DAPHNE DU MAURÎER HANUL JAMAICA
CAPITOLUL l. Era o zi rece şi cenuşie spre sfârşitul lui noiembrie. Vremea se schimbase peste noapte cân! un "ânt !inspre nor! a!usese un cer !e #ranit şi o ploaie m$runt$. %eşi abia trecuse !e ora !ou$ !up$&amiaz$ p$rea c$ o sear$ !e iarn$ coborâse peste !ealuri 'n"$luin!u&le 'n pâcl$. Pe la patru o s$ se 'ntunece !e&a binelea. Aerul era rece ume! şi 'n ciu!a ferestrelor bine 'nchise p$trun!ea 'n interiorul poştalionului. (anchetele capitonate cu piele erau ume!e probabil se f$cuse o mic$ sp$rtur$mur!$rin! 'n acoperiş pentru c$ !in cân! 'n cân!şic$!eau pic$turi !e ploaie 'n$untru pielea şi l$sân! nişte pete albastre ca cerneala. Vântul su)a "i*elios z#u!uin! poştalionul la curbe iar pe alocuri 'n câmp !eschis era atât !e puternic c$ 'ntre# poştalionul se z#âl+âia !in toate 'ncheieturile şi se le#$na pe ro+ile 'nalte ca un om beat. Vizitiul 'nfofolit 'n şub$ pân$ la urechi se f$cuse co"ri# 'ncercân! za!arnic s$&şi #$seasc$ a!$post 'ntre propriii s$i umeri 'n timp ce bie+ii cai 'naintau #reoi prea biciui+i !e "ânt şi ploaie ca s$ le mai pese !e biciul care pocnea cân! şi cân! !easupra capetelor lor. ,o+ile poştalionului scâr+âiau şi #emeau afun!ân!u&se 'n f$#aşurile !rumului iar uneori ferestrele erau 'mproşcate cu noroi 'mpie!icân!u&i pe cei !in$untru s$ mai "a!$ cât !e cât pri"eliştea !in *ur. Ceie-clama+ii câ+i"a pasa#eri strânseser$ unul ca s$ se 'nc$lzeasc$ sco+ân! 'n cor se cân! poştalionul se 'ratr&altul afun!a 'n "reun f$#aş mai a!ine iar un b$rbat mai 'n "ârst$ care se "$ic$rea 'ntruna !e cân! se urcase 'n poştalion la Trumo se ri!ic$ furios !e pe banchet$ şi bâ*bâin! la fereastr$ reuşi s&o !eschi!$ cu un fosnet !up$ careun *et.!e ploaie se n$pusti peste el /0peste ceilal+i 'şi scoase capul afar$ şi 'ncepu s$&l blesteme pe "izitiu f$cân!u&l tâlhar şi criminal şi stri&#ân!u&i cu o "oce stri!ent$ plin$ !e iritare c$ n&o s$ mai a*un#$ niciunul !intre ei "iu la (o!min !ac$ o s$ #oneasc$ aşa nebuneşte c$ nici caii nu mai au pic !e "la#$ 'n ei şi c$ el unul n&o s$ mai pun$ piciorul 'n "reun poştalion cât o 1 şi&o tr$i. %ac$ "izitiul 'l auzise sau nu nu era si#ur2 p$rea mai !e#rab$ c$ torentul !e reproşuri se pier!use 'n "ânt pentru c$ omul !up$ ce aşteptase o
clip$ şi r$ci interiorul poştalionului bine !e tot 'nchise fereastra şi se aşez$ 'n col+ullui 'nf$şurân!u&şi #enunchii 'n p$tur$ şi bomb$nin! ce"a. Vecina lui o femeie "esel$ cu obra*i roşii 'mbr$cat$ 'ntr&o pelerin$ albastr$ oft$ plin$ !e 'n+ele#ere apoi f$cân! semn cu ochiul spre ceilal+i c$l$tori şi cu capul spre b$trân repet$ pentru cel pu+in a !ou$zecea oar$ c$ noaptea aceea era cea mai urât$ !in câte&şi putea ea aminti şi sla"$ !omnului cunoscuse câte"a 'n "ia+a ei c$ nu mai era nici o 'n!oial$ c$ "ara trecuse. 'ntr&un cos mare şi a!ânc scoase la i"eal$ o bucat$ mare !e 3cotocin! cozonac şiapoi t$b$r' asupra&i cu !in+ii ei albi şi puternici. 4ar5 6ellan şe!ea 'n col+ul opus un!e pic$turile !e ploaie se prelin#eau prin sp$rtura !in acoperiş şi cân! uneori câte un strop !e ploaie r7ece 'i c$!ea pe um$r 'l şter#ea cu !e#etele 'n #rab$. 8e!ea cu b$rbia spri*init$ 'n mâini cu pri"irea 'n!reptat$ spre fereastra 'mproşcat$ !e noroi şi !e ploaie. 3perân! cu !isperare c$ "reo raz$ !e lumin$ "a str$pun#e norii şi c$ m$car o r$m$şi+$ efemer$ !in soarele care 'n"$luise ieri 9elfor!&ul "a str$luci ca un "estitor al norocului. Cu toate c$ nu se !ep$rtase nici m$car patruzeci !e mile !e ceea ce&i fusese c$min timp !e !ou$zeci şi trei !e ani speran+a 'i pierise iar cura*ul care f$cea parte !in 1in+a ei şi care o sus+inuse 'n tot timpul 'n!elun#atei boli a mamei sale era acum z!runcinat !e aceast$ prim$ ploaie !e toamn$ şi !e "ântul4elea#urile !ezl$n+uit. acestea &2 'i erau str$ine ce:e:a ce era !e*a o 'nfrân#ere. Lumea pe care o "e!ea prin #eamul 'nce+oşat al poştalionului se !eosebea !e aceea pe care o l$sase 'n urm$ cu o zi. Cât !e 'n!ep$rtate şi !e inaccesibile poate pentru tot!eauna erau apele str$lucitoare ale 9el&for!&ului !ealurile "erzi "$ile po"ârnite şi c$su+ele albe !e pe mar#inea apei; La 9elfor! ploaia c$!ea !omol o ploaie ce r$p$ia 'n frunzele nenum$ra+ilor copaci şi se pier!ea 'n iarba bo#at$ forma pâraie şi pârâiaşe ce se "$rsau 'n râul cel mare intra 'n p$mântul #eneros care !rept r$splat$ n$ştea )ori. Aceasta era o ploaie aspr$ nemiloas$ ce lo"ea ferestrele poştalionului şi intra 'ntr&un p$mânt tare şi nero!itor.
spate 'n c$ru+$ 'n timp ce al$turi !e ea şe!ea 4ar5 +inân! 'n bra+e un coş cât ea !e mare şi cu b$rbia ei mica spri*init$ !e toart$ 'n 9elston oamenii erau prietenoşi2 numele 6ellan era cunoscut şi respectat 'n oraş pentru c$ "$!u"a se luptase !in #reu cu "ia+a !up$ ce&i murise sof; =.
?ee@ amân!oi 'i citeau c$ nu&i pe niciunul şi c$ trup şi!ar su)et b$rbatului care'nseochi stinsese !in"oia "ia+$ 'n cele !in urm$ munca #rea !e la ferm$ a !oborât&o. Timp !e şaptesprezece ani !e "$!u"ie şi&a epuizat 'ntr&atâta ener#ia c$ atunci cân! a fost pus$ la o ultim$ 'ncercare inima i&a ce!at. Erau "remuri #rele2 a"erea i se 'mpu+inase pre+urile a*unseser$ o nimica toat$ n&a"ea !e un!e face rost !e bani. n partea central$ a +$rii situa+ia era aceeaşi.
%octorul a !at la o parte mul+imea !e #ur$&casc$ !in fa+a uşii. mpreun$ cu 3earle au ri!icat&o !e pe po!ea şi au !us&o sus 'n !ormitor. E inima a zis !octorul !ar respir$2 pulsul ei este e#al. %e asta mi&a fost mereu team$. !e un atac neaşteptat. %e ce&o 1 sur"enit tocmai acum !up$ atâ+ia ani numai %umnezeu şi ea ştiu. A sosit clipa 4ar5 s$ !o"e!eşti c$ eşti copilul p$rin+ilor t$i şi s&o a*u+i pe mama ta. Tu eşti sin#ura care o po+i face. !e şase luni!ar şi mai bine #ri*a 4ar5pe a 'n#ri*it&o pe maic$&sa 'n aceast$ prim$Timp şi ultim$ boal$ cu toat$ care i&o ar$tau ea şi !octorul femeii 'i lipsea "oin+a !e&a mai tr$i. roza"$ la *ocuri şi !istrac+ii a"ea o inim$ lar#$ cât lumea '+i aminteşti cân! a "enit la noi acum !oisprezece aniF A"ea pan#licu+e la bonet$ şi *upon !e m$tase. Puse ochii pe un b$iat care lucra la Trelo?arren !ar ea se socotea prea bun$ pentru el. %a 4ar5 'şi amintea !e. 4$tuşa Patience cu buclele care&i acopereau fruntea şi ochii ei mari albaştri 'şi amintea !e felul 'n care râ!ea şi sporo"$ia cum 'şi ri!ica fustele şi mer#ea 'n "ârful picioarelor prin noroiul !in curte. Era frumoas$ ca o zân$.
Ce fel !e om e unchiul t$u =oshua nu&+i pot spune pentru c$ nu l&am "$zut nicio!at$ şi nici nu cunosc pe cine"a care s$&l 1 "$zut. %ar cân! m$tuşa&ta s&a m$ritat cu el acum zece ani !e 3f. 4ihail ne&a scris o #r$ma!$ !e aiureli pe care te&ai 1 aşteptat s$ le scrie o fat$ nu o femeie trecut$ !e treizeci !e ani. O s$ m$ consi!ere o necioplit$ a zis 4ar5 'ncet. <&am maniere alese cum s&ar putea aştepta ei. <&am prea a"ea ce s$ ne spunem. s$ tepromi+i iubeasc$ pentru ceea eşticeşi mor nu pentru aere şi mofturi. : VreauOs$&mi copila mea c$ ce !up$ 'i "ei scrie m$tuşii Patienoe şi&i "ei spune c$ ultima şi cea mai scump$ !orin+$ a mea a fost s$ mer#i la ea. +i promit a zis 4ar5 !ar inima 'i era ab$tut$ şi trist$ la #ân!ul unui "iitor nesi#ur şi cu totul !iferit !e ceea ce cunoştea şi iubea lipsit$ pân$ şi !e mân#âierea p$mântului pe care c$lca şi&i era cunoscut şi care putea s&o a*ute 'n zilele #rele cân! acestea "or "eni. 4aic$&sa sl$bea cu 1ecare zi ce trecea2 zilnic "ia+a se scur#ea !in ea. A mai !us&o pân$ la seceriş apoi pân$ la culesul fructelor şi la c$!erea primelor frunze. %ar cân! au 'nceput !imine+ile ne#uroase şi s&a l$sat #erul iar râul 'n"olburat se&n!repta n$"alnic spre marea furtunoas$ şi "alurile se sp$r#eau tunân! pe micile pl$*i ale 9elfor!& ului ea se z"ârcolea 'n pat strân#ân! 'n mâini cearşaful. O stri#a pe 4ar5 pe numele so+ului mort "orbea !espre !emult !espre care 4ar5 nu&i cunoştea. Timp !e treilucruri zile a !e tr$it 'ntr&o şilume a eioameni propriepe iar 'ntr&a patra zi a murit. 4ar5 a "$zut cum lucrurile pe care le 'n!r$#ise au a*uns unul câte unul 'n mâinile altora. Vitele au fost !use la târ#ul !in 9elston. 4obila a fost cump$rat$ pies$ cu pies$ !e c$tre "ecini. Unuia !in Co"era@ i&a pl$cut casa şi a cump$rat&o. Cu pipa 'n #ur$ se plimba +an+oş prin curte "orbin! !espre schimb$rile pe care le "a face !espre copacii pe care o s$&i taie ca s$ aib$ "e!ere. 4ar5 'l urm$rea !e la fereastr$ plin$ !e o sil$ mut$ 'n timp ce&şi 'mpacheta lucruşoarele 'n #eamantanul tat$lui ei. 3tr$inul acela !in Co"era@ o f$cuse s$ se simt$ str$in$ 'n propria ei cas$2 'n+ele#ea !in pri"irile lui c$ "oia s&o "a!$ plecat$2 ea 'ns$şi nu !orea !ecât s$ plece cât mai repe!e s$ scape !e toate şi pentru tot!eauna. A mai citit o !at$ o scrisoare !e la m$tuş$&sa scris$ pe o hâr&tie simpl$ !e o mân$ lipsit$ !e "la#$. 3cria cum a uluit&o lo"itura ce se ab$tuse asupra nepoatei ei2 cum c$ nu ştiuse c$ sor$&sa era bolna"$ şi c$ trecuser$. 4ul+i ani !e cân! fusese ea la 9elfor!. 8i continuaB 73&au schimbat multe lucruri !e cân! nu ne&am "$zut.
m$rturisire 'n afar$ !e faptul c$ nepoai$&sa.
O s$ 1e bine zise ea. 4$ !uc la ru!e. Unchiul meu e proprietarul 9anului =amaica. 3e f$cu linişte. Prin lumina cenuşie !in poştalion 4ar5 obser"$ c$ femeia şi b$rbatul o pri"eau plini !e mirare. %intr&o !at$ se 'n1ora şi o cuprinse neliniştea2 aştepta un cu"ânt !e 'mb$rb$tare !in partea femeii !ar nu "enea. Atunci femeia se&n!ep$rt$ !e fereastr$ şi zise 'ncetişorB Te ro# s$ m$ ier+i.
b$rbatul 'şi 'nc$lzea mâinile la )ac$ra "esel$ 'i "eni 'n minte +$ranca aceea zâmbitoare cu care c$l$torise şi se&ntreba !ac$ şi ea se aşeza acum la mas$ 'mpreun$ cu copiii. Cum era !e mul+umit$ cu obra*ii 'mbu*ora+i cu mâinâle aspre b$t$torite; Cât$ si#uran+$ 'n "ocea ei; 8i 4ar5 'şi ima#in$ cum ar 1 pututs&o 'nso+easc$ !e la poştalion s&o roa#e s$&i +in$ to"$r$şie şi s$&i cear$ a!$post. Era si#ur$ c$ n&ar ii refuzat&o. I&ar 1 zâmbit i&ar 1 'ntins mâna şi i&ar 1 oferit un pat. I&ar 1 slu*it femeii ar 1 a*uns s&o 'n!r$#easc$ i&ar Ei 'mp$rt$şit câte ce"a!in !in(o!min. "ia+a ei Pri"in! şi i&ar 1prin cunoscut familia. urcau !ealul abrupt !e la ieşirea fereastra !e laCaii spatele poştalionului 4ar5 "e!ea cum !ispar una câte una luminile !in (o!min pân$ cân! ultima lic$rire se pier!u 'n noapie. Era sin#ur$ acum cu "ântul şi ploaia şi cu !ou$sprezece mile !e mlaştini sterpe 'ntre ea şi locul !e !estina+ie. 3e&ntreba !ac$ o corabie care p$r$seşte si#uran+a unui port se simte la fel ca ea.
"izitiul mâna caii !in ce 'n ce mai repe!e 'l auzea stri#ân! la ei2 stri#$tele purtate !e "ânt treceau pe lân#$ fereastra ei şi se pier!eau 'n noapte. %eschise fereastra şi pri"i afar$. O 'ntâmpin$ o rafal$ !e "ânt şi ploaie care o orbi pentru o clip$. %up$ ce&şi scutur$ p$rul şi&l trase !e pe ochi 'şi !$!u seama c$ noştalionul urca pieptiş un !eal 'ntr&o #oan$ nebun$ iar !e o parte a !rumului se&ntin!ea +inutul ml$ştinos care prin pâcl$ şi ploaie apareş ne#ru ca cerneala. Tn fa+a ei pe o culme 'n stin#$ se "e!ea o cl$!ire !eparte !eo!rum. Abia %ac$: i se z$reau 'nalte 'n 'ntuneric. In *ur'nnutoat$ mai e-ista nici alt$ cas$. acestacoşurile era 9anul =amaica el se&n$l+a splen!oarea lui neclintit 'nfruntân! "ânturile. 4ar5 'şi strânse pelerina şi&i 'ncheie catarama. Caii se opriser$ şi st$&ieau: asu!a+i 'n ploaie 'n"$lui+i 'n norii !e aburi care ieşeau !in ei. Vizitiul cobori !e pe capr$ tr$#ân! o!at$ cu el şi >eamantanul lui 4ar5. P$şea #r$bit şi arunca mereu pri"iri peste um$r spre cas$. Ai a*uns zise el. Tra"ersezi curtea şi eşti acolo. %ac$ ba+i la uş$ o s$& +i !ea !rumul 'n$untru. Eu trebuie s$ plec altfel nu mai a*un# la Launceston 'n noaptea asta. Cât ai bate !in palme fu sus pe capr$ cu h$+urile 'n mân$. Cuprins !e team$ 'ncep uş$ stri#e la cai şi s$&il lo"easc$ cu biciul. Peste o clip$ poştalionul era !eparte !e !rum 'n#hi+it !e 'ntuneric !e parc$ n&ar 1 trecut nicio!at$ pe&acolo. 4ar5 st$tea sin#ur$ cu #eamantanul la picioare. Auzi un sunet !e z$"oare casa le#$nân! 'ntunecat$un!in spatele ei şi parte uşa se'n !eschise. O siluet$ uriaş$ trase p$şi 'n'ncurte felinar !intr&o alta. Cine eF 3e auzi o "oce. Ce cau+i aiciF 4ar5 'nainta câ+i"a paşi şi pri"i 'n fa+$.
