DE VORBA CU VALERIU POPA DESPRE SANATATE SI VIATA Inginerul Valeriu Popa, nascut la data de 4 iunie 1924, in comuna Diosti, judetul Dolj, este un deschizator de drum in domeniul bioenergeticii umane si al naturismului din tara noastra. Aand mani!estari aparte inca din copilarie, la arsta de 4 ai punea urmatoarele intrebari" #De ce este paznic la ie$, De ce este armata cand spui cuantul om$, %ine este umul, de unde ine si unde merge$#. &liberat de prejudecati si dogme, dar principial, Dl. Popa este un spirit deschis spre acumularea cunostintelor din toate domeniile de actiitate care il pot ajuta sa !ie mai bun, sa se autocunoasca mai bine, pe drumul desaarsirii de sine. 'ereu preocupat de enigmele ietii, este unul dintre putinii oameni care isi pot sustine coingerile si a!irmatiile cu probe materiale, cu !apte ce nu pot !i contestate de nici un om de buna credinta. ((((((((((((((( )nii oameni stiu !ace sa se orbeasca despre ei prin !aptele lor bune sau rele. Din care categorie reti sa !aceti parte$ %u siguranta ca din prima. Despre cel prezentat in aceasta carte se orbeste prin !aptele sale bune. *a terminarea lecturii eti !i mai buni +cu oi si cu semenii ostri decat ati !ost inainte.
SPERANTA
Speranta, cuvant minunat In lumea asta mare Tu tuturor auci in ar O ulce alinare! Caci nu e om pe acest pamant "ie el mic sau mare Sa nu creaa#n acest cuvant Cu#aanca#n$lacarare% !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Copiii s#au nascut $iravi Parintii sunt in&ri'orati Dar spera ca nu#i ceva &rav Vor $i alaturea ca $rati! (ai cresc apoi si spera iar Ca )oli, neca*uri, in *aar Pe ei cumva s ocoli Si sanatate vor &asi! Si cresc mereu aolescenti Cu &anul numai sunt pre*enti Caci stiti si voi inima#n *)or De#acum e oar la alesii lor! Si se &ra)esc nu#i e mirare Sa creasca repee mai mari Ca varsta ce le sta in cale Sa treaca repee cu ani! Si spera mereu neincetat Ca viata repee s#o ia Doresc insa si#altceva Sa mear&a mai curan la s$at% Sunt in s$arsit la casa lor Spera o viata e rom+n Ar vrea s#auca ceva#n ar Ce altii nici nu au a)ar% La ranul lor au si ei copii Cu &reutati e *i cu *i Cu )ucurii si neplaceri In toata lumea e la $el! Dar spera insa tot mereu Ca rumul lor nu va $i &reu Ca viata lor le va *am)i
Speranta, cuvant minunat In lumea asta mare Tu tuturor auci in ar O ulce alinare! Caci nu e om pe acest pamant "ie el mic sau mare Sa nu creaa#n acest cuvant Cu#aanca#n$lacarare% !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Copiii s#au nascut $iravi Parintii sunt in&ri'orati Dar spera ca nu#i ceva &rav Vor $i alaturea ca $rati! (ai cresc apoi si spera iar Ca )oli, neca*uri, in *aar Pe ei cumva s ocoli Si sanatate vor &asi! Si cresc mereu aolescenti Cu &anul numai sunt pre*enti Caci stiti si voi inima#n *)or De#acum e oar la alesii lor! Si se &ra)esc nu#i e mirare Sa creasca repee mai mari Ca varsta ce le sta in cale Sa treaca repee cu ani! Si spera mereu neincetat Ca viata repee s#o ia Doresc insa si#altceva Sa mear&a mai curan la s$at% Sunt in s$arsit la casa lor Spera o viata e rom+n Ar vrea s#auca ceva#n ar Ce altii nici nu au a)ar% La ranul lor au si ei copii Cu &reutati e *i cu *i Cu )ucurii si neplaceri In toata lumea e la $el! Dar spera insa tot mereu Ca rumul lor nu va $i &reu Ca viata lor le va *am)i
Le va auce )ucurii! Si#asa cu timpul tot trecan Se vor veea, canva, curan, Can in o&lina s#or uita Cu parul al) ca si e nea! La ranul lor acum )atrani Se vor simti cu mult mai )uni -aninu#se mai intelepti, La unul sau mai multi nepoti! Si povestinu#le la toti Cam cum era pe vremea lor Cu alte rosturi use vremii Trecut#au multe al)e ierni! In su$lete insa#au pastrat Cu ra&, speranta e#altaat . Si n#o vor piere ei nicican Cu toti ai vietii ani trecan! Si ast$el anii in amur& S#or insira $rumos pe ran In inimi toti isi vor pastra SPERANTA# pe e#a pururea% in&! Roica Popa!
PARINTII
Pasesc usor putin a)sent Pe#un rum nu mereu ascenent -aninu#ma cu nostal&ie La anii vietii in pruncie! !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! In lea&an tu can ai venit Si#n viata a)ia ai poposit Ca ranunica mica#n cui) Parinti mirati stau si te#asculta! Cu ra& ei viata#ti urmaresc Te#au cautat si te &asesc Sunt $ericiti ca le#a sosit Un mu&ur mic si in$lorit!
Te ocrotesc cu &in&asie Cu#a lor intrea&a $iinta vie /mul&anu#le cu un suras Un oot e ras sau e plans! Se *)at mereu si *i si noapte Cu#n cantec e lea&an in soapte Ca sa te $aca#mai usor Din cui) in viata ca sa *)ori! Si#si iau pe umeri tot ce#i &reu Cu &reutati luptan mereu Ca viata sa ti#o $aca plina Si $ericirea ta eplina! Poate nu pretuiesti acum Ci peste ani mai multi la rum Aprecia#vei mai corect (unca si &ri'a lor concret! Sa stii, parintii iti transmit De peste ani, ca pe un &i O conuita )una#n viata Dorinu#ti#o mereu $rumoasa% in&! Roica Popa!
I
PRIMUL PAS Intr(una din zilele de ara ale anului 1994, primesc un tele!on de la o cunostinta apropiata din -istrita, doctorul in acupunctura Popa te!an, care aea cea treburi prin -ucuresti si dorea sa ne edem, sa mai orbim despre lucrurile care ne pasionau. /e(am intalnit si am stat de orba ore in sir, intr(o zi insorita de ara, intr(un parc din -ucuresti. *a un moment dat, surprins de cate probleme isi lamurise discutand impreuna, m(a priit cu uimire si a e0clamat" #idiule, tu cunosti atat de multe lucruri de cand esti langa nenea Popa, de care atatia oameni au neoie, de ce nu scrii o carte$# Am ramas putin nedumerit, dupa care am trecut la alt subiect, simtind in cuintele interlocutorului meu sentimentele unui !oarte bun prieten. &ste ziua de decembrie 1993. Dimineata, cand ma trezesc, dau sa ies din camera si aproape ma impiedic de bocancii mei. Inca adormit, ma intrebam ce cautau acolo, cand obser intr(unul din ei un pachet. Venise #'os /icolae# &u cam uitasem de el, dar mosu5 nu m(a uitat si, grijuliu, mi(a adus chiar si bocancii la usa camerei , sa(mi incep ziua cu bucuria darului sau. Insa, imi era dat ca acesta sa nu ramana singurul cadou din partea sa. Dupa programul de dimineata m(am pregatit sa merg la sericiu. A!ara era o zi de iarna minunata. Viscolul se potolise, !ulgii cadeau linistit, iar zapada acoperea orasul intreg cu o mantie alb(argintie, caci era a doua zi de cand ningea continuu. %u rabdare, am ajuns la institut si m(am pregatit de lucru. 'ai pe la pranz ne(am strans in birou catia colegi, sa(l !elicitam pe unul dintre noi, care era #/icusor#. 6ustand din alunele crude de pe masa, s(a adus orba si despre alimentatie, sanatate, printre noi a!landu(se si sustinatori ai unui regim de nutritie natural, din cereale, legume, !ructe. &ram si eu un adept al modului de iata natural si purtam discutii pe tema aceasta, cand mi se cerea parerea. pre s!arsit mi(am !acut un ceai !ierbinte din galbenele si tei, pe care il sauram band cate o inghititura si asistand la conersatiile colegilor. *a un moment dat, unul dintre ei, dl. arbu, ine la mine si ma intreaba direct" #'ai idiule, n(ai rea sa scrii o carte despre sanatate si mani!estari asa( zise paranormale, ca tu ai la dispozitie o multime de in!ormatii si !apte reale despre acest subiect $ 7u o scrii si eu ti(o public. %e zici$# *a auzul acestor cuinte, toata linistea si moleseala in care ma a!lam au disparut dintr(o data. carte$ &u sa scriu o carte$ Apoi gandul mi(a zburat acasa la nenea Popa. &rau acolo zeci de casete inregistrate, cu marturii ale unor oameni bolnai de cele mai incurabile maladii si care s(au !acut bine urmand s!aturile dansului8 erau sute de probe materiale, cu acte medicale care certi!icau diagnostice de mai multe !eluri de cancer, de psoriazis, de leuconera0ita, de epilepsie si cate si mai cate. &ram zi de zi martorul unor diagnosticari e0trem de precise, !acute unor oameni pe care nu(i azuse niciodata pana atunci, nu(i
cunoscuse si carora le e0punea in catea zeci de secunde istoricul bolilor de care su!erisera din copilarie, din clipa nasterii si chiar de mai inainte, pana in prezent, ce accidente ausera in timpul ietii, iar unora le spunea si ce or sa aiba in iitor, daca nu isi schimba modul de gandire si de alimentatie. Am cunoscut multi care nu l(au ascultat si s(au intors dupa o luna, un an, doi sau mai multi, sa ii con!irme stupe!iati ca ce li se anticipase s(a adeerit intocmai. Din probele stranse de acest m puteam scrie zeci de carti, nu una. Propunerea era e0traordinara, enise pe neasteptate, atat de simplu si direct incat cu greu puteam !ace !ata alului de ganduri si sentimente ce ma copleseau in acele momente. Da, aeam materialul necesar, de cea mai buna calitate si autenticitate, ca sa realizez o asemenea carte. Dar, in sinea mea e0ista un mare semn de intrebare. are imi a ingadui nenea Popa sa o scriu$ %a sa ma linistesc, am parcurs drumul de la sericiu, din Piata omana, pana acasa, langa parcul 2: August, pe jos, zapada si !rigul nereusind sa(mi linisteasca clocotul interior si nici sa ma oboseasca. %and am ajuns acasa, m(am descaltat, am intrat in su!ragerie8 era liniste, nenea Popa se a!la in dormitor. Poate dormea. Dar nu mai aeam rabdare sa astept. Am batut la usa si l(am strigat usor ca sa !iu sigur ca ma aude. 'i( a spus sa intru si primul lucru pe care l(am rostit a !ost sa(l intreb daca imi da oie sa scriu despre realizarile dansului si unele cazuri ce s(au autoindecat urmand s!aturile date. aspunsul primit, !elul cum a !ost de acord cu propunerea mea, a trezit cea in mine care simt ca se a linisti numai dupa ce aceasta carte a !i terminata. II /I, A& Intr(una din zilele de ara ale anului 1994, primesc un tele!on de la o cunostinta apropiata din -istrita, doctorul in acupunctura Popa te!an, care aea cea treburi prin -ucuresti si dorea sa ne edem, sa mai orbim despre lucrurile care ne pasionau. /e(am intalnit si am stat de orba ore in sir, intr(o zi insorita de ara, intr(un parc din -ucuresti. *a un moment dat, surprins de cate probleme isi lamurise discutand impreuna, m(a priit cu uimire si a e0clamat" #idiule, tu cunosti atat de multe lucruri de cand esti langa nenea Popa, de care atatia oameni au neoie, de ce nu scrii o carte$# Am ramas putin nedumerit, dupa care am trecut la alt subiect, simtind in cuintele interlocutorului meu sentimentele unui !oarte bun prieten. Interiorul imi spune sa incep cu o scrisoare a d(nei Adriana Amzulescu, pe care am cunoscut(o in perioada cand !amilia Popa trecea prin momente mai grele, cand intr(o seara a trebuit sa(l duc pe 7e0i, cainele lui nenea Popa, la !amilia Amzulescu. &ram in masina lor, pe bancheta din spate, impreuna cu 7e0as, il tineam de lesa caci era nelinistit si, din orba in orba am a!lat de la dansa ca se a!la in a saptea zi de cand nu mancase nimic in a!ara de 2 litri de apa distilata. i era plina de energie. Abia ulterior, in timp, am a!lat prin ce trecuse
pana atunci. Iata continutul acestei scrisori" ;; AP&* *A '&/I& &ste greu sa poti coninge pe cei care nu m(au cunoscut in urma cu un an si sa le demonstrez ca in urma unui regim alimentar poti aea rezultate atat de miraculoase... /ecazurile mele au inceput din septembrie 19<2, cand m(am prezentat la un medic internist acuzand dureri ale splinei. %onsultata, mi se recomanda repaos si administrarea unui tratament medicamentos. Dar, totodata, imi este sesizat un ne pe bratul drept care intrase in agitatie si in juru(i se !ormase un labou. unt s!atuita sa consult de urgenta un specialist dermatolog. !ac !ara intarziere si de aici incep necazurile, su!erintele, deznadejdea. 'a prezint la primul medic dermatolog recomandat si acesta, dupa o e0aminare indelungata, imi spune ca este de parere sa ma adresez pro!. dr. Ale0andru Dimitrescu de la pitalul nr.1= de Dermatologie. In dimineata imediat urmatoare reusesc sa !iu e0aminata si sunt linistita ca nu se pune problema unui neoplasm, iar in urmatoarele 1= minute sunt operata. e !ace citodiagnosticul si sunt asigurata ca a !ost un angiom puternic ascularizat. %u multa seriozitate, timp de 1= zile merg la pansat si ca urmare a rezultatului biopsiei sunt supusa unei alte interentii, cu e0tirparea unui ne din ecinatatea celui operat si a tesutului primei operatii. unt asigurata ca cele 1 lame !acute in laboratorul de anatomie patologica au iesit per!ecte si sunt in a!ara oricarui pericol. In tot acest timp am !acut mai multe analize, acestea !iind de !iecare data bune. Am !acut si testele imunologice ca si imunologia indicata. Dar cu doua luni mai tarziu imi apare un nodul la baza celei de a doua operatii. unt s!atuita sa(l operez. e !ac biopsiile necesare si !ac in continuare imunologia si o serie de alte inestigatii pe care, pentru moment, le consider necesare. Ast!el, !ac termogra!ie la dr. 'ogos, pitalul de ncologie si la dr. Anton 'aria de la pitalul 'ilitar %entral, depistandu( mi(se alti doi noduli ( zone reci ( !iind indrumata sa(i operez !ara intarziere. >ac tomogra!ie la dr. erban 6eorgescu de la pitalul >undeni si se pune in eidenta nodulul cu densitate de tesut !ibros, iar in spatiul de cliaj dintre grupul !le0orilor si e0tensorilor palmari, mici imagini nodulare cu caracter de adenopatie. ein la pitalul nr. 1= si mi se recomanda sa operez cel de(al patrulea si al cincilea nodul aparut pentru a nu degenera. unt operata si incep din nou biopsii, analize, imunologie. In toata aceasta perioada ajunsesem la disperare, consultam toti dermatologii care imi erau recomandati si ma supuneam oricarei analize care imi era indicata. Ajunsesem sa transmit aceasta stare de disperare intregii mele !amilii, prietenilor si colegilor de sericiu care ma incurajau, dar este greu de e0plicat ce simte cel in cauza, intr(o ast!el de situatie si daca consolarile au reun e!ect. *uni si luni pline de neliniste, de agitatie !ara nici un rezultat, de !ramantari !ara solutie. Intreg sistemul neros era intr(o surescitare
e0cesia, incat prinsesem teama de a mai adormi. Plangeam zi si noapte si ajunsesem la o sensibilitate jenanta, incat totul era intr(o bezna si !ara rezolare. In noaptea de 9 noiembrie 19<: !ac o eruptie pe care nu o mai pot linisti in nici un !el. unt la un pas de sinucidere, considerand ca am !acut un cancer dermic, !ara nici o sansa. In dimineata zilei de 12 noiembrie 19<:, constat in jurul operatiei aparitia altor 4 noduli. %e mai puteam !ace$ 'a supusesem la 3 interentii chirurgicale, la o imunologie stricta, plina de tot !elul de su!erinte, caci accinul -%6 administrat dadea reactii serioase. Am !acut in decursul acestui an toate inestigatiile recomandate si nerecomandate, in dorinta de a ma linisti sau de a gasi o cale de rezolare. ?ADA/I% Dar in cursul aceleiasi zile, de 12 noiembrie19<:, am sansa de a(l cunoaste pe ing. Popa Valeriu, in urma aparitiei articolului din reista >lacara. Primul contact cu acest om m(a socat. Am ramas uimita caci, schitand gestul de a ma supune unei consultatii insotite de e0plicatii priitoare la eolutia bolii, cu justi!icarea numeroaselor mele analize, teste si buletine, domnia sa nu imi permite sa spun ce am, ce am !acut. 'i se !ace # acel consult # +care acum, dupa 11 luni de la asa(zisul tratament, caci nu apelez la nici un medicament, totul se bazeaza pe o alimentatie echilibrata, pe miscare in aer liber, pe autocunoastere si cu multa competenta mi se spune, spre mirarea mea si a celor din jur, cauza bolii si totodata precizeaza ca acesti noduli aparuti si operati sunt numai e!ectul . Aeam o constipatie de 1=(12 ani, netratata cu seriozitate, care a determinat acumularea acestui depozit de to0ine in organism si care isi gasea descarcarea prin aparitia acestor noduli. Apeland la chirurgie nu !aceam altcea decat sa inlatur de !iecare data e!ectul, !ara sa suprim cauza. 7otodata mi se spune ca in urma cu 2(: zile aceasta to0ina mi s(a rearsat in sange, ca drumul indecarii este lung, greu si ca reusita depinde de mine. In s!arsit &ra ceea ce cautam. %ea sa depinda de mine pentru a ma putea sala, pentru a putea sa(mi cresc baietelul, asa cum !iecare mama o doreste. Am aderat imediat la aceasta ultima sansa care mi se propunea. Incepand de a doua zi, mi s(a recomandat un anumit regim alimentar, mers aproape 2 ore in aer liber, masarea unor anumite puncte, inlaturarea oricarui alt aliment si uitarea bolii de care eram amenintata. Am apreciat si apreciez modestia acestui m, caci intr(adear, numai omenia si dragostea nemasurate !ata de semeni pot sadi in inima bolnaului ( al condamnatului la moarte ( speranta, increderea in sine, descoperirea potentialului energetic al !iecaruia si de care nu suntem constienti. Acest autotratament este la indemana !iecaruia, dar necesita o VI/7A >7&. Am cunoscut satis!actia primelor rezultate chiar a doua zi, cand am reusit sa ma eliberez de un balast cantarind 4 @g., caci tin sa mentionez ca in ultimii ani castigam in greutate nejusti!icat, ajungand la 2 @g., la o inaltime de 1,39 m. 7ot zbuciumul, su!erinta, disperarea in care m(am a!lat un an nu au reusit sa scada din aceasta greutate. Incepand din 1: noiembrie 19<:, hrana mea a constat din"
( 1 litru de suc e0tras din urmatoarele legume" s!ecla, ardei gras, arza alba, papadie, ceapa, usturoi, pe care il consumam intre orele (11 dimineata. ( pranzul la ora 1:, alcatuit din 123 gr. grau netratat, incoltit, 23 gr. miere, 23gr. nuca si 3== gr. pere. ( seara, la ora 1< consumam acelasi meniu de la pranz, doar ca inlocuiam perele cu mere. In primele 4 luni am scazut 2= de @g., aceasta greutate reprezentand surplusul acumulat in timp si care constituia o poara pentru mine, in ciuda nenumaratelor cure de slabire. %onstatam in !iecare zi ca progresele erau uimitoare. 'entionez ca cea de(a 3(a operatie nu mi s(a sudat, incat timp de o luna si jumatate am apelat la toate produsele !armaceutice, dar !ara rezultat, caci singurul lucru obtinut era acela de a intretine o stare de sterilitate per!ecta, incat rana nu s(a in!ectat. &ram #linistita# de cadrele medicale de la pitalul nr. 1=, ca o ast!el de indecare este de durata, incizia !iind pro!unda, ca trebuie sa am rabdare pana se a re!ace tesutul. Important este ca in urma s!aturilor date de ing. Popa, m(am simtit mult mai bine in mai putin de o saptamana, !olosind si comprese cu in!uzie de nalba de gradina. Ameliorarea sanatatii mele a !ost rapida si a trezit uimirea mea si a celor din jur. In urma acestui regim alimentar strict am constatat ca 4 noduli s(au resorbit, ca nu mai am insomnii, ca imi gasesc un echilibru, ca aceasta !rica ce mi se cuibarise in su!let incepe sa mi se diminueze. %apat un tonus de iata pe care nu(l mai aeam de multa reme, incepe sa ma preocupe tot mai mult aceasta autocunoastere. aman si eu si toti din jur uimiti de per!ormantele uluitoare pe care le dobandesc si incep sa(mi recapat echilibrul. In primele 4 luni am scazut in greutate, dar apoi am ramas cu o greutate constanta. In iulie 19<4 am aut posibilitatea sa trec la cel de(al doilea regim alimentar, introducand toate legumele, mai putin carto!ul si rosia, toate !ructele, cu e0ceptia celor acide, aand oie sa consum si lactate, dar nu cele !ermentate. Vazand ca ma simt bine, !ac unele abateri care duc la cresterea aciditatii si la reaparitia unuia din cei 4 noduli. &ram constienta ca ina era a mea si !ara soaire reiau primul regim. %onstat ameliorari, dar... incep din nou lupta. /u regret aceasta incercare la care sunt iarasi supusa caci, intr(adear, mi s(a con!irmat ca ceea ce am distrus intr(o iata nu pot dobandi intr(un an. '(am conins inca odata ca e0ista un echilibru per!ect intre ceea ce mi(a prescris ing. Popa si organismul meu si ca !iecare indiid isi are regimul propriu, adaptat organismului sau. In toata aceasta lupta sunt sustinuta cu un deotament nemasurat de sotul, mama si copilul meu. /u pot sa nu mentionez marea omenie de care a dat si da doada sotia ing. Popa, care a contribuit mult la starea mea de sanatate, caci in toata aceasta perioada am trecut prin multe incercari, luptand sa elimin acumularile de to0ine din ultimii 1=(12 ani. Am !acut oreion, tuse conulsia, !uruncule, !ebra. Atunci cand ing. Popa era plecat din localitate,
minunata lui sotie reusea sa tina o legatura tele!onica intre pacienti si sot. De nenumarate ori am simtit aceasta imensa omenie de participare intensa la su!erinta celui care se adreseaza !amiliei Popa. tiu ca aceasta lupta este lunga, ca sunt la inceputul ei, ca mai am mult pana oi ajunge sa spun ca sunt un om per!ect sanatos, dar este o lupta a mea, depinde de mine, stiu ce am de !acut. Am cunoscut zeci de cazuri disperate care, ajungand sa urmeze tratamentul ing. Popa, au renascut. ecretul acestui tratament consta in urmarea cu strictete a celor indicate, a seriozitatii, intelegerii, autocunoasterii si recapatarea increderii in sine. /u pot sa nu mentionez ca acest m 'inunat, la !abrica unde lucra a aut un colecti de munca plin de sensibilitate, ca m(am bucurat de multa intelegere si a!ectiune din partea colegilor de sericiu, !iind alaturi de mine si participind intens la toate necazurile si bucuriile acestui drum aneoios. 'ultumesc pe aceasta cale redactorului Adrian Paunescu, care a reusit sa descopere o ast!el de aloare. 7rebuie sa o pretuim, trebuie sa !im mandri si !ericiti ca suntem in posesia unui ast!el de e0emplar unic, trebuie sa(l sprijinim sa(i ajute si pe altii, sa poata reda cat mai multor copii posibilitatea de a !i crescuti de parintii lor. %onsider ca este momentul sa !ie ascultat glasul celor multi, disperati, care doresc sa !aca totul pentru a se sala. Da(ti(le aceasta sansa /u doresc sa !ac din cazul meu un articol de publicitate, departe, !oarte departe de acest gand, ceea ce reau si doresc din toata !iinta mea este sa se gaseasca o !orma legala pentru a putea sa bene!icieze cat mai multi din cei care stiu ce este su!erinta, posibilitatea de a lupta pentru ceea ce au pierdut... A/A7A7&A. unt ecoul a sute de glasuri disperate sau mai putin disperate, pentru a ne ajuta. /u este greu, dar este ital A'?)*&%) ADIA/A, -)%)&7I, 7. P&*)/6I&A 6B&/%&A /.:, -*. D4, %. -, &7.1, AP 14, &%7 . CC Au trecut 12 ani de cand d(na Amzulescu a!la stupe!iata de la medici ca era condamnata la moarte. De atunci a inceput lupta cu boala prin reenirea la natura, sub indrumarea d(lui Popa. ezultatele sunt e0traordinare, dar inca ele mai depind de respectarea unui regim de iata prescris de cel care i(a aratat drumul spre autoindecare. In prezent d(na Amzulescu este o persoana !oarte actia, este secretara )niersitatii &cologice, unde depune o munca intensa, uneori lucrand aproape zi(lumina. Acest lucru l(a con!irmat in repetate randuri si dl. Dolphi Drimer, rectorul )niersitatii, elogiind calitatea muncii d(nei Adriana si cu ocazia deschiderii anului uniersitar 1993(199. III
)IA& ;; 'arti, := august 19<<, in jurul orei 12,:=. Am deschis cu greutate ochii, buimacita de anestezie. 'a chinuia o durere cumplita de cap si o slabiciune ingrozitoare. Am inceput sa constat ca eram bine #ancorata#de patul de reanimare" tub de o0igen, trans!uzii, tub de dren. Vorbeam cu greutate si eram speriata. imteam ca trecusem prin cea greu si mi(era !rica pentru ce a urma. /umaram minutele, orele, asteptand ca odata cu trecerea timpului sa ma simt mai bine. &ram curioasa sa stiu ce diagnostic aeam, oiam sa stiu Adearul. 'a internasem cu diagnosticul de chist oarian. &cogra!ia !acuta in 3 iulie 19<< eidentiase e0istenta unui chist oarian, baie de lichid cu diametrul de 1=(12 cm. Am !ost asigurata ca nu este orba de un cancer, ca nu este o urgenta chirurgicala si am asteptat s!arsitul lui august si zile mai racoroase, propice operatiei. 7oata ara m(am gandit sa(l caut pe domnul inginer Valeriu Popa, dar imi era !rica. 'a obseda ideea ca as putea aea un cancer, instalat mai intai la sani, apoi e0tins si la oare. %histul meu crestea azand cu ochii. Ajunsesem sa am o burtica respectabila. Post operator s(a constatat ca tumoarea ausese un diametru de 22 cm, la care s(a mai adaugat si un !ibrom. Pentru ca nimic nu mai era neatins s(a !acut o #curatenie generala# la locul cu pricina. A doua zi dupa operatie am pro!itat de o clipa de singuratate si m(am dat jos din pat. Voiam sa(mi #!ur# !oaia de obseratie, sa ad diagnosticul real. A treia zi m(am dus si m(am spalat. 'a deprima mirosul de spital, de boala. tiam ca ma oi !ace bine, nu stiam cum, dar eram sigura ca oi ininge. %u zambetul pe buze, mai in gluma, mai in serios, incercam sa a!lu adearul. /u mi s(a spus decat ca am aut o tumoare urata, ca mi s(a scos un oar si o mica parte din uter. %u mintea mea ma si edeam !acand un copil peste un an peratia era imensa, m(am speriat cand am azut(o. Dupa 4 zile am iesit de la reanimare. Incepusem sa ma misc, sa citesc, sa mananc, sa am grija de !lori. Dar intrebarile nu(mi dadeau pace. *inistea aparenta a durat doar catea zile. ri de cate ori am intrebat medicii ce este cu mine, nu mi s(a raspuns, am !ost ocolita, am auzit un sir lung de balbaieli, sau mi s(a zambit dulce si am primit un raspuns de complezenta. &ra ingrozitor ca nimeni nu aea curajul sa se uite in ochii mei si sa(mi spuna adearul. Au !ost cele mai cumplite ore din iata mea, cand nimanui nu(i era mila de mine si nu(mi spunea adearul. Acest blestemat secret pro!esional Daca un om rea sa stie ce are, rea adearul, indi!erent care este, ca sa stie cu ce are de luptat, este o crima sa nu i se spuna /umai un prost poate !i conins ca !ace cobalt pro!ilactic, ca itamina - se administreaza intraenos la >ilantropia, mai nou, dupa care ti se !ace rau si(ti cade parul. ri in ceea ce ma prieste nu era cazul. ambata, 1= septembrie, am aut certitudinea diagnosticului. Prietena mea, *uiza teriade si(a !acut pomana cu su!letul meu si mi(a spus adearul stiut de ea " un cancer stadiul I. Dupa simptome, nu stiam ca este stadiul III, iar ea
nu stia nimic precis. Asa ca... %and am aut certitudinea ca am cancer, am plans de usurare. 'i(am dat un an de zile ca sa ma !ac bine. /u stiam ce drum oi apuca, dar eram coninsa ca oi castiga lupta. 'i s( a propus iradierea si am re!uzat. Am acceptat doar tratamentul cu citostatice. Diagnosticul in sine nu m(a surprins. Inca din adolescenta mi se mani!estase o dereglare hormonala, un e0ces de !oliculina si o carenta tiroidiana. 'ama m(a dus la medic si am inceput sa iau de pe la 12 ani itamina &1, intre 13 si 1< ani m(am indopat cu origesteron, tiroton si alti hormoni, iar in studentie am continuat tratamentul. ezultatele$ *a 13 ani aeam 1,2 m. inaltime si 34 @g., iar la 1 ani am ajuns la < @g., aeam edeme, hipocalcemii, spasmo!ilie. Pe la 24 de ani mi s(au rezolat problemele, dar norocul nu mi(a suras prea tare. /u mi(am putut permite #lu0ul# de a aea copii, ceea ce, pe un echilibru hormonal !ragil, a !ost !atal. In 19<2 am aut un chist oarian, care s(a resorbit dupa un tratament cu medro0iprocsteron. In 19<3 mi s(au descoperit niste chisturi mamare. *e(am tratat. Pe moment m(am simtit mai bine, dar din 19< tulburarile s(au agraat. 7ratamentul a !ost !ara reun rezultat poziti. In !ebruarie 19<< chisturile erau la locul lor, mai grase si mai !rumoase ca oricand, iar eu !acusem o puternica into0icatie medicamentoasa. &ram ca un dalmatian" alba, doar petele(mi erau rosii. Prin martie au urmat niste senzatii ciudate" dureri oariene puternice, !ebra aproape permanenta. &ra su!icient un curent cat de mic sau sa stranute cinea, ca eu sa !ac imediat :9=%. boseam repede, eram !oarte palida. Pe la s!arsitul lui mai am inceput sa simt in burta mea un rotund, ca o minge care crestea, crestea... '(am dus la doctor si am primit o indicatie chirurgicala. 7oata ara lui 19<< m(am simtit !oarte rau. Pe langa oboseala, mergeam cu !oarte mare greutate. Pe piciorul drept abia mai puteam sa calc, genunchiul stang mi se #muia# adesea. *a mijlocul tibiei drepte imi aparuse o adancitura in os, care se innegrea, in zona genunchiului stang imi pocneau asele sanguine si aeam mereu hematoame. %iclul era neregulat si !oarte dureros, nu il puteam suporta decat cu tranchilizante. espiram cu greu, imi cadea parul, iar dintr(o saptamEna, jumatate din zile erau rele, iar cealalta jumatate bune. Vomam aproape tot ce mancam. /u(mi priau decat rosiile, pepenii si dulciurile, !ara carne, sosuri, mancam oua, sau branza. anii imi coceau si curgeau, iar mamelonul intra in interior. '(am dus la operatie cu gandul ca dupa, nu a putea !i mai rau. i cat de tare m(am inselat /u am rezolat decat o mica parte din problema. Dupa o saptamana imi coceau sanii. Aeam aspectul unui aluat de paine dospit, iar durerile de oase erau cumplite. /u le puteam suporta decat cu ore de masaj si cu calmante. Acasa, am pus mana intamplator pe cartea lui Fean Valnet, #7ratamentul bolilor prin legume, !ructe si cereale#. Am !ost coninsa imediat. Din 19 septembrie am inceput sa(mi prepar in !iecare zi sucuri de !ructe si legume si mi(am aplicat comprese cu !oi de arza pe sani. Drept urmare nu m(au mai durut atat de tare sanii, iar hemoglobina am azut(o
crescand pana la 1:,< pe parcursul a doua luni +la momentul operator aeam o anemie usoara. Pe la s!arsitul lui septembrie am aut o criza oribila. imteam cum cea necunoscut urca incet pe ganglioni, apoi ajunge la creierul mic. Au urmat spasme, !risoane, oma si o criza ecina cu nebunia. /ici un calmant nu m(a ajutat. Dupa aceea au inceput dureri puternice in zona calotei. 'a durea !iecare !ir de par in parte, ma dureau oasele capului. 'i(a trebuit multa ointa ca sa imi tin nerii in !ire. Am ajuns si la oncologie. *a inceput ma simteam singura, speriata, apoi acest sentiment a disparut. Am azut atata su!erinta in jurul meu incat nu m(am mai simtit singura, aand sentimentul solidaritatii prin su!erinta cu ceilalti. 4 octombrie 19<<. Prima doza de citostatice. /u am simtit nimic deosebit. Pe :1 octombrie a urmat a doua doza. 7otul mergea aparent bine. Pana in noiembrie, cand m(am dus intamplator la control la pitalul 'unicipal. i am aut parte de o noua surpriza" intraaginal mi se !ormase un tesut de granulatie. Am !ost initata la e0tirpare. Dar pe langa cauterizarea propriu(zisa am aut si placerea unui chiuretaj biopsic. >ara sa mi se ceara acordul, !ara sa !iu anuntata, !ara anestezie... Acest procedeu pe care eu il socotesc barbar m(a hotarat ca acolo, pe loc, in acel cabinet medical al 'unicipalului, sa jur ca nu oi mai calca pe la chirurgie decat ca sa mi se constate indecarea si sa il caut pe dl. ing. Valeriu Popa. %ale de mijloc pentru mine nu mai e0ista. /u puteam accepta ideea de a merge din operatie in operatie, din chinuri in chinuri tot mai mari, de a(mi lasa parti din corpul meu prin diersele cabinete medicale, pentru ca in !inal sa mor. Asta era chin nu iata, iar eu nu puteam accepta o asemenea perspectia ri traiam in !orma in care eram, ori muream, nu aeam de ales tiam de la oncologie ca aeam ganglionii prinsi si !ocar acti la sanul stang. 7oate acestea mi(au !ost sugerate, iar eu am controlat ganglionii prietenelor mele si m(am conins de adear. *(am cautat pe dl. ing. Valeriu Popa, am primit tratamentul pe care trebuia sa(l urmez si am pornit la #atac#. '(am hotarat sa !iu propriul meu cobai. Daca mergea, bine, daca nu, renuntam. In ce hal eram$ 'ergeam cu mare greutate, oboseam daca urcam un etaj, iar daca il urcam si pe al 2(lea ameteam8 ma uitam cu inidie la#7e0an# +catelul d(lui Popa care, sarind cu labele din !ata pe usa de la intrare, reusea sa o deschida. &l nu aea di!icultati, eu da. >aceam !ebra aproape permanent, respiram cu greutate, eram pamantie la !ata. ana de la chiuretajul biopsic nu mi se mai inchidea si aeam o scurgere aginala de culoare erde( maronie. anii imi coceau si le simteam !ebra interioara de la 1= cm. distanta, iar durerea coborase pe ganglion pana la cot. >icatul se simtea tare si tume!iat, iar cu po!ta de mancare stateam prost. 'ancam si ma straduiam sa nu omit, pentru ca stiam ca anore0ia si oma sunt !inalul. imptomele mele coincideau cu cele ale unei ecine de pat din spital, despre care stiam
ca mai aea cam doua luni de trait. A!lasem ca am aut pete pe intestine si partea stanga a sistemului ganglionar atinsa. Botararea mea era luata. &ra datoria mea de om sa incerc absolut totul pentru a(mi sala iata. clipa am incercat sa ma imaginez moarta, in sicriu. Am respins imaginea. /u puteam accepta ideea mortii !ara sa(mi !i indeplinit misiunea in iata, sa(mi las e0istenta neimplinita.CC Ajunsa in acest moment de cumpana al ietii sale, Doinita s(a hotarat sa inceapa lupta. ;; ambata, 19 noiembrie 19<<, am inceput tratamentul. 7otul a debutat cu o criza puternica. %rizele se succedau saptamanal. %um era $ 'a durea tot corpul, oase, sani, ganglioni, toata carnea de pe mine, !iecare !ir de par din cap, dintii, pana si plombele din gura +imi enea sa(mi smulg lucrarile dentare, !aceam !ebra, omam. eara, cand ma culcam, parca ma cu!undam intr(o mare neagra. 'a intrebam daca dimineata o sa ma mai scol. i ma sculam De multe ori plangeam, intrebandu(ma ce pacate ispasesc, plangeam pentru ca nu oiam sa mor la :4 de ani. Dar chinul mi(a !ost rasplatit curand. Dupa trei zile de tratament mi s(a schimbat aspectul si mirosul secretiei aginale, iar dupa o saptamana mi s(a inchis rana de la chiuretajul biopsic, hemoleucograma s(a imbunatatit. 7rombocitele au urcat de la 1===== la 213===, iar leucocitele de la 22== la 4<==. Bemoglobina era buna datorita sucului de s!ecla. 7imp de 43 de zile am aut urmatorul regim de iata" ( dimineata, !aceam igiena caitatii bucale, gargara cu ulei, raclajul limbii si mestecatul malaiului, apoi o clisma cu rostopasca. ( la ora 11 luam : linguri de orez crud inghitit cu 1G2 litru de apa distilata. ( la ora 1: luam 123g. grau incoltit cu 23g miere, 23g. nuca si o salata !acuta din 2 mere, 4 linguri s!ecla rosie, 2 linguri morco, 2 linguri telina, 1 lingura ridiche neagra. ( la ora 1< mancam acelasi meniu ca la ora 1:, numai ca schimbam soiul de mere din salata, iar la ora 21 beam o ceasca de ceai de cimbrisor si mancam := de seminte de doleac. In caz de sete beam ceai de salie, seara la culcare !aceam a doua clisma +cu tataneasa si o spalatura aginala +o seara cu ceai de nalba, a doua seara cu ceai de galbenele, apoi cu ceai de coada calului, iar noaptea imi aplicam pe sani comprese cu !oi de arza. Desi slabeam in greutate, ma simteam usoara si din ce in ce mai in puteri. Dupa trei saptamani de tratament au aparut si probleme cu inima. Aeam uneori senzatia ca nu o sa reziste si o sa se !ranga. '(am dus la control la dl. Popa si dumnealui m(a linistit. Inima era putin a!ectata din cauza schimbarilor mari care se produceau in organism, dar nu se imbolnaea. In acea perioada eliminam masi to0ina prin !ecale, urina, salia, transpiratie +puternica si urat mirositoare, iar !oaia de arza tragea intens din tumori +!runzele isi schimbau culoarea si mirosul. &ram speriata de ce puteam sa elimin '(am incapatanat sa continui si tratamentul cu citostatice. Dar dupa doza din decembrie a urmat un dezastru. Pe 2 mai mi s(au administrat 3= mg. !armorubicin si pe data
de 2 mai, = mg. de platinol. Abia am ajuns acasa ca s(a declansat oma. Intre orele 13 si 1 am omat de 11 ori, iar pana la ora 21, de 2: de ori. /u puteam sa beau nici o lingurita cu apa. Dadeam totul a!ara. %red ca am omat si su!letul din mine. A doua zi nu am mai omat decat de doua ori si am reusit sa beau putina apa, iar a treia zi am putut sa mananc un mar. Dupa aceasta doza de medicamente am constatat ca mi s(a re!acut egetatia aginala, au aparut granule care s(au e0tins si bucal si e0tern, pe coapsa stanga, iar bucal si aginal mi s( a !ormat o a!toza !oarte, !oarte puternica. Au e0istat si indiizi #amabili# care mi(au spus ca persoane(le care omita masi dupa citostatice nu mai au mult de trait. Deci, imi ramanea un singur drum, cel al terapiei naturiste, pe care l(am urmat cu perseerenta. Incepand cu : ianuarie 19<9, mi s(a schimbat regimul alimentar. (au pastrat procedurile de igienizare si aplicatiile cu !oi de arza, dar am aut o alta dieta. Intre orele si 11 un suc de legume alcatuit din 43 g. suc de s!ecla, 2== g. suc gulie +sau ardei, 1== g. suc arza, 3= g. suc din !runza de gulie+sau papadie, 2= g. suc ceapa, 3 g. suc usturoi indulcit cu 3= g. miere. *a ora 1:, 123 g. grau incoltit, 23 g. miere, 23 g. nuca, 3== g. mere rosii. *a ora 1< seream acelasi meniu ca la ora 1:, numai ca schimbam soiul de mere cu unele galbene sau cu pere. Amintirea dezastrului dupa citostaticele din decembrie m(a determinat sa intrerup tratamentul medicamentos. Botararea mi(a apartinut in intregime. Pe moment am !ost speriata, dar ulterior am azut ca am ales drumul bun. Dupa operatie nu am stat in concediu medical decat o luna si jumatate. Am aut norocul sa !iu sustinuta moral si material de colegii mei de sericiu intr(un mod cu totul deosebit. 'i( au !acut o parte din ore, m(au ajutat cu bani. Am pre!erat sa lucrez. In acest !el aeam sentimentul utilitatii, satis!actia unor realizari. 'unca imi alunga singuratatea, imi abatea gandul de la boala care ma macina. i apoi nu zaceam pentru ca eram bolnaa, ci ma odihneam ca sa pot merge la scoala. -ucuriile au inceput sa apara una cate una. Dupa primele simptome de autoindecare, mi(au crescut puterile. Am inceput sa imi port singura de grija, sa !ac treburi gospodaresti marunte. De #%raciun# mi(am aranjat bradul, am sarbatorit eelionul 19<< ( 19<9 cu seminte de doleac si ceai de cimbrisor. Pe 12 ianuarie mi(am sarbatorit cei :3 de ani. 7raiam, eram in mijlocul prietenilor si pe deasupra mai !usesem si bucatar se!. Am preparat totul singura, !ara sa ma ating de nimic. *a inceput, cand po!team cate cea, ma saturam cu mirosul. Apoi, odata cu trecerea timpului nu am mai po!tit la nimic. Pe 1 ianuarie 19<9 mi(am !acut analizele. %and am azut acul in!ipt in ena mea, m(am uitat in alta parte. '(a #trezit# ocea unui domn mai in arsta" #%e sange !rumos aeti Parca este un in rosu echi.# Doamna doctor care mi(a recoltat analizele m(a intrebat ce am !acut ca sa am asa un sange. Voia si dansa sa !aca la !el, pentru copilul ei. %and am enit dupa rezultate am intrebat timid daca analizele sunt bune. espectia doamna m(a priit ca pe o ipohondra si mi(a spus" #unteti per!ect sanatoasa#
Pe 12 !ebruarie am sarbatorit(o pe !inuta mea si ziua aceea a !ost !oarte !rumoasa. Am ajuns la ei si li!tul era de!ect. Am urcat cele 1= etaje in ritm constant, respirand regulat si nu am obosit. Pe 1< !ebruarie am aut mai multe bucurii. *a scoala colegii m(au !elicitat pentru modul cum aratam. )nul a !ost !oarte delicat" #>elicitari, azi arati superb In noiembrie cand te(am intalnit m(am speriat de tine. Aratai ca un cadaru ambulant# eara, la aniersarea *uizei teriade am redescoperit bucuria dansului. Am dansat doar jumatate din dans, dupa care am !ost neoita sa ma odihnesc. Deci, dupa doua luni de tratament am aut analizele per!ecte, iar dupa trei, am urcat 1= etaje si am dansat. Din cauza lipsei de period se produsese o stocare de to0ine in organism. *a s!arsitul lui !ebruarie ma simteam rau, nu mai puteam sa respir, ma durea bratul drept, abia mai mergeam. Dl. ing. Popa mi(a !acut o sedinta de presopunctura si chestiunea s(a autoreglat. *unar, in loc de period, am o criza mai iolenta sau mai blanda, prin care elimin stocul de to0ine din organism. %am pe la inceputul lui martie m(am simtit in a!ara de orice pericol, sentiment con!irmat si de dl. Popa. Datorita acestui regim a inceput sa mi se regenereze tot organismul. 'i(a crescut imunitatea, n(am mai omat si nu am mai !acut !ebra +cam dupa 1 martie, mi s(a marit capacitatea pulmonara, m(am indecat de alergia respiratorie pe care o aeam +nu toleram pra!ul si detergentii si de sinuzita. azboiul era crancen, pe iata si pe moarte. Viata celulei canceroase contra iata celulei sanatoase. Analizele erau bune. are cine a castiga$ Intrebarea era chinuitoare, lupta grea. Imi amintesc ca in noaptea de 2 spre 2< !ebruarie am aut o criza puternica. 'i(am reenit a doua zi, pe la ora 11. imteam o durere ciudata la !runte. %and m(am priit in oglinda, am constatat ca aeam un cucui. %um l(am !acut, nu(mi amintesc. Probabil ca in timpul somnului ma zarcolisem si am dat cu capul de cea. -ilantul lunii aprilie a !ost urmatorul" din := de zile 22 au !ost rele, restul bune. Acuzam dureri puternice de oase si de ganglioni. Dimineata erau linistiti, peste zi se tume!iau, seara erau um!lati, iar dimineata, dupa compresa cu arza din timpul noptii erau iar dezum!lati. *una mai a trecut usor, !ara eenimente deosebite. In iunie, din cauza e!ortului cam mare pentru mine, am slabit pana la 49 de @g. si din cauza emotiilor, rana de la chiuretajul biopsic mi s(a redeschis. '(am linistit dupa ce mi(am terminat treburile la scoala si am reusit sa ma odihnesc. ana mi s(a inchis de la sine . Acest regim m(a !acut sa eoluez !oarte mult psihic. Am capatat o noua deschidere !ata de multe probleme. unt mult mai linistita, mai sociabila, mi(am lichidat multe temeri si comple0e. &ste !antastic cum m(am putut redescoperi, cum am reusit sa renasc. Am ascultat !oarte multa muzica, in special muzica preclasica. &ra una din bucuriile mele cele mai mari si un sprijin din cele mai puternice. In timpul lunii iulie au aparut si alte semne de autoindecare. Doua saptamani nu am putut merge din cauza piciorului drept. Acuzam dureri !oarte puternice la sold si la nielul gleznei. *a 1 ani ausesem o deslipire epi!izara prost tratata,
din pricina careia am aut multe neplaceri. Am constatat cu uimire ca oasele mi se reaseaza si glezna dreapta ajunge aproape de dimensiuni normale. Doar pigmentatia pielii mai indica !aptul ca am aut canda probleme acolo. Am obserat ca mi(a pocnit gingia, o saptamana am stat cu rana deschisa, perioada in care mi s(a scurs o in!ectie, apoi gingia mi s(a inchis de la sine. *a !el mi s(a intamplat si cu urechea stanga. Pielea s(a crapat, s(a prelins o scurgere purulenta, dupa care rana s(a cicatrizat !oarte !rumos. Probabil ca era o reminiscenta a otitei ce imi umbrise copilaria. In august am plecat la -usteni. Am pornit incet(incet, in e0cursii. Intai, 6ura Diham, apoi si mai departe. %and am ajuns la )rlatoarea, m(am simtit campioana mondiala la alpinism. Daca as !i escaladat &erestul, nu as !i !ost mai !ericita. eusisem si lumea era a mea Plangeam de bucurie pentru ca eram normala, pentru ca nimeni nu stia ce boala aeam. 'a consolam ca altii asa(zisi sanatosi ga!aiau mai tare decat mine la urcus. Am continuat cu Valea >etii, Poiana %ostilei si alte e0cursii care mi(au umplut su!letul de bucurii si de satis!actii. Am reenit in -ucuresti plina de energie si m(am apucat de o curatenie generala. Placerea mea cea mai mare a !ost sa opsesc !erestrele, lucru pe care nu(l mai !acusem pana atunci. Dar bucuria mi(a !ost intunecata de inceperea anului scolar. *a !el ca multi suplinitori, am aut mari neplaceri cu norma si, implicit cu salariul. 7oate acestea m(au a!ectat !oarte mult, mi(au stagnat procesul de indecare. Prin octombrie a interenit si altcea, nu mai puteam suporta sucurile si graul incoltit. tiam ca renuntarea la regim sau cea mai mica eroare ma pot costa iata. Am !acut o pauza de la reteta stricta, mancand insa numai alimentele permise. %and dl. Popa mi(a spus ca sucurile reprezinta cheia indecarii mele, am reinceput sa le beau cu po!ta. *unile octombrie si noiembrie au trecut !oarte greu, iar in decembrie am eadat din nou la munte, la inaia. zi !aceam o ascensiune mai grea, a doua zi cea mai usor. Am urcat pana la %ota 14==, la Piscul %ainelui. Dar isul !rumos s(a terminat repede si m(am intors pe 22 in !ocul din -ucuresti. &motiile m(au a!ectat pro!und. Pe 12 ianuarie 199= mi s(a redeschis din nou rana de la chiuretajul biopsic, la un an si doua luni dupa ce a !ost !acuta. 'i(am adunat nerii si m(am calmat. ?buciumul meu su!letesc nu ajuta nimanui si nu(mi !acea decat mai rau. In !ebruarie am aut o criza care a tinut cam reo doua saptamani, cu !ebra mare, stare proasta, oma, dureri. 7oate le(am depasit ca de obicei, !ara medicamente, doar cu ceaiuri, presopunctura si bai. Pe 2= martie am inceput primul meu post total. *(am dus cu bine la capat. >oamea m(a chinuit mai putin decat mi(am imaginat. *(am !acut la cererea mea deoarece stiam ca prin acest procedeu accelerez autoindecarea. Dupa criza care i(a urmat, saltul calitati a !ost izibil. 'i s(a schimbat si regimul alimentar, !iind mult mai lejer. Practic aeam oie sa mananc aproape orice. In acanta de primaara am !ost din nou la inaia. Proba etalon ( %ota 14== ( am trecut(o mult mai usor. In timpul urcusului deenisem cap de coloana. *a un
moment dat am auzit din spate" #Doinita, stai Vrei s(o concurezi pe Doina 'elinte la proba de maraton$# tarea mea a !ost din ce in ce mai buna in lunile urmatoare. In iulie am mai !acut un post de zile. ezultatele au !ost izibile. Acum am ajuns in !aza !inala, la asa numitul regim de separare, pe care il poate urma orice persoana care doreste sa !ie sanatoasa. 'a simt e0ceptional si ca ultima realizare pot sa mentionez ca am reinceput inotul. )n om care urca pe munte, inoata si se simte bine poate !i considerat alt!el decat sanatos$ Au !ost si glasuri de specialisti sau suspiciosi care au spus ca daca eu sunt inca in iata, nu am aut cancer. /u pot sa cred ca dl. pro!esor doctor 7raian ebedea, se!ul %linicii de ginecologie si dl. pro!esor doctor Paul /icolescu, se!ul laboratorului de anatomopatologie de la .%.'.-., s(au inselat. Diagnosticul este atestat de certi!icatul medical nr. 9:== din 14 septembrie 19<<, de buletinul de analiza nr. 1199:3 din 23 noiembrie 19<< +chiuretaj biopsic si con!irmat de doctor in chimioterapie Aldea 6abriela de la I..-. Imi pare rau ca am ajuns doar in ultima instanta la acest tratament naturist, desi era primul lucru cu care trebuia sa incep. i nu numai eu, ci toata lumea. Din pacate, din acest punct de edere, educatia noastra, a tuturor, are numeroase carente. Imi permit sa !ac pe aceasta cale catea sugestii. Ar !i bine ca si in omania sa se creeze conditii legale si cadre bine pregatite pentru practicarea pe scara larga a terapiilor naturale. Ar trebui sa apara publicatii de specialitate, sa se in!iinteze magazine cu produse naturale garantate si restaurante cu meniuri cu speci!ic naturist. 7inand cont de rezultatele spectaculoase obtinute in unele cazuri, este bine enita popularizarea si e0tinderea practicarii medicinei naturiste.CC Intr(una din zile, stand de orba cu Doinita si poestindu(i despre cartea pe care o oi scrie, am rugat(o sa(mi relateze cate cea din trairile pe care le considera mai semni!icatie pentru iata ei. A trecut o perioada de timp si, intr(o dupa amiaza, cand ajung acasa, gasesc in camera mea un plic mare asezat pe !otoliu, continand mai multe pagini scrise de Doinita. Ii multumesc pentru hotararea luata de a ingadui publicarea unor intamplari atat de intime ale sale si am coningerea ca ele in in sprijinul ipotezelor +inca pentru unii, ca tot ceea ce !acem, de la gand, orba, !apta, se inregistreaza si suntem direct raspunzatori de toate consecintele acestor actiuni ale noastre, ca in !init totul este programat, nimic nu e intamplator si ca suntem dependenti de Vibratia )niersala %reatoare. Iata ce am gasit scris in paginile din plicul primit de la Doina 7asca" ;; eptembrie 194 *(am isat pe tata stand in capul unei mese, aand un pahar plin cu in in !ata. In pahar stateau doua lumanari aprinse. oce mi(a spus" #De cate ori se or inarti lumanarile, atata timp a mai trai tatal tau# *umanarea mai mica a inceput sa se roteasca in jurul celei mai mari din centru si sa se apropie de ea. Dupa patru ture si jumatate lumanarile s(au stins si s(au asezat in cruce. Pe 3 ianuarie 193, la ora 1=,43 tatal meu a plecat dintre noi, dupa patru luni si jumatate !i0. )lterior, tata m(a ajutat !oarte mult. In
sesiune, dupa ce il isam, totul era in ordine. Visam notele pe care urma sa le obtin la e0amen, iar uneori, cu o noapte inainte mi se comunica si subiectul. !arsitul lui iulie 19<2 Intre mine si V. lucrurile mergeau mizerabil. *(am isat pe V., care imi spunea" # Dupa ce ca am necazuri cu socru(meu, mai imi !aci si tu greutati# I(am poestit isul si a inceput sa rada. A negat totul, e0cluzand posibilitatea de a se casatori. In cei patru ani si zece luni cat am !ost prieteni, nu ma prea putuse minti. >ara sa reau descopeream totul. De aceea ma poreclise # seri!, caine de anatoare#. A urmat despartirea mea de V., iar pe 2(1=(19<2, nunta cu actuala +$ lui sotie.
