CAPITOLUL 1 DESCRIEREA GENERALĂ A NAVEI PORTCONTAINER 3000 TEU
Nava este de tip portcontainer, destinată transportului de mărfuri generale, mărfuri în vrac, utilaje, echipamente cherestea containerizate (pot fi containere normale sau duble) în magazii şi pe capacele gurilor de magazii. Nava are ar e 5 magazii, m agazii, o punte principal ă, teuga prelungit ă la magazia l, suprastructura şi compartimentul maşini amplasate la pupa. Propulsia este asigurată de un motor semirapid reversibil. Dimensiunile principale ale navei, sunt: Lmax = 227,00 [m]; L pp = 199,95 [m]; B = 32,26 [m]; D = 16,70 [m]; T = 11,4 [m]. Deadweight-ul navei la pescajul de plin ă încărcare, în apă de mare cu densitate p = l ,025 t/m³ nu va fi mai mic de 38.000 tdw. Viteza navei la mila măsurată, cu corpul proasp ăt vopsit şi carena curată, în apă adâncă, intensitatea vântului nu mai mare de 3 grade Beaufort şi starea mării de maxim 2 grade, la pescajul de plin ă încărcare, va fi de cel puţin 20 Nd. Rezervele de combustibil, ulei, ap ă, hrană asigur ă navei o autonomie de 12000 Mm, la o viteza de exploatare de 18 Nd. Zona de navigaţie a navei este nelimitat ă. Nava are 5 magazii cu un volum util de 32.000 m³ în care pot fi depozitate 989 containere de 20' şi 816 containere de 6'6". Capacitatea tancurilor este: Combustibil greu (98%) 3.500 m³ Motorină (98%) 458 m³ Ulei (98%) 97 m³ Apă potabila 653,5 m³ Apă tehnică 120 m³ Balast 5.430 m³ Propulsia navei este asigurat ă de două motoare principale tip Sulzer 9RND68, în doi timpi, supraalimentat, reversibil. Motorul are o putere maximă continuă de 13400 KW, la o turaţie de 137 rot/min. 1.1. Descrierea elementelor de corp reprezentative 1.1.1. Materiale Corpul metalic şi suprastructura navei se construiesc din urm ătoarele
materiale; corpul rezistent din table de o ţel de înaltă rezistenţă A32, având 2 R eH eH = 314 N/mm , STAS 8324-80 şi profile platband ă cu bulb 2 conform NTR-505-82, cu R eH eH = 314 N/mm ; •
centura şi l ăcrimar ă, a căror grosime este s > 20 mm, din o ţel D32, iar în zonele cu grosimea s > 30 mm, din oţel E32; suprastructura din table de o ţel A, având R eH = 235 N/mm2 şi profile platbandă cu bulb conform NTR-505-82; piese turnate, din oţel OT400-2, STAS 600-82. •
•
•
1.1.2 Sistemul de osatură Nava se construieşte în sistem de osatur ă combinat, şi anume: fundul şi dublul fund în zona magaziilor l, 2, 3, 4 în sistem longitudinal; bordajele şi puntea principală pe toata lungimea navei, în sistem transversal; platformele, fundul şi dublul fund în zona compartimentului masini (CM) şi magazia nr.5,
în sistem transversal. 1.1.3 Dublul fund
Se extinde între peretele picului pupa şi peretele picului prova, înălţimea dublului fund în magaziile l, 2, 3,4, 5 este de 1600 mm, iar în CM este de 1730 mm. În zona magaziilor 2, 3, 4, 5 osatura fundului se compune din longitudinalele fundului şi plafonului dublului fund, tunel central în interiorul căruia sunt prevăzute traverse de fund şi plafon la fiecare coastă, trei supor ţi laterali şi varange cu inim ă la trei intervale de coastă. In zona CM şi magazia l structura fundului este transversal ă, cu varange la fiecare coastă. În dublul fund sunt prev ăzute puţuri de drenaj. Pe plafonul dublului fund sunt prev ăzute guri de vizită pentru acces în tancurile mari şi mici, având capace demontabile, îngropate. Elementele de osatur ă din dublul fund au decupări suficiente pentru scurgerea fluidelor la sorburi. 1.1.4. Bordajul Pe toată lungimea navei bordajul are coaste dispuse la fiecare interval, în zona CM. Bordajul este rigidizat prin coaste înt ărite dispuse la 3, 4 intervale de coastă, iar pe înălţime, atât în CM, cât şi în pupa picului prova sunt prevăzuţi stingheri confecţionaţi din inimă şi platbandă, dispuşi orizontal, în zona n ărilor de ancor ă bordajul este îngro şat corespunzător. 1.1.5. Puntea principală
În punte sunt practicate decup ări mari în planul diametral (PD), pentru gurile de magazii. Marginile gurilor de magazii sunt rigidizate cu curen ţi longitudinali şi traverse de capăt, în afara deschiderilor, puntea este rigidizată de curenţi. Curbura transversală a punţii este formată din trei segmente de dreaptă.
