MASINI UNELTE
CURS 1 Definirea masinilor unelte In cadrul unui sist de prelucrare STP a carui rol este de a transf semifab S in piesa finita. Funct urm el comp ale acestuia: *scula –care prin contactul nemijlocit cu semifab si prin misc dintre scula si semifab pe traiectoriile sculei, param cin impusi de proc de generare a supr compusa la real piesei finite. *dispoz D- are rol auxiliar in cadrul proc asigurand fixarea, orientarea semifab sau sculelor. *MU- rep el de baza al sist si care real urm fct: -sustinerea tuturor el comp ale sist ; -asigura real misc misc sculei si semifab pe traiectoriile si param cinem impusi de process de generare generare si proc de prelucr prin aschiere. Elemente de teorie a generarii ge nerarii suprafetelor. 1.Generarea teretica a sup. D.p.d.v. theoretic o sup poate fi gen prin depl unei curbe in spatiu, curba schimbandu-si sau nu forma in timpul deplasarii sale. In proc de generare teor a sup intervin de regula urm 2 curbe: -curba generatoare este curba care prin deplasarea sa genereaza suprafata; -curba directoare care rep suportul curbei A in timpul deplasarii sau locul geom. Al pct-lor generatoarei sip oz successive ale acestora in timpul deplasarii sale. Curbele D si G pot fi de tipurile: -curbe analitice simple: de tip cerc, dreapta, evolvente -curbe analitice compuse: canelura , profilul cremalierei -curbe complexe(neanalitice): exprimarea lor se realizeaza prin coordonatele pct care le compun (prof complexe ale unor matrite, prof elicei) 2.Generare tehnica a suprafetelor(sau reala) Princ met tehnice de generare a sup prin achiere sunt: a)met prin materializare –care presupune meterializarea curbei pe care urm sa o generam pe muchia aschietoare a sculei si apoi transpunerea acesteia de pe scula pe piesa printro misc relativa intre scula si piesa(scule profilate) Dezavantajul met este ca nu permite realizarea unor sup de marimi mari b)met cinematice: *met denumita ca traiectorie a unui pct materializat in miscare- este cazul preluc sup prin strunjire, caz in care pct k este materializat pe vf sculei careia I se imprima o miscare de tarnslatie II realizanduse astfel curba rectilinie 1
MASINI UNELTE
*met de generare cu infasuratoare a unei curbe materializate in miscare – in acest caz curba este materializata pe muchia aschietoare a unei scule(burghiu, freza) carei I se imprima o misc relative compusa dintr-o misc de rot I in jurul propriei axe si o misc de translatie II in jurul unei traiectorii de o forma oarecare. Infasuratoarea poz successive k 1. 1.k 2,…..k n ale curbei C in miscarea sa form generatoarea G.
c)curbe c)curbe real prin comanda dupa program. Met presupune realizarea in prealabil a curbei generatoare G pe o piesa denumita PortProgram (sablon, desen, model, banda magnetic, cartel perforata) de pe care datele sau inf sunt citite cu aj unui elem sesizor cititor, transpuse apoi structurii cinematice a masinii si care imprima apoi sculi Sc si piesei o miscare relativa compusa din I misc de rot a piesei si II misc de deplasare longitudinal a sculei si III misc de depl transversala a sculei care este tocmai miscarea comandata prin PortProgram. Indifferent de sol tehnice adoptate, real curbelor G,D prin aschiere nu se poate face perfect cu prec 100% din urm cauze: -a imperfectiunilor tehnologice de materalizare a pct sau a curbei G sau D pe muchia aschietoare a sculei -anumite fen care sunt specific proc de preluc prin achiere(uzura, crestere temp) -dat unor fen dinamice care sunt spec MU( vibratii) -dat rigiditatii necoresp a sist de fixare a sculei sau semifabricatului. 2
MASINI UNELTE
CURS 2 Curbe generatoare si directoare reale difera de curbele teoretice dat urm fen ce se prod in proc de generare prin aschiere a suprafeteolr. 1.-imposibilitati tehnologice de materializare perfecta a curbelor sau punctelor pe vf sau muchiea achietoare a sculelor; 2.-dat unor fen care apar in proc de prel prin aschiere: fen de uzura la uchiile aschietoare a sculei, fen termice, deform termice ale sculei sau semifab, fen dinamice (vibratii) 3- rigiditatea necoresp a a elem de sustinere a aculelor sau piesei. 4-imprecizia de real a comp sist tehnologic, in spec a MU(imp cinematica) Din acest motiv, pt reducerea abaterilor cauzate de acest fen MU tb sa fie prevazuta cu sol tehnice pt eliminarea sau diminuarea ef acestor fen, iar proc tehn de prel tb sa se desfasoare in cond optime pt diminuarea si elim acestor efecte. -Pt 1-dotaere MU cu sist de compensare a erorilor de prelucrare. Pt uzura, poate fi eliminate prin alegerea coresp a cuplei de material scula-piesa, sau printro ungere a zonei de aschiere. Efectele termice sunt diminuate prin racirea corespunzatoare a zonei de lucru cu lichide, aer, amestec de aer-vapori.
