Curs Epistemologie

1

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE SECTIA SOCIOLOGIE

EPISTEMOLOGIE - Lector univ. Sorea Daniela -

2009

2

CUPRINS CURS 1: 05 MARTIE 2009: INTRODUCERE IN EPISTEMOLOGIE ............. ........................... ............................ ................ ..........4 .......... .. 4

FILOSOFIA ANALITICA FORMALA ......................................................................................................................... Atomismul   logic .......... ..................... ..................... ..................... ..................... .................... ..................... ..................... ..................... ..................... .................... ............................. ...................   Empirism logic............. ............................ ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. .................... ......... ...   Empirismul Empirism ul pragmatic ............. ............................ ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ........................ ............... .......... ........... ......   Reactii critice ............. ........................... ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ............................ ...................... ............ ....

4 5 5 5 5

CURS 2: 12 MARTIE 2009: PRECURSORI PR ECURSORI AI EMPIRISMULUI LOGIC............. ........................ ................................ ............. ........7

FRANZ BRENTANO (1838 – 1917).............. ............................. ............................. ............................ ............................ ............................ ......................... ................. ............ ............ ........ .. 7 GOTLOB FREGE (1848 – 1925)............. ............................ ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ......................... ................ .......... ....... 8 BERTRAND R USSELL ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ...................... ............. ........... .......... .......... ..... 8 USSELL (1872 – 1970) .............. CURS 4: 26 MARTIE 2009: PRECURSORI AI EMPIRISMULUI LOGIC (II)............. .................. ................. .................. ......10 10

LUDWIG WITTGENSTEIN........... ..................... .................... ..................... ..................... ..................... ..................... .................... ..................... ..................... .................................... .......................... 11   Proprietatile Proprietati le principa principale le ale tractatul tractatului ui.............. ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ......................... ............. 12 CURS 5: 02 APRILIE 2009: LUDWIG WITTGENSTEIN; EMPIRISMUL LOGIC .............. ................. .............. ...........13 13

EMPIRISMUL LOGIC.......... .................... ..................... ..................... .................... ..................... ..................... ..................... ..................... .................... ..................... .................................. ....................... 14   Presupozitiile Presupoziti ile empirismulu empirismuluii logic .............. ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ..................... ............. ............ ........ 14 Consecintee teoretice.............. Consecint ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ........................ ............. ... 15 CURS 6: 09 APRILIE 2009: CERCUL DE LA VIENA SI BERLIN .............. ............................ ....................... ......... ....................16 .................... 16

  Problema termenilor teoretici.............. ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ......................... ............. Modelul standard al teoriei stiintific stiintificee............. ............................ ............................. ............................ ............................ ..................... ............ .......... .......... .......... ....... CERCUL DE LA VIENA..................................................................................................................................... Moritz Schlick .......... ..................... ..................... ..................... ..................... .................... ..................... ..................... ..................... ..................... .................... .............................. .................... Otto Neurath .............. ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ......................... ................. ............ ........   Rudolf Carnap ............... ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. .......................... ................ .......... ........... ............ ........ CERCUL DE LA BERLIN....................................................................................................................................   Hans Reichen Reichenbach bach............... ............................. ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ......................... ................ .......... ........... ........ Carl Gustav Hempel.............. ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ........................ ............... .......... .......... .......

16  16  17 17  17  17  18 18 18

CURS 8: 30 APRILIE 2009: W. V. O. QUINE, K. R. POPPER .............. ............................. ............................. ............................ .............. .........20 ......... 20

WILLARD VAN ORMAN QUINE (1908 – 2000)............. ........................... ............................ ............................ ............................. ............................. ................... ........... ......... ... 20 K ARL ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ .................... ........ 21 ARL R AIMUND AIMUND POPPER  (1902 – 1994) .............. CURS 9: 07 MAI 2009: NOUA FILOSOFIE A STIINTEI............. ........................... ............................ ............................ ....................... ......... ..........24 .......... 24

 NOUA FILOSOFIE A STIINTEI; THOMAS K UHN ..................... ..................... ..................... .................... ..................... ..................... ....................................... ............................. 24 UHN........... PAUL K. FEYERABEND (1924 – 1994)............... ............................. ............................ ............................ ............................ ............................ ........................ ............... .......... ........ ... 26 CURS 10: 14 MAI 2009: TOULMIN, LAKATOS. IPOTEZA STIINTIFICA.............. ............................ ................. ... ..........28 .......... 28

STEVEN TOULMIN........................................................................................................................................... IMRE LAKATOS............................................................................................................................................... GERELD HOLTON............................................................................................................................................ IPOTEZA STIINTIFICA............. ........................... ............................ ............................ ............................ ............................ ............................. ............................ .................. .......... ....... ..

28 29 29 30

CURS 11: 19 MAI 2009: IPOTEZA STIINTIFICA (PART (PART II).............. ............................ ............................. ............................. ................ ........31 ........ .. 31

Structura ipotezei in disciplin disciplinele ele socio-uma socio-umanului nului............. ............................ ............................. ............................ .................... ........... .......... ........... ........ 31   Evaluarea Evalua rea ipotezelo ipotezelorr stiintific stiintificee.............. ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ........................... .................. .......... ....... 32 Structura Structur a logica a ipotezelo ipotezelorr............. ........................... ............................ ............................ ............................. ............................. ......................... ................ .......... ........... ........ 32 CURS 12: 21 MAI 2009.............. ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ............................ ................. .................34 ................. ... 34

3   Dimensiu Dimensiunile nile ipotezei .............. ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ............................ ............................ ......................... ........... Tipuri de ipoteze .............. ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ ........................ ............... .......... .......... ........... ........   Elaborarea Elabor area ipotezelor ............. ........................... ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. .......................... .................. ............ ........   Justificarea Justific area ipotezei .............. ............................ ............................ ............................ ............................. ............................. ............................ .......................... ................. .......... .......... .....

34 35 35 36 

4

CURS 1: 05 martie 2009: Introducere in epistemologie EPISTEMOLOGIE: teorie a cunoasterii certe, teoria cunoasterii stiintifice. Este o dezvoltare a gnoseologiei.

Ontologie

Principiul prim

Gnoseologi e

teoria cunoasterii

Filosofia analitica

Filosofia limbajului

Cunostinte despre fiinta

Empirism logic si reactii critice

Filosofia analitica este o orientare a filosofiei contemporane, al carei obiect de studiu este limbajul. Metoda de investigare este analiza logica a limbajului. Perspective ale filosofiei analitice: - filo filoso sofi fiaa anal analit itic icaa form formal ala; a; - filo filoso sofi fiaa an anal alit itic icaa info inform rmal ala; a;

Filosofia analitica formala • • •

•

utilizeaza logica matematicii moderne in analiza limbajului; evidentiaza deficientele limbajului natural; construirea unor limbaje ideale si traducerea propozitiilor stiintei si filosofiei in aceste limbaje; originarea problemelor filosofice in neconcordanta formei verbale cu forma logica a expresilor;

5

S-au dezvoltat in ordine cronologica alte cateva orientari:

Atomismul logic Reprez Reprezent entant antii ii aceste acesteii persp perspec ectiv tivee sunt sunt Bertra Bertrand nd Russel Russelll si Ludwig Ludwig Wittgenstein. Reprezen Reprezentanti tantiii acestei acestei orientari orientari considera considerau u ca exista exista un nivel nivel ultim ultim al limbajulu limbajului. i. La acest nivel gasindu-s gasindu-see propoziti propozitiii simple simple cu semnific semnificatii atii cunosc cunoscute ute din experi experient enta. a. Acest Acestee propoz propoziti itiii sunt sunt numit numitee propo propozit zitii ii atomar ato maree si lor le coresp corespund und obiect obiecte, e, propo propozit zitii ii si relati relatii, i, adica adica fapte fapte atomare. Intre multimea propozitiilor atomare si multimea faptelor atomare exista o relatie de izomorfism. •

•

Empirism logic Repr Reprez ezen enta tant ntii ii aces acestu tuii cure curent nt sunt sunt memb membri riii Cerc Cercul ului ui de la Vien Vienaa si membrii Cercului de la Berlin. Au socotit fizica, fizicieni fiind, drept cunoastere standard; Cu plecare de la teoriile fizicii au elaborat un model standard al teoriei stiintifice, modelul logic matematic, si au socotit ca rolul filosofilor este sa arate arate in ce masura masura teorii teoriile le din diferi diferitel telee discip disciplin linee ale cunoa cunoaste sterii rii se supr suprap apun un pest pestee mo mode delu lull stan standa dard rd.. Si orie orient ntare areaa acea aceast sta, a, asem asemen enii atomismului logic, este restrictiva. • •

Empirismul pragmatic Este o orientare nascuta ca reactie la empirismul logic. Vizeaza interesul orientarii pentru confruntarea teoriilor stiintifice cu realitatea; Intregul teoriei se confrunta cu intregul realitatii; Teoria este mai flexibila. •

• •

Caracteristicile empirismului logic: Pentru ei fizica matematizata este standard al oricarei cunoasteri. Filosofia trebuie redusa la logica stiintei; Cunoasterea progreseaza inductiv. •

•

Reactii critice (primul val) Empirismul pragmatic; •

6

•

•

Rudo Rudolf lf Ca Carn rnap ap este este repr reprez ezen enta tant ntul ul unei unei reac reacti tiii din din inte interi rior or,, care care evidentian evidentiand d dificultat dificultatile ile de corelare corelare a termenil termenilor or observatio observationali nali cu cei teoretici propune ca solutie elaborarea unor enunturi conditionale, care sa delimiteze campul observational; Karl Popper este intemeiatorul rationalismului rationalismului critic;

(valul al doilea) Reprezentantii valului al doilea socotesc ca rolul epistemologului epistemologului nu este acela de a stabili ce conditii trebuie sa indeplineasca o teorie pentru a fi stiintifica, ci acela de a identifica modurile in care se produce progresul si cunoasterea. Reprezentantii valului doi: noua filosofie a stiintei; neorationalismul neorationalismul dialectic; •

•

(valul al treilea) Se combina modalitatile din reactiile critice anterioare; Apare orientarea numita noua filosofie a naturii, caracterizata de identificarea unui ansamblu de categorii si principii provenite provenite din diferite zone ale cunoasterii stiintifice, capabile sa inchege intr-un intreg experientele experientele umane (fizica cuantica, termodinamica, teoria catastrofelor, teoria sistemelor); sistemelor); Disputa Einstein si scoala de la Copenhaga • •