Aşa!ar tu eşti 4ar5 6ellan zise el !up$ o "reme aplecat asupra ei ca s&p "a!$ mai bine şi ai f$cut atâta !rum ca s$ ai #ri*$ !e unchiul t$u =oss. Goarte frumos !in partea ta. ,âse !in nou tachinân!&o. ,âsul r$suna prin toat$ casa ca un r$#et a"ân! asupra ner"ilor 'ncor!a+i ai lui 4ar5 efectul unor lo"ituri !e bici. Un!e este m$tuşa PatienceF ntreb$ ea pri"in! 'n *urul ei la cori!orul slab luminat par!osit cu !ale !eicestrol şi !orea s$ i se p$reau mai e. 3e auzi z#omot in#ara !e inim$ c$ ascultasepiatr$ reci 'ntunecate şi la scara 'n#ust$ şi şubre!$.
Te&ai 'mblânzit sau mai mustiF ,âse !in nou !e se cutremur$ ta"anul apoi 'ncepu$ urce z#omotos sc$rile cu #eamantanul le#$nân!u&i&ses um$r. 4$tuşa Patience 'şi re"eni. G$cu un efort e-traor!inar şi zâmbi aran*ân!u&şi p$rul rar cu un #est peare 4ar5 şi&l amintea oarecum apoi clipin! ner"os şiu #ura contractân!u&i&se !in cauza ticului porni prin&r&un cori!or şi mai 'ntunecat şi a*unse 'n buc$t$rie 'n!e ar!eau trei lumân$ri 'n timp ce 'n c$min mocnean foc !e turb$.
cabrioletei. 7Cum mai e "ia+a !omnule (assatF %in Com?all care ştie s$ coac$ o pr$*itur$.H Astea i&aii ielicat şi !e !iferit !e cel 'n care se ser"ise el 'ncât fost cu"intele. Chiar şi proprietarul !e aici moşieru e 4ar5 o 'n#rozi aceast$ transformare !e la #rosol$(assa+ !in
4$sur$ sim+ea c$ amâri!ou$ erau. Prin!e precum şoarecii 'ntr&o capcan$ incapabile s$ scape =oss *ucân!u&se cu ele ca o pisic$ monstruoas$. %up$ câte"a minute ne"ast$&sa se 'ntoarse cu coniacul şi i&l puse !inainte apoi pe cân! ea termin$ !e fript :sl$nina şi o ser"ea2 pe 4ar5 şi pe ea 'ns$şi el se apuc$ !e b$ut pri"in! ab$tut !rept 'nainte şi lo"in! cubocancul piciorul mesei. %eo!at$ izbi cu pumnul 'n mas$ f$cân! s$ z$n#$ne farfuriile şi c$nile2 un platouc$zu pe po!ea şi se sparse. Ascult$ 4ar5 6ellan el. Eu sunteu st$pânul 'n aceast$ cas$ şi&o s&o sim+i pe pielea ta. Vei facestri#$ ce&+i "oi spune "ei a*uta 'n #ospo!$rie şi "ei ser"i clien+ii iar eu nu te "oi atin#e nici m$car cu un !e#et. %ar pe %umnezeul meu !ac$ nu&+i +ii #ura şi tr$nc$neşti te rup 'n b$taie pân$ o s$& mi m$nânci !in palm$ la fel ca m$tuşa&ta. 4ar5 'l pri"i peste mas$. 4âinile şi le +inea 'n poal$ ca s$ nu i le "a!$ cum tremur$. Te 'n+ele# zise ea.
i auzir$ paşii m$run+i pe scar$. =oss 4erl5n şi 4ar5 r$maser$ sin#uri. El 'mpinse !in fa+a lui paharul #ol !e coniac şi 'şi puse mâinile pe mas$. In "ia+a mea am o sl$biciune şi&o s$ +i&o. 3pun zise el. ($utura. E un blestem şi&mi !au seama. eor#e z$u aşa. ($utura e !uşmanul meu b$utura şi sân#ele meu iute. Acesta&i blestemul celor !in neamul meu.
urechile pentru furt2 a fost trimis 'ntr&o colonie !e !e+inu+i la tropice un!e a şi murit !in cauza unei muşc$turi !e şarpe. Eu sunt cel mai "ârst&nic !intre. trei fra+i şi to+i ne&am n$scut 'n umbra il&mar&ului !incolo !e T?el"e 4en:s 4oor. %ac$ tai East 4oor !e aici şi a*un#i la ,u:sh5for! o :. 3$ "ezi un pisc !e #ranit :ca o min$ :!e !ia"ol 'n$l+ân!u&se spre cer. Acela e ilmar&ul. %ac$ te& ai 1 n$scut 'n umbra lui te&ai apuca !e b$ut ca şi mine. Gratele meu 4atthe? s&a 'necat 'n mlaştina Tre?artha.
biat$ scân!ur$ "eche care cunoscuse cân! fusese prima oar$ 'n$l+at$ zile mai bune !ar acum literele albe erau şterse cenuşii iar mesa*ul lor era la !iscre+ia celor patru "ânturi M 9anul =amaica M 9anul =amaica. 4ar5 trase oblonul şi se !use 'n pat. %in+ii 'i cl$n+$neau picioarele şi mâinile 'i amor+ir$. ,$mase mult$ "reme #hemuit$ pe pat pra!$ !isper$rii. 3e&ntreba !ac$ era cu putin+$ s$ fu#$ !in cas$ şi s$ parcur#$cele !ou$sprezece mile pân$ la (o!min. 3e 'ntreba !ac$ nu era prea obosit$ şi !ac$ nu cum"a se "a pr$buşi la mar#inea !rumului şi "a a!ormi !easupra acolo iar ei. !iminea+a cân!.se "a trezi 'l&"$ "e!ea pe =os:s 72 4erl5. < aplecat nchise ochii şi 'n!at$ 'l "$zu zâmbin!u&i zâmbetul se schimb$ apoi 'n schimonoseal$ schimonoseala 'ntr& o mie !e ri!uri 'n timp ce tremura !e furie. Ii "$zu claia !e p$r ne#ru nasul coroiat şi !e#etele puternice !e o ele#an+$ 'nsp$imânt$toare. 3e sim+ea prins$ acolo ca o pas$re 'ntr&un la+ şi oricât s&ar zbate nu "a sc$pa nicio!at$. %ac$ "roia s$ 1e liber$ trebuia s$ plece acum s$ se lase *os *pe fereastr$ şi s$ fu#$ nebuneşte pe !rumul alb care se&ntin!ea ca un şarpe peste +inutul ml$ştinos. 4âine "a 1 prea târziu. Aştept$ pân$ auzi paşi pe scar$ 'l auzi pe =oss bomb$nin! şi spre uşurarea ei o apuc$ pe cel$lalt cori!or !in stân#a sc$rilor. Auzi o ulş$ 'nchizân!u&se apoi se f$cu linişte. 3e hot$r' s$ nu mai aştepte. %ac$ "a mai r$mâne sub acest acoperiş chiar şi o noapte cura*ul o "a p$r$si şi "a 1 pier!ut$. Pier!ut$ 'nnebunit$ şi !istrus$ ca m$tuşa Patience. %eschise furiş$ pe 4erse 'n "ârful picioarelor pân$ la capul sc$rilor. 3euşa oprişişise ascult$. Eracori!or. cu mâna pe balustra!$ şi cu piciorul pe scar$ cân! auzi un z#omot "enin! !in cel$lalt cori!or. Cine"a plân#ea. Cine"a care 'ncerca s$&şi 'n$buşe suspinele 'n pern$. Era :m$tuşa Patience. 4ar5 aştept$ un moment apoi se 'ntoarse iar$şi 'n camera ei2 se arunc$ pe pat şi 'nchise ochii. In!iferent !e ce "a a"ea !e 'nfruntat şi oricât "a 1 !e speriat$ nu "a p$r$si 9anul =amaica acum. Trebuia s$ r$mân$ cu m$tuşa Patience. Era ne"oie !e ea aici. Ar putea 1 o mân&#âiere pentru m$tuşa Patience "or a*un#e s$ se 'n+elea#$ şi 'n "reun fel la care acum era prea obosit$ ca s$ se mai #ân!easc$ o "a ocroti pe m$tuşa Patience şi "a sta 'ntre ea şi =oss 4erl5n. 4aic$&sa tr$ise şi muncise sin#ur$ timp !e şaptesprezece ani şi cunoscuse #reut$+i mult mai mari !ecât "a cunoaşte "reo!at$ ea. 4aic$&sa n&ar 1 !at bir cu fu#i+ii !in cauza unui om pe *um$tate nebun. Ea nu 3:&ar 1 temut !e o cas$ ce !uhnea A p$cat oricât !e izolat$ ar 1 pe o colin$ b$tut$ !e "ânturi2 o piatr$ !e hotar solitar$ ce s1!eaz$ oamenii şi furtunile. 4arna ei ar 1 a"ut cura*ul s$ se lupte cu !uşmanii. %a şi pân$ la urm$ s$&i 'n"in#$. <&ar 1 ce!at pentru nimic 'n lume. Aşa z$cea 4ar5 pe patul tare cu capul plin !e #ân&!uri 'n timp ce chema somnul. Giecare sunet era ca o lo"itur$ H!e pumnal pentru2 ner"ii ei !e la z#rep+$natul unui şoarece 'n :peretele !in spatele ei pân$ la seâr+âitul 1rmei !in curte.
obser"$ c$ uşa #ra*!ului era !eschis$ şi prin noroi se "e!eau urme proaspete !e copite 'n+elese cu un sentiment !e uşurare c$ probabil han#iul plecase !e acas$ şi c$ "a 1 !oar cu m$tuşa Patience m$car:pentru pu+in$ "reme. şi scoase 'n #rab$ lucrurile !in #eamantan se 'mbr$c$ 'n fusta cea #roas$ sor+ul colorat şi 'şi puse bocancii pe care&i purta la ferm$. ece minute mai târziu era *os 'n buc$t$rie şi se sp$la. 4$tuşa Patience "eni !in curtea p$s$rilor cu câte"a ou$ proaspete 'n poal$ pe care le scoase cu un zâmbet misterios. 4&am #ân!it c&o s$&+i plac$ unul pentru micul !e*un zise ea. Asear$ p$reai prea obosit$ ca s$ mai m$&nânci. \i&am p$strat un strop !e smântân$ ca s$&+i pui pe pâine. 3e purta acum !es:tul !e normal şi 'n ciu!a cearc$nelor :!in *urul ochilor m$rturie c$ a"usese io noapte a#itat$ se str$!uia s$ 1e "esel$. 4ar5 !e!use &c$ numai 'n prezen+a so+ului ei se pier!ea cu 1rea ca un copil speriat !ar câni! el nu eraB acas$ uita totul la fel ca un copil şi se bucura !eN orice :lucru m$runt cum era !e pil!$ pre#$tirea micului !e*un pentru ea şi 1erberea unui ou. A.mân!ou$ se ferir$ s$ fac$ "reo aluzie la noaptea trecut$ şi niciuna nu pomeni numele lui =oss. 4ar5 nu 'ntreb$ şi !e fapt nici n&o interesa un!e plecase şi Pentru ce2 se sim+ea uşurat$ c$ sc$pase !e el. n+elese c$ m$tuş$&sa era !ornic$ s$ "orbeasc$ !e lucruri care n&a"eau le#$tur$ cu "ia+a ei actual$2 p$rea c$ se teme !e.ani Orice 'ntrebare aşam$tuşa c$ o cru+$ lansân!u&se 'ntr&o !escriere a ultimilor la 9elfor!. %ac$ Patience asculta ori nu nu&şi putea !a seama2 'ncu"iin+a !in cap !in cân! 'n cân! 'şi +u#uia buztele scotea câte o e-clama+ie. Lui 4ar5 i se2 p$rea c$ anii !e team$B şi a#ita+ie o f$cuser$ s$&şi piar!$ puterea !e a se concentra şi c$ o #roaz$ ascuns$ o 'mpie!ica s$ participe cu tot interesul la o con"ersa+ie. n timpul !imine+ii se 'n!eletnici cu treburile obişnuite 'ntr&o #ospo!$rie şi reuşi s$ e-ploreze hanul 'n am$nun+ime. Era un loc sumbru cu cori!oare lun#i şi camere !a care nu te aşteptai. (arul a"ea o intrare separat$ şi cu toate c$ 'n 'nc$pere nu se #$sea nimic acum era ce"a ap$s$tor 'n atmosfera care amintea !e ultima !at$ cân! fusese plin$B un #ust persistent !e tutun "echi miros acru !e b$utur$ şi o senza+ie !e trupuri 'ncinse soioase 'n#hesuite unele 'ntr&altele pe b$ncile ne#re şi mur!are. Cu toat$ impresia nepl$cut$ ce +i&o su#era aceasta era sin#ura 'nc$pere !in han plin$ !e "italitate restul era mohorât şi trist. Camerele celelate p$reau ne#li*ate :şi nefolioisite2 chiar şi salonul !e la. Intrare a"ea un aer sumbru !e parc$ trecuser$ luni !e zile !e cân! un c$l$tor onorabil 'i c$!case pra#ul şi 'şi 'nc$lzise spatele la focul !o#oritor. Camerele !e 'nchiriat !e la eta* erau 'ntr&o stare şi mai !e *plâns. ntr&una se #$seau tot felul !e boarfe cutii stri"ite lân#$ perete p$turi "echi pentru cai uzate şi roase !e şobolani 'n camera !e "iza"i pe un pat rupt fuseser$ !epozita+i carto1 şi napi. 4ar5 b$nuia c$ şi c$m$ru+a ei fusese 'n aceeaşi situa+ie şi c$ !ac$ acum era cât !e cât mobilat$ asta se !atora m$tuşii ei. n camera celor !oi pe culoarul urm$tor nu se 'ncumet$ s$ intre. 3ub ea pe un cori!or care mer#ea paralei cu cel !e !easupra şi 'n sens opus buc$t$riei se #$sea o alt$ camer$ cu uşa 'ncuiat$. 4ar5 ieşi 'n curte ca s$ pri"easc$ prin
#eam !ar nu se putea "e!e 'n$untru pentru c$ fereastra era b$tut$ 'n sein& !uri. d. Casa şi cl$!irile e-terioare formau trei laturi al Unei cur+i p$trate 'n centrul c$reia se a)au o fâşie Iarb$ şi un *#heab pentru a!$pat "itele. Pe partea ceslalt$ era !rumulB o pan#lic$ sub+ire alb$ ce se 'ntir %ea 'n !reapta şi stin#$ pân$ la orizont a"ân! !e arr (ele p$r+i mlaştini cafenii 'mbibate !e apa ploiloi 4ar5 ieşi 'n!ealuri !rum şiposomorite pri"i 'n *ur.şiCât. Ve!ea%eşi cu ochii Erau !ecât mlaştini. respin >$tor şi nelocuit cum p$rea hanul cenuşiu ca ar!ezia Era sin#ura aşezare omeneasc$ 'n acest pasa*. La apu %e =amaica se 'n$l+au şiruri !e !ealuri2 unele erau 'n Tinse ca şesurile şi iarba !e pe ele a"ea o str$lucire #al (uie 'n lumina s$r$c$cioas$ a soarelui !e iarn$ altei Erau 'ns$ sinistre şi 'ntunecate cu "ârfurile 'ncununat %e #ranit şi lespezi !e stânc$ uriaşe. Cân! şi cân! soa ,ele se ascun!ea 'n nouri2 atunci umbrele n$"$leau pest 4laştini ca nişte !e#ete. Culorile ap$reau 'n crâmpeie %ealurile !e"eneau purpurii !e culoarea cernelii s$i ($l+ate ca apoi o raz$ !e soare 1ra"$ s$ ias$ !intrf$râm$ !e nor transformân! un!e !eal 'n cafeniu Pe cân! un altul lin#$ el mai aurit r$mânea 'nc$ 'ntunecat. Peisa*ul nu era nicio!at$ acelaşi2 partea !inspre r$ 3$rit a"ea o str$lucire !e amiaz$ cu mlaştinile nemis. Cate ca nisipul !esertului2 !eparte spre apus se 'n Tin!ea peste !ealuri o iarn$ polar$ a!us$ !e un noB !ren+uit ca :pelerina unui tâlhar !e !rumul mare :c Acoperea !ealurile !e #ranit cu #rin!in$ şi z$pa!$ Aerul era tare şi 'nmiresmat rece ca aerul !e munte 8i foarte curat. Toate acestea erau o surpriz$ pentru 4ar5 care se obişnuise cu clima cal!$ şi blin!a !e la 9elfor! cu #ar!urile "ii 'nalte şi pomii ocrotitori.
