la nimic; (pop.) Chestiune personală care trebuie să fie pusă la punct; interes; A avea o ~ cu cineva a pune la cale ceva Uşor ameţit din cauza băuturii; pilit, cherchelit; şumăn a fremăta de nerăbdare, a bate din picioare de nerăbdare; a se agita grâu furajer Muncă grea, strădanie, efort.; Rod al muncii; agoniseală; câștig. Curcan interj. (Reg.) Exclamație care exprimă spaimă, mânie etc.; valeu! vai! ajutor! – Cf. magh. tolvaj „tâlhar”; „tâ lhar”; În Trans. (după ung.) túlaĭ, túlvaĭ ! = „sărițĭ, hoțiĭ”! Lalea prost, proastă, persoană care vorbește vrute și nevrute; prostănac, tont, om prost ori ignorant praf, pamant marunt A arunca, a azvârli, a trânti, a da jos; Ex. te ţip pe jam! ţip-o jos să nu te vadă! un pic creion (mă scoţi din ţâţâni): nişte articulaţii care ne ţin legaţi de convenţii şi bune maniere; balamale țelină Comunicare scrisă pe o bucată de hârtie, Act oficial care atestă ceva, Înscris tânăr, neexperimentat pus la punct, frumos memorie Clopoţel, zurgălău Cimitirul din apropierea bisericii

Ţipele, Ţîpélì Dicţionar Ardelean - Român

a striga, a ţipa ascuţit [de la a ţipa ] Ex. eu dau s-o ţuc şi ie prinde a ţipuri incălţări 36

Ţâţer Ţîțînă

sutien Balama și maĭ ales cîrligu în care se prinde balamaŭa Ex: se întoarse greoĭ ca o balama veche pe o țîțînă ruginită izmene groase greu de tradus... ceva gen iegăr din tricot, aveau toate fetele iarna pe sub uniformă lămâi [din magh. citrommal] Bicicletă fundă [din magh. csokor] pătură de lână [din ngr. tsolí] (a) săruta Zahăr [din germ. Zucker] Trenul

Ţiţoni: Ţiţo nodrag Ţitroame Ţoaglă Ţocroş Ţol (a) Ţuca Ţucur, ţucăr Ţugu U

Udeş Ujínă, -i (a se) Ujuli: Ungher, unghere Urdă, urde

Urní, Urnesc Uţuţ (a (se)) Uţuţa

deştept, inteligent mancare servita intre mese... in jur de ora 10, inainte de masa, poate fi si intre masa de pranz si cina, între orele 16.00 – 17.00 a se implini la trup, a se rotunij, ingrasa Porțiune dintr-o încăpere cuprinsă între extremitățile reunite a doi pereți alăturați, colț.; Loc retras, retr as, ascuns; cotlon; Dulap Dulap triunghiular care se așază pe colț. – Lat. *anglarius, angularius Derivat al laptelui (de oaie) care se obţine prin fierberea şi închegarea zerului rămas de la prepararea caşului sau de la alegerea untului: “Restul ce a rămas după ce a scos caşul se numeşte izvarniţă, pe care punând-o în căldare o fierbe şi, când fierbe, toarnă o cantitate oarecare de lapte dulce nefiert de oaie, amestecă cu un lemn crepat în mai multe bucăţi care se numeşte şterţ. Şi din amestecul acesta se iveşte la suprafaţă un fel de smântână, pe care o culege cu o lingură mare (găvan) şi o pune în strecurătoare; aceasta este urda, care e dulce şi foarte gustoasă, însă se primeşte în cantitate mai mică ca şi caşul” a (se) răsturna, a (se) prăbuşi, a (se) îmburda; a (se) urni din loc; a porni, a merge: “Când covata o tomnit tomnit / Cuptoriu i s-o urnit” scînciob, leagăn; Ex. la bunici la ţară era un uţuţ vechi în care s-a dat şi tata când era coptil. a (se) legăna

V

Vadră Vailing Valắu Văcălaş Văioagă Văpáie (-ắi): Vătrai a (se) Vîji Vâlvătáie Vârtelniţă

găleată Vas de formă tronconică cu torți Jgheab din lemn sau metal, de sub streşina casei, pentru colectarea apelor pluviale; ciotărnă, ciurău, c iurău, jd’ab; Covată (din lemn scobit, scândură sau piatră) din care se dă de mâncare la porci; troacă. tencuiala; a văcălui- a tencui; reg. de pe Valea Somesului caramidă care nu a fost arsă Flacără mare; pară; Arșiță, dogoare; (Fig.) Lumină strălucitoare - lat. pop. *vapalĭa unealta de rascolit jarul in soba a (se) Potrivi Flacără mare; pălălaie, vâltoare, vâlvă, bobotaie, pârjol, văpaie, vâlvoare, vâlvăraie, (prin vestul Transilv.) Trans ilv.) ansamblu cu brate care se invarte, folosit pentru a depana(face