•

7

CURS 2: 12 martie 2009: Precursori ai empirismului logic Franz Brentano (1838 – 1917) Lucrarea sa “Despre “ Despre clasificarea clasificarea fenomenelor psihice” (1911) Bretano este primul dintre filosofii contemporani care a indicat analiza logica a limbajului ca modalitate de dezlegare a problemelor filosofice. Brentano indica trei surse de eroare: 1. eror erorii de na natu tura ra psih psihic ica, a, eror erorii prov proven enit itee din din igno ignora rare reaa cara caract cter erul ului ui intentional al sentimentelor umane si considerarea obiectului acestora ca exterior cunoscatorului. cunoscatorului. 2. erori erori de natura istorica istorica,, datorate preluar preluarii ii necritic necriticee a unor vechi concep conceptii. tii. 3. erori erori de natura natura lin lingvis gvistic tica: a: a. utilizarea aceluiasi nume pentru fenomene diferite;  b. utilizarea cu sensuri diferite a aceleasi expresii; c.  judecati ce par a lega reprezentari; In cazul acestora e necesara distingerea sensului propriu de sensurile improprii ale existentului. In sens propriu existentul vizeaza lucruri, in sens impropriu existentul vizeaza esentialitati (fictiuni produse prin folosirea limbii) Ex: un corp exista, permite construirea in limbaj a judecatii corporalitatea exista  Judecata este adevarata, mintea mea lasa sa se construiasca propozitii “exista” adevaruri: Ex: un ganditor gandeste ceva (mintea prin limbaj)  ceva este gandit Ex: eu nu cred ca Divinitatea exista  eu cred in neexistenta divinitatii Ex: Carl va fi rege  Carl este un viitor rege Ex: fenomenul A fenomenul A este imposibil  existenta imposibilitatii fenomenului A fenomenului A Obiectele fictive, zice Bretano, pot trece drept lucruri. Aceasta stare, ca sursa de eroare eroare,, se dator datoreaz eazaa faptul faptului ui ca “este” “este” are in lim limbaj baj multip multiple le semnif semnifica icatii tii,, putandu-se referi la existenta reala, gandita, echivalenta, subordonare, identitate. In acest context rolul filosofului e cel de a elabora o imagine cuprinzatoare asupra existentului. existentului.

8

Gotlob Frege (1848 – 1925) Lucrarea sa intitulata “ Sens si semnificatie” semnificatie” (1892) El este de parere ca niciun limbaj nu poate elimina toate sursele de eroare, dar este dezirabila inaintarea spre edificarea unei limbi logic perfecte. Frege identifica doua tipuri de sursa de eroare: 1. o sursa ce ce vizeaza vizeaza utilizarea utilizarea expres expresilor ilor cu sens sens si fara semnif semnificati icatie: e: termen nume sens concept refe refere rent nt semn semnif ific icat atia ia (un (un ter terme men n are are semn semnif ific icat atie ie cand cand il putem identifica cu realitatea) Ex: corpul ceresc cel mai apropiat de pamant 2. Existenta Existenta unor unor expresii expresii cu sensuri sensuri diferit diferitee in diferitel diferitelee lor utilizari. utilizari. Exista Exista expres expresii ii marcat marcatee de polis polisemi emiee asocie asocierii rii mai multo multorr sensu sensuri ri cu aceasi aceasi semnificatie.

Sursele de eroare se pot inlatura prin construirea unui limbaj ce cuprinde in cat mai mare masura expresii scurte si exacte. Intr-un astfel de limbaj un nume propriu, adica un cuvant, semn, o conexiune de semene sau o expresie exprim exprimaa sensul sensul si desemn desemneaz eazaa semni semnifi ficat catia. ia. Unitat Unitatea ea numel numelor or propri propriii alcatuieste un limbaj ideal. Intr-un astfel de limbaj fiecare expresie care se constituie ca nume proprii din semne deja existente desemneaza un obiect si niciun semn nou introdus ca nume propriu nu poate fi lipsit de semnificatie. Un limbaj ideal nu poate fi clarificat fara a trasa in prealabil distinctiile si corectiile din limbajul natural.

Bertrand Russell (1872 – 1970) Lucrarea sa intitulata “Paradoxurile logicii” (1905) Exista predicate. Orice predicat se aplica siesi sau nu, tertul este exclus. Daca se aplica siesi atunci este impredicabil. Termenii “predicabil” si “impredicabil” sunt predicate. Sursa paradoxurilor este faptul ca exista predicat predicabil si predicat impredicabil. Daca Daca pred predic icat atul ul im impr pred edic icab abil il e pred predic icat atul ul atun atunci ci isi isi apli aplica ca sies siesii proprietatea, atunci e impredictibil. Daca predicatul impredicabil e impredicabil, atunci nu isi aplica siesi proprietatea si este predicabil.

9

Situ Situat atia ia prez prezen enta ta indi indica ca exis existe tent ntaa unor unor eror erorii de logi logica ca in inte interi rior orul ul matematici matematicii. i. El propune propune utilizarea utilizarea analizei analizei logice logice in logica logica simbolic simbolicaa pentru pentru explicare explicareaa paradoxuri paradoxurilor.U lor.Utiliz tilizarea area acestei acestei analize analize logice logice duce la conturare conturareaa teoriei tipurilor logice. Aceasta teorie impune limitarea posibilitatilor de asertare, aratand ca ceea ce cuprinde toate elementele unei multimi nu poate fi element al acelei multimi. Enunturile universale trebuie distinse di stinse de enunturile singulare. Diferenta universalelor de singulare impune reinterpretarea enunturilor universale cu ajutorul functiilor propozitionale in vederea stabilirii domeniului de semnificatie. semnificatie.

10

CURS 4: 26 martie 2009: Precursori ai empirismului logic (II) Ex: toti oamenii sunt muritori  Daca x este om, el este muritor. F(x) = 1, pt x apartine lui I  valoarea de adevar

multimea oamenilor  

I  domeniul de semnificatie, in afara acestui domeniu functia nu are sens. Exista argumente pentru care functia nu are valoare de adevar. Pentru Russell domeniul de semnificatie se numeste tip logic, si propune depasirea situatiilor paradoxale prin ierarhizarea tipurilor logice. Ierarh Ierarhiza izarea rea tipuri tipurilor lor logice logice presu presupun punee parasi parasirea rea logici logiciii mo monis niste te care care opereaza sub presupozitia existentei unui intreg in favoarea unei logici atomiste, potrivit careia lumea este compusa din fapte singulare diverse. Metoda filosofica aferenta acestei mutatii este analiza. Potrivit acesteia orice enunt trebuie redus la componente de maxima simplitate, identificandu-se propozitiile atomare si constantele logice ce leaga aceste propozitii in enunturi moleculare. Russell mai spune ca au semnificatie doar cuvintele ce desemneaza ceva ce exista in mod real. Ex: Centaur, Perseu  Nu sunt nume nume proprii proprii:: (au semnifi semnificati catiee datorita datorita legatu legaturilo rilorr cu obiectele);  Sunt descriptii mascate: (au semnificatie aparenta data de relatia cu alte cuvinte); Este Este fal falsa sa atribu atribuire ireaa de realit realitate ate unor unor descri descripti ptiii cu expres expresii ii fara fara refere referent. nt. In Problemele filosofie, Russell identifica doua tipuri de cunoastere: Cunoastere: - a lucrurilor imediata - a adevarurilor mediate sau derivata 1. Cunoas Cunoaster terea ea im imedi ediata ata a lucru lucruril rilor or (CIL). Este Este de na natu tura ra expe experi rien ente teii

nemijlocite. nemijlocite. Ea poate fi: cunoastere a lucrurilor particulare (date senzoriale sau autope autoperce rceper pere) e) sau a univer universal salelo elorr de tipul tipul relat relatilo ilorr spatia spatiale le sau temporale, sau a calitatilor sensibile. 2. Cunoasterea mediate a lucrurilor ( CML). Este cunoasterea prin descriere, pres resupu upune exper xperiienta enta nem nemijlo jlocita ita si cuno unoaste asterre de ade adevaru varuri ri.. Recunoastem informatiile informatiile senzoriale din CIL si le atasam conceptual.

11

Cunoasterea imediata a adevarurilor (CIA) sau cunoastere intuitiva. Este cunoas cunoaster terea ea adevar adevaruri urilor lor intrin intrinsec sec eviden evidenta. ta. Ii coresp corespund und princ principi ipiile ile logicii si matematicii, enunt referitor la ceea ce e dat in simturi si anumite propozitii empirice. 4. Cuno Cunoas aste tere reaa medi mediat ataa a adev adevar arur uril ilor or (CMA). Este Este cuno cunoas aste tere reaa prin prin deductii din adevaruri intrinsec evidente cu ajutorul principiilor intrinsec evidente. 3.

Cunoasterea de adevaruri implica eroarea, ce este adevarat si ce este fals se gasesc in alte teorii ce necesita a indeplini trei cerinte: i. sa admita si opusul adevarului, adica falsul; ii. sa considere adevarul si falsul propozitii ale convingerilor si asertiunilor, nu ale faptelor; iii. iii. sa adm admit itaa depe depend nden enta ta adev adevar arul ului ui si si fals falsul ului ui une uneii conv convin inge geri ri de de ceva din afara convingeri. Cum stie mintea ca a atins a tins adevarul? Ar putea mintea identifica adevarul prin coerenta? Dar exista mai multe sisteme coerente independente si in plus coerenta depinde de principiile logici, deci nu le poate intemeia. Din aceste motive coerenta nu poate defini adevarul, desi este un bun test al adevarului. Idea corespondentei si revizuirea acesteia. In orice act de judecata sunt prezente: mintea care judeca si obiectele, adica termenii pe care ii judeca mintea. Obiectele alcatuiesc un ansamblu ordonat in actul de judecata si sunt implicate doua tipuri de relatii:  relatia subiectului cu obiectul;  relati relatiaa obiect obiectulu uluii cu obiect obiectele ele inconj inconjura uratoa toare: re: deter determin minaa constituirea unui obiect complex.  Judecata este adevarata cand corespunde unui obiect complex si falsa cand nu exista un astfel de obiect. Adica, nu exista o relatie ordonata intre obiectele simple simple de felul felul celei celei din convin convinger gere. e. Adevar Adevarul ul si fal falsu sull sunt sunt propri proprieta etati ti ale convinger convingerilor ilor dar depind depind de obiectel obiectelee convinge convingerilor rilor.. Convingeri Convingerile le depind depind de minti in privinta existentei lor si nu depind de minti in privinta adevarului a devarului lor.

