Compuºii Organici Volatili mediul ºi sãnãtatea
Elaborat de:
Asociaþia Experþilor de Mediu Calea Plevnei nr. 46-48, Corp C 010233 Bucureºti, sector 1, România Telefon/Fax: 0040 21 312 51 30 E-mail:
[email protected] Site web: http://eea.ngo.ro
În parteneriat cu
Asociaþia Euro Consens Str. Anastasie Panu, nr.10, bl. B7, sc. 2, ap. 68 sector 3, Bucureºti, România Tel/Fax: 0040 21 668 23 39 E-mail:
[email protected]
CUPRINS
1.
Introducere..................................................................................4
2.
Foreward......................................................................................5
3.
Ce sunt Compuºii Organici Volatili?............................................6
4.
Surse ale Compuºilor Organici Volatili..................................7
5.
Efecte asupra mediului ºi sãnãtãþii.........................................8
6.
Exemple de Compuºi Organici Volatili....................................9
7.
Mãsuri de reducere a COV....................................................16
8.
Legislaþia în domeniul Compuºilor Organici Volatili...................17
9.
Strategia tematicã a Uniunii Europene privind poluarea atmosfericã.....................................................25
10. Strategia Naþionalã ºi Planul Naþional pentru Protecþia Atmosferei din România...................................26 11. Resurse internet privind Compuºii Organici Volatili...................27 Bibliografie.................................................................................28
1. Introducere Aceasta broºurã este realizatã în cadrul proiectului Compuºii Organici Volatili în mediul înconjurãtor – caracterizare, identificare, informarea ºi conºtientizare a publicului, finanþat de Uniunea Europeanã în cadrul Programului Societatea Civilã, componenta 2 – Adoptarea ºi implementarea acquis-ului comunitar linia de buget PHARE 2004/016772.01.02/02, proiect desfãºurat în parteneriat între Asociaþia Experþilor de Mediu ºi Asociaþia Euro-Consens. Proiectul având ca beneficiar Asociaþia Experþilor de Mediu are ca scop creºterea implicãrii organizaþiilor neguvernamentale nonprofit de protecþie a mediului în promovarea ºi implementarea acquis-ului comunitar privind compuºii organici volatili, respectiv a legislaþiei naþionale, care transpune Directivele: 1999/13/EC ºi 94/63/EC ce se adreseazã în principal: ONG-urilor de protecþia mediului ºi altor ONG-uri cu preocupãri în domeniul mediului (ex. sãnãtate, protecþia consumatorului etc.) Prezenta broºura informativã privind Compuºii Organic Volatili
4
(COV) conþine aspecte precum: definiþii, surse ºi emisii de COV, cum afecteazã COV mediul ºi sãnãtatea umanã, mãsuri pentru reducerea emisiilor, cadrul legal european ºi naþional, site-uri web europene ce conþin informaþii privind COV etc.
2. Foreward This brochure is elaborated in the project Volatile Organic Compounds (VOCs) in the environment, characterization, identification, information and public awareness, financed by European Union within Civil Society Component 2: Adoption and implementation of the acquis communautaire Budget line Phare 2004/016-772.01.02/02.
The project is developed in partnership between Environmental Experts Association and EuroConsens Association. The project having as beneficiary Environmental Experts Association has as purpose to increase the involvement of environmental NGOs in promotion and implementation of the acquis communautaire and national legislation concerning volatile organic compounds and national legislation, transposing Directives 1999/13/EC and 94/63/EC, having as direct taget group environmental protection NGOs and other NGOs having activities in the field of environmental protection. The informative brochure on VOCs contain items such as: definitions, VOCs sources and emissions, the VOCs impact on health and environment, measures for VOCs reduction, national and European legal framework, European web sites with VOCs information a/o.
