1 - VALERIU POPA

D~RUIM LUMIN~ {I IUBIRE PENTRU VINDECAREA SUFLETULUI {I A TRUPULUI

BUCURE{TI - 2002 1

Foto coperta: Valeriu Popa [i Raluca Dumitrache Design coperta: Tipar: Tipografia Everest 2001 Culegere text: Spectrum Media & Advertising

Edi]ie Princeps Tiraj: 1200 exemplare

Toate drepturile rezervate Aceast` carte nu poate fi reprodus` sub nici o form`, par]ial sau total f`r` acceptul scris prealabil al d-lui Cezar Dumitrache - produc`tor exclusiv ISBN: 973-0-02851-6 2

MOTTO „}ine]i minte! Tot ceea ce facem, de la gând, privire, gest, vorb`, fapt`, se \nregistreaz` undeva, \n finitul care ne \nconjoar`, [i când plec`m din via]` ne \ntâlnim cu noi, fiind direct r`spunz`tori pentru tot ce am f`cut.“ VALERIU POPA

3

4

MAI |NTÂI A FOST CUVÂNTUL

5

6

Cuvânt omagial Acest volum omagial este \nchinat celei ce a fost \n aceast` via]` lumina sufletului meu, so]ia mea, Raluca Dumitrache (Veveri]a - Veve), fiin]` de o puritate moral`, o distinc]ie, o delicate]e [i o fine]e de excep]ie, cum numai un spirit de \nalt` evolu]ie poate fi. Prin Voin]a Divin` \n ianuarie 2003, se \mpline[te un an de când Veve a devenit o „veveri]` de lumin`“ printre cei iubi]i de Dumnezeu. Mi-e dor de tine Veve, mi-e tare dor de tine, A[a un dor cuvintele nu-l pot cuprinde ..... Fie cu voia Domnului ca dorul arz`tor din sufletul meu s` ia forma bucuriei [i armoniei , a bucuriei de a te [tii eliberat`. {i mântuit` de suferin]` s` te \nal]i cât mai sus \n |mp`r`]ia Cerului. Vreau s` fi fericit` acolo sus, Vreau s` fi \nconjurat` de muzica celest` care-]i place, Vreau s` fi iubit` [i ocrotit`, Vreau s` fi pre]uit` pentru ceea ce e[ti. Nu te voi putea uita niciodat`, [i nici nu doresc s` te uit vreodat`, iar amintirea ta plin` de dragoste o voi purta cu mine \n ve[nicie. Sper din tot sufletul [i din toat` inima ca bunul Dumnezeu s` ne d`ruiasc` bucuria reântâlnirii. CEZAR DUMITRACHE

7

S` ne rug`m: Iubirea [i Lumina Divin` S` te \nconjoare ve[nic Veveri]` de Lumin`. Amin.

Tu, Puterea Iubirii, Spiritul |n]elepciunii, Al c`rui suflu dai, [i care reiei totul ce ai creat, Puternic` |n]elepciune, Coboar` mila Ta asupra lui Veveri]a-Veve, {i ajut-o prin subalternii Tì, |n numele Sfintei Treimi, S` evolueze \nv`luit` de Lumina Ta Divin`, |n planul corespunz`tor evolu]iei sale spirituale, C`ci numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator. Amin.

8

Cuvânt despre finan]are Aceast` carte omagial` scris` [i conceput` \n ideea de \ntrajutorare a semenilor, a fost finan]at` integral din contul personal al celei ce a fost Raluca Dumitrache (Veveri]a-Veve), [i este un dar de lumin` [i iubire pe care ea ni-l face de acolo din \naltul Cerului, al`turi [i sub \ndrumarea marelui Spirit de Lumin` - Valeriu Popa -.

Iubirea [i Lumina Divin` S`-i \nconjoare ve[nic. Amin.

9

10

CUVÂNT DESPRE VALERIU POPA |ntreb`rile nelini[titoare „de unde venim?, cine suntem? [i \ncotro ne ducem“ n-au \ncetat s` str`bat` genera]iile una dup` alta. |nc` din timpuri antice omul s-a aplecat plin de interes asupra tainelor lumii. |n antichitate, cei dota]i cu o inteligen]` ascu]it` [i capacit`]i native, se orânduiau sub conducerea unui mare preot cunosc`tor, exersat al tainelor naturii [i cu \ndemânare \n cuno[tin]e oculte. Zeci de ani, ace[tia se instruiau \n locuri retrase \n mijlocul naturii practicând cu ri-gurozitate ritualuri de cur`]ire trupeasc` [i sufleteasc`. |n mijlocul materiei pipìbile concrete \[i dezvoltau capacit`]ile prin care deslu[eau codurile [i semnalele trimise de lumea invizibil`. Numai \n momentul \n care discipolul respectiv reu[ea s` comande sim]urile [i dorin]ele sale, s` resping` influen]ele nefaste ale unor contacte sociale, \n aceast` faz`, dotat cu cuno[tin]ele [tiin]ifice apar]inând tuturor domeniilor cercetate atunci [i posedând virtutea de a fi lucid, discipolul devenea el \nsu[i o „Lumin`“. |ntreb`rile privitoare la OM, la sensul vie]ii, la na[terea Universului au c`p`tat noi r`spunsuri prin intermediul celui care a fost OMUL Valeriu Popa. A fost un semen [i contemporan al nostru, n`scut pe 4 iunie 1924, jude]ul Dolj. A fost un copil care adesea \i \ncurca pe cei mari cu \ntreb`ri mai deosebite \nc` de la vârsta de 3-4 ani: „de ce e paznic la vie?, de ce e armata, când zici cuvântul OM; cine este omul, de unde vine, [i unde merge?“. Cùt`rile pentru a doua parte a corpului uman - partea energetic` au \nceput s`-i preocupe tot din fraged` copil`rie. La vârsta de 7 ani le d`dea copiilor, prietenilor lui de joac` s` manânce dovleac spunându-le c` este pepene, ace[tia mâncându-l cu nesa] chiar cu coaj` cu tot. Mai târziu, la liceu când diver[i colegi se \mboln`veau l` f`cea frec]ii (masaje) dup` care ei spuneau c` se simt foarte bine. {i-a fixat \n minte tot felul de „de ce“ - uri \n cùt`rile sale de mai târziu. |n anul II de facultate a luat cuno[tin]` cu o femeie - medium, care \n stare de trans` i-a spus: „A ! Cine a venit \n casa noastr`! Tu [tii sau vei [ti ce se \ntâmpl` cu mine \n anii care urmeaz`“. |nc` un „de ce“. Apoi pe la 23 de ani, a aflat de lucrarea „ Din tainele vie]ii [i ale 11

Universului“ - autor Scarlat Demetrescu, \n care erau relatate foarte multe r`spunsuri pe care oamenii de [tiin]` le-au cùtat din totdeauna. Explica]iile date [tiin]ific unor fenomene necunoscute \nc`, i-au dat posibilitatea ca atât pe linie profesional` cât [i psihic s` se dezvolte putând \n]elege cu mai mult` u[urin]` multe fenomene a[a - zis „paranormale“. A ajuns s` intre \n corpul uman printr-o gândire inginereasc` plecând de la faptul c` la baza fiec`rui efect exist` [i o cauz`, concluzionând astfel c` nimic nu este \ntâmpl`tor, c` totul este programat de cineva sau ceva pe care-l vom explica prin cunoa[tere \n anii ce vor urma. A crezut \ntotdeauna c` menirea lui \n via]` era de a ajuta oamenii \n suferin]` [i o f`cea gratuit cu demnitate [i modestie. „Nu eu te vindec, tu te autovindeci, tu e[ti propriul tù vindec`tor, eu doar te sf`tuiesc. Dac` te faci c` faci, nu sari groapa, dac` faci mai mult decât \]i spun eu o s` câ[tigi. A[a c` : mingea e la tine...“, le spunea mereu bolnavilor. Avea o precizie uimitoare \n a diagnostica orice maladie, chiar [i pe cele nedetectate \nc`. Era un fel de senzor viu ce decodifica informa]iile din corpul pacientului. Ne-a oferit un nou mod de via]`, o alimenta]ie \n armonie cu natura. Valeriu Popa a fost [i este \n noi [i pentru noi pentru a ne ghida. Nu avea nevoie de adulare pentru c` era adev`rul, autenticitatea [i sinceritatea. Via]a sa a fost mesajul sù. Prezen]a sa printre noi a fost o binecuvântare. |n afar` de s`n`tate am mai \nv`]at de la dânsul s` pre]uim [i lucrurile misterioase pentru c` avea o curiozitate accentuat` pentru cercetarea [tiin]elor oculte. A f`cut parte din grupul intelectualilor care practicau medita]ia transcedental`. |nainte de aceea perioad` \ncepuse s` vindece boli pe care medicina le socotea incurabile chiar dac` a fost persecutat de regimul comunist, dat afar` de unde lucra [i r`mas pe drumuri. Adrian Pùnescu a fost singurul care a avut curajul s`-l ajute [i s`-i fac` publicitate \n revista al c`rui redactor-[ef era \n vremea respectiv`. |n ultima parte a vie]ii s-a ocupat de foarte multe [tiin]e adiacente vindec`rii naturiste [i spirituale, ca de exemplu: \nv`]`tura despre reâncarnare, [tiin]e esoterice din Tibet, telepatia, medicina holistic`, stabilirea diagnosticului pe baza modific`rilor din aura uman`. |ncrederea extraordinar` \n sine a fost \ntotdeauna o calitate a marilor personalit`]i. 12

Aceasta l-a propulsat pe marele vindec`tor pe cele mai \nalte culmi. Era \nzestrat cu o voin]` uria[` [i neobosit` [i \ntotdeauna \[i ducea lucrarea pân` la cap`t.Cerul l-a h`r`zit cu o energie colosal` care se putea observa atât \n influen]a pe care o exercita asupra interlocutorilor sau auditorilor, cât [i asupra pacien]ilor [i mai presus decât atât, chiar [i asupra publicului care niciodat` nu-l v`zuse sau auzise, ci doar aflase de la al]ii despre miraculoasele sale calit`]i de vindec`tor. Oferea ajutoare necondi]ionate atât prietenilor cât [i pacien]ilor pe care-i trata, mai bine spus \i sf`tuia [i consulta gratis. Va r`mâne ca un uria[ \n domeniu, chiar pe plan mondial, \n vindecarea spiritual`. Stabilea diagnosticul pacien]ilor chiar [i de la distan]`, putând s` spun` când a \nceput boala [i dac` are continuitate din reâncarn`rile precedente. |i mul]umim marelui „OM“ c` ne-a \nv`]at s` trìm \ntr-un echilibru firesc, c` ne-a \nv`]at nutri]ia curat` [i c` ne-a \nv`]at ce are omul mai de pre] - s`n`tatea - care se afl` \n mâinile fiec`ruia pentru c` dezechilibrele vin din propriul sù interior. A plecat dintre noi la 21 mai 1997 f`r` s`-[i vad` ]elul atins, acela de l`sa \n urm` o [coal` plin` de toate \nv`]`turile sale. Consider`m c` este de datoria noastr` moral`, a celor care l-am cunoscut [i am reu[it s` \nv`]`m din [tiin]a sa, de a face public tot ceea ce cunoa[tem pentru cei ce vor s` primeasc`, pentru cei ce sunt cùt`tori pe acest drum. Regret`m cu to]ii c` a murit \ntr-o perioad` \n care putea s` mai aduc` mari contribu]ii la [tiin]ele vindec`rii naturiste, la [tiin]ele esoterice care au luat un adev`rat avânt dup` anul 1989. Dac` am respecta toate \nv`]`turile dânsului, via]a noastr` ar fi mai bun`, mai u[oar`, mai frumoas` [i mai plin` de iubire. SANDA {TEFAN

13

Câteva cuvinte ale lui Valeriu Popa (extrase din \nregistr`ri video) - „ Din punct de vedere chimic, omul este o crea]ie a Divinului, dar fizicul nu poate s` s`l`[luiasc` singur [i s` se dezvolte f`r` cea de a doua parte psihic`. Deci, acest corp uman este format din dou` elemente: fizic - pipìbil [i bioenergetic - demonstrabil „mâine“ dup` ce [tiin]a \l va accepta. Corpul fizic e format din mai multe elemente, unul din ele fiind corpul vital. Conform Legii Divine, partea aceasta vital`, \n timpul somnului iese din corp pentru a se \nc`rca \n vederea activit`]ii zilei de mâine. Ne \nc`rc`m energetic din alimentele consumate, \ns` elementele de importan]` deosebit` nu le putem lua decât din zona (corespunz`toare evolu]iei) \n care am fost \nainte de a veni la via]`.“ - „ Un copil când vine la via]` preia energia din spa]iu, o integreaz` \n materia care cre[te \n pântecul mamei, ia energia din alimentele pe care mama la ingereaz`, ia energie [i de la tat` \n timpul zilei, iar de la mam` \n timpul nop]ii [i a[a, \ncet \ncet, \mpreun` cu \ngerul \ntrup`tor construiesc corpul \n care va s`l`[lui via]a pe care o \ncepe pe aceast` planet`.“ - „ Nu e suficient s` fii religios, trebuie s` fii profund \n a te conecta cu Energia Universal`, trebuie s` ai trìrea de conectare cu Energia Divin`, nu numai prin vorbe.“ - „ O rug`ciune f`cut` pentru acele st`ri de boal` care sunt dobândite prin liberul arbitru f`r` s` respec]i Legea Divin`, acelea pot fi ajutate; cele care ]i le-ai luat ca boal` [i ca s` \nve]i din gre[elile anterioare, acelea nu ]i le poate ierta nimeni. Noi trebuie s` \nv`]`m s` ne rug`m Divinit`]ii s` ne ajute s` nu gre[im, nu s` ne rug`m Divinit`]ii dup` ce am gre[it.“ - „ |n fa]a mea vin dou` categorii de bolnavi: autoprogama]i [i autoaccidenta]i prin liberul arbitru. Autoaccidentat este un individ care datorit` nerespect`rii unor reguli, a ajuns \n stare de dezechilibru; face cei spun [i chiar mai mult decât \i spun, [i se reface. Cel autoprogramat, care [i-a luat \n programul lui boala respectiv` se apuc` de regim, se face c` face [i nu reu[e[te.“ - „ S`n`tatea este cea mai perfect` meserie a acestei planete. Corpul uman este cea mai perfect` ma[in` a acestei planete . Meseria de 14

s`n`tate n-o po]i \nv`]a decât de la natur`, de la nimeni altcineva.“ - „ Medicul de mâine trebuie s` \nve]e atâta religie \nât s` [tie mai mult decât preotul, preotul trebuie s` \nve]e atâta medicin` \ncât s` [tie mai mult decât medicul; el trebuie s` vorbeasc` \n cadrul bisericii [i despre factorul s`n`tate.“ - „ Din via]` nu r`mâi decât cu cuno[tin]ele [tiin]ifice acumulate din toate domeniile [i faptele de iubire moral`. ~sta e bagajul cu care pleci sus, asta e toat` averea ta.“ - „ Prin credin]` [i [tiin]` trebuie s` ajungem la convingerea c` nu suntem independen]i ci dependen]i, modul de dependen]` fa]` de ceva sau de cineva, va fi demonstrat mâine.“ - „ Spritismul [tiin]ific va lumina lumea.“ - „ De la gest, gând, privire, vorb`, fapt` totul se \nregistreaz`, se computerizeaz` [i dup` ce plec`m din via]` ne \ntâlnim cu noi.“ - „ Nimic nu este \ntâmpl`tor, totul este programat.“ - „ Boala \ncepe \n energetic cu mul]i ani \nainte [i se manifest` \n fizic; de exemplu, un cancer \ncepe cu 8 ani \nainte ca el s` apar` ca boal` fizic`.“

15

Cuvânt de mul]umire Mul]umesc Creatorului pentru c` exist pe lâng` atâ]ia oameni minuna]i. Mul]umesc Bunului Dumnezeu pentru cei 9 ani tr`]i al`turi de Veve, un suflet atât de ginga[ [i pur, lâng` care am \nva]at multe despre via]`. Mul]umesc atât \n numele meu cât [i al Ralucì, tuturor celor care cu mult` dragoste [i d`ruire ne-au fost al`turi [i au luptat \mpreun` cu noi atât cât a permis Programul Divin, ajutând-o pe „veveri]a“ mea, s` trìasc` o via]` demn`, echilibrat` fizic [i psihic, ocolind suferin]a cumplit` proprie unei asemenea boli necru]`toare. M` refer aici atât la colectivul medical de la Sec]ia Hematologie a Spitalului Fundeni, cât [i la oamenii de suflet -terapeu]ii autentici - atât din capital` cât [i din \ntreaga ]ar`. Mul]umesc bunului meu prieten Ovidiu Harb`d`, pentru noua orientare a destinului meu. Mul]umesc tuturor celor de sus, entit`]i benefice [i luminoase (Valeriu Popa, Veveri]a - Veve [i al]ii) care ne-au inspirat [i ghidat cu voia Sfintei Treimi \n scrierea acestui volum. Mul]umesc prietenilor de pe P`mânt, care au pus um`rul la editarea [i produc]ia acestei c`r]i, [i doresc s`-i men]ionez aici: - Sanda {tefan - autor - Dan Abraham - patronul „Tipografiei Everest 2001“ - colectivul Tipografiei Everest 2001 care a participat la produc]ia acestui volum - Spectrum Media & Advertising - culegere text CEZAR DUMITRACHE Dumnezeu s`-i lumineze [i s`-i binecuvânteze pe to]i ace[tia. Amin.

16

Cuvânt \nainte (relansarea unui concept) Am editat aceast` carte [i o ofer gratuit pentru a-i omagia pe cea care a fost scumpa mea so]ie, Raluca Dumitrache (Veve), [i pe marea For]` de Lumin` Valeriu Popa, a[a cum am gândit eu [i prietenii mei c` ar fi pe m`sura dorin]elor lor, [i \n spiritul pentru care au trìt ei aici pe p`mânt. Credem cu toat` fiin]a c` cea mai bine primit` form` de omagiu este \ntr-ajutorarea semenilor, \ndrumându-le pa[ii c`tre vindecarea sufletului [i a trupului, f`r` nici un interes material, concept propriu marelui Om Valeriu Popa. Sper`m c` apari]ia acestui volum, s` duc` la relansarea acestui concept, deoarece exist` mult` suferin]` [i s`r`cie \n jurul nostru [i mul]i oameni sunt nevoi]i s` renun]e la tratamente datorit` costurilor insuportabile pentru ei. Noi credem c` dreptul la via]` al oamenilor nu trebuie s` fie legat de condi]ia lor material`. De aceea, aceast` carte se dore[te a fi [i un apel la \ntrajutorare c`tre medicii alopa]i [i vindec`torii autentici pe de o parte, [i compatrio]ii no[tri cu o situa]ie material` bun` [i foarte bun` pe de alt` parte. S` nu-i ignora]i pe cei afla]i \n suferin]` [i f`r` posibilit`]i. Dac` sunte]i medici sau terapeu]i, consulta]i gratuit cu mult` c`ldur` sufleteasc` [i compasiune pe cei bolnavi [i f`r` posibilit`]i. Dac` sunte]i \nst`ri]i, apleca]i-v` asupra celor nevoia[i din jurul dumneavoastr` [i oferi]i-le cele trebuincioase din inim` cu mult` dragoste (hran`, \mbr`c`minte etc). V`d adesea la televizor, \n special \n campaniile electorale sau \n preajma lor, oameni politici de toate culorile care se deplaseaz` la diferite c`mine de copii sau de batrâni, d`ruind diverse (hran`, juc`rii, televizoare color, etc.), dar numai \n prezen]a camerelor de luat vederi [i dac` se poate s` fie prezente toate televiziunile sunt [i mai mul]umi]i. Eu numesc aceast` atitudine \ntrajutorare \n stil politicianist. Sigur exist` [i un fapt pozitiv \n aceste ac]iuni, \n sensul c` poate vizionând secven]ele respective, le vin [i altora idei de generozitate, de compasiune. Dar a[ dori s`-i \ntreb pe cei ce se f`lesc pe posturile de televiziune 17

cu tot felul de dona]ii ([i nu este vorba aici doar de oamenii politici): A]i fi la fel de genero[i f`r` publicitate?. Eu v` propun s` l`s`m la o parte orgoliile [i vanitatea [i pa[ii nostri s` urmeze calea credin]ei. S` ne \ndrept`m spre calea credin]ei este un al] ]el pe care sper`m s`-l ating` editarea acestui volum. „Prin credin]` la [tiin]` [i prin [tiin]` la credin]`“ afirma marele Om Valeriu Popa. * Lecturând paginile din cuprins, v` ve]i \ntâlni cu un limbaj popular, deoarece am dorit ca ceea ce am scris s` fie pe \n]elesul tuturor, s` ajute [i oamenii simpli. Nu ne intereseaz` s` culegem eventuale laude vis-a-vis de un limbaj literar elevat pe care probabil nici nu-l posed`m, noi fiind de forma]ie tehnic`. * Subliniez faptul c` nu ne adres`m celor familiariza]i cu lumea spiritual`, pentru care multe texte din aceast` carte pot p`rea puerile. Pentru dân[ii exist` pe pia]` multe volume de specialitate valoroase. |i avem \n vedere aici pe cei care \ncep s`-[i pun` semne de \ntrebare despre via]` [i sunt poate, dezorienta]i. Sper`m, ca m`car \n parte, aceast` lectur` s`-i l`mureasc`. Nu avem preten]ia c` de]inem noi ADEV~RUL, dar vreau s` [ti]i c` tot ce s-a scris aici, s-a scris cu sufletul curat, prin prisma experien]elor personale prin care am trecut. R`mâne ca dumneavoastr` s` ne acorda]i credit sau nu, dup` cum v` dicteaz` probabil propriul instinct. * Ne-am gândit \n acela[i timp [i la cei cu diferite afec]iuni care nu au g`sit rezolvarea (par]ial` sau total`) \n medicina alopat`. |n cazul \n care terapiile [i re]etele naturiste publicate aici, nu v` sunt foarte clare, sau dori]i l`muriri suplimentare pute]i lua leg`tura cu doamna Sanda {tefan la telefon: 0745 153 875. Dânsa v` poate ajuta cu 18

sfaturi \n mod gratuit, având o bogat` experien]` acumulat` al`turi de cel ce a fost marele Om Valeriu Popa, [i care este acum un mare Spirit de Lumin`. |n ceea ce prive[te terapiile [i regimurile naturiste, mare parte din ele apar]in lui Valeriu Popa, altele au fost publicate \n diverse c`r]i \ntr-o form` sau alta (noi nu ne asum`m paternitatea lor), celelalte fiind culese din popor. Meritul nostru este acela de a v` pune la dispozi]ie aceste informa]ii \n mod gratuit. Faptul c` discut`m aici numai de tratamente, terapii [i re]ete naturiste, nu \nseamn` c` neg`m medicina alopat`, care are rolul ei bine definit \n societate, iar noi avem toat` stima pentru acei medici care \[i practic` meseria cu abnega]ie [i d`ruire. Oricum indiferent ce crede]i acum despre cele scrise aici, noi v` rug`m s` l`sa]i o fereastr` deschis` spre viitor, poate experien]ele ulterioare prin care ve]i trece v` vor determina s` ne lua]i \n considerare. * De ce titlul „D`ruim Lumin` [i Iubire“? Pentru c` Luminile Cerului ne transmit continuu aceast` lumin` [i iubire cu voia Sfintei Treimi, ca s` ne \nc`lzeasc` sufletele, s` ne ajute s` dep`[im momentele grele din aceast` existen]` [i pentru a ne sprijini \n evolu]ia noastr` spiritual`. Gândi]i-v` câ]i dintre dumneavoastr` nu a]i recep]ionat aceast` dragoste sub diverse forme, le-a]i sim]it prezen]a benefic`, mângâierea lor, mesajele de \ndrumare [i avertizare \n vise etc, fiecare având propriul sistem decodificator. |n special cei dragi nou`, cu care am avut aici pe p`mânt leg`turi suflete[ti foarte apropiate, \ncearc` cu permisiunea Divinit`]ii s` ne trimit` de sus aceast` Iubire [i Lumin` Divin`, adic` esen]a Crea]iei. Noi, la rândul nostru trebuie s` trimitem tuturor [i celor dragi de sus [i semenilor no[tri de pe p`mânt continuu aceea[i Lumin` [i Iubire. Dac` vom proceda astfel, via]a pe p`mânt va fi mult mai bun`, noi vom evolua mult pe plan spiritual [i ne vom vindeca suflete[te [i trupe[te. Aceast` carte se vrea ea \ns`[i un mesaj de lumin` [i iubire. CEZAR DUMITRACHE 19

20

CUVINTE DE LUMIN~

21

22

IISUS HRISTOS Iisus Hristos a coborât \n lume acum 2000 de ani pentru a ajuta omul s`-[i transforme natura sa uman` \n natur` divin`, pentru ca el s`[i realizeze natura divin` \n el \nsu[i [i s`-[i g`seasc` locul sù exact \n Regatul lui Dumnezeu. CELE 10 PORUNCI DUMNEZEIE{TI 1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tù, s` nu ai al]i dumnezei afar` de Mine. 2. S` nu-]i faci chip cioplit, nici alt` asem`nare, nici s` te \nchini lor. 3. S` nu iei numele Domnului Dumnezeului tù \n de[ert. 4. Adu-]i aminte de ziua Domnului [i o cinste[te. 5. Cinste[te pe tat`l tù [i pe mama ta ca bine s`-]i fie [i mul]i ani s` trìe[ti pe p`mânt. 6. S` nu ucizi. 7. S` nu fii desfrânat. 8. S` nu furi. 9. S` nu ridici m`rturie mincinoas` \mpotriva aproapelui tù. 10.S` nu pofte[ti nimic din ce este al aproapelui tù. TAT~L NOSTRU Tat`l nostru Carele e[ti \n Ceruri, Sfin]easc`-se nemele Tù, Vie \mp`r`]ia Ta, Fac`-se voia Ta, Precum \n cer a[a [i pe p`mânt. Pâinea noastr` cea de toate zilele, D`-ne-o nou` ast`zi, {i ne iart` nou` gre[alele noastre, Precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[tri Ci ne izb`v`[te de cel rù. C` a Ta este \mp`r`]ia [i puterea [i slava, A Tat`lui [i a Fiului [i a Sfântului Duh, Acum [i puterea [i \n vecii vecilor Amin. 23

CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI IISUS HRISTOS

„ Omul nu poate trì numai cu pâine, el are nevoie de fiecare cuvânt pe care \l roste[te Dumnezeu.“ „ Ferici]i cei ce plâng, c`ci Dumnezeu \i va alina.“ „ Ferici]i cei umili, c`ci vor primi ce le-a promis Dumnezeu.“ „ Cel mai mare |mp`r`]ia Cerului este cel ce se umile[te [i devine ca acest copil.“ „ Ferici]i sunte]i când lumea v` insult` [i persecut`, [i spune tot felul de minciuni rù-voitoare despre voi, fiindc` atunci voi m` urma]i pe Mine. Fi]i ferici]i, c`ci r`splata v` a[teapt` \n Ceruri. Profe]ii care au trìt \naintea voastr` a[a au fost persecuta]i.“ „ Ferici]i cei persecuta]i, fiindc` fac ce le cere Dumnezeu. Al lor va fi Regatul Cerurilor.“ „ V-am f`cut cunoscut tot ce am \nv`]at de la Tat`l meu.“ „Fiul omului este Domn chiar [i al Sabatului.“ „Fiul omului a venit s` caute [i s` mântuiasc` ce era pierdut.“ „ Nimeni nu l-a v`zut vreodat` pe Dumnezeu, dar dac` ne iubim unii pe al]ii, Dumnezeu r`mâne \n noi.“ „Cine nu iube[te, nu l-a cunoscut pe Domnul, c`ci Domnul este iubire“. „Dumnezeu este dragoste. Cine r`mâne \n dragoste, r`mâne \n Dumnezeu.“ „ Vei iubi pe aproapele tù ca pe tine \nsu]i.“ „ Fi]i perfec]i precum Tat`l vostru Ceresc este.“

24

SRI SATHYA SAI BABA Sai Baba, n`scut \n 1926 \n sudul Indiei, este recunoscut de milioane de persoane din \ntreaga lume ca Avatar. |n hinduism, Avatarul reprezint` \ncarnarea uman` a Divinit`]ii care posed` prin \ns`[i natura sa facult`]ile de omniprezen]`, omnipoten]` [i atot[tiin]`. „ De fiecare dat` când domne[te \n lume dezordinea, Domnul se \ncarneaz` [i ia chip de om, astfel \ncât s` le arate oamenilor calea p`cii“ - spune Sai Baba. Acest sfânt indian este o m`rturie vie a minunilor sale care trec dincolo de legile [tiin]ifice cunoscute [i sunt comparabile cu cele ale lui Iisus. A \nf`ptuit miracole [i continu` s` le fac` vindecând mul]i bolnavi, ajutându-i pe s`rmani, materializând diverse obiecte, ca [i cenu[a divin` numit` „ vibhuti“ ce serve[te \n tratarea tuturor maladiilor. Sai Baba n-a venit s` r`spund` intereselor unei comunit`]i sau unei religii anume, ci pentru a sluji omenirea \ntreag` prop`v`duind o religie unic`, cea a iubirii [i a p`cii. Este un maestru divin al timpurilor noastre, a[a cum au fost la vremea lor, Budha, Krishna, Iisus. Mesajul lui Sai Baba este acela de unitate [i iubire \ntr-o lume sfâ[iat` de contradic]ii. El s-a \ntors pentru \n`l]area spiritual` a omenirii. SANDA {TEFAN CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI SAI BABA „ Doamne! Ia-mi iubirea [i las-o s` curg` pe de-a-ntregul \n devo]iune c`tre tine. Doamne! Ia-mi mâinile [i las`-le s` munceasc` f`r` \ncetare penru tine. Doamne! Ia-mi mintea [i gândurile [i las`-le s` fie \n acord cu tine. Doamne! Ia-mi totul [i las`-m` s` fiu instrumentul tù.“ „ Iubirea e Dumnezeu, iar Dumnezeu e iubire. Dumnezeu se manifest` acolo unde e Iubire. S` iubi]i tot mai mul]i oameni, cu tot mai mult` for]`. Preface]i aceast` iubire \n ajutor [i ajutorul \n rug`ciune, iat` 25

disciplina spiritual` cea mai \nalt`.“ „ S` nu a[tepta]i nimic \n schimb de la cei pe care-i iubi]i.“ „ |nv`]a]i Iubirea Univesal`, astfel Divinitatea din voi se va putea exprima \n toat` plenitudinea sa.“ „ Religia [i disciplina spiritual` sunt esen]iale pentru perfec]iunea uman` [i realizarea de c`tre fiin]a omeneasc` a celui mai \nalt ideal al sù. Religia este una \n UNITATE.“ „ Controlul sim]urilor este devo]iunea adev`rat`.“ „ Nu poate exista fericirea adev`rat` f`r` credin]` [i devo]iune.“ „ Adev`rat` fericire \nseamn` s` te \ncredin]ezi voin]ei supreme.“ „ Ochii fizici trebuie s` v` arate slava lui Dumnezeu, iar ochiul interior s` v` arate Divinitatea din voi [i din Crea]ie.“ „ |n]elepciunea poate salva \ntreaga omenire [i fiecare fapt` a noastr` trebuie s` izvorasc` din \n]elepciune.“ „ Fericirea acestei lumi va fi garantat` atunci când armonia [i \n]elegerea vor cobor\ \ntre oameni.“ „ Dumnezeu de]ine exclusivitatea \n guvernarea cosmosului. El n-are dorin]e. Datoria omului este s`-I ofere iubirea [i s`-L sl`veasc` manifestând aceast` iubire cum poate mai bine.“ „ Aminte[te-]i c` te apropii de Dumnezeu cu fiecare pas f`cut, [i c` Dumnezeu, atunci când faci un pas c`tre El, face zece pa[i c`tre tine. Nu exist` oprire \n acest pelerinaj; este o c`l`torie continu`, zi [i noapte, prin vì [i de[erturi, printre lacrimi [i zâmbete, prin moarte [i na[tere, prin morminte [i pântece.“ „ Drumul c`tre fericire nu se afl` \n a face ce \]i place, ci \n a-]i place ceea ce trebuie s` faci.“ „ Eu predic numai o singur` religie, a iubirii pentru to]i, care singur` este capabile s` reuneasc` rasa uman` \ntr-o fraternitate a omului aflat` sub paternitatea lui Dumnezeu.“ „ Dumnezeu nu va fi mi[cat de comentariile filozofice stricte. El este mul]umit numai de practica efectiv`; de str`dania autentic`; de efortul sincer, onest; de lupta neobosit` de a-]i cur`]a mintea. Lupta trebuie s` fie alert` [i activ` pân` ce ]elul este atins.“ „ AUM-ul lui OM reprezint` principiul OM TAT SAT adic` Acesta este Adev`rul, Eu sunt Adev`rul [i Adev`rul este Unul. Sunetul OM este mereu prezenta voce interioar`, Eco-ul chem`rii Divine din cavitatea inimii. Asculta]i-l, sim]i]i fiorii sì.“ „ Sunetul unei mantre este la fel de valoros ca [i \n]elesul sù.“ 26

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV Filozof [i pedagog francez de origine bulgar`, maestrul Omraam Mikhael Aivanhov (1900-1986) ne propune o nou` religie: solar` [i universal`, dându-ne posibilitatea s` cuno[tem adev`rurile cele mai sublime pe care religiile [i filozofiile le-au ]inut prea mult timp ascunse explicându-ne astfel existen]a noastr` pe acest p`mânt conform marilor legi ale lumii divine. Aceast` \n]elegere privind des`vâr[irea omului va penetra pu]in câte pu]in spiritele, via]a devenind universal`, nemaiexistând separ`ri \ntre oameni, nemaiexistând frontiere [i r`zboaie. |n noua sa filozofie nu exist` decât iubire, abnega]ie, lumin` [i puritate. |nv`]`mântul sù se aplic` \n „Fraternitatea Alb` Universal`“ pe care a \nfiin]at-o \n Fran]a, precum [i \n alte societ`]i din \ntreaga lume, sub aceea[i denumire. SANDA {TEFAN

CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI OMRAAM

„ Când o fiin]` reu[e[te s` \l pun` pe Dumnezeu pe primul loc, deasupra tuturor dorin]elor [i intereselor personale, ea va suferi mari transform`ri interioare, devenind o lume organizat`. Când a[ezi Divinitatea pe culmea fiin]ei tale, \nseamn` c` g`se[ti un punct de echilibru stabil. Când un obiect este foarte bine fixat, \l pute]i face s` se mi[te \n toate sensurile, pentru c` el va reveni mereu la pozi]ia de echilibru. La fel se \ntâmpl` [i cu fiin]a uman`. Atât timp cât nu [i-a stabilit un punct de sprijin \n Dumnezeu, cea mai mic` tulburare ce va interveni \n via]a ei, o va putea dezechilibra. Dar, dup` ce a \nv`]at, s` \[i pun` toate speran]ele, credin]a, \ncrederea, iubirea sa \n Creator, orice sar \ntâmpla, ea va r`mâne solid` [i rezistent`.“ „ Acela care \ncearc` s` scape de eforturi [i de greut`]i va \ntâlni obligatoriu dificult`]i mult mai mari. |n loc s` \ncerce s` scape de probleme, el trebuie s` \ncerce s` le rezolve, altfel cea de a doua situa]ie va fi mult mai rea decât prima.“ „ Primele cuvinte pe care trebuie s` le ave]i pe buze diminea]a la 27

trezire trebuie s` fie: - |]i mul]umesc }ie Doamne, pentru c` mi-ai d`ruit via]a [i s`n`tatea. Umple-mi inima de iubire [i d`-mi for]a s` \ndeplinesc voin]a Ta, astfel ca toate faptele mele s` fie \ntru slava Ta [i \n numele Tù.“ „ Iubirea de Dumnezeu rezolv` toate problemele.“ „ Somnul se transform` \ntr-un act sacru atunci când te culci cu inten]ia s` studiezi \n cealalt` lume, fiindc` acolo prime[te adev`rata Ini]iere.“ „ Dac` arunca]i priviri rele, proiecta]i o for]` care \ncepe s` lucreze f`r` [tirea voastr` [i care se va \ntoarce \ntr-o zi \mpotriva voastr`.“ „ Cuvintele sunt puternice, dar noi nu [tim cum s` le folosim, nici cum s` le pronun]`m corect. Când v` sim]i]i \n \ntuneric, ca [i cum a]i fi c`zut \ntr-o pr`pastie, pronun]a]i cuvintele: |n]elepciune, Lumin`, pân` când ele vor vibra [i vor cùta s` p`trund` \n toate celulele corpului vostru. |n acel moment, totul se va lumina...“ „ Ura creeaz` leg`turi la fel de strânse ca [i iubirea.“ „ Pentru a v` ap`ra de du[manii vo[tri, iubi]i-i. Dac` \i detesta]i, \i dispre]ui]i sau \i urâ]i, aura voastr` se destram` [i prin aceste por]iuni destr`mate se stabile[te o comunicare cu tot ceea ce este negativ, distrug`tor \n ei, [i astfel ve]i primi toate rùt`]ile lor, ura lor, care o dat` declan[at` \n voi, va \ncepe s` v` distrug`.“ „ Lumina .... acest cuvânt rezum`, condenseaz` tot ceea ce este mai pur, mai puternic, mai frumos, mai sublim : pe Dumnezeu |nsu[i.“ „Ceea ce numim \mp`r`]ie, este \n realitate un contact cu o for]`, cu o inteligen]`, cu o entitate care apar]ine unei lumi superioare.“ „ Când omul lucreaz` pentru slava lui Dumnezeu, \ncerc`rile apar pentru a-l \mpinge spre perfec]iune. Atunci când lucreaz` f`r` lumin`, toate \ncerc`rile pe care trebuie s` le suporte sunt corec]ii, pedepse.“

28

VALERIU POPA Valeriu Popa (1924-1997) a fost [i r`mâne marele vindec`tor al României, un deschiz`tor de [coal` [i drum \n domeniul naturismului [i bioenergeticii \n ]ara noastr`. Primind sfaturile lui, mii de oameni - bolnavi f`r` alte [anse pe calea medical` alopat` - s-au autovindecat. Om de \nalt` moralitate [i spiritualitate, oferea ajutorul necondi]ionat [i gratuit. |nv`]a oamenii s`-[i poarte singuri de grij` \ntrun mod simplu [i corect, s`-[i reconstruiasc` s`n`tatea prin propriile for]e. A fost promotorul c`lùzirii pa[ilor no[tri prin labirintul unei practici naturiste pu]in cunoscute la noi [i mai pu]in acceptat` de lumea medical`. Dotat cu capacit`]i enorme de vindecare, to]i cei care l-au cunoscut au crezut [i cred \n miracolul terapiei naturiste. Datorit` generosului, neobositului [i marelui iubitor de oameni, Valeriu Popa, trìesc ast`zi mii de „fo[ti pacien]i“ [i se bucur` de via]`. SANDA {TEFAN CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI VALERIU POPA

„ Iertarea este calea spre adev`rata s`n`tate [i fericire.“ „ Esen]a fiin]ei noastre este dragostea universal` necondi]ionat`.“ „ Via]a este cea mai dur` [coal` a acestei planete, prin ea trec toate formele emanate de la natur` pentru a c`p`ta evolu]ie.“ „ Dac` medicina de mâine vrea s` fie medicina viitorului, trebuie s` \nve]e omenirea instictoterapia.“ „ Fugind de natur`, fugim de noi.“ „ Binele de azi este binele de mâine, rùl pe care-l faci azi \l prime[ti mâine.“ „ }ine minte omule: ce emi]i, aia atragi.“ „ Gândul e for]`, dac` ai emis un gând [i nu ai dreptate se \ntoarce contra ta cu dubl` intestitate.“ „ Ori de câte ori oamenii tulbur` echilibrul natural, atrag asupra lor 29

consecin]e de la nefaste pân` la dezastruoase.“ „ Eu nu vindec, vindecarea o face doar Divinitatea.“ „ Boala este o \nc`lcare a legilor Naturii, iar \n termeni religio[i este un p`cat.“ „ Orice boal` sau moarte prematur` \nainte de 111 ani constituie accidente datorate infrac]iunii de nerespectare a regulilor naturale ale vie]ii.“ „ Drag` române, dac` exi[ti cu adev`rat, ]ine minte c` oricine vine din afar` s` te ajute, nu o face f`r` interes.“

*** Analizând fiecare fraz` din rug`ciunea de capatâi Tat`l Nostru, vorbind despre p`cat [i gre[eal`, Valeriu Popa a sesizat c` p`catul este f`cut cu bun` [tiin]`. El se isp`[e[te, nu se iart`. De aceea sim]ea nevoia s` sublinieze c` se iart` gre[elile, cele f`cute f`r` de voie, c`ci cele f`cute cu voie, adic` cu bun` [tiin]`, erau de fapt p`cate. O problem` care l-a fr`mântat mult` vreme a fost \n leg`tur` cu fraza: “ ...{i nu ne duce pe noi \n ispit`”. Dânsul se \ntreba [i \i \ntreba pe cei care ascultau:”Cine ne duce \n ispit`, binele sau rùl?” Bineân]eles c` oamenii r`spundeau, cum e [i firesc, c` rùl ne duce \n ispit`. La acest r`spuns Valeriu Popa punea o \ntrebare care \]i tìa r`suflarea:”{i atunci, cum pot eu s` acuz \n rug`ciune Divinitatea c` m` duce \n ispit`. ?” Pentru a r`spunde la aceast` \ntrebare, pre] de câ]iva ani a studiat traducerile rug`ciunii “Tat`l nostru” [i din alte limbi, cerând \n acela[i timp [i sfatul preo]ilor. De fapt rug`ciunea a fost spus` de Isus \n limba aramaic`. Apoi Luca, Marcu [i Ioan au scris evangheliile \n limba greac`, iar Matei a scris evanghelia \n limba aramaic`. Noi, românii, am f`cut traducerea din greac`,dar [i alte ]`ri europene au traduceri ale rug`ciunii (\n francez` de ex.) unde nu apare enun]ul c` Divinitatea duce \n ispit`. Astfel, sensul acestei fraze este:”{i ne ajut` s` nu c`dem \n ispit`” sau “{i nu ne l`sa s` c`dem \n ispit`”. Aceste formul`ri, Valeriu Popa le considera mai adecvate, rostindu-le [i \n cadrul unor conferin]e, dar nu ca pe un adev`r absolut, ci ca pe 30

o ipotez` desprins` din preocup`rile sale. Când cei \nseta]i de cunoa[tere \l \ntrebau : Cum \i ajut` Dumnezeu pe oameni? Valeriu Popa le explica: Creatorul ne ajut` prin intermediul subalternilor sì, care sunt entit`]i benefice de lumin` (\n limbaj popular oamenii \i numesc \ngeri) [i au misiunea de la Sfânta Treime s` ne aib` \n grij` [i paz` [i s` ne sus]in` \n realizarea programului divin cu care am venit \n aceast` via]`. Pentru c` sublinia deseori Valeriu Popa, omul când vine la via]` este \nzestrat de Dumnezeu cu un program divin care \i este dat (dac` este spirit mai evoluat [i-l alege singur cu acceptul Sfintei Treimi acesta fiind autoprogram) [i cu liber arbitru. Prin liberul arbitru de care dispune \nc`lcând legile divine omul se poate abate de la programul dat (sau autoprogramul luat ) c`zând \n gre[eal`. |n aceste idei, dânsul a formulat rug`ciunea “Tat`l nostru” astfel: Tat`l nostru, Care e[ti \n ceruri, sfin]easc`-se numele Tù, vie \mp`r`]ia Ta, fac`-se voia Ta, precum \n cer a[a [i pe p`mânt. Pâinea noastr` cea de toate zilele d`-ne-o nou` ast`zi, [i ne iart` nou` gre[elile noastre cele f`cute f`r` de voie, precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[tri. {i ne ajut` prin subalternii Tì s` nu c`dem \n ispit` prin liberul arbitru fa]` de programul dat sau autoprogramul luat când am revenit la o nou` via]`. {i ne izb`ve[te de cel rù. C` numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator. Amin. OVIDIU HARB~D~ CEZAR DUMITRACHE

31

32

PLEDOARIE PENTRU GÂNDIREA POZITIV~ „De la gând, privire, gest, vorb`, fapt`, totul se \nregistreaz` [i se computerizeaz` undeva \n finit, [i suntem direct r`spunz`tori pentru c` mâine ne \ntâlnim cu noi“ spunea marele Om Valeriu Popa. Da, dup` ce plec`m din aceast` via]`, ne \ntâlnim cu noi, adic` vom fi judeca]i pentru tot ceea ce am trìt aici pe p`mânt [i bine [i rù.C` vrem noi s` credem sau nu, c` ne place sau nu ne place, aceasta este realitatea: totul pleac` de la gând. „Gândul este o mare for]`“, au afirmat [i afirm` to]i oamenii lumina]i de pe acest p`mânt. Realmente, prin gândirea noastr` putem genera o for]` benefic` nou` sau o for]` negativ` ce va ac]iona \n detrimentul nostru. |n ziua de azi, din nefericire, facem multe gre[eli de gândire, unele din ne[tiin]`, la care concur` [i lipsa de credin]` (cel pu]in \n plan con[tient) la unii dintre noi. Se \ntâmpl` \ns`, [i este mult mai grav s` gândim \n mod premeditat cu rea inten]ie, iar consecin]ele pot fi fapte reprobabile dintre cele mai periculoase pentru lumea \nconjur`toare. {i \ntr-un caz [i \n cel`lalt, aceste defec]iuni de gândire formeaz` a[a numita gândire negativ`, care pe lâng` faptul c` matematic creeaz` dizarmonie \n Univers, ne poate conduce \n multe cazuri la boal`, iar \n unele situa]ii chiar la o boal` grav`.Sunt a[a numitele boli prin autoaccidentare ( de la Valeriu Popa citire) care pot fi vindecate chiar dintr-o form` mai grav` (la formele foarte grave [ansele sunt de 10-15%) cu tratament sau terapii [i regimuri adecvate, dar numai cu condi]ia obligatorie ca persoana \n cauz` s`-[i schimbe radical modul de gândire, implicit modul de via]`. Excep]ie fac bolile karmice, a[a numitele boli autoprogramate (tot de la Valeriu Popa citire), care sunt nevindecabile indiferent de calea pe care o alegem, dar aici intr`m \ntr-o zon` delicat` pe care nu ne-am propus s` o atingem acum (poate \ntr-o apari]ie viitoare). Deoarece modul de gândire pozitiv este vital pentru o via]` plin` de armonie [i s`n`tate, mi-am permis prin cele câteva paragrafe ce urmeaz`, s` aduc, sper eu, o pic`tur` de lumin` \n universul cunoa[terii dumneavoastr`.Poate, parcurgându-le se va \nfiripa m`car un \ndemn la medita]ie pe aceast` tem` pentru unii dintre cititori. *** 33

Ca o idee general` \ncerca]i permanent s` gândi]i pozitiv. Este \ntradev`r foarte dificil s`-]i controlezi permanent gândirea, dar progresiv muncind cu noi, cu efort, putem emite din ce \n ce mai multe gânduri pozitive. Ce semnific` aceasta? |nseamn` s` fim ferici]i c` trìm, c` exist`m, s` ne bucur`m de tot ceea ce ne \nconjoar`, s` mul]umim Divinit`]ii pentru ce ne-a dat, ne d` [i ne va da , s` fim optimi[ti, s` iubim Crea]ia [i implicit pe cei din jurul nostru, chiar [i pe cei ce ne-au gre[it, s` atingem o lini[te [i o pace interioar` pe care vicisitudinile vie]ii s` nu o poat` clinti. Cum? Prin conectare permanent` la Cel de Sus. *** Nu pune]i nimic [i pe nimeni mai presus de Dumnezeu.Nici copilul pe care-l adora]i, nici so]ia iubit`, nici p`rin]ii minuna]i , nici pasiunea dumneavoastr`, nici casa, ma[ina, etc. A pune pe primul plan altceva \naintea Domnului, semnific` o eroare fundamental` existen]ial`, o mare lips` de recuno[tin]` fa]` de Cel ce ne-a creat, pentru c` f`r` El nu ne-am fi n`scut.S` [ti]i c` legile Divine func]ioneaz` perfect, iar lipsa de gratitudine este aspru sanc]ionat`. Poate c` a]i auzit de situa]ii de genul \n care o familie avea un copil foarte reu[it, toat` dragostea lor era \nchinat` acestui copil [i \ntrun moment nea[teptat copilul cel divinizat s-a \mboln`vit grav sau a suferit un accident \n care a plecat dintre noi pentru totdeauna. {i mul]i sau \ntrebat de ce? Pentru c` lipsa de recuno[tin]` fa]` de Cel de Sus se pl`te[te foarte scump. Constat cu durere c` recuno[tin]a este pas`re rar` \n ziua de azi. Profit`m de semenii no[tri dup` care uit`m de ajutorul primit \n diferite momente ale vie]ii. De fapt recuno[tin]a scade direct propor]ional cu l`comia noastr` atunci când suntem subjuga]i interesului material, a dorin]ei de \navu]ire cu orice pre]. Ne apar câteodat` fel de fel de ghinioane [i credem noi c` vin din senin. Nici vorb`, ni le atragem [i prin lipsa de gratitudine, pentru c` sup`rarea celui nedrept`]it dac` este corect motivat` ia diverse forme energetice, care \ntr-o zi \i vor lovi pe cei vinova]i. 34

Pentru c` totul se pl`te[te. *** Este foarte benefic ca \n discu]iile purtate s` amintim numele Domnului cu recuno[tin]`, cu mult` dragoste, pentru c` ne conect`m \n acel moment la cea mai pur` [i mai \nalt` form` de energie care ne va lumina calea.Vom acumula \n acela[i timp o energie extrem de puternic` [i pre]ioas`, care ne va ajuta \n desf`[urarea activit`]ilor cotidiene. Dac` vre]i s` v` convinge]i, citi]i \n mod repetat capitolul CUVINTE DE LUMIN~. Dar citi]i-l cu inima deschis`, \n lini[te, cùtând s` v` concentra]i cât mai bine astfel \ncât acele cuvinte s` v` p`trund` toat` fiin]a. Efectul acestei lecturi de lumin` v` las s`-l constata]i dumneavoastr`.

ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT

*** Rug`ciunea cea mai drag` lui Dumnezeu este rug`ciunea de mul]umire. Prea mul]i oameni [i prea des folosesc rug`ciunea ca s` cear`: „D`-mi Doamne s`n`tate, d`-mi Doamne noroc \n dragoste, d`-mi Doamne cas`, ma[in` etc.“ ajungând pân` la cereri hilare („d`-mi Doamne noroc s` câ[tig la Loto“) etc. Dar de mul]umit pentru ce am primit [i ce primim, când mul]umim oameni buni? Oare Dumnezeu e dator s` ne dea \n continuu de toate, [i noi nu avem nici m`car obliga]ia moral` [i bunul sim] s` mul]umim? Recuno[tin]a noastr` unde e? Oricum degeaba cerem noi câte \n lun` [i \n stele, c` Bunul Dumnezeu tot ce va considera c` avem nevoie ne va da, func]ie de destinul pe care-l avem de parcurs \n aceast` via]`, aici pe P`mânt. Aceste rug`ciuni de cerere nu fac, prin multitudinea lor, decât s` intoxice v`zduhul [i s`-i indispun` pe Cei de Sus. |n schimb, rug`ciunile sincere de mul]umire sunt cel mai bine primite de Cer. C` tot am vorbit \n acest paragraf de ceea ce primim de Sus, sunt semeni de-ai no[tri care au impresia c` (aici lucreaz` invidia, probabil) dac` unii au primit mai mult prin bun`voin]a Celui de Sus, au obliga]ia s` \mpart` totul cu cei care au posibilit`]i mai reduse \n a[a fel \ncât s` dispar` diferen]ele. 35

Nimic mai fals. Fiec`ruia i se d` dup` ceea ce merit` [i nu avem noi dreptul s` judec`m [i s` analiz`m. Nu putem [ti noi ce merite a avut fiecare \nainte de a cobor\ pe P`mânt sau cât a muncit fiecare aici, \n aceast` via]` (\n cazul \n care a acumulat o avere din munc` cinstit` f`r` s` \n[ele sau s` calce pe „cadavrele altora“, ceea ce este dificil, dar posibil). Sunt unii care din comoditate accept` un servici u[or 4 - 6 - 8 ore/zi pl`tit, \n consecin]` tot „u[or“ [i vor s` aib` posibilit`]ile celor ce trudesc de diminea]` pân` sear`, \nva]` permanent ca s` acumuleze noi cuno[tin]e [i preiau responsabilit`]i ce presupun un consum nervos ridicat. Nu se poate a[a ceva [i n-ar fi drept. Fiecare trebuie s` ne mul]umim cu ceea ce avem, s`-i mul]umim Domnului pentru ce ne-a dat [i dac` dorim mai mult nu avem decât s` muncim mai mult. Obliga]ia noastr` moral` este s`-i sprijinim numai pe cei ce nu dispun de venituri suficiente [i n-au nici posibilitatea de a munci (copii, b`trâni, bolnavi). *** Nemul]umirea creeaz` \n organism o stare energetic` negativ` [i dac` aceast` atitudine vis-a-vis de via]` se perpetueaz`, poate conduce la boal`. Sunt situa]ii \n care din nemul]umire se nasc gânduri de sinucidere. Doar c` ne gândim la sinucidere [i comitem un mare p`cat. Cât despre sinucidere (nu o spun eu, ci spirite evoluate), ]ine]i minte: „Sinuciderea este cel mai mare p`cat posibil pe care pute]i s`-l face]i pe acest P`mânt“. Suferin]a spiritului celui care \[i abandoneaz` \n mod voit corpul fizic pe P`mânt \nainte de a-[i \ndeplini destinul trasat de Sfânta Treime este maxim`. Pentru c` pedepsele dictate de Cer pentru acest gest sunt cele mai aspre. Excep]ie fac bolnavii mintali, f`r` discern`mânt, care se sinucid \n mod incon[tient. *** Mul]umi]i Domnului pentru c` sunte]i s`n`tos, acesta fiind darul cel mai de pre] pe care-l au oamenii pe p`mânt. Din p`cate mul]i dintre noi, pân` când nu ne \mboln`vim nu apreciem s`n`tatea la justa ei valoare.Alerg`m dup` bani, vrem s` acumul`m cât mai 36


multe bunuri materiale, s` facem avere, suprasolicitându-ne propriul organism, lucrând \n condi]ii de stres, cu o alimenta]ie haotic`, f`r` s` ne odihnim suficient. Uit`m c` organismul nostru nu este f`cut din fier beton, el are ni[te limite pe care noi le dep`[im cu non[alan]`, crezând (grav` eroare) c` nimic nu ni se poate \ntâmpla, ci numai al]ii se pot \mboln`vi, pot face infarct etc. Dar, vine o zi când inevitabilul se produce [i ne pr`bu[im. {i atunci, cei \n cauz` realizeaz` c` f`r` s`n`tate nu-]i folose[te la nimic averea, c` pe lumea cealalt` nu avem cum s` lu`m cu noi nici un bun material, c` dac` ajungi neputincios \i afectezi [i pe cei din familie (care poate te-au avertizat \n repetate rânduri s` te potole[ti). Abia acum abordezi o gândire corect`, dar de multe ori este prea târziu. Sunt [i cazuri \n care nu neap`rat motiva]ia material` st` la baza distrugerii s`n`t`]ii. Dorin]a exagerat` de afirmare generat` poate de un nivel de orgoliu ridicat, conduce la acela[i rezultat. Practic, din egoism, ei pun activitatea preferat` pe primul plan \naintea Creatorului [i nu-i intereseaz` nimic altceva. Indiferent de motiva]ia excesului de activiate, foarte pu]ini sunt cei care ]in cont de avertismentele date de propriul organism (atunci când acestea apar). Aici trebuie precizat c` exist` organisme umane primitive (pu]in evoluate) [i organisme umane inteligente (evoluate). Aceast` clasificare nu are nici o leg`tur` cu preg`tirea intelectual` a individului. Po]i fi doctor docent \n mai multe domenii [i s` ai un organism primitiv. {i atunci ai impresia c` e[ti foarte puternic [i rezistent iar dup` ani de zile de supraefort cazi „din picioare“ cum se spune, adic` po]i s` faci como]ie cerebral`, infarct, parez` sau ajungi direct la o boal` grav`. A[a c` ar trebui s` ne bucure mult atunci când organismul nostru inteligent ne aten]ioneaz` din timp asupra unui mod de via]` gre[it. Semnalele pot fi sub forma unor banale dureri de cap care se tot repet`, ame]eli, insomnii, aciditate crescut` \n organism ce duce la colite, \nceput de ulcer, la contact`ri de r`celi [i gripe ce se succed nepermis de frecvent, oboseal` accentuat` atât la efort fizic cât [i intelectual, scaun dereglat, dureri de inim`, de bil`, de spate, etc. De regul`, trecem mult prea u[or peste aceste semnale, nu ne gândim care este cauza lor adev`rat` (ea se afl` \n modul nostru de gândire care comand` modul de via]`), consider`m aceste avertismente ni[te \ntâmpl`ri bizare [i ne limit`m doar la a lua ni[te medicamente. Acestea, din nefericire, \n unele cazuri nu fac decât s` elimine efectul ce se manifest` fizic (de regul` 37

durerea), dar cauza simptomelor r`mâne nerezolvat`, [i gre[eala este numai a noastr`. Ast`zi, [i datorit` publicit`]ii agresive, mul]i dintre noi s-au obi[nuit ca pentru orice afec]iune, oricât de minor`, s` recurg` imediat la medicamente. Este o metod` superficial` prin care cùt`m rezolvarea problemelor printr-un sprijin din exteriorul nostru (pilula minune), dar cauza se afl` \n noi [i este profund`. Din p`cate, \n multe cazuri medicamentele reu[esc doar s` amor]easc` o perioad` de timp cauza primar`, care se dezvolt` apoi, conducând de multe ori la boli grave. De asemenea, datorit` compu[ilor chimici, medicamentele de sintez` produc uneori \n plus [i efecte secundare nedorite ce pot afecta unele organe. Trebuie s` \n]elegem c` adev`rata vindecare o \nf`ptuim prin schimbarea modului nostru de gândire [i de ac]iune, printr-o voin]` de fier. Medicii [i vindec`torii ar trebui s`-[i concentreze eforturile \n primul rând pentru a ne \nv`]a cum s` trìm ca s` nu ne \mboln`vim, punând mare accent pe latura preventiv`. Dar noi suntem \ncuraja]i ca atunci când avem dureri de cap s` lu`m calmante. Faptul c` durerea ne trece cu pilule, nu trebuie s` ne mul]umeasc`, pentru c` n-am rezolvat fondul problemei. Orice traum`, orice stare de disconfort, are o cauz` ce o declan[eaz` [i aici trebuie intervenit, nu s` trat`m durerea \n sine. Sigur c` este mult mai dificil s` tratezi originea afec]iunii decât s` iei o pilul`, dar [i rezultatele sunt pe m`sura implic`rii noastre. Altfel, ne am`gim [i ne min]im singuri. Care este situa]ia \n care merit` s` lu`m un medicament ? S` zicem c` ne doare capul [i trebuie s` particip`m la un simpozion la care ]inem o prelegere. Lu`m pilula ca s` ne putem desf`[ura \n bune condi]ii activitatea impus`, dar apoi, când ajungem acas`, ne lini[tim [i analiz`m care este cauza care a putut genera anomalia. Dac` nu ne d`m seama, apel`m la un medic alopat sau terapeut pentru a depista cauza durerii, pe care o trat`m cu toat` seriozitatea conform protocului indicat de specialist. Procedând a[a, multe boli grave [i multe necazuri mari ne-ar ocoli. Foarte periculos este, de asemenea, abuzul de antibiotice (unele sunt la ora actual` foarte puternice), pe care le lu`m uneori pentru o simpl` r`ceal` ca s-o anihil`m rapid. |ns`, prin r`ceal`, organismul nostru vrea s`-[i fac` cur`]enie \n propria ograd`, eliminând o parte a rùlui din el (guturaiul, expectorarea mucozit`]ilor prin tuse, etc.). Oprind brutal aceast` ac]iune de 38


expulzare cu antibiotice, toxicitatea blocat` \n organism se dezvolt`, se \nt`re[te, \nva]` \n timp s` lupte [i cu medica]ia puternic` administrat`, [i dup` câteva r`celi tratate \ntr-un mod asem`n`tor ne putem trezi cu un cancer. |n acest sens, utilizarea antibioticelor trebuie limitat` numai la situa]iile excep]ionale (temperatur` mare care nu cedeaz` la frec]ia cu alcool sau alte proceduri naturale, probleme grave de respira]ie etc.). Sunt semeni de ai no[tri care prefer` tratamentele [i terapiile naturiste, deoarece tot ceea ce este natural este mult mai bine suportat de organismul uman. Dar s` ave]i mare grij` la ce terapeut apela]i, pentru c` tratamentul prescris, chiar dac` este natural, trebuie foarte bine acordat cu afec]iunea de care suferi]i. Pot spune cu regret c` terapeu]ii autentici sunt pu]ini la num`r. Exist` vindec`tori care au anumite calit`]i, dar pun câ[tigul pe primul plan [i când interesul material primeaz`, puterea de vindecare scade. Sunt impostori care vând tot felul de leacuri cu sume mari de bani care chipurile vindec` toate bolile. Omul trebuie s` ia numai pastila miraculoas` de sute de mii sau milioane de lei (care este compus` de fapt din plante presate \n valoare de câteva mii de lei), [i scap` de orice boal`. |ns` \n majoritatea cazurilor, pacien]ii se aleg doar cu pierderea financiar`. Oamenii buni, \nc` nu exist` un leac miraculos, un panaceu universal. Cine afirm` a[a ceva v` minte [i v` stoarce inutil de bani. Exist` \ntradev`r puteri miraculoase \n |mp`r`]ia Cerului, dar entit`]ile benefice [i luminoase de acolo nu cer bani [i nici alte avantaje materiale pentru vindecare. Trebuie s` recunoa[tem c` este posibil ca urmare a leacului minune bolnavul s` se vindece. Dar oamenii trebuie s` [tie c` \n realitate au fost vindeca]i prin puterea subcon[tientului lor, pentru c` au crezut cu t`rie c` la a[a un pre] piperat, produsul respectiv are un efect sigur. De fapt s-au f`cut bine prin credin]a lor \n aceast` licoare. Pentru c` prin puterea credin]ei [i apa [i aerul te pot \ns`n`to[i, bineân]eles numai dac` ai dreptul de Sus s` te vindeci. Dar câ]i dintre noi avem aceast` credin]`? Altfel ne putem vindeca numai muncind mult cu noi.

*** 39

Cum putem s` ne recâ[tig`m sau s` ne men]inem starea de s`n`tate ce ne-a fost dat`? Simplu ! Fiind lini[ti]i [i \mp`ca]i cu noi [i cu cei din jurul nostru, iubindu-ne [i ajutându-ne semenii, implicându-ne \ntr-o activitate benefic` din care s` aib` [i al]ii de câ[tigat, dozându-ne corect efortul pe carel facem pentru a nu ne pierde starea de echilibru, alimentându-ne f`r` l`comie dar s`n`tos (cât mai pu]ine pr`jeli, multe legume, fructe, cereale, de preferin]` carne de pe[te [i pas`re - dac` se poate de curte, evitând alimentele [i bùturi cu multe E-uri, bând multe lichide - ap`, ceai din plante), f`când mult` mi[care \n aer liber [i punând pe primul plan credin]a \n Creator manifestat` prin fapte. *** Nu a[ vrea s` se \n]eleag` c` numai prin supraefort ne putem \mboln`vi. Sunt [i alte „metode“ prin care se poate pierde cu u[urin]` s`n`tatea. Lipsa de activitate, lenea, comoditatea, sedentarismul, lipsa de mi[care duc \n aceea[i direc]ie. Pentru c` organismul uman este proiectat de Dumnezeu ca un „vehicul“ pe care noi s`-l folosim \n mod activ, pentru acumularea de noi experien]e, pentru a \ndrepta gre[elile din trecut etc. Pe de alt` parte, omul vine pe P`mânt [i ca s` creeze, s` lase ceva \n urma lui. De aceea, lene[ii sunt amenda]i prin tot felul de necazuri, ghinioane, boli care au rolul s`-i mobilizeze s`-[i foloseasc` corpul fizic [i mentalul la parametri normali. *** Neâmp`carea cu sine este o surs` sigur` de \mboln`vire, pentru c` cine nu se accept` a[a cum este, nu se va putea \n]elege prea bine nici cu cei din jurul sù. {i prin aceast` atitudine vis-a-vis de via]` ne fabric`m energia negativ` care produce boal`. Acela[i tip de energie este generat` [i de toate tr`s`turile de caracter negative. Oamenii mândri, orgolio[i (orgoliul este foarte periculos pentru om), invidio[i, rùt`cio[i, bârfitori, lacomi, mincino[i, pref`cu]i, pemanent nervo[i se auto\mboln`vesc. Mul]i, atunci când dau de sume mari de bani sau sunt numi]i \ntr-o func]ie important`, \[i schimb` caracterul, devin mândri, foarte orgolio[i, \n 40

loc s` \ncerce s`-[i ajute semenii, s` se aplece cu dragoste asupra celor \n suferin]`. Este imperios necesar s` v` corecta]i aceste tr`s`turi de caracter reprobabile cât mai ave]i timp, c`ci altfel pute]i fi lovi]i \n ceea ce ave]i mai drag pe lume.


*** Cred unii c` dac` merg la biseric`, se spovedesc [i \mp`rt`[esc de câteva ori pe an, au rezolvat toate problemele, pot face orice pentru c` \i iart` Dumnezeu. Spovedania este o mare binefacere pentru cel care vrea s`-[i recunoasc` gre[elile, deoarece se u[ureaz` de povara acestora, [i \[i purific` sufletul dac` nu mai repet` rùl f`cut. |ns` cine crede c` gre[elile se [terg a[a din senin [i apoi suntem imacula]i, se \n[eal`. Doar prin rug`ciune, prin apropierea de Divinitate, prin fapte de iubire fa]` de semeni putem s` compens`m cumva rùl f`cut. Dac` merge]i la biseric` ca s` face]i act de prezen]`, iar \n timpul slujbei sunte]i cu mintea \n alt` parte, perturbându-i (cel pu]in energetic) pe cei care caut` conectarea, pentru ca apoi toat` s`pt`mâna s` v` purta]i ca [i când „nu a]i avea nici un Dumnezeu“, v` pierde]i timpul degeaba. Bunul Dumnezeu a[teapt` de la noi fapte de credin]`. Mai mult, spun unii lumina]i: „Credin]a f`r` fapte de credin]` nu e credin]`“. Sunt mul]i care au impresia c` sunt foarte credincio[i, se declar` ei foarte credincio[i, dar prin atitudinea lor nu prea respect` multe din cele 10 porunci dumnezeie[ti. Le consider` ca fiind facultative. A[a c` \[i permit s`-[i judece semenii cu patos, \i ur`sc [i \i invidieaz` pe al]ii pentru bog`]ia dobândit` sau pentru alte calit`]i, sunt ve[nic nemul]umi]i [i li se pare soarta lor nedreapt`. |n mod cert, nu aceasta este credin]a care ne poate apropia de Dumnezeu. Mult mai credincios decât fariseii este cel care nu merge la biseric`, nu poste[te, nu se roag`, dar \n via]a de zi cu zi, respect` multe din cele 10 porunci. El nu con[tientizeaz`, dar este credincios prin faptele sale. A[adar, cùta]i s` intra]i \n Casa Domnului cu umilin]` [i smerenie [i atunci energia purificatoare a Sfântului Duh, pogorât` \n timpul slu41

jbei v` va p`trunde fiin]a. Gusta]i astfel sentimente de \n`l]are, de beatitudine [i v` ve]i \ntoarce acas` mai buni ca \nainte. *** Cei care merg la biseric` ca s` dea acatiste de r`zbunare (s`-l pedepseasc` Dumnezeu pe .....), comit un mare p`cat. Indiferent dac` ar avea dreptate sau nu, asemenea oameni se joac` cu focul [i \[i vor atrage multe nenorociri (majoritatea cad de multe ori asupra copiilor lor), pentru c` \n Casa Domnului trebuie s` intr`m cu gânduri de iubire nu cu dorin]` de r`zbunare. S` l`s`m judecata \n voia Domnului. De aceea una din cele mai puternice rug`ciuni este : „ Fac`-se Doamne voia Ta“ Aceasta este \ntradev`r, una dintre rug`ciunile de mare for]` [i ne poate ajuta mult \n m`sura \n care pleac` din inim`, pentru c` am reu[it s` ne convingem toat` fiin]a noastr` de acest adev`r. „Fac`-se Doamne voia Ta“, \nseamn` s` ne supunem f`r` crâcnire voin]ei Divine, s` privim dificult`]ile vie]ii ca pe ni[te datorii ale noastre sau ca pe \ncerc`ri ale Celui de Sus, pe care dac` le accept`m [i le rezolv`m \n spiritul credin]ei, cre[tem din punct de vedere spiritual. Sunt unii \ns`, care nu vor \n ruptul capului s`-[i accepte soarta, iar aceast` neâmp`care cu sine ia câteodat` forme foarte periculoase. {i a[a ajung unii s` blesteme. Blestemul este unul dintre cele mai grele p`cate pe care le poate comite cineva, indiferent de motiva]ia invocat`. El poate s` loveasc` sau nu, \n func]ie de protec]ia Divin` de care se bucur` cel vizat, dar \n mod sigur, blestemul va lovi mai devreme sau mai târziu \n cel care l-a formulat [i \n familia acestuia.Practic, v` autodistruge]i blestemând [i \i distruge]i [i pe cei dragi din jurul dumneavoastr`. Dac` ave]i cumva \n familie sau printre cunoscu]i indivizi care recurg la asemenea practici, [i considera]i c` pute]i fi ]inta lor, singur` protec]ie posibil` [i eficient` este conectarea la Divinitate prin rug`ciune, post, spune]i câte o rug`ciune [i pentru sufletul lui r`t`cit (s`-l lumineze Dumnezeu s` nu mai cad` \n gre[eal`). Sub nici o form` \ns`, nu r`spunde]i cu ur` la ur` c`ci ve]i pierde. L`sa]i aceast` lupt` \n sarcina Domnului. Iar dumneavoastr` cu cât ve]i face mai multe fapte de credin]` care s` \ndulceasc` via]a celor \n suferin]`, cu atât ve]i deveni mai puternici, ve]i deveni o for]` pe care nimic rù nu o va 42


p`trunde, pentru c` rùl nu va g`si nici o fisur` \n scutul dumneavoastr` protector. Poate sunte]i sceptic, dar chiar a[a se \ntâmpl`. Mai mult decât atât, o rùtate \ndreptat` \mpotriva unui om pur, se \ntoarce \mpotriva celui care a emis-o, cu o for]` dubl`. Clarv`z`torii autentici simt [i v`d aceste fenomene energetice. Poate \ntr-o apari]ie viitoare vom aborda [tiin]ific aceste aspecte ale cunoa[terii spirituale. *** A[a cum exist` Bunul Dumenzeu, exist` [i cel`lalt. |l voi numi d.... pentru c` nu vreau [i nici nu pot s`-i scriu numele (sincer \mi vine foarte greu s` scriu aceste rânduri, am vrut chiar s` renun], dar cred c` trebuie tras neap`rat acest semnal de alarm`). Din nefericire, mul]i dintre noi folosesc \n vorbirea curent` \n mod periculos de frecvent cuvântul d...., care \i ajut` la alc`tuirea unor \njur`turi sau pur [i simplu pentru c` a[a s-au obi[nuit, [i li se pare c` \n acest mod au un limbaj mai interesant. Nu este deloc interesant s` te conectezi atât de des la energia celui \ntunecat, pentru c` pute]i primi numai necazuri, ghinioane, boal`. Apelându-l foarte des pe d...., nu face]i decât s` v` \ndep`rta]i de ceea ce \nseamn` Bine. }ine]i minte ! Acest cuvânt (d...) trebuie s` dispar` definitiv din vocabularul dumneavoastr`. *** Viciile: tutunul (oricât de pu]in), alcoolul \n exces (de droguri nici nu mai are sens s` vorbim) [ubrezesc semnificativ s`n`tatea. Alcoolul produce \n timp leziuni ireversibile pe creier, afecteaz` grav ficatul [i sistemul digestiv etc., te poate conduce la starea de epav` uman`. Tutunul afecteaz` grav cìle respiratorii, pl`mânii, periclitând buna func]ionare a unor organe vitale (inim`, ficat, rinichi, [i altele). |n acela[i timp se num`r` printre factorii principali care determin` cre[terea acidit`]ii \n organism, luând fiin]` astfel multe boli care \n aparen]` n-au leg`tur` cu fumatul. De asemenea, \i \mboln`vi]i cu nep`sare [i pe cei de lâng` dumneavoastr`, care nefum`tori fiind, sunt obliga]i s` v` suporte fumul. Chiar nu v` gândi]i deloc la cei dragi (copii, nepo]i) c`rora le scurta]i 43

via]a, doar ca s` consuma]i dumneavoastr` aceast` otrav` ? Implica]iile acestui viciu sunt mult mai ample decât s`n`tatea fizic`; el ac]ioneaz` \n planuri subtile (care nu fac obiectul acestui volum) [i când ne retragem la momentul fixat de Dumnezeu din aceast` via]` lu`m cu noi aceast` \nc`rcare energetic` nociv`. O cuno[tin]` de a mea \ntreba ceva de genul : „care este diferen]a dintre un mort s`n`tos [i un mort care a fumat?“. R`spunsul este: „Diferen]a este enorm` ! Mortul s`n`tos fizic [i mental se ridic` la lumin` mult` \n planul corespunz`tor evolu]iei sale spirituale (putem s`-l numim generic RAI), iar mortul intoxicat cu tutun, alcool, gânduri [i fapte urâte ajunge acolo unde merit`, toxicitatea din corpul sufletesc, care nu moare o dat` cu trupul fizic nepermi]ându-i o \n`l]are \n straturile spirituale superioare.“ {i abia atunci, cel ce a gre[it pe P`mânt va con[tientiza prostiile f`cute, [i din p`cate, suferin]a corpului sufletesc are un impact mult mai puternic asupra noastr` decât suferin]a \n corp fizic. Poate, pentru mul]i dintre dumneavoastr` este un r`spuns [ocant, care m`rturisesc c` dep`[e[te limita pe care mi-am impus-o la editarea acestui volum [i este un subiect care poate, va fi tratat \ntr-o apari]ie viitoare. Indiferent ce crede]i, debarasa]i-v` de vicii, m`car pentru impactul negativ pe care-l au asupra corpului fizic. Parc`-i aud acum pe cei care spun: „Dar bunicul a trìt 95 de ani, a fumat mult [i a murit de moarte natural`!“ Da, dar bunicul dumneavoastr` a trìt probabil la ]ar` (m`car tinere]ea), \n aer curat, cu alimenta]ie f`r` E-uri, cu mult` mi[care fizic`, f`r` stres [i a avut [ansa s` aib` un organism mai rezistent. Ave]i garan]ia c` organismul dumneavoastr` este la fel de puternic ? {i dac` da, oricum trì]i \n cu totul alte condi]ii decât a trìt bunicul dumneavoastr`, [i oricum, fumatul v` afecteaz` grav corpul sufletesc care nu moare o dat` cu corpul fizic. Le-a[ spune tinerilor din ziua de azi care se apuc` de fumat, unii de la o vârst` fraged`, c` m`car, pentru motivul de a fi \n pas cu moda, ar trebui s` se debaraseze de acest obicei nociv, pentru c` \n ]`rile dezvoltate la care ei viseaz`, cum ar fi SUA, acest obicei a devenit o ru[ine. Numai ultimii oameni ,(paria societ`]ii) mai fumeaz` acolo. Doi prieteni ai mei, so] [i so]ie, fum`tori amândoi, care s-au \ntors de curând din America au \ntâmpinat mari probleme. |n casa gazdei, (un prieten american), nu puteau fuma pentru c` fumul degajat risca s` declan[eze sistemul de stingere al incendiului cu care era prev`zut` locuin]a .Pe strad` era de-a dreptul jenant [i nu vedeai pe nimeni tr`gând din ]igar` \n zonele civilizate. 44