Ludwig Wittgenstein “Tractatus logico – philosophicus” (1921)

12

Wittge Witt gens nste tein in reia reia inte intero roga gati tiaa lui lui Kant Kant priv privin ind d posi posibi bili lita tati tile le si cond condit itii iile le cunoasterii, dar deplaseaza interesul de la critica facultatii umane de cunoastere la crit critic icaa limb limbaj ajul ului ui si de la prob proble lema ma adev adevar arul ului ui la sens sensul ul prop propoz ozit itii iilo lor. r. Elementele ultime ale cunoasterii sunt proprietati elementare adica enunturi in care unui S i se atribuie un predicat.

Proprietatile Proprietatile principale ale tractatului 1. lumea este tot ceea ce are loc; 2. ceea ce are loc, faptul, este existenta starilor de lucruri; 3. tabloul logic al faptelor constituie gandirea; 4.  judecata este propozitia care are un sens; 5. propozitia este o functie de adevar a unei functii elementare; 6. exista o forma generala a functiei de adevar; 7. despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie sa se taca; 1+2 dimensiunea ontologica a gandirii lui Wittgenstein; 3  sintetizeaza notiunea gnoseologica a lui Wittgenstein; 4, 5, 6  filosofia limbii; 7  concluzia tractatului; Partea ontologica a gandirii lui Wittgenstein (propozitiile 1 si 2): propozitiile elementar elementaree corespun corespund d realitatii realitatii structura structurate te atom atomar ar de limi limitaril tarilee propoziti propozitiilor ilor eleme elementa ntare, re, se inl inlatu atura ra sursel surselee de neint neintele eleger geree in cunoas cunoaster tere. e. Obiec Obiectel telee ce form formea eaza za subs substa tant ntaa lumi lumiii sunt sunt prin prinse se in rete retele le de cone conexi xiun uni. i. Rete Retele lele le de conexi conexiuni uni sunt sunt stari stari de lucru lucruri. ri. Suma Suma faptel faptelor or alcatu alcatuies ieste te lumea lumea reala, reala, care care inse inseam amna na ma maii puti putin n deca decatt real realit itat atea ea,, acea aceast staa din din urma urma fiin fiind d exis existe tent ntaa si nonexistenta starilor de lucruri.

13

CURS 5: 02 aprilie 2009: Ludwig Wittgenstein; Empirismul logic 1.1 Lumea este ansamblul faptelor nu al lucrurilor.

Explicatie: lucrurile nu pot fi gandite decat ca purtatoare de proprietati si de asemenea conexiunea obiectelor sunt logice, structura lumii corespunzand structurii logicii. 1.13 Faptele in spatiul logic formeaza lumea. Explicatie: spatiul logic reprezinta ansamblul invariabil al posibilitatilor de combinare a componentelor. Lumea reala difera de lumile posibile prin alegerea anumitor componente din spatiul logic. Gnos Gnoseo eolo logi gie: e: Tabl Tablou oull repr reprez ezin inta ta conc concep eptu tull cent centra rall al gnos gnoseo eolo logi giei ei lui lui Wittgenstein. Proprietati: 3.1 Tabloul este transpunere a realitatii, adica reprezentare a faptului in spatiul logic ca existenta a anumitor stari de lucruri si nonexistenta a altor stari de lucruri. 3.2 Tabloul nu e imagine picturala ci structura matematica. 3.3 Nu exista tablou apriori adevarat. 3.4 Tabloul are sens, sensul este continutul descriptiv al tabloului. 3.2.25 Ceea ce tabloul reprezinta constituie sensul sau. Tablourile sunt propozitii. Aceastea pot fi elementare sau complexe. In propozitiile elementare sensul este evident. Pentru propozitiile complexe sensul se stabileste cu ajutorul transformarilor in propozitii elementare utilizand functii de adevar. Astfel, o propozitie are sens daca e imagine a starilor de lucruri sau daca poate fi transformata intr-o asemenea imagine. Propozitiile ce redau stari de lucruri, adica au sens, sunt judecati. Suma   judec judecati atilor lor alcatu alcatuies ieste te gandir gandirea. ea. Gandir Gandirea ea e mai putin putin cuprin cuprinzat zatoar oaree decat decat limbajul. Limbajul cuprinde toate propozitiile dintre care numai unele au sens. Operand cu propozitii, limbajul travesteste si astfel tradeaza gandirea. Forma logica a propozitiilor este diferita de forma acesteia in limbajul natural. Exista o sintaxa logica a unei limbi ideale, diferita de sintaxa oricarei limbi naturale. Constructiile acestei sintaxe logice corespund lucrurilor si sintaxa logica prescrie regurile de construire a expresiilor cu continut descriptiv si astfel cu sens.

14

Filosofia limbii: conditia oricarei cunoasteri este cea de edificare a unei limbi dupa dupa regur regurile ile unei unei sintax sintaxee ce presc prescrie rie condit conditiil iilee de sens sens ale propoz propoziti itiilo ilor. r. Limbajul natural poate crea sensuri false si aparente. Acestea genereaza erori si trebuiesc inlaturate prin utilizarea unei limbi ce le exclude intrucat se suprapun sintaxei logice. Filo Filoso sofi fiaa este este o cont contin inua ua inca incalc lcar aree a cond condit itii iilo lorr priv privin ind d sens sensul ul propozitiilor. Din acest motiv filosofia genereaza probleme lipsite de sens, adica probleme ce nu pot capata raspuns. Aceste probleme se datoreaza faptului ca filosofii nu inteleg logica limbajului lor. Din acest motiv, filosofia trebuie sa-si schi schimb mbee func functi tia. a. Ea nu treb trebui ui sa ma maii prod produc ucaa teor teorii ii ci sa devi devina na crit critic icaa a limbajului. Scopul filosofiei este cel de clarificare logica a gandirii. In felul acesta filosofia nu mai este doctrina ci activitate. Potrivit indeplinirii acestui scop, metoda justa a filosofiei consta in a nu spune nimic in afara de ceea ce se poate spune, adica propozitiile stiintelor naturii si a semnala in orice enunt metafizic lipsa de semnificatie a unor termini. 6.54 Propozitiile mele explica lucrurile in asa fel incat cel care ma intelege le recunoaste la sfarsit ca absurde, daca prin intermediul acestora, pe baza lor, a reusit sa le depaseasca. Trebuie sa depaseasca aceste propozitii, apoi vede lumea corect.

Empirismul logic  Autonomiz Autonomizarea area matematic matematicii ii a pus problema limbajului limbajului matematic matematic specific specific si astfel problemelor fundamentului unitar al matematicii. Unul dintre raspunsurile la problema fundamentului a fost raspunsul logicist. Aceasta Aceasta a permi permiss dezvol dezvoltar tarea ea conc concept eptiei iei despre despre struc structur turaa logic logicii, ii, a teorie teorieii stiintifice despre existenta unor limbaje logice specifice, ducand la dezvoltarea metodologice si analiza logica a discursului stiintific. La ince incepu putu tull sec. sec. XX XX,, fizi fizica ca a sesi sesiza zatt o evol evolut utie ie neas neaste tept ptat ataa (teo (teori riaa relati relativit vitati atiii si fiz fizic icaa cuanti cuantica) ca) aceas aceasta ta evolut evolutie ie a pus pus sub sub semnul semnul intreb intrebari arii, i, capacitatea filosofului de a construi teorii privind realitatea. Intr Intruc ucat at filo filoso sofu full nu are are la inde indema mana na mi mijl jloa oace ce pent pentru ru inve invest stig igar area ea realitatii, rolul ei se reduce la a analiza realizarile cercetarii stiintifice.

Presupozitiile empirismului logic - Pers Perspe pect ctiv ivaa ling lingvi vist stic icaa asup asupra ra stii stiint ntei ei.. Stii Stiint ntaa e form formul ulat ataa in teor teorii ii stiintifice. Teoriile stiintifice sunt sisteme logice de propozitii, putand fi despartite in propozitii legate prin conectori logici. Conectorii conserva prop propor orti tion onal alit itat atea ea sist sistem emul ului ui si astf astfel el teor teoria ia in an ansa samb mblu lull ei e o propozitie. (Rudolf Carnap – Problema logicii stiintei, 1935)

15

-

Doctrina Doctrina fizica fizicalista lista.. Potrivit Potrivit acesteia, acesteia, stiintele stiintele sunt logico logico – m matem atematice atice sau factuale. Dupa tipul de propozitii utilizat: in stiintele logico – matema mat ematic ticee se utiliz utilizeaz eazaa propo propozit zitii ii ana analit litice ice,, aceste aceste stiint stiintee fiind fiind reduc reductib tibile ile la logic logica. a. In stiint stiintele ele factua factuale le se utiliz utilizeaz eazaa propo propozit zitii ii sintetice, stiintele acestea fiind reductibile la fizica, orice propozitie din stiintele factuale chiar apartinand psihologiei sau sociologiei poate fi exprimata in termini fizici (Rudolf Carnap – Sintaxa logica a limbajului)

Potrivit acestei impartiri, studiul filosofic asupra stiintei se limiteaza la studiul logicii si al fizicii.

Consecinte teoretice 1. Daca teoriile stiintifice sunt sisteme de propozitii si stiinta e ansamblul de teorii, atunci propozitiile legate de stiinta pot fi elucidate prin analiza limbajului stiintific. Teoria este o propozitie. Ea este intemeiata daca este considerat considerataa adevarata. adevarata. Adevarul Adevarul propoziti propozitiei ei este detectabi detectabill in metoda metoda analizei limbajului stiintific. 2. Principiul de demarcatie: separarea teoriilor stiintifice de cele nestiintifice. Un enunt are sens, adica i se poate atribui valoare de adevar daca poate fi verificat direct sau indirect. Enunturile pentru care nu pot fi elaborate metod metodee de verifi verificar caree trebui trebuies escc elimi eliminat natee intruc intrucat at sunt sunt nesti nestiint intifi ifice. ce. Singur Singurele ele enuntur enunturii cu sens sens sunt sunt cele cele verifi verificab cabile ile.. Potriv Potrivit it aceste aceste idei criteriul de demarcatie este verificabilitatea. Adevarul teoriilor stiintifice: in cazul unor teorii stiintifice asupra valorii ei de adevar nu se poate decide direct intrucat: - teor teoria ia cont contin inee oper operat ator orii logi logici ci - Teor Teoria ia cont contin inee term termin inii teor teoret etic ici, i, adic adicaa term termen enii ce nu sunt sunt dire direct ct interpretabili pe domeniul realitatii. Modalitati de rezolvare a operatorilor logici in teorie: - Potr Potriv ivit it an anal aliz izei ei logi logice ce a limb limbaj ajul ului ui orice orice teor teorie ie corect corect const constit itui uita ta se descompune in propozitii si conectori logici. Decizia privind adevarul teoriei teoriei presupun presupunee identific identificarea area propoziti propozitiei ei compone componente nte si influent influentei ei conectorilor asupra valorii de adevar a acestor propozitii cu ajutorul functiilor de adevar. O teorie stiintifica e alcatuita din: - Propozitii adevarate sau false prin structura lor, caz in care evaluarea logica este suficienta; - Propozitii factuale, in cazul carora valoarea de adevar nu poate fi stabilita strict logic logic.. In cazul cazul acesto acestorr propoz propoziti itiii teoria teoria func functii tiilor lor de adevar adevar e insufi insuficie cienta nta,,

16

impunandu-se ipoteza atomismului logic. Potrivit atomismului exista un nivel ultim ultim al limba limbaju jului lui,, cel cel al propo propozit zitiil iilor or ato atomar maree coresp corespunz unzato atoare are fapte faptelor lor atomare.