'n!r$zne+. 3e 'ntoarse 'n cas$ ca s&o #$seasc$ pe m$tuşa Patience2 a"ea o poft$ !e mâncare #roza"$ şi spera c$ masa era #ata. 3e apuc$ s$ m$nânce cu poft$ tocana !e oaie cu i şi pentru prima oar$ !up$ !ou$zeci şi patru !e ore se sim+i s$tul$ 'i re"eni cura*ul şi se pre#$ti s$ o iaa 'ntreb$ri pe m$tuş$& sa in!iferent !e urm$ri. 4$tuş$ Patience 'ncepu ea !e ce unchiul meu este proprietarul 9anului =amaicaF Atacul !irect şi neaşteptat o surprinse pe femeie şi pentru o clip$ o pri"i mirat$ pe 4ar5 f$r$ s$ r$spun!$. 3e 'mbu*ora apoi la fa+$ şi #ura 'ncepu s$ i se contracte con"ulsi". P$i 'n#$im$ ea pentru c$. :pentru Hc$ e un loc important aici. Po+i s$&+i !ai seama şi tu. Acesta e !rumul principal !inspre su!. Poştalioanele trec pe&aici !e !ou$ ori pe s$pt$mân$. Vin !e la Truro şi (o!min pân$ la Launceston. Aşa cum ai "enit şi tu ieri. Tot!eauna sunt oameni pe !rum. C$l$tori !e tot felul şi uneori ma abc!ef#hi*@lmnoprstu"?-5zş+$'â&'nari !e la Galmouth. %a m$tuş$ Patience. %ar !e ce nu se opresc. La =amaicaF (a se opresc. A!esea cer câte ce"a !e b$ut la bar. A"em clientel$ bun$. Cum po+i spune aşa ce"a cân! salonul nu este folosit nicio!at$ iar o!$ile !e 'nchiriat sunt pline !e "echituri şi boarfe bune !ar pentru şobolani şi şoareciF Le&am cu ochii mei.neAm fost şi4ama eu prinşi lanuri multam mai mici. Era unul"$zut 'n sateu. la noi. 9an#iul eramai prieten. cu mine b$ut !e multe ori ceai 'n salon iar la eta* !eşi n&a"ea !ecât !ou$ camere erau mobilate pentru c$l$tori. 4$tulş$&sa t$cu o clip$. >ura i 3e contract$ !e#e+el i se contorsionar$ 'n poal$. Unchiul t$u =o. 3s nu 'ncura*eaz$ oamenii s$ r$mirs$ zise ea 'n cele !in urm$. ice c$ nu ştii nicio!at$2 pe cine primeşti. P$i 'ntr&un loc izolat ca acesta ami putea 1 omorâ+i 'n pat. Tot soiul !e oameni se perin!$ pe un !rum ca acesta. <&am 1 'n si#uran+$. = M 4$tuş$ Patience !umneata "orbeşti prostii. Ce* rost are un han care nu&i poate oferi unui c$l$tor cin&* ist t un pat pentru o noapteF PentruWcare alt scop a foşti construitF 8i !in ce tr$i+i !ac$ nu a"e+i clientel$F A"em clientel$ i&o: 'ntoarse femeia sup$rat$. \i&am spus !oar. Vin oameni !e la ferme şi !in locuri 'n!ep$rtate. Pe !istan+$ !e mile 'n *ur 'n acest +inut ml$ştinos sunt r$s1rate ferme şi =ocuin+e şi "in oamenii !e acolo. 3fânt seri cân:! barul se umple:cu ei. Vizitiul poştalionului !e ieri mi&a spus c$ oamenii onorabili nu mai calc$ la =amaica. icea c$ se tem. 4$tuşa Patience se schimb$ la fa+$. Era pali!$ acum iar pri"irile 'i r$t$ceau !intr&o parte 'n alta. n#hi+i şi 'şi trecut limba peste buze. : Unchiul =oss are o 1re aspr$ zise ea. Ai "$zut şi sin#ur$. 3e irit$ uşor.
la cap$tul puterilor şi şe!ea 'nc$p$+ânat$ ca un catâr. ura 'i tremura mâna 'i r$t$cea pe #âtle*. pe rea 'n#rozit$ obse!at$. 4ar5 'şi 'mpinsese scaunul 'napoi şi 'n#enunche lân ea. O :cuprinse pu bra+ele o +inu aproape !e ea şi&i şaru p$rul. mi pare r$u zise ea.
ruşine. Te ro# te r s$ ui+i ce +i&am spus 4$tuş$&sa 'şi acoperi fa+a cu mâinile. 3t$tea neclintit f$r$ s$ i:ie atent$ la nepoat$&sa. Câte"a minute r$mase t$cute !oar 4ar5 'i mân#âia umerii şi&i s$ruta mâinil%up$ aceea m$tuşa Patience 'şi !escoperi fa+a şi uit$ la ea. i !isp$ruse teama !in ochi şi era liniştit$. L mâinile iui 4ar5 'ntr&ale sale şi o pri"i 1- 'n ochi. 4ar5 zise ea şi "ocea 'i sc$zu pân$ a*unse aproB şoapt$. 4ar5 nu pot s$ r$spun! la 'ntreb$rile tale per tru c$ sunt multe c$rora nu le #$sesc r$spunsul eu 'ns$m pentruArunc$ c$ eşti onepoata mea copilul propriei 3urori trebuie s$ te %ar a"ertizez. pri"ire peste um$r !e parc$mc. s&ar 1 temi c$ =oss st$tea ascuns !up$ uş$. 3e petrec lucruri la =amaica 4ar5 !espre cai nara 'n!r$znit nicio!at$ s$ su)u o "orb$. Lucruri #ra" Lucruri prime*!ioase pe care nu +i le pot spune.
a"eau forme !e mobil$ colosal$ cu scaune monstruoase şi mese. 3trâmbe. Pe alocuri pietrele mai mici z$ceau pe "ârful unui !eal el 'nsuşi un uriaş 'ntunecân! cu forma&i #i#antic$ câmpia stearp$ şi smocurile !e iarb$ aspr$. Unele pietre lun#i st$teau !rpt 'n sus le#$nân&!u&se 'ntr_un mo! miraculos !e parc$ se spri*ineau !e Vânt. 4ai erau apoi pietrele plane ale altarelor ale c$ror suprafe+e nete!e şlefuite pri"eau spre cer aşteptân! un sacri1ciu care nu "enea. Pe !ealurile 'nalte h$l$!uiau s$lbatice. 3e a)au !e corbi şi ulii şorecari2 !ealurile ^rau c$minele 1in+eloroisin#uratice. Pemai câmpiile la poalele !ealurilor p$şteau "ite ne#re ce pşeau &cu #ri*$ pe p$mântul tare e"itân! instincti" smocurile !e iarb$ a!emenitoare care nu erau !eloc iarb$ ci teren ml$ştinos ce ofta şi murmura. Cân! su)a "intul peste !ealuri )uiera trist printre cr$p$turile !e #ranit şi câteo!at$ tremura ca un om bolna". 3u)au "ânturi stranii !in senin2 se furişau pe suprafa+a ierbii şi iarba se 'n1ora2 a!iau peste b$l+ile formate !e ploaie 'n scobiturile pietrelor "$lurin!u&le. Uneori "intul stri#a şi +ipa2 !in cr$p$turi r$spun!ea ecoul2 #emea şi&apoi amu+ea !in nou. Liniştea !e pe !ealuri apar+inea altei ere2 o er$ apus$ !isp$rut$ !e parc$ nici n&ar 1 fost "reo!at$ o epoc$ 'n care omul nu e-ista 'n care rloar paşi p$#âni umblau pe !ealuri. 8i era o linişte 'n aer şi o pace mai stranie şi mai "eche care nu era pacea lui %umnezeu. Pe cân! 4ar5 6ellan umbla printre mlaştini şi se c$+$ra !ealuri şi se o!ihnea iz"oare pâraie se #ân!ea la =oss 4erl5n pe şi la cum fusese probabillân#$ copil$ria sa şişicum crescuse anapo!a ca #rozama pipernicit$ cu )oarea spulberat$ !e "ântul !in nor!. ntr&o zi tra"ers$ East 4oor 'n !irec+ia ar$tat$ !e el 'n prima sear$2 şi !up$ ce parcursese o bucat$ !e !rum şi st$tea sin#ur$ pe creasta unui !eal 'ncon*urat$ !in toate p$r+ile !e câmpie stearp$ obser"$ c$ p$mântul cobora &spre o mlaştin$ a!ânc$ şi 'nşel$toare prin care un pinu f$cea b$şici şi murmura. %incolo !e mlaştin$ !eparte 'nctreptân!u&şi !e#etele uriaşe spre cer se 'n$l+a un tanc ca o mân$ !espicat$ ce se ri!ica "ertical !in mlaştin$ cu parte e-terioar$ parc$ mo!elat$ !in #ranit !e c$tre un sculptor cu panta !e un cenuşiu ca "eninul. %eci acesta era ilmar Tor şi un!e"a printre stâncile acelea masi"e un!e crestele ascun! soarele se n$scuse =oss 4erl5n iar fratele s$u tr$ia ast$zi acolo. 4ai *os !e Ea 'n mlaştin$ sei'necase 4atthe? 4erl5n. n 'nchipuirea ei 'l "e!ea umblân! pe !ealuri )uierân! un cântec cu murmurul pârâului 'n urechi. %eo!at$ f$r$ ca el s$&şi !ea seama se l$s$ noaptea si:paşii s$i şo"$ie cân! s$ se 'ntoarc$ acas$ pe un!e "enise 'n 'nchipuirea ei 'l "e!ea cum se opreşte o clip$ şi chibzuieşte cum 'n*ur$ 'ncet şi apoi ri!icân! !in umeri porneşte 'n *os prin cea+$ plin !e 'ncre!ere. %ar nu face nici cinci paşi cân! simte p$mm&tul c$ se las$ sub picioarele lui. 3e poticneşte şi ca!e apoi !eo!at$ se trezeşte 'n buruieni şi n$mol pân$ !easupra #enunchilor. 3e 'ntin!e s$ apuce un smoc !e iarb$ !ar smocul se scufun!$ sub #reutatea lui. %$ !in picioare !ar ele nu&l ascult$. 4ai !$ o !at$ şi un picior se elibereaz$. %ar cum 'nainteaz$ impru!ent şi cuprins !e panic$ intr$ 'ntr&o ap$ şi mai a!ânc$ zb$tân!u&se neputincios şi b$târi! buruienile cu mâinile. \ip$ 'n#rozitor2 un pl$ier se ri!ic$ !in mlaştin$ 'n fa+a lui !ân! !in aripi şi iluierân!u&şi +ip$tul
trist. %up$ ce pl$ierul !ispare !incolo !e o creast$ !e p$mânt mlaştina se linişteşte !in nou !oar câte"a 1re !e iarb$ tremur$ la a!ierea "ântu&lui. 8i peste tot se aşterne t$cerea. 4ar5 'ntoarse spatele spre ilmar şi 'nc$pu s$ aler#e. Peste mlaştin$ 'mpie!icân!u&se printre iarba nea#r$ şi pietre.
Orice c$l$tor pe şosea putea "e!ea c$ 'n seara aceasta 9anul =amaica oferea ospitalitate. Lumina r$zb$tea prin ferestrei e !e obicei cu obloanele trase şi z$"orite şi pe m$sur$ ce 'ntunericul se 'nte+ea şi orele treceau sunetul2 "ocilor se 'n$l+a 'n aer. 3e auzeau chiar şi cântece şi stri#$te hohote !e ns toate !emonstrân! c$ musa1rii hanu&* lui care "eniser$ atât !e tainic !e parc$ le&ar 1 fost ru& şine pier!user$ orice team$ o!at$ a*unşi la a!$postul ca&şei şi 'n#hesui+i unul 'n altul 'n local. Cu pipele asprinse i şi paharele pline uitaser$ !e oriceformau pru!en+$. >rupa+i 'nciu!at$ *urul lui'n=oss 4erl5n !incolo 'n local!o te*#hea oameniiWaceştia o a!un$tur$ si#uran+$ şi oarecum prote*at$ !e o barier$ &!e sticle @i pahare 4ar5 'i putea cuprin!e cu pri"irea pe to+i f$r$ s$ 1e obser"at$. 8e!eau c$lare pe scaune şi 'ntinşi pe b$nci2 se r$zimau !e perete2 st$teau eocâr*a+i lân#$ mese iar "reo !oi care a"eau capul şi stomacul mai slabe !ec. It ale celorlal+i z$ceau !e*a pe po!ea cât erau :!e lun#i. C:e' mai mul+i erau mur!ari z!ren+$roşi ne'n#ri*i+i cu p$rul "âl"oi şi cu un#hiile rupte. 9aimanale "a#abonzi braconieri pun#aşi ho+i !e "ite şi +i#ani. 3e #$sea printre ei un fermier care 'şi pier!use ferma !in cauza proastei #ospo!$rii şi lipsei !e omenie2 un cioban care !$!use foc cl$ii !e paie a st$pânului2 un #eambaş pe cai care fusese alun#at !in %e"on. Unul era cârpaci 'n Launceston şi sul masca meseriei lui f$cea comer+ cu bunuri furate2 cel care z$cea mort pe po!ea fusese cân!"a o1+er pe o #oe& iet$ pe care o izbise +$rm. care şe!eac$'ntr&uN col+ rozân!u&şi un#hiile era un pescar!e!in PortOmule+ul 6saac şi se z"onea are aur 'nf$şurat 'ntr&un ciorap şi c$&l +ine ascuns 'n coşul casei. %ar nimeni nu ştia !e un!e a"ea aurul. Erau b$rba+i care locuiau 'n 'mpre*urimi crescu+i 'n umbra !ealurilor care nu cunoscuser$ alte locuri 'n afar$ !e mlaştini şi #ranit2 unul "enise pe *os f$r$ felinar !e la Cro?!5 4arsh !incolo !e ,ou#htor peste (ro?n Dill52 un altul "enise !in Cheese Drin# şi şe!ea cu fa+a "ârât$ :ântr&o halb$ !e bere cu bo cancii pe mas$ al$turi !e un biet ins s$rac cu !uhul care abia "enise pe poteca !e la %ozmar5. Acesta a"ea un semn !in naştere care se 'ntin!ea cât era fa+a purpuriu la culoare pe care 'l z#ârma . ncontinuu 'ntinzân!u&şi obrazul 'ncât lui 4ar5 care st$tea 'n aceea:si linie cu el 'n ciu!a sticlelor care&i !esp$r+eau * se f$cu r$u şi era cât pe&aci s$ leşine "$zân!u&l2 şi ba cu mirosul !e b$utur$ trezit$ ba cu !uhoarea !e tutun şi atmosfera urât mirositoare !e trupuri nesp$late 'n#r$m$!ite laolalt$ sim+i cum creşte 'n ea !ez#ustul şi 'şi !$!u seama c$ !ac$ mai r$mâne mult acolo se "a pr$buşi. %in fericire nu trebuia s$ umble printre ei2 !atoria ei era s$ stea 'n spatele te*#helei cât putea !e ascuns$ s$ spele şi s$ cure+e paharele şi s$ le umple !e la can$ sau !in sticl$ 'n timp ce =oiss 4erl5n le oferea clien+ilor sau ri!ica uşa te*#helei şi intr$ 'n bar râzân! !e unul aruncân! un tu"int #rosolan altuia b$tân! prieteneşte pe altul pe um$r f$cân! semn cu capul altuia. %up$ ce musa1rii izbucnir$ 'n râs şi o pri"ir$ plini !e curiozitate sau ri!icar$ !in umeri şi chicotir$ o l$sar$ 'n pace. O acceptar$ !rept nepoata han#iului un fel !e slu*nic$ a so+iei lui 4erl5n aşa cum le fusese prezentat$ şi !eşi "reo !oi b$rba+i mai tineri ar 1 "roit s$&i "orbeasc$ şi s&o tachineze se fereau !e ochii han#iului temân!u&se c$ orice necu"iin+$ !in partea lor ar putea s$&l supere pentru c$ pesemne o a!usese la han ca s$
se !istreze el 'nsuşi cu ea. Aşa c$ spre marea uşurare a lui 4ar5 fu l$sat$ 'n pace !eşi !ac$ ar 1 ştiut moti"ul re+inerii lor ar 1 p$r$sit barul ruşinat$ şi scârbit$. 4$tuşa Patience nu se ar$t$ oaspe+ilor !eşi 4ar5 'şi !$!ea pe !eplin seama c$ uneori se #$sea 'n spatele uşii sau pe cori!or iar o !at$ 'i z$ri ochii speria+i isco!in! prin cr$p$tura !in uş$. 3eara p$rea nesfârşit$ şi ar!ea !e ner$b!are s$ scape cât mai curân!. Aerul era atât !e 'm&bâcs:it !e fum şi !uhoare c$ !e&abia "e!ea prin bar şi ochilor ei obosi+i pe *um$tate 'nchişi chipurile oamenilor p$reau !iformelor. schimonosite p$rul prea şi !in+ii #urile mult prea mari 'n raport cu trupurile Cei care b$user$ mult şi nu mai rezistau z$ceau pe b$nci sau pe po!ea ca nişte mor+i cu fe+ele ascunse 'n palme. Cei care r$m$seser$ !estul !e tre*i ca s$ poat$ sta pe picioare se strânseser$ 'n *urul unui escroc !in ,e!ruth care f$cea pe spiritualul 'nainte lucrase 'ntr&o min$ ce fusese p$r$sit$ iar acum colin!a pe !rumuri ca spoitor !e cazane ne#ustor ambulant comis&"oia*or. ,euşise s$ n"e+e o serie !e cântece scârboase a!unate probabil !in m$runtaiele p$mântului ne#ru un!e cân!"a se&n#ropase şi cu perlele astea !istra pe cei !in 9anul =amaica. ,âsul cu care erau 'ntâmpinate #lumele comis&"oia*o&rului f$cea s$ se z#u!uie acoperişul cel mai puternic bine'n+eles 1in! mu#etul han#iului. Lui 4ar5 i se p$rea c$ 'n acest râs stri!ent urât era ce"a 'nsp$imânt$tor şi lucru ciu!at 'n loc s$ con+in$ o not$ !e "eselie r$suna2 prin !e piatr$ 'ntunecoase şi 'n #oale ca "ocea unei 1in+ecori!oarele torturate. Comis&"oia*orul nu&l l$sa 'n camerele pace pe nenorocitul !e i!iot !in %ozmar5 care 'nnebunit !e b$utur$ 'şi pier!use st$pânirea !e sine şi nu se mai putea ri!ica !e pe po!ea un!e st$tea #hemuit ca un animal 'l ri!icar$ pe o mas$ şi comis&"oia*orul 'l f$cu s$ repete cu"intele cântecelor lui 'nso+ite !e mişc$ri 'n mi*locul râsului !elirant al celor !e fa+$. 3$rmanul !obitoc 'nt$râtat !e aplauze +op$ia pe mas$ necheza !e fe&2 ricire ricâin! 'ntruna semnul purpuriu !e pe obraz cu o un#hie rupt$. 4ar5 nu mai putea suporta 'l atinse pe unchiul s$u pe um$r şi el se&ntoarse spre ea2 fa+a plin$ !e pete !in cauza c$l!urii !in camer$ şiroia !e transpira+ie. Eu nu mai pot suporta zise ea. Va trebui s$ te ocupi sin#ur !e prietenii !umitale. Urc la mine 'n camer$ 'şi şterse su!oarea !e pe frunte cu mâneca !e la c$maş$ şi o pri"i 1-. Ea r$mase surprins$ pentru c$ !eşi b$use toat$ seara era treaz şi chiar !ac$ el era c$petenia acestei #loate #$l$#ioase şi 'nnebunite ştia ce face. Te&ai s$turat nu&i aşaF Te crezi prea bun$ pentru !e&al!e noi. Ascult$ la mine 4ar5. n spatele te*#helei +i&e tare uşor şi&ar trebui s$&mi cazi 'n #enunchi şi s$&mi mul+umeşti pentru asta. Te&am l$sat 'n pace pentru c$:eşti nepoata mea !r$#u+o !ar !ac$ n&ai 1 a"ut aceast$ onoare. pe %umnezeul meu nu ştiu ce s&ar 1 ales !e tine acum; ,âse puternic şi o ciupi !e obraz 'ncât o !uru. Atunci pleac$. Oricum e aproape miezul nop+ii şi nu mai am ne"oie !e tine. 4ar5 'ncuie&+i uşa la noapte şi tra#e oblonul. 4$tuşa ta e !e o or$ 'n pat cu p$tura tras$ peste cap. S Cobor' "ocea. 3e aplec$ spre urechea ei şi apucân!&o !e 'ncheietura mâinii i&o r$suci la spate pân$ cân! ea:+ip$ !e !urere.