Dat imperf tehnologice in cazul generarii curbelor generatoare sau directoare ca traiectorie a unui pct in miscare, pct nu poate fi materializat perfect pe vf sculei, acesta rezulta intotdeauna rotunjit cu o raza de curbura r , ca urmare generatoarea rezultata Gr va diferi de gener teoretica G z . ondulatiile rezultate den si generatoare elementare sunt caract prin urm parametrii: raza de curbura r; inaltimea h; pasul S: 2 h~S /8r Pentru a apropia curba G r de cea teoretica G z se impune in gen micsorarea cat mai mult posbil a inaltimei h. analiza rel conduce la urm posibilitati: -mics pasului s, care este dificil de facut dpdv ethnic si nu este convenabil dpdv al productivitatii prelucrarii. -marirea razei r, care este insa limitata din considerente de constructive a sculei 3
MASINI UNELTE
Sol care se adopta cansta in modificarea muchiei achietore a sculei, ’ ’ respective realizarea acesteia dupa conturul ab c si nu dupa abc Componenta masinilor unelte Elem de baza: pornind d la def MU -> ca ascestea tb sa aiba in struct urm comp: -elem de struct, elem care sustin toatecomp sist tehnologic sau MU: batiul, montantii, Saniile, mesele, arborii principali, coloanele. -struct cinematic, care rep totalitatea componentelor care concur la real misc impuse de procesul de generare a supr prin aschiere. Instalatiile auxiliare :-inst electrica, de ungere, de racier, sist de evacuare a aschiilor. In fct de tipul componentelor MU pot fi: comp mecanice, hidraulice, electrice, pneumatic sau combinate. Elemente de structura 1-batiul este comp de baza al MU care are rolul de a sustine toate comp acesteia. Conditia de baza impusa este aceea de a mentine neschimbata poz reciproca dintre elem fixe si monile ale masinii . Un batiu se compune din:partea de fixare pt fixarea elem fixe; partea de ghidare pt deplasarea elm mobile. In fct destructura de rez, pot fi de urm tipuri: -sub forma de grinda simpla (orizontale). Variant adoptata in gen la masinile mici si mij sau la mas care efectueaza preluc pieselor de revolutie(strung, m d rectificat) -de tip cadru deschis, form dintru batiu orizontal si unul vertical, denumit montant sau coloana, care are in general forma circulara. Aceasta variant este utilizata la MU mij sau care prelucreaza sup plane. -de tip cadru inchis, den si portal, care este form dintrun batiu orizontal, 2 verticali, montantii care sunt rigidizati la partea superioara printro traversa fixa. Aceasta este structura cea mai rigida si se aplica in gen la MU mari si care real preluc in gen a sup plan. In fct de mat utilizat pot fi real din: -fonta, mat care asigura batiului caract fb de amortizare a vibratiilor; -otel, mat care asigura o rigiditate ridicata la solicitari si care asig o reducere la mat Obs : util otelului conduce la reducerea consumului de metal de cca 3-4 ori fata de cele de fonta. In fct de tehnologia de executie pot fi realizate: -in constructive turnata,in gen fonta, sol care este mai economica; -in constructive sudata din otel sol care in unele cazuri nu permite asig unei rigiditati coresp deci nu permite indeplinirea cond de stabilitate dimensionala impusa batiului. Cele mai preferabile sun batiurile din constructive turnata din fonta. 4
MASINI UNELTE
CURS 3 Ghidaje Ghidajele sunt elem de strutura care servesc la sustinerea componentelor monile ale MU carora le imprima traiectoriile de miscare. In fct de tipul traietoriei de deplasare a elem mobile pot fi: retilinii, circulare; In fct de tipul frecarii dintre sup de ghidaj dintre sup de contact pot fi: cu frecare uscata, cu f mixta, cu f lichida, cu f de rostogolire. In fct de profilul ghidajului pot fi: triunghiulare, u profil plan (dreptunghiular), cu profil rotund (circular). Ghidaje triunghiulare
a),b)De profil cu ripi egale sau inegale; c)tip coada randunica; d)cu profil drept; e) cu profil rotund Alegerea unui profil sau a unui ghidaj se face dupa urm criteria: -dupa intensitatea uzului care in gen este cauzata de aschiile sau particulele ce patrund intre supr cuplei de ghidare. Cele mai usoare profile sunt acelea care permit scurgerea pe sup lor a diferitelor particule sau aschii. Cele mai avantajoase forme sunt profilele de tip a) iar cele mai dezavantajoase cele de tip b). -Pericolul de gripare,care apare atunci cand lubrifiantul dintre elem cuplei de ghidare se scurge pe sup acestora. Cele mai avantajoase sut prof b) plan si coada de randunica, iar cele mai dez sunt a) si c). -capacitatea de prelucrare a mom de rasturnare a saniei de ex mom care sunt create de act componentelor fortei de aschiere in plan orizontal. Ce a mai buna capacitate o are ghidajul e) iar cea mai slaba d) -rezistenta la diferite solicitari, cele mai bune sunt e) -tehnologia de realizare, cele mai usor de realizat dpdv ethnic sunt e) si d) In fct de modul de realizare, pot fi real astfel: -ghidaje realizate in constructii monobloc cu batiul a) -ghidaje aplicate la care imbinarea cu batiul se poate face prin lipire sau fixare cu surub b)
5
MASINI UNELTE
a)implica necesitatea realizarii ansamblului ghidaj-batiu dand un mat cu caracter superioare, fapt ce conduce la cresterea costurilor ansamblului batiu-ghidaj sau realiz ansamblului dintr-un ghidaj cu caract inf si aplicarea pe sup de ghidare a unor tratamente term care sa conduca la cresterea caract de rez ale sup de ghidare. b)batiul este real din mat cu caract inferioare iar ghidajul este realizat dintrun mat cu caratc sup (oteluri, bronzuri) Ghidajele cu frecare lichida(hidraulica) pot fi: -ghidaje hidrostatice, la care presiunea necesara pt fluidul dintre cele 2 sup de ghidare este create printrun sist de pompare, se fol in gen pt viteze mici de deplasare de pana la 1200 mm/min -ghidaje hidrodinamice la care presiunea fluidelor dintre sup de ghidare este real prin insasi miscarea elem mobile. Acestea se fol in gen pt vit mari cca 10m/min. In acest caz circuitul definit este urmatorul: PDC preia fluidul din rezervorul Rz prin elem de filtrare EF si il trimite in buzunarele B1,B2…. practicate pe sup elem mobil. Presiunea fluidului este real prin intermediul unor elemente de reglare a presiunii denumite drosene, si este crescuta pana la o val care permite deplasarea elem mobil de elem fix si realizarea unei pelicule de ulei de inaltime intre cele doua elem. Dupa realiz acestei pelicule poate sa inceapa deplasarea el mobile de pe elem fix. Avantajele principale ale utilize acestor ghidaje sunt: reducerea frecarii; reducerea puterii necesare actionarii elem mobil. Ghidaj cu elem de rostogolire. Un astfel de ghidaj are dispuse intre sup de ghidare ale elem fix si elem mobil de rostogolire de tip role, bile sau ace. Elem de rostogolire sunt realizate din oteluri cu rez ridicate la uzura, sunt tratate prin calire pt atingerea duritatii de 40-60 HRe si sunt superfinizate prin lacuire. Supr de ghidare 2 tb sa prezinte caract de rez ridicata la uzura, o fb calitate a supr obtinanduse prin lacuire. Colivia 3 este suportul ce sustine elem de rodtogolire realiz din table, bronz, poliamida. Avantaje:-reducerea frecarii, deci micsorarea uzurii; red puterii pt act elem mobile. 6
