COLEGIUL TEHNIC „MIRON COSTIN” ROMAN
pentru certificarea compeţentelor nivel 4 calificare DOMENIUL:MECANIC CALIFICAREA: TEHNICIAN ÎN TRANSPORTURI CLASA: XII G
Îndrumător:
Candidat:
Prof. Cozma Marian Marianaa
Irimia V.R. Ana-Maria
AN ŞCOLAR
2014-2015 1
Instalaţiei de iluminare şi semnalizare
întreţinere, reparare şi diagnosticare
2
Argument Am ales această temă deoarece transporturile au avut in toate timpurile un rol foarte importamt in viata oamenilor constituind un factor de prima importamţă in dezvoltarea civilizaţiei , 3
toate domeniile de activitate umană necesitând deplasarea de oameni si marfuri. Chiar si actiunile care nu intra in sfera productiva , cele social culturale , turistice sau de rezolvare a unor probleme personale implica in desfasurarea lor , acest gen de activitati. ezvoltarea productiei industriale , nevoile de materii prime si materiale au dus la necesitatea crearii unor mi!loace de transport , de capacitaţi mai sigure in e"ploatare si care să realizeze viteze mari de deplasare. #oate acestea au dus la necesitatea creării unor ramuri separate a economiei naţionale numită tranposturi. #ransporturile reprezinta ramura economiei unei tari care cuprinde toate mi!loacele de transport terestru , subteran , pe apa si aerospatiale care asigura circulatia bunurilor , a marfurilor si a persoanelor. $pre deosebire de alte sectoare de activitate in transporturi nu se creeaza bunuri materiale , procesul de productie a acestei ramuri economice constand in deplasarea marfurilor si a persoanelor pe diferite distante cu a!utorul unuia sau mai multe mi!loace de transport cum ar fi autobuze , automobile , trenuri , avioane sau nave , aceasta facându%se in deplina sigurantă. &n transporturi productia se e"primă in tone, 'm sau calatori. 'm care reprezinta prestatia efectuata prin deplasarea unei tone respectiv a unui calator pe o distante de 1 'm. (a baza activitaţii de transport stau 3 elemente ) mi!locul de transport • calea de comunicaţie • forţa ce actioneaza vehicolul • $unt cazuri c*nd acela+i transport se poate efectua cu două sau mai multe feluri de mi!loace de transport. Alegerea se face luându%se in considerare caracteristicile tehnico%economice si avanta!ele fiecărui mod de transport. in cadrul transporturilor fac parte moduri de transport ) - feroviar - aerian - rutier - naval
I.!N!RALI"#$I I.1 Transportul feroviar
Avanta%e & e"ecuta transporturi de masa in deplina siguranta in orice anotimp , continuu , ziua si noaptea
e"ecuta transport pe distan/e mari de cale ferat*, iar mi!loacele de transport sunt garniturile de tren formate din mi!loacele de transport de tracţiune0locomotiva +i mi!loacele de transport tractate0vagoanele
'e(avanta%e & nu poate patrunde in orice loc fiind intreruptă de intinderi mari de apa sau pustiuri consumă cantitaţi mari de combustibil si electricitate necesită investitii mari
I.2.Transportul rutier Avanta!e ) au posibilitatea de a circula aproape pe orice teren au posibilitatea de a transporta marfuri si persoane direct de la locul de e"peditie la cel de destinatie au viteze mari de deplasare si cheltuielile pentru amena!area caii de comunicatie sunt mai reduse ca la calea ferata. ezavanta!e ) in conditii atmosferice grele circulatia este incetinita sau intrerupta nu sunt indicate pentru transport pe distante lungi nu pot trasporta marfuri grele , consum mare
I.3.Naval Avanta!e ) ) nu necesita amena!ari ) capacitate de incarcare foarte mare ) pret de cost si tarife reduse ezavanta!e ) viteza de deplasare scazuta au caracter sezonier in zone cu temperaturi reduse
I.4.Aerian Avanta!e ) nu au nevoie de cale amena!ata de deplasare decat pentru decolare si aterizare • au viteze foarte mari de deplasare 4timp de deplasare scurt • ezavanta!e ) consuma combustibili superiori capacitate de incarcare mica cost mare
II. Componenta echipamentului electric
II.1 Destinaţia &n funcţionarea automobilului, energia electrica este utilizata pentru ) aprinderea amestecului carburant in cilindrii motorului , iluminatul drumului si al interiorului caroseriei , 5
semnalizarea optica si acustica , pornirea automata a motorului , alimentarea aparatelor de măsurat si control , precum si pentru acţionarea aparatelor au"iliare 0+tergătoare de parbriz , ventilatoare , radio , brichete electrice , etc. Aparatele si dispozitivele care servesc pentru producerea si utilizarea energiei electrice , 6mpreuna cu cablurile de cone"iune, alcătuiesc , in ansamblu , echipamentul electric al automobilului. &n funcţie de destinaţie , aparatele echipamentului electric se 6mpart in )
● surse de energie electrica consumatori de energie electrica 7chipamentul electric al automobilelor este construit pentru tensiunea de 8 , 12 sau 2 9. (egătura dintre sursele de energie si diver+i consumatori se realizează printr%un singur conductor 0instalaţie monofilara, circuitul electric 6nchizându%se prin masa metalica a automobilului , care !oaca rolul celui de%al doilea conductor. (a ma!oritatea automobilelor masa are polaritatea pozitiva , deoarece umiditatea din atmosfera duce la o corodare mai redusa a metalelor , 6ntrucât pe masa pozitiva se formează mai putini compu+i de carbon si sulf . $e practica, totu+i destul de frecvent , in ultimul timp, legarea masei la borna negativa a surselor de energie. $chema de principiu a echipamentului electric de la un automobil este figura 1.1.