E 'n or!ine zise el. Asta&i ca un fel !e a"ans al pe!epsei şi tu ştii la ce s$ te aştep+i. Taci !in #ur$ şi&o s$ te tratez ca pe un mieluşel.
curte se a)au cinci c$ru+e. Trei erai2 cu co"iltir 1ecare tras$ !e !oi cai celelalte !ou$ eraiB clescoperite. Una !intreB cele.cu co"iltir st$tea chim: 'n fa+a intr$rii hanului şi !in cai ieşeau aburi 'n *urul c$ru+elor st$teau câ+i"a !intre b$rba+ii care b$user$ 'r salon seara trecut$2 cârpaciul !in Launceston st$tea şut fereastra ei şi "orbea cu un #eamba ş !e cai2 marinarul !in Pa!sto? 'şi "enise 'n 1re şi mân#âia capul unui cal. comis&"o'a*orul care&l chinuise pe s$rmanul i!iot se ur case 'ntr&una !in c$ru+ele f$r$ co"iltir şi ri!ica Eraufoarte şi câ+i"a str$ini 'n luminii curte :pe care 4ar5str$lucire nu&i mai "$zuse. e "e!eace"a. chipurile bine:!atorit$ lunii a c$rei p$rea s$&i !eran*eze pentru c$ unul ri!ic$ ni'na 'n sus şi !$!u !in cap2 to"ar$şul fs$u ri!ic$ !in umeri. Un alt b$rbat2 cu un aer autoritar 'şi mişc$ bra+ul ner$b!$tor parc$ 'n!emnân!u&i s$ se #r$beasc$. To+i trei se 'ntoarser$ ime!iat şi intrar$ 'n han. ntre timp z#omotul f$cut !e lucruri #rele târâte continua şi 4ar5 putea !e!uce uşor !irec+ia !e un!e "enea. %uceau ce"a !e& a lun#ul cori!orului la camera !in fun! cea cu ferestrele z$"orite şi uşa 'ncuiat$. ncepea s$ 'n+elea#$. Pachetele erau a!use cu c$ru+eleB &i !esc$rcate la 9anul =amaica. Erau !epozitate 'n camera :âncuiat$. %in cai ieşeau aburi !e su!oare pentru c$ "eniser$ !e la mare !ep$rtare M poate !e pe coasta m$rii M şi i!e 'n!at$ ce c$ru+ele erau !esc$rcate plecau !is& p$rân! 'n noapte la fel !e repe!e şi f$r$ z#omot aşa cum "eniser$. ($rba+ii !in curte lucrau #r$bi+i. Con+inutul unei c$ru+e cu co"iltir nu fu b$#at 'n han ci transferat la una !in c$ru+ele !escoperite trase lân#$ fântâna !in curte. Pachetele p$reau !iferite ca m$rime şi form$2 unele erau mari altele mici iar altele baloturi lun1 ambalate 'n paie şi hârtie. Cân! c$ru+a se umplu bir*arul M 4ar5 nu&L. Cunoştea M se urc$ pe capr$ şi porni. I"estul c$ru+elor fu !esc$rcate pe rin ! iar pachetele puse 1e 'n c$ru+ele f$r$ co"iltir şi !use afar$ !in curte :1e c$rate !e c$tre b$rba+i 'n cas$. Totul se f$cea 'n linişte. ($rba+ii aceia care stri#aser$ şi cântaser$ mai !e"reme erau acum linişti+i şi t$cu+i concentra+i asupra muncii lor. Chiar şi caii p$reau s$ 'n+elea#$ ne"oia !e linişte pentru c$ st$teau neclinti+i. =oss 4erl5n ieşi !in han cu comis& "oia*orul al$turi. Cu toate c$ era fri# niciunul nu purta hain$ sau p$l$rie Himân!oi a"eau mânecile sumese pân$ la coate. Asta&i totF ntreb$ han#iul 'ncet şi bir*arul ultimei c$ru+e 'ncu"iin+$ !in cap şi ri!ic$ mâna. ($rba+ii 'ncepur$ s$ urce 'n c$ru+e. Câ+i"a !intre ei care "eniser$ pe *os la han se 'ntorceau 'n c$ru+e ca s$ mai câşti#e câte"a mile&!e !rum.
premer#$tor bata orei. ($tu ora M ora trei M şi apoi tic&tacul con+inu 'n$buşin!u&se şi #âfâin! ca un muribun! ce nu&şi poa: rec$p$ta r$su)area. 4ar5 plec$ !e la fereastr$ şi se aşez$ pe pat. 3âm aerul rece la umeri şi o apuc$ fri#ul2 se 'ntinse !up$ sal%e somn nici "orb$2 ena *prea treaz$ cu ner"ii pre 'ncor!a+i şi !eşi !ez#ustul şi teama !e unchiul ei erau la fel ca pân$ atunci o cuprinse interesul şi curiozitate Acum ştia ce"a !:espre afacerile lui. Ceea ce "$zuse ' ii seara aceea era contraban!$ pe scar$ mare. G$r$ 'n!oials 9anul =amaica a"eamoti". o pozi+ie pentru sco*i şi probabil 'l cump$rase !oar pentru acest Ic aiii!eal$ po"estea cu acest re'ntoarcerea 'n locurile un!e copil$rise er "orb$rie curat$. 9anul se #$sea sin#ur pe şoseaua prin cipal$ care !ucea !e la nor! spre su! şi 4ar5 'şi pute !a seama c$ oricui 'nzestrat cu spirit !e or#anizare i&a 1 !estul !e uşor s$ a!uc$ un con"oi !e c$ru+e !e la coast pân$ la malul Tamar&ului a"ân! hanul !rept loc !e popaB şi !epozit. Ca afacerile s$ mear#$ bine erau necesari informa tori 'n toat$ zona. %e aici marinarul !in Pa!sto? cârpa ciul !in Launceston +i#anii şi "a#abonzii mârşa"ul ! comis&"oia*or. 8i totuşi +inân! seama !e personalitatea !e ener#ia2 !e teama pe care o pro!ucea probabil 'n su)etele to"ar$&l silor s$i prin puterea sa 1zic$ neobişnuit$ a"ea oare Oss 4erl5n mintea şi subtilitatea necesare pentru a con&uce o astfel !e afacereF Pre#$tea el 1ecare mişcare şi ilecare pre#$tise el opera+iunea !in seara aceea 'n 'ntrez$ri tim&$pt$mânii cân!şilipsise !e acas$F aşa era. 4ar5 nu putea o alt$ trecute alter&lati"$ !eşi sila fa+$ !e Probabil han#iu creştea nu putea s$ nu. %mit$ c$ nutrea un respect !uşm$nos pentru iscusin+a'ntrea#a afacere trebuia controlat$ şi a#en+ii recruta+i o!iferent !e b$!$r$nia sau 'nf$+işarea lor primiti"$ altei n&ar 1 putut sc$pa atâta timp !e ri#orile le#ii. Un ma&istrat care ar 1 b$nuit c$ e "orba !e contraban!$ ar 1 3uspectat !e mult hanuL!ac$ n&ar 1 fost el 'nsuşi a#ent. 4ar5 'ncrunt$ !in sprâncene aşa cum st$tea cu b$rbia; < palm$. %ac$ n&ar 1 m$tuşa Patience ar :p$r$si hanul ramai!ecât ar #$si !rumul spre cel mai apropiat oraş şi 0&ar !enun+a pe =oss 4erl5n. Ar 1 'n puşc$rie curân! 'mpreun$ cu ceilal+i tâlhari şi s&ar termina cu tot acestB omer+ ilicit.
ne"oie !e sfaturi 'şinu ştia pe nimeni !e la care s$ le poat$ cere. Era siri#u* 'nâr&o lume nemiloas$ !etestabil$ f$r$ prea multe şanimha 'H /YHB l&: H/H. ia n. iuiie!e a se schimba 'n mai bine. %ac$ ar 1 fost b$rbat a coborât la parter şi l&ar 1 pro"ocat pe =oss 4erl5n şi. Prietenii lui. %a şi s&ar 1 luptat cu ei şi i&ar 1 b$tut m !ac$ ar 1 a"ut noroc. A poi ar 1 fu#it c$lare pe un c !in #ra*! cu m$tuşa Patience 'n spatele ei spre su! spB +$rmul prietenos al 9elfor!&ului un!e şi&ar 1 f$cut ferm$ la 4a?#an sau >?ee@ iar m$tuş$&sa s& ar 1 o. trebuia pat !e #ospo!$rie. bine !ac$ na"eaera nicis$un rost s$ "isezeB situa+ia zenâ$ 'nfruntat$ cuEicura* se&ntâmp ce"a bun. Aici pr pe pat şe!ea o fat$ !e !ou$zeci şi trei !e ani ' fust$ şi şal f$r$ nici o alt$ arm$ !ecât creierul ca s$ 'mpotri"easc$ unui in!i"i! 'nc$ o !at$ mai b$trân ca şi2 ie opt ori mai puternic care !ac$.ar şti c$ ea "$zus !e la fereastr$ ceea ce se 'ntâmplase 'n curte i&ar cu prin!e #âtul cu mâinile şi ar ap$sa uşor cu !e#etele pu* n 'n ! astfel cap$t 'ntreb$rilor ei. %up$ asta 4ar5 'n*ur$2 un lucru pe care 'l mai fa cuec o sin#ur$ !at$ 'n "ia+a ei cân! fusese pus$ pe fu# !e c$tre un taur la 4anaccan şi o f$cuse pentru acela moti" ca şi cum M s$&şi !ea cura* şi s$ par$ "iteaz2 <&o s$&mi 1e team$ nici !e =oss 4erl5n nici !e a= omH 'şi zise ca şi ca s&o !o"e!esc "o* cobor' la partei 'n cori!orul 'ntunecos ca s$&i pri"esc 'n bar iar !ac$ i s$ m$ omoare nu "a 1 !ecât "ina mea.H3e sm. traca 'n #rab$ 'şi trase ciorapii f$r$ s$ e c$i+e şi apoi !eschise uşa. Ascult$ !ar 'n nu2#an# auzi şi!ecât tic&tacul rar8tia şi monoton ceasului c=hB un hol.moment 3e strecur$ a*unse la sc$ri. c$ a treiaaltreapt$ !e. 3us 'n *os şi ultima scâr+âiau. Calc$ uşor cu o mân$ +inân!u&se !e balustra!$ cu cealalt$ spri*inin!u&se !e perete ca s$ 1e mai uşoar$. A*unse 'n holul 'ntunecos !e =ân#$ uşa !e la intrare un!e se #$sea !oar un scaun şubre! şi ceasul cu pen!ul$ al c$rui tic$it 'n$buşit 'l auzea ca pe r$su)area unei 1in+e "ii. n hol era 'ntuneric bezn$ şi !eşi ştia c$ nu se mai a)$ nimeni acolo sin#ur$tatea i se p$rea amenin+$toare iar uşa 'nchis$ !e la salonul *iefolosit ascun!ea 'n spatele ei nepre"$zutul. Aerul era st$tut şi ap$s$tor 'ntr&un contrast ciu!at. U r$ceala !alelor !e piatr$ care 'i 'n#he+au picioarele. :e cân! ezita f$cân!u&şi cura* ca s$ mear#$ mai !eparte $zu o !âr$ !e lumin$ trecân! prin cori!or spre hol şiB zi "oci. Probabil !eschisese cine"a uşa barului şi ieşise Icntru c$ auzi paşi intrân! 'n buc$t$rie şi re'ntorcân!u&se lup$ câte"a minute f$r$ s$ 'nchi!$ !e tot uşa !e la bar" icât murmurul "ocilor continua şi !âra !e lumin$ se mai eclea 'nc$. Era ispitit$ s$ urce sc$rile !in nou 'n camera i şi s$ caute linişte 'n soma !ar 'n acelaşi timp :s$l$sluia i ea un !emon al curiozit$+ii care nu&i !$!ea pace şi purta prin cori!or şi&o f$cea s$ stea #hemuit$ lân#$ ierete la numai câ+i"a paşi !e uşa barului. 4âinile şi untea 'i erau ume!e !e transpira+ie şi la 'nceput nu utu auzi !ecât b$t$ile puternice ale: inimii ei. Uşa era 0eschââ"$ su1cient ca s$ "a!$ te*#heaua pe care se a)au icâe şi pahare iar !irect 'n fa+$ se "e!ea o fâşie 'n#ust$ M po!ea. Cioburile paharului pe care unchiul ei 'l sp$r&e z$ceau un!e c$zuser$ şi lân#$ ele se "e!ea o pat$ iafenie !e bere "$rsat$ probabil !e o mân$ nesi#ur$. 3ârba Lii şe!eau poate _ pe b$ncile !e lân#$ peretele opus entru c$ nu&i putea "e!ea.
T$cuser$ !ar !eo!at$ "ocea :. Asi#ur$ şi stri!ent$ a unui b$rbat M un necunoscut M trerupse liniştea. â!il$&l cu biciul =oss s$ "e!em c i se face pielea. \ine&+i #ura 9arr5 şi f$ ce +i&am spus r$s:pur. 9an#iul. ,$mâi un!e eşti lân#$ uş$ şi 'n+eap$&l cu cu+i !ac$ 'ncearc$ s$ treac$ pe lân#$ tine. 8i acum ascu aici !omnule a"ocat şi con+opist orice 'i 1 'n ora Truro te&ai f$cut !e râs 'n seara asta !ar n&o s$&+i b *oc !e mine. Ai "rea s$ ieşi pe uşa aceea nu&i aşa s$ u pe cal şi s$ pleci la (o!minF %a şi pân$ la ora no s$ a!uci la 9anul =amaica pe to+i ma#istra+ii !in +ar$ un re#iment !e :sol!a+i pe I!easupra. Asta&i i!eea ta #i za"$ nuF 4ar5 'l auzea pe str$in respirân! #reu şi probabil isese r$nit 'n 'nc$ierare pentru c$ atunci cân! "orbea bcea 'i era saca!at$ şi sc$zut$ !e parc$ :suferea. Gace+i&"$ treaba !ia"oleasc$ !ac$ trebuie bâi#ui
(a#$ !e seam$ zise el 'ncet. Am mai auzit o!at$ unul "orbin! la fel şi !up$ cinci minute b$tea aerul i picioarele. Era la cap$tul unei funii amice şi !e#etul har e !e la picior era !easupra po!elei cu o *um$tate !e SS. L&am 'ntrebat !ac$&i place s$ 1e aşa aproape !e pmânt !ar nu mi&a r$spuns. Gunia i&a scos limba !in ur$ şi el şi&a muşcat&o e-act 'n !ou$. 4i s&a spus !up$ ceea c$ i&au trebuit şapte minute şi trei sferturi ca s$ 'oar$. Pe cori!or 4ar5 'şi sim+ea #âtul şi fruntea reci :!in auz$ transpira+iei iar bra+ele şi picioarele se 'n#reu&aser$ a"eau plumb 'n ele. mici şi ne#re c$reaui'naintea ochilor şi!e cuparc$ un sentiment crescân! !ePuncte roaz$ 'şi !$!ea seama c$ probabil "a leşina. A"ea 'n minte un sin#ur #ân!B s$ se 'ntoarc$ 'n holul ol şi s$ a*un#$ pân$ la ceas2 orice s&ar 1 'ntâmplat nu ebuia s$ ca!$ *os acolo şi s$ 1e !escoperit$. 3e trase iB apoi !in raza !e lumin$ şi o lu$ pe lân#$ perete pe lip$ite. >enunchii 'i tremurau şi se temea c$ ar putea o lase !in clip$ 'n clip$. Un "al !e sl$biciune se ri!ica Hi ea iar capul 'i "â*âia. Auzi "ocea unchiului ei "enin! !e foarte !eparte !e arc$ "orbea +inân!u&şi mâinile la #ur$. Las$&m$ sin#ur cu el 9arr5. ol Leşinul fusese o problem$ !e moment şi se
!ispre+uia pi sine c$ fusese atât !e slab$. 3e ri!ic$ !e pe po!ea punân! ambele mâini pe clan+$ ca s$ nu fac$ z#omoi !eschise uşa câ+i"a centimetri 'n hol nu se auzea ni un sunet !ecât tic$itul ceasornicului2 raza !e lumin$ r se mai "e!ea prin cori!or. Uşa barului era probabil ' chiş$. Poate 'n acel moment str$inul se lupta s$&şi ape "ia+a zb$tân!u&se 'n mâinile lui =oss 4erl5n ca s$ reB Lire târât 'ncoace şi&ncolo pe po!eaua !e piatr$ a baru&iii.
prietenul. 4ul+umi lui %umnezeu c$ nu urcase sc$rii s$ bat$ la uş$. Ce s&ar 'ntâmpla !ac$ ar intra 'n camera ei s$ "$!i !ac$ e:acolo şi !oarmeF 3lab$ speran+$ ar mai. A"ea !ac$ i&ar !escoperi lipsa !in camer$. Arunc$ o pri"iri 'n spatele ei spre fereastr$. Era 'nchis$ şi z$"orit$. roaza trecuse. O ultim$ şi slab$ raz$
!e lun$ !esena un cerc al pe po!ea şi 'n cerc se mişca opat$ nea#r$ ca un !e#e Era umbra unui lucru 4ar5 'şi ri!ic$ ochii spre ta"a şi "$zu o funie aruncat$ 'ntr&un cârli# !in #rin!$. PaS !in cercul alb era f$cut$ !e cap$tul funiei2 şi se mişc 'nainte şi 'napoi* su)at !e curentul care p$trun!ea aşa. CAPITOLUL d O%ATJ CU T,ECE,EA TI4PULUI :hot$rârea lui "iar5 !e"enea !in ce 'n ce mai ferm$. Era 'ns$ limpe!eB $ n&o putea l$sa pe m$tuş$&sa s$ 'nfrunte iarna sin#ur$ ar cre!ea c$ o!at$ cuşi"enirea prim$"erii "a reuşi s&oBmlaştinilor on"in#$ s$ "a!$ lucrurile cu ochii ra+iunii 'mpreun$ p$r$seasc$ +inutul pentru pacea şi liniştea 'n "alea 9elfor!&ului. n orice caz aceasta era speran+a lui 4ar5 !ar 'n&timp trebuia s$ se 'mpace cu cele. 8ase luni care rmau şi !ac$ se putea era hot$rât$ s$&i "in$ !e hac r. chiului :s$u pân$ la urm$S !âri!u&l pe mâna le#ii 'mpreun$ cu complicii s$i. %ac$ ar Ei fost "orba !oar !e mlraban!$ ar 1 ri!icat nep$s$toare !in umeri !eşi eeinstea )a#rant$ a acestui comer+ o !ez#usta !ar tot eoa ce "$zuse pân$ acum !o"e!ea c$ =oss 4erl5n şi rietenii s$i nu se mul+umeau numai cu atât2 erau nişte :imeni periculoşi care nu se temeau !e nimic şi !e i meni şi nu se !$!eau 'napoi !e la crim$.
