FACULTATEA DE INGINERIE BRAILA SPECIALIZAREA SPECIALI ZAREA AGRICULTURA AGRICULTURA
NOTE DE CURS FITOTEHNIA CEREALELOR ŞI LEGUMINOASELOR LEGUMINOASELOR PENTRU BOABE
SOARE AURICA
1
CAPITOLUL 1 NOŢIUNI GENERALE DE FITOTEHNIE 1.1 Definiţie, Definiţie, Obie! Obie! "e #!$"i$ #!$"i$ Fitotehnia este o ştiinţă agricolă al cărei obiectiv este cunoaşterea biologiei şi ceri cerinţ nţel elor or faţă faţă de fact factor orii ii ecol ecolog ogic icii a plan plante telo lorr de câmp câmp,, pe ba baza za aces acesto tora ra elaborându-se tehnologii de cultură în scopul obţinerii unor producţii ridicate şi de calitate superioară. Fitotehnia este domeniul ştiinţei agricole care se ocupă de cercetarea plantelor erbac erbacee ee de cu cult ltur urăă ma mare re priv privin indd elab elabor orar area ea de tehn tehnol olog ogii ii mo mode dern rnee ecol ecolog ogic ic inofensive de cultivare, perfecţionarea elementelor tehnologice în baza realizărilor ştiinţei şi tehnicii în scopul obţinerii unor producţii înalte, de calitate bună şi eficiente economic. uco ucovs vsch chi, i, 1! 1!"# "# arăt arătaa că $se $se po poat atee spun spunee în mo modd sigu sigurr că fito fitote tehn hnia ia pe suprafaţa globului se ocupă mai mult cu producerea pr oducerea de fructe şi seminţe% Fitotehnia este una din ramurile de bază ale ştiinţei agricole care stabileşte tehnologiile de cultivare ale plantelor, bazate pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei. &biectul de studiu îl constituie plantele de câmp 'cereale, leguminoase, plante tehnice(, plante care ocupă cea mai mare parte din suprafaţa arabilă a ţării noastre 'circa )* +(. ceste specii de plante asigură cea mai mare parte din produsele necesare alimentaţiei oamenilor şi furaării animalelor, precum şi materia primă pentru diverse ramuri industriale 'morărit şi panificaţie, ulei, zahăr, zahăr, amidon, alcool, tetile, farmaceutică(. Fitotehnia nu are numai rol de elaborare a tehnologiilor ci şi de stabilire a măsurilor de armonizare a realţiilor dintre plantă şi mediu în vederea creşterii producţiei. /umărul de specii de care se ocupă fitotehnia este de circa 1** şi ele aparţin mai multor familii botanice 0 ramineae, 2eguminosae, 3ompositae, 3ruciferae, 3henopodiaceae, 4olanaceae. 5roducţia vegetală este un fenomen comple, în care planta verde este motorul, iar razele solare sursa de energie care îl pune în mişcare. Fitotehnia are trei trăsături principale0 1. producţia vegetală este rezultatul r ezultatul activităţii plantelor cultivate6 7. în fitotehnie nu se lucrează cu plante izolate, ci cu o masă de indivizi, care compune cultura6 #. cara caract cter erul ul prod produc ucţi ţiei ei ve vege geta tale le este este fluc fluctu tuan ant, t, de deoa oare rece ce prod produc ucţi ţiaa este este rezultatul conlucrării mediului cu masa de indivizi, ambele componente fiind caracterizate de instabilitate. 7
1.%. Me!&"e'e "e e(e!)(e &biectul de cercetare al fitotehniei este planta cultivată, care îndeplineşte funcţia de producător de substanţe organice necesare omului. 3ercetările se efectuează prin eperienţe în câmp, în case de vegetaţie, în laborator după tehnici de cercetare adecvate. 3ercetările efectuate în câmp au ca scop stabilirea rotaţiilor culturilor, a fert fertil iliz izăr ării ii,, a stab stabil ilir irii ii celo celorr ma maii ad adec ecva vate te lucr lucrăr ării ale ale solu solulu lui, i, a solu soluţi ţion onări ăriii problemelor privind însămânţarea, precum şi a celor referitoare la lucrările de întreţinere. 1.*. Le+!$() fi!&!e-niei $ )'!e !iinţe 5ent 5entru ru atin atinge gere reaa ob obic icti tive velo lorr prop propus use, e, fito fitote tehn hnia ia folo folose seşt ştee stud studii iile le şi cercetările altor discipline 0 8otanica, Fiziologia vegetală, 8iochimia, grochimia, 5edologia, 5edologia, 8iofizica, 8iofizica, 9cologia, 9cologia, g groteh rotehnica, nica, m melio eliorarea rarea plantelor plantelor,, 5rotecţia 5rotecţia plantelor, :aşini agricole, :anagement :anagement şi :ar;eting. 1./. M&"$' "e f&'&#i(e ) !e(en$'$i i #!($!$() "e $'!$(i
#,7 + din suprafaţa agricolă a ţării. ?rmărind evoluţia suprafeţelor cultivate cu plante din principalele grupe fitotehnice se constată ca suprafaţa ocupată cu cereale a scăzut faţă de anul 1!#), însă a crescut suprafaţa cultivată cu plante oleaginoase. F&n"$' f$ni)(, "$0 &"$' "e f&'&#inţ 4pecificare 7**@ 7**) 7**! 7*1* 7*1*A 4uprafaţa agricolă, din 1=@*!,# 1=@*7,# 1=>)=,! 1=>#"," 1#7!) care0 rabil !=7#,# !=1",1 !=77," !=*",* )#*" 5ăşuni ###*,* ###*,* ##1#,) #7)),) ==!= Fâneţ Fâneţe 1"#1,= 1"#7,= 1"7),* 1"7!,@ Bii şi pepiniere viticole 71),* 71=," 71",= 71#,= #1@ 2ivezi şi pepiniere 7*>,> 7*@,# 7*",7 1!),> pomicole rădini familiale AA 1)7 4ursa0 nuarul statistic al Comâniei, 7*11, tab 1=.1 A D/4 comunicat de presă nr. 1#>E#* iun 7*11, rezultate provizorii ale C 7*1* &bs0 AA pentru anii 7**@-7*1* grădinile familiale sunt incluse în arabil -pentru anii 7**@-7*1* , conf precizărilor metodologice din nuar, nuar, este evidenţiată suprafaţa cu destinaţie agricolă -pentru anul 7*1*A, conf C 7*1*, este evidenţiată e videnţiată suprafaţa agricolă utilizată în eploataţii 5C&?3GD 5CD/3D5292&C 5CD/3D5292&C 5C&?49 CD3&29 B99H29 59 2&3?DH&C #
4593DFD3C9 ?.:. 7**@ 7**) 3ereale pentru ;g #>7,) @)7," boabe râu ;g 1=1,= ###,! 4ecară ;g 1,* 1," 5orumb ;g 1@),! #>",* Floarea soarelui ;g 7",= "=,= 4feclă de zahăr ;g #=,) #7,! 3artofi ;g 1@7,= 1>!,@ 2egume ;g 1==,@ 1@@,> Fructe ;g "*,= "=,) 4ursa0 nuarul statistic al Comâniei, 7*11, tab. 1=.!
SECTORUL 2EGETAL 4593DFD3C9 4uprafaţa 'mii ha( 7**@ 7**) 7**! "17!,7 "71*,@ "7)7,= 39C929 I H&H2, d.c. 1!)@,1 717#,# 71>=,# CJ? K 493CL &CM #>#,) #!=,* "1@," K&CM&D3 &BLM 7*),@ 7**,= 7*7,@ 7"7=,@ 7==1," 7##),) 5&C?:8 8&89 &C9M ),= !,! 1#,# F2.4&C92?D )#",! )1#,! @>>,1 C5DGL ?29D 4&D 4F932L 9 MNLC 3CH&FD H&H2
#>=,! #>" 1##,7 =!,! 7),@ 7*,= 7>),1
=1!,! =),) 71,#
7"",# 7"",7
7**! >!7,@
7*1* @@!,)
7=7,# 1," #@1,= "1,1 #),* 1)>," 1)1,@ >1,>
7@1,7 1,> =71,! "),! #!,1 1"#,7 1)*,# >>,7
7*1*
7*11
5roducţie totală 'mii t( 7**@ 7**) 7**!
"*=*,>
"1)!,)
@)1=,)
1>)7>,=
1 = ) @#
1>@17,!
7*>#=,1
71@@,*
1!>!,@
#*>",*
@717,=
"7#","
")=>,1
@17>,#
"1",)
=7",=
7*1*
7*11
1)1,=
"#1,= 17*!,= 11)7, 1 1)=,# 7"1,> #)7,* 7!",)
#*=,"
#>!,1
7*!),=
7")*,=
!*=7,*
11"!",>
17,= 17,@ @!*,) !)",#
#)"#,!
@)=!,1
@!@#,#
1#11,* 1=7#,)
"#@,# #)1,> >#,! >!,7 77,* 1),)
7@," =),! @7,= "=>,! 11@*,* 1*!), * #>1," >@#,* ">!,> 1#>,1 !*,> )=,# @=),) @*>,@ )1>,)
!=#,* 1=!,! )#@,!
7=1,#
#@17,=
#7)#,! =1"",=
7=*,)
#>=!,* =**=, *
>1,> >=,) 17>7,! 1)>=,1
CAPITOLUL % FACTORII FACTORII CARE CONDI3IONEAZ4 CONDI3IONEA Z4 PRODUC3IA AGRICOL4 =
@==,) 1=@,7 >@"
supra creşterii şi dezvoltării plantelor cultivate acţionează mai multe grupe de factori0 a. ecologici I climatici şi edafici b. biologici I soiul sau hibridul cultivat şi valoarea culturală a seminţelor c. tehnologici I rotaţia, lucrările solului, fertilizarea, semănatul, lucrările de îngriire şi recoltarea d. social-economici I 5rin conclucrarea tuturor factorilor menţionaţi se poate pune în evidenţă capacitatea de producţie a plantelor de cultură. 1. F)!&(ii e&'&+ii 5lantele de cultură au cerinţe specifice faţă de factorii climatici 'lumină, caldură, apă, aer( şi edafici 'solul( de care trebuie să se ţină seama în zonarea diferitelor culturi şi tehnologii de cultură aplicate. F)!&(ii 'i)!ii L$in) 2umina influenţează asimilaţia clorofiliană, creşterea şi dezvoltarea, înflorirea, fructificarea. supra fotosintezei lumina influenţează prin intensitate, calitate şi durată. Intensitatea luminii condiţionează parcurgerea fazelor de vegetaţie la cereale, rezistenţa la cădere, conţnutul în zahăr la sfeclă şi cel de amidon la cartof. 3erinţele plantelor de cultură faţă de intensitatea luminoasă sunt diferite, astfel sunt O plante de lumină P ca de e. 0 floarea-soarelui, sfecla pentru zahăr, cartoful, bumbacul, porumbul şi O plante de umbră P cum ar fi 0 fasolea, inul pentru fibre etc. Calitatea luminii se referă la compoziţia ei spectrală care influenţează cantitatea şi calitatea recoltei. 4-a constat că sub influenţa radiaţiilor roşii şi galbene se sintetizează în special hidraţi de carbon, iar în cazul radiaţiilor albastre mai mult substanţe proteice. Durata iluminării, respectiv alternanţa zilei cu noaptea reprezintă un element de mare însemnătate. urata zilei în măsură să determine formarea florilor a fost numită fotoperioadă. &rzul şi ovăzul înspică numai în condiţii de zi lungă, iar meiul în condiţii de zi scurtă. &rezul în condiţii de zi lungă îşi întârzie foarte mult înfloritul dar fructifică foarte repede sub acţiunea zilelor scurte.
"
upă felul în care se comportă faţă de lungimea zilei plantele se grupează în 0 plante de zi lungă 0grâul orzul, secara, ovăzul, sfecla, rapiţa, mazărea, cartoful, muştarul care fructifică vara în condiţii de zi lungă şi palnte de zi scurtă0 soia, fasolea, tutunul, bumbacul, orezul, porumbul, sorgul, meiul care fructifică în condiţii de zi scurtă. 4unt însă şi specii indiferente faţă de lungimea zilei cum ar fi0 unele soiuri de orez, porumb, tutun, hrişca etc. Folosirea luminii de către plante în câmp se poate face prin orientarea rândurilor nord-sud, respectarea densităţii optime, combaterea bruienilor. 2umina nu acţionează izolat, ea se află în strânsă interdependenţă cu toţi ceilalţi factori de vegetaţie. C'"$() 3ăldura influenţează ritmul absorbţiei apei şi elementelor nutritive, viteza de deplasare a acestora, procesele fiziologice care au loc şi în final creşterea şi dezvoltarea plantelor. 3erinţele plantelor cultivate faţă de temperatură variază în funcţie de specie, soi şi faza de vegetaţie. 5rincipala sursă de căldură este soarele, la care se adaugă căldura solului care provine fie din procesele de descompunere a materiei organice fie din radiaţiile solare reţinute de sol în orele de insolaţie. 9ste foarte important de cunoscut temperatura minimă de germinaţie pentru a stabili data optimă a semănatului la culturile de primăvară. râul, orzul, mazărea se pot semăna la temepraturi de 1-#Q3 în sol 6 floarea-soarelui >-)Q3 6 porumbul )-1*Q3 6 fasolea, bumbacul la 1*-11Q3 6 orezul, meiul 11-17 Q3 6 tutunul 1#-1= Q3. -17 Q3 iar alungirea paiului la 171=Q3. 3ălirea se petrece în două faze, prima la temepraturi cuprinse între *>Q3 şi lumină când se acumulează zaharuri în ţesuturi şi a doua între -7Q şi -"Q 3 când nu este nevoie de lumină. Q3, iar coacerea la temeperaturi în ur de 7*Q3. 5entru aprecierea nevoii de căldură ne folosim de un indice şi anume constanta termică, care se calculează prin însumarea temeperaturilor medii zilnice 'active( din întreaga perioadă de vegetaţie sau pe anumite perioade de vegetaţie.
>
şa de eemplu, grâul de t-nă are nevoie de aproimativ 7*** Q3, grâul de primăvară 1>"* Q3, meiul 7#**Q3, porumbul 77**-#***Q3. Ceglarea regimului termic se poate face prin zonarea plantelor de cultură, combaterea buruienilor şi afânarea solului, asigurarea densităţii optime, aplicarea gunoiului de grad, orinetarea rândurilor pe direcţia norsud. 5osibilităţile de reglare a regimului termic la plantele cultivate în câmp sunt limitate însă nu acelaşi lucru se întâmplă în spaţiile proteate unde temperatura se poate regla în funcţie de cerinţele plantelor. A0) 5rincipalele surse de apă pentru plantele cultivate sunt precipitaţiile atmosferice, umiditatea solului şi umiditatea aerului. lături de ceilalţi factori de vegetaţie, apa are un rol deosebit de important în creşterea şi dezvoltarea plantelor. 3onţinutul de apă al organelor plantelor este diferit, astfel că ele variază de la 1*-1" + la seminţe până la )" -!* + la organele verzi. pa dizolvă şi disociază sărurile minerale făcând posibilă absorbţia lor de către plante, transportă sărurile minerale şi produşii de sinteză către toate organele plantei şi are rol de regulator al temeperaturii părţilor aeriene ale plantelor prin eliminarea apei sub formă de vapori în procesul de transpiraţie. pa este necesară plantelor în toate fazele de vegetaţie, dar în cantităţi diferite. 5entru declanşarea germinaţiei cerealele au nevoie de =*-"* + apă din greutate iar leguminoasele de )*-17* +. #" 6 porumb #@7 6 mei 7)@ 6 sorg 7@1 6 sfeclă pentru zahăr #@@ 6 cartof "@" 6 mazăre @)# 6 fasole @** 6 soia >=> 6 bumbac ">7.
@
5lantele cultivate se încadrează în grupa plantelor intermediare, însă unele dintre ele prezintă caractere erofitice 'meiul sorgul, latirul( iar altele higrofitice 'trifoiul roşu, gramineele perene(. Ceglarea regimului de apă se face printr-o serie de măsuri agrotehnice de acumulare şi păstrare a apei în sol şi prin irigare. Ae($' erul din sol este indispensabil creşterii şi dezvoltării sistemului radicular al plantelor şi viaţa microorganismelor. Cădăcinile plantelor se dezvoltă mai bine într-un sol aerat, cerinţe mai mari faţă de aerul din sol au orzul, bumbacul, ovăzul, măzărea, floareasoarelui, cartoful, porumbul, sfelca pentru zahăr, iar cerinţe mici orezul şi hrişca. Celarea regimului de aer în sol se face prin lucrările solului 'arat, cultivaţie etc.( F)!&(ii e")fii 5 S&'$' Dnfluenţează creşterea şi dezvoltarea plantelor prin însuşirile sale fizice 'tetura, structura(, chimice 'conţinutul în elemente nutritive, pN etc.( şi biologice. Textura I pe solurile lutoase se pot cultiva aproape toate plantele de cultură 0porumb, grâu, orz, ovăz, trifoi, lucernă, fasole, mazăre, soia, rapiţă, sfeclă etc. ?nele plante de cultură valorifică bine solurile uşoare 'lupinul, secara, sfecla( iar altele preferă solurile cu tetură fină !grâul, ovăzul, bobul, orezul( Structura I solurile structurate asigură un regim aerohidric favorabil favorizând activitatea microbiană şi creşterea rădăcinilor. 5lantele graminee perene şi cerealele păioase menţin structura solului pe când cele prăşitoare distrug structura prin lucrările şi picăturile de apă care cad între rânduri 'în primele faze de vegetaţie(. Elementele nutritive – cerinţele plantelor faţă de elementele nutritive variază în funcţie de specie, soi şi faza de vegetaţie. bsorţia elementelor nutritive din sol se face în mod selectiv în cantităţi şi proporţii diferite. 5rincipalele elemente luate din sol de către plante sunt0 azotul, fosforul, sulful, potasiul, calciul, magneziu, fierul, manganul, cuprul, zincul, borul, molibdenul. Azotul – intră în compoziţia proteinelor, acizilor nucleici, enzimelor, clorofilei, cloroplastelor având un rol hotărâtor în creşterea şi dezvoltarea plantelor. Fosforul I participă la procesul de fotosinteză, intervine în procesul de sinteză a substanţelor proteice. Favorizează fructificarea, grăbeşte maturitatea plantelor, măreşte rezistenţa la ger. )
Sulful - are rol în sinteza proteinelor, el intră în alcătuirea aminoacizilor sulfuraţi. Potasiul I are rol în fotosinteză, este elemental calităţii Calciul – intră în alcătuirea membranei celulare scheletice Magneziul – intră în alcătuirea moleculelor de clorofilă şi are rol în activarea unor enzime. Fierul I participă la sinteza clorofilei, având rol catalizator Manganul - are rol important în acvititea sistemului enzRmatic Curul I intră în alacătuirea unor enzime, are rol în mărirea rezistenţei plantelor la ger şi secetă !incul I catalizator al unor procese de oidare, măreşte rezistenţa la ger şi secetă. "orul - are rol în fructificare, favorizează formarea nodozităţilor la legumioase. Moli#$enul I are rol de catalizator în transformările pe care le suferă nitraţii în plantă şi favorizează dezvoltarea nodozităţilor Ceglarea regimului elementelor chimice se face prin fertilizare şi prin lucrările solului favorizând activitatea anumitor microorganisme. ZONELE AGRICOLE CU INTERES PENTRU CULTURA PLANTELOR DE C6MP 7N ROM6NIA
!
3oncluziile studiilor efectuate în acest domeniu au condus la delimitarea unui număr de 1* zone agricole. in aceasta reiese că din totalul de 7#.)#!.1** ha, care reprezintă teritoriul Comâniei, cca. 1=.@!=.*** ha este teren agricol din care !.#=1.*** ha sunt teren arabil în anul 7***, din care peste )," milioane ha este ocupat cu plante de câmp. eci )*-)"+ din suprafaţa arabilă este ocupată de culturi care fac obiectul de studiu pentru disciplina Fitotehnie. r mai fi de arătat că în anul 7 ***, plantele de câmp s-au cultivat pe cca. @,) mil. ha în sectorul privat, care a devenit maoritar. C)()!e(i8)(e) 0(ini0)'e'&( 8&ne )+(i&'e "in R&9ni) "e in!e(e# 0en!($ $'!$() 0')n!e'&( "e 90 D335H Fundulea a descris următoarele zone agricole din Comânia. 5entru plantele de câmp teritoriul agricol al Comâniei se caracterizează printr-o mare diversitate a climei, reliefului, florei, faunei şi mai ales a solurilor care oferă condiţii variate de creştere şi dezvoltare a acestor plante. 4tudiile întreprinse în ultimele decenii au condus la delimitarea a 1* zone agricole relativ omogene, ca relief, sol şi climă, mod de folosinţă şi intervenţii antropice determinante pentru practicarea unor sisteme de agricultură, care să valorifice cât mai eficient particularităţile ecologice eistente. ceste 1* zone sunt0 1. Z&n) "e #$" I care cuprinde 3âmpia Comână, 5odişul obrogei, 2unca şi elta unării şi 5latforma 3otmeana cu suprafaţa de #."!7.)** ha, din care cea mai mare parte '!@+( este teren arabil. Forma dominantă de relief este câmpia nefragmentată cu crovuri şi cea slab fragmentată, urmată de 2unca şi elta unării şi de podişul slab fragmentat, forme de relief în general plane sau uşor înclinate '#-@Q(. %. Ni#i0$(i'e i(i+)!e "in O'!eni) - în 3âmpia Comână eiată @#.*** ha din care ">."** ha în folosinţă agricolă, care se deosebesc radical de restul zonei, prin aceea că relieful este reprezentat prin dune de nisip şi interdune. *. Z&n) "e #$" nei(i+)! - cuprinde suprafeţe neirigate din nordul obrogei, 3âmpia Comână, până în 3âmpia 4iretului şi nord-vestul 3âmpiei 8urdea. Formele de relief sunt reprezentate de câmpii şi podişuri slab fragmentate. Herenurile agricole au o suprafaţă de 1.7!".7** ha, culturile de câmp ocupă @1 + din suprafaţă, păşunile 1) +, viile ) + şi livezile 7 +. /. C90i) "e 2e#! I cuprinde teritoriul dintre graniţa de vest şi poalele dealurilor vestice, începând de la 4atu :are şi până la &raviţa, în această zonă agricultura deţine 1.11#.7** ha, din care cea mai mare parte este arabil ')7,! +(. Formele de relief sunt reprezentate de câmpia de divagare nefragmentată, cu aport freatic, cu grinduri şi arii depresionare. :. M&'"&;) i T()n#i';)ni) &'in)( - cuprinde agroecosisitemele 3âmpia iiei, podişul 8ârladului şi 3âmpia Hransilvaniei şi se întinde pe 1.=7*. 7** ha 1*
teren agricol, din care @=,7 + arabil, 1@,> + păşuni, =,1 + fâneţe, 7,>" + vii şi 1,= " livezi. Celieful este reprezentat prin câmpia colinară, slab fragmentată şi podişul moderat-puternic fragmentat, cu pante slabe '#-" Q( până la puternic '@-1* Q( înclinate. <. Pie&n!$(i'e +e!ie I cuprind 5iemontul etic sudic şi 5iemontul getic nordic şi au în folosinţă agricolă !>@.*** ha, din care @*,@ + pentru culturile de câmp, 7*.! + păşuni şi fâneţe naturale, ),= + vii şi > + livezi. 9ste o zonă agricolă cu forme de relief variate 'câmpie piemontană şi piemont moderat fragmentat( cu pante slab înclinate în partea de sud şi dealuri şi piemonturi puternic fragmentate, cu pante milocii I puternic înclinate în agrosistemul nordic. =. Pie&n!$(i'e e#!ie i ;e#!ie - cuprind 5iemonturile vestice, 5odişul 4omeşan, 5odişul Hransilvaniei şi 5odişul :oldovenesc şi 4ubcarpaţii orientali. Formele dominante de relief sunt dealurile şi podişurile moderat-puternic fragmentate, cu pante milociu-puternic înclinate.in cele #.**7.*** ha de teren agricol, mai mult de >7 + sunt arabile, iar restul sunt ocupate de păşuni naturale '7# +(, fâneţe '1*+(, vii '1," +( şi livezi '=+(. >. De)'$(i'e "e $(b$( - cuprind 5iemontul Câmnicului şi 4ubcarpaţii de 3urbură şi se întind pe mai mult de 7*@.*** ha din care 7! + sunt arabile, 7@ + sunt cultivate cu vii şi pomi, 7* + sunt ocupate de păşuni şi fâneţe şi 1" + de păduri. Formele dominante de relief sunt piemonturile şi dealurile fragmentate, cu pante moderate. ?. De0(e#i$ni'e &n!)ne I ocupă peste ==*.*** ha şi cuprind forme de relief0 şesuri aluvio-preluviale, piemonturi şi dealuri fragmentate. 1@. Z&n) &n!)n - ocupă cea mai mare suprafaţă '".!7#.7** ha (, din care numai ## + este teren agricol. 4tructura terenurilor agricole este dominată de păşuni şi fâneţe ')" +( şi arabil '1" +(. in punct de vedere geografic această zonă se caracterizează printr-un relief accidentat. in cele prezentate rezultă că cele 1* zone agricole subliniază caracterul de mozaic al ofertei ecologice din ţara noastră. 4e remarcă faptul că întrunesc condiţii bune de cultură o gamă mare de plante de câmp. 4e pot cultiva cu rezultate bune toate plantele de câmp din zona temperată de la cele mai pretenţioase la căldură cum sunt0 orezul, ricinul, tutunul, bumbacul, porumbul până la cele cărora le convine mai bine un climat mai răcoros0 ovăz, cartof, sfeclă, in şi cânepă de fuior etc. 4e pot cultiva plante cu eigenţe mai mari faţă de umiditate, cât şi plante rezistente la secetă, de asemenea se pot cultiva plante cu pretenţii mari faţă de fertilitatea solului, cât şi plante cu cerinţe mai modeste faţă de substanţele nutritive din sol.
11
ZONAREA ECOLOGIC A PLANTELOR AGRICOLE 5rin zonarea ecologică se urmăreşte amplasarea culturilor în acele condiţii de mediu în care plantele de cultură întâlnesc condiţiile cele mai apropiate faţă de cerinţele lor specifice.
PRINCIPALELE MILOACE DE SPORIRE A PRODUCŢIEI eoarece unul dintre obiectivele urmărite de fitotehnie este obţinerea de producţii mari şi de calitate este important de subliniat care sunt miloacele care stau la îndemâna producătorilor pentru atingerea acestui obiectiv.
17
ceste miloace constau în aplicarea corectă a principalelor elementele de tehnologie cum ar fi0 asolamentul şi rotaţia culturii, fertilizarea de bază şi fazială, lucrările solului şi lucrările de îngriire. ar eficienţa acestor miloace de sporire a producţiei este condiţionată în primul rând de calitatea materialului biologic folosit cu care se lucrează 'soi sau hibrid(. e aceea utilizarea unui material biologic de calitate este o problemă importantă şi de actualitate pentru cultura plantelor. /u întâmplător se precizează că O 4ămânţa este temelia pe care se construieşte orice strategie a dezvoltării producţiei vegetale P '3onferinţa F& asupra seminţei, /airobi, 1!)1(. Hermenul de sămânţa din punct de vedere fitotehnic cuprinde toate categoriile de material biologic folosit la semănat, fie că este vorba despre cariopsa de la cereale şi achena de la floarea-soarelui 'care sunt fructe analizându-le din punct de vedere botanic(, sămânţa la leguminoase sau tunerculul la cartof. S9nţ) reprezintă principalul mod de înmulţire pentru maoritatea plantelor de cultură, care sunt plante ierboase anuale şi la care seminţele se păstrează peste iarnă în spaţii speciale. Snsă pentru punerea în valoare a potenţialului genetic al materialului biologic este importanat să se respecte cerinţele faţă de factorii de vegetaţie care sunt foarte diferit valorificaţi. Cegulile agrotehnice arată că O una dintre cele mai importante condiţii pentri sporirea producţiei este folosirea la însămânţări a seminţelor din soiuri, hibrizi sau populaţii valoroase din regiune, adaptate la condiţiile locale de climă şi sol P. :aterialul biologic cu cât este mai valoros cu atât este mai pretenţios faţă de tehnologia de cultivare, iar în cazul în care nu se poate asigura aplicarea unei tehnologii superioare este de dorit să se cultive soiuri mai rustice, dar adaptate la un nivel tehnologic scăzut. :aterialul biologic folosit la culturile de câmp este reprezentat de soiuri şi %i#rizi. Soiurile cultivate sunt linii pure, organisme foarte uniforme sub aspect genetic, însă acestea nu au o sta#ilitate a#solută &n tim din punct de vedere al caracteristicilor sale suferind o depreciere biologică. 3auzele acestei deprecieri biologice sunt multiple şi pot fi 0 hibridarea naturală care se petrece chiar şi la speciile autogame, apoi impurificările mecanice produse în timpul condiţionării şi tratării seminţelor, selecţia naturală care acţionează în câmp şi are tendinţa de a elimina biotipurile valoroase, intensive în favoarea celor etensive, care sunt mai rezistente la condiţiile nefavorabile. 4oiul poate să fie şi O uzat moral P în sensul că nu mai corespunde sub aspectul performanţelor sale cerinţelor cultivatorilor. e aceea sortimentul de soiuri eistent este în continuă schimbare. 'i#rizii sunt obţinuţi pe baza încrucişării dintre linii consangvinizate, obţinute la rândul lor prin autopolenizare diriată. 4unt valoroşi deoarece în prima generaţiei F1 se manifestă fenomenul heterozis I vigoare hibridă, care conferă plantelor un plus de vigoare şi posibilitatea obţinerii unor poducţii superioare. &bţinerea şi introducerea în cultura a hibrizilor de porumb a dus la sporuri de producţie de =*-"* +, ceea ce a făcut ca la scurt timp ' " ani( după apariţia hibrizilor '1!"@( întreaga suprafaţă să fie cultivată numai cu sămânţă hibridă. e asemeni utilizarea seminţelor hibride la floarea-soarelui a dus la sporirea producţiei. Sncepând cu generaţia F7 potenţialul hibrizilor scade cu cel
1#
puţin 1"-7* +, de aceea se impune necesitatea cultivării de seminţe hibride numai în prima generaţie. 4ămânţa destinată semănatului trebuie să îndeplinescă unele condiţii0 1. să aparţină unui soi sau hibrid inclus în lista oficială6 7. să fie produsă pe o suprafaţă destinată producerii de sămânţă, pentru păstrarea purităţii biologice şi a stării de sănătate6 #. să fie supusă analizelor de calitate şi să corespundă standardelor 6 ctivitatea de producere, prelucrare şi comercializare a seminţelor este reglementată în ţara noastră de o serie de acte normative care sunt în concordanţă cu normativele 3omunităţii 9uropene. ceste acte normative au drept scop următoarele 0 1. protecţia producătorilor prin folosirea de seminţe de calitate 6 7. menţinerea neschimbată în timp a caracteristicilor valoroase ale unui soi 'hibrid( aşa cum a fost el creat de ameliorator, în vederea furnizării de sămânţă cu potenţial biologic corespunzător 6 #.desfăşurarea unui comerţ unitar cu sămânţă6 =.stimularea competenţei şi responsabilizarea producătorilor pentru a asigura seminţe de calitate6 utoritatea naţională desemnată prin lege pentru efectuarea controlului şi certificării oficiale a seminţelor pe teritoriul Comâniei este In#0eţi) N)ţi&n)' 0en!($ C)'i!)!e) Seinţe'&( INCS, care are în subordine la nivel teritorial In#0e!&()!e'e Te(i!&(i)'e 0en!($ C)'i!)!e) Seinţe'&( i M)!e(i)'$'$i S"i!&( ITCSMS i L)b&()!&($' Cen!()' 0en!($ C)'i!)!e) Seinţe'&( i M)!e(i)'$'$i S"i!&( LCCSMS. In#0eţi) N)ţi&n)' 0en!($ C)'i!)!e) Seinţe'&( INCS, acreditează activitatea sau părţi din acvitatea agenţilor economici care activează în domeniul controlului şi certificării calităţii seminţelor şi supraveghează şi monitorizează activitatea agenţilor economici înregistraţi în producerea, prelucrarea şi comercializarea seminţelor. Sn sectorul producerii de sămânţă se foloseşte noţiunea de săm(n)ă certificată care însemnă că sămânţa îndeplineşte toate condiţiile pentru a folosită la însămânţat. 3ertificarea calităţii seminţelor este un ansamblu de operaţiuni de verificare şi control cum ar fi 0 inspecţia în câmp a culturilor semincere, pentru a stabili valoarea biologică, controlul prin sonda în principalele momente ale procesului de recoltare, transport şi prelucrare, determinarea condiţiilor tehnice de calitate a seminţei 'puritatea fizică, germinaţia, starea sanitară determinate după metode standardizate(, verificarea autenticităţii şi purităţii varietale în pre şi post control prin metode şi tehnici adecvate prin teste de laborator sau în parcele de control. ctele normative care reglementează activitatea de producere, comercializare şi prelucrare a seminţelor sunt0 1%<%%@@: I &rdin al ministrului agriculturii, pădurilorşi dezvoltării rurale pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor "e e(e)'eabrogă &rdinul : nr.#"*E7**7 privind aprobarea /ormelor tehnice pentru producerea, controlul, certificarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor 1%<<%@@: I &rdin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea )(!&f$'$i 0en!($ •
•
1=
#ânţă -abrogă &rdinul : nr.#"*E7**7 privind aprobarea /ormelor tehnice pentru producerea, controlul, certificarea şi comercializarea seminţelor şi materialului săditor 1% la &rdinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.17>"E7**" pentru aprobarea Cegulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea #einţe'&( #fe' "e 8)-( i #fe' f$()e( 1/?%@@= 5 &rdin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea &rdinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.17>7E7**" pentru aprobarea Cegulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea #einţe'&( "e e(e)'e 1:@%@@= 5 &rdin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea aneei nr. @ la &rdinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.17>=E7**" pentru aprobarea Cegulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea #einţe'&( "e 0')n!e &'e)+in&)#e i !e!i'e. ctivitatea de producere a seminţelor presupune mai multe etape0 1. creare de noi cultivare 'soiuri şi hibrizi( cu însuşiri superioare caracterizaţi printr-o mare productivitate şi stabilitate a recoltelor. 7. producerea şi înmulţirea materialului semincer, în unităţi specializate în producerea de sămânţă, etapă în care se fac repetate inspecţii în câmp, în timpul cărora se eaminează în special puritatea varietală. 4ămânţa trebuie să aibă suficientă identitate şi puritate varietală sau în cazul seminţei liniilor consangvinizate şi varietăţilor hibride suficientă identitate şi puritate privind caractereristicile componenţilor. #. prelucrarea seminţelor care cuprinde toate operaţiunile la care sunt supuse acestea de la recoltare până la livrare cum ar fi0precurăţirea, uscarea, curăţirea finală, sortarea, tratarea, ambalarea, etichetarea, lotizarea şi depozitarea şi care se face de către prelucrători înregistraţi în acest scop de către DH34:3 sau 2334:4. 3ontrolul calităţii seminţelor începe odată cu amplasarea în câmp a culturii respective şi se încheie în staţiile de condiţionare. •
•
•
•
•
1"
3ontrolul oficial se efectuează de către inspectorii autorităţii, prin sonda pe fluul de prelucrare pentru a se asigura că puritatea varietală s-a menţinut pe tot parcursul operaţiunilor operaţiunilor de condiţionare, condiţionare, ambalare, sigilare şi etichetare. 5relevarea eşantioanelor eşantioanelor este făcută de personal personal autorizat al DH34:4 sau 2334:4 sau de personae acreditate în acest scop. 3ertificarea oficială unui lot presupune eliberarea eliberarea din partea partea autorităţii a următoarelor documente Tocumentul oficial de certificare% şi eticheta oficială. ocumentele oficiale pentru seminţele certificate oficial eliberate de DH34:4 sau 2334:4 sunt0 a( ocumentul oficial de cerificare, imprimat cu înscris negru pe hârtie roz b( 8uletinul 8uletinul de analiză oficială, imprimat imprimat cu înscris negru pe pe hârtie galbenă
INDICII DE CALITATE AI SEMINŢELOR 2a seminţele destinate destinate semănatului indicii de calitate calitate care sunt controlaţi controlaţi se referă la analize genetice, fizice, fiziologie şi la starea lor sanitară. Sn funcţie de rezultatele obţinute la analiza acestor indici sămânţa este certificată sau nu. *+ Analizele genetice sunt complee şi se desfăşoară în mai multe etape şi urmăresc determinarea valorii i urită)ii #iologice a seminţelor + valorii #iologice #iologice se stabil 5rin 5rin determ determina inarea rea valorii stabileşt eştee în ce mă măsur surăă sămânţ sămânţaa analiz analizată ată aparţine unei specii şi a unui unui cultivar 'soi, 'soi, hibrid, linie( cu însuşiri de de productivitate productivitate şi calitate calitate superioa superioare, re, iar prin determina determinarea rea urită)ii #iologice se stabileş stabileşte te frecvenţa frecvenţa eprimată în procente a indivizilor care posedă toate caracterele şi însuşirile ereditare proprii. 5rima etapă constă în recunoaşterea recunoaşterea în câmp a loturilor loturilor semincere, începând începând chiar de la amplasarea lotului semincer când se obţin informaţii privind planta premergătoare, respectarea spaţiului de izolare 'în primul rând la plantele alogame I porumbul şi floareasoarelui, dar şi la unele plante autogame I fasolea sau soia(. ?rmează ?rmează apoi apoi verif verifica icarea rea în mo momen mentul tul semăna semănatul tului ui 'plant 'plantatu atului lui(( care care urmăr urmăreşt eştee verificarea seminţelor seminţelor folosite la semănat semănat şi evitarea impurificărilor impurificărilor mecanice, asigurarea spaţiului de izolare şi respectarea tehnologiei tehnologiei de semănat. 5e parcursul perioadei de vegetaţie se controlează dacă a fost respectată tehnologia de cultivare recomandată, modul de aplicare a tratamentelor pentru combaterea bolilor şi dănătorilor, a buruienilor, aplicarea irigaţiei, toate aceste controale având drept scop asigurarea unor condiţii optime de creştere şi dezvoltare a plantelor. 3ontroalele care vizează puritatea biologică, se fac pe tot parcursul perioadei de vegetaţiei, în special în fazele în care se pot observa diferenţe morfologice între plante, în urma acestora făcându-se eliminarea indivizilor netipici. 2a recoltarea se urmăreşte evitarea impurificărilor mecanice, iar prelucrătorul este cel care răspunde de menţinerea autenticităţii şi purităţii varietale în timpul manipulării, condiţionării, condiţionării, ambalării, a mbalării, lotizării, păstrării şi comercializării seminţelor.
1>
Sn urma inspecţiei se eliberează documentul O ocument de inspecţie în câmp P cu decizia O admis P dacă culturile semincere îndeplinesc condiţiile impuse de lege sau cu decizia O respins P dacă culturile nu îndeplinesc condiţiile de aprobare. upă recoltare determinarea purităţii biologice se face folosind unele metode de laborator sau postcontrolul, postcontrolul, care constă în observarea observarea aspectului plăntuţelor plăntuţelor cultivate în vase de vegetaţie 'ghivece(, pentru a putea aprecia uniformitatea uniformitatea materialului biologic. 5ostco 5ostcont ntrol rolul ul se face face în microcul microcultur turii în câmp pe baza baza metodo metodolo logie gieii D4HD4 D4HD4 sub sub supravegherea D/34. -+ Analize fizice in sămânţ sămânţaa condiţ condiţio ionat nată, ă, ambala ambalată, tă, închi închisă să şi lotiz lotizată ată se iau probe probe în vedere vedereaa determinării valorii culturale a seminţelor. nalizele prin care se determină valoarea cultur culturala ala a seminţ seminţelo elorr pot pot fi fizice fizice şi fiziolo fiziologi gice. ce. eterm etermin inări ările le fizice fizice constau constau în determinarea purităţii fizice şi a componenţei botanice '4C @@1#E1!!!(, a masei a 1*** de boabe '4C "7*E7**7(, masei hectolitrice, umiditatea '4C>17=E1!!!(. '4C>17=E1!!!(. Puritatea fizică reprezintă procentul de sămânţă pură din specia analizată, raportată la masa întregii probe de analizat. eterminarea purităţii fizice, este impusă de prezenţa în masa de seminţe a speciei de analizat a unor impurităţi. impurităţi. 5roba analizată se separă în următoarele trei componente0 sămânţă pură, alte seminţe şi materii inerte şi se determină procentul gravimetric al fiecăruia. 4ămânţa 4ămânţa pură cuprinde cuprinde toate toate seminţel seminţelee speciei speciei şi soiului soiului sau hibridu hibridului lui analizat, analizat, întregi, normal dezvoltate şi fără vătămări grave care ar putea afecta germinaţia. Sn categoria seminţei pure sunt incluse alături de seminţele intacte şi unele seminţe cu defecte cum ar fi spărturile spărturile care reprezintă mai mult de umătate din sămânţă şi la care nu lipseşte lipseşte partea cu embrionu embrionul,l, seminţe nemature, nemature, subdezvol subdezvoltate, tate, şiştave, şiştave, bolnave sau germinate cu condiţia condiţia să poată fi identificate ca aparţinând speciei speciei de bază, inflorescenţe inflorescenţe cu o cariopsă evidentă care conţine endosperm, cariopse libere. lte seminţe include seminţele oricăror specii altele decât specia analizată, care pot fi fie seminţe ale altor plante de cultură fie seminţe de buruieni. :ateriile :ateriile inerte inerte includ includ seminţele seminţele şi toate toate celelalte structuri structuri şi materii materii nedefinite nedefinite ca sămânţă pură 'spărturi, resturi de plante, pământ etc.(. Hoate speciile de seminţe şi fiecare fel de materii inerte prezente sunt identificate pe cât posibil şi la cerere se determină procentul lor gravimetric. gravimetric. eterminarea purităţii fizice se face după ce seminţele au fost supuse operaţiunilor de condiţionare, prin care sunt eliminate impurităţile aproape în totalitate.Balorile purităţii fizice impuse de standarde la seminţele destinate semănatului sunt ridicate 'peste !)-!! +(. 5uritatea fizică are importanţă practică deoarece procentul de puritate intră în calculul cantităţii de sămânţă la hectar, folosită pentru pentru semănat şi de asemeni în funcţie de natura impurităţilor impurităţilor se elaborează procesul tehnologic de curăţire şi sortare a seminţelor. Comonen)a #otanică, se determină determină concomiten concomitentt cu puritatea puritatea fizică, este de regulă regulă normată numeric numeric şi se referă referă la seminţele seminţele celorlalte specii aflate aflate în lot 'plante de cultură cultură şi buruieni, precum şi la speciile frecvente, speciile cu seminţe greu separabile sau
1@
buruienile de carantină-neghina carantină-neghina şi cuscuta a căror prezenţă nu este acceptată de standardele româneşti(. româneşti(. Masa a *... $e #oa#e, MM" este un indice de calitate care se referă la masa a o mie de seminţe pure, eprimată în grame, se determină conform 4C D4& "7*E7**7. Balorile acestui indice sunt folosite la calcularea cantităţii de sămânţă la hectar şi la evaluarea producţiei probabile, ::8 fiind un element de productivitate, eistând o corelaţie strânsă între ::8 şi mărimea producţiilor. producţiilor. 2a semănat se recomandă folosirea folosirea de seminţe cu ::8 cât mai mai mare deoarece aceste seminţe conţin germeni mai viguroşi viguroşi şi o rezervă mai mare de substanţe nutritive nutritive în bob, ceea ce duce la obţinerea unor plante cu un potenţial productiv mai ridicat. Masa %ectolitrică, M' este un indice care defineşte densitatea masei de seminţe şi reprezintă masa unui volum de 1** l de seminţe, eprimată în ;g. eterm etermin inare areaa masei masei hecto hectolit litric ricee nu este este obliga obligato torie rie pentru pentru seminţ seminţele ele desti destinat natee semănatului, dar poate fi efectuată la cerere. :asa hectol hectolitri itrică că are import importanţă anţă mai mai mult comer comercială cială pentru pentru produse produsele le agricola agricola predate la bazele de recpţie sau silozuri, deoarece rezultatele sunt utilizate pentru recalcularea la indicii de calitate standard a cantităţilor predate. :asa hectolitrică este un indice important şi la livrarea produselor agricole către unităţile de prelucrare industrială 'fabrici de bere, fabrici de pâine etc.(. 5rodusele agricole se grupează în funcţie de mărimea masei hectolitrice în produse grele 'mazăre, fasole, grâu, porumb(, la care masa hectolitrică este de regulă mai mare de @" ;g şi produse produse uşoare 'floarea-soarelui, 'floarea-soarelui, ovăz( cu masa hectolitrică, hectolitrică, de regulă sub =* ;g. :ărimea masei hectolitrice pentru o anumită specie este influenţată de o serie de factori cum ar fi0 umiditatea, cantitatea de impurităţi şi natura acestora, învelişul bobului şi grosimea tegumentului, gradul de şiştăvire, atacul de dăunători etc. Mărimea semin)elor variază variază în funcţie de specie, specie, iar în cadrul cadrul speciei variază variază între între anumite limite între soiuri sau hibrizi în funcţie de o serie de factori cum ar fi0condiţiile de mediu, elementele tehnologice tehnologice aplicate, poziţia poziţia în inflorescenţă, inflorescenţă, situarea pe tulpina principală sau pe fraţi şi ramificaţii, poziţia boabelor pe diferite porţiuni ale ştiuletelui la porumb. 4epararea seminţelor pe dimensiuni are importanţă atât la curăţirea masei de seminţe de seminţele de buruieni cât şi la calibrarea seminţelor în sensul că seminţele sunt separate pe categorii în funcţie de dimensiuni şi formă, ceea ce duce la obţinerea unor culturi uniform dezvoltatea 'porumb, floarea-soarelui, soia(. /mi$itatea /mi$itatea semin)elo semin)elorr reprezintă cantitatea de apă, eprimată în procente, care se elimină dintr-o probă de seminţe prin uscare la etuvă, la o anumită temperatură, până se aunge la o greutate constantă constantă a probei, conform conform 4C >17=E1!!!. >17=E1!!!. cest indice prezintă importanţă pentru stabilirea momentului recoltatului şi pentru stabilirea măsurilor pe timpul depozitării şi păstrării seminţelor. seminţelor. 5entru a putea fi păstrate seminţele trebuie aduse prin condiţionare condiţionare la umiditatea de păstrare, scopul fiind acela de a diminua procesele nedorite din masa de seminţe. ?miditatea de păstrare diferă în funcţie de specie, astfel la cereale se recomandă 1=-1" +, la soia 17 + şi sub 1* + la seminţele plantelor oleaginoase. Examenul organoletic se bazează pe observarea aspectului, a culorii şi luciului, mirosului, rezultatele fiind eprimate prin comparaţie cu caracteristicile normale. cest
1)
eamen duce la sesizarea apariţiei unor procese nedorite în masa de seminţe0 încingerea, mucegăirea, fermentarea, putrezirea. 5ăstrarea luciului seminţelor arată că seminţele sunt păstrate în condiţii foarte bune, pe când dispariţia lui arată condiţii necorespunzătoare de păstrare şi apariţia apariţia unor procese de depreciere depreciere a calităţii. 0+ Analize fiziologice 2a materialul semincer se efectuează următoarele analize fiziologice0 capacitatea de germina)ie, col$1test, via#ilitatea i uterea uterea $e stră#atere. Dmpor Dmportan tanţa ţa acesto acestorr determ determin inări ări fiziol fiziolog ogice ice constă constă în determ determina inarea rea capaci capacităţ tăţii ii seminţelor de a germina germina şi de a produce plante normale şi viguroase. viguroase. 2ermina)ia este principala însuşire a seminţelor destinate semănatului, seveşte la calculul valorii utile utile a seminţelor şi la calcului calcului normei de seminţe seminţe la hectar şi se eprimă prin două noţiuni0 facultate germinativă i energie germinativă şi se determină prin standardul 4C 1>#=E1!!!. Facultatea germinativă reprezintă procentul de seminţe care în condiţii optime de temperatură şi umiditate umiditate dezvoltă din embrionul embrionul seminţei structuri structuri esenţiale care pentru specia analizată arată capacitatea embrionului de a se dezvolta într-o plantă normală în condiţii favorabile de câmp, într-un anumit timp stabilit pentru fiecare specie în parte. Energia germinativă reprez reprezint intăă procen procentul tul de seminţ seminţee care care în condi condiţii ţii optim optimee de temperatură şi umiditate, umiditate, produc germeni normali într-un într-un timp mai scurt şi anume de 1E#1E7 din timpul stabilit pentru determinarea facultăţii germinative. 9nergia germinativă este un indice important şi pentru controlul condiţiilor condiţiilor de păstrare a seminţelor. stfel dacă condiţiile de păstrare sunt necorespunzătoare germinaţia scade, scăderea fiind mai lentă la facultatea germinativă şi mai rapidă şi bruscă la energia germinativă. erminaţia este influenţată de o serie de factori interni 'faza de maturitate, repausul seminal, vechimea vechimea seminţelor seminţelor ( şi externi 'temperatura, umiditatea, lumina, oigenul(. oigenul(. Faza $e maturitate I seminţele se recoltează în faza în care se atinge masa uscată maimă a boabelor, însă maturitatea fiziologică nu coincide totdeauna cu maturitatea tehnică. :aturitatea :aturitatea ulterioară a seminţelor seminţelor se numeşte ostmaturare+ Sn timpul timpul postmaturării postmaturării se produc produc modificări modificări complee complee de natură natură chimică şi fizică, fizică, în embrion şi învelişurile bobului, care au drept consecinţă modificarea permeabilităţii învelişu învelişurilo rilor, r, compoziţie compoziţieii substanţ substanţelor elor de rezervă rezervă şi a cantităţii cantităţii substanţel substanţelor or cu efect inhibitor sau stimulator. in cercetările efectuate a rezultata că seminţele de floarea-soarelui au durata de postmaturare diferită în funcţie de poziţia lor pe capitul, astfel seminţele din centrul capitulului au o perioadă de posmaturare mai scurtă decât cele periferice. 2a sfeclă postmaturarea se produce într-un ritm accentuat în timpul uscării în câmp până la 1" zile de la recoltare. upă #*-=* de zile de la recoltare, sporurile de creştere a facultăţii germinative sunt mici. 5entru determinarea germinaţiei la seminţele proaspăt recoltate se fac tratamente speciale pentru scoaterea seminţelor din repaus0 preuscarea 'încălzirea seminţelor la =*U3 la floarea-soarelui(, prerăcirea 'la cereale prin epunerea seminţelor la 1*U3(, prespălarea 'în curent curent de apă, apă, la sfecl sfeclaa de zahăr( zahăr(,, şocur şocuril ilee termi termice, ce, secţio secţionar narea ea tegume tegumentu ntulu luii 'leguminoase(, 'leguminoase(, epunerea la lumină 'tutun(. Dmediat după recoltare seminţele se găsesc în repaus seminal, care este foarte util, deoarece previne germinarea în câmp atunci când seminţele mai sunt pe plante.
1!
Cepausul seminal este determinat de particularităţile de structură ale învelişurilor seminale care produc o inhibiţie tegumentară manifestată prin 0 prezenţa unui tegument foarte dur sau a unui tegument foarte gros impermeabil pentru apă şi gaze şi o inhibiţie chimică, determinată fie de o insuficienţă a auinei fie de prezenţa unor inhibitori. 2a seminţele plantelor din familia 2eguminosae şi :alvaceae se întâlnesc frecvent Tseminţe tari%, numite aşa deoarece ţinute mult timp în apă nu se îmbibă şi nu germinează. cestă lipsă de germinare se datorează de fapt nu repusului seminal ci este determinată de faptul că celulele din tegumentul seminal sunt foarte comprimate din cauza uscării împiedicând pătrunderea apei şi aerului în sămânţă. /umărul seminţelor tari variază şi în funcţie de condiţiile climatice din timpul cocerii seminţelor şi recoltării. acă coacerea şi recoltarea se face pe timp umed şi rece procentul de seminţe tari este mai mic decât în cazul seminţelor coapte şi recoltate pe timp cald şi uscat. 5rocentul de seminţe tari este în funcţie şi de condiţiile de păstrare, astfel maimum de seminţe tari s-au găsit în vară şi minimum în iarnă. upă o umătate de an procentul de seminţe tari scade indiferent de temperatură şi umiditate. e aceea la calcularea facultăţii germinative se adaugă un anumit procent de seminţe tari care sunt considerate germinabile. Cepausul seminal are o durată diferită în funcţie de specie, soi şi condiţiile de formare a seminţei, de eemplu la secară perioada de postmaturaţie este de până la #" de zile de la recoltare, iar la ierburile perene de la >1-11* zile. Bechimea seminţelor se referă la durata de timp cât seminţele îşi păstrează capacitatea germinativă. 2ongevitatea seminţelor depinde de factori ereditari 'la unele specii capacitatea germinativă se păstrează de la 7-# ani până la 1"-1** ani(, condiţiile de vegetaţie şi calitatea seminţelor imediat după recoltare, condiţiile de depozitare. stfel plantele oleaginoase îşi pierd mai repede facultatea geminativă comparativ cu cerealele. 4eminţele celor mai multe plante de cultură îşi pierd rapid germinaţia la umidităţi relative în ur de )* + şi temperaturi de 7"-#*U3. 2ongevitatea seminţelor se referă la longevitatea biologică şi longevitatea economică. T2ongevitatea biologică% se referă la intervalul de timp după care într-un lot se mai găsesc încă seminţe germinabile, prezintă interes eclusiv ştiinţific. T2ongevitatea economică% se referă la intervalul de timp în care procentul de seminţe germinabile nu scade sub minimum cerut de standarde. Sn urma cercetărilor făcute s-a constat că seminţele de grâu, orz şi ovăz îşi pot menţine facultate germinativă la un nivel ridicat timp de până la 1" ani, cele de porumb şi sfeclă până la 1* ani, cele de secară şi orez până la ) ani, cele de soia până la " ani iar seminţele uleioase între #-" ani. in cele arătate anterior rezultă că la semănat trebuie să se folosească sămânţă cât mai proaspătă, de preferat din recolta anului precedent. Factorii externi Temeratura este unul din factorii care favorizează germinarea seminţelor. 3erinţele faţă de temperatură diferă în limite destul de largi de la specie la specie. 5ragul cel mai scăzut de temperatură la care începe germinaţia se numeşte temeratură minimă iar pragul la care creşterea embrionului încetează se numeşte temeratură maximă. Sntre cele două praguri întotdeauna mai aproape de temperatura
7*
maimă este temeratura otimă, care este cea mai favorabilă germinaţiei şi la nivelul căreia seminţele germinează în timpul cel mai scurt. 3unoaşterea temperaturii minime de germinare este importantă pentru stabilirea epocii de semănat, iar cunoaşterea temperaturii optime este importantă pentru determinarea germinaţiei în condiţii de laborator şi care pentru maoritatea speciilor se situează între 7*-#*U3 constant. Aa este un factor esenţial pentru desfăşurarea proceselor biochimice care au loc în timpul germinaţiei. pa face ca membranele să fie mai permeabile, diluează substanţele de rezervă din bob şi activează sistemele enzimatice. 3antitatea de apă absorbită de seminţe în cursul germinaţiei variază în funcţie de specie, natura substanţelor de rezervă depozitate în bob, structura tegumentului seminal. stfel cerealele absorb o cantitate mai mică de apă '#*->" + din masa uscată a bobului( faţă de leguminoasele pentru boabe 'peste 1** + din masa uscată a bobului(. 3xigenul este necesar în timpul germinaţiei seminţelor, astfel germinarea la toate speciile se face într-o atmosferă în care raportul dintre oigen şi dioid de carbon este cel din aerul atmosferic. Sn laborator, seminţele puse la germinat sunt aprovizionate cu oigen atâta timp cât apa nu este în eces. 4umina este un factor faţă de care seminţele puse la germinat la maoritatea speciilor sunt indiferente. 5rezenţa luminii în timpul germinaţiei seminţelor este necesară la speciile cu seminţe mici. 5entru seminţele aflate în stare de repaus seminal sau în cazul când este necesară obţinerea de informaţii într-un termen scurt privind germinaţia, sau nu se pot asigura condiţii optime de germinare se determină viabilitatea. 5ia#ilitatea este capacitatea seminţelor de a-şi desfăşura continuu procesele vitale şi de a permite evidenţierea acestor procese prin reacţii specifice celulelor vii. :etoda standard utilizată frecvent foloseşte ca substanţă colorantă clorura de tetrazoliu '4C 17"11E1!!!(. :etoda se bazează pe colorarea celulelor vii ale embrionului în diferite nuanţe de roşu, ceea ce face posibilă distingerea porţiunilor vii 'colorate( de cele moarte 'necolorate(. Snainte de testare seminţele se umectează şi se secţionează sau înţeapă pentru o colorare cât mai uniformă ceea ce uşurează evaluarea. Biabilitatea nu poate înlocui determinarea germinaţiei deoarece viabilitatea stabileşte dacă embrionul este viu nu şi dacă este capabil să formeze un germene normal. eterminarea viabilităţii este frecvent folosită la porumb, determinarea făcându-se imediat după recepţionarea seminţelor la staţiile de condiţionare şi înainte de condiţionarea propriu-zisă. Col$1test 6testul la rece7 urmăreşte comportarea seminţelor speciilor la temperaturi scăzute, în timpul germinaţiei. :etoda este folosită frecvent la speciile termofile 'porumb, floarea-soarelui( oferind informaţii cu privire la comportarea seminţelor în condiţiile în care după semănat, intervin perioade umede şi răcoroase, care pot determina întârzierea răsăririi. Cezultatele obţinute la cold-test permit stabilirea datei semănatului şi a ordinii de semănat, astfel la începutul epocii de semănat se seamănă hibrizii 'soiurile( care au coldtestul mai mare, deoarece au o comportare mai bună la temperaturile scăzute din perioada germinare-răsărire, apoi pe măsură ce condiţiile se apropie de optim se vor utiliza şi loturile de sămânţă cu cold-test mai scăzut.
71
eterminarea cold-test nu înlocuieşte determinarea facultăţii germinative ci o completează, rezultatele obţinute reprezentând de fapt cea mai scăzută germinaţie pe care o poate avea un lot de sămânţă. 3old-testul este astăzi folosit pentru identificarea loturilor de porumb debile care nu suferă o însămânţare timpurie, pentru compararea efectului diferitelor fungicide cu acţiune protectoare asupra seminţelor, pentru stabilirea dozelor de tratare cu fungicide, în selecţia liniilor şi hibrizilor care suportă însămânţarea timpurie sau care sunt destinaţi zonelor mai reci. Puterea $e stră#atere este o analiză fiziologică care se determină la seminţele asupra cărora eistă îndoiala că germenii lor nu pot aunge la suprafaţa solului, la seminţele cu energie germinativă mică şi la cele cu un procent ridicat de germeni anormali. 5uterea de srăbatere prezintă importanţă la speciile cu germinaţie epigeică 'fasole, soia, in , bumbac( la care străbaterea germenilor spre suprafaţa solului are loc cu dificultate, mai ales pe solurile care formează frecvent crustă. eterminarea presupune punerea la germinat a unui numar cunoscut de seminţe în vase speciale şi acoperirea acestora cu nisip de râu sau zgură de cărămidă. urata determinării este egală cu durata determinării germinaţiei plus două zile, perioadă după care germenii se taie de la suprafaţa stratului de germinaţie şi se numără. 4e îndepărtează apoi nisipul sau zgura de cărămidă , se numără germenii care nu au reuşit să străbată stratul de germinaţie şi seminţele negerminate. Cezultatul se eprimă procentul şi reprezintă numărul de plăntuţe care într-un anumit număr de zile a străbătut stratul cu care au fost acoperite. An)'i8) #!(ii fi!&#)ni!)(e eterminarea stării sanitare constă în stabilirea prezenţei sau absenţei organismelor patogene I infectare Icare se transmit prin sămânţă şi stabilireas procentului de seminţe atacate. 4tabilirea infecţiei seminţelor cu microorganisme a căror prezenţă este limitată de standardese face folosind metode de analiză pentru determinarea infecţiei fără incubarea seminţelor 'analiza macroscopică-prezenţa scleroţilor, a fragmentelor de seminţe cu mălură, metoda suspensiei, determinarea infecţiei în embrion( sau după incubarea seminţelor 'metoda camerei umede, a mediilor agarizate(. Hotodată se analizează şi prezenţa dănătorilor vii în proba de seminţe, care de altfel nu este acceptată de standardele în vigoare.
DETERMINAREA 2ALORII UTILE A SEMIN3ELOR I CALCULUL NORMEI DE S4M6N34 LA HECTAR Gene()'i!ţi /orma de sămânţă este cantitatea de sămânţă folosită pentru semănarea unei suprafeţe de un hectar. 2a calcularea normei de sămânţă se ia în calcul toate însuşirile de calitate ale seminţelor, dar şi condiţiile îndeplinite de patul germinativ.
77
Baloarea utilă este dată de produsul dintre indicii puritatea fizică şi germinaţie, este eprimată procentual şi această însuşire prezintă importanţă pentru calculul cantităţii de sămânţă folosită la însămânţarea unui hectar.
De!e(in)(e) ;)'&(ii $!i'e ) #einţe'&( 4ămânţa utilă sau valorea utilă a seminţe, se determină luând în calcul puritatea fizică şi germinaţia, după formula0 4? V 5 6 în care 1** 4? V sămânţa utilă + 5 V puritatea fizică a seminţelor '+( V germinaţia + 9primarea procentuală a seminţei utile se face în procente întregi, fracţiunile mai mari de *," + se rotunesc iar cele mai mici de *," se negliează. Ee0'$ acă 5 V !! + şi V !> + 4? V !! !> V !",*= +, rotunit !" + 1** ceasta înseamnă că din 1** de seminţe sunt germinabile 'deci utile( !".
C)'$'$' )n!i!ţii "e #9nţ ') -e!)( 5entru toate culturile de câmp calculul cantităţii de seminţe la hectar, adică a normei de semănat, se face pe baza valorii utile a seminţei, a ::8 din care se deduce masa fiecărui bob şi bineînţeles urmărind însămânţarea numărului optim de seminţe care să ducă la obţinerea densităţii recomandate a plantelor de cultură. 3antitatea de sămânţă la hectar se calculează după următoarea formulă0 3 V ::8 4? sau
7#
3 V ::8 1** 5 în care0 3 V cantitatea de seminţe ce trebuie semănată la ha ';gEha( V densitatea de semănat 'eprimată în număr de boabe germinabile EmW( ::8 V masa a 1*** de boabe 'g( 4? V sămânţa utilă + ' 5 E 1**( Ee0'$ acă la fiecare metru pătrat trebuie semănat "** boabe geminabile, a căror ::8 este de =* g, iar valoarea utilă a seminţei este de !" +, să se calculeze cantitatea de sămânăţă necesară însămânţării unui hectar. 3 V "** =* V 71*," V 711 ;gEha !" Hrebuie reţinut că deşi, în formula cantităţii de sămânţă la hectar, densitatea este eprimată întotdeauna în număr de boabe germinabile EmW, ::8 în grame, rezultatul este întotdeauna în ;gEha. 5entru culturile prăşitoare, la care densitatea se eprimă în boabe germinabileEha, formula de calcul a cantităţii de sămânţă la hectar devine0 3 V ::8 5 1** " I @* + pentru grâul semănat în condiţii mai puţin bune - "* - >* + pentru sorg - @" + pentru mazăre
7=
2a culturile care se seamănă cu semănători de precizie în teren care asigură condiţii bune de germinare şi răsărire, în general se măreşte norma de semănat cu 1* -1" + faţă de cantitatea de sămânţă stabilită pe baza germinaţiei determinată în laborator. Ee0'$ 1. 4ă se calculeze cantitatea de sămânţă de grâu necesară pentru însămânţarea unui hectar, cunoscând următoarele elemente0 V "** plante răsărite EmW ::8 V #!," g V != + Cc V !* + 3 V "** #!," 1** V 1! @"* 1** V 7##," ;gEha != !* ) =>* dacă nu se ţine cont de procentul de plante răsărite în câmp şi se ia în calcul numai densitatea, se obţine0 3 V "** #!," V 1! @"* V 71*,1 ;gEha != != în acest al doilea caz, rezultă o normă de semănat mai mică cu 7#,= ;gEha, ceea ce ar conduce la o densitate în câmp de numai ="* plante răsăriteEmW. 7. 3alculul cantităţii de sămânţă la hectar la mazăre, cunoscând următoarele elemente0 V 1** plante răsărite EmW ::8 V 1!# g V )) + Cc V @" + 3 V 1** 1!# 1** V 1! #** 1** V 7!7,* ;gEha )) @" >>** acă nu se ţine cont de procentul de plante răsărite în câmp, luându-se în calcul densitatea eprimată în boabe germinabileEmW, ca fiind egală cu 17" boabe germinabileEmW, se obţine0 3 V 17" 1!# V 7= 17" V 7@=,7 ;gEha )) )) ** 1** V 1@ ;gEha
7"
!) 1**
!)**
CAPITOLUL * CEREALE *.1. GENERALITŢI *.1.1. I0&(!)nţ 3erealele reprezintă grupa fitotehnică de plante cu cel mai mare areal de răspândire în toate zonele de cultură pe glob. implicit şi în Comânia. 8oabele 'fructele( acestor plante de câmp, bogate în substanţe etractive neazotate 'circa 7E# din conţinutul lor( şi alţi compuşi 'proteine, grăsimi, vitamine etc.( 'tab. #.1(, au largi utilizări în hrana omului 'ca aliment de bază sub formă de pâine, paste făinoase etc.( şi a animalelor, sau ca materie primă pentru diferite industrii. 9le sunt dintre cele mai vechi plante luate în cultură în bazinul mediteranean, 3aucaz şi sia 3entrală etc, având o vechime de circa zece mii de ani. C&0&8iţi) -ii ) b&)be'&( "e e(e)'e
Tabelul 3.1.