Figura 14.1-Schma in!ta"a#ii "ctric 1%generator4 2%e"citaţia generatorului4 3%releu regulator4 %ampermetru4 5%baterie de acumulatoare4 8%motor electric de pornire4 :%aprinzator electric de ţigari4 ;%siguranta4 <%cla"on41=%cheie de contact 4 11%bobina de inductie 4 12%ruptor 4 13%distribuitor 4 1%bu!ii 4 15%lampa 4 18%manometru 4 1:%termometru 4 1;%indicator nivel combustibil 4 1<%aeroterma aer 4 2=% intreruptor semnalizare 4 21%faruri 4 22%intreruptorul iluminatului fazei lungi si scurte 4 23%lampi de gabarit 4 2%lampi spate 4 25%siguranta automata.
2. Echipamentul e iluminare 7chipamentul de iluminare al unui autovehicul se imparte , dupa destinatie , in ) - echipamentul de iluminare pentru interior - echipamentul de iluminare pentru e"terior 8
2. 1. Iluminatul interior . 7chipamentul pentru iluminatul interior cuprinde ) %lampile pentru iluminarea tabloului de bord %lampile plafoniere pentru iluminarea interioara a caroseriei $patiul pentru baga!e al automobilelor este iluminat cu o lampa speciala care se aprinde automat la ridicarea capacului portbaga!ului . >n bec cu functionare asemanatoare se gaseste si sub capota motorului. &luminatul tabloului de bord asigura observarea de catre conducator , pe timpul noptii , a indicatiilor aparatelor de control0turometru , vitezometru , termometre , manometru pentru ulei. $calele acestor aparate trebuie sa se distinga clar si sa nu produca efecte luminoase suparatoare pentru conducator.?entru aceasta , iluminarea tabloului de bord se face indirect dinspre interior. ?entru controlul diferitelor mecanisme ale automobilului sau pentru e"ecutarea reparatiilor pe timpul noptii se prevede o lampa portabila care se alimenteaza printr%o priza cu cablu lung , numita lampa de avarii. &n afara de corpurile de iluminat , echipamentul de iluminare si semnalizare luminoasa mai cuprinde ) 6ntreruptoarele , sigurantele si conductele respective. @ecurile automobilelor sunt reprezentate in figura 1.3=,si sunt alimentate cu 12 sau 2 9 avand puteri diferite intre 2%5 0uneori mai mult.&nteriorul globului este vidat iar filamentele de Bolfram asigurand iluminatul prin incadescenta . i"area duliilor de la becuri se face in soclurile respective , prin picioruse 0pentru cele bifazice,sau stifturi.
!igura 14.3"#Tipuri e $ecuri
a%bec bifazic pentru far12029%=D5 4 b%bec bilu" pentru lampi fata si spate ,pozitie si semnalizare0stop12029%5D214 c%bec simplu cu glob para pentru lampa semnalizare spate , sau mers inapoi 4 cu glob cireasa pt.nr.de circulatie , port%baga!,capota motor12029%214 d%bec liliput pentru lampi bord sau cutie acte 12029%24 e%bec sofit pentru lampi plafoniere , cutie de acte , numar 12029%3D5. :
1%glob de sticla 4 2%suport comun filamente 4 3%suporti filamenta 4%ecran 45%filament faza scurta 4 8%filament faza lunga 4 :%dulie 4;%piciorus conectare la soclu de EmasaF4<%piciorus conectare la soclu faza lunga4 1=%piciorus conectare la soclu , faza scurta 411 si 12%filamente bec bilu" 4 13 si 1 Gcontacte bec bilu" 4 15%filament bec simplu 4 18%contact bec simplu 41:%stifturi fi"are in soclu
2.2.Iluminatul e%terior
7chipamentul pentru iluminatul e"terior cuprinde ) farurile lampile de pozitie semnalizatoarele de directie si franare lampa de iluminare a numarului din spate lampile de parcare a
!arurile reprezinta sursa principala de iluminare e"terioara.
in punctul de vedere al normelor legale ale securitatii circulatiei rutiere , farurile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii ) %% sa permita reducerea intensitatii luminoase si inclinarea catre sol a fascicolului luminos la intalnirea cu un alt vehicul ce se apropie din sens opus . %% iluminarea drumului sa fie uniforma , fara contraste de lumina , care obosesc conducatorul automobilului. eoarece aceste conditii nu pot fi indeplinite simultan , iluminatul drumului se face in doua moduri ) cu faza mare , care asigura iluminarea drumului pe o distanta de 1==%2== m , sau cu faza mica , in care razele sunt orientate in !os si lumineaza drumul pe o distanta de 3=%5= m .iecare faza trebuie sa asigure iluminarea laterala , pentru circulatia in curbe , sa nu provoace !ocuri de lumina , umbre sau pete luminoasa , iar suprafetele din apropierea automobilului sa nu fie luminate prea puternic , deoarece provoaca orbirea conducatorului . aza mare trebuie sa acopere o oarecare inaltime , pentru a se putea putea observa pomii sau alte obstacole mai inalte. arul 0fig.1.2: este dispun in partea din fata a automobilului si se compune dintr%un corp ,elementul optic , dispozitivul de reglare si rama ;. 7lementul optic al farului este constituit din becul 8,reflectorul : si geamul difuzor sau dispersor 1. Heflectorul are rolul de a concentra si a diri!a convenabil flu"ul luminos produs de bec.?entru realizarea paralelismului razele reflectate , reflectorul are o forma apro"imativ parabolica , becul 8 cu dulia 5, fiind plasat in focarul reflectorului.Heflectoarele se e"ecuta , prim matritare , din tabla , de alama sau din otel . $uprafata interioara se slefuieste si se lustruieste , fiind apoi acoperita sub vid cu un strat fin de argint , crom sau aluminiu . Heflectoarele argintate au o capacitate de reflectare a luminii de <=%<3 I, insa se zgaraie foarte usor si se inegresc daca sunt atinse cu mana.Heflectoarele cromate au o capacitate de numai 8=% 85 I , insa , datorita duritatii mari a cromului , sunt mai rezistente. ;
(a unele instalaţii de iluminat se folosesc becurile Gfar , care sunt becuri mari ce cuprind si reflectorul farului , alcatuind un element optic inchis ermetic. &n interiorul becului%far in locul aerului se introduce un gaz inert.Acest gen de constructie asigura becului%far o durata mai mare de serviciu si pastrarea constanta a puterii de refle"ie atata timp cat dureaza filamentul. Jeamul difuzor sau dispersor are rolul de a distribui corect flu"ul luminos , astfel incat sa se asigure o buna iluminare a drumului , prin dispersarea uniforma a luminii. ?entru dispersarea flu"ului luminos , suprafata interioara a geamului este riflata , formand un sistem de prisme si lentile. (a partea superioara a geamului se realizeaza o dispersare mai puternica a luminii , pentru a evita orbirea conducatorilor din sens opus. e obicei , geamul dispersor se fi"eaza in reflector prin intermediul unei garnituri de cauciuc 2 , alcatuind un subansamblu comun , care se fi"eaza in far numai intr%o anumita pozitie si este bine etansat impiedicand intrarea prafului si a murdariei .
