Raluca Bontea Anul II –semestrul 1
Anton Pavlovici Cehov Arkadina (”Pescăruşul”) (”Pescăruşul”) -ișa de !ersona" 1.
Peri Perioa oada da - A!ari !ariția #eatru atrulu luii mode modern rn rusrus-so sovi viet etic ic (1$% (1$%$$-1% 1%&' &')) şi me meto toda da lui lui tanislavski
La începutul secolului XX are loc un fel de Renaştere culturală (avangardistă) (avangardistă) în Rusia, mai ales în teat teatru ru – astfe astfell ia naşt naşter eree teat teatru rull mo mode dern rn,, prin prin Ko Kons nsta tant ntin in Serg Serghe heev evic icii Stan Stanis isla lavs vsi i (n! (n! " ianuarie #$%& #$%& ' ' d! august #&$ #&$)! )! Konstanti Konsta ntinn Sergh Sergheie eievic vicii Stanis Stanislav lavsi si în teatrul și arta actoricească actoricească!!
a fost fost regi*or și teoret teoretici ician an rus rus al al teatrului teatrului,, inov inovat ator or
Stanislavsi, împreună cu +ladimir emirovici -anceno, înfiin.ea*ă /eatrul de 0rtă la 1oscova (120/) în #$$! 3na dintre primele piese puse în scenă a fost 4e 4esc scăr ăruușul al lui 0nton 5ehov (#$$)! 6n /eatrul /eatrul de 0rtă Stanislavsi a început de*voltarea faimosului său 7Sistem7, o metodă de actorie novatoare ce implică a8ordarea persona9ului din interior spre e:terior, şi nu invers, şi c;t mai multă naturale.e! 1etoda lui Stanislavsi a a apărut ca reac.ie la teatrul din acea perioadă care se numea <+edetism= <+edetism= – unde vedetele spuneau monoloage şi erau acompaniate acompaniate de cor! Stanislavsi îl considera fals şi prăfuit si că era nevoie nevoie de ceva modern, modern, nou! 0stfel teatrul modern a apărut odată cu metoda lui Stanislavsi în Rusia şi a influen.at apoi teatrul european şi american! american ! 6n acea perioadă, în Rusia, Rusia, se de*voltă toate toate artele! 6n mu*ică se remarcă remarcă Stravinsi, în pictură – 1arc 5hagal, +asili Kandinsi, mu*ică – >gor Stravinsi, 0! Srea8in, în 8alet – 0na 4avlova, -iaghilev, i9insi – coregraf, în poe*ie, literatură – 0le:andr ?loc, +! 1aiaovsi– poetul revolu.iei, prieten cu regi*orul revolu.ionar 1e@erhold – mai t;r*iu 1ihail ?ulgaov, film – Serghei Aisenstein, -! +etrov, B! 0le:androv, 1! 5iaureli! Su8 influen.a lui Stanislavsi, aceste arte cola8orea*ă cu teatrul (de e:emplu, se scria mu*ică pentru piesa de teatru, a apărut pictorul scenograf), pentru reali*area unui spectacol comple: şi de mare efect, iar elementul teatralită.ii a dominat toate aceste curente avangardiste! Stanislavsi a introdus regia, care nu e:ista! 4rimul regi*or a fost chiar el! Reforma teatrală a fost totală' au fost introduseC regia, arta actorului, scenografia, elementele de decor, dramaturgia, educa.ia actorului! Stanislavsi a regi*at multe spectacole precum C <4escăruşul= (#$$), <3nchiul +ania= (#$) şi
E -upă modelul lui Stanislavsi, încep şi discipolii lui să monte*e spectacoleC 4! 1e@erhold, A! +ahtangov, 0l! /airov şi +! -anceno şi, mai t;r*iu, 1ihail 5ehov C +! 1e@erhold ' I 1agnificul încornorat J de 5rommel@nde, I Revi*orul J, I 4loşni.a J, I ?aia J, I 1isterul ?uffe J, /airov – I Firofle J de Lecoc, I Hedra J de Racine, +ahtangov – I Aric X>+ J de 0ugust Strind8erg, I Fadi8u J de 0nsi, I 4rin.esa /urandot J de Fo**i! La 8a*ă, aceştia erau actori (mai pu.in /airov, care era arhitect), apoi au devenit, pe r;nd, regi*ori, pedagogi, teoreticieni şi inovatori – fiecare a avut metoda lui de teatru (actorie)! 0stfel, în 9urul /eatrului de artă de la 1oscova se formea*ă cinci studiouri de teatru (un fel de universită.i) –ale lui Stanislavsi, -anceno, +ahtangov, 1e@erhold şi 1! 