Lo"itura biciului mânuit !e han#iu 'l "$zuse 'n frunte Acelei a!un$turi !e netrebnici !in bar2 'l auzise amenin+ân! pe str$inul care nu "oia s$ i se supun$ iar a cu 8e!ea 'n fa+a ei cu #ura plin$ !e tocan$ 1erbinte 'n >ri*orat !in pricina unui "i+el bolna". ntreb$rilor puse !e =oss 4erl5n 4ar5 le r$spuns cu !a şi nu 'n timp ce 'şi bea ceaiul urm$rin!u&l pest mar#inea ceştii şi purtân!u&şi pri"irea !e la marea plin$ tocan$ aburin!$ la !e#etele hi!oase prin puterealuişifarfurie #ra+ia lor. =Au !e trecut !ou$ s$pt$mâni f$r$ s$ seimense* mai 'ntâmpli ce"a &sârob$ta noaptea. Poate ultima pra!$ 'i satisf$cusf pe han#iu şi şleahta lui şi erau mul+umi+i pentru "reme !eoarece 4ar5 nu mai auzea c$ru+e. Chiar !aci ar 1 !ormit a!ânc z#omotul ro+ilor ar 1 trezit&o 'r mo! si#ur. Unchiul s$u p$rea c$ n&are nimic 'mpotri"a hoin$relilor ei pe la mlaştini şi cu 1ecare zi care trecet cunoştea tot mai bine 'mpre*urimile 'ntâlnea noi poteci pe care nu le obser"ase la 'nceput şi care o !uceau spre !ealurile 'nalte2 'n"$+a 'n acelaşi timp s$ ocoleasc$ iarba mic$ şi stufoas$ care prin 'nf$+işarea ei inofensi"$ te*m:bâa:s&o cercetezi şi care nu era altce"a !ecât mar#inea mlaştinei per1!e şi periculoase. %eşi era sin#ur$ nu se sim+ea nefericit$ şi aceste plimb$ri 'n !up$&amiezele cenuşii o men+ineau cel pu+in s$n$toas$ şi 'ntr&o oarecare m$sur$ compensau triste+ea berilor lun#i şi mohorâte !e la han m$tuşa Pa&tience şe!easin#ur cu mâinile 'n au poal$ uitân!u&se focul turb$cân! iar =oss 4erl5n se 'nchi!ea 'n bar2 !isp$rea c$larelaspre o ie !estina+ie necunoscut$.
spatele buc$t$riei urii lucra unchiu&s$u nep$s$tor la ploaia care&i c$!eaB 'n cl! !e p$r şi s$&i arunce 'n fa+$ #$leata !e zoaie. Ima#in* m$tuş$&sii a!us$ !e spate z#ân!$rin! cu un cap$t * b$+ focul !e turb$ slab 'i z$!$rnici inten+ia. Toc pornise spre holul !e la intrare cân! auzi tropot !e pite 'n curte şi peste un moment cine"a b$tu puter 'n uşa 'nchis$ a barului. roza"$ !espre le#erea lor. n Launceston un!e am fost ieri sunt fete lai manierate şi frumoase ca icoanele. Tu !e ce nuân#ri*eştiF Ai p$rul r$"$şit şi fa+a nu +i&e prea cut$. 4ar5 'i 'ntoarse spatele şi se&n!rept$ spre uş$ !ar -$inul o chem$ 'napoi. Umple&mi paharul. Pentru asta eşti aici nuF Am 0tat pe cal !ou$sprezece mile !e !iminea+$ şi mi&e iete. n ceea ce m$ pri"eşte puteai c$l$ri şi cincizeci le mile r$spunse 4ar5. 3e pare c$ +i&e cunoscut locul şa c$ po+i s$&+i umpli sin#ur paharul. O s$&i spun omniilui 4erl5n c$ eşti 'n bar şi o s$ te ser"easc$ !inul !ac$ are chef. Oh nu&:l !eran*a pe =oss. La ora asta e moroc$&os "eni r$spunsul. %e altminteri nu e prea !ornic s$ na "a!$. Ce s&a 'ntâmplat cu ne"ast$&saF A alun#at&o a s$&+i fac$ +ie locF Urât !in partea lui. Oricum tu n&o $ stai cu el zece ani. T M %oamna 4erl5n e 'n #r$!in$ !ac$ "rei s&o "ezi 'spunse 4ar5. Ieşi afar$ o iei la stân#a şi a*un#i 'n ir$!in$ şi 'n o#ra!a p$s$rilor. Amân!oi
erau acolo acum inci minute.
s$u. 9an#iul şi&o f$cuse cu mâna lui. %ac$ tân$rul ar a"ea ce"a minte s&ar str$!ui s$&şi re&0ina 'nainte s&o apuce pe aceleaşi c$i. Poate nu&i p$sa. :?a probabil "reun blestem asupra acelor !in familia Ier. L5n care nu&i l$sa s$ n$zuiasc$ spre mai bine s$ rospere şi s$ aib$ t$rie !e caracter. Palmaresul lor era rea sumbru. 7?ee@ 'n! proprii ei 1i cas$ p$mânt cu toate micile şi licitele banalit$+i ale unei "ie+i normale fericiteB bârfa &u "ecinele biserica 'n 1ecare !uminic$ şi !rumul lapia+$ o !at$ pe s$pt$mân$ culesul fructelor şi recolt2 Lucruri pe care le&ar 1 'n!r$#it care ar 1 fost temeinicei Ar 1 cunoscut liniştea şi anii tihni+i i&ar 1 albit p$rul la timpul potri"it M ani !e munc$ serioas$ şi satisfac+f m$runte. ,enun+ase la aceast$ perspecti"$ !e "ia+$ c s$ a*un#$ o femeie şleamp$t$ şi s$ tr$iasc$ 'mpreuna cu o brut$ şi un be+i". %e ce or 1 femeile atât ! proaste !e mioape şi !e lipsite !e 'n+elepciuneF 3e 'nf treb$ 4ar5 'n timp ce freca sup$rat$ ultima !al$ !a piatr$ a holului ca şi cum prin ac+iunea ei ar 1 putu+i puri1ca lumea şi şter#e !e pe fa+a ei 'ntoarse #reşelile!in semene&lor sale. A*unsese 'ntr&o asemenea stare !e frenezie c$ se hol şi 'ncepu s$ m$ture salonul 'ntunecat şi lu#ubru care nu "$zuse m$tura !e ani !e zile. 3e ri!ic$ un nor !e praf atât !e pe po!ea cât şi !in carpeta mizerabil$ şi *erpelit$ pe care o b$tu furioas$. Era atât !e absorbit$ !e munca ei nepl$cut$ c$ nu auzi piatra az"âriit$ 'n fereastra salonului. Aten+ia ii fu atras$ !car atunci cân! o mân$ !e pietricele f$cu o cr$p$tur$ 'n #eam. Pri"i pe fereastr$ şi&l "$zu pe =em 4erl5n stân! 'n curte lin#$ poneiul s$u. 4ar5 se 'ncrunt$ la el şi&i 'ntoarse spatele #est la care el 'i r$spunse cu o alt$ mân$ !e pietricele !e !ata asta sp$r#ân! #eamul !e&a binelea c$ un ciob !e sticl$ c$zu pe po!ea cu o piatr$ al$turi. 4ar5 trase z$"orul uşii masi"e !e la intrare şi ieşi afar$. Acum ce mai "reiF l 'ntreb$ ea !ân!u&şi ime!iat seama c$ a"ea p$rul !espletit iar sor+ul 'i era sifon2 şi mur!ar. O pri"i plin !e curiozitate !ar f$r$ obr$znicie toate c$ nu p$rea câtuşi !e pu+in ruşinat. Lart$&m$ !ac$ am fost nepoliticos a!ineaori ziB el.
($nuiesc c$ ar trebui s$ m$ simt )atat$ !e ceea ce 'mi spui r$spunse 4ar5 !ar prefer s$ port hainelemele "echi şi s$ ar$t aşa cum sunt acum. 3&ar putea s$&+i mear#$ mult mai r$u !esi#ur fu2 el !e acor!. ,i!âcân!u&şi pri"irea spre el obser"$ c$ râ!ea !e ea ti 'ntoarse spatele ca s$ intre 'n cas$. 9ai!e nu pleca zise el. 8tiu c$ merit s$ t ui+i urât la. 4ine pentru c$ +i&am "orbit aşa !ar !ac$ l&a:' cunoaşte pe fratele meu la fel ca mine m&ai 'n+ele#e ce !e #reşesc. 4i seaici.F pare 4ar5 ciu!atses$uit$ "$!lao el slu*nic$ la 9anul =amaica 'n primul!e rân! ce ai "enit !in umbra intr$rii 'n han. P$reaserios iar asem$narea cu =oss !isp$ruse pentru momoment. i p$rea râu c$ el f$cea parte !in familia 4erl5n. : W Am "enit aici ca s$ stau cu m$tuşa Patience. 4ama a murit acum câte"a s$pt$mâni şi. < u. am nici o alt$ ru!$. Am s$&+i spun ce"a !omnuleB 4erl5n. 4$ bucur c$ mama nu mai. Tr$ieşte ca s$ o. "a!$. Pesor$&sa acum. %up$ p$rerea mea c$s$toria cu =oss: nu&i o feY. <:cire zise fratele s$u. Tot!eauna a a"ut o 1re !e !ia"ol 8i bea !e stin#e. %e ce s&a m$ritat cu elF %e cân! 'l +in eu minte a fost la fel. Cân! eram )$c$u m$. 3nopea 'n b$t$i şi ar face&o şi ast$zi !ac$ ar mai 'n!r$zni. ($nuiesc c$ s&a l$sat 'nşelat$.!e. Ochii. Lui scânteietori r$spunse 4ar5 plin$ !e !ispre+. : 4ama zicea ca La m$tuşa Patience se r$sf$+a cân! era.care i&a cerut mina şi2 a plecat 9elf. Or!. L&a fcfuzat pe fermierul 'n Partea central$ a +$rii un!e l&a cunoscutB pe. fratele. Cll:mitale. Aceea a fost cea mai nenorocit$ zi. %iN "ia+a Za. : :.B :WH:.:2H 6. :.
"reau s$ te mai bat ' cap. C$su+a mea este !incolo !e Dith5 (roo@ !ac$ z "reo!at$ ne"oie !e imine. %e cealalt$ parte a lui Trei ?artha 4arsh la poalele lui T?el"e 4en:s 4oor. Pân* la prim$"ar$ m$ #$lsesti oricum acolo. Cu bine; Plec$ şi o lu$ pe !rum 'nainte ca ea s$ 1 a"u timp s$&:i r$spun!$ 4ar5 se 'ntoarse 'ncet 'n cas$. Ar 1 a"ut 'ncre!er 'n el !ac$ nu s&ar 1 numit 4erl5n. A"ea ne"oie ur#ent:!e un prieten !ar nu se putea 'mprieteni cu fratele han#iului. La urma urmei el nu era !ecât un ho+ !e cai or!inar şi un tic$los. Era cu pu+in mai crea!$ bun !ecât Ea:rr5 !ecât ceilal+i ban!$. Gusese #ata s$&l pentru c$ cornis&"oia*orul a"ea un zâmbetşi!ezarmant şi o!in "oce pl$cut$ pe cân! probabil el râsese tot timpul !e ea 'n sinea lui. 8i 'n el cur#ea sân#e r$u şi 'n 1ecare zi !in "ia+a lui 'nc$lca le#ea. %in orice un#hi l& ar 1 pri"it nu putea s$ treac$ peste faptul c$ era fratele lui =oss 4erl5n. isese c$ 'ntre el şi fratele lui nu era nici o le#$tur$ !ar chiar aceast$ a1rma+ie putea 1 o minciun$ ca s$&i câşti#e simpatia cân! !e fapt el fusese 'mpins la asta !e c$tre han#iu.
In noaptea aceea c$ru+ele "enir$ !in nou. 4ar5 se trezi la sunetul ceasului !in hol care b$tea ora !ou$ şi ime!iat auzi paşi la intrarea hanului şi o "oce "orbin! Hblân! şi 'ncet. Cobor' !in pat şi se !use la fereastr$. %a c$ru+ele erau acolo 'n curte2 numai !ou$ !e !ata asta 1ecare tras$ !e câte un cal şi "reo cinci b$rba+i. n lumina slab$ c$ru+ele p$reau fantome nişte !ricuri2 şi oamenii a"eau 1#uri !e fantome ce nu&şi #$seau locul la lumina zilei ci se mişcau 'n t$cere prin curte ca spectrele 'ntr&un coşmar fantastic. Aşa cum "eneau pece"a furişsinistru. oameniiImpresia a"eau ce"a 'nsp$imânt$tor 'n ei'niarnoaptea c$ru+elenoaptea acoperite pe care i&o l$sa lui 4ar5 aceea era mai !urabil$ şi mai profun!$ !ecât prima oar$2 pentru c$ acum 'n+ele#ea semni1ca+ia 'n!eletnicirii lor. Oameni periculoşii opreau pe !rumul acela şi a!uceau con"oaie la 9anul =amaica iar cân! "eniser$ ultima oar$ cu c$ru+ele 'n curte unul !intre ei fusese ucis. Poate 'n seara aceasta "a 1 comis$ 'nc$ o crim$ şi cap$tul funiei r$sucit se "a le#$na !in nou !e #rin!$. 4ar5 nu se putea !esprin!e !e la fereastr$ scena !in curte o fascina. Acum c$ru+ele sosiser$ #oale şi erau 'nc$rcate cu ce mai r$m$sese !in marfa !epozitat$ anterior la han. 4ar5 presupuse c$ aceasta era meto!aQ or !e lucru. 9anul ser"ea !rept !epozit pentru câ&te"a s$pt$mâni şi apoi eân! se i"ea ocazia c$ru+ele porneau şi marfa era !us$ pân$ la malul râului Tamar apoi plasat$. (an!a trebuia s$ 1e mare ca s$ acopere toat$ re#iunea şi probabil erau r$spân!i+i peste totsute a#en+i urm$reau se 'ntâmpl$. Poate 'n aceast$ afacere erau implica+i !e care jameni !e la ce Penzance şi 3t. I"es 'n 3u! pân$ la Launceston pe malul %e"on&ului. 3e "or&* bise pu+in !espre contraban!$ şi la 9elfor! !ar pe atunci era ca un semn !in ochi şi un zâmbet in!ul#ent ' !e parc$ o pip$ !e tutun sau o sticl$ !e coniac !e pe = un "apor !in portul Galmouth era un lu- 'ntâmpl$tor inofensi" şi nu o po"ar$ pe conştiin+a cui"a. Ceea ce se petrecea acum era !iferit. Aceasta a*unsese o afacere crunt$ sumbr$ şi sân#eroas$ f$r$ zâm&bete şi semne !in ochi !in câte "$zuse 4ar5. %ac$ un om a"ea mustr$ri !e conştiin+$ primea !rept r$splat$ o funie 'n *urul #âtului.
ban!$ i Oricum ar 1 luat&o aceasta era o afacere nenorocit$ con!amnabil$ f$r$ nici o raz$ !e speran+$ şi ea se l #$sea 'n mi*locul ei cu m$tuşa Patience ca un copil 'n mâinile sale. Acum c$ru+ele erau 'nc$rcate şi "izitiii se urcar$ pe * capr$ 'mpreun$ cu 'nso+itorii lor. In seara aceasta spec&2 tacolul nu !urase mult. 4ar5 "$zu capul mare şi umerii unchiului ei la intrarea 'n han +inân! 'n mân$ un felinar a c$rui lumin$ era estompat$ !e o clapet$. Apoi c$ru+ele ieşir$ !in curte huruin! şi o luar$ spre stân#a aşa cum se aşteptase 4ar5 'n !irec+ia PQ ec$ !e ei la pe fereastr$ şi sepeurc$ 'n clor pat. spre Peste foarte pu+inLaunceston&ului. timp auzi paşii unchiului sc$ri apoi cori&l !ormitorul s$u. n seara aceasta nu se mai ascun!ea nimeni 'n camera !e oaspe+i. ilele urm$toare trecur$ f$r$ nici un e"eniment şi sin#urul "ehicul pe !rum era poştalionul spre Launces&ton trecân! pe lân#$ han ca o n$luc$. Veni apoi o !iminea+$ fri#uroas$ cân! soarele str$luci pe un cer f$r$ nori. %ealurile se 'n$l+au seme+e 'nspre albastrul cerului iar iarba !in mlaştini !e obicei u!$ şi cafenie sclipea b$+oas$ şi alb$ !in cauza #erului. Gântâna !in curte era acoperit$ !e o po*#hi+$ sub+ire !e #hea+$.
acesta era !omnul (assat omul le#ii a"eaB şanşas !e a&l !enun+a pe unchiul ei. Putea s$&i "orbeasc$ !es&: pre. C$ru+e şi !espre tot ce "$zuse !e la sosirea ei. Pri"i 'n *os. la femeia care tremura lân#$ ea. 4ar5 4ar5 pentru numele bunului %umnezeu. = 'n"a+$&m$ ce trebuie s$Wspun o implor$ m$tuşa. Patience luân!u&i mâna şi !ucân!&o la inim$. ($t$ile 'n uş$ nu conteneau. A2 scult$&m$ zise 4ar5 "a trebui s$&l l$s$m In$& untru altfel o s$ spar#$ uşa. Vino&+i 'n 1re.O
proast$ aşa !in senin !oamn$ 4erl5n şi 9anul =amaica are o reputa+ie proast$ !e Aici pân$ pe coasta m$rii.
