Alfabetul Corean, numit Han-gul apartine limbilor de origine Ural-Altaica (care include finlandeza, ungara si mongola). Pana in anii 1400 coreenii foloseau caracterele chinezesti pentru a scrie si astfel numai oamenii instariti isi puteau permite sa invate sa scrie si sa citeasca. Din acest motiv regele Sejong, al patrulea conducator al dinastiei Choseon (1392-1910) a dorit sa inventeze propriul sistem de scriere, pentru ca toata lumea lumea sa poate invata. invata. In 1443, impreuna impreuna cu mai multi invatati invatati a inventat alfabetul corean.Limba coreana avea 28 de litere, dar 4 din acelea nu se mai folosesc in present. Deci au mai ramas 24:14 consoane si 10 vocale.
CARACTERISTICILE LIMBII COREENE Ordinea cuvintelor Limba românã este o limba de tipul (Subiect+Verb+complement) (de exemplu, Andrei invata coreeană). Cu toate acestea, coreeana este o limba de tipul (Subiect+ complement+Verb) În coreeană, verbele şi adjectivele apar la sfârşitul propoziţiei. Toate celelalte elemente, cum ar fi substantivele (de exemplu, subiect şi / sau un complement), adverbele, şi numerele, apar în faţa verbelor şi / sau adjectivelor. În plus, modificatorii (de exemplu, adverbe, demonstrative, şi subordonatele relative) apar înainte de cuvintele modificate. In locul prepozitiilor din romana, coreeana are particule care se pun întotdeauna după substantiv. Datorita particulelor, frazele coreeană nu urmeaza întotdeauna formula Subiect+Complement+Verb Subiect+Complement+Verb Substantivele coreene ( subiecte sau complemente), complemente), pot fi aranjate în mod liber intr-o propoziţie.Faptul că substantivele coreene coreene pot fi aranjate liber liber diferă de limba 1
romana,deoarece romana,deoarece ordinea cuvintelor in romana determină de obicei relatiile gramaticale. Ordinea cuvintelor afectează limba coreeană numai atunci când anumite particule lipsesc în propoziţiile date.. O limba orientata spre context În limba coreeană, cele mai importante elemente tind să se regrupeze la sfârşitul propoziţiei. Cu cat cuvântul cuvântul este mai indepartat indepartat de finalul propozitiei, propozitiei, cu atat este mai mai puţin important şi mai probabil probabil sa fie omis. Cu alte alte cuvinte, elementul elementul care apare la sfârşitul propozitiei (de exemplu, verbele) este cel mai important element din propozitie. În consecinţă, frazele coreene care nu au nici subiect, nici complement ci doar un verb sau adjectiv, cum ar fi 먹먹먹.(meogeoyo) "mananca", sunt din punct de vedere gramatical corecte şi naturale în conversaţie. /expresiile de mai sus nu conţine pronumele de prima sau a doua persoană. Ceea ce determină omisiunea este contextul. Coreeana este o limba "de la general la specific" sau "de la mare spre mic". Cu alte cuvinte, coreenii scriu sau spun unitatile generale sau mai mari, înainte de unităţile specifice sau mai mici. De exemplu, coreenii spun sau scriu numele de familie înainte de prenume ( Atunci când scriu o adresă, ei scriu numele ţării, urmat de provincie, oraş, strada, numărul casei, şi numele destinatarului. când se scrie o dată, anul este pe primul loc, urmat de lună şi zi. O limbă onorifica Coreeana este o limbă onorifica deoarece are elemente gramaticale care sunt folosite pentru a indica sensurile sociale implicate în context, cum ar fi atitudinea vorbitorilor (de exemplu, respect, respect, umilinţă, formalitate) faţă de de cine vorbesc sau despre cine vorbesc. De exemplu, coreenii utilizează termeni ierarhici de adresare de referinţă ale titlurilor precum şi diferite niveluri de vorbire pentru a indica politeţea, intimitatea, şi nivelul de formalitate al discursului în timpul interacţiunii. În plus, ei folosesc forme de pronume personale umile, cum ar fi 먹(jeo) "persoana întâi singular" singular" şi 저저 (jeohui) persoana intai plural "pentru a indica umilinţa. Mai mult decât atât, coreenii utilizeaza sufixul onorific - (먹) 먹 (eu/ si) şi cuvinte eufemistice pentru a indica respectul faţă de un subiect de statut social superior. 2
romana,deoarece romana,deoarece ordinea cuvintelor in romana determină de obicei relatiile gramaticale. Ordinea cuvintelor afectează limba coreeană numai atunci când anumite particule lipsesc în propoziţiile date.. O limba orientata spre context În limba coreeană, cele mai importante elemente tind să se regrupeze la sfârşitul propoziţiei. Cu cat cuvântul cuvântul este mai indepartat indepartat de finalul propozitiei, propozitiei, cu atat este mai mai puţin important şi mai probabil probabil sa fie omis. Cu alte alte cuvinte, elementul elementul care apare la sfârşitul propozitiei (de exemplu, verbele) este cel mai important element din propozitie. În consecinţă, frazele coreene care nu au nici subiect, nici complement ci doar un verb sau adjectiv, cum ar fi 먹먹먹.(meogeoyo) "mananca", sunt din punct de vedere gramatical corecte şi naturale în conversaţie. /expresiile de mai sus nu conţine pronumele de prima sau a doua persoană. Ceea ce determină omisiunea este contextul. Coreeana este o limba "de la general la specific" sau "de la mare spre mic". Cu alte cuvinte, coreenii scriu sau spun unitatile generale sau mai mari, înainte de unităţile specifice sau mai mici. De exemplu, coreenii spun sau scriu numele de familie înainte de prenume ( Atunci când scriu o adresă, ei scriu numele ţării, urmat de provincie, oraş, strada, numărul casei, şi numele destinatarului. când se scrie o dată, anul este pe primul loc, urmat de lună şi zi. O limbă onorifica Coreeana este o limbă onorifica deoarece are elemente gramaticale care sunt folosite pentru a indica sensurile sociale implicate în context, cum ar fi atitudinea vorbitorilor (de exemplu, respect, respect, umilinţă, formalitate) faţă de de cine vorbesc sau despre cine vorbesc. De exemplu, coreenii utilizează termeni ierarhici de adresare de referinţă ale titlurilor precum şi diferite niveluri de vorbire pentru a indica politeţea, intimitatea, şi nivelul de formalitate al discursului în timpul interacţiunii. În plus, ei folosesc forme de pronume personale umile, cum ar fi 먹(jeo) "persoana întâi singular" singular" şi 저저 (jeohui) persoana intai plural "pentru a indica umilinţa. Mai mult decât atât, coreenii utilizeaza sufixul onorific - (먹) 먹 (eu/ si) şi cuvinte eufemistice pentru a indica respectul faţă de un subiect de statut social superior. 2
[Eoje uri moimeo wa jueoseo gomawo] "(Eu) apreciez că ai venit la întâlnirea noastră de ieri." [Eoje jeohui moimeo wa jusieoseo gomabseumnida] "(Eu) apreciez că ati venit la întâlnirea noastră de ieri." După cum s-a văzut mai sus, semnificaţia celor doua propozitii este aceeaşi. Cu toate acestea, semnificaţia lor sociala e diferita. De exemplu, la propozitia (a), utilizarea pronumelui simplu persoana persoana intai, (uri), lipsa sufixului sufixului onorific -먹, şi utilizarea unui nivel de discurs intim - 먹 indică faptul că vorbitorulse adresează probabil unei persoane, fie egala egala (= putere) sau cu cu un statut inferior(-putere), şi pe pe care el / ea o cunoaste bine (-distanţă). Deoarece îi lipsesc elementele onorifice potrivite, exemplul (a) ar fi nepoliticos într-o situaţie formală, daca ar fi folosit de către o persoană cu un statut inferior (de exemplu, un student la colegiu) care se adreseaza unei persoane cu un statut superior (de exemplu, un profesor). Pentru ca exemplul (a) sa fie adecvat intr-o situaţie de (+putere), (vorbindcu cineva cineva de statut mai mai înalt), ar trebui sa schimbam schimbam 먹먹(uri), pronumele genitiv persoana persoana intai plural, cu cu 저저(jeohui), pronumele genitiv umil de persoana intai plural, plural, cum se arată în exemplul exemplul (b). În plus, ar trebui să adăugaţi sufixul onorific -먹 (si) la verbul gerundiv 먹먹먹 (jueoseo) "dandu-mi", transformandu-l in 저저저(jusyeoseo), un verb onorific, şi sa folositi sufixul de politete de final de propoziţie 먹먹먹(seumnida) pentru a schimba 먹먹먹(gomawo) "mulţumit (tie)" cu 저저 먹먹먹(gomaseumnida), (gomaseumnida), la nivel de vorbire formal respectuos. LECTIE INTRODUCTIVA Limba coreeana este o limba din familia limbilor asiatice vechi, alaturi de japoneza. Este limba oficialã in Coreea de Nord si Coreea de Sud. Limba coreeanã este o limba aglutinanta, aglutinanta, adicã cuvintele mai complexe complexe se formează alipindu-se la radacina cuvantului diferite afixe(particule), astfel încât limitele dintre morfeme să rămână clare și ca fiecare morfem să corespundă unei singure trăsături semantice sau functionale. Sintaxa frazei coreene este S+O+V, adica, primul loc il ocupa subiectul urmat de un complement (direct, indirect, circumstantial de loc, mod, timp etc), iar pe ultimul loc se plaseaza verbul. SCRIERE SI PRONUNTIE Limba Coreana foloseste ca sistem de scriere alfabetul HANGEUL: VOCALE SI DIFTONGI 먹
= "a"
먹
= "ya" 3
먹
= "eo" ( se citeste precum un "a" spre "o" )
먹
= "yeo"(se citeste "iao")
먹
= "o" romanesc
먹
= "yo" se citeste "io"
먹
= "u"
먹
= "yu" se citeste "iu"
먹
= "eu" se citeste " î "
먹
= "i"
먹[ae]
se pronunta "e"
먹[yae] 먹[ye]
se pronunta "ie" 먹[e]
se pronunta "ie"
먹
[wa] se pronunta "ua"
먹
[wo] se pronunta "uo"먹 [oe] (se pronunta precum "ue")
먹
[wi] se pronunta "ui"
먹
[eui] se pronunta "îi"
먹
[wae] se pronunta "ue"
먹
[we] se pronunta "ue"
CONSOANE 먹
- b/p
먹
-bb
먹
-j ( se citeste "dj" ca in englezescul John)
먹
-jj (se citeste "j")
먹
-d/t
먹
-dd/tt
먹
-g/k
먹
-gg/kk
먹
-s 4
먹
-ss
먹
-m
먹
-n
먹
-ng
먹
-r/l
먹
-h
먹
- k' (se citeste ca un "c" aspirat)
먹
-t' (se citeste "t" aspirat)
먹
-ch (se citeste "tch" ca in englezescul "chese")
먹
-p' (se citeste "p" aspirat)
[ng] se citeste numai cand se afla in pozitie finala. Cand il gasim inaintea consoanelor si a mono/diftongilor este suport consonantic NU se citeste/pronunta. 먹
Pronuntia consoanelor : 먹
- b/p
1. 먹 - la inceputul cuvantului se va pronunta "P" 2. 먹 - la inceputul silabei/mijlocul cuvantului se va pronunta "B" 3. 먹 - la sfarsitul cuvantului sau silaba/pozitie finala se va pronunta "P" 먹
-bb
= 먹 - se va pronunta ca un B spre P sau poate depinde de context 먹
-j
1. 먹 - la inceputul cuvantului se va pronunta precum " 먹" [ch] ca un "ce" sau ca in cuvantul "cheese" 2. 먹 - la inceputul silabei se pronunta "J" 3. 먹 - la sfarsit/pozitie finala se pronunta "T" 먹
-jj
1. La inceputul cuvantului/silabei "J" 2. La sfarsit/pozitie finala "T"
5
먹
-d
1. La inceputul cuvantului se pronunta "t" 2. la inceputul silabei "D" 3. La sfarit/ pozite finala "T" 먹
-dd
1. La inceput "D" 2. La sfarsit/pozitie finala "T" 먹
-g/k
1. La inceputul cuvantului "K" 2. La inceputul silabei "G" 3. La sfarsit/pozitie finala "K" 4. Intre 2 vocale "G" 먹
-gg
1. Normal se pronunta "g" 2. Daca urmeaza o vocala se pronunta "k" 먹
-s
1. la inceput "s" sau " ș" 2. pozitie finala "t" 먹
-ss
1.la inceput "s" 2. pozitie finala "t" 먹
-m
- se pronunta "M" 먹
-n
- se pronunta "N" 먹
-ng
1. La inceput NU se pronunta 6
2. Pozitie finala se pronunta "NG" 먹
-r/l
1.Inceput "R" 2. Pozitie finala "L" 3. Intre 2 vocale "R" 먹
-h
1. Inceput "h" 2. Pozitie finala nu se pronunta 먹
- k'
- se pronunta "K" aspirat 먹
-t'
- "T" aspirat 먹
-ch
1. la inceput se pronunta ca in "Cheese" 2. Pozitie finala "T" 먹
-p'
- "P" aspirat OBSERVATII! Unele consoane in pozitie finala pot sa isi schimbe pronuntia : se mai pot pronunta - "M" la sfarsit de silaba - "N" "NG" Vocalele verticale se scriu dupa consoane. Vocalele orizontale se scriu sub consoane. Daca silaba are trei sunete, ultima consoana se scrie sub primele doua sunete Exemplu: 먹 (MIN)
7
Silabele alcatuite dintr-o singura vocala sunt insotite de consoana muta 먹“ng” care nu se citeste daca ocupa primul loc. Exemplu : 먹 먹 ( A-na) Daca o silaba incepe cu o vocala, se pune consoana muta NG ( 먹) intotdeauna in fata vocalei cu care incepe silaba. Exemplu: 먹먹 (an-nyeong) LECTIA 1 SÃ NE PREZENTÃM Yunseol: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Yunseol imnida.Cheoeum boepkessseumnida. Yeongdal: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Yeongdal imnida. Cheoeum boepkessseumnida. Yunseol: Geonganghaseyo. Annyeonghi gyeseyo. Yeongdal: Gamsahamnida. Annyeonghi gaseyo. PRONUNTIE Expresia 먹먹먹 (imnida) se scrie cu 먹(b) si nu cu 먹(m) deoarece 먹(b) se pronunta ‘m’ cand urmeaza 먹(n) TRADUCERE Yunseol: Salut! Eu sunt Yunseol. Imi pare bine sa te cunosc. Yeongdal: Salut! Eu sunt Yeongdal. Imi pare bine sa te cunosc. Yunseol: Ramai cu bine. La revedere! Yeongdal: Multumesc! La revedere! Transcriere
Romana
Annyeonghaseyo Annyeonghasimnikka Buna ziua, Ce mai faceti? (politicos) Buna ziua, Ce mai faceti? (formal) 먹먹
Annyeong
Salut, buna. (familiar)
8
먹
jeo
Eu (umil)
먹
na
eu
-먹
-neun Partcula ce marchaza subiectul
먹먹(먹먹먹)
Ida (imnida) a fi
먹먹 먹먹먹먹먹
Cheoeum boepgessseumnida Imi pare bine sa te cunosc
먹먹먹먹먹
Geonganghaseyo
Ai grija de tine.