Figura 14.27-Constructia arului 1- geam dispersor 42%garnitura de cauciuc 4 3%suruburi 4 %corp 4 5% dulia 4 8%bec 4 :%reflector 4 ;%rama .
arul are posibilitatea de a fi reglat pe verticala si pe orizontala cu a!utorul suruburilor 3 . &n functie de modul in care se realizeaza dispersarea luminii fazei scurte , la iluminatul de apropiere si de intalnire , farurile automobilelor sunt de 3 feluri )
a.1 $ )aruri conventionale
cu iluminare simetrica la care fascicolul de lumina este repartizat uniform sub a"a orizontala 0fig. 1.2; .Acest tip de far prezinta inconvenientul ca la intalnirea cu un alt vehicul , cand se trece de la faze lunga la cea scurta , distanta de iluminare se reduce mult , fapt ce impune reducerea corespunzatoare a vitezei . >tilizarea acestor faruri necesita o reglare precisa , deoarece la orice deviere a flu"ului luminos sau atunci cand se circula pe drumuri accidentate , efectul de orbire a conducatorului care circula din sens opus se produce frecvent .
<
Figura 14.28-Clasificarea farurilor in functie de sectiunea fasciculului luminos al fazei scurte A%secţiunea fasciculelor 4 @%vedere de sus 4 a%simetrica 4b% asimetrica 4 C% fascicul concentrat
a.% $ )aruri *e iluminare a+imetrica &
la care fascicolul luminos al fazei scurte este ridicat putin deasupra a"ei orizontale in partea dreapta a sectiunii 0fig. 1.2;.&n acest fel , iluminarea va fi diferentiata puternic ) o zona alungita si intensa pe o distanta mare pe partea dreapta a drumului si o zona mai putin intensa si mai scurta pe partea stanga.K asemenea distributie a flu"ului luminos preintampina orbirea conducatorului care circula din sens opus si ca urmare permite mentinerea unei viteze de circulatie mai mari pe parcurs.Aceasta iluminare se face cu a!utorul becurilor bifazice. Hegla!ul farurilor se face mai usor , asigura o iluminare mai uniforma , fara pete de contrast , permitand o acomodare mai rapida la schimbarea fazelor. a.' $ )aruri cu fa+cicul concentrat & se intalnesc de regula la automobilele de constructie americana , deosebindu%se de celelalte tipuri de faruri, denumite europene , prin faptul ca asigura o iluminare asimetrica prin diri!area unui fascicul concentrat in !os la o distanta mai mica spre dreapta sub forma unui con luminos 0fig. 1.2; (a unele tipuri de autoturisme se utilizeaza faruri , imperecheate cate doua pe fiecare parte , avand si un diametru mai mic decât farurile obi+nuite . (a iluminarea cu faza lunga sunt aprinse toate farurile , iar la iluminarea cu faza scurta , numai cele din e"tremitati , asigurandu%se in acest fel o buna iluminare la orice distanta . a.4 $ )arurile *e ceata 0fig.1.2<, au constructia asemanatoare cu unele deosebiri ca ) reflectorul este de forma speciala , iar geamul dispersor sub forma de lentila de culoare galbena4 becul are ecran in fata pentru a nu orbi conducatorii ce vin din sens opus , dimensiuni mai mici . $e monteaza pe bara din fata sub nivelul farurilor principale 4 sunt reglabile pentru iluminare mai buna . Are becuri monofazice de =
1=
!igura 14.2&#!ar e ceata
1-gam di!(r!or ga")n *%-rf"ctor *'-cran *4-)c *+- du"i* ,-"am"a d contact *-!uru) rg"a
!igura 11.11#!ar reptunghiular
a.5 , )arul proiector este constructiv ca si cel normal , cu un bec monofazat de = , dar suportul ii permite manevrarea in diverse pozitii pentru Lcautarea obiectivuluiL, intrerupatorul fiind chiar pe corpul proiectorului . #ipuri de faruri )dreptunghiular si cu geam dispersor rotund0 fig. 11.11
$' (ampile e%terioare & ca si farurile , sunt reglementate prin normele de circulatie , atat ca pozitie cat si in ceea ce priveste culoarea si modul de functionare
c' (ampile e po)itie indica gabaritul automobilului si sunt amplasate la fiecare dintre cele e"tremitati ale automobilului ) doua in fata de culoare alba , si doua in spate de culoare rosie sau galbena. (a automobilele moderne , lampile de pozitie sunt montate impreuna cu lampile indicatoare de vira!. &n acest caz , becurile au 2 filamente ) unul de 5 pentru pozitie si altul de 2= pentru semnalizatorele de directie.