*** Un alt factor puternic nociv pentru organism este stresul. Cei care [i-l asum` \n mod con[tient (lucreaz` \n condi]ii de stres) trebuie s` se gândeasc` foarte bine la ceea ce fac, pentru c` este demonstrat [tiin]ific medical c` stresul se acumuleaz` \n timp, [i când atinge un anume nivel critic, omul se \mboln`ve[te. Pu]in cunosc c` perioadele de odihn` (care au multe efecte benefice asupra organismului ) nu anuleaz` [i cumulul de stres. Practic trebuie s` avem grij` ca acest stres adunat \ntr-o via]`, s` nu ating` un prag care s` ne pun` \n pericol s`n`tatea. *** St`rile nervoase sunt iar`[i, periculoase. De multe ori ne enerv`m din motive puerile [i ne afect`m starea de s`n`tate \n mod gratuit, pentru lucruri care nu ne ating deloc: s-a dat o lege nedreapt` care \ns` dezavantajeaz` pe altcineva , un politician a declarat ceva nepl`cut, o cuno[tin]` de-a noastr` a luat o decizie contrar` sfatului nostru, etc. Sunt [i situa]ii care ne afecteaz`, [i aparent avem motiv s` ne enerv`m, dar am fi tare de[tep]i dac` nu le-am pune la suflet, m`car pe acelea care nu le putem schimba. Se \ntâmpl` ca atunci când conduci un autoturism, un altul „s`-]i taie fa]a“. Reac]ia obi[nuit` [i imediat` (cel pu]in la noi \n ]ar`) este „de a complimenta“ pe cel`lalt cu \njur`turi, gesturi obscene, cu alte cuvinte, un adev`rat „schimb de amabilit`]i“. Constat`m c`, dup` un asemenea meci, suntem \ntr-un hal de nervi \ngrozitor, tensiunea cre[te, buna dispozi]ie piere [i astfel, ne-am \nc`rcat negativ [i am mai acumulat un pic de stres care putea s` lipseasc`. Cu alte cuvinte, ne \mboln`vim inutil, pentru c` nu o s` reu[im s` mai facem educa]ie cuiva care nu are cei 7 ani de acas`. Pe de alt` parte, putem \ntâlni o situa]ie \n care cineva s` gre[easc` f`r` inten]ie, trecând printr-un moment greu \n via]`, [i trebuie s`-l \n]elegem. *** Spiritul critic exacerbat este boal` curat`. To]i sunt \n fel [i chip, to]i gre[esc numai noi suntem foarte grozavi. Este amuzant cum \[i critic` unii semenii pentru ni[te fleacuri, dar nu observ` cum cheltuiesc ei din pu]inul 45

pe care-l au, \n fiecare zi, pe ]ig`ri, alcool ca s`-[i ruineze s`n`tatea (vorba aceea „nu-[i v`d bârna din propriul ochi“). Le recomand celor care nu mai pot de grija altora s`-l lase pe Bunul Dumnezeu s` ne judece. Noi nu câ[tig`m nimic dac` ne critic`m sau ne bârfim semenii, doar pierdem o energie pe care o putem folosi \n scopuri benefice [i, orice pierdere de energie, creaz` un dezechilibru \n organism. *** Dac` suntem genero[i, ne iubim semenii [i \i apreciem ajutându-i pe m`sura posibilit`]ilor noastre \n mod dezinteresat, \nseamn` c` facem fapte de credin]` pe placul Bunului Dumnezeu. S` nu fim orbi [i lacomi [i \n egoismul nostru s` nu ne pese decât s` ne fie nou` bine, \n timp ce, aproape de noi exist` atâta suferin]`. Sunt oameni care trebuie [i merit` s` fie ajuta]i cu hran`, \mbr`c`minte , o vorb` bun`, un sfat prietenesc etc. Ajutorul pe care-l d`m unui prieten, ca [i el la rândul lui s` ne faciliteze ceva, sau pentru c` cineva din familia lui are o func]e important` [i la o adic` putem profita, acela nu este ajutor, este interes. Când ajut`m sau d`ruim, trebuie s` facem aceste gesturi cu dragoste din toat` inima, f`r` s` a[tept`m vreodat` ceva \n schimb. Aceasta este atitudinea corect` [i bine primit`. Vede]i \n jurul dumneavoastr` mul]i oameni s`rmani. Nu a[tepta]i s` v` cear` ei, ci d`rui]i-le dumneavoastr` cele trebuincioase, pentru ca ei s` poat` supravie]ui [i \nf`ptui destinul dat. Sunt c`mine de copii orfani sau abandona]i, c`mine de batrâni, mul]i pensionari care, dup` o via]` de munc`, nu-[i pot pl`ti nici \ntre]inerea. Dac` dumneavoastr` nu-i ajuta]i, atunci cine? Pentru c` majoritatea celor \n drept s` o fac`, nu-[i v`d decât propriile lor interese. Face]i \n a[a fel ca, [i \n sufletul celor am`râ]i, s` se aprind` flac`ra bucuriei, c`ci Bunul Dumnezeu vã va rãsplãti \nzecit. A[a c` cine d`, \[i d` lui, cine ia de la al]ii, ia de la el. Atunci când face]i o poman` pentru sufletul cuiva drag plecat dintre noi, pune]i \n pachetele alc`tuite cu dragoste, alimente de calitate, care s`-i bucure pe cei ce le primesc. Dac` ave]i o situa]ie material` delicat`, da]i un simplu covrig de poman`, dar da]i-l din inim` [i va fi la fel de bine primit. S` nu v` zgârci]i dac` ave]i posibilit`]i, pentru c` satisfac]ia [i bucuria celor ce primesc pomana, ajung \n mod real, prin puterea gândului, la sufletul \n numele c`ruia s-a dat hrana [i acesta simte \ntradev`r o senza]ie de fericire. Nici nu putem descrie \n cuvinte vibra]iile \nalte de lumin` care-i \nv`luie pentru faptul c` \n numele lor, sunt ajuta]i oameni aici pe p`mânt, iar 46

noi cei apropia]i lor nu i-am uitat [i le cinstim memoria prin fapte de credin]` [i nu cu plânsete care n-ajut` pe nimeni. Din contr`, bocetele produc mult` suferin]` celor pleca]i dintre noi, pentru c` durerea noastr` exteriorizat` f`r` m`sur` devine o energie negativ` pe care o transmitem corpului lor sufletesc. Sau mai simplu spus, ei recepteaz` ce emitem noi. Le transmitem dragoste, vor fi \nv`lui]i de dragostea noastr`; le transmitem lacrimi de suferin]`, sufletul lor va fi ars de lacrimile noastre.


*** Atunci când suntem invita]i la o aniversare, cump`r`m de obicei un cadou. S` [ti]i c` este foarte important ca acel cadou s`-l d`rui]i din suflet [i \n acela[i timp s`-l bucure pe s`rb`torit. Bucuria lui vi se va transmite energetic dumneavoastr` [i ve]i avea mult de câ[tigat prin recep]ionare unei astfel de energii benefice, chiar dac` aten]ia respectiv` v-a costat ceva mai mult. Tat`l meu, Dumnezeu s`-l lumineze acolo unde este el acum, avea pe vremuri (anii ‘60) un prieten foarte bun, [tiu c` se numea Ni]u. Acesta a fost trimis \n interes de serviciu \n Japonia [i când s-a \ntors, pe lâng` alte aten]ii, tat`l meu a primit de la el un desf`c`tor de conserve [i o unghier`, amândou` fabricate cu sim] de r`spundere dintr-un o]el excep]ional [i \n mod cert n-au fost cump`rate de la solduri, cum fac unii ca s` scape de obliga]ii. {i \n ziua de azi, dup` aproape 40 de ani, eu folosesc acea unghier` [i acel desf`c`tor de conserve pentru c` sunt mai bune decât altele noi, de firm`. {i de fiecare dat` când le utilizez, m` gândesc cu drag la domnul Ni]u, [i \i mul]umesc. S`-i dea Dumnezeu s`n`tate, dac` mai este printre noi, sau Dumnezeu s`-l lumineze dac` a p`r`sit P`mântul, pentru c` nu mai [tiu nimic de dânsul de zeci de ani. A[a c` domnule Ni]u, dac` mai e[ti printre noi [i sim]i câteodat` o stare de bine care parc` vine de undeva, din exterior, s` [tii c` s-ar putea s` desfac eu o conserv`. Vede]i cum, un cadou simbolic, poate bucura pe cineva practic toat` via]a !

*** 47

La polul opus generozit`]ii stau egoismul, l`comia, \n[el`toria care genereaz` mult` durere [i sup`rare celor nedrept`]i]i, [i când se va face dreptate, tot ceea ce a]i emis negativ [i toate necazurile pricinuite semenilor se vor \ntoarce \mpotriva dumneavoastr` cu o for]` devastatoare. Pentru c`, cei ce \ncalc` legile divine universale, pl`tesc scump. Singura necunoscut` aici este momentul \n care ei primesc nota de plat` pentru rùl creat, dar este irelevant dac` raport`m la scara evolu]iei spirituale ve[nice. Faptul c` sc`p`m nepedepsi]i 10-20 de ani aici pe p`mânt, nici nu se simte la nivel universal [i, cu cât pl`tim mai târziu, exist` riscul s` acumul`m mai multe gre[eli. |n multe tranzac]ii, afaceri, vânz`ri de case, autoturisme, când este vorba de sume importante de bani, mul]i nu [tiu cum s` te p`c`leasc` ascunzându-]i diferite defecte. E o chestiune de timp pân` când cel`lalt realizeaz` c` a fost \n[elat. {i, toat` sup`rarea \ndrept`]it` a celui \n[elat, se transmite energetic celui care a p`c`lit, pricinuindu-i \n timp diverse necazuri sau probleme de s`n`tate. A[a c`, \ntr-o afacere câ[tig` cel care a ob]inut un pre] corect, dar \n acela[i timp, [i-a mul]umit [i partenerul, iar amândoi se pot privi \n ochi f`r` resentimente, atunci când se vor mai \ntâlni. Sau altfel spus, „ \nvinge“ \ntradev`r \ntr-o afacere cel ce câ[tig` energetic (pot fi ambii parteneri deopotriv`). *** |n ceea ce prive[te rela]iile sau alte leg`turi interumane de prietenie, de colegialitate, trebuie s` avem t`ria s` recunoa[tem atunci când am gre[it (cu gândul, cu vorba , cu fapta). „O gre[eal` recunoscut` este pe jum`tate iertat`“, spune un vechi proverb românesc. Sunt foarte penibile situa]iile când cineva \[i men]ine cu t`rie p`rerea \ntr-un domeniu \n care nu este preg`tit, doar pentru c` el crede c` le [tie pe toate sau c` o opinie contrar` chiar demonstrat` [tiin]ific nu este pe placul lui. Oamenii de acest gen nu reu[esc s` ne demonstreze decât c` sunt orgolio[i [i pro[ti. Pentru c` cineva \ntradev`r inteligent, chiar dac` nu are cunoa[tere \ntr-un anumit domeniu, are deschiderea necesar` de a se informa sau m`car se ab]ine de la comentarii, eventual pune \ntreb`ri. Mul]i nu de]in nici m`car 5% din informa]ii despre o tem`, o persoan` sau o anumit` situa]ie, dar se apuc` s` comenteze sau s` critice chiar virulent. 48


Dac` nu sunte]i \n mijlocul evenimentelor, ab]ine]i-v` s` v` expune]i punctul de vedere la modul absolut, c`ci deveni]i ridicoli, agresând energetic ni[te oameni nevinova]i [i veninul emis se va \ntoarce la „surs`“. Pentru c`, noi primim ceea ce emitem. Una dintre situa]iile cele mai stupide pe care le-am \ntâlnit, au fost cele \n care cineva a \ncercat s` m` conving` de contrariul a ceea ce am trìt eu prin propriile mele experien]e. V` da]i seama, este ca [i cum dumneavoastr` ave]i o Dacia ro[ie [i eu \ncerc s` v` conving contrazicându-v` pe un ton superior c` de fapt sunte]i posesorul unui Trabant verde. Nu devin eu caraghios ? Procedând a[a, ve]i constata c` lumea \ncepe s` v` evite pentru c` deveni]i obositor. Aceea[i senza]ie o genereaz` cei care, \n timpul unor discu]ii, \ncep s` se vaite la nesfâr[it, cu alte cuvinte \[i de[art` tot sacul cu necazuri \n bra]ele voastre. Prin aceast` atitudine, f`r` voia lor, se transform` \n vampiri energetici, [i dup` o astfel de \ntâlnire pleci cum se spune „golit de energie“. S` [ti]i c`, nim`nui nu-i face pl`cere s` v` asculte povestind \n continuu despre toate suferin]ele voastre [i cu timpul, lumea v` va ocoli. Unul dintre motivele importante pentru care unii oameni nu sunt dori]i \n societate [i nu prea au prieteni, este [i faptul c` \ncearc` s` trìasc` involuntar pe energia altora. Oricum, cei care cupleaz` la astfel de discu]ii ar fi bine s` [tie c` este o mare gre[eal` s` se \ncarce cu problemele altora; ei trebuie s`-[i consacre energia pentru a-[i dep`[i propriile greut`]i. |n caz contrar, nu face]i decât s` v` dezechilibra]i energetic [i s` preg`ti]i terenul pentru o viitoare afec]iune. Ce-i de f`cut \n astfel de cazuri? Ruga]i-l pe interlocutorul dumneavoastr` s` comute discu]ia pe subiecte mai pl`cute sau mai interesante, de la care eventual pute]i \nv`]a ceva, \n caz contrar scurta]i \ntrevederea la minimul posibil [i, pe viitor, r`ri]i cât se poate de mult contactele cu el. Un caz aparte, sunt oamenii care se vait` de „mama focului“ c` nu le ajung banii pentru mâncare, achitarea \ntre]inerii etc. dar stau \n apartamente sau case de peste 30.000 de dolari. Ei nu admit \n ruptul capului s` se mute \n spa]ii mai modeste pentru a ie[i din impas. S` [ti]i c` \l mânia]i pe Dumezeu. |nzestra]i cu o asemenea avere nu ave]i dreptul s` v` plânge]i. Gândind corect, f`r` s` v` lega]i \n mod boln`vicios de pere]ii \n care locui]i, pute]i s` v` asigura]i din resurse proprii un trai decent pân` la sfâr[itul vie]ii. Tot epuizan]i sunt cei care au ni[te fixa]ii pe anumite subiecte [i episoade din via]a lor, ]i le povestesc ori de câte ori te \ntâlnesc, chiar dac` tu le [tii pe dinafar`, dar pân` nu-[i fac num`rul nu scapi (mai ales vârstnicii 49

au acest talent). Sunt oameni c`rora le place foarte mult s` se aud` vorbind [i nici nu-i prea intereseaz` dac` \i ascult` cineva sau nu. |n situa]ia \n care vrei s` le spui [i tu câteva cuvinte, nu-]i permit, pentru c` vor s` se aud` numai pe ei. |nv`]a]i oameni buni s`-i asculta]i [i pe cei din fa]a dumneavoastr`, dac` nu din respect, m`car c`, de multe ori ave]i ceva de \nv`]at. Am observat c` aceast` tipologie uman` are [i mania de a arunca vina \n exterior. Al]ii sunt de vin` pentru ceea ce li se \ntâmpl` lor, ei n-au gre[it niciodat` cu nimic. Vinova]i sunt, prietenii, rudele, guvernul, etc. pentru situa]ia \n care au ajuns. Dar lipsa de prevedere de care au dat dovad` \n via]`, indolen]a, lenea, dezorientarea, neseriozitatea i-a condus aici. Nici nu-[i dau seama mul]i ([i nici nu afl` \n multe cazuri) cât de mult pierd prin neseriozitate \n via]`. Pot rata multe oportunit`]i f`r` s` afle, c`ci nimeni nu le spune „ ]i-a[ \ncredin]a un post bine pl`tit, o afacere foarte avantajoas` sau a[ garanta pentru tine dac` nu m-ai fi dezam`git \n situa]ia X sau Y“. {i uite a[a, suport`m consecin]ele prostiilor f`cute anterior [i se verific` \nc` o dat` c` tot ceea ce gre[im pe acest p`mânt, pl`tim. Suntem sanc]iona]i direct dar percepem indirect prin sc`derea calit`]ii vie]ii. *** Vrem de multe ori s` ob]inem un anumit avantaj de la o cuno[tin]`, de la [eful ierarhic, oricum de la o persoan` pe care nu o prea avem la inim` din indiferent ce motive. Ne adres`m cu zâmbetul pe buze foarte politicos dar,\n interiorul nostru fierbem, iar aceast` stare lùntric` se transpune printr-o agresiune energetic` \ndreptat` c`tre interlocutorul nostru. {i constat`m cu surprindere c`, r`spunsul primit nu concord` cu modul mieros cu care ne-am adresat. Noi neam fi a[teptat s` ni se r`spund` cu aceea[i amabilitate [i s` ni se satisfac` dolean]a. Ce se \ntâmpl` de fapt: energia negativ` care pleac` din noi simultan cu vorbele alese, este corect perceput` de câmpul energetic al celui c`ruia ne adres`m. |l irit` pe acesta [i \n mod incon[tient el ne r`spunde precum merit`m. De multe ori, \ns`, lucrurile nu se opresc aici. Pentru c` r`spunsul nu ne satisface, ne enerveaz`, iar interlocutorul nostru ne devine [i mai antipatic, 50

conflictul energetic se amplific` [i, câteodat` se ajunge la ruperea rela]iilor. Vinova]i pentru ceea ce se \ntâmpl`, suntem \ns` numai noi, cei care gener`m aceste conflicte energetice, pentru c` gândim anapoda [i n-am \nv`]at c` nu avem voie s` urâm pe nimeni, nici s` fim sup`ra]i (nici m`car pe cei ce ne-au gre[it), nici s` desconsider`m pe nimeni. Când cineva ne-a nemul]umit, este normal s` fim sup`ra]i pe respectivul cinci secunde, un minut, cinci minute. Suntem oameni, [i pentru cei mai mul]i dintre noi, pân` vom atinge gradul de evolu]ie la care, din reflex s` nu ne mai irite nimic din ceea ce ni se \ntâmpl`, nici m`car o secund`, mai este o cale lung`. Pericolul nu-l reprezint` minutul de sup`rare, ci neputin]a noastr` de a ierta, ceea ce duce la crearea unei st`ri permanente de iritare, care genereaz` energie negativ`, \nboln`vindu-ne treptat. Dac` reu[im printr-un efort de voin]` s` ne \mp`c`m \n adâncul inimii cu to]i, o s` constat`m cu surprindere, c` acelea[i rug`min]i adresate la fel de civilizat, vor avea un r`spuns mult mai avantajos pentru noi. {i dup` câteva experien]e de acest gen, vom ajunge la concluzia c` ne cost` prea mult s` urâm pe cineva. {i vom \nregistra un mare progres \n modul nostru de gândire.


*** Se consum` foarte mult` energie pe planeta P`mânt \n mod inutil prin fel de fel de dispute pe teme religioase sau datorit` unor p`reri diferite \n ceea ce prive[te spiritualitatea. Din punctul meu de vedere nu conteaz` (sau conteaz` mult prea pu]in) dac` credem sau nu \n reâncarnare, de exemplu . Au \ns` o importan]` imens` pentru noi [i semenii no[tri faptele de iubire moral` pe care le facem aici pe p`mânt [i cuno[tin]ele [tiin]ifice din toate domeniile pe care le acumul`m [i ne ajut` s` fim mai buni (de la Valeriu Popa citire). Adic` s` facem cât mai mult bine \n jurul nostru [i s` ne preg`tim pentru ce urmeaz` mâine. Altfel, ne pierdem \n discu]ii sterile risipind o energie pre]ioas`, [i nu „construim“ nimic valoros pentru sufletul nostru.

*** 51

Dac` nu exist` un singur mod de alimenta]ie benefic general valabil, datorit` cerin]elor specifice fiec`rui organism \n parte (mai ales \n situa]ii de boal` ), modul de gândire corect este acela[i pentru to]i oamenii, respectiv gândirea pozitiv` cu care ne putem integra \n marele ocean de lumin` al spiritului universal. Trebuie s` gândim benefic f`r` excep]ie [i cei boga]i [i cei s`raci [i cei inteligen]i [i cei mai pu]ini dota]i cerebral [i cei cu trei doctorate [i cei cu patru clase primare, dac` vrem s` evolu`m spiritual. *** Este absolut obligatoriu s` gândim pozitiv pentru c` ast`zi suntem ceea ce am gândit ieri , iar mâine vom deveni ceea ce gândim acum.

CEZAR DUMITRACHE P.S. Dac` considera]i c` pute]i deveni mai buni \nsu[indu-v` din ideile comentate anterior, \nseamn` c` am câ[tigat \mpreun`. R`mâne s` medita]i, s` judeca]i [i, propria dumneavoastr` intui]ie va decide.

52


TERAPII ADIACENTE TRATAMENTULUI NATURIST

53

AVERTISMENT

Terapiile prezentate \n acest capitol, pot fi foarte periculoase dac` nu sunt aplicate la sfatul [i sub \ndrumarea strict` a unui medic alopat specialist \n astfel de tratamente, sau a unui terapeut autentic cu experien]` \n astfel de proceduri. |n func]ie de terapia aleas`, pacientul trebuie s` dispun` de o condi]ie fizic` [i un suport energetic minime obligatorii, \n caz contrar putând surveni afec]iuni grave, mergând ( Doamne fere[te !) pân` la deces. Credin]a puternic` \n Dumnezeu este vital` pentru ob]inerea vindec`rii. *** Prin regimurile, terapiile [i re]etele inserate \n continuare, am urm`rit s` relat`m cât mai obiectiv cu putin]` efectele lor benefice, dovedindu-se extrem de eficiente atunci când s-a lucrat corect cu ele. Re]etele sunt culese din medicina tradi]ional` [i au caracter informativ. O parte din ele au fost experimentate chiar de Valeriu Popa, iar regimurile \i apar]in \n totalitate ( concep]ie, prezentare [i terapeutic`). Rela]ii suplimentare (informare, documentare) pute]i ob]ine \n mod gratuit de la doamna Sanda {tefan, tefelon: 0745 153 875.

54


POSTUL Postul, care este o ac]iune de renun]are complet` sau par]ial` de la hran`, reprezint` principalul mijloc de vindecare [i transformare a fiin]ei umane prin eliminarea otr`vurilor toxice din corp. Cel mai des \ntâlnit, cu o larg` r`spândire \n rândul popula]iilor de diferite na]ionalit`]i este postul religios, pentru români postul cre[tinesc. Practicat de mii de ani, transmis din genera]ie \n genera]ie el a devenit parte integrant` din via]a cre[tinului practicant. Motivat sentimental [i religios de exemplul lui Iisus Hristos, precum [i de evenimentele legendare din via]a bisericii cre[tine, postul se ]ine \n diferite perioade ale anului, având durate [i grade de severitate diferite, \n func]ie de evenimentul la care se face referin]`. Se subân]elege c` postul are efect global de dezintoxicare [i purificare a structurii fizice [tiindu-se c` produsele de origine animal` se altereaz` rapid l`sând multe reziduuri \n organism. Astfel, \n tradi]ia cre[tin`, postul Pa[telui are rolul de a cur`]a fiin]a uman` dup` excesele alimentare din timpul iernii permi]ându-i rena[terea la o condi]ie mai pur` [i vital` \n acord cu noile for]e regeneratoare ale prim`verii; la fel postul Cr`ciunului preg`te[te omul pentru perioada iernii. Aceasta este forma cea mai u[oar` de post \n care nu se consum` alimente de origine animal` (carne, ou`, icre, lactate). O alt` abordare a postului este cea [tiin]ific` care studieaz` corpul uman utilizând tehnolohie de ultim` or` \n domeniul electronicii, fizicii, chimiei, [.a.m.d. |n mod inexplicabil pentru medicina clasic`, naturi[tii reu[esc s` „p`c`leasc`“ o serie de boli considerate incurabile printr-un mijloc foarte simplu [i extrem de eficient, \ns` foarte puternic care este postul negru. El este practicat \n clinici specializate, renumite fiind cele din Austria, Elve]ia, fosta U.R.S.S., Statele Unite, etc. Pacien]ii sunt asista]i de medici cu experien]` \n domeniu, programul este riguros, postul fiind asociat [i cu alte terapii naturiste menite s` dezintoxice organismul, s` \i refac` echilibrul pierdut ca urmare a unui mod de via]` dezordonat care \ncalc` legile naturii. Acest tip de post este indicat drept cur` de dezintoxicare fiind terapia cea mai puternic` [i cu efectele cele mai rapide atât pentru vindecarea trupului, cât [i a sufletului. Este forma de post recomandat` persoanelor cu o voin]` foarte 55

puternic`, precum [i celor afla]i \n situa]ii limit` [i care au o motiva]ie pentru a recurge la acest tip de tratament. Valeiu Popa, fiind el \nsu[i un practicant al postului negru, cel mai lung pe care l-a ]inut fiind de 52 de zile, l-a promovat ca form` de tratament, având rezultate spectaculoase. Pentru oamenii ajun[i \n pragul disper`rii, bolnavi irecuperabili pe cale medical`, f`r` speran]` de via]`, aceast` terapie reprezenta ultima solu]ie. |n cazurile de cancer [i toate bolile grave este considerat principala „terapie-[oc“ a medicinii naturiste, prin aceasta stopându-se evolu]ia lor [i chiar vindecându-se. Postul negru nu este recomandat \n primul rând persoanelor subponderale, cu o vitalitate sc`zut`, hipotensive, cu caren]e grave de minerale [i vitamine. |n aceste cazuri, sunt de preferat posturile cu sucuri de legume [i fructe. De la caz la caz, Valeriu Popa recomanda 7,14 sau 21 zile de post cu ap` distilat`. Foarte rar sugera posturi de 21 de zile sau mai mult. Celor afla]i \n situa]ii limit` le spunea franc: „Omule, fizic e[ti mort, energetic mai ai \ns` [anse. Lupt`, f` ce ]i-am recomandat [i po]i sc`pa.“ Dânsul nu garanta via]a sau vindecarea nim`nui: „Eu nu sunt Dumnezeu, nu eu \]i dau via]`, nu eu te pot salva; pot \ns` s`-]i spun ce au f`cut al]i semeni [i contemporani cu tine afla]i \n situa]ii similare cu a ta, care acum trìesc, care au ie[it din pr`pastia mor]ii.“ |n timpul postului se consum` 2 litri de ap` distilat` (pentru uz alimentar) pe zi [i se fac dou` clisme: una diminea]a cu 2 litri ceai de mu[e]el [i alta seara cu 2 litri de ceai de rostopasc`. Cei doi litri de lichid pentru clism` se introduc \n dou` sau mai multe reprize pentru a nu for]a colonul. Este bine ca postul s` fie \nso]it de rug`ciune pentru c` el are darul de a ac]iona asupra fiec`rui aspect din fiin]a uman`, fiind prilej de cur`]ire a min]ii [i sufletului [i de \n`l]are spiritual`. Pe durata postului este bine s` ave]i activitate fizic` [i intelectual` moderat` (atât cât este posibil), s` se evite statul \n pat peste limita fireasc`, necesar` somnului. Feri]i-v` de situa]ii conflictuale, dicu]ii contradictorii. |mp`ca]i-v` [i ierta]i pe to]i cei care considera]i c` v-au nec`jit [i cere]i-v` iertare celor c`rora le-a]i gre[it; astfel postul câ[tig` mult \n eficien]`. Nu posti]i \n scopuri revendicative, protestare c`ci vibra]iile negative cu care v` \nconjura]i \n asemenea situa]ii v` afecteaz` s`n`tatea. 56


Tot pe parcursul postului, limba se racleaz` cu o spatul` de lemn (coad` de lingur` de lemn), de 2-3 ori/zi, de fiecare dat` când limba devine \nc`rcat`. La fel de important` ca postul \n sine, dar prezentând riscuri mari pentru s`n`tate dac` e f`cut` incorect - este revenirea din post. De obicei, Valeriu Popa recomanda 7 zile de revenire, perioad` \n care se consum` \n continuare 1 pân` la 1,5 litri de ap` distilat` zilnic, la care se adaug` : - \n prima zi : zeama de la o lingur` de orez fiert \n 0,5 litri ap` distilat` timp de 10 minute - \n a doua zi : zeama de la 2 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap` distilat` timp de 10 minute - \n a treia zi : zeama de la 3 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap` distilat` timp de 10 minute - \n a patra zi : Se fierb 3 linguri de orez [i una de arpaca[ \ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` 2-3 linguri de fiertur` treptat pe parcursul zilei. - \n a cincea zi : Se fierb 4 linguri de orez [i 2 linguri de arpaca[ \ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se consum` zeama [i jum`tate din fiertur` pe parcursul zilei. - \n a [asea zi : Se fierb 4 linguri de orez [i 3 linguri de arpaca[ \ntrun litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` fiertura pe parcursul zilei. - \n a [aptea zi : Se fierb 5 linguri de orez [i 3 linguride arpaca[ \ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` fiertura. |n cazul posturilor de 3-4 s`pt`mâni [i mai mult, perioada de revenire de 7 zile trebuie prelungit` \n func]ie de organism. Dup` aceasta, fiecare intr` pe un regim echilibrat, specific fiec`ruia [i bolii respective. Efectele secundare ale postului negru \[i fac apar]i]ia \nc` din primele zile. Apar diverse tulbur`ri, oboseal`, transpira]ii, tremur`turi, palpita]ii, gre]uri, v`rs`turi, tulbur`ri vizuale, cefalee, nervozitate, iritabilitate - care sunt provocate de eliminarea toxinelor sub diverse forme [i de un consum energetic mai mare din partea organismului pentru a le expulza. |n fa]a unor astfel de manifest`ri nu trebuie s` v` speria]i [i s` \ntrerup`]i postul, prin aceste elimin`ri se regenereaz` [i regleaz` anumite func]ii [i procese ale corpului. 57

Tot pe parcursul postului se elimin` gradat [i diverse „ impurit`]i“ din aura energetic` [i Lumina interioar` se va manifesta din ce \n ce mai pregnant \n voi. Deveni]i astfel mult mai u[ori [i mai ferici]i. Aten]ie! Dac` se urm`re[te un post negru mai mare de 5-7 zile, este bine s` fie f`cut sub supraveghere medical` de specialitate. Consulta]i un medic naturist \nainte s` v` hazarda]i la astfel de auto-tratamente [i asigura]i-v` c` ave]i asisten]a lui. SANDA {TEFAN

58


Tìerea sub limb` Este o alt` terapie veche practicat` \n ]ara noastr`. De când ne [tim am auzit de câte un b`trân sau o b`trân` la ]ar` care taie sub limb` \n special pentru „ g`lbinare“, adic` hepatite, icter [i boli ale ficatului. |ns` efectul este benefic \n orice boal` [i pentru oricine. Se elimin` astfel toxine ce nu pot fi \ndep`rtate pe alte cì din organism. Sângele toxic vine din ficat eliberându-se astfel sistemul hepato-biliar. Ficatul - care reprezint` farmacia organismului - \[i reia prin aceast` procedur` func]iile corecte [i de aici \ncep s` func]ioneze normal [i celelalte organe de filtrare [i eliminare: bil`, rinichi, pancreas. Cele dou` vini[oare care sunt crestate au leg`tur` direct` cu ficatul [i reprezint` un canal de deversare pentru tot ce este rù \n sânge. Când ele sunt negre (adic` pline) toxinele r`mân \n sânge. {i a[a apar tot felul de boli. Iritarea permanent` a celulelor de toxin`, conduce la o disfunc]ie a ficatului. El constituie o minune \nchis` \n el. Func]ia sa este atât de stabil` \ncât \l putem califica drept un organ extraordinar. |n plus fa]` de importanta sa func]ie de eliminare a produ[ilor toxici, el ia parte \n mai multe moduri la metabolismul organismului. Când el este bolnav, corpul \ntreg este afectat. Atunci când func]ioneaz` normal, totul este cu grij` transformat [i filtrat de ficat. Toxinele sunt de asemenea descompuse, distruse inofensiv [i eliminate. Ficatul are deci constant nevoie de o irigare bun` sangvin`. Atunci când el este atins, nu mai are capacitatea de a descompune suficient diferitele toxine, el p`trunzând astfel \n circuitul sangvin provocând o iritare cronic` a ]esuturilor celulare [i constituind un teren propice cancerului. Deci, \n primul rând ar trebui \ngrijit [i cur`]at ficatul \n lupta \mpotriva oric`rei boli. Revenind la terapia sus men]ionat`, rezultate foarte bune s-au ob]inut \n : - boli ale ficatului : ciroz`, icter, cancer, hepatite, steatoz` (se elimin` fibrina din ficat) - cancere de orice tip - tensiune (mic`, mare, oscilant`) - ateroscleroz` - reumatism - boli ale rinichilor (efecte de excep]ie \n cazul bolnavilor cu dia59

liz`) - tulbur`ri de menopauz` - acnee - psoriazis - boli autoimune : colegenoz`, lupus - diabet - pancreatite - ulcer varicos, varice, arterit`, tromboflobit` - gut` - boli de nervi - prostat` - impoten]`, frigiditate - miopie, retinopatie, cataract` - dureri de cap Este bine de [tiut ca atuci când v` tìa]i sub limb` s` mânca]i ceva \nainte [i s` be]i un ceai \ndulcit sau un suc dulce pentru a evita o criz` de hipoglicemie. Nu se \ntâmpl` nimic, \ns` pute]i avea o senza]ie de ame]eal`, o paloare brusc` [i transpira]ie. Deci, nu v` duce]i ca la analize: nemânca]i [i nebù]i. Pentru efect maxim [i pentru cur`]area cât mai complet` a ficatului, se impune tìerea sub limb` de 3 ori \n 3 luni, adic` o dat` pe lun` sau de 3 ori \n maxim 6 luni. Tìatul sub limb` ar trebui \nso]it de cura de dezintoxicare de o zi cu laxativ [i ulei de m`sline pentru a elimina depunerile din vezica biliar` [i a elibera ficatul de colesterol. Este bine ca \nainte de a \ncepe o diet` naturist` s` face]i tìerea sub limb` [i cura de dezintoxicare. Asta \nseamn` peste 50% vindecare [i echivaleaz` cu multe zile de post negru. Dup` ce v-a]i tìat sub limb` de 3 ori, este bine s` o mai face]i o dat` pe an, prim`vara, pentru \nter]inere. Cura de dezintoxicare de o zi se poate repeta la \nceput o dat` pe lun`, apoi o dat` sau de dou` ori pe an. Cura de dezintoxicare de o zi o d`m pe pagina urm`toare. Aten]ie la condi]iile igienico-sanitare \n care v` tìa]i sub limb`! Castronul \n care devars]i sângele trebuie s` fie de unic` folosin]` (el se arunc` , NU se spal` [i NU se folose[te la alt pacient); lama cu care sunte]i tìat trebuie s` fie steril` [i unic` (se arunc` dup` folosire), iar cel 60

care v` taie trebuie s` poarte m`nu[i sterile. Asigura]i-v` c` sunt \ndeplinite toate condi]iile [i nu va exista pericolul s` v` infecta]i sau s` contacta]i alt` boal`.