1.1.6. Pereţii transversali etanşi Numărul şi dispunerea pereţilor transversali etanşi corespund cu prescripţiile [12] şi cu calculul de compartimentare efectuat. Exist ă 7 pereţi transversali etanşi. Pereţii sunt de construc ţie plană, rigidizaţi cu montanţi întăriţi în corespondenţa curenţilor punţii principale. 1.1.7. Picuri
Picurile pupa şi prova au elemente de osatur ă conform regulilor. Sunt prevăzute cu şiruri de traverse nepuntite şi cu platforme şi diafragme cu decupări de uşurare. Picurile sunt utilizate ca tancuri de balast. 1.1.8. Etrava Este confecţionată din tablă fasonată. Etrava este rigidizată cu o inimă dispusă în PD şi cu bracheţi orizontali şi transversali. La partea inferioar ă este prevăzută cu un bulb hidrodinamic, de tip aplicat. Etrava se prinde corespunzător de structura adiacentă. 1.1.9. Etamboul Este confecţionat din table fasonate, iar buc şa tubului etambou din o ţel
turnat. 1.1.10 Puţul lanţului Se află montat în picul prova. Este prev ăzut cu pereţi laterali întăriţi cu montanţi. Fundul puţului este prevăzut cu gr ătar metalic. Puţul lanţului asigur ă stivuirea lanţului de ancor ă. 1.1.11. Chila de ruliu Este confecţionată din profil platbandă cu bulb sudat ă de înveliş prin intermediul unor platbenzi. Este amplasat ă înclinat pe înveli ş urmărind o
linie de curent, în zona de mijloc a bordajului. 1.1.12. Suprastructura Este amplasată în zona CM. în suprastructur ă sunt prevăzute încă peri de locuit pentru echipaj, comanda navei şi încă peri de serviciu. Sistemul de osatur ă al suprastructurii este de tip transversal. In zona amenaj ărilor, pereţii uşori sunt gofraţi, montaţi pe principiul "pereţi aplicaţi" [13]. 1.1.13. Teuga
Este de tip "teug ă prelungită" [13], puntea teug ă fiind prevăzută cu o gur ă de magazie în PD ale c ărei margini sunt rigidizate prin curen ţi şi traverse de capăt, în prova sunt amplasate mecanismele instala ţiei de ancorare, puntea teuga fiind înt ărită corespunzător.
