Cultura marului
2.3. Tehnica formarii coroanelor Pe langa ingrijirile date pamantului, trebuie sa avem o grija tot atat de mare de pomi in ceea ce priveste formarea coroanei, dimensiunile scheletului si grabirea grabirea intrarii pe rod.
Formarea coroanei se face prin taieri de scurtare si rarire a ramurilor. Aceste taieri, au rostul de a imparti ramurile principale (cele mai groase) deopotriva (egal), in jurul trunchiului, precum si asearea lor cat mai buna in inaltime, pe a!ul pomului. Tinand seama de anumite reguli de aseare a ramurilor pomului in coroana, facem ca lumina si aerul sa patrunda cu usurinta in coroana, lucru care are ca urmare fabricarea unei cantitati mai mari de hrana in frune. Totodata, prin taieri inlesnim ingrosarea ramurilor, imputernicind asadar coroana, pentru a putea sa tina cu mult mai multa usurinta greutatea rodului. Tot prin taieri, ajutam imbracarea ramurilor mari cu altele mijlocii, a celor mijlocii cu altele mai mici si asa mai departe. Toate aceste ramuri la un loc formeaa scheletul coroanei si se numesc ramuri de schelet. Pe ramurile mijlocii si mici (de schelet) iau nastere ramurelele de rod c are poarta flori si apoi fructele. "u cat ramurelele de rod sunt mai numeroase, cu atat se formeaa mai multe flori si fructe, iar pomul incepe sa rodeasca mai devreme. Toate aceste avantaje se obtin prin scurtarea si rarirea ramurilor tinand seama de forma de coroana c e vrem sa o facem. #n literatura de specialitate la specia mar sunt preentate si recomandate mai multe tipuri de coroana. Pentru livada de langa casa vom preenta cele mai uuale si usoare forme de coroana, care nu necesita cheltuieli prea mari cum sunt$ piramida etajata, piramida intrerupta (vasul) si palmeta libera. 2.3.%. Taieri de formare a coroanei in forma de piramida etajata #n anul # dupa plantare, primavara, pomul sub forma de varga se va scurta la &' cm de la punctul de altoire. #n timpul anului se vor elimina lastarii de pe tulpina pana la ' cm inaltime. e vor lasa sa creasca circa 3 (trei) lastari dispusi la un unghi de %2'* si a!ul pomului sau varful de crestere. #n anul al doilea,$ primavara cele trei ramuri se vor scurta la 3'+' cm lungime iar a!ul (ramura din mijloc sau de prelungire a trunchiului) se va taia cu 2' cm mai lung decat ramurile laterale. -upa o astfel de taiere, in timpul verii din mugurii aseati la varfurile ramurilor laterale cresc lastarii puternici de prelungire. -in ceilalti muguri aseati mai jos, cresc, de asemenea lastari,dar mai slabi. "ei mai importanti pentru noi sunt lastarii de prelungire din varfuri, pe care, daca e nevoie in cursul verii, ii putem intari prin ciupirea varfurilor celorlalti lastari aseati mai jos. #n anul al treilea, primavara, inainte de a porni seva,ramura principala de schelet care este p rinsa cea mai jos pe tulpina se scurteaa la '+' cm (impreuna cu prelungirea ei), masurat de la punctul de prindere (baa) pe trunchi spre varful ramurii. "elelalte doua ramuri principale de schelet impreuna cu prelungirea lor se scurteaa la aceeasi inaltime cu cea dintai. A!ul sau ramura de mijloc (prelungirea trunchiului) se taie cu 2/ cm deasupra celor trei ramuri principale (cu o lungime de foarfece). "elelalte ramuri (numite ramuri secundare de schelet) crescute pe ramurile principale si pe a! se scurteaa la 3+ muguri buni iar cea care ameninta prelungirea se inlatura. Taierea de scurtare atat la ramurile principale cat si la celelalte se face totdeauna la o muchie de briceag deasupra unui mugure care priveste in afara coroanei, caci numai acesti muguri dau prelungiri bune care cresc in afara si nu inauntru coroanei. -upa o astfel de taiere, spre varful fiecarei ramuri principale, precum si spre varful a!ului, cresc 3+ lastari puternici.