ctombrie 19<: Am isat ca ma plimbam cu mama si cu tata +decembrie(ianuarie 193 in Berastrau. &ra o dupa amiaza calda, senina, cu un soare auriu, iar !runza plopului era mare. *a un moment dat, tata a luat(o pe mama pe dupa umeri, s(au indreptat amandoi spre lac, iar tata mi(a !acut #la reedere# cu mana. 'ama a plecat dintre noi pe 21 mai 19<4, ora 1,:=" o zi senina, o dupa amiaza cu soare auriu, !runza plopului era mare... /oiembrie 19<: Am a!lat diagnosticul mamei mele" neoplasm de cap de pancreas. 'i(am pus intrebarea, #Daca as aea cancer, ce m(as !ace$# 'i(am raspuns" #As innebuni# Astazi ma intreb" #are am innebunit$# %ancerul meu a !ost cel mai greu lucru, dar si cel mai simplu si mai !rumos din iata mea. Acum, VIA7A are alt #gust.# 'ai 19<< In burta mea a inceput sa creasca o galma. Am niste dureri suspecte. )neori parca ma taie cinea de ie cu un cutit ascutit in zona oariana. unt !oarte speriata. ingura... ubconstientul meu nu doarme. Iulie 19<< In s!arsit am gasit putin timp si pentru mine. tiu ca am cancer Dar, pe banii mei, este placut sa ma las mintita de doctori. Din sapte cati m(au consultat, cinci au e0clus posibilitatea prezentei unui proces cancerigen in organismul meu. &ste !oarte linistitor sa(ti minti intuitia, sa te culci pe(o ureche si mai ales, sa !ii mintita contra cost Doream sa(l intalnesc pe dl. Valeriu Popa, dar imi era !rica de AD&VA. Asa ca m(am dus la operatie... *asitatea costa uneori neinchipuit de scump. := august 19<< In urma anesteziei am iesit din corp prin cap, prin spirala +alb(negru. In momentul anesteziei personalul medical se !oia in jurul meu. Am reenit in corp la mijlocul operatiei
spunand cu ehementa" #/u reau /u reau# si zbatandu(ma. 'i s(a administrat o noua doza de anestezie si iar am plecat. Am !ost intr(o regiune unde era cald, liniste, liniste, pace si o lumina aurie orbitoare. /u(mi amintesc decat senzatia de pace nes!arsita resimtita si !aptul ca am azut sala de operatie de sus. %orpul meu era intins pe masa de operatie, picioarele si partea superioara a corpului erau acoperite. *a cap statea anestezistul, la dreapta chirurgul cu doi ajutori, iar la stanga asistenta anestezista. 'i s(a con!irmat ulterior ca acesta a !ost amplasamentul persoanelor respectie pe timpul operatiei. &u nu aeam cum sa(l cunosc, caci atunci cand adormisem se circula in jurul meu, in momentul reenirii mele in trup din timpul operatiei s(a produs o agitatie, iar in momentul trezirii eram deja la reanimare. '(am dus la spital cu speranta ca oi muri pe masa de operatie. 'i(am luat #la reedere# de la rude, prieteni si chiar de la cei ce ma tradasera. %and m(am intors in corp stiam ca sunt %/DA'/A7A *A VIA7A tiam ca oi trai Dar cum$ Asta nu o mai stiam. < septembrie 19<< /imeni nu rea sa imi spuna diagnosticul. tiu ca am cancer stadiul III. In s!arsit, *uiza teriade mi(a con!irmat diagnosticul +inentand un stadiu I al bolii. 22 spre 2: decembrie 19<< *(am isat pe tata. &ra congestionat la !ata si ma priea ingrijorat, agitat. e uita cu disperare la mine. Am !ost sigura ca a !i rau la oncologie, la tratament, dar m(am incapatanat si nu am ascultat... 19 spre 2= ianuarie 19<9 *(am isat din nou pe tata. &ra si mai agitat si mai congestionat. 'a priea cu niste ochi disperati. Vazand ca nu inteleg e0act mesajul, a luat o !oaie alba de hartie pe care a scris8 IDA. /u m(am mai prezentat la cel de(al cincilea ciclu de citostatice. Aertismentul tatei mi( a consolidat hotararea. 2 spre 2< !ebruarie 19<9 Iarasi mi(a aparut tata in is. &ra linistit, cu o !ata senina, imbracat in haine de sarbatoare. 'a priea calm. A doua zi, #7aticul# +nenea Popa, mi(a spus ca am iesit din groapa. 'ijlocul lui martie 19<9 amasesem in pana de grau si de nuci. &ram disperata. /u reusisem sa le gasesc nicaieri. Am isat(o pe mama, in hainele ei modeste de lucru, stand in !ata unor tarabe din piata 'atache. Peste doua zile am ajuns in aceeasi piata, am mers la tarabele pe care le azusem in is si, dupa ce i(am poestit unei taranci ardelence toata istoria bolii mele, aceasta mi(a scos de sub tejghea graul si nucile de care aeam atata neoie. *a anzare nu era nimic
Iunie 199=. Dumnezeu mi(a dat un dar care pe moment m(a speriat. 'a uitam la oameni si mi se comunica diagnosticul lor. )nele cazuri au !ost con!irmate medical ulterior. 'a durea uitandu( ma la copii, adulti si stiind ce(i asteapta. 'a apuca disperarea sa ad pe unde ii cara parintii +!amilia sau prietenii, cand eu stiam ce ar !i trebuit sa !aca pentru a(si rezola problemele tiam drumul, dar nu aeam puterea sa coning oamenii sa(l urmeze. /ici acum nu am putere sa impun un drum. tiu insa ca uneori nu pot sau nu am oie sa iau #rucsacul# altuia si sa(l duc eu. Dupa ce am inceput sa inteleg mecanismul @armei +cat de cat, s(a diminuat starea de neputinta, dorinta de a realiza imposibilul, crutandu(ma ast!el de su!erinte inutile +partial. Am plecat de acasa, intentionand sa !ac o izita unei cunostinte. In intersectia din coltul strazii am azut enind dinspre stanga un 'ercedes oli(metalizat cu geamuri !umurii. 'i(a trecut un gand prin cap" #'asina aceea ma a calca# 'i(am spus ca este imposibil, deoarece ehiculul era departe. Am inceput sa traersez strada, dar pe la mijloc am constatat ca 'ercedes(ul accelerase. Am rut sa !ug si sa ma adapostesc pe re!ugiul de pietoni al statiei de tramai +sens iners, dar o mana neazuta m(a oprit. Din spate, de dupa colt, a aparut o Dacie rosu(portocaliu. %orpul meu a ramas neatins in spatiul dintre cele doua masini +apro0. 3= cm. 29 spre := august 199= Am aut un is. iziune, o persoana al carei chip nu l(am putut deslusi, iar ocea parca era a #7aticului#" #/u(ti !ie teama Vei !i !oarte mult ajutata. Vei pleca si ei realiza lucruri mari# >ebruarie 1992 Am isat ca oi ramane or!ana. %um$ 'ama mea murise de opt ani. Peste o luna a murit sotia #7aticului# meu. ctombrie(decembrie 1991 Am isat(o pe mama. *ocuia intr(o casa dezordonata. 'i(a spus ca ma asteapta sa !acem ordine si sa spalam lucrurile murdare in !amilie... Am isat(o pe mama. 'i(a multumit pentru tot ce !ac, pentru ca *, A%*, le este mult mai usor. Dupa sapte ani de tacere m( am impacat cu , !ratele meu. 'a rugasem la cimitirul -elu(catolic, la mormintele !acatoare de minuni, ma rugasem de nenumarate ori in casa si Dumnezeu mi(a indeplinit dorinta. Iulie 1992 'a cocotasem pe un scaun si oiam sa omor o molie. &ram in e0tensie si m(am dezechilibrat. '(am ingrozit gandindu(ma ca in cadere as putea pati cea rau la coloana. Dar niste maini neazute mi(au oprit caderea si m(au asezat incet, neatamata, pe podea.
)n pacient de(al #7aticului#, !ratele unei colege de sericiu era in post. Ausese un cancer al testiculelor, !usese operat, a !acut un an de regim, apoi, simtindu(se !oarte bine, uitase ca era inca bolna... si a !ost neoie de inca un post. 'a duceam la dl. %., la rugamintea colegei mele, pentru a(i ridica moralul. Intr(o seara, dl. % a intrat in coma, apoi a plecat. &ra deja rigid, i se schimbase si culoarea !etei. otia +medic a inceput sa(i !aca masaj cardiac. &u am inceput sa ma rog" #7u, Puterea Iubirii...#, rugand Diinitatea sa hotarasca ce este mai bine pentru eolutia lui. Dupa catea clipe, omul a reenit in trup. A !ost artagos cu cei din jur. '(a priit cu ochii lui mari si albastri, plin de repros, nu mi(a adresat nici un cuant si(a intors spatele tuturor, re!uzand sa mai orbeasca. Peste doua zile, cam pe la aceeasi ora, +apro0. 19, omul a intrat din nou in coma si a plecat de!initi. &u nu am !ost de !ata. 2= martie 199: Doream sa merg la parastasul de un an al doamnei Popa. Insa, pe la ora 1= am primit un tele!on. 6andurile rele ale celui care ma sunase mi(au proocat e!ecti rau !izic. In decurs de doua ore mi s(a declansat o criza de !iere si o migrena puternica. eara, pe la ora 1<, eram singura in casa. Imi era rau si stateam ghemuita in pat, pe intuneric, cu perna !acuta sul sub cap. lumina orbitoare enita din stanga, m(a trezit. persoana imbracata in alb, cu par castaniu lung, ale carei trasaturi nu le puteam distinge, statea langa mine. A !acut niste miscari circulare cu mainile deasupra mea, aranjandu(mi corpurile sensibile cam ciu!ulite. Apoi totul s(a stins. Dupa cinci minute mi(am aranjat si corpul !izic in pozitia in care mi(a !ost aranjat cel eteric, mi(am indreptat perna si am adormit. eara am mai omat putin si apoi m(am linistit. 3 spre aprilie 199: Veneam de la -elgrad. >usesem la ambasada Australiei sa cer o iza turistica. tiam ca nu oi obtine iza, dar m(am dus la insistentele !ratelui meu. 'odul cum !usesem re!uzata, ibratia de razboi, un atentat ce ausese loc in -elgrad, mi(au !acut !oarte rau in plan !izic si psihic. &ram epuizata, nu mai puteam sta pe picioare. Pur si simplu ma taram. In tren am adormit imediat. '(au trezit amesii si dupa ce am intrat in omEnia am adormit din nou. *a un moment dat mi(am azut corpul stand lungit pe bancheta, asezat pe burta. aparitie alb stralucitoare a !acut aceleasi pase deasupra capului meu si a disparut. Dimineata, ajunsa in -ucuresti, am mers direct la scoala, complet restabilita. %oncluzia" *ocul meu este in omania. unt ocrotita in omania. :(4 martie 1994 '(am isat copil. &ram tot !etita, aeam par blond si ochii caprui. Impreuna cu alti copii strHngeam bani marunti din tarana. %Hnd m(am trezit am realizat semni!icatia isului. ora
tatalui meu a !ost internata Hn spital cu blocaj renal, Hn ziua de 4 martie. Am stiut ca a muri. A plecat dintre noi pe : aprilie 1994, iar eu am !ost cea desemnata sa arunc banii Hn urma sicriului. august 1994 ( Paris '(am dus la biserica catolica de care apartineau prietenii mei si am orbit cu parohul si cu un medic teolog. *e(am poestit toata istoria mea, solicitHndu(le s!atul si ajutorul material pentru a ajunge la *ourdes. 'i s(a spus" #Daca este real ce ne(ati poestit, minunea a !ost deja in!aptuita ugati(a lui Dumnezeu, lui Isus %ristos si mai ales >ecioarei 'aria, pentru ca !iind !emeie, &a a ocroteste. Veti primi cu siguranta raspuns la toate.# '(am rugat si chiar Hn noaptea aceea am primit raspunsul" #%ontinua sa(ti urci 6olgota#Am realizat ca nu am ce sa caut la *ourdes +sau mi s(a spus ca nu am ce sa caut acolo$ 7oate tentatiele de a edea acele locuri !acatoare de minuni au !ost sortite esecului. Asa ca am ramas Hn Paris, am izitat si am I/VA7A7. 29(:= august 1994 ( Paris *(am isat pe domnul Popa. '(a luat de mana si mi(a spus" #rice urma de proces malign din tine a Hncetat# 'artie 1993 Aceeasi aparitie luminoasa mi(a spus Hn is" #Ar !i cazul sa mai Hneti o limba straina# Am gandit" #&ngleza$# Aparitia" #)mmm...# Am spus" #6ermana$# Aparitia" #Asta da# In ara anului 1993 am !ost in 6ermania si Hn zona europeana unde se orbesc limbi germanice. 3( ianuarie 199 *e(am isat pe .+6recia si pe V.+uedia si parca mai era inca cinea. 'i se spunea" #/u te speria, ei canta Hn orchestra# &u, cu ochii mei de #ultur#, dupa multi ani de nestudiu, sa pot canta Hntr(o orchestra$ Asta inseamna ochi sanatosi, per!ect indecati si di!erente de instrument principal trecute. Dar Dumnezeu e mare si &l le stie pe toate 'a las in mana *ui si sa !aca cu mine ce crede &l ca este mai bine pentru eolutia mea. Amin &lea Diana /, in 199:" #Doamna, am stat si m(am gandit mult. &0ista Hntr(adear reincarnare /oi am petrecut multe ieti Hmpreuna, pentru ca alt!el ar !i imposibil sa ne Hntelegem atHt de bine si sa a iubesc atEt de mult.# Iulie 1994 /u doream sa se stie ca plec Hn >ranta. Asa ca i(am poestit Dianei ca ma duc la tanti 'arioara, la Veresti, Hn 'oldoa. Iar Diana, uitHndu(se cu ochii ei mari la mine, mi(a raspuns"
#Doamna, daca aeti de gand sa ramaneti pe acolo, prin tarile pe unde a duceti, a rog sa ma luati cu dumeaoastra. 'ie nu(mi trebuie alt pro!esor de ioara.# &u" #Diana, dar ma duc Hn 'oldoa la rude.# Diana, la !el de senina, a repetat" #Va rog sa ma luati cu dumneaoastra daca aeti de gand sa ramaneti pe(acolo pe unde a duceti.# '(a um!lat rasul. Iulie 1993 Am anuntat(o pe Diana ca plec in 6ermania. (a crispat toata, s(a Hnrosit, i s(a !acut rau. Am reusit s(o linistesc cu greu, asigurand(o ca numai ma plimb si ca ma reintorc. 9 ianuarie199 &u"#Diana, imi dai oie sa plec Hn 6recia$# Diana, putin alarmata" #In plimbare$# &u" #Da# Diana" #Da$# &u" #Da.# Diana" #%at timp$# &u" #Asa, reo saptamana. Pe urma aem de studiat.# eptembrie 19<9 Prietena mea, Irina %u!is, aea o sterilitate datorita unui oar polimicrochistic. + dereglare hormonala. ulul Hn loc sa se elimine, ramanea Hnmagazinat Hn oar. Am adus poza. #7aticul# a zis ca se poate. Am trimis Hn 6recia tratamentul si m(am rugat pentru ea la cimitirul -elu(catolic, la cele trei morminte !acatoare de minuni. Dupa doua zile am isat(o pe Irina. )n !oc a coborat asupra ei si i(a cuprins tot corpul. Am stiut ca a reusi, lucru pe care i l(am spus si ei. Au circulat poze si retete Hntre -ucuresti si Atena. ezultatul$ Pe 14 noiembrie 199= s(a nascut 'argarite, iar pe 1 mai 199: 'ihalis. -aietelul a enit !ara reun tratament special. Deci totul se autoreglase si era Hn ordine.CC IV >A7I 'ergand pe !irul ietii inginerului Valeriu Popa, Hntr(o cuta de timp apare si Hntalnirea cu un om a carui iata a !ost trans!ormata pentru totdeauna Hn urma celor a!late de la dl. Popa. Dar sa(l ascultam chiar pe el ce ne spune Hn interiul acordat ziaristei Doina 6heorghiu. ;; /icu mota este unul dintre cei mai echi bene!iciari ai competentei, daruirii si omeniei care Hsi dau mana Hn mul Valeriu Popa, si care a deenit Hn timp, prin cunostintele Hn materie de terapii naturiste acumulate ca autodidact, prin cautarile personale, dar mai ales prin multele ore petrecute Hn preajma domnului Popa, unul dintre discipolii acestuia. D.6.( %e a Hnsemnat pentru /icu mota Hntalnirea cu medicina naturista prin reprezentantul ei, Valeriu Popa$ /..( ecastigarea sanatatii pierdute. Insasi iata, din care am crezut, la un moment dat, ca trebuie sa ma retrag Hnins.
D.6.( Poestiti(ne e0act ce s(a Hntamplat... /..( In 194, ca urmare a unei conjuncturi a ietii pe care nu am reusit atunci sa o depasesc cu Hntelepciune, s(a declansat o boala a sistemului neros, boala care de(a lungul a peste 9 ani m(a Hmpiedicat sa ma bucur de iata. A Hnceput ast!el un lung sir de internari Hn clinici de specialitate, cu multiple diagnostice, tratamente medicamentoase dintre cele mai elaborate, !ara sa scap Hn tot acest timp de cumplitele senzatii de scu!undare, ameteala, rasturnare, palpitatii. 'edicii renumiti pe care i(am consultat +dr. -azilescu, pro!. 'eiu, dr. Diacico, dr. %osa, dr. Predescu, dr. %remene, dr. Bangan lasau deja sa se Hnteleaga ca nu oi obtine niciodata o stare buna de sanatate, deoarece boala, Hn loc sa se amelioreze, cum era !iresc, datorita ingerarii atHtor medicamente se agraa din zi Hn zi. Ast!el, eolutia diagnosticului a !ost urmatoarea" sindrom asteno(egetati, tetanie neurogena, sindrom an0ios cenestopat, neroza an0ioasa cu elemente depresie, dezoltare neuroasteni!orma cenestopata, sindrom depresi cu elemente an0ioase, psihastenie cu elemente depresie, an0ioase si obsesio(!obice, dependenta la amital, decompensare neurastenica. %a urmare a consumului e0agerat de sedatie, tranchilizante, neuroleptice, s(au adaugat si alte neplaceri la cele e0istente deja. Dupa patru ani de tratament alopat Hn clinicile din -ucuresti, m(am internat la clinica de psihiatrie din 7g. 'ures +pro!. dr. 6recu, !iind supus unor proceduri pe care le consider inumane, ma re!er la electrosocuri si la socurile insulinice, ajungand uneori chiar Hn stare de coma. In urma acestor tratamente n(am obtinut nici o ameliorare a sanatatii, moti care m(a determinat sa Hncerc de unul singur mai multe remedii naturiste, cu slaba ointa pe care o mai aeam, stiindu(se bine ca medicamentele depersonali(zeaza, reduc ointa, creeaza dependenta. '(am straduit deci sa reduc din marea doza de tranchilizante. 7otul era Hnsa Hn zadar, reactia organismului la lipsa de drog era atat de puternica Hncat apelam si mai disperat la ele. Intrasem Hntr(un cerc icios din care nu mai gaseam iesire. In urma unei alte internari la spitalul 6h. 'arinescu, mi s(a pus diagnosticul care Hnspaimanta pe oricine" psihoza discordanta. PierzEndu(mi Hncrederea Hn iata, Hn mine, Hn orice, Hn 19<1 am doua tentatie de sinucidere. 'i(am dat seama de pericolul Hn care ma gaseam si, cu o ultima speranta, m(am internat din nou Hn spital, cu diagnosticul !armacodependenta. %ura de dezinto0icare medica( mentoasa la care m(am supus a !ost atat de chinuitoare incat m(a adus Hntr(o asemenea stare de slabiciune ca nu puteam sta Hn picioare decat sprijinit. *a e0ternare problema dezinto0icarii nu !usese rezolata, doada si continutul retetei" pramen, torecan, clordelazin, romergan, reluHnd Hn scurt timp si echea medicamentatie. Pentru mine nu mai e0ista absolut nici un tren... Incercasem totul, ma agatasem cu disperare de orice medicament. D.6.( %Hnd ati a!lat de ing. Valeriu Popa$ /..( In acest moment al ietii, cand nu mai speram la nimic, l(am cunoscut pe domnul Popa, Hn aprilie 19<:. In doar cHtea minute de consult, !ara sa(mi dea ragazul sa(i spun cea
despre mine, mi(a descris toate simptomele bolii de care su!eream, in!ormandu(ma Hn acelasi timp despre a!ectiunile unor organe, datorate consumului e0cesi de medicamente, a!ectiuni despre care nu stiam nimic, ele !iind con!irmate medical abia ulterior. Am a!lat pentru prima data care sunt cauzele generatoare ale su!erintelor cumplite pe care le aeam. Domnul Popa m(a Hntrebat daca reau sa ma indec sau sa !iu indecat. In s!Hrsit, am Hnteles atunci ca totul depinde de mine si am optat ast!el pentru autoindecare. D.6.( A !ost di!icila ruperea de niste deprinderi adanc Hnradacinate$ /..( Botararea de a trece la un mod de iata nou, la o alimentatie bazata numai pe cruditati, pornea din coningerea !erma ca dezinto0icarea prin aport de hrana ie este superioara uneia care, pentru acelasi scop !olosea o grupa de medicamente ca sa scape de alta... %astigul Hn sanatate a !ost enorm, dat !iind ca numai dupa trei saptamani de regim de cruditati, am reusit sa renunt la <= din medicamente, reenindu(mi treptat starea de liniste si atat de doritul somn natural. )itasem cum arata un om normal, ce Hnseamna sa te poti bucura de iata. Daca Hn cei 9 ani de boala eram mereu la limita celor 1<= de zile de concediu medical, Hn pragul pensionarii deci, Hn perioada regimului natural nu am aut neoie de nici o zi de concediu medical D.6.( unt deja ani de cand urmati recomandarile domnului Popa. %are este starea de sanatate a ds. acum, cand orbim$ /..( *upta cu boala a continuat tot acest timp, si nu a !ost Hntotdeauna usor, dar pot spune ca am obtinut cu !iecare etapa mari progrese Hn sanatate, neasteptate si necunoscute de mine pana acum, pe masura ce se eliminau depozitele cu to0ine din organism, cauzate de iata dezordonata si de medicamentele luate !ara masura. Am Hnatat mult de la dl. Valeriu Popa. Am a!lat ca sanatatea nu este un dat cu care te nasti si mori, !ara nici un e!ort indiidual... Dansul m(a luat asociat Hn lupta contra bolii8 de !apt, nu(l lasa pe bolna Hn postura de parazit, caruia sa i se administreze cea din a!ara, ci Hi stimuleaza toate resursele energetice, Hl determina sa acorde suprematie mintii, care sa conduca trupul Hn lupta aceasta pentru a(l trage din boala, adesea din moarte... Acum, nu numai ca traiesc, dar ma bucur de sanatate deplina, si ca mine sunt sute de oameni, care au renuntat la spitale, gasindu(si aici, la dl. Valeriu Popa, bucuria de a trai. Pentru tot ceea ce !ace pentru oameni, pentru tot ceea ce a !acut si !ace pentru mine, eu, !ost bolna !ara nici o sansa de indecare pe cale medicala, Hi multumesc din inima si cu aceasta ocazie D.6.( tiu ca, Hn decursul anilor, ati acumulat multe zile de post total. /..( Da, unul din procedeele prin care lupt sa(mi pastrez sanatatea este si postul, despre care pot spune, Hn urma studierii lucrarilor de specialitate si azandu(l aplicat pe mine si pe altii, ca este cel mai direct si mai e!icient mijloc prin care te poti debarasa de to0inele acumulate Hn organism de(a lungul anilor, cu rezultate spectaculoase. Valeriu Popa Hl
recomanda tuturor celor care se angajeaza pe calea autoindecarii. D.6.( Dl. Popa da un e0emplu plastic, Hn acest sens, cand spune ca este absolut obligatoriu sa te depoluezi !izic si, implicit, psihic, Hnainte de a Hncepe sa consumi o hrana curata, ie, caci daca rei sa zugraesti o casa, Hncepi prin a curata peretii de arul echi, ca sa prinda noua zugraeala... /..( mul consuma zilnic o cantitate de alimente cu scopul de a i se !urniza energia necesara e0istentei, dar, pe langa aceasta, alimentele consumate produc Hn corp o serie de elemente to0ice, ca rezultat al arderilor metabolice. %antitatea si gradul de to0icitate al acestor elemente depind de natura alimentelor, de modul de preparare a lor, cat si de puterea organismului de a le neutraliza. D.6.( Daca nu ar intereni si metabolismul !iecaruia, capacitatea particulara a !iecarui organism de a elimina aceste to0ine, ar parea !ireasca Hntrebarea pe care o pun unii oameni, si anume" #de ce, acela care mananca la !el ca mine nu are probleme cu sanatatea, Hn timp ce eu am$# /..( Pe langa acestea, prelucrarea termica a alimentelor aduce cu sine un Hnselator con!ort digesti, iar prin adaugarea unor condimente, un spor de placeri gustatie care Hl !ac pe indiid sa consume cantitati cu mult peste neoile sale reale. &!ortul energetic pe care Hl depune aparatul digesti pentru prelucrarea acestor cantitati este mare, conducand, spre surprinderea multora, la epuizarea !izica si psihica a indiidului. -a mai mult, organele de eliminare se a!la, datorita acestei situatii, Hn imposibilitatea de a mai !ace !ata acestui olum de munca, rezultand de aici depunerea elementelor to0ice care nu pot !i eliminate. D.6.( e depun, ast!el, acolo unde gasesc teren... /..( Da, acidul uric mult crescut Hn sange se depune la Hncheieturile membrelor, iar calciul anorganic, deci neasimilabil, rezultat din alimentatia incorecta, prooaca dezastre Hn organism, prin depunerile sale. D.6.( Inteleg de aici ca acidul uric si calciul anorganic rezultate din metabolizarea unor elemente e0istente numai Hn hrana perertita termic, ra!inata, chimizata, se depun Hn organism, dand acele spondilite, spondiloze, guta, cu dureri adesea insuportabile... /..( 7oate acestea, Hmpreuna cu cresterea colesterolului peste limita de toleranta, Hncarca sangele cu elemente straine corpului si implicit straine sanatatii, ducand la ruperea echilibrului. In organismul depasit ca posibilitati, atEt de digestie cEt si de eliminare, se instaleaza starea de oboseala continua, de discon!ort general... D.6.( i apoi boala Hn sine, localizata la anumite organe, mani!estata deci clinic, nu$ /..( Da, si ar trebui mentionat un aspect ignorat adesea, dar important *ipsa din alimentatia noastra a celulozei, pe care nu o au decHt legumele, cerealele si !ructele crude, duce la o !orma consti(patia cronica, cu e!ecte dezastruoase asupra sanatatii omului. D.6.( Domnul Valeriu Popa spune despre constipatie ca este #boala bolilor#. /..( igur, neeliminarea la timp a to0inelor duce, prin procesul de osmoza directa si inersa, la un cerc icios din care organismul nu mai gaseste iesire, caci purgatiele si
la0atiele nu !ac decat sa rezole temporar e!ectul, nicidecum cauza, boala deenind cronica, creand conditii aparitiei si dezoltarii Hn organism si a altor boli. D.6.( mul nu renunta usor la alimente ra!inate ca " zaharul, produsele din !aina alba, grasimi animale, uleiuri ra!inate, dulciuri concentrate, prajeli, !ierturi, deoarece gustul nostru s(a perertit. /u ne mai place un aliment decHt daca Hl pregatim, Hi mai adaugam cea... /..( Din pacate asa este. Daca am introduce Hn alimentatie hrana cruda, ie deci, bogata Hn !ibra egetala care este ca o matura bine!acatoare pentru tubul digesti, Hn saruri minerale, itamine Hn stare naturala, organismul ne(ar multumi ca i(am dat posibilitatea sa se reechilibreze singur, natural, !ara sa mai !ie neoie sa mai apelam atat de des, sau chiar niciodata, la medicamente... D.6.( amane, deci, repaosul alimentar, ca !iind solutia cea mai buna... /..( Atat pentru un organism tulburat, epuizat de stres, de o alimentatie nechibzuita, saraca Hn elemente nutritie de tip organic, dar si pentru un organism care doreste sa se mentina Hn stare buna de !unctionare, cel mai bun remediu este postul total. Daca tinem seama de !aptul ca sangele este cel caruia ii reine sarcina sa transporte elementul nutriti si o0igenul necesar desaarsirii procesului metabolic pana la ultima celula din corp, atunci admitem ca de calitatea sangelui depind echilibrul si calitatea ietii. )n sange Hncarcat to0ic nu mai are posibilitatea de a mai !ace pe carausul. Engele trebuie sa preia de la celula elementul to0ic rezultat Hn urma arderilor metabolice si, prin sistemele de eliminare, sa scape de acesta. Dar cum sa preia cea cEnd el este si asa supraincarcat$ In acest moment postul !ace adearate minuni caci, indi!erent de situatia Hn care ne a!lam, de sanatate relatia, de boala aansata, sau de oboseala, este de o importanta itala eliberarea organismului de elementele to0ice acumulate de(a lungul remii. D.6.( 'ulta lume crede ca, mai ales atunci cand esti bolna, trebuie sa te hranesti copios, ca sa ai resurse Hn lupta cu boala. /..( 7otalmente gresit. In timpul postului, organismul, nemai!iind obligat sa !aca digestia pentru care se cheltuieste cam <= din energia sa, Hsi !oloseste Hntreaga capacitate energetica pentru re!acere, eliminarea rezidurilor acumulate, pentru lupta cu boala. De !apt si Hn natura, animalele, atunci cEnd sunt bolnae, se izoleaza, nu manEnca nimic si se indeca !ara reun medicament miraculos. D.6.( 'i(ati spus, /icu mota, ca anual acumulati apro0imati 1== de zile de post, ca ati Hnceput neHncrezator, desi logic Hntelegeati bene!iciile acestei practici. /..( >ac acest lucru de peste 4 ani, dupa ce dl. Popa mi(a repetat de mai multe ori" #7rebuie sa te pregatesti pentru post, Hti este mai mult decEt necesar#. Am crezut atunci ca niciodata nu oi putea rabda de !oame. Am Hnceput timid, cu o zi pe saptamHna, apoi cu grupuri de :(3 zile, ca sa trec la cEte 1= zile la !iecare solstitiu si echinoctiu sau de cHte ori simt neoia sa o!er o perioada de odihna binemeritata organismului meu. epaosul alimentar trebuie sa !ie o actiune oluntara si nu impusa, cu scopul de ameliorare a sanatatii, sa !ie
Hnsotit de o gEndire pozitia, echilibrEnd Hn !inal Hntregul organism. )n post de tip #grea !oamei#, cred ca nu a aea niciodata o actiune bene!ica asupra organismului, dimpotria, poate aea consecinte dezastruoase imediate si Hn timp, asupra sanatatii, deoarece indiidul care se supune postului total, !iind animat de anumite ambitii demonstratie sau reendicatie, adesea de ura, produce bulersari ale sistemului sau glandular. e ajunge ast!el la un e0ces de adrenalina ce creeaza o tensiune interioara greu de suportat de un neinitiat Hn aceste probleme ce Hnsotesc postul, cu consecinte !oarte neplacute... )n post animat de dorinta de bine si Hnsotit de ganduri optimiste duce la o conlucrare armonioasa a Hntregului sistem glandular, iar emisia de endor!ina di!uzata de creier Hn organism o!era o stare de armonie si echilibru de care este mare neoie Hn timpul postului. &0ista persoane care Hntreaba"#De ce trebuie sa postim$ &ste o placere sa rabzi de !oame$# /u, cu siguranta nu. Din e0perienta personala si din tot ce mi(au relatat bolnaii indecati Hn urma s!aturilor date de dl. Popa stiu ca Hn timpul postului to0inele din organism sunt antrenate si eliminate. rganismul reuseste sa(si !aca ordine Hn sistem !olosind energia economisita prin neutralizarea digestiei. Dupa un timp Hncep sa se elimine prin urina deseuri to0ice care, uneori, pot !i obserate si cu ochiul liber. 'i s(a Hntamplat ca dupa cEtea zile de post sa elimin urina cu miros de medicamente, Hn conditiile Hn care nu mai luam nici un !el de medicamente de ani de zile. Vedeti, deci, cat de pro!und este procesul de eliminare Hn post Acest proces se realizeaza pe toate caile posibile" pe nas si pe gura, sub !orma de mucus, prin limba, +acea limba Hncarcata cu care ne trezim deseori dimineata si mai ales Hn timpul postului. Prin limba se elimina cele mai #subtile# elemente to0ice. Daca dati unui pui de gaina sa guste din lichidul pe care Hl aruncati dupa ce !aceti gargara cu ulei dimineata, acesta a cadea mort dupa prima ciugulire, mai ales daca persoana respectia este gra bolnaa. &liminari mai au loc si la nielul pielii, prin pori. Din acest moti este si greu de suportat sa stai mult timp Hn preajma unui om care posteste. palarea corpului cu otet de mere Hndoit cu apa Hnlatura acest inconenient, otetul dizoland constituentii care Hnchid porii si Hmpiedica eliminarea to0inelor. %e se Hntampla de !apt Hn timpul postului$ rganismul ine Hn Hntampinarea alimentelor cu anumite enzime, speci!ice !iecarui tip de aliment, enzime necesare digerarii hranei. Daca organismul nu(si mai primeste hrana obisnuita, Hn timp are loc procesul de !agocitoza, acesta diminuandu(se treptat. Pe de alta parte, secretia de acid clorhidric din stomac scade treptat pana la Hncetarea completa. Peristaltismul Hnceteaza si el, ast!el ca, dupa 2(: zile de post, senzatia de !oame dispare, iar unele a!ectiuni ale stomacului, si Hn general ale tubului digesti, se indeca tocmai datorita acestui repaus alimentar. D.6.( Pe cei care postesc i(am auzit spunand ca Hn aceasta perioada le reine somnul, !ara sa mai apeleze la somni!ere. /..( Intr(adear, somnul natural reine si este mult Hmbunatatit, apropiindu(se mult de
ceea ce se cheama somn odihnitor. Pe de alta parte, sistemele microbian, bacterian si enzimatic e0istente la nielul tractului intestinal, dispar si ele, prin acelasi proces de !agocitoza, !apt e0traordinar de !olositor iitoarei stari de sanatate, caci !ostele depuneri din intestin, !i0ate pe un strat gros de mucus, Hmpiedica procesul de osmoza. e stie, noi suntem mai murdari pe dinauntru decHt Hn e0terior, ca urmare a modului nostru de alimetatie. In post si la reluarea alimentatiei + corecta de aceasta data, mucusul intestinal, sistemul bacterian si cel microbian se or re!ace pe structura unei hrane curate, ii, sanatoase. %Hnd reincepem sa mancam, structura modului de gandire este alta, mai aproape de adear. *a niel !izic, pielea deine mai cati!elata, sEngele hraneste corect celulele corpului, !iind capabil de a prelua si elementele to0ice care trebuiesc eliminate. angele curat Hmbunatateste echilibrul dintre !izicul si bioenergeticul nostru, aparand calitati intuitie noi, sau proprietati telepatice pe care nu le(ai aut Hnainte. Postul indeca !undamental, el are e!ect bene!ic asupra Hntregului organism, nu numai asupra unui anumit organ, actionEnd la niel subtil pana la cauza care a dus la dezechilibrul aparut, parcurgand drumul iners al unei boli mani!estate. Daca de e0emplu, o persoana a aut o in!ectie al carei proces l(a stopat cu antibiotice, la post trece prin !aza acuta a bolii, mai Hnainte ca indecarea sa se produca. Deci, Hn timpul postului, cu o ciclicitate de sapte +sau jumatati de ciclu, adica :,,14,21,... de zile, apar crizele de eliminare, care de multe ori sunt greu de depasit. Daca nu s(a Hnteles mecanismul acestui proces, se pot trage concluzii gresite, interpretHndu(se negati rezultatele postului. &0emplu" o !etita bolnaa de psoriazis Hncepe un tratament recomandat de dl. ing. Valeriu Popa. Dupa un timp, Hntregul corp i s(a acoperit de !uruncule, din care iesea un puroi urat mirositor, !ara sa !aca totusi !ebra. periata, mama !etitei a dus(o la doctor, care i(a dat antibiotice, oprind ast!el un proces de eliminare !iresc, bene!ic, Hntr(o boala atat de graa cum este psoriazisul. D.6.( De ce credeti ca medicina nu acorda totusi atentia meritata acestei terapii propuse de natura ( postul ( desi rezultatele ei orbesc de la sine. /..( /u doresc sa intru Hn con!lict cu medicina, nu ma erijez Hn medic si nici Hn indecator. Doresc doar sa Hmpartasesc din e0perienta mea Hn acest domeniu acelora care au neoie de cEtea cunostinte pentru a porni pe acest drum al indecarii prin natura, !olosindu(se de legile ei. As rea sa dau catea e0emple din care rezulta ca medicina alopata nu se ocupa de cauza bolii, ci de e!ectele ei" bolnailor cu a!ectiuni cardioasculare li se recomanda aspirina, de trei ori pe zi, pentru a Hmpiedica !ormarea de cheaguri. &ste adearat ca aspirina, !iind un acid, dizola cheagurile si ca Hn perioada cHnd se ia aspirina, acestea nu se !ormeaza. Dar, dupa aceea, ce se HntEmpla$ *uam toata iata aspirina$ Dezastrele pe care le produce aceasta Hn organism, la un consum Hndelungat, sunt de nedescris *a anumite boli, mai ales cHnd sunt asociate cu temperatura, se recomanda antibiotice, care nu !ac decEt sa stopeze
un proces !iresc de eliminare. 7oate aceste procese oprite din eolutia lor, raman latente Hn organism, iesind la ieala mai tarziu, Hntr(o !orma mult mai graa. i Hn cazul cancerului, consider ca medicina nu se ocupa de cauza bolii, ci de e!ectul ei. Daca unei persoane i(au aparut noduli, chisturi, tumori, pe cale medicala i se aplica chimioterapia, cobaltoterapia, sau interentia chirurgicala pentru e0tirparea acestora. (a rezolat cu aceasta cauza $ /u Daca tinem seama ca dezoltarea celulei canceroase se !ace haotic, nemaiputHnd !i controlata de sistemul central, a!ectat de stres si obiceiuri alimentare nesanatoase, atunci trebuie sa admitem ca acest mare rau al omenirii, cancerul, este o stare biologica datorata !actorilor mai sus enumerati si nu o boala propriu(zisa. %a este asa, o con!irma sutele de cazuri rezolate de dl. Valeriu Popa. Prin post, alimentatie corecta si alte proceduri naturale, acele chisturi si tumori se dizola si dispar sau ies la supra!ata pielii, se usuca si cad. Disparitia lor este con!irmata de tomogra!ii, unde acestea nu mai apar. %um se Hntampla aceasta$ *umea medicala ar trebui sa cerceteze riguros !enomenul, sa(l e0plice, nu sa nege eidentele. &ste mare pacat ca atEtia bolnai sa !ie mutilati prin interentii chirurgicale si sa moara numai pentru ca, asa cum sustin unii medici, metoda d(lui Popa nu are o e0plicatie stiinti!ica. D.6.( )nii se tem de post si abandoneaza. &ste postul, pentru dl. Valeriu Popa, un mod de a(i selecta pe adearatii luptatori$ /..( Valeriu Popa spune ca cine poate !ace post este capabil sa suporte pe mai departe rigorile regimurilor indicate. Dansul considera ca sanatatea este un bun personal, de care esti direct raspunzator. &l nu te indeca, este numai initiatorul si Hndrumatorul autoindecarii tale. Deci lupta Hti reine. &ste adearat ca !ara Hndrumarile sale nu poti !ace nimic, pentru ca dansul stie e0act ce(i trebuie organismului tau la un moment dat, adapteaza tot ce recomanda la speci!icul bioenergetic al !iecarui indiid. &l nu trateaza boala, ci bolnaul. Am azut de(a lungul anilor cazuri deosebit de grae indecate sau Hn curs de indecare, prezentEnd boli declarate incurabile din punct de edere medical" spondilita anchilozanta, psoriazis, di!erite !orme de cancer, scleroza Hn placi, diabet, boli psihice, reumatice, ciroza, tumori la cap. 'arturiile acestor oameni sunt incredibile. D.6.( %e #se mananca# Hn post, domnule /icu mota$ /..( *a post se bea apa distilata. Ati spus bine se #mananca#, pentru ca apa se bea Hn cantitati mici odata, mestecEnd(o ca pe un aliment solid. As !ace cEtea re!eriri cu priire la aceasta apa distilata, mai ales ca am auzit parerea unor medici despre aceasta" #&ste inuman, sinucidere curata sa bei apa distilata, demineralizeaza, nu ine cu nici un aport de saruri, dimpotria, ti le ia si pe ale tale.# Da, asa este In iziunea medicala, cu dieta recomandata de medicina, Hntr(adear, apa distilata, prin consum Hndelungat, duce la saracirea organismului. Dar lucrurile stau cu totul alt!el. Din punct de edere chimic, apa distilata este un element nesaturat" introdusa Hn organism, ea absoarbe sarurile a!late Hn
sistem pana la saturatie si le antreneaza spre iesire, acesta !iind si scopul postului. /eignorand !aptul ca se elimina si elemente bune, organismul se debaraseaza Hn primul rand de otraurile depozitate Hn interior, pe care medicina clasica, prin mijloacele ei, nu reuseste sa le elimine. i apoi, acela care !ace post cu apa distilata, la reenirea din post consuma alimente care aduc un aport substantial de itamine si saruri minerale de tip organic, asimilabile deci, Hn acest !el remineralizarea aEnd loc rapid si cu mare e!icienta. In sistemul medical alopat, cu dieta speci!ica acestuia, nu se poate realiza o mineralizare e!icienta dupa un consum Hndelungat numai de apa distilata. Apa distilata se consuma numai Hn post si la iesirea din post Dar postul, oricat ar !i de bun , nu se poate !ace oricum si Hn orice conditii. Daca nu ai un Hndrumator sau cunostinte minime, nu poti porni la un post mai Hndelungat, caci pot apare situatii care interpretate gresit pot duce la la decizii pripite, la concluzii eronate, iar o abandonare brutala, sau o reenire neadecata poate conduce la dezechilibre mari. Postul este bene!ic pentru toti cei care Hl !ac Hn mod corect, si nu trebuie sa uitam ca !iecare organism este o entitate complet distincta si ca reactiile sale de raspuns di!era de la indiid la indiid Despre post, ca si despre oga, nu poate orbi decat cel care practica acest lucru. 7eoria unui neinitiat nu este alabila. Domnul Popa recomanda postul pentru ca el Hnsusi Hl practica. De alt!el, dEnsul aplica mai intai pe el insusi tot ce recomanda bolnailor. 'etoda de dezinto0icare cu apa distilata si clisme !acute Hn aceasta perioada, precum si reenirea din post, !olosind o dieta bine gandita, adaptata la indiid, care sa Hi aduca itaminele si mineralele necesare organismului, apartin Hn totalitate d(lui Valeriu Popa. Iesirea din post este mai di!icila decat postul Hnsusi. In timpul dezinto0icarii are loc procesul de !agocitoza, miscarea peristaltica Hnceteaza, sistemele bacterian, enzimatic, microbian, tind sa dispara, peretii intestinali dein lipsiti de mucusul protector, iar tubul digesti se #subtiaza#. De aceea, reenirea din post se !ace cu alimente de protectie si Hn cantitati mici, capabile sa !ormeze Hncet(Hncet, !lora intestinala, enzimele necesare iitoarelor !unctii digestie. eenirea dureaza Hn general cam = din perioada postului. D.6.( Ati amintit si de alte mijloace ajutatoare... /..( Postul !ara clisme este un mijloc de autointo0icare. In acest timp au loc eliminari masie de elemente to0ice care prin procesul de osmoza inersa, ca urmare a Hncetarii peristaltismului intestinal si a lipsei alimentelor ce !ac tranzitul, raman Hn intestin si !iind neeliminate, reintra Hn circuitul sanguin, !ormand un adearat cerc icios. /u este reala a!irmatia unora, potriit careia clisma ar crea obisnuinta, dependenta. Pe timp limitat, sunt necesare doua clisme pe zi, ulterior, pe masura ce se reia alimentatia, se renunta la clisma. Despre post se poate orbi mult mai mult, dar as Hncheia aceste consideratii cu a!irmatia doctorului /icolae, care mi se pare reelatoare pentru a Hntelege cat de pro!und lucreaza postul" #Acolo unde postul nu indeca, nimic nu indeca.# CC JJJ
Intr(una din serile de iarna ale lui decembrie 1993, !iind acasa, ma gandeam la un prieten pe care nu(l mai azusem cam de mult. De reo cEtea zile Hmi tot enea Hn minte. Asa s(a !acut ca am ridicat tele!onul si l(am cautat. A raspuns baiatul lui si dupa catea cuinte schimbate Hmpreuna, mi l(a dat pe tatal sau. Din orba Hn orba am ajuns sa(i poestesc despre cartea pe care o scriu si i(am propus sa participe si el cu o particica din iata lui la realizarea ei. A acceptat propunerea cu placere, iar dupa catea saptamani, HntElnindu(ma cu 6elu, prietenul meu, mi(a Hnmanat urmatoarele pagini scrise la care eu nu mai adaug nimic, doar le redau Hn continuare. ;; imt uneori ca rugaciunea porneste din adancul su!letului, ca haina usoara a trupului, in care su!letul este imbracat, il lasa sa ibreze dupa aspiratiile lui. Atunci trupul si su!letul traiesc intr(o simbioza per!ecta, ma simt ca o mare linistita, cu apa ca o oglinda. Alteori simt ca spun rugaciunea ca pe o poezie, ca su!letul este Hncatusat Hn haina grea a trupului, simt cum gandurile dau naala si(l Hndeparteaza de la dorintele lui, de Hnaltare. In acele momente simt trupul ori prea obosit, ori ocupat mai mult de #treburile# lui decat de #grija# de a(i o!eri su!letului o haina mai usoara. In cei cinci ani de regim naturist am obserat cum haina aceasta a trupului se schimba, se modi!ica de la o etapa la alta a ietii noastre, Hn !unctie de preocuparile si modul nostru de iata. PHna la 14 ani mi(am petrecut copilaria Hntr(o !amilie de tarani, buni gospodari, care aeau pe langa casa tot ce trebuia pentru a nu duce grija zilei de maine. Parintii si bunicii ma Hnatau ca Hn iata, omul trebuie sa !ie bun, bland, drept, cinstit si cu credinta Hn Dumnezeu, pentru a(si pastra sanatatea si a razbate prin iata. In toata aceasta perioada m(am bucurat de o sanatate buna si de o conditie !izica remarcabila. Brana era constituita Hn cea mai mare parte din produse lactate, oua, !ructe si legume Hn stare cruda sau din mancare gatita la !oc, dar tot din aceste produse. Desi cresteau Hn jurul casei multe animale si pasari, carnea era !olosita la prepararea mancarii numai Hn zilele de sarbatoare. *a cresterea cerealelor, legumelor si !ructelor !oloseau numai Hngrasaminte naturale. 'ancarea gatita la !oc era pregatita si serita pentru o singura masa. &0ista Hn popor aceasta coningere, ca mEncarea ramasa de la o masa la alta se altereaza si atunci era data animalelor din ograda. In perioada aceea oamenii satului mureau de #batranete#, la Ersta de <=(9= de ani. 'iercurea si inerea tineau post, nu mancau carne si nici produse lactate si oua, sau tineau post negru, deci !ara a manca sau bea cea pe parcursul acestor zile. 7ot ceea ce gandea si Hn!aptuia omul de dimineata si pana seara, era sub semnul rugaciunii si al credintei Hn Dumnezeu. 7oate acestea la un loc, hrana naturala, gandul bun, rugaciunea si credinta Hn Dumnezeu, Hl !aceau pe om sanatos si puternic. &l se simtea ancorat cu !ire puternice Hn