' (ampile e franare sau e stop sunt amplasate in spatele automobilului si se aprind la actionarea pedalei de frana. $pectrul lor luminos este de culoare rosie sau galbena stralucitoare pentru a fi vizibila atat ziua cat si noaptea. Aceste lampi se monteaza de asemenea , impreuna cu lampile de pozitie . &n acest caz se folosesc becuri cu 2 faze cu un filament de 2= .
e' (ampile e parcare , cu care sunt prevazute automobilele moderne , sunt dispuse pe partile laterale si stau aprinse , imperecheate cate 2 0cea din fata cu cea din spate pe fiecare parte in functie de modul in care a fost parcat automobilul.
f' (ampile pentru iluminarea nr.e inmatriculare sunt
dispusein partea din spatele
autovehicolului ,aprizandu%se simultan cu luminile de pozitie. >nele vehicule sunt prevazute in spate cu lampi care se aprind numai in timpul mersului inapoi,
11
III.
Echipamentul e semnali)are
/chi(amntu" d !mna"izar cu(rind :
di!(oziti0 d !mna"izar o(tica di!(oziti0 d !mna"izar acu!tica III. 1.Dispo)itivele e semnali)are optica
$e realizeaza prin semnalizatoarele de vira! care echipeaza toate automobilele moderne . e regula, acestea se amplaseaza la e"tremitatile automobilului , deseori impreuna cu lampile de pozitie. >nele automobile sunt prevazute si cu semnalizatoare intermediare dispuse lateral .?entru a putea atrage atentia in mod vizibil asupra directiei de mers , atat ziua cat si noaptea , la semnalizatoarele de vira! se foloseste lumina intermitenta , comandata de un releu special . Culoarea spectrului poate fi diferita , alba sau galbena in fata si rosie sau galbena in spate . Heleele care asigura intermitenta aprinderii semnalizatoarelor sunt de mai multe tipuri ) cu fir cald , cu bimetal ,electronice . 7le trebuie sa asigure <=M 3= de aprinderi pe minut si sa intre in functiune dupa cel mult 5 s de la conectare . Heleele termice montate pe marea ma!oritate a automobilelor au lampile semnalizatoare legate in serie cu firul cald sau cu elementul bimetalic 4 de aceea , inlocuirea becurilor trebuie facuta in mod obligatoriu cu altele de aceeasi putere . >tilizarea unor becuri de putere diferita provoaca schimbarea frecventei de aprindere sau chiar arderea releului in cazul cand puterea becurilor este mai mare . Constructia semnalizatoarelor de tip cu fir cald 0fig. 1.31 este compusa din electromagnetul ; , prevazut cu armatura mobila 1 , legata de firul cald 1= .
!igura 14.31#*emnali)atoare e vira+ a%semnalizator de vira! cu fir cald41%armatura mobila 42%intrerupator de semnalizare43%lampa de semnalizare dreapta %lampa de semnalizare stanga45%baterie de acumulatoare 8%lampa de control 4 :%rezistenta4;%electromagnet4 <%contacte41=%fir cald 4b%schema electrica a releului de semnalizare electromagnetic tip 25=4 c%releu cu consumatorii conectati si cu comutatorul pentru comanda simultana a tuturor lampilor de semnalizare 1,2,3,,5 si8 Grezistente 4:%circuitul electronic basculant stabil4;%releu electromagnetic 4<%relee Heed 41=%comutator de semnalizare a directiei de mers 4 11,12%lampi de control 4 13,1,15 ,18%lampi de semnalizare 41:%lampa control41;%comutator pentru comanda simultana a tuturor lampilor de semnalizare.
12
?rin inchiderea cu a!utorul intrerupatorului 2 , montat pe carcasa volanului , a circuitului de semnalizare , curentul furnizat de bateria de acumulatoare 5 va trece , prin rezistenta : , firul cald 1= si armatura 1 , la lampile de semnalizare . &ntensitatea curentului fiind mica , lampile vor emite o lumina slaba . ?e masura ce firul 1= se incalzeste , el se va dilata si va permite ca armatura 1 sa inchida contactele < . &n acest fel , rezistenta si firul sunt scurtcircuitate , astfel incat lampile vor fi alimentate direct la bateria de acumulatoare . (umina produsa de lampi va fi, in acest caz , puternica . eoarece firul cald nu mai este parcurs de curent , el se contracta , invinge forta de atractie a electromagnetului ; si desface contactele < .Curentul ca trece din nou prin rezistenta : si lumina lampilor va deveni din nou slaba. &n functie de pozitia intrerupatorului 0stangaDdreapta, aprinderea lampilor semnalizatoare se va face fie pe partea stanga , fie pe dreapta . $emnalizatoarele de vira! sunt prevazute cu posibilitatea reglarii frecventei de lucru a lampilor . Acest lucru se realizeaza prin intinderea sau destinderea , cu a!utorul unui surub , a firului cald 1= , marind sau micsorand , in acest fel , !ocul dintre contactele < . Conditiile de siguranta a circulatiei impun ca lampile semnalizatoare sa aiba o intensitate luminoasa care sa le faca vizibile noaptea , pe timp senin , de la o distanta de 2== m . eoarece semnalizatoarele de vira! sunt dispuse in afara campului vizual al conducatorului , pentru ca acestea sa le poata urmari , la bordul automobilului sunt montate 1%2 becuri de control , ce indica functionarea acestora , prin aprinderea intermitenta . #otodata in timp ce becurile clipesc , se aude si un semnal sonor , caracteristic , produs de releul de comanda . (a automobilele romanesti semnalizatorul de vira! este un releu de tip 25= 0fig. 1.31 compus dintr%un circuit electronic basculant stabil , un releu electromagnetic si doua relee Heed. In cazul in care comutatorul de semnalizare a direcţiei nu este inchis , tranzistorul #10fig. 1.31 este blocat , avand baza polarizata invers , in timp ce tranzistorul #2 conduce , avand baza polarizata corespunde prin rezistenta 5 . ?rin inchiderea comutatorului de semnalizare 1= 0fig.1.31 borna < a este pusa la masa , prin intermediul lampilor de semnalizare a directiei si, ca urmare,tranzistorul #1, i se aplica o polarizare directa pe baza prin rezistenta 2 , iar el intra in conductie. @obina releului electromagnetic , fiind astfel alimentata , contactul 1 se inchide , iar lampile de semnalizare conectate la borna < a , se aprind . #ensiunea de incarcare a condensatorului C1 produce o polarizare inversa a bazei tranzistorului #2 , care , din aceasta cauza se blocheaza . &n acelasi timp , condensatorul C2 se incarca prin rezistenta ca si baza tranzistorului #1 cu polaritatea indicata in schema , in timp ce condensatorul C1 se descarca relativ lent prin rezistenta 5 si circuitul de colector al tranzistorului #1 , micsorand polarizarea inversa a bazei tranzistorului #2 . &n momentul in care aceasta polarizare dispare , tranzistorul #2 , intra in conductie , tensiunea de incarcare a condensatorului C2 produce o polarizare inversa a bazei tranzistorului #1 si acesta se blocheaza , intrerupand alimentarea bobinei releului electromagnetic si , deci , a lampilor de semnalizare .