CURS 6: 09 aprilie 2009: Cercul de la Viena si Berlin Problema termenilor teoretici Propoz Propoziti itiile ile ce contin contin terme termeni ni teoret teoretic icii nu sunt sunt direc directt verifi verificab cabile ile.. Pentr Pentru u rezo rezolv lvar area ea prob proble leme melo lorr veri verifi fica cabi bili lita tati tiii au fost fost elab elabor orat atee in inte interi rior orul ul empirismului empirismului logic, doua tipuri de programe reductive: - elabor elaborare areaa unei unei teorii teorii altern alternati ative ve din enunt enuntul ul careia careia au fost fost elimin eliminate ate termeni teoretici (ex: forta, putere etc) - elabor elaborare areaa unui enunt enunt al teorie teorieii in care terme termenii nii teore teoretic ticii sunt inloc inlocuit uitii cu variabile cuantificabile existential. Daca teoria este o conjunctie de numar finit de propozitii elementare, adica elaborate doar cu termeni experimentali, pentru a fi adevarata este necesar ca fiecar fiecaree propo propozit zitie ie elemen elementar taree sa fie adevar adevarata. ata. In acest acest caz decizi deciziaa asupra asupra adevarului teoriei se ia la nivelul propozitiei elementare si implica conceptia lui Wittgenste Wittgenstein in privind privind corespon corespondenta denta biunivoc biunivocaa intre propoziti propozitiii elementar elementaree si starile de lucruri. Obiectii la consecinta verificationista: - e indo indoie ieln lnic icaa ipot ipotez ezaa ato atomi mism smul ului ui logi logic. c. Nu s-a inte inteme meia iatt teor teoret etic ic existenta propozitilor elementare si necesitatea acestora. - Este indoielnic principiul corespondentei in acceptiune lui Wittgenstein.

Modelul standard al teoriei stiintifice T = { VT, V0, A, RI, RT, C] VT = vocabularul teoretic = multimea termenilor teoretici; V0 = vocabularul observational / experimental; A = multimea axiomelor teoriei. Propozitii formulate in termeni teoretici; RI = multimea regulilor de interpretare prin care termenii observationali sunt interpretati in domeniul realitatii; RT = multimea regulilor de traducere a termenilor teoretici in observationali; C = multimea consecintelor consecintelor teoriei, consecinte cu caracter empiric ce decurg logic din axiome, axiome, si contin contin numai numai termeni termeni observatio observationali. nali. Consecin Consecintele tele determin determinaa continutul empiric al teoriei.

17

Cercul de la Viena Moritz Schlick Sarcina cunoasterii consta in descrierea relatiei dintre obiecte, nu in determinarea esentei acestora. Cunoasterea isi poate indeplini sarcina prin elaborarea unei teorii a cunoasterii centrata pe distinctia dintre cunoastere si traire. Cunoasterea surprinde forma informatiei, trairea contine continutul acesteia. Metafizica este traire, ea imbogateste viata, dar nu este cunoastere. La Wittgenstein cunosterea era suma enunturilor cu sens, adica avand continut continut descriptiv descriptiv.. Schlick Schlick socoteste socoteste continutul continutul ca traire traire drept drept imposibi imposibill de impartasit si exprimat. Numai forma este comunicabila, si pentru a fi comunicata are nevoie de definitii implicite. Intr-o definitie implicita, conceptele sunt definite a.i sa satisfaca axiomele. Definitia implicita difera de definitia concreta in care conceptele ultime sunt intuitive si surprind relatia cu realitatea. In cazul utilizarii definitilor definitilor implicite semnificatia semnificatia conceptelor conceptelor depinde de alegerea alegerea axiomelor. axiomelor. Sensul enunturil enunturilor or este dat de posibilit posibilitatea atea principal principalaa a verificarii lor logice, nu empirice. Lucrarea lui Moritz Schlick este intitulata “Teoria generala a cunoasterii” – 1925. Otto Neurath Este preocupat de separarea stiintei de metafizica, propunand ideea evolutiei diferitelor discipline stiintifice spre o stiinta unitara, sustinuta cu aparat logicomatematic. El sustine teoria coerentei adevarului. “Cai ale cunoasterii stiintifice despre lume” – 1931. Rudolf Carnap “Edificiul logic al lumii” 1928, lucrarea cu care Carnap socoteste teoria stiintifica un sistem ordonat de concepte derivate din concepte fundamentale. Acestea din urma fiind reportabile la datul nemijlocit. In aceasta acceptiune, relatia pe care o descrie teoria stiintifica e reductibila la datul nemijlocit. Logica simbolica e instrument de investigare a realitatii. “Depas “Depasire ireaa metaf metafizi izicii cii”” prin prin ana analiz lizaa logic logicaa a lim limbaj bajulu ului. i. Carnap Carnap sustin sustinee ca propozitiile metafizicii sunt lipsite de sens din doua motive: - oper operea eaza za cu cu cuvi cuvint ntee fara fara sem semni nifi fica cati tie; e; - leaga leaga intre intre ele in mod mod gres gresit it cuvin cuvinte te cu cu semn semnifi ificat catie; ie; Carnap formuleaza “teoria revolutionista a sensului” potrivit careia sensul unui cuvant cuvant e dat de semnif semnific icati atiaa sa. La Carnap Carnap cuvant cuvantul ul are semnif semnifica icatie tie daca daca propoz propoziti itiaa in care care e utiliz utilizat at sunt sunt reduc reductib tibile ile la propoz propoziti itiii protoc protocola olare, re, adica adica

18

propoz propoziti itiii de observ observati atie. e. Sensul Sensul propo propozit zitiei iei,, adica adica ceea ceea ce se gandes gandeste te prin prin propozitie, poate fi redus la continutul de adevar al propozitiei. Ex: (utilizarea gresita a functiei sintaxei logice) “ Cum stau lucrurile cu acest nimic? Nimicul Nimicul este mai originar, decat decat negatia si negarea … angoasa dezvalui dezvalui nimicul.” nimicul.” (Ce este metafizica – Heideger). Nu poate exista vreo propozitie metafizica, despre care sa se spuna ca are sens, intr intruc ucat at sarc sarcin inaa pe care care chia chiarr meta metafi fizi zica ca si-o si-o asum asumaa e ceea ceea de a prez prezen enta ta cunostinte ce nu sunt accesibile stiintelor empirice. Ex: (propozitii cu sens): tautologiile tautologiile sunt adevarate adevarate in baza formei lor. Aceste propozitii nu spun spun nimi nimicc despre despre real realit itate ate dar dar serves servescc la trans transfo forma rmarea rea enuntu enunturi rilo lorr asupr asupraa realitatii. In acest context, filosofia trebuie sa se restranga la analiza logica a limbajului, analiz ana lizaa ce are ca rezult rezultat at purif purifica icarea rea cunoa cunoaste sterii rii de propo propozit zitii ii fara fara sens sens si clarificarea logica a conceptelor in vederea formularii corecte a teoriei stiintifice.

Cercul de la Berlin Hans Reichenbach Cunoscut pentru o tentativa de abordare probabilista a adevarului ce incearca sa realiz realizeze eze un acord acord intre intre empiri empirism sm si mecan mecanica ica cuanti cuantica. ca. E cunos cunoscu cutt pentr pentru u incercarea de a justifica pragmatic inferentele inductive ca raspuns la criticile aduse aduse metod metodolo ologie gieii empir empirism ismulu uluii logic logic.. E cunos cunoscu cutt pentr pentru u distin distincti ctiaa intre intre contextul justificarii si contextual descoperirii (ultimele sunt associate noii filosofi a stiint stiintei) ei).. In conte contextu xtual al justif justific icari arii, i, obiec obiectul tul de studiu studiu al epist epistemo emolog logie ieii il constituie rezultatele teoriei stiintifice. In contex contextua tuall descop descoperi eririi rii obiec obiectul tul de studiu studiu il consti constitui tuiee actul actul creato creatorr in desfasurarea lui, adica mecanismul cercetarii stiintifice. Studiul se intituleaza “Experienta si predictie” 1938. Carl Gustav Hempel Plecand de la necesitatea utilizarii aceluiasi tip de explicatii in diferitele stiinte, elabor elaboreaz eazaa “teori “teoriaa no nomol mologi ogica ca a explic explicati atiei” ei” adica adica teoria teoria explicat explicatiei iei prin subsumare la legi. Explicatie  2 tipuri de enunturi  

enunturi referitoare referitoare la conditiile initiale si limita (de unde? Si pana unde?) pentru producerea fenomenului explicat; legi generale privind desfasurarea fenomenului. fenomenului.

19

Explicatia este explanandum Relatia dintre cele doua enunturi este explanansul. Relatia ce leaga cele doua enunturi este deducere a enuntului descriptiv din legile generale si conditiile determinate de producere a fenomenului. fenomenului.