MASINI UNELTE
Mase si sanii Saniile sunt elem comp care real deplasarea el sist tehnologic resp scula sau piesa. Ele se real fie in constructive turnata din fonta fie in constr sudata din otel. Forma si dimensiunile sunt det de urm elemente: -de tipul misc pe care o real in general rectilinie, dar in unele cazuri circular; -de profilul ghidajului; -de tipul si dim mecanismelor cinematice dispuse in interior lor; -de tipul si dim elem dispuse pe sup lor care pot fi dispositive port-scula sau mese pt sustinerea semifabricatului. Mesele sunt elem component care au rolul de a sustine semifabricatul in cazul proceselor de aschiere. Pot fi de forma circular(platouri) sau dreprunghiulare. In general executa 1 misc de rotatie si 2 de translatie. Sunt executate in constructive turnata din fonta sau sudate din otel. Pt prinderea pe sup lor a dif elem component(piede de dim mari sau dif dispositive de prindere a pieselor platou, magn, menghina) mesele sunt prevazute pe supr de prindere cu canale in T. dim si forma pot fi impuse de tipul si profilul ghidajului de tipul si dim mecanismelor cinematice dispuse in int lor, de tip si dim elem dispuse p sup log. Carcase. Sunt elem de structura in int carora sunt dispuse dif mecanisme cinematice(cutii de vit, de avans) dif mec pt realizarea unor fct specific prelucrarii. In unele cazuri le intalnim sub denumirea de cutii sau papusi. Se real in 2 variante:in constr turnata fonta; in constr sudata otel. Cond imp pe care tb sa le indeplineasca: -sa fie prev cu supr radiante mai mari ; transmiterea usoara si rapida a caldurii dezvoltata in int lord at proceselor de frecare dintre mec cinematice; sa fie realiz din mat fonoabsorbante sau sa fie captusite cu astfel de mat pt a micsora nivelele de zgomot transmise in afara. Forma si dim sunt impuse de tipul si dim mec cinem dispuse in int lor, de tipul lagarelor de alunecare sau rostogolire, de necesitatea prevederii unor capace de vizitare. Arborii :sunt: intermediari-folositi numai pt transmiterea misc in cadrul unor mec cin pt misc de rot. Principali care servesc la sustinerea elem sist tehn scula sau piesa carora le imprima misc de rot realiz prin dif mec cin. Dim si forma lor sunt imp de urm elem:de tipul si nr de lagare; de nr si tipul mec cin montate. La arborii princiapali apar cond: necesitatea montarii in int lor a unor mec diverse ; necesitatea mont sist de fixare a sculelor sau pieselor; de regula sunt real in constr tubulara pt a permite trecerea prin int lui a unor semifab de lungimi dif, sau pt a real o racier/ aprindere curenti de aer, dat caldurii degajate prin lagar prin frecare.
7
MASINI UNELTE
Curs 4 ROTI DINTATE Sunt elem cin care servesc la transmiterea misc intre axe, la trans mom de act necesare si la reglarea param cinematic. In fct de tipul danturii si a formei rotii aceste pot fi: a)roti dintate cilindrice cu dinti drepti inclinati inn V sau W, curbi obs Rotile cu dinti drepti sunt fol pt transmiterea misc intre arbori intermediari, iar cele cu dinti inclinati sunt fol pt trans misc la axul de iesire, avand un .,.. de acoperire mai bun comparative cu rotile cu dinti drepti, asigura la axul de iesire un mers linistit fara batai si vibratii. b)Roti conice cu dinti drepti, inclinati sau curbi,care sunt fol pt schimbarea dir de misc dar si in mec de inversare a sensului . c)Angrenaje melc, roata-melcata. Sunt fol atat la scimb dir de misc dar mai ales la modif rap de transmitere cu bacuri relativ importante. Rap de transfer i=k/z; k-nr de inceputuri al melcului 1-10; z-nr de dinti ai rotii melcate 20-200 In fct de gradul de lib in rap cu axul pe care sunt montate rotile dintatepot fi: 1.Roti dintate fixe pe ax 2.Roti baladoare-primesc misc de la ax sau o transmit dar care in plus se pot deplasa in lungul axului. 3.Roti libere pe ax nu primesc si nu transmit misc la ax dara ele se rotesc liber in jurul axului intrucat legatura lor cu axul este real prin int unor lagare. STRUCTURA CINEMATICA A MU-este ansamblul de mec care rel misc impusa de proc de prelucrare prin aschiere. Miscari : -1.misc prinipala de aschiere-rep misc real pe traiectoria directoare, cu parametrul cinematic vit princ de asch care rep component ce a mai mare a vit reale de asch. -2.misc de avans –prin care se real fie deplasarea sculei fie a piesei pt aducerea de noi straturi de mat in zona de aschiere. Se real pe traiectoria generatoare cu parametrul cinematic denumit vit de avans(Vas au W). -3.misc auxiliare nu intervin in timpul procesului de prelucrare ci in afara acestuia prin care se real dif op auxiliare ca: prinderea si fixarea sculei/semifab; modif param cinematic; inversarea sensului misc; misc rapide de retragere sculei; opriri la cota etc. Obs. Conditia de productivitate a masinii inpune ca viteza de realizare a misc sa fie mai mare decat vit misc de lucru.
8
MASINI UNELTE
LANTURI CINEMATICE-sunt ansambluri de mec din structura cin a MU care cancura la realizarea unei singure misc. Clasificare: in fct de tipul de misc realizate lanturile pot fi: a)lanturi cin generatoare-realizeaza traiectoria misc impuse de proc de generare a sup (de rot, de trans) b)lanturi cin tehnologice-real param cin impusi de proc pe prelucrare prin aschiere a sup(vit princ si de avans): lanturi principale; lanturi de avans. ………………………………………………sunt combinate in cadrul unui sg lant: -lant inem princ pt misc de rot; de translatie; lanturi cin de avans de rot; lanturi cin de avans de trans c)lanturi cinematice auxiliare-real misc auxiliare. Structura lanturilor cinematice. Pt real fct sale un lant cin are in compunere urm grupe princ de mecanisme: 1.Mec de actionare au rolul de a introduce in lant cin o misc cu param cin y i denumit marime de intrare.actionarea poate fin de tip electric prin urm tipuri de motoare: a)motoare electrice de current alternative; b)mot el de current continuu; c)alte motoare. Actionari hidraulice, pneumatic sau manual. 2.Mecanismele de pornire/oprire –au rolul de a opri sau proni miscarea la iesire din lantul cin fara oprirea /pornirea mec de act. In cazul motoarelor mec de p/o asigura protectia motorului impotriva suprasolicitarii termice sau dinamice la care acesta ar fi supus, in cazul unei frecvente mari de p/o. 3.Mecanismele sensului miscarii. 4.Mecanismele de reglare au rolul de a transforma unica marime de intrare yi sau domeniul relativ de reglare intrun dom mai lar de reglare al marimilor de iesire y e 5.Mecanismul de transformare are rolul de a transforma misc de pe traiectoria circular pe traiect rectilinie si care este utilizat numai in cazul lant cin de translatie.