1.1.14. Dispozitive pentru amararea containerelor În capacele magaziilor şi la nivelul dublului fund din magazie sunt
prevăzute dispozitive speciale pentru amararea containerelor. De asemenea, nava va fi prevăzută cu armături speciale pentru amararea sigur ă a containerelor. Echipamentul de amarare transversal ă ţine containerele compacte întrun bloc solid. Oţelul de mare rezistenţă la tracţiune 33MoCr, STAS 791-80, folosit în procesul de fabrica ţie a elementelor, permite să se lucreze sub acţiunea unor for ţe de până la 55 kN. Aceste for ţe, acţionând asupra blocului de containere, sunt transmise de elementele speciale de trac ţiunecompresiune la structura corpului navei şi sunt astfel perfect absorbite. Elementele de amarare transversal ă pot fi folosite pentru distan ţe între blocul de containere şi bordul navei sau rama gurii de magazie, de minim 602 mm şi maxim 740 mm. Capacitatea de a absorbi for ţele transversale de până la 55 kN face ca aceste elemente să fie adecvate pentru aproape toate modurile de amplasare a containerelor în magazii. 1.1.15. Protecţia anticorozivă Tablele din oţel din care se construieşte nava se sableaz ă şi se pasivizează cu un strat de grund vinilic cu zinc seria 4110-4117-4118. Dup ă execuţie, diferitele păr ţi ale navei se vopsesc cu sisteme adecvate condi ţiilor
de exploatare. Tubulatura instalaţiilor care echipează nava se vopsesc la culoarea şi cu sistemul de vopsire a compartimentelor prin care trece, fiind marcata pentru identificare prin semne şi culori convenţionale, conform STAS 858970. Pentru protecţia anticorozivă a operei vii, se amplasează pe corpul navei anozi de sacrificiu din zinc, marca 99,99. Cantitatea de anozi este calculată pentru o durată de exploatare de 2 ani. Un procent de 15% din cantitatea de anozi necesar ă se amplasează în zona din pupa şi pe cârmă, iar restul sunt distribui ţi uniform în lungul navei. Spaţiile înguste de pe nav ă, inaccesibile vopsirii şi întreţinerii sunt cimentate cu beton de polistiren (compozi ţie: 50% ciment portland P400 şi 50% deşeuri de polistiren m ărunţii, luate în propor ţie volumetrică). 1.2. Descrierea instalaţiilor de punte reprezentative 1.2.1 Instalaţia de ancorare Instalaţia de ancorare prova este compus ă din: 3 ancore tip Hall de 7800 kg fiecare, din care dou ă amplasate la post şi una de rezervă; 2 lanţuri de ancor ă de calibru 90 mm şi lungime 316 m fiecare; 2 declan şatoare
montate pe puntea principal ă; 2 nări de ancor ă din tablă sudată; 2 stopere de lanţ cu role şi şurub; l vinci de ancor ă acţionat electric. 1.2.1 Instalaţia de manevră-legare Pentru manevre sunt prev ăzute 4 vinciuri automate de manevr ă cu acţionare electrică, din care 2 pe puntea teug ă şi 2 pe puntea dunet ă. 1.2.2. Instalaţia de guvernare Instalaţia va fi compusă din: 2 cârme de tip suspendat, compensate, în construcţie sudată; 2 maşini de cârmă electrohidraulice; arborele de cârmă; lagăre cu bucşă din bronz la capetele arborelui cârmei. Maşina cârmei este deservită de 2 pompe acţionate electric, interschimbabile, cu 2 circuite separate de alimentare cu energie electric ă. Pe navă se vor monta indicatoare axiometrice. 1.2.3. Instalaţia de salvare În conformitate cu cerinţele [11] şi [12] instalaţia de salvare se va compune din: barcă de salvare cu motor, pentru 22 persoane şi echipamentul cerut de [11]; barcă de salvare cu acţionare manuală, pentru 24 de persoane şi echipamentul cerut de [11], 2 plute pneumatice cu declan şare automată, de 12 persoane fiecare; 2 seturi de gruie gravitaţionale care asigur ă lansarea bărcilor la un unghi de înclinare transversal ă de (±15)° şi un unghi de asiet ă de (±10)°; 2 vinciuri electrice pentru manevra gruielor şi ridicarea bărcilor. 1.2.4. Instalaţia de greement şi lumini Nava va fi dotată cu lumini de navigaţie şi semnalizare în conformitate cu regulile [11], cu regulile [12] şi cu regulile de prevenire a abordajelor pe mare. Nava va,fi prevăzută cu lumini pentru naviga ţia în canalul Suez, Panama şi Kiel. Greementul se va compune din: instala ţia de proiector Suez în prova navei; baston lumin ă Panama, amplasat pe copastie la extremitatea prova; catarg prova pe teug ă, pentru lumini de poziţie pavilion, clopot şi tifon; catarg suprastructur ă cu două platforme radar pentru lumini de naviga ţie; arboreţi pentru antene; suport lumin ă pupa şi baston pentru pavilion. 1.3. Descrierea instalaţiilor de corp reprezentative 1.3.1. Instalaţia de santină Se utilizează pentru drenarea magaziilor de m ărfuri, compartimentului maşini, a compartimentului maşina cârmei, a tancurilor combustibil greu după spălare şi a unor tancuri pentru scurgeri din CM. Pentru prevenirea poluării apei, în CM se va amplasa un separator santină. Evacuarea uleiului din separator este automatizat ă. Drenarea