SANDA {TEFAN

61

Cura de dezintoxicare de o zi Ave]i nevoie de: - 2 plicule]e de sare amar` (sulfat de magneziu) din farmacie de 30 gr plicule]ul pe care le dizolva]i \n 750 ml ap`. Ob]ine]i o solu]ie laxativ` pe care o \mp`r]i]i \n 3 c`ni de câte 250 ml fiecare. - 200 ml ulei de m`sline presat la rece + zeama de la 3 l`mâi |n ziua respectiv` lua]i masa de diminea]` la ora 10.00 [i pân` la ora 14.00 nu mai mânca]i nimic. Ora 14.00 - Lua]i prima can` (250 ml) de laxativ Ora 16.00 - Lua]i a doua can` (250 ml) de laxativ Ora 18.00 - Se \nghite uleiul de m`sline (250 ml) cu zeama de la 3 l`mâi [i apoi, obligatoriu se st` pe partea dreapt` 1/2 or`. Ora 22.00 - Lua]i ultima can` (250 ml) de laxativ Ora 23.00 - Se m`nânc` o can` de gri[ fiert \n lapte. Pe parcursul curei se poate bea ap` \n afar` de o or` \nainte [i o or` dup` ce lua]i uleiul. Ve]i avea multe scaune; e bine s` v` controla]i fecalele pentru a vedea ceea ce elimina]i. Excesul de bilirubin` precipit` sub form` de bilu]e verzi gelatinoase (sunt \mbibate cu ulei), colesterolul sub form` de bilu]e albe; iar nisipul [i mâlul ies ca atare. Dup` cura de dezintoxicare pute]i \ncepe regimul naturist propriuzis. Aten]ie! - Cei cu diabet, pe parcursul curei pot mânca normal \ns` \n cantit`]i foarte mici. O or` \nainte [i dup` ce lua]i uleiul de m`sline nu mânca]i nimic. - Cei cu gastrit` hiperacid` [i ulcer nu folosesc solu]ia laxativ`, ci numai solu]ia uleioas` de la ora 18.00. |n schimb, timp de dou` zile, \ncepând cu ziua \n care se face cura, vor face dou` clisme pe zi: una diminea]a [i una seara. SANDA {TEFAN

62


Minunile urinoterapiei - ca remediu universal Iubitorul Dumnezeu care are grij` de toate ne-a dat un dar atât de pre]ios [i de valoros chiar de la na[tere care are posibilitatea s` vindece aproape orice boal`. Terapia cu urin` poate fi f`cut` de oricine, tân`r sau b`trân, chiar [i copil, la domiciliu [i f`r` o cheltuial` oarecare. „Apa vie]ii“ - este un dar primit de la Creator pentru bun`starea noastr` fizic`. Ea a fost folosit` de oameni din toate timpurile. Terapia n-a fost niciodat` pierdut`, cu numai tìnuit`. Ea a fost atestat` \nc` de acum dou` milenii când medicii romani Galen (129-199 \. Hr.) [i Pliniu (25-79 d. Hr.) recomandau acest remediu pentru vindecare oamenilor suferinzi. Cartea canadianului A. L. Pauls „Shivambukalpa“ indic` urina ca metod` de tratament. O alt` carte „ The water of life“ a englezului John W. Armstrong vorbe[te despre puterea de vindecare a urinei proprii. {i Hipocrate (aprox. 400 \. Hr.) [i Paracelsus ( aprox. 1500 ) recunosc virtu]ile terapeutice ale urinei. Deci, metoda are o vechime de peste 2500 de ani. |n zilele noastre, terapeu]i din toat` lumea fac referire la eficien]a tratamentului cu urin`. {i \n satele din Maramure[ [i Bucovina urina este folosit` pe scar` larg` ca mijloc de tratament. O bioenergetician` celebr` din România, Alexandra Mo[neaga prescrie bolnavilor de cancer consumarea urinei proprii. A]i fost c`lùzi]i s` g`si]i [i aceast` informa]ie; citi]i-o [i medita]i asupra ei. Terapia cu urin` este o metod` de vindecare a unei boli prin aplicarea [i folosirea urinei proprii. Urina, introdus` \n organism ac]ioneaz` ca un autovaccin nu numai vindecându-l ci [i \ntinerindu-l. Domnul Valeriu Popa avea convingerea c` urina este un elixir al vie]ii d`ruit de natur` [i c` reprezint` o m`sur` terapeutic` pentru aproape toate bolile. Am v`zut \n preajma dânsului multe cazuri vindecate de cancer, diabet, boli de piele, boli de inim`, boli de rinichi [i chiar SIDA cu aju63

torul acestei terapii. Bolile sunt numeroase, la fel ca [i numele lor, \ns` remediul este unul singur [i anume propria noastr` urin` care vindec` boala prin \ndep`rtarea toxinelor [i de[eurilor din organism prin stimularea mecanismului de ap`rare al corpului. Este de preferat s` nu se foloseasc` alte medicamente \n timpul acestei terapii. |n toate cazurile trebuie consultat un specialist. Ca tonic general pentru men]inerea unei st`ri corespunz`toare de s`n`tate [i energie [i de asemenea, preventiv contra tuturor bolilor infec]ioase, 200 ml (un pahar) o dat` pe zi sau chiar de dou` ori poate fi luat \n siguran]` (primul [i ultimul jet se arunc`). Cu cât cantitatea este mai mare este mai benefic` [i nu este dùn`toare. Pentru orice \mboln`viri minore 1-2 pahare/zi reprezint` o cantitate suficient`. Se poate ]ine post de 1 - 3 - 7 - 14 - 21 de zile numai cu urin` [i ap` (plus 2 clisme /zi) vindecându-se astfel orice boal` cronic`. O perioad` lung` de post se face sub controlul unui expert pentru c` au loc tot felul de elimin`ri de toxine, \n special erup]ii cutanate [i vom`. Cât timp se face terapia cu urin`, dieta trebuie s` fie u[oar`: desodat`, f`r` carne, gr`simi animale, alcool, cafea, tutun, zah`r, o]et. Urina veche de 4 zile este foarte bun` pentru bolile de piele, pentru frec]ie [i masaj, nu pentru bùt. Poate fi folosit` [i pentru \ntre]inerea p`rului, drept crem` de ras, lo]iune antiseptic` pentru r`ni [i tìeturi, pentru co[uri [i acnee, pentru arsuri, mu[c`turi de insecte, \mpiedic` formarea ridurilor. Aceast` terapie vindec` boala prin eliminarea toxinelor \n afara corpului pe cale bucal`, nazal`, anal` sau prin piele. De aceea, pacientul poate avea vom`, tuse, r`ceal`, diaree sau erup]ie pe piele. Nu trebuie s` se \ngrijoreze de aceste reac]ii care \l ajut` \n vindecarea bolii. Ele dispar automat \n 2-3 zile. |n toate cazurile este necesar` supravegherea de c`tre un specialist. Ar fi bine ca oamenii s` \ncerce aceast` terapie cel pu]in pentru acele suferin]e pentru care nu exist` \nc` o vindecare [i s` afle singuri rezultatele minune. Acest remediu exist` de când e lumea [i este consemnat chiar [i \n Biblie - Vechiul Testament: „ Bea ap` din fântâna ta [i din izvoarele pu]ului tù“. Valeriu Popa \l recomanda al`turi de terapiile naturiste, spunea c` 64

„ o can` cu urin` \n fiecare diminea]` ne men]ine s`n`to[i.“ Cele ce le-am scris sunt cu titlu informativ, am dorit s` reamintesc terapia despre care Valeriu Popa sus]inea c` este un sistem de vindecare complet, necostisitor [i nemedicamentos. Pentru documentare \n acest domeniu, v` recomand`m trei c`r]i ap`rute \n România: - „Urina, tratament pentru via]`“ - Daniel Menrath - „Shivambu Kalpa - No]iuni introductive despre autoterapia cu urin`“ - Medic Camelia Ro[u - „Tratamente naturale cu argil`, urin` [i hran` vie“ Elena Ni]` Ibrian


SANDA {TEFAN

65

TERAPIA CU ARGIL~ Argila este cunoscut` ast`zi ca panaceu universal [i f`r` contraindica]ii, fiind folosit` \nc` din antichitate cu rezultate excep]ionale. Practicat` [i \n ]ara noastra ca remediu tradi]ional, aceast` terapie plaseaz` argila la rangul de medicament al viitorului. Este foarte bogat` \n minerale naturale: calciu, fier, magneziu, aluminiu, siliciu, sodiu, potasiu, etc. Propriet`]ile de baz` ale argilei sunt: dezinfectant, bactericid, regenerator, antiseptic, remineralizant, vitalizant, tonifiant, cicatrizant, antitoxic, absorbant, degresant [i nu \n ultimul rând: putere antioxidant`. Se folose[te atât \n cure interne cât [i externe sub form` de ap` de argil`, lapte de argil`, cataplasme [i bì restabilind echilibrul acido-bazic al organismului [i remineralizându-l [i stimulând activitatea glandelor endocrine. Ca remediu intern este indicat` \n urm`toarele afec]iuni: ulcer, gastrite, colite, enterocolite, parazitoze, hemoroizi, fisuri anale, hepatite, ciroze, insuficien]` hepatic` [i biliar`, nefrite, cistite, litiaze renale, prostat`, anexite, astm, tuberculoz`, bron[it` traheic`, otite, sinuzite, boli de nervi, paradontoze, micoze bucale, abcese dentare, pancreatit`, insuficien]` tiroidian`, afec]iuni reumatice, intoxica]ii, obezitate, diabet, boli ale inimii, tumori benigne [i unele forme de cancer cum ar fi: cel al stomacului, colonului, rinichiului, vezicii urinare. Ca remediu extern se utilizeaz` \n: tratarea ulcerelor varicoase, a pl`gilor, exemelor, deger`turilor, infec]iilor dermatologice, entorse, contuzii, furunculoze, panari]iu, Zona Zoster, acnee, conjunctivit`, arsuri, flebite, celulite [i altele. Sunt foarte pu]ine contraindica]ii \n tratamentul cu argil`, [i anume: \n cazuri de hernie, constipa]ie sever`, tratament cu raze X [i de c`tre femei \n perioada ciclului menstrual. Cura intern` se face \n prima faz` pe durata a trei s`pt`mâni, \n fiecare zi bându-se câte un pahar de ap` argiloas` de 3 ori/zi, pe stomacul gol diminea]a [i \naintea meselor de prânz [i seara cu 1/2 or`. Paharul cu ap` de argil` se prepar` de seara pentru a doua zi, se pune o linguri]` de argil` \ntr-un pahar cu ap`. Primele trei zile se bea doar apa f`r` a agita argila din pahar, Dup` aceea, se consum` \mpreun` cu argila amestecând cu o linguri]` \nainte de a consuma amestecul din pahar. Cura 66

se continu` timp de 6 luni câte 10 zile/lun`. |n timpul acestei cure nu se consum` gr`simi animale [i alcool. |n primele zile de tratament urina [i scaunul pot prezenta modific`ri: miros urât, u[oar` constipa]ie sau diaree, urin` tulbure [i \nchis` la culoare. Nu trebuie s` se \ntrerup` tratamentul, \ncep s` se elimine toxinele purificându-se astfel organismul. Pentru uzul extern se prepar` pasta de argil`. Punem argila \ntr-un vas, turn`m progresiv ap` amestecând continuu cu o lingur` de lemn pân` ob]inem o past` dens`. Din ea se prepar` cataplasmele care se aplic` de 2-3 ori/zi timp de 2-3 ore. Pentru acnee se \ntinde pasta pe fa]` l`sând-o 10-15 minute, apoi se spal` fa]a cu ap` c`ldu]`. Se pot face [i sp`l`turi vaginale [i clisme \n doze de 3-4 linguri la 1 litru de ap`, la temperatura corpului. Folosind regulat cura cu argil` ve]i sc`pa de riduri [i obrazul se va catifela. Eficien]a mare pe care o are \n majoritatea afec]iunilor face din terapia cu argil` un tratament naturist de excep]ie.


SANDA {TEFAN

67

EFECTELE CURATIVE ALE BITTERULUI SUEDEZ Plantele folosite sunt urm`toarele: - 30 gr aloe - frunze - 10 gr r`[in` de brad - 5 gr [ofran (r`d`cin`) sau stânjenel (r`d`cin`) - 10 gr salcâm (flori) - 10 gr dafin (frunze) sau scor]i[oar` pisat` - 20 gr frasin (frunze) - 10 gr fenicul sau anason - 20 gr troscot sau r`d`cin` de rubarb` - 20 gr gen]ian` (sau 50 gr pelin [i 5 gr anghinare) - 10 gr scaiete (r`d`cin`) - 10 gr angelic` - 20 gr ienup`r (boabe pisate) - 20 gr soc - 30 gr ]intaur` - 20 gr t`t`neas` - 20 gr rostopasc` - 20 gr salvie - 20 gr odolean - 20 gr coriandru - 20 gr anghinare - 30 gr g`lbenele - 30 gr sun`toare - 25 gr ciubo]ica cucului - 30 gr urzic` - 30 pufuli]` cu flori mici - 30 gr coada calului - 30 gr coada [oricelului - 30 gr ungura[ - 25 gr traista ciobanului - 25 gr vâsc - 30 gr pedicu]` - 25 gr osul iepurelui - 30 gr cimbru 68


- 30 gr p`tlagin` Acest amestec se pune \n 3 litri de alcool de 38-40°; se amestec` de dou` ori/ zi [i se las` la macerat 14 zile, dup` care se strecoar` prin tifon [i se toarn` \n sticle mici de culoare \nchis`. Pot fi p`strate ani. Cu cât st` mai mult, cu atât are efect mai bun. Profilactic, se iau 2 linguri]e/zi, una diminea]a [i una seara. Linguri]a de bitter suedez se dilueaz` \n 125 ml ceai de plante sau ap` [i se ia cu 1/2 or` \nainte de mas`. |n bolile maligne se iau 2-3 linguri/zi dup` cum urmeaz`: câte o lingur` diluat` \n 125 ml ap` sau ceai de plante, prima se ia cu 1/2 or` \nainte de masa de diminea]` iar celelalte cu 1/2 or` dup` mas`. Enumer`m o parte din efectele curative: - Dac` este mirosit sau inspirat des [i dac` se umeze[te cu bitter baza craniului, dispar durerea de cap [i ame]eala [i se \nt`resc creierul [i memoria. - Ajut` vederea \nl`turându-le ochilor ro[ea]a, durerea [i injectarea. Vindec` cataracta dac` se umeze[te coada ochilor sau se pune o bucat` de pânz` umezit` cu bitter pe ochii \nchi[i. - Vindec` exemele de orice fel [i bubele din nas dac` acestea se umezesc bine [i des. - Calmeaz` durerile de din]i ]inându-se \n gur` un amestec din pu]in` ap` [i o lingur` de bitter, sau se pune o compres` \nmuiat` pe dintele dureros. Durerea dispare [i infec]ia se retrage. - Aftele, b`[icile de pe limb` sau alte afec]iuni care apar pe limb` dispar dac` sunt umezite sistematic cu acest bitter. - Pentru dureri de gât - când el este ro[u [i inflamat, se \nghit \ncet 3 linguri]e/zi - diluate \n ceai. - Pentru dureri de stomac se ia la o criz` o lingur`. - Pentru colici se iau 3 linguri, \ncet, una dup` alta. - Elimin` nepl`cerile gazelor intestinale. - Este de mare ajutor ficatului \n toate bolile sale. - Dureri ale vezicii biliare se ia câte o lingur` diminea]a [i una seara, [i se pun noaptea comprese, durerea dip`rând repede. - Ajut` \n constipa]ie. - Pentru hidropizie se ia câte o lingur` \n pu]in vin alb diminea]a [i seara timp de 6 s`pt`mâni. - Pentru dureri de urechi [i vâjâit \n urechi se umeze[te o bucat` de 69

vat` [i se bag` \n ureche. Red` chiar [i auzul pierdut. - Elimin` viermii intestinali, chiar [i tenia. - Vindec` icterul dac` se ia câte o lingur` de 3 ori/zi [i se aplic` comprese pe ficatul inflamat. - Hemoroizii se umezesc des [i se face [i cura intern`. - |n caz de tuberculoz` se iau 3 linguri]e/zi timp de 6 s`pt`mâni. - Ajut` la vindecarea secre]iilor vaginale. - Regleaz` ciclul menstrual. - Ajut` \n vindecarea epilepsiei fortificând nervii [i \ntreg organismul. - Duce la dispari]ia indispozi]iilor. - Vindec` paralizia. - Foarte eficient \n caz de febr`. - Trateaz` foarte bine cancerul. - E foarte bun pentru negi, cicatrice, tìeturi, r`ni, umfl`turi, vân`tì. - Cur`]` sângele, stimuleaz` circula]ia [i ajut` \n anemie [i reumatism. Aten]ie: - Toate cantit`]ile indicate trebuie diluate cu ceai de plante sau ap`. - Nu se consum` lapte \nainte [i dup` administrare.

SANDA {TEFAN

70


REGIMURI CONCEPUTE DE VALERIU POPA Este bine ca aceste regimuri s` fie f`cute sub supravegherea unui specialist, mai ales postul cu ap` distilat`, pentru c` pe parcursul lor apar fenomene inexplicabile pentru cei care nu au cuno[tin]e despre crizele de eliminare a toxinelor pentru vindecarea organismului (ame]eli, furunculoz`, alte elimin`ri prin piele, st`ri de vom`, \nchiderea la culoare a urinei, crize la organele bolnave [i altele). Aceste regimuri medicament, vin \n ajutorul celor suferinzi \ndemnându-i [i pe cei s`n`to[i s` se apere de boal`. Ele reprezint` un \ndemn spre a ne apropia de natur`, de a ne adapta unui nou mod de via]` -cel naturist- [i de a renun]a la vechile obi[nuin]e. Cei care sincer vor s` ob]in` rezultate favorabile \n prevenirea [i redobândirea echilibrat` a s`n`t`]ii, trebuie s` respecte urm`toarele: - Nu trebuie s` mai fumeze nici bolnavul, nici membri familiei sau cei care \ngrijesc pacientul. - Nu trebuie s` consume cafea sau alte intoxicante. - Nu trebuie s` consume alcool. - Trebuie s` aib` dantura bun` altfel nu pot mesteca bine alimentele crude; digestia \ncepe de la privit, miros, auz [i apoi, printr-o mestecare corect` alimentele trebuiesc bùte, lichidele mâncate; fiecare bol alimentar, trebuie mestecat de 30-50 de ori. Deci, nu uita]i: stomacul nu are din]i ! - Trebuie s` se doarm` natural, nu cu tranchilizante. - Trebuie s` se \nve]e s` se respire, s` se lucreze [i s` se locuiasc` \n aer neviciat.(Evita]i s` v` desf`[ura]i activitatea \n birouri \n care se fumeaz`). - Mi[carea este via]`. - Evita]i sedentarismul [i statul orelor \n pat \n afara orelor de somn. - Somnul cel mai odihnitor este \ntre 20.00 [i 1.00 noaptea. - Evita]i lucr`rile de orice fel [i mai ales discu]iile negative \n timpul mesei. - Trebuie s` se practice automasajul, autopresopunctura (nu masajul). Masajul poate fi folosit \n cazuri extreme când bolnavul nu-l poate 71

practica [i de persoane compatibile cu el.(Se \ncearc` mai multe persoane [i se va alege cea \n urma c`reia bolnavul se simte cel mai bine). Acestea sunt doar câteva din sfaturile pe care ni le reamintea zilnic Valeriu Popa. Regimurile recomandate de Valeriu Popa, pe care le voi descrie mai jos, se fac \n cure de 45 de zile.

REUMATISM ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, porumb, mei, ov`z, orz, lapte, legume verzi fierte cu condimente, sup` de fasole, ceai cu ghimbir, cafea [i alte bùturi fierbin]i. ALIMENTE INTERZISE: mânc`ruri grase, unt, iaurt, smântân`, brânz`, fructe, carne, bùturi alcoolice, dovleac, nap, cartofi, ciuperci, o]et, alimente fripte [i pr`jite, ulei, nuci,. arahide, nuc` de cocos, mânc`ruri grele. INDICA}II PENTRU REGIM |ntre 18.00 [i a doua zi ora 11.00, nu se m`nânc` nimic; deci ultima mas` este la 18.00 [i pân` a doua zi se pot consuma doar lichide. Diminea]a la trezire se face terapia cu ulei de floarea soarelui, apoi la ora 10.00 se spal` 4 linguri de orez integral [i se pun la \nmuiat timp de o or`. La ora 11.00 este prima mas` când se \nghit cele 4 linguri de orez \nmuiat. La ora 13.00 se poate lua a doua mas` alc`tuit` numai din alimentele recomandate. Exemplu de mas` de prânz [i sear`; variante: - sup` de legume sau sup` de fasole boabe(f`r` ro[ii, f`r` bulion; doar cu pu]in` sare de mare). - 1/2 litri lapte crud de capr` \ndoit cu ceai de salvie. - legume (morcovi, ]elin` p`trunjel, p`stârnac, varz`, praz, broccoli, conopid`) fierte cu ghimbir, la care se adaug` p`trunjel verde tocat, andive, pu]in` zeam` de l`mâie, sare marin`, o lingur` de ulei de m`sline presat la rece. - terci de grâu \ncol]it cu o linguri]` de miere [i o banan`. - se pot bea sucuri de morcovi, p`trunjel, sfecl` ro[ie, varz`. 72

- boabe de porumb fierte cu pu]in` sare de mare. - dou` g`lbenu[uri de ou/s`pt`mân`(crude sau fierte tari). - orez fiert cu legume. - arpaca[ fiert cu legume. Se pot bea ceaiuri depurative recomandându-se \n mod special: coada calului, urzic`, salvie, p`p`die [i g`lbenele.

DEFICIEN}E SANGUINE, TOXEMIE, SIFILIS, INFEC}II, SIDA


ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, mei, porumb, sup` de fasole, produse lactate,exceptând iaurtul, sup` de iepure sau de fazan, dovlecel, dovleac, sparanghel, castravete, spanac, l`ptuc`, miere, pepene verde, cantalup, banane, struguri [i alte fructe dulci. - ap`(distilat`) [i ceai de salvie \ntre mese. ALIMENTE INTERZISE: porc, pe[te, vit`, pui, berbec, bivol, alcool, sare, fructe acre, lamâie, ro[ie, condimente picante, soia, ulei de susan, bùturi fierbin]i, cartofi, ridichi, legume verzi, iaurt, o]et, mânc`ruri grase, alimente fripte sau pr`jite. INDICA}II PENTRU REGIM - Se respect` perioada de repaus alimentar \ntre 18.00 [i 11.00. - Diminea]a la sculare: terapia cu ulei. - Ora 11.00 prima mas`: 4 linguri de orez integral \nmuiat cu o or` \nainte. Celelalte mese pot con]ine: - 5 linguri de grâu \ncol]it cu miere [i brânz` de vaci. - 1/2 litri lapte crud de capr` \ndoit cu ceai de salvie. - sup` de iepure de câmp sau fazan(carnea nu se consum`) fiart` cu ceap`, morcov, dovlecel, ]elin`, petrunjel, m`rar, chimen, busuioc, coriandru, ment`. - salat` din l`ptuc`, spanac(crud), p`trunjel, ]elin`, busuioc [i alte condimente carminative(coriandru, fenicul, anason) \n care se pun 2 linguri de orez fiert. - orez cu condimente carminative. - arpaca[(grâu) fiert cu pu]in` miere. - dovleac copt sau crud. 73

- dovlecel fiert, cu smântân` [i (sau) brânz` de vaci. - toate fructele dulci.

ACIDITATE, ULCER GASTRIC {I DUODENAL, PIETRE LA VEZICA BILIAR~, GASTRIT~ ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, sup` de legume, sup` de fasole, p`stì verzi, legume verzi fierte, papaia, portocale, l`mâi, struguri, mandarine, pepene verde, fructe dulci, lapte, sucuri de fructe [i ap` \ntre mese. ALIMENTE INTERZISE: carne, bùturi alcoolice, alimente fripte sau pr`jite, soia, alimente grase, conopid`, varz`, ridiche crud`, o]et, biscui]i, coaj` de pâine, ceai(negru), cafea, bùturi fierbin]i, dulciuri, pr`jituri de cas`, ardei iute, ulei, mur`turi. Regimul alimentar se alc`tuie[te dup` modelul celorlalte dou` de mai sus respectând orele de repaus alimentar (18.00-11.00), prima mas` (orezul crud, \nmuiat) [i terapia cu ulei (diminea]a la sculare). |n acest regim nu se consum` brânz` de vaci [i smântân`. Se poate consuma foarte pu]in` miere [i trebuie s` ave]i ore regulate de mas`.

BOLI URINARE, BOLI DE RINICHI ALIMENTE RECOMANDATE: orz, porumb, mei, grâu, orez vechi de un an, fasole, legume verzi fierte cu condimente (tarhon, chimen, busuioc, ment`, ghimbir, coriandru, piper moderat, dafin, p`trunjel, m`rar, leu[tean), brânz` de vaci (capr`) f`r` cheag, ou` fierte 3/s`pt`mân`, ulei de mu[tar, ulei de m`sline, struguri, l`mâie, m`r, banane [i alte fructe. ALIMENTE INTERZISE: alcool, cafea, bùturi fierbin]i, produse lactate (excep]ie brânz`), alimente grase, cartofi, zah`r, ceap`, orez nou, alimente fripte sau pr`jite, nuci. Regimul se stabile[te dup` modelul celor anterioare.

ANEMIE, LEUCOREE, LIPS~ DE CALCIU, LIPS~ DE IOD ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, linte, fasole boabe [i p`stì, spanac, l`ptuc`, sfecl`, morcovi, cartofi fier]i \n coaj` [i 74

apoi cop]i 1/2 or` \n cuptor, legume verzi fierte cu condimente carminative (coriandru, fenicul, anason, p`trunjel, tarhon, busuioc), unt, sup` de carne ( pas`re de curte, fazan, porumbel, iepure de câmp), produse lactate, struguri, stafide, curmale, pepene verde, cantalup, rodie, cire[e, banane [i alte fructe dulci.Ap` \ntre mese. ALIMENTE INTERZISE: iaurt, citrice, l`mâie, ro[ii, mei, bùturi alcoolice, soia, ulei de susan, o]et, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i, ardei iute \n exces, fructe prea coapte, sare \n exces, alimente fermentate, alimente fripte sau pr`jite. Este esen]ial s` se ia masa la ore regulate.

HEMOROIZI ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, lapte de capr`, zer, brânz`, toate fructele, sup` de ridichi, ceap`, ro[ii, coriandru verde, legume bine fierte cu condimente carminative, sup` de linte, ap` sau bùturi reci \ntre mese(ceai de salvie). ALIMENTE INTERZISE: bùturi alcoolice, condimente iu]i, ardei iute, carne, o]et, soia, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i, alimente grase, mânc`ruri grele, ulei, sare. Respectarea orelor fixe de mas` este esen]ial`. ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT

BOLI DE INIM~ ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, lapte cu ap`, unt sau untur`, legume fierte, toate fructele, dar mai ales cele dulci [i acri[oare, portocal`, rodie, m`r, l`mâie, ananas, grapefruit, mango, sucuri de fructe, sup` de fasole. ALIMENTE INTERZISE: bùturi fierbin]i, alcool, cafea, toate intoxicantele, carne, pe[te, alimente fripte sau pr`jite, o]et, mânc`ruri grase, melas`, ulei de susan, condimente iu]i, soia, tuberculi, alimente fermentate organic.

FEBR~, GRIP~, FEBR~ TIFOID~, OREON, AMIGDALIT~ ALIMENTE RECOMANDATE: regim u[or lichid, orz, sup` de fasole, pâine, biscui]i, legume fierte(inclusiv spanac), l`ptuc`, cartofi, castravete, vân`t`, p`stì, papaia, pepene verde, cantalup, lamâie dulce, 75

struguri, ap` cald` de bùt, lapte cald, ceai, cafea. ALIMENTE INTERZISE: fructe acre, alimente grase, mânc`ruri grele, orez, carne, pe[te, iaurt, \nghe]at`, brânz`, alimente fripte sau pr`jite, o]et, sosuri, ardei iute, salat` crud`, alcool, bùturi reci.

INSOMNIE ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, toate produsele lactate, \n special laptele de bivoli]`, sup` de fasole, legume verzi, fructe, bùturi reci, suc de fructe. ALIMENTE INTERZISE: pe[te, carne, condimente iu]i, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i, mei, porumb, ov`z, usturoi, o]et.

BOLI DE PIELE, EXEM~, URTICARIE, LEPR~, LEUCODERM~, VIERMI INELARI ALIMENTE RECOMADATE: orez, orz, mei, porumb, fasole, legume verzi, banane, m`r, ceai(negru, verde), cafea, bùturi fierbin]i. Se bea pu]in` ap` dup` mas`. ALIMENTE INTERZISE: produse lactate, fructe acre, mandarine, portocale, ananas, piersic`, prun`, pe[te, carne, zah`r, susan, ulei, sare, alimente grase, mânc`ruri grele, alimente fripte sau pr`jite, alimente fermentate. Observa]ie: Extern se unge pielea cu suc de ]elin`.

VIERMI ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, porumb, orez, orz, fasole, legume fierte cu condimente [i ghimbir, usturoi, bùturi alcoolice, ceai negru, cafea, ap` fierbinte, brânz`, ardei iute, piper negru, ghimbir, papaia, banan`, castravete, m`r. ALIMENTE INTERZISE: fructe acre sau dulci, carne, pe[te, produse lactate(excep]ie brânz`), zah`r, melas`, cartofi, alimente grase, nuci, biscui]i. Observa]ie: Cu o or` \nainte de culcare, se bea o can` de ceai de cimbri[or [i se consum` 50 semin]e crude de dovleac pentru adul]i; copii 1-4 ani 10-12 semin]e, copii 5-10 ani - 30 de semin]e. 76

PARALIZIE ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, sup` de fasole cu gr`sime (sl`nin`), lapte cu caimac, legume verzi fierte, fructe dulci, portocale, mandarine, l`mâi, struguri, bùturi reci, suc de fructe. Se bea zilnic timp de o lun` un litru suc combinat din morcovi [i r`d`cin` de p`trunjel. ALIMENTE INTERZISE: ceai fierbinte, cafea, alcool, condimente iu]i, carne, soia, sare, ulei, ceap`, usturoi, praz, iaurt, o]et, alimente fripte sau pr`jite, mânc`ruri grase sau grele.

OBEZITATE ALIMENTE RECOMANDATE: orz, ov`z, porumb, mei, legume verzi, fasole, cartofi, toate fructele(cele acre NU), ceai sau cafea. Se bea ap` cu miere diminea]a [i seara. ALIMENTE INTERZISE: orez, carne, pe[te, alimente grase, produse lactate, fructe acre, zah`r, melas`, fructe uscate, alcool.


BOLI DE NERVI, TUBERCULOZ~, SCLEROZ~ MULTIPL~ ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, produse lactate, carne, alimente grase, fructe dulci, nuci, migdale, stafide, bùturi fierbin]i, cafea, condimente, alimente cu mare valoare nutritiv`. ALIMENTE INTERZISE: salat` verde crud`, fructe zemoase, dovleac, papaia, cartofi, varz`, conopid`, ciuperci, morcovi, carne de oaie, \nghe]at`, bùturi alcoolice.

MALARIE ALIMENTE RECOMADATE: grâu, orez, carne (\n special vit`), alimente grase, fructe acre, toate legumele. ALIMENTE INTERZISE: iaurt, fasole, mei, porumb, sare \n exces, alcool, o]et, alimente fermentate organic.