P(ini0)'e'e J S0eifi)(e &0&nen!e pă 17-1= - la nivelul umidităţii critice 5roteine )-7" - în proporţie mai mare la periferia bobului 'în pericarp(, însă '/ ",)"( digestibilitatea creşte spre interiorul bobului - albumine - = - "+6 globuline V " - 1*+6 caseine V )" - !*+ - din totalul caseinelor0 =* - "*+ V prolamine6 #* - =*+ V glutenine - prolaminele cerealelor sunt0 gliadină 'grâu şi secară(, hordeină 'orz(, avenină 'ovăz(, zeină 'porumb( etc. 7>
- influenţa factorilor genetici0 grâu durum 7*- 7"+6 grâu moale V lucide
""-@* -
răsimi
1,"->
3eluloză
7,*-17
3enuşă
*,7 ","
-
17-1 "+ etc. conţinutul este influenţat de factorii de vegetaţie 'climă, fertilizare etc.( aminoacizi0 esenţiali '!(6 semiesenţiali '>(6 neesenţiali '"( amidon circa !*+6 creşte de la periferie spre centru6 în embrion lipseşte detrine şi zaharuri circa 1*+ 'în proporţie mai mare în embrion( conţinutul este influenţat de climă, fertilizare etc. + mai ridicat în boabele de porumb maoritatea depozitate în embrion 'la porumb, circa #"+( în scutelum circa ="+ compoziţie grăsimi0 acizi graşi, glicerina, fitostearine şi lecitine maoritatea în boabele îmbrăcate în pleve 'orz, ovăz( boabele mici au un procent mai ridicat decât cele mari în tarate V =," -","+ în făină albă de grâu V *,7 - *,#+ compuşi0 acid fosforic, oizi de X şi de :g 'principali(6 oizi de 3a, Fe, /a 'secundari( etc
/otă0 5aiele, struenii şi plevele conţin 7 - =+ proteine brute, l - 7+ grăsimi brute, ## =*+ substanţe etractive neazotate, #* - =*+ celuloză şi # - 17+ cenuşă 'formata din @* - )*+ siliciu şi 1* - 1#+ potasiu etc.(.
ceastă grupă fitotehnică cuprinde plante din familia Poaceae 62ramineae7, împărţite în0 - Cereale originare $in climatul temerat, cu cerinţe termice mai reduse, fructe alungite prevăzute cu şanţ ventral 'longitudinal( şi care, la germinare, emit #-) rădăcini embrionare 'grâul, secara, triticale, orzul şi ovăzul(6 - Cereale originare $in climatul cal$, cu cerinţe termice ridicate, având fructe fără şănţuleţ, de forme diferite, iar la germinare formează o rădăcină embrionară 'orezul, porumbul, sorgul, meiul(. Sn grupa cerealelor este inclusă şi hrişcă, plantă din familia Pol8gonaceae, cu importanţă redusă pentru ţara noastră, al cărei fruct are conţinutul şi utilizările similare cu a celorlalte plante din această grupă fitotehnică. 4uprafaţa cultivată cu cereale, pe glob, este de @** - @=* milioane hectare reprezentând circa "*+ din suprafaţa arabilă a lumii 'estimată de F..&. la 1,= 1,> miliarde ha(, în 1!!) suprafaţa mondială cu cereale a fost de >!7 milioane ha, producţia totală de 7.*"7 milioane t, iar producţia medie la ha de 7!,@* Y 69Pro$uction 8ear#oo:;, F..&., vol. "7, 1!!)(. Sn Comânia cerealele se cultivă pe >,* - >," milioane hectare '>* - >"+ din terenul arabil(, cu o producţie medie de circa #* YEha, şi o producţie totală de 1)7* milioane tone 'circa ) YEcap de locuitor(.
7@
Sn ţara noastră suprafeţe mai mari deţin grâul, porumbul şi orzut, care sunt răspândite în toate zonele agricole ale ţării. 3elelalte cereale se cultivă pe suprafeţe mai restrânse şi numai în anumite zone pedoclimatice. 5rincipalele cereale fiind din aceeaşi familie botanică 6Poaceae < 2ramineae7, au particularităţi biologice, morfologice, anatomice şi biochimice comune, care vor fi prezentate detaliat în continuare, după care se va descrie biologia şi tehnologia de cultivare pentru fiecare cereală în parte.
*.1.%. P)(!i$')(i!ţi'e bi&'&+ie )'e e(e)'e'&( Ge(in)ţi) 'încolţirea(. Sn prezenţa apei, a aerului şi temperaturii potrivite seminţele $viabile% trec de la viaţa latentă la viaţa activă, începându-şi ciclul de vegetaţie. 3antitatea de apă absorbită de seminţe pentru a încolţi este diferită în funcţie de specie, fiind, în medie, la cereale 'cu ecepţia meiului(, de circa "*+ din masa seminţelor 'grâul ="+, secara ")+, orzul =fc+, ovăzul >*+, porumbul ==+, meiul 7"+(. lte plante, cum sunt leguminoasele, cu seminţe bogate în proteină, absorb de circa 7 ori mai multă apă pentru încolţire decât cerealele(. Citmul de absorbţie a apei este diferit după specie şi temperatură. pa absorbită este repartizată într-un procent mai mare în zona embrionului. Hemperatura influenţează mult ritmul germinaţiei, fiecare specie având un prag minim, unul optim şi unul maim al valorilor termice între care se desfăşoară acest proces. stfel, la cerealele originare din zona temperată 'grâu, secară, orz, ovăz(, temperatura minimă de germinaţie este de l - #Q3, optima între 7* - 7"Q3, iar maima 7) - #7Q3. 2a porumb, temperatura minimă este de ) - 1*Q3, optima #7 - ##Q3, iar maima =*Q3. propiate de ale porumbului sunt şi temperaturile de germinaţie la mei şi sorg.
Fi+. *.1. 5 A 5 Seţi$ne '&n+i!$"in)' 0(in eb(i&n$' b&b$'$i "e +(9$K a - scutellum; ep - strat epiteliul; cr 5 coleoriza; r - radicula; m - muguraş; c - coleoptil; e - epiblast; p - pericarp; f - fascicul conducător;
7)
B 5 e'$'e "in #!()!$' e0i!e'i)' )' scutellumului n (e0)$#K C 5 e'$'e "in #!()!$' e0i!e'i)' )' scutellumului n !i0$' n&'ţi(ii.
Sn prezenţa factorilor eterni ai germinaţiei, sistemul enzimatic eistent în bob 'enzime proteolitice, amilolitice, lipazele( transformă substanţele de rezervă în substanţe asimilabile 'aminoacizi, glucoza, acizi graşi şi glicerina(, care sunt absorbite de embrion prin scutellum+ 3elulele epiteliale ale scutellumului se alungesc şi pătrund adânc în endosperm, mărindu-şi suprafaţa de absorbţie 'fig. #.1, după /. M:FDC943?, 1!>"(. Sn procesul încolţirii, mai întâi apare radicula 'ecepţie face orezul( proteată de coleoriza, apoi muguraşul, proteat de coleoptil. 3oleoriza sparge pericarpul şi aunge în contact cu solul, apoi coleoriza se despică, rădăcina embrionară se alungeşte, fiind urmate de celelalte rădăcini. :uguraşul, proteat de coleoptil, străbate stratul de sol ieşind la suprafaţă. Citmul de creştere al embrionului, respectiv erioa$a &ncol)irii, este dependentă de nivelul factorilor eterni ai germinaţiei, fiind mai scurtă în condiţii optime de temperatură, apă şi aer. 2a cerealele $golaşe% 'grâu, secară, porumb( coleoptilul şi coleoriza apar în zona embrionului 6germina)ie uniolară7, pe când la cerealele cu bobul îmbrăcat în palei 'ovăz, orz( coleoptilul apare la un capăt iar coleoriza la celălalt capăt al bobului 6germina)ie #iolara7+ F&()(e) #i#!e$'$i ()"i$')(. în procesul germinaţiei, din bob apar rădăcinile embrionare. 4e formează numai o rădăcină embrionară la cerealele originare din zona caldă 'porumb, sorg, mei, orez( şi mai multe la cele originare din zona temperată '# la grâul de toamnă, " la grâul de primăvară, # la ovăz, = la secară şi " - ) la orz( 'fig. #.7, după /. M:FDC943?, 1!>"(. Cădăcinile embrionare se ramifică şi se adâncesc în sol, aprovizionând tânăra plăntuţă cu apă şi săruri minerale în primele zile de vegetaţie. 2a circa #-= săptămâni de la încolţire, la nodurile tulpinii din sol 'Da porumb şi de la suprafaţa solului( se formează ră$ăcinile coronare 'adventive(, mult mai numeroase şi mai viguroase decât cele em#rionare+ upă apariţia rădăcinilor coronare, rădăcinile embrionare, deşi nu pier, îşi reduc mult ponderea în absorbţie. :asa principală a rădăcinilor o constituie rădăcinile coronare, care au rol principal în nutriţia plantelor.
7!
Fi+. *.%. 5 Ge(in)ţi) ') e(e)'e a - grâu; b - secară; c - orz; d - ovăz; e - mei; f - porumb;
Cădăcinile coronare ale cerealelor sunt fasciculate, având masa, adâncimea şi raza de răspândire diferite, în funcţie de specie şi condiţiile de cultură 'mai ales de proprietăţile fizico-chimice ale solului(. 2a &nfră)ire, fiecare $frate% formează şi rădăcini proprii, astfel că masa radiculară este dependentă şi de factorii care influenţează înfrăţirea. 3ea mai mare parte din rădăcini cu rol maor în nutriţie se găsesc în stratul arabil. Cădăcinile care aung la l - 7 m au un rol redus în absorbţia elementelor nutritive, servind, în principal, la aprovizionare cu apă în perioadele de secetă. R#(i(e). 2a încolţire, muguraşul creşte, proteat de coleoptil, până aunge la suprafaţa solului. Dn această fază plantele se consideră răsărite. 3oleoptilul este, în general, alb-translucid, cu ecepţia secarei la care este brun-violaceu. upă ce creşte 7 - = cm '= - > cm( la suprafaţa solului, coleoptilul este străpuns de prima frunză adevărată, care, aungând la suprafaţa solului, începe procesul de fotosinteză. 5ână în acest moment planta s-a dezvoltat pe seama rezervei de substanţe din sămânţă. Citmul de răsărire este condiţionat de0 energia germinativă, uterea $e stră#atere 6a solului7 a lantei şi de con$i)iile $e vegeta)ie+ 4eminţele cu energie germinativă slabă au şi putere de străbatere redusă, eşalonând răsărirea. 2a adâncimi prea mari de semănat răsărirea este deficitară6 de aceea, trebuie respectată adâncimea optimă de semănat pentru fiecare plantă, ţinând cont de tetura şi umiditatea solului. nf(ţi(e). Camificarea tulpinii cerealelor poartă denumirea de înfrăţire, iar lăstarii noi formaţi se numesc $fraţi%. 2a cerealele păioase 'grâu, secară, orz, ovăz( fraţii pornesc de la nodurile tulpinii din sol, iar la porumb tulpina se ramifică de Da suprafaţa solului 'fraţii fiind numiţi lăstari sau coiii7+ Snfrăţirea începe după circa trei săptămâni de la răsărire 'după formarea frunzei a treia(. e pe tulpină se formează fra)i $e or$inul &nt(i, de pe care pot porni alţii de or$inul $oi etc. 'fig. #.#, după /. M:FDC943?, 1!>"(.
#*
/odurile de la care pornesc fraţii sunt foarte apropiate6 de aceea, în mod curent, acest loc este numit no$ $e &nfră)ire+ 3ând se însămânţează la adâncime mai mică, nodul de înfrăţire se găseşte lângă sămânţă, iar la un semănat mai adânc porţiunea dintre sămânţa şi nodul de înfrăţire 'care se găseşte mai la suprafaţă( se numeşte ax mezocotil 'rizom(. A$(ncimea $e formare a no$ului $e &nfră)ire depinde de specie şi soi, de intensitatea luminii şi de adâncimea de semănat. 3erealele de toamnă mai rezistente la ger formează nodul de înfrăţire mai adânc. 2a plantele de grâu de toamnă, cu nod de înfrăţire mai adânc, se formează şi un sistem radicular nai mare decât la cele cu nodul superficial.
Fi+. *.*. 5 S-e) nf(ţi(ii e(e)'e'&( )1)% 5 f()ţi "e &("in$'
b1b%b*b/ 5 f()ţi "e &("in$' II
2umina mai intensă determină formarea nodului de înfrăţire la o adâncime mai mare. în condiţii de lumină mai slabă în perioada de răsărire-înfrăţire, nodul de înfrăţire este mai puţin adânc, ceea ce duce la o mai slabă rezistenţă la ger. dâncimea de semănat influenţează adâncimea de formare a nodului de înfrăţire. dâncimea la care se formează nodul de înfrăţire nu creşte în aceeaşi măsură în care se măreşte adâncimea de semănat 'fig. #.=, după . 4&2H/9C, 1!!*, citat de N. 8S2H9/?, 1!!)(. Caacitatea $e &nfră)ire este eprimată prin numărul de $fraţi% produşi de o plantă şi este dependentă de factori interni 'specie şi soi( şi de factori eterni 'condiţiile pedoclimatice şi tehnologia de cultură aplicată(. 3apacitatea de înfrăţire a cerealelor, în ordine descrescândă, este următoarea0 secara, orzul şi orzoaica, ovăzul şi grâul, în cadrul fiecărei plante sunt soiuri cu diferite grade de înfrăţire. 2a grâu, soiurile intensive au în general, o capacitate de înfrăţire mai redusă decât vechile soiuri. 3apacitatea de înfrăţire a soiului condiţionează densitatea de boabe germinabile, stabilite la m 7, la semănat.
#1
Fi+. *./. 5 A"9nie) ') )(e #e f&(e)8 n&"$' "e nf(ţi(e, n f$nţie "e )"9nie) "e #en)!
Factorii climatici 'lumina, căldura( şi umiditatea solului influenţează capacitatea de înfrăţire. Favorabil înfrăţirii este timpul răcoros, cu temperatura cuprinsă între > - 17Q3. Dluminarea intensă prelungeşte înfrăţirea. 9a este factorul energetic ce condiţionează fotosinteza, deci şi capacitatea de înfrăţire. ?miditatea optimă a solului pentru parcurgerea fazei de înfrăţire este de >* - )*+ din capacitatea de câmp pentru apă. Factorii fitote%nici care condiţionează gradul de înfrăţire0 mărimea seminţei, data semănatului, densitatea şi adâncimea de semănat, elementele fertilizante şi lucrările de îngriire. in seminţe mai mari rezultă pante mai viguroase, cu capacitate mai mare de înfrăţire. ata semănatului influenţează indirect înfrăţirea, prin condiţiile climatice 'temperatură( în care se petrece acest proces. & înfrăţire mai bună, atât toamna cât şi primăvara, are loc la semănăturile mai timpurii. ensitatea de semănat este un factor care influenţează mult gradul de înfrăţire, după cum rezultă din multe cercetări şi observaţii practice. 4emănatul la adâncime mai mare decât normal duce la scăderea capacităţii de înfrăţire, datorită întârzierii răsăririi, fapt care determină debilitarea plantelor. 4ubstanţele nutritive influenţează diferit gradul de înfrăţire. 4-a constatat efectul favorabil asupra înfrăţirii al azotului, singur sau împreună cu fosforul, şi efectul negativ al fosforului şi potasiului, singure sau împreună. 2ucrările de întreţinere 'combaterea buruienilor şi grăparea( favorizează înfrăţirea prin realizarea unei luminozităţi mai bune şi înlăturarea buruienilor, care concură la factorii de vegetaţie cu plantele de cultură, consumând din hrana, lumina, apa destinată acestora din urmă. #7
/umărul de fraţi la o densitate normală este de l - 7 până la 7 - = la o plantă, în situaţii de ecepţie 'densităţi mici, plus de azot şi condiţii climatice favorabile(, numărul fraţilor la o plantă poate fi mult mai mare 'se citează cazuri de 1**- 17* fraţiEplantă(. in înfrăţirea totală numai o parte 'l - #( este $înfrăţire productivă%, adică fraţii care formează spic cu rod. e obicei fraţii formaţi toamna aung să rodească, iar cei de primăvară rodesc mai rar. 3ei care nu rodesc se numesc $fraţi de poală%. în unele situaţii fraţii de poală sunt dăunători, deoarece consumă din rezervele nutritive ale $fraţilor fertili%. Snfrăţirea, între anumite limite, este o însuşire pozitivă pentru producţie, în condiţii normale de densitate, o parte din fraţii formaţi contribuie la realizarea producţiei 6element $e ro$uctivitate7, putându-se face, deci, o economie de sămânţă, faţă de cazul când s-ar asigura densitatea numai cu plante principale. 5rin înfrăţire se mai pot completa $golurile de iernare% în zonele şi în anii cu ierni aspre sau cele provenite din alte cauze. eoarece producţia fraţilor este mai scăzută decât a plantei principale, cu cât numărul lor este mai mare, cu atât rezultă spice cu producţie mai mică. eci, peste o anumită limită, înfrăţirea este nefavorabilă producţiei şi din considerentul că eşalonează mult maturizarea spicelor în lan. 4oiurile actuale de grâu au, în general, o capacitate slabă sau milocie de înfrăţire. /umărul de plante la m 7 se realizează prin stabilirea unei densităţi optime de boabe germinabile la m 7. 3unoscând factorii care influenţează înfrăţirea, se poate diria capacitatea de înfrăţire 'numărul de plante la m 7( şi adâncimea de formare a nodului de înfrăţire 'care influenţează rezistenţa la iernare(.
Fi+. *.:. 5 Seţi$ne '&n+i!$"in)' 0(in!(5& 0')n! !9n( "e #e)( ') ")!) "e %/ feb($)(ie ) 5 #0iK b 5 !$'0in $ in!e(n&"ii
Formarea !$'0inii 6ai sau culm7+ 5entru a-şi putea forma tulpina 'şi inflorescenţa(, cerealele de toamnă au nevoie de #* - =" de zile cu temperaturi oase 'cuprinse între 1Q3 şi "Q3(. ltfel, la soiurile tipice de toamnă, plantele
##
rămân cu o rozetă de frunze, nu formează pai şi nu fructifică. cest proces poartă denumirea de vernalizare 'faza de iarovizare(. upă parcurgerea fazei de vernalizare, când temperatura aunge la 1= 3 -1> 3, plantele trec &n faza $e &măiere 'alungirea paiului(. Dnternodurile tulpinii încep să se formeze din toamnă. Dn lunile februarie-martie lungimea spicului 'în fază embrionară( depăşeşte lungimea tuturor internodurilor 'fig. #.", după N. 8S2H9/?, 1!!1(. Hulpina cerealelor 'pai, culm( este alcătuită din "-@ internoduri separate prin noduri. Dnternodurile pot fi lipsite de măduvă 'grâu, secară, orz, ovăz, orez(, pline cu măduvă 'porumb, sorg( sau cu un lumen foarte mic 'mei(. 2ungimea internodurilor creşte de la bază spre vârf. 3el mai lung internod este cel din partea superioară, care poartă şi inflorescenţa. :ai scurte şi cu lumen mai mic sunt internodurile bazale, care dau rezistenţa la cădere. 2a porumb, internodurile cele mai lungi sunt cele care poartă inflorescenţele. Sn secţiune transversală printr-un internod al tulpinii cerealelor se disting straturile de celule redate în figurile #.> şi #.@, 'după /. M:FDC943? şi colab., 1!>"(. 3reşterea tulpinii la cereale este intercalară 'internodală(, adică flecare internod creşte separat printr-un meristem 'zonă de creştere( dispus în partea bazală a acestuia 'deasupra nodului inferior(. &rdinea de creştere a internodurilor este de os în sus, mai întâi alungindu-se primul internod bazal 'situat deasupra nodului de înfrăţire(. 2a intervale de # - " zile începe să crească al doilea, apoi al treilea internod etc.6 fiecare internod îşi termină creşterea în circa două săptămâni. 2a cerealele păioase creşterea paiului durează "* - >" de zile, în funcţie de specie 'factori genetici(, de condiţiile de vegetaţie 'temperatură, umiditate, lumină, regimul de nutriţie etc.(. 4oiurile precoce au perioada de creştere a tulpinii mai scurtă. 2a umiditate mai ridicată şi temperaturi mai scăzute perioada creşterii se alungeşte. Sn perioada formării paiului sunt favorabile temperaturi medii de 1= - 1>Q3. 2umina mai slabă 'umbrirea( duce la alungirea pereţilor celulari şi la slăbirea rezistenţei tulpinii la cădere. 9cesul de azot forţează creşterea, reducând rezistenţa la cădere etc.
#=
Fi+. *.<. 5 Seţi$ne !()n#;e(#)' 0(in!(5$n in!e(n&" "in 0)(!e) i'&ie ) 0)i$'$i "e +(9$ a - epidermă; b - celule cu clorofilă; c - sclerenchim; d - fascicul libero-lemnos; e-parenchim;
Fi+. *.=. 5 A 5 #eţi$ne !()n#;e(#)' 0(in in!e(n&"$' infe(i&( )' 0)i$'$i "e +(9$ B 5 e'$'e "e #'e(en-i "in in!e(n&"$' infe(i&( a - sclerenchim; fa - fascicul libero - lemnos; p - parenchim
Sn faza de formare a paiului are loc diferenţierea organelor de reproducere 'în plantă se petrec procese fiziologice complee(. 5e măsura alungirii paiului, de la fiecare nod se dezvoltă frunzele 'dispuse altern(. C&0&nen!) f&'i)(. 3erealele au la fiecare nod al tulpinii o singură frunză compusă din teacă şi limb, cu nervuri dispuse paralel. Heaca înveleşte internodul superior pe o anumită lungime, proteând zona de creştere a internodului. Heaca ultimei frunze proteează inflorescenţa până la înspicare. 2a zona de trecere dintre teacă şi limb, la unele cereale, se găsesc două formaţiuni membranoase, mai mult sau mai puţin dezvoltate, denumite0 urec%iue 'pinteni(, care reprezintă prelungirea bazei limbului6 ligula, dispusă în prelungirea epidermei inferioare a tecii. ceste doua organe aută la recunoaşterea cerealelor înainte de înspicare, fiind un caracter bine diferenţiat. stfel, la orz urechiuşele sunt mari, ligula este redusă6 la ovăz ligula este bine dezvoltată şi urechiuşele lipsesc6 la grâu şi secară aceste organe sunt milocii ca mărime 'grâul are urechiuşele păroase, iar la secară sunt glabre( 'fig. #.), după /. M:FDC943? şi colab., 1!>"(.
#"
Fi+. *.>. 5 U(e-i$e'e i 'i+$') ') e(e)'e a - ovăz; b - secară; c - grâu; d - orz; e - orez; f - porumb.
C"e(e) e(e)'e'&(. eşi elastic, în anumite situaţii paiul cerealelor cedează sub greutatea pe care o susţine şi cade. Sn aceste situaţii se reduce producţia, plantele sunt mai intens atacate de boli şi dăunători, se împiedică fecundarea 'la secară(, se reduc numărul şi masa boabelor, este împiedicată recoltarea mecanizată etc. 3ăderea este mai dăunătoare când apare în fazele de vegetaţie timpurii, deoarece împiedică formarea bobului, într-o eperienţă 'citată de B. B92D3/, 1!@7( în care s-a provocat artificial căderea înainte şi după înspicare cu l - 7 săptămâni, s-a constatat că la căderea timpurie s-a redus mai mult numărul de boabe6 la cea după înspicare, masa boabelor, deci producţia, s-a redus cu până la ##+. 5lantele căzute se mai pot redresa până când nodurile tulpinii şi frunzele sunt încă verzi. 5orţiunea dinspre sol beneficiază de un aport auinic mai mare, celulele se alungesc mai mult, formând un $genunchi% şi ridicând vârful tulpinii. 3auzele căderii sunt, în general, de natură ere$itară şi, în bună parte, este influenţată de o serie de factori de vegetaţie. Ceferitor la natura ereditară, se constată că cerealele se comportă diferit faţă de fenomenul căderii. stfel, mai sensibile sunt orzul şi ovăzul, apoi grâul şi secara6 porumbul şi sorgul sunt mult mai rezistente şi cad foarte rar. Sn cadrul fiecărei specii eistă soiuri mult diferite între ele în privinţa rezistenţei la cădere. 4oiurile rezistente la cădere sunt în general, mai scunde şi cu pai gros, iar internodurile bazale sunt mai scurte şi cu ţesutul mecanic de susţinere mai dezvoltat. 3ât priveşte factorii $e vegeta)ie care influenţează negativ rezistenţa la cădere a cerealelor, amintim0 - intensitatea mai re$usă a luminii, care determină creşterea etiolată a internodurilor bazale şi formarea de $ţesuturi mai debile%, fenomen care apare în cazul desimii prea mari a plantelor, a creşterii masei foliare, a înfrăţirii prea #>
puternice 'eces de azot( azot( şi a umbririi produse de buruieni6 - exce excesu sull $e azot, azot, care duce la o mai slabă dezvoltare şi lignificare a ţesuturilor mecanice, ca urmare a dezechilibrului între sinteza glucidelor şi a protidelor 'a raportului între carbon şi azot(6 un plus de azot conduce la o insuficienţă de glucide în internodurile bazale şi, deci, la slaba lor lignificare6 - anumi)i anumi)i agen)i agen)i atogeni atogeni ca 3%io#olus, 4etos%aeria 3%io#olus, 4etos%aeria şi Fusarium, care slăbesc rezistenţa internodurilor inferioare6 - loaia, care care îngreu îngreunea nează ză plante plantele le şi slăbeş slăbeşte te fiare fiareaa rădăci rădăcinil nilor or,, prin prin înmuierea solului6 - v(nturile uternice, care culcă mai ales plantele cu o rezistenţă scăzută la cădere. 5entru prevenirea căderii, trebuie înlăturate sau evitate situaţiile prezentate anterior0 cultivarea unor soiuri rezistente la cădere6 stabilirea densităţii optime la semăna semănat6 t6 fertil fertiliza izarea rea raţion raţională ală66 combat combatere erea, a, bolilo bolilorr şi dăunăt dăunători orilor lor66 evitar evitarea ea ecesului de umiditate etc. 5entru prevenirea căderii se pot folosi şi $substanţe nanizante%, cum ar fi clorura de clorcolină '333(. 5rin stropirea lanului la începutul formării paiului cu 333 se reduce talia plantelor, dar creşte rezistenţa la cădere la grâu, efectul fiind mai slab la orz, la secară şi ovăz rezultatele sunt mai puţin concludente. Hratamentele cu 333 la grâu, prin reducerea taliei plantelor, favorizează îmburuienarea lanului. 9liminarea acestui neauns se poate realiza prin 333, împreună cu erbicide '7,= etc.(. n#0i)(e). Ceprezintă faza apariţiei inflorescenţei din teaca ultimei frunze 'din $burduf%(. & plantă se consideră înspicată când au apărut cel puţin o treime din spiculeţele superioare ale inflorescenţei, iar un lan este considerat înspicat când, la maoritatea plantelor, au apărut inflorescenţele 'spicul sau paniculul(6 întâi înspică planta principală apoi apoi fraţii, în ordinea formării formării lor. lor. Dnflor Dnfloresc escenţ enţaa cereal cerealelo elorr este este sub formă formă de sic 'grâu, 'grâu, secară, secară, orz(, orz(, sic mo$ifi mo$ificat cat 'infloresc 'inflorescenţa enţa femelă femelă la porumb( porumb( şi anicul 'ovăz, orez, sorg, mei şi inflorescenţa masculă la porumb(. Dnflorescenţa cerealelor cerealelor este compusă din mai multe spiculeţe dispuse pe un rahis, la cele cu spic 'fig. #.!, după N. 8D2H9/?, 1!!)(, sau în vârful ramificaţiilor paniculului. 5e un $călcâi% al rahisului şi în vârful ramificaţiilor paniculului se găseşte, de regulă, câte un spiculeţ 'cu 7-= flori(6 ecepţie face orzul la care pe fiecare călcâi al rahisului sunt dispuse trei spiculeţe 'uniflore(.
#@
Fi+. *.?. 5 R)-i# "in #0i$' "e +(9$ A i #0i$'eţe 0(in#e "e ()-i# B 1 - axa spiculeului
Fi+. *.1@. 5 S0i$'eţ$' !- rahis; bb1 -glume; cc1 5 palee; d-lodicule;. e -gineceu; f 5 stigmat; g -stamine;
Fi+. *.11. 5 F&(e "e +'$e ') e(e)'e, )5+(9$K b5&(8K 5#e)(K "5&;8K e5&(e8
#)
Fi+. *.1%. 5 F'&)(e "e +(9$ a - antere; s 5 stigmat; l - lodicule 4piculeţ 4piculeţele ele sunt formate la eterior eterior din două glume 'de forme şi mărimi diferi diferite, te, după specie specie(( şi în interi interior or o floare 'la orz( sau mai multe flori 'grâu, secară, ovăz(, dispuse pe un ra%is scurt 'fig. #.1* şi #.11, după /. M:FDC943? şi colab., 1!>"(. Florile Florile sunt formate din două alei 'o palee inferioară, uneori aristată aristată şi una superioară(, superioară(, două lo$icule 'cu rol în deschiderea deschiderea florii(, an$roceul 'tre 'treii stam stamin ine, e, cu ece ecepţ pţia ia orez orezul ului ui care care are are şase şase(, (, gineceul 'monocarpelar şi
stigmatul bifidat( 'fig. #.17, după N. 8S2H9/?, 8S2H9/?, 1!!)(. nf'&(i(e). eschiderea florii se produce la maturitatea seuală a plantei. 3ând organele seuale au auns la maturitate, lodiculele 'care până atunci sunt mici mici şi mem membra branoa noase( se(,, absorb absorb apă şi-şi şi-şi măresc măresc volumu volumull îndepă îndepărtâ rtând nd paleea paleea eterioară de cea inferioară. upă fecundare lodiculele pierd apa, ceea ce- face ca paleele să revină la la poziţia iniţială, iniţială, închizând floarea. floarea. Snflorirea poate avea loc o dată cu apariţia inflorescenţei 'orz(, la l - 7 zile după înspicare 'grâu( sau la un interval de " - @ zile la înspicat 'secară(. &rdinea înfloririi în lan este similară cu ordinea înspicării astfel că $fraţii% înfloresc după $plantele principale%, în ordinea apariţiei lor. 2a grâu, primele se deschid florile de fa milocul spicului 'sau de la baza treimii milocii(, continuând spre etremităţi, iar la ovăz înfloritul începe de la vârful paniculului spre partea inferioară, în spiculeţ mai întâi se s e deschid florile inferioare. Florile se deschid dimineaţa şi rămân astfel până se produce fecundarea 'la grâu, circa o oră(, apoi se închid, înfloritul unei plante durează "-) zile 'în funcţie de umiditatea aerului(. P&'eni8) P&'eni8)(e) (e) i fe$n")(e). fe$n")(e). 3ereal 3erealel elee sunt plante plante auto autoga game me 'grâu, orz, ovăz, orez(, sau alogame 'secară, porumb(. ?neori şi la plantele autogame 'grâu( se întâlneşte un anumit procent de alogamie. upă u pă înfl înflor orir iree 'la 'la câte câteva va ore( ore( ante antere rele le elib eliber erea ează ză po pole lenu null şi are are loc loc polenizarea 'autogamă sau alogamă(. 5olenizarea se petrece, de regulă, dimineaţa sau seara, când temperatura este de circa 1= - 1>Q3. Fecundarea are loc imediat după polenizare 'în " - 1* ore(. răunciorii de polen aunşi pe stigmat absorb lichidul stigmatic 'în 7 - # minute( şi formează tubul polinic 'prelungire eterioară a einei( în care pătrund cei doi nuclei0 vegetativ în vârful tubului şi apoi cel generativ. Hubul polinic străbate stilul, aungând prin micropil la sacul embrionar, când nucleul vegetativ se resoarbe, iar #!
cei generativ 'spermatic( se divide în două. & parte se uneşte cu oosfera din care rezultă embrionul, iar cealaltă parte se uneşte cu nucleul secundar al sacului embrionar dând naştere endospermului. in învelişul ovulului rezultă învelişul seminţei 'testa(, iar din pereţii ovarului se formează învelişul fructului 'pericarp(. F&()(e) F&()(e) b&b$'$i b&b$'$i i )!$(i8)( )!$(i8)(e) e) 0')n!ei 0')n!ei &)e( &)e(e). e). upă fecundare înce începe pe form formar area ea şi ma matu turi riza zare reaa bo bobu bulu luii 'emb 'embri rion onul ului ui,, endo endospe sperm rmul ului ui şi învelişurilor(, proces care durează circa 7* de zile la cerealele recoltate vara şi circa =* de zile la cele recoltate toamna, în perioada de coacere a bobului se disting disting trei faze principale principale de maturiza maturizare re 'coacere(0 'coacere(0 maturitatea maturitatea ver$e ver$e 'sau $în lapte%(6 maturitatea gal#enă 'sau $în pârgă%( pârgă%( şi maturitatea $elina 1 faze în care se petrec modificări importante în bob şi în întreaga plantă. Maturitatea ver$e ver$e '$în lapte%( se caracterizează printr-un lan cu aspect verde, plante cu tulpini 'noduri( şi frunze verzi 'cele bazale sunt gălbui(. 8obul este de culoare verde, cu volumul mai mare decât normal, are un conţinut lăptos, umiditate de circa "*+, este lipsit de sticlozitate6 în el se acumulează încă intens substanţele de rezervă. 9mbrionul este în creştere, având o slabă germinaţie. ceastă fază durează circa @-1* zile, fără să eiste pericolul de scuturare. Maturitatea gal#enă '$în pârgă%( se instalează când aspectul lanului este galben6 plantele 'tulpină, noduri, frunze( rămân verzui numai în partea superioară. 8obul are culoarea şi volumul caracteristice soiului, consistenţa încă vâscoasă, umiditatea fiind de circa #*+6 aspectul este mai mult sau mai puţin sticlos. 9mbrionul este normal ca dezvoltare, având o bună germinaţie. Faza durează "-) zile, scuturarea fiind încă slabă. Maturitatea $elină este atunci când plantele în întregime sunt uscate. 8obul are mărimea şi culoarea specifică soiului, fiind tare în secţiune6 umiditatea este de circa 1"+ şi sticlozitatea după soi. 9mbrionul, bine dezvoltat, are o bună viabilita viabilitate. te. Faza dureaz dureazăă circa #-> zile trecând trecând în $ răscoacere; 'plante fragile şi spice încovoiate(, pericolul de scuturare fiind mare 'îndeosebi la orz, ovăz şi unele soiuri de grâu(6 întregul lan se închide la culoare, iar pe plante se dezvoltă agenţi patogeni. Sn funcţi funcţiee de miloa miloacel celee de recolt recoltare are şi utiliz utilizare areaa produs produsulu uluii princi principal pal 'boabele(, cerealele se recoltează de la maturitatea galbenă 'in pârgă( la cea deplină. Sn diferitele faze de maturitate se schimbă aspectul şi conţinutul boabelor, compoziţia chimică şi însuşirile fiziologice ale embrionului. Sn fazele de maturare, plantele acumulează mai întâi în inflorescenţe, apoi în boabe, cantităţi mari de auine, orientează apa şi substanţele de rezervă spre seminţe, ducând la formarea şi umplerea a boabelor. cumularea de substanţe de rezervă în boabe se face şi pe seama unor substanţe care ZmigreazăZ din alte organe, după fecundare. 5rocesul de acumulare a substanţelor de rezervă în bob are loc în perioada maturităţii verde 'în lapte(.
=*
urata de umplere a boabelor este dependentă de soi şi condiţiile de vegetaţie. Dn zonele şi în anii cu climat fără arşiţă, perioada de umplere a boabelor se prelungeşte formându-se $ #oa#e mari;+ 4eceta şi temperaturile ridicate din această fază scurtează depunerea substanţelor de rezervă, reduc mult fotosinteza, deci acumularea de substanţe de rezervă6 ele împiedică translocarea substanţelor de rezervă acumulate anterior în plantă, uneori duc chiar la autoconsum6 se formează #oa#e mici, mai subţiri, denumite, $şiştave% iar fenomenul se numeşte şiştăvire.
Sn compoziţia chimică a boabelor, în etapele maturizării, se produc schimbări cantitative 'procentuale( şi calitative, în primele faze boabele sunt mai bogate în protide, dar spre maturitate ponderea acestora scade, prin acumularea mai masivă a amidonului. 4e produc schimbări şi în natura proteinelor, cresc albuminele şi scad nealbuminele. F($!$' e(e)'e'&(. 9ste cariosă, care la maturitate poate fi golaşă 'grâu, secară, porumb( sau învelită în palei 'ovăz, orz, orez, mei, sorg(. Forma, mărimea şi culoarea este diferită după specie şi soi. 3erealele originare din zona temperată 'grâu, orz, ovăz, secară( au şănţuleţ ventral în lungul bobului, pe când cele originare din zona caldă 'porumb, sorg, mei( nu au şănţuleţul ventral.
Fi+. *.1*. 5 Seţi$ne '&n+i!$"in)' n!(5$n b&b "e +(9$ a - radicelă; b - tulpiniă; c - coleoriză; d - scutellum; e - strai cu aleuronă; f - embrion; g - tegument seminal "testa#; h - pericarp; i -peri la extremitatea cariopsei; $ celeoptil; m - muguraş; end % endendosperm
=1
Fi+. *.1/. 5 Seţi$ne !()n#;e(#)' 0(in en"�e($' b&b$'$i "e +(9$ a - seciune transversală& p - pericarp; te - testa; a 5 strat cu aleuronă; am& - celule cu amidon; ' celule cu aleuronă văzute (n seciune transversală prin bob
Fi+. *.1:. 5 G($ni&(i "e )i"&n ') e(e)'e ' 5 +(9$K % 5 #e)(K * 5 0&($bK /5&(e8K :5&(8K <5&;8K= 5 eiK > 5 #&(+K ? -(i
Fructul cerealelor este constituit din trei părţi0 &nveli, en$oserm şi em#rion 'fig. #.1#, după N. 8S2H9/?, 1!!1 şi fig. #.1=, după /. M:FDC943? şi colab., 1!>"(. =nveliul 'tegumentul( este format din două părţi0 testă 'învelişul seminţei( şi ericar 'învelişul fructului(, reprezentând > - 1=+ din masa fructului. En$osermul, ţesutul de rezervă, reprezentând )* - )>+ din masa bobului, este constituit la eterior dintr-un strat de celule cu aleuronă 'la orz sunt # straturi( şi înspre interior celule bogate în amidon. răunciorii de amidon sunt de mărimi şi =7
forme diferite0 sferici 'grâu, secară, orz(, poliedrici sau colţuroşi 'porumb(, mici şi compuşi 'ovăz( etc. 'fig. #.1", după /. M:FDC943? şi colab., 1!>"(. Em#rionul 'viitoarea plantă în formă incipientă( reprezintă 1," - 1"+ din masa fructului şi este constituit din mugura 'proteat de coleoptil(, tulini)ă 'tigela, hipocotil(, ră$ăcini)ă 'proteată de coleoriză( şi scutellum 'cotiledonul(, organ de absorbţie dispus înspre endosperm. Dn partea opusă cotiledonului se găseşte un apendice mic 'lipseşte la secară şi orz(, numit ei#last 'bractee embrionară(, considerat ca rudiment al celui de-al doilea cotiledon. 4e citează cazuri de oliem#rionie, care după X?59C:// 'citat de /. M:FDC943? şi colab., 1!>"(, s-ar datora unor nivele agrotehnice ridicate, precum şi cazuri de seminţe lipsite de embrion, având însă endospermul normal. O(+)n&+ene8) e(e)'e'&(. 3a şi la alte plante, la cereale o dată cu creşterea vegetativă are loc formarea şi dezvoltarea organelor generative 'organogeneza(. &rganogeneza, la cereale, se petrece în mai multe etape, fiind caracteristică fiecărei plante. 5rimordiile viitoarelor organe 'rădăciniţă, tulpiniţă, muguraş( sunt localizate în embrion. etalii privind organogeneza se vor prezenta la fiecare plantă în parte.
GRUL TRITICUM AESTI2UM 1.1 I0&(!)nţ, bi&'&+ie, e&'&+ie 1.1.1 I0&(!)nţ) +(9$'$i râul este cea mai importantă planta cultivata, este planta care ocupă cea mai mare suprafaţă, având pondere mare în alimentaţia oamenilor. 4uprafetele mari cultivate cu grîu se datoresc unor caracteristici cum ar fi0 conţinutul ridicat al boabelor în hidraţi de carbon şi proteine şi a raportului dintre aceste două grupe, raport care corespunde cu cerinţele organismului uman, conservabilitatea îndelungată a boabelor şi transportul lor pe distanţe mari fară dificultăţi, plasticitatea ecologica mare, graul fiind cultivat in zone cu climat si soluri foarte diferite, posibilitatea de mecanizare totală a culturii. "oa#ele $e gr(u sunt folosite indeosebi pentru producerea fainii destinata fabricarii painii, a pastelor făinoase, ca materie primă pentru diferite industrii0 amidon, alcool etilic, bioetanolul 'carburant(, poate fi folosit ca fura concentrat foarte apreciat, ca fura fiind superior din punct de vedere nutritiv faţă de porumb. Sn industria de morărit mai rezultă tăr&)e, care sunt un fura concentrat valoros bogat în proteine, lipide şi săruri minerale. Paiele care rămîn după recoltat au utilizări multiple0 fura grosier, aşternut pentru animale, sunt folosite şi în fabricarea celulozei. Dmportanta agronomica a graului consta in faptul ca este o buna premergătoare pentru toate speciile, deoarece paraseste terenul devreme, lasă terenul curat de buruieni, rămîne în sol şi o cantitate mare de material organic. 1.1.% C&0&8iţi) -ii ) b&)be'&(
=#
5ărţile componente ale bobului de grâu, din punct de vedere morfologic sunt0embrion 7.) +, endosperm )7.= +, stratul cu aleuronă ).# + şi tegumentul seminal >.1 +. P(&0&(ţi) "ife(i!e'&( 0(ţi )'e )(i&0#ei "e +(9$ i &0&8iţi) '&( -ii J "in #.$. P)(!e) "in )(i&0#
J "in )(i&0# 'ii!e
e"i)
Ce'$'&8
Pen!&8)ni
Z)-(
Ai"&n
P(&!eine S($(i Li0i"e N :,= ine()'e
3ariopsa întreagă 5ericarp
1**
1**
7,*-#,"
",>-),"
7,#-=,=
>7-@7
1*-1>
1,)-7,"
1,)-7,7
=,"-",@
","
=*->*
#*-"*
[
-
#-@
*,"
7-=
Hesta
7,7-#,1
7,)
1,#
#*-"*
-
-
1*-1>
*,1
@="
=,>-),"
>,@
>-11
7)-#*
-
-
1"-7=
=->
1>-1!
@"-)>
)1
*,#
1-#
*,1-*,)
@)-)#
!-1"
*,@-7
*,#-*,)
9mbrionul propriu-zis
1-1,"
1,7 7-=,"
"-17
1"-7*
1"-7"
7"-#7
1*-7*
=->
Scutellum
1-7
4tratul cu aleuronă 9ndosperm
1,)
- gluci$ele care se găsesc in proporţie de >7-@" +,din masa proaspătă a bobului şi sunt formate in proportie de peste !* + din amidon, iar 1* + sunt detrine şi alte glucide mai simple, glucidele sunt acumulate în principal in endosperm. - roteinele conţinutul este cuprins între 1*-1>+ din masa bobului, se găsesc în părţile periferice ale bobului cum ar fi e0 tegument sau stratul de aleuronă se găsesc şi la nivelul embrionului. 3antitatea de proteină din bob este influenţată şi de condiţiile de mediu, specie, soi sau fertilizare. Sn climatele uscate acumularea proteinelor în bob este favorizată deoarece perioada de formare şi creştere este scurtă, coacerea grăbită şi ca urmare conţinutul în proteină este mai mare. Sn climatele umede şi reci este favorabil acumularea de hidraţi de carbon şi a amidonului, perioada de formare şi umplere a bobului este mai lunga şi ca urmare este favorizată acumularea hidraţilor de carbon în defavoarea proteinelor. 5entru a avea un gluten bun nu trebuie udat mult. 5roteinele sunt constituite din0 prolamine din care predomină gliadina, glutelinele din care predomina glutelina,în cantităţi mai reduse se găsesc albuminele si globulinele. 5roteinele din bobul din grau formeaza glutenul , un amestec de substante proteice care ocupă spaţiul dintre grăunciorii de amidon din endosperm si care după măcinat în făină, înglobează grăunciorii de amidon. 8oabele de grîu $durum% destinate producerii pastelor făinoase, conţin o cantitate mai mare de proteine şi gluten, dar glutenul are o calitate inferioară ==
pentru panificaţie, in schimb are o stabilitate mare la fiert, datorita filamentelor de proteina foarte rezistente. - lii$ele- reprezinta 1,) +-7,> + in compozitia bobului, sunt acumulate în special la nivelul embrionului şi în stratul de aleuronă, uleiul de germeni de grîu este un ulei dietetic bogat vitamina 9. -celuloza- reprezinta 7,*-#," +, prezenta in invelisurile bobului - su#stantele minerale1 au o pondere de 1,"-7,# +, se afla sprezonele periferice ale bobului, sunt reprezentate de un numar mare de elemente cun ar fi0 X, 3a, :g, /a, 4i, 3u, :n, şi vitamine 8 1, 87, 8", 8> şi 55. 5roteinele din boabele de grau contin cei 1* aminoacizi esentiali pe care organismul uman nu ii poate sintetiza, insa continutul in lizina si triptofan este redus. Dn domeniul producerii, comercializării şi industrializării grînelor acestea sunt clasificate in functie de culoarea si compozitia boabelor astfel0 - gr&ne tari , '$%ar$ re$ %( grîne de foarte bună calitate la care conţinutul de proteine este cuprins intre 1=-1> +, produse în 3anada şi 4.?.., ca grane de primavara, ele sunt amestecate cu grane mai slabe pentru a le îmbunătăţii calitatea. 5 gr&ne semitari - conţin proteine între 17-1# +, produse în rgentina, ?ngaria, grînele româneşti 'cultivate pe cernoziom( apartin acestei categorii, sunt denumite si $grîne pentru panificaţie%. - gr&ne moi 69soft re$;7 1 conţin proteine sub 11 +, sunt produse in climate umede, oceanice din 9uropa de vest, in 4? si sunt destinate in principal pentru fura. in aceste grane se obtine faina folosita la prepararea praiturilor sau in patiserie. 1.1.* R#0n"i(e) râul se caracterizată printr-o mare plasticitate ecolgică, de aceea este cultivat pe toate continentele între >>Q lat / şi ="Q lat 4, începînd de la nivelul mării şi pînă la înălţimi de #***-#"**m. râul se cultivă pe toate continentele, astfel că undeva pe glob în fiecare lună se recoltează grâu. 4ituaţia culturii grâului la nivel mondial 'după F&4HH( nul 7*** 7**1 7**7 7**# 7**= 7**"
4uprafaţa 'mil ha( 71".= 71=." 71#.@ 7*@." 71>.@ 77*.7
5rod. totală 'mil tone( ")>.1 ")!.@ "@=.= ""!.@ >#7.# >7>."
5roducţie medie ;gEha 7@7* 7@"* 7>!* 7>!@ 7!1@ 7)=" ="
7**> 7**@
71=.= 71@.=
"!).= >*@.1
7@!1 7@!7
intre continente suprafeţele cela mai mari cu grâu se cultivă în sia, apoi 9uropa şi merica de /ord şi 3entrală. 2a nivel mondial ţări mari cultivatoare sunt 3hina, 4?, Dndia, ţările din fosta Federaţie Cusă, 3anada.
4ituaţia culturii grâului la nivel european 'după F&4HH( nul 7*** 7**1 7**7 7**# 7**= 7**" 7**> 7**@
4uprafaţa 'mil ha( "".7 ").# >*.# =).> "@.* "!.> "".) "@.1
5rod. totală 'mil tone( 1)#.@ 7*7.* 711.@ 1"#.> 71!.@ 7*).= 1!1.) 1!*.=
5roducţie medie ;gEha ##7= #=>1 #"17 #1>" #)"> #=!> #=#) ###7
9uropa participă aproape cu 7" + la producţia mondială de grâu, datorită producţiilor medii mari, faţă de producţia medie mondială. 5roducţii medii de peste @*** ;gEha se obţin în &landa, Franţa, ermania, anemarca, Drlanda.
4ituaţia culturii grâului la nivel naţional 'după F&4HH( nul 7*** 7**1 7**7 7**# 7**=
4uprafaţa 'mil. ha( 1.! 7." 7.1 1.= 7.7
5rod. totală 'mil. tone( =.= @.@ =.= 7." @.)
5roducţie medie ;gEha 7#*7 #*"> 7*") 1@"@ #=@@ =>
7**" 7**> 7**@
7.7 7.* 1.!
@.# "." 7.!
7!!) 7@@# 1"*"
Sn Comânia grâul reprezintă cca 7# + din suprafaţa arabilă, #> + din suparafaţa ocupată cu cereale şi #* + din producţia totală de cereale.
4ituaţia culturii grâului în udeţul 8răila 'după C 8răila( nul 7*** 7**1 7**7 7**# 7**= 7**" 7**> 7**@
4uprafaţa 'mii ha( >@.# !"." )@.> 7".1 "*." "7.! "#.* "!.!
5rod. totală 'mii tone( 1">.7 7">.@ 1)@.> #*.@ 1!"." 7*1.= [email protected] 1=>.!
5roducţie medie ;gEha 7#71 7!71 71=* 177# #)@* #)*= #@1) 7="1
1.1./. SISTEMATICA, ORIGINE, SOIURI râul, aparţine genului Triticum, clasa Monocot8le$onosi$a,ordinul 2raminalis, familia 2ramineae 6Poaceae7+ enul Hriticum, cuprinde un număr mare de specii 'peste 7*(, cu forme sălbatice 'primitive( şi cultivate 'evoluate(. intre aceste specii numai = sunt cultivate pe suprafeţe mari şi au fost clasificate după criteriul genetic şi anume după numărul de cromozomi ' clasificare propusă de Bavilov în anul 1!#" şi modificată de :c XeR în 1!>#(. C')#ifi)(e) +en$'$i Triticum "$0 . MAC EQ Den$i(e) ')!in Den$i(e) &$n C)()!e(i#!ii SECŢIA DIPLOID %n 1/ (&&8&i 1 T+ monococcum 4+ - ssp. #oeoticum '8ois.( :X lac sălbatic 8ob îmbrăcat Cahis fragil
=@
- ssp. monococcum
lac cultivat
SECŢIA TETRAPLOID %n %> (&&8&i - T+ timo%eevi Mhu;. râul lui Himofeev ss+ Timo%eevi
8ob îmbrăcat Cahis fragil 8ob îmbrăcat
Cahis fragil
1 T+ turgi$um64+7T%ell - ssp. $icoccoi$es 'Xorn.( Hhell
Henchi sălbatic
8ob îmbrăcat Cahis fragil
- ssp. $icoccum '4chran;.( Hhell
Henchi cultivat
8ob îmbrăcat Cahis fragil
- ssp. turgi$um conv. turgi$um
râu englezesc
8ob golaş Cahis rezistent
1 ssp. turgi$um conv. $urum 'esf.(
râu $durum%
8ob golaş Cahis rezistent
- ssp. turgi$um conv. olonicum 64+7
râu polonez
8ob golaş Cahis rezistent
- ssp. cart%licum '/evs;i( :X
râu persan
8ob golaş Cahis rezistent
SECŢIA HEAPLOID %n /% (&&8&i 1T+ Aestivum 64+7 T%ell - ssp. vulgare 'Bili.( :X râu comun
8ob golaş Cahis rezistent
- ssp. selta '2.( Hhell.
râu spelta
8ob îmbrăcat Cahis fragil
- ssp. mac%a 'e;. et :en.( :X
râu macha
8ob îmbrăcat Cahis rezistent
- ssp. comactum 'Nost.( :X
râu pitic
8ob golaş Cahis rezistent
- ssp. s%aerococcum '5ere.( :X
râu pitic indian
8ob golaş Cahis rezistent
3lasificarea genului Triticum, acceptată şi utilizată în prezent cuprinde specia, subspecia 'ssp( şi convarietăţile din cadrul grupelor haploide cu @, 1= şi 71 de cromozomi. 4oiurile de grâu cultivate, în prezent, în ţara noastră, aparţin varietăţilor0 er8t%rosermum 'spic alb, aristat, glume netede, bob roşu(6 lutescens 'spic alb,
=)
nearistat, glume netede, bob roşu(6 ferrugineum 'spic roşu, aristat, glume netede, bob roşu(6 milturum 'spic roşu, nearistat, glume netede, bob roşu(.
&riginea grâului este polifiletică, centrele de origine sunt situate de obicei în zonele muntoase, unde condiţiile speciale 'clima cu alternanţe termice mari între zi şi noapte, luminozitatea mare, radiaţiile intense. etc.( au favorizat hibridările spontane, frecvenţa apariţiei de mutaţii. 4e citează patru centre de origine 'după 8âlteanu 1!))(0 *+ Centrul Asiatic central 'Dndia de /ord-Best, fganistan, Hadi;istan, ?zbe;istan(, din care provine Triticum aestivum cu ss+ vulgare, ss+ comactum i ss+ s%aerococcum -+ Centrul $in 3rientul Aroiat 'interiorul siei :ici, Dran, Hrans;aucazia, munţii din Hur;menia(, din care provin Triticum turgi$um ss+ turgi$um conv+ $urum i conv+ turgi$um, Triticum timo%eevi i Triticum cart%licum 0+ Centru a#isinian '9tiopia şi o parte din 4omalia(, din care provin Triticum turgi$um ss+ turgi$um conv+ $urum i conv+ turgi$um> Triticum turgi$um ss+ olonicum ?+ Centrul Me$iteranean 'teritoriile din bazinul :editeranean(, din care provin Triticum turgi$um ss+ turgi$um conv+ $urum> Triticum turgi$um ss+ $icoccum i ss+ olonicum i Triticum aestivum ss+ selta Dstoricul grâului, arată 'prin mărturii arheologice sau scrise( că luarea în cultură, s-a făcut la diferite perioade de-a lungul eistenţei omenirii, în funcţie de speciile cultivate. e la centrele genetice s-a răspândit treptat în toată lumea. upă toate probabilităţile are peste ! *** de ani în urmă în centrul siei, fiind cea de a doua specie cultivată după orz. $omesticirea% grâului a început cu formele sălbatice diploide, Hriticum monococcum ssp. boeoticum şi tetraploide Hriticum turgidum ssp. dicoccoides, iar acestea prin selecţie empirică au condus la formele cultivate corespondente. Hriticum turgidum ssp. dicoccum 'tenchiul(, este prima formă de grâu cultivată şi una dintre primele plante luate în cultură. u urmat alacul 'Hriticum monococcum ssp. monococcum( şi grâul comun 'Hriticum aestivum ssp. vulgare(. rupa heaploidă a provenit prin încrucişarea spontană a grânelor tetraploide cu specia sălbatică egilops sYurossa. Forma sălbatică nu este cunoscută.
=!
râul se cultiva în 3hina cu " milenii în urmă, în 9gipt cu > milenii în urmă, etc., s-a răspândit mai rapid prin cuceritori şi colonişti. stfel în vechea alilee, 8ritania, ermania a fost introdus de romani.
in punct de vedere fitotehnic, unui soi de grâu i se cer următoarele calităţi0 - să aibă potenţial de producţie ridicat, @ -1* tEha -stabilitatea recoltelor, este una din însuşirile de bază, definită prin $eprimarea cât mai completă a potenţialului de producţie în condiţii limitative% I // 4ăulescu 1!)= - să posede însuşiri de rezitenţă la cădere, iernare, secetă, eces de umiditate, strivirea boabelor, boli şi chiar dăunători, la scuturarea boabelor şi ruperea rahisului - recoltabilitate uşoară 'coacere uniformă, fără ca boabele să se strivească sau să se spargă( - calităţi superioare în funcţie de destinaţia boabelor - durata perioadei de vegetaţie adaptată condiţiilor locale 5rocesul de reînnoire a soiurilor este continuu, în prezent predomină soiurile autohtone cu însuşiri superioare, dar şi soiurile străine. 5rincipalele soiuri de grâu de toamnă sunt0 "1
- pentru zona de câmpie din sud I Flamura B, Fun$ulea ?, 4ovrin 0?, 4ovrin ?*, Droia, ai$, Delia i la irigat Droia, ai$, 3ltenia, imnic 0. etc. - pentru zona piemonturilor sudice I Fun$ulea ?, Fun$ulea -, Al#ota,Trivale etc+ - pentru 3âmpia vestică - Flamura B, 4ovrin 0?, 4ovrin ?*, Fun$ulea ?, Delia, Alex, omulus, Ariean - pentru zona colinară din vest I Ariean, Tur$a B*, Tur$a , Fun$ulea - - pentru Hransilvania I Ariean, Tura$ B*, Transilvania, Fun$ulea ?, Aulum - pentru :oldova centrală şi de sud I Fun$ulea -, Flamura B, Fun$ulea ?, Droia, Mol$ova B0, 2a#riela, Eliana - pentru nordul :oldovei I Aniversar, Tur$a B*, Suceava B?, Magistral, 2aarom, Ariean, 2a#riela 5entru grâul comun de primăvară sunt soiurile Seran)a i u#in. 5entru grâul durum soiurile de toamnă o$ur, Pan$ur şi de primavară Ixos, şi Durom. 4oiuri străine de toamnă Enesea, t%alom, 4are$a, Tenel, 2onzola, enan şi de primăvară pentru paste făinoase soiurile Ixos, Ar$ente, Artena etc. 1.1.). *articularităi biologice
râul prezintă caracteristici comune cerealelor păioase şi particularităţi specifice, după cum urmează0 a7 Aaratul ra$icular, este format din ră$ăcini em#rionare, în număr de # mai rar " şi ră$ăcini coronare, care iau naştere odată cu fraţii, în toamnă, până la venirea iernii. 4istemul radicular este mai puţin dezvoltat comparativ cu alte cereale păioase. ar poate eplora solul pe o zonă destul de profundă, fapt ce conferă grâului, o bună rezistenţă la secetă. #7 Tulina, are "-@ internoduri, fără măduvă la grâul comun şi cu măduvă la internodurile superioare la grâul durum. 2a soiurile actuale lungimea paiului 'sau talia plantei( este frecvent )* -11* cm, faţă de potenţialul speciei, care este de @*-1"* cm 'chiar peste 1"* cm la vechile soiuri(. 5rin lucrări de ameliorare la actualele soiuri s-au realizat un diametru al paiului mai mare şi o structură a ţesutului mecanic, care conferă rezistenţă bună la cădere. c7 Frunza, prezintă urechiuşe şi ligula de mărime potrivită sau chiar lipsesc. 3uloarea este verde intens, cu nuanţe şi formă specifică fiecărui soi "7
4uprafaţa foliară este bună, cu indicele foliar chiar peste #-=, atingând valori maime la înspicare I înflorire, după care scade brusc. 4uprafaţa de asimilaţie a plantelor de grâu, este o caracteristică a fiecărui soi, influenţată de densitatea culturii, regimul de umiditate şi nutriţie. Hulpina are de regulă @ frunze, la soiurile actuale productive, frunzele sunt mai late, poziţionate pe tulpină astfel încât frunzele de la baza plantei să poată primi lumină suficientă şi frunza stindard să aibă o bună suprafaţă de asimilaţie. $7Inflorescen)a, este un sic cu rahisul rigid, fleibil, tenace, fragil, pufos sau păros sau glabru în funcţie de soi. 5e rahisul spicului sunt inserate un număr de 1*-7* spiculeţe, numărul de spiculeţe din spic fiind şi o particularitate genetică. in punct de vederea al numărului de spiculeţe în spic, spicele pot fi0 - lae I cu densitatea spicului sub 7* de spiculeţe - milocii I cu densitatea spicului 7*-7> de spiculeţe - dense I cu densitatea spicului 7> -#7 de spiculeţe - foarte dense - cu densitatea spicului peste #7 de spiculeţe
$ensitatea. sicului
=
nr .$e. siculete lungimea.ra%isului ' mm(
x1**
Fiecare spiculeţ are 7-@ flori, din care frecvent sunt fertile 7-#. f7 Fructul, la toate soiurile de grâu comun şi durum este o catriopsă golaşă, adică la recoltat boabele se desprind de palee. /umărul şi masa boabelor din spic, sunt elemente de productivitate foarte importante. 5erioada de vegetaţie a grâului de toamnă durează, în condiţiile din ţara noastră, circa ! luni '7@* - 7!* zile(. Dn acest interval, de la germinare şi până la maturitate, plantele de grâu trec prin anumite faze 6sta$ii7 fenologice, care se recunosc prin schimbările în aspectul eterior al plantelor şi care sunt însoţite de modificări interne în biologia plantei. e regulă este dificil de a delimita strict aceste faze, deoarece, parţial, ele se suprapun, sau se desfăşoară în paralel. Sn general, este acceptată împărţirea perioadei de vegetaţie a plantelor de grâu în următoarele faze fenologice0 germinare 'răsărire(, &nră$ăcinare, &nfră)ire, formarea 'alungirea( aiului, &nsicare1&nflorire1fecun$are, formarea şi coacerea 'maturarea( #oa#elor+ 2a rândul lor, fazele prezentate se grupează în etaa 'perioada( vegetativă, caracterizată prin dezvoltarea organelor vegetative ale plantelor 'de la germinare la "#
înfrăţire( şi etaa generativă 'reproductivă( caracterizată prin dezvoltarea inflorescenţei, a florilor şi formarea boabelor 'de la începutul alungirii paiului şi până la coacerea deplină(. 3a urmare, a fost realizată $ co$ificarea vegeta)iei;, prin întocmirea unor scări de coduri, care marchează stadiile de vegetaţie. 5rima scară de coduri, 'după . 4&2H/9C, 1!!*( a fost realizată de &/C. 4cara cea mai des citată în literatura de specialitate este cea realizată de F99X94, care se bazează pe observarea la eterior a schimbărilor morfologice ale plantei de grâu. în continuare, scara lui F99X94 a suferit mai multe modificări, efectuate de către unii biologi şi fitotehnişti '9.. 2C9, 1!>=6 X.-?. N9\2/, 1!@"(. ?lterior au fost întocmite codificări mai amănunţite, de către X9229C şi 8D&2D/D, precum şi M&3X4, 3N/, X&/MX, după un sistem decimal. :ai nou, H&HH:/ '1!)@( a completat această scară şi a adaptat-o pentru alte cereale păioase, cum sunt orzul sau ovăzul. 3unoaşterea stadiilor creşterii este utilă pentru a decide momentul potrivit pentru diferite intervenţii tehnologice. Hotodată, observarea acestora este utilă pentru identificarea stadiilor critice din ciclul vegetativ al plantelor, care sunt mai sensibile la factorii de mediu. Hrecerea plantelor de grâu de la etapa vegetativă la etapa generativă este marcată prin codurile ? 1 e scara Fee:es, A 1 " e scara Gonar$, 2 1 ' e scara @eller 1 "aggiolini şi - 1 0. e scara !a$oc:s+ cest stadiu este denumit în lucrările de biologia grâului $spic la l cm% 'măsurat de la nivelul nodului de înfrăţire şi până la partea superioară a conului de creştere, după . 4&2H/9C, 1!!*(. 9ste stadiul denumit de 5rof. 9:D2 452&/ '/itra-4lovacia( $punct de vira%, momentul în care planta de grâu trece de la etapa de a forma organe vegetative la aceea de a forma organe generative.
"=
""
E!)0) ;e+e!)!i;. Begetaţia plantelor de grâu în toamnă cuprinde germinarea seminţelor, creşterea şi dezvoltarea vegetativă până la venirea frigului. 2ermina)ia, are loc numai dacă sămânţa pusă în sol în condiţii favorabile, are capacitatea de a germina. cest lucru este posibil numai dacă sămânţa a ieşit din repaosul seminal, care durează =*-"* de zile. 4ămânţa veche îşi reduce capacitatea germinativă treptat după 7-# ani şi nu mai poate fi utilizată ca material semincer la #-= ani de la recoltare. ăsărirea,se produce în condiţii normale, după )-1* maim 1" zile de la semănat.
">
constă în concentrarea sucului celular treptat prin acunularea de glucide în toate părţile plantei, dar mai mult la nivelul nodului de înfrăţire '7" I #* +(. eausul $e iarnă , 'la grâul de toamnă este denumit şi $vegetaţie ascunsă% sau $criptovegetaţia%( Hrecerea spre starea de repaus are loc de cele mai multe ori în urul datei de "-1* decembrie în zonele colinare şi nordice ale ţării şi 1*-7* decembrie în sudul şi vestul Comâniei.
"@
- se dezvoltă puternic sistemul radicular prin creşterea rădăcinilor adventive - absorbţia apei şi elementelor nutritive sunt foarte intense - diferenţierea spicului, intervenită înainte de sfârşitul înfrăţitului, se continuă6 muguraşul terminal încetează de a mai forma primordii foliare, el se alugeşte şi începe să se segmenteze în $riduri% paralele, care reprezentă primordiile viitoarelor spiculeţe 'vizibile la microscop sau cu lupa care măreşte de multe ori(6 acest stadiu de $dublu rid% marchează transformarea mugurelui vegetativ în mugure floral, fiind momentul iniţierii florale. Dnternodurile se alugesc foarte rapid şi odată cu alugirea paiului, conul de creştere se dezvoltă. 4e diferenţiază spiculeţele, glumele, florile, organle seuale şi concomitent cu diferenţierea şi creşterea, spicul se deplasează în sus prin pai, aunge în teaca ultimei frunze, marcând faza de burduf, în cursul lunii mai. 3reşterea fraţilor se opreşte în momentul când în spic începe formarea glumelor. Sn această fază se formează maoritatea frunzelor şi se aunge la dezvoltarea maimă a aparatul fotosintetic, care, prin asimilaţia clorofiliană, va asigura substanţele necesare formării elementelor componente ale inflorescenţei şi boabelor. bsorbţia apei şi a elementelor nutritive din sol, precum şi procesul de fotosinteză sunt foarte intense. 4ub aspect fiziologic, în faza de formare a paiului are loc diferenţierea organelor generative. 4uprafaţa de asimilaţie aunge la #*.*** - #=.*** m 7 la hectar 'indicele suprafeţei foliare V #-=, valori considerate optime pentru zonele de cultură a grâului din Comânia(. C&(e')ţi) "in!(e n$($' "e ("ini )";en!i;e n f)8) "e )'$n+i(e ) 0)i$'$i i n$($' "e #0ie N$($' "e ("ini )";en!i;e n f)8) "e N$($' "e #0ie 0e 0')n! )'$n+i(e ) 0)i$'$i >,* 7," >," 7,7 @," 7,> )," #,1 1=,* ","
Hnsicarea – &nflorirea pariţia spicului din teaca ultimei frunze, marchează încheierea fazei de alungire a paiului şi începutul fenofazei de înspicat.