Ramai cu bine. 저저저 먹먹먹 Annyeonghi gyeseyo La revedere (spune cel care pleaca) Literar:
“Ramaneti cu bine” 먹먹먹먹먹
Gamsahamnida
저저저 먹먹먹 Annyeonghi gaseyo
Multumesc La revedere (spune cel care ramane) Literar:
“Mergi in pace” GRAMATICA Ø Identificarea persoanelor cu ajutorul copulei 먹먹 (ida) Cand este conjugata la prezent, la nivel formal politicos, 먹먹 (ida) se transforma in 먹먹(imnida). Pentru a conjuga 먹먹 (ida) se foloseste forma de dictionar 먹먹 (ida) inlaturandu-se terminatia 먹 (da), rezultand radacina verbului 먹(i). La radacina 먹(i) se adauga expresia 먹먹먹 (mnida), pentru nivelul formal politicos de conversatie. Exemplu: 먹먹
->먹+먹먹먹->먹먹먹
ida -> i + mnida -> imnida Ø Expresia 먹먹먹(mnida)/ 먹먹먹(seumnida) este folosita pentru a conjuga verbe la timpul prezent, la nivel formal politicos. Pentru radacinile verbelor terminate in vocala se adauga 먹먹먹(mnida), iar pentru radacinile verbelor terminate in consoana se adauga 먹먹먹(seumnida) Exemplu: 먹+먹먹먹->먹먹먹
(a fi)
i +mnida -> imnida
9
먹
먹먹
-> 먹 —radacina verbului
Meokdaàmeok 먹
+ 먹먹먹->먹먹먹먹 ( a mânca)
Meok+ seumnida->meokseumnida Ø Particula 먹(neun)/ 먹(eun) desemneaza subiectul propozitiei. Se alipeste unui substantiv sau pronume care este subiectul propozitiei. Particula 먹(neun) se alipeste cuvintelor terminate in vocala, iar particula 먹(eun), celor terminate in consoana. Exemplu: 먹먹 먹먹 먹먹먹.
- Eu sunt Yunseol.
Jeo-neun Yunseol imnida. Pronumele
먹먹
(jeo-neun) se poate omite.
Exemplu: 먹먹 먹먹먹.
- Eu sunt Yunseol.
Yunseol imnida. Ø Expresia 먹먹먹먹먹? (Annyeonghaseyo?) se traduce literal “Esti in pace?”, dar se traduce cu “Ce mai faci?” sau “Buna ziua”, sau “Esti bine?”. Se foloseste dimineata , la pranz si seara, pentru a saluta la nivel formal politicos. Ø Expresia 저저저저저저? (Annyeonghasimnikka?) se foloseste pentru a ne adresa superiorilor ( unui profesor, sef) fiind la nivel formal de politete. Ø Expresia 먹먹 (Annyeong) se traduce cu “Buna”, sau “Salut”, “Pa” si se foloseste la nivel informal sau intim, intre persoane cunoscute, de aceeasi varsta sau din familie. Ø Expresia 먹먹 먹먹먹먹먹(Cheoeum boepgessseubnida) se traduce literal “Va intalnesc pentru prima data”, dar se traduce cu “ Imi pare bine sa va cunosc”, atunci cand facem cunostinta cu cineva pentru prima data. LECTIA 2 SPUNE-MI CE AI, IN LIMBA COREEANÃ TRANSCRIERE Sonnim: hangugeo sajeon isseoyo? Jigwon: aniyo. yeong-eo sajeon isseoyo. 10
Sonnim : churi soseol isseoyo? Jigwon: miseuteri? eopseoyo. Sonnim : pantaji isseoyo? Jigwon : aniyo. gongsang gwahak soseol isseoyo. TRADUCERE Sonnim: Aveti dictionare de coreeanã? Jigwon: Nu. Avem dictionare de engleza. Sonnim: Aveti romane de suspans? Jigwon: Suspans? Nu avem. Sonnim: Fantezie aveti? Jigwon: Nu. Avem romane science-fiction. Vocabular Hangul
Transcriere
먹먹먹
hangugeo
먹먹
yeongeo
저저 먹먹 먹먹 먹먹 먹먹먹먹 먹먹먹 먹먹 먹먹
Romana Coreeanã Englezã
sajeon
dictionar
soseol
roman
churi soseol
roman de mister
miseuteri
mister
pantaji
fantezie
gongsang gwahak
science fiction
Propozitii cu vocabular 1.먹먹먹 저저저 먹먹 먹먹먹먹먹. –Sa inveti coreeana e foarte distractiv. hangugeo gongbuga neomu jaemiisseoyo. 2.먹 먹먹먹 먹 먹 먹먹. - Eu pot sa vorbesc coreeanã. na hangugeo hal su isseo. 3.먹먹 먹먹먹. –Nu stiu englezã. 11
yeongeo mollayo 4.저저저저 먹 저저 먹먹먹. - Nici macar nu e in dictionar. sajeonedo an nawa isseoyo. 5.저저 먹먹 먹먹먹먹먹?- Ce fel de roman iti place? eotteon soseol johahaseyo? 6.먹먹 저저저 먹먹먹먹.- Nu-mi plac romanele de suspans(mister). chuli soseolleul silheohaeyo. 7.먹먹먹먹 저저저 먹먹먹. –Am cumparat un roman de suspans. miseuteri soseol-eul sasseoyo 8.먹먹먹 저저저 먹먹먹 저저저저저. –Stapanul Inelelor e un film de fantezie. banjiui jaewangi pantaji yeonghwa imnida. 9.먹먹 저저저 먹먹먹먹? –Citesti carti science fiction? gongsang gwahagchaeg ilgeuseyo? Gramatica Verbul 먹먹 (itda) exprimă existenţa. A nu se confunda acest lucru cu 먹먹 copula coreeană (IDA), care exprimă ecuaţia. Putem folosi verbul 먹먹 (itda) pentru a exprima existenţa, locaţia, sau posesia. În această lecţie, utilizam 먹먹 (itda) pentru a exprima posesia. Pentru a arata posesia, putem folosi 먹먹 (itda) pentru a spune "a avea". De exmplu: 1. 먹먹 먹먹 먹먹 먹 먹먹먹먹. jeo-neun namjachingu-ga isseumnida."Am un iubit." (literal, "Eu, iubit, există" - "Un iubit există pentru mine.") Formare Forma de dicţionar: 먹먹 (itda)Radacina verbului: 먹 (IT)- se elimina terminatia – 먹 (DA) coreeană Formal
먹먹먹먹
Standard
먹먹먹
Intim
먹먹
romanizare isseumnida isseoyo isseo 12
Alte utilizări pentru 먹먹 (itda)În plus faţă de utilizarea 먹먹 (itda) pentru posesie, putem folosi 먹먹 (itda) pentru a exprima şi locaţia, precum si existenţa. Putem folosi 먹먹 (itda) pentru a spune "a fi" (locaţie). De exemplu: 1. 먹먹 저저 에 먹먹먹먹.jeo-neun hakgyo-e isseumnida. "Eu sunt la şcoală." (literal, "Eu, scoala, la, a exista" - "Eu exist la şcoală.") Putem folosi 먹먹 (itda) si pentru a exprima existenta. De exemplu: 1. 먹먹 저저저 먹 먹먹먹먹. yeogi goyangi-ga isseumnida."Aici este o pisica." (literal, "aici, pisica, exista" - "O pisica exista aici.") Exemple din dialog: 1. 먹먹먹 저저 먹먹먹? hangugeo sajeon isseoyo?"Aveti dictionare de limba coreeanã?" 2. 먹먹 저저 먹먹먹. Yeong-eo sajeon isseoyo."Avem dicţionare de limba engleza." 3. 먹먹 먹먹 먹먹먹? churi soseol isseoyo?"Aveti romane de suspansr?" 4. 먹먹먹 먹먹먹? pantaji isseoyo?"Aveti romane de fantezie?" 5. 먹먹 먹먹 먹먹 먹먹먹.gongsang isseoyo gwahak soseol."Avem romane science-fiction."
LECTIA 3 CE NATIONALITATE ESTI? NIVEL FORMAL POLITICOS Cheonhong: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Park Cheonhong imnida. Cheoeum beopkesseumnida. Sujin: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Han Sujin imnida. Cheoeum beopkesseumnida. Ana: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Dinu Ana imnida.
13
Cheonhong: Sujin ssi-neun eoneu nara saram-imnikka? Sujin: Jeo-neun hanguk saram-imnida. Cheonhong ssi-neun hanguk saram-imnikka? Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram-imnida. Ana ssi-neun hanguk saram imnikka? Ana: Anio. Jeo-neun rumania saram-imnida. NIVEL STANDARD POLITICOS TRANSCRIERE Cheonhong: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Park Cheonhong ieyo. Cheoeum beopkesseumnida. Sujin: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Han Sujin ieyo. Cheoeum beopkesseumnida. Ana: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Dinu Ana ieyo. Cheonhong: Sujin ssi-neun eoneu nara saram- ieyo ? Sujin: Jeo-neun hanguk saram-ieyo. Cheonhong ssi-neun hanguk saram-ieyo ? Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram- ieyo . Ana ssi-neun hanguk saram-ieyo ? Ana: Anio. Jeo-neun rumania saram- ieyo. TRADUCERE Cheonhong: Bună ziua. Eu sunt Park Cheonhong. Imi pare bine de cunoștință. Sujin: Bună ziua. Eu sunt Han Sujin. Incântată să vă cunosc. Ana: Bună ziua. Eu sunt Ana Dinu. Cheonhong: Dră Sujin, ce na ționalitate sunteți? Sujin: Eu sunt coreeancă. Dle Cheonhong, dvs sunte ți coreean? Cheonhong: Da, și eu sunt tot coreean. Dră Ana, sunte ți coreeancă? Ana: Nu. Eu sunt româncă. VOCABULAR HANGUL
TRANSCRIERE
ROMÂNA
먹
ssi
Domn, doamna, domnisoara
에
do
De asemenea, la fel
(arata similitudinea) 14
저저
Oneu Care?(adjectiv sau pronume interogativ)
먹먹
nara
저저
saram persoană, om, ființă
먹
ne
저저저 먹먹먹
țară
da anio
oegukin
먹먹/ 먹먹먹먹
nu strãin
Hanguk/ Dae Hanminguk
먹먹먹먹
Rumania
먹먹
Miguk America
먹먹먹
Kaenada
Canada
먹먹
Yeongguk
Anglia
저저
Indo
먹먹
Ilbon Japonia
저저저 먹먹
먹먹먹
Romania
India
Seupein
Jungguk
저저저저
Coreea
Spania
China
Itallia Italia
Peurangseu
Franta
저저저 먹먹 먹먹 Oseuteureillia Australia 먹먹먹먹
Poreutugal
Portugalia
먹먹
Dogil Germania
GRAMATICA Ø Sufixul onorific 먹 (ssi)- se foloseste dupa numele propriu pentru a arata respectul fata de persoana respectiva. Se foloseste doar pentru alte persoane, nu si pentru propria persoana. Sufixul 먹 (ssi) se plaseaza fie dupa prenume, fie dupa tot numele, dar niciodata doar dupa numele de famile. Numele de familie in limba coreeana este cel de pe prima pozitie. 15
Exemplu: Nume complet ->먹 먹먹 ( Lee Suhan) Respectuos: 먹 먹먹먹 (Lee Suhan-ssi) sau 먹먹먹 (Suhan-ssi) Nerespectuos: 먹먹 (Lee-ssi) Ø Copula 먹먹 (ida) se foloseste pentru a exprima definitia, identitatea sau descrierea. Nu se foloseste pentru a exprima existenta. Pentru existenta se foloseste 먹먹 (itda). (VEZI LECTIA 2) Conjugarea copulei 먹먹 (ida) la prezent afirmativ (vezi lectia 1) Nivel formal politicos ->먹먹먹 (imnida) Nivel standard politicos->저저저( ieyo) Nivel intim (informal) sau familiar ->저저 (iya)/ 에(ya) Ø Forma interogativa 저저저/저저저 (mnikka/ seumnikka) nivel formal politicos Expresia 저저저/저저저 (mnikka/ seumnikka) se foloseste pentru a exprima interogatia la nivel formal politicos. Ea se adauga la radacina verbului. Radacina se obtine inlaturand terminatia 먹 (da) de la forma de dictionar. Expresia 저저저 (mnikka) se adauga la radacina terminata in vocala, iar 저저저 ( seumnikka) la radacina terminata in consoana. Exemplu: Ø Radacina in vocala: 먹먹
-> 먹 +저저저 -> 저저저? Esti? Sunteti? Este?
Ida -> i +mnikka ->imnikka? !!!!! Dupa cum ati observat in dialog, pentru verbul 먹먹 (ida), la forma interogativa la nivel standard politicos, forma verbului este 저저저?( ieyo) Ø Radacina in consoana: 먹먹
-> 먹 + 저저저 ->저저저저? Citeste?, Cititi? Citesti?
Ilkda -> ilk+ seumnikka -> ilkseumnikka? Pe scurt, pentru a formula intrebari, inlocuiti terminatia 먹 (da) de la expresia pentru afirmativ 먹먹먹(mnida) sau 먹먹먹(seumnida) cu terminatia 에(kka) Exemplu: 먹먹 먹먹
저저저저저. à Cheonhong este coreean. 16
Cheonhong hanguk saram-imnida. 먹먹 먹먹
저저저저저? à
Cheonhong este coreean?