5
3. Ce sunt Compuºii Organici Volatili ? Compuºii Organici Volatili (denumiþi în continuare COV) sunt compuºi chimici care au o presiune a vaporilor crescutã, de
unde rezultã volatilitatea ridicatã a acestora. Sunt reprezentaþi de orice compus organic care are un punct de fierbere iniþial mai mic sau egal cu 250oC, mãsurat la o presiune standard de 101,3 kPa. Existã aproximativ 150 compuºi cu aceastã proprietate, predominând hidrocarburile cu 4-12 atomi de carbon (parafine, oleine, aromatice). Unii autori denumesc conceptul de compuºi organici volatili ca fiind orice compus organic ce participã la reacþii fotochimice, însã aceastã definiþie este foarte permisivã ºi vagã. Metoda tradiþionalã de a determina dacã un compus este non-COV este de a-i compara reactivitatea cu a etanului, care are cea mai micã reactivitate din lista iniþialã de compuºi. În prezenþa luminii, COV reacþioneazã cu alþi poluanþi (NOx), fiind precursorii primari ai formãrii ozonului troposferic ºi particulelor în suspensie, care reprezintã principalii componenþi ai smogului.
6
4. Surse ale Compuºilor Organici Volatili Sursele COV sunt de trei categorii, astfel:
Surse mobile: Transportul rutier;
Surse staþionare: Alte surse: a)
folosirea solvenþilor (curãþarea diverselor suprafeþe, activitãþi de tipãrire, industria pielãriei ºi încãlþãmintei, laminarea lemnului ºi a materialului plastic, conversia cauciucului);
b)
industria petrolierã ºi manipularea produselor petroliere;
c)
industria chimicã (ex. fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelurilor ºi adezivilor);
d)
surse de ardere la scarã micã (ex. încãlzirea locuinþelor ºi boilere industriale mici);
e)
industria alimentarã;
f)
industria metalurgicã;
g)
industria farmaceuticã;
h)
gestionarea deºeurilor;
i)
agricultura, etc.
ºi
Sursele naturale de producere a COV sunt reprezentate de vegetaþie (copacii sunt importante surse biologice de izopren ºi terpen), precum ºi termitele, rumegãtoarele ºi culturile (emisiile estimate sunt de 15, 75 ºi respectiv 100 milioane de tone pe an).
tratarea
7
5. Efecte asupra mediului ºi sãnãtãþii 5.1 Efecte asupra mediului Emisiile de COV au impact asupra aerului, solului ºi pânzei freatice. Anumiþi COV reacþioneazã în atmosferã cu oxizii de azot, în prezenþa razelor solare, ºi formeazã ozonul troposferic. Ozonul stratosferic este însã benefic pentru cã absoarbe razele ultraviolete ºi protejeazã astfel oamenii, plantele ºi animalele de expunerea la radiaþiile solare periculoase. Ozonul devine o ameninþare pentru sãnãtate când se acumuleazã în troposferã, cauzând probleme respiratorii. În plus, concentraþii crescute ale ozonului troposferic pot avea impact asupra culturilor ºi clãdirilor. 5.2 Efecte asupra sãnãtãþii Compuºii Organici Volatili au efecte iritante asupra ochilor, nasului ºi gâtului, provocând dureri de cap, pierderea coordonãrii miºcãrilor, greaþã, prejudicii ale ficatului, rinichilor ºi sistemului nervos central. Anumiþi COV cauzeazã cancer ºi alterãri
8
ale funcþiei de reproducere la animale ºi om. Semnele cheie ºi simptomele asociate cu expu-nerea la COV includ conjunctivite, disconfort nazal ºi faringian, dureri de cap, reacþii alergice cutanate, respiraþie îngreunatã, scãderea nivelului colinesterazei serice (enzimã sintetizatã de ficat, a cãrei concentraþie în sânge scade în caz de insuficienþã hepaticã cronicã), greaþã, vãrsãturi, epistaxis, obosealã, ameþeli. În prezent, nu se cunoaºte exact ce efecte asupra sãnãtãþii umane au nivelele compuºilor organici care se gãsesc în mod obiºnuit în încãperi. Existã însã studii care atestã existenþa unor concentraþii de poluanþi organici de 2-5 ori mai mari în interiorul caselor, decât în exterior.