")
zile la un spic. 9liberarea polenului are loc înainte de dechiderea florilor, fiind polenizare autogamă. +. Coacerea $elină , are loc frecvent la =*-"* de zile după înspicare, însă decalaul între soiuri la coacere este mai mic, faţă de cel de la înspicare cauzat de climă0 secetă, temperatură, vântul, luminozitatea care grăbesc coacerea. 5referinţa pentru precocitatea soiurilor, este în legătură cu factorii locali, pentru a reduce riscul efectului nefavorabil al factorilor adverşi. S!($!$() (e&'!ei ') +(9$. naliza morfologică a recoltei presupune analiza componentelor de producţie 'elementele productivităţii( care, în cazul grâului sunt următoarele0 numărul $e lantem-> numărul $e sicelantă> numărul $e #oa#esic> MM" 6g7+ Cecolta unei culturi de grâu este elaborată pe întreaga durată a vegetaţiei. Fiecare soi de grâu se caracterizează printr-o structură optimă a recoltei 'are o manieră specifică de $a-şi construi recolta%( 'fig. #.#*, după . 4&2H/9C, 1!!*(. Jumărul $e lante e m- rezultă din densitatea de semănat, facultatea germinativă a seminţelor şi condiţiile de germinat. 2a grâul de toamnă, numărul de plante se reduce, adesea drastic, pe timpul iernii6 de asemenea, o anumită reducere
"!
a densităţii se datorează şi concurenţei dintre plantele din lan sau atacului de boli şi dăunători. ceste pierderi de densitate sunt compensate prin înfrăţit6 la sfârşitul înfrăţitului rezultă numărul de fraţi pe m 7, dintre care numai o parte vor contribui la recoltă.
Fi+. *.*@. 5 F&()(e) &0&nen!e'&( "e 0(&"$ţie ') +(9$
Jumărul $e fra)i fertili 'sau numărul $e sice e m - 7 rezultă în urma diferenţierii inflorescenţelor, în timpul fazelor de înfrăţit şi alungirea paiului. Jumărul $e sicule)e formate în spic depinde de condiţiile de vegetaţie din perioada de înfrăţit şi la începutul formării paiului, în timpul înfloritului, condiţiile de vegetaţie pot contribui la reducerea numărului de spiculeţe fertile dintr-o inflorescenţă şi a numărului de flori fertile dintr-un spiculeţ, ambele conducând, în final, la stabilirea numărului $e #oa#e formate &ntr1o inflorescen)ă+ Sn sfârşit, condiţiile din perioada de formare a boabelor şi de maturare influenţează mărimea #oa#elor 'eprimată prin MM"7+ 1.1.+ ,erinele faă de climă şi sol
atorită plasticităţii ecologice mari, grâul suportă climate foarte variate. *
4e poate realiza germinarea şi răsărirea atunci când însumează 1**1=* Q3. Q3 noaptea, cu o durată de strălucire a soarelui de 7-# ore pe zi. râul de toamnă rezistă la ger în general bine, rezistenţa la temperaturi scăzute este srâns legată de factorii genetici. 4unt mai rezistente soiurile cu însuşiri $de toamnă% foarte pronunţate din grupa tardivo- precoce şi tardivo I tardive, faţă de soiurile din grupele precoce I precoce sau precoce I tardive, la care stadiul de iarovizare se petrece într-un timp mai lung şi la temperaturi scăzute comparativ cu cele la care stadiul de iarovizare se petrece într-un timp mai scurt comparativ cu stadiu de lumină. 4oiurile rezistente pot suporta temperaturi de până la -1"Q3... - 7*Q3 la nivelul nodului de înfrăţire. -1) Q3 - în fazele următoare pot creşte până la 7* Q3, tempraturi care asigură în cele mai bune condiţii fecundarea, formarea şi umplerea boabelor -+ /mi$itatea râul are cerinţe moderate dar echilibrate pe durata perioadei de vegetaţie. 3ultura se înfiinţează acolo unde se pot însuma minimum 77" mm de la semănat şi până la maturitate, dar condiţii optime găseşte în zone cu cca. >** mm precipitaţii anuale. 3oeficientul de transpiraţie este #"* I =**, ceea ce reflectă o bună valorificare a apei de către planta de grâu. 5entru germinare absoarbe =* I "* + apă faţă de masa seminţelor, aceasta imidiatate este asigurată când în orizontul arabil umiditatea se află în ur de "*-@* + din apa accsesibilă din sol.
>1
ar deşi mic consumul de apă, pentru o răsărire bună sunt hotărâtoare precipitaţiile din toamnă, care au o mare importanţă pentru reuşita culturii. ,* -@,", profunde, cu fertilitate ridicată şi cu adâncimea apei freatice la peste )* -1** cm. Hipurile genetice care asigură cele mai bune producţii sunt solurile de stepă şi silvostepă0 cernoziomurile, solurile brun-roşcate şi solurile balane. 2a noi se etinde cultura şi pe alte soluri cu condiţii climatice bune cum sunt solurile argilo-iluviale 'cenuşii, brune- argiloase, podzolite, podzolice argilo-iluviale, etc(, pe soluri brune pseudogleizate, aluviuni, pe soluri erodate. /u sunt potrivite pentru grâu solurile pe care stagnează apa, cele nisipoase, prea acide sau prea alcaline şi solurile scheletice prea erodate. 1.1..one ecologice
>7
!ona u)in favora#ilă asigură cerinţele grâului din puncr de vedere climatic, însă solurile au fertilitate redusă, este reprezentată de zona colinară a ţării.
Narta răspândirii în cultură a grâului de toamnă în Comânia
1.%.TEHNOLOGIA DE CULTUR A GRULUI DE TOAMNA 1 R&!)ţi) $'!$(ii râul este o plantă preteţioasă faţă de planta premergătoare deoarece se seamăna toamna destul de devreme, astfel incat pana la venirea frigului plantele sa aiba timp să înfrăţescă şi să se călescă. & alta particularitate este aceea ca sistemul radicular al grîului are o mica putere de strabatere in profunzime a solului si putere mică de solubilizare a elementelor nutritive din sol. 5lanta premergatoare si rotatia culturilor au o influenta insemnata asupra productiei de grau prin reducerea gradului de infestare cu buruieni, boli si daunatori, prin acumularea apei si elementelor nutritive in sol, precum si prin asigurarea timpului necesar pentru pregatirea terenului si realizarea semanatului in epoca optima.
>#
atorita acestor considerente plantele premergătoare trebuie să întrunească anumite condiţii0 - să elibereze terenul devreme, pentru a putea pregăti solul în vederea semănatului, sa acumuleze apa, nitrati, sa se aseze, sa fie distruse buruienile, sa fie maruntite si incorporate resturile vegetale - să lase solul bogat în elemente nutritive, structurat, curat de buruieni, liber de agenţi patogeni şi dăunători. 5lantele premergătoare sunt grupate in0 - plante foarte bune premergătoare6 - plante bune premergătoare 6 ) P')n!e'e f&)(!e b$ne 0(ee+!&)(e #$n! 0 mazărea, fasolea, borceagul, rapiţa de toamnă, inul pentru ulei şi fibră, cartoful timpuriu şi de vară, trifoi, cânepă, la care se adaugă alte plante cultivate pe suprafete restranse0 muştarul, năutul, bobul, sfecla pentru sămânţă, porumbul masa verde, tutun, mac. M)8(e) - leguminoasă care se cultivă în zona cernoziomurilor, este o premergătoare ecepţională pentru grâu, deoarece solul rămâne bogat în azot şi cu umiditate suficientă pentru o arătură de calitate, de asemeni după mazăre nu rămân resturi vegetale care să îngreuneze lucrările solului. F)#&'e) - este o premergatoare la fel de bună ca şi mazărea, dar lasă terenul mai uscat. B&(e)+$' !&)n #)$ 0(i;)( 5 este o premergătoare foarte bună, după el solul rămâne curat de buruieni, bogat în /, cu umiditate suficientă. R)0iţ) "e !&)n - este o premergatoare aproape la fel de buna ca mazărea, lasă insa solul ceva mai sărac în sustanţe nutritive. In$' 0en!($ $'ei - cultivat în zonele de câmpie, este o premergătoare la fel de bună ca şi rapiţa, cu condiţia combaterii corecte a buruienilor şi a curăţării resturilor vegetale rămase după recoltare. In$' 0en!($ fib( - se cultivă in zonele mai umede şi răcoroase, oferă aceleaşi avantae şi pune aceleaşi probleme ca şi inul pentru ulei. C)(!&f$' !i0$(i$ i "e ;)( I este o premergatoare ecelenta, lasă terenul afânat, curat de buruieni, solul bine aprovizionat cu elemente nutritive, însă de regulă după recoltarea cartofului, suprafaţa este destinată culturilor succesive. C9ne0) 0en!($ fib( - recolta în luna august constituie o premergătoare foarte bună pentru grîu, lasă solul curat de buruieni, lasă în sol o cantitate mare de materie organică, insă solul este destul de uscat, ceea ce creeaza probleme la efectuarea lucrarilor solului.
>=
T(if&i$' (&$ - este o premergătoare ecelentă pentru grâul cultivat în zone umede, cu condiţia ca trifoiul să fie întors după a doua coasă. 4olul ramane bogat in azot si masa organica, structurat, permeabil. Sn ţara noastră după premergătoare foarte favorabile, grâul ar putea fi cultivat pe 17 - 7*+ din suprafaţa totală cultivată cu grâu.Sn practică, insa din diferite motive se seamănă rareori mai mult de 1"*.***-7**.*** ha cu grâu după premergătoare foarte favorabile. 3resterea suprafetei de premergatoare timpurii reprezinta o masura sigura si eficienta de ridicare a productiei la graul de toamna in toate zonele de cultura. b P')n!e b$ne 0(ee(+!&)(e 0 soia, sfecla pentru zahăr, sfecla pentru fura, cartof de toamnă, floarea-soarelui, porumb pentru boabe şi pentru siloz, cânepa pentru sămânţă. Hoate aceste culturi trebuiesc recoltate până la 1*-1" septembrie, pentru a ramane un interval de cel putin 7-# saptamani pana la semanatul graului. 5rin masuri adecvate de fertilizare si pregatirea terenului care sa asigure semanatul si rasaritul plantelor in perioada optima, aceasta categorie de premergatoare poate asigura obtinerea de productii ridicate la grau. S&i) este o premergătoare bună, cu condiţia să fie recoltată în prima umătate a lunii septembrie, terenul să rămână curat de buruieni iar resturile vegetale să fie adunate sau tocate şi încorporate în sol. acă se respsctă aceste condiţii atunci ea devine o plantă foarte bună premergătoare pentru grâu. Sfe') 0en!($ 8)-( i f$() - trebuie să părăsească terenul suficient de devreme, lasă solul nivelat, afânat, curat de buruieni, fără resturi vegetale. F'&)(e) #&)(e'$i - a fost considerată mulţi ani o premergătoare mai slabă decît porumbul, deoarece lasă solul uscat şi sărac în elemente nutritive însă ofera avantaul că se recoltează la sfârşitul lunii august-început de septembrie, mai devreme decât porumbul. upă cultura de floarea-soarelui trebuie să se mărunţescă resturile vegetale să se încorporeze în sol şi de asemeni este obligatorie aplicarea îngrăşămintelor. P&($b$' 0en!($ b&)be - este o premergătoare mediocră pentru grâu datorită recoltării târzii, solul ramane uscat şi cu o cantitate mare de resturi vegetale. Sn condiţiile ţării noastre însă este inevitabilă amplasarea grîului după porumb datorită suprafeţelor mari cultivate cu cele două plante, dar şi datorită faptului că zonele de cultură coincid. 5entru ca porumbul să devină o bună premergătoare pentru grâu trebuiesc respectate unele condiţii cum ar fi0 cultivarea de hibrizi timpurii şi semitimpurii, semănarea la epoca optimă >"
a porumbului, aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice, combaterea foarte bună a buruienilor, recoltarea la timp şi eliberarea imediată de resturi vegetale a terenului. Cotatiile cu durata de #-> ani, in care graul urmeaza dupa leguminoase si alte culturi timpurii, sunt cele mai indicate. Cotatia grau-porumb va fi intrerupta dupa #-= cicluri prin introducerea unei leguminoase sau altei culturi in scopul evitarii etinderii bolilor si a cresterii gradului de imburuienare cu buruieni specifice. 9istă însă şi unele restricţii care limitează amplasarea grâului după porumb, cum ar fi cultura grâului după cultura de porumb care a fost erbicidat cu triazine care au efect remanent asupra culturilor de grâu. 4e va evit amplsarea grâului după porumb pe terenurile infestate cu Fusarium. /u se recomandă amplasarea grâului după iarbă de 4udan,orz, lucernă,sorg,. M&n&$'!$() "e +(9$ este acceptată de regulă numai 7 ani şi numai la culturile destinate consumului,în nici un caz la culturile semincere. :onocultura are efecte negative cum ar fi0 îmburuienarea terenului cu buruieni specifice, înmulţirea bolilor 'fusarioza, făinarea, tăciunii( şi dăunătorilor specifici 'gândacul bălos, ploşniţele, viermele roşu al paiului, viermii sîrmă(, acumularea unei flore rizosferice cu efect dăunător acă totuşi se impune o monocultură este bine ca in primul an să avem premergătoare o leguminoasă, deoarece efectul favorabil al acesteia se menţine şi în anul al doilea de grâu. 2a rândul său grâul este o premergătoare bună pentru maoritatea culturilor deoarece eliberează terenul devreme, lasă solul curat de buruieni şi resturi vegetale şi într-o stare bună de fertilitate.
% Fe(!i'i8)(e) râul este o plantă care reacţionează foarte bine la aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale, deşi consumul specific este relativ redus. 5entru o tonă de boabe şi paiele aferente grâul consumă 7#-## ;g /, 11-1) ;g 57&", 1!-#@ ;g X 7&. 3ea mai mare parte din / şi 5 rămâne în seminţe respectiv @* + şi >> +,iar cea mai mare parte din X @* + in paie. râul este o planta de cultura pretenţioasa la îngrăşare deoarece are unele particularităţi si anume0 -sistemul radicular slab dezvoltat ceea ce face să eploreze un volum mic de sol, are o putere de absorbţie şi solubilizare mică a elementelor nutritive din sol.
>>
Iconsumul maim de elemente nutritive are loc intr-o perioadă scurtă de timp- de la alungirea paiului pană la coacere, în acest interval sunt absorbite0 )* + 57&", peste )* + X 7& şi peste )* + /. A0'i)(e) n+(in!e'&( ine()'e . A8&!$' este principalul element nutritiv care trebuie aplicat pe solurile din ţara noastră, el influenţează dezvoltarea vegetativă a plantelor, formarea de plante viguroase, mai înalte, bine înfrăţite, cu frunze late de culoare verde-închis, favorizează formarea elementelor de productivitate, conţinutul în substanţe proteice a boabelor. Dnsuficienţa / duce la formarea de plante mai slab dezvoltate, de culoare verde-gălbuie, reducerea numărului de fraţi, reducerea rezistenţa la iernare. 9cesul de / duce la o dezvoltare vegetativă puternică, la infrăţire eagerată, culturile sunt sensibile la cădere, sunt epuse atacului de boli foliare şi a paiului, scade rezistenţa la secetă creşte pericolul de şiştăvire. râul absoarbe din sol azot nitric şi amoniacal şi se consideră că pentru recolte de =***-"*** ;g boabeEha, absorbţia azotului se incheie de obicei la înflorit iar absorbţia azotului, iar pentru recolte mai mari absorbţia se prelungeşte până în faza de umplere a bobului. 4a alicarea J la gr(u se $isting atru erioa$eK 1(Toamna înainte de semănat şi la începerea vegetaţiei, când aplicarea azotului are ca efect o mai bună dezvoltare a plantelor în fazele de înrădăcinare-înfrăţire pînă la intrarea în iarnă.ceastă îngrăşare cu / nu este necesară pe bine solurile bine eploatate. 7( 2a reluarea vegeta)iei rimăvara când este obligatorie aplicarea /, se recomandă a se face pe terenul îngheţat. #( 4unt situaţii când se recomandă administrarea unei fracţiuni reduse de / şi în faza $e alungire a aiului , prin care să se asigure necesarul de / la nivelul fenofazei de înspicare - înflorire. =( & ultima fenofaza de aplicare a azotului este de la insicat ana la inflorire, aplicare care urmareste cresterea continutului de proteina din bob. cesta este fracţionarea optimă a dozelor de îngrăşăminte cu /, dar greu de realizat în practica, deoarece aplicarea ultimilor doua fracţiuni este prea costisitoare, nu este posibil tehnic sau lipsesc îngrăşămintele necesare. 4tabilirea dozelor de azot este destul de compleă, trebuie să se ţină cont de conţinutul în / al solului şi formele mobile accesibile grâului, de planta premergătoare, de sistemul de îngrăşare din anii anteriori şi de caracteristicile climatice din anul anterior. Formula după care se calculează această doză este următoarea0
>@
DJ :g%a < 0. x s – Js – Jgg L Jr in care0
CsV recolta scontată în tEha /sV aportul solului în /, care este apreciat la 7* ;gEha la solurile sărace şi >* ;gEha la solurile fertile. /ggV aportul în / al gunoiului de grad, care este apreciat la 7 ;gEtona gunoi de grad administrat direct grâului,1 ;g /Etona de gunoi de grad aplicat plantei premergătoare şi *," ;g /Et de gunoi de grad la plantele antepremergătoare. /prV corecţia în funcţie de planta premergătoare0 se scad #* ;g /Eha dacă am avut ca plantă premergătoare leguminoase pentru boabe, se scad 7* ;g /Eha dacă am avut borceag sau trifoi şi se adună 7*-#* ;g /Eha dacă am avut ca premergătoare o plantă care a eliberat terenul târziu şi terenul nu a fost nefertilizat, e0 porumb. 5entru ţara noastră mărimea optimă a dozelor de / este cuprinsă între "*-1>* ;g Eha. 5e terenurile bine cultivate şi după premergătoare favorabile, nu ar trebui administrate îngrăşămintele cu / în toamnă. acă totuşi este necesar atunci se va administra 1E# din cantitatea totală 'cca #*-=* ;g /Eha( înainte de semănat mai ales dacă premergătoarea a fost recoltată târziu. Cestul de =*-)* ;g /Eha se dă la sfârşutul iernii sau la desprimăvărare. zotul se poate administra şi sub formă de ingrasaminte lichide, care se pot administra concomitent cu erbicidarea, în acest mod făcându-se îngrăşările târzii. F&#f&($' Igrâul este cereala cea mai sensibilă la insuficienţa 5, aceasta afectează în primul rând plantele tinere care au un sistem radicular slab dezvoltat. Fosforul echilibrează efectul azotului, confera plantelor rezistă mai buna la iernare, rezistenţa la cădere şi boli, favorizează dezvoltarea sistemului radicular, favorizează înfrăţirea, îmbunătăţeşte calitatea recoltei, grăbeşte maturitatea. Formula de calcul a dozei de 5 este0 DP :g%a P-3< * x s –Pgg
1" I consumul specific Cs- recolta scontată în tEha 5gg reprezintă aportul în 5 a gunoiului de grad, este apreciat ca fiind de 1,7 ;g 5 7&"Et de gunoi dacă acesta a fost administrat direct grâului şi *,) ;g 57&"Et de gunoi grad dacă 5 a fost aplicat şi la planta premergătoare.oza >)
care rezultă din calcul se maorează cu 7*-=* ;gEha 5 7&" pe solurile cu mai puţin de " mg 57&"E1** g sol. :ărimea dozei de 5 este cuprinsă >*-17* 5 7&".Eha.Dngrasamintele cu fosfor sub forma de superfosfat se administrează toamna sub aratura. P&!)#i$' 5 fertilizarea cu X este necesară numai pe solurile insuficient aprovizionate cu X 'sub 1" mg X 7& accesibilE1**g sol(. 5otasiul favorizează sinteza glucidelor, măreşte rezistenţa la ger, cădere şi boli. Dnsuficienţa X determină încetinirea creşterii, scurtarea internodiilor, necroza marginală a frunzelor.acă totuşi se impune aplicarea X, dozele variază între =*-)* X 7& ;g Eha, aplicarea facandu-se sub formă de sare potasica, sub arătură sau sub formă de îngrăşămînt comple când se aplică la pregătirea patului germinativ. Sntr-un sistem intensiv de agricultură, aplicarea îngrăşămintelor cu X devine o măsură obligatorie, pe toate tipurile de sol.
D&8e'e "e n+(in!e -iie )0'i)!e ') $'!$() +(9$'$i '&/39, 1!!)(. Fe(!i'i!)!e) D&8) )0'i)!, +-) #.). #&'$'$i / 5 7& " X 7& 4labă 17*-1=* )*-1** )*-1** :ilocie 1**-17* @*-1** >*-)* 8ună )*-1** "*->* n+(in!e'e &(+)nie -gunoiul de grad semifermentat şi mustul de gunoi de grad sunt bine valorificate de cultura de grâu. 5ot fi aplicate direct la cultura de grâu dar mai frecvent la plantele premergătoare. ozele sunt cuprinse între 1"-7* tEha. 4e incorporează sub arătură iar sporurile de recoltă pot depăşi cu 1"** ;g boabeEha. A0'i)(e) )en")en!e'&( )')(&)#e este necesară pe solurile acide, cu un pN sub ",) şi cu un grad de saturaţie în baze sub @"+, se administrează de regulă = tEha 3a3& # direct la cultura graului sau la planta premergatoare. * L$((i'e #&'$'$i 5regătirea terenului pentru cultura de grâu creează probleme datorită timpului scurt rămas de la recoltarea plantei premergătoare şi până la semănat, a condiţiilor meteorologice dificile şi anume seceta de la sfârşitul verii şi începutul toamnei, dar şi a suprafeţelor mari care trebuie pregătite şi semănate într-un interval scurt de timp. râul cere un sol afânat pe circa 7* cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită, dar fără bulgări. 4olul trebuie să fie aşezat, nivelat, fără >!
resturi vegetale pentru a permite semănatul în bune condiţii. 2ucrările solului pentru cultura de grâu de toamnă se efectuează diferenţiat în funcţie de zona de cultură dar în primul rând în funcţie de planta premergătoare. )L$((i'e #&'$'$i "$0 0(ee(+!&)(e'e !i0$(ii ).1De8i(i!e)5 trebuie efectuată imediat după eliberarea terenului 'cel mult 1-7 zile întârziere( prin care se face mărunţirea resturilor vegetale, amestecarea lor cu solul, afânarea stratului superficial al solului pentru a împiedica pierderea apei prin evapotranspiraţie, distrugerea buruienilor şi se creează condiţii favorabile ca aceste buruieni să germineze şi apoi la lucrările ulterioare acestea să fie distruse. ).%A(!$() se eecută la adâncimea de 7*-77 cm, lucrarea se face cu plugul în agregat cu grapa stelată. Sn situaţia în care aratul se face mai târziu are loc îmburuienarea, pierderea umidităţii solului care nu mai este proteat de plante, solul de usucă ecesiv şi nu se mai poate ara, orice întârziere duce la o scădere progresivă de recoltă. e eemplu în urma cercetărilor s-a constatat că arătura făcută la sfârşitul lunii iunie, determină un spor de boabe de 11) ;gEha, la sfârşitul lunii iulie @1,> ;gEha, la sfârşitul lunii august de "# ;gEha iar la sfârşitul lunii septembrie 1=,= ;gEha. acă arătura nu se face imediat deoarece solul este prea uscat, atunci se face o lucrare cu grapa cu discuri şi se aşteaptă precipitaţii care să îmbunătăţească condiţiile de umiditate din sol şi să permită o arătură de calitate.râul nu cere arături adânci astfel că pe terenurile bine lucrate an de an se poate ara la 1)-7* cm adâncime, este insa foarte sensibil la gradul de compactare a solului care influenţează în mare măsură dezvoltarea în ansamblu a plantelor şi formarea componentelor de producţie. 5ână în toamnă arătura trebuie prelucrată superficial pentru mărunţirea bulgărilor, nivelarea terenului, distrugerea buruienilor care răsar, aceste lucrări se fac cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili şi lamă nivelatoare 5rimele lucrari se recomandă să se facă perpendicular sau oblic faţă de direcţia arăturii pentru a asigura nivelarea terenului. )./ P(e+!i(e) 0)!$'$i +e(in)!i; se face chiar înainte de semănat prin lucrări superficiale cu combinatorul sau cu grapa 'grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colti şi lamă nivelatoare(. 4e recomandă ca aceasta ultima lucrare să se facă perpendicular pe direcţia de semănat. 5rin pregătirea patului germinativ trebuie să se realizeze o suprafaţă nivelată curată de buruieni, afânată pe adâncimea de semanat, dar nu prea mărunţită si ceva mai tasata sub adancimea de semănat, pentru a asigura ascensiunea apei spre seminţe. 5rezenţa bugărilor la suprafaţă este importantă deoarece proteează suprafaţa solului pe timpul iernii prin reţinerea zăpezii, duce la @*
minimalizarea eroziunii eoliene, diminuează compactarea în timpul sezonului rece mai ales in regiunile bogate în precipitaţii. bL$((i'e #&'$'$i "$0 0(ee(+!&)(e'e !9(8ii 2ucrările solului după aceste premergătoare intâmpină o serie de dificultăţi foarte mari cum af fi0 în primul rând datorita cantităţii reduse de apă în sol în momentul recoltării, a resturilor vegetale şi a timpului scurt care rămâne pâna la data semănatului. 5regătirea solului cu cel putin 1= zile inainte de semănat are o importanţă hotărâtoare pentru răsărirea şi vegetaţia grâului. Sn arătura proaspătă grâul nu întâlneşte condiţii de germinare, se măreşte pericolul degerării grâului deoarece aerul rece pătrunde prin golurile arăturii vătămând rădăcinile şi nodul de înfrăţire, de asemeni arătura proaspătă favorizează procesul de dezrădăcinare a plantelor. b.1 A(!$() se face imediat, la 7*-7" cm adâncime cu plugul în agregat cu grapa stelată, fără însă a scoate bulgări şi sa încorporeze resturile vegetale. dancimea araturii se stabileste si in functie de umiditatea solului. e la arătură până la semănat trebuie să rămână de 7-# săptămâni pentru ca arătura să se aşeze. 5e terenurile bine lucrate in anii anteriori, arătura poate fi înlocuită cu două lucrări cu grapa cu discuri grea sau medie care mobilizează solul până la adâncimea de 17-1> cm, care încorporează şi îngrăşămintele minerale şi eventual resturile vegetale bine mărunţite anterior. ceeaşi lucrare cu grapa cu discuri se recomandă şi in toamnele secetoase atunci când nu se poate ara sau este de preferat când nu mai avem timp suficient, principala conditie este sa nu avem o cantitate mare de resturi vegetale. 5regătirea terenului prin discuit este de preferat şi pentru a nu întârzia semănatul grâului. ceastă lucrare se face cu rezultate bune după soia, sfeclă, cartof dar este imposibil după floarea-soarelui sau porumb. 5entru obţinerea unei arături de calitate, după aceste premergătoare târzii este important ca în urma plugului să se lucreze cu grapa cu discuri obişnuită care sfărâmă bulgării. Snainte de semănat arătura se lucrează din nou cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili, pentru obţinerea unui pat germinativ de calitate. /erealizarea densităţii la grâu este determinată de semănatul în arătură bulgăroasă, ceea ce face ca seminţele să nu vină în contact strâns cu solul şi o mare parte din plante să piară. /S9nţ) i #en)!$' 4ămânţa de grâu destinată semănatului, trebuie să aparţină unui soi zonat, să provină dintr-o cultrură seminceră, din categoriile biologice elită, D1 sau cel mult D 7 5uritatea biologică variază, la elită !!,) +, la D 1V!!,"+ @1
iar la D7V!!+. 5uritatea fizică trebuie cuprinsă intre !)-!! +, germinaţia peste !*+ şi ::8 cat mai mare. T()!)en!$' #einţei I pe invelişul seminţelor se găsesc spori ai agenţilor patogeni cum ar fi0 mălura comună 'Hilletia ssp(, fusarioza 'Fusarium spp(, iar în interiorul bobului tăciunele zburător '?stilago tritici(. 4e recomandă tratamente numai cu fungicide cand graul se cultiva dupa alte plante decat cerealele pe bază de carboin 'Bitava 7** 7 l tEsămînţă, ]uinolate 1" 5?4 7;gEt sămînţă, 5relude 7 ;gEt sămânţă. 3elest star 1lEt, ivient etrem *,# lEt. aca se seamana graul dupa alte cereale paioase sau pe soluri unde se manifestă frecvent şi atacul de dăunători în toamnă cum ar fi0 Mabrus tenebrioides sau griotes spp. se recomandă tratamentul semintei cu insectofungicide cum ar fi0 Hirameto # ;gEtona de sămânţă , Bitalin # ;gEtona de sămînţă, 5rotilin # ;gEtona de sămînţă, ammavit #,* ;gEt sămânţă, 3hinodinto 7," ;gEtona de sămânţă. 'tabel nr.1( E0&) "e #en)! - semănatul la grâu poate să înceapă când temperatura medie a aerului este 1#-1"Q3 şi să se termine cînd temperatura scade la )-!Q3. sfel ca pînă la venirea iernii plantele să vegeteze =*-"* zile, timp în care să acumuleze =**-"**Q3, asfel ca la intrarea în iarnă plantele să aibă formate #-= frunze şi 7-# fraţi. 5entru a putea rezista peste iarna, plantele trebuie sa acumuleze in nodul de infratire si in frunze cantitati mari de zaharuri, sa infrateasca si sa inradacineze bine, fara sa aiba o crestere prea puternica a partii aeriene. Dndiferent de zona de cultivare, epoca optimă de semănat a grâului de toamnă este cuprinsă între *1*. octom#rie , însă în zonele din sud, vest şi din 3âmpia Hransilvaniei, intervalul intre care se poate semăna este 7" sep.-1* oct. iar pentru zona colinară din nordul ţării şi pentru depresiunii intramontane intervalul este 7* sep.- " oct. Sntîrzierea semănatului atrage după sine şi scăderi de producţie, astfel aceste scăderi sunt cuprinse între #*"* ;gEha pentru fiecare zi din cursul lunii octombrie şi >*-1** ;gEha pentru fiecare zi din luna noiembrie. Den#i!)!e) ') #en)! se stabileste astfel încît să se asigure la recoltare o densitate de "**-@** spiceEm 7, pentru a realiza acest lucru trebuie să se semene ="*->** b.gEm7. Sntre aceste limite, densitatea la semănat se stabileşte în funcţie de capacitatea de infrăţire a soiului, data semănatului, calitatea pregătirii patului germinativ, umiditatea solului, la toate acestea adăugăndu-se procentul mediu de răsărire în câmp care pentru condiţii bune de semănat este )"-!" + din boabele germinabile semănate.
@7
atorită capacităţii sale de înfrăţire, grâul are posibilitatea sa-si corecteze între anumite limite densităţile nefavorabile. dministrarea ingrasamintelor cu azot primăvara stimulează dezvoltarea vegetativă şi productivitatea plantelor astfel că numărul mic de fraţiEm^ şi spiceEm^ se compensează cu numărul mare de boabe în spic, cu ::8 cît mai mare.
PESTICIDE FOLOSITE LA TRATAMENTUL SEMINTELOR DE GRU NAINTE DE SEMNAT T)be' n(.1 7MPOTRI2A BOLILOR FUNGICIDE P(&"$#$' (e&)n")! D&8) "e 0(&"$# A+en!$' 0)!&+en &e(i)'!&n) "e "$n!&($' b&)be HD229/HD ssp. 7 lEt ':ălura comună( BDHB_ F?4CD?: ssp. 'Fusarioza( ?4HD2& HCDHD3D 7 ;gEt ]?D/&2H9-1" 52?4 'Hăciunele zburător( 495H&CD HCDHD3D '4eptorioza( 7 ;gEt 5C92?9 45 39294H 4HC *7" F4 DBD9/ 9_HC9:9 11" F4
1lEt *,# lEt
HD229/HD ssp.- ':ălura comună(6 F?4CD?: ssp. 'Fusarioza(
7MPOTRI2A D4UN4TORILOR INSECTOFUNGICIDE HDC:9H&_ # ;gEt M8C?4 H9/98CD&D94 'ândacul ghebos( CD&H94 ssp. 3ND/&D/H&_ 5H4 7," ;gEt 'Biermi sârmă( BDH2D/ I )" 5H4 7," ;gEt &43D/922 FCDH ':usca neagră( 5C&HD2D/ #;gEt :\9HD&2 ::BDH #;gEt 94HC?3H&C ':usca de Nessa( 3C?D49C #"* F4 1 -1," lEt fide6 CD&H94 ssp. M8C?4 H9/98CD&D94 H&/D3 7* 34 1-1," lEt M8C?4 H9/98CD&D94 CD&H94 ssp. @#
?3N&
*,> lEt
fidele cerealelor
ensităţile prea mari nu sunt favorabile deoarece apare concurenţa între plante, apare pericolul căderii şi măreşte sensibilitatea la boli. /umai în situaţii speciale mai ales la semănatul tîrziu când se seamănă în teren bulgăros se poate alege densităte de @** b.g. Em 7. Hrebuie menţionate totuşi că nerespectarea epocii optime, patul germinativ defectuos pot fi corectate numai parţial prin mărirea densităţii la semănat. N&() "e #nţ folosită la ha este de 7**-7)* ;gEha. DxMM"
3 ;gEha V Px2 x1** in care0 3V cantitatea de samanta la ha V densitatea in b.g.Em^ 5V puritatea '+( V germinatia '+( 3antitatea de samanta la hectar reiesita din calcul se maoreaza cu 1* +.
A"9nie) "e #en)! este influenţată de umiditatea solului, tetură, soi, mărimea seminţei, data semănatului. dâncimea de semănat la noi în ţară este de =-" cm pe solurile cu tetură milocie spre grea şi umiditate suficientă, iar pe solurile cu umiditate mică şi tetură uşoară, adancimea de semănat este de > cm. 2a soiurile actuale adâncimea de semănat nu trebuie mărită decât cu cel mult 1,"-7 cm peste adâncimea la care se formează nodul de înfrăţire. /u trebuie eagerat cu adancimea de semanat, indiferent de conditiile de umiditate, deoarece la o adancime prea mare se reduce capacitatea de infratire si se pierde in timpul iernii un procent mare de plante. Dnfratirea slaba atrage dupa sine o inradacinare slaba, o reducere a capacitatii de nutritie, caz in care plantele intra in iarna intr-o stare de debilitate. Dn regiunile cu iernii aspre, orientarea randurilor perpendicular pe directia vantului prezinta interes, deoarece impiedica antrenarea de catre vant a particulelor de sol si in consecinta dezvelirea nodului de infratire. Di#!)nţe'e "e #en)! la grâu pe plan mondial sunt0 1*-1) cm la noi în ţară sunt de 17," cm, se recomandă în anumite situaţii la culturile semincere distanţe mai mari '7" cm( pentru a favoriza înfrăţitul şi a asigura înmulţirea rapidă a seminţei. & altă metodă de semănat mult etinsă în ţările cu tradiţie în cultura grâului este cea a semănatului în cărări. ceastă metodă a apărut ca o
@=
nesesitate datorită lucrărilor de îngriire efectuate cu miloace terestre cum ar fi0 aplicarea îngrăşămintelor, combaterea buruienilor, a bolilor, dăunătorilor. 3ărările se pot obţine prin închiderea a 1-7 tuburi ale semănătorii în dreptul roţilor tractorului, distanţa între cărări este egală cu ecartamentul roţilor tractorului şi al maşinilor cu care se fac lucrările de îngriire. 4emănatul acesta cu cărări duce la o pierdere de suprafaţă de =-"+ dar recolta este compensată de producţia mai mare a rândurilor de lângă cărări.
:. L$((i'e "e n+(ii(e raul este o cultura cu o tehnologie total mecanizabila. Felul lucrarilor de ingriire si numarul acestora depinde de mai multi factori cum ar fi0 - calitatea patului germinativ, - dezvoltarea plantelor in toamna si starea de vegetatie in primavara, - evolutia vremii si a vegetatiei primavara, - rezerva de buruieni, - infestarea cu boli si daunatori, - dotarea tehnica, - posibilitatile materiale, si calificarea cultivatorilor. 4unt situaţii în care sunt necesare numai 1-7 lucrări de îngriire şi sunt situaţii în care sunt efectuate foarte multe lucrări ingriire '@-)(. a7 Tăvălugitul semănăturilor este necesar cînd semănatul se face in sol afînat şi mai uscat iar scopul acestei lucrări este de a pune sămînţa in contact intim cu solul şi de a favoriza astfel absorbţia apei. #7 Controlul culturilor &n timul iernii şi eliminarea excesului $e aă pe porţiuni depresionare. 9ste recomandabil să se evite amplasarea culturilor de grâu pe terenurile unde apar băltiri în timpul iernii. c 7Controlul culturilor inainte $e ieirea $in iarnă prin care se stabileşte starea de vegatatie a plantelor, perspectiva densităţii culturii, gradul de îmburuienare. :etoda monoliţilor este cea care pune în evidenţă starea plantelor de grâu. :onoliţii sunt calupuri de sol lungi de #* cm, late de 7" cm şi adânci de 7* cm, aceştia se pun în lădiţe de lemn se ţin 7-# zile într-o cameră neîncălzită după care se trec la temperaturi de 1)-7*Q3 şi lumină, astfel ca plantele să înceapă să vegeteze, pe toată perioada refacerii plantelor monoliţii se stropesc cu apă. 2a plantele sănătoase apar noi frunze şi fraţi, apar rădăcini coronare noi la fraţii formaţi în toamnă, plantele afectate de ger nu formează frunze şi fraţi, au necrozări, frunzele se usucă treptat. upă 1" zile monoliţii se spală cu atenţie iar plantele se împart pe categorii vii şi moarte, apoi se raportează procentual. @"
$7 Tăvălugitul la $esrimăvărare - este necesar numai în cazul culturilor`%descălţate%. raul de toamana poate fi vatamat pe timpul iernii 'mai ales la sfarsitul iernii(, datorita miscarilor verticale ale suprafetei solului, miscari determinate de inghetul si dezghetul repatat, proces care duce la ruperea radacinilor si la dezgolirea nodului de infratire. Dn aceste conditii plantele desprinse de particulele de sol se usuca si pier la venirea zilelor calduroase, avand loc astfel rarirea culturilor, chiar daca plantele au parcurs iarna nevatamate. $escaltarea% plantelor trebuie prevenita in primul rand prin semanatul la epoca optima, in aratura asezata si mai adanc, acolo unde acest pericol este mai frecvent. acă trebuie efectuat tavalugitul se face cu un tavalug neted, pe un sol bine scurs, dar încă reavăn pentru a se face aderarea rădăcinilor şi a nodului de înfrăţire la sol, dar fără a tasa suprafaţa solului. e7Fertilizarea faziala 4e recomandă administrarea de =*-)* ;g /Eha la sfârşitul iernii sau la desprimăvărare. :arimea dozei din primavara se stabileste in functie de mersul vremii in iarna si la desprimavarare, de starea de vegatatie a culturii. 4e poate face aplicarea unei fracţiuni reduse de / şi în faza $e alungire a aiului , prin care să se asigure necesarul de / la nivelul fenofazei de înspicare - înflorire. zotul se poate administra şi sub formă de ingrasaminte lichide 'foliare(, care se pot aplica concomitent cu erbicidarea, în acest mod făcându-se îngrăşările târzii. plicarea ingrasamintelor foliare se face in faze de sfarsitul infratiriiinceputul impaierii 'odata cu erbicidarea primavara(, iar al doilea tratament la inceputul inspicarii. 5e solurile fertile si cele fertilizate se pot folosi ingrasamintele foliare de tipul F-7#7, F&25/H 7#7, XCD4H2&/ 1)-1)-1), /?HCD29F 1=11-7@, /DHC&5N&4X 7*-1!-1!, F&2D:&. 5e solurile sarace si nefertilizate se pot utiliza la prima fertilizare ingrasaminte foliare de tipul F-=11, F&252/H =11, F9CHD2DH922, F9CHD2D22\ =-1-1, F9CHD3C9 77-)-1! sau alte ingrasaminte continand predominant azot. f7 Com#aterea #uruienilor - este considerată principala lucrare de îngriire, pierderile de recoltă la grâu din cauza buruienilor sunt de 1*-7* + dar pot aunge până la @*-)* +.
@>
5rin folosirea metodelor agrofitotehnice 'rotatia, lucrarile solului, semanatul la epoca optima, asigurarea densitatii optime, fertilizarea( se obtine o anumita reducere a gradului de imburuienare, fapt ce a determinat ca metoda de combatere chimica sa devina principala cale de combatere a buruienilor. 5ana in prezent au fost avizate pentru combaterea buruienilor din grau, un sortiment diversificat de erbicide care prezinta o buna selectivitate pentru plantele de grau si care pot fi utilizate diferentiat, in functie de buruienile prezente si dominanta acestora. 4peciile de buruieni care ridică probleme în cultura grâului sunt buruienile "i&!i'e"&n)!e0 Matricaria s+16 muşeţelul(, Agrostemma g%itago 'neghina(, 2allium aarine 'turiţa(, Paaver r%oeas 'macul roşu(, Stellaria me$ia 'rocoina(, Sinais arvensis , 'muştarul(, a%anus ra%anistrum 'ridichea sălbatică(, Cirsium arvense 'palamida(, Centauerea c8anus 'albastrita(, Atrilex s. 'loboda(, C%enoo$ium al#um 'caprita(, u#us caesius 'murul( iar dintre &n&&!i'e"&n)!e Aera sica venti 'iarba vîntului(, Avena fatua 'odosul(. 5entru obtinerea unei eficacitati maime la aplicarea erbicidelor se impune respectarea urmatoarelor reguli0 - doza optima stabilita - faza optima de aplicare pentru plantele de cultura si pentru buruieni - pregatirea corecta a solutiei de erbicidat - administrarea uniforma a solutiei de erbicidat - aplicarea tratamentelor pe vreme linistita, calma, in cazul tratamentelor postemergente la temperaturi de maim 7"U3 - caderea unor precipitatii nu mai devreme de # ore dupa tratament 8uruienile au rezistenta diferita la erbicide, astfel se diferentiaza mai multe grupe0 1.G($0) b$($ieni'&( #en#ibi'e ') )i"$' %,/ D este reprezentata de0 Sinais arvensis 'muştarul(, a%anus ra%anistrum 'ridichea sălbatică(, Casella #ursa astoris 'traista ciobanului(, Cirsium arvense 'palamida(, Centaurea c8anus 'albastrita(, Atrilex s. 'loboda(, C%enoo$ium al#um 'caprita(, u#us caesius 'murul( 5entru combaterea aestora se recomandă preparate pe bază de acid 7,= la epoca $stricta% de aplicare inf()!i(e f&()(e) 0(i$'$i n&" , iar buruienile sunt în faza de rozetă, temperatura aerului în momentul aplicării trebuie să fie mai mare de 1*Q3 si anume0 SDMA -sarea de dimetil amină se folosesc doze de *,)-1 lEha 4e mai pot folosi erbicidele pe bază de :35@@
metilclorfenoiacetic denumirea comercială Dicotex 1,"-7," lEha sau mai poate fi folosit "asagran 'bentazon( 7-= lEha. 'tabel .nr.7(
E(bii"e (e&)n")!e 0en!($ &b)!e(e) b$($ieni'&( "i&!i'e"&n)!e #en#ibi'e ') )i"$' %,/ D T)be'$' n(.% E(bii"$' (e&)n")! D&8) 0(&"$# Pe(i&)") &e(i)' )0'i(ii :- > 'acid 7,= >>* g( 1,* lEha 5CD:BC, când 0 39D/ 4?59C 1,* lEha 'acid 7,= #**gEl şi - buruienile dicamba 1** gEl( sunt în faza 4: I ## 1," I 7."lEha de rozetă 'acid 7,= ##* gEl( - grâul este D3&H9_ 1," I 7,"lEha înfrăţit pâna ':35 =* +( la formarea 84C/ 7,* I =,* lEha primului 'bentazon =)* g( internod 94H9C&/ >* *,) lEha - temperatura ')"* gEl 7,= ( aerului minim 1"Q3
%.G($0) b$($ieni'&( (e8i#!en!e ') )i"$' %,/ D 5 Matricaria c%amomila-'muşeţelul(, Agrostemma g%itago 'neghina(, 2allium aarine 'turiţa(, Paaver r%oeas 'macul roşu(, Stellaria me$ia 'rocoina(. 5entru combaterea acestor buruieni se folosec erbicidul Ice$in Forte 7 lEha' este un amestec de acid 7,= #**gEl K icamba 1**gEl(, 2ranstar 7*7" gEha '@"+ tribenuron metil(, 2lean 1"-7* gEha '@"+ clorsulfuron( 2ro$8l 7*-=* gEha '@" + amidosulfuron(, 4ogran @" '@" + triasulfuron( 1*- 1"gEha.
@)
5erioada optima de aplicare este inf()!i(e f&()(e) 0(i$'$i in!e(n&", buruienile dicotiledonate in faza de rozeta '7-= frunze( . ?nele erbicide sulfonilureice ' ival suer star, Se:ator, ival N, Primstar, 2ol$star, ival star ( se pot aplica pe o perioada mai mare de la inf()!i! 0)n) ') in!()(e) in b$("$f si cu buruienile in fza de ma.1*-1" cm inaltime. 'tabel nr.#(
E(bii"e (e&)n")!e 0en!($ &b)!e(e) b$($ieni'&( "i&!i'e"&n)!e (e8i#!en!e ') )i"$' %,/ D T)be' n(.* E(bii"$' D&8) "e 0(&"$# Pe(i&)") )0'i(ii (e&)n")! &e(i)' D39D/ 4?59C 1,* lEha 'dicamba 1** gEl K -5entru buruieni 7,= #** gEl( dicotiledonate anuale şi perene, în faza de 7-= frunze D39D/ F&CH9 7,* lEha şi grâul în faza de înfrăţireicamba 1** gEl K formarea primului internod 7,= #** gEl( -Hemperatura aerului 29/ 1" I 7* gEha @-)Q3 '@"+ clorsulfuron( 'lasă remanenţă pentru dicotiledonate anuale( C/4HC 1" I 7* gEha - 4e pot aplica de la înfrăţit '@" + tribenuron până la faza de burduf la grâu metil( - Hemperatura aerului @-)Q3 C&\2 7* I #* gEha '@" + amidosulfuron( 2&C/ @" 5 1*- 1"gEha. '@" + triasulfuron( 2D/H?C I @* 1"* grEha 4e aplica până în faza de al 'triasulfuron =,1 + K doilea internod dicamba >",! +( H&:D/ 7"* 93 *,) lEha singur 9ste cel mai elastic produs '7"* gEl fluoipir( *,"-*,> lEha asociat privind epoca de aplicare la cerealele păioase, putând fi aplicat oricând până la o lună înainte de recoltare
@!
49XH&C 5C&C944 'iodosulfuron 7" gEl K amidosulfuron 1** gEl(
*,1-*,1" lEha
D29/ 4?59C 'dicamba 17* gElK 7,= #== gEl(
*,! lEha
4e poate aplica de la începutul primăverii până la sfârşitul înfrăţirii - aplicat in condiţii de temperaturi scăzute nu este afectată eficacitatea produsului 4e aplică până în faza primul internod
*. Infe#!)(e) "&in)n!) $ #0eiie 2allium aarine i 2aleosis tetra%it 8uruieni dicotiledonate problemă în cultura de grâu sunt allium aparine şi aleopsis tetrahit, pentru combaterea acestora se folosesc amestecuri de erbicide de e0 4tarane 7** K Dcedin Forte *,>-7,* lEha, care are la bază un amestec de s.a. cum ar fi fluroipir K 7,= K icamba sau <isan 9tra 1lEha 'dicamba K 7,= (, Homigan *,) lEha sau in asociere *,"*,> lEha cu erbicidul Cival @" 1*gEha .dministrarea se face în aceleaşi faze de vegetaţie ale grâului şi ale buruienilor amintite anterior, tratamentele pot începe însă la de peste >Q3. 'tabel nr. =( E(bii"e (e&)n")!e 0en!($ &b)!e(e) #0eii'&( G)''i$ )0)(ine i G)'e&0#i# !e!()-i! T)be' n(./ E(bii"$' (e&)n")!
D&8) "e 0(&"$# &e(i)'
&2HD4/ 9_HC 'dicamba @" gEl K7,= #7" gEl( 4HC/9-7** 'fluoipir( K D39D/ F&CH9 'diacamba K 7,= (
1 lEha &,> K 7,* lEha
Pe(i&)") )0'i(ii - 8uruienile în faza de rozetă - râul la faza de înfrăţire- formarea primului internod - Hemperatura aerului minim >Q3
)*
:?4H/ 'florasulam >,7" gEl K 7,= #** gEl(
*,=-*,> lEha
H&:D/ 7"* 93 '7"* gEl fluoipir( K CDB2 @"
*,) lEha singur *,"-*,> lEha asociat K 1* g
4e apoate aplica de la începutul înfrăţirii până la apariţia frunzei standard, este eficient şi la temperaturi de " U3. - de la infratire pana la intrarea in burduf - buruienile san u depaseasca 1*-1" cm inaltime
/. Infe#!)(e) $ b$($ieni &n&&!i'e"&n)!e )n$)'e #0eifie 0pera spica venti 'iarba vîntului(, vena fatua 'odosul(. ceste buruieni se dezvolta în unele zone cum ar fi zonele colinare, 8anat, Hransilvania, 8ucovina. 5entru combaterea speciei pera spica venti se folosesc erbicidele pe bază de fenoapropetil '5uma 39 *,)-1 lEha( sau tral;oidim 'rasp 39 77," lEha(, aceste erbicide se aplică primăvara cînd pera spica venti a format 1-# frunze iar grîul nu a format primul internod. 5entru combaterea odosului se recomandă preparatele pe bază de trialat cu denumirea comercială vade "-> ;gEha, care se aplică inainte de semănat, incorporat cu grapa cu colţi la adâncimea 7-= cm sau pot fi folosite şi pentru odos aceleaşi erbicide prezentate la pera spica venti. &bişnuit tratamentele contra buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate se efectuează combinat de e0 raspK Dcedin Forte 7*g K 7," lEha sau 5uma 4 K Dcedin Forte *,)-1,* K 7 l Eha. 'tabel nr."( T)be' n(. : E(bii"e (e&)n")!e 0en!($ &b)!e(e) b$($ieni'&( &n&&!i'e"&n)!e A0e() #0i) ;en!i #i A;en) f)!$) "in $'!$() "e +()$ E(bii"$' (e&)n")! D&8) "e 0(&"$# Pe(i&)") )0'i(ii &e(i)' A C45 I 39 7,* I 7," lEha - 5rimăvara când 'tral;oidim 1** gEl( buruienile sunt în faza de 1-# frunze - 4e recomandă A 5?: I 39 *,) I 1,* lEha )1
'fenoapropetil @" gEl(
tratament combinat cu erbicide pentru buruieni dicotiledonate H&5DX )* 93 *,= lEha 4e aplica cand vena 'clodinafop propargRl fatua are 7-= frunze, )* gEl K safer 7* gEl( pana in fenofaza de infratit B9_ "-> ;gEha 4e aplica inainte de 'trialat =** gEl( semanat si se incorporeaza cu grapa cu colti la 7-= cm adancime A 4e pot folosi în amestec cu Dcedin forte 7 lEha, pentru a combate şi buruienile dicotiledonate. g7+Com#aterea $ăunătorilor1 se face prin metode preventive şi curative. 3ombaterea daunatorilor si a bolilor se face printr-un sistem de combatere integrata in cadrul, careia alaturi de masurile agrofitotehnice, un rol important prezinta si tratamentele chimice facute la samanta cat si in perioada de vegetatie.'tabel nr.>( !a#rus tene#rioi$es se combate prin evitarea amplasării grâului pe terenurile infestate, tratament la sămânţă şi dacă este nevoie tratamente toamna impotriva larvelor cu insecticide organo-fosforice 'ursban sau 5Rrine 7," lEha(, cînd 59 V "+ plante atacate Eur8gaster s+ i Aelia s . se combat prin tratamente împotriva adulţilor hibernanţi la 59 V @ adulţi E m 7 şi numai după ce adulţii au părăsit locurile de iernare de regulă în a două decată a lunii aprilie. 2a avertizare se fac tratamente pe vegetaţie, în iunie 'pentru larve( 59V # larveEm7, dacă după aplicarea tratamentului mai rămân totuşi 7-# larveEm 7 se repetă la @ zile tratamentul. 4e recomandă folosirea insecticidelor-&nefon !* 54 1, 7 ;gEha, 4inorato #" 39 #," lEha, ecis 7," 93 *,# lEha, Fastac 1"* ml Eha, Xarate *,# lEha. 'alo$ilozis marginata I viermele rosu al paiului, dăunător care apare mai frecvent pe terenurile argiloase din udetul rgeş, Heleorman, 8uzău, 5rahova, âmboviţa, <. 4e recomandă evitarea monoculturii şi recoltarea mai timpurie a lanurilor atacate de migrarea dăunătorului în sol. 5e trenurile cu peste "-> larveEplantă se fac tratamente primăvara în perioada de zbor a adulţilor şi de apariţie a larvelor cu produsele amintite în combaterea ploşniţelor.
)7
4ema melanoa- gândacul bălos al ovăzului- s-a etins mult în ultimii ani în culturile de grâu din ţara noastră şi se combate prin tratamente repetate împotriva adulţilor şi larvelor, au instinct gregar, adulţii apar în a doua umătate a lunii aprilie, 59 V 1* adulţi hibernanţiEm 7 iar în cazul larvelor 7"* larveEm7 în cazul atacului în vetre combaterea se realizează cu piretroizi de sinteză. Anisolia s+ - cărăbuşeii cerealelor - primul tratament se efectueză la apariţia adulţilor începutul lunii iunie, 59 V # adulţiEm 7, folosind aceleaşi produse ca la ploşniţe. ipterele daunatoare graului sunt - Ma8etiola $estructor -musca de Nessa, 3scinela fritt -musca suedeză, acestea produc pagube în toamnele călduroase. 3ombaterea lor se bazeaza pe masuri preventive cum ar fi tratamente la samanta.
C&b)!e(e) "$n!&(i'&( 0(in !()!)en!e -iie )0'i)!e n !i0$' 0e(i&)"ei "e ;e+e!)ţie T)be' n(.< In#e!ii"$' (e&)n")! Pe(i&)") "e D)$n!&($' )0'i)(e5 P(&"$#$' "&8) PED &e(i)' ZABRUS TENEBRIOIDES G9n")$' +-eb&#
EURQGASTER ##0. AELIA ##0. P'&niţe'e e(e)'e'&( (
iazol ursban 5Rrine ctara 5roteus 3alRpso ecis-7," ce Fastac-1* Xarate zeon ctara
7,* lEha 7," lEha 7," lEha *,*@-*,1 ;gEha *,= lEha 1** mlEha *,# lEha 1"* mlEha *,1" lEha *,*@-*,1 ;gEha
- 2a avertizare - 59 V " larveEmW
- 2a avertizare - 59 V @ aduţiEmW în luna aprilie # larveEmW în luna iunie - 7 tratamente
)#
HAPLODIPLOZIS MARGINATA
LEMA MELANOPA G9n")$' b'&# )' &;8$'$i ANISOPLIA ##0. C(b$eii e(e)'e'&( ( OSCINELLA FRIT M$#) ne)+( ) e(e)'e'&( MAQETIOLA DESTRUCTOR M$#) "e He##)
Ddem ploşniţe
- 2a avertizare - 5rimăvara # tratamente - 59 V "-> larveEplantă şi zbor adulţi
5roteus 3alRpso ecis Xarate
*,= lEha 1** mlEha - upă 1" aprilie *,# lEha pentru atac în vetre - 59 V 7"* larveEmW *,# lEha şi 1* adulţiEmW Ddem ploşniţe -
%7 Com#aterea agen)ilor fitoatogeni Dn perioada de vegetatie se impune protearea culturilor de grau fata de atacul bolilor foliare si ale spicului0 fainarea, ruginile, septorioza frunzelor si spicului, fuzarioza spicului. 5entru prevenirea pagubelor se aplica tratamente cu unul din produsele avizate. 4tabilirea momentului tratamentului se face pe baza controalelor periodice in lan, la =-" zile, mai ales in conditii de mentinere a umiditatii odata cu cresterea temperaturilor. Hratamentul se aplica la aparitia primelor simptome de boala in special la fainare si rugina galbena. aca persista conditiile climatice favorabile evolutiei bolilor foliare, se recomanda aplicarea unui tratament in perioada de la inspicare pana la inflorit, tratament care asigura protectia si impotriva bolilor spicului.'tabel nr.@( "lumeria graminis 1făinarea se transmite prin sol, este favorizată de vremea umedă şi răcoroasă sau densitate mare în cultură şi de aplicarea unei doze mari de azot. 5rodusele folosite0 4porta; 1 lEha, Hilt *," lEha, rtea *,= lEha, 8ravo 1," lEha, Falcon *,> lEha, Folicur *,) lEha, 5rosaro *,@" lEha, 4tratego 1lEha. 5.9.-ul este de 7" pete de făinare pe ultimele # frunze în fenofaza de înfrăţit sau cînd petele acoperă mai mult de 7"+ din frunza stindard, înainte de înflorit. )=
Fusarium graminearum 1 fuzarioza – Icu forma conidiană perfectă iberella zeae se transmite prin sol şi seminţe şi produce fuzarioza rădăcinilor, colteului,frunzelor şi spicului. & metodă parţială de combatere este cultivarea de soiuri tolerante şi folosirea unei seminţe sănătoase, tratată, tratamentele pe vegetaţie sunt costisitoare. Setoria triticii i Setoria no$orum I setoriozele 1 se transmit prin sol şi seminţe, resturi vegetale. 5entru limitarea atacului foarte importante sunt măsurile preventive cum ar fi distrugerea samulastrei, tratament la seminte cu Bitava 7," ;gEt sămânţă sau 3hinodinto 7," ;gEt, se pot face şi tratamente pe vegetaţie în fenofaza de inspicare folosind produse de la făinare, 59 V 1*+ din intensitatea atacului la inflorit. 3%io#olus graminis, Cercosorella %erotric%oi$es – innegrirea bazei tulpinii si patarea in ochi si ingenucherea tulpinii, sunt boli care se transmit prin sol, astefel incat se recomanda distrugerea samulastrei, respectarea rotatiei, ingrasarea echilibrata. i7Prevenirea că$erii lantelor -este o lucrare de îngriire, se aplica obligatoriu in climatele umede, sau unde se aplică doze mari de azot. 4ubstanţele folosite sunt cele cu efect retardant. 4e folosesc produse pe bază de clorură de clorcholină denumire comercială 3Rcocel, 3Rcogan =**. Hratamentele se fac în fenofaza de alungire a paiului, pe vreme fără vînt, dimineaţa sau seara.3antitatea 1,>-7,# lEha preparată cu )**-1*** l apă la tratamentele terestre, #**-=** l apă cu miloace avio. 5rin tratarea plantelor cu aceste substanţe retardante se obţine îngroşarea internodului bazal, se reduce înălţimea plantei cu 7"-#* cm şi se obtine mai bună îngroşare a ţesutului sclerenchimatic al tulpinii şi deci mărirea rezistenţei la cădere, culturi care pot fi recoltate mecanizat fără dificultate. Sn ţara noastră aplicarea tratamentelor împotriva căderii nu s-au etins, căderea grâului se produce destul de rar şi numai în anii cu primăveri şi începutul verii ploioase şi cu vânturi puternice. T)be' n(.= F$n+ii"e (e&)n")!e 0en!($ &b)!e(e) b&'i'&( in !i0$' ;e+e!)!iei F$n+ii"$' (e&)n")! A+en!$' 0)!&+en Pe(i&)") "e P(&"$# D&8) )0'i)(e &e(i)'
B'$e(i) +()ini# fin)(e)
45&CHX-=" HD2H-7"* 93 2H& 3&:8D CH9 8CB&
1,* lEha *," lEha *," lEha *,= lEha 1," lEha
- 2a avertizare
)"
F23&/ F&2D3?C 5C&4C& 4HCH9&
F$#)(i$ #00.
Se0!&(i) !(i!iii Se0!&(i) n&"&($ #e0!&(i&8e'e
P$ini) +()ini# ($+in) ne)+( P. #!(iif&(i# ($+in) +)'ben P. (e&n"i!) ($+in) b($n
*,> lEha *,) lEha *,@" lEha 1 lEha
- upă înfrăţit 7"+ pete pe ultimile # frunze - lEha - 3ombatere integrată - 2a avertizare- 7 - Hratament la sămânţă tratamente - 59V 1*+ F&2D3?C *,)-1 intensitate la lEha H/& *," lEha înspicat C/DH 1,* lEha - 59V 1*+ intensitate la D:53H *,"lEha înflorit - Hratamente în vegetaţie Ddem făinare idem făinare si septorioze
O7 Irigarea-cultura de grâu reacţionează pozitiv la irigare, necesarul de apă a grâului este de #"**-="** m # apăEha pe întreaga perioadă de vegetaţie.cest consum este acoperit de obicei în proporţie de @*-@"+ din rezervele de apă solului şi din precipitaţii. Hoamna de la rasarire pana la infratire, consumul mediu zilnic al graului este de 1"-7* mEhaEzi. Dn primavara valorile evapotranspiratiei cresc la =*-"* mEhaEzi in fazele de inspicat, inflorit si formarea boabelor. /$ările $e toamnă sunt cele mai eficiente, fie se pot aplica înainte de arat dacă solul este prea uscat şi nu se poate ara, fie după arătură înaintea pregătirii patului germinativ. 4e aplică norme de =**->** m #Eha,dacă semănatul s-a făcut pe teren uscat se recomandă aplicarea unei udări de răsărire cu norme de #**-"** m#Eha.
)>
/$ările $e rimăvară se aplică în funcţie de situaţia concretă cu norme "**->** m#Eha. /umărul udărilor variază 1-# udări, acestea se aplică în fazele de alungire a paiului, 'in luna aprilie, se aplica destul de rar si numai in primaverile secetoase(, o altă udare se face la înspicat şi la inflorit 'în luna mai( şi cea de a treia in faza de formare a bobului 'luna iunie(. :etoda de udare folosita este prin aspersiune. [email protected]&'!)(e)-este precedată de o evaluare a producţiei cu o perioadă de 7* zile înainte luând în considerare următoarele elemente de productivitate0 numărul mediu de spiceEm 7, numărul mediu de boabe în spic, ::8 caracteristica soiului cultivat. legerea fazei optime de recoltare trebuie sa asigure, pe de o parte reducerea la minimum a pierderilor prin treierat incomplet, iar pe de alta parte, conditii optime pentru pastrarea productiei. Cecoltarea grâului se face în campanii, in timp cat mai scurt, momentul optim al recoltării este atunci cînd boabele aung la umiditatea 1=1" +, dar în practică recoltatul începe mai devreme, când boabele au o umiditate de 1) +, datorită suprafetelor mari care trebuiesc recoltate. Cecoltarea trebuie încheiată când boabele aung la 17-1# + umiditate, deoarece mai târziu grâul trece în faza de supracoacere şi se măresc pierderile prin scuturare. 5erioada de recoltare a unui lan nu trebuie să depăşescă "-) zile, recoltarea se realizează cu combine autopropulsate dintr-o singură trecere, lanul trebuie să fie dezvoltat uniform, neîmburuienat şi cu plante necăzute. Ceglarea combinelor trebuie facuta in timpul recoltarii de mai multe ori in cursul zilei, astfel incat sa se reduca la minim pierdeile de recolta, precum si spargerea boabelor sub 7 +, realizandu-se o puritate a masei de boabe cat mai ridicata. 9istă şi cazuri cînd culturile sunt îmburuienate, coacerea este neuniformă, in anii ploioşi, recoltarea se face divizat, în două faze, in prima faza se face secerarea plantelor cu vindroverul la înălţimea de 1"-7* cm, se lasa în brazdă câteva zile pentru uscare, urmată de faza a doua, treieratul cu combina, prevăzută cu ridicator de brazdă. upă recoltare paiele rămân pe teren în brazdă continuă iar pentru eliberarea terenului se folosesc diferite utilae. 5entru a aprecia producţia de paie se înmulţeşte producţia de boabe cu un coeficient *,"! la o producţie de peste = *** ;gEha, *,>" la o producţie de #"**-=*** ;gEha. 9istă însă un raport general acceptat de 101 între boabe şi paie, care depinde de soi, înălţimea de recoltare, condiţiile anului. Sn ţările mari cultivatoare de grâu la combine sunt montate dispozitive speciale pentru tocarea paielor şi împrăştierea acestora pe lăţimea de lucru a )@
combinei, concomitent cu recoltatul. upă care sunt încorporate în sol, împreună cu doze moderate de îngrăşământ cu azot pentru a uşura descompunerea paielor în sol. rderea miriştii nu este ustificată şi se face numai în cazuri speciale cum ar fi atacul viermelui roşu al paiului, viespii paiului. 5roducţiile la nivel mondial a fost în ultimii ani 1!!@-1!!! în ur de 7>** ;gEha, în 9uropa producţia medie a fost de ".11" ;gEha din care >.*#* ;gEha în ţările ?niunii 9uropene şi #.=)* ;gEha în ţările 9uropei de est. 4unt numeroase ţări europene care realizează productii de peste @.*** ;gEha în comparaţie cu ţări cum ar fi 4.?.., 3anada, rgentina, cu producţii medii 77=*-7!** ;gEha. Sn Comânia, producţiile medii au oscilat de regulă între 1@>*-##** ;gEha, sunt unităţi agricole care în anii favorabili recoltează ".***->.*** ;g boabeEha. 9valuarea producţiei se realizează astfel0 5 ;gEha V /r.mediu spiceEm 7 /r. mediu boabe in spic ::8 'g( 1**
ORZUL HORDEUM 2ULGARE 1.1. I0&(!)n!, bi&'&+ie, e&'&+ie 1.1.1. I0&(!)nţ) &rzul este printre cele mai vechi plante cultivate, fiind cultivat în primul rând pentru boabele sale care au multiple întrebuinţări0 alimentaţia omului, furaarea animalelor şi industrie. &rzul deţine un rol important in alimentaţia oamenilor în zonele reci sau semiaride unde grâul nu este adaptat. 5âinea sau făina de orz este sfărâmicioasă, necrescută, greu digestibilă, datorită lipsei glutenului. &rzul este folosit în alimentaţia omului însă sub formă de arpacaş, surogat de cafea. 8oabele de orz macinate se folosesc în hrana sugarilor şi la prepararea unor specialităţi. &rzul are întrebuinţări şi in industria berii,%colţul de malţ% fiind obţinut din orz. Sn procesul de germinaţie a boabelor de orz în germeni apar enzimele alfa şi beta amilaza 'in cantitate mai mare decat la grâu şi secară( care participă la procesul de hidrolizare a amidonului în glucide simple fermentescibile. 8oabele de orz pot fi folosite ca materie primă şi in industria alcoolului, detrinei şi glucozei, etc. ))
&rzul este folosit pe scară largă şi in furaarea animalelor, boabele sunt un fura foarte concentrat pentru animalele puse la ingrăşat, cele producătoare de lapte, tot in furaare sunt folosite şi tărâţele. 5aiele de orz ca produs secundar, au valoare nutritivă mai mare decît a celor de grâu, ovăz şi secară, fiind un bun nutreţ fibros. &rzul poate fi folosit şi ca siloz, masă verde, fân.. 1.1.%.C&0&8iţi) -ii 8oabele de orz conţin proteine 11-1= +, amidon ""->* + iar boabele de orzoaică conţin proteine !,"-1# +, amidon "@->7 +, grăsimi 7-# +. 8oabele de orz nu se deosebesc prea mult de cele de grâu, au insa un conţinut mai mare de celuloză datorită plevelor care îmbracă bobul, boabele de orz nu conţin caroten şi vitamina , au insa o cantitate mai mică de grăsimi decât porumbul şi ovăzul. 3alitatea orzului se apreciază in funcţie de utilizări, astfel orzul furaer trebuie să aibă boabele bogate in proteine, substanţe etractive neazotate şi grăsimi, iar celuloza să fie în proporţie mai redusă, ca valoare nutritivă orzul este superior porumbului, conţinând în cantitate mai mare aminoacizii lizină şi triptofan. &rzul pentru bere trebuie să aibă un conţinut scăzut de proteină '1* -17 +(, deoarece acestea ingreunează limpezirea berii, un conţinut mare de amidon. ceste condiţii sunt indeplinite mai bine de orzoaică deoarece ea are boabele mai uniforme. 3onţinutul în substanţe proteice al boabelor de orz şi orzoaică este insă influenţat de factorii de vegetaţie şi de particularităţile anilor de cultură. 3ondiţiile climatice ale ţării noastre sunt mai puţin favorabile obţinerii unui orz de bere sărac in substanţe proteice şi bogat în amidon decât condiţiile din partea centrală şi de nord a 9uropei. 1.1.*. R#09n"i(e Dn 7**1 suprafaţa cultivată cu orz la nivel mondial a fost de "= milioane hectare, cu o producţie medie de 7>** ;gEha. Dn Comânia suprafaţa cultivată cu orz la nivelul anului 7**1 a fost de =**.*** ha cu o producţie medie de 71** ;gEha.2a ora actuală se cultivă orzul de toamnă, iar ca forme de primăvară se cultivă numai orzoaica, care deţine o pondere mică din suprafaţa totală cultivată cu orz.
