Leac pentru sufietele vatamate
I
.
,
David A. Seamands
eac pentru aufletele v
v
'-
vatamate
.J1DISCIPOLUL
Traducei:"ea: Stilizarea: Corectura:
Ioana Mure~an Ancuta Ol.t ean Viorica Gjurgiu
Cuprins
Drepturile In limba engleza: ©1991, 1981 by SP Publications, Inc. · ChariotVictor Publishing 4050 Lee Vance View Colorado Springs, Colorado 80918 SUA.
7
Cuvant inainte
Titlul original In limba engleza: ·
'
8
Prefata
Healing for Damaged Emotions by David Seamands
1
Sentimente vatamate
13
2
Vina, har §i strangerea datoriilor
35
Toate citatele din Sfanta Scriptura, cu exceptia locurilor precizate, sunt din versiunea Cornilescu, 1923.
3
Tamaduitorul ranit
4
Arma mortala a diavolului
63
DISCIPOLUL
5
Leac pentru subestimare - Partea intai
77
6
Leac pentru subestimare - Partea a doua
91
7
Simptome ale perfectionismului
103
8
Procesul de vindecare a perfectionismului
119
9
Supraom sau tu 1nsuti?
Drepturile In limba rornana: _ ©2006 Editura DISCIPOLUL Cluj, Romania
CP. 714 OP. 5 400800 Cluj-Napoca, Romania tel. 0264-420025; fax 0264-420104 www.discipolul.ro I
[email protected] DISCIPOLUL este un imprint
al S.C. LOGOS Editura S.R.t.
ISBN 973-87678-3-0 .
'-
'
,
10 Mituri §i adevaruri despre depresie 11 Tratarea depresiei
Lucrarea ·executata la Imprimeria ,,ARDEALUL" Cluj 8-dul 21 Decembrie nr. 146 Cluj-Napoca Tel.: 413871; Fax: 413883 Comanda nr. 60006/2006
~
12 Ajutoare tamaduite
51
135 149 _163 177
Cuvant znainte Aceasta carte ;;i modul in care o vad folosita de Dumnezeu in vietile altora sunt, pentru mine, motive deosebite de bucurie. Am venit la Hristos in urma cu treizeci de ani ;;i, de atunci incoace, sunt implicat in programe de evanghelizare ;;i instruire pentru tineret. Lucrand cu oamenii, tineri ;;i batrani, am constatat ca exista multe suflete vatamate. In unele privinte cre;;tinii par rnai vulnerabili decat alti oameni. Daca durnneavoastra in;;iva nu aveti problen1e de genul celor discutate aici, precis aveti prieteni care le au. Ma rog sa cititi aceasta carte cu sufletul deschis inaintea Jui Durnnezeu ;;i totodata sa o oferiti cadou ;;i altora. Este o carte scr{sli pentru oamenii din vremea noastra, pentru veacu] cad ~rilor psihice. Am convingerea ca, aplicand ce]e scrise aici, n-1 ulti oameni pot evita tocmai o asemenea cadere.
George Verwer coordon;:itor intern;:itional Operatioh Mobilis
Pu~fafii
Prefata Nu dupa multa vreme, in experienta mea de predkafor, am descoperit ca, prin slujirile obi§nuite ale bisericii, nu reu§eam sa ajut doua grupuri de oameni. Probleme]e acestora nu erau rezo]vate d e predicarea Cuvantuh1i, de devotamentul fata de Hristos, de umplere_a cu Duh, de rugaciune sau de participarea la Cina Domnului. Am observat ca oamenii dintr-un gru p merge au inspre zadarnicie §i pierderea credintei l:n puterea Jui Dumnezeu. Cu toate ca se rugau cu disperare, rugaciunile lor legate de problemele persona le pareau a ramane fara raspuns. Au incercat fiecare disciplina spiritual a, insa fara vreun rezultat. Ascultand placa veche §i uzata a infrangerilor pe care le-au su ferit, acul ramanea blocat la acelea§i tipare afective. De§i continuau sa se roage, sa dea zeciuiala $i sa-$i afirn1e credinta,, se afundau tot mai mult in deziluzii §i in disperare. Pe oamenii din celalalt grup ]i vedeam indreptandu-se spte ipocrizie. Ace§ti oameni 1$i reprimau sentirnentele §i negau ca ar fi ceva in neregula, deoarece cre§tinii nu pot avea asernenea problern.e". in Joe sa.-§i lnfrunte problern ele, le spoiau 11
I 9
cu versete din Scriptura, cu tern1eni teologici §i banaJitati nerealiste. Problemele negate s-au retras in subconE]bent, pentru ca mai tarziu sa apara sub forrna feluritelor boli, a excentricitat]lor, a casniciilor-foarte nefericite $i uneori sa afecteze teribil sanatatea afectiva a copiilor. Pe cand descopeream aceste lucruri, Dumnezeu mi-a aratat ca slujirea obi§nuita niciodata nu va ajuta la rezolvarea unor probleme. $i a inceput sa-mi deschida inima inspre autocunoa§tere §i inspre noi adancimi necunoscute ale dragostei tamaduitoare prin casnicie, prin copiii §i prin prietenii mei. Apoi Dumnezeu m-a calauzit inspre o slujire pastorala mai extinsa, care sa includa rugaciunea §i preocuparea atenta pentru sufletele vatamate ;;j amintirile nevindecate. In cei douazeci de ani in care am predicat, am tinut prelegeri, am consiliat §i am distribuit casete despre acest subiect, am primit mesaje de la n1ii de cre§tini care odinioara fusesera invin§i, dar au gasit eliberarea de blocajele afective §i au trait vindecarea de amintirile paralizante ale trecutului. In cartea de fata ii veti cunoa$te _re unii dintre ace§tia . Veti citi despre atitudini §i sentimente care va sunt familiare dumneavoastra ori vreunui prieten. Orice asemanare cu realitatea este cu totul intentionata. Toti oamenii din aceasta carte tr5iesc cu adevarat §i §i-au d at acordul p entru publicarea istoriei lor. Doar nurnele §i locurHe au fost schimbate p entru a le proteja id en ti ta tea .
. I
10 I Leac pentru sufletele viitiimate Orice asell1:anare cu viata dumneavoastra poate parea ·coincidenta, insa ~' de aseme~ea, perfe.c t intentionata: Caci majoritatea avem acelea§i nevoi ;;i aleanuri. Ma rog ca aceste capitole sa ajute la ilustrarea modurilor in care Dumnezeu vindeca sufletele vatamate, transforma blocajele in itnpliniri ;;i converte;;te cre;;tinii suferinzi in ajutoare tamaduite. '
David A. Seamands Parohia metodista ·Wilmore, Kentucky
f
<
,
. ../
,. Sentimente viitiimate . I
.
,, ·• ' ntr;_o duminica seara a anului 1966 am tin.u t o :-~·v pr~dica rtµmita . ,,Duhul Sfan.t . f?i' vindecarea / ~;entini.entelor noastre vatamate". Era intaia mea ". -i ncercare in acest domeniu f?i eram convins ca · · 'p .umnezeu imi daduse acest mesaj, altfel n-a$ fi :indraznit sa-1 predic. Ce am spus in acea seara deswre vindecarea sentimentelor vatamate f?i a amintirilor . ···9-,ureroase, astazi nti mq.i este ceva .deosebit. Foarte · multe carti discuta lucrurile respective. Dar la acea ·ora era o noutate. . .C and m-am ridicat s~ predic, ·m-am l.1-itat, in , adunare §'i I-am zarit pe venerabilul dr. Smith. £1 fo.sese o figura importanta a copilariei-mele. Cand 'eu §'i sotia mea, Helen, am primit vestea numirii in actu;ala noast:ca parohie, cateva peysoane mai In varsta ne-a:u pus pe ganduri. Dr. Smith era Una dintre ele, cad ma lntrebam cum a§ putea sa-i predic vreodat~. Predicile sale ma speriau foarte tare in copilarie §i Inca nu ma simtearn in apele mele, in prezenta sa. Cand I-am vazut ·. la adunare, in acea seara, mi s-a taiat respiratia. Dar am continuat sa predic ,_m esajul pe care simteam ca mi 1-a dat Dumnezeu .'
,. .
El a luat asupra Lui infirmitafile noastre. Matei 8:17 NASB
$i
tOt a~tfel §i Duhul . ne ajutii 1n inftrmitafile noas'tre: dici nu §tim cum trebuie sane rugii.m. Dar
znsu§i Duhul mijloce§te pentru noi ... dupa -voia lui Dumnezeu. . Romani 8:26-27 KJV
I
,.
- -, ·
Scntimcnte viitiimate I i5
14 I Leac pentru sufletele viitiimate Dupa incheierea programului, urmat de un Li11q 1 de rugaciune pentru multi oameni care vcni ~ ~ · 1·i1 in fata, la altar, dr. Smith a ramas a~ezat in b <.11H'Jl , . Era1n ocupat sa ma rog cu oarnenii de la altar, 1 11 ~.1 1 totodata, ma rugam ca el sa plece. Nu a facut-o. I 11 cele din urma, a venitin fata §i, ctdnimitabila sa V
M&:op •ri re. Munce9te, mai cauta . Te r~g, vc~ntin~a
prt•d ici, cred ca raspunsul e ceea ~e a1J;as1t tu. 'find s-a ridicat sa plece, pe cand 11 spunea1:i-
.
,
Mu l'u 111 esc, doctore!", ochii mei erau umezi. d r, mai presus de toate, imi spuneam in gan : '
A
A
Multumescu-Ti Tie, Doamne, pentru confirmarea ll\ prin acest om drag."
roblema
n urmatorii cincisprezece ani, scrisorile §i marturiile ltoro, venite ca reactie la casetele cu predicile mel~ r sp5ndite prin lume, mi-au confirmat convingerea cxista un domeniu diferit de probleme care nl' esita 0 rugaciune aparte §i un nivel mai profund dl' vindecare realizata de Duhul Stant. Undeva, intre pacatele noastre, pe de o parte, . §i bolile noastre, 'pe de al ta, se afla ceva ce Scriptura nume9te ,,infirmitati".* . Putem explica asta printr-un exemplu dm natura. Daca veti vizita· Vestul indepartat, veti ajunge la £r;-1moasele paduri de se~uoia uria~i ~~ c~ lemn ro9u . In majoritatea rezervatnlor, botam9tn _va pot arata o sectiune transversala ~ unui cop~c una9 taiat de ei §i va vor atrage atentia a~upra melelor copacului care releva is toria acest~ia, an dupa an. Un inel reprezin ta un an curnpht d e secetos. Altele su nt din ani cu multe ploi. lata un inel indicand lovitura unui trasn e t. A poi cativa ani de cre 9tere normala . Acest inel arata ca padurea a fost * ,,neputinte" In Ve rsiunea Cornilescu (n.cd.).
.1
16 I Leac pentru sufletele viitamate incendiata ;;i copacul aproape distrus. Altul indi d atacul salbatic al unui parazit ;;i boala. Toate aceskc:i zac ascunse in inimq copacului, reprezentand au tobiografia cre$terii sale. . La fel ni se intampla ;;i noua. Imediat sub scoartJ protectoare, sub masca menita sane ascunda $i sa 1~c apere, se afla inelele vietii noastre. Sunt cicatrice ale ranilor vechi, dureroase ... de pe vremea cand, in seara de Craciun, un baietel s- 8 r~pez~t pe scad in jos ;;i a descoperit in ghe.te un p1etr01 murdar, pus acolo de cineva sa-1 pedepseasd pentru vreo nazbatie copilareasca. Aceasta rana 1-<.i ros pe dinauntru, provocandu-i tot felul de dificultati in relatiile cu alti oameni. . . $i Aiata _urma unei pete tragice care, de~?lorandu-se, a murdarit intreaga viata ... caci, cu am m. urma, un frate mai mare ;;i-a dus surioara in sp~tele ;;~rii sau 1n capita de fan sau in padure ;;ii-a aratat m1sterele - vai, nu!! mizeriile sexului. lar aici gasim apasarea unei amintiri dureroase . ' repnmate ... fuga dupa un tata alcoolic care e p e ca~e s-o _ucida pe mama ;;i apoi fuga de cutitul d e macelar. Asemenea rani au fost ingropate in durere a;;a de _multa_ vreme, incat cauzeaza suferinta §i man1e mexphcabile. Asemenea cicatrice nu s~mt transform ate prin conver tirea noastra ;;i harul sfintirii nici prin binefacerile obi;;nuite ale rugaciunii . . ' In inelele gandurilor ;;i sentirnentelor noas tre u~ma ramane, arnintirile sunt prezente ;;i sunt toate v11. Elene afecteaza direct ;;i profund conceptiile, senti~entel_e ;;i relati1le .. Ne afecteaza felul in care privin1 v1ata ;;1 p e Durnnezeu, pe altii ;;i pe noi in;;ine.
Sentimente viitiimatc I :1 7 Noi, predicatorii, le-am creat adesea oamenilor lucea gre;;ita ca na;;terea din nou ;;i ,, umplerea cu uhul Stant" vor inlatura automat aceste blocaje foctive. Insa nu e adevarat. De9i este atat de importanta ;;i · are consecinte eterne, intalnirea cu Hristos nu reprezinta o scurtatura spre sanatatea fectiva. Nu e o vindecare rapida a tulburarilor de personalitate. E necesar sa intelegern asta, inainte de orice a ltceva, pentru a avea intelegere fata de noi in§ine ~i pentru a-.L lasa pe Duhul Sfant sa lucrez~ in noi aducand vindecarea ranilor ;;i a confuz iilor noasJre. De asemenea, trebuie sa intekgem as ta ca sa nu-i judecam pe altii prea aspru, ci sa avem rabdare pentru comportamentul lor confuz ;;i contradictoriu. Procedand astfel, vom fi feriti de a-i critica ;;i de a-i judeca, fara sa aven1 dreptate, pe confratii no;;tri cre;;tini. Nu sunt impostori, mincino§i sau ipocriti. Sunt oameni ca mine ;;i ca tine, cu rani §i conditionari gre;;ite care le afecteaza comportamentul actual. intelegerea faptului ca mantuirea nu confera automat sanatate afectiva ne ofera un indiciu important pentru intelegerea doctrinei sfintirii. E imposibil sa cuno;;ti cu adevarat un ,cre;;tin numai pe baza comportamentului sau . Nu-i a~a ca dupa road ele lor ii veti cu no a~te? (Matei 7:16) Da, insa tot a tat de adevarat e ca dupa tadacini 1i veti intelege §i nu-i veti judeca . Sa lu am e0emp1u1 lui John, care poate parea un cre§tin m ai spiritual §i mai res ponsabil decat Bill. Dar, cunoscand rad acinile Jui John §i p am antul bun in care a crescut, Bill poate parea un sfant in comparatie cu el. Poa te a
18 I Lcac pentru sujletclc vatiirnate
progresat mult mai mult decat Johnin transformarea dupa chipul lui Isus Hristos. Cat de gre§it, cat d e necre§tinesc poate fi sa-i judeci superficial . pe oameni! Unii ar putea obiecta: ,,Ce faci? Cobori standardele? Negi puterea Duhului Stant de a n c vindeca blocajele? Sugerezi o ocolire a responsabilitatii, !neat sa putem da vina pe viata, ereditate, parinti, profesori, iubiti sau tovara§i pentru infrangerile §i e§ecurile noastre? Citandu-1 pe Pavel: «Sa p~catuim mereu, ca sa se inmulteasca harul?»" (Romani 6:1). Raspunsul meu ar fi eel dat de Pavel: ,,Nicidecum!" Ceea ce spun eu este ca anumite aspecte din viata noastra necesita o vindecare aparte adusa de Duhul Stant. Pentru ca nu sunt supuse rugaciunii obi§nuite, disciplinei §i vointei, acestea cer o intelegere deosebita, o dezvatare de conditionarile gre§ite din trecut §i 0 transformare ce irnplica 0 noua invatare §i conditionare prin innoirea mintii noastre. Asta nu se intampla peste noapte, prin trairea unei experiente remarcabile. Doua extreme lntelegerea acestor lucruri ne va feri de doua extreme. Unii cre§tini 11 vad pe Dicivol in tot ce rni§ca. Fie-mi ingaduit Sa adresez cateva CUVinte amabile, dar ferme, cre§tinilor convertiti de curand sau imaturi. De-a lungul tirnpului, Biserica a fost foarte precauta 1n a declara ca o persoana e posedata de DiavoL Exista posesiuni dt:;_rnonice. In nurnero§ii rn ei ani de slujire, de cateva ori am sirntit ca trebuie sa folosesc
Sentimcnte vatifmate I 19 autoritatea Nuinelui lui Isus pentru a scoate afara ceea ce credearn ca este un duh rau §i am vazut oameni eliberati §i vindecati. Insa doar cre§tinii care manifest.a o grija deosebita pentru oameni, plini de Duh, rnaturi §i avand 0 viata de rugaciune ar trebui sa incerce 0 exorcizare. Multe ore dintre cele petrecute in camera de consiliere s-au scurs in incercarea de a-i ajuta sa-§i refaca via ta pe oameni grav afectati §i deziluzionati in urn1a incercarilor unor cre§tini imaturi de scoate din ei demoni·irnaginati. Cealalta extrema o constituie sindromul raspunsului de-a gata, peste masura de si~p~ist~ care spune: ,,Cite§te Biblia. Roaga-te. Trebu1e sa a1 mai multa credinta. Daca ai fi sanatos spiritual, nu ' ai avea acest blocaj. N-ai avea depresii. N-ai avea compulsii sau tulburari sexuale." Dar oamenii care spun asemenea lucruri sunt foarte cruzi. Nu fac decat sa-1 apese §i mai tare _ pe unul care sufera §i lupta fara izbanda cu o problema de sorginte afectiva. Acesta se simte deja vinovat pentru problema lui; cand oamenii il fac sa se simta §i mai rau pentru ca 0 are, ii dubleaza vina §i disperarea. ' Ati auzit, probabil, istoria omului care luase o cur.sa aeriana de seara . Cand a deschis cina prearnbalata care i-a fost servita, a gasit o ganganie uria§a pe salata. Ajuns acasa 1 i-a trimis pre§edintelui respectivei companii aeriene o scrisoare de protest. Peste cateva zile, a sosit raspunsul pre§edintelui. Era o cerere de iertare de la inceput pana la sfar;;it. ,, E ceva neobi~nuit, dar nu va faceti probleme. Va
20
I Leac pentru suf!etele viitiimate
Sentimente viitamate I
asigur-ca acel avion a fost integral dezinfectat. I )1 fapt, mobilierul §i scaunele au fost desfacute. A111 sanctionat-o pe stewardesa care v-a servit ci11.1 respectiva §i s-ar putea chiar sa fie concediata. Lu i'\ 111 in discutie §i varianta scoaterii din uz a respectivu I11 l aparat de zbor. Va asigur ca nu se va repeta. $i spv 1 ca veti continua sa, apelati la serviciile noastre.,, Omul a fost profund impresionat de o aseme1w.1 scrisoare, pana cand ·a observat ceva. Dintr-n gre§eala, propria sa scrisoare se lipise de scrisoan:tl pre§edinteJui. Privind-o, a vazut pe margine o no t< : ,,De raspuns cu scrisoarea tip gandac. La fel §i noi, le raspundem adesea cu fra l'.(' stereotipe oamenilor cu probleme afective. Ll' oferim raspunsuri facile, simpliste, care le adancesc disperarea §i deziluzia. 1
1
'
Dovada Care sunt cateva dintre modurile in care se manifest5 vatarnarea sufletelor noastre? Unul dintre cele rn a i obi§nuite este simfiimantul profund de inutilitate persona/a, · un permanent sentiment de anxietate, nepotr'ivire §i inferioritate, o tang11ire irtterna care suna astfel: ,,Nu sunt bun de ni1nic. Niciodata nu voi fi cineva. Nimeni nu rn-ar putea iubi vreodata. Tot ce face complet gre!idt." Ce se intampla cu un astfel de om cand devin c cre§tin? 0 parte din el crede in iubirea lui Dumnezeu, accepta iertarea Lui §i se simte impacat o vreme. A poi, din senin, totul se razvrate§te in e1: ,,E o minciuna !! Nu crede! Nute :ruga!! Acolo, sus, nu e nimeni sa te auda. Nimanui nu-i pasa cu adevarat. Nimeni nu iti
21
It• u~ura anxietatea. Cum ar putea Dumnezeu sa l'i1S 'El pe cineva ca tine? E§ti prea rau!" ( \• s-a intamplat? Vestea buna a Evangheliei n-a ns p5na la sinele sau vatamat, care §i el are nevoie l'v,1nghelizare. Ranile sale adanci trebuie atinse bulsamul Galaadului. Mai exista §i alt tip de oameni, caracterizat de cc voi numi'- in lipsa unui termen adecvat, mplexul perfectionist. Acesta e sentimentul care unl': ,,Nu pot duce nimic la bun sfar§it. Nu pot face lmic d estul de bine. Nu ma pot multumi pe mine, ' ' 'tlalti, pe Dumnezeu." Orice om din aceasta tl1gorie bajbaie mereu, se zbate, de obicei se simte Ylnovat, manat de imperative interioare. ,,Ar trebui pot face asta. Ar trebui s-o pot face pe cealalta. l'buie sa fiu un pie mai bun." $i urea rn.ereti, dar u njunge niciodata. , Ce se intampla cu acest tip de om cand devine rc~tin? in mod tragic, transfera perfectionismul sau supra relatiei cu Dumnezeu, pe care il vede stand 1 capatul unei scari mari. i§i spune in sine: ,,Acum voi urea la Dumnezeu. Sunt copilul Lui ~i imi doresc mai presus de orice sa-L multumesc." Deci incepe sa urce, treapta d n pa treapta, muncind at-a t de mult, incat incheieturile ii sfmgereaza §i tibiile ii sunt pline de zgarieturi. in eel~ . din urrna, ajunge in varf, descoperind ca Duinnezeul coutat a urcat §i El trei trepte; deci se hotara§te sa se straduiasca mai mult. Se lupta sa urce, dar, cand njunge sus, Dumnezeul Jui a mai urcat trei trepte. Cu cativa ani in urma, am primit un telefon de la sotia unui predicator, bun prieten de-al meu,
22
I Leac pentru sufletele viitamate
cerandu-mi sa-i consiliez sotul care tocmai suferisc ' o cad ere psihica. Mergand spre spital, a incepu t sa vorbeasca ~despre el. Nu-J inteleg pe Bill. Pare manat ca un sclav de o forta interioara care nu-1 slabe;;te. Nuse poate lini;;ti, nu are astampar. Mereu se suprasolicita. Oamenii lui ii iubesc ;;i ar face ()r,ice pentru el, dar nu-i poate lasa sa faca nimic. De atatia ani o' duce tot a;;a, ;;i, pana la urma, a cedat complet." Am inceput sa~i fa<::- regulat vizite lui Bill ;;i, dupa ce ;;i-a reveni suficient pentru a putea sta de vorba cu mine, mi-a povestit despre copilaria sa. Dorea foarte mult sa-;;i multumeasca parintii. A incercat Sa Ca§tige bunavointa mamei sale ajutand-o din cand in cand sa puna masa. Dar Ve§nica ei remarca era: "Bill, n-ai a;;ezat cutitele cum trebuie." $i le aranja ea. ,,Acum ai pus furculitele anapoda." Alta data erau puse gre;;it farfuriile pentru salata. Niciodata. nu o putea multumi. Nu-;;i putea multumi nici tatal, oricat ar fi incercat. $i-a adus carnetul acasa cu 7 ;;i 8. Tatal 1-a privit ;;i a spus: ,,Bill, cred ca, daca ai incerca, ai putea lua numai 8 ;;i 9."·A;;a ca a invatat tot mai bine pana ce, intr-o - zi, in carnet avea doar 8 §i 9. Tatal i-a spus: ,,$tii ce, daca ti-ai da mai mult silinta, sunt sigur ·ca ai lua numai 9 ;;i 10." A muncit §i mai mult, deci, ;;i dupa un semestru sau doua avea, in sfar;;it, numai 9 §i 10. Era atat de fericit - acum mama ;;i tata cu siguranta vor fi multumiti de el. A alergat acasa sa le arate cat mai repede parintilor carnetul. Tatal s-a uitat la carnet §i a_spus: ,,Pai, ii §tiu eu pe profesorii a§tia. Dau numai note mari." 11
Sentimcnte vatti.mate I
23
Devenind predicator, Bill a schimhat o I!1ama ~i un tata cu alte cateva sute: congregatia a devenit o multime de parinti greu de multumit. Orice ar fi facut, nu-i putea satisface. In cele din urma, a cedat sub presiunea setei de aprobare ;;i a incercarii de a fi la inaltimea a;;teptarilor. Oda ta a fost intervievat un teolog foarte renumit care sustinea ca Dumnezeu .a murit. Reporterul a intrebat: ,,Ce intelegeti prin Dumnezeu?" ,,Dumnezeu? Pentru mine, Dumnezeu este acel glascior Iauntric ce spune mereu: «Nu e destul de bine.»" Nu ne-a spus multe despre Dumnezeu, dar ne-a spus suficient despre propria sa personalitate vatamata. $i eu cred ca asemenea oameni bolnavi creeaza teologii bolnave. Vai, cum ii infrange pe oamerti complexul perfectionist in viata cre;;tina! $i cum pe unii chiar ii tine in afara Imparatiei lui Dumnezeu! Un alt tip de sentiment vatamat _este eel pe care il numim hipersensibilitate. De regula, omul hipersensibil a fost ranit adaric. A cautat dragoste, incurajare ;;i afectiune, dar, in loc de a;;a ceva, a gasit tocmai opusul §i poarta o rana in sufl~t. Cateodata vede lucruri pe care altii nu le vad §i are tendinta sa simta lucruri pe care altii nu le simt. Mergeam intr-o zi pe strada §i 1-am vazut . pe hipersensibilul Charlie venind spre inine. De obicei ii acordam foarte multa atentie, dar in acea dimineata eram foarte ocupat, a;;a ca i-am spus doar: ,,Buna, Charlie. Ce mai faci?" ;;i am trecut mai departe. Cand m-am intors la birou, mi-a telefonat
Sentimente viitiimate I 25
24 I Leac pentru· sufletele viitiimate
care se plirnba lovind pneurile rna§inilor. De asemenea, ridica fiecare capota §i lovea barele de pr?tectie. Vanzatorul a spus dezgustat: ,,Uita-te la tipul de acolo. E un da-irt-roti. Ei sunt otrava vietii noastre. Tree rnereu pe aici, da~ nu curnpara niciodata ma§ini, pentru ca rtu se pot hotari. Uita-te la el. Da cu piciorul in pneuri. Va spune ca rotile nu sunt regl ate. Va asculta rnotorul §i te va intreba: «Auzi bataia?». Nirneni n-o aude, in afara de el. Mereu e ceva in neregula. Se tern.~ sa aleaga; nu se poate hotari, a§a ca rnereu i;;i gase;;te Q scuza, Viata e plina de indeci;;i, oarneni care se tern de e~ec, se tern sa nu aleaga gre§it. Ce se intarnpla cand devin cre§tini? Credinta e un mare rise; e foarte dificil sa crezi. Deciziile ii rava§esc: Le vine greu Sa creada. E dificil sa le vorbeasca altora despre credinta lor. E o .aqevarata trauma sa se lase condu§i de Duhul Sfant §i sa se abandoneze in rnana luj Dumnezeu. Disci plina e grea. Oarnenii ternatori traiesc pe searna lui daca: ,,Daca s-ar intampla asta ori daca s-ar intarnpla cealalta, atunci a;; fi rnulturnit." Dar cum un daca nu vine niciodata singur, ei nu ajung niciodata la ceea ce §i-ar dori. Oarnenii tematori sunt oameni invin;;i ;;i nehotarati. ' Domeniul.sexului e in intregirne at-lane impletit cu problemele discutate p ana acurn, d ar necesita o rnentiune aparte. Cand apostolul Pavel .a scris prim a sa Epistola catre Corinteni, a abordat tot feJuJ de problerne omene§ti, unele chiar greu de im.aginat. A vorbit despre certuri, d ezbinari, procese in justitie §i diferite tipuri de anomalii sexuale, de ]a incest la 01n
dneva din biserica ;;i rn-a intrebat: ,,E;;ti suparat pc Charlie? ,,Charlie §i rnaj cum?" ,,Pai, ;;tii tu, Charlie Olson." ,, Nu, de ce? Tocrnai 1-am vazut pe strada." $i, brusc, mi-am dat seama ca nu i-am acordat lui Charlie atentia pe care obi§nuiam sa i-o acord §tiindu-1 .h ipersensibil. Ati auzit de ornul care era atat de sensibil, incat a renuntat sa rnai mearga la meciurile de rugby? Ori de cate ori jucatorii faceau 0 gramada, el credea ca vorbesc despre el. Oam~nii hipersens.ibili au nevoie de continua aprobare. Niciodata nu e sµficienta. Cateodata par foarte insensibili. Au fostraniti atat de adanc, !neat, in loc sa rnanifeste sensibilitate,. se arata duri, aspri. Vor sa se razbune ;;iii dinesc pe ceilalti. A§a ca, fa,ra sa-;;i dea seama, traiesc stresandu-i pe ceilalti, ranind §i dominand. Folosesc ban.ii, autoritatea, pozitia sociala, sexul sau chiar predicile pentru a ranL Afecteaza aceste lucruri viata de cre§tin? Da, profund. Exista apoi oameni plini de temeri. Poate eel rnai mult se tern de e;;ec. Aceste perso~ne vatamate se tern atat d e mult sa nu piarda jocul vietii,. incat au ales solutia cea mai simpla - sa nu participe la joc; stau pe margine. Spun mai totdeauna cate ceva: Nu-mi plac regulile."; ,,Nu-mi pasa de arbitru."; ,,Mingea nu e perfect rotunda."; "Obiectivele urmarite sunt corecte." irni amintesc de o discutie, cu cativa ani in urrna, cu un agent de \lanzari dintr-un pare de rna§ini la m ana a doua. Privind pe fereastra, am vazut un 0
II
.
11
nu
• f
., 26 I Lcac pcntru sufle tcle viitlimate
prostitutie. A vorbit d espre relatiile sexu ale dinaintl' d e casatorie, din timpul casatoriei ~i d e dupa ea . A scri s despre vaduvie, divort, vegetarianism , betii .la petreceri, vorbirea in JiJnbi, moarte §i fun er alii , colecte §i coordonarea unor dezbateri publice la care participa toti membrii bisericii. Insa §i-a incepu t scrisoarea spunand ca nu dore§te sa §tie intre ei altceva decat ,,pe Isu s Hri.stos §i pe El rastignit" (1 Corinteni 2:2). Aceasta inseam:1_a ca Evanghelia este c~ t se poate de practica §i se ocupa de realitatea vietii noastre. 0 mare parte din scrisoarea lui Pavel discuta probleme sexuale. Cum noi, oamenii moderni, am fost obi§nuiti cu indisciplina, indecenta ;;i senzualitatea, traim intr-un Corint modern. In societatea noastra e foarte greu pentru cineva sa se maturizeze fara a suferi vreo vata1nare a domeniului sexual din p ersonalitatea sa. Ma gandesc la o multime de oameni care mi s-au adresat, cerandu-mi ajutoru L imi amintesc d e o domni;;oara care m-a auzit vorbind in biserica ei §i apoi a parcurs aproape 2.000 de kilom etri ca sa d iscute cu mine. Imi amintesc de un barbat care a intrat in birou spunand ca a inconjura t bi serica de unsprezece Ori pana a ind raznit Sa d eschid a U§a. Ambe]e persoane erau cre§bni autentici §i ambele se Juptau cu problerna hon1osexualita tii . Imi arnintesc §i de o dornni§oara d e la o universitate indepartata, uncle am fost predi cator rni sionar. Nici pana asta zi nu ;;tiu curn arata, d icC s-a a;;ezat cu spatele Ja mine §i-;;i acoperea fata cu haina, stand 1ntr-un colt §i s us pin and. Jn cel e din urma, a
Sentimentc viitnnw te I 27 spus: ,,Trebuie sa spun cuiva despre asta, inainte sa cxplodez." Apoi, stand mai departe cu fata la colt, mi-a spus tri sta poveste pe care o auzim din ce ]n ce mai des in zilele noastre, despre un ta ta care o tratase nu ca pe o fiica , ci ca pe o sotie. Ma gandesc la zeci ;;i zeci d e oameni care au fost hraniti cu idei false ;;i daunatoare de catre parinti ;;i predi~atori bine inten\ionati, d ar ignoran\i. Acu m nu sunt p regatiti pentru casatorie, nu pot fi soti §i sotii care sa traiasca fara frica, vina §i ru §ine . Va tamati? Da, pro fund va tam a ti. Are Evanghelia un m esaj pentru aceste diverse tipuri d e persoane vatamate afectiv? Caci, daca nu ofera ]eacul pentru toate, atunci m a i bine ne-am inchide bisericile, am renunta sa n e jucarn de-a cre§tinisrn ul ;;i n -arn rnai propovadu i ,, vestea cea buna" .
Tratamente divine Are DUJnnezeu solutii pentru noi? D a, are! Pavel le-a scris cre§tinDor romani d espre Duhul Stant care ajutii. i11finnitifplor noastre (Rom ani 8:26). Multe tradu ceri recente folosesc cuvantul 11eputi11fc, 1n. loc d e infirm itii.fi. Unul din sensurile cuvap tului ajutii are conotatii medicale, su gerand contributia unei sore la proc,esul de vindecare. Deci nu 1nseamna doar a lu n npifran!n ci1 iva, sen sul d e baza al cuvantului, ci §i ca Duhul Sfa nt devine partenerul ~i sprijinitorul n ostru, care lucreaza alaturi de noi, ]ntru vind eca rea noastra. Ce rol nc revine 1n tratarea sentimentclor noastre vatamate? Laun ca pat, Duhu I Sfant estc, lntr-adevar,
28 l
Sentimcntc vatifmate I 29 ·
Leac pentru sufletele vatiitnatc I
.
consilierul, psihiatru] Anostru divin, ·care s·e ocupa de problerna noastra. Insa la celalalt capat suntern noj. Ce trebuie sa faca fiecare parte in procesul de vindecare? Acesta este scopul cartii de fata ;;i veti gasi rnulte sugestii pe rnasura ce inaintati , in lectura el. Dati-mi . voie sa va prezint deocarndata pdncipiile biblice generale care trebuie urrnate pe parcursul procesului de vindecare a sentirnentelor vatarnate. 1. Privifi-va problema In fafa. Oridlt de ascunse v-ar fi sentimentele, confruntati-va cu arnintirea r~prirnata din copilarie cu o onestitate fara scrupule §1 sub paza Domnului. Con;;tientizati-o pentru durnneavoastra in;;iva ;;i imparta;;iti-o unei alte fiinte urnane. Unele probleme nu pot fi .depa;;ite pana nu le imparta;;irn altora. ,,Marturisiti-va unii altora pacatele ;;i rugati:-va unii pentru aitii, ca sa fiti vindecati" (Iacov 5:16). Unii oarneni rateaza vindecarea profunda pentru ca le lipse;;te curajul de a vorbi despre problernele lor cu o alta persoana. . . 2. Acceptafi-va responsabilitatea legata de problema afectiva.•"Dar, veti spune, am fost obiectul pacatului. Am fost victirna. Nu ;;tii prin ce a1n trecut." Adevarat. Dar cun1 ati reactionat? Cum rarnane cu faptul ca ati invatat sa urati, sa aveti resentimente sau sa va refugiati intr-o lume imaginara? Ati putea spune: ,,Ai mei nu mi-au spus nimic despre sex; am crescut §i am intrat in lumea as ta rea inocent §i ignorant, a;;a ca am dat de belea ." A§a s-a 1ntamplat prima oara . Dar a doua sau a treia oara - a cui vina a fost:? Viata e ca o tesatura complicata, tesuta la razboi cu suveica . Ereditatea, mediul, tot ce
ati trait in copilarie, provocat de parinti, de profesori sau de prietenii de joaca, toate dificultatile vietii - toate acestea se afla de o parte a razboiului de tesut ;;i tree suveica spre dumi1eavoastra. Dar tineti minte, dumneavoastra treceti suveica inapoi prin razboiul de tesut. $i astfel, impreuna cu raspunsurile dumneavoastra, se implete;;te desenul in tesatura vietii pe care o duceti. Sunteti responsabil de faptele dumneavoastra. Nu veti gasi leac pentru sentimente1e vatamate, cat timp ii veti invinovati pe ceilalti ;;i nu va veti asuma responsabilitatea pentru ele. 3. fntrebaf i-va daca vreti sa fiti vindecat. Asta 1-a intrebat Isus pe bolnavul care statuse intins tirnp de treizeci ;;i opt de ani (loan 5:6). Vreti intr-adevar sa fiti vindecat sau vreti doar sa vorbiti despre problema dumneavoastra? Vreti sa va folositi de ea ca sa ca;;tigati s'impatia celorlalti? V-o doriti ca pe o carja ca sa puteti §Chiopa ta? $chiopul i-a spus lui Isus: Doamne, n-am pe nimeni sa ma bage in scaldatoare. Pana sa ma due eu, se pogoara altul inaintea mea." Nu voia sa scormoneasca in adancul inimii sale pentru a descoperi daca dore;;te intr-adevar sa fle vindeca t. Tra.im intr-o vreme pe care unii ~ numesc ,,era iresponsabilitatii ", cand fiecare vrea sa invinovateasca pe altcineva, in Joe sa i9i asrnne responsabilitatea. Am lucrat multa vreme cu studenti §i uneori ma intrebam daca, la terminarea studiilor, n-ar fi mai corect sa-i consideram speciali9ti in gasirea de alibiuri, decat licentiati in specialitatea aleasa. Intreaba-te:,, Doresc cu adevarat sa fiu vindecat? Sunt dispus sa-mi recunosc responsabilitatea in problema asta?" 11
.