)niers. mul Hsi Hmbraca su!letul Hntr(o #haina# !rumoasa, de la enirea la iata si pana la batranete, la moarte, la trecerea la o alta iata. De multe ori bunica din partea mamei ne spunea cu seninatate, Hn anii din urma ai ietii ei, ca stie unde merge, ca nu(i este !rica de moarte si ca se roaga lui Dumnezeu sa moara Hntr(o duminica si sa !ie Hngropata Hntr(o miercuri. i toate asa s(au petrecut. Intr(un is, bunicii Hmi spuneau sa am grija cum traiesc, sa ma comport Hn asa !el cu cei de lEnga mine, ast!el Hncat, la plecarea din iata aceasta, sus, sa nu raman #dator# !ata de ei, pentru ca numai asa pot deeni liber. %aci !iecare dintre noi enim la iata Hntr(un anumit loc, Hntr(o anumita conjunctura astrala, prin anumiti parinti, atunci cEnd a sosit momentul, cEnd hotaraste Dumnezeu. Am enit la iata Hntr(un sat de langa -ucuresti, Hn anul 1931, luna septembrie, ziua 19, Hntr(o !amilie de tarani. amenii din popor, credintele si basmele populare spun ca atunci cand ii la iata, esti asistat de trei ursitoare, care(ti ursesc iata. Deci, cu alte cuinte, ei spun ca enirea noastra la iata nu este Hntamplatoare, ca totul se des!asoara dupa un anumit #program# pe care trebuie sa ne straduim sa(l ducem la bun s!arsit si la care egheaza si cele trei ursitoare, cei trei Hngeri pazitori ai nostri. Acest program reprezinta legatura noastra puternica cu Diinitatea, cu astrii, cu parintii prin care ne(am nascut si cu locul Hn care am enit la iata pe acest PamEnt. %reatorul a pus Hn noi scanteia diina, astrii si(au pus amprenta Hn clipa nasterii noastre, de la parinti am mostenit bagajul ereditar, iar locul de pe Pamant Hn care am enit ne hraneste cu roadele lui. ezulta ca Hn acest program Hmi este permis sa !ac, Hn principiu, numai ceea ce duce la Hndeplinirea lui. >iecare dintre noi am obserat ca dupa o masa copioasa urmeaza o senzatie neplacuta, dupa o noapte nedormita, o slabiciune a trupului, dupa o bucurie e0agerata, o Hntristare, dupa un gand bun, o stare de bine, de usurare su!leteasca, ca dupa un gand rau apare o stare de enerare sau un necaz. Viata este asa cum ne(o !acem. Acum cata timp, la noi Hn sat a !ost omorat un om care pazea un camp. 'omentan nu s(a a!lat !aptasul. Dar peste catia ani, oamenii au Hnceput sa orbeasca ca sunt banuiti de omor trei cetateni din sat. %ei trei erau oameni tineri si puternici. &i s(au Hmbolnait rand pe rand si au murit Hn chinuri grele, lasand Hn urma lor copii necajiti si sotii Hndurerate. >iind Hnzestrat cu scanteia diina, #omul este !acut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu#. Prin programul ietii sale, el #stie# ce trebuie sa !aca pentru a trai Hn armonie cu tot ceea ce(l Hnconjoara. #imte# ca orice greseala, oricat de mica, Hi aduce mari neplaceri, unele cu urmari chiar !atale. Dar dorinta lui de a trai o iata moderna, lupta pentru bani, lucruri si aere Hl Hndeparteaza Hncet(Hncet de pe #traiectoria# initiala, de la programul lui. Dintr( un om bun, bland, omenos si rabdator, se trans!orma Hntr(un orgolios, artagos, inidios si pus pe Hmbogatire. 7oata aceasta zbatere, ca pestele pe uscat, Hl aduce Hntr(o stare de nerecunoscut. mul ajunge sa !ie zdruncinat din temelie precum o casa demolata de
cutremur. De abia atunci Hncepe sa se trezeasca si cere ajutorul lui Dumnezeu. e trezeste abia Hn al doisprezecelea ceas, atunci cand este laguit de putere, cand ede ca toata alergatura lui nu i(a adus decEt boala si necazuri. Deruleaza Hntregul !ilm al ietii si arunca la cos tot ce i(a zdruncinat sanatatea si i(a Hnnegrit su!letul. In adancul sau apare parerea de rau, apoi cainta pentru tot raul pe care l(a !acut siesi si celor de langa el. &l si(a stricat nu numai haina su!letului, trupul, dar Hnsusi su!letul lui su!era imens si este pe cale sa plece. Isi aduna ultimile puteri si se agata cu hotarare de mana lui Dumnezeu, mana pe care pHna atunci nu o mai simtise de o lunga perioada de timp. Asa s(au petrecut lucrurile cu mine, care dupa absolirea cursurilor scolii generale de < ani, a trebuit sa in Hn -ucuresti pentru continuarea studiilor. #Baina# su!letului meu s(a degradat Hn asa masura Hncat la :9 de ani, Hn preajma sarbatorilor de iarna din anul 199=, cand oamenii se pregateau de reelion, eu ma pregateam sa Hncep o noua iata, sau mai bine zis, sa(mi reiau !ilmul ietii de la arsta de 14 ani. i cum nimic nu este Hntamplator, Hn acea reme, perioada anilor <=K, poetul Adrian Paunescu prezinta Hn paginile reistei >lacara tratamentul naturist al omului ing. Valeriu Popa. Inatam !iecare articol ce se re!erea la boala si tratamente ca pe o poezie, dar continuam sa iau medicamente. tarea generala a sanatatii mele se Hnrautatise atat de mult Hncat nu mai puteam bea nici macar apa. 'a hraneam numai cu medicamente" pentru stomac, inima, tiroida, stari depresie si psoriazis. Intr(o singura luna, decembrie 199=, am slabit 12 @g. Imi asteptam s!Ersitul. In paralel cu lectura articolelor din reista >lacara, Hnca din anul 19<<, participam la toate con!erintele pe teme de sanatate si iata tinute de ing. Valeriu Popa la 7eatrul de Vara 2: August. In toamna anului 19<<, Hntr(una din zilele cand dl. Valeriu Popa iesise la cumparaturi, l( am oprit si l(am rugat sa ma #ada#. 'i(a spus ca am aciditate mare si psoriazis. Dar tot nu am !acut nimic pentru sanatatea mea. Desi aeam dureri Hngrozitoare de stomac si o stare generala proasta, Hnca nu ma puteam desprinde de lumea patimilor. A trebuit sa mai treaca Hnca un an de chin si su!erinta. In ultima saptamEna a lunii decembrie 199= nu am mai putut manca nimic, nici apa nu mai puteam bea, trupul si su!letul nu mai cereau nimic. Atunci mi( am dat seama ca nu mai pot rezista mai mult de 2(: saptamani si daca nu Hncerc cea oi muri. %e trebuia sa Hncerc Hmi era clar de multa reme, ast!el ca Hn ultima sambata a lunii decembrie 199=, chiar Hnainte de reelionul 1991, am pornit Hn cautarea d(lui Valeriu Popa. %Hnd colegii se pregateau pentru Anul /ou, eu am plecat spre casa lui nenea Popa, cu gandul si dorinta de a(l gasi acasa si de a(mi spune ca nu(i totul pierdut, ca mai am o sansa de a ma sala de la moarte. *(am gasit, mi(a con!irmat ceea ce(mi spusese cu un an Hnainte, aciditate mare si psoriazis si am plecat bucuros ca pot Hncepe regimul. *(am Hnceput chiar Hn
noaptea de reelion, 1991. Doua saptamani de zile am !acut e!orturi mari sa pot manca cEte cea din alimentele prescrise Hn regim. %u toate acestea, Hn !iecare zi obseram cum durerile slabesc Hn intensitate, si starea generala de sanatate se Hmbunatateste. Dupa primul regim alimentar de 43 de zile trupul meu Hncepea sa se Hnnoiasca si odata cu el su!letul tresalta de bucurie" iesisem din groapa. Dupa un an de tratament naturist Hn care regimurile se schimbau la 43 de zile, pentru reechilibrarea tuturor organelor, deja m(am simtit Hn #haine noi#, Hn toata aceasta perioada slabind Hn continuare pana la 3: @g. 6reutatea de la care am Hnceput regimul a !ost de = @g., la o Hnaltime de 1,<3 m. Apoi, Hn urmatorii 4 ani, cu aceleasi regimuri alimentare, am Hnceput sa iau Hn greutate, Hn medie cam 4 @g. pe an, ast!el ca, dupa 3 ani de regim naturist am ajuns din nou la = @g., dar simt ca trupul meu este con!ectionat din cu totul alte materiale. As putea spune ca Hsi modi!ica #croiala si materialul# cu !iecare zi ce trece, iar su!letul meu care o Hmbraca, trece Hn !iecare zi prin noi si Hnca nedeslusite stari. Dar ceea ce m(a !acut sa simt si mai aproape prezenta lui Dumnezeu si sa ma prind cu putere de mana *ui neazuta a !ost momentul Hmbolnairii si indecarii surorii mele. In urma unor Hndelungate neintelegeri cu sotul ei, sora mea s(a Hmbolnait gra. %hiar si dupa internarea Hn spital, dupa inestigatii si tratament, starea sanatatii ei s(a degradat Hntr(un ritm alarmant. Ingrijorat, dupa e0ternarea din spital, i(am sugerat ca ar !i bine sa o ada si dl. ing. Valeriu Popa, ca ar putea Hncerca un regim naturist. A Hnceput tratamentul naturist, cu postul de 21 de zile de apa distilata, dupa care a urmat regimul pentru boli grae I sau mai scurt -61. Acest tratament era destinat pentru tratarea unor boli de mare graitate, !iind o conceptie originala a lui Valeriu Popa, de asociere a unor !actori diersi ai terapiilor naturiste. Pentru a o !eri de alte neHntelegeri si Hn acelasi timp pentru a(i da o mana de ajutor, am rugat(o sa locuiasca la mine. A parcurs cu bine atat postul de 21 de zile, cat si regimul -61 tinut timp de 43 de zile. Dar, Hntr(una din zile, la s!arsitul regimului, mi(a spus ca ar rea sa mearga la ea acasa, sa(si continue tratamentul. Dupa apro0imati 2 saptamani, dupa alte discutii si neintelegeri cu sotul ei, are loc o cadere brusca si totala a surorii mele Hn deznadejde si spaima. Isi aduna ultimile puteri si pleaca la tara. Dupa alte 2(: zile Hsi pierde si aceste puteri, Hsi pierde luciditatea, nu mai poate manca nimic si nu se mai poate deplasa decat ajutata. aduc din nou la mine, dar pe zi ce trece, nu mai poate comunica, deine incoerenta, nu se mai poate deplasa, nu mai poate manca nimic si ramane imobilizata la pat. In perioada aceasta slabeste de la = @g. la 42 @g., la o Hnaltime de 1,2 m.8 nu putea sa bea nici macar apa, nu putea sa manance nimic. ingura #hrana# Hn aproape := de zile a !ost clisma. In momentele acelea, cand rudele, ecinii si #prietenii# eneau Hn izita pentru a(si lua #ramas bun# si cand toti ma acuzau ca sunt singurul inoat de starea Hn care a ajuns, am simtit ca nu sunt singur, ca %inea, neazut, Hmi da putere si curaj sa lupt, atat cu boala
surorii mele, pentru ca ea nu mai putea lupta, cat si cu cei care erau Hmpotria mea si a regimului naturist al lui Valeriu Popa. Din acest moment am Hnceput sa obser si sa simt ca, desi nu manca nimic si continua sa scada Hn greutate, totusi, prindea puteri. Am Hnceput sa obser ca apar anumite momente de luciditate si ca ele Hsi maresc durata de la o zi la alta. Apoi, dupa un timp, a Hnceput sa se ridice singura, mai Hntai pe perna, apoi pe marginea patului, dupa care a Hnceput sa mearga sprijinindu(se de mobilier. Acest proces de reenire la iata a !ost asa de lent, si totusi atat de izibil pentru mine, Hncat celor carora le raspundeam ca se simte mai bine, Hmi spuneau raspicat ca ori sunt nebun, ori nu reau sa recunosc ca o sa ma !ac inoat de moartea ei. Dar astazi, dupa aproape 3 ani de regim naturist, sora mea se simte bine si Hncearca sa Hnteleaga, sa ia iata asa cum este ea, sa prieasca cu seninatate derularea ietii, cu tot ce Hi o!era, bun sau rau. Astazi, multi din cei care erau Hmpotria regimului naturist al lui Valeriu Popa si Hmi spuneau ca am s(o am pe constiinta pe sora mea, urmeaza ei Hnsisi acest regim, pentru ca Hntre timp si ei #au cazut Hn prapastie# si au gasit alinarea su!erintelor Hn acest regim. Astazi, ei in cu lacrimi Hn ochi si(i multumesc. %ei trei Hngeri pazitori pe care Dumnezeu ni i(a harazit, care egheaza la Hndeplinirea programului nostru, ne Hnata, ne Hndruma si ne aertizeaza Hn permanenta ce trebuie sa !acem pentru Hndeplinirea programului nostru, dar uneori suntem orbi si surzi. /enea Popa le spune celor care Hl cauta cu su!letul la gura" #prinde trenul cel care crede8 acesta ajunge sa !aca mai mult decat Hi spun eu, iar cel care se !ace ca !ace Hsi a Hntrerupe !irul ietii sau a trai Hn mari su!erinte. # In !ata tendintelor pacatoase ale !irii noastre care ne atrag spre placere si ne Hmping spre durere, sta straduinta noastra continua de a merge pe o linie de retinere si de Hn!rEnare, reme Hndelungata. copul tuturor e!orturilor noastre la care participa nemijlocit puterea lui Dumnezeu, este acela de a deeni mai buni. )neori, diagnosticul pe care Hl pune nenea Valeriu Popa, suna clar" #>izic, esti mort, dar energetic mai ai resurse, agatate de ele si,... la treaba# mul prinde curaj si daca este ajutat si Hnteles de cei din jur, atunci Hninge boala. In momentul acela simte ca sansa de indecare depinde numai de el si de credinta lui Hn Dumnezeu. Pana atunci Hncercase toate caile de indecare, dar nu obtinuse nici un rezultat. Ajuns pe marginea prapastiei, Hncepe sa Hnteleaga ca boala este e!ectul greselilor saarsite Hn trecut, ca adearata cauza a Hmbolnairii se a!la Hn el. 'ulti aud pentru prima oara ca omul este nu numai parte !izica, materiala, ci si parte energetica, ca boala se instaleaza Hn campul energetic al omului cu mult Hnainte de a se mani!esta Hn planul !izic. %ei mai #sensibili# percep campul energetic al palmei mainii d(lui Valeriu Popa prin !urnicaturi, Hntepaturi, sau printr(o senzatie de rece, cald. >iecare dintre noi trebuie sa eghem cu ma0ima atentie la !elul cum ne pregatim !ilmul cuprinzand des!asurarea
ietii noastre pe care il om prezenta in !ata ierarhiei diine. Acest !ilm este inscris in campul nostru energetic, in subconstientul nostru si cuprinde totalitatea eenimentelor, gandurilor si starilor noastre !izice, psihice si spirituale, atat din iata aceasta cat si din cele anterioare. mica parte din semenii nostri ajung, cu ajutorul lui Dumnezeu si printr(o Hndelungata stradanie, ca aici, Hn iata aceasta pamanteana, sa aiba acces la acest !ilm. Ajutati de Dumnezeu, ei in Hn sprijinul nostru, aratandu(ne cararea pe care am pierdut(o si pe care trebuie din nou sa mergem. )nii o gasesc si apuca sa mearga pe ea, altii nici macar nu o zaresc. Dumnezeu a adus acesti oameni pe Pamant pentru a ne Hndruma pe noi, cei dezorientati, rataciti si deznadajduiti. aportati la )niers, desi suntem o scama, un !ir de pra!, Dumnezeu a pus Hn noi scanteia diina si prin ea capacitatea de(a asculta 6lasul *ui si posibilitatea de a(i raspunde prin !apte de iubire. CC V I/&P)I?A-I*A >7A A VI&7II Preda %onstantin +com. Parscoeni ( lt, 24 ani, scleroza Hn placi +leuconera0ita, pensionat medical Hn 19<9. Internarile au Hnceput din 19<, cand boala s(a declansat, cu dureri mai sus de !icat, neoia de a urina !oarte des, membrele in!erioare amortite. 7ratamentul" prednison, itamine, per!uzii si hormoni. Dupa un timp au aparut dureri pe coloana ertebrala, se Hnchideau caile respiratorii +palpitatii, su!ocari. tarile rele se accentuau la zgomot mare, la Hnrautatirea timpului. %e s(a HntEmplat mai departe ne poesteste chiar tanarul Hn cauza" ;; Din noiembrie 19<9 mi(am dat seama ca doctorii nu ma mai puteau ajuta. Pe la Hnceputul lui 199= l(am azut pe dl. Valeriu Popa la teleizor, dand s!aturi pentru di!erite boli, printre care si a mea. Imediat am trimis prin tatal meu certi!icatul medical cerut, din care sa rezulte a!ectiunea de care su!ar si ca se recomanda regim naturist metoda Valeriu Popa si !otogra!ia, pentru ca eu eram netransportabil. >ara sa ma ada, i(a spus tatei diagnosticul e0act si mi(a prescris un regim naturist de 43 de zile +grau Hncoltit, orez, nuci, sta!ide, mere, polen, nectar, lapte crud de capra, cu doua clisme pe zi. &ra ultima mea sansa. Dupa o saptamEna de tratament am simtit dureri !oarte mari pe coloana, cu insomnii. 7reptat, durerile s(au ameliorat. Pe toata perioada regimului am muncit la grajdul de aci. 'i se sugerase sa !ac miscare continua, chiar si Hn timpul crizelor. Am aut multa ointa sa birui teama de dureri, desi erau !oarte mari, si miscarea m(a ajutat. Acum, regimul mi se modi!ica la 43 de zile, acasa muncesc mult Hn gospodarie, ma simt !oarte bine si astept sa Hncep sericiul. /u se poate compara cu tratamentul din spitale. CC In noiembrie 1991, dl. Popa l(a pus sa !uga. A !ugit destul de bine. I(a recomandat regimurile alimentare si 1 minute pe zi alergare obligatorie, cu gura Hnchisa, pentru a eita depunerile Hn placi.
JJJ Doamna A., Hn arsta de 3 de ani, ausese cancer mamar, iar dupa trei ani de tratament, marturisea" ;; %and am enit pentru prima data, primaara, dl. Popa mi(a spus ca se a declansa cancerul la san. &u nu aeam nimic. De abia toamna s(a pornit. 'i s(a dat regimul -61 timp de 43 de zile, cu spalaturi aginale si clisme. Imediat au Hnceput crizele de eliminare, regulat la zile8 se curatau rinichii, !icatul, totul. ?iceam ca mor. %adeam, zaceam si ma ridicam. Am slabit 22 de @g. Hn 43 de zile si simteam ca plutesc. /u mai oboseam, aeam o !orta !oarte mare. Inainte aeam sanul in!lamat si niste dureri atat de mari ca nu puteam duce nimic Hn mana, Hn prezent pot cara si mai mult de 1= @g. !ara prea mari di!icultati. Pot merge pe jos oricat, !ara oboseala, pot munci de dimineata pana seara. egimul asta e sanatate. Acum am adus(o si pe !iica mea, pentru niste ganglioni in!lamati. I(a prescris 21 de zile de repaus alimentar, numai cu apa distilata. sa il tina. CC JJJ 6eorgescu Ion, Hn arsta de 2 de ani, aand diagnosticul de crize comitiale +epilepsie, dupa ce a umblat pe la doctori ani de zile si a !acut tot !elul de tratamente cu medicamente romEnesti si straine, e0trem de puternice, ajungand sa !aca crize saptamEnale, cu pierderea totala a cunostiintei, ajunsese sa nu mai poata merge nicaieri neinsotit. Iata ce ne poesteste despre !elul cum a ajuns la dl. Popa" ;; In anul 19<4 am citit Hn reista >lacara despre dansul. Incercasem tot ce se putea, !usesem peste tot, la medici, la preoti, la indecatori, !ara rezultat. Am rut sa mai !ac o Hncercare. %u o simpla strangere de mana, dl. Popa mi(a spus toate bolile de care am su!erit si ce ma poate astepta Hn continuare. Am !ost tare impresionat, tata a Hnceput sa planga. 'i s(a spus ca daca am ointa si Hncredere Hn mine, Hn cinci ani ma indec. '(a !ascinat persoana lui, mi(a dat !orta numai prin atingerea mainii. %u toate acestea, am continuat tratamentul medicamentos !ara rezultat pana Hn 19<, cHnd parintii au !ost de acord sa Hncep regimul, deoarece situatia mea era !oarte graa si crizele se Hndesisera. Deci, din ianuarie 19< am Hnceput un tratament de 42 de zile cu sucuri de !ructe, grau Hncoltit, mere, miere, cruditati. enuntarea la medicamente am !acut(o esalonat. %u toate ca slabeam !izic, energia si !orta Hmi cresteau uimitor. 7 recusem brusc de la o stare de somnolenta la una de ioiciune. Importanta a !ost si recomandarea de a !ace multa miscare Hn aer liber ( plimbare, alergare, mers cu un anumit stil de respiratie ( dar !ara e!ort Hn e0ces. 7ot din tratament !acea parte masajul pe care mi(l aplicam singur Hn anumite zone" Hncheieturile degetelor, la maini, la gat. 7imp de un an am urmat !oarte strict un regim de
ceaiuri medicinale. Am renuntat complet la carne, sare, condimente, bauturi alcoolice. Dupa miracolul celor 42 de zile Hn care am supraietuit cu sucuri si grau, eram alt om, pana si culoarea ochilor mi se schimbase, Hmi disparuse somnolenta, aeam !oarte multa energie, ma simteam din ce Hn ce mai bine. enasteam, ma Hmprospatam ca o !loare. >aceam e0periente pe mine Hnsumi si notam !iecare amanunt. Vazand ce se Hntampla cu mine, parintii au Hnceput si ei sa consume ceaiurile si din regimurile mele. Dupa cele 42 de zile am continuat cu !oarte multe ceaiuri +peste <= de !eluri, mi s(a permis putina paine, mancare de legume, dar mai ales cruditati. 'ancam multe !ructe pe zi, sucuri, seminte crude de doleac, !loarea soarelui, nuci. 'i se interzisesera complet branzeturile si pentru ca am cosumat odata lapte acru am aut o usoara criza. Dl.Popa m(a Hntrebat imediat daca nu cuma am mancat branza" laptele acru mi se branzise Hn stomac. De atunci, din 19<, gimnastica, ceaiurile zilnice, regimul alimentar sunt lege pentru mine. -oala a disparut. unt !oarte stapan pe mine. *ucrez Hn aiatie, la control !inal aeronautica, de 3 ani. %rizele de epilepsie sunt o amintire neplacuta a trecutului. ingurul regret este ca nu am auzit mai repede de dl. Popa. As !i cEstigat cEtia ani de iata. JJJ Doamna Ion &deltraut, :< de ani, -ucuresti. ;; Aeam probleme genitale, o rana uterina cauterizata, noduli la sani, dureri de cap Hngrozitoare, de Hmi enea sa ma arunc de la balcon. %hemam alarea si noaptea, parca Hmi tErEiau greieri Hn cap. Dar cel mai tare su!eream din cauza hemoroizilor durerosi, care Hmi proocau sangerari abundente. In urma inestigatiilor ginecologice +analiza Papanicolau, medicul mi(a spus ca, dupa parerea lui, nu este cancer, dar cea este si ar trebui sa ma internez pentru un control riguros. /u am rut sa ma internez si am mers la dl. Popa Valeriu. 'i(a spus" # tiu ca ai enit pentru hemoroizi, ca asta te deranjeaza cel mai tare, dar ei sunt doar e!ectul. %auza este cancerul uterin. Ai enit la timp, pot sa te ajut.# %and am auzit ca am cancer mi s(a !acut rau, am lesinat si am cazut. Il auzeam ca prin is spunand celor din jur" #&ste o reactie normala. sa(si reina si sa edeti ca se pune pe treaba.# %and am a!lat ca tratamentul normal dureaza ani +ani(ciclu complet de regenerare a celulelor corpului, mi s(a parut !oarte mult. Dar dl. Popa m(a Hntrebat" #Ai moti sa traiesti $# Am raspuns ca am o !etita pe care reau sa o cresc !rumos. Acum, dupa 2 ani de regim ma simt per!ect si re!uz sa cred ca am !ost sau ca oi mai putea !i reodata bolnaa. Initial am Hnceput cu un regim care a durat 43 de zile, !ormat din grau Hncoltit, miere naturala, mere si nuci, apa distilata de baut, concomitent cu clisme si spalaturi aginale. Aeam <= de @g. si am slabit la 49 @g., dar aeam o putere de munca si o energie !antastica. Dupa o luna, durerile de cap si sangerarile au disparut. *a 43 de zile
eneam la control si mi se schimba regimul +regimuri alimentare naturiste pentru de!iciente sanguine, boli hepatice, aciditate. In tot acest timp nu am Hntrerupt nici o zi sericiul. Dupa un an au Hnceput crizele de eliminare sau de Hnsanatosire despre care !usesem aertizata. Am aut niste eliminari !antastice" oma, urina de culoarea pacurei, !ecale !oarte urat mirositoare si 1= zile de !ebra 4=(41 o%, cand au iesit toate to0inele si relele din corp. /u am luat nici un medicament, singurul remediu Hmpotria !ebrei !iind baile Luhne +bai reci de sezut. De atunci starea sanatatii mele s(a Hmbunatatit izibil, am pus la loc 1= @g., nu ma mai doare nimic, hemoroizii parca nu i(am aut niciodata, nodulii de la san au disparut, la medic nu ma mai duc, am o iata per!ect normala, muncesc, am sericiu, !amilie, Hmi cresc !etita. Pastrez cu strictete regimul care se schimba la !iecare 43 de zile. CC JJJ ;; ....celor care dupa ce o iata intreaga s(au napustit orbeste cu capul inainte in tot ce( i tare si solid si cauta acum izbairea din su!erinta proocata de propria ignoranta. 'a numesc Ionescu aul Dan, locuiesc in >ocsani, strada Dimitrie %antemir nr. 21, bl. A, ap. 23, am :2 de ani, sunt administrator si multumita d(lui ing. Valeriu Popa am iesit din groapa unde se zbat !ara speranta acei bolnai cu diagnosticul #psihoza discordanta#. 7otul a inceput pe la s!arsitul primaerii anului 19<1, cand aeam 1 ani impliniti si eram in clasa a M(a, inaintea e0amenului pentru treapta a II(a de liceu. tarea de boala s(a instalat pe nesimtite, primele simptome !iind scaderea progresia a randamentului scolar, di!icultati de concentrare a atentiei, stari tot mai accentuate de neliniste, de depresie si de neincredere in !ortele proprii, pierderea po!tei de iata, oboseala !izica si mai ales psihica, nerozitate. 7oate aceste necazuri eneau dupa ce in timpul anului scolar am dus o iata dezordonata, cu e!orturi scolare sustinute, odihna insu!icienta si mese neregulate, cand mancam pe !uga ( imi aduc bine aminte ( in special produse de patiserie si carne sau preparate din carne si !oarte putine mancaruri cu legume. -a mai mult chiar, pe masura ce boala se instala am apelat la ca!ea si tigari ca stimulente pentru mentinerea capacitatii mele de e!ort mental. Am crezut ca oboseala este trecatoare, dar nici acanta care a urmat e0amenului nu m( a restabilit catusi de putin, dimpotria, imi mergea din ce in ce mai rau, iar cand in noul an scolar capacitatea mea de e!ort intelectual ajunsese !oarte aproape de zero si eu nu mai aeam rabdare, prada unui bizar discon!ort psihic, nici macar sa asist pasi la ore, m(am dus la psihiatrie, la policlinica din >ocsani. Aici, dr. Pricop &lena mi(a pus diagnosticul #depresie endogena# si am !acut un tratament medicamentos ambulatoriu cu amitriptilin, rudotel, clordelazin, herbonal, ..., lugogen, distonocalm, etc. ( !ara rezultat. /eintrerupt a !ost sirul su!erintelor mele din momentul inceperii acestui tratament
medicamentos si pana in primaara anului 19<4, cand l(am intalnit pe dl. ing. Valeriu Popa. Vreme de : ani, in paralel cu toate tratamentele si internarile care s(au succedat in acest rastimp, starea mea de sanatate mergea din ce in ce mai rau, ajungand la un moment dat in !elul acesta" personalitate !rustata, incapacitate de a discerne, chiar si atunci cand era orba de probleme de iata banale, incapacitate de a(mi organiza si controla gandirea, dizarmonie cu tot ce ma inconjura, mintea mi(o simteam pustie, apatie, absenta oricarei ointe, o continua an0ietate, mergand !recent pana la stari de panica, stari depresie atat de puternice ca uneori nu ma ridicam din pat cu saptamanile, neliniste permanenta, neputinta de a ma bucura de iata, incapacitate aproape totala de munca, indeosebi intelectuala, ba chiar si in ceea ce prieste cele mai marunte actiitati, izolare de societate, comple0e de in!erioritate, agitatie launtrica si simptome e0trapiramidale de incordare musculara si tremuraturi, insomnii, obsesii, dependenta la medicamente. Vreme de : ani am urmat toate prescriptiile medicale indicate, am !ost internat in repetate randuri la >ocsani, -ucuresti, la spitalul 6h. 'arinescu, la pro!. Predescu, dr. %orneliu %onstantinescu. Diagnostic" #psihoza discordanta#. *a 7g. 'ures, pro!. 6recu 6heorghe mi(a pus diagnosticul P.'.D., iar internarile nu mi(au adus nici un castig in planul sanatatii, in ciuda !aptului ca am utilizat masi o gama !oarte larga de medicamente, unele dintre ele procurate cu mari e!orturi, ne!iind trecute in nomenclatorul !armaceutic al tarii noastre. Am !ost supus terapiei cu socuri electrice la -ucuresti si 7g. 'ures si la come insulinice la 7g. 'ures. >isele medicale de la aceste spitale stau marturie in acest sens. %at prieste acest soi de #tratament#, cel cu socuri electrice, multa lume o !i auzit de el, dar putini sunt aceia care au realizat pe pielea lor +mai bine zis pe propria scoarta cerebrala cat de inuman este acest procedeu. ocul distruge celulele neroase si daca bolnaul #bene!iciaza# de mai multe ast!el de #tratamente# are toate sansele sa se trans!orme intr(o epaa inconstienta. *a !el de brutal si de anacronic mi se pare si tratamentul cu socuri insulinice mergand pana la starea de coma ( daca s(o mai !i !acand astazi pe undea in lume asa cea. are acest tratament medicamentos mamut care mi se administra, cand aeam !esele sangerande si pline de noduli din pricina injectiilor, ca ma trezeau din somnul indus de medicamente doar ca sa ma cu!unde din nou in somn cu o noua doza, oare aceste electrosocuri si come insulinice pot !i ele considerate remedii stiinti!ice, produse ale cunoasterii$ 7eroarea pe care am trait(o atunci, cu ocazia e!ectuarii tratamentului cu soc electric si coma cu insulina m(a traumatizat adanc su!leteste, mai ales ca aceasta traire a !ost ampli!icata de instabilitatea mea psihica. &ram programat, pregatit sa nu mananc, scos din salon, urcat la etaj, legat de maini si de picioare, mi se baga in gura un prosop si intr(o !ractiune de secunda eram inconstient. %a
la e0ecutie. %orpul su!erea in conulsii iolente la trecerea curentului, dar asta n(o mai stiam. &ram adus apoi inconstient in pat, unde ma trezeam dupa 12 ( 1 ore. Dupa asta, catea zile nu(mi mai aminteam unele lucruri. 'omentul acela cat o !ractiune de secunda, al trecerii in ne!iinta, m(a terorizat asa cum cinea ar !i terorizat de moarte in !ata plutonului de e0ecutie. *a tratamentul cu socuri insulinice mi se !acea insulina si apoi ma lasau sa ma chinui pana intram in coma. Aceasta a !ost trairea mea autentica, nu reau sa !ac pe ulpea inteleapta si moralista ca sa spun eu ce e bine si ce e rau in lumea asta, acesta este doar punctul meu de edere cat se poate de subiecti, ca aceste remedii considerate stiinti!ice n(au nimic de(a !ace cu cunoasterea, ca nu e0ista nici o relatie intre o conceptie stiinti!ica priind modalitatea de !unctionare a organismului uman si aceste socuri. Dumnezeu singur stie cui anume apartin ele, stiintei, ma indoiesc. In calitate de !ost pacient al acestor spitale psihiatrice, marturisesc ca de !iecare data cand ma prezentam pentru a !i din nou internat, regaseam acolo in spital pe multi din bolnaii pe care(i cunoscusem anterior. &0ceptiile in care acesti bolnai psihici cu a!ectiuni mai grae sa nu !i alunecat spre stari de boala din ce in ce mai aansate sunt la !el de rare ca si un corb alb. Am deschis aceasta paranteza in care am ars intr(adear putina tamaie literara amintindu(mi de aceste lucruri, pentru a sublinia ce inseamna pentru mine bucuria eliberarii din acest cosmar. Pentru mine si multi altii ca mine si chiar mai rau, scaparea a !ost dl. Valeriu Popa si cararea naturista de autoindecare propusa de domnia sa. Viata mea deenise insuportabil de chinuitoare, eram !ara e0agerare un inalid, o poara pentru !amilie. %a o consecinta, in anul 19<4 am !ost re!ormat din armata cu diagnosticul #sindrom discordant# ca inapt pentru sericiul militar. perasem zadarnic ca o sa(mi recapat sanatatea si asta ma indemnase mereu sa(mi caut indecarea, incercand cu toata seriozitatea noi si noi scheme de tratament, pana cand, la un moment dat, dr. Pricop &lena din orasul meu natal, in !ond un om de bine, pierzandu(si rabdarea si tactul pro!esional in !ata esnicei mele declaratii cu care intram in cabinet, #ma simt groaznic, tot ce !ac este degeaba#, mi(a spus !ara ocol ca trebuie sa !iu in continuare ascultator, sa !ac tratament, pentru ca nu e de gluma, din astia ca mine stau legati in spital, indecarea nu este posibila. Iata deci care era in aceasta situatie singura mea perspectia optimista probabila" sa n(ajung in camasa de !orta. In incercarea de a reduce din periculoasa doza de medicamente, am inceput prin ianuarie 19<4 un tratament cu litium carbonic, incercare reusita intrucata, debarasandu(ma de o buna parte din medicamente. %hiar am inregistrat o ameliorare usoara de !ond, prima de la debutul bolii. 'arturisesc ca din toate tratamentele e!ectuate anterior, acesta a !ost singurul care a atenuat caracteristicile de !ond ale bolii. Putin mai tarziu, in primaara anului 19<4, cand l(am intalnit pe dl. Popa, aceasta ameliorare a aut un rol insemnat datorita
dramului de luciditate dobandit si care m(a ajutat mult sa pot colabora cu dl. V. Popa, in sensul intelegerii caii de urmat. Dumnealui a reusit imediat sa(mi spulbere o oarecare neincredere, diagnosticand e0act, spre marea mea uimire si bucurie, in doar catea clipe, a!ectiunea de care su!eream precum si inaltul grad de into0icare medicamentoasa si asta !ara sa(i spun nimic dinainte. '(a consultat cu totul alt!el de cum eram eu obisnuit. )ndea, langa poarta !abricii, langa niste instalatori care montau un calori!er, doar mi(a des!acut cojocul, s(a uitat repede la mine, m(a atins pe mana, pe cap. 'i(a spus ca sunt drogat si m(a Hntrebat daca stiu ce boala am, daca stiu ca este un Hnceput de schizo!renie. /u stiam. *(am Hntrebat daca am sanse de scapare si mi(a spus ca da, daca respect s!aturile dansului. I(am zis" #Daca balastru Hmi dati, balastru iau.#A doua zi mi(a dat pe o hartiuta regimul alimentar +pentru boli neroase. Venisem la consultatie Hmpreuna cu o !ata care !usese internata cu mine Hn spital, cu acelasi diagnostic si aceleasi simptome. pre surprinderea noastra, dl. Popa i(a spus ca are leziuni pe creier si i(a dat un cu totul alt regim. 'etoda propusa a !ost autoindecarea, o reechilibrare a organismului pe principii naturale, bazata pe regim alimentar lacto(egetarian, bai, masaje, ceaiuri de plante, alergari, iata ordonata. 'omentul intalnirii cu dl. Popa a reprezentat o cotitura in iata mea, recapatandu(mi increderea in !ortele mele. Fudecam, cu mintea mea de atunci, ca este o lupta care depinde numai de mine, ca nu aeam nici o problema de sanatate care sa ma impiedice sa mestec si sa diger orice aliment comestibil, ca procurarea acestor alimente imi este la indemana, ca reau si ca trebuie sa rezist la crizele de eliminare a materialului to0ic, ca daca dl. Popa stie ce este in mine stie si ce(mi trebuie pentru recastigarea sanatatii. Am inceput tratamentul de autoindecare pe data de 2 aprilie 19<4, renuntand inca din prima zi sa mai !umez, iar cam dupa o saptamana, dupa ce am redus progresi doza, am renuntat 77A* si la medicamente. Aceasta prima etapa de tratament a !ost e0trem de grea atat pentru !aptul ca trebuia sa ma obisnuiesc cu noul !el de nutritie, dar mai ales din cauza crizelor de eliminare despre care am !ost preenit de dl. Popa ca or !i greu de suportat, dar trecatoare. %el mai greu a !ost in a 21(a zi de tratament, cand a inceput o criza insuportabila sub !orma unei tensiuni neroase care atinsese paro0ismul si care a durat aproape o zi intrega. Aea loc desprinderea si ehicularea elementelor to0ice spre organele de eliminare, sangele le continea in cantitate mare si(mi dadea aceste stari proaste. %a o doada, urina era de culoare inchisa si mirosea urat. Pentru atenuarea acestor mani!estari ale bolii am !acut bai reci in jumatatea in!erioara a corpului care ma mai ajutau putin si alergari pana la epuizare care aduceau su!erinta in limita suportabilului, dar !oarte putin timp insa, doar catea minute, timp in care ma mai odihneam pentru un nou asalt al crizei. Botararea mea de a rezista a !ost !erma, dar la capatul unei aproape o zi de chinuri ( care nu slabeau deloc in intensitate ( epuizat de e!orturile depuse,
am apelat la o doza de plegomazin, criza !iind atat de puternica probabil si din cauza !aptului ca am renuntat prea rapid la medicamente. Pe durata acestor crize am eliminat o mare cantitate de to0ine, acest proces continuand in paralel cu crize din ce in ce mai slabe in intensitate, pana la disparitia lor la capatul a 4< de zile de regim cand, la o noua consultatie, dl. Popa mi(a declarat ca am castigat 2= de procente de sanatate si ca merg spre indecare. De atunci si pana in clipa de !ata am parcurs un drum ascendent, dobandind odata cu trecerea timpului, cu tenacitate si cu !oarte mari e!orturi, o stare de sanatate din ce in ce mai buna. In prezent ( si de reo catia ani buni ( ma simt bine, am iesit din aceasta prapastie a bolnailor cu diagnosticul #psihoza discordanta#, ducandu(mi iata !ara sa ma simt bolna si ne!ericit, ci sanatos !izic si psihic si optimist. i asta in conditiile in care din 19<4, cu e0ceptia catora aspirine sau algocalmin, nu am mai !acut uz de nici un alt medicament. unt in deplinatatea !acultatilor mentale si pot prin e!orturi proprii sa(mi determin singur iata. Autoindecarea n(a !ost rapida, cu rezultate spectaculoase imediate, ci muncita, gradata in timp, pana sa ajunga sa !ie deplina. &!orturile depuse au !ost !oarte mari, !iind necesara multa rabdare pentru a recEstiga bucuria clipei traite, capacitatea de munca si de rezistenta la stres. Incet(incet, prin stradanii, mi(am depasit conditia de marginalizat, incadrandu(ma in munca, casatorindu(ma, !acandu(mi prieteni, in s!arsit, integrandu(ma in societate. unt carmaciul e0istentei mele. Viata cu durele ei e0amene si timpul demonstreaza ca aceasta indecare nu este e!emera. Am trait si eu ( la !el ca majoritatea dintre romEni ( nesiguranta, !rica zilei de maine, proocate de conulsiile economico(sociale ale perioadei prin care trecem din 19<9 incoace. Am muscat si eu din marul paduret atunci cand am aut deceptii, neimpliniri, pierderi. /u m( am !erit sa traiesc in mijlocul ietii si nu am dat bir cu !ugitii din !ata ei ascunzandu(ma in reun salon spitalicesc, sau apeland din nou la medicamente. Din punct de edere medical unanim acceptat, sansa unei imbunatatiri a starii mele de sanatate ar !i depins de un tratament medicamentos corect dozat, pe !ondul unor conditii de e0istenta !aorabile pentru psihic, adica securitate, satis!actii personale, a!ectiitate. rice mica problema, orice nor, era pentru mine o cauza ce declansa o adearata cadere psihica, !iindu(mi recomandat un regim de iata cel putin protejat, un !el de iata la !ara !recenta. ri iata mea n(a !ost deloc ca intr(o sera. Dimpotria. ecent, intr(o discutie cu !ostul meu medic psihiatru din >ocsani, am intrebat daca pot !i declarat indecat in urma unei minutioase testari, etc., intr(o clinica de psihiatrie din tara. 'i s(a raspuns ca nu. Indi!erent cat de eident este ca ma simt bine, indi!erent ca as trece toate testele, eu nu pot !i declarat #sanatos# si indecat cu acest diagnostic pentru ca asa cea inca nu s(a mai azut, cel mult as putea !i
considerat un bolna in remisie temporara, adica o stare de echilibru temporar, mai buna, in cadrul aceleiasi boli. ecomand drept subiect de re!lectare medicilor si semenilor mei care cauta o iesire din in!ernul su!erintei proocate de aceasta boala, actiitatea si personalitatea d(lui Valeriu Popa, un adearat om de su!let, care prin acumularile domniei sale, !ara a aea insa o diploma de medic, m(a condus cu competenta pe drumul redobandirii sanatatii. %azul meu nu e singular. Am !ost martor la atatea diagnosticari intotdeauna !oarte e0acte si am cunoscut multi autoindecati, !osti bolnai incurabili, oameni pe care lumea medicala i(a clasat ca pierduti. unt !oarte multi, din ce in ce mai multi, cei care pornesc calauziti de ing. Valeriu Popa pe drumul autoindecarii, mereu sporeste numarul celor care, impreuna cu dansul, au deenit iningatori ai maladiilor considerate incurabile. eintoarcerea mea si a acestor oameni in mijlocul ietii nu este un basm, ci un !apt si el nu poate !i negat. >ac aceasta remarca pentru ca unii medici, din necunoasterea obiectia a !enomenului Valeriu Popa, ba chiar si din rautate, l(au jignit !ara scrupule, etichetandu(l in tot !elul. ri dl. Popa nu merita asta, dimporia. %hiar daca are alta meserie decat cea de medic, dansul a slujit cauza sanatatii ca nimeni altul, proband, pe langa competenta in acest domeniu, calitati morale pe care le mani!esta la modul cel mai eleat, calitati care ( sa ma ierte Dumnezeu ( lipsesc la atat de multi medici. /u intamplator lumea ii spune #nenea mu#, sau #tata Valerica#, pentru ca dansul a daruit si noi am primit. &l n(a pretins si nu a luat pentru ajutorul dat nici o recompensa materiala. In schimb l(am azut bucuros ori de cate ori reun bolna ii aducea estea ca punand in lucru s!aturile sale isi recapatase sanatatea. In toti acesti ani am aut ocazia sa il cunosc mai bine si mi(am dat seama ca adearata sa menire este inmultirea binelui in lume prin trezirea oamenilor la o iata morala, curata, la intoarcerea semenilor sai cu !ata spre Dumnezeu. tarea de sanatate nu depinde numai de intretinerea corpului !izic prin igiena si alimentatie sanatoasa. De aceea, dl. Popa indruma pe toti aceia care il cauta sincer, sa realizeze in !iinta lor o stare de sanatate spirituala cat mai deplina ( o stare in care intrega noastra !iinta este acordata armonios ritmurilor /aturii. Alt!el, calcand legile intelepte ale /aturii prin comportamentul nostru, nu om putea niciodata sa ne eliberam cu adearat de boala si su!erinta. %at despre mine, intalnirea cu dl. Popa n(a insemnat #doar# indecarea bolii de care su!eream, ci mai ales e0traordinara !ericire de a !i descoperit ( la capatul drumului catre indecare ( credinta in Dumnezeu, dupa ce toata iata am !ost cel mai smintit ateu. De aceea recunostinta mea este di!erita de cea care se cuine unui terapeut de la pacientul sau. Pentru mine, dl. Popa Valeriu a !ost si a ramane un adearat parinte spiritual, un m caruia ii port si ii oi purta in su!let pana la s!arsitul 7impului, o deosebita a!ectiune.