1.1./. Si#!e)!i, &(i+ine, #&i$(i. /ordeum vulgare cuprinde = convarietăţi 0 -%exastic%on, la fiecare călcâi al rahisului sunt # spiculeţe dintre care toate fertile, la această convarietate cele cu spicul la au aspect de = rânduri, iar cele cu spicul dens de > rânduri. )!
-$istic%on, la fiecare călcâi al rahisului sunt # spiculeţe dintre care numai cel din miloc este fertil. -interme$ium, cu spiculeţele centrale fertile, iar cele laterale total sau parţial sterile. -$eficiens, cu spiculeţele centrale fertile iar cele laterale incomplete şi sterile, de obicei reduse la prezenţa glumelor.
4oiurile de orz şi orzoaică cultivate la noi fac parte din 0 -convarietatea $istic%um-varietatea nutans 'spic la( - varietatea erectum 'spic dens( -convarietatea %exastic%um-varietatea alli$um 'spic la( - varietatea arallelum 'spic dens( 8oabele orzului cu 7 rânduri se deosebesc de cele ale orzului cu > rânduri prin faptul că perişorii penei bazale sunt mai lungi la orzul cu 7 rânduri. 4oiuri de orz cultivate la noi in ţară sunt di, ndrei, 3ompact, ana, :ădălin, Cegal, &rizont, 5recoce, 5roductiv şi 4onora adus din Franţa. 4oiuri de orzoaică autohtone-ndra, ura, Farmec, 2aura, :aria, 5rima, Hurdeana, străine- itta 'ermania(, Xelibia, Hremois, Xristal 'Dugoslavia(. Hoate soiurile de orz şi orzoaică de toamnă se caracterizeaza prin capacitate de producţie foarte ridicată ')-! tEha(, rezistenţă satisfăcătoare la iernare şi precocitate.
!*
1.1.:. P)(!i$')(i!ţi bi&'&+ie erminaţia la orz este bipolară, temperatura minimă de germinatie fiind de #-= Q3, cea optimă 7*Q3 iar cea maimă 7)-#*Q3.
2a germinare formează "-) rădăcini embrionare, care aung la 1"-#* cm in sol fiind active mult timp după apariţia rădăcinilor coronare. Cădăcinile coronare se răspândesc până la 7" cm adâncime, dar pot aunge si până la >*-1** cm. 4istemul radicular la orz are o putere mai mică de solubilizare şi absorbţie a elementelor nutritive din sol. !1
Caaciatatea $e &nfră)ire este mai mare decât la grâu, secară sau ovăz, înfrăţirea incepe după apariţia frunzei a treia a şi decurge bine la temperaturi de )-17Q3 şi la o umiditate a solului de >*-)*+ din capacitatea de câmp. =măierea incepe când primordiile spicului sunt la circa " cm faţă de nivelul solului. 5entru formarea spicului orzul de toamnă trebuie să parcurgă vernalizarea '#"-=" zile la temperaturi de 1-#Q3(. 2a formele umblătoare vernalizarea se face in timp mai scurt '1"-7* zile la 7-=Q3( putându-se face primăvara. 2a formele de primăvară durata vernalizării este 1*-1" zile la temperaturi #-"Q3. Inflorirea-se petrece în timpul înspicării, primele care înfloresc sunt spiculetele de la milocul spicului, polenizarea se face înaintea de deschiderea florii,fiind o plantă autogamă. Formarea #oa#elor începe imediat după ce a avut loc fecundarea, perioada de vegetaţie este de 7"*-7@* zile, orzul aunge la maturitate cu @-1* zile înaintea grâului, perioada de vegetaţie pentru orzul şi orzoaica de primăvară este de !* zile.
1.1.< Ce(inţe f)ţ "e 'i i #&' &rzul are un areal mare de răspândire, din zonele cu climat rece până la 9cuator, eistând specii de orz care se cultivă şi la altitudini mari. Ce(inţe'e f)ţ "e 'i) ale orzului sunt in general mai reduse decat la grau, orzoaica se cultivă în zone mai umede şi răcoroase, în aceste zone conţinutul de proteină este mai scăzut în schimb creşte conţinutul în amidon, orzul de iarnă este mai sensibil la iernare decât grâul sau secara, rezistă la temperaturi de -1"Q3 la nivelul nodului de înfrăţire, sub stratul de zăpadă rezistă la temperaturi de -7) - #*Q3 si este sensibil la ger dacă nu a fost bine călit. 4uma gradelor de temperatură la orzul de toamna este 1@** - 7 1**Q3 iar pentru orzoaica de 1***-1#** Q3. Faţă de umiditate orzul are cerinţe reduse având coeficientul de transpiraţie #**-=**. 5erioadele critice pentru apă sunt de la formarea paiului şi până la înspicare. Ce(inţe'e f)ţ "e #&' ale orzului sunt mai mari decât la grâu deoarece sistemul radicular al orzului se caracterizează printr-o capacitate de solubilizare şi de absorbţie a elementelor nutritive mai redusa. &rzul cere soluri permeabile, cu tetura milocie, cu pN V >,"-@," , fertile cele mai potrivite sunt cernoziomurile si solurile aluviale solificate. &rzoaica este mai pretentioasa fata de sol decat orzul, ea se poate cultiva pe un sol cu pN cuprins între ",*-@,". 4olurile sărăturate, prea usoare sau prea grele, nu sunt indicate pentru cultura de orz şi orzoaică. !7
1.1.=. Z&ne'e e&'&+ie Pen!($ $'!$() &(8$'$i #i &(8&)iei "e !&)n) 1 foarte favora#ile sunt solurile din 3âmpia de Best, 4udul 3âmpiei Comâne, estul 8ărăganului, 49 obrogei - favora#ile sunt invecinate cu cele anterioare dar cuprinde şi suprafeţe mari din 3âmpia Hransilvaniei. - utin favora#ile sunt terenurile nisipoase si saraturate O(8&)i) "e 0(i;)( întâlneşte condiţii bune in Gara 8ârsei, Hârgul 4ecuiesc, 8azinele <ului, 4omeşului, :aramureşului, Băile 3rişurilor. 1.7. TEHNOLOGIA DE CULTI2ARE
1.R&!)ţi) $'!$(i'&(5orzul şi orzoaica de toamnă au cerinţe asemănătoare ca cele ale grâului faţă de planta premergătoare. 3ele mai bune premergătoare pentru orzul de toamna sunt leguminoasele anuale şi perene, borceagurile, rapita, inul pentru fibra si de ulei. 5entru orzoaica de toamna sunt indicate aceleaşi plante cu ecepţia leguminoaselor. &rzoaica de primăvară se seamănă după culturi care lasă terenul fară buruieni dar nu prea bogat în azot. 3a premergătoare pentru orzoaica de primăvară sunt cartoful, sfecla pentru zahăr fertilizate, inul pentru fibră sau după porumb dacă resturile vegetale au fost bine încorporate în sol.2a rândul ei cultura de orz şi orzoaică de toamnă eliberează terenul devreme dând astfel posibilitatea însămânţârii de culturi duble pentru fura 'porumb,sorg( sau pentru boabe 'soia, fasolea(. %.Fe(!i'i8)(e) 3onsumul specific la orz este apropiat de cel al grâului pentru o tonă de boabe şi paiele aferente orzul consumă 7=-7! ;g /,11-1# ;g 5 7&",71-7) ;g X 7&. &rzul nu valorifică eficient gunoiul de grad de aceea în fertilizarea culturii de orz şi orzoaică se aplică ingrasaminte chimice. 0ertilizarea cu azot
2a soiurile de orz de toamnă care au rezultate satisfăcătoare la cădere şi boli foliare se administrează !*-1** ;g /Eha, iar această doză se corectează în funcţie de fertilitatea solului şi planta premergătoare, acestă doză de / scade la orz >* ;gEha şi la orzoaică =* ;gEha şi creşte la 1>7 ;gEha după premergătoare târzii. 2a orzoaica de toamnă dozele de / se reduc cu cca #* + faţă de orz. Sn culturile orzului de toamnă azotul se aplică fracţionat 1E# la pregătirea patului germinativ sau concomitent cu semănatul şi 7E# la desprimăvărare. !#
zotul dat toamna este folosit pentru înfrăţit, plantele de orz trebuie să formeze din toamnă #-= fraţi. 2a orzoaica de primăvară dozele de azot se ridică la >*-@* ;gEha după plantele premergătoare la care nu s-au folosit îngrăşăminte organice. 5entru orzoaica de primăvară trebuiesc luate măsuri speciale în folosirea azotului pentru a împiedica îmbogăţirea bobului în substanţe proteice.Hoată cantitatea de azot se administrează la pregătirea patului germinativ. Dngrasamintele cu azot pot fi administrate in cantitati mici si odata cu erbicidarea sau tratamentele de combatere a bolilor si daunatorilor 'sub forma de ingrasaminte foliare(. plicarea ingrasamintelor foliare se face prin 1-7 tratamente cu produse ce contin /, 5, X in raporturi egale0 XCD4H2&/ 1)-1)-1), /?HCD29F 7*-7*-7*, /DHC&5N&4X 7*-1!-1!, 5&2\F99 1!-1!-1!. 0ertilizarea cu fosfor - se administrează sub arătură şi se consideră că pentru orz un sol bine aprovizionat cu 5 este un sol cu un conţinut )-1* mg 57&" E1**g sol uscat, dacă in urma cartării agrochimice solul nu se îcadrează intre aceste limite pentru fiecare miligram de 5 lipsă se aplică 1@ ;g 5 7&". 0ertilizarea cu potasiu - fertilizarea se face în funcţie de conţinutul în X al solului, astfel că la un conţinut sub 1" mg X 7&E1** g sol uscat se administrează )*-1** ;g X 7&Eha. plicarea îngrăşământului cu X trebuie să se facă la orzoaica pentru bere şi mai ales la orzoaica de primăvară, care se cultivă în zone mai reci, pe soluri cu o fertilitate redusă. 5rin aplicarea îngrăşămintelor cu X nu se realizează neaparat un spor de recoltă, ci efectul se manifestă în calitatea producţiei, deoarece X este un element cu un rol determinant în acumularea în bob a hidraţilor de carbon. 5e soluri cu reacţie acidă orzul dă producţie mică şi de calitate slabă de aceea este necesară administrarea amendamentelor calcaroase, efectul favorabil al unei amendări se menţine >-) ani. *.L$((i'e #&'$'$i -sunt asemănătoare la orzul de toamnă cu cele ale grâului de toamnă, cu mentiunea ca orzul este mai pretentios in ceea ce priveste calitatea acestor lucrari, calitatea patului germinativ influenteaza direct buna dezvoltare a plantelor si deci rezistenta la iernare a acestora6 la orzul si orzoaica de primavara lucrările solului respectă regulile unor culturi foarte timpurii, uniformitatea pregatirii ternului asigura o rasarire $eploziva%, care contribuie direct la marimea si calitatatea productiei. /.S9nţ) i #en)!$' 4amanta trebuie să aparţină unui soi zonat, să aibă puritate peste !)+, germinaţia peste !*+ şi ::8 specifică. 4eminţele se tratează împotriva
!=
bolilor şi dăunătorilor cu produse cum ar fi amavit # ;gEt ,Bitalin # ;gEtona de sămînţă sau cu produse insecto-fungicide Hirameto # ;gEt de sămânţă. )E0&) "e #en)! 5 orzul şi orzoaica de toamnă se seamănă cu " zile înaintea grâului, 1" sep-1* oct, are nevoie de cca "**Q3 't *Q3(, orzul trebuie să formeze în toamnă #-= fraţi, să acumuleze la nivelul nodului de înfrăţire cantităţi mari de zaharuri, şi sa dezvolte puternic sistemul radicular embrionar şi să înceapă formarea rădăcinii coronare. 4emănatul timpuriu determină o dezvoltare prea puternică a plantelor până la intrarea îm iarnă, favorizând atacul de fuzarioză, făinare şi viroze, iar întârzierea semănatului scăde rezistenţa la ger. Sn condiţii de irigare semănatul se face la sfârşitul lunii septembrie şi în prima decadă a lunii octombrie. &rzoaica de primăvară trebuie semănată în prima urgenţă, când se poate ieşi în câmp deoarece aceasta are perioada de vegetaţie mai lungă de aceea trebuie ferită de secetele târzii. bDen#i!)!e) ') #en)! - la orzul de toamnă densitatea trebuie să fie de ="*-"** boabe germinabileEm 7, iar la orzoaica de toamnă ="*-""* boabe germinabileEm7 iar la orzoaica de primăvară ="*-"** boabe germinabileEm7.ceastă densitate asigură >**-)** spiceEm 7 în condiţii de irigare şi >**-@** spiceEm 7 în condiţii obişnuite. 2imita minima se alege cand la semanat umiditatea solului este buna, patul germinativ este bine maruntit si se seamana la inceputul epocii optime. 3and nu se realizeaza conditiile mentionate are loc cresterea progresiva a densitatii de semanat pana la limita superioara. epasirea limitelor optime de densitate sensibilizeaza plantele la cadere, avand efecte negative asupra productiei. Di#!)nţ) n!(e (9n"$(i este de 17," cm reducerea distantei este posibilă numai pe terenurile curate de resturi vegetale, foarte bine pregătite caz în care se seamănă la )-1* cm distanţă între rânduri. "A"9nie) "e #en)! la orzul şi orzoaica de toamnă este de #-" cm, iar la orzoaica de primăvară 7-= cm în funcţie de tetură şi umiditate. eN&() "e #9nţ la orz şi orzoaică de toamnă este de 1)*-77* ;gEha iar la orzoaica de primăvară 1>*-7** ;gEha. :.L$((i'e "e n+(ii(e5 sunt necesare şi se aplică aceleaşi lucrări ca şi la grâul de toamnă. 3ontrolul semanaturilor toamna si iarna, eliminarea ecesului de umiditate in toamna si primavara si celelalte lucrari de intretinere la desprimavarare, in functie de starea culturii 'fertilizare, tavalugire in cazul $descaltarii%, combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor sunt asemanatoare cu cele prezentate la cultura graului de toamna. !"
2a orzoaica de primăvară se aplică lucrarea de tăvălugit imediat după semănat, dacă este cazul se distruge crusta cu grapa stelată pentru a grăbi răsăritul şi se combat buruienile. !. ,ombaterea buruienilor se face cu aceleaşi erbicide folosite la
grau dar dozele se reduc 1*-7* +. Dn culturile de orz sunt prezente in general aceleasi specii de buruieni din culturile de grau si anume0 "i&!i'e"&n)!e0 Matricaria s+16 muşeţelul(, 2allium aarine 'turiţa(, Sinais arvensis, 'muştarul(, a%anus ra%anistrum 'ridichea sălbatică(, Cirsium arvense 'palamida(, C%enoo$ium al#um 'caprita(, Sonc%us arvensis 'susai(, Convolvulus arvensis 'volbura(, iar dintre &n&&!i'e"&n)!e Aera sica venti 'iarba vîntului(, Avena fatua 'odosul(. 4ortimentul de erbicide folosit pentru combaterea buruienilor din culturile de orz este mai redus. 8uruienile au rezistenta diferita la erbicide, astfel se diferentiaza mai multe grupe0 1.G($0) b$($ieni'&( #en#ibi'e ') )i"$' %,/ D este reprezentata de0 Sinais arvensis 'muştarul(, a%anus ra%anistrum 'ridichea sălbatică(, Casella #ursa astoris 'traista ciobanului(, Cirsium arvense 'palamida(, Centaurea c8anus 'albastrita(, Atrilex s. 'loboda(, C%enoo$ium al#um 'caprita(, u#us caesius 'murul( 5entru combaterea aestora se recomandă preparate pe bază de acid 7,= la epoca $stricta% de aplicare inf()!i(e f&()(e) 0(i$'$i n&" , iar buruienile sunt în faza de rozetă, temperatura aerului în momentul aplicării trebuie să fie mai mare de 1*Q3.
E(bii"e (e&)n")!e 0en!($ &b)!e(e) b$($ieni'&( "i&!i'e"&n)!e #en#ibi'e ') )i"$' %,/ D T)be'$' n(. E(bii"$' (e&)n")! D&8) 0(&"$# Pe(i&)") )0'i(ii &e(i)' 4: 5rimavara, când 0 'acid 7,= ( 7,*-7," lEha - buruienile sunt în faza de rozetă DX&H9_ 7,*-#,* lEha - orzul este înfrăţit ':35 =* +( pâna la formarea 94H9C&/ >* *,) lEha primului internod ')"* gEl 7,= ( - temperatura aerului minim 1"Q3 !>
%.G($0) b$($ieni'&( (e8i#!en!e ') )i"$' %,/ D 5 Matricaria c%amomila-'muşeţelul(, Agrostemma g%itago 'neghina(, 2allium aarine 'turiţa(, Paaver r%oeas 'macul roşu(, Stellaria me$ia 'rocoina(. 5entru combaterea acestor buruieni se folosec erbicidul Ice$in Forte 7 lEha' este un amestec de acid 7,= #**gEl K icamba 1**gEl(, 2ranstar 7*7" gEha '@"+ tribenuron metil(, 2lean 1"-7* gEha '@"+ clorsulfuron( 2ro$8l 7*-=* gEha '@" + amidosulfuron(, 4ogran @" '@" + triasulfuron( 1*- 1"gEha. 5erioada optima de aplicare este inf()!i(e f&()(e) 0(i$'$i in!e(n&", buruienile dicotiledonate in faza de rozeta '7-= frunze(. ?nele erbicide sulfonilureice ' ival suer star, Se:ator, ival N, Primstar, 2ol$star, ival star ( se pot aplica pe o perioada mai mare de la inf()!i! 0)n) ') in!()(e) in b$("$f si cu buruienile in faza de ma.1*-1" cm inaltime. E(bii"e (e&)n")!e 0en!($ &b)!e(e) b$($ieni'&( "i&!i'e"&n)!e (e8i#!en!e ') )i"$' %,/ D T)be' n(. E(bii"$' D&8) "e 0(&"$# Pe(i&)") )0'i(ii (e&)n")! &e(i)' D39D/ F&CH9 1," - 7,* lEha -5entru buruieni icamba 1** gEl K dicotiledonate anuale şi 7,= #** gEl( perene, în faza de 7-= frunze şi orzul în faza de înfrăţire-formarea primului internod -Hemperatura aerului @)Q3 C/4HC 1*I 1" gEha - 4e pot aplica de la '@" + tribenuron înfrăţit până la faza de metil( burduf la orz - Hemperatura aerului @C&\2 1* I 1" gEha )Q3 '@" + amidosulfuron( *. Infe#!)(e) $ b$($ieni &n&&!i'e"&n)!e )n$)'e #0eifie 0 Aera sica venti 'iarba vîntului(, Avena fatua 'odosul(. ceste buruieni se dezvolta în unele zone cum ar fi zonele colinare, 8anat, Hransilvania, 8ucovina. !@
5entru combaterea speciei Aera sica venti se folosesc erbicidele pe bază de fenoapropetil '5uma 39 *,)-1 lEha( sau tral;oidim 'rasp 39 77," lEha(, aceste erbicide se aplică primăvara cînd pera spica venti a format 1-# frunze iar grîul nu a format primul internod. 5entru combaterea speciei Avena fatua se recomandă preparatele pe bază de trialat cu denumirea comercială vade =-> ;gEha, care se aplică inainte de semănat, incorporat cu grapa cu colţi la adâncimea 7-= cm sau pot fi folosite şi pentru odos aceleaşi erbicide prezentate la Aera sica venti. '. *rotectia fitosanitara a culturii ,ombaterea bolilor foliare-făinare "lumeria 6Eris8%e7 graminis s+
%or$ei, P8reno%ora graminea 'sfâşierea frunzelor(, se folosesc fungicidele Hilt *," lEha,Hango *,> lEha, 8umper *," lEha, ranit 1 lEha aplicate în două faze0 prima aplicare se face la apariţia atacului şi a doua în faza de burdufînspicare. Factorii care favorizeaza aparitia bolilor sunt0 monocultura, semanatul in afara epocii optime, fertilizarea unilaterala cu azot, umiditatea ridicata. eoarece maoritatea bolilor si daunatorilor se transmit prin samanta si sol, iar atacul se manifesta chiar in perioada germinare-rasarire, determinand pagube insemnate inlusiv compromiterea culturii, se impune adoptarea unui sistem comple de masuri care se bazeaza pe tratarea semintelor. intre daunatori in cazul monoculturii pronuntate la cerealele paioase de toamna, periculoase sunt larvele gandacului ghebos ' !a#rus tene#rioi$es(, dar pe langa acestea se favorizeaza si inmultirea altor daunatori ca0 afide ' Macrosi%um avenae, %oalosi%um mai$is, Sc%iza%is graminum (, diptere ' 3scinella frit, Ma8etiola $estructor7 , tripşi ' 'alot%ris aculeatus7. 4amanta de orz care urmeaza a fi insamantata pe sole cu premergatoare altele decat cerealele paioase se trateaza cu produse avizate care asigura protectia impotriva bolilor cum ar fi taciunele zburator '/stilago nu$a ( si sfasierea frunzelor ' P8reno%ora graminea(0 ividend 4tar 1," l Et, 5relude 7, * ;gEt, 4Rsthane *,# ;gEt, Bitava 7, * ;gEt. Dn cazul semintelor de orz ce urmeaza a fi semanate pe sole care au fost cultivate cu cereale paioase se impune tratarea semintelor cu insectofungicide avizate cum ar fi0 ammavit #,* ;gEt, :iclodan 7," ;gEt, 5rotilin #,* ;gEt, 4umidan 7,* lEt, Bitalin #,* ;gEt. ,ombaterea dăunătorilor părţii aeriene la orz se face prin tratamente chimice aplicate in vegetaţie. stfel la aparitia larvelor de gandac balos 4ema melanoa se fac tratamente cu piretroizi de sinteza0 Xarate *,= lEha, ecis *,# lEha, Fastac *,1 lEha cu aceste tratamente se limiteaza si atacul de !)
afide ' Macrosi%um avenae, %oalosi%um mai$is, Sc%iza%is graminum (, diptere '3scinella frit, Ma8etiola $estructor7 , tripşi ' 'alot%ris aculeatus7. ,.rigarea
&rzul si orzoiaca de toamna au nevoie pe parcursul perioadei de vegetatie pentru crestere, dezvoltare si formarea recoltei de #"**-=*** m apaEha. Dn toamna de la rasarit si pana la intrarea in iarna consumul este de 1"7" m apaEhaEzi, diferentiat in functie de zona, primavara la reluarea vegetatiei consumul creste aungand la =*-"* m apaEhaEzi in faza de inspicare, formarea si umplerea bobului. ?darea la semănat are o mare importanţă, udarea se face înainte '"** m# apăEha( sau după semănat pentru răsărire '#**-=**m # apăEha(, când pregătirea terenului s-a făcut fără irigare. 2a desprimavarare in functie de rezerva de apa din sol se poate aplica o udare cu norma de =**->** m apaEha, dar nu mai tarziu de fenofaza de inflorire. Dn primăverile foarte secetoase se aplica 7 udări cu norma #**-"** # m Eha, la inceputul alungirii paiului si in fenofaza de burduf pentru menţinerea umidităţii solului pe adâncimea de )* cm peste plafonul minim de "* + din D?. 4e recomanda irigarea prin aspersiune cu instalatii autodeplasabile cu deplasare frontala sau de tip tambur cu furtun. 2. ecoltarea
Dncepe când umiditatea boabelor este de 1>-1@ +, la coacerea deplină, întârzierea recoltatului atrage pierderi prin ruperea spicelor şi scuturarea boabelor. &rzoaica pentru bere se recoltează la o umiditate de 1" + pentru a avea o capacitate de germinare cât mai bună, dacă însă se recoltează la umiditate de peste 1"+ se trece imediat la uscarea acesteia până la umiditatea de păstrare '1= +(. &rzul de toamnă aunge la maturitate cu @-1* zile înaintea grâului, trece foarte repede `%în răscoacere% iar pierderile sunt mai mari decât la grâu. Cecoltarea trebuie sa se faca intr-un timp cat mai scurt, deoarece daca umiditatea boabelor scade sub 17 + creste riscul pierderilor prin scuturare. Ceglarea combinelor trebuie facuta de mai multe ori in cursul zilei, pentru a se reduce la minim pierderile de recolta si sa se asigure o puritate cat mai mare a masei de boabe si sa se limiteze sub 7 + proportia de boabe sparte.
!!
3apacitatea de producţie a actualelor soiuri de orz de toamnă cultivate la noi este mare de "***-@*** ;gEha, soiurile de orzoaică de toamnă şi de primăvară ating producţii medii de =***->*** ;gEha în funcţie de condiţiile de cultură. Caportul dintre boabe0 paie la orz este de 10 1,".
SECARA5SECALE CEREALE 1.1. I0&(!)nţ, bi&'&+ie, e&'&+ie 1.1.1 I0&(!)nţ 9ste a doua cereală $panificabilă% după grâu, boabele de secară măcinate au o valoare nutritivă asemănătoare cu cele a grâului, asigură hrana de bază pentru populaţia multor regiuni de pe glob. 4ecara reuşeşte în cultură acolo unde grâul nu poate fi cultivat pe soluri acide sau nisipoase în zonele reci şi umede sau în zonele secetoase. 5âinea de secară este mai neagră şi are un gust acrişor, pori foarte fini, coaa mai închisă la culoare decât cea de grâu. 4e fabrică şi pâine din amestec de făină de grâu şi secară. 8oabele şi tărâţele constituie un nutreţ valoros pentru toate speciile de animale. 4ecara este folosită şi ca nutreţ verde. 5aiele de secară sunt folosite la împletituri, ca aşternut pentru animale şi în industria celulozei. 8oabele sunt folosite şi ca materie primă în industria amidonului, glucozei, alcoolului. Sn cultura de secară prin infecţie artificială se obţin scleroţii de cornul secarei '3laviceps purpurea(, care sunt utilizaţi în industria farmaceutică, pentru obţinerea unor alcaloizi 'ergotina, ergotamina, ergotoina, ergobazina( folosiţi în prepararea unor medicamente impotriva hemoragiilor, a unor afecţiuni circulatorii, a migrenelor, a tensiuni arteriale. 8oabele de secara obtinute din aceste culturi se folosesc la obţinerea alcoolului. 1.1.% C&0&8iţi) -ii 9ste asemănătoare cu cea a boabelor de grâu, conţin în cea mai mare parte hidraţi de carbon )7 +, proteine 1#," +, grăsimi 7 +, iar conţinutul în substanţe minerale şi vitamine 1,) +. 3onţinutul în proteine este mai scăzut decat la grîu şi cu o digestibilitate scăzută. luatul de secară, chiar dacă conţine gliadină şi glutenină, nu formeată un gluten în cantitatea şi calitatea celui de grâu. 1.1.* R#09n"i(e) 4uprafaţa cultivată pe glob cu secară în 7**1 a fost !,> milioane ha cu o producţie medie de 7#** ;gEha, ocupă suprafeţe mari în nordul 9uropei unde cultura de grâu nu dă rezultate. 1**
2a noi în ţară suprafaţa cultivată cu secară este de #*.***-=".*** ha iar producţia medie este de cca 7*** ;gEha, fiind cultivată de obicei în zonele umede şi răcoroase, pe soluri acide, zone nisipoase şi pe suprafeţe mici în alte zone. 4ecara pentru boabe realizeaza productiile cele mai ridicate in zonele umede submontane si regiunile colinare limitrofe acestora din :oldova, :untenia, <enia si Hransilvania. 1.1./ Si#!e)!i) #0eiei 4ecara cultivata face parte din specia Secale cereale varietatea vulgare. 4oiurile de secară cultivate sunt loria, 4uceveana, &rizont, Dmpuls, soiuri a căror capacitate de producţie este de =***->"** ;gEha create la 43 4uceava. 9istă in cultura şi soiuri de import mando, :arlo, part. 1.1.: P)(!i$')(i!ţi'e bi&'&+ie Te0e()!$() minimă de germinaţie este de 1-7Q3, temperatura optimă 7"Q3 şi cea maimă de #*Q3. 2a germinare bobul formează = rădăcini embrionare, sistemul radicular al secarei este puternic dezvoltat cu o mare capacitate de solubilizare a elementelor nutritive, aungând la 1"*-7** cm de aceea secara are cerinţe mici faţă de sol. nf(ţi(e)-începe la o săptămână după răsărire, nodul de înfrăţire se formează mai aproape de suprafaţa solului, fiecare planta formează 7-# fraţi. A'$n+i(e) 0)i$'$i se face primăvara intr-un ritm destul de accentuat deosebindu-se de grau si orz, ceea ce duce la o mai bună valorificare a rezervei de apă acumulate în perioada de iarnă şi inabusa usor buruienile. n#0i)(e) se face cu 1*-1" zile înaintea de înspicarea grâului, înflorirea are loc la "-@ zile de la înspicare, cand temperatura aerului la înflorire este de 17-1=Q3,florile se deschid treptat începând de la milocul spicului, înflorirea unui spic durează #-= zile şi pentru o plantă )-1= zile. 4ecara este o plantă alogamă, anemofilă polenul poate fi dus de vânt până la #**-"** m. 1.1.< Ce(inţe f)ţ "e 'i i #&' 5erioada de vegetaţie este de 7@* zile. Hemperatura minimă de greminaţie este de 1-7 Q3, dintre cerealele de toamnă secara are rezistenţa cea mai mare la ger -1) -7*Q3 la nivelul nodului de înfrăţire. 9ste însă mai sensibilă decât grâul la fenomenul de descălţare 'nodul de înfrăţire este mai la suprafaţa solului(.
1*1
Faţă de umiditate cerinţele sunt moderate, coeficientul de transpiraţie fiind de 7"*-=**. Faţă de sol secara este puţin pretenţioasă, valorifică solurile acide, nisipoase uşor pietroase şi cele moderat alcaline. 2a noi în ţară se cultiva în principal în 7 zone 0 -pe solurile nisipoase sudul <eniei, vestul Hransilvaniei, /9 8ărăganului -zonele submontane din :oldova, Hransilvania, :untenia şi <enia. 1.% Te-n&'&+i) "e $'!$( ) #e)(ei 1.R&!)ţi) Isecara este puţin pretenţioase faţă de plantele premergătoare şi sol, deoarece are un sistem radicular puternic cu o mare putere de absorbţie. 5oate fi cultivată pe solurile nisipoase după leguminoase, după hibrizi timpurii de porumb şi pepeni verzi, în nordul ţării dupa borceag, inul pentru fibră si cereale, pe solurile acide, sarace poate fi cultivată după cartofii timpurii ,iar pe solurile din zona de stepa poate fi cultivată după borceag de toamana, rapita, floarea soarelui si porumb timpuriu. 4ecara este o plantă bună premergătoare pentru plantele din zona ei de cultura, deoarece eliberează terenul devreme şi îl lasă curat de buruieni. 4ecara suportă bine monocultura. %.Fe(!i'i8)(e)-consumul specific pentru o tonă de boabe şi paiele aferente este de 7@ ;g /, 1> ;g 5 7&", #> ;g X 7&. 9ste o plantă care reacţionează bine la aplicarea îngrăşămintelor organice si minerale. plicare îngrăşămintelor minerale se face după aceleaşi principii ca şi la grâu. plicarea primăvara devreme a #*-=* ;g / s.a. are importanţă pe solurile sărace din zonele umede. 5e solurile nisipoase aplicarea primăvara a îngrăşămintelor cu / este foarte importantă. Balorifică foarte bine ingrăşămintele cu 5, pe un sol cu milociu aprovizionat cu /,5,X, se aplică "*->* ;gEha /, "*-@* ;gEha 5 7&", =*-"* ;gEha X 7&. *.L$((i'e #&'$'$i - solului se pregateste la fel ca şi la grâul de toamnă, condiţia este ca patul germinativ să fie mai bine mărunţit şi tasat datorită faptului că secara formează nodul de înfrăţire mai la suprafaţă şi eistă pericolul dezgolirii lui dacă patul germinativ prea afânat. /.S9nţ) i #en)!$' -sămânţa trebuie să aibă puritate minim !) +, să fie liberă de scleroţi de cornul secarei, germinaţia să fie peste )" + iar tratamentul la sămânţă se face la fel ca şi la grâu. 1*7
)E0&) "e #en)! -este cu circa 1*-1" zile înaintea grâului de toamnă, secara având nevoie de ="-"* zile de vegetaţie pentru înrădăcinare şi înfrăţire, până la venirea gerului,în această perioadă infrăţeşte,acumulează zaharuri iar atacul muştei suedeze este minim.Sn zonele subcarpatice secara se seamănă intre 1"-7" septembrie, iar în zonele sudice 7" sep-" oct. bDen#i!)!e) ') #en)!5 "**->** boabe germinabileEm 7, distanţa între rânduri 17," cm, adâncimea de semănat cuprinsă intre 7-# cm pe solurile grele, #-= cm pe solurile milocii, "-> cm pe solurile uşoare. /orma de sămânţă este de 1=*-7** ;gEha. :. L$((i'e "e n+(ii(e -se aseamănă cu cele de la grâu, o mare atenţie se acordă controlului culturii in timpul iernii deoarece dacă stratul de zăpadă persistă apare mucegaiul de zăpadă şi foamea de azot, mai ales daca plantele au o masă vegetativa bogată. 3a urmare se impune fertilizarea cu azot la iesirea din iarna. Hăvălugitul semănăturii primăvara pentru a înlătura apariţia fenomenului negativ al dezrădăcinării ca urmare că aşa cum am mai spus nodul de înfrăţire la secară se formează mai la suprafaţă. 3ombaterea buruienilor se face cu aceleaşi erbicide pe bază de 7,= sau 7,= K dicamba 'Dcedin( folosite ca la cultura de grâu. atorită ritmului rapid de creştere secara are o bună capacitate de combatere a buruienilor înăbuşind chiar si pălămida. <.Re&'!)(e) se face cu combina când umiditatea boabelor este de 1= +, dacă umiditatea depăşeşte1" + sămânţa se usucă la soare sau in uscătoare. Hehnica de recoltare este aceeaşi ca şi la grâu dar are unele particularităţi cum ar fi 0 -aunge mai uniform la maturitate decât grâul -talia la secară este mai mare decât la grâu şi pentru a nu se înfunda combina miriştea se taie mai de sus iar în unele situaţii lăţimea brazdei trebuie să fie mai mică. 4ecara aunge la maturitate cu cca o saptamana inaintea graului de toamna. 5roducţia de boabe la secară este mai mică decât la grâu, deorece ea este cultivata in conditii pedoclimatice mai vitrege decat graul. :edia la noi în ţară este de 7*** ;gEha, însă potenţialul actualelor soiuri este de peste >*** ;gEha. Caportul între boabe şi paie la secara este de 1,*0#-#,". O2ZUL 5 A2ENA SATI2A 1.1. I0&(!)n!), bi&'&+ie, e&'&+ie 1*#
1.1.1 I0&(!)nţ) &vazul constituie o importanta sursa de fura. 8oabele reprezintă un fura foarte valoros în alimentaţia cabalinelor, reproducatorilor, vacilor cu lapte şi păsărilor. &vazul constituie principala cereală care intră in amestec cu leguminoase 'mazariche( alcatuind borceagul de primavara. Sn alimentaţia omului are utilizări restrânse fiind folosit sub formă de fulgi, făina, grişuri are o valoare nutritivă ridicată.Baloarea alimentară ridicată a produselor din boabele de ovăz le face să fie recomandate în alimentaţia copiilor sau a oamenilor bolnavi. Sn industrie boabele sunt puţin utilizate. Dmportanţa ovăzului creste si prin aceea că valorifică bine terenurile cu fertilitate redusă din regiunile umede şi reacţionează foarte bine la aplicarea ingrăşămintelor organice şi minerale. 1.1.% C&0&8iţi) -ii 8oabele nedecorticate conţin 1*,) + proteină, ",7 + grăsimi, "@,@ + etractive neazotate, 1*+ celuloză. 3onţinutul de proteine este mult influenţat de condiţiile climatice şi sol, dintre proteinele din boabele de ovăz predomină rolaminele şi anume avenina care conţine cantităţi însemnate de acizi aminici. 9tractivele neazotate sunt formate în cea mai mare parte din amidon, la care se adaugă cantităţi reduse de zaharuri şi detrine. 3ontinutul in grasimi este mai mare decat la grau, secara, orz cea mai mare parte fiind localizata in embrion. 1.1.* R#09n"i(e ria de răspândire a ovăzului în lume este mai restrânsă decât cea a orzului, datorită faptului că are o perioadă de vegetaţie mai lungă cu 7-# săptămâni. 3ultura ovăzului ocupă zonele relativ umede şi răcoroase, suprafeţe mari se cultivă în Cusia, 3anada, 4.?., ermania, 5olonia. 2a nivelul anului 7**1 suprafaţa cultivată cu ovăz pe glob a fost de cca 1# milioane ha cu o producţie medie de 717*;gEha. 2a nivelul ţării noastre suprafaţa cultivată cu ovăz s-a redus mult după al DD lea război mondial ca urmare a mecanizării agriculturii şi ca o consecinta a reducerii efectivelor de cabaline. utorii italieni consideră ovăzul ca fiind o %cereală minoră%. 2a nivelul anului 7*** suprafaţa cultivată cu ovaz la noi a fost de 7#*.*** ha, cu o producţie medie de 1*"* ;gEha, cca @* + din acestă suprafaţă este cultivată în Hransilvania, vestul ţării, / :oldovei. 1*=
1.1./ Si#!e)!i) i #&i$(i'e &vazul cultivat aparţine genului vena, cu specia Avena sativa care are mai multe varietăţi0 -mutica - cu spiculeţe nearistate, boabele albe6 -aristata- cu spiculete aristate si paleele albe6 -aurea- spiculeţe nearistate si boabele sunt galbene. 4oiurile recomandate a se cultiva sunt0 :ureş, 2ovrin 1 şi 4omeşan. 1.1.: P)(!i$')(i!ţi'e bi&'&+ie &vazul are germinaţie bipolară ca si orzul, de aceea puterea de străbatere a embrionului este mai mică decât la grâu si secara, o mare atentie trebuie acordata respectarii adancimii de semanat. 2a germinaţie bobul formează # rădăcini embrionare, după care apar rădăcinile coronare care cresc până la înflorire. Sistemul ra$icular al ovăzului este bine dezvoltat 'depăşind grâul, secara şi orzul(, profund şi cu mare putere de solubilizare a elementelor nutritive. Tulina are )*-1"* cm, formată din "-@ internoduri, frunzele sunt uşor răsucite de la dreapta la stânga la plantele tinere, invers faţă de grâu, secară şi orz. ?rechiuşele la ovăz lipsesc sau sunt mici, ligula în schimb este foarte bine dezvoltată. Inflorescen)a este un panicul, spiculeţele au 7-# flori din care numai 7 sunt fertile.Dnflorirea începe de la vârful paniculului spre bază, polenizarea este autogamă dar apar şi cazuri de alogamie, frecvent se realizează hibrizi între vena sativa şi vena fatua, de aceea este necesară reînnoirea seminţei de ovăz. Fructul este o cariopsă îmbrăcată în palee, paleele nu sunt concrescute cu fructul ca la orz.2a noi în ţară se cultivă numai forme de primăvară. 1.1.
5erioada de vegetaţie este de 1**-1=* zile, iar suma gradelor de temperatură este de 1 @**-7 ***Q3. Cerin)ele fa)ă $e aă sunt mari, avand coeficientul de transpiraţie cel mai mare dintre cereale, valorile acestui coeficient fiind cuprins intre =**>**, consumul maim de apă este la formarea paiului şi înspicare-înflorire . Cerin)ele fa)ă $e sol , ovazul are cerinţe reduse faţă de factorul sol datorită înrădăcinării profunde şi a puterii mari de solubilizare a elementelor nutritive. ă rezultate bune pe solurile argiloiluviale, acide cu un pN V "->, cele mai mari producţii se obţin pe solurile lutoase sau luto-nisipoase, nu sunt indicate solurile compacte sau uşoare din zonele mai putin umede. 2a noi in ţară ovăzul intâlneşte condiţii bune în 3âmpia de Best, pe vaile 4omeşului şi <ului.
1.% Te-n&'&+i) "e $'!$( ) &;8$'$i 1.R&!)ţi)5 producţii bune se obţin dupa plantele care lasă terenul curat de buruieni, bogat in azot sau după prăşitoare îngrăşate abundent, este foarte sensibil la efectul remanent al erbicidelor triazinice. &văzul se cultivă de obicei după prăşitoare 'porumb, cartof, floareasoarelui(, nu se cultivă după el însuşi, nici după sfeclă decât după #-= ani, pentru a preveni atacul de nematozi. 2a rândul său ovăzul este o bună premergătoare pentru leguminoase, nu se recomandă cultivarea trifoiului in culturi ascunse în ovăz deoarece este unbrit o perioadă de timp mai lungă decât în cultura de orz sau grâu. %.Fe(!i'i8)(e)5consumul specific al ovăzului pentru o tonă de boabe şi paiele aferente este de0 7@,7 ;g /, 1#,= ;g 57&", 7@,= ;g X 7& şi >," ;g 3a&. &văzul reacţionează bine la aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice pe toate tipurile de sol.e regula se fertilizeaza cu ingrasaminte chimice. ozele de îngrăşăminte se corectează în funcţie de sol, planta premergătoare. ozele medii sunt de =" ;g /, =" ;g 5 7&" în cazul cernoziomurilor, iar in cazul solurilor podzolice 'in zonele umede( dozele acestea se măresc aungând la @" ;g /, >* ;g 5 7&". *.L$((i'e #&'$'$i-sunt asemănătoare cu cele de la orzoaică de primăvară, trebuie să se acorde o atenţie deosebită patului germinativ, care trebuie să fie bine nivelat şi cât mai mărunţit, având în vedere că adâncimea de semănat este mai mică decât la orz. /.S9nţ) i #en)!$' - puritatea peste !) +, germinaţie peste !*+, ::8 cât mai mare.
1*>
:asa boabelor la ovăz este un amestec destul de neuniform ca greutate şi mărime, de obicei în urma condiţionării boabele mari sunt destinate semănatului iar cele mici pentru furaarea animalelor. 5entru a preveni atacul de tăciuni '?stilago avene-tăciune zburător si ?stilago ;olleri-tăciune îmbrăcat(, sămânţa se tratează cu Bitava si ]uinolate in doza de 7 ;gEt, sau tratarea seminţelor cu formalină în concentraţie de =* + pe care o folosim in soluţie de *,# +. Eoca $e semănat -primăvara cat mai devreme cand se poate ieşi in câmp pentru a putea profita de umiditatea acumulată in perioada de iarnă. 5erioada de însămânţare a ovăzului de toamnă este de 1-1* octombrie. Densitatea $e semănat ="*-""* boabe germinabileEm 7, distanţa între rânduri 17," cm, adâncimea de semănat 7-= cm în strânsă legătura cu tetura solului,cantitatea de sămînţă 17*-1=* ;g. intre toate cerealele ovăzul se seamăna cel mai superficial, puterea lui de străbatere fiind relativ redusă. :.L$((i'e "e in+(ii(e sunt asemănătoare cu cele de la orzoaica de primăvară0 tăvălugit după semănat, combaterea crustei se realizează cu grapa stelată, tăvălugitul se face numai dacă este nevoie. 3ombaterea buruienilor se face cu 4: 1,"-7 lEha, Dcedin forte 11," lEha aplicate de la înfrăţire până la începerea alungirii paiului. intre dăunătorii intalniti la ovaz amintim0 2ema melanopa-gândacul bălos al ovăzului care se combate cu 4inorato 1,"-#," lEha, care combate şi alţi dăunători &scinela frit şi alte diptere, afide, tripşi.
<.Re&'!)(e) i 0(&"$ţii &văzul este o cereală care se coace mai neuniform decăt celelalte şi este mai sensibil la scuturare. :omentul începerii recoltării este trecerea spre maturitatea completă a boabelor din partea superioară a inflorescenţei. Dnainte de a aunge la maturitatea deplină ovazul se recoltează în 7 faze, tăierea plantelor la coacerea în pârgă şi trierarea lor după =-" zile. 3apacitatea de producţie este mare > tEha însă producţiile realizate sunt mici deoarece ocupă terenuri sărace, slab fertilizate, din producţia de boabe cca. 7) + sunt pleve. 5roducţia medie pe ţară 1"**-7*** ;gEha, dar sunt si unitati care obtin peste 7"** ;gEha. Caportul dintre boabe şi paie la ovaz este de 101," pana la 107.
1*@
TRITICALE5TRITICOSECALE T.Ae#!i;$ S. Ce(e)'e 1.1. I0&(!)n!), bi&'&+ie, e&'&+ie 1.1.% I0&(!)nţ) T(i!i)'e este o cereală nouă creată de om prin hibridare între genurile Hriticum şi 4ecale. 5rin realizarea acestui hibrid s-au urmărit obţinerea unei noi specii care să moştenească calitatea şi productivitatea grâului şi rusticitatea secarei. 8oabele de triticale se folosesc in hrana animalelor 'porci, păsări(, sunt folosite şi in hrana omului in special soiurile cu însuşiri de panificaţie mai bună, pot fi folosite la obţinerea malţului, in industria spirtului, amidonului. Hriticale se poate folosi ca masă verde sau chiar însilozată in hrana animalelor, formele de toamnă fiind mai productive 'peste =* t masă verdeEha(. 1.1.%. C&0&8iţi) -ii 3ompozitia chimica a boabelor de triticale se situează între valorile grâului şi secarei. acă la grâu conţinutul în proteină brută este de 1=,> + şi la secară 11,! + la triticale acest conţinut este de 1=,7 +, ceea ce arată că boabele de triticale sunt mai bogate în proteină brută decât cele de secară. 1.1.* R#09n"i(e5 în lume se cultivă pe o suprafaţă de 1 milion de ha, iar în Comânia triticale se cultiva pe 1".***-7*.*** ha. atorita potentialului mare de productie, a multiplelor sale utilizari si nu in ultimul rand realizarii de productii cu costuri mai scazute la hectar, triticale a devenit o cereala din ce in ce mai cautata. 3osturile de productie la triticale sunt mai reduse deoarece es are unele caracteristici cum ar fi0 - capacitate de crestere mai buna la temperaturi scazute, ceea ce determina o instalare mai buna a culturii in toamna si o folosire mai eficienta a rezervei de apa acumulata in iarna - plantula este viguroasa si cu un ritm rapid de crestere, ceea ce face ca solul sa fie acoperit in scurt timp, fiind astfel proteat impotriva eroziunii eoliene si pluviale - are toleranta mai mare la toicitatea ionilor de aluminiu, de aceea valorifica mai bine solurile acide comparativ cu graul si orzul - are rezistenta genetica la un spectru larg de boli, cat si rezistenta buna la iernare ceea ce confera o buna stabilitate a productiei de la an la an 1*)
1.1./Si#!e)!i) i #&i$(i upă provenienţa genetică formele de triticale pot fi octoploide '7nV">(, heaploide '7nV=7(, tetraploide '7nV7)(. intre toate aceste # forme, formele heaploide au cea mai mare perspectivă, fiind mai stabile si mai productive, cu o vigoare evidenta a plantelor, fertilitate mai ridicata a florilor, rezistenţă mai mare la iernare, cădere şi boli, dezavantaul este că însuşirile de panificaţie sunt mai slabe decât la formele octoploide. u fost create soiuri la D3 Fundulea, 43 Hurda, 43 4uceava. 2a Fundulea s-au creat următoarele soiuri 3olina, 5lai, Hril, Hitan toate soiuri de toamnă, la 43 4uceava I5rospect, 4ilver, la 43 Hurda ?lpia,Blădeasa soiuri de toamnă şi unul de primăvară Hebea. 1.1.: P)(!i$')(i!ţi bi&'&+ie 2ermina)ia i răsărirea se face mai repede comparativ cu grâul, la germinare formează =-" rădăcini embrionare, sistemul radicular este bine dezvoltat de aceea poate valorifica solurile cu condiţii mai puţin favorabile. =nfră)irea începe la 17-1" zile de la răsărire 'capacitatea de înfrăţire este superioară grâului, apropiindu-se de cea a secarei(, iar alungirea paiului începe la 1*-1"Q3, paiul având un ritm rapid de creştere. Tulina Iare primele două internodii pline cu ţesut parenchimatic pufos urmat de internodii parţial umplute iar ultimul este gol. Formele de triticale cele mai valoroase sunt cele la care înălţimea tulpinii este de !*-1** cm. Snsicarea se face la 1!*-1!" zile după răsărire, iar înflorirea la @-) zile de la înspicare.5olenizarea este autogamă,în proporţie de cca )"+. 4picele au forme şi dimensiuni diferite astfel că ele pot fi lae 'nr. mic de spiculeţe-7!-#* spiculeţe(, pot fi milociu compacte '##-#> spiculeţe( sau compacte care conţin peste =*-=7 de spiculeţe în spic, spiculeţul are #-! flori, din acestea se formează #-" boabe. 2a multe soiuri la maturitate boabele se zbârcesc şi încolţesc foarte uşor în spic în cazul perioadelor ploioase. Fructul 'bobul( este asemănător cu formele parentale, ::8 V #7->* g iar masa hectolotrică @>-@) ;g. 5lantele de triticale au avantaul că se regenerează foarte repede după ce au fost cosite, ceea ce dă posibilitatea ca după o cultură pentru masă verde să se poată obţină încă o recoltă pentru nutreţ sau siloz. 1.1.< Ce(inţe'e f)ţ "e 'i i #&'
1*!
5erioada de vegetaţie este cuprinsă între 77*-7>* zile, suma gradelor de temperatură acumulată este de 17**-1#!*Q3. Cezistenţa la iernare este asemănătoare cu cea a secarei. 3erinţele faţă de umiditate sunt mai mare decât la sceară, astfel că seceta din perioada de alungire a paiului duce la degenerarea spiculeţelor de la baza spicului, iar dacă seceta survine de la perioada de inflorire are loc sterilitatea spiculetelor din partea superioară. Hriticale se poate cultiva pe soluri cu tetura si fertilitate diferita, valorifică bine solurile sărace, acide cu pN peste =," sau alcaline, uşoare, grele. 1.1.= Z&ne'e "e $'!$( 0en!($ !(i!)'e - zona I - reprezentată de regiunile submontane, colinare, depresiuni intramontane si zonele cu terenuri nisipoase, in acesta zonă triticale dă o producţie mai mare cu 7* + decît grâul. - zona a II a cuprinde 3âmpia Comână, obrogea, 3âmpia 8anatului, estul :oldovei şi 3âmpia Hransilvaniei în aceste zone se cultiva triticale pe suprafete restranse deoarece găsesc condiţii favorabile grâul şi orzul.
1.% Te-n&'&+i) "e $'!$( 1.R&!)ţi) 4e seamănă după premergătoare care să permită însămânţarea la epoca optimă, adică eliberează terenul timpuriu ca leguminoase anuale şi perene, rapiţă cartof şi porumb timpuriu, in pentru fibre si ulei. /u se cultivă după cereale de toamnă sau de primăvară datorită sensibilităţii la fuzarioză. %.Fe(!i'i8)(e-pentru o tonă de boabe şi paiele aferente etrage din sol 7) ;g /, 1* ;g 5 7&", #1 ;g X 7&. 4oiurile cultivate au rezistenţă la cădere inferioară grâului de aceea dozele de îngrăşăminte trebuie să fie moderate în funcţie de fertilitatea solului. 3ele mai economice producţii sau obţinut la doze moderate "*-@" ;g /, "*->" ;g 57&". *.L$((i'e #&'$'$i - sunt similare cu cele de la grâu.. /.S9nţ) #i #e)n)!$' Isamanta sa aiba germinaţie peste )" +, sa fie tratată cu produsele şi in dozele folosite la grâu. Eoca $e semănat este 1" sep - 1 oct în zonele colinare, 1- 1* oct in zonele mai calde din sudul si vestul tarii. A$(ncimea $e semănat este de "-@ cm în funcţie de tetură şi umiditate. Densitatea la semănat ="*->"* boabe germinabile Em 7, distanţa între rânduri 17," 11*
cm iar cantitatea de sămânţă la ha este de 7#*-7)* ;g. :. L$((i'e "e n+(ii(e -sunt asemănătoare cu cele de la grâu şi secară, se acordă o atenţie deosebită prevenirii căderii plantelor, respectări dozelor şi momentul optim de erbicidarea în timpul vegetaţiei 'sfârşitul înfrăţitului-sfîrşitul alungirii primului internod al paiului( pentru a evita efectele fitotoice asupra plantelor. Drigarea se face ca şi la grâu de toamnă, aplicând în toamnele secetoase o udare de răsărire #**-=**m# apă iar în timpul vegetaţiei se mai pot aplica una sau două udări "**-)** m # apă în fazele critice. =.Re&'!)(e) - se face la începutul coacerii depline, întârzierea recoltării atrage după sine pierderi de recoltă prin scuturare 'se fragmentează rahisul(. acă a auns la maturitatea deplină apare foarte uşor încolţirea în spic a boabelor, mai ales în zonele umede sau în anii ploioşi de aceea se recoltează înainte ca umiditatea seminţelor să scadă sub 1> +. Hriticale se treieră mai greu decat secara si graul, deoarece boabele sunt casante.
PORUMBUL5ZEA MAQS 1.1. I0&(!)n!), bi&'&+ie, e&'&+ie 1.1.1. I0&(!)nţ) 5orumbul ocupă al treilea loc ca suprafaţă între plantele cultivate pe glob după grâu şi orez şi locul al doilea ca productivitate după grâu.
111
5orumbul ocupă aceasta poziţie deoarece are anumite particularităţi cum ar fi0 -depăşeşte cu "*+ celelalte cereale din punct de vedere al capacităţii de producţie -are o mare plasticitate ecologică, ceea ce ii permite o larga arie de raspandire, suportă bine seceta şi căldura -este o plantă prăşitoare bună premergătoare pentru maoritatea culturilor -este o cultură mecamizabilă 1**+ -suportă monocultura mai mulţi ani -recoltarea se face fără pericolul scuturării -având o însămânţare târzie primăvara permite o mai bună eşalonare a lucrărilor agricole -valorifică bine îngrăşămintele minerale şi organice, apa de irigaţie -poate fi semanat în cultură dublă ca masă verde şi pentru siloz -are putini agenţi patogeni şi dăunători -deoarece este o plantă uniseuat monoică este foarte uşoară obţinerea hibrizilor. 8oalele de porumb se folosesc în alimentaţia omului, în furaarea animalelor şi în industrie .in producţia mondială 71+ se foloseşte în alimentaţia umană, @7+ în hrana animalelor şi @+ în industrie. Sn alimentaţia oamenilor din boabe %degerminate% prin măcinare uscată se obţine mălaiului,fulgii de porumb, alimente pentru copii iar prin măcinare umedă se poate obţine un sirop bogat în fructuoză 'pentru diabetici(, poate fi folosit la fabricarea berii şi ca înlocuitor pentru cafea, prin tratamente diferite prin măcinatul umed se poate obţine amidon,glucoză, detroză, his;R, medicamente. in germeni de porumb se etrage un ulei de foarte buna calitate, folosit in alimentatia dietetica. in 1** ;g porumb se poate obţine unul din următoarele produse0 @@ ;g mălai, ># ;g amidon, @1 ;g glucoză, "*->* ;g izomeroză 'zahăr(, izomeroza din porumb se fabrică în cantităţi mari în 8elgia, &landa, ermania, nglia sau == l alcool, iar din embrion se mai poate obţine 1,)7,@ l ulei şi #,> ;g şroturi. Sn furaarea animalelor constituie un nutreţ concentrat foarte valoros, un ;g de boabe are o valoare nutritivă cuprinsă între 1,1@-1,# unităţi nutritive. Dn furaarea animalelor porumbul poate fi folosit si ca nutret verde, siloz, fan, coceni.
117
3ocenii, tulpinile mai pot fi folosite si in industria celulozei si la fabricarea panourilor aglomerate. in ciocălăii de porumb se poate obţine furfurol, nutreturi pentru rumegatoare sau pot fi folosiţi drept combustibili, iar din pănuşi se pot realiza diferite împletituri. 1.1.%.C&0&8iţi) -ii 8oabele de porumb conţin în medie apă 1#," +, proteine 1* +, glucide @*,@+ din care cca >*+ amidon, grăsimile sunt în proporţie de = +, sărurile minerale 1,= + şi celuloză 7,# +. midonul este depus în cea mai mare parte in endosperm !) +, 1,# + in embrion si *,@ + în pericarp, amidonul este alcătuit din amilopectine şi amiloză. 5roteinele in proportie de 1"-1)+ contin =" + prolamine iar dintre acestea zeina, glutenine #"+ şi globulinele 7*+. Meina principala proteină a boabelor de porumb are un conţinut ridicat de acid glutamic si leucina în schimb are conţinut redus de triptofan '*,1@ +( iar lizina este practic absenta. 3ontinutul in substante proteice este influentat de factorii geneticii dar si de conditiile eterne. 3el mai mare conţinut în proteină îl au soiurile şi hibrizii din convarietatea indurata. Fertilizarea raţională influenteaza continutul in aminoacizi, astfel în urma eperienţelor făcute îngrăşămintele cu / determină ridicarea conţinutului de triptofan iar cele cu / si 5 duc la cresterea conţinutului în lizină. răsimile sunt de o bună calitate deoarece sunt bogat în acizi nesaturaţi. 4ărurile minerale sunt reprezentate de 5 7&", X 7&, :g&. 8oabele contin vitaminele 8 1, 87, 9, 55, provitamina , fiind lipsite de vitamina 3. Sntreaga compoziţie chimică depinde de hibridul cultivat, conditiile de vegetatie şi tehnologia de cultivare aplicata. 1.1.# R#09"i(e 2a nivelul anului 7**1 suprafaţa ocupată pe plan mondial era de 1#@,> milioane ha, cele mai mari suprafeţe cultivate cu porumb sunt în 4?, 3anada, 8razilia, :eic şi Dndia. 5roducţia mondială medie fiind de =***-==** ;gEha. 2a noi în ţară la nivelul anului 7**1 erau # milioane ha cultivate, cu o producţie medie de 7=** ;gEha. 11#
1.1./ Si#!e)!i), &(i+ine, -ib(i8i $'!i;)ţi 5orumbul face parte din familia 2ramineae, subfamilia 5anicoi$eae, tribul Ma8$eae. Sn funcţie de structura endospermului specia Mea maRs cuprinde mai multe convarietăţi 0 1.Ze) )# &n;)(. in"$()!) #in. Ze) )# ;$'+)(i# -este aşa numitul porumb cu bobul tare, bob neted lucios şi se caracterizează printr-o tetură cornoasă la partea periferica a bobului iar la interior tetura este amidonoasă. in aceasta convarietate au facut parte maoritatea soiurilor de porumb romanesti. %.Ze) )# &n;)(. i"en!)!) #in. "en!if&(i# - porumbul $dinte de cal%, se caracterizează printr-un endosperm cornos numai pe laturile bobului iar tetura făinoasă ocupă toată partea de miloc şi superioară. 5rin uscare partea făinoasă se contractă determinând formarea misunei 'adânciturii(, având aspectul unui dinte de cal. 3ea mai mare parte a hibrizilor cultivaţi fac parte din acestă convarietate. *.Ze) )# &n;)(. )&(i#!) - care prezintă caractere intermediare intre convarietatea identata şi indurata, bobul fiind rotunit şi cu o pată mată la vârf, rareori cu o adâncitură neînsemnată. /.Ze) )# &n;)(. )')e)-este porumbul amidonos la care boabele sunt mari rotundiforme, de culoare albă, endospermul aproape in intregime făinos, boabe sunt lipsite de luciu, se cultivă în 5eru şi 8olivia. :.Ze) M)# &n;)(. #)-)()!) -este porumbul zaharat sau dulce, care se caracterizează printr-un endosperm cu conţinut ridicat de hidraţi de 3 solubili 'amilodetrine( si foarte sărac în amidon. 2a maturitate boabele acestei convarietăţi se zbârcesc şi devin transparente. <.Ze) )# &n;)(. )i'e&#))-)()!) -porumbul amidonos-dulce care se caracteritează prin endosperm cornos în partea superioară, făinos în partea inferioară şi care este întâlnit în 5eru şi 8olivia. =.Ze) )# &n;)(. e;e(!) -porumbul de floricele, boabele sunt mici, endospermul are tetură cornoasă cu ecepţia unei zone mici din urul embrionului. 5unând boabele la prăit, apa din grăunciorii de amidon se transformă în vapori si presand spre eterior sparge invelisul bobului, pare că este primul porumb cultivat. >.Ze) )# !$ni)!)-porumbul îmbrăcat, este considerat de unii autori ca o formă ancestrală a porumbului de astazi. ?.Ze) )# e()!in) -sau porumbul ceros care are bobul cornos, opac cu aspect ceros şi care în loc de amidon conţine 9CDHC&9_HCD/L.
11=
4e consideră că porumbul are 7 centre de origine, în merica, la nord de ecuator-centru primar 4exic-5uatemala şi la nord de ecuator I centrul primar *eru-'olivia. Sn 9uropa porumbul a fost adus la prima epediţie a lui 3ristofor 3olumb '1=!#(, fiind cultivat prima dată în 6pania, apoi în talia. 2a noi în ţară, porumbul a fost menţionat în :untenia sub domnia lui erban 3antacuzino '1>!#-1>!"(, iar în Hransilvania porumbul s-a cultivat pe timpul împărătesei :aria Hereza '1@=*-1@>*(. Sn prezent soiurile de porumb sunt puţin răspândite în cultură. Sn 4? introducerea în cultură a hibrizilor a început în anul 1!##, iar în ţara noastră aceştia s-au etins în cultură după anul 1!"=.upă numai " ani, pe întreaga suprafaţă s-a folosit numai sămânţă hibridă, sporul realizat de hibrizi faţă de soiuri este apreciat la =*-"*+. upă modul de obţinere hibrizii pot fi0 -hibrizi simpli'N4(, între 7 linii consangvinizate6 -hibrizi dubli 'N(, între 7 hibrizi simpli6 -hibrizi triliari 'NH(, între un hibrid simplu şi o linie consangvinizată6 5rivind perioada de vegetaţie, hibrizii cultivaţi în Comânia au nevoie de "*-)" de zile în intervalul răsărit- înflorit şi >*-@* de zile pentru formarea creşterea şi maturarea boabelor, revenind un total de 11*-1"" zile 'în sudul ţării(. 3lasificarea hibrizilor în sistemul F&, în funcţie de perioada de vegetaţie, cuprinde ! grupe, fiecare grupă având ca etalon durata de vegetaţie a unui hibrid american, din cele ! importanţă au numai doar >.