77

DEMEN}~, DEFEC}IUNI ALE CREIERULUI ALIMENTE RECOMADATE: orez, grâu, orz, sup` de fasole sau linte, suc de citrice, sup` cu unt sau gr`sime(sl`nin`), toate produsele lactate, toate fructele, legume verzi fierte cu gr`sime sau c`lite, sucuri de fructe. ALIMENTE INTERZISE: carne, pe[te, alcool, ceai negru, cafea fierbinte, o]et, ulei, usturoi, ceap`, praz, ardei iute, condimente iu]i, porumb, mei, ov`z, soia.

HEMORAGIE, MENORAGIE ALIMENTE RECOMANDATE: orez, mei, fasole boabe mari, linte, portocale, nùt, lapte(\n special cel de capr`), leguminoase fierte (\n special flori de lotus), sup` de porumbel, de iepure, fructe zemoase dulci, pepene, struguri, ou` crude, sucuri de fructe reci, ap` rece cu zah`r. ALIMENTE INTERZISE: condimente iu]i, alcool, ceai negru, cafea, alte bùturi fierbin]i, fructe acre, o]et, sare, carne, pe[te,legume verzi, mânc`ruri grele, alimente fripte sau pr`jite.

TUMORI ABDOMINALE ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, sup` de fasole, unt sau smântân`, legume verzi fierte cu ulei, sup` de ridiche, condimente (ghimbir, piper negru, frunze de dafin, usturoi moderat), suc de portocale, lamâi, struguri, ro[ii, fructe dulci, produse lactate, iaurt, zer, ap` \ntre mese. ALIMENTE INTERZISE: alimente fripte sau pr`jite, carne, porumb, mei, bob, ov`z, condimente iu]i, pâine uscat`, biscui]i, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i, fructe prea coapte, tuberculi.

ALCOOLISM ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, orez, oaie, pe[te, preparate din alimente dulci-acri[oare, legume cu piper, legume verzi cu unt, fructe acre, portocale, ananas, struguri, produse lactate, sucuri de fructe. ALIMENTE INTERZISE: carne(excep]ie oaie), pe[te gras, fasole, mango, lamâi, ou`, nuc[oar`, cafea, fructe coapte, \nghe]at`, ciuperci, 78

ceap`, iaurt, brânz`, smântân`, acizi organici, alimente fermentate, o]et, ap` rece.

APENDICIT~ ALIMENTE RECOMANDATE: regim u[or lichid cu orz, r`d`cin` de scaiete, linte cu zah`r, pâine f`r` coaj`, sup` de legume fierte cu spanac, l`ptuc`, castravete amar, sparanghel, vân`t`, papaia, pepene verde, cantalup, l`mâie dulce, struguri, lapte, ap` cald` de bùt. ALIMENTE INTERZISE: fructe, citrice, mânc`ruri grase, unt, iaurt, brânz`, carne, orez copt sau pr`jit, alimente grele sau pr`jite, jeleu, gem, sosuri, o]et, bùturi alcoolice, ceai negru, cafea fierbinte, ardei iute, ciuperci.


ARTRIT~, ARTROZ~ ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, orez, produse lactate, carne, alimente grase, toate fructele acre, ceai negru, ceai verde, cafea [i alte bùturi fierbin]i, bùturi alcoolice dup` mas`, preparate culinare cu condimente(ghimbir, piper, nuc[oar`, dafin), fructe uscate. ALIMENTE INTERZISE: verde]uri, \n special salate crude, fructe zemoase, pepene verde [i cantalup, dovleac, iguana, napi, sfecl`, cartofi, ciuperci, muguri de bambus, ml`di]e de ferig`, conopid`, varz`, \nghe]at`, fasole, nuci, porumb, berbec.

ASTM, BRON{IT~ ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de peste un an, grâu, orz, sup` de fasole, sup` de ridiche, sup` de pui cu condimente iu]i, cartofi, spanac, l`ptuc`, p`trunjel, schinduf, alge marine, sparanghel, castravete amar, ciocolat`, brânz`, ceai verde, cafea [i alte bùturi fierbin]i, bùturi alcoolice, struguri, stafide, curmale, smochine, portocale, miere, ap` \ntre mese. ALIMENTE INTERZISE: lapte, unt, iaurt, pe[te, porc, vit`, berbec, o]et, fructe acre, iguana, arahide, nuc` de cocos, nuc` de mahon, ciuperci, dovleac, conopid`, varz`, mugur de bambus, mânc`ruri grase.

79

CANCER ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, porumb, fasole boabe mari, linte, maz`re dulce, nùt, l`ptuc`, spanac, alge marine, morcov, dovleac, sparanghel, castravete, schinduf, sfecl`, conopid`, varz`, toate produsele lactate cu excep]ia iaurtului, iepure, fazan, porumbel, papaia, cantalup, l`mâie dulce, struguri, cire[e, curmale, rodii, nuc` de mahon, migdale, fistic, stafide, fructe dulci, miere. ALIMENTE INTERZISE: vit`, porc, berbec, bivol, verde]uri, p`stì, fasole boabe mici, soia, ulei, semin]e de susan, tuberculi, cartofi, ciuperci, o]et, fructe acre, bùturi alcoolice, ceai negru, cafea, sare, fructe prea coapte, alimente fermentate.

COLIT~, C~DERI DE P~R ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de un an, grâu, orz, mei, legume verzi fierte cu condimente carminative(condimente care scot gazele din stomac: coriandru, fenicul, anason), iaurt, brânz`, sup` de fasole, ceai verde, cafea, usturoi, ceap`, praz, p`trunjel, anason, sparanghel, flori vegetale, ap` fiart` de bùt, rodii, stafide, curmale. ALIMENTE INTERZISE: carne, ou`, mâncare gras`, lapte, bùturi alcoolice, o]et, fructe acre, tuberculi, \nghe]at`, sucuri reci de fructe, condimente iu]i, zah`r, melas`, prune, mânc`ruri grele.

TUSE SEAC~ ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, sup` de carne cu condimente carminative, ro[ii, sfecl`, cartofi, legume bine fierte cu ulei, fructe(numai pân` la ora 17.00), ceai, cafea, alte bùturi fierbin]i, fructe uscate, curmale, stafide, nuci, smochine, lapte, ap` fierbinte de bùt sau ap` cald` cu sare. ALIMENTE INTERZISE: salate crude, conopid`, ridiche crud`, arahide, nuc` de cocos, bùturi alcoolice, ardei iute, nap, dovleac, piper, iaurt, brânz`, fructe seara sau diminea]a devreme, bùturi reci.

80

TUSE CU EXPECTORA}IE ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, porumb, mei, fasole, legume verzi fierte cu condimente iu]i, cartofi, sup` de pui f`r` gr`sime, bùturi alcoolice, ceai de ghimbir, cafea [i alte bùturi fierbin]i, miere, brânz`. ALIMENTE INTERZISE: produse lactate cu excep]ia brânzei, porc, vit`, berbec, pe[te, bivol, ceap`, nap, conopid`, varz`, sfecl`, morcovi, fructe acre, nuc` de cocos, arahide, alimente grase sau preparate cu gr`sime, ciuperci, salate crude, bùturi reci, \nghe]at`.


DIABET ALIMENTE RECOMANDATE: grâu, orz, porumb, mei, sup` de fasole, legume fierte cu condimente carminative, maz`re dulce, nùt, sup` de pui, ou`, lapte, toate fructele, fructe uscate, ceai, cafea f`r` zah`r. ALIMENTE INTERZISE:zah`r, cartofi, sfecl`, tuberculi, porc, pe[te, bivol, orez, ov`z, gr`simi animale, iaurt, \nghe]at`, melas`, dulciuri, alimente grase sau preparate cu gr`sime, ceap`, ciuperci. Observa]ii: - 4 mese/zi \n cantit`]i mici - se bea ceai din amestec: teci de fasole, frunze dafin, salvie, coada calului, g`lbenele, pufuli]` cu flori mici, cimbri[or. Se fierbe o linguri]` de amestec la o can` cu ap` timp de 3 minute. Se strecoar`, se consum` zilnic 3 c`ni, câte una \naintea fiec`rei mese principale cu 1/2 or`(ceai cald).

DIZENTERIE ALIMENTE RECOMANDATE: regim de lichide, r`d`cin` de scaiete, orz, fasole boabe mari, linte, portocale, mâncare cu sare sau zah`r, lapte de capr`, pu]in` pâine sau biscui]i, iaurt, flori de legume, spanac, alge marine, anason, sparanghel, p`trunjel cu condimente carminative, rodie, smochine, curmale, buc`]i mici de banan`, se bea numai ap` fiart`. ALIMENTE INTERZISE:alimente grele, carne, ou`, alimente grase, produse lactate cu excep]ia iaurtului, fructe acre, fructe prea 81

coapte, legume verzi, salat` crud`, bùturi alcoolice, \nghe]at`, ceai [i cafea fierbinte.

DIAREE ALIMENTE RECOMANDATE:regim de lichide, fasole cu m`sur`, praz, mâncaruri cu sare sau zah`r, linte, flori vegetale, ro[ii, usturoi, ceap`, ghimbir, anason, p`trunjel, iaurt, brânz`, rodie, lamâie, portocal`, m`r, mandarine, curmale, ceai, cafea f`r` lapte, bùturi alcoolice cu m`sur`. ALIMENTE INTERZISE: alimente grele, mânc`ruri grase, carne, legume verzi, salat` crud`, fructe zemoase, produse lactate cu excep]ia brânzei [i iaurtului, \nghe]ata, bùturi reci, tuberculi, cartofi, fructe prea coapte.

EDEM ALIMENTE RECOMANDATE: orez vechi de un an, grâu, linte, fasole, soia, sup` de pui cu condimente, caimac, unt, praz, sup` de ridiche uscat`, spanac, l`ptuc`, sparanghel, ghimbir, cartofi, castravete, ceai negru, cafea [i alte bùturi. ALIMENTE INTERZISE:toate fructele, porc, berbec, vit`, pe[te, bivol, legume verzi, salat` crud`, sare, iaurt, susan, orez nou, zah`r, o]et, alimente crude, mânc`ruri grele, tuberculi, sfecl`, morcovi, cartofi, dovleac, bùturi reci alcoolice.

EPILEPSIE ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, orz, legume cu ulei sau untur`, produse lactate, toate fructele, ou`, sparanghel, spanac, l`ptuc`, sucuri dulci de fructe, zah`r. ALIMENTE INTERZISE:carne, pe[te, bùturi alcoolice, toate intoxicantele, fasole, bùturi fierbin]i, ceai negru [i verde, cafea, o]et, usturoi, ceap`, praz, alimente uscate ca: porumb, mei, ov`z, condimente iu]i.

82

BOLI DE OCHI Acela[i regim ca la „Epilepsie“, dar cu foarte pu]in` sare.

FEBRA PROVOCAT~ DE R~NI ACCIDENTALE ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, carne sau sup` de carne, produse lactate, ulei, ou`, legume fierte cu ulei [i condimente, bùturi fierbin]i, ceai negru, cafea, fructe uscate. ALIMENTE INTERZISE: fasole, soia, porumb, ov`z, mei, orz, fructe acre, bùturi reci, dovlecel, fructe zemoase, salat` crud`.

GONOREE


ALIMENTE RECOMANDATE: regim de lichide, orz, orez, sup` de fasole, legume fierte, lapte, papaia, pepene, lamâie dulce, morcov, castravete, cantalup, ap` mult` de bùt, suc dulce de fructe, \nghe]at`, pu]in` sare. ALIMENTE INTERZISE: condimente iu]i, inclusiv ardei iute, fructe acre, carne, pe[te, ceai negru [i verde, cafea [i alte bùturi fierbin]i, o]et, bùturi alcoolice, usturoi, ceap`, sosuri.

GUT~ ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grâu, porumb, mei, sup` de fasole, p`trunjel, spanac, l`ptuc`, sparanghel, ap` de bùt fierbinte, lapte, legume fierte, ou`(1 ou/zi), banane, papaia, cantalup, pepene verde. ALIMENTE INTERZISE: fructe acre, ananas, m`r, portocale, mandarine, carne, pe[te, verde]uri (excep]ie p`trunjel), alcool, alimente fripte sau pr`jite, fasole \n exces, soia, o]et, sosuri, alimente fermentate, ceai negru [i verde, cafea, cacao, ciuperci.

83

HEPATITA ALIMENTE RECOMANDATE: orez, orz, grâu, porumb, mei, sup` de fasole, sup` de ridiche, sup` legume, ou` fierte (3/s`pt`mân`), papaia, dovleac, pepene verde, cantalup, castravete, banan`, struguri, smochine, cire[e, l`mâie dulce [i alte fructe dulci, ap` cu zah`r sau suc dulce de fructe. ALIMENTE INTERZISE: alimente grase inclusiv lapte, unt, ulei, iaurt, brânz`, carne, fructe acide ca: lamâie, ananas, m`r, piersic`, alcool, ceai fierbinte, cafea, bùturi fierbin]i, ardei iute, \nghe]at`, ulei de nuc`, ulei de arahide.

CONSTIPA}IE ALIMENTE RECOMANDATE: orez, sup` de fasole, maz`re verde dulce, legume verzi, toate felurile de fructe cu excep]ia bananei, produse lactate (exceptând iaurt, brânz`, unt), bùturi reci inclusiv apa [i sucuri de fructe. ALIMENTE INTERZISE: preparate fripte sau pr`jite, carne, bùturi alcoolice, o]et, ceai negru, cafea, bùturi fierbin]i, condimente iu]i, iaurt, brânz`, unt, ou`, mei, porumb, grâu, ceap`, usturoi, praz, fasole \n exces.

84

AUTOTRATAMENTUL RECOMANDAT DE VALERIU POPA PENTRU BOLI FOARTE GRAVE {I CANCERE BG1(45 de zile) ORAR TERAPEUTIC:


Ora 7.30. Terapia cu ulei. Dup` trezire, primul gest s` fie scuiparea din gur` a salivei adunate; dup` aceasta se ia o lingur` ulei de floarea-soarelui [i se mestec` potrivit de ritmic timp de 20 de minute stând \n fotoliu cu capul ]inut drept, apoi se scuip` uleiul [i se racleaz` limba cu o coad` de lingur` de lemn \ndep`rtându-se astfel stratul albicios-g`lbui depus. Se cl`te[te gura cu ap` s`rat` ( o lingur` de sare la o can` de ap`) [i se repet` raclajul limbii de circa 30 de ori. Apoi se perie limba de câteva ori cu o periu]` de din]i destinat` special pentru acest lucru. - se pune pe foc ap` \n dou` vase de câte 2-3 litri [i se prepar` infuziile pentru clism` [i sp`l`tur` vaginal`; - se preg`te[te ap` cald` pentru igienizarea de dup` clism`. Ora 8.00. Terapia cu m`lai. Se ia \n gur` o lingur` de m`lai [i se mestec` stând \n fotoliu 10-15 minute pân` când \ncepe s` curg` saliva. Apoi, gura se cl`te[te cu ap` s`rat`. Ora 8.30. Clisma. Se strecoar` infuzia cald` de rostopasc` \n irigator (temperatura se controleaz` cu cotul cu dorin]a de a fi cât mai cald`), [i \n pozi]ia genupectoral` se introduce canula (dup` ce s-a uns anusul cu ulei de m`sline). Se face un masaj pe burt` \n jurul ombilicului. Dup` defecare se face igienizarea stând cu fundul \ntr-un lighean. |n cazul ie[irii mu[chilor se reintroduc printr-o ap`sare u[oar` cu degetul.

Ora 9.00. Sp`l`tura vaginal`. Se strecoar` infuzia c`ldu]` de nalb` mare \n irigator 85

[i stând cu fundul \n ligheanul gol (sau pe un prosop) se introduce canula \n vagin [i se a[teapt` pân` se scurg cei 2 litri. Ora 9.30. S`rituri pe vârfuri. Se deschide geamul [i \n fa]a lui se fac 100 s`rituri pe vârfuri mi[când bra]ele ritmic [i respirând \n acela[i timp (ritmic). Ora 10.00. Preg`tirea orezului. 4 linguri de orez nedecorticat se spal` \ntr-o can` [i se las` la \nmuiat pân` la ora 11.00. Se execut` automasajul \n talp`, \n puctele indicate (pentru organele afectate). Ora 11.00. Masa 1. Orezul preg`tit cu o or` \nainte se \nghite \ntreg sau se mestec`. Apoi se consum` 1/2 litru ap` distilat`. Toat` opera]iunea trebuie s` dureze o or`. Ora 12.30. Preg`tirea mesei 2. Se rad [i se amestec` cu o lingur` de lemn urm`toarele: 5 linguri grâu \ncol]it, 2 linguri ]elin` mic`, 2 linguri r`d`cin` p`trunjel (gros), 1 lingur` gulie (gulioar` verde), 2 linguri sfecl` ro[ie, 1 lingur` miere pur`, 2 linguri mere. Ca desert: o linguri]` (de lemn) cu polen conservat \n miere. Ora 13.00. Masa 2. Cele de mai sus se amestec` bine [i se servesc cu o lingur` de lemn. Obligatoriu: masa trebuie s` dureze o or`. Ora 14.00. Se pune \n func]ie distilatorul [i se fac 2-3 litri de ap`. Ora 16.00. Masa 3. Se bea o can` de ceai de salvie neândulcit (250 ml ap` distilat` \n care se fierbe o linguri]` de plant` 1-2 minute). 86

Ora 18.00. Masa 4. - se consum` 100 gr. semin]e de bostan crude; - se bea o can` de infuzie de cimbri[or (250 ml ap` distilat` clocotit` + 1 linguri]` de plant`, infuzat 10 minute). Ora 19.00. Se preg`tesc infuziile pentru clism` [i sp`l`tura vaginal`. Ora 20.00. Somniferul. Se preg`te[te [i se ia somniferul astfel: se cur`]` 4 mere ionatan, iar coaja se infuzeaz` 15 minute \n 250 ml ap` distilat`. Se adaug` o lingur` ras` de miere. Apoi se consum` cojile de mere, iar zeama se soarbe \ncet din lingur`. Toat` opera]iunea trebuie s` dureze 45 de minute. Ora 21.00. Se fac clisma [i sp`l`tura vaginal`.


Ora 21.30. Culcarea \n pat cu geamul deschis 10 minute. Apoi somnul cu geamul \nchis. Prepararea infuziilor. - infuzia pentru clisma 1 (de diminea]`) 2 linguri rostopasc` \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10 minute; - infuzia pentru clisma 2 (de sear`) 2 linguri mu[e]el \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10 minute; - infuzia pentru sp`l`tura vaginal` 2 linguri nalb` mare \n 2 litri ap` clocotit`/infuzat 10 minute.

87

88


Re]ete de „IERI“ pentru tratamentul de „AZI“ [i „MÂINE“

89

90

CANCER Adjuvant \n metastaze Este o re]et` din fosta U.R.S.S. confirmat` de Institutul Oncologic din Moscova. 1,5 kg r`d`cin` de t`t`neasc` tocat` prin ma[ina de tocat carne, se amestec` cu 2,2 kg miere de salcâm [i 3,5 litri de vin ro[u de ]ar`. Preparatul se pune \ntr-un borcan de sticl`, se \nchide ermetic [i se macereaz` 5 zile ferit de orice surs` de lumin`. Se strecoar` [i se p`streaz` la rece. Se ia câte o linguri]`, de 3 ori pe zi, \naintea meselor principale cu 2 ore mai devreme timp de 5 zile, apoi se ia câte o linguri]` \naintea meselor principale dar numai cu o or` timp de 3 s`pt`mâni, putându-se continua pân` la 2 luni. Acela[i amestec, \n acelea[i doze se recomand` [i \n tratarea altor boli: grip`, angin` pectoral`, amigdalit`, eczeme, astenie, trombofletit`, scleroze, reumatism [i altele.


Cancer, anemie, afec]iuni oculare, ulcer, colit`, ciroz`, infarct miocardic, astm Se face cura cu suc de orz verde. Tulpinile de orz verde se recolteaz` când ajung la \n`l]imea de 2530 cm, prin tìere de la suprafa]a p`mântului. Se spal` bine, se taie m`runt, se \mbib` cu pu]in` ap` [i se macin` pân` devin past`, pentru a putea fi introduse \n storc`tor. Se ob]ine sucul prin stoarcere. Se administreaz` 3-4 pahare/zi \n cure de 3-4 s`pt`mâni, de dou` ori/an (prim`vara [i toamna), pentru fortificarea organismului. Comparativ cu alte plante, orzul con]ine de 250 de ori mai mult` vitamina A decât salata, de 25 de ori mai mult potasiu decât banana, de 11 ori mai mult calciu decât laptele proasp`t, de 11 mai mult fier decât ]elina, de 7 ori mai mult` vitamina C decât portocala, de 10 mai mult` vitamina B1 decât spanacul [i de 23 de ori mai mult` biotin` decât laptele. |n scurt timp organismul se revitalizeaz`, [i multe din simptomele 91

bolii dispar.

Cancer la ficat (metastaze la ficat) - O linguri]` de pulbere de pedicu]`, una de pulbere de t`t`neas` (ob]inut` din r`d`cin` râ[nit`) [i una de pulbere de obligean` (ob]inut` din r`d`cin` râ[nit`) se pun \n 1/2 litru de ap` [i se las` s` se macereze la temperatura camerei de seara pân` diminea]a. - Preparatul se filtreaz` diminea]a. - Se op`re[te \nc` o linguri]` de pulbere de pedicu]` la o can` de ap` clocotit`, dup` care se las` s` se r`ceasc` [i se filtreaz`. - Se combin`, \n final, cele 2 preparate (infuzia [i maceratul) [i amestecul astfel ob]inut se bea \n 3 reprize \naintea meselor principale cu o jum`tate de or`.

Cancer hepatic, pancreatic, gastric, intestinal; cancer cu metastaze Se recomand` tratamentul cu extract apos antitumoral. Se ]in 3-7 cure a câte 40 de zile cu 10 zile pauz` \ntre ele. Prepararea extractului : - dou` linguri r`d`cin` de t`t`neas` (buc`]i) se las` de seara pân` diminea]a la macerat \ntr-un pahar cu ap`. - \n alt pahar se pun la macerat \n ap`, tot de seara pân` diminea]a urm`toare plante: o linguri]` pulbere de frunze de nuc, o linguri]` coada [oricelului; o linguri]` mu[e]el, o jum`tate de linguri]` de rostopasc`. - diminea]a se filtreaz` ambele macerate, iar t`t`neasa r`mas` se pune la fiert la foc mic \ntr-o can` de ap`. Dup` 20 minute de fiert, se ia de pe foc [i se adaug` restul de plante r`mase dup` filtrare, care se las` s` se infuzeze 15 minute. - se strecoar` infuzia, apoi se combin` cu cele 2 macerate la rece. - se bea pe parcursul zilei \n 3 reprize. - cu plantele r`mase se pun comprese pe locul afectat.

Cancer la gât neoperat Se face un macerat din: 300 g usturoi pisat, 500 g r`d`cin` ras` de t`t`neas` proasp`t`, 50 g sânziene galbene m`run]ite, 50 g propolis solid 92

m`run]it \ntr-un litru de alcool de 75°. Se las` la macerat 10 zile. Se strecoar` [i se ia câte o linguri]` de tinctur` plus o linguri]` de miere de 3 ori/zi. Se va \nghi]i foarte \ncet, pentru a „sp`la“ cât mai bine gâtul.

Cancer bucal Se culeg ml`di]e de soc de 2-3 cm diametru de pe care se desprinde coaja. Cojile de soc se pun \ntr-o oal` cu 4 litri de ap` astfel \ncât s` fie pu]in acoperite [i se fierb la foc potrivit pân` r`mâne un litru de lichid. Se las` la r`cit cu coji cu tot, dup` care se strecoar`. Lichidul se pune din nou la fiert cu 250 ml ulei rafinat de floarea - soarelui, 3 linguri de miere [i cear` curat` cât un ou. Se fierbe totul pân` scade la jum`tate, apoi se r`ce[te, se strecoar` prin tifon [i crema astfel ob]inut` se p`streaz` \n cutii de plastic la frigider. Se unge zona afectat` de 2-3 ori/zi.

Cancer uterin, mamar sau ovarian


Se râ[ne[te n`praznic sau [ovârv. Din aceast` pulbere se iau 1-2 linguri]e de trei ori/zi. Pulberea se ]ine sub limb` 15 minute dup` care se \nghite cu pu]in` ap`.

Cancer, boli de inim`, diabet, artrit`, scleroz` multipl`, boli de piele, alergii, st`ri inflamatorii Ulei de semin]e de in: 7 linguri/zi ca terapie timp de 21 de zile [i doza de \ntre]inere:1-2 linguri/zi.

Cancer esofagian - se fierbe timp de o or` un litru de o]et de mere cu 300 gr coaj` de dud, m`run]it` bine. Dup` r`cire, se strecoar` lichidul [i se \ndulce[te cu 200 gr miere. Se beau zilnic câte 50 ml, o dat` sau \n câteva reprize. - se fierb 60 gr frunze de garoafe \ntr-un litru de ap` timp de 15 minute, se adaug` 1/2 linguri]` de rostopasc` [i se ia vasul de pe foc, apoi se infuzeaz` 10 minute. Se beau dou` c`ni pe zi. 93

Cancer gastric Suc proasp`t de cartofi, jum`tate de pahar de 4 ori/zi, timp de o lun`

Tratamentul cancerului cu petrol distilat Petrolul trebuie s` fie distilat \ntre 100-150°. Se verific` dac` este bun astfel: se pune \n palm` [i se freac` bine palmele; dac` pielea r`mâne alb`, \nseamn` c` este bun. Se consum` câte o lingur` de petrol distilat diminea]a [i seara pe stomacul gol cu 1/2 or` \nainte de mas`. |n acea jum`tate de or` pân` ce se poate mânca, bolnavul trebuie s` se \ntoarc` de câteva ori (din 10 \n 10 minute) alternativ pe partea stâng` [i pe partea dreapt` pentru ca petrolul s` poat` p`trunde \n curburile [i pliurile gastrice. Tratamentul dureaz` 4 s`pt`mâni.

Clisma cu cafea \n tratarea cancerului Aceste clisme diminueaz` spasmele, durerile precordiale [i, mai ales, determin` eliminarea masiv` de toxine. Clismele cu cafea nu ac]ioneaz` asupra intestinelor, ci asupra ficatului, organul cel mai lezat \n boala canceroas`. Cofeina produce \n ficat o stimulare excep]ional`, cre[te produc]ia de bil`, se deschid canalele biliare, toxinele sunt prompt evacuate. Se pot face dou` clisme /zi una diminea]a [i una seara, iar \n cazuri extreme se pot face [i din 4 \n 4 ore. Aten]ie: ingerarea cafelei pe gur` nu are nici pe departe vreunul din efectele enumerate aici. Clisma cu cafea: se prepar` cafeaua prin adùgarea a 2-4 linguri]e cu vârf de cafea, \n 200-400 ml de ap` clocotit`. Se fierbe 5 minute la foc mic, apoi se filtreaz` [i se las` la r`cit pân` devine c`ldu]`. Se introduce \ntreaga cantitate \n intestin, unde se ]ine 15 minute, dup` care poate fi evacuat`.

94

Tratarea cancerului cu regimul Oshawa


Prin acest regim sâgele se reânnoie[te printr-o alimenta]ie pur`, corespunz`toare. Mii de bolnavi s-au vindecat cu aceast` cur`, nu numai de cancer, ci [i de : diabet, epilepsie, astm, reumatism, boli de inim`, scleroz` \n pl`ci, labilitate psihic`, [.a. Regimul este urm`torul: * Timp de 10 zile se consum` numai cereale Yang (grâu, orez, mei [i hri[c`). |n afar` de ap` [i sare nu se mai accept` nimic altceva. Se m`nânc` pe s`turate \n dou` sau mai multe mese/zi [i \n nici un caz nu se va r`bda de foame \n timpul curei. * |n cazul unor afec]iuni cronice, este indicat s` se urmeze mai multe cure succesive de câte 10 zile, cu pauz` de 3-4 zile \ntre ele, pân` la vindecare. |n pauz` [i \nc` 3-4 luni dup` \ns`n`to[ire se va]ine o diet` lacto-vegetarian` pur`. * Se beau 2 litri de ap` plat`/zi. * Dac` apare tendin]a de constipa]ie, se fac clisme. * Dup` urmarea acestui regim cre[te vitalitatea, capacitatea de munc`, se \mbun`t`]esc memoria [i capacitatea de concentrare, somnul devine mult mai odihnitor [i se amplific` magnetismul curativ. Are loc o reântinerire, revitalizare [i regenerare. * Este un regim de purificare indicat \n toate afec]iunile.

Tumor` \n (pe) corp Se amestec`: fagure din cear` de albine cu ]uic` curat` [i pelin pisat pân` se ob]ine un terci. Se unge locul bolnav, se acoper` cu tifon [i se las` peste noapte. Se repet` pân` la dispari]ia tumorii.

Tumor`, nodul, furuncul Se iau 2 linguri de t`mâie (smirn`) de calitate foarte bun`, se piseaz` foarte fin; 2 linguri de cear` de albine (curat`), se dau pe r`z`toare. Se amestec` bine cele 2 ingrediente [i se adaug` 6 linguri de ulei de m`sline. Se pun la fiert \n bain-marie pân` ce devin lichide. Se ia de pe foc compozi]ia [i se amestec` cu o spatul` de lemn pân` ce se 95

r`ce[te. Trebuie s` aib` consisten]a unei creme de fa]`. Dac` iese prea tare se mai pune pe foc [i se mai adaug` ulei de m`sline. Se pune un strat gros din acest amestec (aproximativ 5 mm) pe locul afectat, se acoper` cu un tifon prins pe margine cu un leucoplast. Nu se umbl` la acest pansament 24-48 de ore. Se \ndep`rteaz`, se arunc`, se face pauz` 2 zile. Se repet` pân` când tumora (nodulul, furunculul) dispare.

Metastaza la pl`mâni Se amestec` urm`toarele: 500 gr unt de cas`, 500 gr untur` proasp`t` de cas` (nes`rat`), 500 gr l`mâi cu coaj` cu tot tocate m`runt, 500 gr miere poliflor`, 400 gr cafea m`cinat`. Din acest amestec se ia câte o lingur` cu 30 minute \naintea meselor principale. Preparatul se p`streaz` la rece.

Cancer bronho-pulmonar - se bea suc de usturoi de 2-3 ori/zi, câte 10-30 ml \nainte de mas` - se beau 3 c`ni de ceai/zi de lemn dulce (infuzie din 9 gr de r`d`cin` de lemn dulce la 200 ml ap`)

Cancer tiroidian Se va unge zona nodulilor tiroidieni cu tinctur` de nuci verzi pân` la dispari]ie.

Tumori cerebrale Tratament cu spânz: Se fierb 2 litri de ap` timp de 1/2 or`. Din apa fiart` se m`soar` 1/4 litri \n care se pun 7 linguri]e cu vârf cu spânz pisat [i se mai fierb 5 minute. Se las` la r`cit, apoi se strecoar` prin tifon. Sticla se ]ine la frigider. |n prima zi se ia câte o linguri]` diminea]a, la prânz [i seara, dup` mese. A doua zi se iau câte 2 linguri]e diminea]a, la prânz [i seara, dup` mese; a treia zi se iau câte 3 linguri]e, etc. Doza zilnic` se m`re[te cu o linguri]` pe zi, pân` ce se ajunge la 20 linguri]e diminea]a , 20 la prânz [i 20 seara. Se face o pauz` de 10 zile, dup` care se repet` trata96

mentul. Dac` nu ajunge cantitatea preparat` in]ial, se mai face o por]ie.

Tumor` hepatic`


|ntr-o sticl` de 1,5 litri de culoare \nchis` se pun la macerat: 350 gr r`d`cin` de leu[tean dat` prin r`z`toare mare, 350 gr miere de albine curat`, 350 ml vin de ]ar` curat- timp de o s`pt`mân`. Sticla va sta la \ntuneric, agitându-se de câteva ori pe zi. Se ia câte o lingur` de 3 ori/zi, cu 1/2 or` \naintea meselor principale cu tot cu leu[tean. |ntre timp se preg`te[te o alt` por]ie din amestecul de mai sus. Cura se \ntrerupe dup` vindecare. Concomitent, se urm`re[te ecografic evolu]ia bolii. Tratamentul trebuie completat cu ceai de t`t`neasc` 1 litru/zi, iar pe regiunea ficatului se vor aplica comprese c`ldu]e cu terciul r`mas de la fiertura plantei care se aplic` seara la culcare timp de 3 ore.

97

APARATUL CIRCULATOR - Vase de sânge, sânge, inima, boli de circula]ie Arterit` obliterant` Se prepar` tinctura de spânz. Se introduce \ntr-o sticl` de culoare albastr`, r`d`cin` de spânz ras` peste care se toarn` alcool de 60° [i se las` la macerat 30 zile. La o parte de spânz se adaug` 6 p`r]i alcool. Se folose[te extern \n comprese sau \n masaje u[oare. Dup` folosire sp`la]i-v` bine mâinile, tinctura este foarte toxic`.

Boli de inim`, deregl`ri de circula]ie a sângelui Se prepar` vinul de ciubo]ica cucului. Se umple o sticl` de 2 litri cu flori de ciubo]ica cucului [i se toarn` deasupra vin alb, de ]ar`. Se las` la macerat 14 zile la soare sau lâng` calorifer. Se ia câte o lingur` de vin de 3 ori/zi cu 1/2 or` \nainte de mesele principale.

Fragilitate vascular` Se consum` câte o farfurioar`/zi de boabe de secar` pisate [i fierte timp de 10 zile la rând.

Insuficien]` cardiac` - Suc de dovleac din 1/2 fg. Se bea \n 2 reprize, diminea]a [i seara. - Decoct din r`d`cin` de osul iepurelui, 4 linguri la un litru de plant`, fiert 30 de minute la foc mic. Se beau 3-4 c`ni/zi. - Se beau sucuri de fructe, u[or \ndulcite; berea este interzis`. - Se consum` banane, prune [i caise uscate, smochine, curmale.

98

Tulbur`ri de circula]ie Se amestec` 400 g miere cu 3 litri vin alb [i se las` s` fiarb` la foc mic 5 minute. Se adaug` 150 ml suc de pelin [i se mai las` s` dea câteva clocote. Dup` ce s-a r`cit se \mbutelieaz` \n sticle sterilizate. Se bea 150 ml de preparat diminea]a pe stomacul gol. Dispare oboseala, cre[te puterea de concentrare, dispare palpita]iile, ame]eala [i senza]ia de vid \n cap.


Hipertensiune - Se fac 4 tincturi din: talpa gâ[tei 20 g, rozmarin 20 g, rani]` 20 g, vâsc 40 g, p`ducel 40 g. Fiecare din aceste plante se pune \n sticlu]e de 250 ml, dup` ce au fost m`run]ite; se toarn` peste ele 200 ml alcool de 87°. Sticlele se \nchid ermetic. Se agit` zilnic. Dup` 14 zile se strecoar` prin tifon, se pune fiecare tinctur` \n câte o sticl` care se \nchide ermetic. Se consum`, cu 30 minute \nainte de fiecare mas` (de 3 ori/zi) principal` câte 5 pic`turi din fiecare diluat \ntr-un pahar cu ap`. Tratamentul dureaz` cel pu]in 3-4 luni. - Se amestec` o lingur` de r`d`cin` ras` de hrean cu o lingur` de miere pân` când se ob]ine o past` omogen`. Acest amestec se \nghite \n \ntregime diminea]a \nainte de micul dejun. Cura se ]ine 30 de zile [i se repet` la fiecare 2 luni. Tratamentul se aplic` de 4 ori/ani, timp de 3 ani. |n paralel se bea o infuzie de leu[tean ob]inut` din 2 linguri de frunze la o can` cu ap` clocotit`. Se infuzeaz` 15 minute, se strecoar`, se beau 2 c`ni/zi. Mult mai puternic` este tinctura din 20 gr frunze + 20 gr r`d`cini de leu[tean macerat 10 zile \n 100 ml alcool de 70°. Se iau de 3 ori/zi câte 25 de pic`turi diluat \n jum`tate de pahar cu ap`.