Cheonhong hanguk saram-imnikka? Ø Particula augmentativa 에(do) - "de asemenea" Se foloseste pentru a indica cã ceva ce a fost exprimat inainte e valabil si pentru persoana sau lucrul in discutie. ( Echivalentul cuvantului din franceza aussi, sau engleza too) Exemplu: 저저 먹먹 저저저저저. - Sujin este coreeanca. 저저 먹먹 저저저저저. - Eu de asemenea sunt coreean./ Si eu sunt coreean.
Ø Descrierea nationalitatii Pentru a descrie nationalitatea se foloseste cuvantul 저저(saram-persoanã), care se adauga la numele tarii. Exemplu: 먹먹
+ 저저 -> 먹먹 저저 àcoreean
Hanguk+ saram-> hanguk-saram 먹먹 먹먹
저저저저저. à Cheonhong este coreean.
Cheonhong hanguk saram-imnida.
Ø Pentru a intreba despre nationalitate, se foloseste cuvantul 저저? (eoneu?- care?), care se plaseaza in fata cuvantului 먹먹(nara-tarã) urmat de cuvantul 저저(saram persoanã). Exemplu: 저저 먹먹 저저저저저? ->Ce nationalitate sunteti?
Oeneu nara saram-imnikka? - (Care tara persoana a fi?)
먹먹 먹먹먹먹
저저저저저. - Eu sunt român.
Jeo-neun Rumania saram-imnida. - (Eu Romania persoana a fi). 17
SCRIEREA HANGUL VOCALE Pentru majoritatea oamenilor cel mai simplu mod de a învăţa Hangeul este prin practica, în scris, în timp ce citesc cu voce tare. Ar putea fi de ajutor sa folositi hartie cu patratele - cum ar fi hârtie milimetrică sau de matematica. Tabelul de mai jos arata ordinea liniilor pentru a scrie toate vocalele Hangeul, prezentate în ordine alfabetică coreeană. CONSOANE Scrierea Hangeul în silabe Fiecare vocală Hangeul constă dintr-o linie de bază verticala sau orizontala, din care sunt trasate alte linii mai scurte. Pe baza formelor lor, putem grupa toate vocalele Hangeul în trei grupe, după cum urmează. Verticale
먹먹먹먹먹먹먹 먹먹
A EO orizontale
E
YAE
YE
먹 먹 먹 먹 먹
EU mixte
I YEO YA AE
U
O
YO
YU
먹 먹 먹 먹 먹 먹 먹
UI
OE
WA
WAE
WI
WO
WE
Gruparea este important deoarece atunci când consoanele şi vocalele sunt plasate împreună pentru a forma o silabă Hangeul, marimea lor în patrat variază în funcţie de forma vocalei. Principiul de bază este acesta: o silabă Hangeul începe întotdeauna cu o consoană. Cand silaba incepe cu o vocala, se plaseaza in fata vocalei consoana muta 먹. Când vocala din silaba data este verticala, este scrisa in dreapta consoanei iniţiale din silaba, iar când vocala este orizontală, este scrisa sub consoană. În cazul în care vocala este una mixta, este scrisa în aşa fel încât să se încadreze sub şi la dreapta consoanei initiale. Este important să se respecte acest principiu, altfel, scrisul poate apărea foarte nefiresc şi dificil de citit. Să ne uităm la câteva exemple. Ø CONSOANA+ VOCALA VERTICALA 먹먹먹먹먹에
18
a
si
ha
se
seo hi
Ø CONSOANA+ VOCALA ORIZONTALA 에먹먹먹 먹먹먹
o
yo
tto
eu
u
ryo
hyu
Ø CONSOANA+VOCALA MIXTA 먹 먹 먹 먹 먹 먹
wo
ui
swae
dwi
mwo
gwe
O silabă Hangeul poate avea până la două consoane după vocala.Poziţia pentru consoana finala din silaba este partea de jos a pătratului, sub combinaţia dintre consoana initiala si vocala mediana. Iată câteva exemple: Ø C+Vocala verticala + C (SA)- RAM
ALTE EXEMPLE 먹 먹
먹
먹
in sang
먹
먹
ban
gap
anj
chanh
Ø C+ Vocala orizontala+ C
19
(HAN)-
GEUL
ALTE EXEMPLE 먹
먹먹먹 먹먹
deul
neuj seup ol
jon byop
Ø C+ Vocala mixta+ C
Gwaen-(cha-na) ALTE EXEMPLE 먹 먹 먹
먹 먹먹
gwal oen doel gwon wen win LECTIA 4 EU NU SUNT AVOCAT Nivel formal politicos TRANSCRIERE Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-imnikka? Jihyeon : Anio. Jeo-neun byeonhosa-ga animnida. Hoesawon-imnida. Yohan : Geureyo? Jihyeon : Yohan ssi-neun gasu-imnikka? 20
Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga animnida. Baeu-imnida. Jihyeon ssi-neun ilbon saram-imnikka? Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i animnida. Hanguk saram-imnida. Yohan ssi-neun kaenada saram-imnikka? Yohan : Anio. kaenada saram-i animnida. Miguk saram-imnida. Nivel standard politicos TRANSCRIERE Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-yeyo? Jihyeon : Anio. Jeo-neun byeonhosa-ga aniyeyo. Hoesawon-ieyo. Yohan : Geureyo? Jihyeon : Yohan ssi-neun gasu-yeyo? Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga aniyeyo. Baeu- yeyo. Jihyeon ssi-neun ilbon saramieyo? Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i aniyeyo. Hanguk saram- ieyo. Yohan ssi-neun kaenada saram- ieyo? Yohan : Anio. kaenada saram-i aniyeyo. Miguk saram- ieyo. Nivel intim politicos( conversatie informala) Cuvintele cu rosu marcheaza nivelul informal (familial) TRANSCRIERE Yohan : Jihyeon-eun byeonhosa-ya? Jihyeon : Ani. Na-neun byeonhosa-ga aniya. Hoesawon-iya. Yohan : Geure? Jihyeon : Yohan-eun gasu-ya? Yohan : Ani. Na-neun gasu-ga aniya. Baeu-ya. Jihyeon-eun ilbon saram-iya? Jihyeon : Ani. Na-neun ilbon saram-i aniya. Hanguk saram-iya. Yohan-eun kaenada saram-iya? Yohan : Ani. kaenada saram-i aniya. Miguk saram-iya. TRADUCERE Yohan : Dra Jihyeon, sunteti avocat? 21
Jihyeon : Nu. Eu nu sunt avocat. Sunt functionarã. Yohan : Chiar asa? Jihyeon : Dle Yohan, sunteti cântãret? Yohan : Nu. Eu nu sunt cântãret. Sunt actor. Drã Jihyeon, sunteti japonezã? Jihyeon : Nu. Eu nu sunt japoneza. Sunt coreeancã. Dle Yohan, sunteti canadian? Yohan : Nu. Nu sunt canadian. Sunt american. VOCABULARHANGUL 먹먹먹 /먹먹 먹먹먹 먹먹
먹먹먹~ 먹먹먹 먹먹 먹먹먹 먹
Geureyo/ geure
byeonhosa gasu
TRANSCRIERE
ROMANA
Chiar asa?/ Asa este.
avocat
cantaret Hoesawon~ jikjangin Functionar de birou
baeu Actor, actrita anida a nu fi ( copula negativa)
/ 먹 neun / eun
Marcator al subiectului
GRAMATICA Ø Copula negativa 먹먹먹(anida)- a nu fi Copula negativa 먹먹먹(anida) se traduce in romana prin “a nu fi”. Aceasta nu este conjugarea la forma negativa a copulei 먹먹(ida)-a fi, ci un verb de sine statator. Constructie 먹먹먹
-> 먹먹+ 먹먹먹 -> 저저저저 ( a nu fi)
Anida -> ani+ mnida -> animnida Conjugarea copulei 먹먹먹(anida) la timpul prezentNIVEL FORMAL [animnida] NIVEL STANDARD 저저저저 [aniyeyo] NIVEL INTIM (INFORMAL)
저저저 [aniya]
Ø Copula 먹먹(ida)- a fi
Prezent afirmativ
Prezent interogativ 22
저저저저
NIVEL FORMAL
먹먹먹
[imnida] 저저저 [imnikka]
NIVEL STANDARD Cuvant in vocala+ 먹먹
[yeyo] /
cuvant in consoana+ 저저저[ieyo] Cuvant in vocala+ 먹먹 [yeyo] /
cuvant in consoana+ 저저저[ieyo] NIVEL INTIM (INFORMAL) 에
cuvant in vocala+
[ya]
cuvant in consoana+ 저저 [iya]
cuvant in vocala+ 에
[ya]
cuvant in consoana+ 저저 [iya]
Ø Particulele 먹 (ga) si 먹(i) · Se folosesc impreuna cu copula negativa 먹먹먹(anida) pentru a marca numele predicativ (ceea ce nu este subiectul). Particula 먹 (ga) se alipeste unui cuvant terminat in vocala, iar particula 먹(i) se alipeste unui cuvant terminat in consoana. Exemplu: 먹먹 먹먹먹먹
저저저저. -> Eu nu sunt avocat
Jeo-neun byeonhosa-ga animnida. 먹먹먹
저저저 저저저저. -> Eu nu sunt canadian
Kaenada saram-i animnida. · Particulele 먹 (ga) si 먹(i) se mai folosesc pentru a introduce subiectul pentru prima data intr-o discutie. Ø Particula 먹/먹 (neun/ eun) marcheaza subiectul propozitiei. Particula 먹 se alipeste unui cuvant terminat in consoana , iar 먹 se alipeste unui cuvant terminat in vocala. Exemplu: 23
먹먹 먹먹
저저저 저저저저. ->Eu nu sunt japonez.
Jeo-neun ilbon saram-i animnida.
저저저 먹먹먹 먹먹먹. -> Jihyeon este avocatã.
Jihyeon-eun byeonhosa imnida. LECTIA 5 TU AI UN IUBIT? Nivel formal politicos TRANSCRIERE Yohan: Yunseol ssi-neun namjachingu-ga isseumnikka? Yunseol: Ne. Jeo-neun namjachingu isseumnida. Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseumnikka ? Yohan: Anio. Yeojachingu-ga eopsseumnida. Yunseol: Yeojachingu-ga eopsseumnikka? Yohan: Ne. Eopsseumnida. Nivel standard politicos TRANSCRIERE Yohan: Yunseol ssi-neun namjachingu-ga isseoyo? Yunseol: Ne. Jeo-neun namjachingu isseoyo. Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseoyo ? Yohan: Anio. Yeojachingu-ga eopseoyo. Yunseol: Yeojachingu-ga eopseoyo? Yohan: Ne. Eopseoyo. Nivel intim( familial) TRANSCRIERE Yohan: Yunseol-eun namjachingu-ga isseo? Yunseol: Eung. Na-neun namjachingu isseo. Yohan-eun yeojachingu-ga isseo ? 24
Yohan: Ani. Yeojachingu-ga eopseo. Yunseol: Yeojachingu-ga eopseo? Yohan: Eung. Eopseo. TRADUCERE Yohan: Yunseol, tu ai un prieten? Yunseol: Da. Eu am un prieten. Dle Yohan, aveti o prietena ? Yohan: Nu. Nu am o prietena. Yunseol: Nu aveti prietena? Yohan: Nu. Nu am. PRONUNTIE Cand litera 먹(s) e pe ultima pozitie intr-o silaba, iar urmatoarea silaba incepe cu alta consoana, alta decat 먹(s) sau 먹(ng), aceasta se pronunta [t]. Cand litera 먹(s) ocupa ultima pozitie intr-o silaba, iar urmatoarea silaba incepe cu 먹(s) sau 먹(ng), aceasta se pronunta ca atare, adica [s]. Exemplu 먹먹
-> a exista
itda 먹먹먹먹
-> a exista (nivel formal)
isseumnida VOCABULAR HANGUL
TRANSCRIERE
ROMANA
저저
Namja ~ namseong
Barbat, baiat
~저저
Yeoja ~ yeoseong
Femeie, fata
먹먹~ 먹먹 먹먹
chingu prieten
먹먹먹먹~ 먹먹 먹먹먹먹~ 먹먹
Namjachingu~ namchin
Prieten, iubit
Yeojachingu~yeochin Prietena, iubita
먹먹
itda
A exista, a avea
먹먹
eoptda A nu exista, a nu avea 25
GRAMATICA Ø Exprimarea existentei- verbul 먹먹 (itda) · Pentru a exprima existenta unui lucru se foloseste verbul 먹먹(itda)- vezi lectia 2. Exemplu: SUBIECT+먹(neun)/ 먹(eun) SUBST.1+ 먹[ga]/ 먹[i]+ 먹먹먹먹 [isseumnida] 먹+먹+먹먹먹먹
->먹먹 먹먹먹먹.- > Exista bani (Sunt bani, Avem bani)
Don+i+ isseumnida -> Don-i isseumnida. · Verbul 먹먹(itda) poate exprima si posesia, sau cã un lucru exista pentru cineva. Exemplu: 먹먹 먹먹먹먹먹 먹먹먹먹.
->Eu am un iubit.
Jeo-eun namjachingu-ga isseumnida. ->(literal: Un iubit exista pentru mine) 먹먹
저저저저저저저저. -> Eu am o masina.
Jeo-neun jadongcha-ga isseumnida. ->(literal: O masina exista pentru mine)
Conjugarea verbului 먹먹 (itda)
PREZENT AFIRMATIV NIVEL FORMAL
PREZENT INTEROGATIV
먹먹먹먹(isseumnida)
저저저저 (isseumnikka)
NIVEL STANDARD 먹먹먹 (isseoyo) 먹먹먹 (isseoyo) NIVEL INFORMAL (INTIM)
먹먹(isseo)
먹먹(isseo)
ALTE EXEMPLE: - 먹먹먹 저저저 저저저저? ->Min, tu ai o geanta? Min ssi-neun ganang-i isseumnikka? - 먹. 저저저 먹먹먹먹. ->Da, eu am o geanta. Ne. Gabang-i isseumnida. Ø Exprimarea inexistentei- verbul 먹먹(optda)- a nu exista, a nu avea 26
Pentru a exprima inexistenta sau absenta unui lucru se foloseste verbul 먹먹(optda). Verbul 먹먹(optda) nu este forma negativa a verbului 먹먹(itda), ci un verb de sine statator. CONSTRUCTIE 먹먹
->먹+ 먹먹먹 ->먹먹먹먹
Eoptda->eops+seumnida->eopsseumnida Exemplu: SUBIECT+먹(neun)/ 먹(eun) OBIECT 1+ 먹[ga]/ 먹[i]+ 먹먹먹먹[eopsseumnida] 먹+먹+먹먹먹먹 +먹+ 먹먹먹먹
Jeo+neun+yeojachingu+ga+eopsseumnida 먹먹먹먹먹먹먹먹먹먹먹.