a de de de
avarie a CM se va efectua cu una din pompele de r ăcire a motorului principal (MP). Tubulatura instalaţiei se va executa din tubulaturi de o ţel sudate, iar îmbinarea se va realiza cu manşoane sau cu flan şe şi garnituri din marsitunit. Tubulatura se va zinca. Tubulatura de santin ă magazii (magistralele) vor fi fixate în tunelul central al tubulaturii. 1.3.2. Instalaţia de balast Balastarea şi debalastarea navei se va executa cu 2 electropompe
centrifugale verticale, autoamorsabile. Electropompele se vor dubla reciproc şi în caz de avarie vor dubla electropompa principal ă de santină. Instalaţia de balast va fi de tip centralizat şi va permite următoarele manevre: umplerea liber ă a tancurilor de balast din dublul fund, laterale şi din picuri până la linia de plutire; golirea liber ă a tancurilor de balast pân ă la nivelul liniei de plutire; golirea cu pompa a tuturor tancurilor de balast; transferul între diferite tancuri de balast. Tubulatura va fi din oţel iar îmbinările se vor face cu manşoane sau cu flanşe şi garnituri din marsitunit. Tubulatura şi flanşele se vor zinca. Magistrala de balast va fi amplasată în tunelul central de tubulaturi. 1.3.3. Instalaţia de ambarcat şl transfer combustibil Instalaţia va fi formată din două reţele de tubulaturi, una pentru combustibil greu şi una pentru motorină. Fiecare reţea va fi deservită de câte o pompă verticală cu şurub. Electropompele vor fi identice şi se vor dubla
reciproc. Instalaţia va permite efectuarea următoarelor operaţii: umplerea tancurilor din dublul fund prin curgere liber ă sau cu mijloacele de la ţărm; debarcarea combustibilului la alt ă navă cu pompa, din oricare tanc de rezervă; transferul combustibilului greu între tancurile din zona magaziilor; umplerea tancurilor de decantare, aspirând din orice tanc de rezerv ă. Pentru protecţia împotriva poluării, pe tubulatura de umplere a tancurilor de combustibil greu se vor prevedea ramifica ţii de preaplin. Tubulatura se va executa din o ţel, îmbinată cu manşoane sau cu flanşe şi garnituri din marsitunit. Tubulatura din tancuri nu se va proteja. 1.3.4. Instalaţia de încălzire tancuri Instalaţia are drept scop înc ălzirea cu abur a combustibilului greu, uleiului, reziduurilor şi a scurgerilor. Instalaţia va fi de tip centralizat, serpentinele de înc ălzire fiind alimentate cu abur din distribuitoare, iar condensul se va colecta în ba şă prin tancul de control. Reglarea temperaturii
în tancuri se va face cu termoregulatoare. Tubulaturile din afara tancurilor se vor zinca şi se vor izola termic cu cochilii din vat ă minerală, folii şi pânză.
1.3.5. Instalaţia de stins incendiul cu apă Nava va avea o instalaţie de stins incendiul cu ap ă deservită de două
electropompe centrifuge neautoamorsabile. Electropompele vor fi amplasate în CM şi vor fi legate în paralel. Nava va fi dotată cu o motopompă de incendiu de avarie autoamorsabilă, amplasată într-un compartiment special. Motopomp ă va avea un cheson şi o priză de aspiraţie independentă de electropompele de incendiu din CM. Nava va fi dotată cu un număr corespunzător de hidranţi şi furtunuri cu ciocuri de barză. Legătura instalaţiei cu malul se va asigura cu flanşe internaţionale. Tubulatura va fi din o ţel şi se va zinca. 1.3.6. Instalaţia de stins incendiul cu CO2 Instalaţia se utilizează pentru următoarele compartimente: magaziile de mărfuri; compartiment maşini; compartiment motopompă de incendiu;
magazia de pituri. Centrala CO2 va fi amplasată pe puntea principala şi va avea 140 butelii de CO2. în CM şi în compartimentul motopompei de incendiu, instalaţia va fi prevăzută cu un sistem de avertizare vizual ă şi acustică, ce intr ă în funcţiune cu două minute înainte de lansarea gazului, în toate compartimentele protejate instalaţia va fi prevăzută cu fluiere de avertizare. Instalaţia se execută din tubulaturi de o ţel trase şi zincate la cald, îmbinate prin flanşe, manşoane şi înşurubări. 1.3.7. Instalaţia de stins incendiul cu abur Instalaţia va asigura stingerea incendiului în tancurile de combustibil greu, ulei şi motorină din zona CM. Stingerea se face cu abur sub presiune şi cuprinde 4 distribuitoare în CM de la care se ramific ă consumatorii. Tubulatura se va izola termic şi se va zinca. 1.3.8. Instalaţia de încălzire a încăperilor Nava va fi prevăzută cu o instalaţie de încălzire cu abur conceput ă în sistem de distribuţie bitubular. Radiatoarele vor fi de tip cu aripioare.