37

ghemuri) firele ce urmeaza a fi folosite la tesut; reg. de pe Valea Somesului Vedire, Videre, Vidără Găleată, vas de lemn sau metal cu toartă folosit pentru transportul şi păstrarea unor lichide [probabil din slavă vidro- găleată] Ex. du-te la fântână şi adă două videre de apă proaspătă. Velniţă instalatie pentru fabricarea distilatului din fructe, de obicei asezata la marginea unei ape curgatoare;; reg. de pe Valea Somesului Venétic, -ă Persoană considerată străină în locul unde s-a stabilit Ver Vier - masculul scroafei Verevangau un fel de sapa pentru scos radacini si sapat in pamant tare Vig, viguri (Pop.) Val, sul, trâmbă (de pânză, de stofă etc.); Val de țesătură rulată – Din magh. vég Vig in expr. La vigul vremii - La sfarsitul vremii, la final – Din magh. vége Vigan vesel, voios, bine dispus Viganău haină lungă, parpalac Vinitură om ce aparţine unui neam prin alianţă; străin, venit din altă zonă, venetic Virgonț (care se dă) Puternic Vizitic cişmea, fântână, o sursa de apa amenajata Vlăjgan Tânăr înalt, spătos, voinic, zdravăn, zdrahon – Cf. scr., sb. vlažan Vógani Smecher, Puternic (a) Vorovi (a) Vorbi Voşpor praf cu care se dă plita ca să fie neagră Vosorlău fier de călcat pe carbuni Vrașniță, Vraniţă, vraniţe poartă făcută din scânduri sau nuiele împletite [din sârbă vratnica] Ex. dar şi vrajniţă, vramniţă nu ştiu ce animal o fo’, dar mi-o strîcat vrajniţa: Portiță Vreasc și (vechĭ) hreasc Ramurĭ uscate, găteje de aprins focu; Z

Zadie Zamă Zápis Zăbădit (a) Zăbovi

Zăbunit Zăgaz, zăgazuri

(a) Zăhăí (a) Zămislí (a (se)) Zbârcí

Sorț Supă document, înscris, dovadă scrisă, act scris, contract, hârtie, izvor stătut, vechi; zăbovit a întârzia, a sta, (Să nu ~ mult mult acolo!), a poposi, a rămâne, a sta; a lucra prea încet, a nu se grăbi; a sta prea mult timp într-un loc; a face pe cineva să întârzie, reținându-l, oprindu-l, silindu-l să aștepte; a se ocupa, a-și pierde vremea (cu cineva) Zăpăcit, Ameţit de cap Stăvilar, baraj. Expr. A se rupe (sau a se deschide, a se descuia) zăgazurile cerului, se spune când sunt ploi mari, torențiale; Opreliște, îngrădire, piedică, obstacol; Lac sau iaz format de apa pe care barajul o împiedică să curgă; braț derivat dintr-o apă curgătoare; scoc; Întăritură de protecție făcută în țărmul unui râu pentru ca apa să nu facă str icăciuni; dig. – Cf. scr. zagata, zagatiti (persoane) A necăji întruna cu diferite pretenții sau reproșuri; a bate la cap; a moronci; a zădărî; a hărțui; (obiecte) A încurca printre altele, neștiind unde se află; a rătăci - din ucr. zahaity A concepe fătul; a procrea, a face pui, a naște; A lua ființă, a se naște, a se întrupa; A (se) crea, a (se) produce; a (se) forma, a (se) înfiripa; A cugeta, a concepe cu mintea mintea – Slav (v. ( v. sl. zamysliti) (despre piele) A face zbârcituri; a căpăta riduri; a se rida; a se încreți;


38

(a) Zburătăcí

Zeler Zălud Zăpode Zgáibă, -e (a se) Zgâi Zgoambe Zgrăbuță, zgrăbunțe (a) Zîni (a) Zmotocí Zogne Zoiós, -oasă Zongoră

a se cuta; (fig.) A manifesta nemulțumire printr-o grimasă; a se încreți; strâmba A zbârci din nas = a strâmba din nas; (Rar) A se închirci, a se crispa; A zbîrci la joc: a greși, a da o lovitură greșită, a o da in bară. (păsări) A alunga aruncând cu un obiect; (pomi fructiferi) A bate aruncând cu un obiect pentru a face să cadă fructele; (zăpadă, frunze etc.) A roti în vârtej împrăștiind; (Despre pui; p. ext. despre copii) A se dezvolta, a crește; a căpăta independență; a se răzleți. (Fig.) A ajuta pe cineva să-și facă un rost în viață; a spulbera; împrăștia, risipi, r isipi, spulbera ţelină zăpăcit bucata de teren drept pe un deal; reg. de pe Valea Somesului Rană, zgârietură care a prins coajă. (a se) strâmba; A deschide tare, a căsca, a holba ochii; a se uita cu insistență, a privi lung, a se uita cu ochii mari [din alb. a lb. zguië] bile prinse cu elastic, folosite de fete pentru prinderea părului Bubuliță, coș; Grăuncioară de unt, de brânză, de gheață etc. (care plutește într-un lichid) veni, a merge, a se deplasa [din latină venire] Ex. am zînit cu voie bună să petrecem împreună. vezi Smotocí ciorapi (vezi şi ştrímfi) Mânjit, murdar, slinos chitară [din magh. zongora]