Cardiopatie ischemic` - timp de 30 de zile \n fiecare diminea]` se ia o lingur` de hrean ras cu o linguri]` de miere, \nainte de micul dejun. Se poate repeta o dat` la fiecare 2 luni; - se bea infuzia de p`ducel, o linguri]` la can` (200 ml ap` clo99

cotit`) - 10 minute-o can`/zi

Cur`]area venelor [i arterelor de depuneri |ntr-un litru de vin alb natural se pun la macerat 4-5 cepe ro[ii (aprox 500 gr) tocate m`runt . Separat se firb la foc mic \ntr-un litru de vin alb 250 gr r`d`cin` de p`trunjel [i 2 leg`turi de frunze de p`trunjel pân` lichidul scade la 500 gr. Se strecoar` ambele preparate [i se amestec`. Se adaug` 150 ml miere. Se astup` bine recipientul [i se las` la macerat 7 zile, agitându-se de câteva ori/zi. Dup` o s`pt`mân` se strecoar` din nou. Se p`streaz` la rece. Se consum` câte o lingur` de 3 ori/zi cu o jum`tate de or` \nainte de mesele principale.

Normalizarea sistemului circulator - se face un amestec \n p`r]i egale din : salvie, p`ducel, cimbri[or - macerat la rece, 2 linguri]e la can` timp de 10 ore - se beau: 3 c`ni/zi timp de 6 s`pt`mâni; 2 c`ni/zi timp de 3 s`pt`mâni; o can`/zi \n urm`toarele 2 s`pt`mâni - se administreaz` diminea]a [i seara \nainte [i dup` mas`.

„Vin“ pentru boli de circula]ie, inim`, cardiopatie ischemic` 10 r`d`cini de p`trunjel cu frunze cu tot, date prin ma[ina de tocat se fierb \ntr-un litru de vin alb de ]ar` timp de 15 minute. Se adaug` apoi 300 gr miere de salcâm [i se mai fierb 1-2 minute, dup` care se r`ce[te [i se strecoar`. Se p`streaz` la rece. Se iau 3 linguri zilnic, \nainte de mese minim 100 de zile.

„Vin“ pentru circula]ie Se preapar` din: 2 litri de vin alb, 100 gr vâsc m`cinat (râ[nit), 200 ml suc de ceap`, 200 gr usturoi pisat, 200 gr miere poliflor`. Se pun toate componentele la macerat \ntr-un borcan de 3-5 litri care se ]ine la soare sau la temperatura camerei timp de 14 zile. Dup` aceast` perioad` (\n care se amestec` zilnic cu o spatul` de lemn), se stre100

coar`, se pune \n sticla \nchis` la culoare [i se p`streaz` la frigider. Se consum` câte 50 ml de dou` ori/zi cu 1/2 or` \nainte de micul dejun [i cin`.

Hipertensiune - se prepar` un macerat la rece din: 3 linguri]e de vâsc uscat, 1 linguri]` de rozmarin la o can` (250 ml ap`) Se las` de seara pân` diminea]a la temperatura camerei. Se beau 2 c`ni/zi diminea]a [i seara timp de 1 lun`. - tinctur` de talpa-gâ[tei- se prepar` din 20 gr plant` la 100 ml de alcool de 70°. Se las` la macerat 8 zile, dup` care se consum` câte 20-40 pic`turi o dat`, de 3 ori/zi.


Arterit` obliterant` Se pun la macerat timp de 14 zile \n 750 ml alcool de secar` (sau alcool de 38-40°) urm`toarele: 10 gr aloe frunze zdrobite, 5 gr r`[in` de brad, 2 gr [ofran, 10 gr flori de salcâm, 10 gr foi de dafin, 10 gr troscat, 10 gr gen]ian`, 10 gr frunze de frasin, 5 gr fenicul, 5 gr r`d`cin` de scaiete, 10 gr angelic`, 10 gr boabe de ienup`r pisate. Sticla se pune aproape de o surs` de c`ldur` [i se agit` zilnic. Dup` 14 zile se strecoar` [i se pune \n sticlu]e mici de culoare \nchis`. Se ia câte o linguri]` de 3 ori/zi \naintea meselor principale cu 1520 minute. Se ]ine regim f`r` carne de porc, gr`simi, alcool, cafea, tutun, o]et, zah`r, pâine alb`.

Ateroscleroz` Se ia zilnic 1 lingur` ulei de nuc` (se procur` de la plafar).

Vin pentru ateroscleroz`, hipertensiune [i pietre la vezica urinar` Se macereaz` 10 zile, 100 gr praz tocat \ntr-un litru de vin alb natural. 101

Se beau 50 ml \n fiecare diminea]` dup` micul dejun.

Arterit`, boli de circula]ie Se cur`]` 4 c`]ei de usturoi, se pun \ntr-o cea[c` [i se toarn` peste ei o lingur` de ulei de m`sline presat la rece. Se adaug` pu]in p`trunjel verde [i o frunz` de dafin. Se las` la macerat amestecul pe timpul nop]ii. Se consum` preparatul diminea]a pe stomacul gol cu o felie de pâine pr`jit`, timp de 3 luni.

Cur`]area vaselor sanguine Se folose[te un amestec de plante: sun`toare, mu[e]el, siminoc, muguri de mesteac`n. O lingur` de plante se infuzeaz` 20 minute \n 0,5 litri ap` clocotit`. 250 gr din cantitate se bea diminea]a pe stomacul gol (se poate adùga o linguri]` de miere)250 gr se bea seara la culcare. Preocedura se repet` 21 de zile.

Cur`]area vaselor (vene [i artere) Se amestec` urm`toarele: un pahar de semin]` de m`rar, 2 linguri de r`d`cin` de valerian` m`run]it` [i 2 pahare de miere natural`. Se pun toate \ntr-un termos, [i peste ele se toarn` pân` la 2 litri de ap` clocotit`. Se p`streaz` 24 de ore \n termos, apoi se strecoar`. Se ia pe parcursul zilei câte o lingur` din 30 \n 30 de minute pân` la terminarea lichidului.

Cur`]area sângelui - Se consum` leurd` \n fiecare zi \n salat` timp de 2-3 s`pt`mâni. - Se iau câte 30 pic`turi de tinctur` de nuci verzi de 2 ori/zi \n câte un pahar cu ap` sau ceai, diminea]a [i seara \nainte de mas`. - Se beau ceaiuri de p`p`die. - Una din mesele de peste zi s` fie numai o salat` de crudit`]i, cel pu]in 3 s`pt`mâni. - Se face cura anual` cu urzici.

102

Circula]ia sângelui


Se prepar` vinul de salvie: 80 gr salvie + 1 litru vin alb sec (curat) se las` la macerat 8 zile. Se filtreaz`. Se bea 100 ml \naintea meselor principale de 3 ori/zi. |n acest pahar (de 100 ml) se va amesteca zeama de la o l`mâie. Se beau 3 ceaiuri/zi din amestecul de plante: coada-[oricelului, vâsc, c`tin` alb`, \n p`r]i egale. Ceaiul se prepar` dintr-o linguri]` la 200 ml ap` clocotit` (infuzie 10 minute).

103

APARATUL LOCOMOTOR -oase, reumatismArtroz` - Se aplic` o past` ob]inut` din usturoi pisat amestecat cu ap`, pe zona afectat`. - Se amestec` 3 linguri de troscot cu 2 linguri de frunze de mesteac`n [i 2 linguri de fructe de m`ce[. Se pune amestecul \ntr-un termos [i se toarn` deasupra un pahar de ap` fiart`. Se las` peste noapte, iar a doua zi se adaug` \n infuzie 2 linguri]e de sare. Se \nmoaie o cârp` curat` de bumbac \n aceast` infuzie, se stoarce [i se aplic` pe locul bolnav. Se acoper` cu ceva gros [i se men]ine câteva ore dup` care se repet` procedura. Tratamentul se face pân` la dispari]ia bolii. - Se iau paie de ov`z, se toarn` o cantitate corespunz`toare de ap` [i se fierbe 30 minute la foc mic. Se aplic` cataplasme c`ldu]e. - Se toarn` ulei de masline peste frunze tinere de nuc [i se las` timp de 3-4 ore, dup` care se aplic` frunzele \n 3-4 straturi pe locul bolnav. - Se aplic` pe locul bolnav cataplasme cu ceap` tocat` sau usturoi pisat.

Artroz`, spondiloz` - Se face o crem` pentru masat locurile dureroase. Se pun la macerat frunze m`cinate de dafin \n ap` rece 24 de ore. Se strecoar` [i se adaug` o cantitate dubl` de osânz` de porc. Se pun la fiert „bain-marie“ 4 ore. Se strecoar` prin tifon [i se p`streaz` la rece. - se pun comprese cu bitter suedez. - se consum` zilnic 1 [i 1/2 litru de ceai de coada calului + urzic`, \n fiecare can` de ceai se pune câte o lingur` de bitter suedez. - Se face cur` cu tinctur` de urzic` timp de 5-6 luni, câte 10 pic`turi \ntr-o can` de ceai, de 3 ori/zi. - Se pun comprese cu frunze de varz` zdrobite, \n 2-3 straturi, de seara pân` diminea]a. 104

Lumbago - Fric]ie local` cu unguent preparat din 100 gr m`ghiran uscat + 500 gr untur` topit` + 1/4 litru ulei de m`sline. Amestecul se \nc`lze[te \n „bain-marie“ timp de 3 ore. - Se aplic` local sticle cu ap` cald`, pern` electric` sau ventuze. - Se fac bì calde pentru jum`tatea inferioar` a corpului cu : infuzie de coac`ze (2 pumni), ace de pin (2 pumni) la 5 litri de ap` timp de 10 minute.

Lombosciatica - Se consum` zilnic, timp de 6 luni câte 5 linguri de grâu \ncol]it sub form` de terci + o linguri]` de miere + o jum`tate de linguri]` de drojdie de bere. - Se face frec]ii cu o jum`tate de ceap` pe locurile dureroase. - Se beau 2-3 c`ni/zi de infuzie de soc (2 linguri]e la o can` de ap` clocotit`). - Se pun cataplasme cu hrean ras amestecat cu pu]in` ap` [i fìn` integral`. - Se fac frec]ii cu ulei de ienup`r. ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT

Gut`, reumatism, artroz` 3 felii de m`r necur`]at de coaj` se fierb \ntr-un litru de ap` timp de 15 minute. Se strecoar` [i se bea cantitatea pe parcursul unei zile. Tratamentul se face 3 s`pt`mâni. Se poate relua de 3 ori \n cursul anului.

Reumatism - Se fierb 10 minute: o ceap` mare tìat` fin, 4 linguri de ulei de m`sline, 150 ml ap` [i 40 gr untur` nes`rat`. Se bea foarte cald` mai multe seri la rând. Dup` 2 ore, la culcare, se bea un decoct de cru[in (o linguri]` la can`, fiert 3 minute). Tratamentul se face o dat` pe an timp de 7 zile. - Se pun 8 linguri de piper negru m`cinat \ntr-un litru de rachiu tare [i se las` la macerat 5-7 zile. 105

Se filtreaz` [i se maseaz` cu aceast` solu]ie zonele dureroase de 23 ori/zi.

Ciocuri pe coloan` - Alifia de sânziene: 20 g plant` uscat`, bine m`run]it` se pun la macerat timp de 12 ore \n 30 ml spirt sanitar, \ntr-un borcan \nchis ermetic. Se adaug` 200 ml ulei de m`sline [i se ]ine \n „bain marie“ timp de 3 ore, agitând vasul din când \n când. Se las` \n repaus 3 zile, dup` care se filtreaz`. Dup` filtrare, se pune \ntr-un vas pe foc [i se adaug` 50 g cear` de albine, amestecându-se \ncontinuu pân` se tope[te. Dup` r`cire, se p`streaz` la rece. Se fac fric]ion`ri de-alungul coloanei vertebrale \n fiecare sear`. - Tinctur` din: 70 g m`rul lupului, 10 g jojoba, 10 g t`t`neas`, 10 g cimbru. Peste aceste plante, \ntr-un borcan, se adaug` 500 ml spirt sanitar. Borcanul se \nchide ermetic [i se las` la macerat 15 zile, agitându-se din când \n când. Se filtreaz` [i se p`streaz` \n sticle de culoare \nchis`. Cu aceast` tinctur` se pun comprese pe zona afectat`, ]inându-se de seara pân` diminea]a.

Osteoporoz`, reumatism Se prepar` o solu]ie din: 1/2 litri alcool medicinal + 50 aspirine pisate + 2 linguri de sare de l`mâie. Se las` la macerat 2-3 zile, agitând de câteva ori pe zi pân` se dizolv` complet. Cu acest preparat v` unge]i seara locurile dureroase.

Osteoporoz` - Se amestec` 3 vârfuri de cu]it de piper negru, \ntr-un pahar de sare grunjoas`, 1/2 litru de coniac. Se las` la macerat 5 zile. Se pun apoi comprese cu aceast` solu]ie pe locurile dureroase. - Se ia câte o linguri]` de tinctur` de m`rar diluat` \ntr-o jum`tate de pahar cu ap` de 3-4 ori/zi minim 6 luni. Tinctura se prepar` din 20 de linguri de semin]e de m`rar care se amestec` cu 1/2 litru alcool alimentar de 70° [i se las` la macerat 8 zile, dup` care se filtreaz`. Se p`streaz` \n sticlu]e mici, \nchise la culoare. 106

Boala oaselor de sticl` (boala Lebstein) Se pun de seara la macerat \ntr-un litru de ap` (\ntr-un borcan), la temperatura camerei, 500 ml o]et de mere (de preferin]` preparat \n cas`) [i câte 25 gr de coada calului [i 25 gr troscot. Dup` 12 ore se strecoar` acest preparat [i se bea pe parcursul unei zile, \ndulcit u[or cu miere natural`. Se folose[te 10 zile/lun`, minimum 6 luni.

Leziuni ale coloanei vertebrale Pentru masarea zonelor dureroase se folose[te un ulei de m`sline presat la rece combinat cu pulbere de ardei iute.

Dureri ale coloanei vertebrale Se amestec` o can` de hrean ras [i o can` de m`lai [i se pun \ntr-o bucat` de material de bumbac. Se unge pielea cu osânz` de porc [i apoi se a[eaz` compresa Se ]ine 45 de minute. Se repet` cel pu]in 3 zile.


Monturi - Se tamponeaz` \n fiecare sear` cu tinctur` de iod; - Se fac bì calde la picioare cu un pumn de sare de Bazna la un lighean de ap`. Volumul monturilor se reduce [i deseori cedeaz` [i pintenii. - Într-un borc`nel se pun 10 lame de ras peste care se toarn` un pahar de o]et din vin. Se las` o lun` pân` când o]etul \[i schimb` culoarea. Seara, se pune vat` \mbibat` \n acest o]et pe monturi, apoi se prinde cu un leucoplast [i se pune o [oset`. Se las` peste noapte s`-[i fac` efectul. Diminea]a, vata se arunc`. Sp`latul pe picioare este interzis pân` la terminarea tratamentului. Procedeul se poate repeta.

107

Dureri de c`lcâie Hrean ras foarte fin cu 2-3 pic`turi de gaz (de lamp`) se fixeaz` pe locul dureros cu un bandaj obi[nuit, apoi se aplic` o [oset`. Se aplic` de seara pân` diminea]a. Se repet` pân` când durerea dispare. Dac` apare o alergie pe piele, se face pauz` câteva zile, timp \n care se unge locul cu alifie de g`lbenele.

Cârcei Se umple un s`cule] de pânz` cu pedicu]` uscat` de la plafar. Se pune pe picioare sau unde apare cârcelul. Se doarme cu el. Pedicu]a din s`cule] se \nlocuie[te cu alta dup` un an.

108

ORGANELE DE SIM} - gura, nasul, ochii, urechea, pieleaMiopia Se prepar` o infuzie (10 min) dintr-o linguri]` de frunze de corn la o cea[c` (150 ml) ap` clocotit`. Se strecoar` lichidul, se r`ce[te [i se \nmoaie \n el un tifon sterilizat. F`r` a-l stoarce se pune pe ochi timp de 20-30 minute [i se clipe[te din pleoape din când \n când pentru ca lichidul s` p`trund` \nùntru. Compresa se aplic` alternativ 3 zile da [i 3 zile nu. Tratamentul se face 18 zile [i se poate relua dup` o lun`. |n aceast` perioad` nu sta]i \n camere cu lumini fluorescente [i nu v` uita]i la televizor. Dac` se observ` o \mbun`t`]ire a vederii nu mai purta]i ochelari.

Blefarit` Se cl`te[te zilnic ochii cu suc proasp`t de morcovi. ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT

Toate bolile de ochi - |n fiecare diminea]` se pun \n ochi câte 3 pic`turi de urin` proasp`t`, colectat` din jetul de mijloc. - |n fiecare sear` se pune \n ochi o pic`tur` miere diluat` sau fiziologic (1:1). - Se consum` alimente bogate \n vitamina A [i C. - Solu]ie 5-10% de propolis \n ap` cald` - se pun 3-5 pic`turi \n fiecare ochi . (Se piseaz` propolisul uscat, apoi se dizolv` \n ap` cald` [i se filtreaz`).

Oftalmie Se fierb 100 gr frunze de vi]`-de-vie \n 300 ml ap`, timp de 15 minute. Dup` r`cire, se strecoar`. Se fac sp`l`turi, de 3 ori/zi \nmuind un tampon de vat` \n acest 109

preparat. Acest ceai nu trebuie p`strat mai mult de 24 de ore.

Boli de ochi Este o re]et` practicat` de vechii fenicieni descoperit` pe t`bli]ele din manuscrisul de la Cairo. Se iau 200 gr ficat de vac` [i se fierb \n ap` câteva minute, apoi se pune un prosop peste cap [i se face baie de ochi cu aburii ficatului timp de 10 minute, dup` care se st` cu prosopul pe ochi pân` se r`ce[te. Se repet` procedeul 10-14 zile. Rezultatul este garantat \n: cataract`, miopie, prezbitism.

Cataract` - Se pune câte o pic`tur` de suc de pin \n ochiul bolnav timp de 10-15 zile. - |n fiecare zi, timp de o lun` se m`nânc` 3 morcovi cruzi diminea]a pe stomacul gol. - Se bea zilnic 1 litru de suc proasp`t din morcovi, p`trunjel [i ]elin` diminea]a pe stomacul gol, de preferat \ntre orele 7.00-11.00. Se poate mânca dup` ora 12.00 - Se face un amestec din: 20 gr silur, 20 gr valerian`, 20 gr mu[e]el, 10 gr verbin` [i 30 gr flori de soc. Se op`resc 5 linguri din acest amestec \n 1/2 litru de vin alb. Aburul este l`sat s` ac]ioneze asupra ochilor \nchi[i.

Conjunctivit` Timp de 2 s`pt`mâni se pun comprese calde cu ceai de alb`strele [i concomitent se aplic`, seara [i diminea]a, pe gene o pelicul` sub]ire de ulei de ricin.

Glaucom ocular - o lingur` de fenicul [i o lingur` de p`trunjel se fierb \n 100 ml ap` pân` scade la jum`tate. Cu acest lichid se pun 3 comprese \ntr-o zi. - o lingur` de rostopasc` se fierbe \n 100 ml ap` pân` ce r`mâne cam o lingur` de lichid. 110

Mai \ntâi se pune pe ochi compresa \nmuiat` \n decoctul de fenicul [i p`trunjel [i se las` 5 minute, apoi se pun câte 2 pic`turi din ceaiul de rostopasc` \n fiecare ochi. De obicei, dup` 12 zile vindecarea este complet`.

Otit` - local se pun s`cule]e calde cu sare sau m`lai - propolis \n solu]ia alcoolic` de 30°; se \mbib` o me[` de tifon [i se pune seara \n ureche - bitter suedez combinat cu ulei cald de cimbru Se picur` 1-2 pic`turi de ulei cald de cimbru \n ureche, apoi dup` un minut bitter-ul suedez tot 1-2 pic`turi.

Hipoacuzia Se introduce \n ureche un tampon de vat` sub]ire [i lung \mbibat \n ulei de ricin (tamponul trebuie s` ajung` cât mai aproape de timpan). Se ]ine de seara pân` diminea]a. Rezultatul se va sim]i dup` primele 4-5 zile.


Afte Se badijoneaz` gura de mai multe ori pe zi cu un decoct concentrat de afine: 10 gr la 1/2 litru ap`, fiert 10 minute.

Sinuzit` - inhala]ii cu mu[e]el - masaj zilnic a frun]ii, tâmplelor, nasului cu ulei de mu[tar - se consum` hrean ras cu suc de l`mâie câte o linguri]` de 2 ori/zi diminea]a [i seara, dup` care timp de 30 de minute nu se m`nânc` [i nu se bea nimic. Tratamentul se poate face pân` la 1 an. Laptele [i produsele lactate se exclud din alimenta]ia bolnavilor de sinuzit`. Se prepar` un ceai din: cimbru, ienup`r, muguri de pin, coada [oricelului, t`t`neasc`, mu[e]el, salvie \n p`r]i egale. Se face infuzie dintr-o lingur` de amestec la 250 ml ap`. Se las`3 minute. Se beau 3 111

c`ni/zi - ceaiul va fi c`ldu] [i \ndulcit cu miere. Se mestec` zilnic o lingur` de c`p`ceal` de miere de albine. Extern se pun cataplasme din cartofi cruzi da]i pe r`z`toarea mare.

Eliminarea polipilor Se prepar` un macerat de anason. 15 gr de anason se m`run]esc \ntr-o piuli]` de lemn, se pun \ntr-o sticl` [i se toarn` deasupra 100 ml spirt medicinal. Totul se macereaz` 10 zile \ntr-un loc \ntunecos, agitând periodic con]inutul. Când este gata, se strecoar` maceratul care apoi se dilueaz` cu ap` distilat` \n propor]ie de 1:3 (o parte macerat cu trei p`r]i ap`). Se pun 10 - 15 pic`turi, de 3 ori/zi pân` la dispari]ia polipilor.

Psoriazis - Se prepar` un unguent din untur` de porc netopit` (ap`sat` cu o lingur` pân` când devine ca o past`) [i tot atâta pucioas` (sulf). Pasta astfel preparat` se ]ine la \ntuneric. Se face apoi un ceai : 2 linguri de m`rul-lupului la o can` cu ap` se fierb 10 minute, apoi se strecoar`. |n fiecare sear` se spal` locul bolnav cu acest ceai c`ldu], apoi dup` ce pielea se zvânt` pu]in, se unge cu unguentul cu sulf. Tratamentul se face pân` la vindecarea total`. |n timpul tratamentului nu sp`la]i cu s`pun partea afectat` de psoriazis. - Se unge cu ulei de semin]e de in zona afectatã. - Alifie preparat` din: suc de rostopasc` 5 gr sau suc proasp`t de nalb` 5 gr, amestecat cu 50 gr osânz` de porc. Cu aceasta se vor unge de 2-3 ori/zi zonele afectate. - Se ung zonele afectate de 2-3 ori/zi cu urin` proasp`t` a persoanei bolnave timp de 10-15 zile. Dup` o pauz` de 10 zile se poate relua procedura. - Se scoate din alimenta]ie obligatoriu cartoful. - Se consum` infuzie de t`t`neas` o can`/zi. - Se consum` infuzie de rotopasc` o linguri]` la 250 ml ap` clocotit`. Se ia câte o lingur` din 3 \n 3 ore. - Se fac bì de cimbru, pelin, soc, busuioc, p`tlagin`, g`lbenele, 112

urzic`, cicoare, mesteac`n, coada racului. - Se face cura intern` cu ulei de semin]e de in timp de 21 de zile câte 7 linguri/zi, apoi doza de \ntre]inere: 2 linguri/zi. - Baie general` cu sare grunjoas` \n fiecare sear`. - Pl`gile se spal` de 2-3 ori/zi cu infuzie de g`lbenele [i se ung cu o alifie preparat` din: câ]iva c`]ei de usturoi proaspe]i, cur`]a]i de coaj` [i zdrobi]i, amesteca]i cu pu]in ulei de susan pân` se ob]ine o past` omogen`. Acest tratament stopeaz` evolu]ia bolii [i pl`gile \ncep s` se restrâng`.

Boli de piele grave, psoriazis, acnee


Timp de 30 de zile se ia tinctur` din boabe de soc. |n prima zi se ia o linguri]` diluat` \n jum`tate de pahar cu ap` diminea]a pe stomacul gol. |n a doua zi , se iau 2 linguri]e,......., pân` \n a [aptea zi când se iau 7 linguri]e [i se men]ine aceast` doz` pân` \n a 30-a zi. Prepararea tincturii: se stoarce un suc din fructele de soc neajunse complet la maturitate (au culoare ro[ie spre violet). Sucul se combin` \n propor]ie de 1:1 cu alcool alimentar de 90°, apoi se pune \n sticle mici \nchise la culoare. Preparatul are ac]iune de dezintoxicare extrem de puternic`, favorizând vindecarea acestor boli.

Ceai pentru psoriazis Se face un amestec \n p`r]i egale din : cimbri[or, coada calului, g`lbenele, trei fra]i p`ta]i, urzic`. Se face infuzie dintr-o linguri]` la o can` (250 ml) ap`, 10 minute. Se bea 1 ºi 1/2 ceai/zi.

Ceai pentru tratamentul extern al psoriazisului Se face un amestec din : 40 gr coaj` de salcie, 40 gr scoar]` de stejar, 20 gr semin]e de in, 20 gr flori de arnic`, 20 gr flori de g`lbenele, 20 gr flori de ventrilic`, 20 gr flori de lumân`ric`, 20 gr r`d`cin` de scai, 20 gr fructe de ienup`r. Se pune o lingur` de amestec \n 300 ml ap` clocotit`. Se las` 15 minute la infuzat. Se strecoar`. se \nmoaie buc`]i de tifon \n infuzia 113

c`ldu]`, se storc [i se aplic` pe zonele afectate. Compresele se schimb` o dat` la 30 minute.

Lupus eritomatos [i tuberculos Este o boal` autoimun`, de piele. Se fierbe \n 3 litri de ap` timp de 30 de minute urm`torul amestec: rostopasc` 5 gr, m`rul-lupului 3 gr, g`lbenele 70 gr, plop negru 40 gr. Cu el se fac sp`l`turi locale [i se pun comprese de 3 ori/zi. Pentru consumul intern, se fierbe un amestec 30 minute \ntr-un litru [i jum`tate de ap` din : rostopasc` 3 gr, m`rul-lupului 1 gr, g`lbenele 10 gr, plop negru 21 gr. Se beau câte 50 ml de ceai, de 3 ori/zi, \naintea meselor cu 30 de minute.

Acnee juvenil` Se consum` 1 litru ceai de urzic`/zi. Diminea]a [i seara se aplic` pe fa]a umezit` o]et de hrean [i se las` s`-[i fac` efectul 10 minute. Se cl`te[te apoi fa]a cu ap` c`ldu]`. Prepararea o]etului de hrean: se introduce hrean ras \ntr-o sticl` [i se toarn` peste el o]et de fructe. Se las` 10 zile la temperatura camerei. Se strecoar` [i se p`streaz` la rece.

Eczeme - Comprese locale cu ap` de mare (ap` \n care s-a dizolvat sare de mare) sau cataplasme reci cu suc de cartofi. Se beau 3 c`ni de infuzie de trei fra]i-p`ta]i (o linguri]` de plant` la o can` de ap` clocotit` infuzat 10 minute). - Se face o past` din frunze proaspete de busuioc [i pu]in ulei de m`sline presat la rece. Se aplic` pe zona afectat`. - Se face o past` din scor]i[oar` [i suc de l`mâie [i se spal` zilnic pe locul afectat.

114

Eczeme, herpes [i arsuri Se folose[te „ulei de g`lbenu[ de ou“. Se iau g`lbenu[urile de la câteva ou` fierte tari, se \n]eap` cu o sârmuli]` [i se ]in deasupra unei fl`c`ri de lumânare. La suprafa]a g`lbenu[urilor apar ni[te pic`turi. Acestea sunt folosite ca „ulei“ pentru ungerea locurilor afectate. Se aplic` seara la culcare.

Vitiligo Suc de ]elin`, se beau câte 100 gr la prânz [i câte 100 gr seara, cu 1/2 or` \nainte de mas`. Cu tinctura de ]elin` se ung zonele depigmentate. Ea se prepar` prin macerare timp de 10 zile a frunzelor [i r`d`cinii rase de ]elin` \n palinc`.

Acnee


Se spal` tenul cu un decoct 10 minute, din 2 linguri]e la 300 ml ap` din amestecul de plante: þintaur`, coada-calului, ieder`, pelin, ment`, g`lbenele la care se adaug` 6 linguri de o]et de mere dup` r`cire. Dup` zvântare se tamponeaz` u[or pielea cu tinctur` de propolis 15 %. Seara, se maseaz` pielea obrazului cu o crem` pe baz` de propolis.

Co[uri [i acnee Se pune past` de ment` (ob]inut` din frunze proaspete) pe zonele afectate [i se las` peste noapte.

Herpes, bube dulci Se ung locurile afectate cu muguri de plop fier]i \n untur` (osânz`)[i cear` de albine. Se unge cu albu[ de ou b`tut spum` locul afectat de 5-7 ori/zi [i herpesul dispare.

115

Bube dulci Morcov copt [i sf`râmat se aplic` pe bube.

Zona Zoster Se topesc \ntr-un vas 100 gr cear` curat` de albine, 50 ml ulei de m`sline, 25 gr r`[in` de brad [i 250 gr unt, uleiul se adaug` la final. Compozi]ia se strecoar`, apoi se amestec` cu o spatul` de lemn pân` la r`cire. Crema se p`streaz` la rece \n recipiente de sticl`. Se folose[te de 3 ori/zi punându-se un strat sub]ire pe locurile afectate de boal`. Intern se iau 20 pic`turi de tinctur` de propolis diluat` de 3 ori/zi \nainte de mas`.

Pistrui - Se tamponeaz` pistruii cu suc de p`trunjel - |n 2-3 linguri de ulei de m`sline se fierb câteva frunze de spanac, bine m`run]ite, pân` se \nmoaie. Se aplic` sub form` de masc` pe fa]` timp de 30 de minute.

Inflama]ii ale pielii Se fierb pu]in \n ulei l`ptuci proaspete. Se pun cataplasme pe piele de 2-3 ori/zi câte 20 minute.

R`ni, arsuri, acnee Se prepar` o alifie din : g`lbenele 50 gr, p`tlagin` 50 gr, pelin 25 gr, r`d`cin` de t`t`neas` 25 gr. Plantele se fierb \n osânz` de porc 15 minute. Se las` s` stea o zi preparatul, iar a doua zi se \nc`lze[te \n „bainmarie“ [i se strecoar` [i se p`streaz` la rece. Se ung zonele afectate.

Pecingine Se unge zona afectat` cu suc proasp`t de nuc` verde.

116

R`ni cu puroi Se spal` locul afectat cu decoct concentrat de pelin.

Ihtioz` (nehidratarea pilelii) Se ung regiunile afectate de 3-4 ori/zi cu ulei de c`tin` alb`.

|ntre]inerea tenului


- Se ia câte o linguri]` de drojdie de bere uscat` de 3 ori/zi câte 2 s`pt`mâni, pauz` 10 zile, apoi alte 2 s`pt`mâni [.a.m.d. - Se rade o sfecl` ro[ie [i se amestec` cu iaurt. Se pune o masc` pe fa]` [i se las` s` se usuce. Se \ndep`rteaz` cu ap` cald`. - Se cur`]` câ]iva cartofi [i se rad pe r`z`toare unic`. Pasta se \ntinde pe obraz [i frunte, iar cojile se a[eaz` pe nas. Se las` s` ac]ioneze o or`, apoi se spal` fa]a. Pielea se catifeleaz` [i ridurile dispar. - Tenul iritat se spal` cu ap` de ploaie \n care a stat un pumn de t`râ]e de grâu câteva ore. - Pentru irita]ii ale tenului \nso]ite de mânc`rimi. Se fierbe o leg`tur` de m`rar verde \ntr-un litru de ap`. Dup` r`cire, se spal` cu lichid locurile afectate.

Prevenirea ridurilor Se amestec` foarte bine : 90 gr fìn` de orz, 35 gr miere [i un albu[ b`tut spum`. Se aplic` pe fa]` [i se las` 10-15 minute. Se spal` cu ap` c`ldu]`.

Alergii \nso]ite de mânc`rimi ale pielii, dermatite Dou` linguri de ]elin` ras` se pun \n 200 ml ap` rece, se acoper` vasul pentru 2 ore la temperatura camerei. Lichidul ob]inut se bea \n cursul zilei \n câteva doze.

117

R`ni Se prepar` o crem` astfel: se amestec` r`[in` de pin [i untur` \n p`r]i egale [i se fierb \n „bain marie“. Se ung zonele afectate.

Urticarie - Se aplic` pe pielea de 2-3 ori/zi Propolis-spray 10%, dup` care se unge cu crem` de propolis. - Se bea infuzie din r`d`cin` de brusture. Se prepar` din 15 gr pulbere de r`d`cin` la 300 ml ap` clocotit` timp de 30 minute. Se bea o can` /zi. - Infuzie de coac`z-negru, 5 gr la 200 ml ap` clocotit`, 10 minute. Se beau 2-3 c`ni/zi. - Se pun local cataplasme cu infuzie din mu[e]el, tre-fra]i-p`ta]i [i p`p`die.

Celulit` Se pun la macerat \ntr-un vas: 30 gr boabe de ienup`r, 20 gr trefra]i-p`ta]i, 20 gr cre]u[c`, 10 gr frunze de salvie, 10 gr flori de soc \n 750 ml spirt sanitar. Se acoper` vasul [i se las` timp de 2 s`pt`mâni \ntr-un loc \ntunecos [i rece. Se agit` maceratul zilnic cu o lingur` de lemn. Se filtreaz` printr-un tifon curat [i se pune preparatul \n sticlu]e \nchise la culoare. |n fiecare sear`, dup` du[, se agit` recipientul. Se umezesc palmele [i se fric]ioneaz` abdomenul, coapsele [i picioarele timp de 10-15 minute cu aceast` solu]ie. Se repet` zilnic 4-5 s`pt`mâni, sau cât este necesar.

Cr`p`turi sângerânde [i dureroase ale c`lcâielor O cutie de alifie de g`lbenele se amestec` toat` cu ceap` dat` pe r`z`toarea mic`. Se ]ine la frigider [i v` unge]i \n fiecare sear` t`lpile [i c`lcâiele, apoi v` culca]i cu [osete.

118

B`t`turi - O ceap` tìat` \n douã se coace pe o tabl` la flac`ra de aragaz, apoi se strope[te cu o]et (preferabil de mere). Se aplic` pe b`t`tur`, se fixeaz` cu un pansament [i se ]in e timp de 12 ore. - Se unge b`t`tura cu ulei de ricin, dup` care se aplic` un pansament cu propolis topit la foc. - Se pune seara pe b`t`tur` un pansament cu coaj` de l`mâie pe care a r`mas [i pu]in miez.

Micoz` la unghii - Se face o cafea tare [i se \nmoaie degetele bolnave \n mod repetat de 5-10 ori/zi câte 10 minute. - Se bag` degetele \ntr-un vas cu o]et diluat 1:1 cu ap`, diminea]a, prânz [i seara câte 1/2 or`. - Seara la culcare se pune o vat` cu o]et pe unghiile bolnave \nf`[urândule \n plastic. Diminea]a se râcâie partea moart` a unghiei. Se repet` pân` la vindecare. |ntr-o lun` cresc unghii s`n`toase.


|ngrijirea mâinilor Se amestec` bine: 3 linguri glicerin`, 1 linguri]` miere, o jum`tate de pahar de ap`, o linguri]` amoniac, un vârf de cu]it de borax. Se agit` \nainte de \ntrebuin]are.