0oi insa nu avem nevoie de toti lastarii si pentru a nu irosi fara rost hrana, cat si pentru a intari lastarii de trebuinta, cand ei au ajuns la lungimea de 2'+2/ cm, trebuie sa facem urmatoarea lucrare$ 1a fiecare ramura principala se alege un lastar bun de prelungire si un alt lastar aseat, fie in dreapta, fie in stanga si care nu ameninta sa+l intreaca pe cel de prelungire spre a forma prima ramura secundara de schelet (ramificare). Acesti doi lastari, se lasa intregi, ceilalti lastari vigurosi de la varfuri se scurteaa la /+ frune iar daca unul dintre ei creste inauntrul coroanei, sau drept in sus si este aseat pe partea dinauntru a ramurii principale se taie de la baa (la ras). 1ucrarea aceasta se face la toate trei ramurile principale, avandu+se grija ca ramura secundara de schelet sa se lase la toate de aceeasi parte adica fie in dreapta, fie in stanga. Pe a! (ramura de prelungire a trunchiului) se alege mai intai lastarul de prelungire, apoi inca trei lastari, impartiti deopotriva in jurul pomului si distantati la '+&' cm de primul etaj, care vor forma al doilea rand de ramuri (sau al doilea etaj). #n al patrulea an, primavara devreme, inainte de pornirea sevei, prelungirea ramurilor principale de schelet se scurteaa cu jumatate sau cu o treime din lungimea lor, dupa vigoare, adica cam /' cm cel putin si ' cm cel mult, masurand de la prima ramura secundara de schelet. amura secundara se scurteaa si ea cu %/+2' cm mai jos fata de varful (taiat) prelungirii ramurii principale. #n unele cauri, la pomii vigurosi, in urma ciupirii de vara a varfurilor, facuta pentru ingrosarea lastarilor de prelungire, apar in apropierea locului ciupit noi ramuri laterale (secundare). -aca aceste ramuri au crescut bine, la taierea din primavara, se opreste si cea de+a doua ramura secundara de schelet, taind pomul ca pentru anul urmator. #n acest fel se castiga un an in formarea coroanei. "ele trei ramuri lasate pentru formarea celui de+al doilea etaj se scurteaa cu 2' cm mai sus decat varfurile taiate ale prelungirilor ramurilor principale de schelet din primul rand de ramuri (primul etaj). A!ul de prelungire al trunchiului se taie cu 2/ cm mai sus de varful ramurilor din etajul al doilea. Toate celelalte ramuri se scurteaa mai mult sau mai putin dupa cum au sau nu loc sa creasca, dar cele puternice de la varfuri si mai ales cele crescute inauntrul coroanei se taie de la baa (la ras), incat pomul sa primeasca lumina si aer suficient. #n urmatorii ani, la etajul intai se continua a se scurta prelungirea si a doua ramura secunda ra dupa aceleasi reguli folosite in anul al patrulea. tajul al doilea se taie la fel ca etajul intai in anul al patrulea adica se lasa o prelungire si prima ramura secundara.
Fig. 2.%. Formarea piramidei etajate. Aspectul pomilor dupa4 taiere in anul # (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d) dupa4 plantare -upa acesti +/ ani de formare a ramurilor principale si secundare scheletul coroanei poate fi socotit terminat. -upa acest timp pomii incep sa rodeasca bine si de la aceasta vreme taierile puternice (asa cum s+au facut pentru formarea coroanei) ar dauna pomilor si in primul rand ar intaria rodirea. 2.3.2.Taieri de formare a coroanei in forma de + Palmeta libera Aceasta forma de coroana este recomandata pentru soiurile de vigoare mijlocie, altoite pe portaltoi de vigoare mijlocie. Taierea pomilor in anul intai dupa plantare este conditionata de cativa factori. Pomii plantati sub forma de vergi se scurteaa la /5&' cm de la nivelul solului, in scopul proiectarii primelor doua ramuri principale si a a!ului pomului. 6data cu demugurirea se suprima toti mugurii din ona trunchiului pe o distata de /' cm de la nivelul solului. #n luna mai, cand lastarii ating lungimea de 2'+2/ cm, se aleg doi pe directia randului, la un interval de &+%2 cm unul de altul, pentru formarea etajului intai si unul pentru prelungirea a!ului. "eilalti lastari se suprima. #n anul al doilea 78&2%%4 primavara se corecteaa un ghiul de insertie al sarpantelor (ramuri principale) din primul etaj prin inclinare si se echilibreaa intre ele prin scurtarea ramurii mai viguroase. -aca lungimea ramurilor alese pentru primul etaj este mai mare de ' cm, ele se scurteaa la /+/' cm de la baa. #n timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaa lungimea de %'+%/ cm, se suprima concurentii lastarilor de prelungire a a!ului si ai ramurilor de schelet. -e asemenea, se plivesc lastarii verticali de pe latura superioara a sarpantelor (ramurilor principale) si de la baa lor. 1astarul de prelungire al a!ului nu se ciupeste, pentru a obtine lastari anticipati. -at fiind faptul ca lipseste spalierul, reglarea unghiului de ramificare se face in fiecare an, prin transferul directiei de crestere a sarpantei pe o ramura e!terioara orientata de+a lungul randului. #n anul al treilea 78&2%%4 inainte de pornirea pomilor in vege tatie, primavara devreme se scurteaa a!ul la /'78&2%%4' cm fata de punctul de insertie al celei de+a doua sarpante (ramura principala) a etajului intai. #n acest an, precum si in anii urmatori se urmareste ca unghiul de ramificare sa fie cuprins intre /'+ '*. -aca ramurile de prelungire a sarpantelor sunt prea lungi, ele se scurteaa la /'+// cm. -e
asemenea se scurteaa si ramurile ramase pe a! si la baa sarpantelor la o lungime de ma!im 2' cm (o lungime de foarfeca). amurile concurente ale sarpantelor (ramurilor principale) si cele ce cresc pe partea superioara (pe creasta) se elimina. amurile cu poitie laterala fata de sarpanta se scurteaa la circa /' cm lungime. Pe a! se lasa 2+3 ramuri de vigoare mijlocie, orientate preponderent spre intervalele dintre randuri, care se scurteaa slab si in anii urmatori se transforma in formatiuni fructifere. -aca ramurile lasate sunt viguroase, atunci se scurteaa la %'+%2 muguri, pentru ca in anul urmator sa se transfere cresterea la o ramificare orientata spre oriontala. "elelalte ramuri aflate pe a! se suprima. #n timpul vegetatiei cand lastarii au lungimea de %/+2' cm, se aleg doi pentru formarea sarpantelor si unul pentru prelungirea a!ului. 1astarii alesi pentru sarpante trebuie sa fie vigurosi, cu un unghi larg de insertie (prindere) si orientati preponderent de+a lungul randului de pomi in directii opuse. #n anul al patrulea, primavara inainte de pornirea sevei, se corecteaa unghiul de insertie (prindere) a sarpantelor din primul etaj prin transferarea directiei de crestere a lor, pe o ramura orientata de+a lungul randului sub un unghi necesar, dupa aceasta procedandu+se la o scurtare a e i la // cm sau la nivelul celei mai putin viguroase. amurile concurente, lacome, precum si cele amplasate pe ramura superioara a sarpantei (pe creasta) si la baa lor se suprima. amurile 3 + , alese ca sarpante se scurteaa slab iar daca sunt viguroase scurtarea se face la /' cm. amurile lasate pe a! intre sarpante se scurteaa transferandu+le cresterea la o ramura orientata spre oriontala. A!ul se scurteaa in functie de vigoarea pomului la /'+' cm de la punctul de insertie a celei de+a patra sarpanta.
Fig 2.2. Formarea palmetei libere. Aspectul pomilor dupa taiere in anul # (a), al doilea (b), al treilea (c), al patrulea (d) dupa plantare
Pe sarpante se aleg lastarii de prelungire, se suprima concurentii, cei lacomi si care cresc pe partea superioara (pe creasta). 1astarii aparuti pe a! intre sarpante se ciupesc la +/ frune, pentru a+i obliga sa fructifice. -upa formarea coroanei, in anii urmatori prin taieri de productie se urmareste structurarea sarpantelor, o garnisire corespunatoare cu formatiuni de rod si atingerea parametrilor specifici formei de coroana. 2.. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia mar
Pomicultura se confrunta astai cu o serie de mari neajunsuri. 1ipsa fondurilor banesti, a masinilor si a aparaturii de stropit si aplicarea tehnologiilor de ai pe maine au dus la declinul liveilor. -aunatorii de temut in liveile de mar care pot distruge productia si livada sunt$ paduchele lanos (riosoma lanigerum), paduchele din an 9ose (:uadraspidiotus perniciosus), insectele minatoare si defoliatoare, afidele si acarienii, gargarita florilor de mar (Antonomus pomorum) si viermele merelor (";dia pomonella). Toti acesti daunatori se pot distruge folosind produse insecticide si acaricide.
ualis), fainarea (Phodosphaera leucotricha), focul bacterian (r?inia am;lovora), monilioele, bolile de scoarta, virusurile latente si proliferarea marului. Tratarea marului se va face cu produse fungicide sistemice cat si fungicide de contact. -aunatori pentru liveile de mar pot fi soarecii de camp si iepurii care pot provoaca mari pagube, atunci cand solul nu este intretinut sau pomii protejati. 0ota. #n caul soiurilor cu reistenta genetica la boli, (omus % si 3, Prima, Prima, Pionier, =oinea, "iprian, Florina, Aura, omus etc.), se efectueaa numai +& tratamente cu insecticide, eliminandu+se complet stropirile cu fungicide. Atunci cand se cultiva soiuri cu reistenta genetica la boli, cum ar fi$ @eneros, Auriu de
