Criza Rachetelor Din Cuba

CRIZA RACHETELOR  DIN CUBA

1.Ev 1.Evol olut utia ia conf confli lict ctul ului ui inte intern rnat atio iona nall , cauz cauze, e, acto actori ri impl implic icat ati, i, evol evolut utie ie,,  fenomenologie,  fenomenologie, primele reactii şi potentiale potentiale consecinte ale izbucnirii izbucnirii conflictului  conflictului  respectiv

Criza rachetelor din Cuba poate fi coniderat! un e"e#plu perfect de criz!$ fiind contrui ruit! %n a&a fel %nc %nc't toa toate fazele e re( re(!ec foarte rte clar lar &i unt bine deter#inate)Cu*'ntul +criz!,$ %n ulti#a *re#e a de*enit un cli&eu fiind foloit foarte de &i aruncat cu u&urin-! in orice %#pre.urare)Cei #ai reonabili de acet lucru unt ziari&tii$ pentru c! nu au &tiut ! p!treze enul trict al cu*'ntului &i l/au f!cut ! fie depreciat ca intru#ent de analiz!) 0tudiul crizelor interna-ionale ete un feno#en recent ce %&i are apari-ia odat! cu criza rachetelor din Cuba) Criza nu %nea#n! neap!rat un r!zboi$ cu# ete coniderat! (re&it %n #a.oritatea cazurilor)Ea poate fi ituat! la %nceputul$ #i.locul au f'&itul acetuia) Criza din Cuba e %ncrie %ntr/un conte"t interna-ional de re*enire la r1zboiul r1zboiul rece dup1 relati*a detindere a anilor 2345/2346) 2345/2346) Ea ete punctul cul#inant al unui proce care a %nceput cu trei ani #ai de*re#e$ %n ti#p ce (uerilele cubaneze ale lui 7idel Catro / refu(iat %n 0ierra 8aetra %n 2346 / au ocupat Ha*ana$ dup1 un lun( #ar& de/a lun(ul inulei$ alun('ndu/l alun('ndu/l de la putere pe dictatorul dictatorul Batita$ #ult1 *re#e u-inut de 0UA ) PRECRIZA /corepunde rela-iilor pro(rei* de(radante %ntre Cuba &i 0UA de la luarea puterii$ la Ha*ana$ de c!tre 7idel Catro la 92 ianuarie 2343) A#ericanii i/au pri.init pe anticatri&tii refu(ia-i %n 7lorida$ apoi /a e#nat acordul co#ercial dintre Cuba &i UR00 :februarie 2369; care pre*edea cu#p1rarea de c1tre ru&i a cinci #ilioane de tone de zah1r :principala reur1 cubanez1; %n cinci ani &i au fot na-ionalizate %ntre %ntrepr prind inder erile ile a# a#er erica icane ne :au(u :au(ut t 23 2369; 69;)) octo#brie 236? #archeaz! #archeaz! ruptura acetui acetui echilibru echilibru detul de  precar$caracterizat prin #i&c!ri de trupe &i #ateriale #ilitare $prin infor#a-ii alar#ante din partea er*iciilor ecrete)
2 din >

ESCALADAREA/debuteaz!

pe data de ?? octo#brie la ora 23)99$ c'nd dup! o %ndelun(at! reflec-ie a pre&edintelui$ coroborat! cu conultarea a nu#ero&i e"per-i :infor#atori;$rote&te un dicur tele*izat %n care ete anun-at intalarea nu a unei  blocade : act de r!zboi; $ ci a unei carantine) 8!urile luate la! ! e intelea(! c! ete  poibil! foloirea for-ei ar#ate) re&edintele a#erican era con&tient c1 practica o  politic1 pe #uchie de cu-it$ care %l f1cea *ulnerabil %n ochii a#ericanilor care nu/&i doreau un r1zboi &i cuno&teau care ar fi fot pre-ul de pl1tit %n cazul unui conflict nuclear cu UR00)
decoperirea ra#pelor de lanare &i cu faptul c1$ pe dru#ul c1tre inul1$ e afl1 car(ouri o*ietice purt1toare de rachete ofeni*e &i de bo#bardiere Iliu&in) Intalarea acetor ar#e %n Cuba$ coniderate +defeni*e, de c1tre @re#lin$ nu ar fi #odificat funda#ental raportul de for-e dintre cele dou1 #ari puteri$ dar *enea %n contradic-ie fla(rant1 cu  pro#iiunile o*ieticilor &i$ #ai ale$ ar fi putut a*ea un efect piholo(ic coniderabil aupra alia-ilor 0tatelor Unite) 8ea.ul pre&edintelui a fot %n-ele) Un onda. de pe ?6 octo#brie indica faptul c1 > dintre a#ericani aprobau decizia Caei Albe)
octo#brie$ car(ourile o*ietice %&i continu! i#perturbabile %naintarea) 0ub#arine e %ndreapt! c!tre 8area Caraibilor)rezen-a #ai #ultor ub#eribile ete de.a e#nalat! %n zon!)Co#itetul a#erican de criz! apreciaz! c! &ocul$dac! *a a*ea loc e *a produce %ntre orele 29)59 &i 22 di#inea-a) FAZA DE DESTINDERE