5ehov! /oate foloseau metoda lui Stanislavsi! 3cenicia dura patru ani iar apoi, dacă aveau succes, ucenicii erau anga9a.i la 120/! 4rima universitate de teatru în Rusia s'a înfiin.at în #EE la 1oscova, pe l;ngă /eatrul de 0rtă, unde se preda arta actorului după metoda lui Stanislavsi! Al a fost primul profesor! Stanislavsi şi'a e:pus metoda în scris şi a pu8licat cartea I 1unca actorului cu el însuşi J în 0merica, atunci c;nd se afla în turneu (#&% ) şi doi ani mai t;r*iu în 1oscova! S30 a adoptat metoda lui Stanislavsi, singura metodă recunoscută p;nă în pre*ent! * +!era lui Cehov
5el mai important repre*entant al teatrului realist rus și, totodată unul dintre marii dramaturgi europeni, Anton Pavlovici Cehov a trăit între # ianuarie #$%D (S!! E ianuarie) și E iulie #DM (S!! #" iulie))! 5ehov a fost nu doar dramaturg ci și pro*ator și medic! 5ehov s'a născut la /aganrog, un oraș de la 1area 0*ov! 6ntre #$% și #$ urmea*ă studii primare și secundare în orașul natal, frecventea*ă teatrul și conduce o revistă a elevilor! -upă fuga tatălui său la 1oscova, este nevoit să acorde meditații! 6n #$, începe studii de medicină la 1oscova și'și a9ută financiar familia, pu8lic;nd în reviste umoristice! -upă a8solvirea facultății în #$$M, profesea*ă în 9urul 1oscovei! 6n #$$%, începe cola8orarea la revista Novoe Vremia (/impuri noi), condusă de 0le:ei Suvorin, cel ce îi va fi editor! 6n această perioadă, pu8lică pro*ă, lucr;nd și la piesele sale de teatru! 6n #$D, efectuea*ă un voia9 în insula Sahalin, unde recen*ea*ă populația! 6n timpul voia9ului său în >talia, din #$M, starea sănătății sale se înrăutățește! 6n #$%, îl cunoaște pe 5onstantin Stanislavsi, care îi va regi*a piesele de teatru! 6n #$, este spitali*at, cu diagnosticul tu8erculo*ă pulmonară (se spune că de fapt a trăit ultimii ED de ani din viață cu 8oala)! 6ntre #$ și #D#, piesele sale de teatru Unchiul Vania și Trei surori sunt pu8licate și repre*entate! 6n #D#, se căsătorește cu actri ța Glga Knipper (#$%$ ' #")! 6n #D&, finali*ea*ă piesa Livada de vișini! 6n #DM, 8oala i se agravea*ă și, la E iulie, moare în sanatoriul de la ?adenNeiler , în Fermania! Gpera lui 5ehov, foarte vastă, cuprinde !iese de teatru (#$$#C Platonov sau Piesa fără titluO#$$%C Asupra efectelor nocive ale tutunuluiO #$$C Cântecul lebedei piesă într'un actO IvanovO 1$$$, Ursul -comedie ntr-un act.#$$$'#$$ Cererea în căsătorieO #$$ Traedian fără voieO NuntaO !emonul pădurii comedie în patru acteO#$#C "ubileul O #$%C Pescărușul O #$C Unchiul Vania O 1%'1, Trei surori . #D&'#DMC Livada cu vișini), !ovestiri (#$$&C #oartea unui și slu$bașO %rasul slabulO#$$MC &tridiileO Cameleonul O #asca' #$$"C VânătoriiO &erentul Pribișceev' #$$%C %rișaO #$$C AcasăO &irena O (aștan)a O #$$$C &tepaO #$EC &alonul numărul * O #$MC Căluărul neruO Vioara lui +otschild ' #$"C ,rdinul AnnaO #$%C Casa cu me-anin' #$C #u$icii O #$$C ,mul în carapace O #$C !oamna cu căț elul O #DEC Arhiereul O #D&C Loodnica)O nuvele(#$$MC 7-ramă la v;nătoare7OChibritul suede- .Nuvelă poliț istă/O#$$$C 7Stepa7O #$#C 73n duel7O #$"C 7/rei ani7O #$%C 7+iața mea7)O schițe
& umoristice (#$$MC Povestirile #elpomeneiO#$$%C Povestiri pestriț e!)u
era mulțumit de piesele
sale de teatru, *ic;nd că nu are stofă de dramaturg! a fost scrisă în #$" și a fost pentru prima dată pusă în scenă în #$%! /e:tul dramati*ea*ă conflictul romantic și artistic născut între M persona9eC ingenua ina, autoritara doamnă >rina 0radina, fiul ei, creator de piese e:perimentale Konstantin /replev și faimosul scriitor /rigorin!