%umneata ce zici !oamn$ 4erl5nF
A+i a"ut noroc !oamna 4erl5n zise el. %ac$ &aş 1 #$sit ceea ce speram s$ #$sesc 'n blestemata aceea !e camer$ mâine pe "remea asta so+ul !umitale ar 1 fost 'n 'rrchisoarea comitatului. %ar cum lucrurile.2 4ai pocni 'nc$ o !at$ !in limb$ !e necaz şi se 'ntrerupse 'n mi*locul propozi+iei. 4işc$&te ,ichar!s nu po+i s$ te #r$beştiF 3tri#$ el.
impresionase mai mult clecât putea suporta şi !in cauza m$tuşii trebuise s$ tac$. 4ai mare ruşinea2 iat$ cu"ântul potri"it. Acum era şi Ea implicat$ şi nu mai putea !a 'napoi. Cum&necum a*unsese unul !intre membrii ban!ei !e la 9anul =amaica. In timp ce bea al !oilea pahar cu ap$ se #ân!ea cu cinism c$ 'n cele !in urm$ "a atârna probabil şi ea al$turi !e unchiul ei.
%$&mi ce"a !e rri'ncare zise el. Trebuie s$ plec [!in nou şi nu&i timp !e pier!ut. Termin$ cu urlatul Patience ori te pocnesc. Ai proce!at bine ast$zi 4ar5 şi n&am s$ uit.
'ntr&o !up$&a&miaz$ !e !ecembrie nu putea s$ 'n+elea#$ !ar !eoa&* rece f$cuse atâta !rum era hot$rât$ s$ ob+in$ o oarecar satisfac+ie pentru oboseala ei aşa c$ porni !in nou c pas mai iute. P$mântul se umpluse !e ap$ !e la topirea #he+ii 'ntre#ul şes ce se 'ntin!ea 'n fa+a ei era moale şi #al ben !in cauza ploilor !e iarn$. >hetele 'i musteau ! umezeal$ rece iar poalele fustei erau stropite !e noroB şi &rupte pe alocuri. %up$ ce şi&o ri!ic$ mai sus şi o* prinse 'n brâu cu fun!a !e la p$r porni pe urmele unchiului ei !ar el tra"ersase cea mai #rea parte a sesu&2 lui cu printre o iu+eal$ neobişnuit$ !obân!it$ !up$. 4ulte e-er&i citii 'i mai z$ri silueta iarba nea#r$ şi blocurile !e piatr$ !e la poalele lui (ro?n Dill5 apoi !isp$ru !up$ o stânc$ !e #ranit. i fu imposibil s$ !escopere poteca pe care o luase prin mlaştin$2 fusese acolo şi !isp$ruse 'ntr&o clip$ şi ea 'l urm$rise cât putuse !e bine 'naintân! ane"oie. Era o nebunie s$ 'ncerce s$&l urm$reasc$ 'şi !$!ea :bine seama !ar un fel !e 'nc$p$+ânare prosteasc$ o f$cea s$2 continue. G$r$ s$ cunoasc$ poteca pe care unchiul ei tra"ersase mlaştina f$r$ s$&şi u!e picioarele 4ar5 a" su1cient$ minte s$ fac$ un ocol lar# ca s$ e"ite tere nul 'nşel$tor. G$cu !ou$ mile 'ntr&o !irec+ie #reşit$ !ai reuşi s$ tra"erseze 'n relati"$ si#uran+$. ,$m$sese absolut sin#ur$ f$r$ "reo speran+$ !e a&l mai #$si pe unchiul ei Cu toate acestea se apuc$ s$ urce pe (ro?n Dill5* alunecân! şi 'mpie!icân!u&se printre muşchiul u! şi pietre târân!u&se pe "ârfurile zim+ate !e #ranit care >paşilor 'nşelau 1ecare'npas cân! o oaie s$lbatic$ speriat$ la auzul eilaieşeau fu#$iar !ecân! !up$şi"rec lespe!e !e stânc$ s$ o pri"easc$ şi s$ bat$ !in picioare. %inspre apus se a!unau nori ce aruncau forme schimb$toare pe câmpii. Pe !ealuri !omnea o linişte !es$"ârşit$. O!at$ se ri!ic$ un corb !e la picioarele ei şi cronc$ni2 se 'n&*!ep$rta fâlf$in! !in aripile lui mari şi ne#re apoi se n$pusti spre p$mânt sco+ân! +ipete ascu+ite !e protest. Cân! a*unse 'n "ârful !ealului norii serii se 'n#r$m$!eau sus !easupra capului ei şi totul 'n *ur !e"enea cenuşiu. Orizontul 'n!ep$rtat era ascuns !e amur#ul care se l$sa şi !e pe mlaştini se ri!ica o pâcl$ sub+ire alb$. Urcân! !ealul pe partea cea mai abrupt$ şi mai #rea pier!use aproape o or$ şi 'ntunericul se l$sa 'ncet. Escapa!a ei nu !usese la nimic !eoarece cât "e!ea cu ochii nu z$rea nici o 1in+$. =oss 4erl5n !isp$ruse !e mult şi !up$ p$rerea ei era posibil ca el s$ nu 1 urcat !eloc !ealul ci s$&l 1 ocolit pe la poale printre iarba nea#r$ şi pietrele mai mici iar apoi neobser"at s$ o 1 luat spre r$s$rit sau apus un!e&l !uceau treburile ca 'n cele !in urm$ s$&l 1 'n#hi+it c$r$rile 'ntortocheate ale !ealurilor. 4ar5 nu&l mai putea #$si acum. Cel mai bun lucru era s$ coboare !ealul pe cel mai scurt !rum şi cât mai repe!e altfel o aştepta o noapte !e iarn$ printre mlaştinii cu iarba nea#r$ !rept pern$ şi cu stâncile !e #ranit !rept a!fpost. şi !$!ea bine seama c$ fusese o nebunie a"enturân!u&se atât !e !eparte 'ntr&o !up$&amiaz$ !e !ecembrie 1in!c$ e-perien+a 'i !o"e!ise c$ pe (o!min 4oor amur#urile erau scurte şi 'ntunericul c$!ea iute şi pe neaşteptate. Ce+urile erau şi ele periculoase ri!i& cân!u&se ca un nor !e pe p$mântul u! şi 'n"$luin! mlaştinile ca o barier$ alb$. %escura*at$ şi !eprimat$ f$r$ nici un pic !e entuziasm cobor' panta abrupt$ a !ealului cu un ochi la b$l+ile !e *os şi cu cel$lalt la 'ntunericul care amenin+a s$. O a*un#$
!in urm$. Ime!iat sub ea se #$sea o balt$ sau un iz"or !e un!e se zicea c$ 'şi are obârşia râul Go?e5 care 'n cele !in urm$ se "$rsa 'n mare şi acesta trebuia e"itat cu orice pre+ !eoarece terenul !in *urul lui era ml$ştinos şi 'nşel$tor iar a!âncimea iz"orului era necunoscut$. O luar$ spre s:tân#a ca s$&l ocoleasc$ !ar cân! a*unse pe câmpie !up$ ce coborâse cu bine (ro?n Dill5 ce&şi 'n$l+a maiestuos capul 'n splen!oarea solitar$ !in urma ei cea+a şi 'ntunericul coborâse !easupra mlaştinilor f$&cân!&o s$ piar!$ orice posibilitate !eceea orientare. In!iferent !e ce se putea 'ntâmpla trebuia s$ nu&ş. I piar!$ capul şi s$ nu se lase pra!$ panicii. L$sân! la o parte cea+a :seara era frumoas$ şi nu prea fri# aşaB c$ nu era nici un moti" s$ nu !ea peste "reun !rum care 'n cele !in urm$ s$ !uc$ la "reo aşezare omeneasc$. 4laştinile nu erau periculoase !ac$ mer#ea pe locurile ri!icate aşa c$ !up$ ce&şi strânse !in nou rochia 'n *urul mi*locului şi 'şi 'nf$şur$ bine umerii cu salul porni hot$rât$ 'nainte pip$in! p$mântul cu #ri*$ eân! a"ea "reo 'n!oial$ şi ocolin! smocurile !e iarb$ pe care le sim+ea moi sub picioare. %up$: câte"a mile !e mers 'şi !$!u seama c$ o luase 'ntr&o !irec+ie necunoscut$ 1in!c$ pe neaşteptate !rumul 'i fu barat !e un râu peste care nu trecuse la !ucere. %ac$ 'i urma cursul a*un#ea 'nc$ o !at$ la şes şi mlaştini aşa c$ se a"ânt$ prin el u!ân!u&se leorc$ pân$ !easupra #enunchilor. %e #hetele u!e şi !e ciorapi nu&şi f$cea #ri*iB se socotea!e fericit$ c$ râul nu fusese mai acuB a!âncmcaceea s$&l ce treac$mai 'not cu trupul 'n#he+at fri#. Terenul p$rea s$ urce era foarte bine pentru c$ putea mer#e si#ur aşa c$ o lu$ !rept peste !unele 'nalte o cale /ra i se p$rea f$r$ sfârşit !ar 'n cele !in urm$ a*unse laB un !rum pietros care mer#ea 'nainte apoi o coti uşor spre !reapta 'n orice caz aceasta ser"ise cân!"a pentru c$ru+e şi un!e putuse mer#e o c$ru+$ putea mer#e şi &ea. >reul trecuse şi acum cân! se liniştise se sim+ea sl$bit$ şi peste m$sur$ !e ostenit$. şi sini+ea membrele #rele ca pe o po"ar$ iar ochii i se !useser$ 'n fun!ul capului 'nainta #reoi cu b$rbia In piept şi cu mâinile pe lân#$ corp #ân!in!u&se c$ htir&nurile 'nalte şi sure ale 9anului =amaica "or 1 pentru prima oar$ !e cân! e-istau o pri"elişte pl$cut$ : reconfortant$. %rumul se l$r#ea acum şi era tra"ersat 'e un altul care se continua 'n stân#a şi 'n !reapta. 3e opri nehot$rât$ câte"a momente 'ntrebân!u&se 'ncotro s&o apuce. Tocmai atunci auzi sfor$itul unui cal ce se i"i !in 'ntuneric 'n stân#a eiB Copitele scoteau un sunet 'nfun!at cân! atin#eau turba. 4ar5 aştepta 'n mi*locul !rumului cu ner"ii. ncor!a+i !in cauza neaşteptatei apropieri şi !in cea+$. Ap$ru numai!ecât 'n fa+a ei calul cu c$l$re+ul 'n spate. Amân!oi ca !ou$ n$luci. :B2BH Cân! o "$zu pe 4ar5 c$l$re+ul se ab$tu !in !rum şi opri calul. 9ei stri#$ el cine&i acoloF 3&a 'ntâmplat: ce"aF 3e uit$ la ea !in şa şi e-clam$ plin !e mirare V M O femeie; Ce !umnezeu faci aiciF 4âr5 apuc$ !ârlo#ii şi !omoli calul n$r$"aş. Pute+i s$&mi ar$ta+i şoseauaF ntreb$ ea. 3$rit la o !ep$rtare !e câte"a mile !e cas$ şi m&am r$t$cit. Potoleşte&te Y zise el calului. 3tai liniştit. %e un!e eştiF (ine'n+eles c$ o s$ te a*ut !ac$ pot. A"ea o "oce !omoal$ şi blân!$ şi 4ar5 socoti c$. Era probabil un om !e seam$.
Locuiesc la 9anul =amaica zise ea. hetele '+i sunt u!e leoarc$; Ca !e altfel şi poala fustei. Vei "eni acas$ minece"a o2 s$&+i lucrurile şi o s$ te o!ihneşti cât"a timp iar ce "ei cu mânca o s$usuci te !uc eu 'nsumi la 9anul * =amaica. 2; Vorbea cu!up$ atâta #ri*$ şi totuşi plin !e autoritate calm$ c$ 4ar5 oft$ uşurat$ renun+ân! pentru moment 2 la orice responsabilitate mul+umit$ s$ se lase 'n #ri*a lui. Aran*a !ârlo#ii ca s$&i "in$ ei bine şi cân! 'şi ri!ic$ pri"irea spre ea 'i "$zu pentru prima oar$ ochii !e.sub borul p$l$riei. Erau ochi stranii transparen+i ca stricla şi atât !e !eschişi la culoare c$ p$reau aproape albi2 o curiozitate a naturii cum nu mai "$zuse nicio!at$ pân$ atunci. Erau a+inti+i asupra ei scrutân!& şi citin!u&i parc$ #ân!urile. 4ar5 se sim+ea slab$ 'n fa+a lui #ata s$ ce!eze2 !ar nu&i p$sa. P$rul 'i era !e asemenea alb sub p$l$ria cu borul lat. 4ar5 'l pri"ea oarecum ne!umerit$ !eoarece nu a"ea ri!uri pe fa+$ şi "ocea nu&i era !e om b$trân. Atunci cu un sentiment !e *en$ 'n+elese moti"ul f anomaliei sale şi 'şi lu$ pri"irea !e la elB era un albi&2 f nos. El 'şi scoase p$l$ria !escoperin!u&şi capul 'n fa+a eB i. Poate ar 1 mai bine s$ m$ prezint eise el eu un zâmbet. Oricât !e ori#inal$ ar 1 'ntâlnirea noastr$ cre! f c$ aşa se proce!eaz$ 'n mo! obişnuit. 4$ numesc Gr:âiil cis %a"e5 şi sunt preotul !in Altamun. CAPITOLUL _ \:SS:iF n cas$ plutea ce"a ciu!at !e liniştitor ce"a foarte neobişnuit şi #reu !e !e1nit. Parc$ era o cas$ !intr&un basm "echi !escoperit$ !e c$tre erou 'ntr&o sear$ !e miez !e "ar$. n *urul ei ar 1 trebuit s$ 1e un obstacol format !in m$r$cini prin care eroul trebuia s$ croiasc$ !rum cu un cu+ft apoi o sume!enie !e )ori cu in)orescen+e imense neatinse !e mâna omului. Geri#i uriaşe şi crini albi cu tulpini 'nalte s&ar 'n#r$m$!i sub fereastr$ 'n basm ar mai 1 "i+e !e ie!er$ crescute 'n m$nunchiuri pe pere+i care ar acoperi intrarea iar casa 'ns$şi ar 1 !ormit o mie !e ani. 4ar5 zâmbi !e ceea ce pl$smuise şi 'şi 'ntinse mâi&nile spre focul !in c$min 'i pl$cea liniştea !in *ur
ca&re&i aQ2 na neputin+a şi&i 'n!ep$rta teama. Lumea aceasta se !eosebea !e cea !e la 9anul =amaica. Acolo liniştea era ap$s$toare şi 'nc$rcat$ !e r$utate2 camerele nelocuite !uhneau a ne#li*en+$. Aici totul era !eosebit. Camera 'n care şe!ea acum a"ea un aer ne!e1nit şi plin !e tihn$ speci1c unui salon folosit 'n timpul nop+ii. 4obilei mesei !in mi*loc tablourilor !e pe pere+i le lipsea acea intimitate caracteristic$ zilei. P$reau nişte obiecte a!ormite !e care te 'mpie!ici 'ntâmpl$tor 'n miez !e noapte. Cân!"a aici locuiser$ oameni. oameni ferici+i şiopaşnici2 b$trâni cu'ntr&o c$r+i rochie muce#$ite sub bra+ şi acolo lân#$ ferea:str$ femeie parohi cu p$rul c$runt albastr$ st$tuse aplecat$ ca s$ "âre a+$ 'n&tr&un ac. Asta se 'ntâmplase cu mult timp 'n urm$. Acum to+i !ormeau 'n cimitir !incolo !e poart$ iar numele lor pe piatra acoperit$ !e muşchi nu mai puteau 1 !escifrate. %e la moartea lor casa r$m$sese sin#ur$ şi t$cut$ iar b$rbatul care locuia acum 'n ea nu schimbase2 nimic !in ceea ce l$saser$ cei ce muriser$. 4ar5 'l Urm$rea 'n timp ce aşeza masa pentru cin$' şi se #ân!ea cu cât$ 'n+elepciune se inte#rase 'n atmos&: fera casei2 un. Alt b$rbat ar 1 tr$nc$nit probabil ar f2 f$cut z#omot cu ceştile sim+in! liniştea ca pe o constrân#ere. şi plimb$ pri"irea prin camer$B pere+ii erau lipsi+i !e obişnuitele tablouri cu teme biblice pe biroi nu e-istau hârtii şi c$r+i lucruri care 'n mintea ei erai asociate cu camera !e toate zilele a unui preot 'ntr&unl col+ al. Camerei se #$sea un şe"alet cu unzitablou termi&H !oarcupe *um$tate al lacului %ozmar5. Gusese piotat * 'ntr&p mohorât$ f$r$nat "ânt nori !e ploaie2 apa lacului era lipsit$ !e str$lucire !e culoarea ar!eziei.2 3cena o atr$#ea pe 4ar5 şi o fascina. <& a"ea cunoştin+ei !espre pictur$ !ar tabloul acela era su#esti" aproape sim+ea ploaia pe obraz. Probabil parohul 'i urm$rise !ii rec+ia pri"irii pentru c$ se !use la şe"alet şi 'ntoarse: tabloulcu spatele spre ea.