&n aceasta situatie condensatorul C1 se reincarca prin bobina releului si baza tranzistorului #2 , iar condensatorul C2 se descarca relativ lent prin rezistenta 2 si circuitul de colector al tranzistorului #2 . (a terminarea descarcarii condensatorului C2 , polarizarea inversa a bazei tranzistorului #1 dispare , iar aceasta intra in conductie , reluandu%se ciclul deschis. Comutatorul de semnalizare 1; 0fig.1.31 comanda simultan toate lampile de semnalizare in cazul in care apar unele defectiuni .Comutatorul 1; are trei contacte normal deschise , care , la actionarea comutatorului, se inchid, iar intre bornele $ si se produce o scurtcircuitare , iar contactul
13
Heleul electronic este un aparat tranzistorizat si are , fata de releele electromagnetice , o mai mare siguranta in functionare , o anduranta marita si un consum de curent mai redus. Heleul electronic de semnalizare adirectiei de mers , tip 25= , are urmatoarele caracteristici ) tensiune nominala 2 9 temperatura ambianta de lucru %2=NC ,la 5=NC cicluri pe minut <=M25 tensiune de alimentare 21,5%2<,5 9 (a unele autoturisme , se utilizeaza releul electronic cu circuit integrat 0fig.1.32.
Figura 14.32-Releu de semnalizare pentru autoturisme
1%circuit integrat 42%releu electromagnetic 4 3%releu Heed 4$1%intrerupator comanda semnalizare stanga%dreapta 4@1%lampa martor indicator de semnalizare 4 @2%lampa martor indicator de avarie , comandat de intrerupatorul $2 4$%lampi semnalizare stanga4 %lampi semnalizare dreapta 4O% dioda Oenner. unctionarea lui se bazeaza pe realizarea si amplificarea in putere a unor impulsuri de catre circuitul integrat 1 , care inchide sau deschide electromagnetul 2 si, prin releul Heed 3, aprinde sau stinge becurile de semnalizare pe partea comandata . Aceasta se e"plica prin deblocarea oscilatorului din circuitul integrat 1 , care este alimentat cu energie electrica cand comutatorul $1 este plasat in pozitia de semnalizare si cupleaza electromagnetul 2 , aprinzand becurile prin releul Heed 3 . upa circa =,3 s , oscilatorul se blocheaza datorita grupului HC , care micsoreaza tensiunea de alimentare a circuitului integrat , se decupleaza electromagnetul 2 si becurile se sting pentru circa 3 s , prin deschiderea releului Heed .enomenul se repeta cu o frecventa de 8=%:= perioade pe secunda . Controlul la bord de aprindere si stingere a lampilor de semnalizare se face prin lampa motos @1 . ioda O si condensatorul C2 prote!eaza circuitul la impulsurile parazite ale instalatiei de semnalizare , iar condensatorul C1 deparaziteaza generatorul de impulsuri . (a pozitia mediana a mantei comutatorului $1 , se blocheaza oscilatorul prin rezistenta H1 si becurile raman stinse . Cand este comandata pozitia de avarie prin comutatorul $2 , toate cele patru lampi de semnalizare functioneaza cu intermitenta , controlul facandu%se prin lampa martor @2. 1
III.2.!ispoziti"e de semnalizare acustica
$e realizează cu a!utorul cla"onului comandat , de obicei , de la volan, prin apăsarea unui buton sau mâner de acţionare . Hevenirea contactului este asigurata automat, la 6ncetarea apăsării , printr%un arc de readucere .Cla"onul trebuie sa emită un sunet a cărui tonalitate si timbru sa fie plăcute auzului. Cla"oanele cele mai răspândite folosite pe automobile sunt acelea cu vibrator electromagnetic 0fig. 1.33.
Figura 14.''-Con!tructia c"aonu"ui cu 0i)rator electromagnetic 1%miezul electromagnetului 4 2%infasurarea electromagnetului 43%armatura mobila 4%piulita 45% intrerupator 48%condensator 4:%capacul membranei 4;%disc de rezonanta 4<%ti!a 41=%membrana 4 11,12%borne 413%buton de actionare 41%baterie de acumulatoare . ?rin apăsarea butonului 13 , dispus pe volan , circuitul se 6nchide prin masa si prin cla"on va trece curentul electric , pe următorul traseu ) borna pozitiva a bateriei 1 • masa • butonul 13 • conductor • borna 12 • infasurarea 2 • contactele 6nchise ale 6ntreruptorului 5 • borna 11 • conductor • borna negativa a bateriei. • (a trecerea curentului prin infasurarea 2 , miezul 1 se magnetizează si atrage armatura mobila 3 , care prin ti!a < , deplasează membrana 1= . #otodată , piuliţa a ti!ei < desface contactele 6ntreruptorului 5 , 6ntrerupând circuitul. Piezul 1 se demagnetizează , iar armatura cu ti!a sunt readuse in poziţia iniţiala , datorita elasticităţii membranei. Circuitul se va 6nchide din nou , fenomenul repetându%se , atâta timp cat va fi apăsat butonul 13 .Circuitul se va 6nchide si deschide 15
succesiv , iar membrana va vibra cu o frecventa mai mare. Kscilaţiile aerului produse de către membrana 1= si discul de rezonanta ; vor asigura producerea sunetului . $unetul produs poate fi reglat cu a!utorul piuliţei . >nele cla"oane sunt prevăzute cu un rezonator in forma de pâlnie , pentru amplificarea sunetului .>neori se montează doua sau mai multe cla"oane , acordate pe tonuri diferite , pentru obţinerea unui sunet armonizat . ?rin conectarea simultana a 2 cla"oane in paralel , este necesar un curent de intensitate mai mare , ceea ce poate provoca arderea contactelor butonului . ?entru evitarea acestui fenomen , se montează un releu prin intermediul căruia se conectează circuitul electric al cla"oanelor. ?uterea consumata de cla"oane variază intre 2=%12= , in funcţie de construcţia lor .