20

CURS 8: 30 aprilie 2009: W. v. O. Quine, K. R. Popper  A expl explic icaa inse inseam amna na la Hemp Hempel el a dedu deduce ce enun enuntu tull desc descri ript ptiv iv refe referi rito torr la explanandum din explanans. Explicatia presupune indeplinirea indeplinirea catorva conditii:  expl explan anan anss sa cont contin inaa mi mini nim m o lege lege gene genera rala la,, adic adicaa o prop propoz ozit itie ie conditionala ce poate fi confirmata sau infirmata de descoperiri empirice;  Explan Explanans ans si explan explanand andum um sa contin continaa numai numai enuntu enunturi ri cu sens, sens, adica adica reductibile numai la enunturi empirice verificabile;  Explanandum sa rezulte logic din explanans;  Explanans sa contina enunturi adevarate. In istori istoriee exist existaa schite schite de explic explicati atii, i, situat situatie ie datora datorata ta cunoas cunoaster terii ii partia partiale le a antec antecede edente ntelor lor explan explanand andum umulu ului. i. To Totus tusii nu e nevoi nevoiee de comp compreh rehens ensiu iune, ne, comp compor orta tame ment ntul ul uman uman fiin fiind d expl explic icab abil il cu ajut ajutor orul ul legi legiil ilor or gene genera rale le.. Comportamentul uman este explicat nestiintific prin motive; aceasta explicatie vine dinspre viitor spre prezent.

Willard van Orman Quine (1908 – 2000) Este intemeiatorul empirismului pragmatic. Pricipalul studiu: “Doua dogme ale empirismului”. empirismului”. Studiul critica aceste idei din empirismul logic:  Distinctiei analitic sintetic;  Abordarii reductioniste a semnificatiei. semnificatiei. Studiu Studiull propu propune ne ca altern alternati ativa va un model model ho holis listt de dezvo dezvoltar ltaree a cunoas cunoaster terii. ii. Distinctia analitic – sintetic trebuie cercetata la nivelul limbajului. La acest nivel un enun enuntt e cons consid ider erat at an anal alit itic ic daca daca e adev adevara aratt in virt virtut utea ea sens sensur uril ilor or si independent de fapte. Conform acestei definitii exista doua tipuri de enunturi analitice:  Enunturi logic adevarate, adica adevarate, independent de interpretarea termenilor lor ( ex: nici un om necasatorit nu este casatorit);  Enunturi analitice in sens larg, enunturi ce pot fi transformate in enunturi logic adevarate prin substituirea termenilor sinonimi ( ex: nici un celibatar  nu este casatorit); In cazul cazul enuntu enunturil rilor or ana analit litice ice,, proble problema ma sensul sensului ui este este legata legata de probl problema ema sinonimiei. Daca se poate gasi un temei sinonimiei sinonimiei se poate prin aceasta intemeia analiticitatea. Un temei al sinonimiei ar putea fi definitia, dar definitia se bazeaza pe sinonimii anterioare.

21

Un alt temei ar putea fi intersubstituibilitatea termenilor. Dar din punct de vedere extensional, aceasta proprietatea nu e necesara, iar din punct de vedere intensional, inteligibilitatea limbajelor presupune intelegerea analiticitatii. La nivelul limbajului nu se poate rezolva problema sensului propozitiilor. La nivelul relatiei limbajului cu realitatea, Quine pleaca de la faptul ca adevarul enun enuntu turi rilo lorr e func functi tiee de limb limbaj aj si de fapt faptee extr extral alin ingv gvis isti tice ce,, adic adicaa are are o componen componenta ta lingvistic lingvisticaa si una factuala. factuala. Din aceasta aceasta perspec perspectiva tiva o propoziti propozitiee analitica e o propozitie cu componenta factuala nula. Quine Quine se intre intreaba aba cum cum se determ determina ina compo componen nenta ta factua factuala la a ………., ………., componenta factuala care in empirismul logic reprezinta semnificatia enuntului. Quin Quinee inte interp rpre rete teaza aza in felu felull urma urmato torr prin princi cipi piul ul clas clasic ic (emp (empir irist ist logi logic) c) al semnificatiei: daca semnificatia unui enunt reprezinta conditiile adevarului lui, atunci a cunoaste semnificatia unui enunt inseamna a cunoaste cum trebuie sa fie lumea pentru ca acest enunt sa fie adevarat. Principiul clasic al semnificatiei e subsum subsumat at ato atomis mismu mului lui.. Potriv Potrivit it lui lui semni semnific ficati atiaa intreg intregulu uluii e deter determin minat at de semnificatia partilor. In atomism fiecare enunt izolat poate admite o confirmare si o infirmare. Atomismul reprezinta o abordare reductionista, intrucat limbajul are o relatie complexa cu realitatea. Cele doua dogme ale emiprismului sunt legate. Daca se admite admite posibi posibilit litate ateaa confi confirma rmarii rii sau inf infirm irmari ariii fiecar fiecarui ui enunt enunt izo izolat lat se poate poate admite si existenta unor enunturi limita confirmate in gol, adica in absenta componen componentei tei factuale. factuale. Alternativ Alternativaa propusa propusa de Quine Quine empirism empirismulu uluii logic logic este “holism epistemologic”. epistemologic”. Potrivit acestuia totalitatea cunostintelor umane reprezinta o retea care se ciocneste cu experienta de-a lungul marginilor. In conflict la periferie, determina neaj neajus usta tari ri in inte interio rioru rull camp campul ului ui prin prin redi redist stri ribu buir irea ea valo valori rilo lorr de adev adevar ar.. Reevaluarea unui enunt implica reevaluarea altora, in interiorul retelei existand o multime multime de optiuni optiuni pentru pentru alegerea alegerea enunturilo enunturilorr reevaluab reevaluabile ile in lumina lumina unei experiente. Nicio experienta particulara nu este legata de un enunt particular. In acest context e lipsita de sens cautarea unei granite intre enunturi sintetice, valabile contingent pe baza experientei si enunturi analitice, valabile in general. Orice enunt poate fi facut valabil in general sau revizuit cu ajutorul unor ajustari suficient de drastice in alta parte a sistemului.

Karl Raimund Popper (1902 – 1994) Popper este reprezentantul rationalismului critic. Rationalismul critic se dezvolta in baza baza obie obiect ctii iilo lorr form formul ulat atee la adres adresaa indu induct ctio ionis nismu muli li,, la adre adresa sa teor teorie ieii confirmabilitatii si la adresa discreditarii categorice a metafizicii.

22

“Logica cercetarii” (1934) – inductia logica aflata la baza rationamentelor amplificatoare nu furnizeaza certitudini. Inductia logica nu rezolva problema originii cercetarii stiintifice. Ea explica cum sunt obtinute propozitii universale din cele particulare, nu si modul de constituire a propozitiilor particulare. Mecanismul de constituire a acestora depaseste domeniul logicei intrand in psihologie. Din aceasta perspectiva nu este posibila o logica a cercetarii. Teoria empiri empirist st logica logica a confi confirma rmarii rii este este eronat eronata, a, intru intrucat cat se bazeaz bazeazaa pe afi afirma rmarea rea anteceden antecedentului tului din confirmare confirmareaa consecve consecventulu ntului. i. Din acest acest moti motiv, v, o teorie teorie nu poate poate fi confi confirma rmata, ta, ci doar doar testat testata. a. Poppe Popperr elabor elaboreaz eazaa mo model delul ul ipotet ipotetic ico o – deductiv a teoriilor. Propozitiile ce nu pot fi confirmate sunt ipoteze. Daca sunt propozitii universale, ipotezele nu pot fi testate direct ci prin consecintele lor empirice. Aceste propozitii sunt propozitii cu termeni observationali deduse din ipoteze. Testarea consecintelor are ca rezultat verificarea sau infirmarea acestora. Oricat Oricat de mare este numarul conseci consecintel ntelor or verificate verificate experimental experimental teoria nu poate fi considerate confirmata. Cu cat numarul de consecinte verificate e mai mare cu atat si incerderea cercetatorului in teorie creste. O teorie teorie in care cercetator cercetatorul ul are incredere incredere este o teorie teorie coroborata coroborata – un concept gradual. Gradul de coroborare al unei teorii creste in timp, odata cu cres creste tere reaa numa numaru rulu luii de cons consec ecin inte te veri verifi fica cate te si cu cres creste tere reaa seve severi rita tati tiii verificarilor. Daca cel putin o consecinta empirica nu e verificata, adica e respinsa experimental, teoria este falsificata. Falsificarea teoriei duce la elaborarea unei teorii noi. Falsificarea nu este concept gradual. O teorie este falsificata sau nu la un moment dat. Compararea teoriei stiintifice in vederea alegerii teoriei preferabile se face dupa dupa crit criter eriu iull cont contin inut utul ului ui empi empiri ricc al teor teorie ieii (nr. (nr. de cons consec ecin inte te empi empiri rice ce identificate ale teoriei). Cu cat continutul empiric este mai mare cu atat creste si sansa de falsificare a teoriei, adica falsificabilitatea teoriei. Astfel, falsificabilitatea teorie teorieii funct function ioneaz eazaa drept drept criter criteriu iu de comp compara ararea rea a teorii teoriilor lor.. Sunt Sunt prefe preferat ratee teoriile cu falsificabilitate mare, adica teorii indraznete, cu un numar mare de consecinte empirice. Falsif Falsifica icabil bilita itatea tea este este la Poppe Popperr si criter criteriu iu de demarc demarcati atie. e. (teori (teoriaa este este stiintifica daca este falsificabila). Conform criteriului falsificabilitatii, metafizica nu este stiinta. Popper nu neaga caracter cognitiv al metafizicii asa cum neaga empirismul logic. Pentru Popper metafizica si stiinta sunt doua d oua solutii alternative la problema cunoasterii. Potrivit lui Popper stiinta autentica are dimensiuni eroice, cercetatorul responsabil isi asuma riscul respingerii prin testare a teoriile indraznete. Teoria trebuie impinsa spre testele cele mai severe, falsificarea ei trebuie stimulata. Esecul este exploatabil cognitiv, progresul fiind rational si continuu. Progresul presupune o rasturnare repetata a teoriilor stiintifice si inlocuirea acestora.

23

“Cunoasterea si problema raportului corp – minte” (1969) – produsul mintii omenesti constituie o lume aparte diferita de cea a fenomenelor fizice si psihice. Produsul mintii omenesti constituie asa numita “lume a treia”. Un sector important al lumii a treia il reprezinta cunoasterea obiectiva, cunoastere alcatuita din teorii, probleme si solutii de rezolvare. Toate organismele rezolva probleme. Teoriile se formeaza dupa urmatoarea schema: Pi  TT  EE  P2  TT  …… Pi – problema initiala TT – teorie propusa EE – tesatrea teorie P2 – rezolvarea tesatrii – aparitia unei noi probleme Schema explica evolutia emergenta a umanitatii prin rezolvarea permanenta de prob proble leme me.. Prin Princi cipa pala la obie obiect ctie ie adus adusaa de epis episte temo molo logi gi lui lui Popp Popper er vize vizeaz azaa respingerea pragmatica a inductiei simultan cu reintroducerea tacita a acesteia prin coroborare. Coroborarea e process de selectare a ipotezelor pe baza unor propozitii particulare.