i ca mine sunt cu sutele, daca nu chiar cu miile. >ocsani, 9 aprilie 199. Ionescu aul Dan. CC JJJ data, Hntrebat de un reporter care sunt perceptiile si senzatiile resimtite atunci cand inestigheaza corpul unui pacient, cand apropie mana de el sau numai de o !otogra!ie, dl. Popa raspunde" ;; %and ibratiile sunt puternice, simt Hn Er!ul degetelor niste Hntepaturi. Desigur, senzatia este e0trem de nuantata, deoarece si ibratiile sunt di!erite pe supra!ata aceluiasi organism, dar tocmai din aceasta cauza, dupa ani de obseratii si autoobseratii pot astazi sa stabilesc intensitatea sau originea unor dezechilibre de ordin !iziologic sau a unor a!ectiuni organice. &0plicatia mi(a dat(o dupa ani de zile electronogra!ia. Aceasta a demonstrat ca la un organ bolna emisiunile bioenergetice sunt di!erite de cele ale unui organ sanatos. Di!erite chiar Hnainte ca boala sa poata !i identi!icata clinic sau prin aparatura clasica de laborator. Au !ost construite de asemenea detectoare electronice care, la !el, Hnregistrand !asciculele bioenergetice semnaleaza ca Hn locul respecti s(a instalat sau este pe cale sa se instaleze o a!ectiune. &i bine, toate acestea eu le percep Hn mod natural. enzatia de Hntepatura este uneori Hnsotita de senzatii gustatie. Acestea constituie alte indicii Hn diagnosticarea unor a!ectiuni" senzatia de dulce Hmi semnaleaza o hiperglicemie, cea de amar o a!ectiune la bila sau la !icat, cea de iod o lipsa de iod Hn organism, cea de sarat o a!ectiune pulmonara si asa mai departe. In s!arsit, obseratii Hndelungate mi(au mai permis sa constat ca Hntelegerea si comuniunea su!leteasca este mult mai posibila Hntre persoane cu campuri bioenergetice asemanatoare. Asa s(ar e0plica Hntre altele marile amicitii, dragostea la prima edere, sau antipatiile nemotiate. Imi amintesc de un e0periment !acut Hn tara noastra. %u ani Hn urma, un bio!izician a initat Hntr(un laborator de electronogra!ie trei persoane" un barbat, sotia sa si prietenul de !amilie al celor doi conii. &0perimentatorul a electronogra!iat la Hnceput, Hn acelasi cadru, mana sotului si cea a sotiei. Balourile bioluminiscente au doedit o totala neconcordanta si o tendinta de respingere reciproca. A !ost repetata e0perienta, de data aceasta a!lHndu(se Hn cadru mana sotiei si cea a prietenului de !amilie. De data aceasta, armonia campurilor bioenergetice a doedit atractie si, ulterior, bio!izicianul a a!lat ceea ce dealt!el electronogra!ia Hi demonstrase Hn mod elocent" cei doi soti conietuiau Hntr(o atmos!era de permanente con!licte, Hn reme ce sotia si tanarul #prieten de !amilie# se iubeau Hn ascuns si planuiau sa se casatoreasca. Asemenea constatari ma determina sa presupun ca Hn iitor, medicina, psihologia, sociologia, or tine seama si de Hmpartirea indiizilor pe grupe energetice, la !el cum astazi, Hn terapeutica se are Hn edere grupa de sange a pacientului. CC Alta data, Hntrebat daca Hntrezareste o sansa ca omul sa se apropie de sine, sa se
regaseasca, dl. Popa raspunde" #Da, prin spiritualitate, prin !rica de el si de Dumnezeu, cu alte cuinte prin ordine si disciplina.# i !iindca drumul ietii este de obicei lung, iata si catea s!aturi utile in iata de zi cu zi. Pentru calmarea durerilor de masele" ( un mic tampon de ata muiat intr(o solutie concentrata de permanganat de potasiu, pus la maseaua bolnaa. ( un mic tampon de ata imbibat in 'enthol 2 gr. N %amphor 2 gr. introdus in masea si schimbat la o jumatate de ora. ( bagati in urechea de pe partea maselei bolnae o bucatica de ata imbibata intr(un amestec compus din parti egale de &ter N otet N apa de colonie. %um puteti a!la daca smantana este naturala. ( se cunoaste turnand o picatura de iod peste o particica din ea. Daca este naturala atunci iodul isi pastreaza culoarea. Daca nu e naturala, iodul isi schimba culoarea in albastru. Pentru a actia cresterea parului, masati regulat radacinile cu ceai de musetel !oarte concentrat. Daca a patruns un corp strain in ochi, acesta se poate indeparta miscand pleoapa de jos inspre nas, in acest !el corpul strain trecand in coltul dinspre nas al ochiului, putand !i indepartat cu putina ata sau cu coltul unei batiste curate. %ontra matretei se pot !ace !rectii la radacina parului cu rom +:G4 si ulei de ricin +1G4. Pentru otrairile cu ciuperci. Deoarece in aceste situatii scade zaharul din sange, pana la enirea medicului, dati celui into0icat zahar. In caz de lesin se !reaca cu otet tEmplele si incheieturile mainilor. *a !el se procedeaza si in caz de raceli sau dureri de cap. & mai bun daca se lasa la macerat in otet petale de tranda!ir. Pentru ingrijirea dintilor orientalii au obiceiul sa mestece bucati de rasina galbuie, iar la noi nalba are aceeasi proprietate. %apsunile si lamaile au darul de a scoate tartrul de pe dinti, iar cenusa si apa o0igenata slab concentrata au si ele proprietatea de a albi dintii. Daca picioarele ds. sunt dureroase sau mai cu seama aeti arsuri dupa ce ati umblat mult, !recati(le seara cu putin alcool, apoi cu untdelemn de masline. Daca aeti ochii inrositi, in!lamatia dispare daca ii spalati cu apa calda in care se pun catea picaturi de apa de !enicule +anason moldoenesc. Pentru oprirea hemoragiilor nazale puneti comprese reci pe !runte si pe cea!a. Apasati nara sanatoasa cu degetul si respirati adanc si de mai multe ori prin cealalta nara. VI 'A7)II %)7&')A7A& ;; Anul 19. Am !acut operatie de tiroidectomie subtotala la Institutul &ndocrinologic %. I. Parhon si ulterior, timp de catea luni, tratament cu itamine, calciu, o0azepam, cu crestere calcemica. Dupa catia ani au aparut dischinezia biliara, lipsa de calciu, insomnii, constipatie si un rau general. /u am !ost prea alertata deoarece lucrasem Hn trei schimburi la %ombinatul de %eluloza
si BHrtie -raila, la %.7.%. >iind singura, cu un copil, a trebuit sa lupt cu ziua de maine din rasputeri +am aut doua casatorii care au !ost un dezastru, un calar. Deoarece eram si o !ire singuratica, nu am mai aut o iata intima, dar nici nu simteam neoia. A trebuit sa lucrez si #de mana# dupa sericiu pana cEnd a terminat baiatul !acultatea, deci toate le(am pus pe seama oboselii. Anul 199=. In luna iulie am aut o e0plozie Hn bucatarie, produsa de o oala sub presiune, care a !ost atat de puternica Hncat aragazul a !ost distrus, plus tot ce era pe chiueta, !rigider si masa. (a deschis si !rigiderul, din bu!et totul s(a !acut pra!, eu eram Hn bucatarie cu capul pe geam, geamul era deschis, pana si perdeaua de la geam a zburat pe deasupra capului meu. &u nu am auzit nimic, nu m(a loit nici un obiect si nici din mancarea Hmprastiata pe pla!on si pe pereti8 nu am auzit nici un !el de zgomot, la usa mea erau adunati toti ecinii din bloc. In schimb la cap, mai precis la cea!a, Hn partea dreapta a capului am descoperit o mal!ormatie mare ca un ou, care dupa catea zile a disparut. Dupa circa 1= zile am !acut crize spasmo!ilice. alare ma lua de acasa la spital si alta de la sericiu. Anul 1991. Am !ost internata la endocrinologie, spitalul %. I. Parhon, iar dupa e0ternare m(am simtit tot mai rau. In toamna, Hn luna septembrie am !acut un gen de pareza la mana stanga, crize de neri8 nu mai dormeam de loc, aeam dureri de cap, de cea!a, dureri Hn piept si Hn partea stanga nu mai auzeam de loc, simteam un bazait Hn urechi, ameteli, stari depresie, o e0citatie se0uala cu dureri, nu aeam stabilitate si lesinam deseori. 7oate acestea s(au declansat dupa e0plozie. Atunci m(am internat la spitalul de specialitate din -raila. Dupa < saptamani de tratament +nu reau sa(mi mai amintesc eram tot la !el de rau, cu toate ca Hnghiteam zilnic un pumn de medicamente. Dupa e0ternare am ajuns la -ucuresti, la Policlinica -atistei unde dr. D. Ionescu de la endocrinologie m(a ajutat sa !ac analize, dar tot degeaba ca din zi Hn zi ma simteam tot mai rau. Diagnosticul era" sindrom nerotic depresi si an0ios, spondiloza cericala, dischinezie biliara, hipocalcemie, hipotiroidie, dereglare hormonala, constipatie si nu mai stiu ce. In toamna aceluiasi an am ajuns la dl. ing. Popa Valeriu care mi(a dat un regim de dezinto0icare cu apa distilata 21 de zile, apoi regim egetarian. 7oata acea perioada de 21 de zile cat am baut apa distilata !aceam crize spasmo!ilice cu stari de neri zi si noapte, nu dormeam deloc, a !ost o lupta pe iata si pe moarte. *a clismele pe care le !aceam se elimina puroi, bucati de pielita cu puroi si au iesit si doi iermi +carcasa de circa 1= cm. Dupa terminarea tratamentului nu am mai aut crize de spasmo!ilie si lesinuri, dar bine tot nu eram. Pe dl. Popa nu l(am mai gasit pana Hn august 199:, Hn schimb o consultam pe d(na 7udor. *a sugestia dansei am !acut regimul -61. 'a Hntorc la anul 1992. In august am !acut o criza de !iere. Dupa 1= zile de tratament cu apa distilata am eliminat doua bucati cam de 1 cm. ca o scoarta de copac !le0ibila, de culoare albastru Hnchis cu tenta de negru +asa am azut eu.
Anul 199:. *a Hnceputul lunii august a dat Dumnezeu de l(am gasit pe dl. Popa. A azut ca nu sunt bine si mi(a dat tratamentul cu urina, cata su!erinta si chin. In iarna anului 199:( 1994 simteam un lichid !ierbinte Hn urechi ce parca ar !i rut sa iasa, dar nu putea. Anul 1994. In august a Hnceput sa se elimine un lichid sarat pe gat, nu puteam sa e0pectorez si m(am speriat. Dl. Popa nu era de gasit si am hotarat sa tin 1= zile de apa distilata. %u cat beam mai multa apa distilata cu atat curgea tot mai mult lichid8 nu stiam ce sa !ac, pe cine sa Hntreb, am trecut iarasi cinci zile pe urina, apoi a Hnceput sa curga un terci amar, +atunci am realizat ca a Hnceput sa se elimine acel puroi din cap.7erciul s(a scurs timp de 3 zile, apoi au aparut iarasi dureri de cap de parca era jaratec Hn crestetul meu, ochii mi se injectau, nu mai edeam, inima Hmi batea !oarte tare, la enele de la tample si de pe maini mi se !aceau proeminente, la !ata eram palida si lesinam. Dupa aceste dureri, timp de zile a curs puroi sub toate !ormele, coji, bucati mari gelatinoase, terci. 7ot Hn august am simtit o pocnitura Hn urechea dreapta cu dureri mari, apoi cHtea zile mi(au curs din crestetul capului suite de lichid !ierbinte. %u cat curgea mai mult simteam o lumina launtrica si o usurare, nu mai auzeam Hn urechi acel zgomot cand aeam impresia ca mergea un motor Hn capul meu. In noiembrie 1994 au Hnceput iar lesinurile, Hn special dimineata, tot atunci Hmi pierdeam si cunostinta. 7ot Hn acea luna am constatat ca enele de pe maini nu mai erau proeminente, uneori chiar deloc si am plans mult de bucurie, mi(am dat seama ca si(a dat drumul circulatia generala a sangelui. De cand am Hnceput terapia cu urina si pana Hn luna aprilie 1993 am !ost Hn permanenta plina de bubite, dupa care au disparut. Decembrie 1994. Dureri crunte de cap, palpitatii. Intr(una din zile a !ost asa de rau ca a trebuit sa stau la pat, de la orele 1 si pana la 2 noaptea a !ost de nedescris, toate ma dureau, cea!a, crestetul, tamplele cu umerii, aeam !ebra, Hmi ardeau ochii, nu puteam sa(i tin deschisi, inima imi batea tare, sEngele, pulsul la !el, !ierea ma durea, o simteam cum se Hntoarce, aeam senzatii de oma si greata, ma dureau toate enele, ameteli, asteptam s!arsitul, spaima, asteptam sa se produca o comotie cerebrala, asa de rau Hmi era si am lesinat. *esinul a durat := de minute ( cand m(am trezit nu(mi enea sa cred ca sunt ie, am Hnceput sa(mi pipai mHinile, picioarele si m(am ridicat din pat. &ram asa de s!Ersita ca abia ma tineam pe picioare8 pe maini, !ata si burta eram plina de bubite de marimea unui bob de porumb, apoi am aut scaun o diaree puternica si toate bubitele au disparut. Din acel moment mi(am simti mainile si picioarele caldute tare +erau rosii, caci pana atunci !usesera ca gheata de ani de zile, nici nu mai stiu de cand. Ianuarie, !ebruarie 1993. Aeam aceleasi dureri, astazi ele sunt mai blande, tot se mai elimina puroi pe gat, pe nas si urechi nu. Dupa ce se elimina puroiul, de !iecare data simteam cum ma dor enele Hn cap, ma usturau, simteam cum circula sangele si prin ene care !usesera atro!iate ca un lujer uscat. i astazi mai su!ar, dar dorm ca un om normal, sunt linistita, Hmi simt capul tare usor si luminos Hn interior, am speranta ca a eni si ziua cea
mare, !iindca totul are un Hnceput si un s!arsit. 'ai am stari de rau, mai ales cand este nor, cald, sau la schimbarea de temperatura8 uneori simt o durere, ca o rana in partea dreapta a capului, cam ustura. Imi este teama de sechele Hn urma acelei e0plozii si ca mi(a dereglat sistemul neros. e curata si !ierea, am dureri mari, Hntepaturi, apoi ustura si arde, senzatii de oma si greata. 'ai stiu ca nu sunt bine pana nu se a elimina tot puroiul din cap, ce ma Hngrijoreaza sunt acele crize ce apar pe !ond neros, cred. Am Hnceput sa Hmi cunosc mai bine organismul si sper sa se termine totul cu bine. Am luat Hn greutate, asta denota ca organismul a Hnceput sa(si reechilibreze !unctiile. i la !ata m(am schimbat +mai sunt putin palida, adica nu arat a !i om bolna. In luna decembrie 1993, pe 4, se Hmplinesc 4 ani de calar, tratament, regim, groaza si su!erinta ( !ara medicamente. /u stiu cum sa multumesc bunului Dumnezeu si d(lui Valeriu Popa, nu(mi gasesc cuintele. Doresc d(lui Popa zile bune, senine si liniste su!leteasca. Datorita dansului astazi traiesc si sunt iarasi m. %u toate su!erintele Hndurate, pentru mine nu e0ista acel #nu pot#. &0ista doar #nu reau#8 daca ai ointa si credinta Hn Dumnezeu, totul este bine, la asa boala trebuie asa tarie, o ointa de !ier si eu am reusit. 1 iulie 1993 ( -raila, %ristea 'onica. CC JJJ ;; ing. 7I/%A *)/6 %IA& %A7& PI&7&/I /&%)/%)7I 'otto" Dedic aceste randuri celui care m(a ajutat sa ma nasc din nou, d(lui ing. Valeriu Popa, !iicei mele *uminita, prietenilor mei si Hntregii mele !amilii, ca marturie a e0perientei la care au asistat pentru re!acerea sanatatii mele. + 1993 'a numesc *)/6 7I/%A, domiciliez Hn -ucuresti, am 43 de ani si lucrez la Institutul de %ercetari si Proiectari pentru 'ecanica >ina din -ucuresti pe !unctia de cercetator stiinti!ic Hn specialitatea 7%'. In randurile ce urmeaza oi prezenta pe scurt e0perienta mea de iata din ultimii 4 ani, nu prin prisma unui om bolna, ci a celui care la un moment dat s(a trezit cu o problema pe care nu o putea controla si a selectat din mai multe metode posibile pe cea care pornea de la stabilirea cauzei bolii si nu urmarea indecarea e!ectului. Desigur, aceasta optiune te trans!orma Hn singurul inoat de ceea ce ti s(a Hntamplat si, mai ales atunci cand esti de meserie inginer si nu medic situatia este !oarte di!icila pentru cel Hn cauza si !oarte greu de
acceptat de cei din jur. >iecare om este o poeste, un destin8 cum nu sunt doi oameni la !el, tot asa nu sunt nici doua regimuri alimentare la !el, !iecare indiid are particularitatile lui de care trebuie sa se tina seama cand se prescrie o anumita metoda de indecare. In anul 1991, mai precis la data de < mai 1991, din motie de sanatate a trebuit sa(mi reconsider regimul de iata atat cel alimentar cat si cel spiritual. Dar de !apt ce m(a determinat sa !ac acest lucru $ aspunsul este sincer si poate !i con!irmat de !amilia mea, de analizele medicale si de consultatiile de specialitate ale unor medici recunoscuti pentru probitatea lor pro!esionala. Dar, sa Hncep cu Hnceputul. De cand ma stiu nu am aut o sanatate prea robusta. acelile !recente tratate con!orm prescriptiilor medicale cunoscute au generat un consum e0agerat de antibiotice, dar nici cu acestea nu s(a putut eita operatia de polipi si amigdale pe care am !acut(o la arsta de ani, operatia de apendicita la arsta de < ani, congestii pulmonare si iroze anuale. *a acestea adaug si celelalte a!ectiuni stabilite pe cale medicala pana la data de < mai 1991" constipatie cronica, hipertensiune arteriala oscilanta stadiul II, hipertiroidie, hepatita cronica agresia, !icatul marit Hn olum cu ecodensitati mai crescute, neomogen, splina marita, uterul marit cu peretii Hngrosati, aspect !ibromatos, cu noduli, hiperaciditate, tahicardie sinusala, sinuzita !rontala, dischinezie biliara, ciclu menstrual !oarte neregulat, otita, durer i !oarte mari de cap si altele. %a urmare a ciclului neregulat si a h(ului negati am !acut un numar de 13 aorturi, aand dreptul legal sa !ac aceste Hntreruperi, ca urmare a unui titru !oarte mare de anticorpi care se creau Hn corpul meu cu !iecare noua sarcina. Acest bagaj !iziologic l(am dus pana Hn luna mai 1991, cand starea to0ica a corpului deenise atat de mare Hncat nu mai puteam manca, tot ce luam omitam, ajungand Hn !inal sa omit sange. In toata aceasta perioada am luat zeci de medicamente, care de care mai recomandate si mai greu de procurat, majoritatea dintre ele !iind straine, dar !ara sa gasesc macar un singur medicament de la care sa simt cat de cat o ameliorare a starii mele. Am aut multa rabdare si cu inestigatiile medicale, urmarind toate pistele pe care le deschideau medicii, dar deprecierea sanatatii Hncepuse sa se !aca rapid, concomitent cu scaderea rapida Hn greutate. imteam o stare de epuizare psihica si !izica de nedescris. 7ot ce !aceam parca !aceam cu ultimele mele puteri. In toata aceasta perioada iata decurgea aparent normal, cu problemele de !amilie si cele de sericiu care se Hnscriau Hn limite normale, dar eu nu mai eram in stare sa le tin sub control. 7otul a culminat cu omele de sange, desi eram sub tratament medical si cu un regim alimentar pe masura +2 luni am mancat numai !riptura la gratar, paine prajita si ceai. A enit remea sa nu le mai accepte corpul nici pe acestea. %u toate medicamentele pe care le luam, omam Hntr(una sange. In acest punct s(a oprit colaborarea mea cu lumea medicala. '(am conins de !aptul ca
se urmarea numai atenuarea e!ectelor bolii si ca daca as !i mers mai departe s(ar !i impus o operatie chirurgicala la stomac, presupunEnd ca acolo e0ista un ulcer acti. /u puteam accepta ca stomacul era singurul organ bolna si ca daca ma duceam la operatie s(ar !i rezolat problema mea. i celelalte organe su!ereau +cate nopti nu dormeam din pricina durerilor de inima si a starilor de su!ocare. %e ar !i Hnsemnat, enea randul !iecarui organ$ &ste oare corect sa e0iste cabinete medicale pe specialitati $ )n medic te trateaza numai de tiroida, altul numai de inima, altul numai de !icat, altul numai de neri, de parca la un moment dat, Hn corp nu ai aea decat !ie numai tiroida, sau numai inima sau numai !icat, etc. Pentru nimic Hn lume aceste organe nu se pot separa. Atunci de ce aceste discriminari $ ri, Hn aceste conditii, !ie toti medicii pe toate specialitatile sunt Hn acelasi cabinet sau toate specialitatile sunt cunoscute de acelasi medic. Alt!el nu se poate. &i trebuie sa !ie toti Hn acelasi moment cand se pune un diagnostic, ori se interpreteaza analize, cand se prescriu retete, nemaiorbind de !aptul ca trebuie sa !ie si de acord cu ce recomanda pacientului lor. are sa !i !ost eu mai ghinionista decat alti pacienti ca am umblat de la un cabinet de specialitate la altul ani Hn sir !ara sa am reun rezultat bun $ 'a Hndoiesc, si de s(ar !ace un sondaj pe tema aceasta, 99 ar gandi ca mine. %u recunostinta ma plec Hn !ata tuturor metodelor care Hl Hnata pe om sa(si traiasca zilele pe care i le(a dat Dumnezeu Hn sanatate si liniste. /u sunt Hmpotria medicinii Hn general, ci a metodelor pe care le !oloseste. &ste !oarte important sa ai analize medicale corecte, complete si bine interpretate. &le Hti dau o imagine orientatia a starii de sanatate. /u ai oie sa cataloghezi ca totul este Hn ordine cEnd anumite alori sunt depasite, sau sa nu ai un gra!ic comparati prin care sa urmaresti tendintele corpului ca urmare a tratamentului aplicat. i asta repede Acestea au !ost consideratiile care m(au determinat sa(mi concentrez atentia si e!ortul spre cautarea cauzei bolii mele, renuntand la atenuarea doar a e!ectului prin calmarea durerilor, !iind de la sine Hnteles ca daca nu se rezola cauza nu poate !i orba de indecare. Desigur, nu este o decizie usoara sa te aenturezi Hntr(o cercetare pe un domeniu care Hti este strain, mai ales cand e orba de propria(ti persoana. 'a rugam la Dumnezeu sa(mi scoata Hn cale un m care sa(mi Hndrume pasii, caci eram hotarata sa Hncerc alta metoda decat aceea pe care o urmam de ani de zile cu rezultate din cele mai dezastruoase. In aceste conditii m(am dus la dl. ing. Valeriu Popa, care mi(a pus un diagnostic rapid si !ara ezitari" boli grae, stadiul :,3 +leucemie si mi(a recomandat un regim cu apa distilata 14 zile, 2 litri pe zi si 2 clisme, dimineata cu ceai de musetel, seara cu ceai de rostopasca, zile reenirea, dupa care regimul -61. De la Hnceputul regimului m(am hotarat sa tin un jurnal, pentru a consemna eolutia starii mele de sanatate. Acum realizez cum drama !iziologica se Hmpletea cu cea psihologica. Pe langa !aptul ca ma simteam bolnaa !izic, ma simteam bolnaa su!leteste, nu eram
Hnteleasa de !amilia mea, Hn special de sotul meu si de !iica mea, intrand Hn con!lict cu ei adesea. /u pot sa spun ca ce a urmat a !ost usor, dar aeam coningerea ca oricat de greu a !i, oi reusi sa depasesc situatiile, Hn po!ida aspectului e0terior al !izicului meu, care se deprecia izibil +Hn 2 luni de zile am slabit 1 @g., mai putin la Hnceput, dupa care procesul de slabire s(a accelerat. /u ma Hndoiam nici o clipa ca oi reusi, mintea parca deenea mai limpede +desi eram acuzata ca nu mai gandesc normal si simteam Hn mine o tenacitate de nezdruncinat !ata de cei care Hncercau sa ma coninga sa abandonez tratamentul. >elul cum aratam Hl demoraliza !oarte tare pe sotul meu, care Hncerca Hn toate !elurile sa ma abata de la hotararea mea, mai ales si pentru !aptul ca era !oarte gurmand, hranindu(se din belsug cu carne, paine, sare, ciocolata, bauturi racoritoare, etc., iar eu, acum nu traiam decat cu apa distilata. otul meu era cu adearat speriat de starea mea. A Hncercat Hn toate chipurile sa ma !aca sa renunt, dar nu aea cu cine sa discute. Asa ca au Hnceput discutii !oarte tari, care ne epuizau pe amandoi, dar eu eram !oarte !erma pe pozitie, iar pe sotul meu, cu durere Hn su!let, Hl edeam Hn pragul nebuniei. %e mult Hmi lipsea linistea &ram la Hnceput de drum, aeam neoie de timp si liniste ca sa ma documentez, sa citesc lucrari de medicina naturista care impuneau, !iind scrise de medici de meserie +Fean Valnet, &rnst 6Onter, Benr 6. -ieler, Viorel liian Pascu, etc., precum si carti din domeniul spiritual. Perioada de Hnceput a !ost marcata de o stare de slabiciune de la sine Hnteleasa, dar si de dureri Hngrozitoare de inima, de cap, greata si de !oarte multe ome +omitam numai lichid erde, amar, Hnsotit de regurgitare acida care parca(mi ardea timpanele. In toata perioada cu apa distilata nu am mai omitat niciodata sange, si de alt!el nici mai tarziu. Pe limba au aparut zone mari de plagi, aeam rani, de parca bausem cea clocotit. 'a simteam epuizata si pentru !aptul ca nu puteam sa dorm noaptea, orele de insomnie completa !iind cel mai !recent Hntre orele 24 si 3 dimineata, dupa care urma o perioada de rela0are pana la dimineata, iar ziua nu puteam sa dorm niciodata. /u cred ca Hn doua luni sa !i reusit sa dorm zece nopti, adunate orele pe toata perioada. Insomniile ma chinuiau, cu sanatatea eram pe muchie de cutit, iar sotul meu, prin discutiile zilnice pe care le aeam, Hmi consuma si bruma de energie care Hmi mai ramasese. tateam permanent cu geamul deschis, desi la Hnceputul regimului remea a !ost rece. imteam neoia de aer, desi sunt de !elul meu o !riguroasa. tudii medicale au demonstrat ca, pentru a se hrani, corpul are neoie de :(4 @g. de alimente Hn 24 de ore, echialentul a 1:(14 litri de aer. Asa Hmi e0plic si eu, pentru perioada de Hnceput, neoia celulelor de aer, pentru a se produce arderile to0inelor din corp. Aceasta era @arma mea, trebuia sa renasc din propria cenusa, sa(mi ard @arma eche prin su!erinta si sa Hncep construirea unui nou destin. Am ajuns sa Hnteleg ce Hnsemnatate are su!erinta, ca !ara ea nu e0ista indecare, ca ea ne trans!orma atHt Hn plan !izic cHt si mental.