I#.$ntreţinerea, repararea şi diagnosticareaa instalaţiei de iluminare şi semnalizare IV.1 $ntreţinerea consumatorilor arurile se controlează periodic ) fi"area lor in carcase , strangerea cone"iunilor , dezo"idarea lor la nevoie • inlocuirea becurilor se va face fara a se stinge reflectorul si geamul dispersor , iar stergerea • lor se va face prin suflare cu aer comprimat sau cu vata 4 becurile noi vor avea caracteristici corespunzatoare reglarea periodica a farurilor se poate fie cu regloscopul , fie pe un perete alb. • Heglarea cu regloscopul se e"ecuta astfel incat la faza scurta , inclinarea razelor sa se incadreze in limitele liniilor trasate pe ecranul aparatului , iar la faza lunga , pata luminoasa sa fie in punctul indicat de pe ecranul regloscopului . Heglarea pe ecran se face de la o distanta de 5 m , urmarind ca fasciculele sa fie paralele la faza lunga , iar la faza scurta petele luminoase sa fie sub a"a farului , cu 15%2= cm. Heglarea fina se obtine din suruburile de regla! pe orizontala si verticala . arurile de ceata necesita intretinere asemanatoare , cu deosebirea ca becul fiind monofazat 0129%55 este mai usor de schimbat 4 pozitionarea lor pe bara de protectie se face astfel incat , fascicolul de lumina sa atinga distanta de 5= mm , iar inaltimea ma"ima fata de sol 15=mm4 becurile trebuie sa fie de aceeasi marime si putere 4 pe timpul nefolosirii se acopera cu husa . (ampile de pozitie , stop si numar ca si cele de semnalizare , vor fi de asemenea , verificate periodic si curatate 4 cone"iunile vor fi dezo"idate si va asigurata fi"area terminalelor conductoarelor de alimentare . (ampile interioare se vor controla periodic , inclusiv cone"iunile , conductoarele si sistemele proprii de comanda . Heleul de semnalizare optica se verifica functional si se regleaza frecventa conectarii% deconectarii ca sa se incadreze in limitele ;=%<= perDs
I#.2 !eecte in e%ploatare ale consumatorilor
&nstalatia de iluminat poate prezenta defectiuni ale farurilor si lampilor , al circuitelor de alimentare sau comutatoarelor si intrerupatoarelor .arurile sau lampile nu se aprind cand au becurile arse , siguranta pe circuitul respectiv arsa , cand e"ista scurtcircuite la conductoare , defecte le intrerupator , comutator , sau releu schimbare faze . 18
Hemedierea se face prin inlocuirea becului ars , a sigurantei defecte , sau reizolarea conductoarelor scurtcircuitate , repararea comutatorului defect 4 depistarea defectiunii se face incepand de la consumator prin ) controlul becului direct la bateria de acumulatoare , verificarea o"idarii contactelor de la dulii si fasunguri , a cone"iunilor 4 apoi a se merge pe conductorul de alimentare pana la sursa si numai dupa aceasta se e"ecuta remedierea sau inlocuirea becurilor si sugurantelor arse . &ntensitatea prea slaba a lampilor , se datoreste patarii reflectorului , geamului dispersor sau becului , precum si o"idarii contactelor de cone"are , sau deteriorarii lor . Hemedierea consta in curatirea cu vata medicinala si dezo"idarea cone"iunilor &luminarea cu intermitenta a farurilor si lampilor este urmarea defectării 6ntrerupătoarelor sau comutatoarelor , care se inlatura prin refacerea mecanismelor lor de comanda. @ecurile inlocuite trebuie sa fie de aceeasi tensiune si putere cu cele recomandate . upa remedieri farurile se regleaza . &nstalatia de semnalizare optica prezinta aceleasi defectiuni ale lampilor 4 in plus , releul de semnalizare prezinta defectiunile ) desprinderea cone"iunilor , firul cald are contactele o"idate , infasurarile scurtcircuitate . Hemedierea consta in fi"area cone"iunilor , dezo"idarea sau inlocuirea releului .(a releul electronic se inlocuiesc elementele defecte intr%un atelier sau intreg releul &nstalatia de semnalizare acustica poate avea defectiuni la cla"on0o"idari , slabiri ale cone"iunilor , dereglari , pe circuitul de alimentare sau butonul de comanda . Hemediere ) cla"oanele cu contactele o"idate se curata , condensatorul sau bobina!ul strapuns se inlocuieste , apoi se regleaza 4 circuitele se verifica si se reizoleaza , iar la butonul de comanda se refac contactele sau , la nevoie se inlocuieste . Cabla!ul deteriorat partial sau total se inlocuieste , respectand dimensiunea si culoarea , pentru a facilita identificarea diferitelor circuite.#erminalele cablurilor se vor inlocui cu altele originale , iar cone"iunile , inclusiv legaturile la masa vor fi refacute , evitant scurtcircuitele sau alimentarea incorecta a diverselor aparate sau dispozitive .