Pescăru șul
4iesa este drama nereali*ării depline ca artiști a unor oameni care au talent, dar suferă de de*echili8ru creat fie de împre9urări ostile, fie de concepțiile lor despre artă, fie de caracterul lor! /rupul mort al unui pescăruş, în 9urul căruia este construită sim8olistica piesei, e o premoni.ie pentru destinul persona9elor! Pescăru0ul a fost pentru prima dată pus în scenă în #$%! -oi ani mai t;r*iu, regi*orul 5onstantin
Stanislavsi a montat piesa pentru /eatrul de 0rte din 1oscova, produc.ia devenind unul dintre cele mai mari evenimente din istoria teatrului rusesc! onconformistul /replev, t;nărul care se am8iționea*ă să fie scriitor, contorsionat de propriile căutări artistice, este îndrăgostit de ina, t;nără fată de la .ară, proaspătă şi nepervertită, și speră ca în urma succesului în literatură să îi c;știge m;na! ina, însă, este de asemenea aspirantă la glorie – speranță cu care îl va părăsi pe /replev pentru mondenul scriitor /rigorin, cinic și de success, însoțindu'l la 1oscova! /replev încearcă să îşi rec;ştige mama și îl urăşte de moarte pe /rigorin, pe care îl consideră un u*urpator! 6n fa.a lui /replev, /rigorin are totulC succes și faimă în literatură și succes la femei C at;t iu8ita ina c;t şi mama 0radina – cele mai importante femei din via.a sa – îl adoră şi îl pun pe piedestal pe cel mai mare duşman al lui! 5onflictul dintre genera.ii, dintre nou şi vechi, e repre*entat prin replici dureC 0radina nu acceptă modernitatea noii vi*iuni regi*orale a fiului, pasa9e importante în piesă fiind dialogurile despre (ne)şansa artei e:perimentale! ina cade însă victimă superficialită.ii lui /rigorin, care o a8andonea*ă! -e și de*ilu*ionată, nu se va întoarce la 5onstantin, care se sinucide! ! Livada de vișini este
construită pe o idee care e:primă un proces istoric tipic al timpuluiC descompunerea materială și morală a aristocrației, anchilo*ată într'o viață de inactivitate, risipă, lipsă de simț al realității și de spirit practic, și ridicarea 8urghe*iei negustorești! G familie de moșieri este asaltată de creditori dar nu este de acord să v;ndă livada! Livada va fi cumpărată de 8ogatul negustor Lopahin, nepotul unui io8ag, iar familia va fi nevoită să se întoarcă la 4aris! 6n ansam8lu, 5ehov se inspiră din drama unor oameni decep ționa ți, lipsi ți de energie, striviți de r;nduielile ostile, de mersul implaca8il al istoriei sau de propria lor inerție morală! Aste o lume în care apar figuri luminoase –ca ina, 0strov, >rina, 0nia –ce t;n9esc după o altfel de via ță și pornesc încre*ătoare în înt;mpinarea ei! 1esa9ul umanist al lui 5ehov îl poartă numai aceste persoane ce nu suportă mediul lor parali*at în forme variate ale inerției și minciunii, aspir;nd spre puritate și înălțare morală! La 5ehov conflictul interior al persona9elor, pră8ușirea lor sufletească, înfr;ngerea pe care o trăiesc, a și avut loc la momentul ridicării cortinei, astfel că sentimentul tragic re*idă în