9
MASINI UNELTE
Caracteristicile lanturilor cinematice. Princ caract sunt: Raportul de transfer it=ye /yi=i1i2………… Asocierea LC Pt marirea cap de reglare a LC sau pt real unor cond cin impuse de prelucrarea prin aschire LC se pot se pot ascocia in urm moduri: =asocierea serie-se face prin ascoc mai multor LC a.i. marimea de iesire din lantul anterioar sa rep marimea de intrare pt LC urmator. Se real numai in scopul mariri capacitatii de reglare a LC. =asco paralela-se real in scopul real unor cond cinematice impuse de anumite proc de generare a sup. Poate fi real in 2 moduri: cu rap impus pt mar de intrare; cu rap impus pt mar de iesire. V T /VA=tg=ct ;->unghi de inclinare al elicei filetului. =asoc mixta: serie/paralel; paralel /serie. Acest tip de ascoc se real atat in scopul cresterii cap de reglare cat si al real unor cond cin. Se aplica in LC utilizate pt prelucrarea danturii rotilor dintate. Curs 5 LANTURI CIN PRINC Sunt lanturi cin care real misc princ pe traiectoria directoare sau pe una din comp acesteia cu param cin viteza principal de aschiere(la strung misc princ de rotatie) Clasificare Dupa traiectoria misc cu lanturi cin de rotatie sau lanturi cin princ de translatie; Dupa misc mecanismului din structura lor: lanturi mecanice;hidraulice; electrice; combinate. Rolul lantului este de a real miscarea pe traiectoria directoare care poate fi circular sau rectilinie si de a real urm param cin: 1) Vp=πDnos/1000=>n>s=1000Vp/πD(r ot/min) 2) Vp=2LNas/1000=Nas=1000Vp/2L (cd/min; cs/min) Viteza principal de achiere care pt cazul traiect circulare rotatia se calc cu rel 1 lantul tb sa asigure la iesire turatia n aschiere D-diametru el actinat(semifab sau scula) In cazul misc de translatie vit este data de rel 2 lantul tb sa asigure la iesire param Nas care rep nr de curse duble sau simple pe minut. Unde Leste lugimea unei curse. Lanturile cin princ mecanice Structura de baza-princ grupe de mec din struct unui lant sunt: -mec de actionare care in gen poate fi un motor el de current alternative cu 1-3 trepte de turatie sau un motor de current continuu.; -mec de pornire/oprire de tipul cuplajelor mecanice. Principalele 10
MASINI UNELTE
tipuri de cuplaje sunt : cuplaje cu ghidare pt transmisii de puteri mari sau cuplaje cu frictiune util in cazul transmisiilor de puteri mici sau in cazul automatizarii misc lantului.; - mec de inversare a sensului utilizate in laturile cin mec sunt mecanisme cu roti dintate.Aceste mec se real in 2 variante: cu toti dintate baladoare a); cu roti combinate cu cuplaje b). -mec de reglare a param cinematici in cazul lanturilor principale se poate face in 2 moduri:*reglare continua nmin……..nmax care presupune ca in cadrul unui domeniu de reglare a turatiei cup intre o val min si una max sa se real orice val de turatie sau o infinitate de valori; *reglare in trepte care presupune ca in cadru unui domeniu de reglare nmin..nmax sa se realizeze numai anumite val denumite trepte. Aceste trepte sau val ale turatiilor pot fi ordonate intro progresie aritmetica sau o prog geometrica.in cinematic MU se prefer cea geometrica pt prezinta avantaje dppv al 2 k reglarii param cin. nmin =n0 n1=n0.φ; n2=n0.φ ……..; nmax=nk .= n0.φ =>
φ=
; =
turatia 1<φ<2 se allege in gen ca o val intre 1 si 2 peste aceste limite abtinanduse pierderi de vit sau prod mai mari de 50%. In general in cadrul acestui interval val rel se aleg dintre val sirului de nr reale 0.6; 0,25; 1,4; 1,6. Mecanismele de reglare util in cinematic MU vd de : -mecanisme de reglare continuu; -mec de reglare in trepte. Mec de reglare continuu de tip mechanic se real in urm 2 var : -sub forma variatorilor continuui cu frictiune; -sub forma variatorilor cu lant sau curea .
Variatori continui cu frictiune
a)mec de tip cap rola dpdv constructive dintr-o rola de raza R si un con avand semiunghiul de varf α . rola este apasata usor cu aj unei forte pe care misc de la un element la altu se transmite prin frecare. Modif param cin la iesire din mec se real prin deplasarea punctului de contact N dintre rola si con in lungul generatoarei 11
MASINI UNELTE
conului. Mecanismul poate functiona cu rola cu rola conducatoare si con condus sau invers. i= (variatie hiperbolica); i= (var liniara)
avantaje – constructia sipla iintretinere usoara. Dezavantaje-rep de reglare mic intre 3 si 5, instabilitatea param cin la iesire la var ef de aschiere. b-mec con-rola-con c-rola-roata plana d-mec roata plana-rolaroata plana e-mec con roata oala avantajele acesot mec-cap de reglare mai buna 9-12 constructive mai dez complexa, instabilitate param cin la iesirea din mec. Domenii de utilizare-in cinematic masinilor ce transmit eforturi de aschiere mici sau care lucreaza cu adancime de aschiere mici(masini de finisare sau superfinisare)
CURS 6 MECANISME DE REGLARE CONTINUA CA LANT SAU CUREA Variatorii continui cu lant sau curea sunt form dpdv constructiv din 2 conuri identice dispuse pe axele de intrare/ iesire. Legatura dintre cele 2 perechi este real fie prin curele late fie prin lanturi. Reglarea param cin la iesire se real continuu prin departarea sau apropierea conurilor de pe unul mai mare. Dx1/Dx2, Dx1iR<1. Avantaje :rap de reglare este mai mare comparative cu mec cu frictiune putand ajunge pana la R; in cazul util lanturilor sau a unor curele dintate se elimina dezav instabilitatii param cin la variatia efortului de aschiere, dezav intalnit la variatori ce frictiune. Mecanisme de raglare in trepte.Mec de baza in real mec de reglare in trepte sunt: a)angrenajul la care rap de reglare este dat de rap de nr de dinti de roata conducatoare /roata condusa;
12
MASINI UNELTE
b)transmisia prin curele la care rap de reglare este dat de rap dintre diametrele rotilor dintate.
dpdv constructive variatorul este form din 2 blocuri de roti de curea dispuse pe axul de intrare/iesire. Legatura intre cele 2 nlocuri este realizata fie prin curele late fie prin curele trapezoidale. In cinematic MU aceste blocuri au un nr max de 3 roti de curea. Cond impusa pt functionarea mec este ca el sa util aceiasi curea a carei ’ ’ lungime se calc cu rel L=2A+πDK/2+ πDK /2=2A+π/2(Dk+Dk ) mec real un nr de trepte de turatie egal cu nr rotilor de curea din bloc de pe axul de ’ intrare/iesire. nk=n0.Dk /Dk rel turatiei la iesire. Mec poate fi real in 2 var constructive: -cu curea cu ramurile paralele fig a, var util pt real aceluiasi sens al misc axului la iesire; -cu ramurile incrucisatoare b var util pt schimbarea sensului la axul de iesire Avantaje –simplitatea constructive; grad de amortizare ridicat al vibratiilor Dezavantaje:gabarit mare; antrenarea prafului din incarcare; instabilitatea param cin la variatia efortului de aschiere; capacitatea de reglare mica. Domenii de utilizare: in gen in cinematic lanturilor cin princ ale masinilor utilizate pt prelucrari de finisare datorita capac mari deamortizare a vibratiilor care asigura la iesire o misc linistita fara batai/ vibratii; in comb cu alte mec cin carora le mareste rap de reglare a param cin.