imteam cum mentalul controleaza !izicul, ma Hnarmam cu multa rabdare caci toate acestea trebuiau sa treaca odata, doream sa parcurg lectia pana la capat ca sa pot trage concluziile corecte. Acum, cand scriu aceste randuri nu sunt urmarita de nici un resentiment !ata de atitudinea sotului meu si a celor din jurul meu8 am Hnteles ca nu suntem Hntamplator laolalta Hntr(o !amilie si ca toti din jurul meu erau necesari pentru eolutia mea. /oi trebuie sa eoluam Hmpreuna urmarind legile uniersului, acele 1= porunci atat de bine e0empli!icate Hn -iblie, deci nu ai oie sa !ugi abandonandu(ti aproapele si punandu(te cuma la adapost de agresiunea lui. Pot sa a!irm cu siguranta ca cel mai dur e0amen din aceasta iata nu este cel de bacalaureat, de absolire a reunei !acultati sau alte e0amene pentru dierse titluri si onoruri, ci este cel pe care Hl dai zilnic Hn !ata !amiliei tale. Aici esti testat Hn pro!unzimile !iintei tale, aand tot timpul la dispozitie liberul arbitru, pentru a te !ace raspunzator de tot si de toate cate !aci si gandesti, caci ele se Hnregistreaza si cand ei eni din nou la iata te ei Hntalni cu e!ectele comportamentului tau. Atunci ei Hncepe sa Hti masori gandurile, orbele, !aptele, nu te mai lasi antrenat Hn situatii care nu Hti or aduce nici o crestere spirituala. 6andul este o !orma ie, l(ai emis, el se a!la Hn campul tau energetic si actioneaza, el nu mai poate !i anulat oricate pareri de rau ai aea dupa aceea. mul este materie, deci substanta +corpul !izic si camp +structurile in!ormationale. Daca Hn su!letul omului e0ista dorinta sincera de a se Hntelege cu aproapele lui, iertand si sperand, !ara ranchiuna si orgoliu, chiar daca pe moment lucrurile par ireparabile, Dumnezeu a gasi o cale ca acei oameni sa se iubeasca. Acolo unde omului nu Hi este cu putinta, Hi este cu putinta lui Dumnezeu. /u trebuie sa !ugi, pentru ca Hn !elul acesta ai ratat acest e0amen, pe care Hn mod sigur ei !i obligat sa(l dai de atatea ori pana Hl ei lua. mul, Hn procesul de discernere, !ace apel permanent la liberul arbitru, el aand posibilitatea sa aleaga o alternatia din mai multe. Daca alegerea lui nu este sincronizata cu legile uniersului, noul destin pe care si(l construieste nu a !i prea !ericit. Prin liberul arbitru se constata de !apt calitatea spiritului si nielul energetic pe care omul se situeaza. Am azut ca nu toti oamenii sunt la !el, e0ista cea care Hi di!erentiaza, de !apt gradul de asimilare a legilor /aturii, caci pana la urma cu totii trebuie sa le Hnatam, dar unii se straduiesc mai mult, altii mai putin, ca la scoala, mai raman si repetenti, dar iata Hi trage Hnainte. Am !acut aceasta prezentare pentru aceia care doresc sa Hnceapa acest regim, sa Hnteleaga ca !ara o puternica credinta Hn Dumnezeu si o ointa puternica nu e0ista reusita. e!eritor la credinta as rea sa spun ca de cea mai mare Hnsemnatate este legatura dintre !apta si orba, nu este su!icient sa spui ca esti credincios, trebuie sa si doedesti, alt!el credinta !ara !apte este moarta. De mare importanta pentru cel bolna este ca el sa se patrunda de principiile moralei religiei de care apartine, sa le cultie, sa le Hnteleaga si sa le aplice. Prin aceasta a gasi raspuns la toate Hntrebarile sale... Dialogul sincer cu Diinitatea
produce sesizarea oita a subconstientului asupra !aptelor negatie din iata omului, care se or rememora Hntr(un conte0t conjunctural. ubconstientul a cauta sa controleze atitudinile indiidului cand a !i pe cale sa saarseasca din nou aceleasi !apte negatie. De !apt taina euharistiei + a spoedaniei si Hmpartasaniei ajuta sa Hti accepti soarta si Hti creaza acea iluminare de care ai atata neoie pentru a(ti !auri un iitor mai bun. mul are neoie de o instanta pamanteasca, alta decEt cea legala, unde sa se Hntalnesca cu propria(i constiinta, si asta cat de des posibil, caci iata te Hmpinge ba spre un mal ba spre altul, nu Hntotdeauna naighezi corect. Acest lucru se realizeaza prin taina spoedaniei si a Hmpartasaniei, senzibilizand subconstientul omului care a aea un rol mai mare Hn deciziile ce izeaza liberul arbitru. Daca pe un copil Hl Hneti de mic toate acestea, posibilitatile de a gresi Hn iata sunt mai mici. Din pacate, majoritatea parintilor din ziua de azi suporta consecintele unei educatii care a distrus Hn primul rand spiritualitatea. /e om re!ace greu, dar ne om re!ace. a nu ne consideram neinoati de ceea ce ni se Hntampla, sa admitem ca am gresit, ca trebuie sa platim pe masura !aptelor noastre, iar Hn continuare sa deschidem bine ochii. Primele 21 de zile +14 de post si de reenire mi s(au parut acceptabile, !ata de ce a urmat. A urmat regimul -61, alcatuit din anumite zarzaaturi crude si grau Hncoltit. Dintotdeauna mi(au placut sucurile de zarzaaturi si !ructe, cruditatile Hn general, deci ar !i trebuit sa nu am probleme. Dar nu a !ost sa !ie asa. Acum nu puteam sa le mananc. 'a concentram sa le Hnghit Hmpotria ointei mele, aand Hncredere deplina Hn metoda d(lui Popa. Intr(o zi Hncercam sa iau jumatate de portie, a doua zi omitam tot si nu mai mancam nimic, a treia zi o luam de la capat, continuHnd ast!el 21 de zile, dupa care am Hnceput sa omit Hndata ce simteam mirosul zarzaaturilor rase. Presiunile din partea sotului si Hngrijorarea celorlalti membrii ai !amiliei mele erau piedici serioase Hn continuarea regimului. In perioada regimului si pana am Hnceput sa ma stabilizez cu sanatatea, mi(am e0primat dorinta de a nu !i izitata nici de rude, nici de prieteni. /u doream sa ad Hn ochii lor nici tristete si nici compasiune. ingurele persoane pe care le acceptam erau mama si sora mea, sotul si !iica mea. *e Hntelegeam Hngrijorarea, dar nu puteam sa accept sa dau Hnapoi, chiar daca le era !oarte greu sa ada pe cinea apropiat ca se topeste pe zi ce trece !ara sa(l poata ajuta cu nimic. Imi era din ce Hn ce mai rau. In stomac parca aeam un boloan, inima ma durea Hngrozitor, aeam palpitatii !oarte dese, pulsul ajunsese la 1:= bataiGminut, omitam mereu si gura mi se umplea de o salia abundenta, alba si spumoasa. Aeam o stare de ameteala accentuata. %and ma ridicam din pat nu eram Hn stare sa !ac decat cHtia pasi si nu mai edeam nimic Hnaintea ochilor, loindu(ma de multe ori de obiectele din camera. Au Hnceput sa(mi amortesca mainile si picioarele. tarea de amorteala era Hngrozitoare, lucrul cel mai greu de suportat pentru mine, mai ales ca se repeta la interale regulate, cu o precizie aproape matematica. Atunci Hncepea lupta pe iata si pe moarte. Imi dadeam seama ca inima nu mai !acea
!ata. Incepea sa(mi amorteasca Hntai mana dreapta. De la ar!ul degetelor, amorteala se transmitea Hntr(o !ractiune de secunda pana la umar, iar mana dreapta nu o mai simteam deloc, dupa care amorteala se transmitea si la mana stanga si la picioare. 7rebuia sa nu ma pierd cu !irea pentru a sti ce sa !ac si, cu puterile ce le mai aeam, Hmi luam o sticla de apa si aparatul de masaj si ieseam pe balcon, pe Hntuneric, sa nu ada sotul meu lumina, pentru ca ar !i chemat alarea. Acolo Hncepeam un masaj dintre cele mai dure asupra centrilor presopunctori din palme si talpi, la care se adaugau e0ercitii de respiratie si rugaciuni catre %el de us care m(a ajutat de !iecare data sa nu intru Hn panica si sa pot singura trece peste aceasta mare Hncercare. %e ar !i putut !ace sotul meu $ (ar !i speriat, ar !i intrat Hn panica, ar !i chemat alarea, ar !i sculat si copilul care ss !i azut mama Hntr(o situatie la limita ietii, iar pentru mine s(ar !i jucat ultima carte. Asa ca numai Dumnezeu stie cum am petrecut singura nopti Hntregi Hn chin, aand coningerea ca daca mai apucam dimineata Hnsemna ca poate mai am zile. Incepuse sa apara un !enomen curios. eara, cand aprindeam lumina, edeam niste globuri luminoase !oarte puternice, ca la !otogra!, ba deasupra umarului stang, ba deasupra umarului drept. Intorceam capul inoluntar sa ad ce este, dar lumina parca se misca de partea cealalta. Acum stiu ca erau entitati ce doreau sa(mi trasnsmita un mesaj pe care l(am receptionat cu greu. A enit ca o stra!ulgerare, mi(a sunat Hn minte zicala #Hti scapara ochii de !oame# si, dupa atata reme de nemancare, Hntr(o noapte m(am apropiat de borcanul cu miere, am pus putin pe buze si am azut ca nu am mai omitat. As !i dorit sa mananc cea, dar nu puteam, omam mereu. *(am cautat pe dl. Popa, dar era plecat Hn 6ermania. Am aut norocul sa(l ad la o emisiune la teleizor, orbind despre instinct. Atunci mi(am pus Hntrebarea, eu ce as !i dorit sa mananc$ Dintr(o analiza amanuntita am tras concluzia ca ms place cea amar, dar ce anume nu puteam de!ini. Pana la urma mi(a enit Hn minte papadia. Dupa mai multe cautari am descoperit papadie din belsug Hn spatiul erde de la blocul meu. De atunci am Hnceput zilnic sa mananc 4(3 !runze, iar zarzaaturile care se recomandau Hn stare cruda le !ierbeam si asa am Hnceput sa Hnat din nou sa ma hranesc. %e ictorie am simtit cand am mancat 3 sta!ide Hntr(o zi din borcanele care zaceau alaturi de mine de atatea saptamani, iar toti din !amilie se uitau cu disperare ca erau tot pline cum le stiau, Hnsa nu ma apropiam de ele ca omitam imediat. &ram un nou nascut care Hncepea sa manance, trebuia atentie, prudenta, inspiratie si multa pricepere. Acestea se Hnata greu. Pot spune ca dupa 4 ani de regim stiu sa ma hranesc, dar nu stiu sa ma nutresc. mul se con!runta cu trei situatii Hn ce prieste alimentatia" una ar !i aceea cHnd mananca ce po!teste din ce are, alta cand Hsi selecteaza alimentele, cunoscand si respectEnd deja niste principii alimentare, iar a treia cand stie sa coreleze alimentele cu posibilitatile de prelucrare ale organismului sau. /u sunt doi oameni la !el, deci nu pot !i nici doua retete la !el. Vindecarea este mai mult decat a pune Hn practica o
reteta medicala sau alimentara, trebuie sa urmaresti tot timpul e!ectul ei, sa dai interpretarile corecte oricarei reactii si sa nu uiti nici o clipa ca tu esti un tot. Acest lucru se Hnata !oarte greu, mai bine spus toate ti se dau de la o reme, cHnd doedesti ca respecti !ara abatere legile naturii. %are sunt acestea $ /imic mai mult decat cele 1= porunci enumerate si Hn -iblie. &sti om, cand ai enit la iata ai enit cu programul tau, ca rezultanta a !aptelor saarsite din ietile anterioare, !apte care se sterg din memoria ta, dar esti purtator al e!ectelor lor. %u toate ca Hncepusem sa mananc putin, de dormit tot nu puteam dormi, nu puteam sa eit discutiile neprincipiale cu sotul meu, caci simteam si eu neoia sa am o replica de spus +acum stiu ca nu era de dorit, dar asa a !ost sa !ie. 7arziu, am Hnteles isul aut Hntr(o noapte, cand dl. Popa Hmi spunea " #'ai termina cu trancaneala# 7are m(am Hntrebat ce ar !i putut simboliza acest is $ De !apt Hmi atragea atentia sa Hncetez discutiile Hn contradictoriu, dar eu nu Hntelegeam. Acum totul este !oarte clar, cine se apuca de un ast!el de regim trebuie sa nu se supere, sa(si protejeze resursele care Hn perioada de dezinto0icare sunt diminuate. V(ati Hntrebat cata adrenalina se elibereaza Hn corp cHnd te superi, cat calciu se consuma si cate saruri se pierd $ %End suntem suparati nu rem sa stim de nimic, iar consecintele ne poarta pe la usile doctorilor. are acestia stiu mai bine decat noi cum ne(am distrus zi de zi corpul $ Dupa doua luni de tortura !izica si psihica, nutrind speranta ca a eni ziua cu soare si pe strada mea, s(a Hntamplat ca sotul si !iica mea sa trebuiasca sa plece pentru o perioada de timp Hn proincie. Atunci, dupa atata timp, am Hnceput sa dorm si eu, am dormit o dupa( amiaza si o noapte Hntreaga, spre Hngrijorarea mamei mele. Desi de obicei aeam un somn sensibil, acum nu ma deranja nici un zgomot Hn jur. Am Hnceput sa doresc sa ies din casa, numai Hnsotita, lucru pe care Hl !aceam !oarte rar, !iind !oarte slabita si aand Hn piciorul drept o senzatie de amorteala care ma !acea sa nu am stabilitate pe el. imteam bucuria de a trai din nou, ma bucuram de erdeata pomilor, de ciripitul pasarilor, de zgomotul strazilor, de iarba pe care calcam Hn parc. &ram !oarte slaba, ajunsesem la 3= @g. la 1,< m. inaltime. Doream sa ma duc la sericiu, sa(mi reiau actiitatea. ?is si !acut. Am rugat(o pe sora mea sa ma insoteasca. /u ma puteam duce singura, nu aeam !orta si stabilitate, dar doream sa ies din casa. Asa ca dupa doua luni si jumatate de absenta, m(am prezentat la sericiu pe 13 iulie 1991, reusind sa(i sperii pe colegii mei, pe care nu(i pusesem la curent cu intentia mea de a tine regimul de dezinto0icare. ora mea ma Hnsotea dimineata cand enea sa ma ia de acasa. Plecam cu sacosa de mancare, cu scaunelul pliant si cu punguta de sta!ide din care luam pana la sericiu. Incepusem sa consum mancare !iarta din zarzaaturile de la -61 si !ructe de sezon. e declansase Hn mine o !oame pe care nu o puteam potoli, stomacul Hmi era plin, dar eu eram
tare !lamEnda. Am dat curs acestui imbold mEncand cat mai mult, lucru care a mers pana Hntr(o zi cand am simtit e!ectul acestui act necugetat. tarea pe care am aut(o mi s(a parut mai grea decat ce petrecusem Hn urma. Daca atunci mintea Hmi era clara, acum deenise con!uza si aeam un presentiment de panica. 7imp de trei zile nu am mancat nimic, am trecut din nou numai pe apa distilata si pe !oarte multe clisme +C12 litriGzi. %lismele au !ost si sunt de baza Hn perioada de dezinto0icare si Hntotdeauna cand nu te simti bine. Am !acut clisme aproape un an de zile. Dupa o reme +circa trei luni au inceput sa se elimine din intestin cantitati importante de mucoasa interna, chiar catia metri la un moment dat, si desi nu ma durea nimic m(am speriat pentru ca nu stiam daca este bine sau nu. Acum stiu ca era normal si era pe linia regimului, corpul elimina si construia o mucoasa noua. i procesul de digestie era Hn tranzitie, la clisma constatam ca ceea ce mancam nu se digera deloc. eusind sa depasesc criza, mi(am dat seama ca la Hnceput trebuie sa mananci !oarte putin, dar Hn acelasi timp sa dai corpului ce are neoie. Din e0perienta mea am constatat ca nu te ei satura niciodata cu mancare !iarta, este doar o iluzie. Atunci cand consumi cruditati, enzimele pe care acestea le contin hranesc cu adearat celulele, ele reprezentand !orta itala ce a reigora organismul. In perioada cand corpul !unctioneaza #sub linia de plutire#, cruditatile trebuie combinate cu alimentele !ierte. Alimentarea cu cruditati Hti creeaza un surplus energetic care te Hmpinge spre o caracteristica A/6 accentuata si aceasta deine periculoasa daca nu stii cand s(o stopezi. %red ca o alimentatie lacto(egetariana este !oarte potriita omului, cum cred ca este su!icient pe zi sa mananci cel mult o singura data alimente !ierte, restul trebuie sa(l completezi cu cereale, !ructe proaspete sau uscate, cu seminte, salate si zarzaaturi. Vei !i surprins ca te ei simti !oarte satul mancand Hn acest !el, !ara a mai !i neoie sa !aci oale de mancare pe care sa le pastrezi zile Hn sir Hn !rigider si sa nu(ti mai !aca nici o placere sa le gusti. -ucuria de a trai trebuie neaparat echialata cu grija pentru ce mananci in !iecare zi $ /u a spus marele nostru Hnatator Isus Bristos ca # iata este mai mult decat hrana si trupul este mai mult decat Hmbracaminte# $ are toti oamenii aleg din iata goana dupa alorile materiale$ tim bine ca nu /u am cunoscut pana Hn prezent pe nimeni care sa !aca aeri din munca cinstita, deci daca rei asa cea trebuie sa Hnseli, sa !uri si cate altele. are merita sa(ti pierzi ce ai mai de pret ( su!letul ( pentru niste lucruri e!emere $ /imeni nu a luat nimic din aceasta lume sa duca pe lumea cealalta... are este cea mai de pret Hn cursul ietii decat sanatatea $ Abia cand nu o mai ai Hncepi sa !aci o reala ierarhie a alorilor si sa constati cu tristete cum te(ai lasat !urat de situatii con!uze, de ura si inidie, de certuri si razbunari, de dorinta de a aea cat mai mult. %at de multe trebuie sa reconsideri cand Hncepe sa se ridice ceata. 7oate erau langa tine, Hti orbeau de la sine, nu le edeai, nu le auzeai, tu, mule, trebuia sa(ti urmezi Destinul
mul nu este singur niciodata. Dumnezeu este Hntotdeauna Hn su!letul lui, depinde de el daca pe alurile ietii rea sa !ie singur sau nu. /u am Hntalnit oameni credinciosi care sa nu aiba un su!let multumit si sa nu !ie recunoscatori pentru ce au. eenind la situatia mea, as putea spune ca dupa regimul de dezinto0icare m(am trezit cu o personalitate noua, ma simteam si ma simt alt om. 7ot ce am !ost pana la regim s(a desprins din mine ca o haina uzata, de care nu ma leaga nimic, !ara regrete si durere ca as !i pierdut cea. Aeam senzatia ca m(am nascut a doua oara, Hn acelasi trup !izic. imteam o bucurie imensa pentru tot ce ma Hnconjura, simteam ca de pe creanga pe care stateam, din arborele meu, am !acut pasi uriasi spre ar!. Acest loc l(am cumparat cu multa su!erinta si credinta si reau sa(l pastrez caci o a doua sansa nu stiu daca oi mai aea, este ca un tren care se opreste pentru putin timp Hntr(o gara, daca(l scapi, scapat este. Analizele pe care le(am !acut dupa 4 ani pun Hn eidenta o stare de sanatate !oarte buna, la care am ajuns urmand regimul si s!aturile date de dl. Popa si pe care am Hncercat sa le apro!undez printr(o cercetare proprie. Pe langa asta cultura pe care o poseda, dl. inginer mai are si un har deosebit, acela de a pune un diagnostic !ara greseala. Am azut zeci de cazuri carora le punea diagnosticul Hn catea secunde, dupa puls, camp energetic sau !otogra!ie. Dansul a putut sa(i ajute pe cei autoaccidentati, pe ceilalti nu Hi poate nimeni ajuta. *a ora actuala e0ista o multime de bioterapeuti si de indecatori prin trans!er de bioenergie. 'are greseala are nu stim ca atunci cand ai neoie de sange trebuie sa cunosti grupa sanguina a celuilalt $ Asa este si la trans!erul de bioenergie, trebuie sa cunosti nielul energetic al celuilalt, si nu numai atat, te poti alege cu noi boli preluate prin trans!erul bioenergetic, Hti pot !i absorbite pentru o reme durerile tale, care ti se or Hntoarce Hnsutit. /u e0ista indecare decat prin su!erinta. %eea ce !ac astazi bioenergeticienii este doar o trans!erare a bolii dintr(un organ Hn altul sau o amanare a destinului, ori, ceea ce este si mai trist, un trans!er la cei dragi din !amilie. Din clipa Hn care Hntelegi ca gandul este o !orma ie pe care ai amorsat(o din clipa emisiei trebuie sa(ti asumi consecintele. /ici prin iertare nu pot !i anulate e!ectele gandurilor. Asa este !acuta legea uniersului, iar Hn !ata ei toti sunt egali. 7rebuie Hnteles ca omul a enit la iata ca sa eolueze, iar eolutia este o lectie dura, care nu se !ace !ara durere. In special cazurile grae au contraindicata bioenergia. De ce omul nu Hntelege ca el se poate ruga direct lui Dumnezeu, de ce are neoie de intermediari, nu Hntelege ca !aptele lui Hl reprezinta si in aceasta relatie $ Daca este sa obtina indecarea, cu siguranta ca el o a obtine I/6). >oarte multi oameni cred ca nu pot trai !ara medicamente, ca poate ar accepta retusuri alimentare, mergand pana la a renunta chiar la carne, dar nu si la medicamente. Daca asa stau lucrurile, atunci pot spune ca terapia naturista are medicamentele ei si am sa enumar doar catea pe care le(am !olosit si de a caror e!ecte am !ost impresionata " ( argila +!oarte bun mineralizant, alcalinizant, dezin!ectant, sub !orma de pudra poate !i
!olosita Hn loc de !aringosept aplicandu(se direct pe !aringe si lasata acolo pana dimineata, cu !oarte bune rezultate Hn paradontoza sub !orma de aplicatii directe pe gingie, cicatrizanta Hn ulcere, redresor al !unctiilor hepato ( biliare, etc. 8 ( coaja de ou +pentru de!icitul de calciu se recomanda !olosirea cojilor de la doua oua pe saptamEna 8 ( siropul de nuci erzi +recomandat Hn de!icitul de iod, Hn hepatite cronice agresie, etc. 8 ( titeiul +recomandat Hn a!ectiuni pulmonare grae, remineralizant, etc. 8 ( ceaiurile de plante recomandate pentru dierse a!ectiuni8 ( sucurile de !ructe sau zarzaaturi8 ( cereale8 ( aplicatii cu !runze de arza, cu rezultate de necontestat in eliminarea to0inelor, prin permeabilizarea tesuturilor8 ( seminte neprajite de doleac, !loarea soarelui8 ( nuci8 ( !ructe si legume de sezon8 ( produse lactate8 ( uleiuri obtinute prin presare la rece8 ( urina +cu rol de autoaccin, se utilizeaza intern sau e0tern, con!orm prescriptiilor din literatura de specialitate pentru !iecare tip de a!ectiune. Personal am constatat corectarea pB(lui urinii la aloarea normala, intensi!icarea !unctiilor rinichilor, producEndu(se ehicularea unei cantitati imense de urina +se poate ajunge pana la 14 litriGzi, echilibrarea generala a organismului, reglarea !unctiilor glandelor endocrine, etc. &ste de departe #antibioticul# cel mai tare utilizat in medicina naturista si lista ar putea continua si cu alte recomandari8 egimul lacto(egetarian ce caracterizeaza alimentatia naturista este un regim cu bataie lunga, el se impune Hncet, dar sigur. %ei care sunt adeptii acestui regim recunosc bine!acerile lui prin tot ce genereaza el " bucuria de a trai si nu numai de a e0ista, o imensa sete de iata, o liniste si pace interioara, o !oarte mare rezistenta la stres, un alt discernamEnt Hn ce prieste cu adearat lucrurile importante Hn iata, si acestea sunt doar catea aspecte. >iecare are propriile trairi Hn aceasta directie, iar masura !aptului ca traiesti Hn armonie cu legile naturii se a!la Hn starea de spirit pe care o ai Hn !iecare clipa, de seninatatea in !ata ietii. tarea inersa ar trebui sa te puna pe ganduri, sa te analizezi unde gresesti, sa nu Hninuiesti pe nimeni de ce ti se Hntampla tie, ca nu este nimeni inoat decat tu, totul este posibil acolo unde este credinta si ointa. %ampul energetic +aura al omului este cea mai buna e0presie a !elului Hn care el a Hnteles si respecta legile naturii. Alimentatia Hl in!luenteaza Hn mod direct, !iind un puternic !actor de corectie a lui. /u de putine ori auzi zicHndu(se #gandesti dupa cum mananci#. &ste !oarte adearat ca hranindu(te cu alimente de un niel ibratoriu Hnalt, te ei situa pe un niel energetic corespunzator, ast!el te ei simti atras de campuri energetice similare. In acelasi timp campul tau energetic, daca este bine consolidat, a cauta sa aduca corectiile necesare in mediul din jurul tau. Asa se transmit ideile tale !ara macar sa !ii constient de acest lucru si
ramai surprins obserandu(i pe cei din jurul tau cum Hti asimileaza stilul !ara sa !aci nici cel mai mic e!ort, iar cand e0emplul personal demonstreaza eridicitatea unei metode, ea se a aplica cu Hncredere si cu cele mai mari sanse de reusita. (a constatat ca bolile apar mai Hntai Hn campul energetic si apoi Hn corpul !izic. De aceea este !oarte important ca acesta sa !ie impenetrabil. 6andurile negatie, ura, inidia, mania, rajitoria, etc. , pot sa(ti produca mult rau daca rezonezi cu ele si in !elul acesta se poate strapunge campul energetic. 7e poti pazi prin alimentatie si etica, e0primHndu(ti o atitudine !erma in sensul de a nu raspunde la rau cu rau, la dusmanie cu dusmanie, la razbunare cu razbunare, la manie cu manie, etc. /u trebuie sa tii minte !aptele urate care au !ost !acute Hmpotria ta cu stiinta sau cu nestiinta, pentru ca le meriti, ele tin de trecutul tau, iar protectia o dobandesti inatand cea mai grea lectie, aceea a iubirii aproapelui. istemul imunitar este primul a!ectat Hn aceasta situatie, el ne!iind numai un generator de anticorpi ci si un cumul de stari su!letesti si preocupari care trebuie sa !ie pe masura a ceea ce poti duce. 6andurile negatie ale celor din jurul tau in!luenteaza determinant sistemul imunitar si iata cum din nou esti obligat sa cultii legea iubirii aproapelui. De asemenea poti sa te Hntelegi cu toata lumea, dar daca ointa Hti impune un ritm pe care corpul !izic nu Hl poate asigura, mai dereme sau mai tarziu ei plati pentru aceasta nesincronizare si ei !i neoit sa iei masurile necesare pentru a se crea un echilibru Hntre #a rea# si #a putea#, protejandu(ti ast!el sistemul imunitar. tarea de sanatate ti(o poti constata si singur dupa o analiza obiectia a corpului tau, si anume" transpiratia nu trebuie sa !ie urat mirositoare, sa ai 2(: scaune pe zi, de regula dupa !iecare masa, materiile !ecale sa nu pluteasca deasupra apei, absenta starilor de somnolenta nejusti!icata, apetitul normal, !ara !oame e0agerata si !ara senzatie de oma sau greata, nu trebuie sa(ti miroasa gura sa nu ai e0pectoratii !ara de s!arsit sau alte eliminari, nu trebuie sa te obisnuiesti cu dureri di!uze care pot masca germeni de boli grae, trebuie sa(ti analizezi starea su!leteasca, sa predomine o stare de buna dispozitie si analiza ar putea continua, este su!icient sa priesti mai adanc Hn tine. De !apt boala este un raspuns la Hncalcarea legilor uniersului, deci Hn primul rand !a(ti un rechizitoriu si stabileste ce principii de etica nu ai respectat. ?i de zi omul traieste o noua e0perienta, la care participa constient sau inconstient, urmandu(si @arma eche si construindu(si alta noua. Datoriile trecute se platesc prin @arma eche, iar ce se a Hntampla Hn iitor Hti construiesti acum. &ste oare prudent sa !ii nepasator la ce !aci si la ce se petrece Hn jurul tau, cand esti constient ca Hntr(un anume iitor te ei Hntalni cu e!ectul !aptelor tale$ /u se petrec oare destule lucruri Hn jurul nostru care stau marturie acestui !apt, cat timp poti oare !ugi de raspundere$ mul nu trebuie sa se epuizeze gandindu(se la ce s(a petrecut in urma sau ce se a petrece Hn iitor, eolutia sa are in edere numai aspectul moral. Prezentul Hl poate controla,
Hnsa trecutul si iitorul /) %at traieste, omul este preocupat sa aiba cati mai multi bani, sa !ie bogat materialiceste, aproape ca acesta este telul ietii lui, dar aerea su!leteasca rar se straduieste sa o sporesca si ine clipa cand trebuie sa Hncheie socotelile, sa dea pamantului ce este al pamantului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. Daca aerile pe care le(a aut Hn custodie pe acest pamant este obligat sa le paraseasca, tot asa este obligat sa(si poarte mai departe aerea su!leteasca, dar cum si cand s(a Hngrijit de ea, daca a alergat tot timpul dupa altcea $ *a apusul ietii Hti dai seama uneori ca Hn loc sa te !i bucurat de ce ti(a !ost dat sa ai, de cele mai multe ori ai cultiat mania, ranchiuna, egoismul, ura, orgoliul, mandria nemasurata si ce ai primit Hn schimb $ %u siguranta !apte pe masura, pentru ca daca semeni ant, culegi !urtuna. a Hnatam sa ne bucuram cat suntem Hmpreuna, ca nu am !ost pusi laolalta Hntamplator, ca nu putem eolua decat Hmpreuna, alt!el lectia o luam de la capat, pana cand om Hnata cea mai importanta lege a naturii, legea iubirii aproapelui. /u trebuie sa iei drept argument ca cel de langa tine nu(ti orbeste !rumos, nu stie sa se poarte, !ii rabdator, ca educatia din !amilia lui acum se desaarseste, langa tine, tu Hi esti noul pro!esor, nu !ugi de datoria ta. Vei edea ca dupa o reme se !ace pace, se or produce lucruri care te or uimi si te or bucura si ei recunoaste puterea %elui De us care egheaza la *egile ale. %roieste(ti Hn iata drumul drept si nu te abate de la el, nu merita unt !ericita o data Hn plus ca regimul alimentar al d(lui ing. Valeriu Popa este adoptat si de !amilia mea, care si(a schimbat !undamental principiile alimentare dintr(o coningere liber consim(tita, datorata si !aptului ca au !ost zi de zi martorii Hnsanatosirii si Hntoarcerii mele de pe un drum !ara speranta. ezultate deosebite a obtinut sotul meu, care din e0cese alimentare a ajuns cu tensiunea la 24G12, cu o stare de nerozitate deosebita, dureri de cap, transpiratii puternice si urat mirositoare si raceli !recente. econsiderandu(si alimentatia, dupa luni de zile tensiunea a coborat la 1:G<, starea de somnolenta i(a disparut, la !el si transpiratiile si ce este !oarte curios, i(a disparut si s!oraitul. *a noi acum mancarea nu mai este o problema, toti mancam dintr(o cratita, nu se mai gateste de pe o zi pe alta, se consuma cel mult odata pe zi hrana !iarta, Hn rest salate de legume, !ructe, produse lactate, oua si seminte neprajite de tot !elul. &!ectele alimentatiei naturiste sunt cunoscute din echime, batranii nostri respectau cu s!intenie posturile nu numai pentru ca asa impunea morala crestina, dar si pentru ca Hn timpul lor se producea dezinto0icarea organismului. %ati mai respecta aceste reguli $ rice stare de discon!ort pe care o simti este sinonima cu un Hnceput de boala, iar aceasta se produce pentru ca organismul nu mai poate pastra un echilibru Hntre cantitatea de energie primita si cantitatea de energie eliminata. au ca mananci prea putin +cum rar se Hntampla, rau ca mananci prea mult. Atunci cand apar ast!el de situatii este recomandata o perioada de dezinto0icare. -analele si destul de !recentele gripe in sa ne atentioneze ca s(a umplut
paharul, ca organismul trebuie sa se dezinto0ice. Procesul de dezinto0icare Hn corp este controlat de !icat, cEnd el nu mai !ace !ata to0inele se arsa Hn sange si pe aceasta cale este sesizata glanda tiroida care a Hncerca sa elimine to0inele la nielul mucoaselor, Hncepand de regula cu cele de la nielul nasului, sinusurilor, !aringelui. Aici apar de regula irusii care se hranesc cu to0ine, contribuind la in!ectarea sangelui. In acesta !aza organismul Hsi atentioneaza sistemul imunitar, care la randul lui declanseaza !ebra pentru a arde acele substante to0ice din sange. De aceea este o mare greseala sa anulezi acest instrument prin care corpul Hncearca sa(si pastreze echilibrul. In aceste conditii e bine sa nu mananci, sa consumi !oarte multe lichide, sa !aci clisme, sa stai la pat si la caldura, sa !aci bai cu sare la picioare, masaje cu apa rece pe abdomen daca !ebra a crescut si sa ai rabdare pentru ca organismul are propriul pilot automat si stie !oarte e0act cum trebuie sa actioneze pentru a(si redobandi echilibrul. Dandu(i antibiotice, spre e0emplu, nu dam posibilitatea corpului de a(si !olosi propriile instrumente pentru reechilibrare, Hn plus introducem o noua stare to0ica, !oarte ne!aorabila pentru un organism epuizat dupa atatea zile de !ebra, un stomac cu suc gastric !oarte acid care in prezenta antibioticelor a deeni si mai acid, numai bun de a produce nise Hn peretii lui. Deci, iata cum boala este e0presia starii to0ice pe care o poseda corpul. unt Hn al 3(lea an de regim naturist, rezultatele sunt !oarte bune, ma simt !oarte bine, des!asor o actiitate intensa atat acasa cat si la sericiu si toate acestea le datorez d(lui Popa Valeriu care mi(a calauzit pasii Hn toti acesti ani, cu rabdare si autoritate, cu stiinta si har, cu Hntelegere si pricepere. A doua mea iata a Hnceput datorita domniei sale, este al doilea tata al meu si sunt !ericita ca !ac parte dintr(o !amilie cu un numar impresionant de copii, toti nascuti din nou prin grija dansului, caruia nu(i pot multumi Hndeajuns prin cuinte. &ste un e0emplu prin ce !ace pentru atHtia zeci si sute de oameni, !ara sa pretinda absolut nimic, pe care din pacate putini contemporani il urmeaza. Putine cunoastem si multe mai aem de Hnatat, de aceea asemenea oameni merita toata stima si multumirea, pentru ca te Hnata sa(ti porti singur de grija, Hntr(un mod simplu si corect. 7ot ceea ce sunt Hn prezent Hi datorez d(lui ing. Valeriu Popa, care mi(a calauzit pasii Hn ultimii 3 ani, ajutandu(ma sa(mi reconstruiesc sanatatea prin propriile(mi !orte, urmand regimul alimentar al domniei sale. Ii multumesc din su!let si Hi doresc multa sanatate si putere de munca 7inca *ung , -ucuresti, 11 oct. 1993. CC JJJ ;; /)'&*& " A/%A P&/)'&*& " P&7& DA7A /A7&II " 2= ( 11 ( 194< P>&I& " >I7&
D'I%I*I) " -)?A) DIA6/7I%" %A%I/' -/BP)*'/A *- )P&I D&P7( P&A7 Istoricul bolii -oala a debutat Hn anul 19<< luna decembrie, mani!estHndu(se cu tume!ierea articulatiilor membrelor in!erioare si a !alangelor membrelor superioare. Am !ost internat si tratat la pitalul 'ilitar Iasi timp de 22 de zile, unde mi(a !ost administrata medicamentatia pentru #reumatism poliarticular acut secundar in!ectios# +penicilina, moldamin, aspirina, etc.. %omportamentul medicilor din sectia medicala a acestui spital a !ost de o indolenta crasa. >oaia de obseratie nu mi(a !ost Hntocmita +nici tensiunea arteriala nu mi(a !ost luata , cererea de a mi se !ace un control pulmonar a !ost respinsa cu brutalitate. a ma e0plic. %u o luna Hnainte de aceasta internare, la -acau +acolo aeam locul de munca, pe o microradiogra!ie, specialistul depisteaza noduli pe lobul superior al plamanului drept si Hmi spune ca ar !i de pre!erat sa asteptam o perioada pentru a obsera eolutia. Internat dupa o luna Hn spital, am solicitat un control pulmonar, motiandu(mi cererea. eactia se!ului de sectie a !ost urmatoarea " #Domnule comandant, ce rost are sa a mai iradiem si noi cand suntem supradozati dupa %ernobil. Vom gasi noi !ocarul de in!ectie. i Hntr(adear #a aut dreptate#, din caitatea bucala mi(au !ost e0trasi 4 molari pe moti ca acolo s(ar gasi !ocarul de in!ectie care a declansat reumatismul. Dupa iesirea din spital eolutia a !ost nesatis!acatoare. %u toate medicamentele luate, !ebra, !risoanele, lipsa po!tei de mancare s(au mentinut. In aceasta situatie, dupa apro0imati doua luni de zile, Hn martie 19<9, am hotarat sa ma internez la pitalul 'ilitar %entral din -ucuresti, Hn urma unei radiogra!ii pulmonare !acuta la policlinica 7.-.%. din -acau. Aici, Hn sectia pneumo!tiziologie, timp de :: de zile am !ost supus la tot !elul de inestigatii, am !acut o cura de citostatice, am !ost trans!erat de doua ori la sectia chirurgie toracica si tot de atatea ori returnat. Abia mai tarziu am Hnteles ca teama chirurgilor a !ost atat de mare Hncat Hn prima !aza au re!uzat sa ma deschida. Pe data de 2 aprilie 19<9 am !ost operat Hn sectia chirurgie toracica, practicandu(mi(se o lobectomie superioara dreapta. -uletinul histo(patologic preciza" #%arcinom spinocelular slab di!erentiat. *im!odenita reactia.# %a sa edeti eolutia e0traordinar de rapida a tumorii, comparati urmatoarele date " pe 21 martie 19<9, la internarea Hn spital, dupa radiogra!ie, tumoarea aea un diametru de : cm 8 pe 2 aprilie 19<9, con!orm protocolului operator tumoarea aea !orma unei elipse, 1=G< cm. %auzele Hmbolnairii. Din punctul meu de edere, incriminez ca !iind cauze ale Hmbolnairii mele 8 1. !umatul 2. !actorul psihic >umatul, aceasta Hndeletnicire ne!asta pentru omenire, m(a atras din anii liceului.
