CONTRACTUL DE CONT CURENT
Nisioi Maria Cristina Putină Ana Maria Master EDA, an 1 1
CONTRACTUL DE CONT CURENT
Capitolul I. Contractul de cont curent: noţiune, părţi şi caracteristici Noţiunea de contract de cont curent , conform dicţionarelor economice, este definită ca reprezentând contractul în temeiul căruia părţile se înţeleg ca, în loc să achite separat şi imediat creanţele lor reciproce, izvorâte din prestaţiile făcute de una către cealaltă, lichidarea să se facă la un anumit termen , prin achitarea soldului de către partea care va fi debitoare .
Utilizarea acestui tip de contract este efectuată de comercianţii care au un volum
mare de afaceri reciproce, mai ales când ei se află în localităţi diferite aflate la departare una de alta. În raporturile ce decurg din contractul de cont curent, niciuna dintre părţile contractante nu se desemnează de la început ca şi creditor sau ca debitor exclusiv şi nici nu se comportă ca atare în decursul executării contractului, această situaţie încetând numai la încheierea contului. Aceasta din urmă este operaţiunea finală care diferenţiază creditorul de debitor şi prin intermediul căruia, în urma compensării, reiese un sold final debitor sau creditor, pentru ultimul putându-se intenta acţiune în justiţie. Conform articolului 3 al Codului Comercial, contractul de cont curent nu este precizat între actele de comerţ obiective, acesta regăsindu-se la titlul X, art. 370-373. Prin aplicarea dispoziţiilor articolului 4, Cod Comercial, acest contract poate fi considerat un act de comerţ subiectiv
(dobândeşte comercialitate datorită legăturii cu o operaţiune calificată de lege ca
fiind cauză comercială). Potrivit art. 6, Cod Comercial, contul curent este o faptă de comerţ dacă are o cauză comercială. Relaţia de cont curent poate fi stabilită şi între un comerciant şi un necomerciant, chiar şi între doi necomercianţi pentru afaceri civile. În ceea ce îi priveşte pe necomercianţi, contul curent nu este considerat faptă de comerţ doar dacă are o cauză comercială (art. 6).
Părţile între care se încheie contractul de cont curent poarta denumirea de corentişti . Acestea se pot regăsi în ipostazele următoare:
un comerciant angrosist şi unul detailist pentru toată seria continuă de vânzări comerciale intervenite între ei;
2
un comerciant şi un comisionar;
un comerciant şi reprezentantul său etc.
Prestaţiile pe care părţile şi le fac se numesc remise sau rimese şi constau în operaţiuni prin care o parte pune la dispoziţia celeilalte părti o valoare patrimonială de orice fel, urmând ca suma cuvenită să fie depusă în cont curent. În consecinţă, rimesa poate consta intr-o sumă de bani efectiv platită, orice titlu de credit emis (cambie, bilet la ordin, CEC, ordin de plata etc.) şi orice credit concedat (de exemplu, preţul datorat ca urmare a unei vânzări de mărfuri). Suma de bani trecută în cont îşi pierde individualitatea, deoarece se contopeşte cu sumele înregistrate în cont, la activ sau la pasiv, după caz. Numai la scadenţă prin adunarea separată a posturilor de la activ şi de la pasiv, se va putea şti care dintre cele două părţi este debitoare, şi care, bineînţeles va trebui să achite soldul. Remisele au caracter facultativ , astfel că un corentist nu poate obliga pe celalalt să-i facă rimese, dar este firesc ca rimesele reciproce să existe deoarece, contractul de cont curent nu este un contract de împrumut (propriu-zis) ci un contract de rezultat, accesoriu, conex cu unul sau mai multe acte obiective de comert. Caracteristicile juridice ale contractului de cont curent sunt următoatele:
este un contract bilateral – încheiat între două părţi, care se
obligă să se crediteze reciproc pentru prestaţiile efectuate;
un contract "intuitu personae" - identitatea persoanei cu care