13
MASINI UNELTE
Cutii de viteze cu roti dintate se clasifica astfel: -CV cu 2 axe; CV cu 3 sau mai multe axe; CV combinate. 1)cutii viteze cu 2 axe. Se real in 2 variante:-cu 2 axe cu blocuri baladoare (a); cu 2 axe cu roti combinate cu cuplaje(b).
Mec cu 2 axe au o constructi simpla, dar capac de reglare mica. Marimea capac de regl poate fi real prin sol tehnice: Combinarea variantei a cu b ; Utilizarea pt antrenare a unui ME asincron cu 2 sau 3 trepte de turatie Util pt transmiterea misc de la motor la axul de intrare in cutia de vit a unui mec de transmitere cu conuri in trepte cu 2 sau 3 trepte.
CURS 7 Cutii de viteze cu 3 axe si mai multe
Mecanismul realizeaza 6 trepte de turatii care convine din 2 trepte de turatii realizate intre axul 1 si 2 si din 3 trepte de turstie intre axele 2 si 3. 6=2x3; 6p=2φx3φ.-ecuatia structural a retelei de turatie. Ecuatia structural permite realizarea urm etape privind mec cinematic. 14
MASINI UNELTE 2
1)calculul nr de variante posibile: N=(K!) /e!n!n!; k-rep nr de factori ai ac structural ; e, n ,n –nr de factori asemenea ai ec structurale. N=4/0!=4; 8=2x3x3. N=6!/2=36/2=18; N-nr de variante constructive posibile ale cutiei de viteze. Alegerea variantei optime constructive a cutiei de vit se face pe baza urm criterii: I. Nr de roti max commune al unui bloc balador nu poate depasi val 3 sau f rar 4; II. Bloccurile baladoare nu se amplaseaza pe axele de intrare sau iesire intrucat dat mom de inertie mari poate duce la deformarea elastic sau ruperea acestora. III. Blocurile baladoare se amplaseaza fie pe acelas ax fie pe axe imediat apropiate pt a exista pos manevrarii lar de la unsg mecanism. Regula de calcul a nr de turatii. Nr treptelor de turatii in cazul mec cu roti baladoare este dat de produsul dintre nr de roti ale blocurilor baladoare component. Trasarea diagramei retelei de turatii. 1-ajuta la proiectare;2-ajuta la exploatare
Cutiile de viteze combinate-rezulta din combinarea mai multor mec cin fie in scopul cresterii capacitatii fie in scopul real unor cond impuse prin procesele de prelucrare prin aschiere. Cutii de vit combinate cu roti de schimb. Dezavantaj –timp schimbare mare- din acest motiv acestea se util in cazul MU care efectueaza prelucrari de serie mare. Cutii de viteze cu intermediare este form din 2 mec cinematice, o cutie de vit si o cutie intermediara de legatura, intre aceste mec fiind real printro transmisie prin curele latye. Cutia de vit poate fi una cu roti baladoare cu 3 sau mai multe axe prin iar cutia intermediara poate fi un mec in gen cu 2 axe prin care se poate realize multiplicarea nr de trepte al cutiei de vit sau poate fi un variator continuu de turatii care sa permita reglarea continua a turatiilor intre 2 trepte ale acestora. Transmisia prin curele ce leaga mec are rol si de a amortize vibratiile generate in cutia de vit asigurand transmiterea la axul de iesire a unei miscari linistite fara vibratii. Aceste mec se util in cinematic MU pt prelucrari de finisare-strung de finisare sau masini de rectificat.
15
MASINI UNELTE
Mecanisme de transformare a misc de rotatie in translatie. Se real in 2 var: I-fara autoinversarea sensului misc (pinion cremaliera, durb-piulita; cama tachet). it=ps(mn)-rap de transmitere este pasul ye=yi.ip vas=yi.ps=ns.ps. acest mec se real in 2 variante: cu surub lung si pilita scurta; cu surub scurt si piulita lunga. Mec pinion cremaliera este real din piulita p caract prin nr de dinti z si care executa o miscare de rot cu turatia n psi cremaliera Cr caract prin pasul danturii pz si care este solidara cu elem mobil EM. Mecanismul transmite miscarea de rot a pinionului cu turatia np intro misc de translatie a cremalierei cu vit Vas de aschiere. Rap de transmitere Pz*z=i t(mm); Vas=np*pz*z. Din analiza rezulta ca intotdeauna vit real de mec pinion-cremalierava fi mai mare de z ori decat cea real de mec surub-piulita. Utilizarea celor 2 mec se face in urm cond:-mec pinion-cremaliera se va util in cazul lui Vas mari dar in cazul unor miscari in care nu se impune o precizie ridicata. Mec surub-piulita se utilizeaza atunci cand se impuge o coordonare principal a miscarilor si cand vit de aschiere sunt mici. II mecanisme cu autoinversare-biela manivelaeste real din manivela o Ace executa o miscare de roatie cu vit unghiului ω si biela AB al carei capat este solidar cu o piatra de culisa k ce se deplaseaza rectiliniu intre C si D pe distanta l. analiza variatiei vitezei capatului bilelei conduce la urm concluzii: variatia vit pe ambele curese este aceeasi fapt care in cazul util la prel prin aschiere cand pe o cursa se real cit active sau de lucru iar pe cealalta se real miscarea de retragere sau auxiliara acst mec este neproductiv. Cond de productivitate impunand ca vit sa fie mai mare decat cea a misc de lucru. Pe durata unei curse de lucru vit variaza intre val 0 la capetele cursei si o val maxima la mijlocul cursei. Cond de prelucrare prin aschiere este ca vit misc de aschiere sa se mentina ct pe durata prelucrarii. Masura impusa in acest caz este ca intotdeauna lung sup prelucrate sa fie mai mica decat lungimea cursei. Lp<
MASINI UNELTE