moleşiser$ iar "ocea lui blân!$ "enea parc$ !e !eparte 'n!atoririle mele m$ mân$ uneori la casele şi fermele 'n!ep$rtate continu$ el. n !up$&amiaza aceasta am a*utat o femeie s$ a!uc$ un copil pe lume. Va tr$i şi el şi maic$& sa. Oamenii aceştia !in +inutul ml$ştinos sunt cura*oşi şi nu le pas$ !e nimic. Poate ai obser"at şi sin#ur$ acest lucru. Am un mare respect pentru ei. 4ar5 nu r$spunse nimic. Lumea care "enea la 9anul =amaica nu&i impunea respect. 3e 'ntreba !e un!e "enea mirosul !e tran!a1ri care umplea camera şi tocmai atunci :pentru prima oar$ iar$şi un "ascu &cuaceeaşi petale "oce uscate pe o m$su+$ spatele:obser"$ scaunului ei. Apoi el "orbi blân!$ !ar mai'n insistent$. %e ce ai hoin$rit printre mlaştini 'n seara aceastaF ntreb$ el. 4ar5 se trezi şi&l pri"i 'n ochi. Ve!ea 'n ei o sesfâr&sit$ compasiune şi !orea intens s$&i câşti#e 'ncre!erea. Abia conştient$ !e ceea ce se 'ntâmpl$ se auzi r$spun&zân!u&iB 3unt 'ntr&o situa+ie 'n#rozitoare. Uneori 'mi "ine s$ cre! c$ o s&a*un# ca m$tuş$&mea şi o s$&mi ies !in min+i. Poate a+i auzit z"onuri şi aici la Altamun şi a+i ri!icat probabil ne'ncrez$tori !in umeri şi nu le&a+i ascultat.
!eparte nu crezi c$ ar 1 mai bine s$&mi spui restul po"estiriiF Cum te cheam$ şi !e cât timp locuieşti la 9anul =amaicaF 4ar5 pri"i 'n sus la ochii sp$l$ci+i la fa+a pali!$ şi la nimbul !e p$r alb t$iat scurt şi se #ân!i !in nou ce fars$ ciu!at$ a naturii era acest om care putea a"ea!ou$zeci şi unu !e ani sau şaizeci şi care cu "ocea lui liniştit$ şi con"in#$toare o constrân#ea s$&i m$rturiseasc$ tot ce a"ea pe su)et !ac$ el ar 1 a"ut chef s$ o fac$. Putea a"ea 'ncre!ere 'n el2 !e asta cel pu+in era si#ur$. Totuşi ezita chibzuin! asupra cu"intelor. 9ai!e zise el cu un zâmbet. Am auzit multe m$rturisiri 'n "ia+a mea.
lichi!at. Pe !omnul (assat l&am 'ntâlnit o !at$ sau !e !ou$ ori şi cre! c$ e un tip cinstit !ar 'ntre noi 1e "orba cam prostu+. Vorbeşte şi se lau!$ !ar atâta tot. E-pe!i+ia !e azi !iminea+$ o s&o +in$ pentru el !ac$ nu m$ 'nşel. %e fapt nu e treaba lui s$ intre 'n han şi s$ cotrob$ie prin camere şi !ac$ se a)$ c$ a f$cut&o şi s&a ostenit !e#eaba o s$ 1e !e Tisul 'ntre#u& : lui +inut '+i spun totuşi un lucruB "izita sa la speriat probabil pe unchiul !umitale şi o "reme o s$ se !ea la2 fun!. Cât"a timp n&o s$ mai "ezi c$ru+a la 9anul =a& maica. Cre! c$ po+i 1 si#ur$ !ec$ asta. 4ar5 ascult$ ra+ionamentul lui cuceoarecare nelinişte. 3perase po"estirea ei 'l "aia'nsp$imânta o!at$ o accepta ca a!e"$rat$ !ar el p$rea absolut impasi&2 bil socotin!&o 1reasc$. Probabil obser"ase !ezam$#irea !e pe chipul ei !eoarece continu$. As putea s$&l "$! pe !omnul (assat !ac$ "rei zise el şi s$&i relatez cele spuse !e !umneata. %ar !ac$ nu&l poate prin!e pe unchiul !umitale asupra faptului ca s$ zic aşa nu prea am şanse s$&l con"in#. Asta trebuie s$ te fac eu s$ 'n+ele#i. 4$ tem c$&+i par foarte Inutil !ar situa+ia e #rea !in toate punctele !e "e!ere. 8i mai e faptul c$ !umneata nu "rei s$&+i amesteci: m$tuşa 'n aceast$ afacere !ar eu nu "$! cum s&ar putea e"ita aceasta o!at$ ce se a*un#e la arest$ri. Atunci ce&mi propune+i s$ facF ntreb$ 4ar5 neputincioas$. %ac$ aş 1 'n locul !umitale as aştepta r$spunse el. 3upra"e#heaz$&+i unchiul şi cân!'mpreun$ "in iar$şice c$ru+ele repe!e&te pân$ laAsta mine şi spune&mi. Vom !eci!e atunci e cel mai bine !e f$cut. !ac$ m$ onorezi cu 'ncre!erea !umitale. Cum r$mâne cu str$inul care a !isp$rutF El a fost ucis. 3unt si#ur$ !e asta. Vre+i s$ spune+i c$ nu se poate face nimicF 4$ tem c$ nu !ac$ nu i se #$seşte trupul ceea ce este foarte pu+in probabil zise parohul. %e altfel este foarte posibil s$ nu 1 fost omorât. Lart$& m$ !ar ima#ina+ia !umitale a mers prea !eparte 'n cazul acesta. \ine minte n&ai "$zut !ecât un cap$t !e funie. %ac$ 'ntra!e"$r ai 1 "$zut omul mort sau m$car &r$nit. Ei bine asta ar 1 cu totul altce"a. L&am auzit pe unchiul meu amenin+ân!u&l insist$ 4ar5. ân!ul !e a se 'ntoarce i se p$rea o!ios lui 4ar5 !ar n&a"ea 'ncotro. Contrastul !intre aceast$ o!aie liniştit$ cu lumina cernut$ prin aba*ururiR focul. Prietenos fotoliul a!ânc şi cori!oarele sinistre ale 9anului =amaica cu camera ei cât un bufet !e buc$t$rie !easupra intr$rii trebuia uitat. 3in#urul lucru ce trebuia re+inut era c$ putea s$ se re'ntoarc$ aici ori !e
câte ori !orea.
cân! eram acas$. Gereastra mea e !eschis$ 'n partea !e sus2 !ac$ a*un# !easupra intr$rii "a 1 !estul !e uşor. O s$ aluneci pe pl$cile !e ar!ezie r$spunse el. <&o s$ te las s&o faci. E absur!.
!ez#ust pentru c$ ea nu ar 1 putut suporta s$ se apropie !e el. 4$tuşa Patience socotea acet lucru 1resc şi 'n*ur$turile r$cnetele cu care o 'n& tâmpina =oss nu p$reau s$ o sperie. Acestea erau sin#urele ocazii 'n care 'l putea st$pâni cân! o l$sa s$&i ştear#$ fruntea cu un prosop şi cu ap$ 1erbinte f$r$ ca el s$ protesteze. Atunci "âra p$tura curat$ sub. El 'i aran*a claia !e p$r şi 'n câte"a minute a!ormea !in nou cu fa+a "ân$t$ şi #ura lar# !eschis$ cu limba ieşit$ afar$ sfor$in! ca un cal. Era imposibil s$ locuieşti 'n buc$t$rie şi 4ar5 'mpreun$ m$tuş$&sa salonaşul pe care nu&l foloseau 'ntr&o o!aie !eculocuit pentrutransfrmaser$ ele. Pentru prima oar$ m$tuşa Patience era sociabil$. 3poro"$ia fericit$ !espre "remurile !e !emult n 9elfor! cân! ea şi mama lui 4ar5 erau !omnişoare. Umbla prin cas$ iute şi uşor iar uneori 4ar5 o auzea fre!onân! frânturi !e cântece reli#ioase "echi cân! tre&i* cea 'ncoace şi 'ncolo spre buc$t$rie. 3e p$reaH c$ =oss a"ea asemenea st$ri !e be+ie cam !in !ou$ 'n !ou$ luni. La 'nceput inter"alele fuseser$ mai mari !ar acum. !e"eniser$ mai frec"ente şi m$tuşa Patience nu erai nicio!at$ si#ur$ cân! se "or 'ntâmpla. Aceasta fusese !e&K terminat$ !e "izita moşierului (assat la han M han#iul l fusese foarte sup$rat şi in!ispus 'i. 3pusese ea lui2 4ar5 M şi cân! s&a re'ntors !in mlaştini la ora şase seara s&a !us !irect la bar. Atunci ea ştiuse ce se "$: 'ntâmpla. 4$tuşa Patience accept$ f$r$ comentarii e-plica+ia;
scula ca s$ bea #in !e porumbar !e la Trelo?arren. Oare Grancis %a"e5 o 1 'mpo!obit cu "âsc biserica şi şi&o 1 binecu"ântat oameniiF Un lucru era si#urB la 9anul =amaica "a li pu+in$ "eselie. 4ar5 mersese cam o or$ cân! trebui s$ se opreasc$ brusc !rumul 1in!u&i t$iat !e un râu care se !esp$r+ea şi cur#ea 'n !irec+ii opuse. %e o parte şi !e alta erau mlaştini şi i!ealuri. Locurile 'i erau necunoscute şi pri"in! !incolo !e suprafa+a "er!e şi nete!$ a !ealului !in fa+$ "$zu marea mân$ !espicat$ a ilmar&ului 'n!rep&tân!u&şi !e#etele spre: cer. 3e uit$ Tre?artha 4arsh 'nc$ ocu!at$ un!esu!&est hoin$rise 'n acea prim$ sâmb$t$ !arla!e !ata aceasta st$tea fa+a spre şi !ealurile p$reau altfel 'n lumina splen!i!$ a soarelui. Peste pârâul pu+in a!ânc ce susura "esel printre pietre se #$sea un loc !e trecere. 3pre stân#a ei se 'ntin!eau mlaştinile. Vântul !omol a!ia prin 1rele !e iarb$ f$cân!u&le s$ tremure şi s$ foşneasc$. Printre "er!ea+a pali!$ care te 'mbia se #$seau smocuri !e iarb$ aspr$ cu "ârful cafeniu şi cu tulpini soli!e #albene. Erau insulele 'nşel$toare !in mlaştini ce su#erau soli!itate prin l$+imea lor !ar #reutatea le era aceea a pufului !e scai şi !ac$ puneai piciorul pe ele te scufun!ai ime!iat. 4icile ochiuri !e ap$ !e culoarea ar&!eziei se 'ncre+eau ici şi colo 'nspumate şi ne#re. 4ar5 'ntoarse spatele mlaştinii şi trecu râul prin "a!. Urm$ locurile ri!icate cu râul *os mer#ân! !e&a lun#ul "$ii şerpuitoare printre !ealuri. Ast$zi erau pe cer !oar câ+i"a nori care&şi aruncau umbrele astfel c$ mlaştinile %e culoarea nisipului 'n soare se 'ntin!eau pân$ !eparte. Un pl$ier solitar st$tea #ân!itor lân#$ râu prâ"in!u&se 'n ap$ apoi ciocul lui lun# +âşni printre trestii cu o incre!ibil$ iu+eal$ spintecân! noroiul moale şi 'ntorcân&!u&şi capul 'şi "âr' picioarele sub el şi se ri!ic$ 'n aer sco+ân! sunete plân#$re+e şi 'n!reptân!u&se spre su!.li !eran*ase ce"a şi peste câte"a minute 4ar5 "$zu ce era. Câ+i"a ponei cotorâser$ !ealul la trap şi intraser$ 'n râu s$ bea ap$. Aler#ân! stri"iser$ bul#$ri !e p$mânt cu copitele printre pietre se lo"iser$ unul !e altul eu cozile ri!icate 'n "ânt. Veniser$ probabil printr&o poart$ !in partea stin#$ pu+in mai 'nainte lar# !eschis$ şi proptit$ cu o piatr$ care !$!ea spre un !rum !e ferm$ plin !e noroi. 4ar5 se rezem$ !e poart$ şi pri"i la ponei iar cu coa!a ochiului "$zu un b$rbat care cobora pe !rum şi !ucea. Câte o #$leat$ 'n 1ecare mân$. Era pe punctul !e a&şi continua plimbarea ocolin! !ealul cân! b$rbatul a#it$ o #$leat$ 'n aer şi stri#$ la ea. Era =em 4erl5n.
Eu sunt !e "in$ c$ n&am 'nchis poarta stri#$ el 'râspre 4ar5. A!u *o&s şi cealalt$ #$leat$2 'n cealalt$ parte a pârâului apa e !estul !e limpe!e. Ace.2 4ar5 o !use la:râu şi el le umplu pe amân!ou$ zâm&:bin!u&i peste um$r. Ce f$ceai !ac$ nu m$ #$seai acas$F ntreb$:el işter#ân!u&şi fa+a cu mâneca. 4ar5 nu&şi putu st$pâni un zâmbet. ,2 M r$beşte&te cu mâncarea sunt lihnit !e foame. Eşti ner$b!$tor nuF ise ea. Pentru cine a #$tit nici un cu"ânt !e mul+umire.
#$titul e unul !in ele A!u&mi te ro# o can$ cu ap$. O s$ #$seşti ulciorul afar$. %ar 4ar5 'i şi umpluse o can$ şi i&o 'ntinse 'n linişte.
prea târziu. Tata s&a 'mb$tat la bilei la Launceston !up$ ce "ân!use trei "aci care nu erau ale lui. %ac$ nu s&ar 1 'ntâmplat asta acum n&aş sta lân#$ tine şi nu +i&aş "orbi. %$&mi cana 4ar5 terminase. 3e ri!ic$ şi 'ncepu s$ cure+e masa !e farfurii. Ce mai face proprietarul 9anului =amaicaF ntreb$ =em le#$nân!u&se 'n scaun şi uitân!u&seQ a ea cum spal$ farfuriile. E beat ca şi taic$&s$u 'naintea lui r$spunse 4ar5 scurt. Asta o s$&lzile !istru#$ zise fratele: s$u (ea pân$&şi pier!e min+ile şi zace 'ntre#ipe c.N=oss un buştean 'ntr&o zi serios. o s$ moar$ !in cauza asta. Prostul !racului; %e !ata asta !e cât timp !ureaz$F %e cinci zile. Oh pentru =oss asta nu&i nimic. ace aşa şi o s$pt$mân$ 'ntrea#$ !ac$&l laşi. %up$ aceea 'şi re"ine se clatin$ pe picioare ca un "i+el nou&n$scut cu #ura nea#r$ ca Tre?artha 4arsh. %up$ ce se #oleşte !e surplusul !e ilichi! rtestul !e b$utur$ l&a absorbit or#anismul. Atunci trebuie s$ 1i atent$2 atunci !e"ine periculos. Gii atent$. <&o s$ m$ atin#$ am eu #ri*$ !e asta zise 4ar5. Alte lucruri 'l 'n#ri*oreaz$ pe el. 3unt multe altele !e care trebuie s$ se ocupe.
'ncrucişate şi urm$rin!u&l cu ochi 'ntreb$tori. 3ub acoperişul acestei c$su+e tr$ise probabil o lume plin$ !e !urere t$cere sup$rare şi am$r$ciune. 3e auzi un stri#$t şi ropot !e copite şi =em ap$ru !up$ col+ul casei c$lare pe un ponei ne#ru. Acesta e calul pe care am "rut s$ +i&l !au !ar eşti prea strâns$ la pun#$. Te&ar purta bine 'n spate2 moşierul l&a crescut pentru ne"ast$&sa. Eşti si#ur$ c$ n&o s$ te r$z#ân!eştiF 4ar5 !$!u !in cap şi râse. ($nuiesc c$!omnu* "rei s$ m$ faci !in s$&lnou +in le#at 'n recunoasc$ #ra*!ul !e la probabil =amaica nu&i zise ea şi cân! o s$ "in$ (assat n&o s$&l aşaF +i mul+umesc pentru c$ te&ai !eran*at !ar prefer s$ nu risc. Am min+it !ea*uns pentru tine şi familia ta =em 4erl5n cât pentru o "ia+$ !e om. =em lu$ o 'nf$+işare #ra"$ şi se l$s$ s$ alunece !e pe cal. Ai refuzat cea mai #roza"$ afacere care +i s&a oferit "reo!at$ zise el şi n&o s$&+i mai !au aceast$ ocazie. O s$&l !uc la Launceston 'n a*unul Cr$ciunului. >eambaşii o s$&l soarb$ !in ochi. Lo"i calul cu palma pe spinare. 9ai!e pleac$ acum; Animalul o zbu#hi spre !eschiz$tura !in mal. =em rupse un 1r !e iarb$ şi 'ncepu s$&l mestece uitân!u&se pieziş la 4ar5. Ce&o 1 crezut moşierul (assat c$ "e!e la 9anul =amaicaF ntreb$ el. 4ar5 'l pri"i !rept 'n ochi. M Ar trebui s$ ştii mai bine !ecât mine r$spunse ea. =em mesteca #ân!itor 1rul !e iarb$ scuipân! buc$+ele !in ea pe p$mânt. Cât<&am !e mult ştiiF el brusc az"ârlin! 1rulfost !e iarb$. 4ar5 !in umeri. "enit ca ntreb$ s$ r$spun! la 'ntreb$ri. 4i&au !e&a*uns aleri!ic$ !omnului (assat.