-> Eu nu am o iubita.
Jeo-neun yeojachingu-ga eopsseumnida.->(literal: O iubita nu exista pentru mine) Conjugarea verbului 먹먹(eoptda)
PREZENT AFIRMATIV NIVEL FORMAL (eopsseumnida)
PREZENT INTEROGATIV
먹먹먹먹
저저저저
(eopsseumnikka) NIVEL STANDARD 먹먹먹(eopseyo) 먹먹먹(eopseyo) NIVEL INFORMAL (INTIM)
먹먹(eopseo)
먹먹(eopseo)
ALTE EXEMPLE: 먹먹먹먹
저저저저저저? ->Yerin, tu nu ai o carte?
Yerin ssi-neun chaeg-i eopsseumnikka? 먹. 먹먹먹먹먹먹.
->Nu, nu am o carte. 27
Ne. Chaeg-i eopsseumnida. Ø Particulele 먹 (ga) si 먹(i) Se folosesc impreuna cu verbele 먹먹 (itda) si 먹먹(eoptda) pentru a marca ceea ce exista sa ceea ce nu exista (ceea ce avem sau nu avem). Particula 먹 (ga) se alipeste unui cuvant terminat in vocala, iar particula 먹(i) se alipeste unui cuvant terminat in consoana. Exemplu: 먹먹
저저저저 먹먹먹먹 . -> Eu am o masina.
Jeo-neun jadongcha-ga isseumnida. 먹먹 먹먹먹먹 .
-> Eu nu am o carte.
Chaeg-i eopsseumnida. Ø Raspunsul la o intrebare negativa Cand cineva pune o intrebare negativa, in limba coreeana raspunsul este afirmativ, ca o confirmare a intrebarii puse anterior. Exemplu: 먹먹먹먹
저저저저저저? ->Yerin, tu nu ai o carte?
Yerin ssi-neun chaeg-i eopsseumnikka? 먹. 먹먹먹먹먹먹.
->Nu, nu am o carte.(Da/Asa este, nu am o carte.)
Ne. Chaeg-i eopsseumnida. Raspunsul 먹 (ne)-da, este confirmarea intrebarii negative anterioare. LECTIA 6 CARE E NUMARUL TAU DE TELEFON? ~NIVEL FORMAL~ Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwomnikka? Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu-imnida. Jeonhwabeonho-ga mwomnikka? Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o- imnida. ~NIVEL STANDARD~ Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwoyeyo? 28
Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu ieyo. Jeonhwabeonho-ga mwoyeyo? Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o- ieyo. ~NIVEL FORMAL~ Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwoya? Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu -ya. Jeonhwabeonho-ga mwoya? Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o-ya. TRADUCERE Yohan: Care este numarul tau de telefon? Yunseol: Este 0-1-1-2-4-3-6-7-8-8-9. Care este numarul tau de telefon? Yohan: Este 0-1-9-9-9-2-3-4-1-5-5. VOCABULAR HANGUL 먹
~ 저저
TRANSCRIERE
ROMANA
Mwo~mueot Ce? Care?
먹먹먹먹
jeonhwabeonho
에에
jeonhwa
먹먹
beonhonumar
Numar de telefon
telefon
SISTEMUL NUMERIC SINO-COREEAN
먹
~ 먹 Yeong~gong 0
먹
il
1
먹
i
2
먹
Sam
3
먹
Sa
4
에
Oh
5
먹
Yuk
6
먹
Chil
7 29
먹
Pal
8
먹
Gu
9
에
sip
10
PRONUNTIE Cand sunt pronuntate, numerele 1 si 2 sunt foarte asemanatoare. La fel si numerele 3 si 4 pot fi usor confundate chiar si de coreeni, asa ca nu va faceti probleme. Cifra 10 se pronuta [șip] și nu [sip]. GRAMATICA In limba coreeana exista douã sisteme numerice, unul sino-coreean, provenit din limba chineza si unul nativ coreean. Folosirea unui sistem sau al altuia depinde de context. De exemplu, sistemul numeric sino-coreean se foloseste pentru numerele de telefon, numararea banilor, exprimarea minutelor si a secundelor. Mai intai, voi prezenta sistemul sino-coreean, care e foarte usor de invatat. Daca stiti numerele de la 1 la 10, veti putea numara pana la 99 deoarece numerele se construiesc adaugand unele langa altele. De exemplu, numarul 11 e format din 10+1 11= 10(에-sip)+ 1(먹-il) ->먹먹(sip-il) 12=10(에-sip)+ 2(먹-i) ->먹먹(sip-i) Numarul 20 e format din 2+10 20= 2(먹-i)+ 10(에-sip) ->저저 (i-sip) 21=2+10+1 ->저저저(i-sip-il) 30= 3+ 10- >저저(sam-sip) 32=3+10+2 저저저(sam-sip-i) 40=4+10 ->저저(sa-sip) 43=4+10+3 ->저저저(sa-sip-sam) 50=5+10 ->에에(oh-sip) 54=5+10+4 ->먹먹먹(oh-sip-sa) 60=6+10 ->저저(yuk-sip)
30
65=6+10+5 ->저저저(yuk-sip-oh) 70=7+10- >저저(chil-sip) 76=7+10+6 ->저저저(chil-sip-yuk) 80=8+10 ->저저 (pal-sip) 87=8+10+7 ->저저저(pal-sip- chil) 90=9+10 ->저저(gu-sip) 99=9+10+9 ->저저저(gu-sip-gu) 100 ->먹(baek) 1000 ->먹(cheon) 10.000 ->먹(man) LECTIA 7 UNDE TE DUCI? Conversatie formala Yohan: Eo? Gyeong-hui ssi? Gyeong-hui ssi! Gyeong-hui: Ne? Yohan ssi? Yohan ssi! Annyeonghaseyo? Oraenmanieyo! Yohan: Ne! Oraenmanieyo! Jal isseosseumnikka? Gyeong-hui: Ne! Jal isseosseumnida. Yohan ssi-neun ajikdo haksaeng imnikka? Yohan: Anio. Jigeum hoesawon-imnida. Gyeong-hui: Jeo-do hoesawon imnida. Yohan: A, geuraeyo? Jigeum eodi-e gamnikka? Gyeong-hui: Geukjang-e gamnida. Deiteu yaksog-i isseumnida. Yohan: A, geuraeyo? Conversatie standard Yohan: Eo? Gyeong-hui ssi? Gyeong-hui ssi! Gyeong-hui: Ne? Yohan ssi? Yohan ssi! Annyeonghaseyo? Oraenmanieyo! Yohan: Ne! Oraenmanieyo! Jal isseosseoyo? Gyeong-hui: Ne! Jal isseosseoyo. Yohan ssi-neun ajikdo haksaeng ieyo? 31
Yohan: Anio. Jigeum hoesawon-ieyo. Gyeong-hui: Jeo-do hoesawon ieyo. Yohan: A, geureoseyo? Jigeum eodi-e gaseyo? Gyeong-hui: Geukjang-e gayo. Deiteu yaksog-i isseoyo. Yohan: A, geuraeyo? Conversatie informala Yohan: Eo? Gyeong-hui? Gyeong-hui! Gyeong-hui: Ne? Yohan? Yohan! Annyeong! Oraenmaniya! Yohan: Eung! Oraenmaniya! Jal isseosseo? Gyeong-hui: Eung! Jal isseosseo. Yohan-eun ajikdo haksaeng iya? Yohan: Ani. Jigeum hoesawon-iya. Gyeong-hui: Na-do hoesawon iya. Yohan: A, geurae? Jigeum eodi-e ga? Gyeong-hui: Geukjang-e ga. Deiteu yaksog-i isseo. Yohan: A, geurae? TRADUCERE Yohan: Ei? Gyeong-hui? Gyeong-hui! Gyeong-hui: Da? Yohan? Yohan! Buna! Nu ne-am vazut de mult! Yohan: Da! A trecut mult timp! Ai fost bine? Gyeong-hui: Da! Am fost bine. Yohan, inca esti student? Yohan: Nu. Acum sunt functionar. Gyeong-hui: Si eu sunt tot functionar. Yohan: A, chiar asa? Acum unde te duci? Gyeong-hui: Ma duc la cinematograf. Am o intalnire. Yohan: A, serios? PRONUNTIE
32
Numele 저저 (Gyeong-hui) se pronunta “Gyeonghi” . Chiar daca silaba 에 este transcrisa “hui”, in limba coreeana vorbita se pronunta mai mult ca un “hi/ hee” VOCABULAR HANGUL
TRANSCRIERE
ROMANA
저저저저저저 ~ 저저저저저저저
Oraenmanieyo ~
oreganmanieyo
A trecut mult timp,
Nu ne-am vazut de mult ajikdo inca
저저저
저저 jigeum acum 저저 먹먹~
eodi
저저저
저저저
먹먹
unde Geukjang- yeonghwagwan
Cinematograf, teatru
Deiteu yaksok intalnire
먹먹
yaksok promisiune
먹먹
gada
먹 먹먹
Jal itdaA face bine, a fi bine (despre persoane)
A merge, a se duce
저저 저저
hakgyo
haksaeng
scoala
student GRAMATICA ! AMINTITI-VA! Ø VERBUL 먹먹(ITDA)-a exista, a avea, a fi PREZENT AFIRMATIV NIVEL FORMAL
PREZENT INTEROGATIV
먹먹먹먹(isseumnida)
저저저저 (isseumnikka)
NIVEL STANDARD 먹먹먹 (isseoyo) 먹먹먹 (isseoyo) NIVEL INFORMAL 33
(INTIM)
먹먹(isseo)
먹먹(isseo)
Ø Copula 먹먹(ida)- a fi Prezent afi afirma rmativ NIVEL FORMAL
먹먹먹
Prezent int interogativ [imnida] 저저저 [imnikka]
NIVEL STANDARD vocala+ 먹먹 [yeyo] / consoana+ 저저저[ieyo]
vocala+ 먹먹 [yeyo] /
consoana+ 저저저[ieyo] NIVEL INTIM (INFORMAL)
Vocala+에 [ya]
Consoana + 저저[iya]Vocala+에 [ya] Consoana + 저저[iya]
Ø Conjugarea verbelor verbelor la timpul timpul prezent afirmativ - verbul 먹먹(gada)- a merge, a se duce Verbul 먹먹(gada) este precedat precedat de obicei de particula particula ce indica directia directia sau timpul, adica particula 에(e). CONSTRUCTIE 먹먹
-> 먹+먹먹먹 -> 먹먹먹
Gada -> ga + mnida -> gamnida EXEMPLU: 먹먹먹
저저저 먹먹먹. -> Yohan se duce la scoala.
Yohan-eun hakgyo-e gamnida. Acest model model de conjugare conjugare a verbului verbului 먹먹 la timpul prezent afirmativ, nivel formal, se poate folosi si la alte verbe asemanatoare. asemanatoare. ! AMINTITI-VA ! Verbele care au radacina radacina in vocala vocala primesc sufixul 먹먹먹(mnida), iar cele care au radacina in consoana primesc sufixul 먹먹먹(seumnida). 34
RADACINA IN VOCALA 먹먹
-> 먹+먹먹먹 -> 먹먹먹 (a merge)
Gada -> ga + mnida -> gamnida 먹먹먹
->
먹먹
+먹먹먹 -> 저저저저 ( a lucra)
Ilhada -> ilha +mnida +mnida 먹먹
-> 먹+먹먹먹 ->
먹먹먹
->ilhamnida ( a fi)
Ida -> i + mnida -> imndida RADACINA IN CONSOANA 먹먹
->
먹+ 먹먹먹
->
먹먹먹먹
(a exista, a avea)
Itda -> is + seumnida ->isseumnida 먹먹
-> 먹 + 먹먹먹 ->
먹먹먹먹
(a manca)
Meokda ->meok+seumnida ->meok+seumnida ->meokseumnida ->meokseumnida 먹먹
->
먹
+ 먹먹먹 -> 먹먹먹먹 (a citi)
Ilkda -> ilk + seumnida -> ilkseumnida Ø Forma interogativa a verbelor la nivel formal formal se obtine inlocuind inlocuind terminatia 먹(da) de la sufixul 먹먹먹/먹먹먹(mnida/seumnida) (mnida/seumnida) cu terminatia 에(kka). EXEMPLU: 먹먹먹
저저저 먹먹먹. -> Yohan se duce la scoala.
Yohan-eun hakgyo-e gamnida. 먹먹먹
se duce la scoala? scoala? 저저저 저저저? ->Yohan se
Yohan-eun hakgyo-e gamnikka? 먹먹먹 먹먹먹먹.
-> Jeonggyeong mãnâncã.
Jeonggyeong-eun meokseumnida. 먹먹먹
저저저저 ? -> Jeonggyeong mãnâncã.?
Jeonggyeong-eun Jeonggyeong-eun meokseumnikka? meokseumnikka? Ø Particula de directie 에(e) Particula 에(e) poate fi folosita pentru a indica timpul, directia sau o activitate statica. 35
In aceasta lectie, particula 에(e) este folosita pentru a indica directia. Cand este atasata unui substantiv ce indica locul (scoala, cinema, casa) si este urmata de verbul 먹먹 (gada-a merge) sau de verbul 먹먹(oda- a veni), particula 에(e) indica indica directia directia unde se duce sau de unde vine subiectul. In acest context, particula 에(e) se traduce in limba romana cu prepozitia “la”. EXEMPLU: 저저저 먹먹먹. -> Eu ma duc la scoala.
Hakgyo-e kamnida. ->(literal: Scoala-la-a se duce) 7 저저저 먹먹먹. -> Eu vin de la teatru.
Geukjang-e omnida. omnida. ->(literal: teatrul-la- a veni) LECTIA 8 SA MERGEM IMPREUNA LA CINEMATOGRAF! CINEMATOGRAF! ~Nivel formal ~ Gyeoghui: Yohan ssi-neun eodi-e gamnikka? Yohan: Geukjang-e gamnida. Jeo-do deiteu yaksog-i isseumnida. Gyeonghui: Geraeyo? Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseumnikka? Eoneu nara saram-imnikka? Yohan: Ne. Yeojachingu-ga isseumnida. Yeongguk saram-imnida. Gyeonghui ssi-ui namjachingu-neun eoneu nara saram-imnikka? Gyeonghui: Hanguk saram-imnida. Yohan: Ah geuraeyo? Eoneu geukjang-e gamnikka? Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e gamnida. Yohan: Jeo-do geogi-e gamnida. Geureom gatchi gapsida!