Curs 8 LANTURI CINEMATICE PRINCIPALE HIDRAULICE In fct de tipul traiectoriei de miscare aceste lanturi pot fi: 1)lanturi cin hidraulice pt miscarea de rotatie; 2)lanturi cinematice hidraulice pt misc de translatie. 1)Ele se real in var variatiilor continue hidraulice care sunt formate dintro grupa debitoare Pdφ si un vector hydraulic rotativ MTR, ambele de acelasi tipcu pistonase sau cu palete. In cazul pompei cu debit variabil, reglarea debitului acesteia se real prin mod exentritatii rotorului. In acest caz turatia la iesire este det cu ecuatia. Lanturi cin pt misc rectilinie. Rz-rezervor; PDC-pompa cu debit ct MHL-motor hydraulic liniar cu tija bilateral; EA-elementul actionat; Rel de calcul al vit de aschiere. Vp-vit de deplasare a pistonului. Ye=yi.it=>Vas=no.ip.im= no.Qp /no.Vp /Qp=Qp/s In cazul motoarelor hidrostatice liniare cu tija bilateral actiunea celor doua camera ale cilindrului sunt egale. S1=S2=S. in cazul celor cu tija unilateral S1 ≠S2. Sectiunea fiind ct => Vas=f(Qp)=>reglarea Vas in cazul lanturilor cin hidraulice se face in general numai prin reglarea debitului pompei. Din acest pct de vedere sunt 2 posibilitati: 1)In cazul utilizarii pompelor cu debit ct pt reglarea debitului este necesara inchiderea in structura lantului un aparat H de reglare care se numeste droser.(se ut la pompe cu roti dintate sau pompe cu surub) 2)utilizarea pompelor cu debit variabil de tipul:cu pistonase axiale sau radiale, sau cu palete; caz in care reglarea debitului se reliz prin modificarea excentritatii rotorului. Alte component ce se regasesc in structura LCH sunt :aparatul de distributie; ap de reglaj a presiunii; ap de filtrare,etc. Avantajele utilizarii lanturilor hidraulice pt misc rectilinie : simplitatea constructive, avand pos autoreducerii ciclurilor; eliminarea unor defecte care sunt specific LC mecanice. Dezavantaje –instabilitatea param cin la variatia efortului de aschiere.
17
MASINI UNELTE
Lanturi cinematice principale electrice-se real un gen in variante agregatelor de masini el denumite aggregate Ward-Lenard. Este format din uramatoarele masini: -MEA-mot el asincron care introduce in lant turati de intrare no Gcc-generator de current continuu actionat de mot M Asi care form tensiunea cant-UG pt alimentarea motorului de cc Mcc care form la iesire o turatie nx reglabila continue. Pt reglarea economica a tens generatorul de cc este combinat cu o alta mas el excitatrice(E) Reglarea param cin la iesire paoate fi real : prin reglarea tens furnizate de generatorul Gcc; prin intrmediul unui resort (Ru) sau prin reglarea fluxului de current la motorul Mec prin intermediul resortului Rø. Avantaje :posibilitatea reglarii continue a turatie; posib inversarii usoare a sensului; stabiliatea param cin la iesire; o capacitate de reglare buna(cca 30-40) Dezavantaje –gabarit mare; pret de cost ridicat (ai utilizarea lor este justificata dpdv economic numai pt anumite utilaje mari-strung carusel sau unele masini de rabotat plan longitudinal ) CURS 9 Lantul cinematic de avans- este un ansamblu de mecanisme care real pe traiectoria generatoare miscarea de avans care rep de fapt miscarea de aducere in zona de aschiere a unor noi straturi de material. Param cinematic care caract misc de avans sunt: Avansul S=Sz.Zs(mm/rot) Sz-avans pe dinte; Zs-nr de dinti ai sculei. Acest parametru caract misc de avans pt: strunjire, gaurire, frezare circular sau rectificare rotunda. Viteza de avans W=s/t(mm/min) caract vit de avans in cazul op de frezare/ rectificare plana. Principiul avansului il rep una din dim ascheirii: lungime, latime, sau grosime. Miscarea de avans poate fi realizata pe traiectorii rectilinii sau pe traiectorii circulare-avans circular.
18
MASINI UNELTE
Structura Mecanismele de actionare MA Actionarea lanturilor cinem de avans poate fi realizata in urm moduri: Manual –prin intermediul rotii de mana in aceasta act este obligatory la orice lant de avans Actionare independent prin motoare electrice- acest tip de actionare este util in cazul MU mari, mij. Actionare de la lantul cinematic principal, util in gen in cazul MU mici sau in cazul real unor cond cinematice cand este nec reglarea celor 2 lanturi. Mec de pornire/oprire si inversarea sensului cu aceleasi fct ca cele de la lanturile cin principale. Mec de reglare-reglarea param cin ai misc de avans poate fi real in urm 2 moduri :*misc de avans continua caz in care mec de reglare MR are rolul de a real un rep de reglare iw;*misc de avans intermitenta/periodica-misc este real pt anumite dist. In acst caz mec de reg MR este cuplat cu un mec de fractionareb a misc Mk(regleaza peridicitatea) Mecanismul de siguranta Ms are rolul de a intrerupe misc de avans in cazul depasirii unui effort d aschiere max admisibil. Acest mec are rolul de a proteja celelalte mec cinematice ale lantului si in special mec de transformare impotriva unor suprasarcini c ear duce la distrugerea lor. Mec de cuplare C care in poz 1 permite real avansului automat iar in poz 2 permite real avansului manual. Mec de transfer al misc de rot in translatie MT care este present numai in cazul lant de avans rectiliniu. In fct de tipul mec component lanturile cin de avans pot fi: lanturi mecanice; hidraulice; electrice; pneumatic; combinate. Lanturi cineematice de avans mecanice. Mec de p/o care au aceleasi fct si sunt aceleasi tipuri cu cele de la lantul princ respectiv cu gheare sau frictiune fata de care se deosebesc prin faptul ca au dim mai mici intrucat transmit puteri mai mici. In gen la avans ef sunt mai mici. Mec de inversare a sensului; Mec de reglare MR(cutia de avansuri) poate real reglarea continua sau in trepte a param cin. Mec de fractionare(mec cu chlichet sau cruce de malta; cama-tachet); Mec de siguranta-stift de forfecare sau cu roti cazatoare, Mec de transformare –mec fara autoinversarea a sensului(surub-piulita) Mec de reglare-pot fi pt reglare in trepte sau continua Mec pt reglare in trepte pot fi de tipul transmisiilor prin conuri in trepte sau de tipul cutiilor de vit cu roti dintate sau pot fi mec specifice de reg a avansului.