M condamnarea de a continua o e:istență cenușie, sf;r șind prin înfr;ngere și resemnare!/răirea acestor persona9e este at;t de intensă, at;t de personală, înc;t nici nu dialoghea*ă între ele, ci fiecare, o8sedat de pro8lemele lui, de sentimentele, de ideile, de aspira țiile lui, le e:primă în monologuri! Aste vor8a de un teatru al neîmplinirilor amare, al aspirațiilor fr;nte! 5ehov este trist și amar, dar nu pesimist! 0cțiunea trece pe un plan secundar, mai presus afl;ndu'se dorin ța, nă*uin ța, adică atri8ute interioare, nevă*ute! 0stfel se constituie mult discutată atmosfera cehoviană, ce constă în dramati*area destinului tern, damnat, al eroilor, în valorificarea lirismului interior al unor caractere frumoase și în su8linierea poe*iei *8orurilor lor spre idealurile mărețe, la care, în opinia lui 5ehov, toată omenirea are dreptul! 4e c;t se simt de singure, persona9ele lui 5ehov, pe at;t cre ște nevoia lor de solidaritate! A:istă la eroii lui 5ehov o continuă fugă de semeni și totodată o continuă căutare a unui suflet care să'i înțeleagă și să'i compătimească! 5ele două tendințe se însoțesc în permanen ță, alcătuind echili8rul dramatic al persona9ului! Spațiul în care a scris opera,de asemenea,i'a influențat mult scrisulC 5ehov s'a refugiat și a scris Pescărușul într'o căsuță retrasă cu cai şi eleşteedin 1elihovo, la 9umătatea distan.ei de 1oscovaO 6n mod invers, Livada a fost scrisă în e:il la Palta, pe perioada convalescen ței, iar Trei surori1o piesă care se învîrte o8sesiv în 9urul unui interior, al unei case, în căsu.a din ?ur*ug, deasupra unui golf mărginit de stînci a8rupte la 1area eagră! 4iesa a terminat'o tot în fa.a mării, la isa! 5ehov admiră marea, însă n'o iu8eşte! +rea și el să se întoarcă la!!! 1oscovaQ /* 0 Pescărușul
Persona"e Irina 2ikolaevna Arkadina (du!ă soț3 #re!leva) –artistă
Konstantin Favrilovici /replev, fiul ei 4iotr iolaevici Sorin, fratele ei ina 1ihailovna Barecinaia, t;nără, fiica unui proprietar 8ogat >lia 0fanasievici Șamraev, locotenent în retragere, administrator la moșia lui Sorin 4olina 0ndreevna, soția lui 1așa, fiica lui ?oris 0le:eevici /rigorin, scriitor Avgheni Sergeevici -orn, medic Semion Semionovici 1edvedeno, învățător >aov, argat Re!re4entări
4remiera din St!4eters8urg -ata de # octom8rie #$%, noaptea premierei piesei 74escărușul7 la teatrul 0le:andrins@ din 4eters8urg, a repre*entat un de*astru total, spectacolul fiind huiduit de către pu8lic! Gstila audiență a intimidat'o pe +era Komissar*hevsa@a, pe care unii o considerau drept cea mai 8ună actri ță din Rusia și care, potrivit lui 5ehov, a provocat lacrimi oamenilor în timpul repetițiilor! 0cum îș i
" pierduse vocea! 0 doua *i, 5ehov, care se refugiase pentru ultimele două acte în spatele scenei, l'a anunțat pe Suvorin că nu va mai scrie deloc piese! 5;nd susținătorii l'au asigurat că repre*enta țiile ulterioare au avut un succes mai mare, 5ehov a presupus că ace știa erau doar ama8ili! 74escăru șul7 l'a impresionat at;t de mult pe prietenul lui, +ladimir emirovici'-anceno dramaturg ș i el, înc;t a afirmat că 5ehov ar fi tre8uit să c;știge el însuși premiul Fri8o@edov acordat lui în acel an! 4roducția de la /etrul de 0rte din 1oscova emirovici a depășit refu*ul lui 5ehov de a permite montarea piesei în 1oscova și l'a convins pe Stanislavsi să o regi*e*e pentru /eatrul de 0rte din 1oscova, creat în #$$ ca și teatru inovator! Stanislavsi a pregătit indicații regi*orale detaliate! 