24

CURS 9: 07 mai 2009: Noua filosofie a stiintei Noua filosofie a stiintei; Thomas Kuhn Thomas Kuhn (1922 – 1996) – “Structura revolutiilor stiintifice” (1962). Potrivit lui Thomas Kuhn, modelul standard al teoriei stiintifice si abordarile critice asociate acestuia nu lamuresc modul in care a evoluat stiinta. Modelul standard este normativ, indicand cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o teorie teorie stiint stiintifi ifica. ca. Kuhn Kuhn propu propune ne o schimb schimbare are de obiect obiectiv iv in epist epistemo emolog logie ie si anume anume orient orientare areaa cerce cercetat tatori orilor lor catre catre descri descrier erea ea si explic explicare areaa cunoas cunoaster terii ii stiintifice. Aces Acestu tuii obie obiect ctiv iv no nou u ii core coresp spun unde de si o schi schimb mbar aree de meto metoda da in epistemologie, adica inlocuirea analizei logico – matematice a disciplinei deja constituite cu abordarea socio – istorica a constituirii si evolutiei disciplinei. disciplinei. Aceasta abordare socio – istorica nu trebuie facuta cu ajutorul manualelor de speci speciali alitat tate, e, man manual ualee care care conti contin n stiint stiintaa static statica, a, fara fara a eviden evidentia tia evolut evolutia ia cercetarii stiintifice. Kuhn propune cercetari ale:  Articolelor de specialitate din revista;  Memorii ale oamenilor de stiinta;  Corespondenta Corespondenta oamenilor de stiinta;  Prefetele lucrarilor stiintifice publicate. Cu ajutor ajutorul ul acesto acestora ra poate poate fi cuprin cuprinsa sa const constitu ituire ireaa descip desciplin linei ei stiint stiintifi ifice ce,, si succesiune momentelor ei semnificative. Desfasurand un astfel de demers, Kuhn face doua constatari: 1. Fact Factor orul ul prin princi cipa pall in cerc cercet etar aree nu este este om omul ul de stii stiint ntaa izol izolat at,, ci comunitatea de cercetatori – comunitate stiintifica. Aceasta reprezinta o grupare de oameni de stiinta din interiorul unei discipline, oameni ce impartasesc un set de ipoteze fundamentale, si principiile metodologice afer aferen ente te aces acesto tora ra.. Din Din aces acestt mo moti tiv v cerc cercet etar area ea epis episte temo molo logi gica ca are are o dimensiune interdisciplinara, interdisciplinara, utilizand cunostinte din psihologie, filosofie si sociologia stiintei. 2. In evolutia evolutia unei unei disciplin disciplinee stiintific stiintificee pot fi izolate izolate doua doua etape: etape: a. O etap etapaa timp timpur urie ie numi numita ta faza faza prep prepara aradi digm gmat atic ica: a: aici aici exis exista ta ma maii multe multe comun comunita itati ti stiint stiintifi ifice ce rivale rivale aparti apartinan nand d scoli scolilor lor afl aflate ate in disputa. Aceste comunitati promoveaza puncte de vedere diferite,

25

privind fundamentele disciplinei, permanenta reluare a acestora, impiedicand progresul cercetarii;  b. O etap etapaa de ma matu turi rita tate te numi numita ta faza faza parad paradig igma mati tica ca:: unul unul din din punctele de vedere asupra fundamentelor disciplinei este acceptat de majoritatea cercetatorilor, aparand astfel comunitatea stiintifica domina dominanta nta.. Punctu Punctull de vedere vedere accep acceptat tat repre reprezin zinta ta paradi paradigma gma disc discip ipli line neii resp respec ecti tive ve.. Din Din mo mome ment ntul ul apari apariti tiei ei para paradi digm gmei ei cercetarea avanseaza spre rezolvarea problemelor specifice si astfel disicplina se afla in progres. Principalele dimensiuni ale conceptului de paradigma sunt:  Paradigma contine ipoteze privind fundamentele disciplinei; disciplinei;  Paradigma contine reguli metodologice pentru rezolvarea anumitor clase de probleme;  Para Paradi digm gmaa cont contin inee aspe aspect ctee meta metafi fizi zice ce,, pres presup upus usee de ipot ipotez ezel elee fundamentale ale disciplinei; Faza Faza para paradi digm gmat atic icaa este este reve revers rsib ibil ila. a. In inte interi rior orul ul faze fazeii parad paradig igma mati tice ce se inregistreaza pentru diferitele discipline ritmuri inegale pentru dezvoltare. In faza paradigmatica avem o succesiune de perioade de stiinta normala si stiinta extraordinara. Stiinta normala caracterizeaza etapa de dupa impunerea paradigmei si stabilire a standardelor comune de cercetare. Ea este caracterizata de rezolvarea problemelor lasate deschise de etapa anterioara si se desfasoara analog rezolvarii unui puzzles. Despre acestea se stie ca admit o solutie in interiorul paradigmei, cercetatorul fiind in cautarea respectivei solutii. O problema de stiinta normala are sens doar in interiorul paradigmei. In timp cercetatorii intalnesc probleme ce nu pot fi rezolvate in interiorul paradi paradigme gmei. i. Aceste Aceste proble probleme me se numesc numesc anomalii. Acumular Acumularea ea anom anomaliilo aliilorr diminu diminueaz eazaa incred incredere ereaa cerce cercetato tatoril rilor or in paradi paradigma gma si determ determina ina cautar cautarea ea solutiilo solutiilorr pentru pentru inlaturare inlaturareaa anom anomaliil aliilor. or. Demersul Demersul acesta face trecerea trecerea de la stiinta normala la stiinta extraordinara. Aceasta trecere are urmatoarele subetape:  In prima faza cercetatorii ignora anomaliile care sunt putin numeroase si continua cercetarea in interiorul paradigmei.  Elabor Elaborare areaa unor unor ipotez ipotezee ad-ho ad-hoc, c, ipotez ipotezee care care sa impace impace ano anomal maliil iilee cu paradigma;  Etapa de schimbare a paradigmei, adica etapa de revolutie stiintifica; Revolutia stiintifica inseamna ca este stiinta extraordinara. Revolutia stiintifica presupune schimbarea comunitatii stiintifice dominante. Acest fapt se produce rar prin convertirea cercetatorilor, de cele mai multe ori revolutia stiintifica fiind asociata asociata aparitiei aparitiei unei generatii noi de cercetato cercetatori. ri. Dupa Dupa revolutia revolutia stiintific stiintificaa disciplina intra intr-o noua faza de stiinta normala.

26

Succesiunea de faze il indreptateste pe Kuhn sa vorbeasca de doua tipuri de progres stiintific in faza preparadigmatica: a. Progres Progres cumulativ cumulativ:: caracterizea caracterizeaza za stiinta normala normala si presupu presupune ne acumulare acumulare de soluti solutiii la probl probleme eme puse puse in inter interior iorul ul paradig paradigme mei, i, fara fara descop descoperi eriri ri spectaculoase spectaculoase sau noutati majore. b. Progres necumulativ, adica prin salt: se sprijina pe teza incomensurabilitatii paradigmei, adica pe idea ca doua paradigme nu pot fi comparate. Kuhn considera ca nu exista continuitate intre paradigme. Paradigma noua isi impune setul propriu de concepte si limbaj propriu. Paradi Paradigm gmele ele sunt sunt intrad intraduct uctibi ibile, le, din acest acest mo motiv tiv nu se poate poate stabil stabilii care care conti continu nutt cogni cognitiv tiv este este mai mare. mare. Singur Singurul ul avanta avantajj al im impu puner nerii ii unei unei noi paradigme constituie iesirea din criza datorata numarului mare de anomalii si astfel instaurarea calmului necesar rezolvarii altor probleme de tip puzzles. Criticile aduse teoriei lui Kuhn vizeaza:  Istorismul exagerat;  Elim Elimiina nare reaa com ompo pon nentei tei logi logicco – mate atematic aticee din din apar aparat atu ul epistemologiei;  Presup Presupun unere ereaa existe existente nteii unei unei comp compone onente nte iratio irational nalee in activi activitat tatea ea omului de stiinta, componenta manifesta in alegerea paradigmei;  Banalizarea activitatii stiintifice in perioadele de stiinta normala;  Circ Circul ular arit itat atee in defi defini nire reaa comu comuni nita tati tiii stii stiint ntif ific icee si para paradi digm gmei ei.. Raspunz Raspunzand and acest acestei ei ultime ultime critic critici, i, Kuhn Kuhn propun propunee funda fundame menta ntarea rea epis episte temo molo logi gica ca a para paradi digm gmei ei si fund fundam amen enta tare reaa soci sociol olog ogic icaa a comunitatii stiintifice. Raspu Raspunz nzan and d nume numero roas asel elor or obse observ rvat atii ii lega legate te de am ambi bigu guit itat atea ea term termen enul ului ui paradi paradigma gma,, Kuhn Kuhn propun propunee mai tarziu tarziu inl inloc ocuir uirea ea acestu acestuia ia cu terme termenul nul de “ matrice disciplinara”.