se încheie contractul este determinantă pentru încheierea lui, astfel că obligatiile asumate de catre persoana respectivă nu pot fi indeplinite prin reprezentant si nu sunt transmisibile;
un contract consensual - se incheie prin simplul consimţământ
al părtilor, fără ca legea sa prevadă, pentru validitatea lui, indeplinirea unor condiţii de formă;
un contract cu titlu oneros - părţile urmăresc realizarea
anumitor interese materiale sau contraprestaţii băneşti; sumele trecute în cont produc dobânzi ”în debitul primitorului, de la data înscrierii” ,potrivit art. 370 pct. 3 Cod comercial;
un contract cu executare succesivă, prin remiterile reciproce şi
alternative;
3
un contract accesoriu – contract suport pentru executarea altor
contracte între aceleaşi părţi; dacă este încheiat între două bănci este un contract autonom. Cea mai uzuală formă a contractului de cont curent este aceea bancară, adica a contractului incheiat intre o banca (institutia de credit) şi un client al sau in scopul de a facilita circulatia şi fructificarea banilor. Banca poate interveni şi ca simplu intermediar intre doi comercianti care convin sa-şi lichideze operatiunile prin inregistrari in conturile ce le au deschise la aceeasi banca sau la banci diferite. Cu toate că acest tip de contract se consideră încheiat din momentul realizării acordului de voinţă, executarea contractului este evidentiată prin inregistrarea contabila a remiterii in cont si stabilirea soldului. Prin evitarea lichidării individuale şi a fiecărei creanţe, în favoarea unei creditări reciproce şi lichidării la un anumit termen numai prin plata soldului, comercianţii realizează economii de bani şi timp. Mai mult, până la încheierea contului la scadenţă, sumele intrate în cont pot fi folosite de către părţile contractante.
Utilitatea contractului de cont curent consta în aceea ca:
reprezintă un mod simplificat de reglementare a creanţelor reciproce;
constituie un instrument de credit comercial.
Capitolul II. Principiile de drept ce stau la baza contractului Potrivit legii, persoana fizică sau juridica au dreptul sa isi manifeste liber vointa, potrivit intereselor sale, cu respectarea limitelor generale legale. Aceste limite sunt stabilite generic prin art. 5 Cod civil potrivit căruia nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri”. Acest text de lege este completat de art. 958 Cod civil, potrivit caruia „cauza este nelicită cand este prohibită de legi, cand este contrarie bunelor moravuri si ordinii publice”. În ceea ce priveste incheierea contractelor, partile au dreptul de a -si manifesta liber vointa in sensul nasterii, modificarii, transmiterii si stingerii unor drepturi si obligatii
.
Libertatea manifestarii vointei partilor contractuale se defineste ca o libertate contractuală si constituie o expresie a drepturilor si libertatilor omului. Libertatea contractuală se refera la faptul ca orice persoana are dreptul de a încheia orice contract, cu orice partener si cu clauzele pe care partile le convin, cu singurele limite impuse de ordinea publica si bunele
4
moravuri. Acesta reprezinta un principiul al dreptului privat, adica al dreptului civil si al dreptului commercial, care are urmatoarele efecte pentru raporturile contractuale la care participa comerciantii:
Libertatea in exprimarea vointei la incheierea contractului. Orice contract, in sensul de operatiune juridica, se incheie in mod valabil prin simplu act de vointa, indiferent de forma de manifestare a vointei partilor contractante; 1
Interpretarea continutului contractului;
Efectele specifice contractelor sinalagmatice.
Capitolul III. Efectele juridice ale contractului de cont curent Efectele contractului de cont curent se impart în:
efecte principale privesc transferul dreptului de proprietate, novatia, indivizibilitatea si compensatia (art. 370 C.com.);
efectele secundare se refera la curgerea dobanzilor, dreptul la comision si alte cheltuieli.