Sentimente viitiimate I 31
30 I Leac pentru sufletele viitiimate
4. lertati-i pe toti cei implicafi 'in problcma· dumneavoastrii. Recunoa;;terea responsa bilitatii ;;i iertarea celorlalti se presupun · reciproc. Motivul pentru care unii nu pot ierta este ca, daca ar face-o, ;;i-ar taia craca de sub picioare ;;i n-ar mai avea pe cine 1nvinovati. Recunoa;;terea responsabilitatii ;;i iertarea sunt aproape una ;;i aceea;;i actiune: in unele cazuri trebuie sa faci cele doua lucruri simultan. Isus a afirmat foarte limped~ ca vindecarea nu este posibila in lipsa iertarii autentice. 5. Iertati-vii pe dwnneaz1oastrii 'in?ivii. Atat de multi cre;;tini spun: ,,Da, ;;tiu ca Dunrnezeu m -a iertat, dar eu nu ma pot ierta pe mine insumi ." Aceasta afirmatie contine o contradictie ]n terrneni. Cum poti crede ca Dumnezeu te-a iertat ;;i sa nu te ierti pe tine 111suti? Cand Dumnezeu iarta, 1ngroapa pacatele in marea iertarii ;;i a uit~rii Sale. Cum spune Corrie Ten Boom: ,;Atunci El pune un semn pe marginea apei pe care scrie: «Pescuitul interzis!»" Nu aveti voie sa rascoliti in ceva iertat ;;i uitat de Dumnezeu. El a iertat. Printr-un inexplicabil mister, omnisc~enta divina v-a uitat pacatele. Va putefi ierta pe dumneavoastra in;;iva. · 6. Cerefi-I Duhului Sfant sa vii aratc care este problema dumneavoastra f}i cum trebuie sii vii rugafi. Pavel a spus ca adesea nu ;;tim cum trebuie sa ne rugam. (I{omani 8:26). Dar Duhul Stant se roaga in ;;i prin noi, mijloce;;te pentru noi. C a teodata Duhul Sfant .folose~ tc tcn1porar un asi stent, lntruchipat de un o ns ilicr u111'1n, ore n' polite ajuta sa ne de pisti'im probk·m €1. /\lt 5dati'\ Dulrnl ne ajuta prin inte rm l!diul C uv5ntului lui Durnnezeu sau
printr-un incident care ne con~tientizeaza brusc de problema noastra . Caci e important sa 1ntelegem adevarata prob]e1na ;;i sa ~tim cum ar trebui sa ne rugam. Iacov ne-a .amintit ca uneori nu primim, pentru ca cerem rau (Iacov 4:3). Ajutorul unui consilier, al unui pastor sau al unui prieten s-ar putea dovedi vital in cazul ta_u; apoi, impreuna cu respectiva persoana poti cere Duhului Sfant sa-ti descopere adevarata ta nevoie. Va amintiti povestea lui Henry Ford ;;i a _Jui Charlie Steinmetz? .Steinmetz era un pitic, urat ;;i deformat, dar era un geniu in domeniul electricitatii. A construit generatoarele pentru prima uzina a lui Henry Ford in Dearborn, Michigan. Intr-o zi, generatoarele s-au defectat ;;i uzina ;;i-a oprit activitatea. Mecanicii ;;i electricienii obi;;nuiti care au fost chemati n-au putut reporni generatoarele. Incetarea activitatiijnsemna pierdere financiara. Atunci Ford 1-a cherhat pe Steinmetz. Geniul a venit, in aparenta a pierdut doar vremea cateva ore, .fataindu-se ]ncoace ;;i incolo, dupa care a actionat comutatorul care a pornit din nou uzina lui Ford. Cateva zile mai tarziu, Henry Ford a primit o . :factura de la Steinmetz in valoare de 10..000 de dolari. De;;i era foarte bogat, Ford a returnat factura cu o nota: "Charlie, nu cumva factura e prea incarcata pentru cateva ore de me~terit la motoare?" Steinmetz i-a 1napoiat factura lui Ford. De data asta scria: Pentru me;;terit la motoare: 10 dolari. Pentru alegerea locului potrivit: 9.990 d e dolari . Jn total: 10.000 d e dolari ." Henry Ford a onorat factura. 11
32 I Lcac pentri,1 sujletele vi1tiimate
Duhul Sfant §tie uncle trebuie me9terit. Noi nu §tim pentru ce ar trebui sa ne rugarn. Adesea nu primi1n, pentru ca nu ceren1 ce trebuie. Pe masura ce cititi aceste capitole, rugati-L pe Duhul Sfant sa va descopere ce trebuie sa §titi despre dumneavoastra in~iva §i apoi sa va calauzeasca in rugaciunile dumneavoastra.
'
I
~
De aceea, imparafia cerurilor se aseamana cu un zmpiirat, care a vrut sii se socoteascii cu robii sili.·: ]-au adus pe unul, care zi datora zece mii de galbenz. Fiindcii el n-avea cu ce pliiti, stiipanul lui a poruncit sii-l vandii pe el ... Robul s-a aruncat la piimant, i s-a znchinat, §i a zis: ,,Doamne, mai zngiiduie§te-ma, §i-fi voi pliiti to.t." Stiipanul robului aceluia, faca.ndu-i-se milii de el, i-a dat drumul, §ii-a iertat datona. Robul acela, cand a ie§it afarii, a zntalnit pe unul din tovarii§ii lui de slujbii, care-i era dator o sutii de lei. A pus mana pe el, §i-l strangea de gat, zicand: ,,Pliite§te-mi ce-mi e§ti dator" ... _§i I-a aruncat in temnifii, panii va pliiti datoria... . $i stiipanul s-a maniat §i l-a dat pe mfzna chinuitorilor, panii va pliiti tot ce datora. Tot a§a vii va face §i Tatiil Meu eel ceresc, dacB fiecare din voi nu iartii din toata inima pe fratele situ. Matei 18:23-25
Lartii-ne noun datoriile noastre, cum §i noi iertam pe ale datornicilor no§tri. Matei 6:12
NASB
Vina, har ?i strangerea datoriilor
~ri~ aceastil parabola'. lsi:s ~e-a_ prezentat color
'i----" §i cu sun.et stereo mvatatunle Sale despre
iertare. Parabola ofera numeroase indicii cu privire la vindecarea spirituala ·§i afectiva. Nu ar trebui sa surprin§i. lsus a fost singurul Om normal §i perfect sanatos care a trait vreodata. Ni se spune ca §tia ce zace inlauntrul omului. Deci ar trebui sa ne a§teptam <;:a adevarurile, invataturile Sale sa contina .cele mai profunde adevaruri psihologice.
fim
Parabola Cand a decis regele sa-§i faca ordine in conturi; a observatca un rob ]i datora fantastica ·su1na de zece rnilioane de dolari . Isus a vorbit 1n aceasta parabola . . I . despre o suma de bani imposibil de platit. Taxele anuale din ·provinciile Iude~a, Idumeea, Samaria, Galileea §i Pereea, puse laolalta, ajungeau la 800.000 de dolari. Dar marimea exagerata a datoriei este esentiala . Datoria unei persoane fata de Dumnezeu §i fata de ceilalti este atat de mare, ]neat n-ar putea fi platita vreodata, la fel cum un.slujitor care lucreaza pentru cativa centi pe zi n-ar pt1tea vreodata
,.
36 I Leac pentru suf!etc'le viitiimate
econornisi suficient ca sa-§i plateasca o datorie d e zece rnilioane de dolari. Robul a cazut 1n genunchi §i a irnplorat 1ndurare. Cerea o anumita 1ndurare, makrothumason . De fiecare data cand e folosit acest cuvant in Noul Testament, are sensul de ,,extensie 1n timp, amanare". ,,Q.oamne, ai rabdare cu mine. Te rog arnana-ma §i-ti voi plati totul. Mai da-mi timp." Observam ca ideea robu lui des pre iertare era diferita de cea a stapanului. Cu bunatatea lui, stapanul i-a iertat intreaga datorie §i 1-a eliberat. Insa plecand, respectivul rob a vazut un alt rob care ii datora lui doar douazeci de dolari. L-a prins de gat §i i-a spus: ,,Plate§te-mi datoria ." Fata de tovara.§ul sau de slujba, care n-a putut sa plateasca, robul n-a avut pie de miJa §i 1-a inchis in inchisoarea datornicilor pana la recuperarea intregii sume. Atunci stapanul i-a cerut explicatii respectivului rob: ,, Eu te-am iertat de toata datoria §i iata cum iti tratezi tu tovara§ul." Maniat, 1-a intemnitat pana la plata intregii datorii. Ceea ce s-a intamplat pana aici e destul de rau, .i nsa afirmatia care urmeaza ne §Ocheaza: ,,Tatal Meu ceresc va face la fel fiecaruia dintre voi care nu iarta din toata inin1a pe fratele sau." 0 clipa, Isuse. C~ vrei sa spui? Ce imagine a Tatalui ceresc e asta? E gre§ita traducerea? Nu, inferenta e limpede. Fata de eel neiertat §i neiertator, Dumnezeu va fi asemenea unui creditor aspru ~i . neinduplecat. E o cxage rare, la fel cum este exagerata suma de ba ni? Suu estc o rcfcrire la viata viitoare, la
Vina, har ?i str1ngerea datoriilur I 37
pedepsirea pacato§ilor? Poate fi o trirnitere la acel evenimenJ, insa nu trebuie· sa a§teptam viata de apoi pentru a vedea irnplinirea cuvintelor Jui Isus. Aici §i acurn, eel neiertat §i neiertator e napastuit de vina §i resentiment. Traie§te intr-o inchisoare unde e torturat de tot felul de tulburari psihiCe.
Obligatii ~i datorii Parabola lui Isus desfa§oara o imagine a relatiilor interurnane. Lumea a fost creata ca sa aiba parte de iertare, de har §i de dragoste in toate aspectele vietii. Aceasta nevoie a fast pusa in structura intregii creatii, in structura oamenilor. Se afla in fiecare celula a corpurilor noastre, in fiecare relatie interumana. Suntem facuti ca sa avern parte de har, de dragoste §i de acceptare. Una dintre descrierile biblice ale pacatului este ,,incalcare a legilor lui Dumnezeu". Cand incalcam aceste legi se creeaza, intr-un sens, o datorie fata de ele. "A fi dator" insearnna §i a avea obligatia. A · spune "sunt dator sa fac asta" sau "nu sunt dator sa fac asta" e ca §i cum ai spune ,,am aceasta obligatie fata de Durnnezeu" sau ,,am aceasta p bligatie fata de cine'va", sa fac sau sa nu fac ceva. Ce e adevarat 1n privinta legilor Jui Dumnezeu e interurnane. Simtim valabil §i in d01neniul relatiilor ' . ca avem obligafii §i datorii unul fata d e altul. Adesea, cand p acatuim fata de cineva, spunem ,,m a simt dator fata de el" Sau ,,simt ca imi datoreaza SCtt ze" . Cand cineva e eliberat din inchisoare, spunem ca §i-a pJatit datoria fa ta d e societate. ·
38 I Leac pentru sufletele viitiimate
Isus a pus conceptul in centrul rugaciunii noastre catre Tatal, cand ne-a invatat sane rugam: ,,larta-ne noua datoriile noastre, cum §i noi le iertam pe ale datornicilor no§tri" (Matei 6:12 NASB). Un pastor, un consilier sau oricine altcineva care lucreaza cu oamenii §he ca ideea de datorie a fost intiparita in personalitatea umana intr-un mod fascinant: Exista un simt al obligafiei, al datoriei, un mecanism datorita caruia strangatorii de datorii se apuca de ti·eaba. _Cautam sane fspa§im gre§elile, sane platim datoriile sau sa recuperam datoria altuia fata de noi. Daca suntem manio§i pe noi in§ine, spune1n: ,,Trebuie sa platesc tot." Sau, daca suntem manio§i pe altcineva: ,,Trebuie sa plateasca." Intregul proces inexorabil este pus in mi§care in acest fel, 'simultan cu bulversarea personalitatii de catre thinuitori. Ei sunt temnicerii care actioneaza ca strangatori de plati in aceasta ingrozitoare inchisoare. Unii dintre noi i§i amintesc de linia defensiva a 'echipei Rams din Los Angeles, de acum cativa ani. 0 jumatate de tona de carne de om a ingropat, pur §i simplu, echipa adversa. Au fost numiti Cei Patru 'Jnfrico§atori. Isus spune ca cei neiertati §i neiertatori cad prada Celor Patru Chinuitori: vina, resentimentele, zbaterea §i anxietatea. Ace§tia patru produc stres, conflicte §i tot felul de pro,bleme ··afective. · Comentand afirmatia ca pana la 75(Xi din cei spitalizati astazi au boli fizice cauzate de proble1ne afec tive, dr. Dayid Belgum spune ca ace§ti pacienti se p edepsesc prin boJiJe lor, ca simptornele lor fizice §i caderile psihice pot fi involuntare marturisiri
Vina, lwr §i strlngerea datoriilor I 39
ale vinii (Guilt: Where Psychology and Religion Meet, Prentice-Hall, p . 54).
Cauze ale problemelor afrctive Cu multi. ani in urma, a1n fost nevoit sa trag concluzia ca cele doua cauze majore ale celor mai multe probleme afective printre cre§tinii· evanghelici sunt urmatoarele: refuzul de a primi, intelege §i trai harul §i iertarea neconditionate ale lui Dumnezeu; refuzul de a arata altor oameni dragoste, iertare §i har neconditionate. 1. Refuzul de a primi iertarea. Foarte multi dintre noi sunt asemenea robului din parabola. Pentru ca a inteles gre§it oferta stapanului, a cerut'o amanare. $i ce s-a intamplat? Indurator, stapanul i-a dat mult mai mult decat a cerut, mai mult decat putea visa ori se putea ruga, 1-a eliberat §i 1-a iertat de toata datoria. Dar robul nu a auzit ce i-a spus stapanul. A crezut ca a primit ceea ce a cerut. $i ce a cerut el? Rabdare §i amanare. ,,Doarnne, te rog nu-mi cere datoria. Mai amana-ma putin §i te asigur ca-ti voi plati totul." Credea, in mandria §i nerecuno§tinta sa, ca ar putea plati zece milioane de-dolari daca ar avea mai mult timp. Insa, milo~, stapan1:1l i-a anulat intreaga datorie. Nu 1-a pasuit. A §ters totul cu buretele. A anulat datoria, 1-a eliberat pe om <;le ea, 1-a eliberat de arnenintarea inchisorii.. , Bietului rol:;:i nu-i venea sa creada. Nu putea intelege. Nu putea trai eliberqrea. Nu se putea bucura de ea. Credea ca este inca dator §i fusese numai pasuit cat sa munceasca ~i sa econorniseasca pentru a putea plati apoi ce datoreaza . Pentru ca
Vina, har §i strfrigerea datoriilor I ,41
40 I Leac pen fru sufletele viitiin1ate
nu in:telesese ca datoria i-a fost anulata, chinuitorii - resentimentul, vina, zbaterea ;;i anxietatea - il torturau. Crezand ca este inca dator, se gandea ca trebuie sa plateasca, iar pentru asta trebuia sa adune ce-i datorau altii. Multi dintre noi suntem la fel. Citim, auzirn, credem o teologie corecta a harului. Dar nu traim a;;a. Mental, acceptam harul, dar ~u ;;i in sufletu 1 ;;i relatiile noastre. Nu rostim nici un alt cuvant cu mai multa pietate. Pomenim harul in crezurile ;;i in imnurile noastre. Il consideram o caracteristica a credintei cre§tine - suntem mantuiti num.ai prin har, prin credinta. Dar totul e la nivelul' mintii. Vestea cea buna a Evangheliei harului nu a aju,ns pana la nivelul sentimentelor noastre. N-a ajuns nici in relatiile interumane. Fluturam definitia: Harul e bunavointa nemeritata a lui Dtimnezeu." Dar nu o simtim. Nu o traim. Nu mergem pana la capat. . Harul nu e doar bunavointa ;;i indurarea nemeritate ale lui Dumnezeu. Harul nu poate fi ca§tigat ;;i nu poate fi platit. Incapacitatea de a vedea, de q ctinoa;;te §i de a simti harul ii impinge pe m1:Jlti cre§tini la corvoada de a face, a obtine, a se lupta. Incearca sa scape de vina lor. Cauta sa-§i ispa;;easca gre;;elile §i sa-§i plateasca datoria. Citesc un capitol in plus din Biblie, i§i prelungesc tlinpul de rugaciune cu inca zece minute, iar apoi se due, manati de sentimentul vinovatiei, sa le vorbeasca. altora despre Hristos. Ceea ce obtin este 1113.I~tuirea prin carnbie.* Multi cre;;tini sunt asen1enea tanarul1Ii predicator care a venit odata la mif.le. Avea rnulte probleme in 11
relatiile cu oamenii, rnai ales cu sotia §i cu farnilia . sa. Eu vorbisem deja cu sotia Jui; era o persoana deosebita - atragatoare, calda, afectuoasa, iubitoare - §i-1 ajuta fara rezerve in slujirea lui. Dar el o critica incontinuu, facand-o tap ·ispa;;itor. Tot ce facea ea E;'ra gre§it. .E ra sarcastic ;;i pretentios, ferindu-se de ~vansurile ei, respingandu-i dragostea §i afectiunea. · rncet, dar sigur, a realizat ce se intampla: i;;i distrugea casnicia . . A poi a remarcat ca in lucrarea sa pastorala de la sfar;;it de sapta~ana - ii ranea pe oameni prin predicile sale excesiv de dure ;;i sententioase. A§a. ceva se poate intarnpla, dupa cum ;;titi prea bine. El i;;i descarca nefericirea pe cei din jur. Apoi, disperat, a venit sa vorbeasca cu mine. La inceputul discutiei noastre, s-a impotmolit, ca orice om: a dat vina pe sotia lui! Insa, calmandu-se, ;;i-a dezgropat adevarata proble1na. Fiind in armata, in Coreea, a petrecut doua .saptamani de permisie in Japonia . In timpul acelei permisii, plimbandu-se pe strazile din Tokio, sirntindu-se pustiit, singur ;;i fiindu-i dor de casa, a cazut in ispita ;;i a mers de trei sau de patru ori la o prostituata. , N-a putut niciodata sa §i-o ierte. A cautat iertarea Domnului §i, cu mintea, credea ca a primit-o. Dar vina il rnarca inca ~i se ura pentru ce facuse. Nu se · * Cambie - act, document prin care eel care-I semneaza se obliga sa plateasca neconditionat, la un anurnit termen ~i 1ntr-un anume loc, o Suma de bani (DEX, Ed. Univers Enciclopedic, Bucure~ ti, 1998, p . 129). .I
42 I Leac pentru sufletele vatiimate
putea privi in og1inda. Nu mai vorbise cu nimeni despre asta §i povara devenis·e insuportabiJa. . Cand s-a intors acasa §i s-a casatorit cu logodnica sa, care-i fusese credincioasa in tot acest timp, conflictu] sau afectiv a sporit, pentru ca inca nu putea accepta iertarea totala. Nu se putea ierta pentru ce-§i facuse lui ;;i ei, deci nu putea accepta afectiunea ;;i dragostea oferite de ea din toata inima. Sin1tea ca nu are dreptu l sa fie fericit. l§i spunea: ,,Nu am dreptul sa ma bucur de sotia rnea. Nu am dreptul sa ma bucur de viata rnea. Trebuie sa-rni platesc datoria." Infrico§atorii chinui tori 11 rnunceau §i el incerca sa se pedepseasca, sa sufere, sa-9i ispa§easca intreaga .vina: Toti ·acei ani traise intr-o inchisoare, cu strangatorii de datorii facandu-§i bine rnunca ce-1 omora pe el: Cum spunea A. W. Tozer, tanarul predicator traise intr-o ,,perpetua ispa9ire a parerilor de rau" . Ce bucurie a fost sa-1 vad prim.ind intreaga, neingradita iertare a Iui Durnnezeu, apoi a sotiei lui §i, poate eel rnai important, a lui insu ;;i. Era, bineinteles, cre9tin. Credea in har 9i chiar predica despre el, dar nu acceptase niciodata in intregirne iertarea lui Durnnezeu. Incerca sa-§i onoreze cambia. lncerca sa faca singur ispa§ire pentru pacatele sale, cu predispozitia sa spre invinovatire. Nu exista iertare d e la Dumnezeu, p ana nu-ti ierti fratele din ,i nirna. $i ma intreb daca nu curnva am gandit ingust, restrangand sensu1 cuvantului.frnte doar la altcineva ..Ce se intampla daca tu e§h fratele sau sora care are nevoie de iertare, de proprirz-ti
Vina, hat ~i sfrlngerea datoriilor I
43
, iertare? Nu se refera cu vantul §i la tine? Domnul . spune sa_;ti ierti d u.$manii. Dar da ca tu iti e§ti eel m ai feroce du;;man? T~ exclude acest cu vant pe tine? , Aces t militar predicato r trebu ia sa inteleaga ca a-1 . ierta pe celalalt insemna sa se ierte ;;i pe sine. M an ia ~i resentirnentul fata d e tine, refu z ul de a te ierta .- acestea sunt la fel de vatarnatoate pentru tin e, ca .·'. §i pentru ceilalti. 2. Neputinfa de a diirui iertarea. Daca nu acceptam sa prirnim harul ;;i iertarea lui Dum11ezeu, nu .vorn .. putea sa le aratam altora dragoste, har ;;i ie rtare . · neconditiona te. $i asta duce la n a ruirea rela tiilo r noastre interumane .. Duce la conflicte afective intre n oi §i ceilalti. Cei neiertati sunt n eie rtatori, §i cei . neiertatori cornpleteaza cercul vicios, intrucat nu pot fi iertati. . Cat d e tra gica e aceasta parabola! N eintelegand ca' .a fast iertat de tot, robul credea ca trebui e sa adune bani de la robii care ii erau lui datori, incat sa-i poata plati stapanului 0 datorie - care fusese anulata. A m e rs acasa, §i-a verificat registrul §i a spus: ,,Trebuie sa fac rost de toti banii, pen tru ca i-am $pus stap anului ca-i voi plati. " $i ce s-a intamplat? L~.a in~facat pe prirnul rob pe care_1-a g~sit, 1-a apucat de gat §i i-a spus: ,,Plate9te,.mi ce irni datorezi. Da-rni ~ei douazeci de dolari. " Sa ne gandim. Credea ca a prirnit o prelungire pentru carnbia sa. Nu vroia nici m acar sa-i d ea mai rnult timp to.v ara9u lu i sau, ci ii spuse: ,,Plate9te-mi p e loc sau te voi arunca in inch isoare." Cu m sarmanul n'u a vea ba nii, a fost 1nchis. N -a fost o rn etoda p rea buna d e a m entine san atoase relatiile inte rumane.
44 I Leac pentru sufletcle viitiimate
Cercul vicios devine §i mai vicios. Cei care nu sunt acceptati, nu accepta. Cei care nu sunt iertati, nu iarta. Cei care n-au primit ingaduinta, sunt neingaduitori. Iar rezultatul este confliCte a fective §i relatii destramate. · Ganditi-va · cum aplicati asta la ceilalti care conteaza in via ta dumneavoastra: parin ti, care v-au . ranit cand cre§teati; frati §i surori, care v-au lasat · singur cand aveti nevoie de ajutor, care v-au cicalit §iv-au dezamagit; un prieten, care v-a tradat; o iubitii, care v-a respins; partenerul de ciisnicic, care v-a promis dragoste, cinste, mangfoere §i atentie, insa, in Joe de a§a ceva, v-a sacait, v-a invinovatit ori v-a indurerat. Toti va datoreaza ceva, nu-i a§a? Ya datoreaza afectiune, dragoste, siguranta §i incurajare, dar, de vreme ce va simtiti d_ator §i vinovat, plin de resentimente, nesigur, anxios, de vreme ce va considerati neiertat §i neacceptat, la randul vostru nu iertati §i nu acceptati. Nu ati · primit harul, deci cmn 1-ati putea arata aitora? $i, pentru ca va simtiti torturat, ii raniti pe altii. Trebuie sa va adunati motive de .nemultu1nire, sa va· .numarati rani.le. Trebuie sa-i determinati pe cei care v-au · gre~it sa-~i plateasca datoriile fata de dumneavoastra. Sunteti un strangator de nemultumiri.
Casnicia unui datornic .Multi dintre cei casatoriti sunt incapabili sa-L lase pe Dumnezeu sa fa ca pentru ei ceea ce numai Dumnezeu poate face. Astfel,-le cer altor oameni, partenei:ului d.e viata, sa faca ceea ce nu pot face. Daca se straduiesc,
Vina, har §i str'fngerca datoriil[)r I 45 ·
barbatii pot fi buni soti §i femeile pot fi bune sotii; dar sunt ni§te dumnezei jalnki. Nu sunt facuti pentru a§a ceva. $i toate acele promisiuni frumoase pe care oamenii §i ]e fac in ziua nuntii - Jti promit ~ragoste, atentie, prettiire, la bine §i ]a rau" - toate ..' aces tea sunt posibile doar cand 0 inima e pusa in paza dragostei, a harului §i a ingrijirii lui Dumnezeu. Numai un suflet iertat §i binecuvantat poate tine ·.asemenea promisiuni. Adesea prin acele minunate cuvinte se spune, de fapt: ,,Amo multime de nevoi , groaznice ascunse §i sunt pustiit pe dir1.aurrtru, am ·datorii de platit §i iti voi da tie rninunatul prilej sa-rni . .:µmpli Marele Canion §i sa ai grija de mine. Nu-i a§a . 'ca·sunt o fiinta minunata?" ~· : . Psiholog~l Larry Crabb cornpara acest compor, t~ment eu eel al unui tantar ~§e.iat pe spatele unui ·eaine. Pe tantar nu-I intereseaza deloc sa aiba cainele o yiata buna; pur §i simplu, nu se grabe§te. Vedeti, ttagedia unor casnicii e ca ambii parteneri sunt strangatori de datorii, iar casnicia e ca doi tantari, fara .nici un caine! Doi strangatori §i nimic de strans. ,· - Cu multi ani i'n urrna, m-a vizitat un cuplu. Fusesera . casatoriti timp de cincisprezece ani. Cincisprezece ani de ping-pong casnk. De fiecare data cand el lovea, ea raspundea §i invers. Un ·joc alternativ ofensiv §i defensiv. Pe masura ce discutam, a trebuit sa inJaturam, incet §i dureros, ni§te J:nveli§uri teo1ogice pentru a descoperi rana, ·groaznica dezamagire, durerea §i realu l resentiment pe care il simteau unul fata de ce1a1a1t. Ease maritase cu el pentru calitatea lui de conducator spiritual - el fusese un VIP '.In facultate. Parea organizat, ferm §i
Vina, har §i strfngerea datoriilor / 47
46 I Leac pentru sufletele viitiimate
muncitor - un tanar care se indrepta cu siguranta catre Domnul. Va puteti imagina stupoarea ei cand el s-a dovedit nehotarat ;;i dezorganizat, lene;; §i delasator. Furioasa, ea, asemenea robului de <;ie1nult, 11 apuca de gat §i ii spunea: ,,M-ai in§elat. Imi e§ti dator cu ceea ce a§teptam de la tine -c and m-am casatorit." il vedea ca pe un datornic.-Timp de dncisprezece ani a repetat cuvintele ei cicalitoare: ,,Plate§te-mi ce imi datorezi, omule!" insa, vedeti, §i el se insurase cu ea pentru fizicul ei placut, pentru curatenia ;;i disciplina ei. Va puteti imagina teribila lui dezamagire cand a descoperit ca ea e inceata in ce prive§te treaba in casa, ca-;;i neglijeaza parul, . aspectul vestimentar ;;i intreaga infati;;are. Simtea ca 1-a in;;elat. ,Jmi e;;ti datoare cu toate acestea, pentru ca mi le-ai promis pe cand iti faceam curte; pentru ca a;;a credeam ca e;;ti. Mi-ai facuttoate aceste promisiuni." Astfel, oin;;faca el de gat, ;;i, cu sarcasm ;;i replici mu;;catoare, ii spunea: ,,Plate;;te-mi ce imi datorezi. Nu ti-ai platit polita." Fiecare a;;teptase timp de cincisprezece ani ca celalalt sa se schimbe. Vai, tragedia relatiilor · interumane printre cre;;tinii practicanti! Sunten1 strangatori de datorii, strangatori de nemultumiri. De ce? Pentru ca nu intelegem ca dator1a ne-a fost anulata, ca nu mai e valablla. De;;i Dumnezeu a anulat can1bia la Calvar, inca ne straduim din disputeri sa platim. Eram deja pe cµloar, dupa ce am predicat la 0 confelinta des.pre strangerea de datorii, cand 0 mama rn.-a ajuns din urma. Mi-a spus: ,,Nu ini-am
dat .seama. Asta le-am facut copiilor mei timp de optsprezece ani - strangeam datorii, le cereani sa plateasca ceea ce imi datoreaza, in loc sa-i iubesc fara opreli;;ti." $i cate blocaje a cauzat as ta!
Trei teste Acceptati sa dati trei teste cu 1nine, pentru a vedea daca trebuie sa iertati pe cineva~ inclusiv pe dumneavoastra in;;iva? 1. Mai fntai, testul resentimentului. Exista cineva fata de care aveti resentimente, pe care nu-l slabHi? u~ parinte, frate, sora, iubita, partener de casnicie/ pn~t:n: coleg de munca, cineva care v-a gre;;it in copilane, vreun profesor sau eineva care v-a abuzat sexual cand era ti copil? 2; Testul responsabilitiitii e mai complicat. Suna ca~ a;;a: d.aca Mary, Joe sau Pete, parintii mei sotia, copm, v1ata, Dumnezeu - daca imi dadeau ce im.i datorau, azi n-a§ fi in situatia asta. N-a;; avea toate problemele astea de personalitate. Daca imi 1 plateau, puteam sa-mi platesc §i eu datoriile fata de stapanul meu." ' Multa vreme m-am facut vinovat de a fi trecut raspunderea asupra altcuiva. De fiecare data cand e§Uarn, cadeam Sau ratam ceva, auzcarn un Jini~titor _glas . interior spunandu-mi: ,,Nu-ti face probleme, David. N-a fost vina ta. Totu] ar fi fost bine pentru tine, daca ..." lti_ ~sun1i r.espo~sabilitatea pentru propriile gr,~;;eh §I e;;~cun sau e~ista o placa ce sp\lne m ereu: ,,El m-au fa cut ceea · ce sunt. El a fa.cu t-o, ea a facut-o!"? De multe ori, iertarea cuiva ~i asumarea
':?'
1
·
48 I Leac pentru sufletele viitifrnate
responsabilitatii fata de propria persoana s_unt doua fete ale aceleia§i monede §i se presupur~ reciproc. 3. Testul amintirii ~i al reactiei e cu adeviirat subtil. Vi se :lntampla sa reactionati fata de cineva :lntr-un anume fel, .pentru ca va arninte§te de altcineva? Poate nu va place cum ii pedepse§te sotul dumneavoastra pe copii, caci va aminte§te de tatal dµ.mneavoastra care v-a pedepsit cu masura indoita. Asta na§te conflicte. Nu va place vecinul s9u va repeziti vreun coleg de munca. De ce? Pentru ca n-ati iertat comp let pe altcineva. $i reactia dumneavoastra fata de cei care va arnintesc de persoanele neiertate declan;;eaza resentimente fata de cei dintai. Ce sa faceti , cu datoriile Exista o solutie biblica pentru rezolvarea tuturor acestor rani din trecut. Solutia lui Dumnezeu nu se opre§te la iertare ;;i anularea resentimentelor. Dumnezeu ia pacatele, e;;ecurile, ranile primite mai dem~lt ;;i le include in planurile pe care, in dragostea Lui, le are pentru noi, transformandu-le in bi1~ele nostru. CQa 1nai buna Hustrare a acestui lucru este Crucea. In ea a adunat Dumnezeu ceea ce, din perspectiva omeneasca, era cea mai mare nedreptate §i tragedie intamplata vreodata ;;i a transformat-o in eel mai sublim dar din toafe timpurile: darul mantuirii. Avem o ilustrare umana a aceluia;;i lucru in via ta lui Iosif, care a fost atat de nedreptatit de fratii sai mai rnari. Mai tarziu, cand ei s-au aruncat cu fata la pamant in fafa guvernatorului Iosif, acesta nu a
Vina, lwr ?i strfn;?erca datoriilor I 49
fost preocupat de strangerea datoriilor, de mustrarea fratilor sai. Nu 1-a interesat strangerea datoriei. in Joe de asta, §hind ca le va fi greu sa se ierte, el le-a spus: ,,Fi ti fara tea ma, caci sunt eu oare :ln locu I lui Dumnezeu? Voi, negre§it, v-ati gandit sa-mi faceti rau; dar Dumnezeu a schimbat raul ii.1 bine, ca sa implineasca ceea ce se vede azi, §i anuine, sa scape viata unui popor in mare numar (Genesa 50:19-20). Faceti parte dintr-o comunitate de cre§tini fara datorii? In casnicia dumneavoastra nu se strang datorii? In familie? Fiecare biserica ar trebui sa fie o societate fara datorii, in care sa ne iubim unii pe altii, caci suntem iubiti; in care sane acceptam, caci suntem acceptati; in care sane aratam har unii altora, deoarece ni s-a aratat har, deoarece am cunoscut bucuria de a-L vedea pe Stapan rupand chitanta · cu ce am cheltuit §i nu am platit. A fost anulata. A rupt-o. Nu mai adauga nimic la ea, nu spune: Jti mai dau ceva timp s-o plate;;ti." , $i astfel, pentru ca El ne-a eliberat, ii putem elibera §i noi pe altii, punand astfel in mi§care hand ;;i dragostea. Apostolul Pavel a spus t-oate acestea in douasprezece cuvinte: ,,Sa nu datorati nimanui nimic, decat sa va iubiti unii pe ~ ltii" (Romani 13:8). In cuvintele lui Isus, I/Fara plata ati primit, fara plata sa dati" (Matei 10:8), radacina cuvantu lui dar e folosita de patru ori, astfel incat, redate textual, ar fi: ,,Darnic ati fost daruiti, darnic sa daruiti." 11
Astfel, fiindcii avem un Mare Preot fnsemnat, care a striibiitut cerurile - pe Isus, Fiul Lui Dumnezeu - sit ramanem tari f n miirturisirea noastrii. Caci n-avem un Mare J?reot, care sa n-aiba milii de sliibiciunile noastre; ci unul care zn toate lucrurile a Jost ispitit ca §i noi, dar Jara piicat. Sii ne apropiem dar cu depli,nii fncredere de scaunul harului,· ca sii ciipatiim fndurare §i sa giisim harr pentru ca sii Jim ajutafi la vreme de nevoie. EL este Acela care, f11 zilele viefii Sale piinuinte§ti, aducand rugiiciuni §i cereri cu strigate mari §i cu lacriimi~ ciitre Cel ce putea sii-L izbiiveasca de la moarte, §i fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui, macar ca !?ra Fiu, a fnvafat sa asculte prin lucrurile pe care le-a suferit. $i dupa ce a Jost Jacut desiivdr§it, 5-a Jacut pentru _tofi cei ce-L asculta, urz-itorul unei mantuiri 'l.Je§111Ce ...
Evrei 4:14-16; 5:7-9
Tiimiiduitorul riinit
·~aca ar fi sa reformulam·textul din Evrei 4:15, ;;f;~!V intr-o propozitie afirmativa, ar suna cam a;;a'.