Paul K. Feyerabend (1924 – 1994) “Impotriva metodei” – 1975 Caracteristica definitorie a stiintei este capacitatea ei de a progresa. Stiinta se afla in permanenta in progres. Ea este mereu de felul stiintei extraordinare descrise de Kuhn. Vechea paradigma e mereu pusa la indoiala si noua paradigma e in curs de aparitie. Nu exista stiinta normala in sensul pe care Kuhn il da termenului, adica stiinta care accepta ipoteze si reguli metodologice comune. comune. Stii Stiint ntaa este este libe libera ra de oric oricee cons constr tran ange gere re meto metodo dolo logi gica ca.. Oric Oricee teor teorie ie epistemologica trebuie sa accepte libertatea stiintei si a cercetatorului pentru a

27

 justifica progresul. Aceasta orientare se mai numeste si anarhism epistemologic, construit pe idea libertatii cercetatorului. Cateva consecinte ale acestei libertati: - cerc cercet etar area ea stii stiint ntif ific icaa nu se desf desfas asoa oara ra dupa dupa o meto metodo dolo logi giee stab stabil ilit itaa anterior. Nu exista o metoda stiintifica impusa. Regulile metodologice sunt conservatoare impiedicand progresul. Feyerabend nu respinge orice orice apel apel la metod metoda, a, ci idea idea existe existente nteii unei unei metodo metodolo logii gii genera generall valabile pentru stiinta. Raportul dintre stiinta si metoda este guvernat de principiul tolerantei. Orice metoda este buna daca da rezultate. Cercetatorul are libertatea deplina in alegerea metodei utile pentru cercetarile sale. Pentru stiinta nu exista morala. Principiul tolerantei neaga existenta unei paradigme unice. Nu exista decat strategii proprii si perso erson naliz alizat atee de cerce rcetare tare.. Progr rogres esu ul se na nasste pe fondu ndul pluralism pluralismului ului teoretic. teoretic. Teoriile Teoriile rivale si concuren concurente te se confrunt confruntaa in permanenta. - Anar Anarhi hism smul ul epi epist stem emol olog ogic ic pre presu supu pune ne exi exist sten enta ta unor unor meca mecani nism smee irationale pentru explicarea alegerii unei teorii sau ipoteze. Deciziile cerce cercetato tatoril rilor or depin depind d de parere parereaa majori majoritat tatii ii si de person personali alitat tatea ea cerc cercet etato atori rilo lor, r, nu de crit criter erii ii obie obiect ctiv ive. e. Ca in poli politi tica ca,, opti optiun unea ea metodologica este tributara propagandei si persuasiunii. - O teor teoriie nu poat poatee fi resp respin insa sa numa numaii in teme temeiu iull expe experi rien ente tei. i. Oric Oricee exp experim erimen entt dis discerne rne int intre dou doua teor teoriii rival ivalee. Teorii oriile le sunt unt incomensurabile intrucat nu exista un limbaj de observatie neangajat teoretic.

28

CURS 10: 14 mai 2009: Toulmin, Toulmin, Lakatos. Ipoteza stiintifica Steven Toulmin “Intelectul “Intelectul uman” (197 (1972) 2) – in care care auto autoru rull ince incerc rcaa sa elab elabor orez ezee un mo mode dell al dezvol dezvoltar tarii ii stiint stiintifi ifice ce.. El cauta cauta raspu raspunsu nsull la doua doua intre intrebari bari cu care care lucrea lucreaza za epistemologul:  Ce anume se modifica in progresul stiintei?  Cum se petrec modificarile in stiinta?

1. Suport Suportul ul schim schimbari bariii in stiint stiintaa il reprez reprezint intaa conc concept eptele ele stiint stiintifi ifice ce.. Aceste Aceste conceptii stiintifice sunt grupate in populatii de concepte, populatii ce genereaza in tim timp p specia specializ lizari arile le stiint stiintifi ifice ce.. Punand Punand conce concepte ptele le stiint stiintifi ifice ce in centr centrul ul demersului epistemologului , Toulmin aduce o critica perspectivei lingvistice in epistemologie, aratand ca aceasta referindu-se la propozitii si la relatiile dintre propozitii . Propozitiile mascheaza conceptele. Schimbarile conceptuale se petrec dupa dupa un mo model del evolut evolution ionist ist , in care care popula populatii tiile le de conce concepte pte se compo comporta rta asemeni unei specii. Cadrul institutional reprezinta mediul de evolutie, inovatiile conceptuale acceptate sunt sunt rezultatul unei unei selectii naturale. naturale. Dezvoltand aceste aceste analogii, Toulmin elaboreaza o asa numita “ecologie sociala a stiintei”. Omul de stiinta este un element al mediului social si este totodata provocator al selectiei inovatiilor conceptuale. conceptuale. In selectia acestor inovatii intervin trei tipuri de criterii: - cantitatea de noutate provocata de o modificare conceptuala; conceptuala; - continutul inovatiei; - tipuri de inovatii ce pot fi acceptate in traditia stiintifica a disciplinei; Criteriile acestea determina rationalitatea stiintifica la momentul utilizarii lor. Asta inseamna ca rationalitatea este un parametru relativ. Odata cu schimbarile de mediu, in trecerea de la o etapa la alta, modificandu-se si criterile de selectie uitlizate, si implicit si criteriile de rationalitate. 2. Modificarea criteriilor de selectie marcheaza revolutiile stiintifice. Principalul factor ce intervine in in modificarea criteriilor criteriilor ce apartin aparitiei unei noi generatii generatii de cercetatori. In evolutia stiintei pot fi inregistrae doua tipuri de schimbari:

29

- cumulative: realizate prin selectarea inovatiilor si introducerea acestora in traditia disciplinelor disciplinelor stiintifice. - necumulative: realizate prin aparitia unor noi criterii de selectie.

Imre Lakatos “Criticism si cresterea cunoasterii” (1970)  Conceptul de nucleu tare al teoriei: Conceptul de centura de protectie; o Conceptul de program de cercetare; o

Exista parti ale teoriei imuna la experienta. Adica parti neafectate prin nici un test empiric. Aceste parti alcatuiesc nivelul tare al teoriei. ( ex: relatia dintre forta – masa – acceleratie in mecanica newtoniana). In jurul nucleului se constituie simultan sau succesiv mai multe teorii. Acestea constituie centura de protectie a nucleului si sunt cele ce primesc socul testelor empiricie. Din nucleu sunt elaborate extinderi. Aceste extinderi alcatuiesc programul de cercetare al teoriei. Progra Programu mull de cerce cercetar taree este este rezult rezultatu atull actiun actiunii ii unei unei forte forte genera generativ tive, e, eurist euristic ice. e. Forta Forta euris euristi tica ca masoar masoaraa capaci capacitat tatea ea progra programul mului ui de a realiz realizaa no noii extinderi din nucleul teorieica raspuns la provocariile testelor empirice. Euristica poate fi (a) pozitiva sau (b) negativa: a. vizand vizand dezvolt dezvoltarea area programu programului lui de cerce cercetare; tare; b. vizand vizand respinge respingerea rea asaltul asaltul testelor testelor empir empirice; ice; Cand o teorie isi pierde, epuizeaza forta euristica, trebuie inlocuita. Nu exista posibilitatea unor experimente cruciale, intrucat nucleele teoriilor sunt imune la testel testelee empir empiric icee si nu pot fi selec selectat tatee pe baza baza acesto acestora. ra. Singu Singurul rul crite criteriu riu de selectie a teoriilor stiintifice este forta euristica a acestora.

Gereld Holton “ Inventia stiintifica”(1982)  conceptul cheie: “themata”

In epistemologie exista doua acceptiuni ale termenului de stiinta, unul care se refera la stiinta deja constituita, la realizariile stiintifice, si cel care se refera la stiinta nascanda sau pe cale de a se naste, adica activitatea de cercetare stiintifica. Stiinta nascanda este diferita de stiinta deja contituita. Ea este rationala in timp ce stiinta nascanda are si elemente de irationalitate. Aceasta idee e sustinuta

30

de faptul ca in demersurile de cercetare nu sunt respectate intotdeauna canoanele rationale, si in faptul ca doi cercetatori pot interpreta diferit acelasi fapt. Stiinta constituita (rationala) cuprinde o parte empirica si una analitica. Aceste doua componente sunt suficiente pentru a caracteriza orice enunt stiintific al stiint stiintei ei const constitu ituite ite.. Despre Despre stiint stiintaa const constitu ituita ita se poate poate spune spune ca poate poate fi acceptate in planul empirico analitic. Acest plan este insuficient pentru a descrie stii stiint ntaa na nasc scan anda da.. Aceas Aceasta ta oper operea eaza za cu pres presup upoz ozit itii ii care care nu apar aparti tin n nici nici empiri empiricu cului lui si nici nici ana analit litic iculu ului. i. Acest Acestee presup presupozi ozitii tii reprez reprezin inta ta comp compone onenta nta irationala a stiintei, adica “themata”. Rolul epistemologului este cel de a analiza thematic stiinta. Un robot sau un calcu calculto ltorr nu pot aduce aduce ino inovat vatii ii in cunoas cunoaster terea ea stiint stiintifi ifica, ca, intruc intrucat at nu au abilitate thematica.

IPOTEZA STIINTIFICA “hypothesis”  ceea ce se pune dedesubt, temelie Diferenta dintre ipoteza si principiu:  principiul isi intemeiaza existenta pe fapte care l-au impus, adica are o  jsutificare anterioara;  ipoteza ipoteza isi intemeiaza intemeiaza existenta existenta pe succesul succesul preconizat preconizat al construct constructiilr iilr teoretice viitoare, adica are o justificare posterioara; Ipoteza stiintifica este simultan element al cunoasterii dobandite si instrument al stiintei nascande. Din punct de vedere logic ipoteza este o presupunere facuta pentru a demonstra o teza care deriva din ea. Ipoteza nu se stie daca este adeva adevara rata ta,, dar dar este este util utiliz izat ataa ca si cum cum ar fi. fi. Acea Aceast staa util utiliz izar aree este este logi logicc indreptatita, intrucat, adevarul poate fi implicat si de adevar si de fals. Din punct de vedere epistemologic ipoteza este anticipare a ceea ce nu este cunoscut inca, dar poate fi prefigurat prin analogie cu ceea ce este cunoascut. Ipoteza este rezultat al faptului ca gandirea nu se opreste la limitele cunoasterii experimentale. experimentale. Ipoteza nu este nici fantezie pura, nici adevar categoric, ea este un enunt destinat verificarii.

31

CURS 11: 11: 19 mai 2009: Ipoteza stiintifica (part ( part II) Ipoteza este o structura mentala, o structura inventata de cercetator. Ipoteza poate fi sugerata de fapte observabile. Ipoteza este inventie. Ipot Ipotez ezel elee sunt sunt inde indepe pend nden ente te de fapt faptel elee care care le suge sugere reaz azaa intr intruc ucat at numeroase ipoteze pot da seama de acelasi ansamblu de fapte. Karl Popper socoteste ca ipotezele sunt rezultatul nevoii umane innascute de a descoperi regu regula lari rita tati tile le.. Alat Alatur urii de logi logica ca in ipot ipotez ezee inte interv rvin in elem elemen ente te intu intuit itiv ive, e, imaginativul si volitive. “Ipote “Ipoteza za este este enunt enuntul ul unei unei relat relatii ii cauzal cauzalee intr-o intr-o forma forma care care permit permitee verificarea empirica” (Chelcea). Ipoteza este un enunt conjectural despre relatia dintre doua sau mai multe variabile, relatia este de natura probabilistica, legaturiile dintre variabile nu sunt certe. Principala functie a unei ipoteze este cea de obtinere a unor cunostinte noi.