Conjgarea verbului a merge: eu măr tu méi el, ea mére noi méem voi méeţ ei, ele măr

eu mărsăi tu mărsăşi el, ea marsă, masă noi mărsărăm, marsărăm voi mărsărăţi ei, ele mărsără, marsără

Expresii: a avea oase în burtă: a se apleca anevoie a avea pitici pe creier: a fi nervos, nesatisfăcut, ofticat, a avea draci, a fi sărit de pe fix a baga cornul in perna: a dormi do rmi,, a trage t rage pe dreapta, Ex: Ma duc sa bag cornu'in perna juma'de ora. a băga la ramazan: a mânca, a hali a belii fasolea: a rânji, a se hlizii, a râde ca prostu. Ex: nu mai belii fasolea la mine (fasolea fiind cei doi incisivi din față) a cădea pe spate: spat e: a fi uimit a da apă la şoareci: a plânge, a vărsa lacrimi a da colţu' : a muri a da la raţe: a vomita a dispărea ca măgarul în ceaţă: a disparea brusc dintr-un grup fără sa anunţi a face pe cineva cu ou si cu otet: a tine morala; a certa, a-l face in toate felurile a face (pânze de) păianjeni: se spune despre femeile care nu au făcut sex de mult timp a fi dus: nebun, ciudat, anormal a fi din os sfânt (sau ( sau din oase sfinte, din os domnesc sau de domn): (a fi) de viță nobilă Dicţionar Ardelean - Român

39

a(-i) muia) cuiva oasele: a-l bate foarte tare pe cineva a-și lăsa (sau a-i rămâne, a-i putrezi) oasele pe undeva: a muri pe meleaguri străine a o face de oaie: oa ie: a inta intr-o incuracatura , a da-o in bara, a da de blea a spăla putina: a dispărea, a fugi, a pleca nită tu!: ia uite! no, amu: acuma no, amu nită: uite-acuma mé şa şe!: merge şi aşa! - se spune că-s primele cuvinte învătate de nemţi dupa ce au sosit în ardeal :) (asta ca paralelă intre rigurozitatea germană şi spiritul de improvizaţie romanesc) pula calului: în Ardeal un sinonim pentru nimic, zero barat în patru, patru, nix, nada, ciu-ciu ----Legea lui Arhimede varianta academică: Un corp scufundat intr-un lichid in repaus este est e impins de jos in sus cu o forta verticala numeric egala ega la cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp. varianta ardelenească: O chiatră știuflecată în apă chierde din terhetiul ei pont-terhetiul apei de subt chiatra știuflecată. traducere: O piatră scufundată în apă pierde din greutatea ei exact-greutatea apei de sub piatra scufundată. ----Cum reacţionează sudiştii la auzul dulcelui grai ardelenesc - 15 Iulie 2011

sursa: http://www.tvdece.ro/cum-reactioneaza-sudistii-la-auzul-dulcelui-grai-ardelenesc/ Am un prieten, ardelean, desigur, care s-a mutat la capitală, că acolo-s câinii cu multinaţionalele şi salariile mari în coadă. Timp de două săptămâni, a stat mai low profile, ca orice coleg nou. Apoi, s-a întâmplat inevitabilul: “Ai auzit? Se căsătoreşte şeful!” “No (ardelenesc), fain!” “Ce-ai spus?” “No, fain!” “Hahaha, mai zi o dată!” “No, fain!” “Pfahahahahahaha!!! Bă, ia veniţi încoa’ să-l auziţi! Hahaha!!! Mai zi o dată!” “No, ce plm?” No, io nu înţeleg ce-i aşa special la “no”. ----Graiul ţărănesc - limbajul preferat de mulţi ardeleni din diaspora - 27 Martie 2013 10:54

Sursa: http://www.agerpres.ro/media/index.php/cultura/item/184944-EXCLUSIV-Bihor-Graiultaranesc-limbajul-preferat-de-multi-ardeleni-din-diaspora.html Graiul ţărănesc, considerat multă vreme ca fiind un 'defect', revine în forţă şi se impune ca o 'bijuterie de suflet' mai cu seamă în rândul bihorenilor aflaţi în străinătate, care mărturisesc că atunci când se întâlnesc a vorbi în grai popular devine o evidenţă. Dacă unii se simt fericiţi doar vorbindu-l, alţii îşi notează cu sfinţenie cuvintele vechi în vocabulare, iar cei mai devotaţi editează chiar cărţi de specialitate. Profesoara de engleză-japoneză Rodica Hora, care a locuit foarte multă vreme în Japonia şi Austria, a relatat, pentru AGERPRES, că, împreună cu ardelenii aflaţi departe de casă, face un titlu de onoare din a vorbi în grai ţărănesc.


