Fata care citea în metrou Christine Féret-Fleury Juliette coborî ochii spre dosarul deschis în faţă ei, simţind un nod în gât. e ce!a !reme a!ea impresia că !iaţa îi scapă, că fuge de ea, mii de fire de nisip scurgându-se printr-o crăpătură aproape in!i"ibilă, luând cu ele mii de imagini, culori, mirosuri, "gârieturi #i mângâieri, o sută de decepţii mărunte #i probabil tot atâtea consolări... e altfel, niciodată nu-i plăcuse prea mult !iaţa ei, trecând de la o copilărie plictisitoare la o adolescenţă de"olantă, înainte de a descoperi, la nouăspre"ece ani, în pri!irile aţintite asupra ei, că era frumoasă - poate. $n unele "ile. Că a!ea, după cum îi #optise primul ei iubit într-o seară când băuseră amândoi prea mult, o graţie, ce!a care te duce cu gândul la dans, ce!a diafan, ce!a care te face să cre"i că orele trec fără niciun fel de apăsare, departe de dramele #i de ameninţarea mereu crescând a realităţii. ar Juliette Juliette nu se simţea simţea în stare stare să-#i să-#i asume asume acest persona%. persona%. & do!edise do!edise părăsindu-l părăsindu-l pe 'abriel, care continuase singur să bea prea mult #i să caute din bar în bar o femeie sau, mai bine "is, un mit ale cărui însu#iri eterate să-i facă e(istenţa suportabilă. & do!edise colecţionând deprimaţi, agresi!i, morocăno#i, !eleitari a!i"i de catastrofe personale #i de nenorociri succesi!e. Căutase, apoi fugise de aceste !ictime comple"ente, le pri!ise afundându-se în disperarea lor, a#a cum obser!a păien%enii pe care îi îneca, fără tragere de inimă, în baie. 'raţioasă, diafană, ea) Cum sunt balerinele în!ârtindu-se pe picioarele lor chinuite, cu degetele sângerânde #i cu "âmbetul pe bu"e) $nsă chiar #i această comparaţie i se părea plină de infatuare, ea nu era atât de !anitoasă, nu pretindea că plute#te, chiar cu preţul unor suferinţe calculate, peste pe ste monotonia cotidianului, peste pe ste meschinăria sa, peste !isurile ofilite #i ilu"iile pierdute, ni#te dureri de lu(, cum le numea uneori, când î#i compara e(istenţa mediocră, dar comodă, cu neca"urile reale pe care le pri!ea doar în treacăt. pp. *+-* Juliette mai bău puţin. & lini#te stranie se răspândea în ea pe măsură ce lichidul cald îi aluneca pe gât. ra bine #i, curios, se simţea în locul potri!it. sta nu însemna că toate întrebările î#i aflaseră un răspuns - cum ar fi putut ni#te simple cu!inte - /e(istă încă 0 să aibă atâta putere) a nu mai trăia în po!e#ti, nici în cărţi, ca el. 1u complet. ar se gândea că poate în!ăţa să trăiască împreună cu întrebările ei. p. + 2e gândi câte!a clipe. - 2au nu. - 1u-i prea încura%ator... încura%ator... - 1imic nu e încura%ator în !iaţă... 3rebuie să culegem încura%ări de acolo de unde ochiul nostru, sau entu"iasmul nostru, sau pasiunea, sau... cum !reţi să-i spuneţi, sunt capabile să le descopere. & bătu u#urel pe obra" cu îngăduinţă. - 4ar dumnea!oastră sunteţi capabilă. 1u mă îndoiesc. p. 5 $n faţa lui, se simţea prea tânără, nepricepută, încurcă-lume, cu /mâni care fug0, cum spunea bunica ei, mâini care scapă totul, care nu #tiu să se mule"e pe forma obiectelor, să le stăpânească sau să le de"mierde. p. 67