6. Exemple de Compuºi Organici Volatili
Metan
Formula chimicã: Numãr CAS:
CH4 74-82-8
9
Formaldehida
Formula chimicã: Numãr CAS:
CH2O 50-00-0
Nu persistã în apã sau sol;
Unul din cei mai importanþi poluanþi ai aerului interior;
În aer reacþioneazã cu alþi poluanþi prin reacþii fotochimice;
Iritant al pielii ºi ochilor (dermatite, conjunctivite);
Efecte toxice cronice asupra animalelor: scurtarea duratei de viaþã, probleme ale funcþiei de reproducere (scãderea fertilitãþii);
Intoxicaþia cu formaldehidã se manifestã prin: dureri abdominale, pneumonie, edem pulmonar, depresia sistemului nervos central, anxietate, convulsii, comã, greaþã, vãrsãturi;
Cauzeazã cancer ºi alte efecte cronice la rozãtoarele de laborator;
La nivele peste 1000 ppm este letal;
Clasificat ca poluant atmosferic periculos.
Expunerea profesionalã poate cauza leucemie, cirozã hepaticã; Posibil carcinogen uman (tumori cerebrale, nazale).
10
Acetaldehida
Formula chimicã: Numãr CAS:
C2H4O 75-07-0
11
Benzen
Formula chimicã: Numãr CAS:
12
C6H6 71-43-2
Toluen
Formula chimicã: Numãr CAS:
C7H8 108-88-3
13
Xileni
Formula chimicã: C8H10 orto-xilen meta-xilen para-xilen Numãr CAS: 95-47-6
14
108-38-3
106-42-3
Izopren
Formula chimicã: Numãr CAS:
C5H8 78-79-5
15
7. Mãsuri de reducere a COV-urilor Mãsurile pentru reducerea emisiilor de COV se focalizeazã pe modificarea produselor ºi/sau proceselor (inclusiv controlul operaþional ºi întreþinerea) generatoare de COV ºi pe reprofilarea instalaþiilor existente. Urmãtoarea listã prezintã o privire de ansamblu a mãsurilor disponibile care se pot implementa singular sau combinate:
a) Substituþia COV, de exemplu la folosirea produselor de curãþare, vopselelor, cernelurilor, adezivilor cu un conþinut scãzut sau care nu conþin COV; b) Reducerea COV, prin utilizarea celor mai bune practici de management: bunã întreþinere a caselor; programe de întreþinere preventivã; schimbãri ale unor procese cum ar fi utilizarea unor sisteme închise, depozitarea ºi distribuirea compuºilor organici lichizi cu punct de fierbere scãzut. c) Reciclarea ºi/sau recuperarea COV-urilor colectate în mod eficient prin tehnici de control precum adsorbþia, absorbþia, condensarea ºi procesele ce utilizeazã membranele; d) Distrugerea COV-urilor colectate în mod eficient prin tehnici de control precum incinerarea cataliticã sau tratamentul biologic.
16
8. Legislaþia în domeniul Compuºilor Organici Volatili Directiva 94/63/EC a Parlamentului European ºi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuºi organici volatili (COV), rezultaþi din depozitarea benzinei ºi distribuþia sa de la terminale la staþiile de benzinã.
sunt specificate în Legea nr. 157/2005 (M. Of. nr. 465 din 1 iunie 2005) privind Tratatul de Aderare Anexa VII la Calitatea aerului.