4rin a8ordarea lor se dorea facilitarea e:presiilor interioare pe care Stanislavsi le'a perceput ca fiind mascate în su8te:tul piesei! >ndicațiile acestea au fost pu8licate în #&$! Stanislavsi l'a 9ucat pe /rigorin, în timp ce +sevolod 1e@erhold, viitorul regi*or și practician pe care Stanislavsi pe patul de moarte l'a declarat singurul moștenitor întru teatru l'a 9ucat pe /replev! Glga Knipper (viitoarea soț ie a lui 5ehov) a 9ucat rolul 0radinei! 4roducția a fost lansată pe # decem8rie #$$! emirovici a descris aplau*ele care au venit după o liniște prelungită precum o e:plo*ie 8ruscă! 4roducția s'a 8ucurat de o apreciere unanimă din partea presei! -oar pe # mai #$ 5ehov a a9uns să vadă producția, într'o repre*enta ție fără decoruri, dar cu machia9 și costume, la /eatrul 4aradi*! 0 apreciat producția, dar a fost mai puțin pătruns de repre*entația lui Stanislavsi! 0 o8iectat la tonul timid din interpretarea lui /rigorin și l'a implorat pe emirovici să pună puțin spirit în el! 0 propus ca piesa să fie pu8licată cu indicațiile de regie ale lui Stanislavsi! 5ola8orarea lui 5ehov cu Stanislavsi s'a dovedit a fi crucială în evoluția creativă a celor doi! 0tenția lui Stanislavsi asupra realismului psihologic și a su8tilităților ascunse din piesă au reînviat interesul lui 5ehov de a scrie pentru scenă! Refu*ul lui 5ehov de a e:plica pe marginea scenariului l'a silit pe Stanislavsi să sape mai ad;nc în structura te:tului, în feluri inovatoare în teatru! /eatrul de 0rte din 1oscova poartă pescărușul ca em8lemă, cele8r;nd producția istorică care i'a dat practic identitatea! u5iectul !iesei,
0ct > 4iesa se desfășoară pe o proprietate rurală deținută de Sorin, un fost anga9at guvernamental cu o sănătate șu8redă! Al e fratele faimoasei actrițe 0radina, care tocmai a sosit pe moșie împreună cu iu8itul ei, faimosul scriitor /rigorin, pentru o scurtă vacanță! 6n acest act, oamenii care stau pe moșia lui Sorin se întrunesc pentru a vi*iona o piesă pe care fiul 0radinei, /replev, a scris'o și a regi*at'o! 6n piesa lui /replev 9oacă ina, o t;nără care locuiește pe o moșie învecinată, actriță aspirantă! 4iesa este ultima tentativă a lui /replev de a crea o nouă formă teatrală și presupune o 8ogată sim8olistică! 6n actul > se conturea*ă și multele triunghiuri romantice ale piesei! 6nvă țătorul 1edvedeno o iu8ește pe 1așa, fiica administratorului moșieiO 1așa, în schim8, este îndragostită de /replev, care, la r;ndul lui, o curtea*ă pe ina ! 0ct >> 0ctul >> se desfășoară după masă, în afara proprietății, cateva *ile mai tar*iu! -upă reminiscențe ale unor vremuri mai fericite, 0radina îl atrage pe administratorul moșiei Șamraiev într'o dispută și decide să plece imediat! ina t;n9ește după grupul care pleacă, iar între timp /replev apare și îi dă un pescăruș pe care l'a împușcat! ina e confu*ă și terifiată de acest gest! /replev îl vede pe
% /rigorin apropiindu'se, motiv pentru care pleacă gelos! ina îl întrea8ă pe /rigorin despre viața de scriitor! Al argumentea*ă că nu e u șoară deloc! ina adaugă că știe despre dificultatea vieții de actriță, dar și'ar dori foarte mult să devină una! /rigorin remarcă pescărușul ucis de /replev și 9onglea*ă cu ideea folosirii lui ca su8iect pentru o nuvelă! 0ct >>> 0ctul >>> se desfășoară în interiorul moșiei, în *iua în care 0radina și /rigorin au hotăr;t să plece! 