1. Efectele principale. Ca efect al contractului de cont curent, prin înscrierea în cont a unei remiteri având ca obiect o anumită valoare patrimonială, va opera transmiterea dreptului de proprietate privind valoarea respectivă între transmiţător şi primitor (art. 370 C.com.) 2. Prin urmare, contractul produce strãmutarea proprietãtii valorilor înscrise în contul curent asupra primitorului lor, prin aceea cã el le trece în debitul sãu. Novaţia. Contractul de cont curent operează şi o novaţie, obligaţia iniţială se stinge şi este înlocuită cu o nouă obligaţie, al cărei temei este contractul de cont curent (art. 1128 C.civil). Potrivit contractului iniţial, cel care a primit marfa datora preţul. Acest preţ a fost trecut în cont ca o creanţă a celui care a transmis marfa astfel încât obligaţia initială de plată a preţului a fost înlocuită cu o nouă obligaţie care apare în cont, sub formă de credit şi debit (art. 370 1 2
Corsiuc, Olia Maria, Drept commercial , Editura Lumina Lex, Bucuresti 2007,p 212 Codul Comercial, http://www.dsclex.ro/coduri/ccom1.htm#t9
5
pct.1 C.com.). Înscrierea însã în contul curent a unui efect de comert sau a unui alt titlu de credit e presupusã fãcutã sub "rezerva încasãrii”.
Indivizibilitatea. Sumele înscrise în cont pe baza prestaţiilor făcute îşi pierd indivizibilitatea, ele se contopesc într-un tot indivizibil .Prin urmare, până la data încetării contului, între părţi nu există nici creanţe, nici datorii şi nici una din părţi nu poate formula vreo pretenţie faţă de cealaltă parte3.
Compensaţia. Contractul de cont curent are ca efect şi o compensaţie (art. 370 pct.2 C.com.) deci, datoriile reciproce ale părţilor se sting până la concurenţa debitului şi creditului, urmând a se plăti eventuala diferenţă.
2. Efectele secundare Curgerea dobânzilor . Potrivit art. 370 pct. 3, pentru sumele trecute în cont, curg dobânzi în favoarea celui creditat, de la data înscrierii fiecarei operaţiuni până la încetarea contractului. Dobânzile sunt comerciale şi se socotesc pe zi, dacă parţile nu s-au înţeles altfel (art. 370 pct. 3 alin 2).
Dreptul la comision şi alte cheltuieli. În temeiul art. 371 C.com. ”existenţa contului curent nu exclude drepturile de comision şi plata cheltuielilor pentru afacerile însumate în contul bancar. Comisionul poate fi nu numai un rezultat al operaţiunii bancare ci poate fi datorat şi pentru alte operaţiuni (pentru vânzare, mandat, transport etc).Dacă cel care primeşte prestaţia îndeplineşte anumite servicii care în mod obişnuit se plătesc, partea în cauză are dreptul să se crediteze cu suma ce i s-ar fi cuvenit.De asemenea, partea care a făcut anumite cheltuieli pentru operaţiunea trecută în 3
Tribunalul Judeţeţean Iaşi, dec.civ. nr. 643/ 1993, în ”Revista de drept comercial” nr. 4/1993, p. 81
6
cont, de exemplu, cheltuieli de poştă, vamă etc., are dreptul să se crediteze în cont cu sumele respective.
Capitolul IV. Încetarea relaţiilor generate de contractul de cont curent Relaţiile generate de contractul de cont curent pot fi încetate fie prin închiderea contului curent, fie prin desfiinţarea acestuia.
Închiderea contului curent. Închiderea contului curent şi lichidarea diferenţei vor avea loc la termenele scadente stabilite prin convenţie şi, în lipsă, la 31 decembrie a fiecarui an (art.372 C.com.). Închiderea contului curent poate avea loc, în cursul executării contractului sau la înţelegerea părţilor. În ambele situaţii se produce compensarea maselor indivizibile de credit şi debit şi stabilirea unui sold final, creditor în favoarea unui corentist şi debitor în sarcina celuilalt. Dobânda diferentei curge de la data lichidãrii. Numai diferenta (soldul) lichidată la încheierea contului curent poate fi supusã executiei sau opririi în mâna unui al treilea sau asiguratã prin ipotecã. Dacã s-a consimtit o ipotecã pentru credit deschis, posesorii efectelor create sau negociate în termenul acestei deschideri de credit nu se vor putea folosi de dânsul decât pânã la concurenta soldului final aI contului.