Directiva se referã la operaþiile, instalaþiile, vehiculele ºi recipientele folosite pentru depozitarea, încãrcarea ºi transportul benzinei de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staþie de benzinã. Directiva întocmeºte specificaþii tehnice armonizate pentru proiectarea ºi folosirea: instalaþiilor de depozitare la terminale; echipamentului pentru încãrcarea ºi descãrcarea containerelor mobile la terminale; containerelor mobile; echipamentului pentru încãrcarea în instalaþiile de depozitare la staþiile de benzinã. Perioadele de tranziþie pentru implementarea acestei directive
Directiva 94/63/EC a fost transpusã în legislaþia naþionalã prin urmãtoarele acte normative: Hotãrârea de Guvern nr. 568/2001 privind stabilirea cerinþelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuºi organici volatili rezultaþi din depozitarea, încãrcarea, descãrcarea ºi distribuþia benzinei la terminale ºi la staþiile de benzinã (M. Of. nr. 348 din 29 iunie 2001), modificatã prin:
17
Hotãrârea de Guvern nr. 893/2005 (M. Of. nr. 783 din 29 ianuarie 2006). Ordinul ministrului apelor ºi protecþiei mediului nr. 781/2004 (care abroga OM nr. 1103/2002) pentru aprobarea Normelor metodologice privind mãsurarea ºi analiza emisiilor de compuºi organici volatili rezultaþi din depozitarea ºi distribuþia benzinei la terminale (M. Of. nr. 1243/23.12. 2004). Ordinul Ministrului Mediului ºi Gospodãririi Apelor 1244/2005 conþine formatul de raportare a implementarii prevederilor Directivei pentru instalaþiile ce se vor conforma pânã la 31.12.2006. Directiva Consiliului 1999/13/EC din 11 martie 1999 privind limitarea emisiilor de compuºi organici volatili datorate utilizãrii solvenþilor organici în anumite activitãþi ºi instalaþii. Directiva se referã la emisiile de solvenþi organici provenite de la surse staþionare comerciale ºi industriale, ºi, completeazã Directiva 94/63/EC privind controlul emisiilor de compuºi organici volatili (COV) rezultaþi din depozitarea carburanþilor ºi din distribuþia acestora de la terminale la staþiile de benzinã.
18
Tipurile de activitãþi industriale care folosesc solvenþi conform directivei sunt listate în anexã, specificându-se valorile prag pentru consumul de solvenþi organici cu conþinut de compuºi organici volatili ºi valorile limitã de emisie pentru COV. Operatorii implicaþi în producþia industrialã se pot conforma limitelor emisiilor specifice în urmãtoarele moduri: prin instalarea unui echipament pentru reducere a emisiilor pentru a îndeplini valorile limitã
ale emisiilor ºi valorile emisiilor fugitive sau valorile limitã ale emisiilor totale; prin introducerea unei scheme de reducere a emisiilor de compuºi organici volatili pentru a ajunge la un nivel de emisii echivalent, în mod particular prin înlocuirea produselor convenþionale, care au un conþinut crescut în solvenþi, cu produse având un conþinut scãzut sau fãrã solvenþi. Substanþele ce conþin solvenþi care au probabilitatea de a avea un efect
serios asupra sãnãtãþii umane (carcinogeni, mutageni sau toxici asupra funcþiei de reproducere) trebuie înlocuite cu substanþe mai puþin periculoase, în cel mai scurt timp posibil. Valorile limitã ale emisiilor sunt specificate pentru substanþele periculoase. Directiva 1999/13/EC a fost transpusã în legislaþia naþionalã prin urmãtoarele acte normative: Hotãrârea de Guvern nr. 699/2003 privind stabilirea unor mãsuri pentru reducerea emisiilor de compuºi organici volatili datorate utilizãrii solvenþilor organici în anumite activitãþi ºi instalaþii (M. Of. nr. 489 din 8 iulie 2003), modificatã prin: Hotãrârea de Guvern nr. 1902/2004 (M. Of. nr. 1102 din 25 noiembrie 2004) Hotãrârea de Guvern nr. 735/2006 (M. Of. nr. 521/16 iunie 2006) Hotãrârea de Guvern nr. 1339/2006 (M. Of. nr. 821/5 octombrie 2006) Ordinul Ministrului Mediului ºi Gospodãririi Apelor nr. 859/2005 au fost aprobate procedurile de autorizare ºi înregistrare, elaborare a planurilor de reducere a emisiilor de COV, elaborare a bilanþurilor de solvenþi ºi de monitorizare a emisiilor de COV (M. Of. Nr. 888/04.10.2005).