, · ;~,Caci avem un Mare Preot mi;;cat de simtamantul :.jnfirmitatilor hoastre." In VechiuJ Testament, · · ,,.!2:u vantul infinnifiifi e legat de jertfele oferite de preoti. lnfiimitatea era in primul rand un cusur \.'fizic, un defect. Era un defect sau o deformatie la . 'om sau la animal. Daca un om era infirm, nu putea ··"fr preot, chiar daca facea parte din familia preoteasca aJui Aaron. Infirmitatea 11 impiedica sa intre in . P,rezenta sfinteniei lui Dumnezeu (Levitic 21:16-24). De asemenea, trebuia ca jertfele sa fie ,,fiira pata, 'fara vreun cusur trupesc". Multele referiri la Levi tic . ~yidentiaza f.aptul ca nici un animal t anit nu putea fi: oferit ca jertfa. Atat jertfa, cat ;;i eel care jertfea trebuia sa fie fara cusur. In Noul Testament, cuvantului inftrmitate este folosit cu sensul figurat. Este o metafora, o · flgura de stil. Cuvantul folosit in Noul Testament ' pentru infirmitate e antonimul cuvantului sthe11os, care inseamna ,,putinta". Cand puneti litera a in fata unui cuvant, il negati. Teismul este credinta In f
..•
1
"
'
;
52 / Lepe pentru suf!etele viitiimate
Durnnezeu; puneti litera a inaintea cuvantului ~i devine ateism, necredinta. Daca puneti a in fata Jui sthenos, care inseamna "putinta", obtineti cu v~ntuJ d: b_a~a pentru neputinta, astenie, ,,lipsa de putere, slab1cmne, neputinta, infirmitate". In Noul Testament, cuvantul este folosit arareori cu r:fe:i~e la domeniul fizic. Se refera mai degraba la slab1cmnea mentala, morala §i afectiva, la lipsa de putere. Infirmitatile ca atare nu sunt pacate, dar ne ruineaza rezistenta la ispita. In Noul Testament infin:nitatile sunt insu§iri umane care ne po~ pred1spune sau impinge sa pacatuim, uneori fara 0 alegere con§tienta din partea noastra. Epistola catre Evrei seamana cu Leviticul mai mul: d=ca~ orice alta carte din Npul Testament §i a:ata ca~ s1st~n:ul ~e jertfe conturat in Levitic i1?i gase~te 1mplmuea m Isus Hristos, Marele nostru Preot." Aceasta implinire se aplica, de asemenea, §i in ce pnve§te infirmitatile preotilor. Preotul Vechiului Test~ment avea infirmitati pentru ca facea parte din mult1mea oamenilor obi§nuiti. Prin urmare, aducand j~rtfe, i_n tim p ce jertfea pentru poporul sau jertfea §I ?entru sine, spre a-§i acoperi imperfectiunile. ?r~cui:n~ ~entru ca avea infirmitati, putea intelege mfirrµ1tat1le poporului sau §i le trata cu mai multa bJandete. Putea fi mai intelegator ca preot. Era §i el ~u~us nep_utintelor interne care ne predispun pe toti isp1telor §I pacatului. Cel_care le scria evreilor a aplicat aceasta imagine Marelm nostru Preot §i Mijlocitor, Domnului nostru _ l:us Hristos. Pentru can-a pacatuit vreodata, pentru ca n-a cedat in fata ispitelor, spre deosebire de
Tiimiiduitorul riinit / 53 preotul Vechiului Testament, n-a trebuit sa aduca o jertfa pentru Sine. Dar, de vreme ce a fost ispitH, de vreme ce a fost lncercat la fiecare pas1 precum · suntem §i noi, avem un Mare Preot care intelege simtamantul infirmitlitilor noastre. Daca ar £i inteles §i numai faptul ca suntem infirmi, §i ar £i fost suficient. Dar am ve~ti l?i mai bune pentru dumneavoastd{ El a inteles simtiinuiniul infirmitatilor noastre - nu doar infirmitatile, nu doar slabiciunea, nu doar blocajele afective §i .c onflictele interne, ci §i durerea provocata de ele. El intelege frustrarea, anxietatea, depresia, ranile sentimentul abandonarii, al singuratatii1 al izolarii §i al respingerii. El, care are mila de infirmitatile noastre, experimenteaza toata gama ingrozitoare a sentimentelor inspirate de slabiciunile §i neputintele noastre. ' Care este dovada acestui lucru? De ce se foloser;;te s~riitorul Epistolei catre Evrei pentru a ne arata ca Isus intele~e cum ne simtim din pricina infirmitatilor noastre? ,,In zilele Sale pamante§ti" in timp ce Isus era om, El ,,a adus rugaciuni §i cereri_" (Evrei 5:7). Lini§tit? 0, nu. El ,,a adus rugaciuni §i cereri cu strigate mari §i cu lacrami catre Cel ce putea sa~L izbaveasca de la ni.oarte, §i fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui, macar ca era Fiu, a 1nvatat sa asculte prin lucrurile pe care le-a suferit" (Evrei 5:7-8). Toate trirnit la Ghetsimani, la patimi §i la suferinta, la crucea Domnului nostru, spunand parca: ,,Iata, a experimental totul. $tie ce insearnna sa strigi cu Jacrimi . $tie ce inseamna sate rogi lui Dumnezeu cu suspine adanci. S-a lupta.t cu sentimente care 1
1
I
Tiimiiduitorul riinit I 55
54 I Lcac pentru sufletele viitiimate
aproape L-au zdrobit. El §tie. A trecut prin asta §i simte alaturi de tine. El sufera impreuna cu tine." Dintre toate .c uvintele pt;ntru Intrupare, eel mai bun titlu este Emanuel, ,,Dumnezeu este cu noi." Dumnezeu se .afla alaturi-de noi in situatia aceasta Mai mult, Dumnezeu, traind El insu§i d~uerea, §ti~ cum este sa fii prins in ea §i simte alaturi de noi. De aceea putein ie§i in fata, ne putem apropia cu incredere. Dumnezeu nu ne spune: Puteti veni plini de vina" sau ,,Puteti veni ru§inati". Nicidecum nu trebuie sa simtiti: Ceva e in neregula cu mine pentru · cii am aceastii depresie. Nu sunt spiritual. Acestea sunt vorbe crude pe care noi, cre§tinii, ni le aruncam adesea unii altora, dar nu sunt biblice. Nu ne aflam in prezenta unui parinte nevrozat care vrea sa auda numai Jucruri bune de la copiii lui. Nu ne aflam in prezenta unui tata care spune: Sst! n-aivoie sa simti asta, e gre§it. Nu plange. Daca mai plangi, iti dau eu, sa aide ce plange." Ne l:ndreptam inspre un Tata ceresc, care ne intelege simtamintele §i ne invita sa i le 1mparta§im. Deci n~ putem apropia cu incredere de tronul harului, §tiind ca vom capata indurare §i vom gasi har pentru a fi ajutati la vreme de nevoi. Ne putem apropia cand ayem nevoie de iertare §i cand ne simtim vinovati pentru pacatele noastre. $i ne mai putem apropia cand suntem chinuiti §i tu]burati de sentimentul neputintelor noastre. 11
11
Gradina Pentru a intelege--ce I se cere Mantuitorului ca sa fie Tamaduitorul . nostru, trebuie sa traim alaturi
de El patimile §i suferinta, a§a cum sunt expuse in Evanghelii, in Psa1mi §i in Isaia. Veniti acum cu mine in Gradina Ghetsimani. Sa descoperim ce I se cere Mantuitorului pentru a fi Emanuel, Dumnezeu este cu noi. Sa-I ascultam rugaciunile. Le puteti auzi ca §i cum le-ati auzi pentru prima, data? El ,,a inceput sa Se intristeze §i sa Se mahneasca foarte tare. Isus le-a zis atunci: «Sufletul Meu este cuprins de o intristare de moarte»" (Matei 26:37-38). . 0 clipa, Isuse. Ce ai spus? Sufletul Meu e cu prins de o intristare de moarte"? Vrei sa spui ca ~ ' m acel ceas nenorocit, ai trait asemenea sentimente ' asemenea emotii §i a§a o durere, !neat ai vrut chiar sa mori? Vrei sa spui, Doamne, ca intelegi cand sunt atat de tulburat, incat nu mai vreau sa traiesc? Cititi din nou Psalmul 22, unul dintre a§a-numitii Psalmi ai abandonarii: ,,Am ajuns ca apa, care ~e scurge §i toate oasele mi se despart; mi s-a facut inima ca ceara §i se tope§te inlauntrul meu. Mi se usucaputerea ca lutul §i mi se lipe§te limba de cerul gurii: m~ai adus in tarana mortii" (v. 14-15). Un4)ltul este Psalmul 69: ,,Scapa-ma, Dumnezeule, caci !mi ameninta apele viata" (v. l ). ,,Ma afund In noroi §i nu ma pot tine; am cazut 1n prapastie §i dau apele peste mine" (v. 2). ,,Nu mai pot strigand, mi se usu ca gatleju l" (v. 3). ,,Ocara imi rupe inirna, . ~i sunt bolnav; a§tept sa-i fie cuiva rniJa de mine, dar degeaba; a~tept mangfoetor §i nu gasesc nici unu]" (v. 20). ,,Ce, un ceas n-ati putut sa vegheati 1rnpreuna cu Mine?" (Matei 26:40) De trei ori $i-a implorat 11
56 I Leac pentru sufletele vataniate prietenii, insa fara rezultat. in cele din urma, "toti ucenicii L-au parasit §i au fugit" (Matei 26:56). Daca v-ati luptat cu singuratatea teribila sau cu goliciunea cronica, daca ati expedmentat cele rnai teribile izbucniri ale depresiei, §titi ca in acele momente va simtiti de parca ati fi ingropat, ca eel mai greu va vine sa va rugati, caci nu simtiti prezenta lui Dumnezeu. Vreau sa va asigur ca El §tie, intel~ge, va simte infirmitatea. Va imparta§e§te toate sentimentele, pentru ca le-a trait.
-rrocesul Urrnati-L la proces, unde a ascultat marturii mincinoase. Ati fost vreodata acuzat pe nedrept? Ati simtit durerea' provocata de o atare acuza? "Atunci L-au scuipat in fata, L-au batut cu pumnii §i L-au palmuit" (Matei 26:67). ,,Oamenii care-L pazeau pe Isus Il batjocoreau §i-L bateau" (Luca 22:63). _ Adesea cand consiliez oameni adanc raniti, furio§i sau indurerati, ace§t~a ma privesc cu un chip de piatra, fara cea mai mica tresarire de emotie. Dar cand patrund mai adanc, intreband: "Care este cea rnai neplacuta amintire pe care o ai, cea care te indur~reaza eel mai tare?", survine o schimbare. La inceput numai o dara1J apoi ochii se umplu de lacrimi; curand obrajii sunt scaldati de lacrimi §i chiar §i oamenii puternici, inflexibili, sunt zguduiti de durere §i manie. ,,0, §tiu care este. Imi amintesc: atunci cand tata m-a certat §i m-a lovit peste cap; cand m-a plesnit mama." Nimic 11u e inai distructiv pentru o fiinta umana decat o palrna. E atat de umilitor, de 1njositor,
Ti1miiduitorul riinit I 57 de inuman. Distruge ceva fundamental 1n fiinta noastra. Dar Tamaduitorul nostru ranit intelege. ;>tie ce insearnna sa fii lovit peste cap, sa fii palrnuit. E mi§cat de sentimentele provocate de acea rana. Simte problemele care te framanta. Vrea sa vindece. Vrea sa intelegi ca El nu e maniat de sentimentele tale. El intelege.
Cruce a Sa inaintam pana ajungem chiar Ianga cruce. L-au batjocorit clatinand din cap $i spunand: Daca e§ti Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoara-Te de pe cruce" (Matei 27:40) L-au dispretuit, L-au gedepsit, L-au necinstit. Batjocura, nezncrederea, dispretul, pedeapsa, necinstirea - aceste cuvinte aduc ]n minte durerile §i umilintele . din perioada adolescentei. Cineva a spus ca liceul e adesea o experienta atat de traumatizanta, ]neat a scris o carte cu titlul Is There Life After High School? [Exista viata dupa liceu?] ~-Sun( uimit de suspinele §i de amintirile dureroase ale adolescentei pe care oam_enii rnaturi mi le ir'ii.parta§esc. Sunetele pe care §i le amintesc oamenii eel mai adesea sunt cele batjocoritoare, cum ar fi na-na-na", sau porecle de genul lstetu'", ,,Burtica", ,,lncurca-lu1ne" ori Plin-de-co§1ui". Ori au amintiri produse de ochelarii cu rame mari din plastic sau de suporturile urate ale aparatefor den.tare. Alegeti dumneavoastra. Cruzim~a printre copii e un lucru obi§nuit. Isus ~tie cum va simtiti cand sunteti respins de un prieten, abandonat de o perso~na iubita, 11
11
11
11
58 I Leac pentru s11fletde ;;~'I.tamale
ridiculizat de- multime. In cuvintele lui Isaia: ,,n-avea nici frumusete, nici stralucire ca sane atraga privirile, §i infati§area Lui n-avea nin1ic care sa ne placa. Dispretuit·§i parasit de oameni, om al durerii §i obi§nuit cu suferinta, era a§a de dispretuit ca iti intorceai fa ta de la El, §i noi nu L-am bagat in seama" (Isaia 53:2-3). · Da, era Om al durerii §i obi§nuit cu suferinta. Daca e§ti cuprins de suferinta, el o simte al~turi de tine. Pentru eel singuratic - vaduva sau vaduv, divortat - El intelege ce inseamna sa fii singur, sa simti ca o parte din tine ti-a fost pur §i simplu smulsa. Studiile arata ca cei doi mari factori producatori destres pentru corp, minte §i sentimente sunt moarfea partenerului de viata §i divortuL In unele cazuri, divortu~ poate fj mai grav. Moartea partenerului de viata, de§i dureroasa, poate fi o rana curata. Divortul lasa adesea, o rana murdara, infectata, mustind de durere. Isus intelege cand un parinte singur incearca sa fi~ simultan sot §i sotie, mama §i tata. · Insa cunoa§te El eel mai grav sentiment provocat de toate infirmitatile noastre - cand nu putem nici macar"sa ne mai rugam? Cand ne simtim abandonati, parasiti chiar §i de Dumnezeu? Crezul apostolic - spune: ,,S-a pogorat la lad". Cand Isus era pe cruce, pana §i cerurile s-au tulburat, n-au fost prietenoase. Au asurzit cand viata se scurgea din El. A cerut ajutor in angoasa Lui din urma, insa n-a primit nici un raspuns. ,,Dumnezeule! Dumnezeule! Pentru ce M-ai parasit §i pentru ce Te d~partezi fara sa-Mi ajuti §i fara sa -asculti plangerile ' Mele? Strig ziua, Dumnezeule, §i nu'"Mi raspunzi" (Psalmul 22:1-2).
· Tiimtiduitorul riinit I 59
Dumnezeu intelege strigatul abandonarii. El cunoa§te simtamantul provocat 9-e infirmitatile noastre. A spune, p'recum stravechile crezuri, ca Hristos S-a pogorat la lad inseamna a spune ca Isus Hristos a cunoscut fiece teama, teroare §i anxietate pe care tu §i eu le putem trai in Cele mai groaznice momente de _t.-espingere, abandonare §i depresie. Deci nu exista nici macar un sentiment pe care sa nu 11 poata intelege. '· Nu e nevoie sa ne apropiem vinovati sau ru§inati. Trebuie sane apropiem cu indrazne~Ja, cu irtcredere, §tiind ca El nu doar simte alaturi de noi, ci v:rea sane vindece. $i nu ne-a abandonat, caci Duh.ul Sfantne ajuta in neputintele noastre (Romani 8:26). Beneficiem de pe urma experientei umane a lui Isus Hristos prin prezenta Duhului Stant, care ne va aju ta in infirmitatile noastre, intr-o participare bilaterala pentru vindecarea lor. Intr-o zi, tanara, frumoasa, vivacea §i atletica Joni Eareckson s-a lovit de o piatra, cand a sarit intr-un lac. Rezultatul a fast paralizia. Acum picteaza tablouri tinand pensula intre dinti. Datorita cartilor ei ~i filmului despre via ta ei, mart~ria ii este cun~scuta pe~te tot in lume. Joni §i-a dat seama cat de neajutorata era intr-o seara, cand a implorat un prieten sa ii dea ni§te pastile ca sa s~ sinucida. Refuzata, §i-a spus: ,, Nu pot nici macar m.u ri fara ajutorul cuiva!" La i:nceput, viata ii era un iad . Durerea, mania, amarul §i pustiul sufletesc o zguduiau . De§i nu putea simti durerea fizica, senzatii dureroc:ise ii sfredeleau nervii ~i-i strabateau tot corpul. Acest chin a durat trei ani.
60 I Leac pe1·1tru sufletele vatamate
Apoi, intr-o seara, o schimbare dramatica s:-a petrecut in Joni, transformand-o in cre~tina frumoasa §i radioasa care este acum: Prietena ei cea mai buna, Cindy, statea la capataiul ei, incercand din toate puterile s{gaseasca un mijloc de a o incuraja. Trebuie sa·i fi venit gandul de la Duhul Stant, caci deodat~ a izbucnit: ,,Joni, Isus §tie cum te simti. Nu e§ti singura care a fost paralizata. $i El a fost paralizat." Jonis-a holbat la ea: Cindy, ce tot vorbe§ti?" E-adev_arat, e..;adevarat, Joni. Aminte§te-ti, a fost tintuit pe cruce. Spatele Lui era tot plin de rani din cauza loviturilor primite, a§a cum se umple uneori de rani §i spatele tau. 0, trebuie ca $i-a dorit a§a de'-- tare sa Se mi§te, sa-$i schimbe pozitia, dar nu Se putea mi§ca. Joni, El §tie cum te simti." A fost inceputul. Joni nu se mai gandise la asta inainte. Fiul lui Dumnezeu a simtit senzatiile sfredelitoare care ii chinuiau trupul. Fiul lui Dumnezeu cuno§tea neajutorarea in care se zbatea ea. Mai tarziu> Joni a spus: Dumnezeu mi-a devenit incredibil de apropiat. Vazusem ce schimbare a produs dragostea pe care mi-au aratat-o pfietenii §i famiha mea. Am inceput sa simt ca §i Dumnezeu ma iube§te" (Where Is God When It Hurts? [Unde se afla Dumnezeu cand ne doare?], Phillip Yancey, Zondervan, p . 118-119). In calitate de cre§tini, Ii multumim adesea lui Dumnezeu ca Isus ne-a purtat pacatele in trupul Sau, pe cruce. Trebuie sa ne mai amintim ceva. In deplina Sa identificare cu umanitatea noastra, §i mai ales pe cruce, El a luat -asupra Sa toata gama simtamintelor ·n.oastre. $i -a purtat si1ntamintele
Tamad uitorul r iin it I 61 datorate neputintelor noastre, ca sa nu le purtam . -. . smgun. Cei mai mµlti dintre noi cunosc cuvintele ·cantecului religios traditional ,,Valea singuratatii": A singuratatii vale Isu s singur strabatu. Nimeni nu putea merge in locu-1, Singur, singur drurnu-I Ju.
11
11
11
A singuratatii vale Singur trebuie s-o treci. Nimeni nu poate merge inJocu-ti, Singur, singur pe poteci.
Insa am fost incantat sa aflu ca, de cu rand, Erna Moorman i-a mai adaugat o strofa, care a adus , .cantecul mai aproape de mesajul Scripturii: A singuratatii v ale Singuri n-o rnai infruntarn; - Domnul L-a trimis pe Fiul, Singuri, singuri nu luptarn! *
,,N-avem un Mare Preot care sa IJ-_-:-aiba mila de slabiciunile noastre, ci unul care in toate lucrurile a fost ispitit ca §i noi" (Evrei 4:15). Act!asta asigurare rte da motive de speranta §i de vindecare. Faptul ca Dumnezeu nu numai ca §tie §i Ii pasa, ci §i lnfclege pe deplin, este eel mai terapeuticfactor in vindecarea sufletelor noastre vatamate.
* Hymns for the Family of God, Paragon Associates, p. 217.
4 Arma mortala a diavolului incolo, frafil~r, fntarifi-vii in Domnul §i ,in puterea tiiriei Lui. Imbracati-vii cu toatii anniitura Lui Dt1m11ezeu, · ca sa puteti tinea piept impotriva uneltirilor diavolului. Caci noi n-avem de luptat impotriva earn.ii §i stinge!ui, ci impotriva capeteniilor, \ impotri1Ja domniilor, zmpotriva stiiptinitorilor intuneri~ului acestui veac, impotriva duh.urilor riiutafii cari sunt in locurile cere§ti ... Facefi in toatii , · vremea, prin Duhul, tot felul de rugiiciuni §i cereri. Vegheafi la aseasta, cu toatii staruinfa, Efeseni 6:10-12, 18
.. .ca sii nu liisiim pe Satana sii aiba un cti§tig de/a noi; . . ciici nu suntem zn ne§tiinfii. despre planu;'ile lui. 2 Corinteni 2:11
maginea biblica a diavolului e destul de diferita de cea populara. In Biblie, el nu este creatura comica din desenele animate, cu coarne, coada, ·furca §i imbracat nostim in poale ro§ii. Diavolul este · .~ai degraba un adversar de§tept, §iret §i periculos . · (1 Petru 5:8). Pentru ca face parte ·din lumea . spiritelor, 'diavolul va §tie slabiciunile; va intelege neputintele §i le folose§fe impotriva durnneavoastra. Biblia nu vorbe§te atat de puterea diavolului, cat de extrema lui ·.subtili-tate, §iretenie §i in§elii.torie. Folose§te §iretlicuri $i mijloace istete, stratageme §i planuri. $tie cum sa va exploateze slabiciunile In directia· descurajarii, a dezamagirii, a e§ecului §i-a abandonarii vietii . cre§tine. Se vorbe§te despre el c~ despre un leu care racne§te §i cauta pe cine sa inghita (1 Petru 5:8). Pavel a scris despre duhurile rele ale intunericului impotriva carora luptam (Efeseni 6:12). Jn intuneric suntem atacati sau dezamagiti cu u§urinta.
Subestimarea Unele dintre cele mai puternice arme din arsenalul
64 I Leac pentru sufletele viitiimate
diavolului sunt cele psihologice. Frica e una dintre ele. Indoiala e alta. Urmeaza mania, ostilitatea, ingrijorarea ;;i, desigur, sentimentul vinovatiei. Vina :Jndelungata e greu de inlaturat; pare sa persiste chiar ;;i dupa ce cre;;tinul cere iertare ;;i accepta harul iertarii. Un jenant sentiment de autocondamnare planeaza asupra multor cre;;tini, ca smoguJ din Los Angeles. Sunt invin;;i de cea mai puternica arma psihologica folosita de diavol impotriva cre;;tinilor. Aceasta arma are efectul unui proiectil fatal. Numele ei? Subestimarea. · Cea mai mare arma psihologica a diavolului e sentimentul de inferioritate, nepotrivire ;;i subestimare. Acest sentiment ii stapane;;te pe multi cre;;tini, in ciuda minunatelor experiente spirituale, in ciuda credintei lor ;;i a cunoa;;terii Cuvantului lui Dumnezeu. De;;i i~i inteleg calitatea de fii ;;i fiice ai Jui Dumnezeu, au mainile legate, sunt cuprin;;i de unsentimental inutilitatii. Sunt patru cai prin care diavolul ·folose§te cea mai devastatoare arma psihologica §i afectiva din arsenalul sau pentru a aduce :Jnfrangerea §i e§ecul :Jn viata du1nneavoastra. 1. Subestimarea vii. paralizeazii potenfialul. Prin locurile pe unde am predicat, am vazut ingrozitoru] impact aJ sentimentului de inferioritate. Am fast martorul tragicei pierderi de potential urnan, al vietii diluate, al darurilor irosite, al pierderii unei veritabile comori de putere §i posibilitati. $i mi-a plan? sufletul.
Arma mortala a diavolului I 65
$ti ti ca §i Dumnezeu plange din acest moti~? Nu este atat rnanios, cat indurerat. Plange paralizarea potentiaJului dumneavoastra . ~rin. subesti~nare. Pretul e foarte mare, caci se pare ca tot1 ne luptam cu a;;a 'ceva. Foarte putini oameni au depa§it pe deplin indoielile care bantuie, dezamagirile ingrozitoare in legatura cu cine sunvt §i ce ~ot ~ Aei. S~b~s~i~a.rea incepe Inca din leagan, contmua m .grad1mta §~ se inrautate§te In adolescenta. La matuntate, pares~ s~ transforme in inarea ceata care-i invaluie pe multi, z1 de zi. Cateodata se ridica putin, dar se lasa din nou, incercand sa inunde, sa lnece.' A Din nefericire, este o plaga printre cre§tini. Intr-o caseta intitulata ,,Arsenalul psihologic al diavolului", · psihologul cre§tin Jim Dobson poveste~te d~sp.re un sondaj facut pe un mare numar de feme~. Ma1ont~te_a erau casatorite, sanatoase ;;i feric1te. Potnv1t declaratiilor lor, aveau copii fericiti §i securitate finanei~ra. in test, dr. Dobson a in~itat zece cauze ale depresiei. Le:..a cerut femeilor sa 1~ nume1~ot:ze 1n ordinea In care acestea le afectau v1ata. Iata hsta pe care le-a dat-o: . . v .. • absenta iubirii romanhce dm casrnoe; • conflicte cu socri; ' • subestimare; • problerne cu copiii; • dificultati financiare; • singuratate, izolare, plictiseala; • probleme sexual~ in casnicie; • probleme de sanatate; • oboseala §i presiunea tirnpului; • 1mbatranirea.
66 I Lene pentr u suflelcle vrHamatc
Fem eile le-au ordonat 1n funqie de can tita tea d e d epresie produ sa . Ca re a ie~it d eta~at inaintea ceJorlalte? Subestim area: SO(X, dintre aceste cre~ tin e au pu s-o p r jrna; 8 0<.~{> din ele au pu s-o a doua sa u a treia. lntelegeti cat po ten ti al afecti v ;;i spirHu al se irose~te? Aces te fem ei se luptau cu d e presia provocata predomin ant d e subestimare, al carei sentiment le tragea in jos. Un a dintre pildele spuse de Isu s a fos t cea a polilor. Omul cu un singur pol era irnobiliz at d e frica ~i de sentimente d e inadecvare. Pentru ca se tern ea a tata d e e9ec, nu §i-a investit banul, ci ]-a in g ropa t §i a in cercat sa-1 protejez e. Via ta lui er a o p roprietate ingheta ta - ingh etata d e frica de a fi i·espin s d e stap an, frica d e e9ec, frica d e a fi com para t cu ceila]ti doi ca re i9i face au investitiile, fri ca d e a ri sca . A fac ut ceea ce fac multi oam eni ca re se s ubes tirn eaz a: nimi c. $i es te exa ct ce vrea di avolul p e ntr u dumnea v oastra ca §i cre9tin - sa fiti a tat d e inlantuit, 1n cat sa z aceti in ghetat, parali za t, multumindu-va cu o slujba §i o via ta mu]t sub p otenti alul dumnea vo astra . 2. Su bestimarea va dis tr uge visele. A ti au z it prob abil vech ea z ica]a: ,,Nevroti cii s unt oameni ca re constru ies c castele in va z d u h ; psihopati i sunt cei care se rnuta in ele; §i p sihia trii s unt cei care s tran g ch iria !" Dar eu n u vorbesc d esp re visele cu och ii d eschi~ i ori d espre fan teziilc n ere ali stc. Nu putc1T1 fr5i fn vise le n oastre, n u putem tra i pc seama lor, d ar trai rn prin ele. Un a din ca ra cte risti cile C inciz ecimi i, a9a cu m a fost profeti ta d e Joe l ~i irnplin ita in ca rtea
Arma morta!i'i a dia volulu i I 67 Faptele Apostoli]or, este ca, atun ci cand D u hul Sfant Se r evarsa, tinerii au ved enii §i ba tranii au vise (2:17). Duhul Sfant n e ajuta sa avem vi se 1nd raznete, sa vedem ceea ce Du m n ezeu vrea p entru noi, cu noi §i m ai ales prin noi. ,,Cand nu este n ki o d escoperire dumnezeiasca, poporul este fa ra frau" (Prover be 29:18). Da, d aca modul in care te vezi p e tine insuti este g re9it, daca te su bestimezi, crezandu-te inferior §i n eaju tor at, te vei distru ge singu r. Visele tale vor fi nimicite §i mare le plan al lu i D umnezeu p entru tine nu se va implini. Cea m ai buna ilu strare a acestui lucru se a fla in Vechiul Testan1ent, in Numeri, capito lele 13 §i 14. Dumnezeu a avut o viziune p entru popo rul Sau , un vis frumos, indraznet. Le-a irnplantat in inimi §i in minti imaginea Parnantului Fagaduintei, in care curge lapte ;;i miere, un p arn ant p e care ei urmau sa-1 sta paneasca. Dumnezeu i-a adus la g ranita Pam an tulu i Faga duin tei, a p roap e d e p lanul indraznet pe care il avea p entru ei. Moise ;;i-a p rimit ins tructiu ni le d e ]a Domnul §i apoi a trim is un d eta;;am ent d e recunoa;;tere sa explorez e Pam an tul.' Aceasta e prim a a testare a CIA - Agentia d e Infor rn at ii din Can aan. Moise a trimis elita lsraelului, eel rnai bun om d in fiecare sern inti e . $i a a;;tep tat cu incred ere ca realitatile din Can aan sa confirme visele lu i Durnnezeu ;;i p rornisiu nea Lui. $i, lntr-un fel, le-au confirm at, caci toti sold atii au fost de a cord : ,, E u n p am ant fanta stic. la ta fru ctele - n-am rna i va zu t stru g u ri ;;i rod ii ca aces tea. $i m ie rea -_- e cea m ai
68 I Leac pentru sufletele viitiirnatc
Arma mortalii a diavolului I 69
duke dintre cele pe care le-am gustat vreodata" (vezi Nmneri 13:23). «Nu pu tern sane suim 1mpotriva poporul ui aces tu ia, caci este mai tare decat noi.» $i au lnnegrit lnc:iintea copiilor lui Israel tara pe care o iscodisera. Ei au zis: «Tara pe care am strabatut-o, ca s-o iscodirn, este o tara care mananca pe locuitorii ei, toti aceia pe care i-arn vazut acoio sunt oameni de statura Ina.I ta. Apoi am mai vazut in ea pe uria;;i, pe copiii Jui Anac, care se trag din neamul uria$ilor: 1r1aintea noastra ;;i fata de ei parca eram ni;;te Ia.custe (Numeri 13:31-33).
Nu prea poti avea o parere mai proasta d espre tine decat sate vezi ca o lacusta. Mesagerii au ]nceput sa pianga §i sa se inspaimante. Nurnai Caleb §i Iosua au avut altceva de spus. 0, ei au fost de acord cu datele situatiei. Ol1servatiile lor erau acelea§i, dar, pentru ca pe;'CCp{ii/e au f;st diferite, concf uzii/e lor au fost diferite. D e ce? Deoarece Caleb era insufletit de un alt duh (Numeri 14:24). Acesta este raspunsul. Caleb nu avea o teologie de vierme. El §i Iosua nu se vedeau ni§te lacuste. Ei au spus: ,,Bine]nteles ca oamenii sunt mari, dar sa nu ne temem d e ei. Domnul este cu noi." Imi place argoul evreiesc folosit de Caleb §i Iosua. Pcntru noi ei sunt ca pfonea! ~ice daca sunt mari; putem sa-i mancam de parca ar fi paine, putem pentru ca aceasta e voia lui Dmpnezeu pentru noi. Este visul lui Dumneze u §i El l§i gase§te pl acerea in lmplinirea Jui In noi 9i prin noi. El n e va d a §i J:rnplinirea viselor, §i pam5ntul" (vezi Numeri 11
14:8-'I 0).
1
Marele vis al Jui Dumnezeu, scopul pentru care i-a eliberat din robia Egiptului, a fost 1ntarziat $i amanat cu patruzeci de ani nenorociti, petrecuti ]n pustie. Planul lui Dumnezeu n-a fost un castel nevrotic construit in vazduh; a fost o realitate - fructe §i miere, pamant §i cetati - tot ce vroia Dumnezeu sale ofere, totul aflandu-se aproape de ei. Visul era gata §i Dumnezeu era pregatit, dar poporul nu era, din pricina subestimarii . ,,Parca eram ni§te lacuste." Au uitat ca sunt copiii lui Dunmezeu. Au uitat cine 9i ce erau. Cata nevoie avem de acest inesaj astazi! Ascundem o multirne de t emeri ale noastre intr-o subestimare sfintita ]ntr-un mod morbid. Acoperim cu pietate acest dispret fata de propria noastra persoana spunandu-i sfintire §i rastignirea eului. E timpu l sa avem ni9te vise 1ndraznetc. E vrenwa sa .ie§irn in lume cu rnarturia noastra, 1n alt mod decat pana acurn. Ce ne retine? Frica de a £i criticati, team a de a risca, tearna de, traditie, de anturaj . In subestimarea noastra, distrugern planul lui Dumnezeu pentru noi ca §i cornunitate d e credincio§i - noi, care s untem propriul Sau trup. Ce s-a lntan1plat cu visul durnneavoastra? Unde e viziunea pe care Dumnezeu v-a pus-o ]nainte? Ce a distrus-6? Pacatele, l:ncalcarea legii §i proastele obiceiuri? M a lndoiesc. Probabi l, visu I v-a fost a'manat ori di s trus, pentru ca diavolu1 v-a focut sa va credeti o lacu sta sau un vierme. Drept rezultat, nu v-ati recunoscut niciodata in tregu l potential de copil al Jui Dumnezeu. Sunteti plin de temeri ~i indoi e li, inferioritate §i n epo tri vire .
Arma inortalii a diavol ulu i I 71
70 I Leac pentru sufletele viitiimate
Cat de departe cr~deti ca ar fi ajuns William Carey, primul mare misionar protestant al Indiei, fa.ra un vis? El a spus-o in urmatorul fel: ,,A§teapta lucruri mari de la Dumnezeu, incearca lucruri mari pentru Dumnezeu." Acesta e tipul de vis divin distrus d~ subestimare. Lipsa credinte1 e adesea hranita de subestimarea lucrurilor pe care Dumnezeu vrea sa le faca prin dumneavoastra. 3. Subestimarea vii mineazii relatiile. Ganditi-va la relatia dumneavoastra cu Dum~ezeu. Dae~ va considerati inferiori §i lipsiti de valoare, e firesc sa credeti ca Dumnezeu nu va iube§te §i nu are grija de dumneavoastra. 0 asemenea gandire conduce adesea la acele interogatii §i resentimente care incep sn va mineze reJatia cu Dumnezeu. La urma urmei Jlll L' o .. r' vina Lui ca va simtiti astfel? El v-a creat n ~a . l'ull u ~ i, probabiJ, trebuia sa 0 faca aJtfel. Dar IHI fl f5cu l-o. Probabil ca, de§i Se gande§te la altii §i le ofcra o multime de lucruri, nu este cu adevarat preocupat de dumneavoastra. Totul este bine pentru ei, dar nu §i pentru dumneavoastra. Oricum, odata ce critici ·designul, nu mai e mult pana la a avea resentimente fata de Designer. Astfel se contamineaza modul in care II vedem pe Dumnezeu, iar perceptia modului in care va 'trateaza se deterioreaza, distrugandu-va, in final, reratia cu El. Subestimarea va afecteaza relatiile, . cu alti oameni. Diavolul folose§te sentime~tul sacaitc;r de inferioritate §i nepotrivire ca sa va izoleze. Caci modul eel mai obi§nuit in care oamenii se trateaza de sentimentele de inferioritate este sa se framante inauntrul lor, sa aiba cat n1ai putin posibil contacte
.
I
1
cu alti oameni §i doar din cand in cand sa arunce pe furi§ o privire spre lume. Hristos ne-a cerut sa ne iubim aproapele cum · ne iubim pe noi in§ine. Asta implica faptul ca, pentru trairea cre§tina §i relatiile interpersonale ale cre§tinului, imaginea sanatoasa de sine este esentiala. ' Sunteti capabil sa daruiti ceva altora numai cand aveti 0 parere potrivita §i sanatoasa despre ' dumneavoastra. Cand va subestimati, deveniti peste masura de preocupat de propria persoana §i nu mai aveti riimic de daruit altora. Care sunt oamertii cu care ne intelegem eel µlai greu? Cei care nu sunt multumiti de propria persoana. Pentru ca nu sunt multumiti de ei, nu sunt multumiti nici de altii §i e greu sa te intelegi cu ei. Subestimarea distruge relatiile interpersonale mai muJt decat orice altceva. Daca va subestimati, le cereti altora sa faca ce nu pot - sa va faca s.aJva simtiti potriviti §i capabili - cu toate ca sunteti convin§i ca sunteti nepotrivit §i neajutorat. Aceasta apasa prea greu asupra partenerului de viata, asupra copiilor, a prietenilor, · a -vecinilor sau a bisericii. Puteti deveni suspicio§i sau ostili, tematori sau neajutorati. Dumnezeu vrea s·a straluciti cu propria dumneavoastra frumusete, sa va asumati rolul primit in a-I face gradina n~ai frumoasa. 4. Subestimarea vii saboteaza slujirea cre?tinii. Care este eel mai mare obstacol care-i impiedica pe membrii TrupuJui lui Hristos sa functioneze ca parti ale unui trup? Care este primul lucru pe care oamenii
· 7:
Arma mortalii a d;avoli1lui I 73
I Leac pentru sufletele vatamate
il spun, cand le ceri sa faca ceva pentru Trupul lui Hristos? • ,,Sa vorbesc la $coala duminicala? Nu pot sta in fata unui public." • ,,Sa marturisesc la intalnirea femeilor ori a barbatilor? 0, nu pot a$a ceva. • ,,Sa · bat din U$a-n U$~? M-ar speria de moarte." • ,,Sa cant in cor? De ce n-o-intrebati pe Mary? Are o voce mult mai buna." Noi, pastorii, suntem aproape inecati in torentul de subestimari care se revarsa asupra noastra prin scuzele de a rn.i face lucrarea lui Dumnezeu. Nu ma refer la incercarea de .a pune un om nepotri vi t intr-o anumita slujba. Nu toata lumea poate face orice. Exista in biserica §i oameni care spun: ,,Frate pastor, mi-e limba legata. Vorbitul in public nu mi se potrive§te, dar pot face altceva." Oricine poate face ceva $i poate darui, prin darul primit, Trupului lui Hristos. Ati, remarcat vreodata ca Durri.nezeu nu alege ./ staruri sa-1 faca lucrarea? Verific~ti - incepand cu Moise, care I se piangea Jui Dumnezeu de balbaiala lui, pana la Marcu, baiatul mamei, care i-a abandonat pe Pavel §i Barnaba. Pavel avea dreptate cand spunea ca nu multi dintre cei intelepti, de neam ales §i impresionanti sunt ale$i. Se pare ca Dumnezeu alege oameni cu lipsuri §i infirmitati, le traseaza sarcini $i apoi le da suficient har pentru a le putea indeplini. Nu sunt multi intelepti, . nu sunt multi de neam · ales, nu sunt m~lti supraoameni printre cei chemati (1 Corinteni 1:26-31). 11
Problema este ca subestimarea II impiedica pe_ Dumnezeu sa valorifice ocaziile extraordinare de a-$i arata puterea §i priceperea prin slabiciunile dumneavoastra. Pavel a spus: ,,Deci ma voi Iauda mult mai bucuros cu infirmi ta tile mele. De ce? Pentru ' ,,ca astfel Dumnezeu l§i poate arata intreaga Sa putere (2 Cor.inteni 12:9-10, Phillips). Nimic nu saboteaza ·mai mult slujirea cre§tina decat subestimarea ce Il impiedica pe Dumnezeu sa lucreze. · Va amintiti povestea despre ziua de targ dintr-un sat indian? Fiecare a venit cu ce avea de vandut. Un Jermier a adus un stol intreg de prepelite. $i legase o sfoara de piciorul fiecarei pasari. Celelalte capete ale sfotilor erau legate de un inel pe un bat pus la mijloc. $i prepelitele se plimbau melancolic in cerc, in jurul batului, precum catarii la o moara de sorg. Nimeni nu parea interesat sa cumpere vreo prepelita, pana cand a aparut un brahman cucernic. El credea in respectul hindus pentru viata §ii-a fost mila de bietele vietati. Brahmanul a intrebat pretul unei ·prepelite §i apoi i-a spus negustorului: ,,Vreau sa le cumpar pe toate." Negustorul era in culmea fericirii. Dupa ce §i-a primit banii, a fost surprins sa-1 auda pe brahman spunand: ,,Acum vreau sa le eliberezi." ,,Ce inseamna asta, domnule?" ,,M-ai auzit. Taie-le sforile de la picioare §1 elibereaza-le. Da-le drumul." ,,Pai, in regula, domnule. Daca asta doriti." Fermierul a taiat cu cutitul sforile de la picioarele prepelitelor §i le-a eliberat. Ce s-a intamplat? Prepelitele au coritinuat sa se invarta in cerc. ln cele 11
74 I Leac pentru sufletelc viitiimate
din urma a trebuit sa le alunge. Cand au ,aterizat ceva mai incolo, §i-au reluat ·niar§ul. Erau libere, dezlegate §i totu§i mergeau in cerc, de parca ar fi fost 1nca legate. Va recunoa§teti in exernplul dat? Eliberat, iertat, fiu sau fiica a lui Dumnezeu, rnembru al farniliei Sale, c~ezandu-va inca. un vierme sau o lacusta? Subestimarea este · cea mai de'vastatoare arma psihologica a diavolului §i Va poate face sa umblati in cercurile vicioase ale fricii §i inutilitatii.