Cât !espre fratele t$u poate s$ bea ipân$&şi !$ !uhul c$ nu&mi pas$. Poate face ce "rea cu "ia+a lui ca şi cu afacerile. Pe mine nu m$ pri"eşte. =em 'ncepu s$ )uiere şi lo"i o piatr$ cu piciorul. %eci contraban!a nu te 'nsp$imânt$ câtuşi !e pu+inF ntreb$ el. L&ai l$sa pe fratele meu s$ c$ptuşeasc$ toate camerele hanului cu butoaie !e coniac şi rom şi <&ai zice nimic aşa eF %ar !ac$ s$ zicem s&ar "âr' 'n alte treburi &.!e. Pill!$ io ichestiune !e 'ntoarse "ia+$ şi !e moarte poate crim$ atunci ce&ai mai a"ea !e zisF 3e spre ea şi osau pri"i !reptchiar 'n fa+$. %eM!ata asta 4ar5 'n+elese c$ nu se *uca2 felul s$u !e a 1 nep$s$tor şi zâmbitor !isp$ruse2 ochii 'i !e"eniser$ #ra"i !ar ea nu putu citi ce se ascun!ea 'n spatele lor.
%e ce pleciF O 'ntreb$ el. E 'nc$ !e"reme2 nu o s$ se 'ntunece pân$ !up$ ora patru. O s$ te con!uc eu. Atunci pân$ la ,ush5for! >ate. Ce&i cu tineF i lu$ b$rbia 'n mâini şi o pri"i 'n ochi. Cre! c$ te&ai speriat !e mine zise el. Ai impresia c$ am butoaie !e coniac şi baloturi !e tutun 'n camerele !e sus şi c$ inten+ionez s$ +i le ar$t şi& apoi s$&+t tai #âtul. Asta e nuF
'nainte !e amiaz$ şi pân$ pe la ora !ou$ str$zile o s$ 1e !estul !e a#lomerate. Po+i pleca !e la =amaica la unsprezece !ac$ "rei. ?ee@ !in 4anaccan. Era un 1erar la Constantine care l&ar putea 'n"ârti !up$ !e#etul lui cel mic. =em 4erl5n nu prea are cu ce se mân&!ri. Un ho+ !e cai un contraban!ist or!inar un pun#aş şi poate un criminal pe !easupra. Grumos neam !e oameni mai creştea 'n re#iunea mlaştinilor; 4ar5 nu se temea !e el şi ca s&o !o"e!easc$ "a mer#e al$turi !e el 'n cabrioleta lui la Launceston 'n a*unul Cr$ciunului. Pe cân! tra"ersa !rumul ca s$ intre 'n curte 'ncepea s$ 'ntunericul. Ca !e obicei era 'n&3e UF!use Tunecat şi p$rea nelocuit cu se uşalase z$"orit$ şi cu obloane trasehanul la ferestre. 'n spatele casei şi cioc$ni la . Uşa buc$t$riei. 4$tuş$&sa pali!$ şi a#itat$ o !eschise ime!iat. Unchiul t$u a 'ntrebat toat$ ziua !e tine. Un!e ai fostF E aproape ora cinci şi eşti plecat$ !e !iminea+$. Am hoin$rit pe mlaştini r$spunse 4ar5.
intrat 'n han a p$r$sit&o cura*ul tremurân! şi !e"enin! ner"oas$ ca un copil. 4$tuşa Patience se 'ntoarse 'n camer$. n clipa asta e liniştit zise ea 'n şoapt$. A mo&i$it pe scaun. Poate !oarme acum pentru sear$. O s$cin$m !e"reme şi termin$m. Ai nişte ni M Lui 4ar5 'i !isp$ruse toat$ foamea 3 t t$ rege teze s$ m$nânce. ($u !ou$ c$ni !e ceai fo / 3e 0H şi apoi 'şi 'mpinse farfuria la o parte Ta7Krte 1fr nte 4$tuşa Patience pri"ea 'ntruna spre uşa !H Kmm minar$ !e mâncat strânse masa 'n linişte pe'n+epân!u&i foc şi se #hemui lân#$ şi am$ruiH"r&nişte se ri!ic$turb$ 'n aer ochii !ar nu c$min:Gumul "enea nici unalbastru pic !e c$l!ur$ spre ea !e la turba:care ar!ea mocnit. Afar$ 'n hol ceasul b$tu ora şase cu un huruit neaşteptat. 4ar5 'şi +inu respira+ia pân$ num$r$ b$t$ile. ntrerupeau liniştea cu pru!en+$2 i se p$ru o "eşnicie pân$ auzi ultima b$taie şi ecoul !in cas$ se stinse. Tic$itul 'ncet continu$. %in salon nu se :auzea nici un sunet aşa c$ respir$ !in nou. 4$tuşa Patience st$tea la mas$ şi 'ncerca s$ ba#e un 1r !e a+$ 'n ac la lumina lumin$rii 'şi +u#uiase buzele şi 'ncruntase uşor fruntea stân! aplecat$ asupra lucrului. 3eara era pe sfârşite şi han#iul nu scoase 'nc$ nici un stri#$t !in salon. Lui 4ar5 i se 'nchi!eau ochii f$r$ s$ "rea 'i c$!ea capul !e somn. n acea stare !e somn şi trezie o auzi pe m$tuş$&sa sculân!u&se 'ncet !e pe scaun şi punân!u&şi lucrul 'n !ulapul !e lân#$ bufet. O auzi ca prin "is c$&i şopteşte la urecheB pentru Eu m$ noapte. culc. Unchiul t$u !eran*ez. n&o s$ se 4ar5 mai trezeasc$ cre! c$ s&a aran*at
Arunc$ cu+itul şopti el. Arunc$&l '+i zic. Ea 'şi 'ntinse mâna pe p!!ea şi atinse piciorul unui scaun cu "ârfurile !e#etelor. eor#e nu are 'n pi"ni+ele lui un coniac mai bun !ecât $sta. 8i ce pl$tesc eu pentru elF
#roza". Treci mereu pe lân#$ moarte. i f$cu semn s$ se apropie clipi !in nou şi se uit$ peste um$r la uş$. Poftim zise el 'n şoapt$ "ino aproape aici lân#$ :mine ca s$&+i pot "orbi" Tu ai cura* se "e!e2 nu te sperii ca m$tuşa&ta. hemuit$ pe po!ea lân#$ el 4ar5 "$zu cum o musc$ mer#ea pe mâna Iui. O urm$ri treo'n! printre 1rele !e p$r scurte şi ne#re şi peste "enele #roaseB pân$ la 'ncheieturile !e#etelor apoi fu#i spre "ârfurile !e#etelor lui lun#i şi sub+iri. şi aminti:!e #ra+ia neaşteptat$ a acelor !e#ete cân! t$&iaser$ pâine pentru ea 'n prima sear$ şi cum !ac$ "o&=au puteau 1 !elicate şi uşoare. Le pri"i cum b$teau !arabana pe mas$ şi 'n ima#ina+ia ei le "$zu 'nf$şurân&!u&se 'n *urul unui pietroi col+uros +inân!u&l strâns2 "$zu piatra zburân! prin aer. 3e 'ntoarse 'nc$ o !at$ spre ea şoptin! r$#uşit şi ar$t$ cu capul spre tic$itul ceasului. 3unetul lui 'mi +iuie uneori 'n cap zise el şi cân! a b$tut ora unu tocmai a!ineaori parc$ era !an#$tul unei #eaman!uri cu clopot !intr&un #olf. L&am auzit "enin! o!at$ cu "ântul !in "estB !in#&!on#&!in#&!on#2 limba i se
mişca 'nainte şi 'napoi izbin! clopotul !e parc$ b$tea pentru mor+i 'l au! 'n "isele mele. L&am auzit 'n seara asta 4ar5 o #eaman!ur$ cu clopot !intr&un #olf sceate un sunet *alnic 'nsp$imânt$tor. Te z#â&rie pe ner"i şi&+i "ine s$ urli. Cân! lucrezi pe coast$ trebuie s$ te !uci la ele cu barca şi s$ le 'n"eleşti iar limba s&o 'nf$şori 'n )anel$. Aşa nu se mai au!. Atunci e linişte. Poate e noapte ce+oas$ cu petece !e ne#ur$ alburie pe ap$ şi 'n afara #olfului o corabie ascult$ :suY H netul #eaman!urii care nu se au!e. Atunci 'nainteaz$ prin cea+$ M!eo!at$ "ine !irect c$tre noi care oo iau aştept$m 4ar5 şi o "e!em cutremur$ se izbeşte şi apoi brizan+ii. 3e 'ntinse !up$ cum sticlase!e coniac şi l$s$ s$ picure lichi!ul 'ncet 'n pahar 'l mirosi apoi 'şi cl$ti #ura cu el. Ai "$zut "reo!at$ muşte prinse 'ntr&un borcan cu melas$F Eu am "$zut oameni ias$2 prinşi 'n "elatur$ ca un roi !e muşte. 3e a#a+$ ca s$ scape stri#ân! 'n#rozi+i cân! "$! c$ se apropie brizan+ul. 3unt e-act ca muştele punctişoarele ne#re !e oameni. Am "$zut corabia sf$râmi'n!u&se sub ei şi catar#ele şi "er#ile rupân!u&se ca 1rul !e a+$ iar ei erau az"ârli+i 'n mare un!e 'notau ca s$ se sal"eze. %ar cân! a*un#eau la +$rm erau mor+i 4ar5. şi şterse #ura cu !osul palmei şi se uit$ 1- laB ea. 4or+ii nu "orbesc 4ar5. Ga+a i se aplec$ spre ea se 'n#ust$ !intr&o !at$ şi !isp$ru. 4ar5 nu mai era 'n#enuncheat$ pe po!eaua: buc$t$riei +inân!u&se cu !incolo mâinile !e !e 3f. mas$. Era !in2 copil aler#ân! al$turi taic$& s$u pe falez$ e"ern. El 'i nou f$cuse "ânt pe umerii lui şi!e aler#au 'mpreun$ cu al+i oameni care stri#au şi +ipau. Cine"a ar$ta cu !e#etul !eparte pe mare. \inân!u&ise !e capul lui taic$&s$u "$zu o corabie mare alb$ ca o pas$re le#$nân!u&se neputincioas$ pe "alurile m$rii cu catar#ele frânte şi cu pânzele atârnân! 'n ap$. Ce facF ntreb$ copilul care era ea 'ns$şi.
pri"irea spre unchiul ei şi "$zu c$ alunecase cu picioarele 'nainte şi capul 'i c$zuse pe ipiept. >ura 'i era lar# !eschis$ sfor$ia şi bolborosea 'n somn. >enele lun#i şi ne#re 'i umbreau obra*ii ca nişte fran*uri. (ra+ele : se o!ihneau pe mas$ 'naintea lui şi mâinile erau 'mpreunate ca pentru ru#$ciune. CAPITOLUL n a*unul Cr$ciunului cerul era mohorât şi amenin+a s$ plou$. Peste noapte sl$bise şi fri#ul iar noroiul !in curte pe un!e c$lcaser$ "acile se 'nmuiase. Pere+ii camereif$cut$ 'n care!e!ormea/ 4ar5 erau umezi era o pat$ mare #alben$ tencuiala scoro*it$ :4ar5 şi se'ntr&un aplec$ col+ pe fereastr$ şi "ântul !omol şi um!! 'i mân#âie fa+a. Peste o or$ =em 4erl5n o "a aştepta printre mlaştini ca s$ o !uc$ la bâlci la Launceston. ntâlnirea !epin!ea !oar !e ea şi 'i era #reu s$ se hot$rasc$ 'mb$trânise 'n patru zile şi fa+a care o pri"ea !in o#lin!$ mur!ar$ şi cr$pat$ era tras$ şi obosit$. In *urul ochilor a"ea cearc$ne 'ntunecate &şi obra*ii ii erau sup+i. 3omnul o ocolea pân$ noaptea târziu pofta !e mâncare 'i pierise. Pentru prima oar$ "e!ea o asem$nare 'ntre ea şi m$tuşa Patience. Amân!ou$ a"eau aceleaşi ri!uri pe frunte şi aceeaşi #ur$. %ac$ şi&ar 1 +u#uiat buzele şi şi le&ar 1 muşcat ar 1 stat 'n fa+a ei m$tuşa Patience cu p$rul ei castaniu lins 'nca!rân!u&i fa+a. Ticul ner"os era uşor !e 'n"$+at ca şi mişcarea ner"oas$ ai mâinilor aşa c$ 4ar5 se 'n!ep$rt$ !e o#lin!a tr$!$toareS şi 'ncepu s$ se plimbe prin camera 'n#ust$ 'n ultimele ziler$cit$. r$m$sese !ebizui mult pe&sine 'n sin#ur$tatea camerei ei scuzân!u&se c$ era 4ar5cât nuputuse se putea ca s$ stea !e "orb$ cu m$tuş$&sa nici 'n prezent st nici 'n "iitor. Ar 1 !at&o !e #ol ochii. Amân!ou$ s&ar 1 pri"it cu aceeaşi #roaz$ mut$ cu aceeaşi suferin+$ as& cuns$ şi m$tuşa Patience ar 'i 'n+eles. Amân!ou$ 'mp$rt$şeau acum un secret ce nu trebuia nicio!at$ rostit 'ntre ele. 4ar5 se 'ntreba !e câ+i ani m$tuşa Patience p$stra aceasta tain$ 'n a#onia t$cerii.
stân! la intrarea hanului cu felinarul 'n mân$ fusese un a"ertisment iar huruitul poştalionului care se 'n!ep$rta pe sosea sunase ca un a!io. %e mult la 9elfor! umblaser$ z"onuri !espre asemenea lucruriB bârfeli auzite pe uli+ele satului crâmpeie !e po"estiri !ezmin+iri un semn cu capul !ar oamenii nu "orbeau mult şi z"onurile nu prin!eau. Acestea se 'ntâmplaser$ cu !ou$zeci cincizeci !e ani 'n urm$ cân! tat$l ei era tân$r !ar acum aşa ce"a nu mai era !e crezut. V$zu 'nc$ o !at$ chipul unchiului lân#$ al ei şi&i auzi şoapta 'n Acestea urecheB 7<&ai mai auzit !e *efuitori !e "ase naufra#iateFH erau cu"inte pepân$ Hare acum nu le auzise nicio!at$ !ar m$tuşa Patience tr$ia printre ele !e zece ani. Unchiul ei n&o mai preocupa. I[se mai temea !e el.
spunea !eşi b$trânii a"eau un nume mai bun !ecât acela M b$iatul +inân!&o pe fat$ !e mi*loc iar ea l$sân!u&şi capul pe um$rul lui. Pri"eau la stele şi Ia lun$ sau la apusul soarelui !ac$ era "ar$. 4ar5 ieşea !in #ra*!ul "acilor şter#ân!u&şi transpira+ia !e pe fat$ şi #ân!in!u&se la "i+elul abia n$scut pe care&l l$sase lir. [2 A maic$&sa. 3e uita !up$ perechea ce se 'n!ep$rta şi zâmb&B M K. ,i!ica !in umeri intra 'n buc$t$rie şi&i spunea maic$&s i i c$ nu "a trece o lun$ şi "a 1 nunt$ 'n 9elfor!. Apoi 3&teau clopotele se t$ia tortul şi )$c$ul 'n haine !e t&V&b$toare st$tea bisericii cu chipul şi picioare şo"$itoare cu mireasa lin#$pe el treptele 'mbr$cat$ l rB muslih şi custr$luci& p$rul [ on!ulat pentru aceast$ ocazie. %ar 'ntrecea un an şi nu le mai p$sa !e stele şi lun$. ($iatul se 'ntorcea seara acas$ obosit !e munca pe câmp stri#ân! aspru c$ mâncarea e afumat$ bun$ nici m$car pentru un câine iar fata 'i r$spun!ea cam la fel !e sus !in !ormitor pu buclele !use !e mult plimbân!u&se 'ncoace şi 'ncolo cu o boccelu+$ 'n bra+e care mieuna ca o pisic$ şi nu "roia s$ !oarm$. Atunci nu mai "orbeau !espre Lumina lunii !easupra m$rii. *#[2 i se urc$ sân#ele 'n obraz şi apoi !ispare. Aceas/Kbiciune era ce"a care o chinuia şi 'n
sinea ei !oaceast$ sl$biciune s$ 1e un lucru palpabil şi "iu c. "*r* poat$smul#e !in ea şi s$&l calce 'n picioare. :8/ f mâinile 'n şal şi aştept$ cu fruntea 'ncruntat$. Aruâliera apropiin!u&se !e ea şi arunc$ un pache+el la P rele ei. 3$rb$tori fericite zise el. Am a"ut un ban #int ieri 'n buzunar !a: n&a f$cut mul+i purici. (atic pentru tine. Inten+ionase s$ 1e t$ioas$ şi cât mai t$cut$ cârW! se "or 'ntâlni !ar aceast$ intro!ucere 'n#reuna lucrurile.
3G],8IT