19
Directiva 2004/42/EC a Parlamentului European ºi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compuºi organici volatili datoraþi folosirii solvenþilor organici în vopsele, lacuri ºi în produsele de refinisare a suprafeþelor vehiculelor. Directiva îºi propune sã previnã efectele negative asupra mediului a emisiilor de compuºi organici volatili (COV) din vopsele decorative ºi produsele de refinisare a vehiculelor, stabilind valorile limitã maxime pentru conþinutul în COV al acestor produse. Categoriile de produse care intrã sub incidenþa Directivei pot fi vândute în Uniunea Europeanã
20
numai dacã îndeplinesc specificaþiile din Anexa II. Aceste produse trebuie sã fie etichetate când sunt plasate pe piaþã. În Directivã sunt specificate estimãrile emisiilor de COV pe sectoare ºi surse pânã în anul 2010. Potrivit studiilor Comisiei, aceastã Directivã ar trebui sã ajute la reducerea emisiilor de COV pânã la 280 kilotone pe an pânã în 2010. Directiva 2004/42/EC a fost transpusã în legislaþia naþionalã prin urmãtoarele acte normative: Hotãrârea de Guvern nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compuºi organici volatili datorate utilizãrii solvenþilor organici în
anumite vopsele, lacuri ºi în produsele de refinisare a suprafeþelor vehiculelor (M. Of. nr. 521 din 16 iunie 2006). Directiva 2001/81/EC a Parlamentului European ºi a Consiliului din 23 Octombrie 2001 privind plafoanele naþionale de emisie a anumitor poluanþi atmosferici. Aceastã Directivã stabileºte plafoanele naþionale ale emisiilor pentru patru poluanþi – dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuºi organici volatili (COV) ºi amoniac (NH3) – care duc la acidifiere, eutrofizare ºi formarea ozonului troposferic. Aceastã Directivã prevede pentru început, pânã la sfârºitul anului 2010, valori limitã pentru emisiile naþionale de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuºi organici volatili (COV) ºi amoniac (NH3). Aceste valori limitã sunt cuprinse în Anexa I a Directivei.
provizorii pentru mediu: zonele cu praguri critice ale depunerilor acide vor fi reduse cu cel puþin 50% comparativ cu anul 1990; nivelul ozonului troposferic peste pragul critic pentru sãnãtatea umanã va fi redus cu douã treimi comparativ cu anul 1990, fiind stabilitã ºi o valoare limitã absolutã. Valoarea orientativã stabilitã de cãtre Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii nu ar trebui depãºitã mai mult de 20 zile pe an, iar nivelul ozonului troposferic peste pragul critic pentru culturi ºi vegetaþia semi-naturalã va fi redus cu o treime faþã de anul 1990. De asemenea este stabilitã o limitã absolutã ºi în acest caz.