19
MASINI UNELTE
Comparative cu mec utilizat in lanturile cin princ aceste mec prez particularitatile:mec cin component au dim mai mici intrucat transmit puteri mai mici; angrenajele sunt in nr mai mare pt ca mec de reglare real un nr mai mare de trepte de vit. Mec de reglare continua :variatorul de frictiune si a variatorilor cu lant sau curea cu acelesi caract constructive si functionale ale mec principale. Mec de reglare specific NORTON -este real dpdv constructive dintr-un bloc sau tren de roti fixe z1…..zk dispus pe axul de intrare I si ocarcasa basculanta C B in care se afla dispusa roata baladoare z si roata libera z1 carcasa dispusa de axul de iesire 2. Carcasa basculanta poate executa 2 miscari :o miscare de deplasare in lungul axului II prin care rotiile dintate ale carcasei basculante pot fi aduse aduse in dreptul fiecarei roti ai trenului x; miscarea de basculare/ rotire II prin care roata libera zi este adusa in angrenare cu roata trenului fix. Mec realizeaza un nr de trepte de turatii egal cu nr rotilor ce compun trenul fix si care este de max 9 f rar 12. Turatia la iesire nk=n0.zk /zi.z /z=n i ozk /z Avantajele principale ale mec sunt : constructive compacta si dim mici; pos realizarii unui nr relative mare de trepte cu un nr min de roti dintate. Dejavantaje:cap de reglare mica pt care este util in comb cu alte mec cin; dat deschiderii practicate in carcasa mec pt a apermite real misc carcasei basculante in mecanism pot patrunde impuritati sau aschii sau pot avea loc scurgeri de ulei din mecanism. Mec pana-mobila-este real dintr-un bloc de roti fixe z1…zk dispuse pe axul de intrare si un bloc de roti libere pe ax dispuse pe axul de iesire II. Legatura fiecarei roti de pe blocul liber cu axul II se real cu aj unei pene mobile care poate fi deplasata in dreptul fiecarei roti al blocului. Mecanismul real un nr de trepte de turatii egal cu ne perechilor de roti fixe resp libere. In gen mec este real cu ’ 4 perechi mai rar 6. Turatia la iesire: n k =nozk /zk ; Avantaj –constructie compacta; Dejavantaj: nr mic de trepte de turatie; cap de reglare redusa pt care se util in comb cu alte mec cin; rigiditate slaba a axului de iesire dat cadranului de banda practicat de acesta; uzura intensive a danturii rotiilor pt ca se afla in angrenare permanenta.
Cutiile de mutiplicare-real in gen un nr redus de trepte de turatii si care utilizate in comb cu alte mec cin. pot fi de 2 tipuri: cu roti baladoare; cu roti dispuse in meandru. Aceste mec realizeaza in gen 4 trepte de turatii in comb cu alte mec le multiplica de 4 ori nr de trepte de turatii. 20
MASINI UNELTE
MECANISME DE TRANSF A MISC DE ROT IN TRANSLATIE Mec surub-piulita, cama-tachet, pinion-cremaliera,prezinta aceleasi part ca si cele de la lanturile cin princ. Lanturile cin de avans electrice se real in 2 var: in variant agregatelor cu arcpt masini el , in cazul misc rectilinii saunt combinate ce mec de transf mecanice; util mot el liniare-nu mia este nec util mec de transf a misc de rot in translatie. Prima variant este util la MU mari; a doua la MU mici. Lanturile hidraulice-prezinta particularitatiile camp cu lanturile cin princ: utilizeaza in structura numai pompe cu ….constant cu surub mai putin cu roti dintate; aceste lanturi util ca motoare hidrostatice cu tija unilateral pt real de vit dif pe cele 2 sensuri de misc; mot cu tija bilateral-se real aceleasi vit pe cele 2 sensuri de miscare. CURS 10 LANTURI CINEMATICE DE FILETARE Filet-sup elicoidala generate de unul din urm corpuri: cilindrice, conice, hiperboidale. Dupa forma filetele pot :fi cu profil triunghiular; patrat; dreptunghiular; trapezoidal; rotund etc. Dupa nr de inceputuri nr sup elicoidale generate pe aceals corp: un inceput; cu 2 sau mai multe incpeuturi. Parametrii principali care caract filetul sunt: pasul elice care rep dist intre 2 spire consecutive ale aceleiasi elice masurata pe generatoare; pasul filetului care rep dist dintre 2 elice consecutive ale unui filet cu mai multe inceputuri. Relatia intre p elicei si p filetului: PE=K.Pf ; k-nr de inceputuri; Pf pasul filetului. Metoda de generare a sup elicoidale si a filetelor 1. Metoda de generare prin materializare. Generatoarea este materializata prin muchia generatoare a piesei………este transpusa pe piesa de prelucrare. Acelasi procedeu poate fi aplicat si in cazul unor roti dintate cu dinti elicoidali, caz in care generatoarea se face prin elemente cinematice de conducere a MU. 2. Met cinematic de generare prin aschiere care consta din combinarea unei miscari de rotatie cu vit tangential V T cu o misc de translatie cu vit V A cu conditia ca rap celor doua viteze sa fie egal cu tgB sis a fie ct, unde B este unghiul de inclinare a elicei filetului. VT /V A=tg=ct. Analiza acestei rel duce la urm concluzii:-rap dintre vit celor 2 miscari tb sa fie riguros ct; -orice variatie a uneia dintre cele 2 vit ducand la modificarea rap deci la variatia unghiuli B si de aici la variatia pasului filetului. Din acst motiv sa se immpune ca lantul cinematic de filetare sa fie in primul rand un lant cinematic rigid de tip mechanic.