I
8 Leac pent1~u subestiJnare - Partea fn tai
Luafi seama la neprefu ita dragos/:e pe care Tnfiil ne-a ariitat-o, permifand sii ne numim " copiii lui Dumnezeu" - §i nu doar ca ni se spune astfel, ci ?i sunfem. Mo§tenirea noastra 711 Dumnczeu nu e doar o figurii de sfil - ne explicii de ce nu ne va recunon§ fe lu mea, cum nu L-a recu noscu t nici pc Hristos. 0, copila~ii mei iubifi (iertafi biitranu fui afecfiunen sa) v.-ati gfi11dit voi fa asta? Ce vo111.fi, nu §fim. Dar nsfa §fim. sigur, dacii acceptam reafitaten, ca trebuie sa Jim asemenea Lui, pen tru ca ar trebui sii-L vedem a§a cum este El. ] loan 3:1-2 PHJ L LIPS
C
u~l.
u multi_ ani l:n u_rma,_d r. Maxwell Maltz, chirurg renurnJt, a sens un b est-seller, New Faces - New Futures [Fete noi - d estine noi]. Cartea rela teaza povestea rnai multor oameni carora chir~~rgi a pl a~ ti~a le-a d eschis noi porti in viata. Terna cartll o const1tme surprin zatoarele schirnbari d e person alita te care pot aparea cand se schirnba ]n fati§a rea unei persoan e. Dar, odata cu trecerea anilor, dr. ·Maltz a descoperit §i altceva, nu din succesele, ci din e§ecurile sale . A vazut pacienti ca re nu se sch irnbau n ici chiar dupa 0 operatie estetica . Oameni care au fost facuti nu doar accepta bili, ci 1ntr-adevar frurno§i, contin u au sa gand easca §i sa se poarte ca ratU §C3 cea U~at5 . Primisera fete n oi, dar continuau sa-§i poarte vechile person alitati. Mai grav, ca n d se uitau intr-o o_glind~, exclamau cu m an ie, adresandu-se d octorulrn: "Arat exact ca ]n ai n tc. Nu ati schimbat nimic." Asta In ciud a faptu lui ca prietenii §i fam ilia abia ii rnai recun o§teau. De~i fo tografi ile de din ainte ~i de du pa operatie erau foarte diferite, pacientii doctorul_~~i \ Maltz o tin eau un a si b un a: "Nasul m eu e ace la§ t , [_ ,,Obrajii imi aratii ,; fe \", ,,Nu ati schimbat nimic."
Leac pentru subestimare - Partea intli I 79
78 I Leac pentru sufietele viitiimate
In 1960, dr. Maltz a mai scris un best~seller, Psycho-Cybernetics [Psihocibernetica ]. Inca incerca sa schirnbe oamenii, dar nu corectandu-le osatura, nici indepartand cicatricele, ci ajutandu-i sa-;;i schimbe imaginea despr-e ei in;;i§i. Dr. Maltz spune ca e ca ;;i cum fiecare personali' tate ar avea un chip. Acest chip afectiv al per.s onalitatii pare sa fie adevarata cheie a schimbarii. · Daca ramane cu cicatrice sau deformat, urat ;;i inferior, atunci respectiva persoana continua sa-;;i joace rolul, indiferent de schimbarea imaginii exterioare. insa; daca ~cest chip al personalitatii poate fi reconstruit, daca vechile cicatrice afective pot · fi inlaturate, persoana poate fi transformata. .Fiecare d!ntre noi poate confirma acest lucru din experienta relatiilor cu ceilalti ;;i cu noi in;;ine. E absolut uimitor felul in care imaginea despre noi in§ine ne influente.a za actiunile, atitudinile §i mai ales relatiile cu ceilalti. Iata exemplul lui Marie. Sotul ei, Jim, credea ca sotia IUi este frumoasa. Mi-a spus-o el inainte sa discutam de.s pre problema lor. Cand am vazut-o, i-am ..
.
.
/ '
Spui asta doar 'Casa ma flatezi. Nici tu nu crezi ce spui", replica ea. . Jim se simtea ranit §i frustrat. Cu cat cauta mai multe moduri de a o convinge pe Marie ca intr-adevar d considera frumoasa, cu atat prapastia se adancea. $tiu cum arat, . spunea ea. Ma pot vedea if1 oglinda. Nu trebuie sa inventezi nimic. De ce nu ma iube;;ti pentru ceea ce sunt?" Se invarteau in cerc. · Imaginea de sine a lui Mari~ o impiedica sa-I inultumeasca lui Dumnezeu pentru darul frumusetii. b impiedica sa vada realitatea. $i, eel mai grav, o impiedica sa dezvolte mai departe legatura de; dragoste cu sotul ei, care-i era foarte loial. '· · Ce este imaginea de sine sau conceptia despr.e sine? Imaginea de sine pe care o aveti are lc'.l baza un intreg sistem de imagini ;;i senti:mente pe care ]e-ati ;.ldunat despre dumneavoastra. Pentru a ex-prima aceasta combinatie de imaginar §i afectiv, folosesc · expresia con:cepte-afecte. Concep}ia despre sine include atat imagini mentale, cat ;;i imagini afective .. betineti un intreg sistem de concepte-afecte despre dumneavoastra . Se afla in miezul p~rsona litatii dumneavoastra. $i niciunde nu este mai· potrivita fraza biblica despre inima ;;i minte d ec6t aici: ,,Caci el este ca unul care I§i face socotelile in inima" (Proverbele 23:7 KJV). Felul in care te prive§ti ;;i ce simfi fafii de tine in adancul personalitapi tale determina ce vei fi §i cum te vei forma. Ce vezi ;;i ce simti' iti determina in viitor relatiile cu alti , ' , oameni ;;i cu Dumnezeu . Acest fapt este vital pentru ado lescenti, caci nu-i nirnic rnai necesar cre;;terii lor spiritua]e ca ;;i 11
• •
11
So I Leac pentru sufletcle viitiimate
/
cre§tini, precum $i .dezvo]tari i -lor langa Dornnul, decat fonT1area unei imagini de sine bune, corecte din punct de ved ere cre§tin. Dr. Maurice Wagner, un consi]jer cre§tin profesionist, 1n excelenta sa carte The Sen sation of Being Smnebody [Sentim entul ca e§b ci neva] (Zondervan, p. 32-37) expJica cele trei componente esentiale ale unei imagini d e sine sanatoase: Prima este sen ti men tu l apartencn fei, sentimentul ca e§ti iubit. Acesta e pur §i simplu con§tientizarea faptului ca e§ti dorit, acceptat, 1ngrijit, placut §i iubit. Personal, cred ca acest sentiJnent 1ncepe 1nainte d e na§tere. Am consiliat oam.eni ce aveau rani atat d e adanci, 1ncat cred ca sentimentul lor de respingere l'§i are radacinile in atitudinea pe care au avut-o parintii 1nainte de na§terea lor. D aca un copil nu este d ori t, rar se 1ntarnpla sa aiba sentirnentul aparten en\ei. A doua cmnpon enta este sentirnentul Dalorii. Acesta e sentimentul §i convingerea nerostita: ,,Contez . Sunt prepos. Am ceva de oferit." A treia este se11timentul di eq fi competent. E vorba de concepte-afecte: ,,Pot face asta. Pot face fa ta acestei situ a pi. Sunt gata sa infrunt via ta." Alatura\i-le, spune dr. Wagner, §i veti obtine o triad a a con ceptelor-afecte: apartene:ita, valoare §i competen\a.
Surse ale imaginii de sine Sunt patru surse ale irnaginii d e sin e, patru factori care ajuta o persoana sa-§i construiasca im agi nea de sine: lumea exterioara, ]umea interioara, Diavolu 1cu toate fortele raulu i §i Dum.n ezeu cu Ct1vantul Sau . Jn acest ca_pitol vonl analiza lurnea exterioara, caci
Leac pentru subestimare - Parten 1nt1i I 81 aceasta este sursa prirnara, terenul din care cre§tc irnaginea de sine. Lumea exterioara cu prind e to\i factorii care v-au matcat formatia - ereditatea §i na$terea, copilaria, ado]escen}a. Pentru durnneavoastra, lurnea exterioara este experien\a de via\a avuta pan.a 111 prezent. Experienta avuta cu lumea ex terioara va spune cum ati fost tratat, cum ati fost educat §i ce rela tii ati avut cu alti oarneni in primii ani de v iata. In pri1nul rand, 1i reflecta pe parintii §i rnembrii famili ei, mesajele pe care vi le-au tran srn is d esp re durnneavoastra prin expresia fe\ei, prin intona\ie, atitudini, cu vinte §i ac\iuni. Un mare psiholog, George Her_bert Mead, folose;;te o expresie interesanta pentru a d escrie relatiile unei persoane cu lumea exterioara. Ji spu n e oglinda a sinelui". Un n ou-n ascut nu are o in1agine d e si n e clar contura ta. Dar, p e masura ce cre$te, con§tientizeaza diferen\ele §i ca§tiga o imagine de sine. De uncle o are? Din reflectarea asupra reaqiilor oamenilor irnportan\i din viata ]ui . Sfantul Pavel a_spu s acest lucru cu rnu!te seco]e 1naintea doctoru lui Mead . In centrul capitolului despre dra goste, 1 Corinteni 13 (v... 9-12), Pavel formuleaza aceea§i idee cand vorbe§te despre cre§tere: 11
Cunoa~ tere a
m e a este imperfccta, in clu siv cu n oa~terea de sin e. Cand am fos t cop il, am vorb it, am gandit ~ i am ra tiona t ca un copil. Ca nel am crescut, a m 1nliiturat copi lariile ~i , totu ~i, 'inca vad ca 1ntr-o oglinda ce ]mi ofera nurna i rcfl ectii. Dzir lntr-o
82 I Leac pe11tn1 sujletelc vatamate
z i voi cunoa§te In mod d esavar§i t. Atunci voi s ta fa ta 1i1 fata c u Durnneze u si cu realitatea. Acum cunosc in ' pa rte, insa atunci ma voi J:ntelege pe deplin, tot a ~Cl cum am fast pe dep1in Intel es. Intelegerea partia l.1. pe care 0 am acurn e r ezultatul faptului ca ma va d intr-o oglinda 1ntuneca ta §i lnce to;;ata. (parafra znren nutorului) .\
Una dintre caracteristicile copilu lui este ca el cunoa§te §i intelege lucrurile partial. 0 parte din cre§terea in dragoste presupune atingerea unei intelegeri depline, ,,fa ta in fa ta". Irnaginile §i senthnentele despre noi in§ine provin in buna n1asura din imaginile §i sentimentele pe care le au d espre noi cei din familia noastra - ce intelegem din expresia fetei, ce auzim 1n tonul vocii lor §i vedem 111 actiunile lor. Aceste reflectii ne spun nu doar cine Sl.!ntern, ci §i ceea ce vom deveni. Pe masura ce reflectiil e devin parte din noi, luam infati§area persoanei pe care o vedem in oglinda familiei. Va amintiti cand ati fost ultima data in casa oglinzilor din parcul de distractii? Va priveati intr-o oglinda §i va vedeati inalt §i slab, cu maini lungi cat picioarele. In urmatoarea erati rotund ca un balon. 0 alta oglinda le combina pe amandoua astfe l, ]nea t de la talie 1n sus aratati ca o gira fa, iJr d e lzi tzilie ]n jos, ca un hipopotarn. A fost o experienta ila ra, n1ai a les p e ntru persoana d e langa drnnneavoastra. Era uimitor de cat de amu zant aratati. -C e se 1nta mpl a? Oglin z il e erau ]n a§a .fel construite inca t sa v a ved eti in functie d e curbura stidei.
Leac pentru subestirnare - Par/ca intii I 83 Acum mu ta ti acele oglinz i in fa1ni1ie. Ce s-ar fi ]ntamplat daca mama, tatal, fratele, sora, bunicii, alte persoane importante 1n primii ani d e viata ar fi luat toate oglinzile din casa §i le-ar fi curbat intr-un anume fel, a~a incat sa vedeti in fiecare oglinda o imagine distorsionata? Ce s-ar fi intamplat? Nu v-ar fi luat mult tirnp sa va dezvoltati 0 imagine de sine exact ca aceea pe care o vedeati in oglinzile familiei. Du pa un tim p, ati fi 1nceput sa vorbiti, sa va purtati ~i sa va raportati la alte persoane intr-un fel care s-ar fi potrivit imaginii pe care o tot vedeati i'n acele oglinzi. In taberele organizate la Ashram avem o sesiune nun1ita ,,Timpul ini1nii deschise", cand oan1enii i~i imparta~esc in inod deschis nevoile cele mai adanci. Intrebarea pusa este: ,,Ce anmne, din via ta dumneavoastra, va im piedica sa dati ce aveti mai bun pentru Isus Hristos?" Intr-o seara, un predica.tor s-a ridicat sa vorbeasca . Avea vreo patruzeci de ani, arata bine, se bucura de succes, se afla in cea rnai buna perioada a vietii. Era pastorul unei biserici mari ~i infloritoare. Dar a marturisit plin de emotie tulburatoarea ternere ca este inadecvat, lupta lui constanta cu sentirnen tu 1,. inferioritatii. Era prea sensibil la ce spuneau oamenii despre el ~i inmarmurea la cea mai marunta critica. Frica sa 1-a 1mpiedicat sa se lanseze 1n lucrarile creative spre care simtezi ca 11 conduce Drnnne zeli. Du p a a ce a sesiune, un llder religios mi-a spus: ,,$tii, pre dica torul acela e ultima p er soa na la care rn -a~ fi a§teptat sa spuna a ~a ceva. De ce? A rn ta foa r tc bine §i are atatea reu ~ite. Are o farnili e rninun ata ~i o
. 84 I Leac pentru sufletele vii.ta.mate
biserica ie§ita din coinun. N-a§ fi banuit niciodata ca in sufletul lui se ascu,nde un asemenea chin." S-a intamplat sa cunosc familia acelui predicator. $tiam ca fusese neglijat de tatal lui - §i o asemenea "oglinda" ii spune mu1te unui copil. Daca un tata nu are timp pentru copilul lui, parinte]e transmite un mesaj important:"Numeriti timpul meu; am lucruri mai importante de facut." $tiam de constante]e descurajari ale tatalui sau §i de felu] duke, mieros, spiritual in care mama sa incerca sa-1 ajute. Felul ei de a-1 ajuta consta in a-i aminti ce i se cerea ori in a-1 compara cu o fermecatoare sora mai mare, foarte atragatoare. Cuno§team oglinzile distructiv curbate ale neglijarii §i Ii psei de afectiune, ale cri ticii §i compararii, prin care respectul lui fata de sine a fast rau afectat. Treizeci de ani mai tarziu, respectivele dureri §i rani ii infectau persona]itatea, paralizandu-i potentialul §i sabotandu-i lucrarea. Daca cele spuse suna ca §i ctim am cauta un vinovat, marturisesc ca nu asta e intentia. in aceasta lume decazuta §i imperfecta, toti parintii sunt imperfecti in dragostea pe care le-o arata copiilor lor. Majoritatea parintilor pe care-i cunosc i§i dau toata silinta. Din pacate, modele]e pe. care le-au avut n-au fost perfecte nici ele, incepand cu Adam §i Eva. Cain §i Abel trebuie sa fi vazut multa tensiune §.i conflicte: trebuie sa fi crescut intr-un camin tare nefericit, ca un frate sa sfar§easca omorandu-1 pe ce]alalt. De§i toti suntem vinovati, nu caut sa atribui nimanui vina. Din1potriva, incerc sa dau o mana de aju tor in identificarea §i intelegerea problemelor noastre, incat sa p~tem gasi locul ce trebuie vindecat,
Leac pen.tru subestimare - Partea lntfi I 85
locul in care avem nevoie sa restauram respectul de sine. Aveti nevoie de un nou set de oglinzi ale sinelui? A§a n1ulti ado]esc'e nti au aceea§i nevoie §i, de asemenea, tinere]e cupluri care i§i cresc copiii. Cineva a spus: ,,Copilaria este perioada din viata cand Dumnezeu dore§te sa construiasca incaperile templului. in care intentioneaza sa locuiasca atunci cand veti fi adult." Ce gand frumos! Parintii au . rnarele privilegiu, dar §i dificila responsabilitate, de a oferi proiectul templului - imaginea de sine a copiJu]ui. Daca e convins ca nu prezinta valoare, un copiJ nu va pune pret pe ceea ce spune ori face. Daca e programat pentru incompetenta, va fi incompetent. ·" .C ineva mi-a spus ca cea mai clara amintire e ce-i zice.a . tatal lui mereu: ,,Asculta baiete, daca. exista doar o singura cale gre§.ita de a face ceva, tu o gase§t~." Daca acest fel de subestimare a fost programat jntr-o persoana, e dificil §i uneori aproape imposibil ca acea persoana sa se simta iubita de Dumnezeu, acceptata de El §i pretioasa pentru Imparatia §i lucrarea Sa. Multe lupte aparent spirituale nu sunt deloc spirituale la origine. De§i par a fi, judecata Jui Dumnezeu asupra unei con§tiinte vinovate, de fapt ele "i§i au originea in daunatoare]e §i injositoarele concepte-afecte care provoaca subestirnarea.
Shirley Aceasta a fast §i problema Jui Shirley, sotia unui seminarist. Avea in jur de douazeci §Ccinci de ani, cand mi-a cerut ajutoruJ. Cwm a inceput sa vorbeasca,
86 I Leac pentru sufletele viitiimate
durerea ei s-a revarsat ca un torent. Avea nenumarate probleme in casnicie §i tensiuni la locul de munca. Deja i§i schimbase locul de munca de cateva ori din pricina dificultatilor in relatiile cu oamenii. In ciuda timpului petrecut in rugaciune, a incercarilor ei de a marturisi altora despre Hristos §i de a sluji, nu era deloc multumita de relatia ei cu Dumnezeu §i era convinsa ca nici Dumnezeu nu e multumit de ea. Primise multe lucruri bune de la parintii ei in . casa lor de la tara - siguranta, munca, disciplina, daruire cre§tina §i standarde inalte de moralitate. Parintii lui Shirley erau buni ca painea calda §i de la ei a Ca§tigat 0 dragDste sincera §i sarguincioasa fata de Dumnezeu, fata de Cuvantul Sau §i de biserica. Dar, treptat, mi-am dat seama i1npreuna cu Shirley ca, de§i parintii ei §i-au dat toata silinta, au gre§it facandu-i complimente piin comparatii sail punand conditii. · • ,,Shirley, e§ti a;;a draguta cand ... " • ,,Shirley, sper ca nu vei fi niciodata ca Sally din vecini." • ,,E bine, Shirley, dar... " • - ,,Te iubim cand ... daca ... dar... " Atatea conditii! $i Shirley a crescut intrecandu-se pe sine, dandu-§i silintele, muncind, Juptand §i realizand. $is-a descurcat de minune, cu o exceptie. $titi Ca une]e adolescente tree prin etapa ,,ratU§Ca cea urata". Shirley a fost una dintre ele. $i tatal ei a incercat s-o ajute sa se accepte. 0 iubea cu ac;ievarat, dar ii spunea intruna: ,,$tii, nu poti sa transformi un cartof intr-o__ piersica." Crezand ca o ajuta, o inspaimanta §iii degrada increderea in sine. A crescut
Leac pentru subestimare - Partea 'int'ii I 87 cu un sine de cartof, crezandu-se prost conceputa, urata, ca ceva ce cre§te sub pamant. $i am inteles ca imaginea cartofului 1i afectase intreaga viata. 0 facuse atat de sensibila, precum o rana deschisa. A receptionat gre§it ce-i spuneau . prietenii, ;;eful ei, colegii, vecinii §i sotul ei iu bi tor. $i, bineinteles, Dumnezeul ei. Cum putea crede ca Dumnezeu o iube§te daca o crease precum tin cartof? N-a fost frumos din partea Lui sa faca asta, nu? $i nici nu putea accepta dragostea sotului ei. Ne place mancarea de cartofi, dar infa.ti§area lor lasa de dorit. Ranile suferite de Shirley erau adanci. A trebuit sa trecem prin amintirile ei dureroase alaturi de Domnul nostru, predandu-I-le spre vindecare. Pe tot .parcursul consilierii, n-am prea folosit numele lui Shirley. ii spuneam adesea ,,Piersica Domnului" sau ,,Draga mea piersica". · Am facut orice pentru a-i reprograma imaginea de sine. $i a raspuns harului divin intr-un fe] minunat. Cand a descoperit ca este o fiica a lui Dumnezeu, a lasat dragostea §i harul sa se reverse §i sa spele toate acele sentimente §i imagini de cartof. A fost una dintre cele mai remarcabile schimbari pe care le-am vazut vreodata. Pana §i infati§area is-a schimbat. Pe masura ce a inceput sa tina la. ea insa§i, Shirley s-a facut mai draguta. Mai mult, a devenit o persoana atragatoare §i ~ inceput sa se inteleaga mai bine cu oamenii. A devenit o fiinta cu respect cre§tinesc fata de propria persoana. Cativa ani mai tarziu, cand am fost jnvitat sa vorbesc la o conferinta in alt stat, Shirley a venit la
88 I Leac pentru suj!etcle viftamate
mine dupa predica, tinand in brate o frumusete de bebelu§. M-am uHat la fetit,a ei §i am spu s: ,,Shirley, niciodata un cartof n-a produs a§a ceval" M-a privit cu un z ambet poz na§ §i a spus razand: Draguta piersica, nu?" 11
,
Pentru un om neprihanit, cu greu ar muri cineva; dar pentru binefaciiforul lui, poate ca s-ar gasi cineva sii moara. Dar Dumnezeu i?i arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe ciind eram noi znca piiciito?i, Hristos a murit pentru noi. Deci, .cu atfit mai mult acum, cfind suntem socotiti neprihanifi, prin siingele Lui, vom ft mantuifi prin El de mania lui Dumnezeu. Ciici, daca atunci cand eram vrajma?i, am Jost zmpiicafi cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Sau, cu mult mai mult acum, cand suntem fmpiicati cu El, vom ft miintuiti prin viata Lui. $i nu numai atat, dar ne ?i bucuram fn Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus · Hristos, prin care arn ciipiitat zmpacarea. Romani 5:7-11
,,Sa iube§ti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toatii inima ,ta, cu tot sufletul tau, ?i cu tot cugetul tau. Aceasta este cea dintfii ?icea mai mare poruncii. Jar a doua, asenzenea ei, este: ,,Sii iube§ti pe aproapele tau cape tine znsufi. in aceste douii porunci se cuprinde toatii Legea ?i Proorocii. 11
11
Matei 22:37-40
Leac pentru sub~stimare - Partea a doua
C -
I
.
onceptia despre sine a unei persoane e un sistem de sentimente §i concepte pe care aceasta §i _le-a construit despre sine. Exista patru surse ale fonnarii acestor imagini. • Prima este · lumea exterioarii, pe care am analizat-o in Capitolul 5. Din aceasta lume exterioara primim imagini §i s_entirne-!1te despre noi in§ine, reflectate in ogJinzile membrilor familiei noastre. Hotaram cine suntem din sistemul timpuriu de relcitii, din felul cum suntem tratati, iubiti §i ingrijiti §i din limbajul relatiilor pe care-1 invatam pe masura ce cre§tem: • A doua sursa este lumea din noi, echipamentul fizic, afectiv ~i spiritual pe care il aduc~m in lume. Acesta cuprinde simturile §i n~rvi.i no§tri, capacitatea de-a invata, de-a inregistra §i d e-a raspunde. Pentru unii dintre noi, Jumea interioara cuprinde §i handicapuri, diformitati §i defecte. Doi copii nu sunt niciodata la fel. Sunt miraculos de diferiti, precum fuJgii de zapada. $ice gre§eala fac . parintii ghidandu-se dupa carti in cre§terea copiilor lor, ca §i cum ar fi toti la fe]! Voi, parintilor, §titt la '
r
92 I Lcac pentru suf!etclc 'Ui'ih'imafe
ce n1a refer. Aveti un copd ca un catar proverbial, pe care trebuie sa-l bateti $i pentru a-i capta atentia, daramjte pentru a-1 disciplina! $i aveti un i:llt copil sensibil ca o floare . Nu trebui e sa ridica \i rnana sau vocea ca sa asculte. Ce ridico1, sa crezi ci1 un set de principii despre cre$terea copiilor e suficient! Aceste diferente exista din cauza a ceea ce suntem $i a inzestrarii noastre psihofizice. Oricun1, exista $i un factor spiritual, $i aici n e diferentiem de psihologia laica, urnanista $i pagana, care considera ca natura un1ana este in mod esenFal buna ori neutra din punct de vedere moral. Noi, cre$tinii, nu creden1 asta. Dumnezeu ne-a revelat prin Cuvantul Sau ca nu ne na$tem neutri din punct de vedere moral. Mai degraba, suntern victimele unei tendinte fundamentale catre rau, 0 inclinatie s pre a gre$i, pe care o numim pacat originar". Chiar daca vorbim de" pa cat originar", adevarul e ca pacatul e lucrul eel mai putin original din viata noastra. Legile $i principii1e care guverneaza relatiile interpersonal e $i dezvoltarea un1ana au garantat transrniterea pacatului cand prirnii no~tri parinti au incalcat legile lui Dumnezeu $i au inceput sa traiasca in egocentrisrn $i mandrie. De la primul p acat al lui Adam $i al Evei s-a prod us o reactie in lant care a da t na$tere la parinti imperfecti, cu e$ecuri, ignoranta $l actiuni gre$ite $i, m a i rau d ecat toate, dragoste con di ti ona ta. Aceasta n10$tenire foce din fiecare fonta uman3 o victirna a starii colective de pacat. Nu n e ivin1 ]n lume p erfect n eutri, ci imperfect 'lndinati 1nspre r5u. Ca motivatie, dorin\e $i inclinatii, suntern dezechiJibrati, 11
Lcac penfru subcstinwre - Parten a doua I 93 cu aplecare spre rau. $i, din cauza acestui defect din natura noastra, reactiile n e su nt dezechilibrate. Cu ani :in lirrna am gasit o zicala de mare folos in consi]ierea oamenilor: ,,Copiii sunt cele rnai perforrnante aparate de inregistrat din 1ume, dar cei rnai slabi anali$ti." Copiii 1nregis treaza rnulte irnperfectiuni din jurul lor $i, din cauza egocentrismului care ne caracterizeaza pe toti, interpreteaza gre$it multe dintre cele adunate, iar aceasta le afecteaza sernnificativ imaginea de sine. Indiferent cat de rnulte fac parintii pentru copiii lor, se pare ca cei rnai multi oarneni ajung la maturitate crezand: ,,Totul este in regula in ce te prive$te, dar nu $i in ce ma prive$te." Aproape ca e o parte din zestrea noastra urnana. Biblia spune ]impede ca nu suntern numai victime. Sunten1 cu totii pacalo$i $i, intr-o anurnita inasura, responsabili pentru ceea ce suntern. §i pentru ceea ce devenim. N-an1 vazut pe nimeni cu adevarat vindecat pana ce, alaturi de iertarea tuturor celor care ]-au ranit $i i-au gre$it, a prirnit ;;i iertarea lui Dumnezeu pentru propriile sale reactii gre;;ite. • Satana e a treia sursa $i 1-arn anali za t d eja drept cau za a subestimarii noastre. Diavolul folose$te sentimentele noastre de auto~ispretuire cape o armc1 teribila 1n cele trei roluri p e care le joaca . Diavolul este mincinosul (Joa n 8:44), para$ul (Apocalipsa . 12:10) $i eel ce ne-a orbit mintile (2 Corinteni 4:4). In toa te cele trei roluri, el folose$te complexul d e inferioritate, scntirnentul inadecvarii ;;i lnjosirea d e si ne pentru a-i l'nvinge pe cre$tini $i a-i 1n1piedica sa atinga 1ntregul ]or potentia l 'in caLi tate d e copii ai lui
Leac pentru subcstimare - Pnrtea a doua I 95
94 I Leac pentru sufletele vaUimate
Dumnezeu. • A patra sursa a irnaginii despre noi in§ine este Dumnezeu. A cum trecem de la problem a subestimarji la puterea de a construi o noua imagine de sine din perspectiva cre$tina. Lasam deoparte boala §i n e indreptam spre vindecare, p entru ca sunt cateva elemente concrete in drumul spre tamaduirea noastra de subestimare.
respect de sine, fie ca ]i spuneti autopretuire, este vorba, in mod evident, de fundarnentul dragostei cre§tine pentru ceifalti. $i este exact opusul ~ ceea ce cred multi cre§tini. Cu ani in urma, du pace am tjnut o predica despre aceste doua poruncj ale lui Isus, a venit la mine un om. Mi-a spus: "A9a batran cum sunt, niciodata pana acum n-an1 auzit corect Cuvantul Jui lsus." Am intrebat: Ce vreti, sa ziceti?" , "Pai, a spus et 1n timp ce predicati, mi-am dat seama deodata ca buzele rne]e au spus: «lube§te-ti apro§Jpele ca pe tine insuti», dar in gand am auzit: «lube_§te-ti aproapele, dar ura§te-te pe tine!» . Ma tern Ca 3111 trait intru totul dupa porunca 3§a CUD1 am tradus-o." Dupa o intalnire la care am predicat d espre dragostea de sine corecta, o ferneie a venjt la mine §i mi-a spus ca a trait in biserica toata viata, dar ca sunt primul evanghelist pe care 1-a auzit spun and ca trebuie sa se iubeasca pe sine. ,Jn tot acest timp am crezut ca Dmnnezeu vrea sa ma u rasc pe 1nine ca sa fiu umila. Trebuie sa va corectati teologia? Cand Il iubiti pe Dumnezeu, pe dumneavoastra in§iva ~i pe ceilalti, impliniti pe deplin legea lui Durnnezeu (:Matei 5:43-48). Cand Isus a proclanl"at legea, nu a aprobat-o $i nu a glorificat-o cum faceau unii rabini din vremea Sa. Mai d egraba, a reafirrnat cu autoritate principiul eternei triade - dragoste corecta fata de Durnnezeu, fata de noi 1n§ine §i fata de al ti oarncni. Aceasta Jege fundarn entala a lui Dumnezeu e scrisa in natura 1ntregu lui univers. Opereaza 1n fiecure celu la a 11
Corecteaza-ti teologia gre§ita Lasa-L pe Dumnezeu §i Cuvantul Sau sa-ti corecteze credintele gre$i te. Multi cre$tini au adoptat o idee care constituie, de fapt, un pacat in ochii lui Dumnezeu $i au inve$mantat-o intr-o pioasa hain a teologica. Poate $i tu ai facut o virtute dintr-un viciu. Nu poti gandi gre$it $i trai corect in acela$i timp. Nu poti sa creditezi eroarea $i sa practici adevarul. Aceasta credinta gre$ita sugereaza ca autoinjosirea e placuta Jui Dumnezeu, ca e o parte din umilinta cre§tina, necesara sfintirii c:j sfinteniei. , '5 , Adevarul e ca injosirea de sine nu e veritabila umilinta cre$tina $i se opune mu]tor invataturi fundamentale ale cre$tinismu1ui. Marea porunca este sa-L iube9ti pe Dumnezeu c~ toata fiinta ta . A doua porunca este o extindere a prirn.ei porunci sa-ti iube$ti aproapele cape tine ]nsuti. Nu avem aici doua porunci, ci trei: sa-L iube$ti pe Dumnezeu, sate iube9ti pe tine ]nsuti $i sa-i iube§ti pe ceilalti . Am pus si11e!c pe locu] doi pentru ca lsu s a a§ezat neindoios dragostea corecta de sine ca fundarnent al dragostei corecte pentru aproape. Expresia dragos te de sine" are o conotatie gre§ita pentru unii. Fie ca 'Ji spuneti 11
II
96 I l-je1,1c pc11/n1 s11flctcl<: viitii111ate
corpului. Persoan a care are un respect adecva t fa ta d e sine e rnai san atoasa in toate priv inteJe d ecal persoana care se subestimeaza . Acesta e felul 1n care v-a creat Dumnezeu 9i, da ca aqionati 1mpotriva Ju i nu doar ca u rrnap 0 teologie gre§ita, ci riscati propria durnneavoastra distru gere. Multe texte scripturale sugereaza i1nportanta unei estimari adecvate a sinelui, dar apostol.u] Pavel a d eclarat-o deschis fundamentul uneia dintre cele n1ai intime 9i m ai irnportante relatii din viata, cea dintre sot ;;i so ti e: To t a9a trebuie sa-9i iu beasca 9i b arbatii nevestele, cape trupurile lor. Cine-9i iube;;tc n evasta, se iube;;te pe sine 1nsu §i . Caci nimeni nu 9i-a urat vreodata trupul lui, ci 11hrane§te,ll1ngrije9te cu drag" (Efeseni 5:28-29). Versiunea biblica Phillips a parafraza t aceasta idee s punand: Dragos tea pe care un barba t o ofera n evestei sale e prelungirea dragostei p entru sine in su9i, ca sa o invaluie." Exernplul di vin e dat 1n urmatorul verset: ,,$i as ta face Hristos pen tru Tru pul Sau , Biserica ." Tot Pavel a zis: Fiecare din voi sa-§i iubeasca n evasta ca p e sine; §i nevasta sa se team a de barbat." Exp erienta confi rma exacbtatea p sihologica a Ju i Pavel. Pentru ca unii oam eni i9i iubesc p arten erii precum se iubesc pe ei in§i§i, casniciil e lor a u problerne. Caci injosirea d e sine i9i face loc In casni cie. O hranfre adecvata a sinelu i 9i con §tienb zarea propriei valori sunt esenti ale, daca e sa fii o sotie buna sau un sot bun. Un asem cn ea respect fata d e sine e csentizil 1n a f-i un bun semen pentru altii. Atentionmea lui 11
11
11
Lene pen tru subcstimare - Partt'a n do11a I 97 Pa vel e pertinenta, ca fi ecare credincios sa nu aiba despre sine o parere m ai inaJta d eca t se cu vine, ci sa aiba simti ri cum patate despre sine (Roma ni 12:3). Simtirea cumpatata nici nu supraestirneaza, nici nu s ubestimeaza. A ici Diavolul n e d eruteaza §i n e orbe§te, cand ne acuza: "Ai grija; e9ti rnandru . In realitate insa, adevarat e tocmai opusul. Caci persoana care se subestimeaza incea rca mereu sa demonstreze ce poate. Simte n evoia sa aiba dreptate in fiecare situ atie, sa fie con firm ata. E cople9ita d e ve9nica-i privire asupra ei 1nse9i. 0 persoana care se subestirneaza d evine extrem de egocentrica. Asta nu in seamna ca e egoista. Poa te . sa-i lase pe toti sa-1 cak e in picioare, 9i asta e parte a problemei sale. Dar este egocentric p entru ca se prive~te nwreu pe sine 9i 1~i pune n1 ereu intrebari In legatura cu propria p ersoana. Poate chi ar sa devina dependent d e laude, m anevrandu -i con sta nt pe ceilalti pentru a-9i reca§tiga in cred erea in sine. Nu -i puteti iubi neconditionat pe ceilalti, cata vreme sunte ti preocupati sa va dovedit] propria valoare . .Poate parea ca-i iubiti, cand, d e fapt, va folositi d e ei ca sa va confi rm e ca totu] es te in regula in ce va prive9te. Autonega rea nu face parte din urnilinta, din sfintenie sau d in sfintire. Crucificarea $i abandonarea ' , sinelui nu presupun d egradarea Jui . 11
Dumnezeu §i izvorul respectuJui de sine Creati-va imaginea de sine pornind d e la Durnnezeu, nu d e la reflectiil e fa lse ce vin di n trecutu ] durnneavoastra . Lecuirea d e su bes lirn a re depinde
98 I Lene pcntru sujlctclc vifti?matc
de o alegere p e care trebuie sa o faceti : 11 veti ascu"lta pe Djavol cu toate minciuni]e, distors,ionaril e, injosirile 9i ranile trecutului, prin care sa va insufle sentimente 9i conceptii nesanatoase, necre;;tine despre durnneavoastra? Ori va yeti prirni valoarea de ]a Dumnezeu §i de ]a Cuvantul Sau? Iata cateva intrebari foarte irnportante pe care trebuie sa vi le puneti: . • Ce drept aveti sa injositi sau sa dispre tuiti pe cmeva pe care Durnnezeu 11 iube:;te atat de profund? Nu spuneti:- "Pai, §bu ca Dumnez eu ma iube§te, dar eu nu pot sa ma sufar." Aceasta e o credinta travestita, o insulta adusa lui Dumnezeu §i dragost~i Sale. E expresia unui resentiment mascat, subtil fata de Creatorul durnneavoastra. Cand Ii dispretui:ti creatia, sustineti ca nu va place designul sau Designeru l. Astfel nu mi ti murdar ceea ce Dumnezeu nume§te curat. Nu reu§iti sa intelegeti cat va iube§te Dumnezeu §i cat de n1ult insernnati pentru El. • Ce drept aveti sa injositi sau sa dispretuiti pe cineva intr-atat de onorat de catre Dumnez eu? "Luati searna la nepretuita dragoste pe care Ta ta] ne_-a aratat-O, )ngaduindu-ne Sa ne nurnim «COpiii lrn Dumneze11>>' (1 loan 3:1, Phillips). Nu e doar un nurn e, e ceea ce suntem . ,,Prea iubitilor, anun suntem copii ai lui Dumnczeu (v. 2). Cred e ti ca atunci. cand 11 consid erab inferior sau lipsit de valoare p e unul din copiii lui Dumnezeu, EJ e multumi t d e a;;a-zisa voa stra um ilinta? • Ce drept aveti sa injosi ti sau sa dispre tui ti pe cineva a tat d e prcf u it d e Dun1nezeu ? Cat de mu lt va p re tui e9 te Dumnezeu ? Jn exp e ri en ta lJm an :'i 1
11
Lcac pentru subcstimarc - Partca a duu a I 99 rar se 1ntampla ca cineva sa-9i dea viata p en tru altcineva, chiar daca acesta din urma e un om b un ... Dar dovada dragostei uimitoare a lui Dumnezeu e aceasta: pe cand eram noi inca pacato§i, Hristos a rnurit p entru noi ... Putem tine capul sus datorita acestei iubiri a Jui Durnnezeu" (Romani 5:7-8, 11, Phillips). Dumnezeu v-a afirrnat valoarea. Sunteti cineva pe care Dumnezeu 1-a pretuit p ana acolo, incat sa dea 1nsa§i viata Fiului Sau iubit ca sa va rascurnpere. • Ce drept aveti sa 1njositi sau sa dispretuiti pe cineva caruia Dumnezeu ii poarta a:;a mult de grijii? ,,Cu cat mai 1nult Tatal vostru, care este in ceruri, va da lucruri bune? (Matei 7:11) . Dumnezeu se va ingriji de toate trebuintele voastre" (Fillpeni 4:1 J). Nu suna deloc ca §i cum Dumnezeu ar vrea s a va urati sau sa va sirntiti nepotriviti. • Ce drept aveti sa injositi sau sa di spretuiti p e cineva pe care Dumnezeu 1-a pliinuif cu atata grija? 1
'
11
Binecuvantat sa fie Dumnezeu ... care n e-a binecuvantat cu tot felul d e binecuvantari duhovni ce§ ti, 'in locurile cere§ti, in Hristos. In El, Durnnezeu ne-a ales inainte de 'interneierea lurnii, ca sa fim sfin\i ?i fara prihana !naintea Lui, d upa ce, !n drag()stea Lui, n e-a randuit mai dinainte sa fim infiati prin Isus Hris tos ... (Efeseni 1 :3-5)
• Ce drept a veti sa injositi sau sa dispretuiti pe cineva in care Dumnezeu l §i gfisc:; te pl/iccrea? Apostolul Pavel a spu s ca suntern' ,,accep tati prin Prea Jubitul Lui" (Efeseni 1:6). Va aminti ti cu vi n tele Ta talui la botezul lui lsu s? ,,Acesta este Fiu l Meu p reu
Leac pentru subestimare ~ Pa}'tea a doua I 100
I Leac pentru sufletele viitiimate
iubit, in care Imi gasesc placerea" (Matei 3:17). Pavel ne prezinta un gand indraznet: suntem ,,]n Hristos". A folosit aceasta expresie de vreo nouazeci de or.i. Sunteti in Cel Preaiubit. ' in Hristos, deci sunteti , Dumnezeu va prive§te in Hristos §i va spune: ,, E§ti fiul meu iubit, e§ti fiica mea iubita, in care Imi gasesc placerea." . De unde va veti lua imaginea de sine? Din deformarile copilariei, din ranile trecutului §i ideile false care v-au fost induse? Sau veti spune: Nu, nu voi mai asculta minciunile trecutului. Nu-1 voi mai asculta pe Diavol, mincinosul, eel care tulbura, eel care orbe§te, rastalmace§te §i deformeaza. Voi asculta parerea Jui Dumnezeu despre mine §i-L voi lasa sa ma reprogrameze pana cand aprecierea plina de dragoste pe care mi-o face devine parte a vietii mele, ajungand la cele mai tainice sentimente ale mele.