Panari]iu - Se pune frunz` de aloe tìat` [i se leag` degetul. - Se pune zah`r pudr` pe locul cu puroi. Zah`rul absoarbe secre]iile [i distruge mediul prielnic \nmul]irii microbilor. - Se \mbib` \n tinctur` de propolis o compres` [i se pune pe locul bolnav, apoi se \nvele[te cu o folie de plastic.

119

Ciuperc` pe t`lpi Timp de 10 zile se pune pe suprafa]` afectat` pu]in` vat` \nmuiat` \n albu[ de ou. Este de preferat s` se stea cu ea toat` noaptea. Ciuperca se va sufoca [i pilea se va vindeca frumos.

Negi plantari - Se ung cu ulei de ricin. - Se maseaz` cu sare de buc`t`rie. - Se maseaz` cu coaj` verde de nuc`. - Se tamponeaz` cu tinctur` de rostopasc`.

Negi pe limb` [i amigdale Gargar` [i sp`l`turi bucale de 3 ori/zi timp de 15-20 minute, fiecare repriz` dintr-un amestec de : 5 ml tinctur` de propolis cu 5 ml infuzie de g`lbenele. Tratamentul dureaz` 21 de zile. De 2 ori/zi timp de 45 de minute se ]ine \n gur` ulei de ricin. Se continu` tratamentul pân` la dispari]ia total` a forma]iunii.

Arsuri [i deger`turi Se ung zonele afectate cu ulei de c`tin` (se procur` de la Plafar).

Re]ete \mpotriva c`derii p`rului - Se preg`te[te un decoct din 30 gr r`d`cini m`run]ite de brusture la 1 litru de ap`. Se fierbe pân` scade la jum`tate [i se freac` zilnic pielea capului. - Se amestec` pulbere râ[nit` din coada-[oricelului sau pulbere râ[nit` din tulpina de in cu ulei de m`sline. - Se freac` zilnic pielea capului cu acest amestec. - Se aplic` pe pielea capului un amestec dintr-o lingur` de alcool de 40° [i un g`lbenu[ de ou crud. Dup` 40 de minute se cl`te[te p`rul cu ap` cald`. - Se prepar` o tinctur` de ardei iute (20 gr de pulbere de ardei iute 120

\n 100 ml alcool 40° timp de o s`pt`mân`). Se fac frec]ii cu ea de 2-3 ori/s`pt`mân` masând r`d`cina p`rului. - Se amestec` o ceap` ras` pe r`z`toarea mic` cu o lingur` de ulei de ricin [i 10 ml vitamina A. Zilnic se pun comprese timp de 5 ore. Se spal` apoi p`rul cu ap` cald`. - Se face un amestec din 100 gr urzic`, 2 linguri o]et \n 500 ml ap` care se fierb 30 de minute. Se maseaz` pielea capului zilnic timp de o s`pt`mân`.

Dureri de din]i - Se fric]ioneaz` gingia cu o buc`]ic` de sl`nin` de porc timp de 15-20 minute. - Se face un amestec de ceaiuri din: t`t`neas`, mu[e]el, coada[oricelului [i pelin \n p`r]i egale. Se folosesc 2 linguri]e de amestec la 200 ml ap` [i se fierb 30 de minute la foc mic. Dup` r`cire se face gargar` [i se ]ine \n gur` cât se poate de mult, dup` care se arunc`.


Sânger`ri ale gingiilor Se face o infuzie concentrat` dintr-o linguri]` de scor]i[oar` la o can` de ap` clocotit`, timp de 15 minute. Se fac cl`tiri ale gurii de 2-3 ori/zi.

Paradontoz` - Se face un amestec de plante \n p`r]i egale din: mu[e]el, salvie, coada-calului, turi]` mare. Se infuzeaz` 10 minute o linguri]` din amestecul de plante la 200 ml ap`. Se strecoar` [i se pune o lingur` de tinctur` de nuci verzi. Se cl`te[te gura prelung [i se arunc`. - Se vor lua de 3 ori/zi câte 40 de pic`turi (o linguri]`) de tinctur` de propolis. Se ]i \n gur` 5-10 minute, apoi se \nghit. - Se sug 4-6 tablete/zi de PROPOSEPT (preparat apicol). - Se vor amesteca zilnic 4-5 gr de propolis, care se vor \nghi]i ulterior pân` la vindecare. - Se mestec` zilnic r`d`cin` de hrean. 121

Durere de m`sea Se piseaz` o cui[oar` [i se pune la m`sea. Efectul anesteziant este aproape instantaneu.

Aluni]e, semne din na[tere, deregl`ri de pigment, keratoz` senil` (pete de b`trâne]e), negi [i hemangioame Frunze de cedru sau chiparos, se spal`, se taie m`runt [i se umplu cu ele o sticl` pân` la gât. Se completeaz` cu rachiu de secar` de 38°-40° [i se las` la macerat 10 zile lasoare sau lâng` calorifer. Cu aceast` tinctur` se tamponeaz` locul afectat (semnul) de mai multe ori/zi.

122

GLANDELE ENDOCRINE - metabolism, pancreas Fortificarea sistemului imunitar Se pune \ntr-o cea[c` drojdie de bere alimentar` cât o nuc` [i o cantitate egal` de miere, deasupra. Se las` s` stea 10 minute, apoi se amestec` bine. Se m`nânc` diminea]a [i sera \nainte de mese 4 zile/lun`.

Anemie Se prepar` un lapte tonifiant: |ntr-un vas de sticl` se pun urm`toare alimente: 1/2 litru lapte dulce, 4 linguri drojdie de bere, o cea[c` de lapte praf degresat, o lingur` de miere de albine. Se amestec` pân` se dizolv` mierea complet. Se mai adaug` 1/2 litru lapte prosp`t. Se bea o can` \ntre mese [i una sera la culcare. Cantitatea ajunge pentru 2 zile. Drojdia folosit` trebuie s` fie proasp`t`. Tratamentul se face câte 10 zile cu 10 zile pauz`. ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT

Tonic general Se umple o sticl` de 0,5 litri cu usturoi pisat peste care se adaug` alcool. Se p`streaz` preparatul douã s`pt`mâni la c`ldur`, dup` care se strecoar`. Doza: o doz` /zi, \nainte de mas` \ncepând cu 2 pic`turi [i adùgând \n fiecare zi câte o pic`tur` pân` se ajunge la 25 de pic`turi. Apoi se mic[oreaz` doza descrescând \n fiecare zi cu o pic`tur` pân` se ajunge la 0 pic`turi. Tratamentul se face de 2 ori/an.

Tonic pentru sistemul imunitar 1. Timp de 3 s`pt`mâni se bea \n fiecare diminea]` sucul ob]inut prin mixare de la 3 c`]ei de usturoi pe stomacul gol. Nu se m`nânc` nimic pân` la prânz. Se face cura o dat` pe an, de preferat iarna. 123

2. Se prepar` un macerat din usturoi astfel: se cur`]` 2 c`]ei mari de usturoi, se piseaz` bine [i se pun \n 250 ml vin alb. Se las` la macerat o s`pt`mân`. Se ia \n fiecare diminea]` timp de o s`pt`mân` câte o linguri]` de macerat pe stomacul gol.

Tonic general [i \mbun`t`]irea circula]iei sangvine Se face un suc (mixat) din 2 morcovi mari, 2 grùn]i de usturoi [i o r`d`cin` de p`trunjel. Se bea \n fiecare diminea]` pe stomacul gol timp de 10 zile.

Tonic pentru sistemul imunitar [i pentru \nt`rirea memoriei Se pun \ntr-un borcan de 800 gr : 1/2 kg miere, 100 gr sâmburi de nuc` m`run]i]i [i 3 linguri de polen. Se las` borcanul la \ntuneric 7 zile. Se ia câte o linguri]` de 3 ori/zi dup` fiecare mas`.

Caren]e vitaminice, anemie, rahitism, convalescen]`, b`trâne]e, boli grave Sucul din 2 kg de l`mâi se amestec` cu pulberea ob]inut` din râ[nirea a 10 coji de ou` de ]ar`. Se p`streaz` \ntr-un borcan la loc \ntunecos timp de 10 zile, amestecându-l o dat` pe zi cu o spatul` de lemn. Dup` aceast` perioad`, se strecoar` prin tifon. Separat se sparg 10 ou`, se bat bine [i se toarn` peste sucul proasp`t strecurat. Se mai ]in \nc` 5 zile amestecându-l o dat` pe zi. Apoi, se va turna \n borcan 1 kg miere poliflor` amestecându-se zilnic de 2-3 ori cu o spatul` de lemn. Spuma care se formeaz` se arunc` timp de 3 zile. Se adaug` apoi 1 kg de nuc` m`cinat`, 100 ml alcool de 40°. Se va pune amestecul \n borcane mici care se \nchid ermetic [i se p`streaz` la frigider. Produsul se va consuma \n 30 de zile. Ce nu s-a consumat se va arunca. Se administreaz` : - la copii : o linguri]` de 3 ori/zi - la adul]i : o lingur` de 3 ori/zi Cei slabi vor lua la 30 de minute dup` mas`. Cei gra[i vor lua chiar \nainte de mas`, tìnd \n acest fel pofta de 124

mâncare. Singurii care nu au voie s` consume produsul sunt bolnavii de diabet.

Sc`derea colesterolului De 3 ori/zi se \nghite câte o linguri]` de boabe de mu[tar cu 30 minute \nainte de mas`. Dup` 3 s`pt`mâni, colesterolul ajunge la limita normal`, iar dup` 3 luni se normalizeaz` lipidele. Acest tratament cu semin]e de mu[tar, este foarte bun [i \n tratarea ulcerului gastric.


Diabet - Infuzie din urm`torul amestec: 4 linguri coac`ze negre, 3 linguri frunze de mesteac`n, 3 linguri fum`ri]` [i 3 linguri de eucalipt. O linguri]` de amestec se op`re[te \n 200 ml ap` [i se infuzeaz` 3 minute. Se bea diminea]a pe stomacul gol. - Decoct 5 minute la 200 ml ap` din: 3 linguri sclipe]i, 2 linguri teci de fasole. Se bea cantitatea pe parcursul unei zile. - Se bea zilnic, pe stomacul gol, timp de 10 zile sucul de la 3 cartofi cruzi. Se face o pauz` de 20 de zile, apoi tratamentul se reia. |n zilele de pauz`, se consum` sucurile urm`toare alternativ, o zi unul, o zi altul: - 750 ml suc de morcov + m`r - 750 ml suc de morcov + varz`

Pancreatit` Se pune o linguri]` de r`d`cin` de obligean` sf`râmat` \n 1/4 litru de ap` rece [i se las` de seara pân` diminea]a. Con]inutul se \nc`lze[te diminea]a \n „bain-marie“, se strecoar` [i se bea câte o \nghi]itur` \nainte [i dup` mese. O cur` dureaz` 3 s`pt`mâni, dup` care se face pauz` 10 zile [i se poate relua. Principalul element chimic al pancreasului este potasiul, deci, se recomand` consumul de legume bogate \n potasiu: ]elin`, p`trunjel, dovleac, fasole verde-sub form` de supe sau piureuri.

125

Obezitate Se amestec` \ntr-un vas de por]elan 440 gr miere lichid` cu 500 ml o]et de mere [i 9 c`]ei de usturoi cur`]a]i [i pisa]i. Se las` totul la macerat 5 zile. Preparatul se agit` zilnic [i vasul se ]ine acoperit. Se ia câte o lingur` de preparat diminea]a [i una seara \nainte de mas`. Acest tratament dureaz` minimum 6 luni, timp \n care nu se consum` pâine.

Gu[` - Se pun frunze de varz` zdrobite pe gât [i se ]in toat` noaptea. - Se beau 2 c`ni (500 ml) suc de varz` diminea]a, pe stomacul gol, \n decurs de 2 ore. - Se pun cataplasme groase de argil` pe gât [i se ]in toat` noaptea. - Se bea un litru de ceai de sânziene/zi.

Hipocalcemie - Se consum` zilnic 1 litru de suc din: 750 ml, suc de glucoz` + 250 ml suc de morcov, diminea]a pe stomacul gol, \ntr-un interval de 2 ore. Dup` terminarea de ingerat a sucului, pentru ca el s` se asimileze bine, timp de o or` nu se consum` nimic. - Se face cur` cu argil` timp de 3 luni. - Se beau ceaiuri simple sau combinate \n p`r]i egale din: c`tin`, m`ce[e, zmerur`, coada-calului. - Se face o cur` cu grâu \ncol]it 4-5 linguri/zi, cel pu]in 3 luni. - Se consum` zilnic o salat` de crudit`]i din: r`d`cin` de ]elin`, morcov, pu]in m`r, pu]in` zeam` de l`mâie, o leg`tur` de p`trunjel la care se adaug` dou` linguri de orez fiert. Salata nu se consum` cu pâine.

126

APARATUL RESPIRATOR T.B.C. - cu cavern` 12 ou` cu coaj` cu tot se ]in timp de 12 ore \n suc natural de l`mâie (trebuie s` le acopere), apoi se bat bine, se amestec` cu 1 kg de hrean cur`]at de coaj` [i dat pe r`z`toare, 1 litru de ]uic` natural` tare (palinc` de prune), 1 kg miere. Amestecul se ]ine la macerat timp de 9 zile, dup` care se ia zilnic câte un p`h`rel (100 ml), dup` mesele principale.


Supura]ie cronic` pulmonar` - Cura cu usturoi: 80 c`]ei de usturoi pisa]i se pun \n 200 ml ap` clocotit`, \ntr-un vas emailat bine acoperit. Dup` 1 minut se ia de pe foc, se las` acoperit s` se r`ceasc`. Toat` cantitatea se bea pe parcursul unei zile, câte o linguri]` din timp \n timp. Se face o cur` de 20 de zile. Dup` o pauz` de 10 zile se poate relua. - Se beau 3 c`ni/zi de infuzie de busuioc, o linguri]` la can`. - Se bea o can` de ceai de podbal/zi - infuzie o linguri]` la can`. - Vin de t`t`neas`: 5 r`d`cini de t`t`neas` proasp`t` sp`late [i tìate fin se vor l`sa 5 s`pt`mâni \ntr-un litru de vin alb natural. Se beau câte 100 ml de 3 ori/zi cu 1/2 or` \nainte de mas`. - 40 c`p`]âni de arpagic se op`resc cu ap` fiart` (ap` cât s` le acopere). Se las` la r`cit cu capac, se scurge apa [i se acoper` arpagicul cu 1/2 litru ulei de m`sline. Se freac` pân` se ob]ine un piure, din care se ia câte o linguri]` diminea]a [i una seara \nainte de mas`. - Tinctur` de propolis: câte 40 pic`turi de 3 ori/zi \ntr-un pahar cu lapte cald cu o or` \naintea meselor.

Inflama]ii ale cìlor respiratorii Se prepar` un sirop de propolis pentru: bron[ite, traheobron[ite, tuse, astm. Se fierb 5 gr propolis \n 200 ml ap` la foc mic pân` ce scade la jum`tate. Se strecoar` [i se adug` 500 gr miere amestecându-se pân` la omogenizare. 127

Se iau 4-6 linguri /zi. Preparatul este valabil 2 s`pt`mâni la frigider.

Bron[it` astmatic` Se prepar` re]eta din: 1 kg morcovi (ra[i pe r`z`toarea mare), 1 kg zah`r, drojdie cât o nuc` [i 3 litri ap`. Se pun toate \ntr-un borcan, se amestec` pân` se tope[te zah`rul [i se a[eaz` aproape de o surs` de c`ldur`. Se las` 3 s`pt`mâni acoperit cu o hârtie la gur`, ca s` nu intre praful. Compozi]ia nu se mai amestec`. |n timpul macer`rii morcovii se mi[c` prin borcan \n sus [i \n jos, iar când medicamentul este gata, se a[eaz` pe fundul borcanului. Lichidul se limpeze[te. Se strecoar` [i se trage \n sticle. Se ia de 3 ori/zi \nainte de mesele principale câte un p`h`rel de 100 ml. Dup` ce lichidul se termin` tratamentul se poate repeta la un interval de 3 s`pt`mâni.

Silicoz` Se preapar` infuzie de podbal 2 linguri]e la 250 ml ap`.Se beau 3 c`ni/zi. |n timpul tratamentului se recomand` ingerarea de 3 ori/s`pt`mân` a câte 2 linguri]e de hrean ras m`runt amestecat cu 4 linguri]e de miere. Acest tratament dureaz` maxim 4 luni.

Bron[it` Se preapar` un sirop contra bron[itei astmatice [i anginei pectorale. Se pun \ntr-un vas la macerat timp de 7 zile urm`toarele ingrediente: 1 kg miere, sucul de la 10 l`mâi [i 10 c`p`]âni de usturoi date prin ma[ina de tocat. Se iau câte 4 linguri]e/zi.

Bron[it`, grip` Se pun \ntr-un litru de ap` coaja de la o portocal` [i 4 frunze de dafin. Se las` la macerat 4 ore, se filtreaz` [i se bea pe stomacul gol \n mai multe reprize.Acest preparat scade febra, elimin` durerile de cap [i ajut` la o refacere rapid`. 128

Tusea Se fierb pân` ce apa scade la jum`tate \n 300 ml ap` urm`toarele: o lingur` de chimen, o lingur` floare de tei, 2 cepe mici, 6 nuci [i 2 linguri de zah`r. Se strecoar`. Seara se iau câte 5 linguri, una la interval de 10 minute de cealalt`. Se repet`, dac` e cazul a doua [i a treia zi.

Bron[it` cronic`, tuse, r`gu[eal` Se amestec` un pahar suc de ridiche neagr` cu un pahar miere. Preparatul se p`streaz` la frigider. Se iau 2 linguri de 3 ori/zi.

Tuse convulsiv` Se prepar` siropul de ridiche neagr`: se a[eaz` \ntr-un borcan straturi alternative de rondele de ridiche neagr` [i zah`r. Se formeaz` pân` a doua zi un sirop abundent. Se iau 4-6 linguri din acest sirop zilnic. Siropul este \n acela[i timp [i un foarte bun fortifiant \mpotriva oboselii.


Boli de pl`mâni (bron[it`, pneumonie, T.B.C., etc.) Se prepar` apa de sfecl`: se iau 2 borcane de 10 litri fiecare, 2 kg de sfecl` ro[ie cur`]at`, se dau pe r`z`toarea mare dup` care se pun \ntr-un borcan peste care se toarn` ap` clocotit` pân` se umple borcanul. |ncepând cu a doua zi se consum` numai acel lichid \n loc de ap` (1 1/2 - 2 litri/zi). Când lichidul este pe sfâr[ite, preg`tim cel de al doilea borcan. Tratamentul nu trebuie \ntrerupt 3 luni.

Astm Se fierb 3 c`]ei de usturoi pisa]i \ntr-o can` de lapte 5 minute [i se bea amestecul \nainte de culcare timp de 21 de zile.

Astm bron[ic - 400 gr usturoi pisat se amestec` cu sucul de la 24 de l`mâi \ntrun borcan, se acoper` ermetic borcanele [i se las` 24 de zile; se agit` 129

\nainte de folosire. O linguri]` de amestec se pune \n 100 ml de ap` [i se bea seara \nainte de culcare. Dup` 10-14 zile boala scade \n intensitate foarte mult. - Se fierbe lapte de capr` cu flori [i frunze de p`stârnac, timp de 10-15 minute, la foc mic. Se ia de pe foc [i dup` 30 de secunde se beau câte 100-200 ml, de 3-5 ori/zi. - 125 gr de semin]e de in puse \ntr-un tifon se fierb \n 400 ml ap` la foc mic pân` se ob]ine un lichid gros. Lichidul ob]inut se amestec` cu sucul de la 4-6 l`mâi (func]ie de m`rimea lor), se pune \ntr-un borcan \nchis la culoare [i se p`streaz` la rece. Dup` 3 zile se ia câte o linguri]` de preparat de 6-8 ori/zi.

Laringit` 500 gr suc de varz` ro[ie, 3 gr [ofran, 500 gr miere se fierb pân` la ob]inerea unui sirop. Se ia câte o lingur` de 3-4 ori /zi.

Dureri de gât Se prepar` un sirop astfel: 6 linguri de zah`r caramelizat (ars \n crãticioar`), se sting cu o can` de ap`. Se fierbe timp de 10 minute \mpreun` cu o ceap` mic` (necur`]at` de coaj`), o nuc` \n coaj` (sp`lat` [i spart`), o linguri]` de semin]e de chimen [i 3 frunze de dafin. Dup` cele 10 minute se ia de pe foc, se ]ine vasul acoperit pân` la r`cirea lichidului, care se strecoar`, se pune \ntr-o sticl` [i se ]ine la rece. Se iau o dat` pe zi 5 linguri]e, \ntre mese, pân` când siropul se termin`.

Tuse rebel` Se prepar` un ceai din [tiule]i de porumb. Se spal` un [tiulete cu boabe cu tot (de preferin]` cu cocean ro[u), indiferent de soi, indiferent de anotimp.Se pune la fiert \ntr-un litru de ap`. Când lichidul \ncepe s` se coloreze, se strecoar` [i se bea. Ceaiul se bea c`ldu] timp de 2-3 zile \n loc de ap`.

130

Bron[it` O ceap` tìat` m`runt se fierbe cu 250 ml alcool rafinat, pe foc foarte mic, pân` când spirtul se evapor` complet, iar cepa se \ng`lbene[te pu]in. Se adaug`: 250 gr zah`r, 250 gr miere de albine, 250 gr unt, 250 gr ulei de floarea soarelui. Se fierb pân` se ob]ine un sirop u[or legat ( aproximativ 800 gr). Se strecoar` [i ceapa se arunc`. Se adaug` 30-40 de pic`turi de tinctur` de propolis când produsul s-a r`cit. Se iau 3 linguri]e/zi pentru copii [i 3 linguri/zi pentru adul]i.

R`gu[eal`, pierderea vocii, infec]ii ale gingiei


Se pun 10 frunze de dafin \ntr-o can` cu ap` clocotit`. Se las` la r`cit, dup` care se fac gargar` [i cl`tiri ale gurii cu acest preparat. Tratamentul este mai eficient dac` este repatat de 3 ori/zi.

131

APARATUL URINAR Infec]ie urinar` Se amestec` \n p`r]i egale: splinu]`, dr`gaic`, urzic`. Se face infuzie din 4 linguri]e de amestec la 1 litru de ap`. Se beau cele 4 c`ni \nghi]itur` cu \nghi]itur` \ntr-o zi. |n fiecare din ele se adaug` o linguri]` de bitter suedez. Tratamentul dureaz` 21 de zile.

Cistit` - Ceai de muguri de plop, 3 c`ni/zi dintr-o infuzie de 2 linguri]e la can`. Se consum` zilnic 2 linguri]e de o]et de mere diluate \n ceai. - Ceai din crengu]e de vi[in. Se cur`]` numai coaja de pe crengu]e [i se prepar` un ceai fiert 3 minute. Se bea o can` pe zi. - Ceai de busuioc, 2-3 c`ni pe zi. Se consum` c`ldu]. - Ulei de coriandru: 3 pic`turi \n ceai de 2 ori/zi timp de 4 zile. Pentru crizele de colibacili se m`re[te doza de ulei de coriandru la 3 reprize/zi timp de 10 zile.

Dizolvarea pietrelor la rinichi T`mâia de smirn` granulat` [i de culoare alb-g`lbui (nu cea cu arome) este un leac foarte bun pentru dizolvarea pietrelor [i restabilirea echilibrului ionic \n organism. Se iau câte 3 boabe de t`mâie (nu mai mari decât un bob de maz`re), se \mbrac` fiecare bob \n miez de pâine (pentru a nu atinge din]ii, pentru protec]ia lor) [i se \nghit diminea]a pe stomacul gol. Boabele se iau alternativ, o zi da, o zi nu pân` la dispari]ia pietrelor. Regimul va fi f`r` carne [i f`r` ap` bogat` \n s`ruri minerale.

Prostatit` cronic` Se iau zilnic, 3 linguri]e cu vârf de polen, câte una \naintea fiec`rei mese, ]inându-se \n gur` pân` la dizolvarea granulelor. Se consum` 2 linguri de semin]e de dovleac/zi.Se fac bì de [ezut \n fiecare sear` cu t`râ]e de grâu timp de 20 de minute.Tratamentul dureaz` \ntre 21 - 42 de zile. 132

Prostat` - |ntr-un pahar cu ap` cald` se pune o linguri]` de suc de usturoi [i o linguri]` de ulei de m`sline. Se beau 3 asemenea pahare/zi \nainte de mese. Tratamentul dureaz` cel pu]in 21 de zile. - 2 linguri de mu[e]el + 2 linguri de pufuli]` cu flori mici se fierb 10 minute \n 2 litri de vin alb. Dup` r`cire, se strecoar` [i se adaug` 100 rg miere. Se p`streaz` la rece.Se consum` câte 100 ml lichid diminea]a pe stomacul gol [i 100 ml seara cu 1/2 or` \nainte de cin`. Tratamentul dureaz` un an. - Suc din frunze de urzic` proaspete, se ia câte o lingur` de 3 ori/zi. - Suc proasp`t din frunze [i r`d`cin` de p`trunjel: se consum` câte 150 ml/zi, diminea]a pe stomacul gol. - Se face cura cu drojdie de bere, timp de 10 zile.|n 1/2 litru suc de morcovi se pun 4 linguri praf de drojdie uscat`. Se amestec` bine [i se ]ine \n frigider. Se agit` \nainte de a se consuma. Se bea \ntreaga cantitate \ntr-o zi \n 3 reprize.


Afec]iuni urinare, colit`, enterocolit` Se amestec` \n p`r]i egale urm`toarele plante: cimbru, sun`toare, busuioc, coada-calului.Se fae o infuzie din 4 linguri de amestec \n 1 [i 1/2 litru de ap` clocotit`, timp de 10 minute. Se r`ce[te [i se strecoar`, se adaug` 2 linguri de miere.Se consum` cantitatea \ntreag` pe parcursul unei zile.

Nefrit` Se prepar` seara din 2 linguri frunze de mesteac`n infuzate \n 250 ml ap`. Dup` ce se r`ce[te se adug` un vârf de cu]it de bicarbonat de sodiu alimentar; se acoper` [i se las` pân` diminea]a când se strecoar` [i se bea jum`tate din cantitate. Cealalt` jum`tate se bea dup` 4 ore. Se repet` 7 zile.

Cistit` Se usuc` \n cuptor coaja de la 4 mere, se piseaz` [i se pune o lingur` din aceast` pulbere \n 400 ml ap` clocotit`. Se infuzeaz` 15 minute. Se beau 3 c`ni/zi. 133

Adenomul de prostat` - Infuzie o linguri]` la can` din amestec: ghimpe 50 gr, cimbri[or 100 gr, coada [oricelului 100 gr, mu[e]el 100 gr, fenicul 50 gr. Se bea diminea]a pe stomacul gol o can`. - Se amestec` : ulei de ienup`r 4 ml, ulei de chimen 5 ml, ulei de fenicul 5 ml. se iau 3-5 pic`turi de 2-3 ori/zi \ntr-o linguri]` de miere. - Se fierb \n 500 ml ap` 3 minute: 3 linguri]e de r`d`cin` t`t`neas` [i o linguri]` ghimpe. Se las` la infuzat 20 de minute, se strecoar` [i se bea \n cursul zilei. - Pufuli]` cu flori mici - o linguri]` de plant` la o can` de ap` clocotit`, infuzat 10 minute. Se beau 2 c`ni/zi, una diminea]a pe stomacul gol, cealalt` seara \nainte de culcare.

Litiaz` renal` [i biliar` Se amestec` 10 ml ulei de porumb cu 500 gr miere, apoi se adaug` la compozi]ie 4 albu[uri b`tute spum`. Se ia câte o linguri]` diminea]a \nainte de mas`.

Pietre, nisip la rinichi - Coaja de la o portocal` (uscat`) se ]ine o noapte \ntr-un litru de ap`. Diminea]a se pune la foc mic aproximativ o or`, pân` ce lichidul scade la 1/2 litru. Se bea cu \nghi]ituri mici timp de 12 ore. Re]eta se repet` 3-5 zile. Dup` a doua zi pute]i analiza urina. - Timp de 7 zile \n fiecare diminea]`, cu 2 ore \nainte de a mânca se bea un p`h`ru] de ]uic` plin cu suc de ridiche neagr`. - Timp de 3 s`pt`mâni \n fiecare diminea]` cu 2 ore \nainte de mas` se bea un ceai f`cut din 2 linguri de semin]e de cânep`, zdrobite [i fierte \n 150 ml ap`, pân` ce lichidul r`mâne la jum`tate. - Se râ[ne[te un pahar de semin]e de cânep` [i se fierbe cu 3 pahare de lapte proasp`t, pân` ce lichidul scade la un pahar. Se strecoar` [i se bea fierbinte \nainte de masa de diminea]`. Procedeul se repet` 5 zile consecutiv cu o pauz` de 10 zile, dup` care se reia [i se poate continua pân` la un an. Eficien]a este maxim` atât pentru rinichi cât [i pentru ficat.

134

Insuficien]` renal` Se râ[nesc 30 gr r`d`cin` de anghinare, iar pulberea se pune la macerat \n 1/2 litru de vin alb natural, timp de 7 zile. Se strecoar` [i se beau câte 50 ml de 3 ori/zi \naintea meselor principale.

Reten]ie de urin`, nefrit`, cistit`, calculi renali, gut` Infuzie din 25 gr de m`tase de porumb \ntr-un litru de ap` clocotit`. Se strecoar` [i se \ndulce[te cu miere. Se bea pe parcursul unei zile. Nu se dep`[e[te 1 litru /zi.

Dezintoxicarea rinichilor Se bea un suc \nainte de masa de prânz cu 30 minute timp de 7 zile din : o sfecl` mic` ro[ie, 2 mere, jum`tate varz` alb`.

Cur`]area de s`ruri


Se acoper` cu ap` 2 linguri de orez nedecorticat sau integral [i se las` a[a 24 de ore. Diminea]a se fierbe orezul timp de 5 minute dup` ce a dat \n clocot [i se consum` pe stomacul gol. Dup` aceasta, 4-6 ore nu se m`nânc` nimic. Tratamentul se face câte 2 s`pt`mâni de 2 ori pe an.

Eliminarea depunerilor calcaroase Se fierb la foc mic timp de 5 minute 25 gr foi de dafin. Se ia vasul de pe foc [i se las` acoperit 3 ore. Se strecoar` [i se bea lichidul cu \nghi]ituri mici pe parcursul zilei. Procedeul se repet` a doua [i a treia zi. Peste o s`pt`mân`, ciclul de 3 zile se repet`. Dup` un an, acest procedeu se va repeta timp de 6 zile.

Cur`]area rinichilor Dureaz` o s`pt`mân`, vara, [i se poate repeta dup` 2-3 s`pt`mâni. Se vor consum` numai pepeni [i pâine neagr`. E bine s` se fac` o baie fierbinte \ntre 2 [i 3 noaptea (\n faza de bioritm a rinichilor) [i \n acel moment s` se consume pepeni cu pâine. 135

APARATUL GENITAL Deregl`ri menstruale -Tinctura de m`rar |n 100 ml alcool de 45°-50° se pun 7 linguri]e de plant` uscat` râ[nit`. Se las` la macerat 7 zile dup` care se strecoar` [i se pune \n sticlu]e mici \nchise la culoare. Se ia o linguri]` de tinctur` diluat` \n jum`tate de pahar de ap` de 3 ori/zi pe stomacul gol. Tratamentul dureaz` minim 21 de zile. - Pulberea de semin]e de m`rar Semin]ele se macin` fin cu râ[ni]a de cafea. Se administreaz` o linguri]` ras` de 3 ori/zi. Pulberea se ]ine sub limb` 15 minute, apoi se \nghite cu pu]in` ap`. O cur` dureaz` minimum 21 de zile. Ambele tratamente cu m`rar (tinctur` sau pulbere) au drept efect reglarea ciclului menstrual, remedierea amenoreei , cre[terea sânilor, \ncetinirea ritmului de cre[tere a pilozit`]ii la femei, cre[terea secre]iei de lapte la femeile care al`pteaz`.

Amenoree - Se râ[nesc fin 50 gr semin]e de m`rar, 50 gr r`d`cin` de lemn dulce, 50 gr semin]e de chimen. Se amestec` cele 3 pulberi de plante [i se ]in \ntr-un borcan \nchis ermetic. Se administreaz` 1-2 linguri]e, de 3 ori/zi, pân` la terminarea borcanului. Pulberea se ]ine sub limb` 15 minute, apoi se \nghite cu pu]in` ap`. Aceast` re]et` favorizeaz` declan[area ciclului menstrual putând prelungi tinere]ea biologic` a femeilor ajunse \n prag de menopauz`. Se recomand` pruden]` \n administrare \n caz de fibrom uterin, chist oranian, mastoz`, cancer. - Se fierb \n 2 litri: 5 gr foi de dafin [i 50 gr r`d`cin` de p`trunjel tìat` m`runt pân` ce cantitatea de lichid scade la jum`tate. Se strecoar` [i se va consuma treptat pe parcursul zilei. Se repet` 7 zile.

136

Dismenoree -Se râ[nesc fin: semin]e de m`rar, cre]i[oar` [i traista ciobanului. Se pun \ntr-un borcan de sticl` 5 linguri]e pulbere de m`rar, 10 linguri]e de cre]i[oar` [i 5 linguri]e de traista ciobanului. Se toarn` peste ele alcool de 45°-50° cât s` le acopere [i se las` la macerat 10 zile, dup` care se strecoar` [i se pune tinctura \n sticlu]e mici, \nchise la culoare. Se ia o lingur` din aceast` tinctur` diluat` \ntr-o can` cu ap`, de 3ori/zi pe stomacul gol. Tratamentul dureaz` minim 2 luni. -Se râ[nesc fin, \n cantit`]i egale: semin]e de angelic`, muguri de zmeur [i cre]i[oar`. Se combin` plantele [i se administreaz` o linguri]` ras` de pulbere de 4 ori/zi ]inându-se sub limb` 15 minute, apoi \nghi]indu-se cu pu]in` ap`. Tratamentul dureaz` minim 3 luni.

Pentru apari]ia fluxului menstrual \ntârziat - infuzie din o linguri]` de ieder` la can` timp de 10 minute Se beau 2 c`ni/zi.


Insuficien]` ovarian` Se face un amestec din: r`d`cin` de lemn dulce 100 gr, sun`toare 100 gr, [ofran 50 gr. Se toarn` peste 2 linguri]e de amestec 250 ml ap` clocotit` [i se infuzeaz` 10 minute \ntr-un vas acoperit. Se strecoar`, se beau 2 ceaiuri pe zi timp de 6 s`pt`mâni. Dup` o lun` de pauz` se poate relua.

Regularizarea ciclului menstrual Se prepar` vin de aloe: 1/2 kg plant` de aloe de 3-5 ani se toac` m`runt [i se amestec` cu 1 kg miere + 2 litri vin ro[u (Cabernet). Se amestec` cu o spatul` de lemn la 2-3 zile. Dup` ce a fermentat 6 s`pt`mâni, se strecoar` [i se p`streaz` \n sticle \n frigider. Se beau 3 linguri zilnic, câte o lingur` \naintea celor 3 mese. 137

Fibrom uterin Se beau 50 ml tinctur` de t`t`neas`, de 2 ori/zi \nainte de mas` timp de 3-4 luni. Tinctura se prepar` \n cas`: Se taie m`runt r`d`cinile de t`t`neas` [i se pun \ntr-o sticl` de 1 litru pân` la jum`tate. Cealalt` jum`tate se umple cu alcool (]uic` curat`). Se las` la macerat 3 s`pt`mâni . Se strecoar`.