%onsideram tigara ca pe cea nemaipomenit Hn de!inirea personalitatii mele. 'a edeam barbat Hn adearatul sens al cuantului, Hn !ata !etelor pozam Hntr(un #dand#emancipat. *a Hnceput am rut sa(mi satis!ac curiozitatea, mai tarziu aceasta s(a trans!ormat Hn necesitate, iar acum Hntr(un regret tardi. Ajunsesem pana la 4= de tigari pe zi. Dimineata, cum deschideam ochii luam tigara in gura. eara, Hnainte de a ajunge Hn dormitor trebuia sa !umez o ultima tigara. >oarte !recent se Hntampla sa renunt la mancare, dar la tigara nicidecum. %u timpul au aparut dureri de cap, tuse insuportabila, oboseala la mersul pe jos, circulatia peri!erica de!icitara atat la nielul membrelor superioare cat si in!erioare. *a toate acestea adaugati mirosul greu ce(l degajau hainele, lucrurile din locuinta, caitatea bucala, Hngalbenirea dintilor si a degetelor cu care tineam tigara, paloarea tenului si eti aea imaginea de cosmar a unui !umator. In tinerete credeam ca nu este barbat cel ce nu stie sa !umeze8 consideram !umatul ca un accesoriu indispensabil al ietii mondene. Acum, dupa ce m(am Hmbolnait, mi(am dat seama cat de mult am gresit si ce tribut trebuie sa platesc. Aceasta buruiana, prin nociitatea sa, prin rana ce o lasa organismului uman, poate !i comparata cu orice arma so!isticata. Parca toate relele s(au strans Hn acesta iarba. Am un !iu pe care, imediat dupa operatie, l(am rugat sa renunte la tigara, ca(mi ajunge crucea pe care o port eu, dar degeaba. Am un !rate si o sora ( mari !umatori ( care de cum m(au azut dupa operatie, au hotarat sa renunte la !umat. Au reusit doar pentru catea zile ( sunt total lipsiti de ointa. &ste marea greseala pe care o !ac toti !umatorii. Vreti sa ajungeti ca mine$ /u a este su!icient e0emplul sutelor de mii de oameni ce mor anual de cancer pulmonar !ara a mai socoti si alt tip de cancer ce poate !i proocat tot din cauza tigarii $ Atunci a !i prea tarziu /umai un om Hn situatia mea Hsi poate da seama cat de mult aloreaza iata si cum atunci cHnd o aem ne batem joc de ea. Imi ine sa urlu cand ma gandesc la nesabuinta mea8 asa(mi trebuie, mi(am !acut(o singur cu mana mea, Hn per!ecta cunostinta de cauza. Daca ati sti ce bine ma simt acum, dupa ce nu mai !umez, m(ati inidia /u e0ista decat o singura solutie ( renuntati imediat la !umat pana nu este prea tarziu. *uati iata Hn serios, nu a bateti joc de ea. Daca nu a pretuiti propria iata, respectati(o pe cea a copiilor dumneaoastra " ( Hn primul rand nu(i obligati sa a inhaleze !umul de tigara8 ( Hn al doilea rand gHnditi(a ca au neoie de ds. Hn iata si nu de o moila de pamant Hntr(un cimitir8 Am ajuns si la cea de(a doua cauza a Hmbolnairii mele ( !actorul psihic. ( In anul 19<3 mi(a !ost accidentata !etita ( traumatism cranio(cerebral acut deschis si comotie cerebrala. ( In anul 19<, Hn urma unui accident tatal meu a decedat. Dar cel mai mult pentru mine a contat ambianta Hn casnicie. 6elozia este o arma per!ida
care ucide lent, dar sigur. Am !ost casatorit 2: de ani, dar 22 de ani au !ost pentru mine un calar, 22 de ani am !ost condamnat pe nedrept, mi s(au atribuit !apte pe care nu le(am comis. /u mi(am propus sa relatez cum se mani!esta aceasta gelozie Hn toata hidosenia sa, dar din cauza ei roiam sa termin cu iata. In timpul interminabilelor discutii care se prelungeau cu mult peste miezul noptii, alegeam ca antidot !umatul ( !umam 3 tigari Hn mai putin de un minut, pana simteam o durere Hn piept. In acele momente ma rugam lui Dumnezeu " #Dumnezeule, daca e0isti, ia(ma la tine sa scap de toate aceste imputatii la care e!ecti nu le Hnteleg substratul, nu ma lasa sa mai traiesc Hn aceasta lume plina de cele mai abjecte insinuari, calomnii, meschinarii si mai ales cu aceasta !emeie pe care mi(ai dat(o parca anume sa(mi probeze rezistenta psihica.# %a e0ista Dumnezeu este o certitudine, m(a auzit si m(a ajutat sa(mi platesc greselile !acute datorita !aptului ca nu am stiut alege calea onorabila de a scapa de cosmar, ca nu am stiut sa(mi pretuiesc sanatatea, dar mai ales ca nu am stiut sa acord respectul si recunostinta cuenite darului sau cel mai de pret, VIA7A. &olutia postoperatorie Acum, dupa ce l(am gasit pe dl. ing. Valeriu Popa, pot spune ca iata mea a luat alt curs. Incerc totusi un sentiment de regret pentru !aptul ca nu l(am Hntalnit Hnainte de operatie, dar cum niciodata nu este prea tarziu, este bine si acum. In primii doi ani dupa operatie am urmat cure de citostatice si 2= de sedinte cobalt +4< 6ra. 7eoretic ma simteam bine dar practic Hncepusem sa slabesc, V..B.(ul era mereu Hn crestere, dorinta de a trai se diminua zi de zi datorita certurilor din !amilie. De !apt Hn aceasta perioada am si !umat, sperand ca oi pune capat pentru totdeauna necazurior mele. In martie 1991 Hl cunosc pe ing. Valeriu Popa, care mi(a schimbat complet iata. Dupa o serie de analize care eidentiau probabil o metastaza hepatica +tmol Q 1, hematocrit Q 22, leucocite Q 13.==Gmm :, trombocite Q 19===Gmm :, 7 .6.P. Q 2 ).I., proteina #% #reactia ( prezenta, etc., am Hnceput regimul naturist de autoindecare pe 2 aprilie 1991. Daca medicii mi(au dat ca rata de supraietuire 4 ( 12 luni, acum am implinit ani. Inainte de Hnceperea regimului, timp de o saptamana, zi de zi, am ascultat s!aturile recomandate de dl. Popa si e0plicatiile detaliate ale d(nei 7udor re!eritoare la regimul naturist prescris de dl. inginer. >acand o comparatie Hntre cele citite despre cancer si ce auzisem Hn parc, am ajuns la concluzia ca trebuie neaparat sa Hncep acest regim, mai ales ca eram destul de slabit dupa cobalt si citostatice. Indubitabil, surpriza mea a !ost totala cand !ara sa(i relatez nimic, dl. ing. Popa mi(a spus urmatoarele " #Da, cEnd ai !ost mic ai aut o scarlatina care ti(a lasat o pata interioara pe sanul stEng, iar la Ersta de :1 de ani, nu, :2 de ani, ai aut probleme cu plamanul drept. >antastic, la Ersta de :2 de ani am aut pneumonie la plamanul drept, lob superior, care a !ost tratata la pitalul 'ilitar %onstanta. Poate nu ajungeam aici, dar dupa trei ani de la
aceasta pneumonie m(am apucat iar de !umat. In nemernicia mea credeam ca prin !umat depasesc mai usor situatiile con!lictuale din casnicie, dein mai interesant, creste importanta persoanei mele Hn !ata semenilor, !ara sa iau Hn calcul ca pe langa sanatatea mea a!ectez atat bugetul !amiliei cEt mai ales sanatatea copiilor. %ei care cititi aceste randuri ( luati aminte ce a spun ( din cauza !umatului se pare ca o am pe constiinta pe !etita mea, care, de curand a urmat 3 luni un tratament cu ioniziazida, stare alergica generata si de !umul de tigara. Inca o data se con!irma adearul potriit caruia noi, cei care !umam, pricinuim un rau mult mai mare celor din jur. Dupa uimirea ce mi(a produs(o dl. ing. Popa #citindu(mi# organismul ca pe o carte deschisa si concluzionEnd, #!izic esti terminat, dar energetic mai poti lupta#, m(am hotarat sa lupt si pana Hn prezent am Hnins. Am Hnceput regimul pe 2 aprilie 1991, post cu apa distilata timp de 21 de zile. Dupa aceasta perioada pe care am suportat(o incredibil de bine, am Hnceput seria de zile cu zeama de la : linguri de orez !iert. /u este lipsit de importanta sa precizez ca in aceasta perioada am mers la sericiu si !aceam plimbari zilnice pe jos Hntre :,3 ( 3 @m. 'i(a ramas Hntiparit Hn minte un moment petrecut Hn cea de(a 19 zi de post cand am !ost la dl. inginer sa(mi dea ce regim sa urmez Hn continuare. doamna Hi e0plica d(lui Popa " #D(le inginer, sotul meu este in cea de(a 14 zi de post si nu se mai poate tine pe picioare, ce sa ma !ac cu el $# Acesta Hi raspunde " #&ste cea normal, este perioada cEnd se elimina to0inele, daca rea sa se indece sa mearga mai departe.# )n tanar relata " #D(le inginer, tatal meu este Hn a 9(a zi de post si anemia este Hntr(un asemenea grad Hncat eu si mama trebuie sa(l sustinem pentru a se deplasa la baie.# aspunsul d(lui Popa este scurt " #Ai auzit ce i(am spus d(nei din !ata ta, procedati Hn consecinta. &u atunci am meditat" #De ce nu am nimic dupa 19 zile, cand am condus masina de la -acau la -ucuresti, :== de @m. si Hn aceeasi zi m(am Hnapoiat, deci Hn total == de @m.$# aspunsul mi l(a dat dl. inginer la urmatoarea Hntreedere" #'iscarea te(a ajutat !oarte mult, iar !aptul ca nu ai renuntat la sericiu nu poate !i decat Hn aantajul tau. Asadar am Hnceput regimul Hntr(o perioada cand V..B.(ul era marit +:
intermitenta usoare ameteli. 6reutate ( <2 @g. In a 1=(a zi gustul apei a deenit amarui. 6reutate ( ,1 @g. Am Hnceput sa suport din ce Hn ce mai bine cele doua clisme zilnice. In a 11(a zi mi(am !acut analizele la sange. ezultate e0celente. In a 1:(a zi, greutatea" 3, @g. Au Hnceput sa apara cu intermitenta dureri, arsuri, Hntepaturi Hn oase +claicule, omoplati, coloana, bazin. ?iua a 2=(a, greutatea" 2,3 @g. *a s!arsitul celor zile cu zeama de orez greutatea a ajuns la 9,4 @g. Am Hnceput regimul -61 pe care l(am tinut 43 de zile. In a 1=(a zi de -61 greutatea era de , @g. 7rebuie sa spun ca suport din ce Hn ce mai greu comportamentul sotiei. &!ecti nu ma mai pot culca cu ea si(mi reproseaza ca ma duc la altele sau ma pastrez pentru altele. De :< de zile nu aud decat enormitati care ma !ac sa cred ca e!ortul meu a !i zadarnic. A 1 zi de -61. 6reutate" 3,2 @g. %onstat ca scaderea Hn greutate este mai accentuata Hn zilele de sambata si duminica, deci atunci cEnd nu merg la sericiu si !ac mai putina miscare. Viata Hn !amilie a Hnceput sa deina un calar. Vreau sa(l ad pe acela care Hn situatia mea ar !ace !ata la atatea !emei cate Hmi imputa sotia mea. A 2:(a zi de -61 si a 31(a zi de cand am Hnceput regimul. 6reutatea" 4 @g. Au aparut senzatii de oma si ameteli. In aceasta zi am cazut +eram Hn casa de 2 ori. A 23(a zi de -61. 6reutatea" 2, @g. /u mai rezist psihic din cauza sotiei. Am stat o jumatate de ora cu pistolul pe masa. candalul ce(l isca zilnic ma ucide. (au instalat durerile de cap. ?iua a :=(a. 6reutatea" 1,: @g. 7ensiunea arteriala" 1=,3G<. Au aparut ameteli, dureri de cap, Hn!undarea urechilor cand eram Hn pozitie erticala. ?iua a :<(a. 6reutatea" 39,< @g. /ici o haina nu mai statea pe mine, iar sotia Hmi da de Hnteles ca am ajuns o poara pentru ea. Dupa ce am ajuns la un moment dat la 3,3 @g., am Hnceput sa iau progresi in greutate. Daca Hn toata aceasta perioada as !i aut si liniste su!leteasca Hn !amilie, ar !i !ost e0traordinar, nici un sacri!iciu nu mi s(ar !i parut inutil. 'arturisesc ca am aut Hn doua randuri gandul sinuciderii, e!ecti nu mai puteam. a tot aud mereu" esti un canceros, Hmi !ac atatia curte, o sa ma c... pe mormantul tau, sa te duci dracului. i cum orice rabdare are o limita, am renuntat la un ast!el de trai, intentHnd actiune
de diort. De atunci am Hnceput sa iau Hn greutate, nu mai am dureri de cap, am po!ta de iata si trag speranta sa(mi ad !etita mare si la casa ei. %a sa edeti cat contribuie linistea Hn casnicie, Hmi permit sa !ac aici o mica digresiune. In august 1992, la o internare in spital, electroence!alograma mi(a iesit cu modi!icari. 'edicul psihiatru mi(a recomandat ca pentru linistea su!leteasca de ambele parti sa !acem si o tomogra!ie cerebrala, dar Hn luna septembrie cand or aea specialist. *a tomogra!ia din septembrie rezultatele ies bune. *(am Hntrebat pe medic" ( Domule doctor, care a !ost cauza modi!icarilor de pe electroence!alograma $ ( &u stiu, domnule colonel, !ie o lipsa de calciu, !ie un stres prelungit, !ie... ( Pot sa a dau o pista, domnule doctor $ ( Da, spuneti ( De cand am intentat actiune de diort, nu mai stiu ce este aceea durere de cap. ( De ce nu spuneti asa, domnule draga, deci stresul prelungit a genera acea migrena. Vedeti asadar, dragii mei, cat aloreaza o ambianta placuta, un climat sanatos si un tel bine de!init Hn iata /u de putine ori, mergand la control, Hi surprind pe medici cu analizele e0celente, cu !elul meu de a gHndi despre boala si cu Hncrederea pe care o am Hn iitor. )nora le(am poestit ce conduita am adoptat. Dintre acestia catia m(au aprobat, poate mai mult din complezenta, dar cei mai multi au !ost categoric Hmpotria unui ast!el de regim. )nui chirurg bine cunoscut, Hntr(o discutie i(am spus" ( Domnule doctor, se pare ca maladia canceroasa are drept cauza si o alimentatie necorespunzatoare, de aceea am ales calea naturista. Vreti sa stiti ce raspuns mi(a dat$ Il reproduc Hntocmai" ( >ugi ba d(aci, ca asta ar putea !i alabil eentual pentru un cancer la stomac sau intestin, dar nu la plaman cum ai tu /ici unuia dintre cadrele medicale cu care am enit Hn contact nu i se pare credibil ca am rezistat 21 de zile cu apa distilata, plus zile cu zeama de orez, iar analizele sa se Hncadreze Hn limite normale. %a sa a coning cat de bene!ic este un asemenea regim a mai dau un e0emplu" imediat dupa iradierea cu cobalt mi(a aparut pe !ata si la radacina podoabei capilare o dermita seboreica. 7imp de doi ani am urmat cu Hndarjire tratamentul prescris, dar degeaba. %e nu a reusit tratamentul medicinii alopate a reusit regimul naturist al d(lui Popa. *a ora actuala nu mai am nimic pe !ata si asta ca un parado0, pentru ca un medic dermatolog Hmi spusese" ( Domnule, nu(ti !ace iluzii cu tratamentul si cu aceasta dermita pentru ca o sa te Hnsoteasca pana Hn mormant. >ara comentarii CC Incetuc(incetuc, s(au mai asternut pe hartie marturii de iata, o iata care chiar daca este !rumoasa, nu iarta cand gresim. imt neoia sa ma odihnesc putin. /atura din jurul meu ma imbie la reerie. Dupa o iarna blanda, primaara isi !ace tot mai simtita prezenta prin soare, adieri usoare ale antului purtand miresme proaspete si caldute ale naturii care se
trezeste din amorteala. 6eamul de la camera mea este intredeschis. Aerul proaspat patrunde in incapere, perdeaua alba tremura usor, razele de soare se joaca in !ereastra. *acrimi de impacare mi se rearsa din gand. imt in aceste momente ca toate sunt la locul lor, si bune si rele, ca pe !iecare dintre noi ne asteapta pacea dupa tumultul incercarilor ietii +!ebruarie 199. VII 6&&*I*& & P*A7&% Doamna inginer &lena 6rigore ajunsese, din cauza bolii, la numai := de ani, in pragul mortii. Dupa repetarea analizelor la pancreas si cai biliare, pro!. dr. -uligescu i(a spus sotului" R&ste intr(o situatie !ara iesire, nu e0ista nici un !el de tratament pentru tumori de pancreas. i nici nu se poate opera. Ransele dansei de iata, acordate de medici, mai insumau, poate, 2 ( : luni. Iata ce ne poesteste dansa" ;; Acestea !iind sansele acordate de medicina, am iesit la cerere din spital, mai mult moarta decat ie, abia putand sa !ac citia pasi, neodihnindu(ma noaptea din cauza durerilor. Ajunsa acasa, !ara nici o indrumare, am inceput un regim de cruditati. Dupa o perioada de catea luni de bine, au inceput din nou durerile, deci cea nu mai mergea, greseam undea si nu stiam unde. /eacceptand gandul mortii, am apelat din nou la medicina care mi(a dat acelasi raspuns" Rnu e0ista nici un tratament si nici interentie chirurgicala nu se poate !ace.R Pro!esorul etlace@ a mai spus" R/u o pot opera, daca nu a murit pana acum, nu stiu ce sa mai cred, de ce natura e tumoarea. 7ratament nu e0ista, operatie nu se poate !ace, poate Dumnezeu are o solutie.R Dansul nu stia ce regim am tinut, probabil ca nici nu m(ar !i crezut.CC In aceasta situatie, doamna il cauta pe Valeriu Popa" R%u dragostea pe care o aeti pentru oameni, a rog sa analizati cazul meu, crezand in ds. ca ma puteti sala. Iubesc iata, reau sa traiesc. alati(ma, domnule Valeriu Popa R Adusa pe brate de sotul ei la V.P., acesta ii spune" RDin punct de edere !izic esti moarta, energetic mai ai zile, dar trebuie sa lupti din toate puterile tale ca sa te autoindeci.R Despre aceasta lupta, &lena 6rigore ne relateaza din insemnarile ei" ;; unt 4= de zile de cand am inceput tratamentul cu apa distilata. ezultatele sunt e0traordinare. Daca pe 2: !ebruarie abia ma puteam tine pe picioare, nu mancam nimic pentru ca nu aeam nici un !el de po!ta de mancare, nu dormeam deloc, aeam dureri iolente, mergeam numai sustinuta de cinea, dupa numai 2= de zile de regim, dupa reenirea din post, am putut sa merg singura la dl. Popa. Po!ta de mancare mi(a reenit dupa o saptamana, am inceput sa am chiar putere si curaj sa merg nesprijinita. &ste pentru prima data de multi ani cand ma simt bine, sunt zile intregi cEnd nu am dureri. /ici nu(mi ine sa cred ... Ies pe strada si reusesc sa merg 2 statii pe jos. /u obosesc. unt uimita ca nu ma
apuca durerile Inainte, dupa ce mergeam catea sute de metri, ma asezam in mijlocul drumului din cauza durerilor. Primesc izita unui prieten si pot discuta : ore. /iciodata nu ma puteam concentra atata timp aprilie. /u am dormit deloc din cauza durerilor. Am aut senzatia ca(mi plesneste abdomenul8 usturimi si arsuri. Am enele !oarte pronuntate. 7use, temperatura :9 de grade. 13 aprilie. In s!arsit, dupa 1= zile de dureri mari, continue, m(am sculat bine. 'i(a reenit po!ta de mancare. 7usea a inceput sa(mi treaca. -eau suc de orz si ma simt in putere. 'i(a spus doar dl. Popa ca am de dus lupta grea cu boala, deci trebuie sa lupt In luna mai au !ost zile intregi cand m(am simtit !oarte bine, ma puteam concentra, nu oboseam prea tare, aeam po!ta de mancare, iar starea su!leteasca era !oarte buna. Dar au !ost si zile grele. Pe 2 mai, dupa amiaza, mi s(a declansat o criza puternica de pancreas, care, alaturi de durerea de cap, mi(a dat momente ingrozitoare. Abdomenul imi era tare, credeam ca plesneste. Durerile nu au cedat nici macar la comprese, dar imi spuneam mereu" trebuie sa ining, este o criza de eliminare, trebuie sa suport totul, dl. Popa mi(a spus sa ma astept la dureri insuportabile, care sunt !iresti in indecare. %u greu, au trecut si astea... &ste ziua numelui. Am initat prieteni" toti mananca tort de ciocolata, dulciuri... &u sunt chiar la ziua cand RmanancR apa, asa ca... /u ma intereseaza ce spun ceilalti, ei introduc in corp to0ine, rezultatele se or edea mai tarziu. /u ma compatimeste nimeni, ba chiar simt ca ma admira pentru ceea ce !ac, desi nimeni nu stie e0act regimul pe care il urmez. &i doar se minuneaza ca mai sunt in iata. Imi este totusi po!ta de tort Doamne, ce greu imi este sa ma abtin &ste doar tortul meu Dar nu, trebuie sa ining Am inins 21 mai. Animalul a inins ratiunea. titi ce(am putut sa !ac, d(le Popa$ Am mancat tort de ciocolata si rulada de cacao Asta am !acut ezultatele s(au azut imediat" dureri !oarte mari in tot abdomenul, insomnie, oboseala mare, palpitatii, tahicardie, nici po!ta de mancare nu mai am. /oaptea ma trezesc durerile din somn Dureri insuportabile de cap, stare de oma continua. In plus, o stare depresia accentuata, dureri ca inainte de inceperea tratamentului. 'a a!lam din nou in !ata mortii. As rea ca ceea ce spun eu aici sa !ie un aertisment pentru cei care pornesc la un ast!el de drum. Domnul Popa mi(a spus ca nu am oie sa ma abat nicicum, pentru ca in situatia in care ma a!lu, este su!icienta o mica abatere ca sa dea peste cap tot e!ortul !acut. %um de nu am reusit sa ma in!rang$ 'a simteam e0traordinar, eram aproape un om normal. /u stiu daca dl. Popa ma mai saleaza pentru a doua oara. %eea ce doctorii nu au reusit in atatia ani, Valeriu Popa a !acut in 2 luni, iar eu am dat totul peste cap intr(o zi, intr(o ora Am mare neoie de ds., d(le. Popa
22 mai. Am orbit cu dl. Popa si mi(am recapatat increderea in mine, in tratament. Am ajuns la dansul cu pulsul, cred, 1= si am plecat linistita, increzatoare. %e s(ar !i intamplat cu mine si cu toti cei in situatia mea, daca dansul nu ar e0ista$CC Alte amanunte despre incercarile prin care a trecut aceasta tanara a!lam si din scrisoarea adresata d(lui Popa de catre un apropiat al !amiliei, martor al procesului de indecare. Prezint in continuare catea !ragmente" ;; ... Am scris aceste randuri determinat de incredibilul eeniment la care am !ost martor. In ziua de 14 aprilie 19<9, am !acut o izita prietenei mele de !amilie, *ili 6rigore, a!lata in criza de 4 zile. Diagnostic ( pancreatita tumorala si edematoasa, tumoare !icat lob dr ept, in!iltratie peripancreatica din anul 19<, an in care a !ost si pensionata gradul II, la arsta de :1 de ani. Pe data de 9 aprilie a !ost chemata alarea. Doctorita a consultat(o si i(a spus sotului ca nu mai are nici o sansa de a trai. I(a !acut mor!ina si a intrebat daca am auzit de dl. Valeriu Popa. *ili a auzit si, lacrimand, a spus ca traieste datorita acestui mare m. Personal consider ca daca *ili traieste, aceasta se datoreaza in principal ds. si in al doilea rand ei pentru modul in care a luptat cu moartea si a aplicat toate s!aturile ds., inclusi sedintele de concentrare si imaginatie. Pregatirea mea +sunt inginer totusi nu imi permite sa imi e0plic miracolele de care ds. sunteti capabil... Am azut oameni in pragul mortii, eniti la ds., care acum traiesc, se bucura de iata. Deci rein. In ziua de 14 aprilie 19<9, la orele 1:, am sunat la usa prietenei &lena 6rigore. 'i(a deschis cu greu, iar inainte de aceasta am auzit un zgomot. In drum spre usa, a!landu(se in criza, a cazut si s(a loit de cuier. 'i(am dat seama de starea graa in care se a!la. Am hotarat ca trebuie sa o duc urgent la ds. Precizez ca nu am putut sa ii cer parerea deoarece era in stare de semiinconstienta, nu isi mai simtea picioarele si mana stanga, era epuizata !izic. Am dat tele!on unui coleg de sericiu si l(am rugat sa ina repede cu masina ca sa o pot transporta. *a orele 14 eram la ds., erati in spatele blocului, consultand circa 2== de persoane. Pentru ca *ili era pacienta ds. de 2 ani, iar pe mine ma cunosteati, !iindca am ajutat(o de !oarte multe ori sa ajunga la ds., m(am strecurat printre oameni si (am spus" R*ili este in stare !oarte graa. &ste aici, in masina.R V(am azut ingrijorarea pe !ata si, lasandu(i pe ceilalti sa astepte, ati enit la masina, unde *ili abia mai respira. '(au impresionat cuintele cu care (ati adresat" R*ilisor sunt eu, ma auzi$ 7rebuie sa traiesti. &ra aproape moarta. A urmat un ritm de miscari deasupra capului, cu masaje, palpare, batai usoare pe maini, picioare, abdomen. Plimbati mana peste mana ei stanga si am azut cum, incet(incet, la comenzile ds. a inceput sa miste degetele, apoi mana. Am azut cum corpul ibra ca un arc, a inceput sa miste picioarele. I(au dat lacrimile si a spus" RImi simt picioareleR, erati langa
ea si ati salat(o din nou. 7reptat a inceput sa orbeasca cu ds. Am azut cu ochii mei cum un om aproape mort reine la iata. V(ati dus pana acasa si ati reenit cu un pahar de suc de grape!ruit, miere si nu mai stiu ce, RincarcatR cu energie8 a recunoscut locul unde se a!la. *a aceasta reenire la iata au asistat !oarte multi dintre cei a!lati acolo. Dupa 2 ore, toti au azut cum *ili a coborat din masina, ajutata de ds., greu, si apoi din ce in ce mai sigura, a !acut alaturi de ds. o plimbare cam de := de metri in azul tuturor. 7oata lumea era incremenita. /imeni nu scotea o orba, era un miracol la care participasera toti cei prezenti. Am reenit a doua zi, aand la noi un buchet de lalele drept recunostinta. *e(ati tinut putin in mana si le(ati inapoiat. Aceste !lori au !ost !olosite cand aea dureri. %u mana Rati palpatR din nou zonele dureroase, !oarte concentrat, ajutand la calmarea durerii8 palpari, masaje, plimbari ale mainii deasupra zonei pancreasului si a !icatului. I(ati !acut catea recomandari in priinta alimentatiei, compreselor si ceaiurilor ce urma sa le !oloseasca. A treia zi a reenit cu sotul. De acesta data i(ati dat o creanga de plop, s!atuind(o sa o !oloseasca in zilele in care durerile sunt iolente. Am !ost martorul unor eenimente pe care nu am capacitatea sa le inteleg. De un lucru sunt sigur, medicina nu mai putea !ace nimic. *ili traieste, urmeaza o alimentatie bazata pe legume si !ructe si bene!iciaza de sericiile acestui m. Am !ost martor de !oarte multe ori cand boala necrutatoare creea dureri insuportabile si cum un consult de 3(1= minute le reducea la limita suportabilului, dupa care cedau. Aceasta tanara +inginer chimist de pro!esie are atata putere de lupta, atata dorinta de iata, ambitie, dar, bazate pe un suport solid ( ajutorul d(lui ing. Valeriu Popa. A luptat pentru iata si lupta8 luni de zile a baut numai apa distilata, a mancat graham si mere, a tinut posturi, apoi un regim alimentar seer. Pe cine intereseaza cazul o poate contacta direct. Acum poate da detalii, poesti, e0plica ceea ce a !acut... In !inalul acestei scrisori a multumesc inca o data pentru aceasta dorinta de a ajuta oamenii ramasi !ara speranta pentru ce au mai de pret, iata. ing. Ilie &ugen CC )neori, hotararile omului in !ata timpului sunt precum gheata in !ata soarelui. Pe moment, gheata il in!runta mandra, cu stralucirea si soliditatea aparenta ce o caracterizeaza. Dar, dupa o reme, ea deine treptat o suita de apa ce se prelinge in pamant, intr(o apa mai mare sau se eapora. %e a mai ramas din gheata$ *a !el sunt si multe din hotararile omului. Pe moment par de nezdruncinat, corecte si de!initie. Dar, cu timpul, daca mai sunt amanate, unele capata si alte intelesuri, ajutandu(te sa(ti re!ormulezi anumite pareri, decizii, sa le ezi intr(o alta lumina. Deii mai conciliant, mai dispus sa mai lasi si de la tine, iti ine in minte o solutie mai amiabila sau se ieste o conjunctura la care nici nu te(ai gandit inainte, mai aantajoasa si mai lipsita de tensiuni. Poti chiar sa renunti la hotararea luata mai deunazi, considerand(o acum neimportanta. De aceea
cred ca atunci cand luati hotarari importante pentru iata oastra, care a pot schimba in mod hotarator soarta, dupa ce (ati decis, mai asteptati 2(: zile, dormiti noaptea linistiti, aeti rabdare si edeti cum mai ganditi dupa cele catea zile trecute. Poate eti gasi o solutie mai buna. &u am !ost surprins sa constat, mai totdeauna, ca atunci cand am respectat acest principiu, asa s(a intamplat. VIII DI/ I/7A'P*AI AD&VAA7& In adolescenta, iar unii dintre noi chiar si mai tarziu, nazuim sincer sa gasim un om care sa ne ajute sa dezlegam enigmele si intrebarile ce ne !ramanta, sa ne indece su!letul si trupul de bolile pe care le ducem cu noi, sa ne coninga prin e0emplul !aptelor sale. Daca il gasim, uneori a !ace acest lucru ca sa ne demonstreze ca poate, dar nu ca sa ne absole de propria raspundere. 'ai dereme sau mai tarziu a trebui sa inatam, sa platim singuri pretul propriilor greseli, iar aceasta inatatura ne(o poate impartasi el. &0ista pe ogorul su!letului si trupului nostru unele buruieni echi si adanci, de a caror e0istenta nici macar nu mai suntem constienti. &le sunt cel mai greu de inlaturat, caci ne(am obisnuit atat de mult cu prezenta lor incat nu mai !acem nimic pentru a scapa de ele. i ne intrebam adesea de ce patim cutare sau cutare necaz. Din cauza neconstientizarii lor. &0ista reo solutie$ Da. /e poate ajuta cinea sa o aplicam$ Da. Acela care doedeste in mod repetat prin !apte ca stie si poate ceea ce noi nu suntem in stare. Dar aplicarea ei cere multa pregatire si rabdare. %are este solutia$ -olile psihice si !izice ne apartin. /oi le(am produs in trecut, pe drumul ietii, al eolutiei, al inatarii, cel mai adesea din necunoastere. Deci in !inal tot noi trebuie sa ne indecam de ele. Aici ne poate ajuta un inatator, cand suntem pregatiti. /e !ace constienti de rana noastra ascunsa si uitata deschizand(o, curatind(o si punand putina sare pe ea. 'ai departe treaba o !acem noi, ajutati de el, cand aem neoie. Aceasta este autoindecarea reala. %u timpul, pe masura ce ti(ai inatat lectia incepi s(o aplici singur, cand simti ca este neoie, ajutat de /atura si de propria pregatire. criind aceste randuri, mi(au enit in minte orbele bunului parinte %leopa, cand poestea despre momentele de ramas bun petrecute cu duhonicul sau, pe cand era mai tanar. %erandu(i un ultim cuant la despartire, acesta i(a raspuns" Rabdare, rabdare, rabdare. Dar nu pana la prasit, ci pana la s!arsit. R )n coleg care se a!la cu parintele %leopa a indraznit sa insiste" R%um, numai atat$ R Iar duhonicul a raspuns" RDa, rabdare, rabdare, rabdare. i cand i s(a parea c(ati gatat, luati(o de la capat8 si iarasi8 rabdare, rabdare, rabdare.R *a inceputul acestui capitol, mi(am amintit de marturisirea !acuta de dl. Ale0andru 'irono, intr(una din publicatiile aparute dupa 199=. &a este semni!icatia pentru subiectul acestei parti a cartii, asa ca o oi prezenta in continuare.
;; *a sedintele publice ale cercului de cercetari stiinti!ice )niers MM din ibiu, pro!. uni. Ion 'anzatu prezinta in premiera, pe un inginer capabil sa puna diagnostice corecte Pro!esorul organizeaza un !el de shoS, spectatorii se amuza la inceput, apoi sunt uluiti, la urma chiar se nelinistesc de(a binelea, pentru ca #ochiul# inginerului Popa ede adanc in interiorul corpului omenesc, iar sanatate per!ecta nu are nimeni. 'ie imi a spune +!ara sa ma cunoasca" dezoltare asimetrica +e0plicatie" am !ost scrimer de per!ormanta timp de 22 de ani, de aceea re!le0ele, muschii imi sunt mai dezoltati pe partea dreapta si o cicatrice pe plaman in dreptul inimii +cu e0act un s!ert de eac in urma ausesem un in!iltrat intrahilar paracardiac.# Pe !ondul acestor trairi personale, primind o caseta ideo in care erau inregistrate mai multe cazuri de boli !oarte grae, unele dintre ele considerate de medicina clasica incurabile si azand rezultatele e0traordinare obtinute de bolnai urmand tratamentul naturist indicat de ing. Popa, dl. 'irono si(a luat raspunderea sa prezinte cEtea din aceste cazuri la postul de teleiziune, in cadrul emisiunii #)niersul cunoasterii#. JJJ )nul dintre oamenii care au trait multe clipe !rumoase, dar si dramatice alaturi de dl. Popa, este poetul Adrian Paunescu. DEnsul obisnuia sa ii spuna #tata Valerica#. De ce $ Pentru ca aea doi tati. )nul care i(a dat iata si altul care ii intretinea iata. data, !iind in turneu cu cenaclul la -acau, dl. Paunescu a aranjat sa i se puna la dispozitie %asa de %ultura a orasului si posibilitatea de a se intElni acolo cu toti cei care il cauta pe ing. Popa, conocandu(i in acelasi timp si pe toti medicii alorosi si o!icialitatile sanitare din oras, transmitindu(le calda rugaminte ca, daca au cea de spus, sa zica in cadrul respectiei adunari. a(l nege, dar sa o !aca pe !ata si sa(i dea posibilitatea sa se apere. ( au strEns cam ==(<== de oameni, iar pentru cei care enisera mai tErziu si nu mai incapeau in sala, s(au instalat di!uzoare pe hol. Dl. Paunescu a lasat cenaclul care se des!asura la #ala porturilor# si a enit sa(l ada pe nenea Popa, impreuna cu cEtia colegi. Imprastiati prin multime au inceput sa strige" #Demonstratie, demonstratie a puna diagnostic# Valeriu Popa n(a stiut cine(l prooca si a raspuns" #&u pot sa pun diagnostic, dar sunteti 13== de oameni As propune, daca sunteti de acord, sa ad macar copiii.# i copiii s(au asezat intr(o parte a salii, intr(un sir lung, iar Valeriu Popa statea pe scena, cu ochii inchisi, tremurand usor. *a un moment dat in sala s(a !acut liniste. Dl. Popa nu se uita la copii, nu(i edea, insa ii spunea !iecaruia boala de care a su!erit, slabiciunile, unde s(a loit la cap. clipa s(a oprit, apoi a spus" #Aceasta !etita are leucemie. 'ama sa marturiseasca aici ca a aut o sarcina to0ica la trei luni, si la sase luni a trecut iar prin incercari grele. 'ama e constipata si !umeaza. Poate a intrebati ce legatura este intre constipatie si !umat, pe de o parte, si boala aceasta ingrozitoare. Pai iata care este e0plicatia. /u este nimeni din !amilie $# #-a da#, s(a
ridicat o !emeie, #sunt eu, bunica !etitei. Intr(adear, domnule doctor... # #/u sunt doctor, sunt inginer.# #Intr(adear, domnule doctor, asa este. Venim de la pitalul >undeni cu !etita si are leucemie. 'aica(sa e zdrobita, nici n(a putut ajunge aici. i intr(adear, mama ei, pentru ca eu sunt bunica, mama ei !umeaza si e constipata, scuzati(mi e0presia. #*a cele spuse de !emeie, V.P. ii raspunde" #7o0inele trec din mama in !at, din moment ce mama(i constipata. angele !atului se imbolnaeste.# Atunci au !ost puse =(<= de diagnostice si toate erau con!irmate de parinti, iar unele, care nu erau cunoscute, au alarmat !amiliile in cauza si ulterior, dl. Paunescu a primit de la cEtia parinti con!irmarea ca diagnosticul dat a !ost corect, dar atunci ei nu stiau despre copiii lor ca sunt bolnai. JJJ Alta data, intr(un alt loc din tara. 7imisoara, 19<4. Dl. Paunescu poesteste. ;; !amilie, sot si sotie, intra la dl. Popa pentru o consultatie. *a un moment dat, !emeia, !oarte surprinsa de tot ce a!la si aproape !ericita ca a!la, desi nu erau lucruri prea placute, a zis" #Vai, ce rau imi pare ca !etita noastra nu e aici Ati !i !ost poate de acord s(o edeti si pe ea.# *a care i s(a raspuns" #igur ca da , copiii trebuie azuti totdeauna primii.# amenii se pregateau sa plece si Valeriu Popa, inchizand ochii, a zis" #Ia ganditi(a la !ata.# i a pus mana pe mana !emeii, la incheietura. /(ati prins(o bine, n(ati prins(o bine. 6anditi(a mai atent, nu a mai ganditi la altcea#, a zis dl. Popa. i, deodata, a con!irmat ca !emeia se gandeste precis la !etita ei si ca a prins(o !oarte bine in imaginea mentala. Am ascultat inmarmuriti cu totii ceea ce #tata Valerica# rostea cu o iteza mult mai mare decEt in orbirea sa obisnuita. &ra inspirat si categoric, poestea scene din copilaria !etitei, numara in imaginatie loiturile la cap primite de copil si pe care, !ireste, parintii nu le luasera in seama si nu le inentariasera niciodata. punea e0act ce !el de paraziti intestinali are. Parintii incuiintau, pieriti. *a un moment dat rosteste" #& tunsa scurt si e imbracata in rosu.R %u in!inita delicatete, cu jena, intr(un tErziu, cei doi i(au spus lui Valeriu Popa ca tot ce a relatat el despre !etita este adearat, dar !oarte adearat, numai ca !etita nu are cum sa !ie imbracata in rosu, pentru ca e intr(o tabara la aErsin si nu are haine rosii la ea. In plus, nu e tunsa scurt, ci are niste codite superbe. Dl. Popa era conins de ce spunea, dar si parintii erau siguri de ce a!irmau, doar ei ii !acusera bagajul. A doua zi parintii s(au dus sa(si aduca !ata acasa de la aErsin. In urmatoarea zi, la primele ore ale diminetii au enit la dl. Popa" #Vrem sa a spunem ca !etita a !ost imbracata in rosu pentru ca a participat la carnaalul de s!arsit de tabara si acesta a !ost costumul care i(a !ost dat si ca !etita e tunsa scurt, pentru ca in tabara aparusera paduchii si cadrele didactice luasera aceasta masura. untem, pur si simplu, uluiti. CC
JJJ Pe remea cand Valeriu Popa era director tehnic in industria bumbacului, colegii din conducere ii trimit, intr(o buna zi, cererea unui om pentru a !i angajat la respectia intreprindere. Dl. Popa a luat hErtia si a pus, in stanga sus, urmatoarea rezolutie" #/u sunt de acord cu angajarea acestui criminal si autocriminal.# i a semnat" #Valeriu Popa.# %ind au azut apostila, ceilalti directori, inginerul se!, omul de la cadre, se!ul contabil, au zis ca(i o gluma. *(au intrebat, dar l(au intrebat degeaba. &l isi pastra punctul de edere. Dar ceea ce mai ales ii enera pe respectiii, era ca Valeriu Popa pusese aceasta rezolutie !ara sa citeasca pana la capat cererea si !ara sa(l cunoasca pe cel in cauza. #/u a pot spune nimic mai mult#, a zis el. Insa opozitia !acuta n(a putut !i coningatoare pentru colegii sai, si omul !ost angajat la !abrica. Dupa trei luni si jumatate, patru luni, o poeste zguduitoare a circulat prin -ucuresti. %etateanul, ramas singur acasa cu nora lui, a incercat sa o ioleze si cum ea s(a opus, el a omorEt(o si apoi s(a sinucis. Anchetatorii s(au adresat si lui Valeriu Popa. *(au rugat sa le e0plice de unde a stiut dansul, cu patru luni inainte, de o crima si o sinucidere, ca ele se or petrece$ /(au a!lat mai mult decEt stiusera si colegii lui. 7otusi, aceasta intEmplare con!irma o ipoteza sustinuta mereu de dl.Popa" #In !init totul este programat, nimic nu e intEmplator#. JJJ untem in anul 19<4. Acasa la dl. Paunescu atmos!era este destinsa. Acesta joaca sah cu un prieten de !amilie, dr. Apostol 7urbatu. Dar mai bine sa ascultam ce ne relateaza baiatul gazdei" ;; 'utand una dintre piese, doctorul 7urbatu spune" #-a, Paunescule, ce tot ai cu racii astia $ %e tot ii sustii si spui, tot timpul, prin >lacara, ca nu stiu ce calitati au ei, sa indece boli pe care medicina de per!ormanta nu le indeca $ 'ai bine nu te(ai mai lua dupa ei, ca nu stiu nimic Iti orbeste un chirurg...# (a intEmplat ca, in aceeasi incapere din casa noastra sa se a!le, citind o reista cu si despre animale, bioenergeticianul Valeriu Popa. Doctorul 7urbatu nu il cunostea, si oricum, nu prea ii pasa de nimeni cand aea de spus cea. %u atEt mai mult cu cEt in cazul de !ata era orba de meseria sa, a!lata in lupta cu ramurile noi, neclasice ale sanatatii. Auzind atacul iolent impotria #racilor#, reprezentantul cel mai de seama al insanatosirii naturiste s(a ridicat din !otoliul lecturii si i(a spus doctorului Apostol 7urbatu" #DecEt sa orbesti asa doctore, mai bine ai aea grija de dumneata. Vezi ce !aci ca ai in buzunar cancerul de colon, cancerul de rect...# Doctorul 7urbatu a rEs si a replicat imediat ca sunt aberatii a!irmatiile lui Valeriu Popa, pentru ca abia si(a !acut, de putina reme, analizele la spitalul #&lias#, la !ratele sau, tot
medic, si are toate rezultatele bune. %hiar si(a indemnat partenerul de sah sa !ie atent cu #racii#, ca nu stiu ce spun si sustin tot !elul de nastrusnicii. Din ne!ericire, peste cEtea luni, diagnosticul pus de dl. Popa s(a con!irmat. Dl. 7urbatu s(a internat, iar analizele au pus in eidenta un cancer de rect, e0act cum azuse #raciul# inainte ca boala sa se mani!este prin semnalmente obisnuite. CC %um este posibil acest lucru$ Dl. Popa ne e0plica" #-oala apare in sistemul energetic cu mult timp inainte de mani!estare in corpul !izic. &nergeticul persoanei pe care o diagnostichez imi da in!ormatiile atEt de e0acte. /u eu ii spun. &l isi spune prin mine ce are, pe o cale necunoscuta inca. Dar atentie, isi spune numai ce are dreptul sa stie, daca are oie sa stie.# )n caz asemanator s(a petrecut si cu doctorul uciu de la ibiu, prin 19<2, cand dl.Popa l(a aertizat ca este in pericol sa pateasca un atac cerebral. Doctorul uciu a rEs si el de inginerul bucurestean, spunand ca abia enise de la %luj, unde, prietenul sau, doctorul tancioiu, i(a scos analizele per!ecte. /(au trecut decEt sase luni si doctorul uciu a su!erit o congestie cerebrala complicata. Pentru multi dintre noi este intr(adear greu sa acceptam o gandire atEt de neconentionala. Dar !aptele d(lui Popa o sustin. Dansul spune, legat de acest lucru" #Pe mine ma cred numai cei care au cazut in prapastie si i(am ajutat sa iasa... atEta timp cEt ma asculta si !ac ce le spun. # JJJ alta intalnire dramatica, la care a !ost martor direct si dl. pro!esor doctor Ion 'anzatu, a aut loc intre Valeriu Popa si marele nostru actor, mult iubitul Amza Pellea, pe remea cand acesta era deja intr(o stare aansata de boala, cancerul cotropindu(i organismul. Despre aceasta intalnire, dl. 'anzatu ne poesteste" ;; Din prima clipa si(au zEmbit unul altuia, cu caldura iscoditoare, gasindu(se repede, cu eidenta satis!actie, ca sunt de pe aceleasi meleaguri oltene. Dialogul s(a legat repede, natural. Dupa inceperea diagnosticarii ( precizez ca #olteanul diagnostician#+.D. pune diagnosticul !ara nici un instrument conentional, !ara sa aiba neoie de buletine medicale de analiza, !ara sa(l mai !i azut reodata pe cel bolna, ci numai prin simpla strangere a mEinii pacientului, sau receptionandu(i cEmpul biologic de la distanta ( dl. Popa, aindu(ne ca asistenti pe trei dintre cei mai apropiati #olteanului su!erind #+.., in mai putin de jumatate de ora asternu in !ata noastra, aproape necrutator si cu toate acestea deosebit de calm si cald ( desigur, adresindu(se direct celui in cauza ( tot ce oi relata in continuare. AsadarT .D.( tii ce ai $ ..( Din prima zi cand, din pura intEmplare, un prieten medic m(a consultat, dupa ce i( am cerut un certi!icat medical. Am intrat sanatos si am iesit din cabinetul lui cu diagnosticul #cancer# si coningerea medicilor ca nu mai am de trait decEt trei luni. 'ie nu mi(au spus nimic, dar sericiul meu oltenesc de in!ormatii mi(a adus estea in aceeasi zi. De atunci,
eident, stiu tot, dar, uite #7aica#, nu s(au adeerit inca spusele lor. .D.( i te temi$ ..( /u. .D.( Vrei sa(i in!irmi pe medici sau sa(i con!irmi $ Aici a interenit si subsemnatul" I.'.( 'aestre, mi(ati promis ca o sa jucati, in s!Ersit, cel mai mare rol din iata ds. /oi a om pregati te0tul si om !ace chiar si regia. Vreti $ ..+ganditor ( Da, reau...+apoi mai !erm. &ident ca reau. .D.( >iindca stii totul, sau aproape totul despre matale, am sa(ti spun e0act ce este rau in organismul despre care, sper ca ai sa o recunosti, ai crezut ca e din otel, ca nu a cadea niciodata si ca(ti poti bate joc de el oricum, cu =(<= de tigari pe zi, cu #tarii# gustoase, cu nopti nedormite, cu miel, purcel, itel, pui din belsug si cu multe altele. ..(Da, maestre, recunosc, asa am crezut multa reme. Da acum... .D.( In primul rand, a trebui sa scapam de nenorocitul asta de lichid abdominal, care te !ace cu burta si a carui proenienta este din #lim!a coagulata#, stazata acolo din pricina obturarii canalelor lim!atice principale. ..( +strigand catre sotia lui. 7i(am spus eu, ciocErluto, ca am lichid $ .D.(*asa asta. 'ai bine !ii multumit ca transpiri din abundenta, ca organismul se apara ast!el cautind sa elimine to0inele si raul care te !ace acum sa su!eri. Din pacate, constipatia cronica care te necajeste ( de care medicina actuala nu se prea ocupa, desi este cauza cauzelor si boala numarul unu a secolului nostru ( impiedica eacuarile !iresti ale resturilor digestiei. ..( Da, mestere, asa este. .D.( Pe urma, ai cam e0agerat cu carnea, mai ales cu cea tanara, consumEnd cantitati cam marisoare si ai creat ast!el in intestinele matale mediul optim pentru ca o colita de putre!actie sa te raaseasca acum in toate chipurile. ..( Da, bine ai zis, e tare nenorocita. Am mancat reo trei itei in ara asta si cEtea aci pe deasupra. i uite ce(am deenit... .D.(Imi place, ti(ai pastrat umorul... %ordul il ai bun, !icatul crescut, rinichii obositi, pancreasul a!ectat, sEngele into0icat... ..( 'ai #7aica#, da mai e cea bun in mine $ .D.( &ste, in primul rand psihicul si intreaga(ti structura bioenergetica. Dupa cum te simt eu, ai eidente resurse de reenire si daca ei rea, o sa te mobilizezi ca sa iningi si sa( ti poti juca rolul cel mare, de care orbea pro!esorul. ..( +gemand usor -ine, il oi juca. .D.( &0celent Acum hai sa incercam un #mErEit#, sa gemem impreuna. ..( +dupa primele incercari. /u pot #7aica#, nu ma lasa burduhanul asta nenorocit. Arza(l(ar !ocul .D.( -a ai sa poti Asa, treci pe sunete mai joase... -ine...Vazusi $ /umai asa poti o0igena toate cotlonasele pulmonare, gemand cEt mai lung. i !iindca esti mereu nelinistit si nu dormi bine, incepand chiar din seara asta, doamna matale iti a !ace !rectie cu solutie din otet de mere si apa, in special pe partea in!erioara a trupului. Poate ai obserat ca partea de
jos a corpului matale este mereu mai rece decEt cea de sus care transpira intr(una. Dupa ce o sa egalizezi temperatura pe tot corpul, ei dormi minunat. >aptul ca .. aea partea in!erioara mai rece, .D. o sesizase de la distanta. ..( i chiar crezi, mestere, ca asa o sa dorm $ .D.( In mod sigur >ac o pauza in acest dialog, con!irmand ca numai dupa trei zile de cand s(au petrecut acestea, .. a inceput sa doarma din ce in ce mai bine. In seara aceea s(au mai intEmplat urmatoarele" I.'.( Ar !i bine sa ezi care din alimente, ceaiuri si itamine sunt compatibile cu starea maestrului. ..( Asta ce mai e, bre $ .D.( sa ezi indata. >ac inca odata precizarea ca .D. testeaza produsele !ara reun aparat special, numai prin capacitatea mEinilor sale de a receptiona acceptul sau neacceptul bioenergetic al pacientului. and pe rand, alimentele, itaminele, ceaiurile, inclusi o medicatie speciala, preparata pentru boala canceroasa de catre dr. Iulica Voinea, au !ost acceptate sau respinse, ca bune sau rele. 'ajoritatea produselor testate ( prin simpla eri!icare a ibratiilor speci!ice !iecareia dintre ele ( s(au doedit a !i bune pentru pacient. /(au trecut insa e0amenul urmatoarele" pestele proaspat +un caras, ne!iind din ape salbatice +.D. a sesizat acest lucru de la distanta, medicatia antitumorala +dupa parerea lui .D. ar !i prea dura pentru stadiul bolii, pEinea alba, unul sau doua ceaiuri, dintre care unul era cel de rostopasca, desi se stie ca acesta are e!ecte pozitie in ameliorarea bolilor neoplazice. .D. ( Asta nu merge, ai prea multa rostopasca in matale Am !acut ochii mari, dar ne(a lamurit imediat maestrul. .. ( Da, domnule, cocErlele mele +asa le spunea el sotiei, !iicei si surorii sale m(au indopat toata ara cu saci de rostopasca. .D. ( /u(i nimic, pe asta(l scoatem deocamdata si raman celelalte. i acum, sa a spun doamna, ce e de !acut !oarte urgent ca sa scoatem lichidul din abdomenul sotului. >aceti rost neintErziat de hrisca si ghimbir. cataplasma de cEtea minute din ghimbir, aplicata pe toata supra!ata abdomenului, si apoi una de cEtea ore, din pasta de hrisca, !ace minuni. i a mai trebuie sa instalati in camera maestrului un aparat pentru produs ioni negatii si sa eitati incalzitoarele electrice. otia lui ..( i cu ce o sa inlocuim carnea, pestele si ouale $ sa se prapadeasca de !oame. ..( 'ai taca(ti ciripitoarea, cocErlo, ti(am mai spus ca oi ma hraniti aiurea. Asta o simt eu, aici, in mine .D.( >iti linistita doamna, nu se a prapadi deloc. Il eti hrani cu pasta de polen ( care contine aminoacizi, itamine, saruri si altele ( amestecata cu miere, brEnza de aci, pulpa de lamEie oparita cu apa, sucuri crude de morcoi, arza alba, s!ecla, patrunjel si telina, cu apa organica +apa !iarta, racita si tinuta intr(un as o noapte intreaga impreuna cu pulpele de la