Cooperafi cu Duhul Sfant Trebuie sa deveniti partenerul lui Dumnezeu in aceasta reprogramare §i in procesul de innoire. E un proces continuu, nu o criza de moment. Nu cunosc nici 0 experienta cre§tineasca ce poate sa va schtmbe peste noapte imaginea despre dumneavoastra. Yeti fi ,, transformati prin innoirea mintii voastre" (Romani 12:2). Acest verset prezinta o actiune continua ;;i cuvantul minte evoca felul in care ganditi, fe]ul in care priviti viata ca proces zilnic. . Cum puteti coopera cu Duhul .Stant ca sa i'mpliniti asta? • Cereti-1 luj Dumnezeu sa va atraga atentia de fiecare data dnd va injositi . Daca vcti face asta,
10 1
veti avea parte de o surpriza. Caci s-ar putea sa descoperjti ca )ntregul stil de viata adoptat este 0 autoinjosire, directa sau indirecta. Iata ·cateva indicii. Ce faceti cand cineva va aduce compUmente? Puteti sa spuneti,: ,,Multumesc"; Jmi pare bine ca v-a placut"; ,,Va sunt recunoscator"? Sau va complaceti in a va face reprO§Uri? Daca sunteti obi§nuit sa va injositi, va dura ceva pana sa va opriti, pentru ca simtiti nevoia sa treceti prin toata rutina. N-o faceti! Cred ca spiritualizarea e partea cea mai proasta; trebuie ca Dumnezeu o detesta . Cineva spune: Te-am auzit cantand astazi .;:i mi-a placut cantecul " " tau ." Atunci deveniti foarte spiritual §i spuneti: ,,Pai n-am fost eu; a fost DomnuL" Bineinteles ca a fost Domnul; sunteti dependent de El. Dar nu trebuie sa spuneti asta de fiecare data. . • Lasati-L pe Durnnezeu sa va iubeasca §i sa Va invete Sa Va iubiti pe dumneavoastra lll§iVa §i pe ceilalti. Doriti dragostea. Doriti ca Dumnezeu sa va sustina §i_ sa va accepte; §i tocmai as ta face. Dar, din cauza programarii nenorocite din alte surse, e dificil sa acceptati dragostea. De fapt, e atat de greu, )neat puteti crede ca e rnai confortabil sa rnergeti pe drurnul pe care va aflati. · Va invit insistent sa participati la< procesul de vindecare astfel !peat sa va puteti ]nalta capul ca fiu sau fiica a Jui Dumnezeu lnsu§i.
7 Simptome ale perfecfionismului .
Venifi la Mine, tofi cei trudifi §i impovarafi, §i Eu vii voi da odihnii. Luafi jugul Meu asupra voastrii, §i inviifafi de/a Mine, ciici Eu sunLbltind §i smerit cu inima; §i vefi giisi odihnii pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bU;n §i sarcina Mea este U§oarii. Matei 11 :28-30 Riimane dar o odilmii ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindcii cine intra in odihna . Lui, se odihne§te §i el de Lucriirile Lui, cum S-a odihnit Dumneze~ de lucriirile Sale. Sii ne griimm dar sii intriim in odihna aceasta ... Evrei 4:9-11
~xista n:'~lte
.
feuluri . de depresie .§i sunt dest~l . .I:.de vanate. Ma v01 axa pe un tip de depres1e . provocata de sentimentele vatamate §i, mai ales, de o deformare spirituala cunoscttta ca pe1fecfionism. In 1nomentul in care D1entionez acest cuvant, vad arborandu-se pavilionul TO§U pentru aparare. Nu-i a§a ca noi credem in perfoctiunea cre,::;;tina? . intr-adevar, tredem. Dar e o mare diferenta intre veritabila perfectiune cre§tina §i perfectionism. De§i, la suprafata, pot parea identice, exista o ~are prapastie intre ele. Perfectionismul este o contrafacere a perfectiunii cre§tine, a sfinteniei, a sfintirii sau a vietii pline de Duh. in loc sa ne faca oameni sfinti §i personalitati integrate - adica oameni intregi in Hristos perfectionismul ne face farisei, din punct de vedere spiritual, §i nevrotici, din punct de vedere afectiv. Credeti ca exagerez? E o descoperire recenta a psihologilor ori a pastorului? Vreau sa va asigur ca, de-a lungul secolelor, pastori sensibili au re marcat aceste probleme la cre§tinii su ferinzi §i au fost profund ingrijorati, cu mult inainte de populari zarea
io4 1 Leac pentru suf!etele viitamaie
cuvantului psihologie. Nu §tiau ce sa faca, 1nsa au recunoscut problema. Joh.n F1etcher, un contemporan al lui John Wesley, i-a caracterizat astfel pe unfi oameni din parohie: Cativa 19i asuma mari greutati, pe care §i le-provoaca sing,uri, 9i nu le pot suporta, au con§tii)1tele torturate de o vina imaginara. Altii tree fara sa-9i dea se~una prin temerile nefondate de a fi comis pacatul de neiertat. Intr-un cuvant, oare nu vedem sute de oameni care, de9i au motive sa se simta bine, simt ca nu e nici o speranta pentru ei?
Simptome ale perfecfionismului I -io5· ,. S~mptome
R-rintre cre;;tinii evanghelici perfectionismul este cea mai deranjanta problema. Imi intra in birou mai des _q.ecat orice alt blocaj cre§tin. Ce este perfectionismul? De vreme ce e mult mai ·U§Or sa descrii decat sa define§ti, va voi prezenta _ '~~teva dintre simptomele sale. . ; , 1. Tira!lia obligatiilor. Principala lui caracteristica '·e sentimentul constant §i atotcuprinzator ca niciodata nu e destul de bine ce faceti, sau ca nu sunteti , destul de bun. Acest sentiment se infiltreaza peste tot ]n Y.iata, dar ne afecteaza, in special, viata spirituala. ; E,xpresia clasica a psihologului Karen Horney il . descrie perfect: "tiranie a obligatiilor". Iata cateva fraze tipice: • .,,Ar trebui sa fac mai bine"; • ,,Ar fi trebuit sa fi facut mai bine"; • ,,Ar trebui sa fiu capabil sa fac mai bine". • $i asta incepand de la pregatirea mesei, pana la rugaciune §i evanghelizare:-,,N-am facut-o destul de bine." Cele trei expresii favorite ale perfectionistului ' stint: ,,a~ fi putut sa ... ", ,,ar fi trebuit sa.... ", ,,a~ fi ... " Daca traiti aceasta stare de spirit, imnul vostru este ,,Ah! Daca ... " Mereu ridicat in varful degetelor, mereu straduindu-va, tragand de dumneavoastra, · ]ncercand, dar niciodata realizand destul. 2. Autoznjosirea. Legatura dintre perfectionism· '· $i subestimare este evidenta. Daca nu sunteti ' niciodata destul de bun, simtiti permanent tendi-nta ... de a va auto1njosi. Daca nu sunteti multumit de '
Pastorul misionar John Wesley scria: Cateodata aceasta calitate deosebita, tandretea con9tiintei, e dusa la extrern. Sunt cativa care se tern fara motiv, care se condamna 1n continuu fiira motiv, imaginandu-9i pacatul acolo uncle Scriptura nu-I in1lica niciodata~ presupunand ca au datorii pe care Scriptura nu le cere. Aceasta e pe drept cuvant numita 0 con9tiinta scrupuloasa §i este un mare rau: E recomandabil sa cedati' 111 fata ei cat ' mai putin posibil, ba chiar trebuie sa va rugati ca sa fiti eliberat de acest mare rau §i sa redobanditi 0 . minte sanatoasa. (Arthur C. Zepp, Conscience Alo.ije Is Not a Safe Guide, Chicago, The Christian Witness Company, 1913, p. 103.)
Unpredicator din vechime a scris o carte despre perfectionism, intitulata The Spiritual Treatment of Sufferers from Nerves and Scruples [Tratamentul spiritual al celor ce sufera de nervi ;;i de scrupule]. Un titlu surprinzator de exact!
106
I Leac pcntru su;letele viitiimate
Simptome ale pe1fectio11ismului I
dumneavoastra in§iva §i de realizarile dumneavoastra, atunci urmatorul pas e firesc: nici Dumnezeu nu e rnu.ltumit cu adevarat de dumneavoastra. Spune mereu: "Haide! Poti mai rnult .. . $i, daca sunteti un perfectionist niciodata rnultumit de dumneavoastra, 1
'
raspund£µ: 11 De~guL"
Oricat ati incerca, ramaneti mereu pe locul doi. $i, de vreme c~ Dumnezeu. §i dumneavoastra pretindeti mereu locul intai, locul doi nu e destul de bun. Deci, va intoarceti, spiritual vorbind, in minele de sare, cu eforturi sporite pentru a va multumi pe dumneavoastra §i pe un Dumnezeu tot mai pretentios, care nu e niciodata pe deplin satisfacut. Dar mereu e§uati, aveti sentimentul inadecvar~i, nu ajungeti niciodata; insa nu trebuie nicidecum sa va opriti din a incerca. 3. Anxie'tatea. Obligatiile §i autoinjosirea produc o con§tiinta hipersensibila sub o umbrela uria~a de vina, anxietate §i condamnare. Ca un ·nor uria§, umbrela va . sta deasupra ·Capului. La rastimpuri, umbrela se rididi §i soarele straluce§te, mai ales in cazul unor adunari pentru trezire spirituala, al conferi'ntelor despre o viata cre§tina Jnai adanca §i al taberelor de studiu, cand ie§iti in fata pentru rugaciune sau pentru a demonstra o predare rnai deplina". Din pacate soarele rarnane earn tot atat cat data trecuta, cand ati facut aceea§i calatorie, ati parcurs etapele aceluia§i proces §i ati pretins aceea§i binecuvantare. in curand cadeti din al noualea cer ' §i se aude o bufnjtura care iti intoarce stmnacul pe dos. Acelea§i sentimente chinuitoare se instaleaza 11
107
din nou. Sentim~ntul general al dezaprobarii divine §i al condamnarii generale se intorc, sacaindu-va §i batand neincetat la U§a diff spate a sufletului . 4. Legalismul. Con§tiinta hipersensibila §i vina deplina a perfeqionistului sunt insotite de c)bicei de o mare scrupulozitate §i de legalism, .care accentueaza rigid elementele exterioare, lucrurile perrnise ~i cele interzise, regulile §i regulamentele. Sa vedem de ce acest simptom urrneaza aproape inevitabil primelor trei. Perfectionistul cu o con§tiinta fragila, cu subestimarea sa §i simtul interior de invinovatire aproape automata e foarte sensibil la ce cred altii qespre el. De vreme ce nu se poate accepta §i e nesigur de aprobarea lui Dumnezeu, are nevoie disperata de aprobarea altora. Astfel e o prada U§oara a parerilor §i aprecierilor altar cre§tini. Fiecare predica il atinge. Se gande§te: Ah, poate as ta e problem a mea. Poate, daca renunt la asta ... daca adaug asta vietii mele ... Poate, daca incete; sa Jae asta sau incep sa Jae cealaltii, voi cunoa§te pacea, bucuria §i puterea. Poate ca atunci Dumnezeu ma · va accepta §i fl voi nzultumi. _ Intre tin1p, lista de obligatii §i interdict]i cre§te; tot mai multe reguli se adauga penh·u ca tot mai multi oameni trebuie multurniti. Haloul trebuie sa fie p~trivit pentru o persoana §i rearanjat pentru alta. Deci perfectionistul il potrive§te in toate chipurile §i, inainte sa devina con§tient de ce se intampla, haloul s-a transformat in ceea ce Pavel a numit ,,jugul robiei" (Galateni 5:1). Jugul era o unealta a fermierilor foarte obi§nuita 1n acele z.ile, pusa pe un animal sa traga plugu I sau folosita pentru a lega
108
I Leac pc11trn suflcte/c vtitiimatc
doua bovine impreuna . Dar cu vantul a vea ~i un alt sens §i la acest sens se gand e~te Pa vel. In Vechiu] Testament jugl.J] era sirnbolul autoritatii d espoti ce a§ezate pe capul celor cu ceriti, un sernn al scla viei lor. Era ceva urnilitor §i di structiv. Vestea Bun.a a harului a ]ntrat in vietile galatenilor, eliberandu-i de ace] jug spiritua I. Vestea Buna e ca drumul la Dumnezeu nu e eel al perforrnantei fara cusur. Indiferent ca t de mult incercati, nu puteti ca§tiga bunavointa Jui Dunrnezeu. De ce? Pentru ca bunavointa Lui, nTultumirea Lui fata de dumneavoastra e un dar al harului Sau, oferit din dragoste, prin Isus Hristos. Dupa un tirnp, harul a parut prea bun pentru a fi adevarat §i galatenii au inceput sa asculte alte voci din piata; o alta ,,evanghelie", cum a numit-o Pavel (Galatenj 1:6). Poate i-au ascultat pe lcgali§tii din Ierusnlim, care spuneau ca trebuie Fnuta toata Legea, inclusiv legea ceremoniala. Poate i-au ascultat pe ascetii din Co/ose, care s-au intrect;it in renuntari pentru a-L multumi pe Dumnezeu. De asemenea, s-au mai intrecut in a respecta zilele speciale, lunile noi §i Sabatul. Au insistat pe ,,smerenie" §i subestimare deliberata (Coloseni 2:18). Au sub]jniat ceea ce Pavel a nu1nit porunci. ,,Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!" Pavel a spu s ca aveau ,,o infat]~are de intelepciune, intr-o inchinare voita, o smerenie §i asprirne fata de trup" care ,,nu sunt de nici un pret 'impotriva gadilarii firii pamante§ti" (Coloseni 2:21 , 23). Cat de exact! Astfel, legali§tii din lerusalim ~i ascetii din Colose au produs galatcni diluatori ~i galatcni rcvcrsioni§li.
Si111pto111c ale pcrfcctio11is11111!11 i I
HJ9
S-au intors la un amestec diluat de credinta ~i fapte, de Lege §i har. $i rezultatu 1 a fost acela§i atunci, CU111 este ~i astazi cand amestedrn Legea §J ha nil. Credincio~ii irna turi §i sensibili pot d eveni perfectioni§ti n evrotici, chinuiti de vina, pu ternic marcati de un halo, nefericiti ;;i nemultun1iti . Au vederi rigide, sunt incapabili sa simta iubirea, se conforrneaza aprobarii ;;i dezaprobarii celorlalti. Totu;;i, printr-un ciudat paradox, ei ii judeca, ii invinovatesc ;;iii 'inlantuie pe ace;;ti ,,altii". 5. Miinia. Dar ce-i mai rau de-abia urmeaza. Pentru ca, vedeti, ceva ingrozitor incepe sa i se intample perfectionistului. Fara sa-§i dea searna, undeva, in adancul inirnii sale, se na;;te mania. Un resentiment fata de indatoriri, fata de credinta cre;;tina, fata de alti cre§tini, fata de propria persoana §i, ce e n1ai trist, fata de Dumnezeu . 0, nu este vorba de adevaratul Dumnezeu. Asta e eel rnai trist; asta imi rupe inirna. Perfectionistul nu se impotrive~te Dun1nezeului plin de har §i de dragoste, care S-a daruit pe Sine veni11:d la noi, care, prin Isus Hristos, a rners tot drumu] pana la cruce cu a;;a un pret. Nu, resentimentul sau este impotriva unei caricaturi de dumnezeu care nu e niciodata multumit. Un dumnezeu pe care nu-1 poate multumi oricat ar incerca, indiferent la ce renunta sau ce se straduie§te sa -faca. Acest durnnezeu crud ridka mereu miza, cere mereu mai muJt ;;i spune: ,,lmi pare rau, n-a fost destu] de bine." Mania fata de acest dumn ezeu fierbe in perfectionist. Uneori, i~i recunoa~te mania lui ;;i intreaga tiranie nenorocita a datorillor e va z uta
no I Lene pc11tru s11flctelc vfiti'i11rntc
drept ceea ce este: lm ]n locuitor satani_c, di sperat, al adevaratei perfcctiuni cre:;;tine . $i, un eori, perfcctio nistu 1 poate gasi drumu 1 de sea pare, poate gasi hand :;;i este el.iberat in mod mira culos. 6. Negarea. Adesea mania nu este recunoscuta, ci negata . Pentru ca mania e considerata un paca t teribil, este ascunsa. $i l:ntregul am estec de teologie gre:;;ita, legalism §i mantuire prin fapte devine 0 Niagara ]nghetata. Acum se instaleaza profundele probleme afective. Schirnbarile starii de spirit sunt atat de mari :;;i de teribile, )neat o asen1enea perso
Simptome ale pe1jectio11ism11 /11i I
11 ·r
in Thailan da. Dar, dupa cativa ani, a parasit can1pul misiunii rapus. 0 cadere p sihica ]-a ]n1pied icat sa predice, sa predea, pana :;;i sa citeasca Biblia. Cum a spus-o el :lnsu9i: ,,Erarn o povara pentru sotia rnea ;;i nefolositor lui Dun1nezeu §i celorlalt]'' (Free fo r the Taking, Fleming Revell, 1975). Cum s-a intamplat asta? ,,Am inventa t un Dumnezeu imposibil :;;i am suferit o cadere psihica." 0, el credea ]n harul divin, chiar 11 predica . Dar adevaratele Jui sentimente despre durnnezeul cu care traia zi de zi nu erau pe masura predicilor sale. Dumnezeul Jui era lipsi t de bunavointa :;;i in1posibi l de multumit. Pretentiile l~i Dumnezeu fata de m.ine erau atat de mari ;;i parerca Lui d espre mine era atat d e proasta, !neat nu puteam trai altfcl d eca t dczaprobat de El... Toata ziu a 1mi repro::,;a: ,,De ce nu te rogi mai mult? De ce nu le vorbe§ ti rnai mult altora despre Hristos? Cand vei 1nvata sa te a utodi sciplinezi? Cum 'iti perrniti sate lafai 1n gand uri atat d e josnice? Fa asta, nu face cealalta! Produ, eva ngh el izeaza, rnun ce::,;te mai rnult!" ... Dumne~eu I::,;i folosea rnereu dragostea Lui irnpotriva ·m ea . Imi arata mainile s trapunse d e cuie uitandu-Se la mine za mbitor : ,; i spuna n d : Ei bine, de ce nu e::,; ti un cre§tin m ai b un? Da-i zor : _;i traie::,;te a::,; a cu1T1 ar trebui!" Mai mult decat orice, aveam un Durnnezeu ca re lnauntrul Sa u considera ca valorez mai putin decat noroiul. 0, a facut mare tam-tam de dragostea Lui p cntru mine, dar credea m c5 dragos tca §i acceptarea zi lnica dupa care tanjearn pute m1 fi ale me le doa r daca ii lasam sa strivcasca a proa pe tot 11
112
I Leac pl' JI tru suflctelc ·uatffnintc ce era ad cvarc:i tul mcu e u. Cand am 1nteles asta, cu greu a rn ai exis tat un cuvant, u n sen tim ent, un ga nd sau o deciz ie din tr-a lc melc care sa-1 fie cu adc varc:1 t p lacu te Jui D u m n ezeu.
P ute ti l'n telege de ce un cre§tiii sincer care simte a$a ceva su fera o cadere p sihi ca ? Anii rnei d e predica re §i consiliere, de ru gad un e cu cre§tin i eva ngh eli ci, m-au fa cut sa cred ca aceasta boala a perfectioni smului e foa rte ra?pandita printre oam en ii d in biserica .
Vindecarea Exista o singura modalitate d e vind ecare completa d e p erfectionism : ea are profun zirn ea §i simptita tea cuvantu lui har. H arul e term enul p e care 11 fol osin1 pentru grecescu] charis, c u e !nsea mn a A,,gra ti e, bunavoin ta, am a bilitate, fav oa re" . Dar, m Noul Tes tam ent, aces t cu vant are un sen s a p a rte: ,,favoare p rimita fara plata, nerneritata, ce nu se poate ~a~tiga · §i nu poate fi rasplatita" . Accepta rea plma d e dragoste pe ca re n e-o ofera Durnnezeu nu are n .Hnic de-a face cu propria-ne vrednicie. C um n e aminte§te dr. Cooke, harul este chipl.d pe care $i-l ia Durnn ezeu cand 1ntalne§te nedesavar§irea, pa ca tu 1, n ~p uti nta §l e§ecul n ostru . H and e ceea ce Durnnezeu I.nsu§i este §i ceea ce face Dumnezeu cand Sel'nt a ln e~ te cu onrn l paca tos §i nevredni c. Ha ru I estein !n tregim e un dar, accesibi] tuturor. Vindecarea d e perfectionism nu in cepe cu() o<:l reca rc ex pe ricnta in itiala a h aru lui 1n m an tuire Sau sfi n tire, un r1ata de 0 Vici ta tr.Jita prin propriile eforturi §i perfo rmante cxtraoi·di nu re.
Si111plo111c 11 /c pe1:fccf io11is11111!11i I
-1 I J
Vindecarea d e pe rfection ism are loc pri n crcdj nta ~ i via ta d e zi cu zi, p rin intelegerea re]a~i ei p line d e .h a r cu lm Tata ceresc iubitor $i grijuliu. Da r aici e problem a, caci un eori as ta nu se poate in tamp la d e la sin e. Pentru unii oam eni, inteJegerea h ar ului nu poate d eveni o realita te constanta fara o vind eca re interioa ra a trecutului. Grija lui Durnnezeu nu poate fi sirn tita fa ra o reprogra mare interi oara, de profun zime, a tuturor conditionari lor gre§ite care le-au fos t indu se d e parinti §i famili e, d e profesori, pred i ca tori §i d e bi seri ca . Ace§ti perfecti oni§ti au fost prograrn ati pen tru a§tep tari nerealiste, pentru performante irnposib jle, dragoste cond iti ona ta §i o subtil a teologie a f_a ptelor. Nu p ot scapa peste noapte d e acest tipar. Schirnbarea cere timp, d ezvoltare, 1ntelegere, vindecare $i, rnai presu s d e toate, reprogram ar e - transfo rm area adu sa d e iirnoirea mintii . Vreau sa va spun ce s-a intampla t in via ta unui tan ar. Don a fost crescut intr-o familie e van gh elica d estu] d e conse rva toare, und e tot ce cred eau cu n1intea er a corect, dar tot ce practicau in rela tiile in terpe rsonale de fi eca re zi era gre§it. E posibil a$a ceva? 0, d a! Intru totu l posibil. $i p arin tii trebuie sa-$.i arn inteasca importan ta ]ucrurilo r p e care le ved e copilul, nu d oar a celor care i se spun . Una i se sp unea lui Don, $i cu totul altceva vedea el, de aceea traia 1ntr-un conflict seri os. Don a crescut in conju ra t d e o d rug os te im previzibil a $i conditi on ata. Din p r imi i <1ni ai, cop ilariei, a fos t facut sa in tc lea ga : ; ;Vc i fi iubit [)ACA ... ", ,,Te voj accepta ~i aproba CA N D ...", ,,Vei
114
Simptome ale pe1fecfionis111ului I 115
I Leac pentru sufletcle vatiimatc
fi iubit PENTRU ... DACA ... " A crescut sirntind ca nu §i-a n1ultmnit niciodata parintii. Avea treizeci de ani cand a venit ,la consiliere datorita depresiilor sale - erau tot mai frecyente, durau 1nai mult §i erau mai 1nspaimantatoare. Cat]va prieteni cre§tini bine intentionati i-au spus ca problema lui.. este in intregime spirituala: Cre§tinii plini de Duh n-ar trebui sa aiba asemenea sentimente. Ar trebui sa fie mereu veseli." Asta i-a dublat lui Don povara: pe de o parte, problema lui, iar pe de alta, vina ca avea aceasta problema. Am discutatimpreuna multe ceasuri. Nu era U§Or pentru el sa inteleaga §i sa accepte dragostea §i hand lui Dumnezeu, daramite sa le simta inauntrul sau! Pentru ca fiecare e~perienta a relatiilor interpersonale, de la copilarie la maturitate, a contrazis harul §i dragostea, ii era foarte greu sa creada §i sa simta hant1 lui Du1nnezeu. $i Don §i-a agravat problema. in perioadele in care se simtise deprimat a initiat relat]i nelegitime cu persoane de sex opus. 0, niciodata pana la capat, insa destul de departe; s-a folosit de o fata, apoi de alta pentru a scapa de depresie. Era un pacat §i el §tia asta. Faptul ca s-a folosit gre§it de alta persoana _ i-·a marit sentimentul de vinovatie adaugand o vina reala la vina sa imaginara. Parcursese de nenumarate ori intregul ciclu al lacrimilor, pocaintei, izbavirii §i al promisiunilor innoite, pe care insa mai tarziu le in ca lea din nou. $edintelenoastre au durat rnai mult de un an. Dar in acest timp s-a produs v.indecarea rnultor an1intiri dureroase §i reprogra1narea rnodalitatHor_gre;;ite de 11
a face fa ta depresiilor. $i-a facut bine temele, a tinut un jurnal cinstit al sentimentelor sale, a citit carti bune ;;i a ascultat casete, a invatat pe dinafara multe . pasaje din Scriptura ;;i a petrecut timp in rugaciune pentru lucruri concrete, cu o atitudine pozitiva. 0 parte din reinvatare s-a produs in ti1npul relatiei noastre. A incercat de multe, multe ori sa ma faca sa-1 resping, sa-mi retrag acceptarea iubitoare pe care i-o acordasem. Don incerca sa ma determine sa ma port cu el la fel ca mama ;;i tatal sau ;;i la fel cum credea ca Se pu rtase Dumnezeu cu el. Vindecarea nu a venit peste noapte, dar, slava Domnului, a venit! Incet, dar sigur, Don a descoperit harul in acceptarea incredibila §i neconditionata a persoanei Jui de catre Dumnezeu. Perioadele in care se simtea tare abatut s-au rarit. Nu s-a chinuit sa scape de ele, au disparut pur ;;i simplu - a;;a cum cad primavara frunzele moarte §i su-n t inlocuite de altele. A ca;;tigat mai mult control asupra gandurilor §i actiunilor sale. Depresiile au incepu·t sa dispara §i acum el are momente bune §i rele ca noi toti . De fiecare data cand il vad pe Don singur, zambe;;te ;;i spune: "Doctore, e pre a frumos ca sa fie adevarat, dar e-adevarat!". Tocmai acesta este mesajul. Problema perfectionistului e ca a fost programqt sa creada ca e prea frumos ca sa fie adevarat. $i dumneavoastra puteti gandi: Desigur, cred zn harul divin, dar... ,,Veniti la Mine, a spus Isus, toti cei truditi §i-mpovarati, §i Eu va: voi da odihna" (Matei 11:28). Nu este aceasta o veste buna? Nu sunteti nevoit sa traiti n1ai departe ca §i pana acum, caci exista o cale
116 I Lcac pcntru
suflete~e
viitiimate
Simptome ale pe1jecfionis111ului I 117
mai buna! ,,Eu va voi da odihna. Luati jugul Mcu asupra voastra ... caci jugul Meu este bun, §i sarcina Mea este U§Oara" (11 :28-30). ,,JugulMeu este bun." Ce inseainna asta? Jugul Sau e confortabil, caci e croit pe masura persona1itatii dumneavoastra, a individualitatii §i a urnanitatii dumneavoastra. ,,Sarcina Mea este U§Oara" in~eamna ca Isus, care va potrive§te jugul, nu va va lasa niciodata singur, ci va purta jugul impreuna cu dumneavoastra ca Paraclete, Cel care vi se alatpra pentru a va ajuta sa carati aceasta sareina §i acest jug u~oare. Remarcati cuvintele din imnul lui Charles Wesley in care el vorbe§te despre procesul prin care harul tamaduitor al lui Dumnezeu vindeca o inima perfectionista, incarcata de vinovatie.
/ Te scoala, suflete al meu, te.scoala Te scoala, suflete al meu, te scoala; alunga temerile vinovate Caci Jertfa iti veste~te iertare de pacate; In fata Tronului Maririi se afla-2 n0astra cheza~ie $i pe-a Lui maini al nostru nurne'scrie. · In cer de-a pururi vietuind, El pentru mine mijloce~te
$i-n dragostea-I izbavitoare prin al
Sau~sange
staruie~te;
Pacatu-ntregii lumi de Sine-i ispa~it Prin sangele ce curge din Tronul eel slav.it.
Primite la Golgota, El pentru mine poarta cinci rani ce sangereaza $i-n a lor staruinta prea tare cuvanteaza: Iertare! Da, lertare! $i strig~ iar: Iertare Caci eel rascumparat nu trebuie sa moara! ·Jar Tata] Il aude rugandu-Se fierbi.n te pe Unsul Cel lubit $i ruga 1-o asculta, caci jertfa I-a primit. · $i Duhul Sau ~opte~te, privind spre a Lui sange: ,,E~ti fiu iubit de Domnul, crede, nu Jnai plange!" . . $i glasu-1 plin de dragoste aud, cu Durnnezeu sunt irnpacat; $i fiindca-s al Lui fiu, de frica am scapat. Cu-ncredere m-apropii ~i-naintez pe data, c:· pm I' d e b ucune . s t ng:,, . Ava.'Ava .IT .,.,1 .. ata I" .. v
Procesul de vindecare a perfecfionismului
Tatu§, El suferinfele noastre le-a purtat, §i durerile noasjre le-a luat asupra Lui, §i noi am crezut ca este . pedepsit, Iovit de Dumnezeu, §i smerit. Dar El era strapuns pentru piicatele noastre, zdrobit pentru fiiradelegile noastre. Pedeapsa, care ne da pacea, a ciizut peste El, §i prin riinile Lui suntem tiimiiduifi. Noi riitiiceam cu tofii ca ni§te oi, fiecare l§i vedea de drumul lui; dar Domnul a fiicut sii cadii asupra Lui nelegiuirea noastrii a tuturor. • S-a dat pe Sine fnsu§ la moarte, §i a fast pus fn numiirul celor fiiradelege, pentrucii a purtat piicatele multora §i S-a rugat pentru cei vinovafi. Isaia 53:4-6, 12
'"l)erfeqio.nismul este sentimentul constant · §i atotcuprinzator de a nu fi la inaltimea cerintelor, de a nu fi sau de a nu face niciodata destul pentru a multumi. A multumi pe-cine? Pe toti - pe dumneavoastra in§iva~ pe ceilalti, pe Dumnezeu. In mod firesc, 'el presupune multa autoinjosire ~i aufodispret, alaturi de o hipersensibilitate la parerea, la aprobarea §i la dezaprobarea celorlalti. $i toate· astea sunt insotite de umbra vinovatiei. Perfectionistul aproape simte nevoia sa se creada vinovat, daca nu pentru altceva, pentru insu§i faptul ca nu are reinu§cari! · Perfectionismul produce o imagine a lui Dumnezeu deformata de sentimentele de indoiala, revolta §i ma.Pie im potriva unui Dumnezeu care nu poate fi niciodata multumit. ' _ Leacul pentni perfectionism este hand p1in de indurare al lui Dumnezeu, dat noua prin Isus Hristos. Insa, pentru a fi tamaduit, trebuie sa acceptati tratamentul prescris.
·Y '
120
I .;
Proccsul de vindecarc a pe1je_cfionis111ului I
I Leac pentru sufletcle vatamate
Vindecarea este un proces Primul pas consta in renuntarea la ideea de vindecare rapida. Nu lasati pe nimeni sa va amageasca cu ideea ca printr-un tratarnent intensiv va veti vindeca pe loc. De fapt, a cauta n1ereu solu~ia imediat dupa colt e?te o parte a bolii. Caci perfectionistul e specializat in dacii: ,,D~ca a§ putea ... , ar fi bine." Ce ati completat in punctele de suspensie? Ce.va pozitiv? ,,Daca a§ putea ... cit.i, spune rugaciuni, darui, evangheliza, sluji"? Sau cu ceva negativ? • ,,Daca a§ putea renunta la ... " • ,,Daca m-a§ putea opri din ... " • ,,Daca a§ putea abandona ... " • ,,Daca a§ putea respecta cele patru legi, urma cei trei pa;;i, primi cele doua binecuvantari sau primi darul; cu sigT1ranta atunci a;; reu§i!" Orice scornire disperata de solutii rapide de acest fel este un apel la magie, nu un miracol. Vindecarea este un proces; n-ati devenit perfectionist peste noapte §i nici nu veti scapa de perfectionism peste noapte. Este necesar un proces de cre§tere in har, de reprogramare ;;i de vindecare · la fiecare nivel al vietii dumneavoastra. Va trebui sa va vindecati mintea cu conceptiile ei deformate, sa va vindecati sufletul cu sentimentele lui vatamate, s_a va vindecati perceptia cu evaluarile ei injositoare §i sa va vindecati relatiile cu toate conflictele lor tulburatoare. $i mai aveti nevoie de o vindecare adanca, interioara, a amintirilor astfel, incat sa se §tearga reluarile distructive de in1agini care interfereaza cu viata du1nneavoastra.
121
Ati putea crede ca suna a revizie generala. Chiar este, §i faptul ca va supuneti acestui proces e i nceputul vindecarii de perfectionism.
I
Dumnezeu va fi multumit Nu numai ca Dumnezeu §i harul Sau vii var znsoti pe tot parcursul procesului de vindecare, dar Dumnezeu va ft mulfumit de dumneavoastrii la fiecare pas al acestui proces. In Biblie, cuvantul hare intotdeauna impletit cu prezenta Datatorului de har. N-ar trebui sa folosirn· niciodata cuvantul har ca §i cum am descrie o marfa impartita de Dumnezeu. Har inseamna Dumnezeul binevoitor venind spre dumneavoastra. ,,Harul Meu iti este de ajuns" (2 Corinteni 12:9). Nu hand, ci ·,,harul Meu". Una din expresiile favorite ale Jui Pavel a fost ,,harul Domnului nosfru Isus Hristos" (1 Corinteni 16:23, Galateni 6:18, Filipeni 4:23, 1 Tesaloniceni 5:28, 2 Tesaloniceni 3:18). Harul.nu este o marfa, ci Insu;;i Domnul nostru, venind spre noi cu indurarea Sa. Un Dumnezeu iubitor, binevoitor, ne accepta a;;a cun1 suntem, ni Se ofera cu dragoste aici §i acum, nu cand ne vom redresa. Dumnezeu este rnultun1it de noi cand trecerrt prin prcicesul de vindecare, la fel ca parintii iubitori cand copilul lor incepe sa invete sa umble. intr-o casa, zilele respective sunt marcate de multa emotie ;;i bu curie,. mai ales la primul copil - acesta se l'mpiedic~, mai cade peste mobila, poate chiar indoie§te un pie veioza. par 11 cearta oare parintii, ii spun cat sunt de nemultumiti ca nu se descurca perfect? Striga oare tatal: ,,Ar trebui sa te descurci mai bine, copile"? Adauga oare man1a: ,,Ai facut un
J 22
I Lcac pe11tn1 s11J!etl'!e vifl ifo rnte
pas prostesc. Nu-i de mira re ca ai cazu t ~i te-c:i i lovi t"? Ved eti cat de des L-arn transforrn a t pe D11mnezeu intr-un parinte ne vroti c? Sau, p ara fra za nd ce a spus Jsus in Predka de p e Munte: ,,Deci, daca. voi, care sunteti rai, §tip cum sa faceti can d va ]nvata ti ' ' ' copilul sa umble, cu cat m ai rnult Tatal vostru, care este 1n ceruri, va fi multurnit de voi la fiecare pas al procesului vostru de vindecare?" (vezi Matei 7:] 1). Dumnezeu va fi rnultumH de voi pe tot parcursu] drurnului. Dati-mi voie sa sugerez o rugaciune ca re sa ne lnsoteasca, o re teta d e ]ntrebuintat la n evoie: ,,Multurnescu-Ti Tie, Doamne, ca ma vindeci conform orarului Tau perfect." In acest fel nu transforrnati procesul intr-o alta forma de iritare pentru perfectionismu] dumneavoas tra ori de rnani e pentru ]naintarea 1nceata, ci intr-o rugach1ne de multumire pentru bunavointa Sa aratata la fiecare pas.