Mastoz` fibro-chistic` |n 600 ml ap`, se fierb la foc mic, 2 linguri de r`d`cini de t`t`neas` timp de 25 minute. Apoi se adaug`: o linguri]` frunz` de nuc, o linguri]` coada [oricelului, o linguri]` mu[e]el [i 1/2 linguri]` rostopasc`. Totul se infuzeaz` 15 minute, apoi se strecoar`. Lichidul se \mparte \n dou` : o cea[c` se bea seara [i una diminea]a cu o or` \nainte de mas`. Cu plantele r`mase de la prepararea ceaiului se pun comprese pe sân. Tratamentul dureaz` 42 de zile. Mastoz` Se amestec`: 100 gr terci din r`d`cini prospete de brusture, 100 gr miere, 100 gr ulei de ricin, sucul de la 2 l`mâi. Aceste ingrediente se pun \ntr-un tifon [i se aplic` pe piept peste noapte. Acest tratament se face 2 s`pt`mâni cu pauz` de 10 zile, apoi se poate repeta.

Fibrom uterin Se pun la macerat \ntr-un recipient de sticl` timp de 3 zile urm`toarele: 1/4 litru ]uic` de tescovin`, 1/4 kg zah`r candel pisat, 1/4 litru suc de l`mâie strecurat, 1/4 litru ulei de m`sline presat la rece. Se agit` de câteva ori pe zi. Se ia de trei ori pe zi câte un p`h`ru] (de ]uic`) pe stomacul gol.

Amenoree Se amestec` \n p`r]i egale: talpa gâ[tii, salvie, lemn dulce, coada [oricelului, urzic`, [ofran. Se infuzeaz` o lingur` la can`. Se beau zilnic 138

3 c`ni timp de 6 luni.

Noduli mamari [i ovarieni Se amestec` 100 gr miere de albine curat`, cu 50 gr Apilarnil [i se iau zilnic cel pu]in 3 linguri. Se pot lua pân` la maxim 100 gr zilnic. Acest tratament dureaz` 3 luni. Se mai poate lua diminea]a pe stomacul gol o lingur` de polen.

Trichomonas vaginalis Un tampon de vat` \mbibat cu iaurt natural (care s` nu fie pasteurizat), se introduce \n vagin seara la culcare. Tratamentul dureaz` 7 zile.

Mastoz` chistic`


Se amestec` cear` de albine ras` pe r`z`toarea mare, o mân` cu pelin uscat sau verde, peste care se toarn` ]uic` de tescovin` (]uica s` fie numai din struguri de vin). Acest amestec se pune \ntr-un tifon [i apoi \n sutien peste sânul bolnav. Se va uda acest amestec cu ]uica, atunci când se usuc`, dup` 4-5 ore. Se poate folosi de 6-8 ori, apoi se prepar` altul. |nc` din primele ore \ncepe s` cedeze durerea. |nainte s` se aplice compozi]ia, sânul se unge cu alifie de g`lbenele.

Nivel de progesteron sc`zut Tinctur` de coada [oricelului câte 30 de pic`turi de 3 ori/zi timp de 10 -15 zile /lun`.

Impoten]a Se prepar` vin de ]elin`: se pun la macerat timp de 3 zile 2 ]eline mari proaspete \ntr-un litru de vin alb natural. Se bea un p`h`rel (150 ml) la fiecare mas`. Se consum` 1 litru de ceai de ]elin`/zi: infuzie din frunze [i ramuri.

139

Impoten]` [i sterilitate masculin`, hipofunc]ie a glandelor

cortico-suprarenale Timp de 2 luni se consum` 7 linguri de sirop de pin pe zi pe stomacul gol. Siropul de pin se prepar` numai din ace care se culeg proaspete [i se zdobesc pe o plan[et` de lemn cu un toc`tor de lemn. Se umple trei sferturi un borcan cu acele de pin zdrobite peste care se toarn` miere. Se \nchide borcanul [i se las` la macerat 3 s`pt`mâni. Siropul se filtreaz`. Se poate face [i din muguri, prim`vara, dar cel din ace culese \n luna ianuarie este cel mai bogat \n uleiuri volatile [i ca atare, are efectele cele mai bune. Pentru tuse, bron[it`, astm, pneumonii, se iau câte 4 linguri zilnic.

Anexit` Se face un aluat din 200 gr fìn`, 100 ml o]et [i 100 ml ulei. Coca ob]inut` se a[eaz` pe partea de jos a abdomenului, se acoper` cu un plastic [i se las` toat` noaptea. Tratamentul dureaz` 14 zile.

Reglarea activit`]ii hormonale Se ia sublingual o linguri]` de pulbere de r`d`cin` de lemn dulce de 3 ori/zi [i se ]ine 10 minute, dup` care se \nghite cu ap`.

R`ni pe colul uterin O lingur` de m`rul-lupului (pulbere) + o lingur` r`d`cin` de t`t`neas` (pulbere) + o lingur` mu[e]el se las` la \nmuiat \n 1/2 litru de ap` rece de seara pân` diminea]a, când se filtreaz`. Plantele r`mase se fierb \n 1/2 litru de ap` pân` când lichidul scade la jum`tate. Dup` r`cire, se strecoar` [i se amestec` cele dou` extracte. Cu acest concentrat se face sp`l`tura vaginal` cu ajutorul irigatorului. La 2-3 zile se fac [i bì de [ezut cu acela[i ceai. Tratamentul se face pân` la vindecare.

140

APARATUL DIGESTIV - Ficat, vezica biliar`, intestine, stomacToate bolile de ficat Se face un amestec \n p`r]i egale: pelin, urzic`, anghinare, þintaur`. Se face o infuzie dintr-o linguri]` de amestec la 250 ml ap` clocotit`, timp de 10 minute. Se strecoar`, se bea c`ldu] diminea]a pe stomacul gol [i se st` pe partea dreapt` 30 de minute. Cura dureaz` 16 s`pt`mâni astfel: - 1 s`pt`mân` cura zilnic`/ 1 s`pt`mân` pauz` - 2 s`pt`mâni cura zilnic`/ 2 s`pt`mâni pauz` - 3 s`pt`mâni cura zilnic`/ 3 s`pt`mâni pauz` - 4 s`pt`mâni cura zilnic`/ 4 s`pt`mâni pauz`


Afec]iuni hepato-biliare, afec]iuni gastro-intestinale, afec]iuni cardiace, probleme respiratorii, transpira]ia picioarelor, afec]iuni renale, psoriazis, scleroz` multipl`, paralizie, gut` Se face cura cu boabe de ienup`r. Aceast` cur` dureaz` 23 de zile. |n prima zi se iau 4 boabe, \n a 2-a zi - 5 boabe, apoi se cre[te progresiv pân` \n ziua a 12-a, când se vor lua 15 boabe. |ncepând cu ziua a 13-a, \ncepem s` sc`dem câte o boab` zilnic, pân` la sfâr[itul curei, când se va ajunge din nou la 4 boabe. Pentru un tratament complet sunt necesare 213 boabe de ienup`r. |nainte de a fi \nghi]ite, boabele de ienup`r se vor mesteca foarte bine. Cura cu boabe de ienup`r mai este indicat` [i \n tratamentul altor afec]iuni ca: hemofilie, stomatit`, neuroastenie, hipertensiune arterial`, reumatism, ascit`, anexit` [i metroanexit`, cefalee, sciatic`, obezitate, impoten]`, mastoz` chistic`.

Boli ale ficatului, cur`]area sângelui Se prepar` siropul de p`p`die. Se pun \ntr-un litru de ap` rece doi pumni de flori de p`p`die, care se pun apoi pe foc mic. Dup` ce d` 2-3 clocote, se ia vasul de pe foc [i se las` s` stea o noapte, acoperit. A doua 141

zi, se strescoar`, presându-se bine florile \n mâini pentru a ie[i tot sucul. |n lichidul ob]inut se pune 1 kg de zah`r [i o jum`tate de l`mâie, f`r` coaj`, tìat` felii. Se pune vasul pe foc foarte mic, f`r` capac. Lichidul se \ngroa[` f`r` a firbe. Se las` compozi]ia s` se r`ceasc`. Trebuie s` se formeze un sirop de consisten]a mierii lichide. Dac` este prea sub]ire, se mai pune o dat` pe foc. Se iau 3 linguri/zi, fiecare lingur` diluat` \ntr-o can` cu ceai.

Ciroz` umed` Aceast` re]et` ajut` la eliminarea lichidului \n ciroza umed`. Se ia pelin uscat, se freac` \n palme pentru a se arunca be]ele, apoi se râ[ne[te pentru a se ob]ine pulberea de pelin. Din acest praf se ia câte o linguri]` cu o or` \nainte de mas`, diminea]a, la prânz [i seara - \n prima s`pt`mân`, dup` care se bea câte o can` de ceai \ndulcit cu miere. A doua s`pt`mân`, se iau dou` linguri]e de pelin, tot diminea]a, la prânz [i seara, iar a treia s`pt`mân` câte trei linguri]e diminea]a, la prânz [i seara, tot \nainte de mas`. |n urma acestui tratament se elimin` pe nesim]ite tot lichidul acumulat. Tratamentul se poate repeta dup` o pauz` de trei s`pt`mâni.

Hepatit` epidermic` |ntr-un litru de ap` op`rit` se pun 5 grame de rostopasc` uscat` [i se las` la infuzat 12 ore. Dup` aceea, se strecoar` [i se se amestec` cu 200 grame miere. Totul se pune \n sticl` [i se p`streaz` la frigider. Se ia câte o lingur` din or` \n or` de 12 ori/zi. Cura pentru un copil dureaz` 5 zile, iar pentru un adult 10 zile.

Ciroz` - 2 pahare suc de varz`/zi; se consum` varz` \n`bu[it` - Se râ[nesc \n cantit`]i egale: rostopasc`, armurariu [i pedicu]`. Se ia o jum`tate de linguri]` din acest amestec (pulbere) [i se ]ine sub limb` 15 minute, dup` care se \nghite cu ap`, de 3 ori/zi \naintea meselor principale cu 1/2 or`.

142

Ciroz` lichid` - Un pumn se a[chii de r`d`cin` de dud alb (agud), se pun seara \n doi litri ap`. A doua zi se fierb pân` scade lichidul la 1,250 litri. Se strecoar` [i se bea timp de o zi. Ceaiul se bea pân` când scade burta. Se face o pauz` de 3 s`pt`mâni [i apoi se mai repet` \nc` 14 zile. Se va urina foarte des, iar la \nceputul tratamentului urina va avea culoare ro[iatic`. |n fiecare an, aceast` re]et` se poate repeta timp de 3 s`pt`mâni. - 1 kg ceap` ro[ie se cur`]` [i se toac` m`runt. Se pune \ntr-un borcan [i se toarn` peste ea 5 litri ]iuc` curat`. Se las` la macerat 10 zile. Din acest amestec se iau diminea]a pe stomacul gol 30-40 ml, apoi se st` culcat pe partea dreapt` 30 de minute, dup` care se serve[te masa de diminea]`. |n cel mai scurt timp ficatul \ncepe s` se regenereze.


Icter - 30 gr rostopasc` se pun la macerat 3 ore \n 1/2 litru de vin alb curat, de ]ar`. Se strecoar` [i se beau 150 ml \nainte de mese. |nl`tur` rapid icterul. - 20 gr g`lbenele, 20 gr [ofran se fierb 5 minute \ntr-un litru de vin alb. Se beau câte 50 gr de 3 ori/zi \naintea meselor principale. - Se bea 3 zile la rând câte 1 litru de lapte dulce \n care a fiert r`d`cin` de [tevie.

Dezintoxicarea ficatului Se bea un amestec de sucuri timp de 7 zile, seara cu o jum`tate de or` \nainte de culcare din: 2 morcovi, 1 r`d`cin` de p`trunjel, o ridiche neagr`, 3 mere.

Hepatite - Ceai de anghinare: infuzie 10 minute din 2 linguri]e de plant` \n 750 ml ap` clocotit`. Se bea cantitatea \ntreag` \n cursul unei zile \n mai multe reprize. - Ceai din fructe de armurariu (protejeaz` celula hepatic`), infuzie 10 minute din: 2 linguri]e de fructe zdrobite \n 300 ml ap` clocotit`. Se 143

bea o cea[c` diminea]a pe stomacul gol (150 ml); 75 ml dup` masa de prânz [i 75 ml seara. - Ceai de rostopasc` ( decongestioneaz` ficatul); infuzie 10 minute din: 1 linguri]` la 200 ml ap` clocotit`. Se \mparte cantitatea \n 3 [i se bea pe parcursul zilei timp de 10 zile. - Ceai de pedicu]`: infuzie 10 minute din o linguri]` de plant` la 250 ml ap` clocotit`. Se bea diminea]a pe stomacul gol cu 1/2 or` \naintea micului dejun. - 50 gr muguri de mesteac`n se pun \n 500 ml vodc` timp de 10 zile. Se bea câte o linguri]` din preparat cu pu]in` ap` de 3 ori/zi cu 1520 minute \naintea meselor. - Din 2 c`]ei de usturoi pisa]i amesteca]i cu sare se fac dou` „bile“ care se ]in sub buza superioar`, atâta timp cât suport` bolnavul. Se repet` tratamentul 3 zile consecutiv, dup` care se reia o dat` la dou` zile. Dup` 10 zile, vindecarea este garantat`. Acest usturoi, se pare c` distruge tocmai virusul. - |n fiecare sear`, \nainte de culcare se \nghite o lingur` de ulei de semin]e de dovleac presat la rece [i se st` pe partea dreapt` 1/2 or` (Este foarte eficient [i \n adenomul de prostat`).

Hepatite, ateroscleroz`, anemie Se prepar` cidrul din fructe de c`tin` astfel: se iau 400 gr fructe uscate sau 1 [i 1/2 kg fructe proaspete [i se pun \n 10 litri ap` \mpreun` cu 3 kg zah`r. Se las` la fermentat 10-15 zile. La suprafa]` se formeaz`, de obicei, o pelicul` uleioas` pe care e bine s-o aduna]i [i s-o depozita]i separat, c`ci este foarte eficient` \n tratamentul r`nilor greu vindecabile sau al arsurilor severe. Dup` ce cidrul este gata, se strecoar` [i se beau câte 50 ml/zi \nainte de masa principal`.

Boli de ficat, \n special hepatita C Se prepar` bor[ul de sfecl` : 1 kg sfecl` roºie tìat` buc`]i, o leg`tur` de p`trunjel, o leg`tur` m`rar, o leg`tur` leu[tean, o c`p`]ân` de usturoi, o linguri]` de drojdie sau o mân` de m`lai. Deasupra lor se toarn` ap` [i se las` la macerat la temperatura camerei. Când lichidul este gata acrit, se strecoar` [i se reumple borcanul cu 144

ap`. Bor[ul care rezult` a doua oar` este mai slab. Din prima strecurare se beau câte dou` pahare/zi, iar din a doua , câte 4 pahare/zi. Bor[ul se poate bea \n tot cursul anului. Este bun [i \n bolile de pl`mâni [i ca depurativ general al organismului.

Chisturi pe ficat, pl`mâni, rinichi |n prima s`pt`mân` se \nghite \n fiecare diminea]`, pe stomacul gol un bob de t`mâie alb` (cât un bob de maz`re) \nvelit \n miez de pâine (ca s` nu ating` din]ii fiindc` formeaz` carii). |n urm`toarele 3 s`pt`mâni se procedeaz` la fel, dar numai din dou` \n dou` zile. |n paralel se beau 3-4 pahare cu ceai de traista ciobanului \naintea meselor principale [i chiar \ntre mese, \n loc de ap`.

Cur`]area ficatului Se fierb 40 gr g`lbenele timp de 10 minute \ntr-un litru de ap`. Aceast` cantitate se bea \n cursul zilei de trei ori/zi , cu 20 minute \nainte de mas`. Tratamentul dureaz` 2-3 s`pt`mâni.


Eliminarea pietrelor de la bil` [i ficat - Prima zi : se ia masa de prânz, cina nu. |nainte de culcare se ia un amestec de 100 gr ulei m`sline cu 100 gr suc proasp`t de l`mâie [i se st` pe partea dreapt` 20-30 minute. - A doua zi: diminea]a se face clism`. |n timpul zilei se bea numai ap` fiart` pu]in \ndulcit` cu miere [i cu un adaus de suc de l`mâie. Seara se face din nou clism`. - A treia zi: diminea]a se face clism`. Ziua se consum` legume fierte [i fructe. Dup` una din clisme vor ap`rea pietrele. Dac` dup` ultima clism` nu vor ap`rea pietre, atunci procedura se repet` peste cinci zile. Procedura se mai repet` o dat` peste dou` s`pt`mâni.

Eliminarea pietrelor de la bil` 1 kg de r`d`cin` de p`trunjel se fierbe \n 2 litri de ap` pân` scade la 1 litru. Se beau 150 ml diminea]a [i seara pe nemâncate [i se st` apoi pe partea dreapt` 20 minute.Tratamentul poate dura 3-4 luni. 145

Eliminarea pietrelor de la bil` [i rinichi Se prepar` dou` ceaiuri separat : - ceai de brusture : decoct din 2 linguri r`d`cin` m`run]it` se pun \n 500 ml ap` clocotit` [i se mai las` s` fiarb` 2 minute. - ceai de turi]` mare : infuzie din o lingur` de plant` se op`re[te cu 500 ml ap` clocotit`.Dup` r`cire, cele dou` ceaiuri se strecoar` [i se amestec`.Se bea \ntreaga cantitate par]ionat` pe o zi. Re]eta se mai repet` \nc` 3 zile.|n aceste zile nu se m`nânc` alimente care con]in calciu (lactate, fasole, etc.).

Eliminarea pietrelor de la bil` Se râ[nesc semin]e uscate de pepene ro[u. Timp de 10 zile, diminea]a pe nemâncate se ia o linguri]` din pulberea ob]inut` \mpreun` cu o lingur` de ulei de m`sline presat la rece [i se st` culcat pe partea dreapt` 20 minute. Tratamentul dureaz` 3 luni, câte 10 zile pe lun`, atunci când luna este \n descre[tere.

Disfunc]ii ale vezicii biliare [i ale ficatului - Se amestec` urm`toarele plante \n cantit`]ile indicate: tinctur` 10 gr, semin]e de chimen 15 gr, frunze de roini]` 15 gr, frunze de ment` 20 gr, cimbri[or 20 gr [i muguri de ienup`r 20 gr. Peste o linguri]` de amestec se toarn` o can` de ap` clocotit` [i se las` s` stea 5 minute. Se strecoar`. Se beau zilnic 2 c`ni de ceai cald. - Se amestec` urm`toarele plante \n cantit`]ile indicate: r`d`cin` de obligean` 10 gr, frunze de strugurii ursului 10 gr, frunze de trifoi[te de balt` 10 gr, semin]e de in 10 gr, coada calului 10 gr, frunze de mesteac`n 20 gr, teci de fasole 30 gr. Se fierb 3 linguri]e de amestec 10 minute \n 750 ml ap`. Se strecoar`. Se beau zilnic 3 c`ni de ceai cald.

Dischinezie biliar`, hepatite, gastrit` Se pun \ntr-un vas emailat 30 gr de semin]` de p`trunjel. Se toarn` peste ele un pahar cu ap` [i se pune amestecul s` fiarb` \n „bain-marie“ 1/2 or`. Se strecoar`. Se ia câte o lingur` de 5-7 ori/zi. 146

Litiaz` biliar` Se face un amestec de plante \n p`r]i egale: p`trunjel de câmp, ieder`, hamei, turi]`-mare, ment`, pelin. Se pun 3 linguri de plante \ntr-un litru de vin de mere sau cidru, se \nc`lze[te pân` apoape de punctul de fierbere, se infuzeaz` 3 minute [i se strecoar`.Se ia câte o lingur` din or` \n or`, de 9 ori/zi.

Hemoroizi Se unge anusul [i hemoroizii cu unguent de propolis 20% de2 ori/zi. Durerile, mânc`rimile [i sânger`rile dispar dup` 2 s`pt`mâni. Intern: - diminea]a se bea un ceai de pelin (infuzie 1/2 linguri]` la can` 10 minute). - \n cursul zilei se bea un ceai dintr-un amestec \n p`r]i egale din : g`lbenele, mu[e]el, afin, coada-[oricelului, ]intaur` (infuzie o linguri]` de amestec la o can`); se consum` 1 ºi 1/2 litru pe zi.


Constipa]ie - Tìa]i \n buc`]i mici 1/2 kg de dovleac [i pune]i-le la fiert \ntr-un vas emailat cu mult` ap`. Se fierbe pân` se \nmoaie dovleacul. Se scoate dovleacul [i se freac` cu o lingur` de lemn pân` se omogenizeaz`, apoi se toarn` apa \n care a fiert. Se amestec` bine, iar din bùtura rezultat` se iau 2 pahare/zi, unul diminea]a [i altul seara, pân` la dispari]ia constipa]iei. - Se folose[te un decoct de aloe. Se pune o linguri]` de aloe uscat` \n 250 ml ap` [i se adaug` 2 linguri de miere. Se fierbe 3 minute [i se strecoar`. Se iau câte 3 linguri/zi, \naintea meselor principale.

Ulcer duodenal cu ni[` Se bate un albu[ de ou prosp`t cu o linguri]` de zah`r pudr` [i o lingur` de ulei de m`sline pân` se face crem`. |n fiecare diminea]` se consum` acest amestec pe stomacul gol timp de 10 zile.

147

Ulcer gastric [i duodenal - 20 gr sun`toare se pun la macerat \n 20 ml alcool de 90°. Se ]ine \ntr-un borcan cu capac 2 s`pt`mâni, dup` care se adaug` 200 ml ulei de porumb sau floarea soarelui. Acest amestec se ]ine \n baia de abur dou` ore. Se strecoar` [i se ia câte o linguri]` \nainte de mas` de 3 ori/zi. - 60 ml ap` (dou` linguri de sup`), o lingur` de m`lai cernut foarte fin, o lingur` de miere de albine curat`. Se pune apa la fiert \ntr-un ibric, se pune m`laiul [i se freac` la foc mic circa un minut. Se ia de pe foc, se adaug` mierea de albine [i se amestec` pân` ce se ob]ine o past` perfect omogen`. Se consum` c`ldu]`, diminea]a pe stomacul gol. Tratamentul dureaz` 21 de zile. - 100 gr de cear` de albine, 100 gr r`[in` de brad [i 100 gr de unt proasp`t se amestec` [i se \nc`lzesc \ntr-un vas acoperit. Când preparatul s-a omogenizat, se ia de pe foc [i se las` s` se r`ceasc`. Apoi, se prepar` pastile de m`rimea boabelor de maz`re [i se iau câte 4-6 pastilu]e pe stomacul gol, cu 15-20 minute \naintea meselor principale. - |n lunile mai, iunie, se cur`]` coaja verde de deasupra nucilor, iar restul se rade [i se pune \n borc`nele astfel: un rând de nuci, un rând de zah`r, [.a.m.d. Borcanele se \nchid ermetic [i se las` la c`ldur` 10-14 zile. Se iau din acest preparat 2-3 linguri]e cu 15-20 minute \naintea meselor principale.

Ulcer La un litru cu ap` se pune o lingur` de r`d`cin` de ghimbir m`cinat`. Se fierbe 30 minute, se strecoar`, se r`ce[te. Se poate adùga pu]in` miere. Se beau 3-4 pahare/zi, \n timpul mesei sau dup` mas`.

Arsuri la stomac - Ron]ì]i zilnic 15 boabe de mu[tar [i o linguri]` de semin]e de anason; - Mesteca]i \ncet felii de cartof crud; - Be]i 1/4litru suc de morcov prosp`t imediat dup` apari]ia simptomelor; - 2-3 c`ni pe zi din infuzie 10 minute de troscot, 2 linguri]e la 200 ml ap` clocotit`; - 2 c`ni pe zi din infuzie 10 minute de mu[e]el, o linguri]` la can`; - 2 c`ni pe zi din infuzie 15 minute de flori uscate de salcâm, 1 linguri]` la 250 ml ap` clocotit`. 148

Colit` - Se beau 3 c`ni de infuzie de leu[tean/zi cu 1/2 or` \nainte de mas`. Se infuzeaz` 3 fire de leu[tean proasp`t sau uscat \n 3 c`ni de ap` clocotit` 5-6 minute, apoi se strecoar` [i se bea neândulcit. - |nfuzie din 2 linguri]e mu[e]el \n 250 ml ap` clocotit`, timp de 10 minute. Se beau 2 c`ni/zi, dup` mese. - Se face un amestec din : 20 gr mu[e]el, 30 gr coada [oricelului, 20 gr frunze de ment`, 10 gr salvie, 10 gr fructe de coriandru. Se infuzeaz` o lingur` de amestec \n 250 ml ap` clocotit`, timp de 10 minute. Se beau 2 c`ni/zi. - Se râ[ne[te o lingur` de semin]e de in [i se \nghite imediat pulberea fin`, dup` ce \n prealabil a fost amestecat` cu ap` clocotit`. Tratamentul se face de 2 ori/zi, \nainte de mas`, timp de 14 zile.

Colita de fermenta]ie Se fierb 2 linguri cu vârf de semin]e de in \n 250 ml ap` timp 1012 minute (se adaug` mereu ap` ca s` r`mân` aceea[i cantitate ca la \nceput). Mucilagiul ob]inut se bea diminea]a pe stomacul gol. Micul dejun se serve[te dup` o or`. ACEST VOLUM OMAGIAL ESTE OFERIT GRATUIT

Dischinezie biliar` 1 kg de pelin se fierbe \n 2 litri de ap` pân` r`mân 750 ml. Se strecoar` [i se amestec` cu 250 gr miere de albine [i 250 ml vin natural. Se iau câte 100 ml \nainte de mese de 3 ori/zi, iar dup` mas` o can` de infuzie de sun`toare (1 linguri]` de plant` la 250 ml ap` clocotit`, infuzat 10 minute).

Gaze \n stomac - O linguri]` de semin]e de anason [i o linguri]` de miere se fierb \n 200 ml ap`, timp de 10 minute. Se r`cesc [i se strecoar`. Se iau 2 linguri/zi. - O linguri]` de pelin [i o linguri]` de miere se fierb \n 200 ml ap` timp de 10 minute. Se r`cesc [i se strecoar`. e iau 2 linguri/zi. - Se pun seara \n ap` semin]e de p`tlagin`. Peste noapte se formeaz` o mas` gelatinoas`. Se ia diminea]a o lingur` \nainte de micul dejun. 149

- O linguri]` de semin]e de m`rar fierte 15 minute cu o can` de ap`. Se strecoar` [i se bea lichidul fierbinte.

Gastrit`, aciditate 2 linguri de caimac de lapte se bat bine cu 2 g`lbenu[uri [i cu 2 linguri de miere de albine pân` se ob]ine o crem`. Se ia de 3 ori/zi, cu o jum`tate de or` \naintea de mesele prinncipale.

Enterocolite cronice Se preapar` apa de t`râ]e de grâu.O mân` de t`râ]e de grâu la 1 litru de ap` rece se amestec` [i se las` 8-10 ore, apoi se strecoar` apa prin tifon. Se bea pe parcursul zilei cu \ngi]ituri mici.

150

CUR~}AREA LIMFEI Cur`]area limfei Procedura dureaz` 3 zile. Se fac clisme diminea]a [i seara cu ceai de coada-calului (2 litri). Nu se m`nânc` nimic, \n fiecare zi se bea un amestec din : 2 litri ap` + 1 litru suc grapefruit + 1/4 suc l`mâie + 3/4 suc portocal` (\n total 4 litri lichid). Pe parcursul celor 3 zile se elimin` din organism 12 litri de limf` acid` bolnav`.

Cur`]area profilactic` pentru sistemul limfatic


Se bea ceai concentrat din dr`gaic` (sânziene), o linguri]` la can` fiert 10 minute, câte 2 litri/zi timp de 3-4 s`pt`mâni.

151

PARAZI}I INTESTINALI Parazi]i intestinali Se macereaz` timp de 6 zile o ceap` mare tìat` felii \ntr-un litru de vin alb. Se beau 100 ml \n fiecare diminea]` timp de o s`pt`mân`, când luna este \n descre[tere. Se reia timp de 2 sau 3 luni.

Teniaza Se fierb 2 cepe mari tìate m`runt \n 300 ml lapte pân` scade la jum`tate. Se strecoar`, se r`ce[te [i se adaug` o linguri]` de miere. Solu]ia se poate ]ine \n frigider timp de o s`pt`mân`. Se administreaz`: - copii \ntre 6-9 ani : 2 linguri]e de preparat seara - copii pân` la 12 ani : 3 linguri]e - adul]i: 3-4 pahare de ceap` cu lapte/s`pt`mân`. Tratamentul dureaz` 2 s`pt`mâni.

Limbrici, panglica - Diminea]a pe stomacul gol se \nghit 50 de semin]e de dovleac, crude, pisate, amestecate \ntr-un pahar de lapte. - Se face o past` din 15-30 gr semin]e de dovleac cur`]ate de coaj`, crude, pisate, amestecate cu tot atâta zah`r [i pu]in suc de l`mâie (o linguri]`). Se consum` diminea]a pe stomacul gol. Re]etele se pot face alternativ o zi una, o zi cealalt`.

152

SISTEMUL NERVOS Scleroza \n pl`ci Este o boal` neurologic` de etiologie necunoscut`, se pare viral`. - Diet` cu multe cereale, mere dulci, grâu \ncol]it, polen, c`tin`, ginseng. - Ceaiuri amare, hepatoprotectoare - Bì aromatice , la 37°C, timp de 20 de minute cu: coada calului, muguri de pin, lev`n]ic`, busuioc, tei, amestecate \n p`r]i egale. - Masajul p`r]ilor afectate cu tinctur` de t`t`neas` [i ulei de sun`toare. Coloana vertebral` va fi masat` cu ulei de mu[e]el.

Scleroz` multipl` Cura cu ulei de semin]e de in, timp de 21 de zile. Se iau 7 linguri/zi, apoi doza de \ntre]inere 2 linguri/zi.

Afec]iuni ale sistemului nervos


Se iau zilnic 15-35 gr (\n func]ie de vârst`: copil sau adult), polen sau 5-15 pastile de p`stur`.

Epilepsie Câte 19 semin]e de mu[tar de 3 ori/zi, timp de 3 s`pt`mâni.

Meningit` - Se pun comprese pe zona occipital` cu bitter suedez. - Tinctur` de propolis - se iau câte 25-35 pic`turi de 3-4 ori/zi, cu 30 de minute \naintea meselor, timp de 3 s`pt`mâni. - Se face un decoct, 10 minute, dintr-o lingur` la can` din urm`torul amestec \n p`r]i egale: salcie, soc, ]intaur`, troscot, p`ducel, afin sau meri[or, c`tin` sau m`ce[e. Dup` fierbere, se infuzeaz` 30 de minute. Se strecoar`. Se beau 3 c`ni/zi cu 30 de minute \naintea meselor. Ceaiul nu se \ndulce[te. Tratamentul dureaz` o lun`. 153

- Se consum` câte o linguri]` de drojdie de bere uscat` de 3 ori/zi, dup` mas`, dizolvat` \n lapte sau \n ceaiul \ndulcit. Tratamentul dureaz` 2 s`pt`mâni. - Se consum` 4-5 linguri/zi de grâu \ncol]it. - Se ia câte o linguri]` de polen de 3 ori/zi dup` mas`, timp de o lun`.

|nt`rirea memoriei - Se iau câte 3-5 pic`turi de 3 ori/zi dup` mese, de ulei de coriandru. Pic`turile se pun \n 100 ml ceai sau ap`. - Se consum` morcov [i ananas. - Se ia polen: 30 gr/zi. - Se consum` usturoi zilnic. - Ceaiuri recomandate: salvie, pelin, rozmarin, urzic`. |n ceai se pun 2 linguri]e de bitter suedez, zilnic.

Scleroza \n pl`ci, afec]iuni ale m`duvei spin`rii Coada-[oricelului ac]ioneaz` asupra m`duvei spin`rii determinând formarea de noi celule \n sânge. Are efecte bune [i \n paralizii [i \n leucemii. Se beau dou` c`ni de ceai pe zi, \nghi]itur` cu \nghi]itur` (infuzie dintr-o linguri]` de plant` la can` 10 minute). Se fac bì de [ezut (una pe zi - seara \nainte de culcare) [i se unge coloana vertebral` diminea]a cu tinctur` de coada-[oricelului, iar seara se face masarea ei cu alifie de coada [oricelului. * Baia de [ezut: 100 gr de coada-[oricelului se pune de diminea]a pân` seara \n ap` rece; \nainte de baie, se \nc`lze[te pân` la punctul de fierbere, se strecoar` [i se adaug` peste apa din lighean. * Tinctura de coada-[oricelului: se umple o sticl` pân` la gât cu flori de coada-[oricelului. Se toarn` deasupra rachiu de fructe sau vodc` de 38-40°. Se las` 14 zile la soare , dup` care se strecoar`. Se p`streaz` \n sticle de culoare \nchis`. * Alifie de coada-[oricelului: 90 gr unt nes`rat sau osânz` curat` de porc se pun pe foc \ntr-o crati]`. Se adaug` 15 inflorescen]e de coada[oricelului bine m`run]ite [i se las` s` se c`leasc` pu]in, amestecând continuu cu o lingur` de lemn. Se trage vasul deoparte [i se las` pân` a doua zi. |n ziua urm`toare se reânc`lze[te u[or [i se ia de pe foc. Se strecoar` printr-un tifon [i se pune \n borcane, care se p`streaz` \n frigider. 154

Câteva c`r]i recomandate 1. Din tainele vie]ii [i ale universului - prof. Scarlat Demetrescu 2. Mâini vindec`toare - Barbara Ann Brennan 3. Putreri t`m`duitoare - Barbara Ann Brennan 4. Toate volumele scrise de S. N. Lazarez 5. Toate volumele ce cuprind \nv`]`mântul lui Omraam Mikhael Aivanhov 6. Al meu Baba [i eu - Dr. John Hishop 7. Dumnezeu este Unitate - din discursurile lui Sai Baba 8. Vindecare spiritual` [i nemurire - Patrik dronot 9. Universul lui Edgar Cayce - D. K. de Bizemont 10. Hrana vie - Ernst Günter 11. Toate volumele scrise de Dr. Jeanine Fontaine 12. |mbr`]i[at` de lumin` - Betty J. Eadie 13. O m`rturie a reâncarn`rii - Brian L. Weeiss 14. Cunoa[te-te pe tine \nsu]i - Paul Brunton

155

156

CUPRINS

Cuvânt omagial .................................................................7 Cuvânt despre finan]are.....................................................9 Cuvânt despre Valeriu Popa.............................................11 Cuvinte ale lui Valeriu Popa (din \nregistr`ri video)......14 Cuvât de mul]umire.........................................................16 Cuvânt \nainte (relansarea unui concept)........................17 Cuvinte de lumin`............................................................21 Pledoarie pentru gândirea pozitiv`..................................33 Terapii adiacente tratamentului naturist...........................53 Regimuri concepute de Valeriu Popa...............................71 Re]ete de „IERI“ pentru tratamentul de „AZI“ [i „MÂINE“ ....................................................89 Câteva c`r]i recomandate..............................................155

157

158

Pentru a primi un exemplar din acest volum omagial, care se ofer` gratuit, v` rug`m s` ne suna]i la telefon:0745 153 875 (D-na Sanda {tefan) sau telefon: 653 51 58 (D-nul Cezar Dumitrache).

Aceast` carte este un dar de Lumin` [i Iubire din partea celei ce a fost \n aceast` via]` lumina sufletului meu, so]ia mea Raluca Dumitrache.

159

160

1 - VALERIU POPA

Recommend Documents