~Nivel standard politicos ~ Gyeoghui: Yohan ssi-neun eodi-e gaseyo? Yohan: Geukjang-e gayo. Jeo-do deiteu yaksog-i isseoyo. 36
Gyeonghui: Geraeyo? Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseoyo? Eoneu nara saramieyo? Yohan: Ne. Yeojachingu-ga isseoyo. Yeongguk saram-ieyo. Gyeonghui ssi-ui namjachingu-neun eoneu nara saram-ieyo? Gyeonghui: Hanguk saram-ieyo. Yohan: Ah geuraeyo? Eoneu geukjang-e gaseyo? Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e gayo. Yohan: Jeo-do geogi-e gayo. Geureom gatchi gayo! ~ Nivel informal-intim ~ Gyeoghui: Yohan, eodi ga? Yohan: Geukjang-e ga. Na-do deiteu yaksog-i isseo. Gyeonghui: Geraeyo? Yohan, yeojachingu-ga isseo? Eoneu nara saram-iya? Yohan: Eung. Yeojachingu-ga isseo. Yeongguk saram-iya. Gyeonghui namjachinguneun eoneu nara saram-iya? Gyeonghui: Hanguk saram-iya. Yohan: Ah geurae? Eoneu geukjang-e ga? Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e ga. Yohan: Na-do geogi ga. Geureom, gatchi ga! TRADUCERE Gyeoghui: Yohan, unde te duci? Yohan: Ma duc la cinematograf. Si eu am o intalnire. Gyeonghui: Serios? Yohan, ai o prietena? Ce nationalitate este? Yohan: Da. Am o prietena. Este englezoaica. Prietenul tau ce nationalitate este, Gyeonghui ? Gyeonghui: Este coreean. Yohan: A, chiar asa? La care cinematograf te duci? Gyeonghui: Ma duc la cinematograful CGV. Yohan: Si eu merg tot acolo. Atunci, sa mergem impreuna! VOCABULAR 37
HANGUL 먹먹
~ 저저
TRANSCRIERE
ROMANA
Geogi ~ geugot
Acolo
yeogi aici
먹먹
jeogi acolo
먹먹
저저
eodi
unde
저저
Eoneu?
Care? geurotda
저저저
A fi asa
먹먹
Gati -se pronunta [„kaci”]
저저
hamkke
먹먹
impreuna
impreuna
~ 저저저 Eomma ~ eomoni
mamã
seonsaengnim profesor
저저저 저저
haksaeng
student
먹먹먹
Gapsida!
Sa mergem!
GRAMATICA Ø Particula posesiva 먹(ui)- se pronunta “e” Se foloseste pentru a indica posesia sau relatia. Se plaseaza dupa posesor si este urmata de obiectul sau persoana posedata. CONSTRUCTIE A+ 먹 + B + 먹/ 먹 In aceasta constructie, obiectul B ii apartine lui A, iar A este posesorul obiectului B. EXEMPLU: 먹먹 먹 먹먹먹
-> Cartea lui Yunseol.
Yunseol-ui chaegi-neun ->(Yunseol-lui- carte) l
l
\l/
\l/
Posesor
obiect posedat
먹먹먹먹먹먹
저저저저저저. -> Mama lui Yunseol este profesoara.
38
Yunseol-ui eomma-neun seonsaengnim-imnida. 먹(먹먹) 먹먹먹먹먹 먹먹
저저저저저. -> Prietena mea este americanca.
Je (Jeo-ui) yeojachingu-neun miguk saram-imnida. !!! OBSERVATII !!! Ø Particula 먹(ui) urmeaza dupa posesor. Ø Obiectul posedat este urmat de particula 먹/ 먹(eun/neun) care arata despre cine este vorba in propozitie. Ø La persoana I sg 먹(jeo), particula 먹(ui) se contracta cu pronumele 먹(jeo) devenind 먹(je). EXEMPLU: 먹(먹먹) 먹먹먹먹먹 먹먹
저저저저저. -> Prietena mea este americanca.
Je (Jeo-ui) yeojachingu-neun miguk saram-imnida.
Ø Adverbele de loc 먹먹(yeogi), 먹먹(geogi) , 먹먹(jeogi) Se folosesc pentru a indica locul impreuna cu particula 에(e) care arata destinatia. ·
먹먹(yeogi)-
indica locul apropiat de vorbitor. (aici)
Exemplu: 저저저 저저저 ? -> Ce este aici?
Yeogi-e mwomnikka?
·
먹먹(geogi)-
indica locul aproape de interlocutor dar departat
de vorbitor ( acolo). Exemplu: 저저 저저저 먹먹. –> Si eu merg acolo.
Jeo-do geogi-e gayo.
·
먹먹(jeogi)-
indica departarea fata de ambii interlocutori. (acolo)
Exemplu: 39
저저저 저저저?- > Ce este acolo?
Jeogi-e mwomnikka? Ø Expresia
먹먹먹!
(gapsida!- Sa mergem!)
Se foloseste intr-un grup de doua sau mai multe persoane. Verbul de baza este 먹먹(gada)- a merge, folosit la conjugarea propozitiva, care va fi prezentata mai tarziu. Ø Renuntarea la anumite parti de propozitie Limba coreeana are abilitatea de a renunta la anumite parti de propozitie (subiect), deoarece ele pot fi deduse din context. EXEMPLU : (먹먹) 저저저 저저저. ->( Eu) sunt profesor. - Subiectul "eu" este subinteles. (Jeo-neun) seonsaengnim ieyo. In anumite contexte, totusi, se pot creea ambiguitati atunci cand se renunta la anumite parti de propozitie. Chiar si coreenii fac uneori presupuneri incorecte, trebuind sa clarifice despre ce vorbesc, asa ca nu va faceti probleme. LECTIA 9 CAT ESTE CEASUL? NIVEL STANDARD Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo? Yunseol: Jigeum du si-yeyo. Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo? Yunseol: Se si-yeyo. Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo? Yunseol: Ne si-yeyo. Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo? Yunseol: A, jinjja... NIVEL FORMAL Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka? 40
Yunseol: Jigeum du si-imnida. Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka? Yunseol: Se si-imnida. Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka? Yunseol: Ne si-imnida. Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka? Yunseol: A, jinjja...
NIVEL INFORMAL-INTIM Jeyeong: Jigeum myeot si-ya? Yunseol: Jigeum du si-ya. Jeyeong: Jigeum myeot si-ya? Yunseol: Se si-ya. Jeyeong: Jigeum myeot si-ya? Yunseol: Ne si-ya. Jeyeong: Jigeum myeot si-ya? Yunseol: A, jinjja... TRADUCERE Jeyeong: Cat este ceasul acum? Yunseol: Acum este ora 2. Jeyeong: Acum cat este ceasul? Yunseol: Este ora 3. Jeyeong: Acum cat este ceasul? Yunseol: Este ora 4. Jeyeong: Acum cat este ceasul? Yunseol: Ei, esti culmea!... VOCABULAR 41
HANGUL 먹
TRANSCRIERE
저저저? Myeot si-yeyo?
ROMANA
Cat este ceasul?
jinjja Intr-adevar
먹먹
Sistemul numeric nativ coreean Numerele de la 1 la 19
Numerele de la 20 la 99
먹먹
~ 먹 Hana ~ han
먹
~ 먹 Dul ~du
먹
~ 먹 Set ~se3
먹
~ 먹 Net ~ne
1 2
4
저저
Daseot 5
저저
Yeuseot
저저
Ilgop 7
저저
Yeodeolp
저저
Ahop 9
먹
Yeol 10
먹먹먹
Yeol-hana
11
먹먹
Yeol-dul
12
저저
Seumul
20
저저 먹먹 저저
8
Seumul-hana 21
Seoreun
저저저저
6
30
Seoreun-hana 31
저저
Maheun
먹
Swin 50
40
42
먹먹
Yesun 60
저저
Ilheun 70
저저
Yeodeun
저저
Aheun 90
먹
80
baek 100
PRONUNTIE Numerele de la 1 la 4 schimba usor pronuntia cand se ataseaza ceva la aceste numere (de ex. ora) 먹먹(hana)
->
먹 먹(han
si)- Ora 1
먹
(dul) -> 먹 먹 (du si) – Ora 2.
먹
(set) -> 먹 먹 (se si) – Ora 3.
먹
(net) -> 먹 먹 (ne si) – Ora 4
Consoana 먹(s) se pronunta “T” in pozitie finala. GRAMATICA Ø Sistemul numeric nativ coreean Limba coreeana are doua sisteme numerice: unul sino-coreean si unul nativ-coreean . In aceasta lectie ne vom axa pe sistemul nativ coreean. Numerele nativ-coreene se folosesc pentru a numara obiecte intr-o ordine consecutiva, cand comandam ceva la restaurant, cand cumparam mai multe lucruri intr-un magazin, pentru exprimarea varstei si exprimarea orei. In afara de aceste utilizari, numerele nativ-coreene se pot folosi pentru a numara persoanele de la o petrecere, foile de hartie etc. Si pentru ca acest sistem numeric se foloseste pentru a numara obiecte intr-o ordine succesiva, este neobisnuit ca cineva sa numere pana la numere mai mari de 30. Din acest motiv, numerele nativ-coreene mai mari de 30 nu prea se folosesc. Pentru numere mai mari de 30 se foloseste sistemul sino-coreean in schimbul sistemului numeric nativ-coreean. Ø Exprimarea orei Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean. Constructie: 43
Numeral nativ-corean +먹(si) Exemplu: 먹먹 _(hana)
+먹(si) ->먹 먹(han si)- Ora 1
ATENTIE!!! Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix saun substantiv. Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul 먹(bun). Exemplu: 1:15 ->먹 먹 에에 먹 (han si sipo bun) Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei. 에에
(ojeon) – dimineata AM
먹먹
(ohu) – dupa-amiaza PM
저저 (jeonyeok)- seara PM 먹
(bam) – noapte PM
Exemplu: 1:15 PM (13:15) ->먹먹 먹 먹 에에 먹 (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza. 7: 45 PM (19:45) ->먹 저저 먹 저저저 먹 ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara 6:30 AM-> 에에 저저 먹 저저 먹 (ojeon yeoseot si samsip bun) – Ora 6:30 dimineata LECTIA 10 CE VREI SA MANANCI? ~NIVEL STANDARD~ Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul meokseumnikka? Sajangnim: Eum... Sujin ssi-neun mwo-reul meokeoyo? Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida. Sajangnim: Eum...na-neun doenjangjjigae-reul meokeoyo. 44
~NIVEL FORMAL~ Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul deusimnikka? Sajangnim: Eum... Sujin ssi-neun mwo-reul deuseyo? Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida. Sajangnim: Eum... jeo-neun doenjangjjigae-reul meokseumnida. ~NIVEL INFORMAL-INTIM~ Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul meokseumnikka? Sajangnim: Eum... Sujin i-neun mwo-reul meokeo? Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida. Sajangnim: Eum...na-neun doenjangjjigae-reul meokeo. TRADUCERE Sujin: Sefu’, ce vreti sa mancati? Seful: Eum... Sujin tu ce o sa mananci? Sujin: Eu voi manca tocana de kimchi. Sajangnim: Eum...eu o sa mananc tocana de soia. VOCABULAR HANGEUL
TRANSCRIERE
저저저
Sajangnim
ROMANA
Presedinte de companie, sef, director etc
먹먹먹먹
Kimchijjigae Tocana de kimchi
먹먹먹먹
Doenjangjjigae
먹먹
Meokda
먹 먹
Na
Tocana de soia
A manca
Eu (nivel intim)
Mwo? Ce?
GRAMATICA Ø Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- 에/ 에 (eul/reul) Particula 에/ 에 (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitiei, si se plaseaza dupa obiectul in cauza( complement direct). Aceasta particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune (tranzitive). Particula 에(eul) se 45
plaseaza dupa un substantiv ce se termina in consoana, iar 에 (reul) se plaseaza dupa un substantiv terminat in vocala. EXEMPLU: 1.
먹먹
저저저
먹먹먹먹.
-> Eu mananc supa de tãitei.
Jeo-neun jjamppong-eul meokseumnida. In aceasta propozitie, complementul direct este 먹먹(jjamppong), care este urmat de particula 에(eul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in consoana (ng). In limba romana complementul direct nu este marcat de o particula. 2.
먹먹 먹먹
저저저 먹먹먹먹 . -> Nu-mi plac filmele de actiune.
Jeo-neun aeksyeon yeonghwa-reul silheohaeyo. In aceasta propozitie, complementul direct este 먹먹 저저 (aeksyeon yeonghwa ) care este urmat de particula 에(reul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in vocala (a). Ø Conjugarea in 먹 / 먹 /먹 ( -a/eo/yeo) la prezent / 먹 / 먹 sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, atât la nivel intim şi standard de politeţe, la timpul trecut (atât la nivel intim cat si standard de politeţe), precum si pentru alte câteva constructii gramaticale. 먹
Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii: 먹먹(ayo)
– se foloseste pentru verbele care au 먹(a) sau 먹(o) ca ultima vocala in radacina verbului. 먹먹(eoyo)
- se foloseste pentru verbele care nu au 먹(a) sau 먹(o) ca ultima vocala in radacina verbului. 먹먹
(yeoyo) – se foloseste pentru verbele de tipul 먹먹 (hada).