Tubulatura se va izola termic. 1.3.9. Instalaţia de abur serviciu Instalaţia utilizează abur sub presiune pentru urm ătorii consumatori: vâscozimetre; preîncălzitoare pentru combustibil, ulei şi apă; recipient amestec; separator santină; serpentine preîncălzire diesel generatoare (DG); tanc cur ăţire chimică; serpentină tanc încălzire injectoare; suflare valvule bordaj; instalaţia de încălzire încă peri şi de aer condiţionat.
Trimiterea condensului la caldarină se va face prin tancul de control sau direct la condensor. Oalele de condens şi filtrele se vor executa din font ă. Tubulatura se izoleaz ă termic. 1.3.10. Instalaţia de ventilaţie încăperi serviciu si sanitare Instalaţia va servi la ventilarea mecanic ă, mixtă şi naturală a încă perilor de serviciu şi sanitare. Canalele de ventila ţie se vor executa din tablă de oţel zincată. Ventilatoarele vor fi de tip radial şi axial. 1.3.11. Instalaţia de scurgeri generale şi fecale Instalaţia de scurgeri generale şi fecale va asigura evacuarea apelor murdare de la instalaţiile sanitare şi WC. Scurgerile de la WC vor fi colectate într-un tanc de fecale sau vor fi evacuate direct peste bord ca şi celelalte scurgeri. Evacuările în bordaj vor fi prev ăzute cu clapeţi de reţinere sau închidere. Tubulatura de scurgere se va executa din tubulaturi de o ţel zincate. 1.3.12. Instalaţia de alimentare cu apă sanitară Instalaţia alimentează cu apă chiuvetele, spălătoarele, WC şi diver şi alţi consumatori. Pentru a menţine apa caldă la temperatura normală de consum, există c pompă de recirculare a apei. Instalaţia va fi compusă din: 2 electropompe centrifuge autoamorsabile (una de rezerv ă); l hidrofor; 2 filtre bactericide; l boiler combinat abur-electric; l pompă centrifugă pentru recircularea apei calde. Agregatele ce deservesc instala ţia se grupează în module funcţionale. Pentru completarea rezervei de apă, nava va fi prevăzută cu un generator de apă dulce care va fi folosit ca sursă termică de apă caldă şi care aspir ă din circuitul de r ăcire a MP. 1.3.13. Instalaţia de alimentare cu apa potabilă Instalaţia va alimenta cu apă potabilă bucătăria şi oficiile şi se
compune din: 2 electropompe centrifuge autoamorsabile; l hidrofor; 2 filtre bactericide; l electropompă de circulaţie a apei potabile r ăcite. Agregatele, tubulaturile şi armăturile de legătur ă dintre acestea vor fi grupate în module independente. 1.3.14. Instalaţia de aer condiţionat Instalaţia de aer condiţionat va asigura condi ţii optime de microclimat în compartimentele de locuit şi publice. Instalaţia lucrează cu aer recirculat în propor ţie de 40 %. Numărul minim de schimburi de aer pe or ă va fi de 6. Instalaţia va fi de tip monotubular, cu înc ălzire electrică locală în cabine. Instalaţia frigorifică a instalaţiei de aer condiţionat va fi compusă dintr-un compresor pentru freon, un condensator, rezervor, schimb ător de căldur ă, filtru uscător şi pompă de r ăcire.