21
MASINI UNELTE
Pt realizarea cond cinematice se impune ca cele 2 lanturi cinematice sa fie legate intre ele printro leg rigida realizata in paralel. Valorile celor 2 vit pot fi oarecare cu cond respectarii val raportului. In practica se procedeaza in felul urmator: 1 din cele 2 viteze se allege = cu vit de aschiere iar cealalta se adopta prin calcul. Structura lanturilor cinematice de filetare. Lantul cin de filetare tr sa fie un LC inchis format de regula prin legarea in paralel a unui lc cu misc de rotatie cu lc cu misc de translatie. Legatura dintre cele 2 lc tb sa fie o leg rigida. Exista 2 tipuri de structure de LC de filetare: in fct de modul in care se realizeaza actionarea acestora
a)LC pt misc de translatie de la lantul pt misc este act de la L de misc de rotatie. b)lantul pt misc de rot este actionat de la L pt misc de translatie. Aceasta structura este actionata in cazul frezarii. Mecanismele specific ale acestor lanturi: mec de inversare a sensului utilizat in vederea real filetelor de stanga sau dreapta; mec de de reglare cu roti de schimb (AB) care poate sa fie de sine statator sau combinat cu alte mecanisme de reglare; mec de tip surub-piulita cu pasul surubului pe Fsc. Reglarea lanturilor cinematice de filetare - poate fi real prin urm 3 tipuri de mec: cu roti de schimb; formate prin comb mec cu roti de schimb si a cutiilor de avansuri cu mec cinematice specific cutii de filete specific. In toate cazurile ec P E /PSC=CF.iR de reglare a unui lant cin. Psc-pas conducator al masinii; CF-constanta lc de filetare; iR-rap de reglare a mec de reg a,b,c. Mec de reg a lantuluicin tr sa asigure urm cond de generare a filetului: la o rotatie complete a semifabricatului scula ca tb sa se deplaseze pe o dist PE(paul elicei). iR=AR/BR; CF=1; Pe/Psc=AR/BR; AR.BR-> nr de dinti a I rotilor de schimb. Pe baza acestei relatii se va det montajul rotiilor de schimb. Datele cunoscute sunt urmatoarele:PE;Psc;AR;BR. Etapele calculului: 22
MASINI UNELTE
1. Se introduce in ec va PE,Psc; cond impusa de masura-de reg sist metric. Relatia de transfer a pasilor din dif sist in sist metric sunt urm: filete exprimate in toli p=25,4/N (mm), N-nr de pasi de toli; filetul modul p=m. π; diametrul Pitch (pas diametral) p=25,4.π/DP(mm); nr de zecimale sa fie approximate prin fractii. 2. Fractia (rap pasilor) se apmlifica/ simplifica convenabil ai la numerator si numitor sa se obt vale gale cu nr de dinti ale rotilor de schimb din dotarea masinii. In urma calculului poate rezulta un montaj form din urm var
3. verif motajului A+B>C+20; C+D>B+20. In cazul in care nr de dinti nu satisfac aceste egalitati se reface calculul si se stabilesc elte nr de dinti ale rotilor de schimb pana cand cond va fi satisfacuta. Cutiile de filetare specific-sunt utilizate numai in cazul mesiniilor unelte care real operatia de filetare. MECANISM DE TIP RUMPH. CURS 12 lanturi cinematice auxiliare-sunt lanturile care executa misc auxiliare pest misc din afara proc de prelucrare dar care sunt supuse la necesitatea deforarii in cond optime a proc de prelucrare. Aceste misc pot fi:misc de deplasare rapida; misc necesare avansarii, alimentarii cu semifabricate; operatii de reglare a param cin sau de inversare a sensului misc; op de oprire etc. cond princ impusa acestor misc este ca aceste sa fie real in gen vit misc cu scopul reducerii timpilor auxiliary. Clasificare: Dupa tipul misc sau op executate; Dupa modul de act:cu act manuala la masini cu dim mici; cu act automata la masini de dim mari si la cele cu comanda program; Dupa tipul traiectoriei:rectilinie; circulara. Dupa tipul mec component:mechanic, hydraulic, pneumatic, electrice sau comb. Structura principalele grupe sunt:-meccde act caz in care in cazul act manual este in gen o roata de mana(act manuala); in cazul act automate poate fi un motor electric, de current alternative, poate fi o sursa de act hidraulica sau de act mare pneumatic; mec de p/o care poate fi de 2 tipuri:cuplajelor cu act manuala,p/o in cazul in care lantul este prevazut cu motoare el de act cu cond ca frecventa nr de p/o sa nu fie mare; mec de inversare a sensului care este de tipul celor util la lc pt misc 23
MASINI UNELTE
de lucru; mec de transfer a misc de rot in transl, util in cazul lc auxiliare pt misc de translatie: surub-piulita; pinion-cremaliera; cama-tachet.
CURS 13 CONSTRUCTIA, EXPLOATAREA SI CINEMATICA PRINC TIPURI DE MU MU-este masina de lucru care in cadrul proc tehn de prelucrare indeplineste functiile:sustine toate comp sist tehn; realizeaza misc impuse de proc de prel prin aschiere. Clasificare:dupa tipul op de prelucrare- strunguri, masini de ,gaurit, frezat, rabotat, rectificat, mortezat, superfinisat; dupa gradul de universalitate al prelucrariilormas universal, specializate sau mas special; dupa gradul de automatizare cu comanda manuala sau program ; dupa marime mici,mij,mari, grele; dupa particularitatile constructive nr de arbori principali, proz arborelul princ, tipul batiului. STRUNGURI-sunt MU la care generarea sup se real prin comb misc princ de rotatie al semifabricatului cu misc de avans rectiliniu pe dir longitudinal sau transversal executat de scula. Calsificare :dupa gradul de universalitate: universal, specializate sau mas special; dupa gradul de automatizare neautomata, semi, automate; dupa tipul comenzii: manuala sau program; supa part constructive: dupa poz axului princ, dupa nr arb princ, dupa tipul batiuluio; dupa part constructive si functionale strunguri normale, revolve, semiautomate, automate, carusel, special, specializate. Strunguri normale- sunt strunguri caract prin poz orizontala a arborelui principal si printrun grad inalt de universalitate a prelucrarilor. Clasificare :dupa tipul comenzii normala sau cu program numeric; dupa marime mici(pana la 200mm-pt mecanica fina), mijlocie(200-800/100mm), mari si grele(1000-3000mm) Organizare constructive. Elemente constructive. 1 - batiu, 2 - p ăpuşa fixă (conţine Cv), 3 - cutia de avansuri şi filete, 4 - cutia căruciorului, 5 - sania longitudinală, 6 - sania transversală, 7 - sania portcuţit, 8 - suportul portcuţit, 9 - păpuşa mobilă. Caracteristici de baza ale strungului Dp-diametru max de prelucrare deasupra batiului; Da-diam alezajului arborelui principal; Lv-lung max de prindere intre varfuri. SNDbxLv 24
MASINI UNELTE
Parametrii cinematic: nmin….nmax(rot/min)turatia avans principal; smin….smax(min/rot) dom de reglare a avansurilor; Lxlxh(mm) dim de gabarit; Pi(kw) putere instalata. Misc realizate de masina: misc de lucru(1.misc princ de rot a semifabricatului, 2.misc de avans longitudinal a sculei,3. Misc de avans transversal a sculei); misc auxiliare(4.misc de rotire a placii rotitoare pt inclinarea sculei in vederea prel sup conice, 5.misc de pozitionare pe dir longitudinal a sculei in rap cu semifab, 6. Misc de rotire a dispoz de prindere a sculei pt aducerea unei scule in poz de lucru, 7.misc de pozitionare pe dist long a papusii mobile, 8. Misc de deplasare pe dir transversal a papusii mobile util in cazul prel sup conice piese de lung mari, 9.misc de deplasare longitudinal a binonului util pt real fortei mec fixarii semifab de lungimi mari).
25