De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina într-o consoana, atunci nu au loc eliminari sau sau contractii). EXEMPLE: Ø 1. Radacina in 먹(a) 먹
+ 먹 -.> 먹(a)
먹먹(sada)-
a cumpara 46
먹 +먹
-> 먹(sa) [se elimina vocala 먹 care se repeta] - nivel intim/informal
(sayo)- Eu cumpar, tu cumperi etc.- .- nivel standard politicos
먹먹
2. Radacina in
먹(o)
+ 먹 -.> 먹(wa)
먹
먹먹(oda)
– a veni
+ 먹 -> 에(wa)- [vocala 먹 se contracta cu vocala 먹 devenind 에(wa) ]-nivel intim/informal 에
먹먹(wayo)-
Eu vin, tu vii etc.- nivel standard politicos
3. Verbe de tipul 먹먹 ( a face) 먹먹(hada) 먹
+ 먹-> 먹(hae)- nivel intim/informal
먹먹(haeyo)-
Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos
먹먹먹먹(silheohada)먹먹먹+ 먹
a displacea, a nu placea
-> 먹먹먹(silheohae)- nivel intim/ informal
먹먹먹먹(silheohaeyo)
-Mie nu-mi place, tie nu-ti place etc.- nivel standard politicos
4.Radacina in 먹(eo) 먹
+ 먹 -> 먹(eo) (seoda) – a sta
먹먹 먹 먹
+ 먹- > 먹(seo)- nivel intim/informal
+ 먹먹- > 먹먹(seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos
5. Radacina in 먹(u) 먹
+ 먹 -> 먹(wo)
먹먹 먹
(juda) - a oferi
+ 먹 –> 먹(jwo)- nivel intim/informal
먹먹(jwoyo)-
Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos
6. Radacina in 먹
먹(eu)
+ 먹 -> 먹(eo) 47
먹먹먹 먹먹
(yeppeuda) – a fi frumos
+ 먹 -> 먹먹(yeppeo)- nivel intim/informal
먹먹먹(yeppeoyo)-
eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos
7. Radacina in 먹(i) 먹
+ 먹 -> 먹(yeo)
먹먹먹 먹먹
(masida) - a bea
+ 먹 -> 저저(masyeo)- nivel intim/informal
저저저 (masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos
8. Radacina in 먹(ae) 먹
+ 먹 -> 먹(ae)
먹먹먹 먹먹
(bonaeda) – a expedia, a trimite
+ 먹 -> 먹먹(bonae)- nivel intim/informal
먹먹먹
(bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos
!!! OBSERVATIE !!! Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul 먹(yo) la forma verbului la nivel informal/intim. Ø Pronumele 먹 (na) -> Eu Se foloseste doar la nivel intim/ informal pentru a face referire la propria persoana. Folosirea lui in fata unui superior in rang, a unei persoane in varsta sau a unui strain, e considerata ca fiind nepoliticoasa. In aceste contexte, se foloseste pronumele 먹- jeo. Pronumele 먹-na se foloseste in cadrul unei conversatii cu prietenii, cu membrii apropiati ai familiei sau atunci cand nu vrem sa fim politicosi cu cineva. In acest dialog, seful a folosit pronumele 먹-na, fiind superior in rang si nefiind necesar sa arate respect fata de Sujin, angajata lui, iar Sujin a folosit pronumele 먹- jeo aratand respect fata de seful sau, superior in rang. Ø Nivelurile de politete Exist trei niveluri principale de politeţe / formalitate. Care sunt cele trei niveluri principale de politeţe în coreeană?
48
Nivelul de politeţe este determinat de terminatia verbului. 1.Terminatia-
먹먹먹[먹 mnida]
= onorific, cel mai politicos, cel mai formal
2. Terminatia (먹/먹/먹)먹 [ (a/eo/yeo) yo] = politicos, natural, un pic formal 3. Terminatia -먹/먹/먹( a/eo/ yeu) = cazual, informal, intim Tipul 1 şi 2 sunt numite [Jondaetmal- onorific] şi tipul 3 se numeşte [banmalinformal]. Şi în această lecţie, vom vedea cand sa folosim nivelu 저저(banmal) şicând sa nu îl utilizam. Când se foloseste nivelul informal? În general, nivelul informal este considerat a fi modul cel mai intim si cazual de a vorbi cu alţii în coreeană. Prin urmare, acest nivel nu contine niciun fel de formalitate. Puteţi utiliza nivelul informal numai cu cineva care este, evident, mai tanar decat voi, cu cineva de aceeaşi vârstă, sau (daca cealaltă persoană este mai în vârstă decât voi) cu cineva cu care ati cazut de acord sa folositi conversatia informala. Dacă nu cunoaşteţi vârsta celeilalte persoane sau statutul social, nu trebuie să utilizaţi nivelul informal in niciun caz. Odată ce ştiti vârsta celeilalte persoane şi aflati ca el sau ea este mai tanara decat voi, puteti folosi nivelul informal, dar este un gest frumos şi politicos să intrebati mai intai persoana respectiva, dacă puteţi utiliza sau nu nivelul informal cu el sau ea. Iată câteva cazuri frecvente în care puteţi utiliza nivelul informal. 1. Sunteţi mult mai in varsta decât alte persoane şi ştiti sigur că cealaltă persoană nu se va simţi jignita dacă utilizaţi nivelul informal. 2. Sunteţi mai în vârstă decât o altă persoană şi aveti permisiunea lui sau ei de a folosi nivelul informal. 3. Sunteţi de aceeaşi vârstă cu cealaltă persoană şi aveti permisiunea lui sau ei de a folosi nivelul informal. 4. Sunteţi în şcoala primară, gimnaziu sau liceu şi ştiţi că toţi colegii vostri sunt de de aceeasi varsta ca voi. 5. Cand vorbiţi cu voi insiva sau scrieti în jurnalul vostru. Iată câteva cazuri frecvente în care NU ar trebui să folosiţi nivelul informal. 1. Cunoasteti cealalta persoana doar de la serviciu şi nu personal. 2. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar el sau ea este clientul dvs. de afaceri.
49
3. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar vorbiţi cu persoana într-un cadru oficial, cum ar fi seminarii, lecţii, etc 4. Nu o cunosti pe cealalta persoana, ci doar te-ai întâlnit cu el / ea. 5. Sunteţi mai tânăr decât cealalta persoana si nu ati primit permisiunea de la el / ea ca sa utilizati nivelul informal. 6. Aveti aceeasi varsta ca persoana cealalta, dar nu o cunoasti foarte bine. 7. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar el sau ea este seful tau sau soţul / soţia fratelui/ surorii voastre mai în vârstă. 8. Vorbiti cu un grup mare de oameni sau într-un video blog LECTIA 11 CE ESTE ASTA? Ttal: Appa... igeo mwoyeyo? Appa: Igeo? haembeogeoya. Ttal: Appa... igeo mwoyeyo? Appa: Igeo? gamjatwigim-iya. Ttal: Appa... igeo mwoyeyo? Appa: Igeo? maekjuya. Ttal: Umm...masitgetda. TRADUCERE Fiica: Tata ... ce-i asta? Tata: Asta? Un hamburger. Fiica: Tata ... ce-i asta? Tata: Asta? Cartofi prajiti. Fiica: Tata ... ce-i asta? Tata: Asta? Bere. Fiica: Pare delicuio ~Nivel formal~ Sonnim: Igeo isseumnikka? 50
Jigwon: Geugeoyo? Geugeo eopsseumnida. Igeo isseumnida. Sonnim: Geugeoyo? Eum... Jeogeo-neunyo? Jigwon: Ne, isseumnida. ~Nivel standard~ Sonnim: Igeo isseoyo? Jigwon: Geugeoyo? Geugeo eopsseoyo. Igeo isseoyo. Sonnim: Geugeoyo? Eum... Jeogeo-neunyo? Jigwon: Ne, isseoyo. TRADUCERE Clientul: Aveti acest lucru? Angajatul: Acela? Nu-l avem pe acela. Il avem pe acesta. Clientul: Acela? Dar acela de acolo? Angajatul: Da, il avem pe acela. VOCABULARHANGUL
TRANSCRIERE
저저
appa
tata
먹먹
igeo
acest lucru
먹먹먹
haembeogeo hamburgher
저저저저 먹먹
gamjatwigim Cartofi prajiti
maekju
저저 먹먹
maekju
sonnim jigwon bere client angajat 먹먹먹먹
masitgetda
Pare bun, delicios
Arata bine (despre mancare) 51
ROMANA
먹먹
Igeo- forma vorbita
Acesta, aceasta- aproape de vorbitor
저저
Igeot-forma scrisa
Acesta, aceasta- aproape de vorbitor
먹먹
Geugeo-forma vorbitaAcela, aceea-aproape de interlocutor
저저
Geugeot-forma scrisa Acela, aceea-aproape de interlocutor
Jeogeo- forma vorbita Acela, aceea(de acolo)- departe de amandoi interlocutori 먹먹
Jeogeot-forma scrisa Acela, aceea(de acolo)- departe de amandoi interlocutori 저저
GRAMATICA Ø Pronumele demonstrative 먹먹, 먹먹, 먹먹 si adjectivele demonstrative 먹, 먹, 먹 · 먹
저저 [i-geot] = acesta, aceasta
[i] + 에 [geot]= 저저 [i-geot] -> 먹먹 [i-geo](acest lucru)
[i-geo] este forma vorbita a lui 저저 [i-geot] şi este o combinaţie din 먹 [i] ("acesta") şi 에 [geot] ("lucru"), dar este adesea folosita doar forma 먹먹 [i-geo] pentru uşurinţa pronunţiei. 먹먹
Particula care insoteste pronumele demonstrativ 저저 [i-geot] este 먹, deoarece 저저 se termina in consoana, iar particula 먹 insoteste pronumele 먹먹 [i-geo] deoarece se termina in vocala. Astfel, 저저저 (igeos-eun) e acelasi lucru cu 먹먹먹[igeo-neun]. Adesea, forma 먹먹먹 [igeo-neun] devine 먹먹. Particula 먹/먹 poate fi omisa. Exemplu : 먹먹 에
저저저. [i-geo chaek-i-e-yo] = Aceasta este o carte.
먹먹 먹먹먹 먹먹.
[i geo-ka-me-ra-ye-yo] = Acesta este un aparat de fotografiat.
먹먹
저저저저 . [i-geo keo-pi-ye-yo] = Aceasta este cafea.
먹먹
저저저저저. [i-geo sa-jeon-i-e-yo] = Acesta este un dictionar.
·
저저 (geu-geot)= acela, aceea
먹(acela)+ 에(lucru)=
저저 (geu-geot) ->먹먹(geugeo-forma vorbita)= acel lucru
먹(geu)- adjectiv demonstrativ= acela
52
에
(geot)- lucru
저저저 (geugeos-eun) =먹먹먹 (geugeo-neun)=
·
먹먹
(geugeon).
저저 (jeo-geot)= acela, aceea de acolo
먹(acela
de acolo)+ 에(lucru)= 저저 (jeo-geot) ->먹먹(jeogeo-forma vorbita)= acel lucru de acolo (departat de ambii interlocutori) 먹(jeo)에
adjectiv demonstrativ= acela de acolo
(geot)- lucru
저저저 (jeogeos-eun) =먹먹먹 (jeogeo-neun)=
먹먹
(jeogeon).
Diferenta intre 먹먹 (geugeo) si 먹먹 (jeogeo) este aceea ca ambele pronume fac referire la lucruri aflate in diferite proximitati fata de interlocutor. Ambele arata departarea fata de vorbitor. Cu toate acestea, 먹먹 (geugeo) se foloseste pentru obiecte care sunt aproape de interlocutor, dar departe de vorbitor, iar 먹먹(jeogeo) se foloseste pentru obiecte departate de ambii interlocutori. Ø Adjectivele demonstrative
먹
(i), 먹 (geu), 먹 (jeo)
Se folosesc alaturi de substantive pentru arata apropierea sau departarea Exemplu: Avem substantivul 저저 [sa-ram]= persoana 먹 먹 먹
저저 [i sa-ram] = aceasta persoana ( de langa mine)
저저 [geu sa-ram] = acea persoana ( de langa tine) 저저 [jeo sa-ram] = acea persoana de acolo (departata de ambii interlocutori)
VORBITOR----------------------------------INTERLOCUTOR 먹
[i] ACESTA
먹
(aproape de mine) dar
[geu] ACELA (departat de vorbitor apropiat de
interlocutor) 먹
[jeo] ACELA
(departat de ambii interlocutori)
53
Ø Particula de politete – 먹(-yo) Particula – 먹 (-yo) este o post-particula ce marcheaza nivelul standard politicos. Multe structuri lingvistice la nivelul informal pot fi transformate la nivel standard politicos, adaugand particula -먹 (-yo). In plus, substantivele pot fi si ele folosite la nivel standard politicos adaugand particula -먹 (-yo). Exemple: Constructii verbale 먹먹
(balkda) – a fi luminos
먹먹
(balka)- E luminos
먹먹먹
(balkayo) – E luminos (nivel standard politicos)
먹먹먹먹
(siwonhada) – a fi racoritor
저저저저 (siwonhaesseo) – a fost racoritor 저저저저저(siwonhaesseoyo) – a fost racoritor (nivel standard politicos)
Substantive - 먹먹 저저저? (Geugeo mwo-yeyo?) -> Ce este aceasta? - 저저. (gabang) – O geanta. -저저저. (gabangyo) – O geanta. (politicos) - 저저 먹먹먹? (Mwo-reul meokeoyo?) -> Ce mananci? - 저저. (gimbap) -> Gimbap. (Un fel de sushi cu alge marine) - 저저저. (gimbapyo) -> Gimbap. (politicos) Cu toate acestea, cand raspundem cuiva si vrem sa fim politicosi, trebuie sa ne abtinem de la a da raspunsuri scurte ca acestea dintr-un cuvant. · Particula -먹 (-yo) se poate atasa si unor cuvinte interogative. EXEMPLU: 먹?
(wae) ->De ce?
먹먹?
(waeyo) -->De ce? (politicos)
먹먹?
(nugu) ->Cine? 54
먹먹먹?
(nuguyo)- Cine? (politicos)
LECTIA 12 UNDE ESTE JINU? ~ Nivel formal ~ TRANSCRIEREEomma: Jinu-neun eodi-e isseumnikka? Beibisiteo: Eo? Jeo-neun moreumnida. Eomma: Moreumnikka? Yeogi-e eopseumnikka? Beibisiteo: Jal moreumnida. Jinu: Eomma! Eomma! Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseumnida. Eomma: Ne, amnida. ~ Nivel standard ~ Eomma: Jinu-neun eodi-e isseoyo? Beibisiteo: Eo? Jeo-neun mollayo. Eomma: Mollayo? Yeogi-e eopseoyo? Beibisiteo: Jal mollayo. Jinu: Eomma! Eomma! Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseoyo.. Eomma: Ne, alayo. ~ Nivel informal ~ Eomma: Jinu-neun eodi-e isseo? Beibisiteo: Eo? Jeo-neun molla. Eomma: Molla? Yeogi-e eopseo? Beibisiteo: Jal molla. Jinu: Eomma! Eomma! Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseo. 55
Eomma: Eung, ala. TRDUCERE Mama: Unde este Jinu? Beibisiteo: Cum? Nu stiu. Eomma: Nu stii? Nu este aici? Beibisiteo: Nu stiu prea bine. Jinu: Mama! Mama! Beibisiteo: A, Jinu este acolo. Eomma: Da, stiu. VOCABULAR HANGUL
TRANSCRIERE
저저저
Hwajangsil
저저저저저
Sillyehamnida!