6ntre acte /replev a avut o tentativă de sinucidere, dar glon țul i'a rănit doar craniul! ina îi oferă un medalion lui /rigorin care îi proclamă devotamentul față de el prin citate tocmai din cartea lui C7dacă vreodata vei avea nevoie de via ța mea, vino și ia'oQ7 0re loc o scurtă discuție între 0radina și Sorin după care Sorin, a cărui sănătate se deteriorea*ă tot mai mult, se pră8u șe ște de suferință! /replev intră și o roagă pe mama lui să'i schim8e 8anda9ul! 6n acest timp el îl discreditea*ă pe /rigorin și se st;rnește o nouă dispută! La dorința lui /rigorin de a mai ram;ne pe moșie, pentru a fi cu ina, 0radina argumentea*ă insistent și îl manipulea*ă emoțional, o8țin;nd acordul lui de a se reîntoarce cu ea la 1oscova! ina vine să î și ia un ultim rămas 8un de la /rigorin și să'l informe*e că a luat deci*ia să fugă și să devină actriță în pofida opo*iției părinților ei! Se sărută pasional și fac planuri pentru o înt;lnire în 1oscova! 0ct >+ 0ctul >+ are loc pe timp de iarnă, doi ani mai t;r*iu, în salonul care este transformat în camera de studiu a lui /replev! 1așa a acceptat în sf;rșit cererea în căsătorie a lui 1edvedeno și au un copil împreună deși 1așa încă nutrește o iu8ire *adarnică pentru /replev! -iverse persona9e discută despre ce s'a înt;mplat în răstimpul de doi ani C ina și /rigorin au locuit împreună pentru un timp în 1oscova, p;nă c;nd el a a8andonat'o reîntorc;ndu'se la 0radina! ina niciodată nu a atins un succes răsunător ca și actriță și pentru moment se află într'un turneu în provincie cu o mică trupă de teatru! /replev și'a pu8licat c;teva povestiri, dar este mereu deprimat! Sănătatea lui Sorin e tot mai șu8redă iar oamenii de pe moșie i'au telegrafiat 0radieni să vină să asiste la ultimele lui *ile! 1a9oritatea persona9elor pleacă în camera de studiu pentru a 9uca 8ingo O /replev nu îi însoțe ște, în schim8 î și petrece timpul lucr;nd la manuscrisul lui! -upă ce grupul părăsește încăperea pentru a cina, /replev aude 8ătăi în ușă! Aste surprins la vederea inei! ina îi povestește despre viața ei din ultimii doi ani! 6ncepe să se compare pescărușului pe care /replev l'a ucis în 0ctul >>, apoi respinge această asemănare și afirmă C sunt actriță Q! 6i spune că a fost nevoită să meargă în turneu cu un teatru de m;na a doua după moartea copilului pe care l'a avut cu /rigorin, dar pare să'și fi găsit o nouă liniște! /replev insistă ca ea să răm;nă, dar ea este foarte r;vășită ! 6l îm8rățișea*ă pe /replev și apoi pleacă! -e*nădă9duit, /replev petrece două minute în lini ște , distrug;nd manuscrisul înainte să părăsească încăperea! Frupul revine și se reîntoarce la 9ocul de 8ingo! ?rusc se aude o împușcătură în afara scenei, iar -orn merge să investighe*e! Se reîntoarce și îl ia pe /rigorin de'o parte, anunț;ndu'l ca /replev tocmai s'a sinucis! &* Persona"ul -Arkadina (0 Pescărușul) a) identitatea (5io6ra7ie , c8nd s-a născut3 v8rsta3 !re6ătirea3 !ărin ți3 rude3 trecutul etc. !ro7ilul !siholo6ic –!ersonalitatea3 manii3 traume3 com!le9e etc. cultura !ersona"ului-educație3 !reocu!ări3 talente3 voca5ular3 lim5a" etc. as!ectul 7i4ic ) 5) relația cu celelalte !ersona"e din !iesă cu care interac ționea4ă sau l in7luen țea4ă
4lasarea persona9ului a! 5um este caracteri*ată de alte persona9e
8! 5um este caracteri*ată din situații c.