Radacinile problemei Adesea, problemeJe afective sunt rezultatu] unui dumnezeu, al unor oarneni, al unui fel de via ta, pe care le gi=isim uitandu-ne prin fereastra reL:1tiilor din copilaria noastra. Cei 1T1ai multi dint re noi §1-a u dez voltat conceptul/sentim en teJc d espre Tatal nostru din ceruri din imaginile m amelor §i ale tatilor no:;;;tri pama.nte~ti, iar aceste sentim ente devin atat de ames tecate si confuze. Dar aceste sentirnente contrad.ictorii ;;i cu lpabile nu sunt vocea lui Durnnezeu. Sunt adesea vocea nei'ntrcru pta cJ Mamei, a Tatalui, a Fra telui ori a Surorii SC1 u a ceva
Procesul de v indecare a pe1fectio11is11111/ui I
123
interiorizat care ne preseaza. Arnintiti-va ca cele mai 1nulte din tiparele fundamentale d e relation are cu alti oarneni sunt construite dupa tipare le relatji]or din familia noastra. 1. Piirinfi ce nu pot fi mulfumifi. Una dintre cauzele farniliale eel mai des intalnite, care duce la perfectionism §i depresie, este faptul ca parintii sunt nemulturniti. Asemenea parinti ofera numai dragoste conditionata, cerand respectarea anumitor standarde, obtinerea de note mari sau cele mai bune performante in sport ori 111 viata spirituala. Ofera putina ]ncurajare, sau chiar deloc, §i ~ulta critica. Pana §i aprobarea este conditionata. Incurajarea e data numai pentru a accentua ca ,,trebuia §i puteai mai mult". Cele trei note de 10 din carnet sunt trecute cu vederea, insa nota 9, nu: ,,Cred ca poti trece de la 9 la 10, daca l:ncerci ." $i cand ]ncerci §i treci de la 9 la 10 §i-i arati rnam.ei carnetul, crezand ca va fi precis rnultumita, te prive§te o clipa, apoi deodata se incrunta §i-ti spune: ,,Dumnezeule! De unde ai pata aia pe haina? Cred ca ai varsat ketchup pe tine. Ai urnblat toata ziua a§a?" Ceea ce insearnna: ,,Copil netrebnic §i nerecunoscator! Ce imagine de parinte 1rni creezi in ochii societatii?" Parintii nernultumiti §i dragostea conditior:ata produc scopuri §i standarde de neatins. Cu cativa ani in urma, 0 doamna mi-a spus ca de fiecare data cand foloseam cuvantul a Ji sup 11s sau sup11 ncre lntr-o predica se simtea nelini§tita, vinova ta. Mama ei obi§nuia sa 0 imbrace foarte elegant dimineata, cand ie§ea la joaca. $i-i spunea : ,,Acuma, ca ie§i, sa nu-ti murdare§ti rochia. Am muncit mult pana sa calc toata
124
Proces ul de vi11dernre a pe1fccfio11isl1l11!11 i I
I Lene pe11tru suf!etelc viftii11rntc
dantelaria asta." Va puteti imagina cum arata rochia dupa-arnia z a §i Seara . $i, cand fetita se !ntorcea, n1ama ei o cei·ta cu rn anie: ,,Copil neas ta mpi'i ra t, nu ma asculti niciodata!" Cerinte absurde, n c rea li s te, imposibil d e realizat. Cand nu erau 'implini te, urmau vina $i pedeapsa. Cum era o casa profund re ligioasa, sunteti surprin§i ca fata, acum o ferneie in toata firea se lupta cu conceptii incorecte despre Dumnezeu, cu subestimarea §i cu o povara grea de vina? 2. Situafii fami lia/e i1nprevizibile. Tntr-una din operele sale, Charles Dickens a spus: ,,Jn luT}lea celor mici, eel mai mare rau e nedrepta tea." Jmprevi z ibiJul situatiilor familiale duce la nedreptate. Daca parintii nu se pot controla, copiJul nu ~tie ]ace raspuns sa se a§tepte din partea lor. · Beth a avut o viata cre9tina cu foarte multe ; ui §uri §i cob ora§ uri. S-a s traduit, 1ns5 cred in ta $i mcrederea nu-i prea e rau la inden1ana. Senti mentele ei de vina §i au tocondamnare erau un eori a tat de puternice, 1ncat nu suporta nici sa mearg~ la biserica. In cele din urm a, am ajuns la o intelegere -- :;a s tea 1n spate, aproape de un a dintre ie§iri 1nca t, detca nu P?ate s uporta ceva din pred ica mea-, sa poat5 pleca. $1d e multe ori in bmpul unei predici, fa ra sa vorbesc de ceva ce eu sa consider di ficiJ, o vede.,a m pe Beth ridi can du-se §i ie§ind. Ce farnilie a avut! Era ca §i cum ai fi tra it pe ~ ua zi §i noapte. Tata] era alcoolic. Mama era una din aceJe femei lini§b tc §i cal m e - lini§tite §i ca lrne precum un vu lcan ce poate c rupe or.idlnd. N u pot sa ujt afjrma ti a lui Beth: ,,N-an1 f;'tiut niciodat.') dad \ voi fi ]mbrati.;;ata sau Jo vi ta. $i n-am putut ni ciod c'1 t a sa -rni I
-125
dau sean1a d e ce se 1ntampla fie una, fi e cea]alta ." Ded, fire sc, a crez ut ca Durnnezeu es te impre vizibiJ, ira\iona] §i instabil precum parintii ei. Pe langa aceste rani suflete9ti, au fost §i ca teva rani propriu-zise. Laun n1oment dat, a fost necesara o interventie chirurgicala p entru un maxilar d islocat. $i acele rani i-au lasa t arnintiri tare dureroase, care necesitau vindecare inainte ca ea sa poata crede in Dumnezeu I d eb care vine orice d ar bun §i desavar;;it, in care este lumina fara cea mai mi ca umbra de mutare sa u schirnbare (Iacov 1:17). Nu e g reu d e inteles d e ce asernenea s itu atii familiale nasc infirrni afectiv §i perfectioni§ti. Parintii imposibH de multumit, o p e rsona]jtate p e care nu ti-o poti accepta, standardele d e neatins §i fanteziste, se mnalele neclare, conflictele d e n esuportat - toate programcaza oamenii sa dea raspunsuri gre;;ite . ln\elegeti d e ce vindecarea este un proces ca re cere timp, efort, adesea ajutorul unui consilier §i 'intotdeaun a parta§ia incurajatoare §i iubitoare a Trupului lui Hristos? Cata nevoie avem de aprobarea, d e sprijinul §i lucrarea celorlal te m adulare a]e Trupului lui .H ristos! Iacov afirma implicit d , in multe caz uri, reprograrnarea, innoirea 9i procesul de vindecare survin nurnai ca nd avern parta;;ie ;;i ne ru ga rn unii pentru aJtii (Iacov 5:16).
Puterea de a te umili ~
Nenumaratele rani cu ca re ne trczirn sunt greu de cJasifi ca t. Fae parte din viata noa s tra intr-o Jume cazu.t a . Ben a fost unu] dintre cele mai tin1id e suflcte pe care le-arn consiliat vreodata . Ahia 11puteam au z i.
126
I Leac pentru Sltf/etcle vatamate
,,Ce ai spus, Ben?" Am inceput sa exersam pentru a-1 ajuta sa vorbeasca mai tare. il puneam sa-mi citeasca diferite lucruri. ,,Putin mai tare, Ben. Curaj! Vorbe§te mai tare!" Se temea sa nu fie.a povara pentru ceilalti. Te puteai simti stingherit in prezenta lui. Aproape ca iti venea sate uiti daca nu poarta o pancarta pe care scrie: ,,Scuzati-ma ca traiesc!" Ati auzit vreodata de ,,Ordinul dependent al sufletelor realmente molco:ine §i timide"? Semnul lor este pre§ul din fata U§ii. ,,Pre§urile" de la U§a au un simbol oficial - lumina galbena. de avertisment. Motoul lor oficial este: ,,Cei blanzi vor mo§teni pamantul, daca toata lumea e de acord!" Ordinul a fost fondat de Upton Dickson care a scris un pamflet numit ,,Puterea de ate umili". Ei bine, Ben putea fi un membru de elita al acestui ordin. Situatia Jui Ben s-a ameliorat prin discutii, insa adevarata vindecare a inceput intr-o tabara de consiliere pentru cupluri. inconjurat de cateva cupluri iubitoare, aprobatoare, Ben a rememorat o serie de amintiri dureroase. $i-a amintit ca i-a auzit pe vecini vorbind de familia lui. Vedeti, avea o mama bolnavicioasa, isterica. Suferise o cadere psihica §i fusese mult timp aproape invalida. Ben §i-a amintit de vecinii care barfeau ca ea suferise caderea psihica din pricina baietelului care o tot urma, agatandu-se de §ortul ei §i nescapand-o niciodata din ochi . O povara destul de grea pentru un copilandru, chiar §i pentru un adolescent: ,, Tu e§ti cauza caderii mamei tale, a infirmitatii ei!" Ben §i-a dat drumul §Uvoiu]ui de Jacrimi, iar grupul 1-a acceptat cu dragoste. 0 mare povara i se luase de pe suflet, caci nu putuse
Procesul de vindecare a pe1jertio11is11111/ui I
127
pune capat penifentei interioare pe care o practicase ~n toti ace§ti ani de acuzare pe nedrept. Nu vom §ti niciodata cate rani §i cata suferinta au provocat asemenea remarci intamplatoare. Seminte de rani, umilinta, ura sunt sadite in cap§or, pentru a infecta intr-o zi o personalitate adulta. Remarci de genul: ,,Ma tern ca _v a ~re§te ca unchiul Ed." $i cine e unchiul Ed? Ei bine, unchiul Ed §i-a petrecut zece ani intr-o inchisoare §i a murit lntr-un ospiciu. Sau de genul: ,,Mama! Ce copiJ, ce fatal Nu-i pacat ca nu are macar un pie din frumusetea fratelui lui?" Sau fetita care avea o sora mai frumoasa §i care §i-a auzit nidele §Optind la o reuniune de familie: ,,Asta-i cea urata". $ice putem spune despre toate ranile §i agoniile, vina, temerile §i urile care sunt impletite cu obsesia moderna - sexul? De la curiozitatea puerila care-i face pe copii sa-§i analizeze reciproc trupuri]e, la fratii §i surorile mai mari care ameninta §i mituiesc profitand de cei mai mici, starnind senzatii puternice - care au un caracter distructiv la aceasta varsta - parca am trece 2000 de volti printr-un fir de 220. Treceti la tatii naturali §i vitregi care nu-§i trateaza fiicele ca fiice, ci ca sotii §i amante. Sexul, fiind ceea ce este, poate produce eel mai grav conflict afectiv: spaima §i dorinta, frica §i placere, dragoste §i ura, toate impletite ii1tr-un cutremur afectiv violent care te poate secatui.
Mania cople§itoare Fiindca veni vorba despre ura - asta e adevarata problema, nu-i a§a? Mania, resentimentul, ura sunt
128
Proccsul de vindecare a pe1fec fiu11is11111/11i I
I Leac pentru sufletcle vlitiimate
1ngropate adanc. Uneori ii 1ntreb pe cei pe care-i consillez: ,,Ar fi prea dur cuvantul 111fi11ie?" Adesea i§i 1nclina capeteJe §i spun : ,,Nu. E corect. Nu lasati 0 bland ete exte rioara 1 de pre§ la U§a, Sa Va 1n$ele. Inca n-arn intalnit nici un om care sa sufere de probJeme afective cauza te de perfectionism, dar care sa nu fie furios pe cineva sau ceva. Mania poate £i ingropata sub straturi de timiditate, sfiiciune $i evlavie spirituala, dar exista. Procesul de vindecare presu pune obligatoriu curajul de a demasca mania, de a 0 aduce in fata Domnului, de a o pune la Cruce, unde ii_ e locul. Nu exista vindecare pana cand ea nu e rccunoscuta, combatuta $i solutionata. Solutia este iertarea fiecarei persoane implicate in respectiva ura §i umilinta; este abandonarea oricarei dorinte de razbunare fata de acea persoana; 1nsearnna sa-i permiti iubirii iertatoare a lui Dumnezeu sa-ti spele sufletul ra.va§it de vina. Cu multi ani in urma, am fost surprins sa prirnesc un telefon de la un profesor care preda l_a un colegiu cre§tin . $i-a amintit o afirrnatie pe care o facu sem intr-o predica despre trezirea spirituala1 la §coala sa . A spus: Jmi arnintesc ca ati spus: «Ori de cate ori constatati ca ati reactionat exagerat la Ull stimul oarecare, fiti pe faza! Ati dat, probabil, peste o rana afectiva adanc ing ropata ». Cred ca a;;a n1i s-a 1ntarnplat mie." Deci a veni tin ora§u I nostru §i am petrecut o saptamana impreuna. Era un om 'invapt §i deosebit de spiritual, cu o profunda cunoa§tere a Scripturii. Dar in campu s CJvusese loc o disputa $i, dintr-o data, acest cre$ li n atat d e stapfan pe sine a reaction a t cuprins de o rnanie violenta . M/i11ie 11
·12 9
era intr-adevar descri erea pol riv iLa. El 1nsu$i era ~;ocat $i se simtea extrem de vinovat. Nu 9tia ce sa fadi §i oricilt ar fi citit din Scriptura, s-ar fi rugat ori ar fi incercat sa lase totul in searna Dornnului, nu 1-a aju tat. Era cu adevarat ]a pamant §i, agonizand, ini-a spus: "Nu-mi vine sa creel, dar, cand s-a intamplat, am si.m tit practic dorinta de a ie;;i afara §i de a omori pe cineva. N-a fost greu sa depistarn cauzele problemei, dar nu le putea accepta. In ti mp ce se destainuia, spunea men:~u: "O' dare o tampenie ... nu poate fi asta! I-an1 spus: "Nimic nu e o tampenie. Poveste;;te-rni! Fusese un copil istet, precoce, un inteiectua] din na§tere. Cunoa;;teti tipu l - are ;;ase ani 1 dar ai zice ca are cincisprezece. Era atat de inteligent, ca-i era greu sa traiasca printre cei care nu erau la fel de de§tepti . Era mereu primul in clasa, dar ultimul la joaca . Fiecare pauza era o pacoste pentru eJ. Erau acele scene de neuitat cand copilul inteligent, dar stangaci era tachinat ;;i se faceau glume pe seama Jui. Copiii mai duri 11 tcrorizau, 11 torturau 1 iJ loveau, il raneau fizic. lnsa, mai mult decat atat, au facut din el un invabd afectiv. Arn fost uin1it d e sensibilitatea rnemoriei sale. $i-a amintit toate n.urnele copiilor, chiar §ice haine purtau. Era totul acolo, de$i trecusera ani, §i s-a scufundat in fan tan a sa d e rnani e. Cum ponienea n1 vreun incident1 1J numea pe respectivu] copil. L-anl invitat sa-i ierte pe fiecare in parte. jJ vei ierta pe Dan? 0 vei ierta pe Sa11y? $i p e ... " Pare o bog<-1tela? Dirnpotri va, a fost incredibil de dureros. lnsa, 1n ru gaciune, a gasi t puterea de a-J ierta pc fiecarc cop/e~itoare
11
11
/1
- 130
I Leac pe11/-r11 suflctefe vnlnnzate
dintre acei copii care i-au facut viata a ta t de ainara. Duhul Stant a ridicat valul d e pe ami1~tirile respective §i le-a dezamorsat pu te rea de constrangere. A fost ]nceputul unei schimbari profunde §i a durat pana cand puterea de vindecare a lui Dumnezeu a urn.plut golurile dureroase din inin1.a sa.
indreptaFrea lui Dumnezeu Un asemenea resentiment fundamental e, cu adevarat, , o revolta 1mpotriva n e dreptatii §i striga: ,,Am fost o victima. N-am avut de ales. Nu eu am ales sa ma nasc. Nu mi-am ales parintii. Nu mi-am ales fratii §i surorile. Nu mi-an1 ales handicapurile §i boala. Am fost o victima, iar ranile, umilinta §i cicatricele mele sunt nedrepte." $i veden1 adesea aceasta manie ascunsa ie§ind ]a suprafata ]n perfectioni§tii ce vor sa corecteze fiecare gre§eaJa pe care 0 vad §i sa ]ndrepte toate relele din lume. Locul vindecarii, pentru aceste persoane ranite, este Crucea - culn1ea tuturor nedreptatilor. in remarcabila sa carte, P. T. Forsythe nurne§te Crucea ,,indreptatirea Jui Dumnezeu" (Th e ]ustification of God, Londra, Independent Press) . Prin Cruce, Dumnezeu $i-a dovedit identificarea totala cu noi in suferinfa noastra nemeritata, cat §i in pedeapsn noastra mcritntif. N -a existat niciodata mai muJta nedreptate decat in acea Cruce. Nimeni nu a avut parte d e mai multa respingere deca t Domnul nostru. Acu za tiile care Is-au adus, procesul Sau, rastignirea Sa au fos t toate extrem de nedrepte. Nu spuneti niciodata: ,,Durnnezeu nu ~ ti c cum e sa suferi" ;;i nu g anditi niciodata c5 Durnnezeu
Procesu/ de vinrfccare a pafcc fio11is11111/11i I
13 1
ingaduie sa suferirn Jucruri pe care El n-a fos t di sp u s sa Je suporte. El a fos t du s ca un miel la taiere; toate drepturile I-au fost Juate; toate puteril e I-a u fost suspendate. A pierdut sprijinul prietenil or Sai 1n chpa in care L-au parasi't §i au fu git, iar El era umilit, dezgolit, batjocodt, ridiculi zat: ,,Deci e§ti Fiul Jui Dumnezeu, ha? Ei bine, da-te jos §i dovede§te-o, daca e~ti atat de grozav!" Pri vind Crucea, incepe1Tl sa intelegern cat de rnult Se identifica Hristos cu adevaru/, §i nu doar cu adevarul sdipitor, stralucitor ;;i frumos al lui D1m1nezeu pe11tru noi toti. Crucea Lui reprezinta adevarul inspaimantator §i revoltator despre noi toti - adevarul despre invidia, §i ura, §i pofta, §i egoisniu], §i mania care sala§luiesc 1n aceasta lurne cazuta, pacatoasa a fiintelor urnane. Adevarul vietuirii in aceasta lrnne a ie§it la suprafata prin rastignirea Fiului Jui Durnnezeu. Acum ~tim ca Dumnezeu intelege cum e sa traie§ti in aceasta lume. El este Tamaduitorul ranit, e Mare] e nostru Preot mi§cat de sirntamantul infirrnitatilor noastre. Aceasta este vestea cea buna, prea buna pentru a fi adeva.rata, pentru fiecare perfectionist - pentru dumneavoastra, care nu pu teti face fa ta tuturor sentim.ehtelor contradictorii dinauntrul dumneavoastra, pe care nu credeti ca I le puteti 1mparta§i Jui Durnnezeu. De nenumarate ori am au zit, 1n biroul meu: ,,Clim I-a§ putea spune asem_c nca lucruri Jui Dumnezeu? Sa 1rni exprim durerea, umihnta, mania, resentimcntul fa ta de oameni, da; 1nsa fa ta d e El? Cum ii pot ]m parta ~ i rrstn?" Nu intelegeti? Cru ce, El a experimentat toa te Zlcestea ~i 'Inca mu It rn ai mu lt.
Pe
132
I Leac pentru sufletele viWimate
Pe Cruce, in Hristos, Dumnezeu a absorbit toate aceste categorii de sentimente dureroase in dragostea Sa. Ele I-au patruns in inima, I-au strapuns sufletul $i au fost dizolvate in oceanul iertarii Sale $i in rnarea ui tarii Sale. Apostolul Pavel, anterior eel m.a i indarjit du$man, al credintei cre~tine, a fost unul care L-a urat pe Isus Hristos, unul care a strigat insulte la adresa Lui, unul ·c are l?i-a exprimat mania, prezent fiind la uciderea primului rnartir, $tefan. Cand Pavel a descoperit ca toata mania a fost absorbita in inii:na iertato(lre a • lui Dumnezeu, a scris : ,,Dumnezeu era in Hristos, impacand (~i sa personalizam) impacandu-ma cu Sine~ netinandu-mi in socoteala pacatele mele" (vezi ' 2 Corinteni 5:19). Nu exista nimic legat de ranile chinuitoare, ascunzi~urile, ura §i -mania din sufletul du1nneavoastra pe care I 1-ati putea imparta~i lui Dumnezeu, iar El sa nu fi auzit deja. Nimic,
Procesul de vindecare a pe1fecfio11ismulu i I 133 dra~ostea Lui tan1~duitoare ]n su_fletele ;;i trupurile
noastre. ,,0, Tarnaduitorule ranit, Tu, Cel care ai fost frant, Tie iti incredintarn toate bucatile vietii noastre frante $i Te rugam sa le pui laolalta §i sa ne faci din nou intregi $i sanato§i. Amin."
g Supraom sau tu znsufi? Negre§it, 11-avem 'indrnz neala sii ne punem nlifturi sau 'in rfindul unora din aceia cari se laudii singuri. Oar ei, prin faptul cii se miisoarii cu ei fn~ i§ i §i se pun aliitu ri ei cu ei 1n?i§i, su 11 t Jara pricepere. No i, 'in sa, nu 11e liiudiinz di11colo de miisura noastrn, ci /11 n1ifs ura 111arginilor, pe cari le-a lnsemnat Dumnezeu camp11lui nostru ca sii ajungem panii ia voi. Ci, "oricine sc lnudl7, sii se laude /11 001111111/ " . Pentrucii nu cine se laudif singur, va Ji primit, ci ace/11 pe care Domnul ll laudii. 2 Corinteni 10:]2-1 3, 17-18
Dar Tu ceri ca adeviirul sii fie 'in adfincul i11i111ii:fif dnr sii. piitrundd 11ifelepciu11ca lnliiuntrul mcu! Psa ln1ul 51:6
in~e\e
r
---ilerfeqionistul trebuie sii sii fie el '.nsw1i ~in Hristos. Totu§i, tocma1 fi1nd cu adevarat el insu§i, perfectionistul indura cele mai dure rani, are nevoie de vindecarea celei mai adanci parti a fiintei Jui, de cea mai drastica reprogramare. Poate cea n1ai cumplita urmare a perfectionisrnului este alien.area de adevaratul sine. Sa vedem unde incepe aceasta pierdere tragica §i cum se produce. Pe parcursul procesului d e cre§tere, copilul prime§te mesaje despre el insu§i, despre Dumnezeu, despre alti oaineni §i despre relatii. Aceste mesaje pot fi afirmatii explicite sau deductii din cele vazute §i intfonplate. Pot proveni din cele spuse sau fa cute in mod di rect ori din ceea ce nu este spu s sau nu este facut. De obicei, e o imbinare a mai multor factori. in cet, dar sigur, §i incon§ti ent p entru eel tanar, mesajele patrund. Copilul care a primit m esaje nega tive §tie: ,,Nu sunt acceptat §i iubit a§a cum sunt. Am incercat toate modalitatile pentru a primi aceasta aprobare fiind a§a cum sunt. Pot fi accepta t §i iubit daca d evin a]tceva §i altcineva."
136 I Lene pcntru suf!etelc z1iftiinrntc $i tanaru] nu se opre;; te pentru a in cerca sa priceapa ce se 1ntampJa. El nu ;;tie ce se 1ntampla l'n viata Ju i - ca nu ii sunt implinite nevoile profund e, date de Dumn ezeu, care sunt fund am enta le ]n dezvolta r ea un ei fiinte urnane. Nu ajungc sa trajasca sentimente fo a rte necesare, sentirncn tu] sigurantei, a] acceptarii, al a partenentei ;;i valorii. Nu i se raspunde n evoii de a fi iubit §i d e a in va ta sa iubeasca. In schirnb, se dezvolta to t rn ai mu lt anxietatea p rofunda ;;i sentimentul n esigurantei, al Ii psei d e valoare §i al resph1gerii. $i tan arul 1ncepe Scl se catere p e p o teca lun ga §i a nevoioasa a incercarii de a deveni altcineva. Tragedia e ca sin ele persoanei respective, cu m 1-a conceput Dumnezeu, nu are nici o §ansa sa se d ezvolte. Talentele sale unicc nu sunt d ezvo ltate. Sinele sa u adevarate negat sau s trivit §i un pseu d osine Ii ia locul. Toate energiile afective §i spirituale care ar trebui sa coopereze pentru'dez voltarea sinelui sa u proiectat d e Durnnezeu sunt folosite la cornpunerea unei imagini de sine fal se §i idealizate. Din pacate, acest proces a u todistructiv nu se opre§te automat cand mnul d evine cre§tin. lertarea, acceptarea iubitoare ;;i h a rul Ju i Durnneze u penetreaza cateva s traturi exterioare ale s ine lui sa u irea l, oferind vietii sale o n ou a onestita te. In sa, d aca deforrnarea cste g rava ~i sentim entele sunt puternic vatan1 a te, e n ecesar un gen rn ai p ro fund de vindecare. Caci mult prea adesea p seudos inele trece §i l'n v ia ta cre;;tin a §i l§i reorgani zca;;,il cxis te nta 1n juruJ n oii expe ri ente religioase.
Suprno111 snu tu lnsufi ? I 137
Supraom versus tu insuti Ce sunt s11pmomul §i tu /11sufi? Supraornu] este o imagine id ealizata fa] sa cu care credeti ca trebuie sa va id enti fica ti pentru a fi iubit §i acceptat. Supraomul este o in1agi n e lnchipuita a sinelui. De vre1ne ce ati fost program a t sa credeti ca nirn eni nu va va iubi daca va va cunoa§te adevaratul eu, va luptati sa d e veniti un supraom, sa ca§tigati dragoste §i acceptare. Aceasta d eformare se extinde p an a la nivelul lui Dumnezeu, care este Perfectiunea absoluta, care cere pe rfectiun e §i ]n fa ta caruia, cum va, ar trebui sa va aratati nurn ai partea cea buna. Trebuie sa-L lasati pe Dumnezeu sa vada numai supraomul, nu adevaratuJ dumneavoastra eu . Dati -mi voie sa va pun o lntrebare foarte person~Ja. Cand stati In prezenta Jui Durnnezeu In medita ti e ori ru gaciune, pe care dintre cele doua I le in fa ti §ati? Odata i-a1n pus aceasta lntrebare unui evan gh elis t foarte apreci a t, ca re d orea sa il ajut In rezolvarea unor proble111e afective §i spirituale. I-am spu s: Jn intalnirile tale cu Durnn~zeu, cand te indrepti spre El In rug~ciune, ce si n e Ii prezinti? Care e im agin ea de sine, in mintea ta, pe care T-o i nfati §ezi Jui Dumnezeu2 Nu te gr abi. Gande§te-te. A§tept pana te gand e§ti bine." Ei bine, a tacut neobi §nuit d e rnult. Apoi mi-a spu s: $ ti.i , nu rn -a m gandi t ni ciodata ]a asta. Dar trebuie sa fi.u ci n stit cu tine. Ma tern ca l ntotdeauna ma infa ti §CZ 1n a inteC1 lui Durnnezeu cu tot ce am mai religios §i purtand eel 1nai frumos halo. Cinstit, ar trebui s5 recunosc ca, imag.inandu -m a In preze nta Jui 11
138 I Leac pentru suf!etele vatiimate
Dumnezeu, sunt intotdeauna supraomul. Nu cred ca mi-am infati§at vreodata adevaratul eu, ceea ce sunt." Apoi a clatinat din cap §i a adaugat: ,,$i am cantat de mii de ori A~a cum sunt, la Tine vi11, dar n-am facut-o niciodata." Nu e singurul. Exista modalitati subtile de a-I prezenta lui Dumnezeu supraomul §i de a ascunde eul.adevarat. Una este modalitatea futuristii. ,,Sigur, · Doamne, n.:.3m devenit inca supraom. Tu §tii asta §i . o §tiu §i eu. Nu sunt inca supr-~wmul, dar intr-o zi voi fi. Voi fi candva cre§tinul desavar§it. Candva ma voi · ruga destul, voi citi destul, voi vorbi destul altora despre Hristos, voi face destule lucruri deosebite pentru Tine. Candva voi fi imaginea mea jdealizata. Voi fi supraom. Deci nu-i da atentie adevaratului meu eu, acum, Dumnezeule - e -numai temporar. Prive§te ceea ce voi deveni." Exista §i modalitatea penitenfei. In acest caz, in viata perfectionistului intervine extrem de multa subestimare §i chiar autodispret. ,,Ei bine, Doamne, nu te uita la adevaratul meu eu, la toate pacatele, e§ecurile §i defectele mele. Nu privi la astea, caci §tii cat ma dispretuiesc, nu? $i presupun, desigur, ca §i Tu imi Uta§ti adevaratul eu cu toate e§ecurile §i defectele. Insa §hi care-mi sunt obiectivele, Doarnne. De vreme ce Tu itni ura§ti adevaratul eu §i il urasc §i eu, poti vedea ca sunt de partea Ta, deci sunt cu adevarat supraom." Prin aceste modalitati subtile, autoinjosirea devine o perpetua pedeapsa interi.oara menita sa-L impresioneze pe Dumnezeu . Sperati ca nu va vede adevaratul eu, ci se uita doar la supraorn. De
Supraom sau tu l'nsufi? I 139 vreme ce Dumnezeu nu poate suporta acel sine µrat, inacceptabil, §i de vre1ne ce dumneavoastra ·continuati sa-I spuneti ca nici dumneavoastra nu-1 puteti suporta, El trebuie sa fie impresionat de standardele dumneavoastra foarte ridicate, sa inteleaga ceea ce sunteti ~i, deci, sa va accepte §i sa va iubeasca. Tragedia e ca acel sine adevarat a rama~ blocat afectiv la varsta copilariei. $i asta explica unele lucruri copilare§ti exprimate de personalitatea dumneavoastra. Ati ramas undeva in trecut; n-ati ' ' mai crescut. Aveti, in mod evident, trupul unui barbat ori al unei femei, insa din punct de vedere spiritual §i afectiv sunteti imatur.
Supraomul !]i sentimentele Perfectionistul are cele mai mari probleme in domeniul sentimentelor, caci imaginea supraornului infati§eaza o persoana care nu accepta niciodata trairea anumitor sentin1ente. De obicei are o imagine mentala nebiblica a Jui Isus ca ,,blandul Isus, smerit §i duke." Acest Isus e efemina!, pasiv, o persoana stoica ce nu-§i expri~a niciodata sentimentele. Este sub eel mai strict control afectiv §i, de obicei, nu-~i exprima sentimentele deJoc. Orictim, nu exista sentimente rele §i sentimente bune. Sentimentele sunt pur ~i simplu sentimente. Ele sunt consecintele nenumaratelor lucruri exprimate de personalitatea dumneavoastra. Nici un sentiment nu este pacatos in sine. Ceea ce faceti cu ele le face corecte sau gre§ite. Du pa felul in care le rnanuiti, va conduc spre neprihanire sau spre pacat.
·140
I Lrnc µen/ru S l ~fletc/c vn!t'lmafc
Sentirnentele ln se§i su nt o p arte foarte important5 din personaJitatea prirnita d e la Du rnnezeu. Un sentiment pe ca re supraornul il consid era in gen era] rau e l/ln11i11. Eu am crescu t ascultand predici n eb ibh ce, in u man e §i distru ctive d esp re rn an ie cum ca este intotdeauna u n sentiment nesfant. Mi -a lu at ani d e zile sa sca p de aceste conceptii. Aproa pe ffii-a u distrus viata cre§tin a §i aproape mi-au n en orocit casnicia, caci a trebuit sa in vat cum sa-mi exprim m ania fata , de sotia m ea in m od ad ecva t. Fiecare sot' sau soti' e bun a trebuie sa invete sa 0 fad\ intr-un fe] ' acceptabil. In Marcu 3:5 citim ca lsus i-a privit cu man ie. De§i acesta este singurul Joe din Noul Testa ment in care se spune explicit ca Jsu s s-a n1 aniat, cred ca p utem presupune ca Isu s a fost fu rios ca nd i-a izgonit cu biciul pe schimbatorii d e b ani din Ternplu §i cand i-a numit p e unii " nebuni §i orbi", "morminte va ruite", uciga§i", 11 ~erpi", " fa risei fatarni ci" (vezi Matei 23). N iciod a ta n-a fost Jsu s m ai di vin ca atunci cand $i -a exprimat m ania aprinsa. D e multe ori, dragostea perfecta §i n1ania merg m an a-n m an a; ]ntr-ad evar, rn.ania este rezu ltatul d ragos tei pe rfecte. Noi, cre9tini i, folosi m un tru e semanti c ce suna bine, d ar ii deruteaza pe oam eni: ,,0, asta n u-i n1 anie; e indi gn are dreapta !" De ce nu s puncm ca es te o 1ntrebuin tC1 re d rea p ta a m aniei §l ca m a n ia 1n sa§i nu e un sen timent paca tos? Ar fi rn u lt mai pu tjn d erutan t. Important es te cum J'n trebuin ta ti m an ia - cum o ex primati §i cum o rczo]vap. Jnsa ca nd avcti aceast5 imag jne falsi'i, jreala ci s upraornului care nu Cl r c ~
11
Supraom sa11 tu /11::;u fi ? I
1 41
voie sa sin1 ta §1 sa a rate v reod ata m ani e, d eveniti tinta p er fecta pentru ruinare em otionala § i pen tru d epresie. N u con fun d ati m ania cu resen timen tele, caci sunt cornpl e t diferite. Mani a, controlata §i cid ecvat ex prim ata, e una; m ania scapata d e sub control, incorect exprim ata, e alta. Apos tolul Pavel a facut o di stinctie clara intre mania corecta §i resentirnent. A opu s cu prud enta m ania, p e d e o p ar te, ~ i ura, rautatea, acreala §i tot restul, p e d e alta. Jnteresant este ca afirrn a ti a sa : " M aniati-va §i nu pacatuiti" (Efescni 4:26) es te ]a irnperati v. Pavel nu a sp us: E in reguJa, va pute ti m ania din cand in cand, ca 0 concesie." Pavel a s pus: ,,Maniati-va ! Fiti rnani o§i! ", dar a ad au gat repede: Jnsa fiti a ten\i!" Pavel §tia ca m ani a p oate duce la resentiment, rautate, acreala, d aca nu e m anuita foarte a tent. De aceea a spu s: ,, Exprirn a ti -va m ani a, d ar frti a tenti sa nu se · transforme 1n acreala, resentiment sa u u ra." Ciu d at e ca, d aca nu 1nva tam -cum sa n e exprim arn §i sa n e r ezolva m 1n mod ad ecva t m ani a, vom deveni plini d e resent:imente ;;i am araciune. Multe casnicii sunt distru se p entru ca p arten erii nu au in vatat sa-9i exprirn e m ania . Tin acoperite o m u ltin1 e d e sentirn ente, a rza nd 'incet §i ra zbun an du-se intr-o m ie §i un a d e m oduri su btil_e. M ani a ti-va , in sa fi ti ate nti . .Mani a se tra ns forma in resentim ente §i arn a raciune ca nd n u §titi cum sa o exprirn ati. Asta i se inta rnp la pe rfecti on is tu l ui, care ni ciod c:ita n u -§i poCltc p erm ite sa-5i ex prim e m an ia, C
142
I Leac pentru sufletde viitifmate
sinelui, unde fierbe, se infecteaza §i iese la suprafata prin tot felul deprobleme afective mascate, conflicte casnice §i chiar boli fizice. Mania este un sentiment sadit de Dumnezeu, parte a chipului lui Dumnezeu in personalitatea umana ;;i trebuie folosita in scopuri constructive. Supraomul~i
I
I
conflictul
Supraomul crede ca intotdeauna trebuie sa ne intelegem cu toata lumea, sa fim placuti de toti §i ca n-ar trebui sa existe nici un conflict intre cre;;tini. 0 scurta vizita la o baza misionara este un ;;oc pentru perfectionist, caci nu ii trebuie n1ult sa-;;i dea seama ca misionarilor le vine mai greu sa se inteleaga intre ei decat necredincio;;ilor carora doresc sa le slujeasca. Vedem acela;;i lucru in bisericile noastre. $i totu;;i mitul perfectionist persista: ,,Asta ar trebui sa fiu." Din ScriptudLvine ideea asta? Nici macar doua somitati ca Pavel ;;i Barnaba nu au putut lucra impreuna. Foarte intelept, §i-au separat lucrarile, iar biserica, tot cu multa intelepciune, ;;i-a pus mainile peste ei, i-a binecuvantat pe amandoi, iar apoi i-a trimis in doua directii opuse. · Dumnezeu le-a fo]osit natura lor umana pei1tru a institui doua lucrari misionare in loc de una. De asemenea, Dumnezeu S-a fo]osit de dezacordul dintre ei pentru a-1 ajuta pe loan Marcu sa se maturizeze ;;i sa devina marele scriitor al Evangheliei lui Marcu . ~aptul ca nu puteti lucra cu toata lun1ea nu insea1nna ca aveti dreptul sa pastrati resentimente fata de cineva. Nu inseamna ca aveti dreptul sa
Supraom sau tu insufi? I ]43 urati sau sa fiti acru. inseamnii ca s-ar putea sa nu va l?laca de toata lumea sau sa nu va simtiti prea bine ·in preajma unora. $i nu lasati supraomul sa devina banda stricata care spune: ,,Ei bine, daca nu te intelegi cu cineva, tu e;;ti de vina. Tu e$ti problema ;;i, daca ai avea grija macar un pie, totul ar merge· bine." Pavel n-a spus: ,,Daca sunteti plini de Duhu1 Stant, veti trai in pace §i fara probleme cu toata lumea." El ,a spus: ,,Daca este cu putinta, intrucat atarna de voi, traHi in pace cu toti oamenii" (Ron1ani 12:18). Problem~ poate fi la cealalta persoana. Pavel nu a adaugat, cum face supraomul: ,,Da, ;;i acea problema e ;;i a ta §i ai responsabilitatea de a-1 ajuta pe celalalt sa-§i rezolve problema." Exista o vorba: Cu sfintii-n cer de-i sa traie~ti, Vc1 zicc ca-i o buna veste! Cu sfintii pe pamant sa vietuie1}ti? 0, frate, i-o alta povestc!
Eul real din dumneavoastra infrunta deosebiri reale, conflicte reale, iube;;te ;;iii pasa destul pentru a se confrunta cu ceilalti oan1eni in dragoste. Insa eul real ;;tie ;;i el ca, uneori, cea mai bui1a solutie ;;i s~ngura e sa folosim marea vorba a Jui Stanley Jones: ,,In acord, sa fim de acord sa nu firn de a cord!"
Supramnul ~i fericirea Supraomul crede in mitul: ,,Trebuie sa fiu mereu foarte fericit." Dar sunteti, mereu fericit? Nidodata depresiv? Tot timpul simtiti nevoia sa spuneti: ,, Laudati pe Domnul!"? Nu treceti prin perioade d e .
Su17rnou1
144 I Lene pe11tru ;,11jl<:ti>le viitiilllnfe
framantari? Cerul nu pa.r<:; niciodata d e ararna? Nu vise intampla sa faceti lucrurile din pura obligati e, fara bucurie? in gradina Ghetsimani, Domnul nostn.1 le-a spu s discipolilor Saj : ,,Sufletul n1eu e cuprins d e o intristare de rn oarte." Se zvarcolea la pamant; curgeau sudorile pe El §i trecea printr-o lupta teribila data intre sentimentele Sale §i vointa Sa. Sentimentele Sale spuneau: Daca e cu putinta, departeaza de la Mine paharul acesta." lnsa vointa Sa era neabatuta, la fel cum un magn et se indreapta intotdeauna spre Polul Nord, §i vointa Sa spunea: Nu cum voiesc Eu, ci cum voie§ti Tu." $i cateodata acela§i gen d e lupta face ca sufletul nostru sa ne fie nespus de intristat. Fericirea depinde de intfimpliiri, de ceea ce ni se inta.mpla, de fapte exterioare pe care nu le puten1 controla. Bucurie este cuvantul potrivit p entru ceea ce noi, cre9tinii, trebuie sa a9teptam. Caci bucuria este cuvantul care are de-a face cu ce-i in noi, cu relatiile, nu cu circumstantele, nu cu intamplarile. Bucuria este calmul interior de du pa furtuna; sentim.entele pot fi furtunoa se, dar poate exista §i un sentiment interior al starii noastre drepte, dupa voia Jui Dumnezeu. insa as ta nu inseamna ca trebuie sa mer gen• 1nain te cu rnasca supraomu]ui, cu bu ze zarnbitoare, dinti stralucitori §i un ,,Laudati pe Domnul!'' 11
11
Realis1nul sinelui adevarat Ca §i cre9tin, puteti fi realist. Asta inseamna ca nu trebuie sa va temeti sa ]nfruntati ce estc rn ai ri'.\ u, mai urat, m ai d ureros. Nu trebuie sa va terneti sa va ex p ri m ati sentin1ente]e de suparare, mahnire,
~n11
t11
711~ 11/i ?
