La aceste cuptoare, transferul de căldură din incinta caldă (focarul) în incinta rece (camera de coacere) se face cu ajutorul aburului saturat de înaltă presiune. Prin schimbarea stării de agregare, fără variaţie de temperatură, sistemul apă-abur se încarcă cu energie pe care o cedează prin revenire la starea iniţială. Sistemul apă-abur saturat lucrează în domeniul de temperaturi 100-374,2oC (374,2oC – temperatura punctului punctului critic) care încadrează încadrează corespunzător domeniul de temperaturi al procesului de coacere (180-270 oC), [2,4,9,17]. Nivelul termic la care au loc schimbările stărilor de agregare (apă-abur şi abur-apă), pentru ca sistemul să poată primi şi ceda căldură, are aşadar o valoare intermediară cuprinsă între nivelul termic al incintei calde şi al incintei reci. Dintre cuptoarele încălzite cu abur saturat de înaltă presiune face parte şi cuptorul Dampf, unul din primele cuptoare de acest tip. Cuptorul Dampf (fig.11.2) se compune dintr-o carcasă paralelipipedică paralelipipedică de zidărie, cu rol de rezistenţă, de izolare şi acumulare de căldură. În interiorul acestei carcase sunt amplasate, în straturi suprapuse, toate elementele funcţionale ale camerelor de coacere (două la număr), după direcţia unor plane paralele, înclinate sub un anumit unghi (15-17 mm/m) care permite curgerea condensului prin ţevile de încălzire (numite ţevi Perkins) şi observarea tuturor bucăţilor de aluat.
Fig.11.2. Schema constructivă a cuptorului Dampf
1.carcasă din zidărie; 2.strat din bucăţi de sticlă; 3.strat de umplutură; 4.placă metalică cu inerţie termică; 5,5’,5”.sistem de ţevi cu robinete; 6.sifon de colectare şi evacuare; 7.vatră din ceramică; 8,8’.ţevi Perkins (superioare şi inferioare); 9.strat de izolaţie; 10.canale de evacuare abur; 11.uşi de încărcare şi descărcare cuptor; 12.denivelare tehnologică; 13.focar.