Scopul stabilirii plafoanelor emisiilor este de a îndeplini în linii mari urmãtoarele obiective
21
Directiva 2001/81/EC a fost transpusã în legislaþia nationalã prin urmãtoarele acte normative: Hotãrârea de Guvern nr. 1856/2005 privind plafoanele naþionale de emisii ale unor poluanþi atmosferici (M. Of. nr 23 din 11 ianuarie 2006). Convenþia asupra Poluãrii atmosferice transfrontiere pe distanþe lungi (CLRTAP), încheiatã la Geneva la 13 noiembrie 1979. Convenþia porneºte de la urmãtoarele principii fundamentale: sã protejeze omul ºi mediul sãu înconjurãtor împotriva poluãrii atmosferice ºi sã se strãduiascã sã limiteze ºi, în mãsura posibilului, sã reducã în mod treptat ºi sã previnã poluarea atmosfericã, inclusiv poluarea atmosfericã transfrontierã pe distanþe lungi; sã elaboreze cât mai curãnd posibil, pe calea schimbului de informaþii, consultãri ºi activitãþi de cercetare ºi monitorizare, politici ºi strategii de com-
22
batere ale emisiilor poluanþilor atmosferci, þinând seama de eforturile deja întreprinse la nivel naþional ºi internaþional;
2010 pentru patru poluanþi: sulf (mãsurat în dioxid de sulf - SO2), oxizi de azot (NOx), compuºi organici volatili (COV) ºi amoniac (NH3).
schimbul de informaþii ºi analiza politicilor, a activitãþilor ºtiinþifice ºi mãsurilor tehnice care au drept scop combaterea pe cât posibil a emisiilor de poluanþi atmosferici care pot avea efecte dãunãtoare, reducerea în acest mod a poluãrii atmosferice, inclusiv poluarea atmosfericã transfrontierã pe distanþe lungi.
Protocolul ia de asemenea în considerare poluanþii secundari, precum ozonul ºi produºii de reacþie ai amoniacului.
Convenþia asupra Poluãrii atmosferice transfrontiere pe distanþe lungi a fost ratificatã în România prin Legea nr. 8/1991 (M.Of. nr. 18 din 26 ianuarie 1991).
Protocolul a fost semnat de cãtre România în 1999 ºi ratificat prin Legea nr. 271/2003 (M. Of. nr. 470 din 2 iulie 2003). Convenþia privind Accesul la Informaþie, Participarea Publicului la Luarea Deciziilor ºi Accesul la Justiþie în Probleme de Mediu (Convenþia de la Aarhus).
Protocolul Convenþiei asupra Poluãrii atmosferice transfrontiere pe distanþe lungi referitor la reducerea Acidifierii, Eutrofizãrii ºi nivelului de Ozon troposferic adoptat la Gothenburg în 1999.
Convenþia a fost ratificatã de România prin Legea nr. 86/2000 (M. Of. nr. 224 din 22 mai 2000).
Protocolul stabileºte nivelul maxim al emisiilor pentru anul
Protocolul a fost semnat la Kiev în timpul celei de-a cincea
Protocolul de la Kiev privind registrul emisiilor ºi transferului de poluanþi (PRTR).
23
Conferinþe « Mediu pentru Europa » de cãtre cele 36 state membre ale Comisiei Economice a Naþiunilor Unite pentru Europa (UNECE) ºi Comisia Europeanã. Protocolul este primul instrument internaþional privind registrul emisiilor ºi transferului poluanþilor, al cãrui obiectiv este de a spori accesul publicului la informaþie prin stabilirea unor registre naþionale coerente ale emisiilor ºi transferului poluanþilor. PRTR este un catalog sau un registru în care se înregistreazã emisiile sau transferul de poluanþi
24
potenþial periculoºi pentru starea de sãnãtate a populaþiei ºi a mediului, poluanþi proveniþi din diverse surse. Un sistem PRTR cere firmelor sã raporteze periodic emisiile ºi transferul dintr-o gamã variatã de substanþe chimice de interes special. Aceste informaþii sunt fãcute publice, fiind accesibile sub rezerva pãstrãrii confidenþialitãþii asupra unui segment din aceste date. În acest mod, un PRTR oferã un stimulent puternic pentru raportori de a-ºi reduce emisiile ºi transferul de poluanþi. Legea de ratificare a protocolului se aflã în lucru.