C')#ifi)(e) -ib(i8i'&( "$0 0e(i&)") "e ;e+e!)ţie rupa de 3lasificarea 3lasificarea F& ?H precocitate românească 'nr cod( 'nr. cod( Nibrizi foarte 4ub 1** 1**-7** ')"-!" )**-1*** timpurii zile( Nibrizi timpurii 1**-1!! 7**-#** '!>-1*" 1**1zile( 17** Nibrizi 7**-7!! #**-=** '1*>-11" 17*7semitimpurii zile( 1=** Nibrizi semitârzii #**-#!! =**-"** şi "**1=*1>** 1"** ' 11>-1#* zile( Nibrizi târzii peste =** >"*-@** '1#1-1"* 1"*1zile( 1>"* 11"
Fiecare unitatea este bine să folosească în cultură #-= hibrizi, din grupe de precocitate diferite, la alegerea cărora trebuie să urmărească0 - adaptarea la condiţiile zonei6 - aungerea la maturitate înainte de venirea brumei6 - să fie rezistent la secetă, boli şi dăunători6 - să aibă o bună rezistenţă la frângere şi o inserţie uniformă a ştiuletului6 1.1.) onarea hibrizilor
are ca principal criteriu constanta termică, care se obţine prin însumarea temperaturuilor mai mari de 1*Q3 pe întreaga perioadă de vegetaţie. Sn câmpia de sud şi vest se acumulează pe timpul verii 'semănatrecoltat(, cel puţin 1=**Q3, în zona dealurilor până la 17**Q3 şi se poate etinde în cultură până în zonele în care, pe perioada de vegetaţie, se acumulează cel puţin !**-!"*Q3 temperaturi utile. 78! I cuprinde cea mai largă suprafaţă de cultură din ţară ,?HV1/@@51<@@VC, cuprinde 3âmpia din sudul ţării, obrogea până în partea de sud a podişului :oldovei.Sn această zonă este recomandată cultivarea cu prioritate a hibrizilor târzii, care folosesc în mod eficient aceste condiţii. 78! - ?H V 1%@@51/@@VC, cuprinde 5odişul :oldovei ,câmpia din nord-vestul ţării, în această zonă se cultivă "*+ hibrizi milocii, #"+ hibrizi timpurii şi 1"+ hibrizi târzii. 78! I ?HV >@@51%@@VC, cuprinde zonele subcolinare ale 3arpaţilor :eridionali şi &rientali, 5odişul Hransilvaniei, hibrizii timpurii se cultivă în proporţie de @" + şi 7" + se cultivă hibrizi milocii. intre hibrizii cultivaţi amintim0 -%i#rizi foarte timurii I pache 'F(, ral '?4(, 3iclon, 3ristal, Fundulea !), :ilenium, 4uceava !!, /atacha '?4(. 1%i#rizi timurii 1 lberta '?4(, 3larica '?4(, Felicia '?4(, Nelga '?4(, Xintal '?4(, :onalisa '?4(, 9lan, Hurda 1**, Hurda 1>*, Hurda 4uper. -%i#rizi semitimurii -rom(neti -ndreea, :ilcov, :inerva, /eptun, &ituz6 străini1 lfor 'F(, stral, uriu 'F(, 9va '?4(, :arista '?4(. 1%i#rizi semit(rzii1rom(neti1 3ampion, acic, Faur, Fulger, Fundulea #7*, Fundulea #77, Fundulea #=*, Fundulea #@>, <, &pal, &ana, Cubin, 4afir, oim, Bultur, strainKi miral 'F(,3olomba '?4(, anella '?4(, 9velina '?4(, Fulvia '?4(.
11>
-%i#rizi t(rzii1rom(neti-3ocor, Fundulea =1*, Fundulea =17, Fundulea =1), Fundulea =7*, Hemerar, straini lesia 'F(, liacan 'F(, 3ecilia '?4(,3oralba '?4(, 2aura '?4(, 2uce '(, Felipe '(, Bero'(.
1.1.< F)8e'e (e!e(ii i "e8;&'!(ii #!)"i)'e fen&f)8e'e u fost delimitate 11 faze, din care fazele *-" aparţin etapei vegetative şi >-1* aparţin etapei generative. 3riteriile de delimitare în etapa vegetativă sunt numărul de frunze, iar în etapa generativă evoluţia creşterii şi maturării bobului. 1# 0aza 9 "germinare-răsărire # - durează )-1> zile şi are nevoie să acumuleze 17*-1)*Q3, temperaturile scăzute de >-)Q3 de scurtă durată, când coleoptilul este în sol şi de -=Q3 după răsărire, nu produc pierderi. Faza se declanşează la temperatura minimă de )Q3 şi prin absorbţia apei în proporţie de #"-=* + faţă de masa seminţei. 5rin pericarpul seminţei apare mai întâi radicela, iar după 1-7 zile apare şi plumula 'viitoarea tulpină a plantei( proteată de coleoptil. 4ub mugurele de creştere apar 7-" rădăcini seminale. lungirea tulpiniţei până la suprafaţa solului se face prin alungirea primului internod. 3ând vârful coleoptilului apare la suprafaţa solului, la lumină, alungirea primului internod se opreşte iar frunzele încep să apară din coleoptil. :# 0aza 9) "două frunze complet formate #- primele 7 frunze complet formate apar după @-1* zile de la răsărire, se formează primele rădăcini coronare, nutriţia plantei se face greu, datorită sistemului radicular slab dezvoltat, fertilizarea localizată aplicată odată cu semănatul, aută mult plantele în această fază. 3# 0aza 1 "patru frunze complet formate #- este vizibilă la 1"-7* zile de la răsărire, planta are cca. =* cm înălţime, începe procesul de iniţiere a paniculului, de formare a tuturor frunzelor şi mugurilor ştiuletului, grindina şi îngheţul uşor pot atinge frunzele epuse fără a distruge planta, deoarece vârful de creştere este încă sub suprafaţa solului, se face praşilă mecanică cu asigurarea zonelor de protecţie suficient de late, pentru a nu distruge o parte a sistemului radicular permanent. 4e fac tratamente împotriva carenţei în zinc, prin aplicarea 1-# tratamente foliare cu sulfat de zinc în concentraţie de *,7+. 4e eecută erbicidarea postemergentă şi fertilizarea fazială cu azot. <# 0aza 1) "şase frunze complet formate# , la 77-7" zile după răsărire, vârful de creştere este la suprafaţa solului, se dezvoltă mugurii viitorilor ştiuleţi, de la fiecare nod aflat încă sub suprafaţa solului.Cădăcinile coronare predomină, creşte consumul de /, 5, X, de aceea este necesar ca în 11@
această fază să se aplice îngrăşăminte concomitent cu praşilele./u se mai fac erbicidări cu 7,= pentru a nu inhiba dezvoltarea mugurilor noilor ştiuleţi. acă apar dăunători se vor face tratamente cu insecticide granulate. )# 0aza : "opt frunze complet formate# la cca. #* zile de la răsărire la hibrizii milocii şi respectiv, după =* zile la hibrizii târzii, vârful de creştere se află la "-) cm deasupra suprafeţei solului, creşterile vegetative sunt intense, grindina poate diminua recolta cu 1*-7* +, se fac tratamente împotriva sfredelitorului, fiind perioada eclozării ouălor. +# 0aza :) "zece frunze complet formate# apare la #>-#) de zile la hibrizii milocii şi =)-"* zile la hibrizii târzii, creşte conţinutul de /, 5, X şi nevoia de apă, începe creşterea rapidă a panicului şi formaţiunile viitorilor ştiuleţi. # 0aza 3 "douăsprezece frunze complet formate# la =7-=" zile la hibrizii milocii şi ""-"> zile la hibrizii târzii. Hulpina şi paniculul cresc rapid, indicele foliar este #-=. =# 0aza 3) "patrusprezece frunze complet formate#, se realizează la "* zile de la răsărire la hibrizii milocii si cca. >* zile la hibrizii târzii, are loc o creştere rapidă a tulpinii prin alungirea internodiilor şi alungirea rahisului ştiuletului6 începe alungirea stigmatelor florilor de la baza rahisului.3onsumul de apă şi elementele nutritive este mare. ># 0aza < "apariia panicului# - devine vizibil vârful panicului, se alungesc stigmatele, este necesară irigarea culturii. 19# 0aza ) "apariia mătăsii scuturarea polenului# indicele foliar este "->, continuă consumul rapid de / şi 5 şi scade absorbţia potasiului.par primele semne ale atacului sfredelitorului porumbului '&strinia nubilalis(. 11# 0aza + ' (nceperea umplerii bobului# are loc la cca. 17 zile după apariţia mătăsii, se accelerează acumularea amidonului în bob, continuă absorbţia azotului şi a fosforului. 1:# 0aza "coacerea (n lapte# are loc la cca. 7= zile de la apriţia stigmatelor, depunerea substanţelor de rezervă în bob se face într-un ritm rapid, carenţele nutritive şi lipsa apei determină şistăvirea boabelor. 13# 0aza = "coacerea (n lapte-ceară# se realizează după cca #> zile de la apriţia stigmatelor, apare mişuna la hibrizi convarietatii dentiformis, se usucă frunzele bazale. 1<# 0aza > "coacerea (n pârgă %ceară (, se realizează după cca.=) zile de la mătăsire, se încheie procesul de depunere a substanţelor de rezervă în bob, între endosperm şi embrion apare stratul negru de separare între endosperm şi embrion, care împiedică fluul substanţelor spre endosperm.
11)
1)# 0aza 19 "maturitatea fiziologică# se atinge după cca. >* zile de la
mătăsire, se continuă uscarea boabelor, frunzelor şi a pănuşilor.
1.1.@ Ce(inţe'e f)ţ "e 'i i #&' atorită plasticităţii ecologice, porumbul de cultivă în nord până la latitidinea de ")Q '4uedia(, iar în sud până la =7Q 'în /oua Meelandă(. )Ce(inţe f)ţ "e !e0e()!$( 5 germinarea seminţelor se face )1*Q3, temperaturi de =-"Q3 după răsărire duc la încetarea creşterii şi moartea plantelor. 8rumele târzii de asemeni duc la distrugerea frunzelor. 3reşterea plantei este favorizată de temperaturi medii de 1#Q3 în luna mai şi de 1)Q3 în lunile iunie, iulie, august, însă creşterea este rapidă la temperaturi de 7=-#*Q3. 2a înflorire eistă o perioadă critică în ceea ce priveşte temperatura, deoarece nivelul optim este de 1)-7=Q3. Hemperatura ridicată combinată cu seceta atmosferică determină un decala mare între apariţia mătăsirii şi înspicat, având drept consecinţă fecundarea defectuoasă. &scilaţiile mari de temperatură de la zi la noapte înainte de fecundare au de asemeni efect dăunător deoarece împiedică formarea anterelor, grăunciorii de polen rămân mici, deformaţi. Hemperaturile optime în perioada de înspicat şi fecundare nu trebuie să depăşească 7#Q3. Hemperaturi de #*Q3 şi o umiditate atmosferică redusă determină coacerea prematură a porumbului, scăzând astfel nivelul producţiei. in faza de coacere în ceară până la coacerea deplină, un climat uscat, cu temperaturi ridicate '71Q3( asigură maturarea plantei în cele mai bune condiţii. bCe(inţe'e f)ţ "e $i"i!)!e acă ţinem cont de originea lui, porumbul, am putea spune că este o plantă pretenţioasă la umiditate, însă datorită coeficientului de transpiraţie mic 7@*, sistemului radicular profund şi foarte dezvoltat şi caracterului erofitic al părţii aeriene, porumbul este o plantă rezistentă la secetă mai ales în prima parte a perioaddei de vegetaţie. 3erinţele faţă de apă variază pe parcursul perioadei de vegetaţie, perioada critică etse între 1*-7* iunie şi 1*-7* august adică înainte de apariţia paniculelor şi până la maturitatea în lapte, când consumul de apă se ridică la >)-@=+ din totalul necesar pentru întreaga vegetaţie iar umiditatea în sol trebuie să fie la >*-)* + din 33. 5rimăvara este important să se cunoască rezerva de apă din sol pentru a stabili corect densitatea plantelor. Ce(inţe'e f)ţ "e '$in 5orumbul fiind o plantă de zi scurtă, creşte bine la lumină intensă.4e recomandă etinderea în cultură a hibrizilor cu poziţia frunzelor mai aproape 11!
de verticală, care se vor preta la densităţi mai mari şi va conduce la ridicarea coeficientului de convertire a energiei solare. "Ce(inţe'e f)ţ "e #&' 5orumbul se poate cultiva pe soluri variate, însă recolte mari se pot obţine pe soluri adânci, fertile, cu o tetură luto-nisipoasă, lutoasă, cu #-"+ humus, cu apă freatică la adâncimea '1,"-#," m(, cu pN V >,"-@,". 2a noi în ţară porumbul se cultivă pe toate tipurile de cernoziom, pe soluri brun-roşcate, argilo-iluviale, soluri aluviale, soluri nisipoase şi altele. 5e solurile superficiale sau compacte, neaerate recolta de porumb poate fi de peste # ori mai mică decât pe un sol cu proprietăţi fizice optime.
1.%.Te-n&'&+i) "e $'!$( 1 R&!)ţi)- porumbul este considerat o plantă cu cerinţe modeste faţă de planta premergătoare. Cezulate bune se obţin după culturi leguminoase pentru boabe şi furaere, cereale păioase de toamnă, in cânepă, cartof, sfeclă, floarea soarelui. 3ele mai bune rezulate se obţin după leguminoase pentru boabe, mazăre, fasole, soia, borceag. 2ucerna deşi lasă importante cantităţi de / în sol şi reface structura solului, nu este o premergătoare potrivită pentru porumb în zonele secetoase, fără irigare. Cotaţia cea mai frecventă este grâu I porumb, datorită suprafeţelor mari cultivate cu cele două culturi. atorită însă atacului de fusarioză, care este o boală comună a ambelor specii, această rotaţie se întrerupe după =-" ani. 5orumbul poate fi cultivat şi după orz, secară şi cereale de primăvară. /u sunt indicate ca premergătoare iarba de 4udan sau meiul. mplasarea culturii se recomanda sa se faca in asolamente de 7-> ani, asigurand astfel o reducere insemnata a infestarii cu agenti patogeni, daunatori si buruieni greu de combatut. :onocultura- s-a etins pe solurile fertile, mai oase, cu apa freatică la mică adâncime, supuse în primăverile mai ploioase ecesului temporar de umiditate, terenuri pe care grâul nu le valorifică în aceeaşi măsură ca porumbul. 3ultivarea porumbului la 7-# ani pe aceeaşi suprafaţă determină folosirea unor cantităţi mari de îngrăşăminte, creşterea gradului de îmburuienare, înmulţirea bolilor şi dăunătorilor specifici 'sfredelitorul, gărgăriţa frunzelor, fuzarioza(. :onocultura practicată mai mult de 7-# ani duce la pierderi de recoltă direct proporţionale cu durata şi tehnologia aplicată, intervenind aşa numitul 17*
fenomen de $oboseală a solului%. stfel an de an sunt etrase din sol nediferenţiat aceleaşi cantităţi de elemente nutritive, fapt care determină o scădere a concentraţiei mai ales în fazele tinere de dezvoltare a plantei, de asemeni an de an sunt introduse în sol cantităţi mari de resturi vegetale bogate în celuloză, prin descompunerea cărora în condiţii de primăveri reci, bogate în precipitaţii şi condiţii de anaerobioză rezultă unii compuşi toici care dereglează metabolismul plantei. 2a rândul său porumbul este o bună premergătoare pentru culturile de primăvară şi chiar grâul de toamnă, cu condiţia cultivării de hibrizi cu perioadă de vegetaţie mai scurtă. e asemeni se acordă atenţie aplicării erbicidelor triazinice. % Fe(!i'i8)(e) 5orumbul este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive, consumul specific pentru 1 tonă boabe este în funcţie de nivelul producţiei cuprins între 1)-7) / s.a., ),> I 1= ;g 5 7&" şi 7=-#> ;g X 7&. zotul se absoarbe de-a lungul întregii perioade de vegetaţie. Fosforul - are rol în creştere şi fructificare, ecesul de fosfor determină insuficienţa zincului. 5otasiul- măreşte rezistenţa la cădere, secetă şi boli. intre microelemente, frecvent pe cernoziomurile cambice apare carenţa în zinc, care se manifestă în faza de =-> frunze prin apariţia unor linii de decolorare în umătatea bazală a frunzei până la necrozarea lor. 3arenţa este favorizată de temperaturile scăzute din mai - iulie, de monocultură şi ecesul de fosfor. 9cesul de fosfor face ca zincul să fie reţinut sub formă de pectaţi în pereţii celulari ai rădăcinilor. Colul fiziologic al zincului este legat de sinteza hormonilor de creştere, influenţând metabolismul glucidelor şi substanţelor proteice. 5osibilitate apariţiei carenţei în zinc se corelează cu mobilitatea fosforului şi factorul de reacţie. 3reşterea alcalinităţii şi a conţinutului de fosfaţi mobili determină reducerea mobilităţii zincului. 5ierderile de producţie ca urmare a carenţei de zinc sunt cuprinse între 1*->*+. 5entru prevenirea carenţei de zinc s-a stabilit ca necesară aplicarea a 1* ;gEha Mn odată cu fertilizarea de bază a solului, efectul se menţine = ani. Sn zonele cu o mică probabilitate de apariţie a carenţei în Mn, se aplică stropiri repetate cu soluţii de *,7+ sulfat de Mn, începând din faza de #-= frunze. Fertilizarea organică a porumbului plicarea gunoiului de grad se face pe toate tipurile de sol în doză de 7*-=* tEha, direct la cultura porumbului, efectul este mai evident în zonele umede. 171
Fertilizarea organo-minerală I mineralizarea materiei organice şi prezenţa îngrăşămintelor chimice conduc la obţinerea unor sporuri de recoltă. Cezultate bune se obţin pe solurile nisipoase, erodate prin aplicarea împreună a 7* t gunoi de grad şi #7-=) ;g / şi #7-=) ;g 5. Sngrăşămintele verzi I cu rol asemănător gunoiului de grad, fiind mult aplicate în 4?, Dtalia, ?ngaria. 9le sunt mai economice atunci când sunt cultivate în culturi ascunse sau cultivate în mirişte.5entru culturi ascunse se recomandă utilizarea sulfinei, iar pentru culturi duble se recomandă lupinul alb. Fertilizarea chimică I reprezintă unul din cele mai importante miloace de creştere a producţiei de porumb. 9lementul principal care asigură creşterea producţiei de porumb este azotul, pentru 1 ;g / se obţine un spor de recoltă de 1=-1> ;g. 2a stabilirea dozelor de îngrăşământ se ia în considerare tipul de sol, nivelul producţiei scontate, rezerva solului, consumul specific, regimul precipitaţiilor, hibridul cultivat, planta premergătoare. Fertilizarea cu /- reacţia porumbului la aplicarea azotului este mai mare în cultură irigată în comparaţie cu cultura obişnuită. ozele orientative de azot sunt următoarele0
D&8e'e &(ien!)!i;e "e )8&! 0en!($ fe(!i'i8)(e) 0&($b$'$i b&)be Ni;e'$' Fe(!i'i!)!e) #&'$'$i 0(&"$ţiei 4căzută :ilocie Cidicată "e b&)be 'D/ V 1-7( 'D/ V 7-#( 'D/ V #-=( ! -) " !*-17* )*-11* >*-1** >-1* 1=*-7=* 1#*-77* 17*-7** 1*-1" 7=*-#7* 7#*-7!* 71*-7>* D/ V Dndicele de azot V Numus B+ 3orectarea dozelor de / se face prin reducerea dozei cu 7*-"* ;g /Eha dacă porumbul urmează după leguminoase perene sau anuale, de asemenea se reduce cu 7 ;g / pentru fiecare tonă de gunoi de grad aplicată direct la cultura porumbului şi respectiv 1 ;g / dacă gunoiul a fost aplicat la planta premergătoare, doza se reduce cu 7*-#* ;g / în cazul hibrizilor sensibili la frângerea tulpinilor.
177
oza se maorează cu 7* ;g /Eha dacă porumbul urmează după floarea-soarelui şi cu 7"-#* ;g /Eha dacă urmează după sfeclă, cartofi târzii sau în anul al DDD lea de monocultură. Sn funcţie de nivelul precipitaţiilor în perioada octombrie-februarie doza se corectează cu j " ;gE 1* mm precipitaţii peste sau sub media multianuală. oza se măreşte cu 7* ;gEha pe solurile cu aport freatic şi când semănatul se face în primăveri umede şi de micşorează cu 7* ;g în primăverile secetoase. plicarea azotului se face fracţionat astfel0 - #*-=* ;gEha azot sub formă de îngrăşământ comple sau azotat de amoniu, concomitent cu semănatul6 - la praşila a DD a şi a DDD a mecanică se aplică #*-@*+ ;g Eha / sub formă de uree, azotat de amoniu sau îngrăşăminte lichide. - concomitent cu irigarea se vor asigura doze de 1*-7* ;gEha corelate cu dozele aplicate anterior şi starea culturii. Fertilizarea cu fosfor Iefectul azotului este amplificat dacă este administrat împreună cu fosforul. iferenţierea dozelor cu fosfor se face în funcţie de nivelul programat al producţiei de boabe şi starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil. ozele recomandate de fosfor sunt0
D&8e'e &(ien!)!i;e "e f&#f&( 0en!($ fe(!i'i8)(e) 0&($b$'$i b&)be Ni;e'$' A0(&;i8i&n)(e) #&'$'$i $ f&#f&( &bi' 0(&"$ţiei "e 4labă :ilocie Cidicată b&)be ! -) ( 1-7 mg 7-# mg "-> mg 57&"E1**g sol 57&"E1**g sol 57&"E1**g sol " =*-)* 7*-=* >-1* @*-1#* =*-)* 7"->* 1*-1" 11*-1"* )*-11* >*-)* oza de 5 se reduce cu 1 ;g 5 7&" pentru fiecare tonă de gunoi de grad aplicat direct culturii porumbului şi se reduce cu *," ;g 5 7&" dacă gunoiul s-a aplicat culturii premergătoare. plicarea îngrăşămintelor cu 5 se face sub arătură, toamna. Sngrăşămintele complee cu 5 se pot aplica primăvara la pregătirea patului germinativ, sau concomitent cu semănatul ' fertilizarea starter(. Fertilizarea cu potasiu 5reocuparea pentru valorificarea capacităţii de producţie a hibrizilor presupune folosirea unor cantităţi mari de / şi 5. stfel se poate crea un uşor 17#
dezechilibru în mediul nutritiv, de aceea se recomandă administrarea de X 7& chiar şi pe solurile bine aprivizionate. ozele de X se aplică în funcţie de rezerva solului în acest element nutritiv, astfel pe solurile slab aprovizionate cu X 'sub 1* mg X 7&E1** g sol( se aplică 1**-1"* ;gEha X 7& 6 pe solurile aprovizionate milociu '1*-7* mg X 7&E1** g sol( dozele vor fi )*-1** ;gEha X 7& şi pe solurile bine aprovizionate 'peste 7* mg X 7&E1** g sol( dozele nu vor depăşi >*-)* ;g X 7&. 5entru fiecare tonă de gunoi de grad doza de X 7& se reduce cu 7," ;g X 7&Et când gunoiul se aplică direct şi cu 1 ;g X 7&Et când gunoiul s-a aplicat plantei premergătoare. 5otasiul măreşte rezistenţa la frângere şi rezistenţa la boli. plicarea îngrăşămintelor cu X este similară cu cele cu 5 7&". plicarea amendamentelor 5e solurile acide cu pN sub ",! este obligatorie folosirea amendamentelor cu calciu o dată la =-" ani.
*L$((i'e #&'$'$i 5rin lucrarile solului se urmareste afanarea acestuia pentru imbuntatirea regimului de apa, aer si substante nutritive, incorporarea resturilor vegetale, nivelarea terenului, combaterea buruienilor si asigurarea rasaririi. a( upă remergătoare timurii se face arătura la adâncimea de 7*-7" cm, pe terenurile uşoare şi 7"-#* cm pe terenurile milocii şi grele, cu plugul în agregat cu grapa stelată. 9ficienţa arăturii este cu atât mai mare cu cât se face mai repede după eliberarea terenului de planta premergătoare. 5regătirea solului prin 7 arături, vara la 7* cm adâncime şi toamna la #* cm, nu determină sporuri de producţie eficiente.5ână toamna arătura de vară se menţine curată de buruieni şi afânată. b( Duă remergătoare t(rzii se face arătura de toamnă la adâncimea de 7"-#* cm, în funcţie de umiditate, cu plugul în agregat cu grapa stelată. 4e recomandă folosirea grapei stelate numai după plantele care se recoltează mai devreme 'soia, floarea-soarelui, porumb pentru siloz(, după plantele recoltate mai târziu arătura rămâne negrăpată . 2ucrările solului în primăvară asigură calitatea însămânţării, încolţirea şi răsărirea porumbului. acă la desprimăvărare terenul este nivelat, neîmburuienat şi fără resturi vegetale la suprafaţă, pregătirea patului germinativ se face în preziua semănatului cu combinatorul sau grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi. 17=
acă primăvara terenul este denivelat şi îmburuienat, se face o lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu grape cu colţi, după care în preziua semănatului se lucrează cu combinatorul, perpendicular pe direcţia de semănat. 5atul germinativ este de calitate când solul pe adâncimea de #-> cm este mărunţit şi zvântat, iar dedesubt este aşezat, pentru a favoriza ascensiunea apei la bob. 4unt ţări în care se practică sistemul de lucrări minime în două variante 0 - cu o singură trecere I fertilizarea, arat, discuit, grăpat, erbicidat şi semănat. - cu 7 treceri I la prima trecere se face fertilizarea şi aratul iar la a doua trecere discuirea, erbicidarea şi aplicarea îngrăşămintelor pe rând şi semănatul. 5entru condiţiile ţării noastre se poate aplica sistemul minim cu 7 treceri. 3a variantă a sistemului de lucrări minime în cultura porumbului, în ţara noastră fără să fie afectată producţia ar putea fi folosită înlocuirea arăturii cu lucrarea cu grapa cu discuri =,7, în cazul unui teren curat de buruieni, lipsit de resturi vegetale cu condiţia ca arătura adâncă să se eecute din 7 în 7 ani. /.S9nţ) i #en)!$' 4ămânţa trebuie să aparţină hibrizilor zonaţi şi să aibă 5V !)+ minim şi V !*+ minim. Smpotriva agenţilor patogeni 'fusarioza(, sămânţa se tratează cu Hiradin, CoRal în doză de #," lEt, Hiramet, ltiram # ;gEt, :etoben @* 5?- 7 ;gEt, :aim 1lEt. Smpotriva dăunătorilor sămânţa se tratează cu aucho 17," ;gEt, 3ruiser ! lEt, 5romet 7" lEt, 4eedo 17," ;gEt. 4emănatul se face când în sol la ora @ dimineaţa la adâncimea de 1* cm, temperatura este de )Q3 şi vremea este în curs de încălzire. 3alendaristic în zona de câmpie se seamănă între 1-7* aprilie şi între 1"-#* aprilie în celelalte zone. 5entru fiecare zi câştigată la răsărire se grăbeşte cu 7 zile apariţia paniculelor şi a stigmatelor, ceea ce duce deci la reducerea perioadei de vegetaţie. 4emănatul începe cu hibrizi timpurii, mai rezistenţi la temperaturi scăzute, pe soluri cu tetură uşoară , care se zvântă mai repede. ensitatea- se stabileşte în funcţie de hibridul cultivat, umiditatea şi fertilitatea solului. 2a hibrizii timpurii densitatea în teren neirigat este =".***->*.*** plEha, iar în condiţii de irigare >".***-@*.*** plEha, la hibrizii milocii în 17"
teren neirigat =*.***- "".*** şi >*.***- >".*** în teren irigat iar la hibrizii târzii =*.*** -"*.*** plEha la neirigat şi >*.***->".*** în teren irigat. 3antitatea de sămânţă la hectar variază între 1"-#* ;g în funcţie de puritate şi germinaţie, ::8. istanţa între rânduri- porumbul se seamănă la distanţa de @* cm pe terenurile neirigate şi irigate prin aspersiune şi la distanţa de )* cm pe terenurile irigate pe brazde, iar pe rând densitatea variază de la #-= plante la metru liniar la "-> plante la metru liniar. dâncimea de semănat Ivariază în funcţie de tetură şi umiditatea solului. Sn regiuni umede cu soluri grele se seamănă la "-> cm, în zone mai uscate cu tetură milocie a solului adâncimea este >-) cm. Fiecare cm în plus la adâncime, în funcţie de temperatura solului, întârzie răsărirea cu "-#* ore.
:L$((i'e "e n+(ii(e a(3ombaterea buruienilor- reprezintă principala lucrare de îngriire la porumb.5orumbul are un ritm lent de creştere în primele faze şi o densitate redusă la unitatea de suprafaţă de aceea nu face faţă competiţiei cu cele )**1"** de buruieni care răsar la m 7. 5ierderile de recoltă datorate buruienilor la hibrizii cultivaţi în ţara noastră se situează între #*-!*+. 3ombaterea buruienilor se face prin lucrări mecanice şi manuale, prin folosirea erbicidelor sau combinat lucrări mecanice şi folosirea erbicidelor. 2a stabilirea metodei optime de combatere a buruienilor este necesar sa se tina seama de urmatoarele0 gradul de infestare cu buruieni, speciile dominante, tipul de sol 'continul de humus, argila, reactia solului(, conditiile climatice zonale si rotatia culturii. Dnfestarea cu buruieni este foarte diversificata, in care cele mai reprezentative specii sunt0 1 monocotile$onate 0 Setaria 'mohor(, Ec%inoc%loa 'iarba barboasa(, Digitaria 'meisor(, Sorg%um %aleense 'costrei( - $icotile$onateK Amarant%us sp. 'stir(, C%enoo$ium sp. 'loboda(, ant%ium strumarium 'cornuti(, Solanum nigrum 'zarna(, Sinais arvensis 'mustar salbatic(, a%anus ra%anistrum 'ridiche salbatica(, Pol8gonum convolvulus 'hisca urcatoare(, A#utilon 'teisor(, 'i#iscus 'zamosita(, T%lasi 'pungulita(, 2alinsoga 'busuioc salbatic(, 2allium aarine 'turita(, Datura 'ciumafaia(, Cirsium 'palamida(, Convolvulus 'volbura(, Sonc%us 'susai(, 4at%8rus 'sangele voinicului(
17>
5entru combaterea buruienilor fără utilizarea erbicidelor se eecută următoarele lucrări0 - grăpat cu grapa cu colţi, la =-> zile de la semănat, pentru distrugerea buruienilor şi a crustei. - grapat după răsărire, când s-a ridicat roua, numai pe timp frumos când plantele sunt puţin ofilite, pentru a fi elastice, se lucrează perpendicular pe direcţia rândurilor6 - lucrarea cu sapa rotativă, când porumbul are #-" frunze, eecutată la viteza maimă a tractorului6 - prima praşilă mecanică între rânduri, la adâncimea de )-17 cm, cu viteza de =-" ;mEh, pentru a nu acoperi plantele6 - praşila a DD a se face la 1*-1= zile, la adâncimea de @-)cm cu viteza de )-1* ;mEh6 - prasila a DDD a se face dupa 1"-7* zile de la a doua, la adancimea de "-> cm cu viteza de 1*-17 ;mEh 5raşilele mecanice vor fi urmate de praşile manuale după primele 7 praşile mecanice. 5e terenurile cu precipitatii bogate este motivată bilonarea porumbului. 3ombaterea chimică a buruienilor- se poate face prin aplicarea preemergentă sau postemergentă a erbicidelor. 9rbicidele folosite in cultura porumbului sunt in numar foarte mare, pot fi simple, sau complee, practic nu eista specie de buruiana din lanul de porumb care sa nu fie combatuta de unul din erbicide. Sn culturile infestate cu costrei din rizomi tratamentul preemergent se completează pe vegetaţie, când plantele au #-> frunze 'porumbul( şi =-> frunze costreiul, cu unul din erbicidele 0 Hitus- =*->* gEha, Hell- =* gEha, :istral- 1-1,"lEha. 9ficacitatea este maimă aplicând 7 tratamente, primul când costeriul are #-= frunze cu Hell sau Hitus #*-=* gEha şi al doilea după cca 7* zile cu 7*-#* gEha. Ceuşita combaterii buruienilor în cultura porumbului nu se asigură numai prin erbicide, ci această luptă trebuie dusă integrat respectând rotaţia, lucrările solului. Dn functie de dominanta unor specii de buruieni si conditiile de infestare au fost stabilite mai multe metode de combatere a buruienilor.
17@
1. D&in)n!e #$n! b$($ieni'e &n&&!i'e"&n)!e )n$)'e #i "i&!i'e"&n)!e #en#ibi'e ') e(bii"e #i ib$($ien)(e (e"$#) $ #0eii 0e(ene Ci(#i$, C&n;&';$'$# Felul 9rbicidul erbicidulu i Bolatil 8utizin >* 49
1.T()!)en! &bin)!
ardoprim plus gold /evolatile 5rimetra gold uardian etra lazine :erlin mi
oza lEha6 ;gEha >-1* lEha
&bservatii
- aplicat inainte de semanat si incorporat la )-1* cm adancime =-"lEha - toate se aplica imediat dupa semanat - dozele de aplicare se 7."#."lEha stabilesc in functie de =->lEha tipul de sol
=->lEha 1.@"-7.* lEha Hazastop =-" lEha spect 7."-# lEha 2uma #."-= lEha 4peciile de buruieni combatute cu erbicidele mentionate sunt cele monocotiledonate anuale si unele dicotiledonate anuale04etaria, 9chinochloa, igitaria, 4orghum din samanta, maranthus, 3henopodium, Nibiscus, 5ortulaca. /u sunt combatute speciile0 _anthium, 4inapis, Caphanus, butilon, 4olanum 'eceptie fac solurile care au sub 7," + humus(. Bolatile iizocab >-1*lEha -aplicat inainte de semanat si incorporat la )-1* cm adancime /evolatile ual gold 1.*-1." - aplicate inainte de %.T()!)en! lEha semanat si incorporate $ e(bii"e uardian 1.@"-7." superficial la #-= cm, #i0'e in zonele secetoase sau lEha )n!i+()ineie HrophR 7-# lEha aplicate imediat dupa Frontier 1.7-1.> semanat, in zonele 17)
lEha umede CelaR [email protected] lEha cenit "** 7."-" lEha 4tomp =-" lEha acmasuin 1.@"-7." lEha 3hallanger [email protected] lEha 5roponit @7* 7-# lEha 9rbicidele mentionate au o eficacitate superioara asupra speciilor monocotiledonate anuale0 4etaria, 9chinochloa, igitaria, 4orghum din samanta si unele dicotiledonate0 maranthus, 3henopodium.
*. T()!)en!e $ e(bii"e )#&i)!e -erbicidele mentionate la punctul 7, se pot asocia cu unul din erbicidele antidicotiledoneice Comazin, 7-= ;gEha Comane 3alitraz, 7-= lEha 4anazin :erlin @" 1**-17* gEha :aizina, 1.1-7.7 trane !* ;gEha 3alisto *.7"-*.#" lEha 8roadstri;e "*-@* gEha %. D&in)n!e #$n! b$($ieni'e &n&&!i'e"&n)!e #i "i&!i'e"&n)!e )n$)'e #i 0e(ene 'fara 4orghum halepense din rizomi( Dn acest caz sunt necesare doua tratamente, primul la semanat 'preemergent( si al doilea pe vegetatie 'postemergent(. Felul
9rbicidul
oza
&bservatii 17!
erbicidulu i Bolatile iizocab
1.T()!)en! /evolatile ual gold $ e(bii"e uardian #i0'e )n!i+()ineie HrophR Frontier CelaR cenit "** 4tomp acmasuin 3hallanger 5roponit @7* Dcedin super <isan : ril super 2ancent gold :ustang 3ambio 8iosto; 3allamK aduvant 8anvel = 4K ad. 2ontrel #** 3liophar
lEha6 ;gEha >-1*lEha
1.*-1." lEha 1.@"-7." lEha 7-# lEha 1.7-1.> lEha [email protected] lEha 7."-" lEha =-" lEha 1.@"-7." lEha [email protected] lEha 7-# lEha 1 lEha
-aplicat inainte de semanat si incorporat la )-1* cm adancime - aplicate inainte de semanat si incorporate superficial la #-= cm, in zonele secetoase sau aplicate imediat dupa semanat, in zonele umede
- epoca optima de aplicare este cand porumbul este in %. T()!)en! 1-1.7" lEha faza de =-> frunze6 0&#!ee(+en! *.=-*.> lEha buruienile dicotiledonate in 7.* lEha faza de 7-= frunze, *.#-*.=K1.* iar speciile perene au cel mult 1* cm lEha *."-*.>K1.* inaltime lEha *.#-*." lEha cand predomina speciile 3irsium, 4onchus, 5olRgonum 4e pot aplica si tratamente asociate cu erbicidele 5ea; K 8anvel '1" g K*,= lEha(6 5ea; K 4: '1" g K 1lEha(6 3alisto K tplus '*,#" K*," lEha(
*. D&in)n!e #$n! b$($ieni'e &n&&!i'e"&n)!e #i "i&!i'e"&n)!e )n$)'e #i 0e(ene 'inclusiv 4orghum halepense din rizomi(
1#*
5e suprafetele de porumb infestate si cu costrei din rizomi, se impune aplicarea a 7-# tratamente si anume0 5rimul tratament se face cu erbicide antigramineice, amintite anterior. Felul 9rbicidul erbicidulu i Bolatile iizocab
oza lEha6 ;gEha
&bservatii
>-1*lEha
-aplicat inainte de semanat si incorporat la )-1* cm adancime 1.T()!)en! /evolatile ual gold 1.*-1." lEha - aplicate inainte $ e(bii"e uardian 1.@"-7." lEha de semanat si #i0'e incorporate HrophR 7-# lEha )n!i+()ineie Frontier 1.7-1.> lEha superficial la #-= CelaR [email protected] lEha cm, in zonele secetoase sau cenit "** 7."-" lEha aplicate imediat 4tomp =-" lEha acmasuin 1.@"-7." lEha dupa semanat, in 3hallanger [email protected] lEha zonele umede 5roponit @7* 7-# lEha %. T()!)en! :istral 1.*-1." lEha -dozele se stabilesc in functie 0&#!ee(+en! $ e(bii"e HitusKHrend =*de inaltimea #e'e!i;e >*gK*.1+ de 9Yuip 1.@"-7." lEha plantelor costrei, gradul de infestare si conditiile climatice Dn cazul infestarii si cu dicotiledonate anuale si perene, se va aplica un erbicid anticotiledoneic singur sau in asociere cu erbicidele anticostreice selective mentionate, dar cu conditia respectarii fazei optime de aplicare.
/. C&b)!e(e) b$($ieni'&( $ $n #in+$( !()!)en! 0&#!ee(+en! ) Infe#!)(e &"e()!) $ b$($ieni &n& #i "i&!i'e"&n)!e 'inclusiv perene(
1#1
9rbicidul
oza lEha6 ;gEha =-" lEha 1. T()!)en!e Hazastop W0&#!ee(+en!e 8asisKHrend 7*-7"K*,1 + !i0$(i$X 'Katrazin( 'K7;gEha( 2umaKtraplus #.*#."K*."lEha
%. T()!)en!e 0&#!ee(+en!
&bservatii
-porumbul are #-= frunze - buruienile monocotiledonate sunt inainte de infratire si cele dicotiledonate in faza de rozeta '7-= frunze( #*@gEhaK*,1+ - porumbul are =-> frunze - buruienile au 7-= frunze
Hitus plusKHrend 3ombate 3irsium, 4orghum sun 1* cm inaltime 9YuipKad. 1," K*,7-*," lEha *. T()!)en!e :istral K3alisto 1-1.7"K*.7")#&i)!e *.#" lEha :istralK8anvel 1.* K *.= lEha =4 b infe#!)(e 0$!e(ni) $ b$($ieni )n$)'e #i 0e(ene in'$#i; &#!(ei "in (i8&i 1. -ib(i8 "e 0&($b (e8i)#!en!i "e W!i0 !()n#+eniX !i0 WLLX #)$ WRRX 4e recomanda aplicarea de erbicide specifice0 - 2D89CH\ 2D/X 'hibrizi $22%( 7-= lEha sau secvetial 7K76 7K# lEha - C&?/?5 C9\ 'hibrizi $CC%( 7-= lEha sau secvential 7K76 7K# lEha Hratamentele se aplica in faza de= frunze pana la )-! frunze a porumbului, iar buruienile monocotiledonate la 7*-7" cm inaltime, cu aplicarea unei doze maime de erbicid de " lEha. %. -ib(i8i "e 0&($b (e#i!en!i Wne&"ifi)!i +ene!iX 5 !i0 CTM (e8i#!en!i ') i'&"i 3ombaterea buruienilor monocotiledonete anuale '4etaria, 9chinochloa, igitaria, 4orghum din samanta si rizomi( se obtine prin aplicarea erbicidului Focus ?ltra K aduvant 7,*-7," K1,7" lEha, in vegetatie, porumbul are =-) frunze si buruienile monocotiledonate 1*-7* cm inaltime. Dn cazul infestarii si cu specii dicotiledonate anuale si perene, erbicidul Focus ultra se aplica asociat cu erbicidele0 3allam Kaduvant *,#*,= K1 lEha sau 3ambio 7 lEha, Dcedin 4 1 lEha.
1#7
5 !i0 WIRX #)$ WITX (e8i#!en!) ') e(bii"e'e ii")8&'in&nie 3ombaterea buruienilor mono si dicotiledonate 'inclusiv 3irsium( se face prin aplicarea postemergenta timpurie a erbicidului 9urolightning 1,71," lEha , 5ulsor 1,7-1," lEha cand porumbul are #-= frunze, iar buruienile mono si dicotiledonate sunt in faza de 7-# frunze. b.3opilitul, la hibrizii actuali capacitatea de lastarire este mica, iar lucrarea de copilit nu mai este necesara. c. 3ombaterea daunatorilor, in perioada de vegetatie poate sa fie necesara daca nu s-a efectuat tratamente adecvate la samanta. Dn primele faze de vegetatie se manifesta atacul de gargarita frunzelor 'HanRmecus dilaticolis( si a viermilor sarma 'griotes spp.(. pentru combaterea gargaritei se aplica tratamente pe vegetatie cu ctara *,1 lEha6 3alRpso *,*! lEha, :ospilan *,1 lEha d. Drigarea, consumul de apa difera in functie de hibrid si zona de cultura intre =)**-")** mEha, perioada critica pentru apa incepe cu 1* zine inainte de aparitia paniculului si se mentine pana la faza de maturitate in ceara. 3alendaristic aceasta se suprapune intervalului secetos dintre 7*-#* iunie si 7*-#* august. 4e recomanda ca pe tot parcursul vegetatiei sa se mentina umiditatea peste plafonul minim '1E#, k sau 7E# din D?(, pe adancimea de >*-)* cm. 2ipsa apei in sol in perioada dinaintea aparitiei paniculului duce la pierderi de recolta de #*-@* +. 4e va aplica o udare in fenofaza de )-1* frunze cu !**-17** mEha, urmatoarea udare cu circa 1* zile inainte de aparitia paniculului si ultima udare dupa fecundare in fenofaza de umplere a boabelor @**-!** mEha. ?darea de rasarire '7**-=** mEha( este necesara numai in primaverile secetoase. 4e recomanda folosirea unor instalatii de irigare cu mutare mecanica sau automatizata cu deplasare frontala sau cu tambur si furtun. Folosind aceste instalatii se asigura un ciclu de revenire de 17-1= zile, timp care este deciv pentru formarea recoltei in perioade de seceta. Dnstalatiile mutate manual sunt satisfacatoare pentru suprafete mici, in sistem gospodaresc. +# ecoltarea
Cecoltarea mecanizata sub forma de stiuleti incepe cand umiditatea boabelor aunge la #*-#7 + si se incheie cand aceasta este cuprinsa intre 7=7> +. :ai tarziu recoltarea se face manual pentru a preveni pierderile prin scuturare.
1##
Cecoltarea mecanizata sub forma de boabe incepe cand umiditatea boabelor scade sub 7" +. upa recoltare boabele trebuie uscate la umiditatea de pastrare '1= +(. Cecoltarea manuala se face sub forma de stiuleti depanusati, ulterior se taie tulpinile. Dn zonele mai umede din nordul :oldovei si din Hransilvania se recolteaza plantele intregi, se aseaza in glugi, iar detasarea stiuletilor se face ulterior, se porcedeaza asa pentru eliberarea mai rapida a terenului. Caportul dintre recolta de boabe si recolta de tuplini variaza intre *,"*,!. 5rocentul de panusi poate fi apreciat la 1E) -1E1* din productia de boabe.
SORGUL 6orghum bicolor "?.# 4oench sin. 6orghum vulgare 1.1. I0&(!)n!), bi&'&+ie, e&'&+ie 1.1.1. I0&(!)nţ 4orgul se cultiva pentru boabe mature, sirop bogat in zahar, furaarea animalelor sub forma de siloz sau nutret verde. Baloarea economică şi furaeră a sorgului este dată de următoarele însuşiri0 boabele de sorg se folosesc direct în alimentaţia oamenilor sub forma de fainuri, în unele zone din frica şi sia, şi în industrie pentru fabricarea amidonului, alcoolului si a berii in amestec cu boabele de orez6 cu o valoare nutritivă apropiată porumbului, boabele de sorg au o largă întrebuinţare în alimentaţia taurinelor la îngrăşat şi a păsărilor6 fânul de sorg este superior calitativ celui de porumb, deoarece conţine cantităţi mari de săruri de calciu, fosfor şi caroten6 sub formă de siloz sorgul are aceeaşi valoare ca şi porumbul siloz şi se însilozează foarte uşor datorită conţinutului ridicat de hidraţi de carbon6 în fază tânără plantele de sorg conţin glicozidul cianogen denumit $durrhina%, care prin hidroliză şi în contact cu enzima emulsină din stomacul animalelor se descompune şi formează acidul cianhidric. ceastă substanţă toică este favorizată de vârsta plantelor, de secetă, temperaturi scăzute, îmburuienare, fertilizare ecesivă cu azot, irigare6 doza letală de acid cianhidric este de 1 mgE;g greutate vie la taurine şi *,1 mgE;g greutate vie la oi. intre speciile de sorg, cel zaharat nu este toic şi poate fi consumat de către animale6 pentru evitarea intoicaţiilor la animale, sorgul nu trebuie păşunat, iar la iesle se administrează după ofilirea plantelor, când acidul cianhidric se descompune în compuşi netoici. 1#=
4orgul tehnic, cu ramificatii lungi si elastice, se foloseste la fabricarea maturilor, periilor si a altor impletituri in sorgul zaharat se etrage un suc dulce, bogat in zaharoza Dn 3hina si frica din flori, teci si frunze se obtine un colorant utilizat la vopsirea stofelor, a lanai si pieilor. 1.1.%. C&0&8i!i) -ii) 8oabele de sorg au compozitia chimica asemanatoare cu boabele de porumb, contin amidonde de peste @" +, proteine 17 ", grasimi #,"-= +, celuloza 1,# +. 4orgul zaharat contine 1>-1) + substante dulci, in special zaharoza. 1.1.*. R)#0)n"i(e 4orgul se cultiva pe glob, pe o suprafata de =7.># mil.ha, ocupand locul " dupa grau, orez, porumb si orz. 3ele mai mri suprafte se cultiva in frica apoi sia. Dn 9uropa suprafetele cultivate sunt mici, sub 1)@ mii ha. Dn Comania se cultiva cca @ mii ha, cu o productie medie de 1>>= ;gEha. 1.1./. Si#!e)!i). O(i+ine. S&i$(i 4orgul aparţine familiei ramineae, tribul ndropogoneae, genul 4orghum dams, gen care cuprinde #1 de specii anuale şi perene. Hoate formele de sorg cultivate sunt anuale şi aparţin speciei 4orghum vulgare sin. 4orghum bicolor. Sn raport cu modul de folosinţă, această specie se împarte în patru grupe0 *+ Sorgul entru #oa#e 1 Sorg%um vulgare var+ eusorg%um, la care scopul principal al culturii îl reprezintă producţia de boabe, fiind şi grupa cu cea mai mare importanţă economică. -+ Sorgul entru mături – Sorg%um vulgare var+ te%nicum 0+ Sorgul za%arat – Sorg%um vulgare var+ sacc%aratum ?+ Sorgul furaOer1 Sorg%um vulgare var+ Su$anense 5entru boabe se cultiva hibrizii de sorg, care sunt mai productivi cu #*-=* + fata de soiuri, toti hibrizii sunt simpli, cu talia cuprinsa intre !*-1#* cm, cu panicul semicompact, perioada de vegetatie dureaza 17*-1"* de zile, ::8 V7*-7" g, capacitatea de productie pana la 1*.*** ;gEha. Monarea hibrizilor si soiurilor se face in functie de numarul zilelor fara inghet, mersul vremii in perioada de vegetatie, precum si de insusirile hibrizilor si soiurilor adaptate la conditiile ecologice de cultura. 2a sorgul pentru boabe este folosit hibridul semitimpuriu Fun$ulea -* care se caracterizeaza printr-o mare rezistenta la seceta si un continut ridicat •
• •
1#"
de proteina digestibila in boabe, de aceea este folosit in hrana pasarilor, porcilor, berbecutilor si taurasilor la ingrasat6 hibridul Fun$ulea 0- este semitradiv, destinat productie de alcool si amidon, boabele contin peste @= + amidon. 2a sorgul zaharat se cultiva hibrizi Fun$ulea *0 ST si Doina folositi la obtinerea de sirop, otet si alcool alimentar, cat si pentru obtinerea silozului pentru furaarea animalelor. 1.1.:. P)(!i$')(i!)!i bi&'&+ie 2a germinare planta formeaza o singura radacina embrionara. 4istemul radicular al sorgului este puternic dezvoltat, cea mai mare parte a masei de rădăcini aung la peste 1m adâncime si prezinta un numar aproape dublu de perisori absorbanti, fata de porumb. ceasta eplică rezistenţa la seceta ridicată a sorgului, mult mai mare decât a porumbului. Hulpina, înaltă de 1,"-#,* m, este plină cu măduvă şi este formată din @-7* internoduri. 3apacitatea de lăstărire a tulpinii de sorg este ridicată, ceea ce conferă furaului o bună calitate. Frunzele, au lungimea de "*-)* cm, acoperite cu pruina, ligula este scurta si paroasa iar urechiusele lipsesc. Dnflorescenţa este un panicul, cu ramificaţii mai lungi sau mai scurte, în funcţie de varietate. Sntr-un panicul se găsesc peste 1"** de flori. 4piculetele sunt grupate cate 7-# dar numai unul este fertil, in fiecare spiculet sunt cate 7 flori, din care una este redusa la o palee membranoasa. Fructul este o cariopsa rotuind turtita, ::8V7*->* g. 2a începutul perioadei de vegetaţie, în primele 7-# săptămâni după răsărire, ritmul de creştere al plantelor de sorg este foarte lent, având o slabă competitivitate faţă de buruieni. upă această perioadă creşterea este foarte puternică şi pericolul îmburuienării se reduce. 1.1.<. Ce(inţe f)ţ "e f)!&(ii "e ;e+e!)ţie 4orgul este o specie termofilă, cu cerinţe foarte ridicate faţă de temperatură . stfel, temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 1*-17*3, iar cea favorabilă din timpul vegetaţiei plantelor de 7"-7@ *3. 4uma gradelor de temperatură necesară pentru întreaga perioadă de vegetaţie este de 7"**-#"***3. 2a temperaturi mai mici de 1*-17 *3, sorgul îşi încetează creşterea. intre plantele furaere anuale cultivate în ţara noastră, sorgul are rezistenţa cea mai ridicată la secetă, datorită sistemului radicular foarte dezvoltat şi a reducerii creşterii în cazul insuficienţei apei. ceasta eplică şi coeficientul de transpiraţie redus al sorgului '1=*-1@*(. atorită rezistenţei mari la secetă, sorgul este denumit $cămila vegetală%. 1#>
3erinţele sorgului faţă de sol sunt minime, de aceea poate fi cultivat pe terenuri cu soluri al căror pN are valori foarte largi, între =,"-),". Sn comparaţie cu alte specii agricole, sorgul valorifică mult mai bine solurile nisipoase şi sărăturate. 1.1.=. Z&ne'e "e $'!i;)(e Monele cele mai favorabile pentru cultura sorgului sunt în câmpiile din sudul :unteniei şi <eniei, 3âmpia 8anatului şi 3âmpia 3entrală a :oldovei, având, în mare parte, acelaşi areal de răspândire ca şi porumbul. 1.%. Te-n&'&+i) "e $'!i;)(e a+ota)ia 3a plantă premergătoare se recomandă culturile care lasă terenul curat de buruieni, deoarece eistă pericolul îmburuienării puternice a sorgului, în primele 7-# săptămâni după răsărire, datorită ritmului lent de creştere în această fază. Sn acest sens cele mai bune sunt culturile prăşitoare 'porumbul, floarea soarelui( şi plantele furaere. :onocultura de sorg se poate practica timp de #-" ani, dar nu este indicată deoarece gradul de epuizare în apă şi substanţe nutritive al solului este foarte puternic, de aceea dupa sorg se cultiva numai culturi de primavera. #+Fertilizarea 4orgul este un mare consumator de elemente fertilizante din sol. stfel, pentru realizarea unei tone de biomasă vegetală 'boabe, tulpini, frunze(, sorgul etrage din sol aproimativ 7" ;g azot, ) ;g fosfor, @ ;g potasiu. Sn zonele secetoase reacţia sorgului la aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice este scăzută, în comparaţie cu zonele mai umede au în condiţii de irigare. plicarea gunoiului de grad pe solurile azonale 'nisipoase şi sărăturate( constituie o măsură eficientă pentru sorg, doza fiind de 7*-#* tEha. Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice se face în doze de 5 >*-)* şi X =*->*, aplicate toamna şi / @*-1**, aplicat primăvara, înainte de semănat. Sn condiţii de irigare dozele de azot pot fi mai mari '/ 1"*-7**( c+4ucrările solului upă recoltarea plantelor premergătoare se efectuează arătura adâncă, la 777" cm adâncime, cu plugurile echipate cu scormonitori şi în agregat cu grapa stelată. acă terenul este acoperit cu resturi vegetale, înainte de arat se eecută o lucrare cu grapa cu discuri, la adâncimea de 1*-17 cm. 5atul germinativ se pregăteşte în apropierea perioadei de semănat, cu grapa cu discuri, la adâncimea de încorporare a seminţelor, trebuie sa fie bine 1#@
maruntit si curat de buruieni. $+Săm(n)a i semănatul 4eminţele trebuie sa aiba puritate minima de !@ + si germinatia de cel putin )" +, se tratează, înainte de semănat, cu insectofungicide pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor, aceleasi ca si la porumb. 9poca de semănat se stabileşte în funcţie de temperatura minimă de germinaţie a seminţelor, cand dimineata la ora ) este de 1=-1"U3 pe adâncimea de semănat. 3alendaristic, sorgul se seamănă în prima umătate a lunii mai în zonele de câmpie, şi în a doua umătate a lunii mai în celelalte zone. ensitatea, distanţa între rânduri şi norma de semănat se stabilesc în funcţie de scopul culturii, sorgul pentru boabe se seamănă cu o densitate de 1"*-7** mii planteEha, la distanţa de @* cm între rânduri şi cu o normă de semănat de 17-1" ;gEha6la sorgul pentru maturi si sirop cantitatea de samanta este >-) ;gEha dâncimea de semănat este de =-" cm pe solurile luto-argiloase şi de >-) cm pe solurile nisipoase. 4emănatul se realizează la semănatul în rânduri apropiate '7"-#* cm( cu semănătorile universale de tip 4?5, iar în cazul semănatului în rânduri distanţate '"* I )* cm(, cu semănătorile pentru culturi prăşitoare de tip 453. f+ 4ucrări $e &ntre)inere Dmediat, după semănat, în cazul solurilor mai nisipoase sau cu umiditate scăzută se eecută lucrarea de tăvălugire. Sn cazul culturilor semănate în rânduri distanţate se eecută 7-# praşile mecanice şi 1-7 praşile manuale, caz în care nu mai este necesară combaterea buruienilor pe cale chimică. 5entru combaterea buruienilor anuale monocotiledonate si dicotiledonate pe cale chimică se poat aplica preemergent, erbicidele &nezin "*, Comazin "**, 4atecid in doze de 7-" ;gEha, tred "* 5, esaprim "* 5 1* ;gEha. Sn timpul vegetaţiei, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, se poate aplica erbicidele 4: sau Dcedin forte '7 lEha(, in faza de 1*-7* cm inaltime a plantelor de sorg si buruienile in faza de rozeta . Sn primele faze de creştere, când plantele de sorg sunt atacate de păduchele verde al cerealelor '4chizaphis graminum(, se eecută cel puţin două tratamente de combatere, la interval de două săptămâni, cu 4inorato #" 39 '1,"-7 lEha(, prin stropire. Dn culturile de sorg pentru mature, in faza de =-" frunze se eecuta lucrarea de rarit si inlaturarea lastarilor. g+ecoltarea i conservarea 4orgul pentru boabe se recoltează la maturitatea deplină a seminţelor, când 1#)
umiditatea boabelor este mai mică de 1= +, deoarece nu eistă pericolul de scuturare, cu combinele de cereale cu hederul ridicat pana sub panicule. 4orgul zaharat se recolteaza pentru etragerea siropului, incepand din faza de coacere in lapte a boabelor si poate continua pana la coacerea deplina. Cecoltarea se poate face prin secerarea plantelor intregi, dupa care se indeparteaza ultimul internod sarac in zahar, dar bogat in saruri si frunzele, iar tulpinile se leaga in snopi si sunt duse la statiile de presare. 4orgul pentru maturare se recolteaza la inceputul maturitatii in lapte a boabelor, prin taierea paniculelor cu 1-7 internoduri, dupa care se depoziteaza sub soproane pentru uscare. 4orgul pentru boabe realizează, în condiţii optime de tehnologie, între =***@*** ;gEha, sorgul pentru maturi #***-=*** ;gEha, la sorgul zaharat )*-1** tEha din care se obtine #*** l alcool.
MEIUL *anicum miliaceum ?. 1. 1.I0&(!)nţ, bi&'&+ie, e&'&+ie 1.1.1.I0&(!)n!) 9ste una din cele mai vechi plante cultivate, in vechime era cultivat in Dndia, 9gipt, sud-estul si sudul 9uropei, insa in climatele mai calde a fost inlocuit cu porumbul iar in climatele umede si racoroase de cartof. 8oabele decorticate pot fi prelucrate si folosite0 în alimentaţia omului, sub formă de crupe sau păsat şi pentru prepararea unei băuturi alcoolice 'braga(6mamaliga de mei este hranitoare dar mai greu de digerat. în hrana animalelor se folseşte sub formă de fura verde, fân sau semifân, în nutriţia vacilor cu lapte, a cailor, iar boabele constituie hrana de bază a multor păsări de ornament6 boabele de mei au o valoare nutritivă ridicată, cu un conţinut de 1*-11+ substanţe proteice, #-=+ grăsimi, )-1*+ celuloză6 paiele de mei sunt foarte apreciate în hrana animalelor, în comparaţie cu celelalte cereale, deoarece 1 ;g de paie valorează *," unităţi furaere6 este o valoroasă plantă pentru conveierul verde furaer, mai ales în zonele secetoase, deoarece poate fi cultivată şi în cultură dublă, după cerealele de toamnă, având o perioadă scurtă de vegetaţie. 4uprafata mondiala ocupata cu mei este de cca #>," mil.ha, din care suprafete mari sunt in sia 3entrala si de 9st, &rientul :ilociu, 9uropa de 9st. 5roductia medie mondiala este in ur de )** ;gEha boabe. Dn tara noastra cultura de mei este o cultura secundara, fiind folosita in 1#!
principal in cultura succesiva, pentru fan sau chiar boabe, datorita rezistentei la seceta si a perioadei scurte de vegetatie. 4oiurile romanesti eistente in cultura sunt0 :inerva, :argarit, :arte, :atador, 1.1.%. P)(!i$')(i!)!i bi&'&+ie Cădăcina este fasciculată, puternic dezvoltat, ceea ce ii confera o mare rezistenta la seceta, meiul are cel mai mic consum de apa din toate cerealele, datorita rezistentei la seceta a fost numit si T graul $eserturilor % de /. 4aulescu, 1!=@. Hulpina este erectă, de )*-17* cm înălţime, păroasă, plină cu măduvă, cu mare capacitate de lastarire. Frunzele, aşezate altern, sunt liniare, cu limbul lat de 1*-7* mm, acoperite cu perişori pe faţa superioară. Dnflorescenţa este un panicul lung, răsfirat, cu ramuri lungi, iar fructul este o pseudocariopsă, de culoare gălbuie. 5erioada de vegetaţie, este scurta, în funcţie de soi, este cuprinsă între >*-!* de zile. 1.1.*. Si#!e)!i i #&i$(i :eiul ' Panicum miliaceum 2.( face parte din familia ramineae şi în cultură se seamănă mai multe soiuri0 Caduga, :arte, :atador, :ărgărit, :inerva. 1.1./. Ce(inţe'e f)ţ "e f)!&(ii "e ;e+e!)ţie 3erinţele faţă de temperatură sunt ridicate. stfel, temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 1*-17 *3, iar cantitatea totală de temperaturi de peste 1* *3 necesară în timpul vegetaţiei este de cca. )** *3. /u are cerinţe ridicate faţă de umiditate, coeficientul de transpiraţie fiind de 7**-77*. ceasta face ca meiul să suporte, timp îndelungat seceta de vară, perioadă în care plantele îşi încetează creşterea care, poate fi reluată imediat ce condiţiile de umiditate se îmbunătăţesc. Cezistenţa la secetă este dată de sistemul radicular dezvoltat, de pubescenta mare a frunzelor şi tulpinilor şi de numărul redus de stomate în mezofilul frunzelor. 4olurile cele mai indicate sunt cele cu tetură milocie, bine aprovizionate în elemente fertilizante, cu reactie neutra. 1.1. :. Z&ne'e "e $'!i;)(e Sn maoritatea cazurilor, meiul nu se cultivă în cultură principală, ci în cultură dublă sau succesivă, atât în zonele de câmpie cât şi în cele colinare.
1.% Te-n&'&+i) "e $'!i;)(e ota)ia+ 3ele mai bune premergătoare sunt cele care se recoltează devreme0 cerealele de toamnă, borceagurile de toamnă, rapiţa de toamnă, cartofii timpurii, 1=*
leguminoasele anuale. Fertilizarea+ /u se efectuează o fertilizare directă cu îngrăşăminte fosfatice şi potasice, meiul valorifică efectul remanent al acestor îngrăşăminte aplicate culturilor premergătoare. Snainte de semănat se face fertilizarea cu azot, în doză de / "*-)*. 4ucrările solului. Herenurile îmburuienate sau cu resturi vegetale se ară, imediat după recoltarea plantei principale, la adâncimea de 7*-77 cm, cu plugurile în agregat cu grapa stelată, iar pe cele curate se efectuează lucrări cu grapa cu discuri, în două direcţii. Sn ambele situaţii, patul germinativ se pregăteşte cu grapa cu discuri, în agregat cu grapa cu colţi reglabili. 5entru meiul in cultura succesiva se efectueaza lucrari superficiale cu grapa cu discuri, ultima lucrare se face in agregat cu tavalugul inelar. Săm(n)a i semănatul+ 4ămânţa de mei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime0 puritate de !@+ şi germinaţia de )"+. Snainte de semănat, sămânţa se tratează împotriva tăciunelui cu Bitava 7** 7 ;gEt de samanta. Sn cultură principală, semănatul se face când temperatura în sol este de 1*17*3, intre 1"-7" aprilie in zona de campie si 7"-#* aprilie in zona colinara, iar în cultură succesivă cât mai devreme după eliberarea terenului şi efectuarea lucrărilor pentru pregătirea patului germinativ 'până la 7* iulie în zonele de câmpie şi până la 1* iulie în zonele colinare(. /orma de semănat este de 7"-#* ;gEha, la distanţa de 17," cm între rânduri şi la adâncimea de 7-7," cm. 4e poate semana si la 7" cm intre randuri, folosind o norma de samanta de 1*-7" ;gEha upă semănat, în cazul culturilor succesive, se eecută o uşoară tăvălugire a terenului. 4ucrările $e &ntre)inere+ 2a începutul perioadei de vegetaţie pericolul de îmburuienare este mare, deoarece după răsărire plantele au un ritm mai lent de creştere. 5entru combaterea buruienilor se pot aplica aceleaşi tipuri de erbicide ca şi în cazul celorlalte cereale păioase. 5reemergent se pot aplica erbicide cum ar fi cele pe baza de atrazin0&nezin, esaprim "-1* ;gEha, iar pentru combaterea buruienilor dicotiledonate pe vegetatie se fac tratamente cu 4: 1,"-7," lEha6 Dcedin forte 7 lEha, lean "* gEha sau 2ontrel =-" lEha, aplicate cand plantele de mei sunt in faza de infratit si inainte de alungirea paiului. Sn zonele irigate se recomandă aplicarea a 1-7 udări cu =**-"** m #Eha apă. ecoltarea i conservarea. 1=1
:eiul are o coacere neuniforma, eistand pericolul scuturarii boabelor. 8oabele se sparg usor la recoltare, de aceea turatia batatorului nu trebuie sa depaseasca @**-)** turatiiEminut. Faza optima de recoltare este atunci cand boabele de la varful paniculului au capatat culoare caracteristica si )"-!* + din boabe s-au intarit. 4e recolteaza cu combina de cereale dintr-o singura trecere sau in anumite situatii se poate recolta divizat, in prima faza cand @*-@" + din boabe s-au intarit se taie plantele cu vindroverul la 1"-7* cm inaltime si numai pe roua pentru a nu se scutura boabele, dupa 7-= zile de la cosire se treiera cu combina, prevazuta cu ridicator de brazda. 2a mei paiul este plin cu maduva si urmare se usuca mai greu. Caportul boabe0paie este de 101,# -1,". 5e plan mondial productiile sunr cuprinse intre ="*-7.*** ;g boabeEha, in tara noastra se obtin productii de 1***-7"** ;gboabeEha. 5entru fura meiul se recolteaza in faza de lapte-ceara 'pentru insilozare( sau chiar mai devreme 'pentru masa verde sau fan(.