1.3.15. Instalaţia frigorifică Instalaţia realizează şi menţine temperatura necesar ă în compartimentele pentru păstrarea proviziilor şi alimentelor. Este o instalaţie de tip cu compresie de vapori, într-o singur ă treaptă şi cu vaporizare directă a agentului frigorific în r ăcitoarele de aer. Instalaţia conţine două grupuri compresor-condensator complet automatizate, cu rezervor de lichid, r ăcitoare de aer, două schimbătoare de căldur ă, panouri de automatizare şi armături. 1.4. Descrierea instalaţiilor auxiliare de maşini reprezentative Nava va fi propulsată de o elice cu pas reglabil antrenata de un motoare semirapid. Sensul de rotaţie al elicei va fi spre exterior pentru mar ş
înainte. Motoarul principal va fi de tip Sulzer 9RND68 cu puterea la flan şă de 13400 kW, la o tura ţie de 137 rot/min. Mecanismele auxiliare din compartimentul ma şini vor fi acţionate de electromotoare. Necesarul de energie electrică va fi furnizat de DG. Aburul necesar nevoilor navei în mar ş va fi generat de dou ă caldarine recuperatoare încălzite independent cu gazele de ardere produse de motoarele principale. Pentru supraveghere şi comanda la distanţă, în CM va fi prevăzut un post central de comand ă (PCC) prevăzut cu aer condiţionat. Din PCC se pot efectua comenzile motoarelor principale, a pasului elicelor şi a mecanismelor aferente şi totodată se pot urmări diferiţi parametrii de funcţionare. Compartimentul maşini va fi dotat cu dou ă platforme. Principalele instalaţii ce se află în CM sunt urm ătoarele: motoarele principale; motoarele auxiliare, care alimentează cu energie electrică electromotoarele de pe navă, reţeaua de iluminat, sta ţia radio şi alţi consumatori; linia de arbori, care cuprinde elicea cu pas reglabil, arborele portelice, tubul etambou, arborele intermediar, lagărul intermediar, arborele de distribuţie, arborele de împingere, lagărul de împingere, cuplaj elastic, instalaţia de ungere tub etambou, instala ţia hidraulică pentru reglarea pasului elicei, instalaţia de comandă şi control; instala ţiile auxiliare ale motorului principal (r ăcire, ungere, combustibil, aer comprimat, evacuare gaze); instalaţia de ventilaţie; instalaţia caldarinelor. 1.4.1. Instalaţia de răcire Instalaţia de r ăcire menţine temperatura optimă de funcţionare pentru
motorul principal, DG, agregate auxiliare, caldarine, etc. Este în circuit închis pentru apa dulce de r ăcire şi în circuit deschis pentru apa de mare. Instalaţia de r ăcire cuprinde următoarele circuite: circuit ap ă de mare principal; circuit apă de mare auxiliar; circuit ap ă dulce r ăcire motor
principal; circuit apă dulce r ăcire DG; circuit de tratare a apei dulci şi de cur ăţire chimică a circuitelor. 1.4.2. Instalaţia de ungere Instalaţia de ungere asigur ă ungerea motorului principal şi a DG. Totodată, se asigur ă ambarcarea, transferul, prelucrarea şi scurgerea uleiului de ungere. Pe circuitele de ungere exist ă filtre, pompe de circulaţie, separatoare, preîncălzitoare, aparatur ă de comandă şi control, valvule termoregulatoare şi tancuri de ulei. 1.4.3. Instalaţia de combustibil Instalaţia de combustibil asigur ă alimentarea cu combustibil a motorul principal, a DG şi a caldarinei cu combustibil lichid. De asemenea, asigur ă ambarcarea, transferul şi prelucrarea combustibilului pentru consumatori. In circuitele de alimentare cu combustibil se afl ă următoarele dispozitive: pompe, filtre, vâscozimetre, preîncălzitoare, tancuri de decantare, tancuri de serviciu şi tubulaturi. 1.4.4. Instalaţia de aer comprimat Instalaţia de aer comprimat este destinata producerii şi distribuirii aerului sub presiune pentru utiliz ări curente. Instalaţia se compune din: instalaţia de înaltă presiune (30 bar), care lanseaz ă motorul principal, alimentează tifonul, valvulele termoregulatoare şi •
reductoarele de presiune; instalaţia de medie presiune (10 bar), care alimentează recipientul de aer şi tifonul de pe catarg; instalaţia de joasa presiune (3...7 bar), pentru nevoi gospod ăreşti. •
•
1.4.5. Instalaţia de evacuare gaze Instalaţia de evacuare gaze asigur ă evacuarea gazelor de ardere de la motoarele principale, DG şi caldarina cu arzător. Instalaţiile sunt separate pentru fiecare dispozitiv în parte. Pe traseele de evacuare se prev ăd caldarine
recuperatoare.