IV.3 &epararea instalaţiei de iluminat si
semnalizare
?rincipalele defectiuni ale instalatiei de iluminat si semnalizare sunt urmatoarele ) una , mai multe sau toate lampile nu lumineaza sau lumineaza cu intreruperi , iluminarea este slaba sau fasciculele luminoase ale farurilor sunt orientate gresit . $labirea intensitatii luminoase a lampilor se observa in mod deosebit la faruri. (ampile nu se aprind fie atunci cand s%au ars , fie cand circuitele lor de alimentare sunt intrerupte . $tarea unui bec se poate constata fie prin e"aminarea vizuala a filamentului , fie prin verificarea functionarii lui prin alimentare directa de la baterie cu a!utorul a doua conductoare .Circuitul unui bec se controleaza verificandu%se mai intai contactul becului in dulia respectiva , unde , datorite slabirii sau pierderii elasticitatii unui contact , se poate intrerupe legatura electrica . aca circuitul in elementul optic este bun inseamna ca este intrerupt conductorul electric , defectiune care se poate stabili cu a!utorul unei lampi de control. (a depistarea unei defectiuni trebuie precedat dupa urmatorul principiu )cautarea locului defect se face de la consumatorul care nu functioneaza catre sursa , pe circuitul ce alimenteaza lampa sau lampile respective .e e"emplu ) daca nu functioneaza o lampa de pozitie din fata , inseamna ca circuitul este intrerupt de la lampa care nu functioneaza pana la conductorul ce alimenteaza cele doua lampi de pozitie din fata .aca nu functioneaza ambele lampi de pozitie din fata , este necesar 1:
sa se verifice circuitul mai departe pana la intreruptorul care le comanda , unde , de asemenea , pot avea loc defectiuni din cauza unui contact necorespunzator. &n cazul cand nu ard toate cele lampi de pozitie , iar primul bec verificat este bun , defectiunea trebuie cautata la comutatorul central. ?rin analogie se procedeaza cand nu functioneaza faza scurta sau faza lunga la un far sau la ambele . &n cazurile in care se verifica starea contactelor in duliile lampilor sau ale farurilor, trebuie avuta in vedere situatia in care defectiunea se poate datora lipsei legaturii la masa a corpului de iluminat. Cauza cea mai frecventa a intreruperii iluminarii unor surse luminoase in timpul deplasarii automobilului se datoreaza , de regula , unui contact imperfect . $labirea intensitatii luminoase a farurilor sau a altor surse luminoase poate fi cauzata de murdarirea sau deteriorarea oglinzelor reflectoarelor sau a geamurilor%dispersoare. Kglinzile trebuie curatite fara a fi atinse cu mana sau cu corpuri unsuroase care modifica indicele de refle"ie al suprafetei lucioase. K alta cauza o constituie diminuarea tensiunii la ploturile lampilor unor contacte slabite sau o"idate.
IV.4 &eglarea arurilor Heglarea farurilor se efectueaza pentru a asigura o distributie a flu"ului luminos corespunzator normelor impuse de securitatea circulatiei . Krientarea fascicolului luminos al farurilor se realizeaza in conformitate cu instructiunile de e"ploatare ale automobilului si se poate efectua prin doua metode ) %% cu un ecran de protectie dispus la o distanta de 5%1=m inaintea farurilor %% cu aparate optice speciale , asezate in imediata apropiere a farurilor Heglarea farurilor cu ecran de protectie se e"ecuta numai pe intuneric . rept ecran poate fi folosit si un perete pe care se traseaza a"ele K%K, &%& ,&&%&& ,&&&%&&& , &9%&90fig.1.;%ane"a nr.1= . Automobilul trebuie asezat pe o platforma orizontala , astfel incat a"a sa longitudinala de simetrie sa se intersecteze cu a"a de simetrie a ecranului 0linia K%K si ambele faruri sa se gaseasca la o distanta b fata de linia K%K , egala cu !umatatea distantei @ dintre centrele optice ale farurilor vehicolului . &naltimea hQ' la care trebuie sa fie trasata linia &&&%&&& este egala cu )
h+kH!141H"1#$% &'()*)% % !%,-- in care R%inaltimea la care sunt dispuse centrele farurilor automobilului deasupra platformei masurata in mm. aca automobilul este asezat la distanta de :,5m fata de ecran , atunci linia &9%&9 trebuie sa fie aplicata mai !os decat linia &&&%&&& cu o distanta de 35=mm . Atunci cand vehicolul este asezat in fata ecranului la o distanta & , difera de :,5 m ,distanta ' dintre liniile &&&%&&& si &9%&9 poate fi determinata cu a!utorul tabelului.
l '
m mm
5,= 22=
5,5 2=
8,= 28=
8,5 2;5
:,= 3=5
:,5 33=
;,= 35=
;,5 3:=
<,= 3<5
<,5 15
1=,= 35
Su se recomanda ca automobilul sa fie asezat inaintea ecranului de protectie pentru reglarea farurilor la o distanta mai mica de 5m si mai mare de 1= m. &n timpul reglarii farurilor , automobilele trebuie sa fie fara incarcatura. 1;
#otodata , trebuie respectate urmatoarele conditii ) poziţia rotilor de directie trebuie sa corespunda circulatiei in linie dreapta 4 pe rotile din fata si din spate , trebuie sa fie montate pneuri cu acelasi desen si profil al benzii de rulare 4 presiunea aerului in pneuri trebuie sa corespunda normelor stabilite pentru tipul respectiv de autovehicul 4 arcurile si amortizoarele automobilului trebuie sa fie in stare buna . aca farurile sunt montate corect , dupa aprinderea fazei lungi , centrele petelor lor luminoase trebuie sa se suprapuna cu punctele K1 si K2 0fig. 1.;
Figura 14.4'-&eglarea arurilor cu a(utorul ecranului de protectie .(a comutarea luminii farurilor pe faza scurta , centrele petelor lor luminoase trebuie sa fie dispuse liniile &9%&9 , putin mai la dreapta decat liniile &%& si &&%&&. ?entru a se asigura o precizie mai mare reglarii farurilor , acestea sunt supuse verificarii pe rand ) mai intai se acopera farul stang cu o bucata de stofa de culoare inchisa si , apoi , farul drept. aca centrul fascicolului luminos la conectarea fazei lungi nu se suprapune cu punctele K10pt. farul stang si K2 pentru farul drept4 trebuie modificata pozitia elementului optic al farului . Atunci cand farurile sunt dispuse in aripile automobilului, trebuie demontata rama 1 a farului 0fig. 1.< si , cu o surubelnita sa se invarteasca suruburile de regla! cu care sunt prevazute .