OREZUL ORQZA SATI2A 1.1 I0&(!)n!), bi&'&+ie, e&'&+ie 1.1.1 I0&(!)n!) laturi de grau, orezul este una din cele mai importante plante cultivate. 8oabele de orez sunt destinate in primul rand alimentatiei umane, constituind hrana de baza in principal pentru locuitorii siei, unde consumul anual depaseste 1** ;gElocuitor, atingand 1!* ;g in Bietnam, 1== in Dndonezia, 1#@ ;g in Hhailanda 'in comparatie cu un consum mediu mondial de >* ;gElocuitorEan(. Dn ultimele decenii consumul de orez a crescut in frica si merica 2atina. Dn tarile din regiunile temperate orezul este un Taliment de completare%, este prezent in hrana aproape zilnic, insa in cantitati mici si sub diferite forme. 8oabele se prelucreaza usor, in mod frecvent numai prin fierbere, ele au o valoarea nutritiva ridicata, calitati gustative remarcabile si un grad ridicat de digestibilitate. Dn cantitati mici boabele de orez sunt folosite si la fabricarea alcoolului 'in aponia se produce bautura traditionala Tsa;e%(, a berii 'in amestec cu orz(, a amidonului, glucozei, acidului acetic. 4ubprodusele rezultate 'sparturile de boabe, taratele, boabele mici si cele imature( sunt folosite in furaarea animalelor. 5aiele de orez sunt folosite la fabricarea hartiei, cartonului, asternut 1=7
sau fura in zootehnie. 1.1.%. C&0&8i!i) -ii) 8oabele nedecorticate contin ) + proteine, 7 + grasimi, @# + glucide, 1* + celuloza, @ + saruri minerale. 8oabele decorticate pierd @" + din lipide, "* + din sarurile minerale, o parte din proteine si aproape complet vitaminele. e aceea boabele de orez decorticate contin aproape in totalitate amidon '@>-!1 +(. 1.1.*. R)#0)n"i(e 5e glob se cultiva orez pe 1"1,1 mil. ha, iar productia mondiala medie a fost de 7"@*-#"**. Hari mari cultivatoare de orez sunt Dndia, 3hina, Dndonezia, Hhailanda, Bietnam, Filipine. 4uprafate intinse se cultiva cu orez si in /igeria, 8razilia, 5a;istan, 4?. Dn 9uropa suprafetele cultivate cu orez sunt mici, dintre tarile cultivatoare se remarca Dtalia si 4pania. Dn Comania cultura orezului a cunoscut in ultimii ani un regres, din cauza costului ridicat al apei de irigatie dar si datorita concurentei orezului din import, suprafetele cultivate cu orez la nivelul anului 7**1 areu de 1," -7," mii.ha, productia medie fiind de 7@**-7!)* ;gEha si in concluzie Comania este dependenta de orezul din import pentru acoperirea consumului intern. 1.1./. Si#!e)!i), &(i+ine, #&i$(i &rezul este originar din sud-estul siei si din Dndia, actual orezul se cultiva atat in zonele tropicala si subtropicala, cat si in zona temperata, limita nordica de cultivare a orezului in 9uropa fiind nordul Dtaliei, Franta si sudul Comaniei. &rezul cultivat aparţine genului &rRza sativa care cuprinde trei subspecii0 ss+ #revis, caracterizată prin boabe scurte, de #-= mm lungime6 ss+in$ica, caracterizată prin boabe subţiri şi lungi, plante cu tulpini şi frunze lungi şi de culoare verde Ideschis, perioadă lunga de vegetaţie6 ss+ Oaonica, cu boabe mari, ceva mai scurte, pline, cu talie milocie, cu frunze fine, de culoare verde Iînchis, perioadă mai scurtă de vegetaţie, cultivată în zona temperată. Sn comerţul mondial, orezul este împărţit în două tipuri în funcţie de0 comozi)ia c%imică a amidonului 'amidonul poate fi constituit aproape eclusiv din amilopectină sau atât din amiloză, cât şi amilopectină(6 aroma #oa#elor 'tipul aromat se cultivă în Dndia(6 caracteristicile #o#ului şi îndeosebi lungimea ' tiul cu #o#ul scurt -@,7 mm lungimea medie I este preferat de consumatorii din sia de nord6 tiul cu #o#ul lung I !,! mmeste preferat de maoritatea consumatorilor americani şi europeni(
1=#
2a noi în ţară se cultivă ss+ Oaonica, soiurile folosite în prezent făcând parte din varietatea italica, caracterizată prin panicule nearistate, palee galbene, cariopse albe, ele sunt în totalitate soiuri precoce Icreaţii ale amelioratorilor români. 4oiurile omologate a fi cultivate la noi in tara sunt0 <enita, 4peranta, Mefir, unarea, 9lida. 1.1.:. P)(!i$')(i!)!i bi&'&+ie 3aracteristicile orezului cultivat sunt0 infratirea abundenta. 2imbul frunzei ingust, inflorescenta un panicul rasfirat, floare are > stamine, fecundarea este autogama. In&'!i(e) la germinatie boabele de orez au nevoie de mai putin oigen comparativ cu alte cereale, de aceea boabele de orez pot germina si in apa. 2a germinarea obisnuita in sol uscat, apare mai intai radicula si apoi coleoptilul, in timp ce la germinarea in apa, apare mai intai coleoptilul. Inf()!i(e) I incepe la 1*-1" zile de la rasarire, planta de orez formeaza de regula #-> frati fertili. Cadacinile, tulpina si frunzele sunt prevazute cu canale aerifere, care asigura oigenul necesar respiratiei organelor subterane, cand solul este acoperit cu apa. Inf'&(i(e) I dureaza "-! zile la un panicul, inflorea si fecundarea sunt favorizate de temperatura aerului de minim 77Q3 iar cea optima 7@-7! Q3, iar umiditatea relativa sa fie de @*-)* +. 5aniculul are spiculete uniflore si formeaza #*-!* de boabe imbacate in palee, cu ::8 V7"-=" g. Dn conditii mai putin favorabile in endospermul bobului se poate observa o pata albicioasa care contine indeosebi maltoza si detrine si mai putin amidon si care apare datorita umplerii defectuoase a bobului, prezenta acesteia creaza unele dificultati la treierat si conditionare, prin deformarea si spargerea boabelor, precum si la preparare, prin desfacerea la fiert a boabelor si formarea unui terci. 5erioada de vegetatie a plantelor de orez este cuprinsa intre 1*" -1=" de zile, perioada in care trebuie sa acumuleze 7=**-#7**Q3. 5entru tara noastra trebuie sa cultivam zoiuri care trebuie sa aiba un necesar termic de cel mult 7=**Q3, pentru a aunge la maturitate. 1.1.<. Ce(in!e'e f)!) "e 'i) #i #&' Temeratura - orezul este foarte eigent la caldura, cere temperaturi minime de 7* Q3 timp de # luni. erminarea semintelor incepe la 1*-17 Q3, dar optimul este in ur de #*-#"Q3, la inflorire temperatura optima este de 7@-#7Q3 iar cea minima 1@-77Q3. scaderile de temperatura din perioada de inflorire antreneaza caderea florilor, ceea duce la scaderea recoltei. 1==
/mi$itatea I orezul este cereala cea mai pretentioasa fata de apa, in zone de cultura unde orezul nu se iriga, trebuie sa cada 1>*-#** mm precipitatii lunar sau 1***-1)** mm pe intreaga perioada de vegetatie.Dn cultura irigata este nevoie de 7-7," lEsecEha, ceea ce corespunde cu o norma de irigatie de #*-=* *** m apa. Dn zona temperata, cu oscilatii bruste de temperatura in timpul verii, stratul de apa oaca un rol termoregulator foarte important, de aceea in zona temperata se practica numai cultura submersa a orezului.5entru tara noastra se considera ca este necesara o norma de irigatie de 7* *** m apaEhaEan. pa provenita din ape curgatoare este cea mai potritivitapentru irigarea orezului, continutul de saruri din apa de irigatie nu trebuie sa depaseasca 1-7 gEl. 5rincipala sursa de apa pentru amenaarile orizicole este unarea, iar pentru unele udete 4iretul, <ul, iul. Curentii $e aer - pot staneni inradacinarea plantelor in faza de germinare-rasarire, favorizeaza caderea plantelor si scuturarea boabelor la maturitate. 4umina I orezul necesita minim 1*** de ore de stralucire a soarelui. Solul I orezul poate valorifica solurilde lunca aluviale normale si saline sau alcaline, nu se cultiva pe soluri nisipoase sau argiloase. 1.1.=. Z&ne'e e&'&+ie Dn tara noastra zona foarte favorabila culturii orezului este situata de-a lungul unarii, in incintele indiguite, de la 3alafat la 8raila.Mona favorabila este situata in luncile 4iretului, 8uzaului, <ului, in 8anat si vestul udetului Himis. 1.%. Te-n&'&+i) "e $'!$() ) &(e8$'$i a7otatia mplasarea culturilor de orez se face pe terenuri amenaate in mod special, impartite in parcele dreptunghiulare, cu suprafata de 1-= ha fiecare, inconurate de digulete si prevazute cu canale de alimentare si evacuare a apei. &rezul este o planta care suporta monocultura, dar nu mai mult de #-= ani la rand, deoarece eista pericolul aparitie unor efecte nedorite cum ar fi0 acidifierea solului, compactarea lui, spalarea elementelor nutritive. 4e recomanda sa se organizeze asolamente de > ani, dintre care = ani cu orez, urmati de 7 ani de Todihna%, in primul an se cultiva o prasitoare 'soia, porumb, floarea Isoarelui(, iar in anul urmator o cereala paioasa recoltata vara care permite, astfel lucrarea timpurie a solului in vederea semanatului orezului. #7 Fertilizarea 1="
/ecesarul de elemente nutritive al unei culturi de orez,pentru a produce 1 t boabeEha este de 77 ;g /, 1* ;g 57&", 7* ;g X7&. &rezul reactioneaza bine la aplicarea azotului, dozele de zot variaza intre 17*-1"* ;gEha, din care 7E# se aplica primavara inainte de semanat, iar restul in vegetatie dar fara a depasi data de 1 iulie.Fertilizarea faziala cu azot se face dupa erbicidarea pentru mohor. intre ingrasamintele cu azot este de preferat sulfatul de amoniu, deoarece amoniacul nu este spalat cu apa de irigatie. Dngrasamintele se aplica terestru 'cu tractoare echipate cu roti cu pinteni, in agragat cu :D3 "**( sau cu avionul. Fosforul are un rol important, influentand favorabil inradacinarea si infratirea, aplicarea ingrasamintelor cu fosfor este obligatorie, dozele recomandate fiind de )* -1** ;gEha 57&".plicarea fosforului se face toamna sau chiar primavara inainte de semanat. Dngrasamintele cu potasiu se aplica mai ales in orezariile vechi si cand s-au folosit doze mari de azot si fosfor, dozele folosite sunt de )*-1** ;g X7& aplicate inainte de semanat sau fractionat la fel ca azotul. Dngrasamintele organice sunt eficiente in cultura orezului mai ales in orezariile vechi, folosind #* tEha gunoi bine fermentat, aplicat la planta premergatoare prasitoare din asolament. 5e solurile saraturate, cu reactie alcalina se aplica amendamente sub forma de fosfogips, in doze de =-1* tEha. c74ucrarile solului Aratura I trebuie facuta toamna la adancimea de 7#-7" cm pe solurile normale si la 7)-#* cm pe solurile cutetura usoara si saraturi. Dn orezarii in mod frecvent este necesara lucrarea de afanarea adanca a solului 'scarificarea(, efectuata o data la = ani, la adancimea de "*->* cm. 5entru reusita culturii orezului o lucrare deosebit de importanta este nivelarea terenului, care poate fi capitala si de intretinere. Jivelarea caitala se face la amenaartea orezariei si apoi la interval de = ani, la cultura premergatoare din asolament. Jivelarea $e intretinere se face in fiecare an si are ca scop corectarea denivelarilor rezultate in urma lucrarilor mecanice. /ivelarea se poate realiza in teren uscat prin doua treceri in sensuri diferite cu nivelatoare tractate sau dupa inudarea parcelelor, terenul lucrandu-se cu tractorul prevazut cu roti cu pinteni si lama nivelatoare. upa nivelare de administreaza ingrasamintele si erbicidele pe baza de molinat '&rdram(. Dnainte de semanat se vor deschide cu freza rigole autatoare care asigura o inundare si o evacuare mai rapida a apei din parcela. $7Samanta si semanatul 1=>
4amanta destinata semanatului trebuie sa aiba puritatea fizica minim !) +, germinatia minim )* +, sa contina numai boabe intregi si nedecorticate. Hratarea semintei inainte de samanat este obligatorie cu Hirameto #;gEt samanta sau Bitalin # ;gEt de samanta. &rezul poate fi semanat in doua variante0 in strat de apa prin imprastiere sau in uscat. Semanatul in aa este metoda cea mai folosita atat la noi in tara cat si pe plan mondial. cesta metoda are unele avantae0 se castiga 1*-1" zile din perioada de vegetatie prin folosirea de samanta preincoltita 'samanta se tine 7=-=) de ore la umectat, dupa care se scoate din bazine pentru o usoara zvantare, metoda se poate folosi si pe solurile salinizate, solurile grele, precum si in situatiile in care nu se poate pregati corespunzator patul germinativ6 permite folosirea erbicidelor pe baza de molinat '&rdram( care sunt foarte volatile si care trebuiesc incorporate in sol imediat dupa aplicare. 4emanatul in apa se face prin imprastierea cu miloace terestre 'tractor prevazut cu roti cu pinteni si masina de imprastiat ingrasaminte chimice( sau aeriene 'avion, elicopter(. 9ste foarte importanta distribuirea cat mai uniforma a semintelor, inanaute de semanat se face tulburarea apei pentru ca dupa semanat, peste seminte sa se depuna un strat de mal de cc *, " cm grosime. Semanatul in uscat Ise face tot prin imprastiere , folosind masini de administrat ingrasaminte chimice sau semnatori universale pentru cereale paioase echipate cu patine dar fara tuburi.5atul germinativ trebuie sa fie foarte bine pregatit, inainte de semanat se recomanda aplicare unei tavalugiri cu tavalugul inelar, pentru a elimina riscul acoperirii cu pamant a semintelor dupa inundare.5e teren bine pregatit se poate semana cu semanatoarea universala, la adancimea de 7 cm, folosind patine prevazute cu limitatori de adancime. 2a semanatul in uscat se realizeaza la suprafata o distribuire mai uniforma a semintelor, dar samanta poate fi acoperita cu pamant in cazul unui pat germinativ necorespunzator, ceea ce duce la o rasarire neuniforma. e asemeni dupa semanat, daca la inundarea parcelelor introducerea apei nu se face treptat si lent samanta aflata pe suprafata solului va fi antrenata de apa la capetele si colturile parcelei, afectant neuniformitatea lanului. Densitatea este de !**-1*** b.g.E m^, realizandu-se 7"*-#"* planteEm^ sau =**->** panicule recoltabileEm^. Jorma $e samanta folosita este de 7"*-#** ;g samantaEha. Eoca $e semanat este cand temperatura apei este de 1"Q3, iar cea a solului 1*-17 Q3, cu tendinta de crestere.5erioda optima de semanat este 7* 1=@
aprilie I " mai. Dntarzirea semanatului este foarte daunatoare deoarecese intarzie vegetatia in toamna, cu consecintele legate de maturare ceea ce implica pierderi importante de recolta. 4e seamana intai soiurile cu perioada de vegetatie mai scurta si apoi cele mai tardive. e7 4ucrari $e ingrOire Com#aterea #uruienilor 3ele mai frecvente specii de buruieni sunt cele din genul Ec%inoc%loa 6E+ crus1galli> E+ %8lloogon>E+ or8zoi$es ( si specia 4eers8a or8zoi$es, la care se adauga buruieni specifice din familia C8eraceae 'rogozuri(. 5entru combaterea mohorului se aplica erbicide pe baza de molinat &CC: @-) lEha, aplicat in 7**-=** l apaEha, se aplica inainte de semanat, pe teren foarte bine pregatit, este volatil de aceea se incorporeaza la >-) cm adancime prin 7 lucrari cu grapa cu discuri si inudarea parcelei imediat dupa aplicare sau in cel mult 7= de ore. 9rbicidul nu combate toate speciile de mohor. Cezultate bune se obtin folosind erbicidul 4H?C/ )-1* lEha, aplicat preemergent atat in cazul semanatului in apa cat si la semanatul in uscat. Dn mod frecvent este necesara o erbicidare de corectie pe vegetatie, pentru combaterea speciilor de mohor rezistente la molinat, folosind erbicidele0 F39H *,@"-1 ;gEha, 4&FFDH 52?4 > lEha, care se aplica incepând din faza de 7-# frunze a mohorului pana la inceputul infratirii. Dnainte de aplicarea erbicidarii apa se evacueaza complet si se introduce la 17 zile dupa tratament un strat de apa de 1"-7* cm, apoi dupa >-) zile se revine cu stratul de apa de grosime normala. 9rbiciul /8? 4, se aplica in doza de *,>-*,) lEha incepand din faza de 7-# frunze pana la faze de =-" frunze a mohorului si inceputul infratirii orezului, nu este necesara evacuarea apei. 4peciile de 3Rperaceae si de buruieni dicotiledonate se combat pe vegetatie cu erbicide 84C/ #lEha6 C2&/KD3&H9_ 1K7 lEha6 2&/_ @*-!* gEha. 5entru combaterea speciei 4eers8a or8zoi$es se recomanda aplicarea tratamentelor postemergente cu erbicidul 84H " lEha. 3ombaterea algelor se face cu sulfat de cupru in cantitate de 7* ;gEha in tot timpul perioadei de vegetatie. Com#aterea #olilor si $aunatorilor 8oala cea mai periculoasa este arsura #acteriana sau Tbrusone - P8ricularia or8zae, care ataca orezul pe toata perioada de vegetatie si indeosebi in faza de burduf-inflorire.tacul este favorizat de verile racoroase si ecesul de azot. :iloacele de prevenire sunt rotatia culturii, arderea 1=)
miristei, fertilizarea echilibrata, tratarea semintei si tratamente in vegetatie cu DHN/9 7 ;gEha si H&54D/ 1 lEha aplicate in faza de burduf. lte boli ale orezului sunt atarea #runa I 'elmint%osorium or8zae , pentru care se recomanda aceleasi masuri de combatere ca si in cazul arsurii bacteriene si fusarioza produsa de Fusarium moniliforme, care ataca in fazele de germinat si inflorit, masurile de prevenire si combatere sunt aceleasi ca si la celelalte boli. 5rincipalii daunatori ai orezului sunt0 musculita orezului , atacul fiind pagubitor in stadiul de plantula. aca este necesar se aplica un tratament cu insecticide din grupa piretroizilor de sinteza. Irigarea culturii 9ste o lucrare esentiala in cultura orezului, regimul de irigare folosit la orezariile din tara noastra este submersia intermitenta cu nivel de apa variabil. cesta presupune ca la semanatul in apa se face inundarea parcelei cu 1* cm de apa, cu 1-7 zile inainte de semanat, dupa >-) zile de la semanat se evacueaza apa timp de =) de ore pentru inradacinarea plantelor, apoi terenul se inunda din nou, cu marirea treptata a grosimii stratului de apa. 2a infratire nivelul apei se coboara la #-= cm, pentru a asigura oigenul necesar plantei in aceasta faza, dar si pentru a protea nodul de infratire de actiunea directa a razelor solare. poi grosimea stratului de apa creste la 1*-1" cm si atinge un maim de 7*-7" cm in faza de aparitie a panicului Iinflorire. 2a fecundare Iformarea bobului stratul de apa se reduce la 1*-1" cm, iar in faza de maturitate in ceara se opreste alimetarea cu apa, iar cu 1*-1" zile inainte de recoltare se evacueaza complet apa. 9vacuarea apei se face insa treptat pentru ca o evacuare brusca poate provoca o cadere masiva a plantelor. 9vacuarea apei se face si in cazul administrarii ingrasamintelor, erbicidelor sau combaterii bolilor si daunatorilor. Dn cazul semanatului in uscat, pana la incoltire se introduc in parcela cate "-> cm strat de apa care se lasa sa se infiltreze treptat, operatiunea repetandu-se de =-> ori, in continuare regimul apei se conduce ca si in cazul semanatului in apa. ecoltarea 3and boabele aung la 7)-#* + umiditate, se recomanda evacuarea treptata a apei din parcele. :omentul optimde recoltare este atunci cand boabele de la varful paniculului se afla la coacerea deplina 'cca 1)-7* + umiditate, uneori chiar 7= +(, calendaristic orezul se recolteaza intre 1" sept.-1" oct. 5entru recoltarea mai timpurie se aplica tratamente cu desicanti cum ar fi diYuat - C92&/9 7-# lEha sau dimetipin I NCB9 1," lEha,
1=!
aplicate cand boabele au 7=-7> + umiditate,recoltarea putand incepe la #-" zile dupa tratament. Cecoltarea se face direct din lan, cu combina pentru cereale paioase echipata special pentru orez 'batatorul si contrabatatorul cu cuie, rotile se inlocuiesc cu senile, turatia tobei nu trebuie sa depaseasca "**-""* rotatiiEmin(, viteza de inaintare este de 1,"-7 ;mEora. ?neori se impune recoltarea divizata a orezului, datorita coacerii neuniforme, lucrare se face prin taierea plantelor cand umiditatea boabelor este de 7>-7) + cu vindroverul reglat pentru taierea miristei la 7* cm inaltime, iar cand boabele aung la 1"-1@ + umiditate se treiera cu combina prevazuta cu ridicator de brazda. 5roductiile medii obtinute inainte de 1!)! au fost de 7"**-#"** ;gEha, insa in mod frecvent sunt eploatatii agricole care obtin productii de peste =*** ;gEha. Hrebuie insa mentionat ca in zonele traditionale de cultura a orezului se obtin productii medii ce depasesc "***->*** ;gEha. Dmediat dupa recoltare este necesara conditionarea recoltei 'eliminarea impuritatilor cu continut ridicat de apa, a fragmentelor vegetale verzi( in scopul evitarii deprecierii calitatii recoltei. poi orezul uscat TpaddR% 'boabele de orez nedecorticate(, este prelucrat prin decorticare.
HRISCA FAGOPQRUM ESCULENTUM 1. I0&(!)n!) partine familiei 5olRgonaceae, este inclusa in grupa cerealelor fiind considerata o pseudocereala, datorita compozitiei chimice a boabelor si utilizarii acestora in alimentatie si in furaare, similar cu boabele de cereale. 8oabele de hrisca sunt folosite in alimentatie sub forma de grisuri, pesmeti, biscuiti, amestecuri de cereale pentru micul deun, crupe. 8oabele sunt folosite de asemeni in alimentatia animalelor0 porci, pasari, valoarea nutritiva este ceva mai scazuta decat a cerealelor datorita ponderii mai mari a invelisurilor fructului, dar hisca este singura cereala care nu este deficitara sub aspectul continutului de lizina. in punct de vedere agronomic, hrisca prezinta interes deoarece nu este pretentioasa fata de tehnologia de cultura, planta acopera repede terenul si inabusa buruienile, creste foarte repede si poate asigura in # luni recolte de 1"*
=-> tEha masa uscata. 5lanta contine rutina substanta folosita in medicina pentru tratarea fragilitatii vaselor capilare sanguine. 9ste de asemeni o ecelenta planta nectaro-polenifera, furnizand "*1"* ;g nectarEha. 9ste originara din regiunile muntoase ale 3hinei si /epalului, unde sia pastrat importanta in alimentatia populatie locale. 2a nivel mondial se cultiva pe cca 1 mil.ha. Hari cultivatoare de hrisca sunt0 3anada, Franta, 5olonia, 4?. Cestrangerea culturii se datoreaza unor cauze cum ar fi0valoarea nutritiva a boabelor sub nivelul cerealelor, productii instabile de la un an la altul, recoltarea dificila datorita maturitatii esalonate a boabelor si culcarii la pamant a plantelor la maturitate, valorificarea nesigura pe piata. Nrisca a revenit in atentia consumatorilor din Franta, datorita calitatii dietetice a boabelor, de aceea Franta importa cantitati mari de hrisca din 3hina si 8razilia. %.P)(!i$')(i!)!i bi&'&+ie re o perioda de vegetatie scurta, de !*-17* de zile si un necesar termic de 1"**-1)** Q3. 5lanta este adaptata la un climat umed si racoros, semintele germineaza la =-" zile dupa semanat daca are umiditate suficienta si temperatura este peste 1* Q3.5lanta este sensibila la temperaturi scazute, de aceea se seamana primavara mai tarziu. /u este pretentioasa fata de sol, valorificand solurile sarace, acide, nisipoase, nu suporta solurile grele cu eces de umiditate. 4olurile fertile nu sunt indicate deorece favorizeaza cresterile vegetative in detrimentul fructificarii.
R"in) 9ste pivotantă, aungând până la 7*-=* cm adâncime, cu numeroase ramificaţii fibroase răspândite îndeosebi în stratul arabil. 5eri absorbanţi sunt lungi de #-" mm lungime, datorită acestui fapt are o foarte mare putere de solubilizare şi absorbţie. T$'0in) 9ste erectă, ramificată chiar de la bază, suculentă şi goală în interior, cu înălţimea de #*->* cm, poate aunge şi la 1** cm înălţime în condiţii favorabile de vegetaţie, de culoare verde sau verde-roşiatic. F($n8e'e 4unt alterne, triunghiulare sau sagitat I cordate, glabre, cele de la bază lung peţiolate cele de la vârf aproape sesile. /ervurile frunzelor sunt uşor păroase, colorate în verde sau verde I roşietic. 4ucul tulpinilor şi frunzelor este foarte acid. 1"1
F'&(i'e 4unt grupate în raceme alungite, lung pedunculate, inserate ailar la frunzele superioare. 3uloarea florilor este alb Iroz sau roşu, cu miros pronunţat. 5olenizarea este alogama entomofila, pentru o buna polenizare este nevoie de 7-# familii de albine Eha. F($!$' 9ste o nuculă cu trei muchii, de culoare brună -castanie sau cenuşie argintie, lucioasă după recoltare şi mată mai târziu. ::8 V 1!-7@ g. 3oacerea fructelor se face eşalonat, de aceea au loc pierderi mari de recoltă prin scuturare '1*-=* + din recoltă(. *. Te-n&'&+i) "e $'!$() otatia si semanatul 5oate fi semanata dupa orice cultura. 4e seamana primavara mai tarziu, cand temperatura solului a depasit 1* Q3, de regula in a doua umatate a lunii aprilie I inceputul lunii mai. 5oate fi cultivata si in cultura succesiva dupa plante furaere sau cereale paioase, semanandu-se la sfarsitul lunii iulie.4e seamana in randuri dese '17," cm(, in teren bine maruntit la suprafata, nivelat, plantele cresc repede inabusind buruienile. Fertilizarea 4e face cu doze mici de ingrasaminte, =*->* ;g /Eha, =*-"* 57&" ;gEha si >*-)* ;g X7& Eha./u se recomanda folosire clorurii de potasiu ca ingrasamant deoarece hrisca este sensibila la clorul din sol. ecoltarea e face in septembrie, destul de dificil din cauza maturitatii esalonate a boabelor. 4e recolteaza mecanizat, cu combina de recoltare a cerealelor, cand @* + din fructe au auns la maturitate. 5roductiile obtinute sunt de 1***-1"** ;g boabeEha, dar pot aunge si la 7"**-#*** ;g boabeEha. Dmediat dupa recoltare este necesara conditioanarea recoltei, prin eliminarea impuritatilor si uscarea boabelor la 17-1= + umiditate. LEGUMINOASE PENTRU BOABE 1.1 I0&(!)nţ, bi&'&+ie 1.1.1 I0&(!)nţ plantele cuprinse în această grupă fitotehnică au ca produs principal seminţele 'boabele( bogate în proteină. ici sunt incluse0 mazărea, fasolea, soia, lintea, năutul, bobul, lupinul, latirul, arahidele şi fasoliţa. Hoate fac parte din ordinul 4eguminosales ' Fa#ales(, familia 4eguminosae 'fam. Fa#aceae sau Pailionaceae(. Fiind din aceeaşi familie 1"7
botanică aceste plante au anumite însuşiri morfologice, biologice, chimice, ecologice şi tehnologice comune. in familia 4eguminosae6 Fa#aceae7 sunt cultivate şi alte plante cu întrebuinţări variate 'furaere, legumicole, medicinale,etc(, necuprinse în acest capitol. Sn decursul anilor, treptat, numărul speciilor şi biotipurilor cultivate a crescut, datorită importanţei lor mari în alimentaţia omului şi animalelor. Dmportanţa leguminoaselor pentru boabe constă, în primul rând, în conţinutul ridicat în proteină al seminţelor, conferindu-le o valoare alimentară ridicată. ?nele dintre ele 'soia şi arahidele( au un conţinut ridicat în ulei, făcând posibilă etracţia prin procedee tehnice obişnuite, fiind valoroase plante oleaginoase. 4oia este planta cea mai mare producătoare de ulei vegetal pe glob, iar arahidele ocupă locul trei după soia şi floareasoarelui. 3onţinutul proteic din boabele leguminoaselor depăşeşte de 7-= ori pe cel al cerealelor. Caportul dintre proteina brută şi componentele neproteice este la0 soia şi lupin de 1E1,@6 la mazăre 1E 7,)6 la bob 0 1E 7,=. eci boabele leguminoaselor reprezintă alimente şi furae concentrate în proteină. 9ste de remarcat şi valoarea proteică ridicată a boabelor, echivalentă la unele specii cu proteinele de origine animală, conţinând aminoacizi esenţiali. 5roteina din boabele leguminoaselor are o digestibilitate ridicată 'circa !*+( şi nu formează acizi urici 'ca unele proteine animale( a căror acumulare în organism este dăunătoare.
C&nţin$!$' n 0(&!eine, +(#ii i #$b#!)nţe e!()!i;e ne)8&!)!e )' 'e+$in&)#e'&( 0en!($ b&)be ;)'&(i e"ii 3onţinutul mediu în seminţe '+( 5lanta 5roteină răsimi 4ubstanţe etractive neazotate :azăre 7> 7," "# Fasole 7= 1,) "7 4oia #) '7!-="( 7*,* '1>-7"( #* 2inte 7> 1,! "7 /ăut 7= "," "# 8ob 7> 1,> =) 2upin alb #" !,7 7> 2atir 7" 7,1 "= 1"#
rahide Fasoliţă
7" '1!-7!( 7>
"* '="-">( 1,>
1= "7
A2upinul galben are circa =*+ proteină, =,@+ grăsimi şi 7>+ sunstanţe etractive neazotate, iar lupinul albastru #1+ proteină, =,@+ grăsimi şi ="+ substanţe etractive neazotate. 5entru a realiza, cantitativ, 1 ;g de proteină animală, se consumă "-@ ;g proteine vegetale. 5e lîngă proteine, seminţele leguminoaselor conţin hidraţi de carbon, grasimi, vitamine, săruri minerale, care le întregesc valoarea alimentară. Sn alimentaţia oamenilor, de la aceste plante se folosesc seminţele 'boabele( uscate dar şi păstăile şi boabele verzi, la prepararea diverselor mâncăruri sau conseve. in boabele de soia se obţin produse asemănătoare cu 0 lapte, brânză, carne, etc. in năut şi soia se obţine surogatul de cafea, iar făina unor leguminoase 'soia( se poate amesteca, într-o anumită proporţie cu cea de grâu, la fabricarea pâinii şi a pastelor făinoase. Sn furaarea animalelor, uruiala din boabele leguminoaselor 'tulpini, frunze, teci( rezultate după treierat, au un conţinut proteic ridicat ')-1=+(. Sn scop furaer se folosesc în special paiele de măzăre, linte, latir, fasole şi fasoliţă. 2a unele leguminoase tulpinile se lignifică, fiind consumate de animale numai după eventuală prelucrare 'tocare, însilozare(. Sn asolament, efectul favorabil al leguminoaselor pentru plantele succesoare se cunoaşte din antichitate. cest efect derivă din simbioza plantelor leguminoase cu bacterii din genul %izo#ium, care fiează azotul atmosferic, îmbogăţind solul cu 1** I #** ;g / Eha şi realizând o importantă economie de energie convenţională. zotul fiind răspândit la diferite adâncimi în sol, favorizează dezvoltarea sistemului radicular al plantei succesoare. 2eguminoasele cu mare putere de solubilizare pentru fosfaţi 'lupinul, mazărea( pun la dispoziţia plantelor succesoare acest element într-o formă mai usor accesibilă. 2upinul reuşeşte să folosească fosforul din minerale foarte greu solubile, cum este apatita, îmbogăţind solul nu numai cu azot, ci şi în fosfor uşor asimilabil. eoarece toate părţile plantelor leguminoase sunt mai bogate în azot decât plantele de cultură, se pot folosi ca îngrăşământ verde pentru fertilizarea solurilor. Cezultate bune s-au obţinut cu lupin pe soluri nisipoase şi pe soluri acide. Sn acest scop se pot folosi şi alte leguminoase, pe diverse tipuri de sol.
1"=
8oabele leguminoaselor, folosite în alimentaţia omului, prezintă şi unele neaunsuri, între care se menţionează conţinutul ridicat de celuloză, care îngreunează simţitor digestibilitatea, durata lungă de fierbere, carenţe în compoziţia proteică a aminoacizilor nesulfuraţi 'cisitină şi metionină( şi a triptofanului. 1.1.7 R#09n"i(e 5e plan mondial suprafeţele cultivate cu leguminoase pentru boabe sunt mult prea reduse. 5e glob, leguminoasele pentru boabe 'inclusiv soia şi arahidele( se cultivă pe circa 1=" milioane ha, ceea ce reprezintă 1*+ din suprafaţa arabilă. Sn 7**1 suprafeţele cultivate cu principalele leguminoase pentru boabe pe glob au fost 0 @","# milioane ha soia6 7#,7= milioane ha fasole6 7"," milioane ha arahide6 >,7 milioane ha mazăre6 ),") milioane ha năut6 #,@ milioane ha linte. 2a noi în ţară suprafaţa cultivată cu leguminoase pentru boabe a fost de "!>,) mii ha în 1!)" şi de !),) mii ha în 7**1. 1.1.#.P)(!i$')(i!ţi bi&'&+ie Ge(in)ţie (#(i(e . 3erinţele faţă de temperatură şi umiditate în procesul de germinaţie I răsărire diferă în funcţie de specie. Hemperatura minimă de germinaţie este 1 -7 Q3 la mazăre, # I = Q3 la lupin şi bob, > -@Q3 la soia, 1*Q3 la fasole, 17Q3 la arahide. 3antitatea de apă absorbită de seminţe pentru a germina, raportată la masa lor, este de circa @"+ la năut, !7 I 1**+ la bob, mazăre şi linte, 1*> I 11*+ la soia şi fasole, 11> I 17*+ la speciile de lupin. ceastă cantitate de apă este absorbită în 7= I =) ore, în funcţie de temperatură. Căsărirea leguminoaselor pentru boabe poate fi eigeică, atunci când hipocotilul se alungeşte mult, ridicând cotiledoanele la suprafaţa solului 'fasolea, soia, fasoliţa, lupinul, arahide( sau %iogeică, la care hipocotilul creşte puţin, cotiledoanele rămân în sol 'mazăre, bob, linte, latir(. Sn general leguminoasele cu frunze trifoliate şi palmate au răsărire epigeică, iar cele cu frunze penate au răsărire hipogeică. 2a răsărire, după epuizarea rezervelor din cotiledoane, plantele intră într-o perioadă critică '@-17 zile de la răsărire(, până când pătrund bacteriile simbiotice în rădăcină şi începe să funcţioneze sistemul simbiotic, după care planta creşte normal. /u se recomandă doze mari de azot deoarece inhibă sistemul simbiotic. R"in) leguminoaselor este pivotantă. Sn prima fază de vegetaţie, o creştere mai viguroasă o are pivotul principal, care-şi continuă dezvoltarea până aproape de maturitate. Camificaţiile laterale se dezvoltă mai lent la început, apoi la unele specii depăşesc în creştere pivotul principal. 1""
Tiul I cu ivotul rincial gros , puternic, care pătrunde adânc în sol. Cădăcinile laterale sunt puţine la număr, scurte şi se dezvoltă mai târziu 'în a doua lună de vegetaţie(. cestui tip îi aparţin speciile de lupin. Tiul II cu ivotul rincial mai su#)ire , având puterea de pătrundere mai redusă ca tipul precedent6 în schimb ramificaţiile secundare sunt mai numeroase şi se dezvoltă ceva mai devreme, iar ramificaţiile de ordinul D se apropie de lungimea pivotului principal. inre plantele care au acest tip de rădăcină, bobul şi năutul au pivotul mai bine dezvoltat decât ramificaţiile, pe când la mazăre, linte, arahide ramificaţiile de ordinul D se apropie de grosimea pivotului principal. Tiul III are rădăcina principală asemănătoare cu tipul DD, dar ramificaţiile de ordinul 1 şi 7 sunt foarte numeroase. cest tip de rădăcină îl au speciile de fasole şi soia. N&"&8i!ţi'e i fi)(e) #ibi&!i ) )8&!$'$i. 5e rădacinile leguminoaselor se formează nişte noduli 'nodozităţi(, ca urmare a simbiozei cu bacteriile din genul %izo#ium+ ceste bacterii fiează azotul atmosferic, oferindu-l plantei gazdă, care la rândul ei pune la dispoziţia bacteriei hidraţi de carbon de care aceasta are nevoie. 4e cunosc 1" rase de bacterii Chizobium, care nu se pot suplini şi pentru fiecare trebuie folosite culturi pentru inoculare. %izo#ium leguminosarum – pentru mazăre, linte, latir, năut, etc. - pentru lupin. %izo#ium luini - pentru fasole. %izo#ium %aseoli - pentru soia, fasoliţă, arahide. %izo#ium Oaonicum 4e mai cunosc %izo#ium melioti pentru lucernă, sulfină, ghizdei6 % trifolii pentru trifoi6 %+ ornit%oi pentru seradela etc. 5rocesul de fiare biologică a azotului este determinat de eistenţa unui sistem enzimatic comple numit nitrogeneză , care mediază reacţia centrală de rupere a triplei legături dintre atomii moleculari de azot şi cuplarea lor cu atomi de hidrogen. 4peciile de %izo#ium sunt aerobe, adaptate la diferite pN- uri şi sunt sensibile la uscăciunea solului. 9le folosesc ca surse de energie glucidele. Forma, mărimea şi aşezarea pe rădăcină a nodozităţilor este diferită, după plantă. 2a mazăre, linte şi latir, nodozităţile sunt alungite, la bob şi fasole aproape sferice, iar la lupin i-au diferite forme. /odozităţile sunt dispuse în special pe pivotul principal la lupin, iar la fasole şi soia pe ramificaţii. /umărul nodozităţilor, mărimea şi adâncimea de formare aung la un maim în faza de înflorire a plantelor. 4-a constatat că, în momentul când bacteriile devin active, apare un pigment roşu de natură hemoproteică în nodozităţi. 1">
Dnocularea 'infecţia( cu bacterii specifice se poate face şi artificial. 5entru aceasta se foloseşte preparatul `/itragin 'produs în ţara noastră(, care conţine culturi de bacterii. 4e distribuie în flacoane colorate, pentru a feri bacteriile de lumină, pe etichetă menţionându-se specia pentru care se poate folosi şi tehnica de tratament. 5entru inoculare, cultura de bacterii din # I = flacoane se amestecă cu *," I 7 litri apă, formându-se o suspensie de bacterii cu care se stropeşte sămânţa folosită pentru un ha. Hratamentul se face la umbră în preama semănatului. Dnocularea artificială este necesară în special la plantele leguminoase nou introduse în cultură în anumite zone, unde nu se găsesc în sol bacterii specifice, cum este cazul soiei, pe unele soiuri. 4e întâmplă uneori ca tulpinile bacteriene cu care s-a făcut inocularea să nu poată pătrunde în rădăcini, datorită inavaziei uşor suşe ineficace, mai viguroase, eistente în sol. T$'0in) diferă în funcţie de gen 'specie(, fiind erectă la fasolea oloagă, soia, năut, lupin, bob6 volubilă la fasolea urcătoare sau culcată la mazăre şi latir. 3ât priveşte ramificarea, este mai accentuată la soia , fasole, năut,lupin, latir, alune de pământ şi mai puţin ramificată la mazăre şi bob. Sn secţiune transversală tulpina poate fi rotundă 'lupin, mazăre(, prisamtică 'latir şi bob(, sau de tranziţie 'fasole, linte, soia(. F($n8e'e leguminoaselor sunt compuse, având o pereche de stipele mai mult sau mai puţin dezvoltate. Frunzele sunt diferite ca tip şi dimensiune, formă culoare, pilozitatea foliolelor şi stipelelor. u frunze paripenate0 mazărea, bobul, latirul iar frunzele imparipenate0 năutul. Frunzele trifoliate sunt la fasole, soia, fasoliţă iar la lupin sunt palmate. F'&(i'e sunt grupate în inflorescenţe 'raceme(ailare, cu ecepţia speciilor de lupin care au racem terminal. 3aliciul este format din " sepale concrescute 'gamosepal(6 corola din " petale libere 'stindard, aripioare şi luntriţa(, colorate diferit 6 androceul este compus din 1* stamine, diadelf '! unite şi una liberă( sau monadelf 'toate unite(6 gineceul cu ovarul superior , monocarpelar, cu număr de ovule diferit după gen, iar stigmatul măciucat. Florile sunt hermafrodite, având polenizare autogamă'mazăre, soia, linte, lupin alb şi albastru(, cu diferite grade de alogamie 'mazăre, soia, fasole( sau puternic alogame 'lupin galben şi peren , bobul, fasoliţa( polenizarea făcându-se prin insecte. ?n caracter comun al leguminoaselor este infloritul eşalonat de la bază spre vârful inflorescenţei. şi un procent redus de legare 'uneori aunge la 1" I 7* +(. 5rintr-o irigaţie prin aspersiune în timpul înfloritului se favorizează fecundarea. ?na din cauzele slabei fructificări a leguminoaseloreste umiditatea relativă scăzută a aeruluiîn timpul legării. 1"@
F($!$' este o păstaie de forme şi mărimi diferite, dehiscentă pe linia de sudură a valvelor 'tecilor( pericarpului 'fasole, mazăre, fasoliţa( sau indehiscentă 'năut, linte bob(. Seinţe'e 'boabele( sunt prinse în fruct pe partea ventrală, având formă, culori şi mărimi diferite. Nilul I locul de fiare al ovulului de ovar, respectiv a seminţei de pericarp I este un caracter de specie, varietate sau chiar de soi, fiind diferit ca aşezare, formă, mărime şi culoare. Sn zona hilului cele două cotiledoane sunt unite prin tigelă. 4eminţele de leguminoase n-au endosperm , acesta fiind consumat de embrion în cursul creşterii6 un `rest de endosperm se află doar la năut. Sn cotiledoane se află grăunciori mari de amidon şi grăunciori foarte fini de aleuronă. Formarea fructului şi a seminţei începe după fecundare, iar după un timp intră în cele trei faze de coacere0 - coacerea &n ver$e 'lapte(, când planta , păstăile şi seminţele sunt verzi, continuând să crească, iar conţinutul seminţelor este moale, lăptos6 1 coacerea gal#enă 'sau pârgă(, când lanul în întregime devine galben, păstăile sunt îngălbenite, seminţele devin consistente ca ceara, culoarea lor fiind caracteristică speciei, varietăţii şi soiului la care aparţin 6 - coacrea $elină , când lanul este complet uscat, fructele şi seminţele sunt tari, la cele dehiscente fructele plesnesc, scuturându-se seminţele şi producând pirderi. MAZREA 5 PISUM SATI2UM 1.1.I0&(!)nţ. Bi&'&+ie. E&'&+ie 1.1.1.I0&(!)nţ 8oabele de mazăre sunt folosite în alimentaţie în stare nematură, ca legumă sau în stare matură 'boabe uscate(, decorticate şi transformate în făină, apoi preparate sub formă de supe sau piure. :azărea este înlocuită în alimentaţie cu fasole, năut sau linte. :azărea are utilizări furaere multiple0 boabele întregi sau sub formă de făină 'uruite( sunt folosite în hrana animalelor, îndeosebi a tineretului6 planta de mazăre intră în componenţa amestecurilor furaere, alături de secară sau ovăz, 'borceag de tomnă sau primăvară(, consumate ca nutreţ verde sau fân6 resturile vegetale 'vreii şi tecile(, având un conţinut în proteină de circa # ori mai mare comparativ cu paiele de cereal, sunt foarte apreciate în furaarea animalelor, mai ales a ovinelor. Dmportanţa agronomică a mazării este deosebită. 3ultura este mecanizabilă în întregime. Sn plus, mazărea părăseşte terenul devreme, 1")
lăsându-l îmbogăţit în substanţă organică şi azot, curat de buruieni, fără resturi vegetale, cu umiditate suficientă pentru a fi lucrat timpuriu în condiţii bune. 3a urmare, mazărea este o premergătoare foarte bună pentru maoritatea culturilor şi o ecelentă premergătoare pentru grâul de toamnă. 1.1.%.C&0&8iţie -ii Ceţin atenţia în primul rând, cantitatea mare de substanţe proteice din boabele de mazăre, precum şi calitatea deosebită a acestora, dată de ponderea importantă a aminoacizilor esenţiali, îndeosebi lizină, triptofan, metionină şi cistină. Hotodată, prezenţa în cantităţi importante a amidonului, conferă boabelor de mazăre o valoare energetică deosebită. 3ompoziţia chimică a seminţelor de mazăre 5roteine 0 - lizină - metionină - cistină - treonină - triptofan midon 2ipide 3eluloză 4ăruri minerale 0 - fosfor - calciu
:azăre 7",* 1,)" *,7" *,#@ *,!> *,7* "*,* 1,7 >,1 #," *,=* *,*!
râu 17,! *,#@ *,71 *,#7 *,=* *,1> >)," 1,@ 7,) 1,! *,#) *,*@
Hurte soia "1,! #,#* *,@# *,)# 7,*7 *,@* #,= 1," >,* @,7 *,@) *,#1
1.1.*. R#09n"i(e :azărea este o cultură agricolă specifică zonei temperate din emisfera nordică, fiind cultivată îndeosebi între =* şi "*Q latitudine. 4uprafaţa cultivată cu mazăre pe glob în anul 7**1 a fost de >,7 mil. ha, cu o producţie medie mondială de 1.>)) ;gEha. 4uprafeţe mai importante sunt concentrate în ţările fostei ?C44, 3hina, Dndia, 3anada. Sn 9uropa au fost semănate cu mazăre circa 7,*" mil. ha, cu o producţie medie de 7."## ;g boabe Eha. Sn Comânia, suprafeţele ocupate cu mazăre au fost fluctuante, în ultimii ani, mazărea s-a restrâns mult, astfel în anul 7**1 s-a înregistrat o suprafaţă de 1" mii ha, cu o producţie medie de 1.### ;gEha. 9istă
1"!
eploataţii agricole care realizează recolte medii de 7"** I #"** ;g boabeEha. 9istă două specii de mazăre din care Pisum sativum 4+ – mazărea comună, cu flori mari albe şi Pisum arvense 4+ – mazărea furaOeră , care se recunoaşte prin florile roşii-violacee. Sn ultimile decenii, în ţările care cultivă pe suprafeţe mari mazăre pentru boabe uscate au fost create şi etinse în cultură soiuri cu anumite caracteristici, care favorizează recoltarea directă, reducând dificultăţile întâmpinate, în mod obişniut la recoltare. 4oiurile de tip $afila%, la care foliolele frunzelor sunt transformate în cârcei si stipelele au rol de frunze, plantele din lan rămân relativ erecte la maturitate, permiţând recoltarea directă cu combina. 4oiul Dora, creaţie a amelioratorilor români, aparţine tipului `%afila% şi este inclus în sortimentul de soiuri aflate în cultură. 1.1./. P)(!i$')(i!ţi bi&'&+ie 3iclul vegetativ al mazării durează, de la semănat la maturitate, 1** -17* zile. erminaţia este hipogeică, ceea ce impune atenţie la efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru ca acesta să nu formeze crustă. R"in) mazării este pivotantă, ramificată destul de bine dezvoltată, putând atinge 1 m adâncime. 5e rădăcină se formează nodozităţi, datorită inoculării cu bacterii fiatoare de azot, aparţinând speciei %izo#ium leguminosarum, eistente în sol sau provenind de la tratarea seminţelor înainte de semănat. /odozităţile mici, foarte numeroase în primii #* cm adâncime, se formează mai ales pe ramificaţiile laterale ale rădăcinii. 5articularitatea de a forma nodozităţi pe rădăcini îi conferă mazării pretenţii mari faţă de aerarea solului, precum şi sensibilitatea la ecesul de apă, care inhibă formarea nodozităţilor. T$'0in) este înaltă de >* I 1"* cm şi are creştere nedeterminată. 2a formele normale de mazăre, până la înflorire, tulpina este erectă sau semierectă6 apoi pe măsură ce se formează păstăile şi boabele, planta se culcă sub greutatea lor, dar şi din cauză că ţesuturile mecanice ale tulpinii sunt slab dezvoltate. 2a subsoara fiecărei frunze se diferenţiază câte un mugure. 5rimii muguri formaţi la baza tulpinii sunt vegetativi. acă ei se dezvoltă, vor da naştere la ramificaţii. radul de ramificare depinde de soi, densitatea culturii şi perioada de semănat. 2a soiurile de tip %afila% foliolele sunt înlocuite cu cârcei6 în acest caz fotosinteza este asigurată de stipelele foarte mari, precum şi de celelalte părţi ale plantei.
1>*
F'&(i'e. :azărea înfloreşte devreme, în mod obişniut începând din luna mai. Florile albe au constituţia specifică leguminoaselor şi sunt grupate în raceme dispuse la subsoara frunzelor. 4e formează de regulă 7-# flori pe un eta 'la un nod(, îndeosebi la primele =-@ etae 'noduri bazale(, care sunt şi cele mai productive. Fecundarea este alogamă. F($!$' este o păsataie, conţinând de regulă # I > boabe. 5ăstăile sunt uşor dehiscente la maturitate, ceea ce creează dificultăţi la recoltare. Seinţe'e 'boabele( au ::8 V 7** I #"* g şi :N V @" I )* ;g6 ele se sparg cu uşurinţă la recoltare şi la orice manipulări mecanice. 3iclul de vegetaţie al măzării se poate divide în = perioade 0 - erioa$a I - care începe cu răsăritul plăntuţei şi se încheie la începutul înfloritului6 este perioada în care planta formează numai organe vegetative6 - erioa$a a II a - care debutează la începutul înfloritului şi direază până la atingerea stadiului limită de avortare6 - erioa$a a III a - corespunde intervalului cuprins între stadiul limită de avortare şi până când păstaia de pe ultimul eta florifer conţine o sămânţă mai mare de > mm6 - erioa$a a I5 a - durează până la maturitatea fiziologică, este faza când are loc umplerea seminţelor şi în care se manifestă o competiţie între diferitele etae ale plantei pentru asimilatele necesare formării boabelor. 9tapele formării componentelor de producţie 'elementele productivităţii( rezultă din perioadele ciclului vegetativ, prezentate anterior, şi anume0 - numărul de planteEm 7 rezultă din densitatea de semănat şi procentul de răsărire6 acest prim component se formează în perioada D6 - numărul de seminţeEm 7 este format începând de la iniţierea florală şi până la încheierea perioadei a DDD a 6 - mărimea boabelor'::8( este stabilită în intervalul de la începutul stadiului limită de avortare şi până la maturitate. ensitatea lanului oacă un rol important în elaborarea producţiei. 5lanta de mazăre posedă capacitatea de a se ramifica, proces prin care poate compensa, parţial, efectul unei densităţi prea mici. ::8 Iul depinde de felul în care se desfăşoară procesele de umplere a boabelor. /umărul de boabe pe plantă este considerat factorul cel mai important în evaluarea producţiei. cesta depinde, în principal, de alte două componente0 numărul de noduri producătoare 'fertile( pe o plantă, care este determinat, la rândul său, de durata de înflorire6 numărul de boabe format la un nod reproducător.
1>1
1.1.:.Ce(inţe'e f)ţ "e 'i i #&' :azărea este o plantă a climatelor mai umede şi răcoroase. 2a germinat are cerinţe reduse faţă de căldură 1-#Q3, şi cerinţe mari faţă de factorul apă '1** -17* + din masa bobului(. upă răsărire plantele de mazăre suportă pe perioadă scurtă, temperaturi negative, de -=, - >Q3. ezvoltarea normală a plantelor este favorizată de temperaturi moderate şi umiditate suficientă. 4emănatul culturilor de mazăre se realizează cât mai timpuriu primăvara, pentru ca planta să crească în perioada cu zile ceva mai scurte şi vreme umedă şi răcoroasă. Snfloritul începe după circa #* zile de la răsărire la soiuirile cât mai timpurii şi după =" I "* zile la soiurile ceva mai tardive. Hemperatura optimă la înflorit este 1" - 1)Q3, iar după fecundare temperaturile favorabile sunt de 1" - 7*Q3. :azărea are pretenţii mari faţă de umiditate. 5erioada de consum maim al apei este cuprinsă între faza premergătoare înfloritului 'circa 7 săptămâni( şi aproimativ 7 săptămâni după încheierea înfloritului. :azărea preferă solurile milocii, luto-nisipoase, bine drenate, cu o capacitate de reţinere a apei, bogate în humus, fosfor, potasiu şi calciu. /u sunt potrivite solurile grele, argiloase, acide, cu eces de apă sau cu stagnarea apei. :azărea este considerată leguminoasa cernoziomurilor, a zonelor foarte favorabile pentru grâu.
1.1.<.Z&ne e&'&+ie Mona foarte favorabilă pentru cultura mazării se află în 3âmpia de Best, caracterizată prin precipitaţii bine repatrizate şi 7*Q3 temperatura medie în perioada de fructificare. Mona favorabilă se situează în 4udul 3âmpiei Comâne, 3âmpia Hransilvaniei, a 3rişurilor şi în partea de nord-vest a ţării. Hrebuie subliniat că zona cernoziomurilor din obrogea, 8ărăgan, :oldova, cu climat secetos, în general, poate asigura producţii bune la mazăre, cu condiţia ca mazărea să fie semănată cât mai timpuriu. 4oiurile recomandate a se cultiva sunt0 autohtone- 2ora 4arina 4ona @edea si !lina straine I 4oniA si enata din Franta, !lfetta si 4ontana din 7landa 5rafila si Turbo din ermania si *rofi din anemarca.
1.%. Te-n&'&+i) "e $'!$(
1>7
) R&!)ţi) este de dorit ca mazărea să urmeze după plante care părăsesc terenul devreme, permiţând lucrarea mai timpurie şi cât mai corectă a solului, care să fie nivelat, fără resturi vegetale şi buruieni încă din toamnă. 3ele mai bune rezultate se obţin după cereale păioase şi după unele culturi prăşitoare cu recoltare mai timpurie şi în condiţiile în care au fost combătute bine buruienile. Sn Comânia structura culturilor a impus, timp îndelungat, cultivarea mazării, în primul rând după porumb, sfeclă de zahăr, cartof, rapiţă. 4e recomandă, de altfel, ca mazărea să urmeze după porumb, datorită rezistenţei la efectul remanent al erbicidelor pe bază de atrazin. /u se recomandă amplasarea culturilor de mazăre după alte leguminoase pentru a evita riscurile ecesului de azot şi din cauza amplificării atacului unor boli. 5entru structura culturilor din Comânia ar fi neraţional să se renunţe la efectul ameliorator al leguminoaselor în asolament. :azărea este o plantă care nu se autosuportă şi ca atare, monocultura este eclusă. Sn cazul cultivării mazării pe acelaşi teren , apare fenomenul de $oboseală a solului%, care se manifestă, în principal, prin tulburări bruşte de creştere, absenţa formării nodozităţilor pe rădăcini, putrezirea rădăcinilor şi tulpinii. Sn monocultură se amplifică îmburuienarea terenului, atacul de boli şi dăunători. Sn prezent se acceptă ca mazărea să revină pe acelaşi teren după # -= ani, fără risc, cu condiţia tratării seminţelor înainte de semănat, împotriva bolilor. 2a rândul său mazărea este o premergătoare foarte bună pentru multe culturi şi o ecelentă premergătoare pentru grâu, deoarece se recoltează timpuriu, are o influenţă favorabilă asupra structurii solului, solul este reavăn şi se poate ara în condiţii bune, în sol rămâne o cantitate apreciabilă de materie organică şi de azot. :azărea trebuie cultivată în solele în care urmează să fie semănat grâu de toamnă. 4unt situaţii când, după mazărea recoltată timpuriu, în luna iunie, sunt semănate culturi succesive, care folosesc bine disponibilul termic rămas până în toamnă. b Fe(!i'i8)(e) 4e consideră că, pentru o tonă de boabe mazăre consumă în medie, >,* ;g /, ) ;g 5 7&", #* ;g X 7&, 7" ;g 3a&, > ;g :g. A8&!$'. Sn condiţii normale de cultivare, s-a determinat că cea mai mare parte din azotul necesar plantelor de mazăre '=7- @"+( este asigurat prin activitatea bacteriilor fiatoare6 restul provine din rezervele solului sau din remanenţa îngrăşămintelor aplicate plantei premergătoare fertilizate, mazărea nu necesită îngrăşăminte cu azot, administrarea acestora are un
1>#
efect nesemnificativ asupra nivelului producţiilor şi a conţinutului boabelor în proteine. in contră, azotul, în cantităţi mai mari, are o serie de efecte nefavorabile, printre care0 favorizarea dezvoltării vegetative în dauna formării păstăilor şi a boabelor6 amplificarea problemelor legate de buruieni6 este influenţată nefavorabil formarea nodozităţilor şi fiarea azotului de către bacteriile din nodozităţi. dministrarea îngrăşămintelor cu azot în cultura mazării este recomandată numai în condiţii de cultivare mai puţin favorabile0 pe solurile mai puţin fertile, cum sunt cele acide sau cele nisipoase, care oferă condiţii mai puţin bune pentru activitatea bacteriilor fiatoare6 după premergătoare care sărăcesc solul în azot. ozele pot fi de 7* I "* ;g /Eha, în funcţie de situaţia concretă6 întreaga doză aplicată la pregătirea patului germinativ. F&#f&($'. 9ste important în dezvoltarea mazării, înfluenţând favorabil formarea nodozităţilor, deci fiarea azotului şi determină un înflorit mai bogat şi o legare mai bună a boabelor. :azărea reacţionează puternic la insufucienţa fosforului. 3a urmare, în toate situaţiile se recomandă administrarea îngrăşămintelor cu fosfor, dozele fiind de 7" I #" ;g 5 7&"Eha pe terenurile fertile şi de până la "* ->* ;g 5 7&"Eha pe terenurile mai sărace. P&!)#i$'. 5e solurile uşoare, superficiale, administrarea potasiului poate fi necesară. ozele în asemenea situaţii sunt de =* I >* ;g X 7&Eha, aplicate odată cu fosforul, sub arătură sau la patul germinativ. Dnfluenţa favorabilă a administrării îngrăşămintelor cu microelemente, îndeosebi a borului, molibdenului, manganului, este menţionată frecvent de către specialişti. :icroelementele contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de fiare a azotului şi în general o mai bună dezvoltarea a plantelor. L$((i'e #&'$'$i :azărea are pretenţii deosebite faţă de lucrările de pregătire a terenului. De8i(i!e). Dmediat după recoltarea plantei premergătoare şi de eliberare a terenului de resturile vegetale, se recomandă să se efectueze o lucrare de dezmiriştit, cu scopul mărunţirii buruienilor, a resturilor vegetale 'miriştea( şi a stratului superficial al solului. A(!$(). 3ăt mai curând posibil terenul se ară cu plugul în agregat cu grapa stelată, la adâncimea de 7" I #* cm. 4e recomandă să se are mai adânc decât pentru alte culturi6 îndeosebi pe solurile grele, afânarea adâncă a solului favorizând o mai bună dezvoltare a rădăcinilor în straturile adânci ale solului. răturile efectuate după premergătoare cu recoltare mai târzie pot fi lucrate încă din toamnă sau pot fi lăsate în $brazdă crudă%. Sn mod obişnuit 1>=
se susţine necesitatea grăpării şi nivelării arăturii în toamnă, ceea ce oferă avantaul că la desprimăvărare, terenul se usucă mai repede şi mai uniform şi se poate semăna mai devreme6 cultivatorii de mazăre din zonele secetoase preferă acest sistem de lucrare a solului. Sn zonele cu soluri grele şi unde cad cantităţi mari de precipitaţii în sezonul rece, grăparea şi nivelarea terenului în toamnă pot conduce la compactarea eagerată a solului pe timpul iernii, în asemenea situaţii este de preferat ca arătura să fie lăsată nelucrată peste iarnă. Sn primăvară terenul se lucrează cât mai timpuriu posibil, dar numai după ce apa s-a scurs în profunzime, pentru a evita compactarea eagerată prin trecerea agregatelor agricole6 din aceleaşi motive, trebuie redus la minimum numărul de treceri pe teren cu agregatele agricole. G(0)(e). e regulă, în primăvară, sunt necesare două lucrări, dintre care o lucrare de grăpat la desprimăvărare, pentru mobilizarea solului şi o a doua lucrare, efectuată chiar înainte de semănat, cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu câmpuri de grapă cu colţi şi lamă nivelatoare. 5rin toate lucrările solului trebuie urmărit să se obţină un teren foarte bine nivelat, care să permită un semănat uniform şi realizarea unei culturi uniform dezvoltate. "S9nţ) i #en)!$' 4ămânţa destinată semănatului trebuie să provină din culturi certificate, să fie sănătoasă, fără atac de gărgăriţă, să aibă puritatea fizică de minim !)+ şi capacitatea de germinaţie de minimum )*+. Hratarea seminţelor înainte de semănat este obligatorie. Smpotriva agenţilor patogeni de pe tegumentul seminţei, care produc fuzarioza ' Fusarium s.( şi antracnoza ' Ascoc%8ta isi( se recomandă folosirea preparatelor pe bază de tiuram, tiofanat metil. Hratamentele tebuie efectuate cu circa 7 săptămâni înainte de semănat, pentru a nu diminua eficacitatea preparatelor bacteriene. Hratarea cu preparate becteriene se efectuează chiar înainte de semănat sau concomitent cu semănatul. Sn Comânia este folosit preparatul /itragin I mazăre, în doză de 7 I = flacoane pentru cantitatea de sămânţă la un hectar. Sen)!$'. :azărea este semănată primăvara cât mai timpuriu, atunci când se poate pregăti terenul în condiţii bune fără a se tasa. :azărea se seamănă de regulă în cursul lunii martie6spre nord şi în unii ani cu desprimăvărare târzie, sunt situaţii în care mazărea este semănată la începutul lunii aprilie. 4emănatul timpuriu oferă avantae certe0 sunt folosite bine cele 1** -17* zile cu vreme favorabilă mazării, sub aspectul condiţiilor de umiditate, 1>"
temperatură, şi lungime a zilei. Sn acest fel, este valorificată în condiţii optime umiditatea acumulată în sol în sezonul rece şi care asigură germinarea seminţelor şi creşterea tinerelor plăntuţe. 4emănatul întârziat antrenează, scăderea importantă a producţiilor6 se discută chiar de pierderi de producţie de "*+, la o întârziere de 7* zile faţă de perioada optimă de semănat. ensităţile de semănat folosite în Comânia sunt de 17" I 1=* boabe germinabileEm7, pentru a se realiza 1** I 17* plante recoltabileEm 7. Sn mod obişnuit, la mazăre, se estimează un procent de răsărire în câmp de @"+. :azărea posedă o anumită `supleţe% privind densitatea lanului şi poate compensa parţial prin ramificare, densităţile prea mici. 3a urmare, cu cât zona are un climat mai moderat, sub aspectul regimului termic şi pluviometric, cu atât se poate semăna cu densităţi mai mici, iar întârzierea semănatului are efecte negative mai puţin pronunţate. in contră, cu cât zona de cultivare este mai secetoasă, cu atât trebuie semănat mai devreme şi se va lucra cu densităţi mai mari. 3antităţile de sămânţă corespunzătoare densităţilor optime sunt de regulă de 7"* I #** ;gEha. :azărea este semănată în rânduri dese '17," cm(, prin care se asigură o mai bună distribuţie a seminţelor. 4emănatul mazării în cărări oferă avantae certe, permiţând aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, foarte uniform şi până în faze de vegetaţie mai avansate. atorită cerinţelor mari faţă de umiditate în faza de germinare, mazărea trebuie semănată mai adânc6 în condiţiile din Comânia se seamănă la circa > cm adâncime. 4emănatul superficial este foarte dăunător deoarece conduce la un răsărit neuniform şi poate spori pagubele produse de atacul păsărilor. 4emănatul eagerat de adânc este, de asemenea defavorabil, aprovizionarea cu oigen a seminţelor în curs de germinare este insuficientă, se amplifică atacul de boli şi ca urmare, se înregistrează pierderi importante de densitate. eL$((i'e "e n+(ii(e 4e poate afirma, că acolo unde terenul a fost bine lucrat înainte de semănat şi s-a semănat devreme, lanul este uniform şi cu densitate normală, nu sunt probleme deosebite cu buruienile. Hotuşi, la începutul vegetaţiei, mazărea este sensibilă la concurenţa buruienilor, care pot diminua considerabil producţiile şi pot crea dificultăţi la recoltare. C&b)!e(e) b$($ieni'&( I se realizează cu autorul erbicidelor. 3ele mai frecvente buruieni la cultura mazării sunt Sinais, Sonc%us, Cirsium, a%anus, Pol8gonul, C%enoo$ium, se recomandă aplicarea în vegetaţie a 1>>
unor tratamente cu preparate pe bază de :35 'icote =* I 1," -7,* 2Eha( sau bentazon '8asagran, 7 -# l Eha( când plantele de mazăre au ) I 1* cm înălţime, iar buruienile sunt în fază de cotiledoane sau rozetă. Sn cultura mazării se mai poate folosi şi prometrinul 'esagard "* 5, # I " ;gEha( aplicat după semănat şi înainte de răsărit, acest erbicid controlează atât buruienile monocotiledonate, cât şi cele dicotiledonate anuale. Sn acest caz, trebuie semănat ceva mai adânc decât în mod obişnuit, pentru a evita apariţia unor efecte fitotoice 'inhibarea greminaţiei(. acă în culturile de mazăre se dezvoltă costreiul din rizomi, acesta poate fi combătut în vegetaţie, cu gil 1** 93, *,) I 1 lEha sau Furore 4uper @" 9, 7-# lEha, administrare postemergent, când plantele de costrei au 1"-#* cm înălţime. Sn culturile de mazăre din zonele umede şi răcoroase pot să apară buruieni monocotiledonate anuale specifice acestor zone, cum este odosul ' Avena fatua(6 în asemenea situaţii se pot face tratamente cu erbicide pe baza de trialat 'vade 8 93, "-> lEha(, aplicat înainte de semănat şi încorporat în sol la pregătirea patului germinativ sau se poate folosi Fusilade 4uper, asociat, eventual, cu erbicide pentru controlul dicotiledonatelor. :azărea furaeră se elimină prin plivit. C&b)!e(e) "$n!&(i'&( . 3el mai periculos dăunător din culturile de mazăre de la noi este gărgăriţa mazării ' "ruc%us isorum(, foarte păgubitoare în câmp dar mai ales în depozite. dulţii hibernanţi apar în câmp în cursul lunii mai şi îşi depun ouăle pe păstăile în formare. 2arvele consumă conţinutul seminţelor. 2a coacere larvele rod în învelişul seminţelor o ferestruică acoperită, care poate fi străbătută de adult în primăvara următoare. 5entru combatere sunt necesare tratamente în câmp, la începutul înfloritului, pentru distrugerea adulţilor, cu produse pe bază de dimetoat '4inorato #" 39, 7 lEha(, sau malation '3arbeto #@ 39, 7 lEha(. Hratamentele se pot repeta la interval de @ -1* zile, cu scopul distrugerii larvelor. upă recoltare şi înainte este obligatorie gazarea seminţelor în spaţii ermetic închise, timp de 7= ore6 se folosesc sulfura de carbon '1-1," lEt de sămânţă( sau fosfura de aluminiu 'pastile de 5hostoin sau elicia, #* gEt de sămânţă, în depozite şi =*-"* gEt de sămânţă sub prelate(. C&b)!e(e) b&'i'&(. 4e realizează prin măsuri preventive, ca 0 evitarea revenirii mazării pe acelaşi teren prea curând6 tratarea seminţei înainte de semănat. Sn situaţii etreme pentru, combaterea antracnozei mazării ' Ascoc%8ta isi(, boală răspândită în toată ţara, îndeosebi în primăverile ploioase, sunt necesare tratamente în vegetaţie. Hratamentele se 1>@
fac la avertizare, după controlul culturilor6 primul tratament se recomandă, de regulă, imediat după răsărit, fiind repetat la începutul înfloritului şi după formarea primelor păstăi. 4e utilizează mancozeb 'ithane :-=", 7 ;gEha( sau preparate pe bază de cupru '&iclorura de cupru, = ;gEha(. fRe&'!)(e) 4e poate afirma că recoltarea este cea mai dificilă lucrare din tehnologia de cultivare a mazării. :omentul optim de recoltare este greu de surprins din mai multe motive0 coacerea eşalonată a boabelor şi păstăilor6 dehiscenţa păastăilor şi scuturarea cu uşurinţă a boabelor6 culcarea tulpinilor la pământ la maturitate6 spargerea uşoară a boabelor la treierat. 4e apreciază că perioada optimă de recoltare a unui lan de mazăre este foarte scurtă, de numai =-" zile. 4e recomandă să se înceapă recoltatul atunci când plantele s-au îngălbenit, frunzele s-au uscat şi @"+ din păstăi sunt galbene şi boabele s-au întărit. e regulă, maturarea şi recoltarea mazării au loc în a doua umătate a lunii iunie6 în zonele umede şi răcoroase şi în unii ani mai ploioşi, se întârzie până în prima decadă a lunii iulie. Sn ţara noastră recoltarea mazării se efectuează divizat, în două faze0 în prima fază plantele sunt smulse sau tăiate cu maşina de recoltat mazăre după care sunt lăsate în brazdă continuă câteva zile pentru uniformizarea coacerii6 în faza următoare se treieră cu combina de cereale, prevăzută cu ridicător de brazdă şi efectuându-se o serie de reglae specifice, îndeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor. ificultăţile întâmpinate la recoltarea mazării impun o foarte bună organizare6 se lucrează de preferat dimineaţa devreme pe rouă şi spre seară. Hreieratul se desfăşoară cel mai bine când umiditatea boabelor este cuprinsă între 1) şi 7* +6 sub 1"+ boabele se sparg uşor, iar la peste 77+ treieratul se face cu dificultate. 9tinderea în cultură a soiurilor de tip $afila%, la care plantele nu se culcă la pământ la maturitate, permite recoltarea directă a lanurilor de mazăre dintr-o singură trecere cu combina. Sn acest caz se practică montarea unor $degete% speciale ridicătoare de lan la dispozitivul de tăiere al combinei. Sn anumite situaţii pentru uniformizarea coacerii se recomandă tratamente cu preparate desicante 'Ceglone(. Dmediat după recoltare şi înainte de depozitare boabele de mazăre trebuie supuse operaţiunilor de condiţionare.