Desfiinţarea contului curent. Contractul de cont curent se desfiinţează :
pe cale convenţională, când parţile stabilesc un termen, potrivit art. 373 pct. 1, care ajunge la scadenţă;
ca efect al caracterului intuitu personae : - prin retragerea uneia din părţi, în lipsă de convenţie (art. 372 pct. 2); -
prin falimentul uneia din părţi (art. 373 pct. 3).
Aceste cazuri desfiinţează contractul de cont curent de drept. Contractul de cont curent se desfiinţează la cererea uneia din părti, datorită morţii şi interdicţiei sau incapacităţii legale a celeilalte părţi (art. 373 alin.2).
Capitolul V. Contractul de cont curent in practică
7
Cea mai uzuală formă a contractului de cont curent este aceea bancară, adica a contractului incheiat intre o bancă (institutia de credit) şi un client al sau in scopul de a facilita circulatia şi fructificarea banilor. Banca poate interveni şi ca simplu intermediar intre doi comercianti care convin sa-şi lichideze operatiunile prin inregistrari in conturile ce le au deschise la aceeasi banca sau la banci diferite. Cu toate că acest tip de contract se consideră încheiat din momentul realizării acordului de voinţă, executarea contractului este evidentiată prin inregistrarea contabila a remiterii in cont si stabilirea soldului. Contul curent bancar este un instrument bancar, care serveşte la pastrarea banilor si la efectuarea de plati, incasari sau transferuri bancare. Acesta poate fi deschis în lei sau valută, iar sumele depuse în cont de titular (prin salariu sau depuneri) beneficiaza de dobanda la vedere, nu au un termen prestabilit, iar accesul la acestea se face fara restrictii. Avantajele încheierii unui contract de cont curent, pentru client, sunt legate de avantajele aduse de contul curent: accesibilitate la sumele din cont; costuri mici; comoditate prin folosirea serviciilor bancare la distanţă; economie de timp; control asupra tranzactiilor. În acest caz, contractul de cont curent este definit ca fiind convenţia încheiată „intuitu personae” prin care părţile, de regulă o bancă şi clientul ei, consimt că toate creanţele şi datoriile lor reciproce să fuzioneze într-un sold unic care să definească poziţia unuia faţă de celălalt ca debitor sau creditor. Un asemenea contract se poate încheia şi între două bănci sau între doi comercianţi care nu sunt instituţii de credit, dar care consimt ca operaţiunile care se derulează între ei să fie înscrise în cont curent. În derularea firească a relaţiilor bancher – client se disting trei momente:
1. deschiderea contului – acest moment este condiţionat de existenţa capacităţii civile a titularului. În momentul deschiderii contului, banca trebuie să-şi informeze clientul în legătură cu condiţiile de utilizare ale acestuia, cu modalitatea de remunerare a diferitelor servicii efectuate prin cont. Documentele necesare deschiderii contului curent sunt:
cartea de identitate;
formularul de deschidere cont curent (anexa 2).
La deschiderea contului, banca prezintă clientului Condiţiile Generale Bancare pentru Persoane Fizice care reprezintă cadrul general al relaţiei Banca - Client, termenii şi condiţiile de utilizare ale produselor şi serviciilor Băncii, Ghidul principalelor comisioane cât şi Lista de dobânzi in vigoare.
8
2.
funcţionarea contului bancar .