I r45
durere, sing ura tate, lupta ~i chiar d c pres ie. U ncor i se poate chiar in ta m pla sa trecep prin d epresii, cum i s-a inta mpJat lui Ilie dupa eel mai ma re succes al sau: "Destul! Acun1, Doamne, ia-mi sufletu U" In viata Jui Isus vedem o sin ceri tate brutala ' - toate tipur il e d e sentimente au fost trai te ;;i exprimate foarte clar §i liber, fara nici 0 urrn a de ru9ine, vina· ori imperfectiune. Urrnati rnodelul Jui Isus, nu al v reurrui supraorn mitic.. N iciodata sa nu va temeti sa va exprirnati adevaratele sentirn ente §i sa fiti cu adevarat dumnea voastra 1n9iva in Isus Hrisfos. Cand irositi timp §i energie ]ncercan.d sa fiti supraom, va privati d e cre9tere §i de prietenia Jui Dun1nezeu.Astfelnu-Llasati pe Dumnezeu sa accepte §i sa iubeasca ad evaratul eu din dumn eavoastra pentru care a murit Hristos. Acesta este singuru / sine pe care Dumnezeu ]] cunoa9te ;;i 11 vede. Supraomul este o iluzie a imaginatiei dumneavoastra, o imagine falsa, un idol. Nici nu sunt sigur ca Dumnezeu vede supraomul. Aveti posibilitatea de a fi durnneavoastra lll§iVa ]n Hristos §i nu trebuie sa va comparati cu nirn eni altcineva. El vrea sa vii vindece ;;i sa vif schimbe astfel, incat adevaratul durnneavoastra sine sa se poata d ezvol ta devenind ceea ce a vru t El sa
tip. Supraomul moare foarte greu, dar supraomul religios rnoare mai greu decat toti. Dae~ descoperi\i ca va tineti d e el cu 1ndarjire, sper ca veti auzi Duhul Sfant spun and: ,,Abandoneaza-1! Renunta la el! Apoi putem i:ncepe lmpreuna intregul proces vi ndecator de faurire a sinelu i ad eva ra t. "
-I
146 I Leac pentru sujletele vatamate
Cand veti inceta sa va irositi energiile spiritual e pentru a intretine acest fals supraom ;;i veti incepe sa le folositi pentru a colabora cu Duhul Stant pentru cre;;terea adevarata, va veti sirnti eliberat 1n · Isus Hristos, scapat de false obligatii ;;i imperative, de aprobarea ;;i dezaprobarea celorlalti, de acea condamnare ingrozitoare a prapastiei dintre ceea ce incercati sa fiti ;;i ceea ce sunteti. Ce ump le ace as ta prapastie nesfar;;ita? Am ve;;ti · bune pentru dumneavoastra: de pe crucea Jui Isus Hristos, intreaga desavar;;ire a lui lsus, adevaratul Supraom al lui Dumnezeu, va este data prin hanil Sau fara plata, ;;i ea umple cu varf ;;i indesat toate golurile din viata dumneavoastra. Pavel a exprimat atat de elocvent acest gand: ,,$i voi, prin El, sunteti in Hristos Isus. El a fost facut de Dun:rnezeu pcntru noi intelepciune, neprihanire, sfintire ;;i rascumparare" (1 Corinteni 1:30).
10 Mituri ?i adevaruri despre depresie
4"lepre~ia. · Pentruce te 1nahne§ti, suflete, §i gemi 'inliiu~1trul meu? Niidiijduie§te in Dumnezeu, ciici iara§ 11 '!!01: liiuda; El este mdntuirea mea §i Dumnezeul meu. ln11 este mdhnit sufletul in mine, Dumnezeule ... Un val cheamii un alt Dal, la vuietul ciiderii apelor Tale; toate . talazurile §i apele Tale tree peste mine. Cu lacriimi ma hranesc zi §i noapte, cdnd mi se zice fiirii incetare: ,, Unde este Dumnezeul tau?" Psalmul 42:5-7, 3
cornun~ ~rintr~
este o. e"x. p. erienta cre$hni. Putet1 intreba: ,,Cum vme asta. Un cre§tin deprimat? Cuvintele se contrazic; sunt incmnpatibile. Daca o persoana a fost cu adevarat nascuta din Duh .
V
Cre~tinii
pot avea depresii ·Ati citit n1ai recent vreun psalm al lui David? Pen truce te mahne9ti, suflete, 9i gemi inlauntru 1 rneu? (Psalmul 42:5)
150
I Lcac pentru sufletele viitiimntc lmi este mahnit sufletul i'n mine, Dumnezeule ... (Psalmul 42:6). Pentruce te mahne§ti, suflete, §i gemi lnlauntrul meu? Nadajduie§te ]n Dumnezeu, caci iara§ Il voi lauda: El este mantuirea mea §i Dumnezeul meu. (Psalmul 43:5).
Sau l-a1i ascultat pe Ilie? ,,Acum, Doamne, ia-mi sufletul" (1 Imparati 19:4). Sau pe Iona? ,,Vreau mai bine sa mor decat sa traiesc!" (Iona 4:3). ~i ati auzit cuvintele lui Isus in gradina, pe cand suferea ~i Se ruga? ,,Sufletul Meu este cuprins de o intristare de moarte" (Matei 26:38). Puteti gasi o descri~re mai potrivita a depresiei ~ o depresie care aproape a despartit persoana de viata? Multi dintre psalmii despre depresie vorbesc despre expresia fetei celui deprimat; cat de exacta este descrierea lor! Persoana deprimata ~i demoralizata are o m.ina nenorocita. Arata tulburata, ingrijorata, nefericita, ca ~i cum ar purta pe umeri toata povara lumii. Un alt simptom foarte com.un al depresiei sunt Jacrimile. ,,Cu lacrimi n1a hranesc zi ~i noapte", spune psalmistul (Psalmul 42:3). $i e o afirmatie psihologica surprinzator de exacta! Depresia aduce adesea pierderea poftei de mancare. Pur ~i simplu, nu inai si1n ti nevoia sa m.ananci. De vreme ce 111ancarea 1ti displace, ]ncepi sa traie~ti cu ]acrimi in Joe de mancare. ,,Lacrin1ile mi-au fost carnea", ~i unii dintre noi ar putea adauga: ,,Da, ~i legumele mele, ~i salata, §i desertu1, §i bautura." Ce nu e in
Mituri §i a_dev1Jruri desprc dcpresic I
1y1
regula? Incapabil sa va opriti din plans, va hraniti cu disperarea, §i asta spore§te depresia. Scripturile sunt mai realiste ~i mai binevoitoare cu noi decat unii cre~tini, caci ele arata clar ca e posibil sa fie deprimati ~i cre~tinE . $i biografiile sfintilor vorbesc despre acela~i lucru . Citam adesea convertirea extraordinara a lui John Wesley, la Aldersgate, insa v-a~ putea arata din pasajel~ imediat urmatoare cateva citate care aproape 0 contrazic, caci in ele Wesley vorbe~te sub imperiul depresiei, indoielii §i al descurajarii. Samuel Logan Brengle, Portrait of a Prophet [Samuel Logan Brengle, portretu] unui profet] este povestea unui adevarat sfant din Armata Salvarii (Clarence W. Hall, The Salvation Army, Inc.). Operele clasice ale Jui Brengle despre sfintenie au fost traduse ]n numeroase Jimbi ~i au condus milioane de credincio~i inspre o viata inai profunda in Hristos. Vorbind de Brengle, Hall scrie: ,,Apoi urma o lupta cu sentimentele sale ce se napusteau asupra mintii lui de melancolic structural" (p. 213); Intr-o scrisoare, Brengle a scris: ,,Nervii 1nei sunt facuti praf, rava§iti, extenuati. $i a§a 0 intunecime ~i depresie au cazut asupra mea, cum nu am mai cunoscut, de~i depresia este o veche cuno~tinta de-a mea" (p. 214). Mai tarziu a avut o rana la cap, pentru ca, la 0 dernonstratie, un betiv a aruncat 0 cara1nida, lovindu-1. Complicatiile ranii i-au marit depresia, cu care se lupta de o viata, o ,, veche cuno~tinta", cum a numit-o. $i totu§i, a existat vreodata un sfant mai sfant decat Samuel L?gan Brengle?
i52
I
I
I Leac pentru sufletele vatiimate
inainte ca o persoana sa-f?i trateze depresia, trebuie sa o recunoasca. $i multi cre§tini, daca ar fi cinstiti in legatura cu ceea ce simt, ar trebui sa recunoasca: ,,Da, depresia e o cuno§tinta §i de-a mea. $tiu despre ce vorbe§ti." Negandu-~i depresia, q1ulti cre§tini i§i inrautatesc situatia. La depresie adauga §i sentimentek de vinovatie §i _9stfel problem a se dubleaza. Sa spunem ca o depresie serioasa echivaleaza cu apasarea tmei greutati afective de o tona. Cam asta e senzatia, nu-i a§a? Sa duci o tona in spate e foarte rau, dar poate ai puterea sa o faci. insa, cand se adauga §i vina, spunand: ,,Ceva nu e in regula cu mine, din moment ce am aceasta depresie", greutatea se dubleaza §i devine o sarcina imposibila pentru oricine. Depresia nu e in mod obligatoriu un semn al e§ecului spiritual. in relatarile din Scriptura, upele dintre cele mai profunde depresii sunt caderi afective ce urn1eaza celor mai mari succese spirituale. A§a s-a intamplat in cazul lui Ilie. Dupa momentul eel mai maret din viata lui - triumfu] ' ' asupra profetilor lui Baal pe muntele Carmel - ce s-a intamplat? iI vedem stand singur sub ienupar, cerandu-I lui Du1nnezeu sa-i ia viata. Avraam a avut o experienta similara (Genesa 15).- La fel §i multi dintre noi. Depresia pare a · fi un recul afectiv natural. Se aseamana cu reculul produs la -declan§area unei arme de 'calibru 1nare. E reactia naturii ori poate echilibrul in ceea ce C. S. Lewis nume§te ,,legea pendulului" personalitatii umane. Din pacate, unii din prietenii no§tri cre§tini ne pot fi cei mai mari du§mani intr-o asemenea situatie,
Mifuri §i adevaruri desprc dcprcsic I
15.)
dandu-ne sfaturi incorecte §i nerealiste. Exista ~re§tini care inteleg foarte putin depresia. Pentru c:,a · personalitatile lor nu sunt susceptibile la depresie, nu-i inteleg pe cei depri1nati. Situatia este foarte dificila in cazul in care se casatoresc doi asemenea oameni. Daca sotul nu prea are parte .d e depresii, dar sotia sa da, ii va veni, probabil, foarte greu sa inteleaga ce simte ea §i prin ce stari trece . .$ituatia devine de doua ori mai cruda daca else folose§te de · perioadele in care ea e deprimata pentru a-i pune pe umeri o povara spirituala. Sau sotia o poate pune pe · umerii sotului, daca situatia , , e inversa. Nu puteticonchide ca, dacanu ati suferitniciodata o depresie, sunteti mai spiritual. C. S. Lewis a spus odata ca in aproape jurnatate din momentele cand ne credem virtuo§i e o problerna de tempera1nent §i constitutie, nu de spiritualitate. Depresia §i vina Exista o depresie care se na§te din vinovatia pacatului, a neascultarii §i a unei faiadelegi cunoscute. Dar eu nu despre ea scriu. Va puteti intreba: ,,Cum recunosc depresia care vine in urma pacatului?" $i e o intrebare buna, mai ales daca sunteti un perfectionist ce sufera de o con§tiinta. hipefsensibila, de tirania obligatiilor . §i necesitatilor sau de un sentiment constant de nelini§te anxietate §i condamnare. Permiteti-mi sa va ofer un principiu general care cred ca poate fi de mare ajutor. Un sentiment concret, specific de vinovatie, care poate fi legat de un anumit act sau de o atitudine incontestabila, este in general un sentiment de vinovatie veritabila ;;i neindpioasa. 1
154 I Leac pentru sufietele vtifiimate
$i sentimentele care urmeaza pot fi vina reala §i depresia rea]a, datorate unei faradeJegi reale. Dar un ansamb]u vag de autoacuzatii sistematice, neclare, de sentimente_invadatoare de anxietate §i condamnare care nu pot fr reperate - acestea sunt, in general, semne de pseudovina ori de depresie provenita din surse afective. Pacatul poate conduce la depresie, dar nu toate depresiile sunt cauzate de pacat. RadaciniJe depresiei sunt adesea adanci §i foarte complicate, Ja fel de complicate precum nrnlte dintre ranile copilariei §i cicatricele pe care oamenii Je due cu ei in viata adulta.
Depresia ~i personalitatea Depresia e Jegata de structura personalitatii, de constitutia fizica, de reactiiJe chimice din organism, de functii]e glandeJor, de tiparele afective, de conceptele-afecte invatate. Ca §i cre§tini, trebuie sa intelegem §i sa acceptam acest fapt. Am duce-o mult mai bine daca nu am uita intelepciunea profunda dinti-unul din ce]e mai vecl~i cantece pentru copii: Ja~k
Sprat nu manca ce-i gras Nevestei nu-i placea negras $i iaca astfel, dimpreuna Platoul 11 facura luna!
Credep sau nu, aceasta e o analiza uhnitor de profunda a structurii personalitat]i. Structural; Jack Sprat §i doamna Sprat sunt cornpJet diferiti. Nu incercati sa-i facet] sa manance- sau sa traiasca la feJ. Ar fi o violare a personalitatii Jor. Sunt amandoi
Mituri ~i adevaruri despre depresie I 155
fiinte valoroase §i presupunem ca se iubesc foarte mult, de§i sunt complet qiferiti ca alcatuire. A§ vrea . ca ·rnai multi predicatori, profesori, evangheli§ti §i mai ales parinti sa posede intelepciunea din at::est cantecel. ,,Stai o clipa, spune cineva. Uiti ca, in Hristos, suntem fiinte noi, ~i cele vechi s-au dus. Innoirea §i sfint]rea nu ant.ileaza vechile deosebiri?" La asta trebuie sa raspund: ,,Nu! SJava Domnuhii, nu le arm leaza !" Na§terea din nou nu schimba ternperamentul de baza. Va poate insufla, a§a cum ii place lui Oswald Chambers sa spuna, ,,natura Jui Isus Hristos", dar nu va schimba temperamentul de baza. Faptul ca ati devenit cre§tin nu inseamna ca de acum inainte incetati sa mai fiti dumneavoastra in§iva. Pavel a ramas Pavel §i dupa convertire. Petru a ramas -Petru §i loan a ramas loan. Nu au devenit altcineva. In planul lui Dumnezeu nu sunt doua lucru,ri la fel. Doi fuJgi de zapada nu sunt la fel. Prin marea varietate in unitate, Dumnezeu dezvaluie minunea cailor Sale. Fiecare dintre noi este diferit ca temperament §i structura a personalitatii. Vedem §i simtirn, reactiona1n §i interpretam lucrurile in mod diferit. Apostolul Pavel ne-a amintit: ,,Comoara aceast~ o purtam in vase de lut" (2 Corinteni 4:7). Prin natura §i temperament, unii oameni sunt nervo§i, tematori §i se sperie U§Or. Sunt hipersensibili §i sentimentele lor pot fi atinse §i schimbate U§Or. Ma intreb uneori daca Pave] n-a fost unul dintre ace§tia. Oricat fusese de puternic, a mers la Corint slab fricos §i plin de cutremur" (1 Corinteni 2:3). A avut II
I
'I
156 I Leac pentru sufletele vafiimate
o tinerete framantata: ,,de afara lupte, dinauntru temeri" (2 Corinteni 7:5). Cu siguranta, acela§i lucru este valabjl §i pentru tanarul pastor Timotei. Intreaga a doua Epistola catre Ti1notei pare a fi scrisa de catre Pavel pentru a-1 scoate pe Tirnotei din depresie. Biograful lui Brengle 1-a num-it ,,melancolic structural". Oamenii care sunt foarte introvertib ' §i sensibili au adesea cele mai mari probleme cu depresia. E§ecul nosttu de a aborda in mod realist depresl.a e originea celor mai multe depresii. Crezand ca nu este nici o legatura intre natural (temperarnentul nostru §i structura personalitatii) §i supranatural (vietile noastre spirituale), ne in§elam amarnic. Atat sentimentele, cat §i credinta opereaza utilizand unul §i acela§i echipament. Dumnezeu nu vine la noi pe dii speciale care sane ocoleasca sau sane scurtcircuiteze personalitatea. Nu face o gaura ]n capetele noastre pentru ca sa-$i toarne cu 0 palnie magica, mistica, harul ]n noi. Mecanismele personalitatii noastre pe care le folosim In credinta sunt tocrnai instrumentele ' cu care opereaza §i sentimentele noastre. Poate intelegem mai bine daca ne gandirn la o combina mare, scumpa, avand in mijl?c un televizor, cu un casetofon stereo §.i un radio. Este o piesa de mobilier foarte frumoasa . Dar, daca se 1ntampla ceva cu unul dintre tranzistorii acestui vast ansarnbJu, sistemul audio se strica. De ce? Toate componentele funqioneaza prin acelea§i circuite. Daca se arde o conexiune aici ori un condensator ori ni§te .tranzistoti dincolo, toate trei aparatele vor fi afectate. De ce? Opereaza prin acela§i sistem.
Mituri §i adevaruri dcsprc r.le11rcsi1· I ' '>'I
I
Depresiile pot veni din alte surse d edH ccle pu r spirituale. Pot sa apara pentni ca s-a defectat ceva l a echiparnent - la eel fizic ori la echilibrul d intre emotii §i personalitate. S-au dus tranzistorii, s-a ars o conexiune §i a fost afectata chiar §i via ta spirituala. Sa ne intoarcem la Brengle, un om intr-adevar sfant, care scrie despre sine: ,,A§a o a1naraciune §i depresie au cazut asupra mea, cum nu mi s-a inai intarnplat ... Dumnezeu piirea inexistent. Morrnantul piirea scopul meu neabatut. Viata i§i pierduse toata slava, tot farmecul §i sensul... Rugaciunea nu-mi aducea nici 0 U§Ufare; intr-adevar, irni parea ca am pierdut duhul rugaciunii §i puterea de a ma ruga" (Hall, Portrait of a Prophet, p. 214). Recurgand la ilustratia anterioa'ra, putem spune ca transmitatorul nu avea nici un defect; dragostea Jui Dumnezeu era in continuare -prezenta. Statia de radio transrnitea in continuare muzica buna, ernitatorul TV transmitea imagini corecte, dar se auzeau numai paraziti §i ecranul afi§a doar ,, purici". De ce? Pentru ca receptorul avea o defeqiune. Asta s-a intamplat cu Brengle. Remarcati cat de intelept a fost. In ciuda sentirnentelor sale, a lnteles ca Dumnezeu era tot acolo. In fiecare propozit]e a fo]osit cuvantul parea. ,,Dumnezeu piirca ca este inexistent... Mormantul parea scopul rneu neabatut." Brengle Jl1SU§i a subliniat cuvantul pii.rca. Ati trait vreodata o schirnbare completa a senti1~1entelor durnneavoastra? Seara mergeti la culcare §i totul e in regula. Va treziti dimineata ~i nirnic nu mai e in regula. Nu puteti gasi nici o explicatie pentru schimbare. Ieri erati bine dispus. Credeati
158 I Lcac pcntm sujlctclc vi'itiirnatc
ca va urn1a o zi sen ina. Dar s-a intarnpl at ceva $1 reactiile dumneavoastra sunt diferite. Sentimentele, aqiunile ;;i interpre tarile unor lu cruri care au av ut Joe $i ieri sunt foarte diferite astazi. $i nu sunteti singur. Dumnezeu e acolo, dar e $i Zgandaril a. Diavolul sta aco1o, pe marginea patului, caci ved e o portita pe care ar putea patrunde in personali ta tea dumneavoastra. De ce? Pentru ca Satan.a e djn lumea spiri tel or, $tie deja ceea ce noi trebuie sa inva tam - ca acela§i echipament care afecteaza naturalul afec teaza §i spiritualul. A§a ca di avolul 1ncearca sa schirnbe depresia ternperamentala in depresie spiritu ala. Diavolul vrea intotdeauna sa schimbe d epresia afectiva in infrangere spirituala. Vrea sa va puna in aparatul de receptie un sentiment de sfar;;eala, ]neat sa-1transforme1ntr-o cornbina stricata. Este con§tient de infirmitatile dumn eavoastra; cunoa§te adancimile spiritului d~mneavoastra §i coboara pe acel monorai 1n inima personalitatii. ,.. $titi cum d ore§te Satana sa ca;;tige? Incearca sa va determine sa ie$i ti singur din joc. Vrea sa schimbe starea naturala d e d epresie in 1nfrangere spirituala, 1ndoiala §i d ezn ad ejde.
Acceptarea propriei personalitati Va sfatuiesc sa va acceptati personalitatezi §i sa tineti sean1a de tempe rarnentul dumn eavoastra. A avca adevarul in adancu] fiintei inseamn a ca nu va mai irnpotriviti modului in care sunteti creat. Incetati sa va lupta ti cu temperarn entul dun1neavoastra, considerandu-1 un du \m1an, §i incepeti sa-1 acceptati, considerandu -l un dar d e la Dumnezeu .
Mituri §i adevaruri dcsprc dcpresic I 159 $i eu am pierdut mul ti ani luptand cu mine insumi, ]ncercand sa fiu altcineva, lu ptandu -rna cu teri1peramentul m eu nervos, tensionat, sirntindu-ma mai tot tirn pul furios din pricina asta §i incercand sa fiu altd neva. Schimbarea s-a produs 1n clipa 1n care m-am putut accepta a§a cum. su nt. Cad, intr-o zi, Dornnul a spus: ,,Hei, asta e tot ce ti se da. A lta personalitate nu prirne§ti. Mai bine te-ai lini$ti, ai trai cu ea $i ai invata sa faci ceva cu ea . $i, mai mult, daca-ti vei lasa adevaratul sine 1n m ain ile Mele - nu supraon1ul, ceea ce nu e;;ti - d aca Mi-1 vei preda, atunci ne vom 1ntelege §i voi putea sa te folosesc a$a cum e;;ti." Primul pas 1n a 1nvata sa d epa$e§ti depresia este sa te accepti a§a cum e§ti. Asta nu inseamna ca trebuie sa te la§i control at d e tern peramentul tau . Du pa convertire, Duhu 1 Stant trebui e sa preia controlul. Jnsa Duhu l Sfant poa te um pie §i con trola numai ceea ce tu, cu buna §tiinta, Ii 1ncred intezi. De§i nu-ti poti schirnba temperamentul, 11 poti lasa sa fie controlat de Duhul Sfant. L-am lasa t pe Brengle in depresie profunda ;;i nu v reau sa-1 uitam acolo. Spunea: Ruga ciun ea nu -mi aducea nici o u ~ urarc; 1ntr-ad evar, imi parea ca am pierdut duhuJ ru gaciunii $i p utcrea d e a m a ru ga. Apoi i11i -a m ami ntit sa-1 rnu ltumcsc Jui Dumnezeu $i sa-L laud, de~i nu s irntca m ni ci o pornire s pre lauda $i multumire. Oricc sentiment; in afarJ accs tuia de d e pres ic $i de an-1aradu nc, d ispa ru se. Jnsa in tirnp cc-J multumcJm Jui Dumnezcu pcntru incercare, a lnceput sa dcvina o
160
I Leac pentru suf!ctele viitihnate binen1vanta1:e, s-a jvit lumina, cresdlnd ]ncet, p5na
a invins ]ntunericul. Depresia a disparut §i viata a devenit din nou frurnoasa ~i atragatoare, din nou plina de revarsarile h arului-(HaU, Portrait- of a Prophet, p. 214). Asta e! Brengl e spune ,,mi-am amintit". Pavel i-a scris Jui Ti1notei ,,adu-ti aminte". Maine dimineata amintiti-va ca dragostea lui Dumnezeu nu se intemeiaza pe sentirnentele dumneavoastra, nici. pe realizarile du1nneavoastra, nici macar pe dragostea du1nneavoastra fata de El. Dragostea Lui e inradacinata in propria-1 credincio§ie. Bunatatile Don1nului nu se sfar§esc. Indurarile Lui nu sunt la capat. Se innoiesc in fiecare dimineata: ,,Credincio§ia Ta este atat de mare! Dornnul este partea mea de rno;;tenire! ... de aceea nadajduiesc in El" (Plangerile lui Ieremia 3:23-24).
'
Tratarea depresiei
~ecunosciind cinstit depresia pe care o sirn\i!i, Comoara aceasta .o purtam in ni§te vase de lut, pentr!f,ca aceasta putere nemaipomenitil sii fie dela Dumnezeu §i nu dela noi. Suntem incoltifi 111 toate chipurile, dar iIU la stramtoare; in grea cumpdna, dar nu dezniida1'duiti; pri(loniti, dar nu piirasiti; trdntiti J • jos, dar nu omorafi. De aceea, noi nu ciidem de obosealii. Ci chiar dadi omuf 110SfrU de ajara SC trece, totU§ omu/ 110SfrU din launtru se znnoie§te din zi i-n zi. 2 Corinteni 4:7-9, 16 ,
c.)
'
..
~nu-I spuneti Jui
Dumnezeu nimic nou. El cunoa§te toate aceste sentimente. Prin Fiul Sau, le-a · experimentat, a fost in pielea dumneavoastra, §i este cu dumneavoastra ca sa va inteleaga §i sa va ajute. Recunoscandu-va depresia §i examinand-o, va puteti indrepta spre vindecare.
Traiti peste posibilitati? Aveti limite fizice, afective §i spirituale §i trebuie sa le respectati. Ati dormit destul? Din cand in cai1d, tuturor ni se cere sa mergem mai departe fara odihna suficienta; avem rezerve din <;:are ne putem aliinenta. Dar a transforma exceptia in regula iliseamna a trai mereu obosit. Dm::a as ta faceti, va pot garanta ca . veti suferi o depresie cronica, poate chiar o depresie clinica §i patologica. Va veti simti ca omul care a spus ca nu a C!Vut doar o criza de identitate, ci §i una de energie. Nu §tia cine este §i era prea obosit sa afle! Permiteti-mi sa raspund la o intrebare inainte chiar sa o puneti - nu, situatia nu se schimba daca sunteti in slujba Jui Dumnezeu! Dumnezeu nu-~i
164 I Leac pentru sufletele viitiimate
anuleaza legiJe ;;i nu-$i transforma predicatorii, misionarii, slujitorii Bisericii in animale de casa cosmice. $i ei se supun legiJor prescrise de El p entru trupurile ;;i sentimentele noastre. Nu puteti incalca in moq regulat aceste legi ;;i sa sperati ca veti scapa nevatamat. Ce greutate purtati? Cine va credeti? Dumnezeu? Asta e una din probJemele perfectionistului, dupa cum. ;;titi. Mancati c_um trebuie ;;i regulat? Nepoata mea, care e do_c tor, s-a speeializat in tratamentul de urgenta. Am intrebat-o: ,,Ce faci cand sunt adu;;i la urgenta oameni deprimati, care au incercat sa se sinucida?" M-a surprins cand a spus: ,, Uneori, primul lucru pe care-~ fac este sa-i hranesc, le servim o friptura . In general, a·u o lipsa de proteine. Descoperim adesea ca nu au mancat cun1 trebuie de doua sau trei zile. Nivelul lor de proteine este foarte scazut, deci nivelul de energie e scazut ;;i nivelul depresiei e ridicat." Exista cre;;tini care i;;i neglijeaza in mod constant dimensiunea fizica a vietii lor ;;i apoi se 1?1ira ca au depresii. V-ati gandit vreodata ca s-ar putea ca depresia dumneavoastra sa fie mijlocul prin care Dumnezeu I;;i exercita controlul asupra vietii dumneavoastra, incercand sa va potoleasca, sa va echilibreze sentimentele, pentru ca in mod constant incercati sa traiti depa;;indu-va posibilitatile realiste? Carid motorul perfectionismului -va impune simtul datoriei, va suprasolicitati mecanismul af,ectiv §i platiti printr-o depresie cronica.
Trataren dl'pn:sici I ·165 Cum reacti(i)nati? , , ·Ma1 impor't ant decat ce vi se intampla e felul cum reactionati. $i exista anumite raspunsuri care pot produce o reactie in lant, conducand la depresie afectiva ;;i spirituala. Vi s-a intamplat ceva care v-a ranit? V-a dezamagit cineva? Cand v-ati straduit, ~ti luat un 9 in loc de 10? Poate ati trecut prin experierita dureroasa a unei pierderi, a destramarii unui camin prin moarte sau divort. Ori, la un alt nivel, dar la fel de dureroasa la 0 varsta tanara, e despartirea de un iubit.sau o iubita. Multi tineri deprimati au venit la mine ;;i mi-au spus: ,,Prietenii mei ma acuza, spunandu-:-mi mereu: «N-ar trebui sa si:inti a;;a ceva, daca e§ti cre§tin adevarat.»" Cat de ctuzi putem fi cu tinerii no;;tri aplicandu-le asemenea standarde nerealiste! Parasirea locurilor familiare, sigure, confortabile, a radacinilo:r ;;i a fetelor cunoscute, intalnirea cu ciudatenia ;;i cu noutatea - acestea sunt lovituri ce pot cauza depresie. Uneori e vorba de o lovitura neobi;;nuita data . sinelui nostru care ne prinde descoperiti! Am ca§tigat batalia cea mare; am capturat tancurile, artileria grea, dar am fost invin§i de un franctiror ascuns in tufi§tHi. A§a i s-a intamplat profetului Ilie. A infruntat 400 de preoti intr-una din cele mai dramatice batalii din istorie. $i apoi a urmat o remarca dura, caustica; a Izabelei, sotia lui Ahab: ,,Du-te -la acel profet §i spune-i ca pana la apusul soarelui ii voi face viata a§a de nenorocita, ca va dori sa fie n1ort! " (vezi 1 Imparati 19:2). '
o
Trn tnrca dqm'S il'i I ·1 f>7
166 I Leac pentru sujletele viitiimate
De aici a inceput totul: ,,Dadi nu pleci din cetate pana la apusul soarelui..." Il ie se sirntea atat de bine, iar glontul franctirorului 1-a prins nepregatit. Era secatuit de orele d e rugaciune, lupta §i oboseala. C~nd 1-a ajuns lovitura Izabelei, a fast cuprins d e o depresie sinuciga§a. Apoi Dumnezeu a folosit tehnica de la serviciul d e urgenta. Mai intai, a trimis corbii sa-i dea lui Ilie ni§te proteine; apoi, a urmat sornnul necesar. Dupa care Dumnezeu a corectat pei·ceptia lui Ilie: ,,Nu e§ti singur, prietene; mai sunt inca 7.500 cu tine. Ai uitat asta!" Nu dupa multa vreme, sentim.e ntele §i spiritul lui Uie au revenit la normal. Vad trei reactii de baza care due la depresie. Ele sunt: nehotararea, m ani a §i sentirnentul nedreptatii. 1. Nehotiirarea. Cand se cere sa luati o hotarare, amanati repetat sa o faceti? Acesta e felul durnneavoastra de a reactiona? D aca d a, aveti un mecanis1n interior de produs depresii, care va va distruge lini§tea mintii §i va va accentua sentim.entul ca sunteti incatu§at. Multi oameni deprimati se simt neputincio§i: ,,Sunt incoltit. Nu vad ni ci o cale· d e scapare.' At] putea folosi aceea§i en ergie nu pentru a va amana decizii]e, ci pentru a le lua §i a le du ce la indeplinire. Ava folosi energia pentru a lua o hotarare constructiva e o cale buna d e a evita depresia. Amanati deciziile pentru ca va e teama sa spuneti ,,nu pentru ca va tem eti sa nu raniti pe cineva? Exista situatii din care nu puteti ie9i fara sa rani \i pe cineva. Cand le amanati, sfar§iti prin a--i rani pe oameni de doua ori mai mult, iar dun1neavoastra in§iva ajungeti deprimat. Va temeti sa spuneti ,,da''? 1
11
,
Va temeti de responsabilitate sau d ~ ri se? [);:1c5 ~tati §i ~riviti cele doua drumuri §i va p limbati mcolo §1-ncoace, sfar§iti prin a avea litera]rnente o personalitate scindata. $i persoana nehotarata, a spus Iacov, e nestatornica din toate punctele de vedere (vezi Iacov 1:8). Nehotararea merge de multe ori inaintea depresiei. 2. Mania. Cea ma·i concisa definitie pe care o §tiu pentru depresie este urmatoarea: ,,Depresia este manie inghetata. Daca depresia grava e o problerna cons tan Li, insearnna ca exista un d orneniu in care zace rnulta inanie. La fel de sigur cum noaptea urmeaza zilei/ depresia vine dupa mania nerezolvata, reprirnata sau impropriu exprimata. 3. Nedreptatea. Perfectioni§tii au un sin1t disproportionat al dreptatii §i al nedreptatii . Simt o nevoie profunda de a indrepta relele Ju.mi], d e a corecta lucrurile, de a smulge neghina din grau. Acest sen ti'. . ment e pretios, e prezent in fiecare reforrnator, in fiecare predicator §i misionar; §i, intr-o anumita masura; ar trebui sa fie prezent in fiecare cre§tin. Daca acest simt al nedreptatii este predat Duhului Sfant, daca este purificat §i controlat de El, poate deveni un instrument folositor in 111ainile lui Dumnezeu pentru ,,a imparti sfintenie scripturala a reforma natiunea cum a spus John Weslev. Insa, sca pat din mana, dezechilibra t, 1nsotit de problema fundamentala a maniei nerezolvate, ~imtul nedreptatii e foarte distructiv, producand d epre~ie §i destramand relatii interumane bune. _ Har am intalnit un perfectionist deprimat care sa nu aiba un teribil simt al nedreptatii. Singurul raspuns 11
ri
11
,
'/ h 1/ 11 1w1
168 I Leac pcntru sufletcle vah'imate
la aceasta m.anie profunda fata de nedreptatile vietii este iertarea. Cine are eel mai adesea nevoie de iertare? Parintii ;;i inembrii familiei. Adesea, radacinile depresiei sunt ingropate in primii ani de viata, in istoria relatiilor de familie. $i daca nu invatati sa abordati pe fata aceste radacini ale maniei, sa va infruntati resentimentele §i sa iertati, veti trai intr-o sera in care depresia, cu siguranta, va inflori.
0 poveste a iertarii Doua surori, Maria §i Marta, erau foarte diferite. Maria era o blonda sociabila §i vivace. Marta era o bruneta lini§tita §i foarte talentata. Marta a venit sa vorbeasca cu mine despre relatia ei cu un baiat care ii facea curte - era cea mai buna relatie din viata .ei. Dar ea dezvaluia totodata un intreg arsenal de probleme afective, multa depresie ;;i manie, cautandu-i tanarului nod in . papura. Vroia sa-1 iubeasca §i invata Sa faca asta1 dar a fast §OCata cand a inteles ca voia, de asemenea, sa-1 raneasca §i sa-1 zdrobeasca. Privind in urma, a inteles ca acesta era tiparul pe care il folosea de multa vrem.e §i asta a speriat-o. Pe masura ce stateam de vorba, au ie§it la suprafata multe resentimente profunde §i ea a lnceput sa le analizeze. Cateva erau resentimente fata de Mama §i Tata, §i ace§tia au fast icrtati, pentru ca dragostea sa poata inlocui mania. Insa, lntr-o zi, a devenit evident ca adevarata problema a Martei era Maria . $i, dintr-o data, amintirile pline de manie i-au umplut ecranul mintii~ De cand se §tia, viata i-a fost forn1ata din comparatii
c/1'/Jre.·;it'i I
·16 1)
- comparatii £acute de parinti, pro fesori, p ril'l1·11 i, predi~atori §i vecini. . • . Cand am inceput sa ne rugam pentru vmdecarea acelor amintiri §i pe cf-tnd Ii spunea Jui Dumnezeu ca vrea sa ierte §i sa fie iertata, sa-.L lase pe El sa-i .schimbe sentin1Emtele/ parea ca Duhul Sfant trage o cortina, dezvaJuindu-j Martei o serie de priveli~ti . $i, rugandu-s~, a inceput sa strige: ,,O; Doamne! lini dau seama ca tot c:e an1 spus ~orii am gandit vreodata af0stprinraportate la Maria~ Mi-a condus v.iata; ·a fost obsesia mea; aproape Ti-a .]uat locuJ in viata 1nea''' , , · . ' · Marta n-aales n-iciodata o:rochie .ori.un curs,,nu §i-a ales.tm p.r:ieten §i nu §i-a fixat un scop fa.ra -sa se simta la intrecere cu Maria. $i toate ranile ~scunse §i mania adunata at1 supus-o afectiv surorii ei·mai mari. ~e lupta Be ducea penJru a renunta la asta, •pentru a i~rta ,ceea ce ea simtea a fi ned'reptatile compara:tiilor §1 ale .favoritismelor fati;;.e sau . ascunse .•Marta s-,a luptatln rugaeiune :mai bine de o ora. La sfar§it~ ·era epuizata; ·~i eu la·foL Dar du pa· ace as ta ruga:e:iune, Marta era mtr-adevarcapabil~ sa ierte; era eliberatii §~ scapase de fetita .furioasa din.ea, care ii ura pe altii §1 se lua la:intrec:ere cu ei, ·care nu crescuse pentrl'1 ca ,,inghetase". ' ; ' Partea cea mai buna a pove§tii a venit catev~ ]uni mai tarziu, cand mi--a spus: ,,$tii, parca m-am nascut inca o data! Deptesiile.mele au fostJnlocuite de schimbari fiFe§ti ale dispozitiei; n-am JT1ai cazll.t in haurile adanci de odinioara: $i, .ff1ai presus de toate, am descoperH ca sunt un: om complet diferi:t de ceea ce credeam ca su11t. Sunt libera! Am ideile ,
•
.
...