40

'Ne face mare plăcere să vorbim în grai crişan pentru că aceste cuvinte au o savoare deosebită. Eu am fost plecată zece ani în Bucureşti şi cu toţi ardelenii de pe acolo când ne întâlneam ne plăcea pur şi simplu să ne regăsim în limbajul nostru, în graiul de acasă,' a spus Rodica Hora. Această tendinţă a utilizării graiului ţărănesc de către ardelenii aflaţi departe de casă a fost observată şi de antropologul franco-român Simona Iacob-Le Roy, stabilită de peste zece ani în Franţa. În opinia ei, tendinţa nu este rezultatul purei întâmplări sau al vreunui simplu efect de modă, ci are mai multe explicaţii. 'Vorbirea în grai nu este un simplu dialog, un simplu schimb de informaţii. Ea creează un cadru special, un spaţiu tranziţional care este deopotrivă în prezent şi în trecut, în străinătate şi acasă, în sat. El îţi permite de a 'planta' decorul, de 'a duce' masa discuţiilor în vatra satului şi de a aduna în jurul ei oameni de aici şi zâmbete din lumea de dincolo.' Simona Iacob-Le Roy consideră că vorbitul în grai este şi rezultatul anumitor caracteristici ale cuvintelor populare: 'Fiecare cuvânt din grai are o poveste a lui, o anumită încărcătură simbolică, este un ciorchine de sensuri. Pe de o parte, ele ating anumite emoţii, sunt ferestre către imagini şi amintiri. Cuvintele din grai sunt cuvinte de la începutul lumii noastre ca indivizi, cuvintele cu care părinţii şi bunicii noştri au domesticit pentru noi lumea, au separat binele de rău. Pe de altă parte, la nivel inconştient, ne introduc într-o anumită viziune asupra lumii, un anumit anumit mod de viaţă.' Revitalizarea graiului crişan nu se rezumă doar la utilizarea lui tot mai frecventă de către ardelenii plecaţi de acasă. Unii dintre aceştia au început să scrie adevărate dicţionare ardeleneştiromâneşti. Rodica Hora ne-a destăinuit că are deja un caiet întreg 'zmotocit de atâta purtat prin gările Europei', în care a notat în fiecare zi cuvintele pe care şi le-a amintit. Crearea acestui tip de dicţionar a fost ridicată la cote ştiinţifice de către filologii Miron Blaga şi Octavian Blaga. 'Câteva aspecte ale graiului din Remeţi (Bihor) ', dicţionarul creat de ei, a văzut lumina tiparului în 2010. Cei doi autori nu s-au rezumat doar în a alcătui o culegere de cuvinte, ci au explicat şi contextele în care acestea erau folosite. Editat în 400 de exemplare, dicţionarul realizat cu toată aparatura ştiinţifică necesară, cu trimiteri bibliografice, transcriere fonetică internaţională şi glosar de provincialisme, a fost difuzat în bibliotecile judeţului Bihor şi în Centrele pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale din ţară. El a avut mare căutare printre bihorenii din diaspora, câteva exemplare regăsindu-se şi în comunitatea românilor din Gyula, din Ungaria. Profesorul Miron Blaga, unul dintre autori, susţine că este important un asemenea volum atât pentru dialectologie, pentru lexicul limbii române, cât şi pentru comunitatea locală, pentru ceea ce va fi ea în viitor, în momentul când graiurile încep să dispară sub influenţa limbii literare, a şcolii, massmedia etc. 'În contextul globalismului, în care pătrund tot mai mult neologismele, păstrarea sau readucerea aminte a unui limbaj dintr-o anume perioadă vorbeşte despre ceea ce am fost, despre identitatea noastră, despre influenţele infl uenţele manifestate într-o anume perioadă ,' a subliniat profesorul. El a explicat că această nouă tendinţă nu vine în contra limbii literare, ci, dimpotrivă, ca o completare şi o îmbogăţire a acesteia. 'Graiul popular este o comoară de care ar trebui să avem foarte f oarte mare grijă să nu o pierdem pentru că este legătura noastră cu strămoşii noştri, cu sufletul neamului nostru românesc, ' a completat şi profesoara Rodica Hora. ------


41

Dictionar Ardelean _Popular_ - Roman

Recommend Documents