În conformitate cu înţelegerea stabilită (cel mai adesea printr-un contract), bancherul are obligaţia ţinerii contului clientului şi a efectuării operaţiunilor ordonate de titular, cu verificarea prealabilă a valabilităţii semnăturii. Banca trebuie să execute fiecare instrucţiune primită. În cazul în care se constată unele erori, ca urmare a neclarităţii ordinelor primite de la clienţi, banca este exonerată de orice răspundere. Fiecare operaţie este înregistrată în cont printr-un articol contabil şi adusă la cunoştinţa clientului prin extrasul de cont periodic (conform înţelegerii stabilite la deschiderea contului). Clientul are asupra băncii o creanţă egală cu soldul contului deschis. În limita acestuia, el poate trage cecuri, ordona viramente sau retrage numerar. Contabilitatea disponibilităţilor se realizează cu ajutorul contului 2511 Conturi curente, cont bifuncţional din punct de vedere al soldului, cu funcţie contabilă de datorii (pasiv). În creditul contului se evidenţiază sumele intrate reprezentând depuneri de numerar, încasări prin virament, credite obţinute, dobânzi bonificate de bancă. În debitul contului sunt evidenţiate sumele ridicate în numerar, plăţile efectuate prin virament, sume reprezentând rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi comisioane percepute de bancă etc. Soldul creditor reprezintă disponibilităţi în lei sau valute aflate în cont la bancă pe numele titularului de cont. Soldul debitor reprezintă credit în descoperire de cont (overdraft). Conturile curente sunt purtătoare de dobânda la vedere. În urma calcului dobânzii poate rezulta:
dobânda de plătit , care pentru bancă este cheltuială, iar pentru client venit. Este
dobânda care, la scadenţă se înscrie în creditul contului curent, sporind astfel disponibilul din cont;
dobânda de încasat ,
care pentru bancă este venit, iar pentru client cheltuială.
Este dobânda care, la scadenţă se înscrie în debitul contului curent, fiind aferentă creditului overdraft (soldului creditor al contului curent). Clientul plăteste băncii tarife şi comisioane diverse, pentru: deschidere cont (de obicei, zero), gestionarea contului, eliberarea de extrase de cont, operaţiuni în cont, alte servicii adiţionale. 3.
închiderea contului . Durata pentru care se deschide un cont este în general
nedeterminată. Închiderea contului poate surveni atât din iniţiativa clientului, prin cererea rambursării soldului, cât şi conform hotărârii băncii, în cazul clienţilor indezirabili. În funcţie de normele stabilite de BNR, conturile în care nu s-a înregistrat nici o operaţiune timp îndelungat sunt închise. 9
ANEXA 1
CONTRACT DE CONT CURENT
Incheiat astazi 17.01.2011 La Iaşi
I. I.1.
PARTILE CONTRACTANTE
S.C. Inpublic.S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L. , Cu sediul social in Iasi , str. Primaverii,nr. 100, Bloc 2 , scara A , etaj 3 , apartament 5 , judet/sector Iasi , inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Iasi , sub nr. 556, Din 02.05.2007. , cod fiscal nr. 1968714, Din Iasi , avand contul nr. SV01023312700, deschis la BRD, reprezentata de P.A. , cu functia de manager , in calitate de corentist prim, pe de o parte, si
I.2.
S.C.MareS.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L. , Cu sediul social in Iasi, str. Barnova Nr.45 , judet/sector Iasi , inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Iasi , sub nr. 778 din 04.09.2009, cod fiscal nr. 1275732 din Iasi , avand contul nr. SV0402661290 deschis la BRD , reprezentata de N.C. , cu functia de manager, in calitate de corentist secund, pe de alta parte, au convenit sa incheie prezentul contract de cont curent, cu respectarea urmatoarelor clauze:
II. II.1.
OBIECTUL CONTRACTULUI
Obiectul compensarii reciproce il constituie stingerea datoriilor, cu creantele reflectate in contabilitatea partilor, pe baza prevederilor prezentului contract.
III.
DURATA CONTRACTULUI
III.1. Partile au convenit ca durata operatiunii de compensare sa fie de 1 an începand cu data semnarii prezentului contract si pana la data de 04.01.2012 III.2. Stingerea datoriilor cu creantele se va face la intervale de 3 luni pe baza actelor 10
aditionale incheiate intre partile contractante.
IV.