!ructele si legumele stoarse pentru suc, pEine neagra uscata +nu prajita, itamina % 3==, supa sau suc de ceapa rosie coapta in cuptor si adaugati ceea ce (a propus pro!esorul, ca remediu natural pentru blocarea mecanismului genetic al maladiei. Vom realiza ast!el doua lucruri simultan ( blocarea bolii si re!acerea organismului. estul depinde de ointa matale, maestre, ca sa(ti poti juca rolul cel mare, aieea... In acea seara de sEmbata, 3 noiembrie 19<:, demonstratia lui Valeriu Popa m(a conins de!initi si m(a !acut sa inteleg mai mult ca oricand, cEt de mare este neoia sa iesim din canoanele conentionale, sa nu credem ca lumea si materia sunt numai ceea ce stim acum. /u pot incheia cele relatate !ara cEtea esti de ultima ora + miercuri, 9 noiembrie 19<:, orele 1= dimineata. In cursul celei de(a treia intElniri, .. ne(a in!ormat, cu ocea mult reenita, mai calma si esela, cu culoare in obraji si umor sanatos, ca #a mai gasit un sac de ointa, desi aeroportul e prea incarcat de zboruri.# A mai adaugat ca e hotarEt sa participe, cu cota parte egala, la aceasta cumplita batalie pentru raza de lumina si iata. In al doilea rind, primele trei cataplasme de hrisca aplicate din 4 in 4 ore au e0tras din abdomenul bolna, prin porii pielii, cea mai bine de un litru de lichid. CC Dar #/ea 'arin# nu banuise cEt de grea a !i lupta. A dus(o o reme, reusise sa i se dezum!le burta, insa pana la urma a !acut niste greseli si boala n(a mai putut !i tinuta in !rEu. *a o ultima intElnire cu Valeriu Popa, la un moment dat, Amza Pellea i se adreseaza ast!el" # ltene, multumesc ca ma ajuti, insa acum turnul de control e incarcat. Aeroporul nu mai primeste. Daca eneai acum trei luni sunt sigur ca mai era o sansa. 7e rog, ajuta(ma sa mor usor.# In ziua cand tocmai terminasem randurile de mai sus, discutand cu dl. Popa, a!lu de la dansul ca in acea zi se implinisera e0act 12 ani de la moartea lui Amza Pelea. JJJ In iata !iecaruia dintre noi apar momente cand aem impresia ca suntem la capatul puterilor, ca nu mai putem indura su!erinta sau greutatile ietii. %e bine este ca atunci sa aem pe cinea care sa stie cum sa ne ajute sa le trecem mai usor. De un ast!el de moment este orba si in continuare. Intr(una din seri suna la tele!on o doamna din atu 'are, care su!erea de o a!ectiune destul de graa si incepuse sa !aca cura de dezinto0icare de 14 zile cu apa distilata, era cam pe la s!Ersit si ii spune lui nenea Popa ca nu mai poate, ca ii este rau, ca nu se mai poate scula din pat si il intreaba ce sa !aca $ Are loc apro0imati urmatorul dialog" Valeriu Popa+V.P. ( )nde esti doamna $ Doamna+D. ( Acasa, in pat. V.P.( Ai !aina in casa $ D.( Da, am. V.P.( )n borcan gol ai $
D.( Da. V.P.( )mple(l cu !aina. Dupa cEtea secunde de liniste se aude din nou ocea !emeii" D.( Da, l(am umplut. V.P.( *umanare ai prin casa $ D.( Da, am. V.P.( %hibrituri ai $ D.( Da. V.P.( Ia lumanarea, pune(o in borcanul cu !aina si aprinde(o. 'ai trec cEtea secunde si se aude iarasi ocea la tele!on" D.( Da, am aprins(o. V.P.( Acum suie(te in pat. D.( '(am suit. V.P.( Intinde(te cu !ata in sus, pune mEinile pe piept si asteapta. )rmeaza cEtea clipe de liniste. /enea Popa astepta rabdator. *a un moment dat se aude in tele!on un strigat de surprindere amestecat cu spaima" D.( Aoleu, asta pentru mine arde. Dar eu nu reau sa mor Doamna a sarit din pat, s(a apucat sa !aca treaba prin casa, a tinut dezinto0icarea pana la s!Ersit, apoi regimurile indicate si astazi mai este inca in iata. JJJ -oala si su!erinta nu l(au ocolit nici pe Valeriu Popa, de(a lungul ietii. Iata ce ne poesteste despre zilele cand era sa moara, aand cancer pulmonar aansat. ;; Aeam 2= de ani si eram internat in spitalul din %aracal. '(au tinut doua zile si mi(au spus" #'ergeti acasa ca nu mai aeti nici o sansa#. Acasa am inceput sa e0pectorez sange. 'ama plangea. 'i(au tinut lumanarile. In aceasta trecere intre iata si moarte, mi(am adus aminte de o poestire din timpul internatului la %raioa. Fucam sah cu un coleg si atii doi stateau la capatul patului discutand" #-a, !ratele meu era sa moara de congestie pulmonara.# Intrebat ce a !acut, acesta raspunde" #'ama a pus intr(o strachina un pietroi incins si a turnat peste el !runte de cazan, adica tuica de =(<= de grade, apoi a introdus asul sub plapuma.# Prin olatilizare alcoolul din tuica a intrat sub plapuma, el a stat ca sub un clopot si a inceput transpiratia. Aducandu(mi aminte de aceasta intEmplare, i(am spus mamei cand ma a!lam pe patul de moarte. 'ama a zis" #Bai sa(ti !ac, ca asa este bine, sa satis!aci ultima dorinta a celui a!lat in pragul mortii.# Deci, mi(a pregatit la rugamintea mea un castron in care a pus o piatra incalzita la !oc si a turnat alcool peste el. /u mai edeam pla!onul, parca era in ceata. Pe !ereastra nu edeam decEt !oarte slab. /(am stiut si am bagat capul sub plapuma. Am tras spirt din acela olatilizat si m(am inecat si au inceput sa iasa din mine cantitati enorme de sange ( hemoptizie. 'ama s(a speriat. Am adormit si am transpirat. apte schimburi in decursul unei nopti. Primul cearcea! in care s(a depus transpiratia s(a o0idat, incEt s(a rupt, asa de puternica era to0ina. Dimineata cand m(am trezit, am inceput sa ad pla!onul, pe
!ereastra edeam ciorile care zburau, mi se limpezisera ochii. 'ama, cand m(a azut asa rumenit la !ata, nu mai stia ce sa creada. I(am spus sa mai imi !aca odata. /(am mai transpirat asa de mult si seara am iesit sa ma plimb prin curte. Vecinii, cand ma edeau, ziceau ca a iniat mortul. Am po!tit putin mujdei de usturoi cu piept de pui. 'i(a pregatit mama. Am supt numai putin si de atunci m(am sculat din pat. Atunci am inteles ca printr(o transpiratie puternica, elementele to0ice care se !i0asera in organism au !ost eliminate. angele a inceput sa(si reintre in drepturi, permitand autoindecarea. CC JJJ )neori e prea tErziu. Dar si atunci un ajutor e0ista, trecerea e mai usoara. >iind in -istrita cu sericiul, a!lu intr(o zi de la colega mea de birou, doamna /icoara, o !emeie cu un su!let deosebit, ca tatal dansei este gra bolna. 'ai trec cEtea zile si azind(o necajita, ii orbesc de regimurile lui nenea Popa si de rezultatele obtinute de unii pacienti. 'ergand acasa la dansa, orbesc cu tatal ei si cu cei din !amilie, iar acestia sunt de acord sa !aca si aceasta incercare. &ra destul de greu, caci tatal era paralizat cu o parte a corpului, nu se putea misca si acuza aproape in permanenta dureri in tot corpul, neputind sa doarma decEt !oarte putin in timpul noptii. Dupa mai multe zile de regim, simptomele s(au ameliorat, durerile s(au diminuat !oarte mult, a inceput sa doarma noaptea, s(a linistit, iar !unctiile de eliminare s(au normalizat. %ei din !amilie au obserat imediat aceste ameliorari, straduindu(se din rasputeri sa(l ingrijeasca cEt mai bine. 7recusera aproape doua luni, cand, intr(una din zile, aproape de ora 11, doamna /icoara ma anunta ca tatal dansei murise in acea dimineata. egimul !usese bun, dar a !ost inceput prea tErziu, cind boala nu a mai putut !i ininsa. 'ai tErziu, /elu, baiatul colegei mele, mi(a marturisit" #Daca stiam mai din reme de acest regim, nu(l mai chinuiam pe bunicu5 ducandu(l pana la -ucuresti, sa suporte o operatie la cap, la Ersta lui, si cine stie, poate acum mai traia.# Poate unii dintre ds. sunteti nedumeriti, poate a intrebati" #i ce rost au aut toate acestea daca tot a murit $# Da, dar a murit !ara dureri, !ara droguri, linistit, usor. Dar cine poate intelege acest lucru$ /umai cei care au stat alaturi de persoane dragi, a!late in grele su!erinte, intre iata si moarte sau care au murit in chinuri, ori s(au chinuit mult inainte sa moara. JJJ 7ot de -istrita ma leaga si o alta intEmplare care mi(a ramas adanc intiparita in su!let. Intr(una din zile, era cald si placut a!ara, spre s!arsitul primaerii. 'ergand prin oras ma abat pe la o biserica ce se a!la in apropierea casei matusii mele. Am simtit neoia sa intru putin, sa ma reculeg. Inauntru, biserica era luminata de lumanarile aprinse si de razele soarelui ce
patrundeau prin geamurile mari, unele albe, altele colorate. &ra inainte de amiaza, biserica aproape goala, daca erau 2(: persoane care se rugau. '(am oprit in mijloc si admiram lumina si linistea din jur. &ram imbracat cu niste pantaloni mai larguti, o camasa de culoare albastru pal si un puloer pe deasupra. >ara sa obser, din spate ine spre mine o calugarita care se indrepta spre altar, aind cea treaba acolo. %and ajunge in dreptul meu incetineste mersul, ma prieste, apoi lasa capul in jos si mi se adreseaza" #arumana parinte#, dupa care se indreapta spre altar. *uat prin surprindere, am ramas mut. Apoi, dupa ce !acuse reo doi, trei pasi, am incercat sa bEigui niste scuze, caci, eident, era o con!uzie la mijloc. Dar ea nici nu m(a luat in seama, continuEndu(si drumul, de parca eu as !i !ost cu adearat preot din totdeauna. /u mai intelegeam nimic. -iserica era !oarte bine luminata, eu eram un economist tanar de 2< de ani, imbracat ciil, barbierit proaspat caci mergeam la sericiu si trebuia sa am o anumita tinuta, deci nu aeam nici macar barba8 atunci de unde acest atEt de clar, de sigur si conins,#arumana parinte# $ &u nu o cunosteam pe aceasta calugarita, nu o azusem niciodata pana atunci, iar ea, dupa ce mi s(a adresat ast!el a trecut mai departe, senina, neluand in seama bEiguiala mea. Pentru ea totul era limpede. &u eram un parinte pe care, chiar daca nu il cunostea, l(a salutat con!orm regulilor bisericesti. %um e posibil asa cea $ %e se intEmplase de !apt in acea zi de inceput de ara, intr(o biserica din -istrita, cu mine, cu ea $ Abia dupa ani de zile, !iind alaturi de nenea Popa, la un moment dat, pe neasteptate, am primit raspunsul. JJJ In preajma lui Valeriu Popa enigme se leaga, enigme se dezleaga. %u multi ani in urma, !iind chemat la %entrul de *ibrarii din %alea 'osilor, il intElneste pe directorul institutiei, care ar !i dorit sa i(o prezinte pentru consult si pe !iica sa, dar momentan nu se a!la acolo. In timp ce dl. Popa ii consulta pe unii dintre !unctionari, directorul ii cere lui Adrian Paunescu, de !ata, tele!onul inginerului pentru ca ar rea, in zilele urmatoare, sa isi aduca si !ata la consult. #Dar nu(i neoie# raspunde A.P. #Dl. Popa poate sa a spuna ce probleme are !ata ds. si daca ea nu e de !ata.# )n asemenea lucru directorul nu(l poate crede. Dar cand Valeriu Popa il ia de mana, ii spune sa se gandeasca la !iica sa si apoi ii insira toate problemele de sanatate pe care le are copilul, in birou se lasa tacerea. 7atal !etei con!irma integral diagnosticul si intreaba cum este posibil un asemenea !enomen " #De unde sa stie inginerul ca !ata a aut !ractura la coasta a patra, ca are sensibilitati cardiace, ca e operata de doua saptamani, ca a aut o !ractura la piciorul stang mai de mult, ca are parul lung pana la umeri si poarta ochelari cu rama neagra, daca nici n(o cunoaste macar$# Iata ce raspunde Valeriu Popa"
#7rebuie sa ne obisnuim sa acceptam ca suntem creati din energie, a!lata in doua stari" starea !izica, pipaibila si cea bioenergetica, demonstrabila mEine, proces care a inceput deja. Partea !izica este de !apt energie condensata. &u simt emisiile bioenergetice asa cum ds., daca puneti mana in dreptul sparturii dintr(o minge, simtiti cum iese curentul de aer. i trebuie sa ne mai obisnuim sa intelegem ca e0ista si ceea ce nu simtim sau nu percepem inca. /oi, aici, in aceasta incapere, daca !acem liniste si priim in jur, edem cEtea mobile, niste pereti, stim ca respiram aer, ca este !rig si ca auzim unele sunete daca deschidem geamul, spre strada. i credem ca in a!ara de acestea nu mai e0ista nimic. Dar, daca aducem un aparat de radio si ii dam drumul, constatam ca in jurul nostru e0ista o multime de ibratii, de energii, pe care nu le simtim decEt daca !acem rost de un receptor specializat. &u sunt un ast!el de receptor !oarte sensibil al bioenergiei ds. si, daca nu a ine sa credeti ca pot simti alt!el decEt ds. ibratiile bioenergetice pe care le emiteti, ganditi(a la paralela pe care am !acut(o cu aparatul de radio. Acest dar incerc sa(l !olosesc numai spre binele oamenilor. 'Eine, cand stiinta a adanci cunoasterea omului, se a e0plica ceea ce eu, astazi, incerc sa !ac prin ceea ce sunt.# JJJ In 19<1, a!landu(se la 7g. 'ures, Valeriu Popa i(a spus lui 7ica -., la cEtea clipe dupa ce au !acut cunostinta, ca are arice dureroase la glezna stanga, ca are hipertensiune, ca, la nastere a !ost un copil urias si ca a enit pe lume cu picioarele inainte. tupe!iat, omul a con!irmat ca la nastere a aut 3.4== @g. si ca a !ost nascut cu picioarele inainte, lucru pe care nu(l stia decEt el si mama sa. JJJ Alta data, !iind in holul hotelului #%ontinental#din 7imisoara, prin anul 19<2, i(a spus unei !emei care enise cu poza sorei sale pentru diagnosticare, ca nu mai are sens sa o analizeze, deoarece sora sa a murit. Peste cEtea ore !emeia si(a izitat sora, a a!lat cu stupoare ca abia se stinsese din iata si a reenit la hotel sa spuna ca Valeriu Popa a aut dreptate. JJJ 7ot dl. Adrian Paunescu ne poesteste cum in turneul estial al cenaclului >lacara din 19<2, pe litoral, la 'angalia, Valeriu Popa a !ost incoltit de cEtia cEini politisti ai !ortelor de ordine care asigurau paza gradinii de ara. I(a imobilizat printr(o simpla apasare si un trans!er energetic, in zona gEtului, lasandu(i cu burta in sus. Ling, cEinele !amiliei Paunescu, nu a acceptat niciodata prieteni in a!ara stapanilor casei. 7otusi, de indata ce dl. Popa s(a apropiat
de el Ling nu a mai latrat, s(a lasat pe burta si aproape ca a paralizat, pana ce Valeriu Popa s(a departat la 2(: metri, moment in care cEinele a reinceput sa latre. JJJ Intr(una din zile bate la usa lui nenea Popa o doamna care enise sa(i ceara ajutor pentru o su!erinta ce nu(si gasise rezolare pe cale medicala. Abia incepe sa spuna despre ce(i orba ca dl. Popa o intrerupe brusc" #/u te pot ajuta pina nu te duci sa ierti cele cinci persoane pe care le urasti# >emeia ramine !ara replica. Dupa un timp reuseste sa murmure" #Da eu nu urasc pe nimeni.# #-a da, ai cinci persoane pe care le urasti. i daca rei sa stii, una dintre ele este chiar mama ta. %ind era insarcinata in luna a :(a a rut sa te aorteze, a !acut chiuretaj si n(a reusit, iar apoi te(a lasat. Deci, nu te pot ajuta pana nu(i ierti. 7e duci in biserica cu ei si acolo ii ierti. Ii pupi si le spui" 7e(am iertat si te(am uitat. Apoi ii la mine si iti spun ce sa !aci.# >emeia pleaca nauca, nestiind ce sa mai spuna. Dupa cEtea zile apare din nou la nenea Popa, senina, surEzatoare, parca era alt om. /u ziceai ca ar !i !ost reodata bolnaa. %u recunostinta in glas, ii marturiseste" #Ati aut dreptate. Dupa ce am plecat de la ds. m(am tot gandit, m(am !ramantat si, intr(adear am gasit cinci persoane pe care le uram. /ici nu(mi dadusem seama pana acum. *e(am cautat si le(am spus ca le(am iertat. i in legatura cu mama ati aut dreptate. %and i(am spus, aproape ca era sa lesine, dar am luat(o mai pe indelete, cum m(ati s!atuit, asa ca pana la urma mi(a spus ca, intr(adear, in luna a :(a a rut sa scape de mine, caci se certase cu tata si nu mai roia sa ma tina.# JJJ Principiile unei ieti sanatoase, echilibrate si corecte, dl. Popa a cautat sa le transmita si !amiliei, celor doi copii ai sai. -aiatul cel mare, Adi, era de mic atras de apoare, de mare si de pro!esiunea de marinar, insa era o !ire mai boema, independenta, esela, care se adapta cu di!icultate rigorilor unei ieti ordonate, des!asurata dupa un program !i0. Din aceasta cauza se intEmpla uneori, chiar si mai tErziu, in clasele de liceu, sa intErzie la scoala si sa ajunga la ore dupa ce pro!esorul intrase in clasa. Atunci batea la usa, intra incet si, !oarte politicos, se scuza si cerea sa i se permita sa intre la ora. In sprijinul sau eneau si unii colegi care o rugau pe pro!esoara sa il ierte spunand" #Doamna, de(ati sti ce departe sta de scoala si cEt de greu ajunge pana aici# De obicei pro!esoara il ierta si ii permitea sa intre. Partea nostima a intEmplarii era ca scoala se a!la peste drum de casa lui Adi, cam la 2== de metri de locuinta sa. %u toate acestea, pana la urma s(a hotarEt sa urmeze Institutul de 'arina si, dupa ce a luat e0amenul de admitere printre primii, !iind un copil care inata !oarte bine, a urmat iata in regim militar, cu rigorile ei, inatatura si militarie. /umai ca el nu era obisnuit cu asa cea si a
su!erit destul de mult pana s(a adaptat noului stil de iata +la marina daduse si la insistentele tatalui sau . Primele luni de instructie si scoala trec mai greu, dar ine si clipa depunerii juramantului. %u acest prilej, tatal lui ine sa asiste la acest eeniment, iar la s!Ersit Adrian obtine o inoire de 4< de ore, putand sa iasa in oras pana a doua zi seara. Dupa ce si(au petrecut ziua in oras, spre seara au luat o camera la un hotel, ca sa poata ramane impreuna si a doua zi. Dl. Popa, !iind obosit s(a culcat, iar Adrian a mai zaboit, citind si !runzarind niste reiste. Dimineata, cand se trezeste, dl. Popa ede cu uimire cum hainele lui si ale lui Adi erau aranjate ordonat, parca erau scoase de la U/u!arulR, iar cand iese pe hol surpriza este si mai mare cEnd obsera panto!ii aliniati !rumos la perete, curatati, dati cu crema si lustruiti, de parca ar !i !ost noi. Aducandu(si aminte de remea cand Adi era acasa si de !elul lui, constata cu placuta surprindere" #%e s(a schimbat Adi al meu, e de nerecunoscut# 'ulti dintre cei care sunt langa dl. Popa marturisesc ca uneori, desi il respecta si il indragesc, au un sentiment de !rica cand se a!la in !ata lui. i au dreptate. %aci o asemenea intElnire cu tine insuti prin #nenea mu# poate deeni in orice clipa cutremuratoare, daca se produce. amEi bulersat, aproape intregul tau sistem de alori, ce credeai despre tine si despre lumea in care traiesti, se naruie intr(o clipa, dintr(o data se doedeste ca a !ost !als. Dar tot dansul te ajuta apoi sa te recladesti din nou, mai bun, un pic mai aproape de cuantul m, si inca un pic, si inca...., de cuantul m. JJJ Intr(una din seri, uitandu(ma prin niste acte, imi pica in mana o scrisoare al carei continut mi s(a parut potriit pentru acest capitol, asa ca oi spicui cEtea !ragmente din ea" ;; %onstanta, :=.12.19<4 ...'a numesc 6heorghe *epadatu, locuiesc in %onstanta, b(dul 7omis nr. ::, am 4= de ani si sunt doctor inginer in specialitatea chimie alimentara. Il cunosc de mai mult timp pe dl.Popa si sunt unul din cei care au bene!iciat de autotratamentul indicat de domnia sa. 'ai concret, la inceputul anului 19<=, un reputat medic cardiolog mi(a stabilit diagnosticul cardiopatie ischemica si am intrat pe un tratament medicamentos si un regim de slabire. Am aplicat corect medicatia prescrisa o perioada lunga de timp, dar simptomele caracteristice bolii se reduceau numai cand luam medicamentele, boala parand a !i neidecabila, !iind oarecum stapanita cu medicamentatie continua. Aceasta perspectia nu are darul sa linisteasca pe cinea. Am studiat di!erite regimuri de slabire, am aplicat ce am considerat ca este #echilibrat#, dar rezultatele au !ost slabe. *a s!Ersitul anului 19<:, ing. Valeriu Popa, prin simpla strangere de mana a diagnosticat ca simptomele de cardiopatie se datoresc aciditatii crescute a sangelui, unei colite si unei impuri!icari a lim!ei.
Am trecut mai intEi la tratamentul tratamentul de puri!icare a lim!ei intrucEt intrucEt cu cEtea luni inainte ausesem o lim!ogita pana la limita septicemiei. In urma aplicarii lui au disparut complet simptomele care ma trimisesera la cardiolog si ma !acusera ca timp de 4 ani sa duc mana spre inima. Incurajat de acest succes am hotarEt sa tin regimul inca sase saptamani +dupa Valeriu Popa este neoie de un timp mult mai lung, acesta aind rolul sa creasca pB(ul sangelui +sa( i reduca aciditatea si sa calmeze colita. Desi consider ca nu sunt indecat complet de colita, senzatiile de discon!ort s(au diminuat si intensitatea lor a scazut mult. In acelasi timp am si slabit, ajungand in prezent la greutatea normala. imptomele de cardiopatie nu au mai aparut, iar diagnosticul pus de acelasi cardiolog in acest an este de inima sanatoasa, con!irmand parerea inginerului Popa. In urma rezultatelor obtinute, treptat, intreaga !amilie a inceput sa aplice unele recomandari de nutritie !acute de dansul cu di!erite ocazii. %onsider ca acest mod de alimentare a !i de bun augur pentru mine si !amilia mea. Inginerul Valeriu Popa are calitati aparte !ata de majoritatea oamenilor. Imi este greu sa de!inesc si sa separ simturile suplimentare, cam tot asa cum este di!icil de a separa simtul tactil de simtul termic. Datorita acestor capacitati si punerii lor in aloare, Valeriu Popa este un diagnostician e0ceptional. 7inandu(ma de mana, mi(a prezentat a!ectiunile pe care le(am su!erit, inclusi Ersta la care s(au mani!estat, cEt si cele pe care le aeam in momentul respecti. 7ensiunea arteriala mi(a masurat(o !ara nici un aparat. &ste capabil sa spuna multe lucruri despre un membru al !amiliei !ara ca acesta sa !ie de !ata, atunci cand te concentrezi asupra lui. Am asistat de multe ori la eri!icarile !acute de dl. Popa si si nu am azut ca cinea sa nu !ie surprins de descoperirea unor adearuri cunoscute numai de el si poate de cei !oarte apropiati. 'a oi limita la 4 e0emple" 1 V.P.( *a 1< si 2= de ani ai !acut o boala de plamani cu a!ectarea hilurilor. '.%.( /u(i adearat, ati gresit. V.P.( 'ai ganditi(a... In continuare a prezentat alte modi!icari pe care interlocutorul le cunostea. Apoi... '.%.( Asa(i, la 1< ani eram ele la liceu in ultima clasa si am !ost internat in spital cu a!ectiune hilara bilaterala, iar la 2= de ani eram in anul II la !acultate si boala a recidiat. 2 V.P.( Al doilea copil nascut a !ost in!asurat de doua ori cu cordonul ombilical dupa gEt. .%.( Asa(i. : V.P.( >ierbeti mEncarea prea mult. >..( Asa este, !ierb pana se des!ace carnea de pe oase. 4 V.P.( *a Ersta de < ani ati primit o loitura puternica la cap de la un cal. %..( *a < ani am !ost trantit de un cal si am cazut in cap, !iind internat aproape doua luni in spital.
In prezent nu e0ista inca o e0plicatie stiinti!ica a !enomenului prin care Valeriu Popa este capabil de a desci!ra in!ormatii despre unele modi!icari ale starii organismului uman tinand in mana doar !otogra!ia unor bolnai. Aceasta demonstratie mi(a !acut(o dl. Popa in 19<:, cu !otogra!ia lui '.-., !acuta cu 19 ani in urma, pe care i(a adus(o sotia pacientului. In seara urmatoare '.-. a recunoscut ca stie de a!ectiunea descoperita prin !otogra!ie, dar nu intelege cum se poate aceasta intrucEt la Ersta la care !acut poza nu aea aceasta a!ectiune. are cine intelege acum acest !enomen $ unt conins ca pentru oricine, o discutie cu inginerul Valeriu Popa reprezinta o aentura stiinti!ico(!antastica de care isi a aminti toata iata. Pentru a nu mai lungi prea mult scrisoarea, ma opresc aici cu e0empli!icarea posibilitatilor lui Valeriu Popa, nu inainte de a(mi e0prima parerea ca in iitorul apropiat stiinta a rezola enigma simturilor suplimentare ale lui Valeriu Popa si poate a stabili ca noi, oamenii, in a!ara e0istentei stabilite prin az sau pipait aem si o e0istenta inca necunoscuta si nee0plorata in in!initul inconjurator, sub !orma unuia sau mai multor suporturi de in!ormatie. Daca in prezent ele se pot denumi prin termenul bioenergie, mEine stiinta le a studia si le a de!ini mai complet. &ste regretabil ca noi, romanii, nu luptam sa aem in acest domeniu prioritate mondiala, mai ales ca il aem pe Valeriu Popa.. CC JJJ Intr(una din seri ne a!lam in su!ragerie si urmaream o emisiune la teleizor. Aproape de ora 12 noaptea suna tele!onul. /enea Popa ridica si la celalalt capat al !irului se aude o oce de barbat care incepe pe un ton ridicat sa(l ameninte ca are pistol si ine sa(l impuste, ca neasta lui a aut cancer, a !ost in tratament la dEnsul si a murit. %a de ce nu i(a spus ca are cancer metastazat $ Dupa cEtea clipe de soc, nenea Popa isi reine cEt de cEt si cu rabdare, incearca sa(l linisteasca pe indiid, sa(i e0plice ca nu e inoat el de moartea !emeii, ca doar ei au enit disperati sa(i ceara ajutorul, iar dansul i(a s!atuit acordandu(le o autosansa, atunci cand medicii nu le mai dadea nici una. 7otusi, conorbirea s(a incheiat cu o atitudine ostila din partea cetateanului de la tele!on, chiar daca intre timp se mai linistise putin. Imaginati(a si ds., prin ce clipe ati trece intr(o asemenea situatie $ Dupa ce inchide tele!onul, nenea Popa se aseaza pe canapea, nu mai are cuinte, se intinde, iar dupa cEtea clipe ma roaga sa(i !ac un masaj la cea!a si pe spate. Vazusem ca era schimbat la !ata, dar in camera era intuneric, doar lumina de la ecranul teleizorului se raspandea in incapere, iar trasaturile chipului nu se distingeau prea clar. Am !acut masajul, am mai stat putin de orba, dupa care m(am dus la culcare. A doua zi l(am azut cautand cautand actele si !isa completata de !emeie si membrii !amiliei. &ra
un caz cea mai echi si numai #intEmplarea# !acuse ca, !ara nici un moti, acele acte sa !ie puse intr(un loc separat si nu impreuna cu sacii de acte si !ise care zaceau cine stie pe unde. %and a dat de ele, abia atunci s(a mai linistit. (a adresat apoi unui se! de la politie care a doedit intelegere, a cercetat cine era indiidul si a!lase ca lucra in cadrul pazei aeroportului topeni. %etateanul a !ost chemat la sediul politiei, i s(au pus actele in !ata impreuna cu !isa semnata si, con!runtat cu aceste eidente, indiidul si(a cerut scuze, mai ales ca i se adusese la cunostinta ca, aand in edere probele aduse, poate !i dat in judecata pentru amenintarea cu moartea si nu ii a !i bine. Ast!el, pana la urma s(au linistit lucrurile in aceasta problema. Abia mult mai tErziu am a!lat situatia reala prin care trecuse nenea Popa, si eu alaturi de dansul, !ara ca macar sa banuiesc cea. Discutand despre acest subiect cu un musa!ir, il aud la un moment dat spunand" #In seara aceea am !ost cu in!arctul in buzunar. Daca nu era copilul acesta cu mine sa(mi !aca masajul pe care i l(am spus, acum poate eram mort.# *a auzul acestor cuinte am simtit ca(mi ingheata inima in piept, realizand in acele clipe dramatismul situatiei prin care trecusem atunci, !ara sa stiu. %aci nenea Popa stie ce spune atunci cand se adreseaza cuia. JJJ A!landu(se in parc, inconjurat de oameni, apare pe alee o !emeie ce se indrepta spre nenea Popa. Ii era rau. Abia se mai tinea pe picioare. Dansul o obsera, ii adreseaza cEtea cuinte, dupa care se uita putin in jur si, deodata se indreapta spre un copac anume. Il incarca cu energie dupa care ii spune !emeii sa se apropie de el. %and ajunge la 2 ( : metri de copac se opreste brusc si incepe sa tremure din tot corpul, de parca ar !i !ost electrocutata. Dupa un timp se opreste. Inainte era aproape moarta. Acum se ineselise si arata plina de iata. Interesant era !aptul ca ceilalti din jur, daca se apropiau de copac si il atingeau nu simteau nimic. )n alt aspect surprinzator era si !apul ca, dupa mai multe zile, !emeia, enind in parc si apropiindu(se de pomul respecti, resimtea aceeasi incarcare energetica, desi nenea Popa nu mai era prezent. Insa acest lucru nu a durat prea mult. Intr(una din zile, enind din nou in parc, a descoperit cu tristete ca acel pom !usese taiat de niste #bineoitori#, sa(l !aca lemn de !oc. JJJ &ste dupa amiaza. Pentru moment acasa este liniste. Dar nu pentru multa reme. %inea bate la usa. 7e0i, constincios, incepe sa latre. &ste o !amilie enita din proincie insotita si de cEtia prieteni. Intreederea dureaza cEtea ore, oamenii, cu totii a!la lucruri noi si uimitoare despre starea lor de sanatate, primesc si s!aturi, ce trebuie sa !aca sa(si rezole
necazurile, cum ar putea sa(si organizeze iata de acum in colo ast!el incEt sa isi ingrijeasca sanatatea !izica si mai ales psihica in aceste remuri mai agitate. pre seara, tErziu, musa!irii se ridica si isi iau la reedere, plecand multumiti, cu lucruri noi a!late despre ei si !elul cum sa(si oranduiasca iata ca sa aiba un trai echilibrat. *a despartire, sotia ramane sa mai discute o problema mai aparte. >usese maritata o data, iar actuala casatorie era o legatura deosebita, intelegindu(se !oarte bine cu actualul sot. problema e0ista totusi. %am de zece ani sotul nu mai putea sa( si indeplinesca in totalitate menirea de partener de iata, !apt care insa nu a deranjat(o prea mult pe sotie. elatia lor era atEt de intima si pro!unda incEt reuseau sa treaca usor peste acest inconenient. 7otusi, dupa reo zece ani de conietuire in aceste conditii, dansa incepuse sa aiba cea probleme pe cale hormonala, o dereglare care incepuse sa(i a!ecteze sanatatea. otul, om de un caracter deosebit, nutrind sentimente de dragoste si admiratie pentru sotie, se hotaraste sa discute cu ea si, de comun acord decid ca ea trebuie sa rezole intr(un !el aceasta problema care incepuse sa(i a!ecteze sanatatea si in acelasi timp sa isi saleze si casnicia la care tineau amandoi atEt de mult. Deci ea si(a gasit un prieten, sotul !iind in cunostinta de cauza. &ra intr(adear o stare de compromis, dar sotul a reusit in aceasta situatie sa ada in partenera de iata o sora si sa caute sa o ajute. >ata de aceasta stare de !apt este interesanta remarca lui nenea Popa" #Ai ajuns la dereglare hormonala nu din lipsa propriu(zisa a acestui act, ci datorita gandirii. 6andirea animalica a celor din anturajul in care traiai ti(a in!luentat propria gandire si ai gandit ca ai neoie de asa cea. Aceasta gandire inoculata de anturaj te(a imbolnait. %aci alt!el cum iti e0plici ca atEtea milioane de !emei de pe acest glob care si(au dedicat iata actiitatilor religioase si nu mai au reun act se0ual, isi des!asoara o actiitate normala, muncesc in cadrul manastirilor, a altor asezaminte religioase sau de caritate, sunt sanatoase, zdraene, traiesc si mor !ara sa aiba probleme de genul celei despre care imi orbesti dumneata.# In !ine, cert era ca in prezent, distinsa doamna, un om cu bun simt, nu isi mai gasea linistea interioara, compromisul in care traia ii chinuia inima, caci era o persoana corecta si de buna credinta. Il implora pe nenea Popa sa(i spuna ce sa !aca. Dl. Popa, cu o oce blanda, dar !erma si !ara drept de tagada, ii raspunde" #Doamna, eu nu ma ocup de asemenea probleme. In priinta aceasta eu nu te pot ajuta. Pot insa sa iti sugerez un s!at. Dar este problema matale si tu esti cea care trebuie sa decizi ce sa !aci. ingura ai intrat in hora, singura trebuie sa te retragi, dar !ii atenta a te retragi !ara sa strici hora. Din mers, !ara sa stanjenesti continuarea jocului de catre cei ramasi. Incet, !aci un pas in spate, doi, trei, mai mergi putin in pas cu hora, impreunezi, in spatiul gol ce a !ost al tau pana mai adineaori, mEinile celor ramasi si te retragi, discret.# IM A'&I%A I %A/ADA
In urma actiitatii des!asurate Hn America, de ajutorare a unor semeni a!lati Hn su!erinta si a rezultatelor obtinute de acestia, reista ?um din /eS or@ ii solicita un interiu inginerului Popa, aparut pe data de 13 oct. 199:, sub titlul #Valeriu Popa, un &dgar %ace al romanilor#. Iata cEtea !ragmente din el" ;; ...?um ( %um !aceti ca ds., care sunteti de pro!esie inginer si nu medic, ati ajuns la adearate per!ormante medicale $ V.P. ( &u am intrat Hn corpul uman inginereste, mergand de la ideea ca e!ect !ara cauza nu e0ista. ri, un bun cercetator, un bun analist trateaza Hntotdeauna nu e!ectul, ci cauza. Plecand de la aceasta premiza, am Hnceput sa lucrez cu mine pentru ca la Ersta de 2= de ani am !ost bolna de cancer pulmonar aansat. alta premiza luata Hn consideratie a !ost aceea ca /atura, asa cum spunea Bumboldt, are Hntotdeauna dreptate si ca cei care gresesc sunt oamenii. ri de cEte ori oamenii tulbura echilibrul natural, acest !apt atrage asupra lor consecinte de la ne!aste pana la dezastruoase. De aceea, dintre cei care in la mine, se autoindeca aceia care Hnteleg ca sunt bolnai pentru ca sunt inoati, pentru ca au tulburat echilibrul /aturii si care, Hn consecinta, se apuca sa lucreze cu ei Hnsisi. De !apt eu nu tratez, ci numai constat, initiez si Hndrum. btine rezultate cel care asculta si respecta ce isi spune prin mine. i acum dati(mi oie sa dau cEtea de!initii ale ietii, sanatatii, bolii si mortii, asa cum le Hnteleg eu. Viata este cea mai dura scoala a acestei planete. Prin ea trec toate !ortele emanate de la /atura, Diinitate. Di!erenta dintre scoala primara, liceu, !acultate, etc. si scoala ietii consta Hn !aptul ca Hn cadrul primelor, e0amenele se mai pot lua Hnca prin mila, pile, !orta, bani, pe cand la scoala ietii, numai prin su!erinta. anatatea este cea mai per!ecta meserie, deoarece corpul uman este cea mai per!ecta masina a acestei planete. ri o masina atEt de completa si comple0a, cine o poate conduce altcinea decEt un meserias desaErsit Hn domeniul sanatatii pe cale naturala$ De unde putem noi Hnata aceasta meserie$ ingura sursa este /atura. -oala este o mani!estare determinata de dereglarea sub limita de toleranta a !izicului sau a psihicului. 'oartea este un e!ect al dezechilibrarii peste limita de toleranta a organismului, dezechilibru pe care corpul uman nu(l mai poate suporta, aand loc Hn consecinta disocierea celor doua componente ale sale, !izicul si psihicul, cel din urma plecand Hn alte dimensiuni, Hn alte s!ere de e0istenta. %um !iecare dintre noi este muritor, ar !i bine sa Hntelegem cu totii ce este moartea, cum are loc acest proces !iziologic si ce se HntEmpla Hn constiinta omului dupa aceea. Ast!el, pentru ca omul are !rica numai de ce nu cunoaste, nimanui nu s mai !i teama de moarte. ?um ( Domnule Popa, ce puteti sa ne spuneti despre cauza bolilor $ V.P. ( %auzele principale care duc la imbolnairi sunt Hn numar de 9. Incercand sa le
combat eu ma ocup de destresare, deparazitare, dedrogare +alcool, tutun, dezinto0icare, deto0i!iere, imaginatie, ointa, somn, respiratie si miscare. ?um ( i ast!el ii indecati pe bolnai $ V.P. ( /u, eu nu indec, indecarea o !ace doar Diinitatea8 eu doar il Hnat pe bolna ce sa !aca si daca el rea sa se indece, se autoindeca urmand s!aturile mele. ?um ( puneti(ne cum constatati, cum stiti ca omul pe care il cercetati este bolna sau are o a!ectiune Hn anume loc $ Am asistat cu uimire la cEtea demonstratii Hn cursul carora ati descris per!ect a!ectiunile celor e0aminati si bolile de care acestia au su!erit Hn trecut, ca sa nu mai orbim de cei carora sub ochii nostri le(ati pus diagnosticul, obserEdu(le !otogra!ia sau doar orbind la tele!on cu ei. %um reusiti toate acestea $ V.P. ( Atunci cand am un contact direct cu bolnaul, imi plimb mana peste corpul lui, bioenergia mea !urnizandu(mi toate datele de care am neoie" care este organul a!ectat, cEt de eche este a!ectiunea si cEt de graa, ce trebuie !acut, etc. Pur si simplu stiu. 7oate acestea imi in Hn minte Hn mod automat. ?um ( ...i reusiti sa indecati orice !el de bolna, pe absolut oricine $ V.P. ( Vedeti, trebuie sa Hntelegem ca e0ista doua categorii de bolnai" cei care in Hn aceasta iata #autoprogramati#, destinati a se imbolnai si cei care nu se nasc cu #autoprogramare#, asa numitii #autoaccidentati#. ?um ( %um adica #autoprogramati# $ V.P.( -oala este o Hncalcare a legilor /aturii, Hn termeni religiosi este un pacat8 Hn cazul #autoprogramatilor# ea re!lecta Hntodeauna un pacat saErsit de om canda, Hntr(una din ietile precedente. 7rebuie sa Hntelegem ca nimic din ceea ce omul gandeste, simte, graieste si !aptuieste nu se pierde, ci ramane Hnscris Hn 'emoria )niersala. ?um ( Deci, acesta ar !i destinul lui $ V.P. ( &0act, in!irmitatile sau punctele cu rezistenta scazuta din organism, sistemele sau organele care or ceda primele la boala, pe care un indiid le are de la nastere, sunt ast!el programate ca o consecinta a actiunilor omului respecti din Hncarnarile anterioare. In acest caz solutiile mele sunt limitate. %ei care au o Hncarcatura destinatala +@armica negatia mare din ietile precedente, nu pot !i ajutati nici de mine, nici de alti indecatori, nici macar de Diinitate, pentru ca Dumnezeu nu interine Hn legea @armei, care este legea echilibrului, legea armoniei )niersale. %eea ce ai !acut, aceea ei su!eri. /umai Hn cazuri !oarte speciale, prin rugamintea intermediarilor dintre oameni si Diinitate sau daca indiidul respecti are o misiune speciala Hn iata actuala si este Hn locul si timpul Hn care traieste, Diinitatea mai interine, prelungind iata omului, sau scutindu(l de su!erintele pe care el insusi si le(a programat, canda Hn trecut. -olnaii din a doua categorie, cei #autoaccidentati# , ajung la starea de boala datorita nerespectarii unor reguli de iata, !ie din necunoastere, !ie din neglijenta. ?um ( Va re!eriti la cei care nu in cu Hncarcatura @armica negatia din ietile precedente, Hnsa si(o construiesc pe parcursul acestei ieti. V.P. ( &0act. Pe acestia ii pot ajuta !ara probleme, chiar daca se a!la Hn prapastie.
%onstat despre ce este orba, le spun ce sa !aca si daca urmeaza ceea ce le spun, acestia ies din prapastie. De e0emplu, o !etita de 1 ani, bolnaa de leucemie si condamnata la moarte, respectand tratamentul dat de mine, traieste la ora actuala, per!ect sanatoasa, aand si copil. ?um ( %e !el de bolnai ati ajutat, de ce !el de boli s(au autoindecat pana acum $ V.P. ( %ancere" uterin, oarian, mamar, de colon, de plamani, tumora cerebrala, leucemie, psoriazis, scleroza Hn placi, diabet, ciroza. 'ai recent, am Hn tratament si copii bolnai de IDA, care pana Hn prezent au scapat din prapastia mortii. ?um ( -ine, dati(ne un singur e0emplu ca sa putem Hntelege cEte cea din aceste miracole. %um indecati de pilda pe cinea care are cancer $ V.P. ( implu, prin dezinto0icare. &u nu cunosc decEt o singura boala, sange alterat, sau mai pe romaneste sange stricat gradul I, II, III, IV. Practic eu il Hnat pe indid sa(si puri!ice sangele. ?um ( %Et costa la ds. o # indecare#, care sunt conditiile de plata Hn care lucrati cu un bolna $ V.P. ( Pentru mine, nu primesc nici un ban. /ici Hn trecut, nici Hn prezent si nici Hn iitor nu am acceptat si nu oi accepta niciodata o recompensa materiala pentru binele pe care il !ac semenilor. mul pleaca din iata cu doua lucruri" cunostintele pe care a !ost capabil sa le acumuleze si !aptele iubire. In schimb, daca cel pe care il ajut are posibilitatea si doreste sa o!ere bani, ii cer acestuia sa doneze o suma oarecare bisericilor, or!elinatelor, celor sarmani si necajiti. ?um ( Va rugam spuneti(ne, cam ce am putea !ace ca sa eitam boala $ %e s!aturi ne dati $ V.P. ( In primul rand unele alimentare. Indi!erent ce mancati, Hncercati ca <=(9= din dieta ds. sa !ie constituita din !ructe, salate si legume crude. In 194< am citit ca #poporul american este subalimentat# si am ramas surprins de aceasta a!irmatie. Atunci n(am Hnteles, Hnsa cred ca Hnteleg acum. tilul de iata din America iti lasa !oarte putin timp Hn care sa te ocupi de mese. amenii nu au timp sa(si pregateasca mancarea si de obicei seresc !eluri gata preparate, care sunt 99 #moarte#. rice mancare pregatita este din punctul meu de edere, moarta. Daca spre e0emplu, a pregatiti o supa sau o ciorba, din cei doi morcoi pe care obisnuiti sa(i puneti, unul !ierbeti(l, Hnsa pe celalalt adaugati(l crud. &itati pe cEt puteti carnea prajita pe gratar. )n studiu al japonezilor a indicat ca o !riptura la gratar echialeaza cu !umatul a <= de tigari, gudroanele depuse pe carne Hn timpul prepararii sunt cancerigene. De asemenea, daca puteti, consumati zilnic cEte 2 linguri de tarEte de grEu pentru a eita constipatia. rice aliment ingerat si care sta mai mult de 2 de ore Hn organism, deine otraa curata. 7ineti minte, toti cei care sunteti constipati si a tratati aceasta boala cu medicamente, a distrugeti iata. 7oti cei care su!eriti de constipatie, consumati alimente bogate Hn !ibre, pentru a stimula peristaltismul intestinului gros. %uplurilor care se pregatesc sa aduca pe
lume un copil, atEt !emeia cEt si barbatul, Hncercati sa scapati de constipatie Hnainte de a concepe copilul, deoarece to0inele care sunt retinute Hn sange, mai ales Hn sangele mamei, or a!ecta sanatatea copilului. Pentru mame" daca aeti posibilitatea sa alaptati, !aceti(o, si Hnca cEt mai mult timp posibil, pana cand copilul implineste Ersta de <(9 luni. alta problema re!eritoare la copii ds" supraegheati sanatatea copiilor Hn priinta parazitilor, aeti grija sa nu aiba iermi intestinali. AtEt preenti cEt si pentru tratament, dati copiilor ds. sa consume seminte de doleac, :=(3=, sau 1= pentru copiii mici si ceai de cimbrisor. Am mai obserat ca Hn America este !oarte raspandit la !emei cancerul uterin, iar la barbati cancerul de stomac si al colonului descendent datorita hemoroizilor. %auzele principale ale celui din urma sunt" statul pe scaun un timp prea Hndelungat, mersul Hn masina, lipsa de miscare. Ast!el, pentru preenirea acestor maladii Hncercati sa !aceti miscare Hn !iecare zi, gimnastica sau sa alergati. Pentru pro!ila0ia oricarei boli a recomand sa Hncercati sa dormiti !ara sa a induceti somnul cu medicamente. anatos este somnul natural, caci Hn timpul acestuia noi ne Hncarcam energetic, ca un acumulator care s(a descarcat Hn timpul zilei. De asemeni, orientati Hn asa !el patul HncEt sa dormiti cu capul spre /ord. &itati stresul si emotiile negatie puternice, sentimentele negatie, cel de ura, rautate, inidie, de in!erioritate, cel de !rustrare, !rica, toate acestea degaja ener gie negatia care se a ras!range apoi asupra sanatatii ds. i acum, Hn Hncheiere doresc sa a mai spun un singur lucru" dragi romani, oricEt de departe (ati a!la de locul Hn care (ati nascut, oricEt de Hnstrainati (ati simti, nu a criticati tara, nu a criticati neamul. Daca reti, criticati oamenii politici care sunt trecatori, Hnsa nu tara si poporul, romani ca si oi. a stiti ca un om bolna poate !i ajutat cel mai bine sa se indece Hn locul Hn care s(a nascut, paternul lui bioenergetic !unctioneaza cel mai bine Hn acest loc. CC Aceste !raze rostite de nenea Popa Hn America, Hn octombrie 199:, imi aduc aminte de alte cuinte ale lui, rostite Hntr(o imprejurare despre care nu isi imaginase reodata ca ar !i posibila. &ra pe remea problemei cu #transcedentalii#. Dimineata, nenea Popa ajunge la sericiu si nu dupa mult timp ine la el un coleg si il anunta ca este asteptat Hn sala de sedinte. Ajuns acolo !ara sa stie despre ce este orba, intra si ede sala plina de se!i, colegi, unii de pe la guern, seriosi, grai, cu o purtare cam ciudata. edinta Hncepe si, dintr(o data, simte ca parca cerul cade pe el. Ii aude pe se!ii, colegii care pana ieri ii !usesera prieteni +pe unii dintre ei ii ajutase cEnd au aut probleme mai di!icile cu sanatatea, ei sau membrii ai !amiliei lor ca Hncep sa il acuze, sa ii aduca tot !elul de Hninuiri de neimaginat, il !ac tradator de neam, !ascist si cEte si mai cEte. amas !ara glas, singur Hntre ei, abia mai poate bEigui8 #%ine, eu$# i Hntrebarea i se repeta mecanic, aproape obsedant, Hn minte. Asa cea era imposibil. i totusi era adearat. 7oti cei din sala se adunasera acolo cu un singur scop, sa(l !aca inoat de niste monstruozitati incredibile.