9. Strategia tematicã a Uniunii Europene privind poluarea atmosfericã Strategia stabileºte obiective pentru sãnãtate ºi mediu ºi þinte pentru reducerea emisiilor principalilor poluanþi. Aceste obiective vor fi atinse în diferite etape ºi vor face tot posibilul pentru a proteja cetãþenii europeni de expunerea la particule ºi ozon în aer ºi sã protejeze mult mai activ ecosistemele Europei de ploi acide, excesul de azot în nutrienþi ºi ozon.
Pentru a fi atinse aceste obiective, emisiile de SO2 vor trebui sã scadã cu 82%, emisiile de NOx cu 60%, compuºii organici volatili (COV) cu 51%, amoniacul cu 27% ºi particulele primare PM 2.5 (particule emise direct în aer) cu 59% comparativ cu anul 2000.
Comparativ cu situaþia din 2000, Strategia stabileºte obiective specifice pe termen lung (pentru 2020): reducerea cu 47% a deprecierii speranþei de viaþã ca rezultat al expunerii la particule; reducerea cu 10% a bolilor acute datorate expunerii la ozon; reducerea excesului depunerilor acide cu 75% în regiunile împãdurite ºi respectiv 39% la suprafaþa apelor; reducerea cu 43% a ariilor sau ecosistemelor expuse la eutrofizare.
25
10. Strategia Naþionalã ºi Planul Naþional pentru Protecþia Atmosferei din România În România, Planul Naþional pentru Protecþia Atmosferei (PNAPA) a fost elaborat ca parte a Strategiei Naþionale pentru Protecþia Atmosferei. Planul de Acþiune cuprinde metodele prin care se vor îndeplini obiectivele propuse în Strategia Naþionalã pentru anii 2004, 2005 ºi 2006, ºi ia în considerare acþiunile viitoare din programul sectorial cuprins în Programul multianual. Obiectivul 2 al Planului de Acþiune prevede la Acþiunea 2.2 reducerea emisiilor în aer de: dioxid de sulf, dioxid de azot, particule în suspensie (PM10), plumb, monoxid de carbon, benzen ºi COV din aer, emise de instalaþiile care intrã sub regimul IPPC, incluzând instalaþiile mari de ardere ºi alte surse importante de poluare cu COV precum ºi implementarea acþiunilor specifice, stabilite prin Planul Naþional de Acþiune pentru Mediu.
Alte acte normative privind mediul ºi protecþia atmosferei Legea pentru aprobarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului
26
nr. 195/2005 privind protecþia mediului nr. 265/2006 (M. Of. nr. 586 din 6 iulie 2006). Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 243/28.11.2000 privind protecþia atmosferei (M. Of. nr. 633 din 6 decembrie 2000) modificatã ºi aprobatã prin Legea nr. 655/2001 (M. Of. nr. 773 din 4 decembrie 2001). Hotãrârea de Guvern nr. 731/2004 (M.Of. nr. 496 din 2 iunie 2004) pentru adoptarea Strategiei Naþionale privind Protecþia Atmosferei. Hotãrârea de Guvern nr. 738/2004 (M.Of. nr. 476 din 27 mai 2004) pentru adoptarea Planului Naþional de Acþiune pentru Protecþia Atmosferei.
11. Resurse internet privind Compuºii Organici Volatili
27
Bibliografie
Ecosens, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, Institutul de Economie a Industriei - Model de registru al emisiilor ºi transferului de poluanþi pentru România, 2002 Asociaþia Experþilor de Mediu - Calitatea aerului în regiunea Dunãrii de Jos, 2006 Harte, J., Holdren, C. - Toxics A to Z. A Guide to everyday pollution hazards, Oxford, 1984 Strategia Naþionalã pentru Protecþia Atmosferei, 2004 US Environmental Protection Agency - An Introduction to Indoor Air Quality, http://www.epa.gov International Programme on Chemical Safety INCHEM - Environmental Health Criteria Monographs (EHCs), http://www.inchem.org
28