FASOLEA 5 PHASEOLUS 2ULGARIS 1.1. I0&(!)nţ. Bi&'&+ie. E&'&+ie 1>)
1.1.1.I0&(!)nţ 8oabele de fasole sunt folosite în alimentaţia umană, ca unul din alimentele de bază6 după unele statistici F&, peste "** milioane de oameni consumă curent preparate pe bază de fasole. Himp îndelungat, fasolea a fost numită `%carnea oamenilor săraci%, datorită conţinutului ridicat al boabelor în proteine de foarte bună calitate, bogate în aminoacizi esenţiali 'lizină, arginină, triptofan( şi mai accesibile ca preţ, prin comparaţie cu proteinele de origine animală. Baloarea energetică a boabelor de fasole este, de asemenea, considerabilă, apreciată la circa ##" calorii furnizate de 1** g boabe uscate. 5reparatele culinare din fasole uscată au calităţi gustative foarte apreciate6 nu sunt de negliat nici proprietăţile lor dietetice, fapt pentru care sunt indicate în dieta care însoţeşte tratarea anumitor boli, printre care afecţiunile ficatului. Făina de fasole poate fi folosită în proporţie de " I 1* + în amestec cu făina de grâu, pentru obţinerea unei pâini gustoase şi hrănitoare. 5ăstăile verzi reprezintă o legumă foarte apreciată, iar în bucătăria chinezească sau aponeză lăstarii tineri de fasole sunt preparaţi sub formă de salată. Breii 'substanţe proteice I ),1+ din s.u.6 glucide I #,1+ din s.u.6 celuloză I #>+ din s.u.( şi tecile reprezintă un fura valoros, îndeosebi pentru ovine şi caprine. Hecile au şi utilizare medicinală, fiind folosite sub formă de ceai în tratarea diabetului. Fasolea se recoltează vara, destul de devreme 'lunile iulie- august(, lăsând terenul îmbogăţit în azot, curat în buruieni, fără resturi vegetale, lucrările solului se fac în condiţii bune, astfel că este o premergătoare bună pentru alte culturi agricole şi îndeosebi pentru grâul de toamnă. 1.1.%.C&0&8iţie -ii Sn compoziţia chimică a boabelor de fasole predomină glucidele '"*,) I "),* +, din care =@,# + amidon( şi proteinele '1@ -#7+, în medie 7# -7"+(. 8oabele mai conţin lipide '*,) I 7,) +(, săruri minerale '7,1 I 7,#+(, celuloză #,)+. 5rezenţa unor aminoacizi esenţiali, în proporţie mai ridicată 0 lizină '1,"! gE1** g boabe(, triptofan '*,71 gE1**g(, tirozină '*,)1 gE1** g boabe(, valină, leucină, fenilalanină, a carotenului 'provitamina ( şi a acidului ascorbic 'vitamina 3( conferă o valoare nutriţională ecepţională boabelor de fasole 'Habel , după /. &laru,1!)7(. intre glucide, zaharoza reprezintă # I =+. urata de fierbere este un indice important de apreciere a soiului de fasole şi care este influenţat, printre altele, de grosimea învelişului şi de vechimea boabelor. 1>!
Cepartizarea în bobul de fasole a principalilor constituenţi chimici '+ din s.u.( S0eifi)(e B&b$' n!(e+ C&!i'e"&)ne Te+$en! 5roteine 7*,) I 7>," 7=,* I 7@,* #,* lucide "*,) I "),* "7,* I >*,* #=,* I =>,* 2ipide *,) I 1," 1,* I 1,> *,1 I *,! 3eluloză ",7 I @,! 1,* I 1,@ =>,* I "!,* 4ăruri minerale 7,1 I 7,# 7,1 I 7,# 7,1 I 7,#
1.1.*. R#09n"i(e Fasolea este una dintre cele mai vechi plante cultivate. 5rin denumirea de $phaseolus% latinii înţelegeau, de fap fasoliţa, cultivată în antichitate şi înlocuită destul de târziu în cultură, cu fasolea propiu-zisă, adusă din merica. Formele americane de fasole au eistat în cultură în 5eru şi :eic încă din perioada preincaşă. 4peciile de origine asiatică îşi au originea în sudul siei. Sn 9uropa fasolea a fost introdusă pentru prima dată la 1"=7 şi apoi sa etins foarte mult. 4uprafaţa mondială cultivată cu fasole în anul 7**1 a fost de 7#,7= mil. ha, iar producţia medie mondială a fost de @71 ;g boabeEha. 5rintre ţările mari cultivatoare de fasole se menţionează 0 Dndia I @,1 mil. ha, 8razilia I #,= mil. ha, :eic I 1,@ mil. ha, 3hina I 1,*" mil. ha. Sn Comânia, fasolea este o cultură agricolă importantă. Sn perioada 1!=# I 1!#) se cultivau cu fasole =! mii ha în cultură intercalată prin porumb. Sn deceniile următoare suprafeţele au crescut până la 1@* mii ha în cultură pură şi 1=** mii în cultură intercalată. Sn ultimii ani cultura fasolei a cunoscut un regres evident '") mii ha şi @1@ ;gEha în 1!!7 sau =",* mii ha şi ))) ;gEha în anul 7**1(, astfel încât eistă un mare deficit de fasole uscată, faţă de necesarul pentru consum intern. 5roducţiile medii pe ţară situează fasolea printre culturile cele mai puţin productive, rareori acestea depăşind 1*** ;g boabeEha '>"" ;gEha în 1!#* I 1!#!, 77! ;gEha în 1!@! I 1!)1, )=1 ;gEha în 1!)! I 1!!1, @#@ ;gEha în 1!!=(. Hrebuie subliniat, însă, că eistă eploataţii agricole care realizează şi peste 7*** ;g boabeEha. 1.1./. Si#!e)!i. O(i+ine. S&i$(i. enul P%aseolus cuprinde aproimativ 7* de specii cultivate, de origine americană sau asiatică. 1@*
P%aseolus vulgaris '2.( 4avis 'fasolea comună( este apreciată de origine americană cea mai răspândită. &riginară din :eic şi rgentina, are forme numeroase, grupate în = varietăţi, care se diferenţiază după forma boabelor 'sphaericus`ellipticus, oblongus` compressus(, eistând şi mai multe tipuri intermediare, date de un anumit procent de polenizare încrucişată. ceastă specie este cultivată pe suprafeţe întinse în 9uropa, merica de 4ud, frica. 8oabele sunt de culori diferite, dar predominând culoarea albă. P%+ multiflorus ild. 'sin. 5h. 3occineus 2.( 'fasolea de 4pania( este o specie anuală sau bienală cultivată ca plantă anuală, îndeosebi în zona :editeranei. 4e caracterizează prin germinaţie hipogeică, tulpină uscătoare, flori albe sau roşii, păstăi mari, late şi boabe mari '::8 V >** I 1,7"* g(, pătate cu negru, foarte decorative. 9ste cultivată în merica şi 9uropa ca plantă alimentară, furaeră sau ornamentală. P%+ lunatus 2. 'fasolea de 2ima(, are forme anuale, bienale sau perene. Hulpina este urcătoare, florile mici, de culoare violetă, păstăile sunt late, turtite şi conţin 7 -# boabe albe sau colorate, cu dungi radiale. 4pecia este cultivată în 4.?.., în numeroase ţări din climatele calde şi mai rar în 9uropa. 8oabele sunt folosite în alimentaţie, mai ales în stare conservată. intre speciile de origine asiatică ' P%+ Aureus 'Cob( 5iper, P%+ Angularis 'ild( . 'fasolea de zu;i( sunt plante anuale, puternic ramificate, urcătoare sau culcate, cu păstăi lungi, înguste, cilindrice, cu > I 1" boabe mici '::8 V "" I 11* g(, de culori diferite. 4unt cultivate în sia şi în unele insule din frica. Sn Comânia se cultivă aproape în eclusivitate fasolea comună. 4ortimentul de soiuri eistente, în prezent, în cultură în Comânia cuprinde 1* soiuri de creaţie românească, care se diferenţiază după o serie de caracteristici, cum ar fi tipul de creştere, poziţia plantelor la maturitate, rezistenţa la boli şi la secetă. 4ortimentul de soiuri recomandat0 vans, versa, 3eali de obrogea, rdeleana, 9miliana, mi, iva, 8ianca si Bera.
1.1.:. P)(!i$')(i!ţi bi&'&+ie R"in) plantei de fasole este mai slab dezvoltată decât a celorlalte leguminoase, maoritatea rădăcinilor fiind răspândite în stratul arabil '* I 7"(. /odozităţile care se formează pe rădăcini sunt mici şi rotunde, fiind situate îndeosebi spre etremităţile rădăcinii, pe ramificaţiile mai subţiri. T$'0in). 2a fasolea oloagă sau pitică, cu creşterea determinată, tulpina este scundă, cu port erect, de #* -"* cm înălţimea şi ramificată. cest 1@1
tip de fasole se pretează pentru cultura mare. 2a formele urcătoare sau volubile, cu creştere nedeterminată, tulpina poate fi lungă, chiar până la # I > m, necesitând suporţi de susţinere6 nu este potrivită pentru cultura mare. 9istă şi forme intermediare, semivolubile care merg în cultura mare. iferenţierea între formele pitice şi cele volubile apare la câteva zile după formarea primelor frunze trifoliate, când începe alungirea tulpinii subţiri, specifice, cu tendinţă de răsucire şi căţărare. upă răsărire, marcată prin apariţia cotiledoanelor la suprafaţa solului, planta de fasole formează 7 frunze adevărate, care sunt simple6 următoarele frunze sunt trifoliate, având foliolele cordiforme, cu vârful ascuţit. F'&(i'e au culori diferite 'predomină culoarea albă( şi sunt situate la subsoara frunzelor, grupate în raceme scurte. Fecundarea este dominant autogamă, dar cu numeroase cazuri de alogamie. eschiderea florilor are loc de la bază spre vârful plantei. Snflorirea este eşalonată pe o perioadă cuprinsă între 7* zile la fasolea oloagă şi până la >* zile la formele de fasole urcătoare. 4eceta şi căldura scurtează această perioadă iar vremea umedă şi răcoroasă o prelungire. F($!$' este o păstai, dehiscenţă la maturitate, care cuprinde seminţe de culori diferite ' predomină culoare albă( şi mărimi foarte variabile '::8 între 7** şi =** g(. Hegumentul seminal are straturile periferice formate din celule cu pereţii îngroşaţi şi cu celulele strâns unite, adesea greu permeabile pentru apă şi gaze6 ca urmare, materialul semincer la fasole conţine, adesea un număr mare de seminţe tari, care germinează cu întârziere. 1.1.<. Ce(inţe'e f)ţ "e 'i) i #&' atorită originiii sale tropicale, fasolea este o plantă termofilă6 pentru un ciclu de vegetaţie de !* I 17* zile, necesarul de căldură este de 1.=** I 1.!**Q3 'suma temperaturilor mai mari de 1*Q3(. 8oabele germinează la minimum ) - 1*Q3 'similar cu porumbul( şi absorb pentru germinat o cantitate mare de apă '11* I 17*+ din masa uscată a bobului(. 2a temperaturi de 1) Q3 şi umiditate suficientă, boabele de fasole germinează în # I = zile. erminaţia este epigeică la maoritatea speciilor de fasole şi hipogeică la specia 5h. multiflorus. atorită tipului de germinaţie, germenii au putere mică de străbatere, îndeosebi pe solurile grele care sunt predispuse la formarea crustei, ceea ce impune atenţie la efectuarea lucrărilor solului şi la respectarea adâncimii de semănat. Sn cazul în care crusta întârzie răsăritul, precum şi pe soluri slab drenate şi reci, cu multă apă, seminţele putrezesc uşor.
1@7
Sn condiţii favorabile de temperatură şi umiditate, răsărirea are loc, de obicei, după 1* I 7* zile de semănat. upă răsărire, plăntuţele sunt distruse de temperaturile uşor negative 'de -1Q3 ....-7Q3 sau chiar de brume uşoare(6 sensibilitatea maimă se manifestă imediat după răsărire, când cotiledoanele degeră foarte uşor. Sn perioada următoare, cerinţele plantei de fasole faţă de temperatură cresc, optimum termic la înflorire situându-se în ur de 77 - 7"Q36 la temperaturi mai ridicate, însoţite de secetă atmosferică, florile rămân nefecundate, se usucă şi cad 'avortează(. :aturitatea este accelerată de temperaturile mai ridicate şi de condiţiile de secetă, dar în detrimentul nivelului recoltei. eşi nu necesită o cantitate de apă mai mare decât alte culturi, fasolea este deosebit de sensibilă la asigurarea umidităţii, mai ales în fazele de germinare I răsărire şi la înflorire I formarea păstăilor şi a boabelor 'când se înregisrează consumul maim de apă(. Sn perioada de secetă planta se ofileşte în orele de amiază, iar în condiţii etreme păstăile rămân mici şi avortează. 5lantele de fasole suportă mai bine seceta din sol decât seceta atmosferică6 vânturile uscate şi calde sunt deosebit de dăunătoare. 3a urmare, în zonele de stepă a apărut necesitatea culturii intercalate a fasolei 'de regulă, prin porumb(. Fasolea $oloagă% este mai rezistentă la secetă, datorită precocităţii sale 'plantele înfloresc şi îşi formează păstăile înainte de instalarea secetelor din vară( şi masei vegetale mai reduse. desea, în zona de sud a ţării este necesar un aport suplimentar de apă, prin irigare, pentru a asigura vegetaţia normală a culturilor de fasole până la maturitate şi a obţine producţii bune. ?miditatea prea ridicată este, de asemenea, dăunătoare. 5recipitaţiile prea bogate şi timpul umed prelungesc perioada de înflorire şi stânenesc fecundarea. 9cesul de umiditate măreşte sensibilitatea plantelor la boli şi depreciază calitatea boabelor. ?n sol potrivit pentru fasole trebuie să fie bine afânat în adâncime, pentru a permite pătrunderea în adâncime a rădăcinilor şi să nu formeze crustă, pentru a favoriza aerarea şi încălzirea solului şi o răsărire cât mai rapidă. Ceacţia optimă a solului pentru fasole este cea neutră 'pN V > I @,"(, care este potrivită pentru formarea nodozităţilor şi pentru asigurarea unui regim normal de nutriţie cu azot. 9ste adevărat, fasolea poate vegeta pe soluri foarte diferite, chiar pe soluri superficiale, cu condiţia să fie asigurată umiditatea necesară. 5referă solurile cu tetură milocie, fertile, din categoria cernoziomurilor, solurile brun I roşcate şi aluviunile fertile. 1@#
Fasolea se comportă slab pe solurile podzolite, acide, sau pe cele umede nisipoase sau salinizate. 4e adaptează mai bine decât mazărea pe solurile grele, dar trebuie evitată formarea crustei. Fără condiţii de irigare, solurile nisipoase sunt improprii pentru cultura fasolei. 1.1.=. Z&ne e&'&+ie Z&n) f&)(!e f);&()bi' pentru fasole este situată în 3âmpia de vest 'în urul radului, mai ales pe Balea :ureşului, pe aluviunile fertile ale Himişului şi văile 3rişurilor, pe Balea 4omeşului. Sn Hransilvania 'pe luncile :ureşului şi Hârnavelor(. Sn aceste areale, condiţiile de temperatură şi umiditate sunt favorabile. Z&n) f);&()bi' se întinde pe cea mai mare parte a terenurilor arabile din Comânia 'în <enia, :untenia, :oldova, Hransilvania(, eistând unele diferenţe de favorabilitate în cuprinsul acesteia, legate de fertilitatea solurilor şi de cantităţile de precipitaţii care cad în lunile iunie şi iulie. 3ondiţii favorabile pentru cultura fasolei se întrunesc şi în lunca îndiguită a unării unde sunt asigurate umiditatea atmosferică mai ridicată şi aportul freatic, dar este necesar un drena bun al terenului, care să evite băltirea apei sau ecesul de umiditate în sol, în zona rădăcinilor. Sn zona de sud a ţării, amplasarea culturilor de fasole 'în cultură principală sau succesivă( trebuie făcută cu prioritate în perimetrele irigate. 1.%. Te-n&'&+i) "e $'!$() ) R&!)!i) 4e recomanda cultivarea in asolamente de #-" ani, dupa cereale paioase sau culturi prasitoare dine intretinute 'porumb, sfecla pentru zahar, cartofi etc(. Fasolea la randul ei este o foarte buna premergatoare pentru maoritatea culturilor, indeosebi cerealele paiose de toamna. /u se cultiva fasole dupa porumb erbicidat cu triazine, al caror efect remanent poate provoca goluri in cultura fasolei. 9ste de asemeni contraindicat cultivarea fasolei dupa floarea-sorelui 'in zonele cu atac de Sclerotinia (, in , fasole, sau alte leguminoase la intrevale de timp mai scurte de # ani. b Fe(!i'i8)(e) 5entru o tona de boabe si productia corespunzatoare de vrei, fasolea consuma0>->," ;g /, 1,@ ;g 57&" si =," ;g X7&. in cantitatea totala de azot, plantele de fasole etrag din sol numai 1" +, restul de )" + fiind luat din atmosfera prin intermediul bacteriilor simbiotice. Dngrasamintele organice se recomanda sa se aplice la cultura premergatoare. 1@=
5entru imbunatatirea nutritiei cu azot se recomanda inocularea semintelor, in ziua semanatului, cu biopreparatul /itragin Ifasole, = flacoane la samanta necesara pentru 1ha. aca semintele se bacterizeaza nu se aplica ingrasaminte cu azot inainte de semanat, acestea se vor aplica in timpul vegetatiei inainte de inflorit, concomitent cu prasila mecanica, in doza de #*-"* ;g /Eha, in functie de intensitatea procesului de simbioza, care se verifica la 7*-7" de zile dupa rasarire. aca nu s-a facut bacterizarea semintelor doza de ingrasaminte cu azot trebuie maorata la >*-)* ;g /Eha.
Fe(!i'i8)(e) $ )8&! /r. de nodozitati 5lante cu oza de pe planta nodozitati / + ';gEha( peste " 5este )" *-#* 1-" 5este "* #*-"* * * "*-)*
:omentul aplicarii ingrasamintelor cu azot 2a prasila a DD-a 2a prasilele D si a DD-a 2a prasilele D si a DD-a
Ingrasamintele cu fosfor I se aplica sub aratura, iar cele complee pot fi aplicate primavara si incorporate prin lucrarile de pregatirea patului germinativ.oza este de >*-)* ;g 57&" Eha. Ingrasamintele cu otasiu I se aplica concomitent cu cele cu fosfor, in doza de =*->* ;g X7&Eha, pe solurile cu un continut de potasiu sub 17* ppm X 'sub 1= mg X7&E 1** g sol( si pe care nu a fost administrat gunoi de grad anterior. L$()(i'e #&'$'$i Aratura $e #aza I efectuata la 77-7" cm adancime, cu plugul in agregat cu grapa stelata, trebuie sa fie de calitate, uniforma si sa asigure incorporarea in sol a resturilor vegetale. Jivelarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei, fiind o cerinta importanta pentru efectuarea in conditii corespunzatoare a recoltarii mecanizate. /ivelarea se face dupa recoltarea culturii premergatoare, pe teren uscat, prin afanarea terenului cu grapa cu discuri si 1-7 lucrari cu nivelatorul, lucrarea se face o data la = ani. Pregatirea atului germinativ I se face prin doua lucrari, prima cu discul in agregat cu grapa cu colti si o lama sau bara nivelatoare iar a doua cu combinatorul, la adancimea de incorporare a semintelor. 5rin aceste lucrari se urmareste o afanare a solului pe adancimea de >-@ cm. Dntr-un pat 1@"
germinativ insuficient afanat plantele rasar greu si neuniform, deoarece fasolea are germinatie epigeica, cotiledoanele trebuie sa strabata stratul de sol care acopera semintele. " S))n!) #i #e)n)!$' Eoca $e semanat I semanatul incepe cand la adancimea de semanat '"-> cm( dimineata, timp de trei zile consecutiv, temperatura este de )-1* Q3, de regula semanatul la fasole in partea de sud a tarii trebuie sa inceapa odata cu semanatul porumbului. Densitatea la semanat I este de =*-"* b.g.Em^ la cultura neirigata si "*-"" b.g.Em^ la cultura irigata, astfel incat sa se asigure la recoltare densitatea de #**-#"* mii pl.Eha in cultura neirigata si =**-="* mii plEha in cultura irigata. Distanta intre ran$uri I pot fi folosite mai multe scheme de semanat0 1. in benzi de cate # randuri la =" respectiv @* cm intre benzi, daca semanatul si celelalte lucrari de intretinere se fac cu tractorul ? >"* sau similar acestuia 7. in randuri echidistante, la "* cm intre randuri, daca se dispune de tractoare legumicole #. in benzi de cate # randuri la =" cm si )* cm intre benzi, in culturile irigate prin brazde A$ancimea $e semanat I este de "-> cm pentru cultura neirigata si #-= cm pentru cultura irigata. 4e va urmari ca adancimea de semanat sa fie uniforma si sa nu ramana seminte necoperite, in acest scop semanatorile se echipeaza cu patine mici, prevazute cu limitatoare de adancime. Jorma $e samanta este de )* -7** ;gEha. e L$()(i'e "e in+(ii(e Com#aterea #uruienilor 5lantele de fasole cresc lent in primele faze dupa rasire de aceea fasolea este sensibila la imburuienare in aceste faze. Dn culturile infestate cu cu buruieni mono si dicotiledonate inclusiv speciile rezistente la erbicide0Solanum nigrum, ant%ium strumarium, A#utilon t%eo%rasti etc., se vor folosi la pregatirea patului germinativ erbicidele0 Hreflan 1,"-7,* lEha, ual old 1 -1," lEha(, Frontier 1-1,= lEha, iar in vegetatie erbicidele 8asagran 1,"-7,* lEha, Fle 1-1,7" lEha, alaR 1,"-7 lEha, care se pot aplica intr-un singur tratament sau in doua0 primul se face cand plantele de fasole au format prima pereche de frunze trifoliate, iar al doilea se aplica cand buruienile dicotiledonate din generatia a DD-a se gasesc in faza de rozeta. 5oate fi aplicat si erbicidul 5ivot *,"-*,@" lEha cu respectarea restrictiilor in rotatia culturii, in sensul de a se evita amplasarea culturilor sensibile postmergatoare 'sfecla, floarea-soarelui, legume, rapita(. 1@>
upa aplicarea erbicidului 5ivot in dozele avizate si in conditii normale de vegetatie se pot semana0 - in toamna aceluiasi an 'dupa " luni de la data tratamentului( culturile0 grau, orz, orzoaica de t-na - in primavara anului urmator 'la 1*-11 luni dupa tratament(0 porumb 'nu se recomanda loturi de hibridare(, orzoaica si grau de primavara - in al doilea an dupa tratament 'la 7=-7> luni dupa tratament(0 floarea-soarelui, cartofi - in al treilea an dupa tratament 'la #=-#> luni dupa tratament( culturile cele mai sensibile0sfecla, rapita, mustar, bumbac, legume Dn timpul vegetatiei se aplica 7-# prasile mecanice la minim @ zile de la tratamentele postemergente. Dn zonele din sudul si vestul tarii, unde culturile de fasole sunt infestate cu specii de buruieni anuale mono si dicotiledonate, precum si 4orghum halepense din seminte si rizomi, se vor folosi erbicidele0 Hreflan 1,"-7,* lEha 'ppi(, ual old 1 -1," lEha, Frontier 1-1,= lEha, la pregatirea patului germinativ, iar in vegetatie erbicidele 8asagran 1,"-7,* lEha, Fle 11,7" lEha, alaR 1,"-7 lEha si erbicide specifice selective pentru costrei0 Fusilade forte 1-1,#lEha6 Furore super 7,"-#," lEha6 allant super 1-1," lEha6 Harga super 1," -7 lEha, gil 1 lEha6 2eopard 1,"-7 lEha, 5antera 1,"-7 lEha. 4e interzice orice prasila dupa tratamentul cu erbicide pentru combaterea costreiului o perioada de 17-1= zile, pentru a nu intrerupe translocarea in rizomi a substantei active. 2a toate tratamentele in vegetatie cantitatea de apa va fi de 7"*-#** lEha. Hratamentele cu Fle, 8asagran, alaR, 5ivot se vor face in cursul zilei, cand temperatura aerului nu depaseste 7*Q3, pentru a evita producerea de arsuri pe plante, mai ales in cazul tratamentului cu Fle, 8asagran. Dn sistem irigat, in conditii de seceta, inaiante cu @-1* zile de efectuarea tratamentului cu Fusilade, Furore, alant, Harga, gil, 2eopard, 5antera, se va aplica o udare, pentru ca plantele de costrei sa fie turgescente si translocarea erbicidelor sa fie rapida. Com#aterea #olilor si $aunatorilor Dn scopul prevenirii transmiterii prin sol si resturi vegetale a unor agenti patogeni ai culturii de fasole ' Fusarium s,, %izoctonia solani, Sclerotinia sclerotiorum, Colletotric%um lin$emut%ianum (, se recomanda respectarea cu strictete a rotatiei culturii, epocii si densitatii de semanat, folosirea de samanta sanatoasa. Hratamentul la samanta se face cu produsele0 Hiramet 7,* ;gEt de samanta6 ividend 1,@ lEt de samanta. 1@@
Dn timpul vegetatiei pentru a limita pagubele produse de antracnoza 'Colletotric%um lin$emut%ianum7 se recomnda aplicarea a doua tratamente cu unul din fungicidele0 :ancozeb 1,> ;gEha6 3aptadin *,7" +6 3hampion *,7" +6Covral *,@" ;gEha6 4umile *,1 +. Hratamentele nu sunt necesare la soiurile de fasole pentru boabe Astra si Star , care au rezistenta genetica la bacterioze. intre daunatori cel mai periculos este gargarita fasolei ' Acant%osceli$es o#tectus7, care se combate prin tratamente in timpul vegetatiei in perioada de formare a pastailor cu produse organo fosforice si in depozite prin gazare timp de =) de ore cu 5hostoin sau elicia #* gEt sau cu ctellic 1 ml, 5rostore # ml diluate in 1** ml de apa pentru 1** ;g samanta. Irigarea 3onsumul de apa al fasolei in timpul perioadei de vegetatie este cuprins intre #=** -==** mEha, diferentiat pe zone si soiuri cultivate. 5rimul moment critic este in faza de germinatie, cand poate fi necesara o irigare de rasarire cu 7"*-#** m apaEha, evitandu-se formarea crustei. poi se pot aplica 1-7 udari in perioada inflorii si umplerii bobului, cu norme de >**-)** m apaEha. Fasolea poate fi irigata atat prin aspersiune cat si prin brazde. Drigarea prin aspersiune creeaza un microclimat favorabil fecundarii florilor prin micsorarea temperaturii la nivelul culturii si cresterea umiditatii aerului. Drigarea prin brazde se aplica numai pe terenurile nivelate si amenaate in acest scop. f Re&'!)(e) 4tabilirea momentului recoltarii este cand cca @" + din pastai sau maturizat. Cecoltarea mecanica se face prin dislocarea plantelor la 7-# cm sub nivelul solului folosind masina de dislocat fasole ':F -1,"( 5lantele dislocate se aduna in brazde, se lasa sa se usuce dupa care se treiera cu combina. Hreieratul se face cand plantele din brazde sunt uniform si bine uscate, iar umiditatea boabelor de de 1>-1) +. Hreieratul se face cu combine echipate cu ridicator de plante si reglate corespunzator, reglaele se verifica de 7-# ori pe zi, deorece proportia boabelor sparte creste pe masura ce creste temperatura in cursul zilei si umiditatea boabelor scade. 5roductiile obtinute variaza intre )@* I 1*#* ;gEha. 9ste o lucrare dificilă, deoarece păstăile aung la maturitate eşalonat, 1@)
începând cu cele din partea inferioară a tulpinii şi mergând spre cele din partea superioară. 5erioada este mult prelungită când vremea este ploioasă şi mai răcoroasă, dar se scurtează în caz de secetă şi vreme caldă. Cecoltarea începe când 7E# din păstăi s-au îngălbenit şi cele de la bază s-au uscat. 5e suprafeţe mai mici lucrarea se eecută prin smulgerea cu mâna sau prin retezarea plantelor cu secera ori coasa. 5e suprafeţe mai mari plantele se taie cu maşina de dislocat fasole ':F - 1,"(, cu lăţimea de lucru de 1," m, la adâncimea de #-= cm. upă 7-# zile plantele tăiate sunt adunate în poloage, după care urmează treieratul cu combina, direct din polog, după montarea dispozitivului ridicător-adunător. :are atenţie trebuie acordată reglării combinei pentru a preveni vătămarea boabelor, care se produce cu atât mai uşor cu cât boabele sunt mai uscate. 5entru aceasta se reduce turaţia tobei la minimum, se măreşte distanţa între grătar şi tobă şi se aleg site potrivite. Hreieratul fasolei se poate realiza şi cu maşina de treierat fasole ':HF1,=( care ridică şi treieră plantele din brazdă. ceasta presupune ca plantele dislocate cu maşina :F1," să fie adunate cu grebla oblică sau păianen în brazde cu lăţimea sub 1," m. upă recoltare, înainte de înmagazinare, seminţele se tratează contra gărgăriţei cu elicia - astoin, o tabletă la #** ;g seminţe sau cu sulfură de carbon 1 l la tonă sau alte produse, în spaţii ermetic închise. Hratamentul este obligatoriu chiar dacă s-a făcut tratarea contra gărgăriţei în lan . 5ăstrarea seminţelor se realizează bine la umiditatea de 1#-1=+. 8oabele reprezintă =""*+ din recolta totală, variind în funcţie de soi şi condiţiile de vegetaţie.
SOIA5 GLQCINE MA #in. GLQCINE HISPIDA 1.1.I0&(!)nţ,Bi&'&+ie, E&'&+ie 1.1.1.I0&(!)nţ 5lantă $oleoproteinoasă% soia se cultivă în multe ţări ale lumii, fiind folosită întreaga cantitate de biomasă, cu precădere, însă, seminţele bogate în substanţe proteice ' 7@,* I 7*,*+( şi grăsimi ' 1@,7 I 7>,!+(. 4eminţele mature pot fi utilizate în alimentaţia oamenilor 'în diferite reţete culinare(, în obţinerea furaelor combinate şi pentru etragerea grăsimilor. Făina de soia, în cantităţi reduse '1*-1"+(, în amestec cu făina de grâu, determină obţinerea unei pâini mai hrănitoare, se poate folosi ca adaosuri la supe şi pentru realizareaconcentratelor proteice, proteinelor teturate 'carne vegetală( şi ca substituenţi ai cărnii într-o serie de preparate culinare. 4eminţele se mai folosesc pentru obţinerea de produse fermentate, sosuri `lapte şi brânzeturi. 1@!
?leiul de soia este semisicativ şi se utilizează în consumul populaţiei, la prepararea margarinei, obţinerea culorilor pentru pictură, fabricarea maselor plastice, iar şroturile şi turtele rezultate după etragerea acestuia se folosesc în furaarea animalelor. 4eminţele şi păstăile nemature se utilizează ca legume verzi sau pentru prepararea unor mâncăruri bogate în vitamine şi săruri minerale. 5lanta întreagă se foloseşte ca fura verde de păşune, fân uscat şi conservat, nutreţ însilozat, iar tulpinile şi păstăile rămase după treierat se pot folosi în furaarea animalelor 'după o prealabilă pregătire(, ca îngrăşământ organic, combustibil sau pentru prelucrări industriale 'obţinerea furfurolului şi mătăsii artificiale(. 4oia este o plantă bună premergătoare chiar şi pentru cerealele de toamnă, când se cultivă soiuri timpurii, lăsând în sol cantităţi mari de azot ')* -17* ;gEha(. vând în vedere multiplele utilizări ale biomasei de soia, ea este considerată `planta de aur a omenirii `planta minune sau `planta viitorului.
1.1.%. C&0&8iţi) -ii 4eminţele de soia îşi diferenţiază componentele chimice în funcţie de cultivar, condiţiile climatice ale anului, zonei , fertilitatea naturală a solului şi tehnologia de cultură folosită, din care se detaşează fertilizarea cu macroşi microelemente. 3onstituenţi pă 5roteine răsime 3arbohidraţi 3eluloză 3enuşă
3ompoziţia chimică a seminţelor de soia 8ec;er I 5iper şi iaconescu, 3oan, 1!@> ilingen, :orse, 1!=1 1!@1 1!7) 11,* !,! " - 1@ =,! #),# #>," #> I "* =1,* 1>,@ 1@," 1# I 7@ 71,* 7=,# 7>," 1= I 7= 7",* =,) =,# #,> I >,! 7,) ",# ",#
5roteina caracteristică soiei este glicina, o substanţă compleă cu grad ridicat de digestibilitate, având un indice ridicat de solubilizare '>1 I !7+(, apropiindu-se mult de proteina de origine animală. 3onţinutul seminţelor în proteine creşte sub influenţa îngrăşămintelor azotate, prin tratarea seminţelor de soia cu nitragin, înainte de semănat şi a 1)*
microelementelor 'în special molibdenul(. 5roteinele au valoare nutritivă ridicată, având întreaga gamă de aminoacizi esenţiali, unii dintre ei în cantitate mai mare sau apropiată a cărnii de porc . răsimile din seminţele de soia, sunt constituite din palmitină, stearină, oleină, linolenină, linoleină, fitosterină, colesterina, lecitină. ?leiul este semisicativ ' @" I )"+ acizi graşi nesaturaţi(, cu indicele de iod 1*@ -1#!. 2ecitina '7 I =+( are o largă întrebuinţare în medicină. Hulpinile, frunzele şi păstăile au un conţinut ridicat în proteine şi grăsimi care, pe măsură ce se apropie de maturitate, migrează spre seminţe. Fânul de soia, bogat în proteine 0 '1",=+( şi grăsimi ' ",7+( depăşeşte ca valoare nutritivă lucerna şi trifoiul. 9tractele neazotate sunt formate din monozaharide, zaharoză, amidon, detrină, hemiceluloză, celuloză,pentozani, rafiinoză etc. 3enuşa conţine 57&7, 3a&, :g&, X 7&. 4eminţele sunt bogate, de asemenea, în vitaminele , 8 1, 87, , 9, 3 şi X. 1.1.*. R#09n"i(e 3a urmare a importanţei sale deosebite, soia a înregistrat o creştere spectaculoasă a suprafeţelor. 3ea mai spectaculoasă creştere a suprafeţelor se constată în Dtalia, care realizează şi o producţie medie la hectar foarte ridicată 'peste #*** ;g boabe Eha(. 5e plan mondial în 7**1 suprafaţa cultivată cu soia era de @" "#! ha iar producţia medie era de 7##) ;gEha. Sn Comânia, poziţia soiei în grupa leguminoaselor pentru boabe s-a schimbat esenţial. Faţă de numai @*** ha cu soia în anul 1!#1 şi 7=,! mii în perioada 1!=) I 1!>* '!,7 I 1>,7+ din suprafaţa leguminoaselor pentru boabe(. 3onsiderăm că suprafeţele şi mai ales producţia medie la hectar vor creşte în anii viitori, o dată cu redresarea întregii agriculturi. 4oia este una din culturile agricole cele mai raspandite in lume ocupand o suprafata de peste >*.***.*** ha si cu o productivitate foarte ridicata. 3ea mai mare suprafata este in 4.?.. cu aproimativ 7".***.*** ha si o productie de 7)** ;gEha. 3ea mai mare productie se obtine in Dtalia I #1**;gEha. Dn Comania s-au cultivat pana in 1!)! suprafete mari '#**.*** I =**.*** ha(, dar in prezent suprafata s-a redus la "*.*** I @*.*** ha. 1.1./. Si#!e)!i. O(i+ine. S&i$(i. 4oia aparţine genului lRcine 2., cu specia cea mai importantă lRcine ma '2( :err., sinonim lRcine hispida . lRcine ma '2( :err. 3uprinde patru subspecii caracterizate astfel0 1)1
1 su#secia c%inensis are tulpina înaltă şi subţire, frunze cu foliole ovat-lanceolate, pubescente6 flori mici de culoare albă violacee6 păstăi mici cu seminţe turtite de culoare galbenă, verde, castanie sau neagră6 - su#secia in$ica are tulpini ramificate, foliole ovate, lanceolate sau ovat-lanceolate, pubescente, flori mici albe sau violacee, păstăi mici cu seminţe diferit colorate6 - su#secia Oaonica are tulpini groase şi ramificate, flori mari de culoare albă sau violacee, păstăi mari şi plate, cu seminţe foarte mari '::8 V =** I "** g(, diferit colorate 'galbene, verzi, castanii, brune, negre(6 - su#secia mans%unca singura cultivată şi în ţara noastră6 Sn cadrul acestei subspecii se cunosc mai multe varietăţi care se deosebesc între ele după culoarea perişorilor, păstăilor, seminţelor şi hilul. 4oiurile de soia cultivata in tara noastra apartin su#seciei mans%urica cu forme erecte rezistenta la cadere.
2)(ie!ţi'e #0eiei G'ine ) L ##0. )n#-$(i) Barietăţi 3uloare 5erişori 5ăstăi 4eminţe Nilului 3ommunis lbă 8run-deschisă albenă albenă Dmmaculata lbă 8run-deschisă albenă 3afeniu-deschisă 4tricta lbă 8run-deschisă albenă 3enuşie 4erotina lbă 8run-deschisă albenă /eagră Flavida Coşcată 3astaniu-deschisă albenă albenă 4orida Coşcată 3astaniu-deschisă albenă 3afenie ?crainica Coşcată 3astaniu-deschisă albenă 3afenie cu dungă albă la miloc 2atifolia Coşcată 3astaniu-deschisă albenă /eagră Biridis Coşcată 3astaniu-deschisă Berde Berde 8runneum Coşcată 3astaniu-deschisă 3afenie 3afenie /igrum Coşcată 3astaniu-deschisă /eagră3uloare cafenie, roşie tegumentelor Dn functie de perioada de vegetatie stabilita pe baza reactiei la fotoperiodism si temperatura in 4.?.. si 3anada soiurile de soia s-au clasificat in 1* grupe de maturitate
1)7
'**, *, D, DD I BDD(, mai recent in 1# grupe. Dn tara noastra soiurile sunt cuprinse in lista oficiala '1!!>( conform clasificarii facute de 4. encescu in grupele *** I DD 'cinci grupe(. Soiul Con$or este un soi semitardiv din grupa DD de maturitate, prezinta o forma rezistenta la cadere, plantele avand o inaltima cuprinsa intre 11* I 11" cm. Florile sunt de culoare violaceuIinchis, perisorii fiind de culoare gri. 8oabele sunt de marime mica spre milocie '::8 V 1=* I 1>" g(, galbene, cu buna rezistenta la spargere, cu hilul de culoare galbena. Dnsertia primei pastai la 1#-1" cm de la nivelul solului. 4oiul 3ondor prezinta o buna rezistenta la atacul de 5eronospora manshurica. re o productivitate ridicata cu un potential genetic de peste "," t.Eha, mai ales in conditii de irigare. ensitatea optima de semanat este ="*.*** boabe germinabile la ha 5entru a se putea interveni cu erbicid pe baza de lRphosat propunem a se cultiva soiuri timpurii, de tip Z omanesc Q care se pot semana dupa 1 mai, erbicidul fiind aplicat inainte de semanat daca buruienile sunt rasarite. 4oiul ZComanesc !!Z este un soi cu perioada de vegetatie de 1*" - 1*@ zile, cu o ramificare foarte buna si o productivitate foarte buna. 9ste destul de rezistent si nu cade.
S&i$(i "e #&i) $'!i;)!e n R&9ni) 4oiul
5recocitatea
Barietatea
Halia pl.'cm(
iamant Dlfov
*** ***
2atifolia Dmmaculata
@*-!* @*-!"
5erla tlas adir 3lamir 3olumna
*** *** ** * *
4orida 3ommunis 3ommunis 4tricta 4orida
@*-)" )*-1** ""-@" @"-1** )*-1**
4til Mefir 3resir anubiana 9lisir
* * D D D
3ommunis 3ommunis 4orida 2atifolia 4tricta
@*-17* @*-!* )*-11" @*-1*) @"-!"
Hriumf
D
4orida
@*-117
5otenţial Cezistenţă la 0 răsimi de prod. YEha + 3ădere 8oli
Formă
::8 g
5roteină +
4ferică 4fericăalungită 4ferică 4ferică 4ferică 4ferică Hurtită uşor 4ferică 4ferică 4ferică, uşor turtită 4ferică
1@* 1>*-1)*
#)." =#.=
7*.# 1)-71
7#-#7 1)-##
C C
C FC
1>"-1!* 1#*-7** 1>*-1)" 1>*-1!* 1"*-1!*
#"-=* =1." #@-=# #@-=# #@-=*
71-77 1!." 1!-71 1!.71." 7*-71."
7@.@ 7*-#" 7@." #"-#! 1!-=#
C :C FC :C FC
C :C :C C: C:
1"*-1@* 1)*-7** 1"*-7** 1="-71* 1>"-7**
##-=" #@-=1 #)-== ##-=7 #)-=7
1@-7=." 1!." 1!."-77 1)-7= 1!."-77
#*-=* #"-=# 1>-#) 7)-=* #>-=7
C FC FC : :
C C C: :C C:
1>"-1!*
#>-=7
1!-77
#"-=*
C
C
1)#
2ena Bal;ir
D D
Bictoria 4tine -77"*
D DD
turtită Dmmaculata >"-17" 4ferică Dmmaculata @"-11* 4feric turtită Dmmaculata >"-1** 4orida @*-!* 4feric turtită
1"*-1!* 1>*-1!*
#@-=7 #@-=#
1@-7=." 1)."-71
7"-=" 7!
C C
C C
1>* 1@*-77*
=* #@-==
7*-71 1!-71
7)-== #"-=*
C :C
FC C
***- foarte precoce 6 **- precoce 6 *-semiprecoce 6 D- semitardive 6 DDtardive
1.1.: P)(!i$')(i!)!i'e bi&'&+ie 4emintele de soia germineaza epigeic. 3antitatea de apa necesara germinatiei este 1"*+ din greutatea semintelor. 4istemul radicular este dezvoltat in functie de particularitatile soiului, de tetura solului, de umiditatea acestuia si de gradul de fertilitate. Cadacinile patrund pana la 1#*-1=* cm in functie de tipul de sol. 5e radacini se formeaza nodozitati numai daca semintele se bacterizeaza inainte de semanat cu bacterii fiatoare de azot specifice culturii de soia. Hulpina de soia este erecta, mai mult sau mai putin ramificata, in functie de soi si de spatiul de nutritie. 9ista trei tipuri de tulpini0 cu crestere determinta, crestere nedeterminata si intermediara. 4uprafata de asimilare variaza in functie de soiul cultivat si oscileaza intre #*.***-=*.*** m7Eha. 4oia este planta autogama, inflorirea dureaza intre 1"=* zile, in functie de soi. Fructul este o pastaie si cuprinde 7-# boabe. 4amanta are tegumentul gros, greu permeabil, ::8 variaza intre "* I =** g. Dn conditiile din tara noastra in primele "* zile, plantele au o crestere inceata, plantele fiind puternic epuse imburuienarii. 4oia face parte din grupa plantelor cu cerinte mari fata de temperatura. ermineaza la @ I )Q 3 si necesita pentru rasarit 11* I 1#*Q 3. Ce(inţe'e f)ţ "e 'i i #&' 4oia este o plantă termofilă, pentru a aunge la maturitate are nevoie de o sumă a gradelor de temperatură de 77**-7)**3, la o durată a perioadei de vegetaţie de 11*-1"* de zile. Hemperatura minimă de germinaţie este de @-)3, iar cea optimă 7*7"3. soia este sensibilă faţă de temepraturile oase, însă nu în aşa măsură ca fasolea , ea poate suporta şi temperaturi oase de *."-73 sub zero. 5entru o creştere şi dezvoltare normală are nevoie în lunile de vară 'iulie-august( 1)=
temperaturi să nu fie sub 7*-713. & influenţă negativă au oscilaţiile mari de temperatură de la zi la noapte. * +. 4olurile recomandate sunt cele cu tetură milocie, cu reacţie neutră nu suportă solurile grele, argiloase care în anii ploioşi prezintă eces de umiditatea iar în cei secetoşi formează curstă groasă care împiedică răsărirea, sau cele pe care apar procese de salinizare.
•
•
•
•
•
3erintele termice ale soiurilor de soia '1*Q3( se incadreaza in0 soiuri foarte timpurii, grupa *** 'V 1*** I 11"*Q3( 0 iamant si 5erla soiuri timpurii grupa ** ' V11"*-17"*Q3( 0 tlas, Comanesc !!, 4afir, gat, &pal, &ni soiuri semitimpurii Igrupa * 'V17"* -1#"*Q3( 0 3olumna, 5rotein;a soiuri semitarzii I grupa D 'V1#"*-1=**Q3( 0anubian, Hriumf, 8al;an soiuri tardive -grupa DD 'V1=** I 1""*Q3(
1)"
Dn obrogea, soiurile timpurii parcurg perioada de vegetatie in 11* zile, iar cele tarzii in 1"* zile.
•
•
1.1.< 4oia are in tara noastra mai multe 8&ne e&'&+ie !ona foarte favora#ila0 in partea de vest a tarii '3aras, Himis, :ures, 3ampia 3risurilor si 4omesului(, in :oldova '8azinul iiei, 2unca 4iretului(, in Hransilvania 'Baile :uresului si Harnavelor(. !ona favora#ila0 in sudul tarii
Dn functie de factorul termic s-au stabilit " zone de favorabilitate0 !ona *0 4ud, 4ud-9st V1>** I 1@"*Q3, in aceasta zona soia gaseste conditii favorabile pe terenurile irigate si pe cele cu aport freatic 6 se recomanda pentru cultura soiurile semitarzii si semitimpurii Mona 70 3ampia 8anatului si 3risanei V1=** I 1>**Q3, care se caracterizeaza prin numar redus de zile cu temperaturi mai mari de #* Q3 si cantitati mai mari de precipitatii in perioada de vegetatie 6 se recomanda soiurile semitarzii si semitimpurii Mona #0 in partea de nord a 3ampiei Comane V1=** I 1>**Q3 Mona =0 estul :oldovei si nord-vestul Hransilvaniei V17** I 1=**Q3 Mona "0 Hransilvania si /9 tarii V11** I 17**Q3, se cultiva soiurile timpurii si foarte timpurii •
•
•
•
•
1.%. TEHNOLOGIA DE CULTURA R&!)!i) 9ste o planta putin pretentioasa fata de planta premergatoare. upa grau se observa o tendinta vadita de crestere a productiei in comparatie cu plantele tarzii. upa plantele cu boli comune trebuie corectata amplasarea in asa fel incat planta premergatoare sa inlature posibilitatea infectiilor. 3ultura de soia poate fi ampasata in rotatii de 7 ani de tipul soia-grau pe terenurile neirigate sau soia-porumb pe ternurile irigate sau in zone umede, precum si in rotatii de # ani soia-grau-porumb, in cazul terenurilor neinfectate cu 4clerotinia. 5e terenurile infectate, durata rotatiei va fi de =-> ani, din care vor lipsi floarea-soarelui, rapita si leguminoasele anuale si perene. Fe(!i'i8)(e) 4oia este o mare consumatoare de substante fertilizante si in special de azot. 1)>
Fertilizarea organica I nu este indicata, soia valorifica eficient ingrasamintele organice la 7-# ani dupa aplicare. Fertilizarea cu fosfor I soia consuma #*-#" ;g 57&" E tona de boabe, la care se adauga productia secundara. Dngrasamintele cu fosfor se aplica inainte de aratura sau daca se folosesc ingrasaminte complee inainte de pregatirea patului germinativ. 3ontinutul in fosfor mobil al solului trebuie sa fie de > mg 57&" E1** g sol ' 7> ppm 5(. Fertilizarea cu otasiu I este strict necesara si se utilizeaza in doze de =* I >* ;gEha X 7&, pe solurile care au un continut in potasiu schimbabil sub 1) mg X 7&E 1** g sol, aplicarea se face la fel ca si cele cu fosfor. Fertilizarea cu azot I se aplica in timpul vegetatiei in perioada de la 1 I 7 frunze trifoliate pana la inflorit. Dngrasaminte se pot aplica in timpul prasilelor in functie de numarul plantelor cu nodozitati si procentul de nodozitati pe plante. eterminarea numarului mediu de nodozitati pe planta si a procentului de plante cu nodozitati se face in faza de 1-7 frunze trifoliate.
Fe(!i'i8)(e) $ )8&! /r. de nodozitati 5lante pe planta nodozitati + peste " 5este )" 1-" 5este "* * *
cu oza de :omentul aplicarii / ingrasamintelor cu azot ';gEha( *-#* 2a prasila a DD-a #*-"* 2a prasilele D si a DD-a "*-)* 2a prasilele D si a DD-a
3antitati mai mari de azot se pot aplica pe solurile acide, unde eficacitatea bacterizarii semintelor este mai slaba. Dngrasamintele cu azot se aplica cu autorul fertilizatoarelor montate pe cultivatoare. Cezultate ecelente se obtin cu autorul ingrasamintelor foliare complee cu microelemente de tip 5olRfeed care contin in afara de /5X, zinc, magneziu, fier, bor, cobalt, substante indispensabile productiei de soia. :entionam ca fertilizarea foliara nu influenteaza in nici un fel formarea nodozitatilor pe radacini ci doar contribuie la cresterea accesului substantelor fertilizante. plicarea acestuia se face concomitent cu aplicarea tratamentului de combatere a buruienilor. 2a fiecare stropire se aplica 1* lEha 5olRfeed 1!-1!-1!K7+:g*K! microelemente. Hrebuiesc aplicate 7 tratamente, primul la formarea completa a frunzelor, iar al doilea la inceputul formarii pastailor.
1)@
4porul de productie la soia este foarte mare ca urmare a aplicarii ingrasamantului foliar si creste continutul de proteine si ulei in boabe. L$()(i'e #&'$'$i 4oia are cerinte moderate fata de adancimiea de afanare a solului, dar este foarte pretentioasa la nivelarea terenului si calitatea patului germinativ. 4ucrarea $e #aza a solului se eecuta prin aratura de vara sau toamna la adancimea de 7*-7" cm in agregat cu grapa stelata. ratura facuta vara dupa premergatoare timpurii se niveleaza si se mentine curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu discuri. Jivelarea terenului se face concomitent cu lucrarea de discuire a araturii prin atasarea lamei de nivelare la grapa cu discuri. Pregatirea atului germinativ urmareste mobilizarea si maruntirea solului pe adancimea de semanat, distrugerea buruienilor rasarite sau lastarite, incorporarea erbicidului si pastrarea apei in sol. 2ucrarea se eecuta cat mai aproape de data semanatului cu combinatorul prin 1-7 treceri. S))n!) #i #e)n)!$' 4amanta trebuie sa aiba germinatia minimum )*+, puritatea fizica minimum !)+, puritatea biologica minimum !)+. 4amanta trebuie bacterizata cu Chizobium aponicum. 8acterizarea semintei contribuie la fiarea pe cale simbiotica a )* I 1@* Xg. /Eha. 5entru bacterizare se foloseste biopreparatul /itragin I soia, fabricat pe suport de agar-agar si se utilizeaza in doza de = flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la suprafata de 1 ha. Eoca $e semanat este foarte importanta pentru cultura de soia, deoarece ea influenteaza puternic cresterea si fructificarea plantelor prin actiunea temperaturii si a fotoperioadei. 9a se declanseaza cand in sol se realizeaza minim @ I )Q3 ceea ce corespunde temperaturii medii zilnice de 1= - 1"Q3.3alendaristic aceste conditii se realizeaza incepand cu prima sau a doua decada a lunii aprilie in sudul si vestul tarii si in ultima decada a lunii aprilie sau la inceputul lunii mai in celelalte zone. Dn prima parte a epocii de semanat se vor semana soiurile semitarzii si tarzii, care au reactie mai puternica la fotoperioada 'prefera zile scurte(, iar in a doua parte a perioadei, soiurile semitimpurii, timpurii si foarte timpurii. A$ancimea $e semanat este de #-= cm adancime la inceputul perioadei optime de semanat si =-> cm la sfarsitul perioadei sau pe terenuri usoare si uscate. Distanta intre ran$uri se va diferentia in functie de gradul de infestare cu buruieni si metodele de combatere utilizate, sistema de masini folosita la lucrarile de intretinere, metoda de udare si soiul cultivat. 1))
Dn cazul utilizarii erbicidelor antigramineice aplicate inainte de semanat si a tratamentelor in vegetatie cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, semanatul se face in randuri echidistante la "* cm intre randuri cand se dispune de tractor de =" 35 sau in benzi de # =" cm cu intervale de @* cm intre benzi pe urmele rotilor tractorului, cand la intretinere se foloseste tractorul ?>"*. 2a irigarea prin brazde se va semana #=*@* cm sau #="@* cm. 2a culturile irigate prin aspersiune sau neirigate si puternic infestate cu zarna se seamana in benzi de 7 randuri la #*@* cm. Dn cazul utilizari metodelor de combatere chimica incompleta a buruienilor, semanatul soiei se va efectua la distantele de @* cm intre randuri pentru a permite intretinerea culturii prin prasile. Densitatea otima a semintelor la semanat va fi de "*-"" boabe germinabileEm^ iar la recoltare sa se aunga la =**-="* mii planteEha. 2imita maima a densitatii se recomandata pentru soiurile semitimpurii, timpurii si foarte timpurii. L$()(i "e in!(e!ine(e ) $'!$(ii Com#aterea #uruienilor 3ultura de soia face parte din grupa culturilor de prasitoare puternic concurate de buruieni in primele =-> saptamani, care pot determina pierderi de productie de #*-)* + in cazul infestarilor putenice cu speciile0 Sorg%um %aleense $in rizomi, ant%ium, A#utilon, C%enoo$ium, Solanum+ 5rin combinarea metodelor chimice cu cele agrotehnice 'rotatia, lucrarile solului, semanatul la epoca optima( si preventive 'samanta de soia fara buruieni( se obtine o reducere a nivelului de infestare cu buruieni sub pragul economic de daunare. 4peciile de buruieni frecvente in culturile de soia sunt 0 &n&&!i'e"&n)!e I Setaria s+ 'mohor(, Digitaria sanguinalis 'meisor(, Sorg%um %aleense 'costrei(, Agro8ron reens 'pir tarator( 6 "i&!i'e"&n)!e 0 Amarant%us retroflexus 'stir( C%enoo$ium al#um 'caprita 7 ,Atrilex atula 6 loboda(, Solanum nigrum 'zarna(, ant%ium strumarium 'cornuti(, A#utilon t%eo%rasti 6 teisor 7, Pol8gonul convolvulus 'hrisca urcatoare 7, 2alinsoga arviflora 6 busuioc salbatic( , Portulaca oleracea 6 iarba grasa , 2allium aarine 6 turita 7, Cirsium arvense 6 palamida 7, 'volbura(, 'susai(+ Convolvulus arvense Sonc%us arvensis 4e adopta masuri de amplasare a culturii care lasa terenul curat de buruieni6 pentru aceasta cerealele paioase sunt cele mai bune premergatoare. 9ste foarte indicat ca pe solele care prezinta un grad ridicat de infestare cu buruieni perene 'costrei, palamida, susai, volbura( sa se faca combaterea acestora in miristea de grau, in vara precedenta, inainte de aratura utilizand = 1)!
lEha produs pe baza de gliphosat. Dn acest fel rezerva de buruieni perene, dar si anuale este redusa simtitor, urmand ca, prin lucrari de intretinere si aplicare a erbicidelor in cursul perioadei de vegetatie sa se asigure o cultura de soia libera de buruieni.
S-ee "e e(bii")(e ') $'!$() "e #&i) "in $'!$(i &n;en!i&n)'e S!()!e+i) 1. 3ulturi infestate cu specii de buruieni mono si dicotiledonate anuale sensibile 'sunt absente speciile0 Solanum nigrum, A#utilon t%eo%rasti si antium strumarium(. 4e aplica un amestec dintre erbicidul ?CD/ 1,@" lEha K *,7" ;gEha 49/3&C. Hratamentul se aplica preemergent inainte sau dupa semanat.
S!()!e+i) %. 3ulturi infestate cu specii de buruieni mono si dicotiledonate anuale inclusiv Solanum nigrum, A#utilon t%eo%rasti, antium strumarium 4e aplica preemergent un gramincid ?CD/ 1,@" I 7," lEha inainte sau dupa semanat. Hratamente in vegetatie cu 5DB&H *," I *,@" lEha sau 2_\ 7 lEha. Dn cazul de reinfestare, se poate aplica a doua oara. 5rimul tratament se aplica cand soia are cel putin 1 I 7 perechi de frunze adevarate, iar buruienile sa fie rasarite in faza de rozeta. l doilea tratament se aplica la reinfestare maim dupa # I = saptamani, iar buruienile sunt de asemenea foarte tinere. upa aplicarea erbicidului 5ivot in dozele avizate si in conditii normale de vegetatie se pot semana0 - in toamna aceluiasi an 'dupa " luni de la data tratamentului( culturile0 grau, orz, orzoaica de t-na - in primavara anului urmator 'la 1*-11 luni dupa tratament(0 porumb 'nu se recomanda loturi de hibridare(, orzoaica si grau de primavara - in al doilea an dupa tratament 'la 7=-7> luni dupa tratament(0 floarea-soarelui, cartofi - in al treilea an dupa tratament 'la #=-#> luni dupa tratament( culturile cele mai sensibile0sfecla, rapita, mustar, bumbac, legume S!()!e+i) *. 3ulturi infestate cu buruieni mono si dicotiledonate perene ' Sorg%um 1!*
%aleense din rizomi( 4e aplica un tratament preemergent cu ?CD/ 1,@" I 7," lEha inainte sau dupa semanat pentru combaterea buruienilor graminee anuale. 4e aplica un tratament postemergent cu 5DB&H *," I *,@" lEha sau 2_\ 7 lEha pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale. 4e aplica un tratament postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene cu 22/H 4?59C 1 I 1," lEha6 produsul nu este compatibil. Cirsium arvense $in rizomi, Sonc%us, Pol8gonum, Convolvulus arvensis se utilizeaza erbicidul 2ontrel #** in doza de *,# lEha. S!()!e+i) /.
5entru imburuienare foarte complea. 4e seamana un soi semitimpuriu 'Comanesc !!( la data 1 I " mai 7**#. 5e terenurile unde rasar buruienile se aplica un tratament cu 2\F&4H # lEha. 4e aplica un amestec ?CD/ 1," lE;g si 49/3&C *,7 ;gEha preemergent inainte sau dupa semanat. •
•
Dn caz ca apar buruieni dicotiledonate rezistente la 49/3&C se aplica postemengent un tratament cu 2_\ 7 lEha. 5entru combaterea buruienilor monocotiledonate perene se aplica un tratament cu 22/H 4?59C 1 I 1," lEha. Dn toate cele # strategii anterioare buruienile dicotiledonate perene '3irsium arvense, 4onchus arvense si 3onvolvlus( nu sunt combatute de erbicide, din aceasta cauza semanatul se va face dupa schema @*-="-="-="@* pentru a se putea efectua 1 I 7 prasile mecanice. e asemenea nu sunt combatute stuful si papura. Dn strategia =, spre deosebire de primele # strategii sunt combatute buruienile dicotiledonate perene '3irsium arvense, 4onchus arvense, 5olRgonum convolvulus( care sunt rasarite inainte de semanat si distruse de tratamentul cu 2\F&4H. 4unt de asemenea combatute trestia si papura care revine pana la 1 mai. in aceasta cauza numai pentru strategia = se poate insamanta soia la #* cm intre randuri, pentru celelalte strategii semanatul trebuie facut dupa schema @*-="-="-="-@*. P(e;eni(e) #i &b)!e(e) b&'i'&( #i ")$n)!&(i'&( 4e recomanda respectarea cu strictete a elementelor tehnologice0 rotatie, epoca de semanat, densitate, combaterea buruienilor. Dn vederea reducerii pierderilor cauzate de patogenii de sol 'Fusarium spp, 5Rthium de barRanum( se recomanda tratarea semintei cu &rius H4 1," XgEt, 1!1
pron 1 lEt sau ividend 1,@ lEt. 5entru combaterea acarianului rosu 'HetranRchus urticae( se foloseste un acaricid care se aplica la aparitia daunatorului, &mite *,) lEha, :itac 1,"lEha, la aparitia daunatorilor. e mentionat ca daca se fac irigarile corect, atacul de paianen este evitat in mare masura. I(i+)(e) 3onsumul de apa al soiei este cuprins intre =)**->"** m #Eha. 5rimul moment critic pentru apa este la germinarea semintelor. Dn primaverile secetoase se aplica o udare de rasarire de 7"*-#** m # apaEha evitandu-se formarea crustei. ceasta udare va influenta pozitiv actiunea erbicidelor reziduale nevolatile. ?rmatoarele faze critice sunt0 butonizarea, inflorirea, formarea si umplerea boabelor. /u se recomanda irigarea dupa 7* august pentru a nu prelungi prea mult vegetatia. Re&'!)(e) Cecoltarea fara pierderi este determinata de nivelarea terenului, densitatea culturii si insertia pastailor la minim 1*-17 cm inaltime. :omentul optim de recoltare incepe cand umiditatea boabelor aunge la 1>+ si se incheie inainte de a aunge la 17 +. Cecoltarea prea timpurie impune necesitatea uscarii semintelor si determina pierderi prin vatamarea semintelor, treierarea incompleta sau prin infundarea sitelor cu boabe mari. Dntarzierea recoltarii provoaca pierderi mari prin scuturare, iar aparitia unor perioade umede, cu precipitatii, provoaca pierderi mari prin scuturare. 5roductiile care se pot realiza variaza intre #-=," tEha in zona D de cultura in conditiide irigare, 7,"-# tEha in zona a DD a de cultura si 7-# tEha in zona a DDD a.