Inlemnise. /u mai putea !ace nici un gest, nu mai putea scoate nici un cuant. Prin ceata ii edea pe cei din sala , de auzit parca nici nu(i mai auzea. Dupa un timp, aude ca prin is ca i se da cuantul. >ormal, desigur, caci era condamnat Hnca dinainte sa !i intrat Hn sala. %u greu se ridica, ocea ii tremura, aea un nod Hn gEt de care nu era chip sa scape, abia isi stapanea lacrimile ce(i umplusera ochii. %u o oce ce parca nu era a lui a reusit sa spuna atEt" #'a !ac inoat cu toata !iinta mea ca am rut sa cunosc niste !enomene ale stiintei de mEine de la unii pretinsi oameni, daca este asa. 'Eine, cand aceste !enomene or !i demonstrate stiinti!ic a a !i rusine pentru ceea ce !aceti astazi cu mine, iar eu a oi doedi ca sunt un roman cinstit si drept, mai mult decEt multi dintre oi, cei care azi ma judecati#. Apoi si(a !acut cruce si a zis, mai Hncet, ca pentru sine"# Doamne, iarta(i ca nu stiu ce !ac.# In continuare, cei din sala si(au jucat pana la capat rolurile ingrate, comunicandu(i, printre alte masuri luate imporia lui si !aptul ca a !ost destituit din !unctia detinuta pana atunci, !iind si dat a!ara din sericiu +pana mai cu o zi Hnainte !usese un om respectat, integru, apreciat pentru munca sa si atitudinea corecta, principiala, !ata de colegi, se!i, personalul institutiei. edinta s(a Hncheiat. (a ridicat si a mers Hncet catre usa de iesire. A!ara, pe culoar, pasii il duceau parca singuri. Incotro $... Anii au trecut... %Eti dintre cei a!lati atunci Hn sala au !acut pana Hn prezent sa se orbeasca despre ei prin !aptele lor bune$ %Eti au doedit prin !aptele lor bune recunoscute de semeni, din tara si strainatate, ca sunt buni romani $ Dar nenea Popa$ In prezent este cunoscut aproape Hn toata tara prin !aptele lui de ajutorare a celor a!lati Hn necaz. Doada$ utele de scrisori de multumire, altele care cer cu disperare ajutor, zecile de oameni care in zilnic la usa dansului cerandu(i s!atul si sprijinul, zecile de copii, tineri si batrani stransi Hn jurul lui cEnd iese Hn parc, ascultHndu(l cu nesat cand le orbeste, salile de con!erinta pline cand tine reo prelegere, tele!onul care suna zi si noapte, cei care il cauta din America, %anada, Anglia, 6ermania, Italia, 6recia..., articolele din publicatiile din tara si strainatate, cartea scrisa de doctorul ctaian Popescu despre !aptele sale bune. Doada$... Insusi nenea Popa, care mai este Hnca printre noi . In !ata acestei coplesitoare realitati, murmur Hn gand" #Doamne, ajuta(i pe acesti bieti nestiutori sa(si recunoasca greseala si sa(si gaseasca pacea su!letului, caci nenea Popa i(a iertat de mult.# De cand$... %hiar de la Hnceput. In seara zilei Hn care i se comunicase ca a !ost dat a!ara din sericiu si Hnca altele, ajunge Hntr(un tErziu acasa. e dezbraca Hncet Hn hol si, cu pasii grei, Hnceti, aproape tErsEiti, ajunge Hn dormitor. Aici Hngenuncheaza la icoana si Hncepe sa se roage plangand si murmurand " #Doamne, iarta(i ca nu stiu ce !ac # Incercand sa tinem pasul cu nenea Popa, ajungem Hn %anada. Aici, lumea stia deja ca e sosit pe meleagurile lor. Il cauta, il solicita sa(i ajute, ii cer s!aturi, il asalteaza cu Hntrebari, si asa trec zilele pe nesimtite. euseste sa discute cu el si un ziarist de la reista *ucea!arul romanesc din 'ontreal si Hn nr. 43 din septembrie 1994, gasesc un articol intitulat #Valeriu
Popa ( omul a0ioma# . %itindu(l, descopar cEtea re!eriri despre cazul unui copil, Ale0andru, ajutat de dansul si mi(aduc aminte de poestea lui. Ale0andru a isat si a spus parintilor lui ca Hn parcul 2: August este un nenea mu cu un catel negru, care o sa il !aca bine. A !ost adus Hn brate +nu se putea tine pe picioare la dl. Popa, pe cand aea 9 ani si tumoare cerebrala. Dupa consultatie si stabilirea diagnosticului, Hn timp ce domnul inginer prescria parintilor tratamentul, baietelul, asezat pe o banca, a murit. 'ama i(a aprins lumanarea. V.P. ne relateaza" #Am mers la el. &ra Hn moarte clinica, jumatate iesit din corp. Prin pase energetice l(am readus la iata. Am mai azut :(4 copii, dupa care a trebuit sa ma odihnesc. %edasem o cantitate !oarte mare de energie si nu ma simteam prea bine. %and mi( am reenit am azut un copil oios, normal, care alerga si se juca cu catelusul meu. A mers pe picioarele lui, tragandu(i cu !orta pe parinti, pana la iesirea din parc, unde a trebuit luat din nou Hn brate. # %and s(au urcat Hn autobuz, a Hnceput sa miroasa atEt de tare HncEt nici cei din jur nu mai puteau suporta. Ajunsi acasa, mama l(a dezbracat, crezand ca a !acut pe el, dar a constatat ca era doar mirosul transpiratiei. Bainele au trebuit aruncate pe balcon, iar lenjeria de corp pusa la !iert Hn cazan. *a un moment dat, Hn timpul !iertului, spuma de la supra!ata s(a rearsat peste gura cazanului si a curs pe aragaz, atacand smaltul si topind butonii aragazului. A doua zi a trebuit tuns pentru aplicatiile de cataplasme cu !oi de arza pe zona bolnaa, dar !rizerita s(a temut" pe cea!a aea o tumoare ca o jumatate de mar Hnrosit. V.P" #A enit din nou Hn parc si, sub ochii lumii, am redus tumoarea la jumatate. Apoi copilul s(a ridicat si a Hnceput sa se joace. Dar, din nou, la iesirea din parc a trebuit luat Hn brate. A enit !oarte mult timp. Il Hncarcam zilnic. Deoarece i(am transmis o cantitate !oarte mare de energie din mine, Hntre noi s(a stabilit o legatura. unt ani de atunci, dar daca il Hntrebi si astazi, Ale0andru stie Hn !iecare moment ce !ac eu. De e0emplu, le spune oamenilor daca mai in sau nu Hn parc, de ce nu in, cu cine ma HntElnesc. Pentru el, eu sunt /enea mu.# In articol se orbeste Hn continuare despre uimitoarele mani!estari la care sunt martori numerosi oameni eniti sa il ada, despre cum pune diagnostic pe !otogra!ii, la tele!on, chiar si postum. Vine la dl. Popa !ostul campion la bo0, .>. si ii arata o poza" ( %e(mi spuneti despre !ratele meu mai mic $ ( 'inti, +erau mai intimi nu e !ratele tau. -a... saracul, e mort de trei zile, s(a Hnecat si nu l(ati mai gasit. &ra adearat. eporterul, !iind martor la aceste uimitoare per!ormante, Hndrazneste sa il supuna si el la un test pe #olteanul diagnostician# . ( puneti(mi, /enea mule despre batrana mea mama. ( Da(mi mana, i(a zis. 'ama >loarea, cum o diinizezi, a dus doua ictere pe picioare.
Pentru cei <: de ani ai sai o duce !oarte bine. Dar... e Hn cer. ( Asa este, ii raspunde tulburat ziaristul. Discutand despre numeroasele a!ectiuni si su!erinte ale oamenilor, V.P. sustine ca orice boala sau moarte prematura, Hnainte de 111 ani, constituie accidente datorate in!ractiunii de nerespectare a regulilor naturale ale ietii, deci boala putand !i preenita si remediata. i tot dupa diagnosticianul Hn cauza, principalii !actori incriminati Hn producerea bolilor sunt" stresul peste limita de toleranta, respiratia incorecta si Hn mediu iciat, nutritia nerationala, mesele la ore neregulate, digestia incorecta, consumul de grasimi animale, a!umaturi, bauturi alcoolice distilate, ca!ea, dulciuri, pEine alba, orice proteine Hn e0ces, !umatul, oboseala cronica, e0cesul se0ual, nerecuperarea prin odihna, sedentarismul, dantura incompleta sau deteriorata, neeliminarea rezidurilor si to0inelor din corp la timp, constipatia cronica, lipsa de curatenie corporala, angajarea Hn munci neadecate, munca si conietuirea cu persoane care nu te si nu le agreezi, automedicamentatia !ara prescrieri, etc. ?iaristul ne in!ormeaza ca la 'ontreal, romanii si autohtonii care il izitasera deja pe nenea Popa pana la data scrierii articolului depasisera numarul de :=== de izitatori. 7ot din paginile reistei mai a!lam ca la -ucuresti, Hn cadrul )niersitatii &cologice condusa de pro!. uni. dr. Dolphi Drimmer, acesta a Hn!iintat, la initiatia d(lui Popa, >acultatea de tiinte %ognitie si Parapsihologie, unde si dl. Popa actieaza ca pro!esor. Dupa reenirea Hn tara, pentru aceasta !acultate, dl. Popa a donat carti aduse din America si %anada, alorand peste 11=== . Pe langa acestea, Hn e0punerile de la con!erinte sunt prezentate casete ideo , audio, cu indecari +unele cazuri prezentate in carte e0ista si ele pe casete ideo, cu mani!estari asa(zise paranormale adunate din Hntrega lume, studiate si eidentiate Hn mod stiinti!ic, sunt prezentate di!erite ipoteze care Hncearca sa e0plice aceste !enomene, care nu mai sunt contestate, dar nu sunt Hntelese Hnca. e e0pun si studii stiinti!ice Hnregistrate pe casete ideo despre di!erite terapii naturiste practicate Hn lume, despre iata animalelor, plantelor, insectelor, ipoteze despre originea omului, eolutie, etc. In timpul cEt a stat Hn *os Angeles, dl. Popa l(a HntElnit si pe Aristide -uhoiu si Hn urma discutiilor aute cu dansul, acesta publica un articol Hn reista )niersul, al carei director este. 7itlul articolului, #Inginerul Valeriu Popa e tot mai conins ( 'W/IA PA7& D&V&/I 7AA 'IA%*&*T# *egat de acest subiect dansul obsera " #In ultimii doi ani se petrec tot mai multe !enomene ine0plicabile Hn omania, de natura paranormala. In acelasi timp apar declaratii ale unor persoane din alte tari, cum e cazul unei batrane din tribul -a /dibu din ?air, care a!irma ca omania este un pamant ales de Dumnezeu pentru minuni ce nu or HntErzia sa apara. *a aceasta a!irmatie Valeriu Popa adauga o serie de e0emple despre oameni maturi, adolescenti, copii, care apar cu mai!estari ce deocamdata stiinta nu le poate e0plica, dar a caror realitate este eidenta prin repetabilitatea lor8 prin bioenergia ce iradiaza prin mEinile lor, acestia pot ridica di!erite obiecte, inclusi sticle, obiecte din plastic, carti etc., pot edea
a!ectiuni ale organelor interne, pot indeca prin atingerea cu mana a zonei bolnae, s.a.m.d. ast!el de tEnara, cu reale perspectie este si *ainia 7atomir, din %raioa. #e pare ca deasupra omaniei e0ista de cEtia ani un tunel de energie care Hn prezent pluteste deasupra muntilor %arpati, in!luenteaza si da omaniei alori imense pe cale parapsihologica. De aceea, pregatiti(a si pentru a doua parte a corpului uman. *asati partea !izica, ca nu plecati din aceasta lume decEt cu doua mari acu(mulari " cunostintele stiinti!ice din toate domeniile si !aptele de iubire. # Intr(una din conersatiile cu ziaristii americani, Hntrebat la un moment dat daca, pe langa capacitatea e0traordinara de a pune diagnostice e0acte dupa !otogra!ie, prin tele!on etc., a mai obtinut si alte per!ormante Hn lucrul cu propriul corp, Valeriu Popa raspunde" #Da, am reusit, si Hnca cu mult timp Hn urma. In tinerete am !ost supus unei operatii de apendicita !ara anestezie, deasemeni suport e0tractii sau lucrari dentare !ara administrarea Hn prealabil a reunui anestezic, am !acut cure de dezinto0icare de 1= zile !ara apa si mancare si 32 de zile !ara mancare, consumand doar apa distilata, merg iarna la tara, Hn picioarele goale pe zapada, iar de curand, am izitat Hn Penslania un centru unde cei care doresc se pot Hnscrie pentru a Hnata sa mearga desculti pe carbuni aprinsi. &u am reusit sa merg pe carbuni aprinsi pe o distanta de 1= metri, !ara sa su!ar nici un !el de arsura la picioare. 7ot de tanar am aut Hn mine dorinta sa(i cunosc pe asa numitii #raci# din A!rica, lucru care a !ost posibil cand am !ost trimis pe linie de sericiu Hntr(o delegatie Hn %ongo -razaille. %End am ajuns acolo m(am interesat de e0istenta unui ast!el de raci si am si a!lat unul, bineHnteles. Am Hncercat sa patrund la el, lucru realizat cu !oarte mare di!icultate caci raciul nu primea straini. data patruns, se pare ca i(am cEstigat Hncrederea caci i(am de!init pe loc 3 a!ectiuni de care el Hnsusi su!erea. Din cele 3 raciul a recunoscut 4 si ast!el pot spune ca ne(am #imprietenit#. Dupa aceea am asistat la rezolarea unui caz. A !ost adus pe targa un bastinas care se a!la Hntr(o stare graa, cu temperatura de 4==%. Vraciul m(a Hntrebat ce are bolnaul, iar eu i(am spus ca respectiul su!era de o into0icatie alimentara proocata de consumul de peste a!umat. Intrebati daca este adearat ca omul a mancat peste a!umat, cei care il transportasera cu targa au con!irmat. Apoi, raciul a Hnceput el Hnsusi operatiunea de #indecare#. In primul rand, acesta i(a administrat bolnaului un ceai, o in!uzie din di!erite plante, dupa care a Hnceput sa(l maseze pe abdomen. Dupa ce a terminat masajul abdomenului, raciul l(a apucat pe om de picioare si l(a HnErtit pana cand omul a Hnceput sa erse. Apoi, i(a administrat acestuia alt ceai, l(a masat pe abdomen si Hn s!Ersit, omul a !ost Hn stare sa se ridice Hn picioare. data a!lat Hn picioare, raciul a luat o !runza cu tepi ascutiti, cum ar !i limba soacrei de la noi, si i(a trecut(o pe la subrat de cEtea ori pana cand omul a Hnceput sa sangereze. *a Hnceput sangele era Hnchis la culoare, apoi a Hnceput sa se deschida. %Hnd acesta a ajuns aproape de culoarea lim!ei, raciul a luat o alta !runza, a jupuit(o de pielita si i(
a aplicat(o bolnaului pe ranile de la subrat. 7oata operatiunea a durat doua ore, doua ore si jumatate, iar !inalul a !ost surprinzator. mul care !usese adus pe targa, cu temperatura de 4==%, s(a sculat sanatos tun, !ara !ebra si Hn sunetul tobelor si al tam(tam(ului, a Hnceput sa danseze. Acum, o alta calatorie Hn alta parte a globului, Hn India si -angladesh, unde deasemeni am aut ocazia sa ad niste lucruri !oarte interesante. In -angladesh, langa Dacca, se a!la tot un ast!el de raci care indeca cu ajutorul serpilor si al scorpionilor. Iata cum decurgea aceasta !orma ciudata de tratament. Vraciul aea o cusca mare Hn care se a!lau Hnchise cobre si tot !elul de serpi, precum si scorpioni. %and i se aducea un bolna, raciul punea limba pe pielea acestuia pentru a Hnregistra Hn acest mod pB(ul pielii +gradul de alcalinitate sau aciditate . Apoi prindea o cobra sau un alt sarpe din cusca pe care il lasa sa muste dintr(o !runza de betel, eninul lui lasEnd o aureola pe supra!ata acesteia. Ast!el, dupa !elul aureolei, raciul isi dadea seama daca pB(ul eninului sarpelui respecti este capabil sa contracareze pB(ul bolnaului pe care el il testa cu limba. 7rebuie sa stiti ca eninul de sarpe este Hn general !oarte alcalin, mergand uneori pana la pB. 14 si, legat de acest lucru, daca cinea este muscat de un sarpe, un antidot puternic este sucul de lamEie8 ictimei respectie este bine sa i se taie imediat rana de jur imprejur si sa se aplice pe aceasta suc de lamEie. tiu ca toate aceste poestiri suna bizar, Hnsa sunt reale8 eu personal am asistat la doua ast!el de tratamente administrate de raciul din -angladesh. In ambele cazuri, bolnai cu temperatura !oarte mare generata de in!ectii puternice, au !ost adusi si Hntinsi pe o rogojina, testati cu limba de catre raci, apoi muscati de serpii alesi de acesta, undea pe brat, deasupra cotului. Din !ericire, amandoua cazurile s(au terminat cu bine, respecti, dupa o ora, o ora si jumatate, !ostii bolnai s(au sculat aproape !ara !ebra si capabili sa mearga singuri. pun din !ericire pentru ca tratamentele raciului erau radicale, #ori(ori# 8 deci bolnaul ori se indeca, ori murea pe loc Hn urma muscaturii sarpelui. Am urmarit pe unul din bolnai si am obserat ca dupa doua saptamani acesta era complet restabilit.# M IP7&?& ID&I P&/7) %&I %A& V I/%& -I/&*& 'A/I&I '7IV)* PI/%IPA* %A& '(A D&7&'I/A7 A %/%&P A%&A7A >IA /) A >7 %&* P*I7I%(%IA* I/ PI')* A/D, %I &>*&%7A&A P*I7I%(%IA*A I/ D'&/I)* A/A7A7II PP)*A7I&I, >AP7 %/7A7A7 APAP& ?I*/I% *A %&I )>&I/?I %A& 'A %A)7A %) DIP&A&. DI/ %/7A7AI*& '&*& , PI'A %A)?A %A& D)%& *A I'-*/AVII >I?I%& I PIBI%& &7& 7&)* %A)?A7 D&" I/%&7I7)DI/&A I/ %A& & A>*A 7AA, *IPA )/ /&%&I7A7I %A A*I'&/7&*& A%%&I-I*& )/ V&/I7)I 'I%I, %A*D)A, AI7&/7A '&DI%A*A, PI&D&&A
*%)*)I D& ')/%A &7%. >IA P&/A*A A %A/DIDA7)*)I *A >)/%7IA P*I7I%A, A) &%/'I%( %IA*A +idei si sugestii &0plicatii" ( aceasta !isa continand obligatii, sarcini si drepturi, se re!era la persoana propusa sa candideze in alegerile legislatie din anul ............ ( !isa a !i completata personal de catre orice persoana ce candideaza la o !unctie politica, sau economico(sociala +de la primul pana la ultimul !unctionar de stat, inclusi de conducatorul statului . ( !isa a cuprinde obligatoriu punctele inscrise mai jos, iar daca se considera necesar , se or adauga si altele. ( alegeti raspunsul corect +taind cu o bara rubrica incorecta #DAG/)#, pentru a corela a!irmatia !iecarui punct cu realitatea priind propria persoana a candidatului. ( !isa se a data si semnatura. ........................................ >otogra!ia candidatului, color, tip pasaport. ........................................
NR! A"IR(ATIA CRT
DA0NU
1!
Sunt sanatos $i*ic si psiic 2oveit cu acte3!
Da0Nu
4!
Sunt creincios convins in reli&ia e care apartin!
Da0Nu
5!
Sunt casatorit 2con$irmare in partea sotiei 3!
Da0Nu
6!
Nu sunt in ivort si in timpul manatului nu voi ivorta!
Da0Nu
7!
Nu am nici un viciu care sa ma e&rae*e ca $unctie si om 2corupti)il, alcoolic, a$emeiat, carto$or etc!3, iar aca sunt inca $umator, ma o)li& sa nu Da0Nu $ume* in institutie si sa sustin propa&ana contra $umatului si alcoolismului!
8!
Sunt pro$esionist recunoscut in meseria e 9 :::
Da0Nu
;!
Nu voi amite9 nepotismul, coruptia, mita etc!, su) nici o $orma!
Da0Nu
Nu am $acut nici un $el e politica contra le&ilor statului!
Da0Nu
=!
Nu sunt sectant si nu am relatii ascunse cu sectantii 2&rupuri e inivi*i a caror activitate contravine moralei umane3!
Da0Nu
1>!
Sunt ecolo&ist cu toata $iinta mea si voi lupta pentru un meiu sanatos!
Da0Nu
11!
Toate luarile e cuvant otaratoare le voi inre&istra pe caseta auio si le voi Da0Nu
pastra pe toata urata manatului, iar aca este ca*ul si upa aceea 2in ca*ul parlamentarilor si cu alte oca*ii mai importante, pe caseta va $i inre&istrata si opinia, pe scurt, a celui ce a conus seinta3! Copii scrise upa cuvantare vor $i epuse la osarul institutiei!
14!
Cuvantarile otaratoare vor $i scrise si ate celor pre*enti la seinta, inainte e a $i rostite, iar in ca*ul can in cuvantare sunt an&a'amente, la terminarea alocutiunii se vor mentiona9 in ca*ul in care nu reali*e* Da0Nu an&a'amentul la termen, calitativ si cantitativ, sunt e acor sa $iu estituit si tras la raspunere le&al, e cei ce m#au ales!
15!
Sunt e acor ca retri)utia mea lunara sa $ie la nivelul salariului meiu pe tara! Pentru merite eose)ite, statul poate acora in plus, o suma a'un&an pana la triplarea salariului, prin otararea colectivului care a ales caniatul respectiv! Pentru $unctiile cu o)li&atii protocolare se vor acora celtuieli econta)ile 2salariul Preseintelui va $i u)lu $ata e salariul meiu pe tara, Da0Nu cu posi)ilitatea e a $i suplimentat lunar e catre Parlament3, ca* in care vor $i, o)li&atoriu, cunoscute e pu)lic prin mass#meia! Sistemul e salari*are mai sus mentionat este necesar pentru a intele&e concret cel ales, cum traieste populatia tarii!
16!
Voi a, lunar, ari e seama in $ata celor care m#au ales! Acestia, prin repre*entantii lor, vor otari, can este nevoie, aca merit sa ineplinesc manatul in continuare!
17!
Votarea se va $ace, prin semnatura, pe o $isa special conceputa, pentru a se intele&e ca e &reselile mele vor $i vinovati si cei care m#au ales 2$iecare Da0Nu colectiv isi merita alesul, $iecare popor isi merita conucatorul3!
18!
Toate sarcinile otaratoare le voi primi si a in scris, su) semnatura, stiin ca in viata nu am ecat un sin&ur prieten aevarat, ne&ru pe al), scris e mana lui!
Da0Nu
1;!
In ca*ul can nu pot completa toate ru)ricile cu ?Da?, nu voi cania!
Da0Nu
1
In ca*ul can comisia propusa sa anali*e*e activitatea mea costata ca am &resit si nu ma scot la timp in $unctie, mem)rii comisiei vor $i estituiti si Da0Nu con#amnati la $el ca mine!
1=!
"isa a $ost completata si semnata e mine personal, li)er si nesilit e nimeni, in eplinatatea $acultatilor mintale, cu orinta ca p rin activitatea ce o voi es$asura pe timpul manatului, tara mea scumpa, RO(ANIA, sa Da0Nu evina cu aevarat, un centru e spiritualitate si corectituine umana al omenirii!
4>!
Da0Nu
In ca*ul in care, upa ale&eri si in timpul manatului, mi se va ovei, cu Da0Nu acte semnate 2nu anonime3, cercetate e cei in rept, ca am mintit, sunt e acor sa $iu 'uecat, conamnat si introus pe viata in mina e la Prai, 'uetul (ures, eoarece nu merit sa mai traiesc printre cei ce m#au ales spre a le repre*enta interesele9 vor $i trasi la raspunere, o ata cu mine si consilierii mei 2sau cei ce imi vor $i su)alterni irecti3, pentru a intele&e c a si ei sunt raspun*atori pentru eci*iile mele! Ar $i )ine ca televi*iunea sa $ilme*e mina e la Prai si alte mine similare pentru a se sti ce#i asteapta pe
vinovati! 41!
Inainte e a cania la ale&eri am poseat urmatoarea avere oveita cu acte!
Da0Nu
44!
La terminarea manatului voi ovei cu acte averea ce o voi posea!
Da0Nu
Data
emnatura
&%'A/DAI I )/&*& '7IVA7II P&/7) I/7D)%&&A >I&I 1. >isa completata si insotita de !otogra!ia candidatului a !i publicata in presa si la centrele de otare. 2. Pentru !iecare !unctie trebuie preazuta !isa !unctiei in con!ormitate cu obligatiile ce(i rein candidatului. :. >isa trebuie sa !ie a!isata si cunoscuta de alegatori, pentru a concluziona daca cel propus corespunde !unctiei, aand in edere ca in !inal, de greselile candi(datului or su!eri si alegatorii. 4. %ei care nu or !i de acord sa lucreze cu aceasta !isa !ara sa arate in mod limpede, concret, cu doezi si argumente sustinute de !apte, de ce nu sunt de acord si sa propuna alta solutie, mai buna, ce poate !i aplicata, iar pentru aplicarea ei sa raspunda in !ata tarii si a legii, or !i considerati dusmani nedeclarati ai 'A/I&I. &i sunt aceia care or sa suga din laga acestui popor bogat, dar neinstruit inca. 3. %ele inscrise in !isa sunt !oarte dure, dar posibil de realizat de cei ce or cu sinceritate ca 'A/IA sa deina #'ecca menirii# prin spiritualizare, singura posibilitate care ii este pe deplin la indemana, datorita calitatilor spirituale de care dispune acest popor. Aceasta depinde de noi, daca om incepe sa raspundem la cele trei mari intrebari" De unde enim$, %ine suntem$, )nde mergem$ i daca om !i coninsi, stiinti!ic si religios, ca de la gand, priire, gest, orba, !apta, totul se inregistreaza si se computerizeaza undea, !iind direct raspunzatori !ata de noi insine, maine +cand psihicul nostru nu a mai !i pe Pamant, toate acestea ne or da de gandit ca om plati tribut greu pentru orice greseala saarsita in decursul ietii. In cazul in care candidatul ales a gresit, sa !ie publicat in presa, prezentat la radio, 7V, impreuna cu subalternii directi si consilierii personali, o!icial angajati pentru a(l ajuta la indeplinirea mandatului, cu !otogra!iile lor, incat si acestia sa cunoasca rusinea impreuna cu el, daca au rusine si stiu cu adearat ce inseamna rusinea. Pana nu ne a !i rusine de !aptele noastre urate, tara romEneasca a !i de rasul lumii intregi. 'erita poporul nostru aceasta rusine$ Pana cand sa ne !ie rusine sa spunem ca suntem romEni, cand mergem sa ne cazam la un hotel din tarile asa(zis ciilizate$ %e au ei in plus !ata de noi$ Au doua capete pe umar$ /u &i au inatat de mult ce este rusinea De cine depinde sa ne spalam de rusine$ De !iecare din noi. i daca este asa, hai sa o !acem cu sinceritate, alegand cu multa atentie si
discernamant romEni cinstiti si drepti, care sa ne reprezinte cu cinste si sa ne inete prin e0emplul !aptelor lor sa nu ne mai !ie rusine. . %onducatorii partidelor sunt rugati sa analizeze cu !oarte mare atentie aceasta !isa, daca sunt romEni cu adearat, sa adauge in plus, daca considera necesar, si alte idei in a!ara celor trecute in !isa si sa o propuna de urgenta Parlamentului spre aprobare, pentru a deeni !unctionala cat mai repede. Propunand candidatii dupa aceasta !isa, <= din propaganda electorala actuala se a reduce, si deci, or scade cheltuielile !inanciare, !inante de care aem multa neoie. %u banii economisiti ast!el ar putea !i terminate multe locuinte care spre rusinea noastra stau in paragina, ca si alte lucrari necesare. Atunci or edea partidele cat este de greu sa gasesti :(4 candidati, pentru !iecare !unctie, care sa indeplineasca conditiile cerute de !isa. Acele partide or deeni puternice si demne de incredere in !ata tarii, care or propune cati mai multi candidati de calitate !izica si psihica. Ar !i bine ca !isa sa !ie discutata si in colectiele de munca din intreprinderi, !acultati, etc. si la teleiziune in special, pentru a cunoaste opinia publica asupra ei. %ei ce nu sunt inca de acord cu aceasta !isa, sa raspunda in !ata tarii de ce nu sunt de acord, dar sa propuna alta !isa, sau alta !orma prin care sa ne garanteze si sa raspunda cu libertatea lor pentru deciziile ce le iau, sa ne demonstreze prin !apte ca sunt cu adearat romEni si ii or tarii binele, din tot su!letul. *ucrand cu aceasta !isa, ii om ajuta sa nu greseasca pe cei care ar dori(o si ast!el nu om mai ajunge sa strigam, spre rusinea noastra, in !ata lumii intregi, #jos guernul, jos presedintele#, pentru care noi am semnat si otat sa ne conduca, si nici sa le cerem moartea si sa(i e0ecutam, in caz de !orta, precum am mai !acut(o. >isa o or completa numai cei ce se considera #oameni potriiti la locul potriit#. Aceia nu se or gandi la ce(i asteapta, ci or gandi si actiona in !iecare moment urmarind ce trebuie sa !aca sa nu(i astepte raul. +Americanii si altii la care noi priim cu admiratie, lucreaza de mult dupa aceste principii. unt sigur ca orice candidat american ar semna cu ambele maini aceasta !isa. Politicianul m nu a !i de acord cu aceasta !isa, deoarece el se gandeste ca, prin politica sa sa(si satis!aca in primul rand interesele sale personale +si dupa aceea ce a !i. mul politic a !i de acord cu aceasta !isa, deoarece el rea binele tarii, constient !iind de greutatile prin care a trece. In momentul cand am conceput aceasta !isa, care poate !i imbunatatita de cei care or intelege mai dereme ca omEnia trebuie sa se spele de rusinea in care pluteste, am !ost constient ca oi !i discutat de unii, isator, idealist sau mai stiu eu cum, de altii. Aceste aprecieri le or !ace cei neinstruiti inca sau care or ca omEnia sa !ie inca de rasul lumii sau sa nu mai e0iste. 'otiele pentru care procedeaza ast!el le cunosc ei bine +deoarece ei stiu ca in spatele incertitudinii isi satis!ac interesele lor meschine.
Dar, toti acei care mai gandesc si procedeaza ast!el inca, sa tina minte ca asa zisul bine de azi pentru ei, le a deeni raul de maine si asa mai departe, urmarindu(i oriunde se or duce, chiar si dupa ce au plecat din iata. De!initia binelui +ipoteza mea ( nu e0ista bine, nu e0ista rau. -inele este o stare prin care sunt satis!acute unele interese, insa practic, nu e0ista bine, nu e0ista rau. &0emplu" doi !rati, unul este gradinar, altul caramidar. Ploua. 6radinarul multumeste Domnului, caramidarul injura ca ii strica caramida. )nde este binele$ )nde este raul$ &ste doar interesul, si asa se pot da multe e0emple. -inele, cand se apropie de apogeu, este atunci cand, +zic eu, celui caruia i(ai satis!acut interesul, plange, si odata cu el, plangi si tu. De cate ori ai trait aceste momente de cand e0isti, draga romEne$ 7ot in ipoteza mea, nu e0ista adear si dreptate sociala. &0emplu" suprimarea ietii unui om, in orice conditii, se considera crima. %and suprimi iata cuia pentru interesul tau personal, esti considerat criminal si condamnat con!orm legilor in igoare. Insa cand suprimi iata unora, in interesul colectiitatii, tarii, natiunii, etc., esti considerat erou. De ce$ +aspundeti oi. In ipoteza mea, un conducator este bun daca, atunci cand isi satis!ace interesele personale si de !unctie, satis!ace minimul <= din interesele celor pe care ii conduce, deoarece dintre cei 2= ramasi nesatis!acuti, 13 ii sunt in!eriori, iar 3 sunt mai destepti decat el, dar, cei <=, care sunt in majoritate, ii tin in e0pectatia, atat timp cat conducatorul le satis!ace interesul pentru care s(a angajat sa ii conduca. alta sugestie. Primarii generali, de sectoare, orase, comune, sate, ar !i bine sa ia o zona mizera din teritoriul pe care il tuteleaza, pe care sa o innobileze din toate punctele de edere, prestand lucrari, pe cat le sta in putere cu propriile maini, dupa orele de sericiu, dand e0emplu personal ca orbele spuse in timpul propagandei dein realitati +primarul general al capitalei sa se ocupe de strada *ipscani si de un parc lasat in paragina. Atunci il om crede pe domnul primar ca este om politic, nu politician om. Acelasi lucru ar trebui sa(l !aca toti cei alesi, in !runte cu conducatorul statului. ?onele de care se ocupa, ar !i bine sa !ie marcate cu panouri mari, izibile, pe care sa !ie trecute numele si !unctia politica a celui responsabil de curatenia, ordinea si !rumusetea locurilor respectie. De asemeni, primariile sa ceara statului ca !ondurile pe care le incaseaza de la detinatorii de autoturisme, pentru intretinerea drumurilor si strazilor, sa !ie contabilizate separat si sa !ie raportat lunar cum au !ost cheltuite. *ucrarile e0ecutate sa !ie receptionate de o comisie !ormata din specialisti cunoscatori ai lucrarilor din acest domeniu +ei trebuie sa !ie detinatori de autoehicule. In acelasi timp, primarul sa se angajeze in !ata asociatiilor de automobilisti ca, in cazul cand nu e0ecuta lucrarile la care s(a angajat, la termen, corespunzator, cantitati si calitati, sa !ie dat in judecata, personal, atunci cand din cauza gropilor de pe strazi, so!erii isi accidenteaza masina, sau o uzeaza prematur. %omisiile sa receptioneze, alaturi de specialistii din domeniu, lucrarile e0ecutate. i mai tine minte, draga
romEne, daca nu ei lucra cinstit si corect acolo unde esti angajat, !ara sa te gandesti intai cat ti se da, ci sa ai pretentii numai dupa ce ai dat lucrari, produse, bunuri etc., de calitatea si in cantitatea pentru care meriti retributia ceruta, nu(l ei ajuta pe cel ales sa se achite de sarcinile luate, deoarece, el singur, nu o a putea !ace niciodata. 7oti trebuie sa deenim unul singur, de la gand, priire, gest, orba, !apta, si atunci om deeni mari si nu om mai !i de rasul lumii. %el ce a conceput si a intocmit aceasta !isa iti spune"#Draga romEne, daca e0isti cu adearat, tine minte ca oricine ine din a!ara sa te ajute, nu o !ace !ara interes. Bai sa !acem ce putem, cu propriile noastre !orte, ca romEnul a doedit de atatea ori ca este mult mai destept si istet decat cei ce au enit sa(l ajute, si numai dupa ce am epuizat sincer toate resursele noastre sa apelam la cei ce stiu si pot mai mult decat noi si sunt cat mai putin interesati in ajutorul ce ni(l acorda. Ar mai !i multe de spus. In incheiere, draga romEne, citeste cu atentie cele scrise in !isa cat si cele aduse in completare, nu cu super!icialitate, nu cum esti de multe ori obisnuit sa o !aci, ca de aceea ne a!lam in situatia de astazi. Intr(adear, e0igentele impuse de aceasta !isa sunt e0trem de seere, dar si importanta acestor !unctii pentru iata acestui popor, pentru iitorul sau, este coarsitoare. De aceea, impunerea unor criterii seere, de moralitate si pro!esionalism, maresc mult sansele alegerii unor candidati cat mai competenti. emenul si contemporanul ds, doritor de bine al omaniei, din toate punctele de edere, ing. Valeriu Popa. P.. 7oti cei care si(au prezentat la teleiziune programele ce le or indeplini daca or !i alesi, sa completeze !isa, alaturand toate ideile declarate in emisiunile teleizate, sub !orma de angajament, in !ata tarii. +Daca sunt cinstiti si au curaj. 7uturor celor care or !i de acord si or actiona pentru aplicarea acestei !ise, le multumesc in numele sanatatii, a linistei si prosperitatii poporului romEn JJJ eenind in tara dupa calatoria !acuta in America, %anada si &uropa, dl. Popa a conceput si realizat impreuna cu pictorita taicu 7udora un set de peste 3= de planse ce prezinta in detaliu procesul nasterii in dubla ipostaza, atat din punct de edere biologic, asa cum stiinta a pus in eidenta prin ultimile cuceriri ale ei, cat si al !enomenelor spirituale ce au loc inainte de conceptie si pana dupa nasterea !izica. alta grupa de planse ilustreaza si e0plica cum are loc procesul mortii, al desprinderii !ormei energetice de trupul !izic si ce se intampla cu partea spirituala dupa separarea de corpul !izic.
Aceste planse or !i prezentate intr(o e0pozitie ce se a tine probabil in cadrul )niersitatii &cologice. De asemenea, dl. Popa intentioneaza sa realizeze si un album in care !iecare plansa a contine e0plicatii detaliate re!eritoare la continultul ei si trimiteri la di!erite lucrari care trateaza acest subiect ursa principala de inspiratie a descrierii !enomenelor spirituale o constituie lucrarea RDI/ 7AI/&*& VI&7II I A*& )/IV&)*)IR de carlat Demetrescu. Pentru a o!eri cititorului o cat de mica idee despre aceste planse, care pana in prezent, prin continutul de idei, sunt unicat in lume, am prezentat sapte dintre ele in ane0a acestei carti. Desi ele necesita o e0plicare mult mai detaliata, catea amanunte despre !iecare sunt totusi bine enite, aand in edere spatiul lucrarii de !ata. In plansa 1 este prezentat Pamantul cu zonele sale !luidice, locurile in care ietuiesc oamenii in !orma spirituala si de unde in la iata in planul !izic al planetei. Plansa 2 ilustreaza persoanele !izice si spirituale prezente la momentul conceptiei in urma careia se a dezolta iitorul trup !izic al candidatului la o noua iata in corp !izic. Plansa : ilustreaza un moment din perioada de eolutie intrauterina, actiitatea entitatilor spirituale la desaarsirea acestui proces si spiritul candidat la intrupare, stand in jurul mamei, in stare !luidica, sub !orma de trunchi de con. Plansa 4 arata cele trei zone situate pe corpul mamei unde spiritul !iu se leaga de corpul ei. 'ai este prezentata si modalitatea in care spiritul !iu preia din energia mamei in timpul noptii si din cea a tatalui in timpul zilei. Plansa 3 ilustreaza ce se intampla in planul energetic in momentul nasterii si in!luentele ce se e0ercita asupra noului nascut in acele clipe. Plansa prezinta procesul mortii, al desprinderii partii spirituale de trupul !izic. Plansa arata cum are loc RFudecataRde la s!arsitul ciclului eoluti de apro0imati 2=== de ani de pe acesta planeta. MI /I In urma actiitatii des!asurate Hn America, de ajutorare a unor semeni a!lati Hn su!erinta si a rezultatelor obtinute de acestia, reista ?um din /eS or@ ii solicita un interiu inginerului Popa, aparut pe data de 13 oct. 199:, sub titlul #Valeriu Popa, un &dgar %ace al romanilor#. Iata cEtea !ragmente din el" &ste iarna. zi a lui decembrie 1993. Dimineata, dupa ce m(am trezit, iau treningul pe mine si ies sa alerg. A!ara e zapada si ninge linistit, parca rea sa se opreasca. >ulgii scanteiaza in caderea lor molcoma, cand trec pe langa luminile inca aprinse. Imaginea iti da impresia ca !ace parte dintr(un basm. Imi aduce aminte de copilarie, cand traiam !ara nici o grija. Dupa ce imi termin setul de e0ercitii, o iau spre casa in alergare usoara. Pe drum ma intalnesc cu un prieten din copilarie, Ailoaie ctaian, acum inginer de calculatoare la Institutul de 'edicina portia. /e salutam si, din orba in orba ajung sa ii
poestesc de intentia mea de a un post de 4= de zile, in colaborare cu un grup de medici care sa obsere si sa analizeze reactiile si eolutia organismului in aceasta perioada si in timpul reenirii la alimentatie, inca 2= de zile. Ideea i s(a parut interesanta si mi(a promis ca o sa discute la institut cu se!a laboratorului de cercetare, dr. osseti Ana, daca e0ista o posibilitate de colaborare pe aceasta tema. Dupa 2(: zile, ctaian ma anunta ca a obtinut acordul colectiului de cercetatori de la institut, dar propunerea mea trebuie mai intai adusa la cunostinta d(lui director, pro!. dr. Ioan Dragan si, daca isi da consimtamantul, putem apoi intocmi protocolul dupa care se a des!asura e0perimentul. *uni dimineata ma prezint la dl. director si ii prezint, in catea minute, propunerea mea si scopul urmarit. Dansul se arata deschis si interesat intr(o colaborare stiinti!ica pe o asemenea tema, dar isi pastreza o rezera de scepticism, s!atuindu(ma ca totusi sa nu e0agerez si ca ar !i mai prudent sa ma opresc pe la 2=(23 de zile. &u raman insa hotarat in decizia luata si stabilim inceperea e0perimentului pentru data de 11 ianuarie 199. %onditiile de lucru au !ost stabilite in contractul de colaborare si !ata de acestea am adus unele modi!icari, in sensul ca din a 2<(a zi si pana la s!arsitul postului, la apa distilata am adaugat zilnic o cana de suc de de legume si !ructe si o cana de zer de lapte crud +de pre!erinta de capra rosie, in care am lasat la macerat coaja de ou rosu de gaina de la tara, indulcit cu putina miere. Pe durata e0perimentului am enit periodic la institut, unde circa :=(4= de cadre medicale din 9 cabinete de specialitati di!erite, m(au supus la analize si teste speci!ice domeniului lor de cercetare. *a !iecare termen mi se !aceau, in medie, intre 12=(13= de masuratori, analize si teste. In primele 21 de zile am mers la sericiu, iar in perioada urmatoare am luat concediu de odihna. Pe toata durata e0perimentului am !acut zilnic plimbari de 4(< @m., indi!erent de remea de a!ara, cu e0ceptia zilelor 24(2, cand mi(a !ost rau si nu prea am putut sa ma ridic din pat. %olaborarea cu personalul medical a !ost buna, unii aratan(du(se in mod real interesati de eolutia e0perimentului, altii !iind insa mai sceptici si !ara sa ia prea in serios ceea ce !aceam. %itind concluziile !inale, care de alt!el sunt riguroase din punct de edere stiinti!ic, in a!ara unor mici neconcordante priind modalitatea de reenire la o alimentatie normala, bazata in principal pe cruditati, am !ost surprins sa constat ca in priinta starilor psihic( a!ectie, multe din concluziile medicilor de specialitate re!lectau intr(o masura !oarte saraca si incompleta trairile mele. &ste insa adearat ca in toata aceasta perioada am !ost concentrat !oarte mult pe interiorul meu, netinand prea mult cont de !elul cum sunt azut din a!ara si !ara sa caut schimbarea parerilor celor din jur !ata de mine ast!el incat sa corespunda intr(o masura mai mare cu realitatea starilor mele, gandurilor si trairilor pe care le aeam. In urma acestei cure de dezinto0icare am ajuns la o cunoastere de sine mai buna, am
a!lat noi lucruri despre mine, e0perientele traite mi(au o!erit certitudini care pana atunci erau pentru mine doar ipoteze a!late din carti sau auzite de la altii, noi intrebari si teme de re!lectie ma preocupa. Din intamplarile traite pe durata celor = de zile ale e0perimentului, doresc sa a impartasesc doua dintre ele, pe care le consider mai importante pentru cititor deoarece sunt con!irmate de martori oculari, e0cluzind ast!el subiectiitatea mea. Postul a inceput bine si a decurs normal, !ara probleme deosebite pana in a 24(a zi. Atunci, in timpul zilei mi(a !ost cam rau, au inceput sa apara dureri de cap si stari de oma. pre seara s(au accentuat si au durat aproape toata noaptea. &ram hotarat sa am rabdare, asteptand diminuarea treptata a durerilor. 7otusi, noaptea starile de rau au persistat si nu am reusit sa dorm. 'a simteam tot mai sleit de puteri. Dimineata, cam pe la ora 4, am #murit#. Am iesit din corp si durerile au disparut. Dupa reo ora m(am reintors, dar nu stiam cum sa intru din nou in corpul meu !izic. ?acea acolo in pat, nemiscat si nu stiam ce sa !ac. Atunci, asa cum ma a!lam in corpul energetic, m(am dus la usa la dormitorul lui nenea Popa, am reusit sa bat si am intrat. I(am spus ca nu stiu cum sa intru in corpul !izic si dansul m(a ajutat. %and mi(am simtit corpul !izic, era greu ca un boloan. /u puteam misca nimic. Incet, am reusit sa intredeschid putin ochii, sa misc putin degetele de la maini, de la picioare, apoi am adormit usor, pe nesimtite, un somn pro!und si odihnitor. %and m(am trezit, eram mult mai bine. Aceasta intamplare mi(a relatat(o intocmai si nenea Popa, catea zile mai tirziu, !ara ca eu sa(i !i spus cea despre ea. Pe la s!arsitul postului, in ziua a 4=(a, cand am inceput sa introduc in alimentatie si zeama de orez, am plecat cam pe la pranz dupa apa distilata, caci era pe s!arsite. Acolo m( am intalnit cu 6elu si cu o doamna care enisera tot pentru apa distilata. Dupa ce am stat de orba catea minute, doamna a plecat acasa, iar 6elu m(a condus pana la statia de masina, ajutandu(ma sa car cei 24 de litri de apa pe care ii cumparasem. Pe drum mi(a poestit ce i s( a intamplat cu reo 2(: zile in urma. In jurul pranzului, se a!la impreuna cu sotia sa in bucataria apartamentului unde locuiesc, pregatind niste legume pentru masa. edeau amandoi pe cate un scaun, iar 6elu curata niste ceapa. *a un moment dat simte ca cinea prieste din pragul usii de la bucatarie. Instincti ridica ochii si se uita intr(acolo. amane cu ochii atintiti spre holul din apartament. Acolo eram eu, materializat de la nielul capului pana la brau, priindu(l insistent. chii ni s(au intalnit, ne(m uitat unul la altul, iar dupa o reme am disparut. &l a ramas in continuare cu priirea atintita in gol. Dupa un timp, sotia, obserEn(du( i atitudinea ciudata, il intreba ce s(a intamplat. 6elu i(a raspuns" #A !ost idiu aici, a stat putin, ne(a priit si apoi a plecat.# >iind obisnuita cu relatari neobisnuite din partea lui, sotia a luat ca atare raspunsul primit, dupa care si(au azut mai departe de treaba. Ar mai !i multe de poestit, dar aceste trairi sunt in mare parte noi si pentru mine, de aceea am neoie de timp sa le inteleg mai bine, sa mi le pot e0plica mai amanuntit, sa le