Structura ipotezei in disciplinele socio-umanului O ipoteza alatura trei lucruri:  o unitate de felul grup, institutie, societate sau persoana;  o variabila de felul coeziune, inteligenta, democratie  un set de valori ale variabilelor de felul slab, puternic, inalt, exceptional. Ipotezele pot fi formulate in doua d oua variante:  Cu cat …………… cu atat………….  Daca ……………… atunci…………… Pentru a fi ipoteze, enunturile formulate astfel trebuie sa fie testabile, adica sa poata fi confruntate cu realitatea.

32

Evaluarea ipotezelor stiintifice Ferdinand Gonsetl – reprezentantul neorationalismului dialectic -. Orice ipoteza este buna daca duce la rezultate bune. Pentru a fi admisa in cercetare, ipoteza nu trebuie sa fie decat plauzibila. In evaluarea ipotezelor stiintifice intervin cateva exigente constructive sau functionale. Plauzibilitatea este cea mai slaba dintre aceste aceste exige exigente nte.. Plauzi Plauzibil bilita itatea tea reprez reprezin inta ta gradul gradul de incre increder deree care care poate poate fi atribuit ipotezei inaintea testarii. Plauzibilitatea are indicii. Pricnipalul indiciu il constituie noncontradictia interna (ipoteza are consistenta interna, enunturile ei sunt compatibile). compatibile). Contradictia interna poate fi grosolana sau subtila. Un alt indiciu este consistenta externa, compatibilitatea cu legiile si teoriile stiintifice. Aceste indicii sunt relative. Ele nu resping resping de la testare ipotezele ipotezele ci le ierarhizeaza pe acestea. acestea. O exigenta mai tare in evaluarea ipotezelor stiintifice este testabilitatea empirica. Aceasta presupune indicarea campului de validitate a ipotezei si a mijloacelor de verificare empirica a acesteia. Pentru a fi testabila ipoteza trebuie sa contina numai predicate ce pot fi cercetate, oricat de sofisticata ar fi cercetarea lor. Testabilitatea este si ea relativa. Ipoteza este supusa initial unor teste vagi, apoi testele devin tot mai precise. Astfel ipoteza este tot mai controlabila. Popper propune evaluarea ipotezelor prin gradul de coroborare adica rezist rezistent entaa la testar testarii severe severe.. Corobo Coroborar rarea ea unei unei ipotez ipotezee este este irelev irelevant antaa pentru pentru viitorul acesteia deoarece ipoteza poate fi depasita. Testarea empirica a ipotezelor poate fi:  Directa, caz in care se testeaza ceea ce ipoteza enunta explicit.  Indi Indire rect cta, a, in aces acestt caz caz se test testea eaza za im impl plic icat atii iile le ipot ipotez ezel elor or,, resp respec ecti tiv v consecintele consecintele acesteia, consecinte consecinte care i-au uneori forma predictiilor. In urma testarii directe ipoteza este socotita adevarata. In urma testarii indirecte se considera ca ipoteza poate fi adevarata.

Structura logica a ipotezelor  Din punct de vedere logic ipotezele sunt implicatii. p q 1 1 1 0 0 1 0 0 Ex: esti viu; iti bate inima; Daca esti viu atunci iti bate inima.

p --> q 1 0 1 1

Ca functi functiee logic logicaa o im impli plicat catie ie ia valoar valoarea ea fal falss atunc atuncii si numai numai atunci atunci cand antecedentul este adevarat si consecventul fals. Din tabelul functiei de adevar implicatiei, se observa ca falsul implica orice si adevarul este implicat de orice.

33

Implic Implicati atiaa arata arata (este (este releva relevanta nta)) doar doar ce se intamp intampla la cand cand antece anteceden dentul tul este este adevarat. Continutul informativ al unui enunt reprezinta numarul de situatii logice in care enuntul este fals. O propozitie spune mai mult despre realitate daca pe baza ei pot fi excluse mai multe moduri de realitati.

p 1 1 0 0

q 1 0 1 0

--> 1 0 1 1

<--> 1 0 0 1

&1 1 0 0 0

V (disjunc)2 1 1 1 0

Tab. 1

In cazul cazul expres expresiil iilor or propo propozit zition ionale ale,, conti continut nutul ul lor inf inform ormati ativ v depind depindee de continutul functiilor elementare componente. O conju conjunc nctie tie marest marestee contin continutu utull inf inform ormati ativ v al expre expresi siei, ei, o disju disjunct nctie ie micsoreaza acest continut. Ipotezele formulate “cu cat ……… cu atat………” au continut informativ mai redus decat decat ipotezele formulate “daca……..atunci……..”. Alte exigente ale ipotezelor:  Probabilitatii: probabilitatea ipotezei este masura obiectiva a gradului de incred incredere ere const constitu ituita ita dupa dupa ce ipotez ipotezaa a intrat intrat in proces procesul ul de testar testare. e. Plauzibilitatea determina admiterea ipotezei, iar probabilitatea determina acceptarea ipotezei.  Prec Preciz izie iei, i, adec adecva vari rii: i: repr reprez ezin inta ta prop propri riet etat atea ea ipot ipotez ezei ei de a sust sustin inee previziuni corecte.  Potentialul de descoperire: reprezinta masura presupunerilor subiective contin ntinut utee in ipot ipotez eza. a. Pote otenti ntialul alul de des descoper operiire est este inv inversu ersull plauzibilitatii. O ipoteza cu plauzibilitate nula are potential de descoperire infinit.

1 2

Cand ambele sunt adevarate Cand cel putin una este adevarata

34

CURS 12: 21 mai 2009 Strutura logica a ipotezei Din punct de vedere logic sunt implicatii formulate:  Daca…………atunci………  Cu cat ……….. cu atat……….. 

unitate (U), variabile (var) si valori (val).

Ex: Cu cat grupa ( U  U  ) este mai putin ( Val Val )   ) numeroasa ( var  var   ), cu atat este mai ( val val )  ) var  cooperanta ( var   ). In cazul implicatiei falsul implica orice si adevarul este implicat de orice. Daca se defineste continutul informativ al unui enunt ca numar de situatii logice in care enuntul este fals se constata ca implicatia are un continut informativ scazut in comparatie cu alte versiuni logice. Reluare tabel 1.

Conjunctia are cel mai mult continut informativ. Stiind ca o conjunctie mareste continutul informativ si o disjunctie o micsoreaza.

Dimensiunile Dimensiunile ipotezei Dimenisunile Dimenisunile caracteristice ipotezei “John Galtung (1967)” 1. Gene Genera rali lita tate teaa ipot ipotez ezei ei:: se refe refera ra la adev adevar arul ul rela relati tiei ei dint dintre re vari variab abil ile, e, independent independent de conditiile spatio temporale. 2. Co Comp mple lexi xita tate teaa ipot ipotez ezei ei:: comp comple lexi xita tate te data data de numa numaru rull de vari variab abil ilee utilizate in formularea ipotezei. 3. Spec Specif ific icit itat atea ea ipot ipotez ezei ei:: data data de numa numaru rull de valo valori ri ce pot pot fi atri atribu buit itee variabilelor; 4. Determna Determnarea rea ipotezei: ipotezei: opusul opusul probabilit probabilitatii. atii. 5. Falsificab Falsificabilita ilitatea: tea: calitat calitatea ea ipotezel ipotezelor or de a putea putea fi infirm infirmate; ate; 6. Testabilit Testabilitatea: atea: calita calitatea tea ipotez ipotezelor elor de de a putea putea fi testate. testate.

35

7. Predictib Predictibilita ilitatea: tea: reprezin reprezinta ta capacitate capacitateaa ipotezei ipotezei de a explica explica fenomene fenomenele le si a face predictii bazate pe explicatii. 8. Co Comun munica icabil bilita itatea tea:: dimeni dimenisun sunea ea ce reprezi reprezinta nta calitat calitatea ea ipotez ipotezei ei de a fi transmisa cu usurinta: i. Spre Spre comuni comunitat tatea ea spec special ialist istilo ilorr ii. Spre Spre publ publicu icull nesp nespec ecial ialist ist 9. Repr Reprod oduc ucti tibi bili lita tate tea: a: repr reprez ezin inta ta cali calitat tatea ea ipot ipotez ezei ei de a duce duce la acel acelea easi si concluzii prin repetarea demersului cognitiv: i. Cin Cine re repre preta? ta? ii. ii. Ce se rep repeta? ta? 10. Utilitatea: calitatea acestora de a fi fi folositoare in cercetarea stiintifica.

Tipuri de ipoteze R.K. Merton, 1949 a. Ipoteze Ipoteze teoretic teoretice: e: sunt interpret interpretari ari noi ale faptelor faptelor si fenomenel fenomenelor. or. Acestea Acestea sunt indirect testabile, adica sunt testabile prin consecintele lor si apar in conditiile de revolutie stiintifica; b. Ipotez Ipotezee de lucru: lucru: sunt sunt empir empiric ice, e, sunt direct direct testab testabile ile si apar apar in conditi conditiile ile stiintei normale;

Elaborarea ipotezelor  -

deducere deducere a acesto acestora ra din din teorie, teorie, teorie teorie care care este un sistem sistem de ipoteze ipoteze cu un nivel de maxima generalitate; experi experient entaa directa directa si satura saturata ta teoret teoretic ic a cerceta cercetator torulu uluii care ii confer conferaa acestuia capacitatea de a intui relatii intre fapte si fenomene; fenomene; anal an alog ogia ia,, feno fenome mene nele le cu care care se pun pun ipot ipotez ezel elee in an anal alog ogie ie pot pot fi de natura fizica, chimica, biologica.

Factori care intervin in elaborarea ipotezelor: - cond condit itii ii prax praxeo eolo logi gice ce;; - nive nivelu lull d dee dez dezvo volt ltar aree sti stiin inti tifi fica ca;; - calita calitatil tilee person personale ale ale cerce cercetat tator orulu ului; i; In cazul cercetarilor calitativiste, ipotezele sunt formulate pe parcursul cercetarii. In cazul cercetarilor cantitativiste, ipotezele sunt formulate in debutul cercetarii.

36

Justificarea ipotezei Adica motivul pentru care cercetatorul o ia in calcul. Se poate face in doua moduri: - prin prin evident evidenta, a, denumi denumind nd ansamb ansamblul lul de de probe probe ce sprij sprijina ina ipote ipoteza; za; - valida validarea rea teoreti teoretica: ca: repreze reprezenta ntand nd introduc introducere ereaa ipotez ipotezei ei intr-un intr-un context context teoretic, ce ofera sprijin si control al enunturilor. Validitatea teoretica mareste rezistenta ipotezei la incercarile de infirmare.