LINTEA 1. I0&(!)nţ. Bi&'&+ie. E&'&+ie 8oabele sunt folosite în alimentaţia omului în diferite preparate, la fabricarea unor sortimente de salam şi ciocolată. Făina de linte se poate adăuga în proporţie de 1* - 17+ în faina de grâu la prepararea pâinii. 8oabele se pot. folosi şi în hrana animalelor, uruite sau întregi 'lintea mărunţită se dă la păsări(. 5aiele şi pleava sunt mai fine ca Da mazăre şi conţin ! - 17+ proteină, fiind consumate integral de animale. ,ompoziie chimică
1!7
8oabele de linte conţin în medie0 1=+ apă, 7","+ proteine, 1,!+ lipide. "7,7+ glucide, #,=+ celuloză şi #+ substanţe minerale. ăspândire
5e glob, lintea se cultivă pe circa #,@ milioane ha '),1 YEha( din care peste @*+ in sia '7,> milioane ha(. Gări mai mari cultivatoare de linte sunt0 Dndia. '1,= milioane ha(, Hurcia '#)* mii ha( etc. 69Pro$uction 8ear#oo:;, 7**1(. Sn ţara noastră se cultivă circa l .*** ha cu linte. 6istematică. 6oiuri
2intea face pante din tribul 5icieae, genul 4ens, care cuprinde mmeroase specii. 3ultivată, este 4ens culinaris :edic. '4in. Ervum lens 2., 4ens esculenta :oench etc.(, care se mparte în0 ss+ macroserma 8ar. plante de =* - @* cm şi bobul de > - ! mm diametru( şi ss+ microserma 8ar. plante de 7* - =* cm şi bobul de 7 - = mm diametru(. Fiecare subspecie cuprinde mai multe varietăţi. 4e cultivă biotipuri din ss+ macroserma var+ numularia, care are seminţe verzi gălbui, rar marmorate şi cotiledoane galbene fig. =.1!, după N. 8S2H9/?, 1!!)(.
Fi+. /.1?. P')n!) "e 'in!e "?ens culinaris ssp. macrospermă#; ! - vârful plantei; ' - fructe; , - sămână
4oiul de linte omologat în Comânia este $&ana% 'din anul 1!!*(, a cărei puritate biologică este menţinută de ?niversitatea de tiinţe gronomice şi :edicină Beterinară Daşi. :ai sunt în cultură şi unele populaţii locale de :oldova şi 8anat. *articularităi biologice
2intea germinează la = - "Q3, având răsărire hipogeic. R"in) este de tipul DD, dar mai puţin dezvoltată decât la mazăre. T$'0in) este scundă '#* - >* cm(, ramificată, striată şi firavă. F($n8e'e sunt paripenate, terminate cu cârcei, având #-@ perechi de foliole lungi de l - 7 cm, înguste, iar stipelele înguste şi mici. 1!#
F'&(i'e sunt grupate câte 7 - = în raceme, sunt de culoare albă, cu stindardul albăstrui, înflorirea începe la circa "* de zile de la răsărire '7E# din perioada de vegetaţie(, polenizarea este autogamă, alogamia nefiind eclusă. P#!)i) este rombică sau ovală '1* - 1" mm lungime6 "-1* mm lăţime( şi conţine l - # seminţe. ?nele păstăi sunt dehiscente sau se desprind uşor de pe plantă, producând pierderi. S9nţ) are forma unei lentile biconvee, mărimea este în funcţie de subspecie '::8 7" - @* g( şi are culori diferite. 5e plan mondial mai răspândită este ss+ macroserma 1 var+ numularia, din care s-au obţinut diverse soiuri. ,erine fală de climă şi sol
/efiind pretenţioasă la căldură, arealul ei este până la >*Q latitudine nordică. eşi germinează la = - "Q3, răsărirea normală se petrece la @ 1*Q3. 5lantele suportă ->Q3. 2a înflorire şi fructificare temperatura medie zilnică trebuie să nu depăşească 7*Q3. 4uma de grade este de 1."** 1.)**Q3, din care umătate pană în faza de înflorire. 9cesul de umiditate duce la creşterea buruienilor cu care lintea nu poate lupta, precum şi la favorizarea bolilor 'rugini, făinări etc.(- Ss+ macroserma are cerinţe mai ridicate la umiditate decât ss+ microserma+ one ecologice
2intea întâlneşte condiţii foarte favorabile în centrul şi nordul :oldovei,depresiunea 8ârsei şi 3âmpia Binga din 8anat. 5orţiunile limitrofe acestora din :oldova şi 8anat cuprind zonele favorabile. %. Te-n&'&+i) "e $'!i;)(e ) 'in!ei otaie
eoarece în toate ţările 'mai puţin Dndia, Hurcia(, ocupă suprafeţe mici, lintea nu intră în rotaţii. 5referă plantele prăsitoare din zona ei de cultură, care lasă terenul curat de buruieni. 3a succesoare sunt cerealele păioase, în special grâul de toamnă, deoarece lintea eliberează terenul devreme. 2intea nu se autosuportă, însă după ea poate urma orice altă plantă de cultură. 0ertilizare
5entru fiecare chintal de boabe, plus paiele respective, lintea etrage din sol >,# ;g azot, 1,* ;g fosfor şi 1," ;g potasiu 'B. B92D3/, 1!@7(. acă azotul şi-1 procură în cea mai mare parte pe cale simbiotică, nefiind necesară fertilizarea cu acest element, în schimb fosforul dă sporuri de producţie.
1!=
4e recomandă aplicarea a #* - 1** ;g 57& ", în funcţie de gradul de aprovizionare a solului în fosfor. ?ucrările solului
4unt ca cele de la mazăre, urmărindu-se în mod deosebit combaterea buruienilor. 6ămâna şi semănatul
4ămânţa de linte trebuie să aibă peste !@+ puritate, iar germinaţia să fie peste )"+. Dnocularea cu bacterii fiatoare de azot aduce sporuri de producţie. 4emănatul se face în prima urgenţă, întârzierea semănatului face ca răsărirea plantelor să fie neuniformă, cultura se îmburuienează, iar seceta din vară diminuează legatul. 4emănatul cu 1* zile întârziere a micşorat producţia cu =** -"** ;gEha '. D&/943? şi colab., 1!>@(. ensitatea la semănat este cuprinsă între 1)* - 77* boabe germinabile 7 pe m pentru lintea mare 6ss+ macroserma7 şi 7"* - #** boabeEm 7 pentru lintea măruntă 6ss+ microserma7+ istanţa între rânduri este de 17," cm, folosindu-se semănători universale. dâncimea de semănat este de # - "cm. 3antitatea de sămânţă la hectar este de circa 1** ;gEha la lintea mare şi )* ;gEha la lintea mica.
Fi+. /.%@. 5 P')n!) "e 'in!&i @icia sativa var. lensisperma ?ucrările de (ngri$ire
upă semănat se face tăvălugitul, iar după răsărire, când plantele au > - ) cm, se trece cu grapa cu colţi reglabili, care distruge crusta şi buruienile în curs de răsărire. 8uruienile se pot combate cu erbicidele folosite la mazăre. 5livitul biologic se face pentru a înlătura $lintoiul% 65icia saliva var+ lensiserma7, care în lan se deosebeşte de linte având un habitus mai 1!"
mare, foliole mai mari şi mucronate, iar florile colorate 'fîg. =.7*(6 în loturile semincere plivitul biologic este obligatoriu. ecoltare
eşi păstăile se coc treptat, având inflorescenţe mai puţine, eşalonarea coacerii este mai redusă decât la mazăre. 2intea se recoltează când păstăile din treimea de os a plantei sunt galbene-brune, au seminţe tari, păstăile de miloc sunt galbene, iar cele superioare încă verzi. e aceea, recoltatul se face în două faze0 se taie plantele 'cu coasa sau cositori mecanice( şi rămân pentru uscare în brazde sau se adună în poloage6 după uscare se treieră direct în câmp cu combina sau se transportă la batoze reglate ca şi pentru alte leguminoase. 2intea are capacitatea de producţie de l & - 1" YEha. 2a noi în ţară producţiile au variat între >-) YEha, fiind apropiate de media pe plan mondial. NAUTUL
1. I0&(!)nţ. Bi&'&+ie. E&'&+ie mportană
8oabele de năut sunt folosite în alimentaţie sub diferite forme0 fierte, prăite, ca surogat de cafea etc. Dn hrana animalelor boabele 'uruite( au utilizări mai restrânse la cabaline şi porcine. 5rodusele secundare 'paiele( au o slabă valoare furaeră, deoarece se l i gn i fi că, iar frunzele se scutură. 5lanta verde nu se foloseşte în furaare, datorită conţinutului în acid oalic şi malic. ,ompoziie chimică
8oabele conţin circa0 7* - 7"+ proteine, = - >+ grăsimi, "# - >#+ substanţe etractive neazotate6 = - )+ celuloză şi # - "+ cenuşă. ăspândire
5e glob năutul se cultivă pe circa ),") milioane ha 'cu producţii medii de @,* YEha( 69Pro$uction 8ear#oo:;, -..*7, iar în ţara noastră pe circa 1* mii ha 'suprafeţe mai mari sunt în 4 - 9 ţării(. 6istematică. 7rigine. 6oiuri
Si#!e)!i). /ăutul face parte din tribul 5icieae, genul Cicer, care cuprinde multe specii anuale şi perene spontane. 3ultivată este specia Cicer arietinum 2., împărţită în patru subspecii0 orientale, asiaticum, me$iterraneum şi eurasiaticum+ :ai importantă este ss+ eurasiaticum, care cuprinde mai multe ecotipuri 'prolesuri( deosebite după înălţimea plantei, forma tufei, culoarea florilor 'ecotipurile0 #o%emicum, transcaucasicum şi turcicum7, iar în cadrul lor se disting diverse varietăţi.
1!>
O(i+ine) speciei cultivate, după 9 3/&229 'citat de B. B92D3/, 1!@7(, se pare că ar fi 3aucazul de sud şi nordul 5ersiei, de unde s-a răspândit spre Dndia şi spre 9uropa de sud 'recia etc.(. S&i$(i. 2a noi în ţară au fost cultivate câteva populaţii locale 'năutul galben de :oldova, năutul galben de 2ovrin etc.( şi a fost creat la Fundulea soiul $3icero 1% 6var+ transcaucazo1lutescens7, prin selecţie dintr-o populaţie de obrogea, având perioada de vegetaţie de !1 - 11* zile, boabe galbene şi ::8 V 7#* - 7@* g. 4oiul este cultivat din 1!@# în toate zonele de cultură a năutului, 5uritatea biologică a soiului este menţinută la D.3.3.5.H. Fundulea. *articularităi biologice
/ăutul 'fig. =.71, după N. 8S2H9/?, 1!!)( are răsărirea hipogeică. Cădăcina este de tipul DD, având putere mare de absorbţie şi solubilizare. Hulpina are #* - >* cm înălţime, este muchiată, acoperită cu peri şi erectă până la maturitate. Frunzele sunt imparipenat compuse, cu @ 1@ foliole dinţate, acoperite cu perişori ce secretă acid oalic, acid malic etc. Florile sunt dispuse solitar, având diferite culori şi înflorirea eşalonată '7-# săptămâni( de la bază spre vârf, iar polenizarea este autogamă. 5ăstăile sunt scurte, ovale, galbene-deschis şi acoperite cu perişori, conţinând l - # seminţe. 4eminţele au diferite forme, culori şi mărimi. ,erine faă de climă şi sol
/ăutul are cerinţe destul de mari la temperatură, suma de grade fiind de circa 7.***Q3. 4uportă cel mai uşor seceta dintre leguminoasele pentru boabe. 2a germinaţie temperatura minimă este # - =Q3. 2a > - )Q3 răsare în mai puţin de 1* zile. 3a plantulă rezistă la ->Q3, iar în perioada de vegetaţie cere temperaturi până la 7* - 71Q3. 4olul cel mai potrivit pentru năut trebuie să aibă tetura milocie, să fie bogat în calciu. /u reuşeşte pe soluri grele, ecesiv de umede, slab aerate. Balorifică, însă, bine solurile nisipoase şi uşor salinizate. ona de cultură
/ăutul se cultivă în 3âmpia unării, în obrogea, în câmpia de sud a :oldovei şi în 3âmpia de Best.
1!@
Fi+./.%1.N$!$' ! - plantula; ' - ramificaie cu frunze; , - planta cu păstăi a$unsă la maturitate; maturitate; 2 - păstăi de diferite diferite mărimi "mai mari de : cm; mi$locii 1= - : cm şi mici sub 1= cm lungime#
%. Te-n&'&+i) "e $'!i;)(e ) n$!$'$i otaie
2a noi în ţară amplasarea năutului nu constituie o problemă, având în vedere suprafeţele mici cultivate. 4e poate cultiva după orice plantă, însă nu se recomandă să revină după el şi alte leguminoase, în zona de cultură de la noi, no i, nă năut utul ul revi revine ne du după pă cere cereal alee sau sau floa floare reaa-so soar arel elui ui.. 9l este este o bu bună nă premergătoare pentru grâul grâul de toamnă. 0ertilizare
2a o producţie de 1** ;g boabe, plus paiele ce revin, năutul consumă circa "," ;g azot, 1,) ;g fosfor i =," ;g potasiu 'similar cu mazărea(. 5rin aplicarea a #** ;gEha superfosfat s-au obţinut sporuri de @ - ) YEha boabe, faţă faţă de cu cult ltur uraa ne neîn înggrăşa răşată tă,, în an anii ii sece seceto toşi şi,, care care inhi inhibă bă form formar area ea nodozităţilor, s-a constatat efectul favorabil al azotului. /ăutul se fertilizează cu 7** - #** ;gEha superfosfat, toamna sub arătură, iar la pregătirea patului germinativ circa 1** ;g azotat de amoniu. ?ucrările solului
4unt cele prezentate la mazăre, dar diferenţiate în funcţie de planta premergătoare. 1!)
6ămâna şi semănatul
5entru semănat seminţele trebuie să aibă puritatea peste !>+, iar germinaţia peste !*+, Hratamentul cu nitragin are eficacitate bună în anii cu regim regim hidr hidric ic favo favora rabi bil. l. 5rin 5rin scar scarif ific icar area ea semi seminţ nţel elor or de nă năut ut s-a s-a redu reduss procentul de seminţe tari de la "=+ la 1+, iară a vătăma sămânţa, îmbunătăţind mult germinaţia. 4emă 4emăna natu tull se face face în urg urgen enţa ţa întâ întâi, i, când când solu solull are are circ circaa =Q3. =Q3. întâ întârz rzie iere reaa semă semăna natu tulu luii în zo zona na lui lui de cu cult ltur urăă du duce ce la usca uscare reaa solu solulu lui, i, decalarea răsăririi şi fructificării, respectiv la scăderi de producţie. ensitatea de semănat la năut, este de circa =* boabe germinabile la m7, în zone umede se recomandă r ecomandă "* boabeEm 7. istanţa între rânduri influenţează mai puţin producţia, putându-se semăna în rânduri simple sau duble, la >* - @* cm, pentru a se putea prăşi, în cazu cazull teren terenur uril ilor or cu cura rate te de bu buru ruie ieni ni,, sau sau da dacă că se folo folose sesc sc erbi erbici cide de cu selectivit selectivitate ate ridicată şi nu trebuie prăşit, se poate semăna la distanţe distanţe relativ apropiate '1" cm(, caz în care, la aceeaşi densitate, plantele au o repartiţie mai udicioasă. 4e poate semăna şi în benzi '>* - @* cm între benzi şi 1" cm între rândurile benzii(. dâncimea de semănat este de " - @ cm, în funcţie de tetura şi umiditatea solului. 3antitatea de sămânţă folosită la semănat este de )* - 17* ;gEha, în funcţie de densitatea stabilită şi de ::8. ?ucrările de (ngri$ire
4e face tăvălugitul după semănat, iar înainte de răsărire se eecută o lucrare cu grapa care distruge buruienile şi crusta. 3ând plantele au = - > cm se face o lucrare cu sapa rotativă, în perioadele în care plantele pierd turgescenţa. 2a semănatul în rânduri rare se fac 7 - # prăşite. 5entru 5entru combat combatere ereaa buruie buruienil nilor or se recoma recomandă ndă folosi folosirea rea erbici erbicidul dului ui Hreflan 7= 93 '=-" lEha( aplicat la pregătirea terenului, urmat de 1 - 7 tratamente cu 5renap '#-= lEha( după răsărirea năutului, când buruienile dicotiledonate au 7 - = frunze. Sorg%u Sorg%um m %aleense %aleense se combate cu Fusilade super '7 lEha(, aplicat cu al doilea tratament cu 5renap. ecoltare
vând coacere mai uniformă ca celelalte leguminoase pentru boabe 'favorizat şi de temperatura zonei(, portul erect şi păstăi indehiscente, năutul se pretează mai bine la recoltatul mecanic. 4e recoltează când păstăile sunt galbene şi frunzele scuturate, în două etape sau direct cu combina, întârziind recoltatul rezultă seminţe tari, care fierb greu.
1!!
2a noi în ţară se obţin producţii de 1* - 1" YEha. 3apacitatea de producţie a năutului este, însă, mai mare0 7" YEha. YEha.
LUPINUL 1. I0&(!)nţ. Bi&'&+ie. E&'&+ie mportană
2upinul este cunoscut ca plantă furaeră şi pentru îngrăşământ verde. eoarece lupinul conţine alcaloizi, boabele au o utilizare mai restrânsă. 9le se folosesc în hrana peştilor, iar la alte animale numai după înlăturarea gustului amar, prin spălare în apă, fierbere, tratare cu acid clorhidric sau clorură de sodiu etc. ?n procedeu de dezalcaloidare constă din următoarele0 înmuierea boabelor '7= - #> h(, apoi fierberea lor în vase neacoperite '1-7 h(, scurgerea apei după răcire şi spălarea boabelor sub un curent de apă rece. C?:X9C C?:X9C,, apoi apoi C&9:9C C&9:9C,, BDHH: BDHH:3X 3X şi 5CD/ 5CD/D/ D/DX& DX&B B au stabilit posibilitatea ameliorării unor forme de lupin sărace în alcaloizi, pe la începutul secolului al __-lea. în laboratorul lui 9. 8?C, care preconizase analiza individuală a plantelor, C?&2F B&/ 49/8?43N 'bazat pe metoda rapidă de analiză individuală a plantelor a lui 5CD/D/DX&B(, a reuşit, între anii 1!7@ - 1!#*, să obţină primele plante sărace în alcaloizi, aşa-zisul 9luin $ulce; '. N3X8CHN N3X8CHN şi .N. . HC&22, 1!"!(. Form Formel elee $d $dul ulci ci%% se po pott folo folosi si fără fără nici nici un risc risc în alim alimen enta taţi ţiaa animalelor, ca fura concentrat, masă verde, însilozat sau păşune. 8oabele lupinului dulce se pot utiliza şi de către om, fără nici o rezervă, sub formă for mă de faină, la prepararea diverselor produse de panificaţie sau de pâine '"+ în faina de grâu(, ca boabe fierte sau prăite, sau pentru a se obţine ulei, margarina, proteină etc. 2upinul se poate folosi ca îngrăşământ verde în cultură principală sau ca a doua cultură 'în mirişte( pe terenurile uşoare şi cele cu reacţie uşor acidă până la acidă, sărace în azot şi calciu. ,ompoziie chimică
3omp 3ompoz oziţ iţia ia bo boab abel elor or la spec specii iile le an anua uale le şi pe peren renee de lupi lupinn ma maii cunoscute este următoarea 'tab. =.1"(. lupinul are un conţinut ridicat de proteină 'toate speciile( şi grăsimi grăsimi 'lupinul alb şi lupinul lupinul peren(. lături de soia, lupinul alb şi lupinul galben au conţinutul proteic mai mare decât glucidele. Formele dulci au conţinutul de proteină şi ulei mai ridicat şi mai puţină celuloză. lcaloizii 'lipinina, lupinidina, oilupanina etc.(, la formele amare, sunt în proporţie de *,# - #+. lcaloizii sunt substanţe substanţe toice pentru animale, animale, îmbolnăvi îmbolnăvindu-le ndu-le de lui luino noză ză 'lupinism(. 2upinul dulce este, practic, lipsit de alcaloizi '*,# - *,*1+ sau mai puţin(. 7**
Tabelul <.1)
S0eifi)(e
- lupinul alb - lupinul galben - lupinul albastru - lupinul peren
C&0&8iţi) -ii ) b&)be'&( "e '$0in S$b#!)nţe P(&!ein J e!()!i;e S$b#!)nţe +()#e J ne)8&!)!e J .H)b)(! .H)b)(! . H)b)(!- i - i H.. S. B$+)i - i S. B$+)i H..T(&'' T(&'I H..T(&'' #=,! #@.* 7>,1 !,7 !.= #!," ==.) 7#,= =,@ =,= #*,= ##,= =",1 =,@ ",# =7,* ),>
ăspândire
5e glob, lupinul se cultivă peste un milion ha, din care o umătate de milion în Cusia, un sfert de milion în frica etc. în ustralia este în curs de etindere lupinul alb. în 9uropa lupinul se cultivă în 5olonia, ermania, anemarca, nglia, &landa, 9lveţia, Dtalia, 4pania etc. în unele ţări sunt în cultură şi forme dulci de lupin, utilizate în scop furaer. 2a noi în ţară, lupinul se cultivă pe câteva sute de hectare, forme $amare%Z, pentru a produce sămânţa necesară îngrăşământului verde din zona nisipurilor <eniei, nord-vestul Hransilvaniei etc. şi unele cantităţi pentru eport. :ai cunoscută este cultura lupinului ca îngrăşământ verde, în ultimii ani s-au luat în cultură şi formele ZdulciZ de lupin în scop furaer. 6istematică. 7rigine. 6oiuri
Si#!e)!i i &(i+ine. 2upinul face parte din tribul 2enistae, genul care cu cupr prin indde câte âteva sute sute de spec speciii an anuuale ale şi pere erene ne.. . 4uinus+, care N3X8C N3X8CHN HN şi N. . HC&22 '1!"!( '1!"!( împart genul 4uinus în subgenul Euluinus 'inflorescenţa sub formă de ciorchine şi ovar cu cel puţin patru ovule( şi subgenul Plat8carus 'ovar cu două ovule(. 4ubg 4ubgen enul ul Euluinus cuprinde principalele specii perene şi anuale. 4pec 4pecii iile le pe peren renee 64uin 64uinus us eren erennis nis şi 4uinus ol8%8llus 2indleR( sunt originare din merica, la est de :ississippi. 4peciile anuale sunt originare din 8azinul :editeranean şi merica, fiind împărţite în mai multe grupe. 5rinci 5rincipal palele ele specii specii anuale anuale cultiv cultivate ate sunt0 sunt0 4uinus al#us 2. 'lupinul alb(, 'lupin pinul ga gallbe benn( şi 4uinus angustifolius 2. 'lup 'lupin in 4uinus luteus 2. 'lu albastru( originare din 8azinul :editeranean 'fig. =.77(. :ai vechi în cultură este lupinul alb, prezentând importanţă mai mare şi azi, fiind mai productiv decât celelalte două specii anuale, după cum atestă datele lui . N9?49C, 7*1
1!>) 'tab. =.1>( etc. Sn prezent sunt ţări care etind în cultură lupinul alb, datorită valorii nutritive şi ecologice a acestei plante. Dmportante cercetări asupra lupinului alb se desfăşoară în prezent la ?niversitatea din 3openhaga, în vederea etinderii în cultură în scop furaer şi pentru ameliorarea solurilor. Sn condiţiile climatice de la 4.3.. 2ivada '4atu :are( lupinul alb a depăşit în producţie alte specii de leguminoase pentru boabe '3. 4SC3, 1!!@(. S&i$(i. 2a noi în ţară se cultivă soiul autohton de lupin alb :edi 'din anul 1!!=(, diferite populaţii şi unele soiuri străine. 5uritatea biologică a soiului :edi este menţinută de 4.3.. 2ivada.
Fi+. /.%%. S0eii "e '$0in ! - ?upinus albus; ' - ?upinus luteus; , - ?upinus angustifolius; 2 - ?upinus polBphBlus
Tabelul <.1+.
C&0&nenţ) 8oabe 'YEha( răsimi '+( 5roteină '+( răsimi 'YEha( 5roteină 'YEha(
P(&"$ţii e"ii ') #0eii'e )n$)'e "e '$0in L$0in$' )'b L$0in$' +)'ben L$0in$' )'b)#!($ #" 7" #* !,# =,@ ",> #),! =>,* #=,> 7,) 1,* 1,= 11,! !,@ ),!
*articularităi biologice
4peciile anuale cultivate necesită o temperatură minimă de germinaţie de = - "Q3, optimă de circa 7"Q3 şi maimă de #)Q3. 2upinul alb, la #Q3, începe germinaţia după 1=-1" zile6 la > - !Q3 după = zile, iar la 7=Q3 după 7
7*7
zile, ritmul germinaţiei fiind dependent de temperatură '2. :?/H9/, 1!@1(. Căsărirea lupinului este epigeică. upă răsărire intervine stadiul de ZrozetăZ, care este mai scurt la lupinul alb 'două săptămâni(, ceva mai lung la lupinul albastru 'trei săptămâni( şi de circa cinci săptămâni la lupinul galben. Cădăcina este de tipul D, pătrunde în sol până la 1)* cm 'lupinul galben(, 7** cm 'lupinul alb(, însă peste "*+ din rădăcini se găsesc în stratul de la * - 7* cm. /odozităţile sunt mari, dispuse mai mult pe rădăcina principală, în zona coletului. 8acteria specifică0 %8zo#ium luini se dezvoltă la o reacţie a solului uşor acidă până la acidă. Cădăcina are o mare capacitate de absorbţie a apei şi de utilizare a elementelor greu solubile. Hulpina este cilindrică, - fistuloasă, cu înălţimea de >* - 1"* cm la lupinul alb, "* - 17* cm la lupinul galben şi albastru, având creşterea terminală. Formele anuale ramifică, Da începutul înfloritului, de sub racemul tulpinii, iar cele perene de la baza tulpinii. Frunzele sunt palmat compuse, cu " - ! foliole alungit-ovale la lupinul alb, lat-lanceolate la lupinul galben şi liniar-lanceolate la lupinul albastru. Florile sunt dispuse în raceme terminale, în vârful tulpinii principale şi al ramificaţiilor, având culoarea albă-fildeşie sau albăstruie la lupinul alb6 galbenă-aurie şi dispuse sub formă de verticile la lupinul galben şi culori diferite 'albastre, roze, violete( la lupinul albastru, înflorirea începe de Da baza racemului tulpinii principale şi continuă cu cele de pe ramificaţii. 5olenizarea este autogamă la lupinul alb şi cel albastru şi, în bună măsură, alogamă la lupinul galben şi peren. eşi s-a dovedit că toate florile racemului sunt la fel de fertile, ca şi la alte leguminoase, o mare parte din flori nu leagă din cauze fiziologice şi datorită condiţiilor de climă la înflorire. e pildă, la lupinul alb se formează "* - >* flori din care aproape umătate sunt pe racemul tulpinii principale, iar celelalte pe ramificaţii, din care leagă )-1* păstăi 'circa 1>+ din flori(, =-" fiind pe racemul principal, iar celelalte sunt situate în special pe primele ramificaţii de ordinul întâi ale tulpinii '2, :?/H9/, 1!@1(. 5ăstăile sunt galbene, drepte, cu = - ) seminţe şi indehiscente la lupinul alb6 brune-închis, păroase, uşor curbate, cu = - " seminţe şi dehiscente la lupinul galben6 brune, drepte, cu = - @ seminţe la lupinul albastru. 4eminţele sunt albe cu nuanţe roz şi ::8 de #** - =** g la lupinul alb6 marmorate pe fond albicios, cu ::8 de 1** - 1)* g la lupinul galben6
7*#
marmorate pe fond închis, cu ::8 de 1"* - 7** g la lupinul albastru şi brune-marmorate, cu ::8 de 7* - 7" g la lupinul peren. 5erioada de vegetaţie este de 17* - 1=* zile la lupinul alb, 11* - 1#* zile la lupinul galben, 17* - 1=* zile la lupinul albastru şi @* - @" zile la lupinul peren 'la această specie o cultură durează )-1* ani(. ,erine faă de climă şi sol
3erinţele termice ale lupinului sunt moderate, fiind ceva mai mari la lupinul alb decât la cel galben şi albastru. 4e poate cultiva pentru producţia de boabe până la latitudinea nordică de "7Q lupinul alb, ""Q lupinul galben şi ")Q lupinul albastru. 5entru masa verde toate trei speciile se pot cultiva până la >*Q latitudine nordică. 3a latitudine sudică, lupinul merge până la #* - #"Q în frica şi #" - =*Q în ustralia. 3a plantulă suportă geruri de -7Q3 - -"Q3, mai rezistent fiind lupinul albastru. 4pre maturitate suportă ->Q3 lupinul alb, -@Q3 lupinul galben şi -!Q3 lupinul albastru, iar formele perene chiar mai mult. 4uma de grade este de 1.)** - 1.!**Q3 la lupinul galben, aceeaşi la lupinul albastru şi ceva mai mare la lupinul alb. 2upinul este, în general, rezistent la secetă. 3el mai rezistent este lupinul galben, mai puţin rezistent lupinul albastru, iar lupinul alb $cere% o primăvară umedă şi călduroasă, apoi rezistă bine la secetă. 3ât priveşte lumina, speciile anuale sunt de zi lungă. 2upinul alb reacţionează mai puţin la lungimea zilei decât cel galben şi albastru. 3erinţele lupinului faţă de sol sunt relativ reduse, datorită dezvoltării sistemului radicular 'chiar peste 7 m(, a puterii mari de solubilizare a fosforului şi a altor elemente din combinaţii greu solubile pentru alte plante. 2upinul valorifică solurile cu reacţie acidă şi cele nisipoase. one ecologice
2upinul alb dă rezultate bune în zona solurilor brune şi brune podzolite din Hransilvania, brun-roşcate din :untenia, zone în care a realizat producţii mai mari decât alte leguminoase, precum şi pe nisipurile <eniei. 2upinul galben valorifică bine solurile nisipoase din nord-vestul Hransilvaniei, iar lupinul albastru solurile podzolice din zonele mai răcoroase. 7. Te-n&'&+i) "e $'!i;)(e ) '$0in$'$i otaie
2upinul nu este pretenţios faţă de planta premergătoare, putându-se cultiva după orice plantă şi se autosuportă un număr mare de ani. 4e evidenţiază cazuri când s-a cultivat 7" ani în monocultură, fără mari neaunsuri. 2upinul nu trebuie să revină după alte leguminoase, nici după el însuşi, deoarece sunt multe alte plante care valorifică bine efectul favorabil 7*=
al acestei culturi ca premergătoare. upă lupin se pot cultiva toate plantele, cu ecepţia, desigur, a altor leguminoase, din considerentele cunoscute. 3a îngrăşământ verde, lupinul se poate cultiva ca planta principală sau ca a doua cultură în miriştea unei plante care eliberează terenul timpuriu. 0ertilizare
5entru 1** ;g seminţe, plus paiele respective, lupinul etrage circa >," ;g /6 7,* ;g 5 7&"6 #,) ;g X 7&6 1,) ;g 3a& etc. in aceste elemente, ="+ X şi #"+ 5 sunt absorbite până la înflorirea racemului principal, iar până la înflorirea racemelor laterale plantele preiau )*+ potasiu şi @*+ fosfor. ozele indicate la lupin sunt0 #* - >* ;gEha 5 7&" şi >* - !* ;gEha X 7&. 4-a constatat că fosforul şi potasiul stimulează, iar azotul inhibă formarea nodozităţilor la lupin, ca şi la alte leguminoase. :icroelementele :o, 3u, 8, 3o influenţează favorabil biochimismul plantelor de lupin, contribuind la sporirea cantităţii de azot fiat. 3a mod de aplicare se recomandă fie imbibiţia seminţelor, fie stropiri pe plantă, dar cea mai economică metodă este aplicarea lor în amestec cu în gras aminte le de bază. fosfatice şi potasice. 9fectul inoculării seminţelor cu %izo#ium luini este foarte bun pe terenurile în care nu s-a cultivat lupin. Ceacţia la inoculare este dependentă de tulpina bacteriană şi de soi. in determinările efectuate la ?.4..:.B. 3lu-/apoca, rezultate mai bune s-au obţinut cu tulpina bacteriană 25-1>. ?ucrările solului
4unt cele arătate la plantele semănate în prima urgenţă. acă se seamănă în mirişte, lucrările de pregătire se fac imediat după recoltarea plantei premergătoare cu polidiscul în agregat cu grapa, afânând solul la 17 -1" cm. 6ămâna şi semănatul
4ămânţa trebuie să aibă peste !>+ puritate şi peste )*+ germinaţie. 4e va face corect tratamentul cu nitragin, după instrucţiunile care însoţesc preparatele. 4emănatul trebuie făcut la desprimăvărare, având în vedere cerinţele mari faţă de apă şi mai reduse la temperatură '#-=Q3(. 3a a doua cultură 'în mirişte(, lupinul trebuie semănat cât mai timpuriu posibil, imediat după recoltarea plantei premergătoare. upă cereale timpurii, dacă precipitaţiile sunt suficiente 'sau în sol irigat(, lupinul realizează o producţie de peste 7* tEha masă verde. ensitatea la semănat pentru producţia de sămânţă este0 la lupinul alb de "* - >* boabeEm 7, pentru lupinul galben şi albastru @* - )* boabeEm 7, iar pentru lupinul peren circa 1"* boabeEm7. 7*"
istanţa de semănat depinde de scopul culturii şi modul de întreţinere. 5e terenuri cu grad de îmburuienare mai redus, sau în cazul combaterii buruienilor pe cale chimică, lupinul se poate semăna în rânduri dese '1" cm(, pentru o repartizare mai udicioasă a plantelor, pentru simplificarea tehnicii de cultură 'renunţându-se la praşile( şi realizarea unei uniformizări a maturării. 5e soluri mai îmburuienate, lupinul se însămânţează în benzi la 7" cm între rândurile apropiate şi >* - @* cm între benzi, sau în rânduri simple, distanţate la >* cm, pentru a se putea prăşi. 5entru masă verde, lupinul se însămânţează la distanţe de 1" - 7* cm între rânduri, făcându-se o suplimentare a densităţii cu 7" - #*+ faţă de cea de la producţia de boabe. dâncimea de semănat, la speciile anuale, este de # - = cm pe solurile lutoase, de " - > cm pe cele mai uşoare, iar la lupinul peren de circa 7 cm. 3antitatea de sămânţă la hectar, la densităţile arătate, pentru producţia de sămânţă este de0 7** - 7=* ;gEha la lupinul alb, 1** - 1#* ;gEha la lupinul galben, 1#* - 1>* ;gEha la lupinul albastru, 7* - =* ;gEha la lupinul peren, iar pentru producţia de masă-verde 'fura sau îngrăşământ verde( cantităţile se măresc cu 7" -#*+. ?ucrările de (ngri$ire
3onstau în distrugerea crustei solului cu grapa, cu sapa rotativă, înainte de răsărire şi până ce plantele au ) - 1* cm, când se combat şi buruienile în curs de apariţie. 2a culturile semănate rar se eecută 7-# praşile mecanice între rânduri. 3ombaterea chimică a buruienilor se face cu erbicidele Hriflurom '=-" lEha(, 9ptam > 9 '> - ) lEha( sau 8ălan '>-) lEha( încorporate o dată cu pregătirea patului germinativ. upă răsărirea lupinului se poate aplica i;ote '#-= lEha( K Fusilade '1,"-71Eha(. ecoltare
:aturarea lupinului este neuniformă, ca şi a celorlalte leguminoase. Cecoltarea se face când păstăile racemului tulpinii principale aung la maturitate. Cecoltarea se face fie în două etape 'secerat şi la = - > zile treieratul(, fie direct cu combina. Cecoltarea direct cu combina este posibilă la lupin, deoarece are tulpina erectă până la maturitate şi inflorescenţele dispuse terminal. 2a lupinul alb pericolul de scuturare este minim, având păstăile nedehiscente. & atenţie deosebită trebuie să se acorde lupinului galben, care are păstăile dehiscente la maturitate. 5entru îngrăşământ verde lupinul se încorporează în sol la formarea păstăilor, după tăierea cu combinele de siloz sau după tăvălugire, caz în care 7*>
nu înfundă plugul, în cultura a doua 'în mirişte( lupinul se încorporează, numai la venirea primelor îngheţuri, dacă urmează după el culturi de primăvară. 5entru cereale de toamnă folosirea lupinului ca îngrăşământ verde în cultura a doua merge numai după premergătoare foarte timpurii 'iunie(, iar încorporarea masei verzi trebuie tăcută cu două săptămâni înaintea semănatului grâului. 2upinul realizează producţii de 7* - #* YEha boabe, mai productiv fiind lupinul alb. 5roducţia de masă verde la ha este de 7" - >* t, în funcţie de specia de lupin, de sol şi de tehnologia de cultivare 'în cultură succesivă sau ca plantă principală(. BOBUL 1. I0&(!)nţ. Bi&'&+ie. E&'&+ie mportană
preciate ca şi alte leguminoase, prin conţinutul în proteină, seminţele acestei plante sunt folosite sub diferite forme în alimentaţia omului 'supe, piureuri, surogat de cafea, în amestec în faina de grâu etc.( şi furaarea animalelor în anumite proporţii, în combinaţie cu alte nutreţuri. 4e mai poate folosi planta întreagă ca nutreţ-siloz sau ca îngrăşământ verde. ,ompoziie chimică
3ompoziţia medie a boabelor, este următoarea0 1=,=+ apă6 7",7+ proteine6 =@,>+ substanţe etractive neazotate6 1,>+ grăsimi6 ),"+ celuloză şi 7,@+ cenuşă. R#09n"i(e 5e plan mondial bobul se cultivă pe 7,#7 milioane ha 69Pro$uction 8ear#oo:;, -..*7, din care *,!! milioane ha în sia '*,! milioane ha în 3hina(, în cele două merici suprafaţa este de un sfert de milion ha. în 9uropa se cultivă pe 1>7 mii ha, din care în Dtalia =@ mii ha. 2a noi în ţară bobul a fost introdus de celţi şi slavi6 în prezent, se cultivă pe suprafeţe reduse, prin grădini în ud. 4uceava, iar în cultura de câmp pe circa 1.*** 7.*** ha. 6istematică. 7rigine. 6oiuri
Si#!e)!i. 8obul face parte din tribul 5icieae genul 5icia+ 4pecia cultivată, 5icia fa#a 2. 'sin. Fa#a vulgaris :ur.( este împărţită în două subspecii6 auciOuga şi eu1fa#a+ 4sp. eu1fa#a se împarte, după însuşirile morfologice, în special după dimensiunile şi forma boabelor, în trei varietăţi0 minor 8ec; '::8 de =** - >"* g(6 aeRuina 5ers '::8 de >"* - )** g( şi maOor '::8 de )** -î .7** g(. 8obul este originar din zona :ării 3aspice, iar $bobuşorul% 6var+ minor7 din 8azinul :editeranean. S&i$(i. 2a noi în ţară se cultivă mai multe populaţii din var. minor 'bob mic sau $bobuşor%( şi aeRuina 'bob milociu(, iar prin grădini, din var. 7*@
maOor 1 bob mare. in anul 1!)= este omologat soiul de bob mic 3lu )=, Da care puritatea biologică este menţinută de ?niversitatea de tiinţe gricole şi :edicină Beterinară 3lu-/apoca. *articularităi biologice biologice
8obul 'fig. =.7#, după N. 8S2H9/?, 1!!)( cere o temperatură minimă de germinaţie de # - =Q3. R"i R"in) n) este de tipul DD, având pivotul principal bine dezvoltat şi multe ramificaţii. /odozităţile se formează, în proporţie de peste @"+, până la adâncimea de 17 cm '4/ 39C/9, 1!@=(. T$'0in) este cu patru muchii, fistuloasă, înaltă de 1** - 1"* cm, slab ramificată. F($n8e'e sunt paripenate, cu 7 - # perechi de foliole mari, eliptice. 4tip 4tipel elel elee sunt sunt ov ovoi oidd-la lanc nceo eola late te,, ma mari ri,, ad ades eseo eori ri cu secr secreţ eţii ii ne nect ctar arif ifer eree etraflorale, fiind căutate de afide.
Fi+. /.%*. B&b$' ! - tipuri de semine "1 - bob mic; : - bob mi$lociu; mi$lociu; 3 bob mare#; ' - sămâna "h - hil; r - radicelă#; , - bob (n procesul de germinaie "c - cotiledon; f - frunze primare; r - rădăcina primară; e - epicotil#; 2 - plantula "s - sămână; e % epicotil; epicotil; f - frunze primare inferioare#; C - plantă (nflorită
F'&(i'e sunt grupate, gate # - >, în raceme. 5e o plantă se formează #> - =# flori la var. minor şi #@ - =! la var. aeRuina, dispuse pe primele şapte etae 'peste @*+(, în special pe etaele 7-". 5rocentul de legare este cuprins între 11 - 7*+, fiind dependent, în special, de condiţiile climatice din 7*)
perioada legării '4/ 39C/9, 1!@=(. 5olenizarea este autogamă dar alogamia este frecventă mai ales în regiunile sudice. F($ F($!e !e'e 'e 'păstăile( sunt de " - 1* cm lungime, devenind negre la maturi maturitat tate, e, datori datorită tă oidăr oidării ii tirozi tirozinei nei eiste eistentă ntă în perica pericarp. rp. in păstăi păstăile le legate, doar >> - >@+ aung la maturitate6 celelalte cad după fecundare, în păstaie sunt0# -" seminţe seminţe de forme şi mărimi diferite. in cercetările efectuate la 3lu-/apoca s-a constatat că $bobuşorul% dă produ producţ cţii ii ma maii co cons nsta tant ntee de decâ câtt bo bobu bull mil miloc ociu iu,, ch chia iarr şi în an anii ii ma maii nefavorabili, datorită mai bunei fructificări a primelor şapte etae de flori. 5erioada de vegetaţie la bobul milociu este de circa 1#* zile, din care "* de zile de la semănat la apariţia florilor, apoi încă 7* zile până la formarea păstăilor şi circa >* zile de la formarea păstăilor la maturitate, în anii mai secetoşi şi cu temperaturi mai ridicate, perioada de vegetaţie a bobului este mai scurtă.
Ce(inţe f)ţ "e 'i i #&' 8obul necesită un climat umed şi răcoros, suma de grade fiind, după unele date, de circa 1.)**Q3. in cercetările de la 3lu-/apoca reiese că, pentru $bobuşor%, suma de grade a fost de 7.1=* - 7.>1>Q3, iar pentru bobul milociu 7.1!> - 7."!7Q3, fiind variabilă de la an la an. 5lantula suporta îngheţuri până Da r "Q3, " Q3, iar iar pe pa parc rcur ursu sull pe peri rioa oade deii de ve vege geta taţi ţiee cere cere temperaturi moderate. 2a înflorire, temperatura optimă este de 1" - 7*Q3. 3erinţele faţă de apă sunt ridicate, bobul fiind sensibil la secetă, în special la înflorire 'cad florile(. 3oeficientul de transpiraţie este de =**-1.1**. Sn zone zo nele le sece seceto toas asee inte interv rvin inee atac atacul ul ma maii acce accent ntua uatt al afid afidel elor or,, du ducâ când nd la scăderea simţitoare a producţiei. 4oluri 4olurile le favora favorabil bilee pentru pentru bob sunt sunt cele cele luto-a luto-arg rgilo iloase ase,, fertile fertile,, cu reacţie neutră sau uşor alcalină. 2a pN sub > planta şi sistemul simbiotic suferă, producţiile fiind mai mici. 4olurile mai grele, argiloase şi mai umede sunt valorificate de bob dacă sunt structurate, iar pe solurile nisipoase se poate cultiva numai dacă apa freatică este la circa l m, sau într-un regim de ploi bogat. one ecologice
Monele în care bobul întâlneşte aceste condiţii în ţara noastră sunt0 5odişul şi epresiunile Hransilvaniei Hransilvaniei şi subcarpaţii :oldovei. %. Te-n&'&+i) "e $'!i;)(e ) b&b$'$i otaie
7*!
8obul se seamănă după orice cultură, cu ecepţia leguminoaselor, în zona de cultură de la noi se poate semăna după cereale, in pentru fibre, sfec sfeclă lă sau sau cart cartof ofi. i. u upă pă bo bobb se po pott cu cult ltiv ivaa toat toatee plan plante tele le,, cu e ece cepţ pţia ia leguminoaselor. 0ertilizare
5entru fiecare chintal de seminţe, plus paiele ce revin, bobul consumă0 > ;g /, 1," ;g 5 7&", =,= ;g X 7&, 7,1 ;g 3a& etc. Ginând cont de zona de cultură şi perioada de vegetaţie mai lungă, bobul reacţionează bine şi la aplicarea gunoiului de grad. unoiul se aplică în doze moderate '1" - 7* toneEha(, pe soluri foarte sărace, podzolite. &bişnuit, gunoiul de grad se apllică ap ică num umai ai plan planttei prem premeergăto ătoare are, bo bobu bull valo alorifi rificâ când nd efe efectu ctul îngrăşământului organic organic în anul al doilea de la aplicare. 8obul reacţionează favorabil la fertilizarea cu fosfor şi potasiu, uneori şi la azot azot,, du după pă cu cum m rezu rezult ltăă din din un unel elee e epe peri rien enţe ţe efec efectu tuat atee în ng ngli lia, a, 3ehoslovacia, ermania, Cusia şi Comânia 'B. 'B. :294/DGL, 1!)>(. 5rin aplicarea microelementelor 'molibden, bor, cupru etc.(, ca şi la alte leguminoase, se obţin sporuri de producţie pe soluri cu carenţe în aceste elemente. ?ucrările solului
4unt aceleaşi ca şi cele pentru mazăre şi alte plante semănate în prima urgenţă. 6ămâna şi semănatul
5entru semănat, puritatea seminţelor de bob trebuie sa fie peste !@+, iar germinaţia peste )"+. 9ste indicat să se facă tratamentul seminţelor cu /itragin. 5erioada de semănat este în prima urgenţă, când solul are = - "Q3. stfel stfel,, pentru pentru germin germinaţi aţiee se folose foloseşte şte mai bine bine umidit umiditate ateaa din zăpezi zăpezi66 plantele scapă de atacul afidelor şi aung la maturitate maturitate mai devreme. ensitatea la semănat este de =* - >* plante pe m 7. istanţa dintre rânduri influenţează mai puţin producţia, putându-se semăna în rânduri apropiate '1" cm( în soluri neîmburuienate sau dacă se erbicidează, iar pe terenuri relativ îmburuienate se vor adopta rânduri simple la "* - >* cm sau benzi la >*E1" cm, pentru a se putea prăşi. :ai răspândit este semănatul în rânduri simple la "* - >* cm 'uneori @* cm(, pentru a se putea prăşi. dâncimea de semănat este de > - ) cm, în funcţie de tetura şi umiditatea solului. 3antitatea de sămânţă este de 1)* - 77* ;gEha la bobuşor şi 7"* - #** ;gEha, sau mai mult, la bobul mare. 71*
?ucrările de (ngri$ire
3onstau în distrugerea crustei înainte şi după răsărire, combaterea buruienilor şi dăunătorilor. dăunătorilor. upă ce plantele au 1* cm se fac 7-# praşile mecanice completate cu praşile manuale. 8uru 8uruie ieni nile le din din cu cult ltur uraa bo bobu bulu luii se po pott co comb mbat atee prin prin ap apli lica care reaa erbicidelor antigramineice0 Hreflan '#-= lEha(, 9ptam >9 '> - ) lEha( sau 9radicane >9 '> - ) lEha( încorporate în sol o dată cu pregătirea terenului. upă răsărirea plantelor de bob se poate aplica i;ote '1," - 7 lEha( K Fusilade '7 lEha(. 5entru combaterea gărgăriţei 6"ruc%us rufimanus7 a păduchelui negru 6A% 6A%is is fa#a fa#ae7 e7 şi a altor dăunători se fac tratamente în faza de ofilire a primelor inflorescenţe, rezultate mai bune obţinându-se cu :elipa #* ;gEha etc. ecoltare
:atu :aturiz rizare areaa bo bobu bulu luii fiin fiindd eşal eşalon onat ată, ă, un uneo eori ri în pe pest stee 7* de zile zile,, recoltarea se face în două faze0 când 7E# din păstăi sunt mature 's-au înnegrit(, înnegrit(, se taie plantele plantele cu coase sau cu secerători secerători,, iar după 7-= zile 'după uscare( se treieră. Cecoltatul se poate face şi direct cu combina, când !*+ din seminţe au auns la maturitate. 2a combină se fac adaptările necesare recoltării bobului. 2a noi în ţară producţiile sunt variabile, în funcţie de condiţiile de cultură0 în zonele favorabile se obţin producţii de peste 7* YEha. Caportul seminţe-paie este de 101,". 2a păstrare se iau aceleaşi măsuri ca şi la celelalte leguminoase.
LATIRUL 1. I0&(!)nţ. Bi&'&+ie. E&'&+ie mportană
9ste folosit în alimentaţ alimentaţia ia animalelo animalelorr ca nutreţ verde, verde, fân, singur sau în amestec cu cereale, iar boabele se administrează sub formă de nutreţ concentrat. 8oabele se mai folosesc şi în obţinerea unor cleiuri de calitate superioară, folosite în industriile aviatică, tetilă, de furnire etc. ,ompoziie chimică
8oabele de latir conţin în medie 7=,"+ proteină6 "#,"+ substanţe etractive neazotate6 7,1+ grăsimi6 =,#+ celuloză etc. 5aiele şi pleava au un conţinut de @ - 1*+ proteină, reprezentând un fura destul de valoros . ăspândire
711
2atirul se cultivă pe circa "** mii ha pe glob, din care cea mai mare parte în Dndia. 2a noi în ţară se cultivă în zona de stepă pe câteva sute de ha, fiind rezistent la secetă. 6istematică. 7rigine. 6oiuri
2atirul face parte din tribul 5icieae, genul 4at%8rus, care cuprinde numeroase specii perene şi anuale, cultivată fiind specia 4at%8rus sativus 2. &riginea speciei cultivate, după 9 3/&229 'citat de B. B92D3/, 1!@7(, ar fi forma spontană din sia :ică. 2a noi în ţară se cultivă populaţii locale, facându-se încercări şi cu unele soiuri de import. *articularităi biologice
2atirul germinează la minimum 7 - #Q3. Căsărirea este hipogeică. Cădăcina este de tipul DD. Hulpina este de =* - )* cm, ramificată, muchială, aripată, târâtoare. Frunzele sunt paripenate, cu o pereche de foliole lanceolate şi stipele dezvoltate. Florile sunt grupate în raceme scurte, câte 7 -#, albe sau colorate, iar fecundaţia este autogamă. Fructul este rombic, de 7 - # cm. comprimat, aripat, cu 7 - " seminţe unghiulare, albe sau colorate. ,erine faă de climă şi sol
2atirul are pretenţii moderate faţă de climă, fiind puţin pretenţios la temperatură şi umiditate. 3a plantulă suportă îngheţuri de -)Q36 ulterior devine mai sensibil. 4uma de grade este de circa 1.)**Q3. 4uportă seceta, după care plantele îşi reiau creşterea, depăşind, din acest punct de vedere, celelalte leguminoase. Ceuşeşte pe aproape toate tipurile de sol, eceptând cele umede şi răcoroase şi cele nisipoase. Balorifică mai bine ca alte plante solurile cu un anumit grad de sărăturare şi cele calcaroase, convenindu-i reacţia uşor alcalină. onare
2a noi in ţară, după cum s-a arătat, latirul se cultivă în sud-estul ţării, valorificând zonele cele mai secetoase. %. Te-n&'&+i) "e $'!i;)(e ) ')!i($'$i otaie
2atirul se poate cultiva după orice plantă, cu ecepţia leguminoaselor. mplasarea în rotaţie nu constituie o problemă, având în vedere suprafeţele mici cultivate. 9ste o bună premergătoare pentru toate plantele, putându-se cultiva după el şi grâul de toamnă, în Dndia se cultivă în amestec cu grâul, de care se separă uşor la treierat. 'B. B92D3/, 1!@7(. 717
0ertilizare
3erinţele fată de elementele nutritive ale latirului sunt similare cu cele ale mazării, deci fertilizarea se face după aceleaşi reguli. *regătirea terenului
3uprinde aceleaşi lucrări ca şi pentru alte plante semănate în prima urgenţă. 6ămâna şi semănatul
4ămânţa trebuie să aibă puritatea peste !>+, iar valoare germinativă peste )*+. 4emănatul se face în urgenţa întâi 'la # - =Q3 în sol(, cel mai târziu până la sfârşitul lunii martie. ensitatea de semănat este de )* - 1** boabe germinabileEm 7. 4e seamănă în rânduri apropiate '17 - 1" cm(, la adâncimea de " - > cm. 3antitatea de sămânţă este de 17* - 1>* ;gEha. ?ucrările de (ngri$ire
4unt ca şi cele pentru mazăre, mai puţin erbicidarea. ecoltare
Cecoltarea se face când 7E# din păstăi s-au îngălbenit, în aceleaşi condiţii tehnice arătate la mazăre. 5roducţiile oscilează între 1*-7* YEha. 5entru păstrare, se vor lua aceleaşi măsuri ca şi la alte leguminoase.
ARAHIDELE 1. I0&(!)nţ. Bi&'&+ie. E&'&+ie mportană
rahidele ocupă locul al #-lea în producţia mondială de ulei, obţinându-se peste # milioane tone ulei anual, cultura situându-se după soia, floarea-soarelui şi înaintea bumbacului. ?leiul de arahide este folosit în alimentaţie, în industria conservelor, a margarinei, iar cel depreciat, la săpunuri etc. ?leiul de arahide are o bună valoare alimentară 'are un conţinut bogat în vitamina 8 1 etc.(, însă la o păstrare necorespunzătoare râncezeşte uşor. upă etragerea uleiului şrotul şi turtele se folosesc în prepararea halvalei, ciocolatei etc., iar seminţele întregi se consumă prăite sau în diferite preparate culinare. 3a fura, se folosesc uneori turtele şi şroturile, fiind bogate în proteină. Hulpinile conţin circa 1*+ proteine, fiind folosite ca nutreţ grosier. ,ompoziie chimicD
in determinări făcute la soiurile cultivate în ţara noastră, conţinutul seminţelor în grăsimi a fost de "= - ">+, iar cel proteic de 1! - 71+ '2. 5&5 şi colab., 1!)> etc.(. 71#
9tragerea uleiului se face la rece sau la cald. 3el etras la rece, deşi cantitativ mai puţin este de calitate superioară. Făina după presare la rece, conţine încă circa )+ ulei, =@,>+ proteină, 7#,*+ substanţe etractive neazotate şi =,)+ substanţe minerale. ăspândire
5e glob, arahidele se cultivă pe 7"," milioane ha 69Pro$uction 8ear#oo:;, 7**1(, suprafaţa cea mai mare fiind în sia '1#,> milioane ha, din care Dndia ),7 milioane ha, 3hina =,> milioane ha( şi frica '),) milioane ha(. :are eportatoare de ulei de arahide este 4enegalul, urmat de /igeria, 4udan etc. 9uropa cultivă circa 11 mii ha, în ţările sudice. 2a noi în ţară se cultivă pe suprafeţe restrânse în sudul ţării, de-a lungul unării. 6istematică. 6oiuri
rahidele fac parte din tribul 'e$8sareae, genul Arac%is+ 4pecia cultivata, Arac%is %8ogaea 4+, cuprinde două subspecii0 ss+ fastigiata aldr., cu port erect '"* - @* cm( şi flori grupate la baza tulpinii principale 'cultivată în 8razilia şi coastele &ceanului tlantic( şi ss+ rocum#ens aldr., cu tulpină târâtoare şi perioada de vegetaţie mai lungă 'cultivată în 5eru şi pe coastele &ceanelor 5acific şi Dndian(. rahidele sunt originare din zona tropicală şi subtropicală a mericii de 4ud şi sunt răspândite în zonele cu climat cald. 2a noi s-au încercat soiuri timpurii cu cerinţe termice reduse6 Belican, elud, 8razilian etc. în prezent, sunt omologate soiurile Hâmbureşti 'introdus în cultură în anul 1!)#(, ăbuleni 'din 1!!@(, Biorica 'din 1!!@(. 5entru soiurile ăbuleni şi Biorica, puritatea biologică este realizată de 4.3.3.3.5./. ăbuleni. *articularităi biologice
rahidele 'fig. =.7=(. N. 8S2H9/?, 1!!)( sunt plante anuale, cu rădăcină pivotantă de tipul ?, tulpină erectă sau culcată, frunze paripenate cu 7 perechi de foliole. F'&(i'e apar la 7" - #* zile de la răsărire, sunt mici, galbene sau portocalii, solitare sau grupate câte 7 -= în inflorescenţe. 5lanta are două -s tipuri de flori0 unele ce se deschid, cu corola vizibilă la polenizare şi altele ce nu se deschid, dispuse la baza tulpinii şi pe porţiunea subterană, la care polenizarea se face cu floarea închisă. Fecundaţia este autogamă. upă fecundaţie baza ovarului are o creştere rapidă '" - 7* cm(, formând o prelungire - organ numit ginofor+ cesta poartă ovarul şi pătrunde în sol 'circa 1* cm(, unde se dezvolt fructul. 2a florile situate în partea superioar a tulpinii, la care ginoforul nu
71=
aunge cu ovarul până la sol, fructul nu se dezvoltă. Fructul 'format în sol( se acoperă cu o micoriză ecototrof, care-l proteează de uscăciune. F($!$' este o păstaie indehiscentă, de forma unei gogoşi de vierme de mătase, cu l - " seminţe 'reprezentând >" - @"+ din masa fructului(. & plantă formează, în condiţiile ţării noastre, până la 7"* de flori şi 7" - #* de fructe 'care reprezintă " - 1"+ din numărul florilor(6 în zonele favorabile de cultură, poate forma până la "** - @** fructe pe plantă.
Fi+./.%/. 5 A'$ne "e 09n!K ! - planta; ' - fructe; ,erine faă de climă şi sol
rahidele au cerinţe foarte ridicate faţă de căldură. Hemperatura minimă de germinaţie în sol este de 17 - 1#Q3. înfloresc Da 7*Q3, iar pe perioada de vegetaţie suportă temperaturi de #" - =*Q3. 2a o temperatură medie zilnică de 17Q3 încetează depunerea substanţelor în bob. Sn perioada de vegetaţie '17* zile soiurile etratimpurii şi 7** zile cele târzii(, suma de grade este de #.*** -=.***Q3 sau chiar mai mult. 3erinţele la umiditate sunt mai mari până la înflorit, în zona subtropicală, cu evaporaţie intensă, se obţin producţii bune numai dacă în primele trei luni de vegetaţie cad circa "** mm precipitaţii, în condiţiile ţării noastre, cu evaporare mai redusă în mai-iunie, sunt suficiente 7"* mm. 5loile abundente reduc regimul termic, scad producţia şi întârzie maturizarea fructelor. 4olurile uşoare sau chiar nisipoase, care permit pătrunderea ginoforilor şi dezvoltarea fructelor, cu reacţie neutră spre alcalină 'pN >," @,"(, sunt cele mai favorabile pentru această plantă. rahidele se cultivă în zonele tropicale şi subtropicale, însă prin ameliorare s-au creat soiuri timpurii care se maturizează până aproape de paralela ==Q latitudine nordică. :ai la nord sau mai la sud de zona tropicală fructele rămân mai mici şi mai sărace în ulei. în ţara noastră arahidele se pot cultiva numai în zonele sudice, cu condiţiile termice cele mai ridicate 71"
'Mimnicea, Hurnu :ăgurele( şi pe nisipurile din <enia 'în condiţii de irigare(. %. Te-n&'&+i) "e $'!i;)(e ) )()-i"e'&( otaie
rahidele se pot cultiva după orice plantă, iar ele sunt bune premergătoare pentru culturile 'cerealele( de primăvară. 4e pot cultiva pe acelaşi teren după 7-# ani. 0ertilizare
4e face cu 1* - 1" toneEha gunoi de grad 'bine descompus(, la care se adaugă îngrăşămintele fosfatice şi, eventual, potasice. 4e poate face şi fertilizarea numai cu îngrăşăminte minerale, în ţara noastră, se recomandă doze de /"*5"* anual. ?ucrările solului
Hoamna se face arătura adâncă, iar primăvara pregătirea patului germinativ ca şi pentru alte plante semănate târziu. ?ltima lucrare trebuie să nu se facă mai adânc de ) - 1* cm, pentru ca ginoforii să nu pătrundă la adâncime prea mare, fapt care ar întârzia maturizarea şi ar reduce numărul fructelor formate. 6ămâna şi semănatul
4e folosesc seminţe din anul precedent, descoite 'sau fructe rupte în două(, cu 7 - # zile înainte de semănat. 4emănatul se face când temperatura solului aunge la 1= - 1"Q3. ensitatea optimă este de ) - 17 planteEm 7, iar distanţa între rânduri de "* - >* cm, iar pe rând Da 1> - 7* cm. 4emănatul se face la adâncimea de " - > cm. 3antitatea de sămânţă este de #" - "* ;gEha la seminţele mici, >* - @* ;gEha la seminţele mari şi 1** - 17* ;gEha Da păstăi. 4emănatul se face cu semănători universale, ca cea de porumb '453->( sau manual 'pe suprafeţe mici(. ?ucrările de (ngri$ire
&bişnuit se fac # - = prăşile, când se eecută rărirea şi 7 - # muşuroiri, pentru a favoriza pătrunderea ginoforului. 5entru combaterea buruienilor pe cale chimică se folosesc erbicidele Hreflan '= -" lEha( sau 2asso ')-1* lEha(, încorporate în sol înainte de semănat, iar în perioada de vegetaţie 8asagran '7-# lEha( sau Fle 'l-1," lEha(. Biermii albi, care pe nisipurile <eniei produc pagube mari 'consumă rădăcinile şi fructele(, se combat cu 2indato #, în doză de >* ;gEha, încorporat prin arătură.
71>
Drigarea pe nisipurile din sudul <eniei se face prin circa ) udări cu #** -#"* m#Eha fiecare, iar pe cernoziomuri prin #-" udări cu norme de =** "** m#Eha. ecoltare
4e recoltează la maturitatea deplină, înainte de venirea brumelor, prin smulgere manuală, cu sapa şi prin procedeele folosite la recoltarea cartofilor. ?rmează uscarea fructelor pe capre sau suporţi improvizaţi, apoi desprinderea fructelor cu mâna sau cu batoze speciale. Sn ţările mari cultivatoare se folosesc combine speciale de recoltat. 5roducţiile sunt foarte variabile, de la = - " YEha la #* - =* YEha în zone foarte favorabile. 2a noi s-au obţinut până la 1*-7* YEha. 5ăstrarea se face la 1=+ umiditate. 2a recoltare păstăile au un conţinut ridicat de apă 'circa =*+(, astfel că uscarea este obligatorie, la temperaturi de "* - >*Q3 pentru arahidele de consum şi sub "*Q3 pentru cele de sămânţă.
FASOLIT 1. I0&(!)nţ. Bi&'&+ie. E&'&+ie mportană
Fasolită a fost luată în cultură în frica 3entrală, unde se întâlneşte spontan. fost cultivată apoi în sia :ică şi &rientul propiat, de unde a auns în 9uropa, fiind cultivată de greci şi romani '/. M:FDC943?, 1!>"(. Fasolită s-a cultivat în 9uropa până când a fost adusă fasolea comună 6P%+ vulgaris7 din merica, mai productivă şi cu cerinţe termice mai reduse, căreia fasolită $i-a cedat acesteia numele, locul în cultură şi consum, retrăgându-se într-un anonimat% 'B. B92D3/, 1!@7(. în 9uropa 3entral 9stică se mai menţine în cultură în trei zone0 nisipurile din sudul <eniei, masivul nisipos din estul ?ngariei şi nisipurile din sudul ?crainei '. MLB&D, 1!>)(. ,ompoziie chimică
4eminţele de fasolită conţin în medie 7>,*+ proteina6 1,>+ grăsimi6 "7,*+ substanţe etractive neazotate şi =,*+ celuloză. Fasolită se remarcă
71@
printr-un conţinut mai scăzut de celuloză, fierbere mai rapidă şi digestibilitate mai mare decât fasolea şi alte leguminoase. re aproimativ aceleaşi utilizări ca şi fasolea, în plus se foloseşte şi ca îngrăşământ verde pe nisipuri sau ca fura 'păşune, masă verde, fân sau însilozată(. ăspândire
5e glob a rămas în cultură în câteva zone cu condiţii de climă mai aride, unde s-a impus faţă de fasole, pe circa !,) milioane ha, din care cea mai mare parte în vestul fricii 3entrale, 4.?.. etc.. 2a noi în ţară se cultivă pe câteva zeci de hectare, pe nisipurile <eniei. 6istematică. 6oiuri
3ultivată este specia 5igna sinensis 2., ce cuprinde mai multe varietăţi. in 1!@> este zonat soiul iana 'H-1(, var+ sinensis, cu talia de =* - >* cm, ::8 1)* g, proteină 7" - 7>,=+, perioada de vegetaţie !! - 11) zile, rezistent la boli. *articularităi biologice
Fasoliţă 'fig. =.7", după N. 8S289/?, 1!!)( are germinaţia epigeică, rădăcina pivotantă profundă şi puternic ramificată, tulpina cu forme oloage sau volubile, frunzele ca la fasole dar glabre, florile grupate câte 7 - #, de culoare albă sau violacee. 5ăstaia este îngustă şi lungă ') - 1" cm(, cu @ - 1* seminţe. Fasolită are seminţe cu hilul ecentric, ::8 de 1** - 7** g, > - 17+ coi şi culori diferite, în funcţie de biotip.
Fig. =.7". Fasolita - 65igna sinensis 2+7 ,erine faă de climă şi sol
Fasolită are pretenţii termice ridicate, germinând la minimum 17Q3. 3onstanta termică este de circa 1!>*Q3, în !" - 1** zile. 3erinţele faţă de sol sunt reduse, fasolită putând valorifica terenurile sărace, nisipoase şi 3hiar nisipurile zburătoare. 71)