ROMANA
Baia Scuzati-ma! (cand vrem sa intrebam ceva)
먹먹
Yeogi Aici (aproape de vorbitor)
먹먹
Geogi Acolo(departe de vorbitor dar aproape de interlocutor)
먹먹
Jeogi Acolo (departe de amandoi interlocutori)
먹
I
Acest (+ subst.)- aproape de vorbitor
먹
Geu
Acel (+ subst)/-departe de vorbitor dar apropae de interlocutor
먹
Jeo
Acel (+ subst)- departe de amandoi interlocutori
먹먹
Alda A sti
먹먹먹
Moreuda
먹
jal
A nu sti
bine
GRAMATICA Ø Adverbele de loc ·
먹먹(yeogi)
먹먹, 먹먹, 먹먹
arata apropierea de vorbitor si se traduce in romana “aici”
Exemplu: 저저저저 저저저 먹먹먹. - Baia este aici. 56
Hwajangsil-eun yeogi-e isseoyo. 먹먹 (geogi) arata locul departat de vorbitor , dar apropiat de interlocutor,si se · traduce in romana “acolo”.
Exemplu: A: 먹먹 저저 저저저 먹먹먹. – Sunt la scoala acum. Jeo-neun jigeum hakgyeo-e isseoyo. B: 먹먹 저저저 먹먹먹? – Suhyeon este acolo? Geogi Suhyeon-i isseoyo? 먹먹 (jeogi) arata locul departat de ambii interlocutori si se traduce in romana · “acolo”.
Exemplu A: 먹먹먹 저저저 먹먹먹? – Unde e cinematograful? Geukjang-eun eodi-e isseoyo? B: 저저저 먹먹먹. – Este acolo. (departe si de mine si de tine) Jeogi-e isseoyo. !!! RETINETI !!! Adverbele de loc 먹먹(yeogi), 먹먹 (geogi),먹먹 (jeogi) , cand sunt folosite impreuna cu verbul de existenta 먹먹(itda), particula locativa 에(e) se omite adesea. De asemenea, au loc si cnractii. Exemplu: Nivel standard 저저저 먹먹
structura fara particula
저저저 먹먹
(Geogi-e itda) 저저저 먹먹
(Jeogi-e itda)
저저저
먹먹 먹먹
(Yeogi-e itda)
structura contractata
(yeogi itda ) 먹먹 먹먹
( yeogitda) 저저저
(geogi itda) 먹먹 먹먹
(geogitda) 저저저
(jeogi itda)
(jeogitda)
Ø Particula locativa 에(e)
57
Particula 에(e) se foloseste pentru a indica directia, timpul (ora) sau locatia statica unde are loc o actiune. Se poate traduce in romana cu “la” sau “in”. Particula 에(e) se poate folosi pentru a arata ca o actiune statica are loc intr-un anumit loc. Pentru aceste actiuni statice, se folosesc verbe inactive precum 먹먹(itda-a exista), 먹먹(optda- a nu exista), 먹먹(salda- a locui), 먹먹(manta- a fi multi/multe). Exemple: 저저저저 저저 저저저 먹먹먹먹.- Managerul este acum in China.
Gwajangnim-eun jigeum jungguk-e isseumnida. 먹먹먹
저저저 먹먹먹. – Yunseol locuieste la Seul.
Yunseol-eun Seoul-e sarayo. 먹먹먹
저저저 먹먹먹먹.- Yohan nu este la scoala.
Yohan-eun hakgyeo-e eopsseumnida. 저저저 먹먹 먹먹먹먹 먹먹먹. – Sunt multe fete frumoase in Coreea.
Hanguk-e yeppeun yeoja-deul-i manhayo. Ø Adverbul 먹(jal) Se foloseste impreuna cu verbul 먹먹먹(moreuda-a nu stii) pentru a reda un stil mai putin direct. In loc sa spunem direct ca nu stim ceva, e mai bine sa spunem ca «nu stim asa bine» sau « exact » acel lucru. Exemplu: A: : 먹먹먹 저저저 먹먹먹?- Unde este Jinu? Jinu-neun eodi-e isseoyo? B: 먹먹먹. –Nu stiu. (stil direct) Mollayo. B: 먹먹먹먹.- Nu stiu prea bine./ Nu stiu exact.( stil mai putin direct) Jal mollayo. LECTIA 13 ESTE SCUMP! NU, NU ESTE SCUMP! ~Nivel formal~ Jigwon: Eoseo osipsio! 58
Tom: Ne... Mina: Tom ssi... yeogi bissamndida. Tom: Mina ssi.. yeogi ssamnida. Don-i eopsseumnikka? Mina: Ne, eopseumnida. ~Nivel standard~ Jigwon: Eoseo osipsio! Tom: Ne... Mina: Tom ssi... yeogi bissayo.. Tom: Mina ssi.. yeogi ssayo. Don-i eopsseoyo? Mina: Ne, eopseoyo. NOTA !!! Pentru nivelul informal inlaturati terminatia YO a verbului si particula de politete SSI. TRADUCERE Angajatul: Bine ati venit! Tom: Buna ziua... Mina: Tom... este scump aici. Tom: Mina...aici este ieftin. Nu ai bani? Mina: Nu, nu am bani.
DIALOG 2 ~Nivel formal~ Mina: A...Tom ssi yeogi-do bissamnida... Tom: Yeogi-neun an bissamnida. Yeogi-neun ssamnida. Mina: An ssamnida. Bissamnida. Tom: An bissamnida! Ssamnida! Mina: Tom ssi... jeo-neun gamnida. ~Nivel standard~ 59
Mina: A...Tom ssi yeogi-do bissayo... Tom: Yeogi-neun an bissayo. Yeogi-neun ssayo. Mina: An ssayo. Bissayo. Tom: An bissayo! Ssayo! Mina: Tom ssi... jeo-neun gayo. ~Nivel informal~ Mina: A...Tom , yeogi-do bissa... Tom: Yeogi-neun an bissa. Yeogi-neun ssa. Mina: An ssa. Bissa. Tom: An bissa! Ssa! Mina: Tom ... na-neun ganda. TRADUCERE Mina: A...Tom, si aici este scump... Tom: Aici nu este scump. Aici este ieftin. Mina: Nu este ieftin. Este scump. Tom: Nu este scump! Este ieftin! Mina: Tom... Eu plec. VOCABULARHANGUL 먹먹먹
TRANSCRIERE
ROMANA
bissadaA fi scump
먹먹
ssada A fi ieftin
먹
an
Adverb de negatie
„Nu” 먹먹
저저저저! Eoso osipsio! Bine ati venit!
(salut folosit la intrarea intr-un restaurant, bar, hotel etc.) 먹먹 먹
jigwon Angajat don
bani
GRAMATICA 60
Ø Verbele descriptive (adjectivele) Predicatele in limba coreeana pot fi impartite in doua categorii: verbe si adjective. Totusi, adjectivele trebuie conjugate intr-un mod aproape asemanator cu verbele; deoarece sunt foarte asemanatoare verbelor, adjectivele sunt numite de obicei „verbe descriptive”. Verbele descriptive descriu lucruri fara ajutorul copulei IDA. Exemplu: Adjectivul „fericit= 먹먹먹먹 (haengbokhada)” 먹먹 먹먹먹먹.
-> Eu sunt fericit.
Jeo-neun haengbeokhaeyo. 먹
저저저 먹먹 먹먹먹.-> Acest film nu este interesant
I yeonghwa-neun jaemi eopseoyo. Ø Omiterea particulei In acest dialog, propozitia 먹먹 저저저저(yeogi bissamnida) nu inseamna literal „Aici este scump”, ci inseamna „In ceea ce priveste locul acesta...este scump.” Cuvantul „aici” ar trebui de fapt sa aiba la sfarsit particula ce marcheaza tema centrala a propozitiei -먹(-neun), dar este omisa, deoarece particulele pot fi deseori omise in vorbire. Omiterea particulelor este foarte obisnuita in coreeana deoarece de multe ori , propozitiile pot fi clare chiar si cu omiterea particulelor. In acest dialog, tema propozitiei este destul de clara, chiar si fara particula ce marcheaza tema propozitiei. Acelasi lucru e valabil si pentru alte particule (particula pentru subiect, complement, particula directionala). Ø Confirmarea unui raspuns - 먹(ne) Cuvantul 먹 (ne) este unul dintre cele mai de baza cuvinte in coreeana de zi cu zi. Se foloseste ca un raspuns pozitiv la intrebarile de tip DA sau NU, cu sensul de “Da”. In afara de raspuns la o intrebare, acest cuvant se foloseste si in alte contexte, cel mai frecvent pentru a recunoaste pe cineva sau ceva. Iata cateva exemple in care 먹(ne) este folosit pentru a recunoaste pe cineva sau ceva: EXEMPLE:
61
1.Seful ii inmaneaza angajatului niste documente. Primul cuvant care poate fi auzit din partea angajatului este 먹(ne). In aceasta situatie, angajatul l-ar recunoaste pe sef sau sarcina care i-a fost incredintata. 2. Unchiul ii cere niste apa nepotului. Raspunsul nepotului ar fi 먹(ne), folosit pentru a confirma cererea unchiului. 3. Angajatul unui magazin va saluta la intrarea in magazin. Raspunsul tipic ar fi 먹
(ne), folosit pentru a recunoaste salutul angajatului.
Exemplu din dialog : 먹먹: 먹먹 먹: 먹...
저저저저! ->Bine ati venit!
-> Buna ziua! (Nu putem traduce cu „da” la un salut)
Ø Adjectivele «scump/ ieftin» -먹먹먹 (bissada) / 먹먹 (ssada) (ssada) inseamna “ieftin”, iar 먹(bi) inseamna “nu”, deci, 먹먹먹 (bissada) inseamna literal “neieftin” adica “scump”. Aceste adjective in limba coreeana se comporta ca niste verbe, ele putand constitui singure un predicat. Ele se conjuga la fel ca si verbele. Astfel de adjective mai sunt numite si verbe descriptive, care descriu lucruri fara ajutorul copulei IDA. 먹먹
Iata conjugarea acestor adjective: 1. 먹먹먹 (bissada) -> a fi scump Nivel formal – 저저저저 (bissamnida) Nivel standard – 먹먹먹 (bissayo) Nivel informal- 먹먹(bissa) 2. 먹먹 (ssada) -> a fi ieftin Nivel formal – 먹먹먹 (ssamnida) Nivel standard - 먹먹 (ssayo) Nivel informal- 먹(ssa) Ø Adverbul de negatie
먹
(an)
Adverbul negativ 먹 (an) se foloseste pentru a nega un verb. Se traduce in romana cu negatia “nu”. Se foloseste impreuna cu verbele de actiune si cele descriptive si se plaseaza in fata verbului sau adjectivului. Cand se foloseste impreuna cu verbe de actiune de tipul verbelor 먹먹(hada), adverbul negativ 먹 (an) se plaseaza dupa 62
substantivul ce desemneaza actiunea si in fata verbului 먹먹(hada). Pentru verbele inactive de tip 먹먹(hada, se plaseaza in fata intregului verb. CONSTRUCTIE: 1. VERBE DESCRIPTIVE 먹
(an) + VERB (먹먹)
EX: 먹먹 저저 먹 먹먹먹. – Azi nu ma duc la scoala. Oneul hakgyo an gaseyo. 2. VERBE DE ACTIUNE 먹먹(hada) -저저저저(gongbuhada)-> a studia SUBSTANTIV+먹 (an)+ 먹먹(hada) EX: 먹먹 저저 먹 먹먹. -> Eu nu studiez. Jeo-neun gongbu an haeyo.(literal: eu-studiu-nu- a face) 3. VERBE INACTIVE 먹먹(hada)- 먹먹먹먹(johahada) -> a placea 먹먹
저저저 먹 먹먹먹먹. -> Mie nu-mi place cafeaua.
Jeo-neun keopi-reul an johahaeyo !!! RETINETI !!! O alta modalitate de a nega o propozitie este folosirea unei terminatii verbale -먹 먹먹 (ji anha). Diferenta dintre adverbul negativ 먹(an ) si terminatia verbala -먹 먹먹 (ji anha) este ca adverbul 먹 (an ) se foloseste la nivel colocvial( formal) , iar termintia verbala -먹 먹먹 (ji anha) se foloseste la nivel standard. Exemplu: 먹먹
저저저 먹먹먹먹 먹먹. -> Nu-mi place cafeaua.
Jeo-neun keopi-reul johahaji anha. LECTIA 14 E TIMPUL PENTRU STUDIU ~Nivel standard~ TRANSCRIERE Jeong-Min: Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhaeyo? Min-Yeong: Ne. Jigeum gongbuhaeyo. Jeong-Min ssi-neun gongbuhaeyo? 63
Jeong-Min: Anio. Jeo-neun ilhaeyo. Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhaeyo? Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhaeyo. Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-yeyo. ~Nivel formal~ TRANSCRIERE Jeong-Min: Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhamnikka? Min-Yeong: Ne. Jigeum gongbuhamnida. Jeong-Min ssi-neun gongbuhamnikka? Jeong-Min: Anio. Jeo-neun ilhamnida. Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhamnikka? Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhamnida. Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-imnida. ~Nivel informal~ Jeong-Min: Min-Yeonga, jigeum gongbuhae? Min-Yeong: Eung. Jigeum gongbuhae. Neon gongbuhae? Jeong-Min: Ani. Na-neun ilhae. Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhae? Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhae. Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-ya. TRADUCERE Jeong-Min: Min-Yeong, acum studiezi? Min-Yeong: Da, acum studiez. Jeongmin, tu studiezi? Jeong-Min: Nu, eu lucrez. Min-Yeong: La ce ora incepe lucrul? Jeong-Min: Incepe la ora 9:30. Min-Yeong: Acum este ora 12 noaptea. (miezul noptii) DIALOG 2 64
~Nivel standard~ Hyeonu: Seongju ssi-neun gongbuhaeyo? Seongju: Jeo-neun gongbu an haeyo. Jeo-neun ilhaeyo. Hyeonu ssi-neun ilhaeyo? Hyeonu: Anio. Il an haeyo. Gongbuhayo. Seongju: Odio beullogeu-ga jigeum sijak an haeyo? Hyeonu: A! Jigeum sijakhaeyo. TRADUCERE Hyeonu: Seongju, tu studiezi? Seongju: Eu nu studies. Eu lucrez. Hyeonu, tu lucrezi? Hyeonu: Nu, eu nu lucrez.Eu studiez. Seongju: Audio blogul nu incepe acum? Hyeonu: A! Incepe acum. VOCABULARHANGUL
TRANSCRIERE
gongbuhada A studia, a invata
저저저저 저저
gongbu
먹먹먹
ilhada A lucra, a munci il
먹
먹
sijakhada
먹
sijak
저저
jip
Studiu
Munca, serviciu, job
저저저저 저저
ROMANA
A incepe
inceput Bam jeonyeok
Seara, noapte
acasa
GRAMATICA Ø Verbul
먹먹(hada)-
un verb post-nominal
Cand cuvintele straine sunt introduse in limba coreeana, ele nu sunt asimilate ca si verbe, ci mai degraba ca substantive (mai ales substantive verbale)- indiferent daca cuvantul imprumutat este un substantiv sau un verb. Aceste cuvinte nu functioneaza niciodata ca predicate independente si trebuie "coreenificate" cu un predicat nativ coreean.