reocupat at't 1 ob-in1 ucceul %n aceat1 confruntare$ c't &i 1 nu declan&eze un nou r1zboi #ondial$ @enned a a*ut (ri.1 1 %i lae lui Hru&cio* poibilitatea de a da %napoi f1r1 a/&i pierde pretan-a) u %n fa-a unei fer#it1-i ce ad#itea co#pro#iul$ Hru&cio* a deci 1 nu ri&te o confruntare nuclear1 &i a ordonat na*elor o*ietice care e %ndreptau pre zona fierbinte 1 e %#pr1&tie &i 1 nu for-eze blocada na*al1 a#erican1)
? din >

 partea UR00$ %ntruc't 0tatele Unite &i/au tabilit influen-a upre#1 %n e#ifera *etic1) Criza /a atenuat rapid$ fapt care a reprezentat pentru @enned un #are ucce peronal$  pre&edintele a#erican de*enind %n c'te*a zile eroul erei nucleare) Hru&cio* di#potri*1$ al c1rui #obil a r1#a detul de obcur p'n1 %n zilele noatre / tetare a fer#it1-ii a#ericane$ dorin-a de a contr'n(e 0tatele Unite la o ne(ociere (lobal1$ inclui* %n ce  pri*e&te Berlinul$ au pur &i i#plu o t'r(uial1G retra(erea rachetelor a#ericane def1&urate %n Turcia &i %n Iran %n chi#bul aceleia a rachetelor o*ietice din Cuba / a  pierdut %n aceat1 afacere #ult din creditul de care e bucura %n lu#ea a treia &i chiar %n UR00) Lu#ea a fot ti#p de c'te*a zile la un pa de o catatrof1 nuclear1) I#ediat dup1 aceat1 criz1 a rachetelor$ ru&ii &i a#ericanii /au tr1duit 1 pun1 la punct #i.loacele de a e*ita o ae#enea confruntare la *'rf) E*eni#entele din octo#brie 236? au #arcat punctul cul#inant al r1zboiului rece$ dar &i pri#ul pa al unui proce care *a duce la detindere) Criza din Cuba a er*it drept #o#ent al ade*1rului$ de#ontr'nd caracterul inuci(a& al unei confrunt1ri directe %n epoca nuclear1)  Instrumente pentru soluţionarea conflictului 

)ri#a &i cea #ai i#portant! pare a fi +co#pro#iul,)
Din punctul #eu de *edere co#unitatea interna-ional! nu putea inter*eni %n olu-ionarea conflictului)8oco*a &i =ahin(tonul ne(ociaz! aproape direct$ unt dou! uperputeri care &i/au dat ea#a de pericolul la care /au e"pu &i care nu pot da %napoi la i#pla inter*en-ie a unui tat au altul)Aten-ia pe care acete tate o acord! altora ete  pur i i#plu for#al! &i %ncri! %n ter#eni diplo#atici)Cuba ete pionul %ntr/o partid! de &ah) Iluzia dat! europenilor c! inter*en-ia lor ar a*ea *reun rot nu face dec't !/i %ncadreze #ai bine %n cate(oria neputincio&ilor)Chiar China$ tat cu care UR00 a*ea rela-ii foarte bune nu poate face ni#ic)Ete doar un co#pro#i ruo/a#erican pe care nu/l %#piedic! ni#ic)

5 din >

%. Cre rmn principlele impedimente si pro&leme posi&ile de re$ol!t pe termen lun# dup rest&ilire pcii ' lund in clcul consecintele cumulte de' lun#ul con(lictului ' cine se ! ocup de implementre solutiilor

Criza din Cuba a f1cut cele dou1 #ari puteri 1 de*in1 con&tiente c1 poeia &i  proliferarea ar#elor nucleare unt un pericol pentru o#enire$ #oti* pentru care e *or  tr1dui 1 pro#o*eze un (en de ar#iti-iu %n acet do#eniu$ f1r1 totu&i 1 renun-e la cura %nar#1rii %n do#eniul ar#a#entelor trate(ice) A#ericanii &i ru&ii /au tr1duit 1  p1treze un #onopol &i 1 e"ercite controlul aupra r1p'ndirii ar#elor nucleare ne(ociind #en-inerea unui relati* echilibru %ntre for-ele lor de decura.are)
Re*ita +Lu#ea, Re*ita +0fera oliticii,

> din >