OBLIGATIILE PARTILOR
IV.1. Partile prezentului contract au obligatia sa-si transmita reciproc extrasele de cont si copii de pe documentele operatiunilor efectuate in contul celeilalte parti. IV.2. Partea debitoare are obligatia sa confirme sau sa infirme, dupa caz, soldurile extraselor de cont, in caz de infirmare partile urmand a se intruni prin imputerniciti pentru rezolvarea eventualelor litigii.
V. V.1.
CLAUZE DE VALIDITATE
Rezilierea totala sau partiala a clauzelor contractului nu are nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre parti.
V.2.
Prevederile alineatului precedent nu sunt de natura sa inlature raspunderea partii care, din vina sa , a determinat incetarea contractului.
V.3.
In cazul in care una sau mai multe clauze ale prezentului contract vor fi declarate nule, clauza/clauzele valide isi vor produce, in continuare, efectele, cu exceptia cazurilor in care clauza/clauzele anulate reprezinta o obligatie esentiala. In conditiile prevazute la alineatul precedent sunt considerate esentiale urmatoarele obligatii: de a plati pretul lucrarilor efectuate la timp.
V.4.
Faptul ca S.C. Inpublic. S.A. nu insista pentru indeplinirea stricta a clauzelor prezentului contract sau nu-si exercita vreuna dintre optiunile la care are dreptul in baza prezentului contract nu inseamna ca renunta la drepturile pe care urmeaza sa le dobandeasca in temeiul prevederilor sale.
V.5.
a) Partile contractante nu vor putea cesiona drepturile si obligatiile prevazute de prezentul contract unei terte persoane fara acordul expres, dat in scris de cedent. b) Acordul prevazut la lit. a) trebuie comunicat de cesionar in termen de 10 zile de la data cand cedentul i-a cerut acest acord; in caz contrar se prezuma ca cesionarul nu a consimtit cesiunea contractului.
VI.
INCETAREA CONTRACTULUI
VI.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui/une 11
tribunal arbitral/instante judecatoresti, in cazul in care una dintre parti: -
nu isi executa una dintre obligatiile esentiale enumerate la pct IV1 din prezentul contract;
-
este declarata in stare de incapacitate de plati sau a fost declansata procedura de lichidare (faliment) inainte de inceperea executarii prezentului contract;
-
cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract fara acordul celeilalte parti;
-
isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notificare scrisa, de catre cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului contract. Sau
-
in termen de 10 zile de la data primirii notificarii prin care i s-a adus la cunostinta ca nu si-a executat ori isi executa in mod necorespunzator oricare dintre obligatiile ce-i revin.
VI.2. Partea care invoca o clauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti, cu cel putin 30 zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele. VI.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante. VI.4. Prevederile prezentului contract nu inlatura raspunderea partii care in mod culpabil a cauzat incetarea contractului.
VII.
CLAUZA PENALA
VII.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati daune-interese in valoare de 30000 euro , astfel: in maxim 6 luni. VIII. FORTA MAJORA VIII.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege. 12
VIII.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de 2 zile, producerea evenimentului si sa ia toate masurile in vederea limitarii consecintelor lui. VIII.3. Daca in termen de 10 zile de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza, partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese. VIII.4. Prevederile privitoare la forta majora de la art. 8, alin 2, nu sunt exoneratoare de raspundere daca evenimentele imprevizibile si de neinlaturat determina costuri mai mari decat paguba efectiva.
IX.
NOTIFICARI
IX.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabil indeplinita daca va fi transmisa la sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract. IX.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa, prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare. IX.3. Daca notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata. IX.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente.
X. X.1.
LITIGII
In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedura aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei. XI.
CLAUZE FINALE
XI.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante. XI.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul 13
sau reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. XI.3. In cazul in care partile isi incalca obligatiile lor, neexercitarea de partea care sufera vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea intocmai sau prin echivalent banesc a obligatiei respective nu inseamna ca ea a renuntat la acest drept al sau. XI.4. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de 3 exemplare, din care 3 astazi, data semnarii lui.
CORENTIST PRIM
CORENTIST SECUND
14