' •
J
O
<
'
',
'
170
I Leac pentni sufletele vlif1~111atc
rnele, gusturile mele. Acum aleg singura §i-mi fixez singura obiectivele. Sunt atat de fericita ca su nt eu 1nsami!" I se schimbase chiar §i ]nfati§area §i, ]n fo1i.p, Marta a devenit o persoana complet vindecata, libed\ sa iubeasca. De ce? Pentru ca-§i infruntase durerea, mania §i simtul nedreptatii §i lasase dragostea lui Dumnezeu sale indeparteze. Exista manie inghetata in via ta durnneavoastra? Fata de parinti? Fata de mernbrii farniliei? Sunteti furios pe Dumnezeu? Atat de multi oarneni trebuie sa-L ierte pe Duni.nezeu, nu pentru ca El ar fi gre§it( ci pentru ca ei L-au facut responsabil. E timpul sa vii infruntati sentin1entele §i sa vi le clarificati prin intelegerea dragostei Lui. Poate trebuie sa va iertati partenerul de casatorie p entru gre;;eli trecute. Insa iertarea este ;;i o prelungire a h arului fata de eel iertat. lertati-va partenerul pentru ca este a§a cum este - incapabil sa raspunda unora dintre nevoile dumneavoastra. Unele dintre -cele rnai serioase depresii apar intr-o farni lie cand sotul sau sotia gande§te: Dar, Dumnezeule, nm drcp tul sii ma simt a§a! 'frebuie sii ma simt a;w, pe11tru cit ea/cl ... Cand spunem ca avern dreptul sane simtim in§elati, plini de resentimente, tradati, suntem pe drumul , spre depresie. . Puteti fi deprima ti, pentru ca persistati in rnanie ;;i refu za ti sa-i iertati pe cei care au autoritate asupra dumneavoastra. Poate §i-au folosit autoritatea 1n mod irnpropriu. Poate au gre§it. Dar trebuie sa- i iertati pe cei carora Dumnezeu, in providenta Sa, le-a. ingaduit sa aiba autoritate asupra durnneavoastra.
~frtJfnrea
depresici I
·171
Daca refuzati sa o faceti, sa nu va mire ca singura toy ara~a va este depresia. Cand Pavel a scris bisericii din Roma, a spus: ,,Prea iubitilor, nu va razbunati singuri; ci lasa ti sa se razbune mania lui Dun1nezeu; caci este scris: «Razbunarea este a Mea; Eu voi rasplati ... Daca ii este foame vrajma;;ului tau, da-i sa manance; daca-i este sete, da-i sa bea ... » Nu te lasa biruit de rau, ci bin1ie§te raul prin bine" (Romani 12:19-21 ). Corectarea nedreptatilor §i a ranilor din aceasta lume Ii revine lui Dumnezeu §i El ne avertizeaza: ,,Nu va amestecati ]n treburile MELE!" Dar va invita sa-L insotiti in Jucrarea Sa de iertare §i iubire. ,,Fi ti buni .unii cu altii, rnilo§i §i iertati-va unul pe altul, ar spune Durnnezeu, cum v-am iertat §i Eu pe voi in Hristos" (Efeseni 4:32). Lasap indreptarea relelor §i reglarea con turi lor, gand i ti-va la iertare §i iubire. Cand veti renunta la manie §i la hipersensibihtatea Ia nedreptati, autocornpatirnirea nu va mai fi o problerna, iar depresiile vise vor 1mputina in1ediat.
Luther §i Sean1ands V-ar putea surprinde sa aflati ca Martin Lu ther a scris mult despre depresie. Din cauza copilariei sale n efericite, a unei educatii religioase extrem de stricte, Martin Luther s-a luptat constant cu subestimarea §i depresia. El ofera o multime de su gestii va1oroas~, valide §i asta zi, pentru infru ntarea acestei problen1c. Perrnite ti-rni sa va imparta§eSC cateva di ntre
Tratarca dcprcsici I 173
172 I Lcac pentru sufletele vatiimate
su gesfole lui §i cateva dintre sugestiile mele, pe care le consider ce]e n1 ai folositoare. 1. Evitati sa raman ef i singuri. Cand aveti 0 depresie, nu d oriti sa fie nimeni in preajma dumneavoastra. Vreti Sava retrageti. Insa retragerea inseamna izolare §i izolarea in timpu 1 d epresiei inseamna alienare. Straduiti-va sa stati' cu oamenii . ' Acesta e unul din dorneniile importante in care puteti face o alegere. 2. Cautafi ajutorul celorlalfi. in tin1pul d epresiei, perceptiile vise schimba. Un deal mic se transforma intr-un munte m are. Insa prietenii adevarati va pot ajuta sa-i vedeti 1na1timea reala. Nu puteti ie9i prin propriile eforturi din d epresie, a9a cum nu puteti ie9i singur din nisipurile mi9catoare tragandu-va In sus de par. Cautati oameni §i situatii care produc veselie. $i aici a]egerea dumneavoastra este decisiva. 3. C[intafi! Compuneti muzica. Aceasta a fost singura solutie pentru starile de depresie a lmparatu]ui Saul. Armonia §i frmnusetea inuzicii Jui David alungau d epresia Jui Saul (1 Samuel 16:14-23). 4. Laudafi-L pe Dunmezeu :;i aducefi-I mulfu111iri. Sfintii din toate tirnpurile sunt de acord cu asta . Era solutia lui Brengle. Cand nu putea sirnti prezenta lui Dumnezeu sau nu se putea ruga cu adcvarat, Ii multumea 1ui Dumnezeu pentru frun ze]e d in copac ori pentru pana rninunata a vreun ei pasari. Pentru lu cruri simple, cotidiene. Pe scu rt, Pavel i-a spus Jui Timotei: ,,Arninte§te-ti ;;i multurne;;te!" (2 Timotei 1). Tesalonicenilor nu le-a spus: ,,Simf if i-vii mu] tum itori pentru to t", ci Mul\umiti Jui Durnnezeu pentru toate ]ucrurile" (1 Tesa]oniceni 5:18). 0
5. Sprijin iti-vi7 intru totul pe putercn C11v/i11tului
lui Dumnezeu. Du1nnezeu p oate folosi orice pasa j din
Scriptura ca sa va l:ntareasca. atunci cand sunteti in depresie, 1nsa, d e-a lungul tirnpulu i, poporul Sau a descoperit ca psalmii sunt cei rn ai fo]ositori. Asta se lntampla pentru ca psa]rni stu] e un 0111 foarte obi$nuit cu intregul spectru al sentirnentelor care insotesc depresia. Din 150 de psalmi, 48 se adreseaza unei asemenea stari. Tata o lista pe care o dau adesea: 6, ] 3, 18, 23, 25, 27, 31, 32, 34, 37, 38, 39, 40, 42, 43, 46, 51, 55, 57, 62, 63, 69, 71, 73, 77, 84, 86, 90, 9J 94, 95, 103, 104, 107, 110, 1] 6, 118, 121, 123, 124, 130, 138, 139, 141, 142, 143, 146 ;;i 147. Cea mai buna metoda este sa-i ci titi cu voce tare. Asta ii permite psalmistului sa devina contemporanu 1 dumneavoastra, d and glas senza tiei de abandonare, disperare $i m elancolie ale ama ndurora ;;i afi rmandu-;;i (cred ca $i afirmandu-va) credinta ;;i . speranta in Dumnezeu. 6. Riimanefi plini de incredere l11 prezenfa Duhu lui lui Dumnezeu. Psalrnistul a afirmat in mod rep etat secretul eliberarii d e depresie. S-a autolncurajat: "Nad ajduie§te in Durn.nezeu, caci iara$i Il voi lauda pentru ajutorul Fctei Sale... " (Psalmul 42:5 KJV, s.a.) Fata" Jui Dumnezeu este ga ranti a prezentei Lui. Isus a folosit acela;;i con cept fundamental cand i-a lini;;tit pe discipolii Sai profund d eprim ati, in ajunul plecarii Sa 1e. ,,$i Eu voi ruga pe Tata I ~i Elva va da un alt Mangaietor, care sa ramana cu voi 'in veac ... Nu va voi Jasa orfani, M a voi 1ntoarce 1a voi. Pestc putina vrerne ... voi Ma veti vedea; pentru ca Eu traiesc" (loan 14:16,1 8-1 9). f
11
174 I Lcac pcntru suf!ctde vt?tiimatc
Am citit ce i s-a ln t5mplat unui om care a suferit o operatie pe cord deschis. A spus: In ziua dinaintea opcratiei m-a vizite:-1t o asistent5 draguta. M -a lu at de rnana $i mi-a spus sa o stdng de rnana. Mi s-a paru t o idee rn inun ata! "$tii, a spus ea, 1n tirnpul operatiei de rnainc, legaturile cu inima }ti vor fi taiate si vei fi tinut ]n via ta doar cu ziju tor~d unor apara~e. Cand inima 1ti va fi reconectata $i operatia se va fi tern1inat, te vei trezi la reanirn are. Insa vei fi irnobilizat timp de $aSe ore. Nu vei putea sa te rni$ti, sa vorbe~ti, ni ci macar sa deschizi ochii, dar vei fi con$tient, vei auzi $i ve.i $ti tot ce se intampla 1n jurul tau . De-a lungu l celor ;;ase ore, voi sta langa tine 9i te voi tine de rnanS exact ca acurn. Voi ramane cu tine pana 1ti vei reveni cornplet. De§i te vei simti, probabil, cornplet neajutorat, cand irni vei simti ca eu nu , rn an a vc i sti , plec de langa tine." S-a 1ntampli:1t exact a;;a cum mi-a spus asistenta. M -am trezit 9i nu puteam face nimi c. Insa am sim\it mana asistentei In rnana rnea timp inddunga t. ;Ji asta a contat foarte mult!
Cuvantul preferat al lui Isus pentru prezenta Sa prornisa in Duhul Sfant e Paraclete: ,, Cel chem a t sa fie alaturi." lnti pariti-va 1n minte cuvinte le Jui Tsu s piina dnd vor d eveni parte din dumnea voast ra, pentru ca, in bmpul ce]ej mai profunde dcpresii, indifo rc nt cum va simtiti, sa aveti convingerca ca El cste cu d u mnea voastra . Isu s a cunoscu t ca vo1au sa-L intrebc, $i le-a z 1s: ,,Va intrcba ti lntre voi cc 1nscmneaza cuvint elc:
7l'ataren dcprcsiti I 175 «Pestc putina vreme, nu Ma vcti mai vcdca»; $i: «Apoi iara;; p cstc putina vrerne, Ma vcti vcdea?» . Adevarat, adcvarat VJ spun ca, voi veti plilnge :;,; i va . vep tangui, iar lurnea sc va bucura; va ve ti lntri sta, dar intristarca voastra se va preface ]n bucuric ... Tot a§a ;;i voi: acum sunteti p lini de intristare; dar Eu va voi vedea iara;;, inirna vise va bucura, ;;i n irncni nu va va rapi bucuria voastra. ln ziua aceea, nu Ma veti mai 1ntreba de nimic" (loan 16:19-20, 22-23).
IZ Dar §tim cii panii 111 ziua de azi, toata jirea suspina §i sufere durerile na§terii. $i nu numai ea, dar §i noi, cari avem cele dintai roade ale Duhului, suspin6111 §i noi, §i a§teptiim 111fierea, adica riiscumparnrea trupului nostru. Romani 8:22-23
$i tot astfel §i Duhul ne aju ta 111 slabiciunca noastrii: ciici nu §tim cum trebuie sii ne rugiim. Dar /n su§ Duhul mijloce§te pcntru 11oi cu suspine 11egri7ite. $i Cel ce cerceteazii inimile, §fie care este 11ifzui11ta Duhului; pentrucii El mijloce§ fe pentru sfinti d11pii voirz lui Dumnezeu. De altii parte, §tim d i Dumnezeu fa ce toate lu crurile sa lu creze 1mpreuna pentru binele celor ce- L iubcsc pe Dunmezeu, adicii spre bi11ele celor ce su11t chemafi dupii planul Sifu. Romani 8:26-28
NASB
Ajutoare tamaduite
A
jung~m acum 1a o parte irnportanta a procesului
de v1ndecare, poate cea rnai importanta, caci releva puterea Jui Dumnezeu de a vindeca §i eel rnai rnaret triumf al Sau - capacitatea Lui de a transforma ranile umane ]nspre binele nostru §i. slava Sa. Am avut de-a face cu variate tipuri de har. Sa analizam acum ceea ce-1ni place sa nurnesc lwrul recicliirii. Am vizitat odata un ora9 unde exista o mare instalatie de reciclare a gunoiului. In aceasta instalatie, gunoiul era transfonnat 1n con1bustibil pentru energie. In acela9i fel, harul recicla rii pe c::are ni-J arata Dumnezeu ne preia infirmitatile, sufletele vatamate 9i mizeria din viata noastra §i le transforrna dintr-un blestem in mijloace de cre§tere §i instrumente de folosit in s1ujba Sa. in nici un Joe din Scriptura nu se vorbe§te d espre acest lucru mai profund §i m ai frunws d eca t 1n Romani 8:1 8-28. D e9i pasajuJ are o apli cabilitate m ai larga, a§ v rea sa-1 aplic ]n mod specific la felul l:n care Dumnezeu p oate schimba oam enii raniti in ajutoare tarn aduite. '
t 78 I Leac pentru sufletele vatiimate
Pavel a inceput prin a recunoa§te ca traim intr-o lume cazuta, irn perfecta §i suferinda. Imediat cineva va obiecta: ,,M-arn saturat ca voi, predicatorii, sa pomeniti mereu de asta . De ce trebu ie sa fi e atata durere §i suferin ta in aceasta lume?" Cuvintele importante, .i n aceasta obiectie, sunt aceastii fume §i exact la ele se refera Pavel. Suferim pentru ca ~vorba de . aceastiiJume; nu una imaginara, pe care ne-am dori-o,. o utopie la care pu tem visa §i in care dorim sa traim. Traim in aceastii lume, - dupa Cadere, de aceasta p arte a Edenului, in aceasta lume a paradisului pierc;lut, in care pacatul a patruns prin Aalegerea pe care au facut-o copiii lui Dmnnezeu. In aceastii hone, in care ra.ul a stricat planul perfect de la inceputuri al lui Dumnezeu: 1-a distrus, 1-a falsificat, 1-a desfigurat. in aceasta lume. unde acum, in loc de voia clesavar§ita §i planuita a Jui Dmnnezeu, trebuie sa ne multumim adesea -poate totdeauna - cu voia Sa per~isiva §i conditionata. Pavel spune practic: Jnfruntati realitatea! Nu puteti da timpul inapoi, inainte de Cadere; nu puteti trai infr-o lume imaginara." $i spune ca aceasta lume in intregi1ne, toata creatia, de la cele neinsufletite la fiintele umane, e imperfecta. Lumea este in dureri, tanjind dupa o nou a n a§tere, 0 mantuire definitiva pentru natu ra §i umanita te, prin care v01n d eveni al ti oamenii .cu trupuri §i minti noi, iar totul va fi p erfect. Pavel nu a spus ca Dumnezeu are 11evoie de pacatele §i infirrnita.t.ile noastre, de e~ecurile §i gafele noastre pentru a-$i duce la indeplinire p ro]ec lele §i voia Sa in aceasta lume. Insa, in acea sta lume caz uta,
Ajutgare tiimaduite I 179 acestea sunt singurele materiale prin care El l§i poate indeplini voia providentiala §i permisiva. Daca am . fi capabili sa analizam diacronic toate durerile §i ranile, am descoperi ca, in esenta, sunt rezultatul pacatului cuiva, poate din generatiile anterioare. Daca am putea analiza suficient de adanc o rana, am vedea ca ceea ce iese la.suprafata ca infirmitati §i su flet vatamat a fost plasmuit cu mult timp inainte, prin gene i1nperfecte, o cre§tere imperfecta §i prin fapte imperfecte. Adesea, cand cineva imi istorisea o poveste infrico§atoare a' ranilor primite, se oprea §i spunea: ,,insa unul dintre lucrurile care m-au a_jutat e ca mai tarziu i-am cunoscut parintii sau bunicii, familia . Am . aflat ce i s-a intamplat, cat de afectat §i de distrus era. Apoi am inceput sa inteleg ;;i chiar sa simt , compasiune." lntotdeauna ma bucur, cand aud asta, deoarece §tiU ca prin compasiune vine acceptarea, iar acceptarea poate zamisli dragostea.
Cel chemat alaturi Pavel a aplicat aceasta teologie profunda la un domeniu foarte practic - locul in care traim cu blocajele §i sentimentele noastre vatamate. ,,Duhul Sfant ne ajuta in infirm.itatile noastre" (Romani 8:26 KJV), in slabiciunea noastta . Slava Domnului! Nu ne . parase§te; nu suntem ~bandonati resurselor noastre meschine, l:ncrancenarii in aceasta mizerie, vietilor ratate. Nu! Caci Tan1aduitorul nostru ran it, Marele nostru Preot, Is us Hristos, e ,, patruns·de sen ti men tu] infirrnitatilor noastre" (Evrei 4:15 KJV). lsu s, Fiu 1 lui Dumnezeu, S-a identificat cu noi cand a deven it
180
I Leac pentru SJ4/etele vatiimate
-Ajutoare tiilniiduitc I -r8-r
Fiul OmuluL Nu ne cunoa;;te ,doar infinnitati'le, c1 ~i seRtil'nentele. inteJege dm:erea de. a fi respins, anxietatea despartirii, teroarea singuratatii t>i a abandonarii, intunecimea depresiei. El n1noa~te, :intelege, simte, aceste neputinte, aceste infirn1itati ;;i slabiciuni. E · Tamaduitorul nostru ranit, :eel ,,strapuns pentru pacatele noastre'', care ,,suferintele noast_re Ie:..a -purtat, §i duretil'e noastre le-a Juat'asupra Lui". Pentru ca Hristos este Tamadtiit01~u1 - r'a nit, pentrl.1 ca fotelege pe deplin,' pe c~nd Se pregatea sa paraseas'd\ aceasta luine, le-a fa·g aduit prfetenilor 'Sa'i ca nU-i va lasa singu'ti, ci Se Va intoarce ·]a ei ttimit~ndtt-le Mfo1g~ieto1:ul, pe Paraclete (vezi Ioa~ 14: t6~18). Par~ insearrina ,,alaturi", iar kaleo 1nseam11a ,,~ ·che1na;'. ,,Vi-L v~i frlmite p~ Acela pe care va putet'i biZui, .. ~are va veni ~Iaturi ;;i' va ajuia ' infi'r mitatilor voastre." Trebuie sa analizam cti atentie ech.i valentul grecesc pentru termenul ajutor. E o coml?infl-ti~ p ~ Jrei ,cuvif1;te: {JUJ1 - ,,c:i,la_turi de, ~mprevn~", anti-: ,,de pa1:teappu,~~" ;;ilamb_ tmo - ,,a apuca". Alatur~ndu;-}e, surzcffz.ti/ambpnotai }µs;eamna ,,.a ·a puca, irppreuna cu noi, .de partea ceC\lalta". V-a µimit vreodata l_ln cuy&nt grecesc? A,cesta ar tn~bui sa va ,u imeasca! ,,Va voi trirnite un :Paraclete care Vi::l ft langa vo.i can~i ll veti. cl)en1a, ,ce)_re va apw'::a, impreuna cu. v:o i, de par-tea cealalt-a. ' 1 Ar trebui sa firn ;;i rnaitehnici in anaJiza noastra, caci acest c't1vant este la ind fcativ ~i repr'ezinta un r
.
•
!
'
I
! ,
.
~:
Sfant face actiune0;,e la prezent, ex"p rimand o'actiune obi~n'-1ita, continua. Ei e,mereu prezentF lata una dintre lucrarile. marete al e mangaietorului, sfatuitorului Paraclete' - ·e n1ereu disponibil sa apuce de .:cealalta. par-te a infir-mitatilor noastre ,care ne schilodes£, a sentimentului· nostru vatamat, a blocajuluinostru dureros. Nu ne parase;;te pentru .ca suntem ,ranit] .sau pentru di faptelenoastre sunt impexfecte. Este exact opusul caricaturii prost 1ntocmite a Dumnezeului imaginat de perfectioi1ist - Dumnezeul care , ;;opte~te .m'ere:u:- -,,Haide! Straduie~te.:.te mai mulH ,Poti mai mult! Progreseaza ;;i te v.o i.iubi!" Paraclete e Dumnezeul·care·intelege, care vede ca purtam :o greutate- prea mare pentrt1 noi,, care ]~telege ca nu ne putem desccrrca ·singuri, care, ne insote~te ;;i .ia gr~utatea, cu durerea d, ;;i ne ajuta s-o ridicam, ne face capabili sa' ne pu.l'tan1 infirmitatea. 'Ce imagine-frumoasa! ,, , . Acest veFb se gase;;te 1ntr-un singur loc in Noul Testament, in Luca:10:40, Maria statea la picioarel€ lui faus,' bucurandu-se:de dragos.tea ~i invataturile Sale. , Marta .tr:ebaluia· prin bucatarie, Jhuncind singura. Mo£nea, plina de manie. In cele din urma, s,-a napustit pe · u;;a dinspre veranda, uncle' stateau . Maria 1§i lsus, >izbucriind: ,,Jsuse, Te rog ,spun_e.::i Mariei sa vina aicii ;;i sa sunantilambanv .. Spune~i sa vina aici, sa faca §i ea ce trebui,e §i Sa apuce de paFtea cealalta. Nu pot sa .fac totuJ .singura.'' Este imagina zugravita,de acest-cuvant: Duhul Stant ajutandu.:.ne, apucand de ceala1ta parte. Iata vestea buna a Evanghelie i pentru oamenii Cll sentin1ente vatamate: -
182
Ajutoare tiimiiduite I 183
I Leac pentru sujletelc vatiimatc
• Dumnezeu ne iube§te, nu pentru ca suntem buni, ci pentru ca avem nevoie de drag_o stea Sa pentru a fi buni; • Hristos, Marele nostru Preot, ne-a purtat pacatele §i infirmitatile, nu pentru ca suntem buni, ci pentru ca avem nevoie de dragostea , §i acceptarea Sa pentru a fi buni; • Duhul Stant ne ofera puterea §i prezenta Sa ·datatoare necontenit de putere, nu pentru ca suntem buni, ci pentru ca avem nevoie de El pentru a fi buni. Ce veste buna ! Gasim aici oferta completa a harului lui Dumnezeu: dragostea neconditionata §i acceptarea Tatiilui, identificarea completa a Fiului, )'n calitate de Mare Preot §i Tamaduitor ranit, cu pacatele §i infirmitatile noastre, §i sprijinul zilnic §i iubitor al Duhului Sfant. · $i cmn ajuta Duhul Stant infirmitatilor noastre? ·,,Caci nu §tim cum trebuie sane rugam. Dar Insu§i Duhul mijloce§te pentru noi" (Romani 8:26). Numai Duhul Stant cunoa§te cu adevarat mintea lui Dumnezeu. $i numai Duhul Stant ne intelege pe deplin. Pentru ca El intelege launtrul nostru §i intelege launtrul inimii lui Dumnez~u, §tie cum sa le , < alature pe cele doua. $i astfel Duhul Insu§i mijloce§te pentru noi cu suspine negraite. Mijloce§te pentru noi dupa voia lui Dumnezeu. ,, Cel ce cerceteaza in imile §tie care este nazuinta Duhului" (v. 27). Daca inlocuiti traducand aproximativ in.ima prin ,,subcon§tient", cred ca veti intelege ce spunea Pavel. In sinele ascuns - acest depozit al amintirilor noastre, unde zac ranile §i
d urerile prea adanc ingropate pentru . rugadunea ob) §nuita, uneori prea adanc pentru .oric;:e tip d e • rugaciune rostita - are loc vindecarea afectiva, q .1 sprijinul Duhului Sfant. Aici balsamul tamaduitor al Gala,adului curata vechile rani, aduce iertarea, repara stricaciunile §i Vqrsa dragostea.Jui Dumnezeu, ca si'.l aduca vindecare. ParQclete nu doar ca vine alaturi de noi, d vine §i in noi. , . $i pai:t~a cea mai buni} n-a sosi t inca! Prea des citam .Romani 8:28 scos din context. E pasul final in aceasta prezentare succesiva a pa§ilor · spre 1ndreptare: ,,$tim ca Dumnezeu face toate lucrurile sa lucreze impreuna pentru binele celor ce-:L iµbesc pe Dumnezeu"(NASB), Versiµnea mai veche a acestui verset poate fi interpretata gre§it: ,,Toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele ... " Din pacate, lucrurile nu lucreaza spre b~i:ele nostru; ar putea chiar actiona imp~triva noastra.Insa Dunmezeu lucreaza in §i prin lucruri! facand circumstantele sa se iptoarca spre binele nostru . E altceva, ca~i muta accentul de pe soarta pe un Tata! De pe lucruri §i intamplari pe Dumnezeu, o P~rsoana plina de dragoste §i planuri. Ca Dumnezeu face toate lucrurile sa lucreze impreuna pentru bine este cea mai n1areata parte a inhegului proces de vindecare; ca El poate schimba priveli§tile dureroase in sprijin e eel mai mare miracoL Fara acest element, vindecarea ~-ar fi completa, caci vindecarea corn.pleta e inai ml!Jt decat alinarea amintiri.l or dureroase, mai rnult decat a ierta §i a fi iertat pentru resentimentele daunatoare, chiar mai mult decat reprogramarea n1intilor n oastre. Vindecarea este miracolul harului lui Dumnezeu .,
I
'
,
•
•
'
T
<
184 I Leac pentru sujletele vtitiimate
care are capacitatea de a recicla, preluand totul ~i transformandu-1 intru bine, transformand blocajele in sanatate ;;i ajutor. Asta nu inseamna ca toate lucrurile rele pe care le-am descris ar fi voia planuita a lui Dumnezeu pentru vietile noastre. Dumnezeu nu este Autorul tuturor evenimentelor, insa este Stapanul tuturor evenimenfo-lor. Asta inseamna ca nu vis-a in tamp lat niciodata ceva ce Dumnezeu sa nu poata sau sa nu vrea sa-1 foloseasca inspre bine, daca. Ii veti incredinta totul ;;i Ii veti perm.ite sa lucreze. Dumnezeu nu schimba natura actuala §i reala a raului care se intampla. Omene;;te vorbind, nimic nu-1 poate schimba; ramane tot rau, tragic, insensibil, poate nedrept ;;i absurd. Insa Dumnezeu ii poate schimba semnificafia pentru intreaga dumneavoastra viata. Dumnezeu il poate tese in planul §i scopul vietii dumneavoastra astfel !neat totul sa se afle in cercul activitatii Sale rascumparatoare ;;i reciclatoare. Dumnezeu este marele Alchimist care, daca Il lasam, va schimba totul in aur spiritual. Este Maestrul Tesator care poate lua fiecare stricaciune, rana, infir~itate §i o poate tese in planul Sau - da, chiar daca firele sunt toarse de maini rele, ignorante ;;i nesabuite! Cand cooperati cu Duhul Stant in acest proces de rugaciune adanca §i tamaduire interioara, Dumnezeu nu doar va va reface §i reconditiona, nu Se va rezuma la a tese din nou planul initial, ci i1 va recicla totodata transformandu-1 intr-un mijloc de a-i sluji pe altii . . Atunci veti putea privi §i veti spune: ,,Dom.nul a fa.cut lucrul acesta §i el este minunat in ochii no§tri!"
Ajutoare tiinu'iduite I
18 r;
Betty .Betty ;;i sotul ei au venit la mine pentru consiliere. $tiam ca sunt cre;;tini devotati, pregatindu-se pentru lucrarea cre;;tina ;;i ca au o casnicie solida. Dar, avusesera recent dificultati in comunicare ;;i Betty se simtea cuprinsa tot mai mult de depresie. Cand ne-am intalnit prima data, §i-a dat drumul lacrimilor - lacrimi ce au .surprins-o. Credea ca le-a oprit cu-. multi ani in urma, insa acum au izbucnit din nou, necontrolabile §i stanjenitoare. La urmatoarea intalnire, Betty a inceput sa-mi imparta§easca povestea ei. Parintii au fost obligati sa se casatoreasca pentru ca mama ei era-lnsarcinata cu ea. Era o casnicie nedorita, iar ea un copil nedorit. (Dati-mi voie sa adaug, in paranteza, ca daca asta e §i situatia dumneavoastra, atunci va trebui candva sa va impacati cu ea.) Cand Betty avea trei ani ;;i jumatate, mama ei a ramas din nou insarcinata. Oricum, tatal ei lasase insarcinata ;;i o alta femeie, cam in acela§i timp. Asta a dus la un conflict grav ;;i,- in cele din urn1a, la div01t Amintirile Jui Betty erau foarte vii. $i-a amintit ziua cand tatal ei a plecat §i le-a parasit. $i-a amintit ca era in patutul ei cand s-a intamplat, ca a auzit cearta ;;i1nomentul ingrozitor cand el a plecat. Lasase o durere adanca in ea. In toiul retrairii acelui incident, rugandu-ne pentru vindecarea amintirilor ei, Domnul ne-a dus inapoi la patutul ei. Isus poate face as ta, · caci e conternporan cu toate. El este Cel care a spus: ,,Mai inainte ca sa se nasca Avraam, sunt Eu" (loan 8:58). Toate amintirile
186 I Lcac pc11tru sufletele vff tifo iate
noastre stau ]naintea Lui, care este Stapanul timpului. In plin proces de vindecare, Betty a scos un strigilt sfa;;ietor, chinuitor, strigat care fusese 1ngropat multa vrerne. I-am spus: ,,Betty, daca i-ai fi putut spune ceva tatalui tau atunci, din patut, ce i-ai fi spus?" $i deodata Duhu l Sfant i-a amintit ce a simtit in acel moment de disperare completa. A strigat nu tu vocea unui adult, ci cu suspinele unui copil de trei ani ;;i jurnatate: ,,Taticule, te rog nu ma parasi!" $i toata teroarea §i durerea momentului au ie;;it la suprafata cu suspine negraHe". Mai tarziu, pe cand ne rugam, mi-a trecut prin rninte ca, daca ar fi sa red am strigatu l 1ui Hristos de pe cruce, nascut din sentirnentul abandonarii (,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?") intr-o parafraza' pentru un copil, n-am gasi o varianta mai buna decat cuvintele lui Betty: ,,Taticule, te rog nu ma parasi!" Arn inteles dintr-o data ca, din pricina a ceea ce a indurat lsus pe cruce, El intelege strigatele auzite atat de des in zil ~le noastre, strigatele a milioane d e copila;;i : Taticule ... " sau ,,Mamico, te rog nu ma parasi!" Insa ei ne pifrasesc. Tamaduitorul ranit intelege aceste strigate §i e mi;;cat 0e simtam antu l trait de asernenea copu . Acesta a fos tlnceputul unei vind ecari profunde in viata lui Betty. Oricum, am vrut ca ea sa exp e ri menteze plinatatea promi sa in Romani 8:28. Deci am discutat despre incercarea de a intclege semnificatia vietii sale. Unde era Durnnezeu cand ea §i-a inceput viata? Se impacase cu imprejurarile na§terii sale dintr-o ,sarcina nedorita? Ea a spus ca nu . 11
/\j11ton rc f1i111ii1!11ill'
I 187
.M-am simtit obJ jgat sa -i d au o temi':l ci ud a lil, unci pe care am dat-o de pu~jne ori 1n toti anii m ei de consiliere. 1-zirn s pu s: ,,Be tty, !ti voi da o tem a de casa; vreau sa te gande;;ti la asta §l sa te r0gi. Vreau sa-ti ima ginezi rn.omentuJ con ceperi i tale. lmagineaza-ti clipa can.cl 0 ceJu la de yj at5 din tatal tau a patruns intr-o ce luEi din -mama ta ~i tu te-ai nascut. Atunci ai intrat tu in istoria umana. Candindu-te la asta, 1ntreaba -te: Linde a Jost Dumnezeu z11 ace! 1no111e11t?" Be tty §i-a luat sarcina in serios. 0 saptamana mai tarziu, mi-a spus cc s-a intamplat: $tii, 1n primele zile m-an1 gandit ca totul e o n ebunie. Sin guru l lucru la care ma puteam gandi era un verset din Scriptura care 1n1i tot venea in minte: «ln pacat n1-a z c:imis Jit mama mea». Jnsa cam in a treia zi, pe cand ezitam sa ma rn ai gandesc, am inceput sa plang. Dar a fost un alt £el de planset decat eel obi§nuit. Jzvora din mine o rugaciune ;;i mi-am notat-o." Mj-a dat-o ;;1, cu permisiunea e1, v-o 1mparta;;esc: 11
11
0 , Doa mne, 1mma. mea tresarc la g andul ca Tu, Tata ] m e u iubitor, nu m-ai paras it niciodata. Erai acolo dlnd llm fos t conceputa din pofta p am anteana. M-ai privit cu dragos tc d e T
:i 88
Ajutoare tiimaduite I 1 k y
I Leac pen trn suflctcli! vatifmate Ai fost acolo cand m-a n ascu t marna, privindu-ma tandru, stand in locul go l a l ta talui m eu. Ai fost acolo cand am plans lacri mil e arn are ale copilului parasit de tata. M-ai tinut in bratelc TJ.le tot timpul, Jeganandu-ma bland in dragostca Ta . 0, cum de nu Ti-a m sirntit prezen ta? Chiar §i copil fiind, am fost oarba ]a dragostea Ta, in capabila sa o cunosc in profunzime. Dumnezcule, dragul rneu Tata, inima mi-a inghetat, 1nsa lumina iubirii Tale lnccpe sa o 1ncalzeasca. Pot simti din no u. A i 1n ceput sa imphne;;ti l'n mine miracolul vind ccarii . Am incredere 1n Tine ;;i Te laud . Bun ata tea ;; i rnil a Ta au fost cu mine rnereu. Dragostca Ta nu nl-a parasit niciodata. $i acum ochii sufl etu lui m eu s-au deschis. Te vad a§a cum e;;ti, Tatal m eu adeva rat. Iti cunosc dra gostea $i acurn sunt ga ta sa ie rt. Te rog, irnpline;; te vindecarea.
Cand Dumnezeu i-a luat toate ranile pe care Betty I le-a ]ncredintat §i le-a vind ecat cu dragostea Sa reciclatoare §i tam a duitoare, ea a ajuns la ultirna etapa a vindecadi. Apoi a venit v remea ra nd Dumnezeu a pus glazura pe tort, fo]osind-o pe Betty ca ajutor tarnaduit. Intr-o durn inica dimineata, am facut ceva ce nu prea fac in predidt Cu permisiunea Jui Betty, i-am istorisit poves tea . An1 ascuns d eta Iii care o pu tea u identifica, caci ~ tian1 ca este in adunare. La sfa r§itul sJujbei, i-arn inv.i tat in fata pe cei care dorcnu sa ne ruga1n p entru vindecare afectiva. Au venit foar te multi. Betty statea .Janga o prietena care a i nceput sa plan ga in timpul ru gaciunii noa s tre, d a r care
nu a venit in fata. S-a apropiat m ai mult d e ea ~j , irnbrati§and-o, ·a 1ntrebat-o daca vrea sa se roage pentru ea. Don1ni§oara ezita ~i a pro testa t afirmand ca problernel e ei sunt prea serioase §i ca Betty n-ar putea 1ntelege cu adevarat. In Betty s-a dat o adevarata lupta in acel moment: banuia ca ?tie ce ii cere Dumnezeu ~i credea ca ii cere earn. prea mult! Insa peste cateva clipe §tia ce are de facut. S-a aplecat §i i-a §Optit prietenei: ,,Nu fi §OCata, eu i-a1n dat d-lui Seamands permisiune a sa relateze aceasta istorie: vezi, eu sunt Betty!" Prietena ei a privit-o ne1ncrezatoare. ,,Da, i-a spus din nou, eu sunt Betty, cred ca pot 1ntelege, §i chiar sa te ajut." Au venit irnpreuna in fata §i au stat de vorba multa vreme irnparta§indu-§i problemel e ~i rugandu-se. A fost 1nceputul vindecarii pentru prietena lui Betty. Cand Betty mi-a povestit cele intamplate, avea aura unui ajutor tamaduit. Dumnezeu reciclase cu adevarat ranile ei, transformandu-le in tamaduire ~i ajutor pentru al tii!
Celalalt de Ianga noi Prea multi dintre noi cred ca trebuie sa fim puternici pentru a s luji - ca doar cand suntem victorio~i ;;i puten1 impresiona oamenii cu argumente Ii aducem sla va Jui Durnnezeu. Insa Pavel a afirrnat ca nu n e putern Iauda d eca t cu dou a lucruri. Primul este crucea lui Hristos (Galateni 6:14) - poate locul supremal slabiciunii 1n istoria uman a, ultimul cuvan t 1n rnaterie de n edreptate - pe care Dumnezeu a tran sform a t-o 1n m antuirea 1ntregii lu rni. Celalal t
190
Ajufoarc li7111i71 /11i1T I
I Lcr:tc penfru Sl~f/ef('/e vn llimatc
]ucru cu care ne putem Jauda sunt infinT1i ta tile, slabiciun ea noastra (2 Corinteni 12:9-10). De ce? Pentru ca pute.rea Ju i Dumnezeu e facuta desavar§ita in slabici unea noastra. Cre;;tini fond, suntem chemati sa firn ajutoare tamaduite, aqionand nu ]n baza tariei noastre, ci a slabiciunii noastre. Adesea, ]n can1era de consiliere, un om in suferi.n ta 1;;i irnparta;;e;;te problemeJe adanci sau cornpleta d ezorientare. Exista mereu tentatia de a:-i impresiona, de a fi sfatuitorul intelept, de a actiona prin propria putere §i de a da sfaturi bune. Insa imediat Duhul Stant imi ;;opte;;te: David, vorbe;;te-i despre problemele tale acestei persoane. Nu este un «client », un «Caz» (urasc termenul), este o fiinta care sufera. Arata-i infirmita\ile tale, sentirnentele vatamate, luptele tale. Im parta;;e;;te-i cum te-a ajutat Duhul Sf.int in slabiciunile tale." Adesea m-am opus, inlauntrul meu, Duhului Stant: Dar, Doamne, nu pot face asta, caci el a venit la mine ca la un pastor. Ma respecta, ma considera un mn puternic ;;i 1ntelept, crede ca a,m toate raspunsurile! Cu timpul, cedez, d e regu la, presiunii Sale blande ;;i-I urmez instruqiunile. De fiecare data cand fac acest'lucrtJ, pn)m.i siunea din 2 Corinteni J 2:9-10 se irn pline;;te, caci Dumnezeu are ocazia sa-$i ara te puterea, iar puterea Sae facuta desavar;;ita in §i prin slabiciunea m ea. Iar §l iar, am contribuit la cate 0 vindecare profunda, vazand cum Durnnezeu recideaza stricaciunile, durerilc, infi rrnitatile, iar a poi le foJose ;; te spre bjnele cuiva ;;i spre slava Sa. 11
11
II
19 1
Ce am vazut in via ta mea, am_vazut ~i 111 vi qi le altora. inctraznesc sacred ca se poate intampla §i 1n viata dumneavoastra!