65
Verbul 먹먹(hada) functioneaza ca acest predicat nativ coreean care ajuta la "coreenificarea" cuvintelor straine imprumutate. Cele mai multe cuvinte imprumutate sunt din chineza. Cuvintele din engleza sunt verbalizate, de asemenea, cu ajutorul verbului 먹먹(hada). CONSTRUCTIE 먹먹(myeongsa) + 먹먹(hada)
= (먹먹)먹먹 (myeongsa)hada -> verb provenit din verbalizarea unui substantiv (subst.)+ hada (a face)= (subst.)hada
Exemplu: 저저+ 먹먹 (inceput+ a face) ->저저저저(sijakhada) – a incepe
(sijak+ hada) 저저+ 먹먹 (studiu+ a face) ->저저저저 (gongbuhada) – a studia, a invata
(Gongbu+ hada) !!! RETINETI !!! Desi verbul 먹먹(hada) ajuta la „coreenizarea” cuvintelor straine imprumutate, el poate de asemenea sa formeze verbe noi combinate cu cuvinte coreene native. Exemplu: 먹+ 먹먹
(munca+ a face) ->먹먹먹 (ilhada) – a lucra, a munci
(il+ hada) 먹먹+먹먹
(dragoste+ a face) ->먹먹먹먹 (saranghada) – a iubi
(Sarang+ hada) Ø Verbul
먹먹(hada)-
verb tranzitiv
Verbele de tip 먹먹(hada) pot fi folosite si ca verbe tranzitive care cer un complement direct (obiect). In acest caz, intre substantiv si verbul 먹먹(hada)se lasa spatiu. Substantivul care insoteste verbul 먹먹(hada) este insotit de obicei de particula 에/에 (reul/eul) care marcheaza complementul direct, dar se omite adesea in discursul colocvial (formal). Cand verbele de tip 먹먹(hada) sunt folosite ca si verbe tranzitive, se pune mai mult accentul asupra substantivului. Cand sunt folosite ca verbe post-nominale, verbele 먹먹 (hada) sunt neutre si nu scot in relief nimic ( nu pun accentul asupra unui substantiv). 66
Cu toate acestea, cele mai multe verbe tranzitive pot fi folosite ca verbe post-nominale inlaturand pur si simplu particula 에/에 (reul /eul) Exemple: 저저저저 (gongbuhada)- a invata, a studia (verb post-nominal, neutru, care nu scoate
in evidenta nimic) (gongbu-reul hada) – a invata ( cu particula ce marcheaza compl. direct) se pune accentul asupra substantivului 저저(gongbu)-studiu) 저저저
먹먹
(gongbu hada) – a invata, a studia ( verb tranzitiv care ar trebui sa puna accentul asupra substantivului, dar este incert intre verb post-nominal si verb tranzitiv) 저저
먹먹
Ø Forma negativa a verbelor de tip Verbele de tip
먹먹
먹먹
(hada)
(hada) pot fi negate in doua feluri:
- Cu ajutorul structurii gramaticale -먹 먹먹 (ji anta) care se ataseaza la radacina verbului. -
Cu ajutorul adverbului negativ 먹(an).
Cand verbele de tip 먹먹(hada) sunt negate cu ajutorul adverbului negativ 먹(an), verbul 먹먹(hada) trebuie folsit ca si verb tranzitiv, cu sau fara particula 에/에 (reul /eul). Adverbul 먹(an) se foloseste impreuna cu verbele de actiune si se plaseaza in fata verbului. Cand se foloseste impreuna cu verbe de actiune de tip 먹먹(hada), adverbul 먹 (an) se plaseaza intre substantiv si verbul 먹먹(hada). In cazul verbelor inactive de tip 먹먹(hada), adverbul 먹(an) se plaseaza in fata intregului verb (VEZI LECTIA 13). Exemplu: 저저저
먹먹
(gongbu-reul hada)- verb tranzitiv (cu particula)
저저 먹먹 (gongbu hada)- verb tranzitiv (fara particula) 저저저 먹 먹먹 (gongbu-reul an hada)- verb tranzitiv negat ( cu particula) 저저 먹 먹먹 (gongbu an hada)- verb tranzitiv negat (fara particula)
Ø Exprimarea orei (VEZI LECTIA 9) Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean.Sistemul numeric nativ coreean 먹먹 먹
~ 먹 Hana ~ han
~ 먹 Dul ~du
1 2 67
먹
~ 먹 Set ~se3
먹
~ 먹 Net ~ne
4
저저
Daseot 5
저저
Yeuseot
저저
Ilgop 7
저저
Yeodeolp
저저
Ahop 9
먹
Yeol 10
먹먹먹
Yeol-hana
11
먹먹
Yeol-dul
12
6
8
Constructie: Numeral nativ-corean +먹(si) Exemplu: 먹먹 _(hana)
+먹(si) ->먹 먹(han si)- Ora 1
ATENTIE!!! Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix saun substantiv. 먹먹(hana)
->
먹 먹(han
si)- Ora 1
먹
(dul) -> 먹 먹 (du si) – Ora 2.
먹
(set) -> 먹 먹 (se si) – Ora 3.
먹
(net) -> 먹 먹 (ne si) – Ora 4
Consoana 먹(s) se pronunta “T” in pozitie finala. Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul 먹(bun). Exemplu: 1:15 ->먹 먹 에에 먹 (han si sipo bun) Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei. 68
에에
(ojeon) – dimineata AM
먹먹
(ohu) – dupa-amiaza PM
저저 (jeonyeok)- seara PM 먹
(bam) – noapte PM
Exemplu: 1:15 PM (13:15) ->먹먹 먹 먹 에에 먹 (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza. 7: 45 PM (19:45) ->먹 저저 먹 저저저 먹 ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara 6:30 AM-> 에에 저저 먹 저저 먹 (ojeon yeoseot si samsip bun) – Ora 6:30 dimineata Ø Particula ce marcheaza timpul- 에(e) Particula 에(e) poate fi folosita pentru a exprima directia, locul si timpul cand are loc o actiune. Aceasta particula se ataseaza cuvintelor care indica timpul: ora, luna, anul, ziua, data. In functie de context, particula 에(e) se poate traduce in romana “la”, “in”, sau „pe”( pentru data), sau in unele contexte nu se traduce (pentru zi). Exemple: 저저저 먹 먹 저저 저저저저. – Filmul incepe la ora 2 si jumatate.
Yeonghwa-neun du-si ban-e sijakhaeyo. 먹먹 먹먹먹
저저저저 먹먹먹먹먹먹.- M-am nascut in anul 1980.
Jeo-neun cheon gu baek palsip nyeon-e taeeonasseumnida. 먹먹
저저저저
저저저 먹 먹먹먹.- Nu ma duc la scoala luni.
Jeo-neun woryoil-e hakgyo-e an gamnida.
In ultimul exemplu, particula 에(e) este folosita de doua ori: o data pentru a indica ziua ( 저저저저) si o data pentru a indica locul (저저저). LECTIA 15 CE FACI ACUM? ~Nivel standard~ TRANSCRIERE Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo haeyo? 69
Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bwayo. Geurigo gwaja-reul meokeoyo. Jeong-Min ssi-neun mwo haeyo? Jeong-Min: Jeo-neun chaek-eul ilgeoyo. Geurigo maekju-reul masyeoyo. Gyeong-Su: Naeil-eun mwo haeyo? Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannayo. Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo hasimnikka? Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bomnida.Geurigo gwaja-reul meokseumnida. Jeong-Min ssi-neun mwo hasimnikka? Jeong-Min: Jeo-neun chaek-eul ilkseumnida. Geurigo maekju-reul masimnida. Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hamnida? Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannamnida. ~Nivel informal~ Jeong-Min: Gyeong-Su, mwo hae? Gyeong-Su: Na-neun tellebijyeon-eul bwa. Geurigo gwaja-reul meokeo. Jeong-Min-i neo-neun mwo hae? Jeong-Min: Na-neun chaek-eul ilgeo. Geurigo maekju-reul masyeo. Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hae? Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul manna.
TRADUCERE Jeong-Min: Gyeong-Su, ce faci? Gyeong-Su: Ma uit la televizor si mananc snacks-uri. Jeong-Min, tu ce faci? Jeong-Min: Eu citesc o carte si beau bere. Gyeong-Su: Ce faci maine? Jeong-Min: Maine ma intalnesc cu un prieten. PRONUNTIE Cuvantul 먹(mwo?-ce?) e un cuvant atat de des folosit in coreeana, incat este adesea pronuntat 에(meo). Este bine, totusi, sa-l pronuntati 먹(mwo). 70
VOCABULARHANGUL 먹먹
hada
TRANSCRIERE
ROMANA
A face
먹먹먹먹
~ 먹먹
Tellebijyeon ~ tibi
먹먹
boda A vedea, a se uita la, a privi
에
chaek carte
먹먹
Ilkda A citi
먹먹
maekjuBere
먹먹먹
masida A bea
먹먹
naeil maine
먹먹
chingu Prieten
먹먹먹
mannada
Televizor, televiziune
A (se) intalni
GRAMATICA Ø Conjugarea in 먹 / 먹 /먹 ( -a/eo/yeo) la prezent / 먹 / 먹 sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, atât la nivel intim cat şi standard de politeţe, la timpul trecut (atât la nivel intim cat si standard de politeţe), precum si pentru alte câteva constructii gramaticale. 먹
Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii: 먹(a)
– se foloseste pentru verbele care au 먹(a) sau 먹(o) ca ultima vocala in radacina verbului. 먹(eo)
- se foloseste pentru verbele care nu au 먹(a) sau 먹(o) ca ultima vocala in radacina verbului. 먹
(yeo) – se foloseste pentru verbele de tipul 먹먹 (hada).
La aceste terminatii verbale se adauga sufixul de politete 먹(yo) pentru nivelul standard de politete. De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina într-o consoana, atunci nu au loc eliminari sau contractii). EXEMPLE: 1. Radacina in 먹(a)
71
먹
+ 먹 -.> 먹(a)- [se elimina vocala 먹(a) care se repeta]
먹먹먹(mannada)-
a se intalni
Radacina 먹먹+먹 -> 먹먹(manna) - nivel intim/informal 먹먹먹
(manayo)- Eu ma intalnesc, tu te intalnesti etc.- nivel standard politicos
2. Radacina in
먹(o)
+ 먹 -.> 먹(wa)- [are loc contractia vocalei 먹(o) cu vocala 먹(a) rezultand diftongul 먹 (wa)] 먹
먹먹(boda) 먹+ 먹
– a privi
-> 먹(bwa) ->nivel intim/informal
먹먹(bwayo)-
Eu privesc, tu privesti etc.- nivel standard politicos
3. Verbe de tipul 먹먹 ( a face) 먹먹(hada)
+ 먹-> 먹(hae)- nivel intim/informal
먹
먹먹(haeyo)-
Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos
4..Radacina in 먹(eo) 먹
+ 먹 -> 먹(eo)- [se elimina vocala 먹(eo) care se repeta]
먹먹 먹 먹
(seoda) – a sta + 먹- > 먹(seo)- nivel intim/informal
+ 먹먹- > 먹먹(seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos
5. Radacina in 먹(u) + 먹 -> 먹(wo)- [are loc contractia vocalei 먹(u) cu vocala 먹(eo) rezultand diftongul 먹 (wo)] 먹
먹먹 먹
(juda) - a oferi, a da
+ 먹 –> 먹(jwo)- nivel intim/informal
먹먹(jwoyo)-
Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos
6. Radacina in 먹
먹(eu)
+ 먹 -> 먹(eo)
72
먹먹먹 먹먹
(yeppeuda) – a fi frumos
+ 먹 -> 먹먹(yeppeo)- nivel intim/informal
먹먹먹(yeppeoyo)-
eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos
7. Radacina in 먹(i) 먹
+ 먹 -> 먹(yeo)
먹먹먹 먹먹
(masida) - a bea
+ 먹 -> 저저(masyeo)- nivel intim/informal
저저저 (masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos
8. Radacina in 먹(ae) 먹
+ 먹 -> 먹(ae)
먹먹먹 먹먹
(bonaeda) – a expedia, a trimite
+ 먹 -> 먹먹(bonae)- nivel intim/informal
먹먹먹
(bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos
9. Radacina in consoana+ 먹(eo) 먹먹(meokda)-
a manca
먹+먹-먹먹(meogeo)먹먹먹(meogeoyo)먹먹(ilkda)-
nivel intim/informal
eu mananc, tu mananci etc.- nivel standard politicos
a citi
먹+먹-먹먹(ilgeo)먹먹먹(ilgeoyo)-
nivel intim/informal
eu citesc, tu citesti etc.- nivel standard
!!! OBSERVATIE !!! Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul 먹(yo) la forma verbului la nivel informal/intim. Ø Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- 에/ 에 (eul/reul) Particula 에/ 에 (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitie, substantivul asupra caruia se rasfrange actiunea verbului. Ea se plaseaza dupa obiectul in cauza( complement direct). Aceasta particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune (tranzitive). Particula 에(eul) se plaseaza dupa un substantiv ce se termina in consoana, iar 에(reul) se plaseaza dupa un substantiv terminat in vocala. 73