Figura 14.4)-&eglarea pozitiei elementului optic al arurilor dispuse in aripa "e*icolului ?rin insurubarea surubului lateral 2 , pata de lumina se va deplasa spre dreapta , iar prin desurubare Gspre stanga .?rin insurubarea surubului superior 3 pata de lumina se va deplasa in sus , iar prin desurubare , invers. >n regla! mult mai precis al farurilor se poate e"ecuta cu a!utorul regloscoapelor. ascicolul paralel al razelor fazei lungi ale farurilor supuse verificarii este colectat de catre lentila in planul focal sub forma unei pete luminoase 4 in acest plan este montat un ecran cu semn optic .
1<
I#.+ !iagnosticarea arurilor
$e recomanda ca operatia sa fie realizata numai cu aparatura de specialitate , care scurteaza durata operatiilor . Astfel, se prezinta in figura 3.3: un aparat care poate fi purtat pe roti 0fig. 3.3;sau poate fi folosit intr%o constructie suspendata0fig.3.3< , de fabricatie @osh. Cea mai raspandita este varianta suspendata ca urmare a faptului ca aparatul poate fi deplasat in orice directie , ceea ce inlesneste efectuarea masurarii farurilor in orice pozitie, iar masurarea se poate realiza concomitent cu alte operatii. &n aparat03.3: se formeaza imaginea micsorata 1 , care reproduce corect zona luminoasa a farurilor daca inaltimea a"ei optice a lentilei coincide cu centrul optic al farurilor si daca directia a"ei este paralela cu a"a longitudinala a masinii.Celula fotoelectrica 2 se gaseste de obicei in centrul zonei luminoase a fazei lungi.Celula inlesneste masurarea intensitatii luminoase cu a!utorul lu"metrului 3.K simplificare substantiala a operatiilor se realizeaza prin proiectarea imaginii produse de lentila pe un ecran de sticla mata.0fig.3.= .
2 !im("ificar !u)!tantia"a a o(ratii"or ! ra"izaza (rin (roictara imaginii (rodu! d "nti"a ( un cran d !tic"a mata.3fig.'.4$ .
2=
asuri de te*nica a securitţii muncii , re"enire si stingere a incendiilor la lucrarile de $ntreţinere , reparare si e%ploatare a automo/ilelor rincipalele masuri de te*nica a securitatii muncii &n scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de munca este necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale ) % imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp , mansetele,de asemenea bine stranse pe corp, iar hainele incheiate 4 % femeile si barbatii cu parul lung vor purta basmale astfel legate incat parul sau colturile basmalei sa nu iasa afara spre a evita pericolul de aprindere a parului de catre organele in miscare ale masinilor unelte 4 % folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate , inflorite sau stirbite , precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa 4 % folosirea cheilor cu fisuri este interzisa % diversele lucrari de lacatuserie ce se e"ecuta in spatii cu mediu e"ploziv trebuie e"ecutate numai cu scule din materiale neferoase 4 % alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de munca se va face numai de la surse cu tensiuni de 2 9 , tensiune considerata nepericuloasa in cazul unei atingeri accidentale 4 % pentru protectia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de atingere , toate masinile unelte , carcasele metalice aleutila!elor electrice de actionare , comanda si control vor fi prote!ate prin legare la pamant si la nul , inainte de darea lor in e"ploatare 4 (a lucrarile care necesita ridicarea automobilului este obligatorie instalarea dupa ridicare a unor capre si suporturi , care sa impiedice caderea accidentala a automobilului sau a unor subansambluri ale acestuia. emontarea si deplasarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie sa se faca cu a!utorul unor dispozitive si instalatii speciale .7ste interzisa folosirea in acest scop a funiilor , rangilor. $patiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motorul in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de esapament . (ocurile de munca trebuie sa fie curate si iluminate . &nainte de demontare , toate ansamblurile automobilului trebuie sa fie golite de lubrifianti si combustibil , care se colecteaza in rezervoare amplasate in conformitate cu normele ?$&. 9opsirea automobilelor si a partilor componente ale acestora se va e"ecuta in incaperi , cabine , bo"e , nise , care vor fi prevazute cu instalatii de ventilatie eficienta pentru a preveni imbolnavirile profesionale.#oti muncitorii din vopsitorie care manipuleaza lacuri , vopsele si materiale decapante vor fi dotati cu imbracaminte de protectie speciala . $e interzice folosirea focul deschis , fumatul , etc , in incaperi unde se e"ecuta vopsirea , prepararea sau depozitarea vopselelor. @enzina se va inmagazina numai in depozite special amena!ate , iar transportul ei in incinta unitatii se va e"ecuta cu a!utorul cisternelor , butoaielor metalice sau cu canister metalice prevazute 21
cu busoane. @enzina are utilizare de combustibil pentru motoarele cu ardere prin scantei si nu se va folosi sub nici o forma in alte scopuri tehnologice.
1.Automo$ile Dacia#Diagnosticare,intretinere si reparare Autor -Corneliu oniru Eitura - Tehnica#1&&/ 2.Agena automo$ilistului 2 Autori- Dan 0aiteanu , ihalache *toleru ,Nastase Campean , !lorin amfirescu Eitura - Tehnica#1&/ 3.Instalatii si echipamente auto Tehnologia meseriei electromecanic auto Autori - Elena Antonescu , ariana !ratila Eitura - Diactica si peagogica ucuresti #1&&/ 4.Automo$ile Cunoastere , intretinere si reparare Autori - 5h. !ratila , ariana !ratila , *t. *amoila Eitura - Diactica si 6eagogica,ucuresti#1&&/ .777.eu.ro
22