>nvestigație în imaginar –neputințele, aspirațiile, pro8lemele, situațiile etc ale persona9ului
0ctriță cunoscută și mama unui scriitor in devenire (dar fără succes), /replev, 0radina este o femeie egocentrista si superficială, condusa de placeri cotidiene, atenta permanent la amanuntele ce o pot pune in valoare! 5u toate ca pe tot parcursul piesei se vor8este despre faima si valoarea ei artistica, nu e:ista nici o singura fra*a care sa ne indreptateasca sa afirmam ca este o actrita cu adevarat valoroasa! La fel se poate spune si despre /rigorin, a carui valoare nu poate fi recunoscuta decat prin prisma mediocritatii epocii respective! 5u toate defectele peste care nu poti trece cu vederea, 0radina este clar o femeie cu un fel de vino2ncoa, puternica si dominatoare! 4arerea ei este de netagaduit si contea*a cel mai mult, /replev facand spectacolul de la inceputul piesei pentru mama sa de fapt, pentru recunoasterea ca scriitor din partea ei! ici un persona9 din aceasta piesa nu i se poate opune, farmecul ei fiind astfel de necontestat! Suferinta 0radinei si se pare, singurul regret, este faptul ca nu mai e tanara, aratand astfel o anumita gelo*ie fata de ina, a carei tinere atragatoare este remarcata de toti! 0ceasta gelo*ie se inteteste cand /rigorin se indragosteste de ina, de tineretea ei! 5onflictul dintre cele două actrițe este su8til și nu dat pe față!ina nu are o vi*iune proprie asupra teatrului, ea nu vrea dec;t glorie și alte frivolități! 0radina are parte din glorie dar nu mai este t;nără, ceea ce duce la concurență din partea mai tinerei ina –at;t pe scenă c;t mai ales în atențiile lui /rigorin! Lupta dintre cele două se dă pentru inima lui /rigorin, care, laș, este mai întăi atras de ina, apoi se lasă convins de 0radina să plece cu ea, apoi trăie ște o perioadă cu ina, și o părăsește, din nou pentru 0radina! 0radina este persona9 motor al acestei piese, este sufletul petrecerii, este persoana care insufleteste locurile in care se duce! -e aceea, aparitile ei la mosie sunt asteptate cu nera8dare de toata lumea de parca sunt momentele pentru care acesti oameni traiesc, singurele momente in care sunt deconectati de viata rurala plictisitoare! Agocentrista, 0radina se iu8este intai pe sine, apoi pe /rigorin si de'a8ea dupa aceea, pe fiul ei /replev! Aa nu este in stare sa renunte la nimic pentru fiul sau, nici macar dupa ce acesta are o tentativa de sinucidere nu este in stare sa'i promita ca nu va mai veni cu /rigorin la mosie! 5u toate ca ar putea sta de vor8a cu el, nu o face si pleaca neafl;nd de ce a vrut să se sinucidă! 0sta dovedeste ca este o mama iresponsa8ila si este si ea un motiv pentru tragedia pe care o traieste fiul ei! Aa tre8uie sa detina controlul in orice relatie si are si trucurile potrivite pentru asta, e:ercitand astfel talentele ei de actrita! >n relatia cu /rigorin, ea detine controlul si pro8a8il ca acesta este si motivul pentru care il iu8este, fiindca este mult prea laș si lipsit de caracter ca sa i se poata opune! Aste egoista si falsa in orice moment al piesei, chiar si in discutia cu /rigorin cand acesta isi marturiseste dragostea pentru alta femeie! Aa reușește să îl manipule*e și să'i schim8e deci*ia! -ragostea ei pentru el nu este indea9uns de puternica incat sa'l lase li8er, sa aleaga, sa fie fericit! Superficialitatea ei si sno8ismul se vad in gusturile ei si in lucrurile pe care ea le considera importante! /oaletele și cariera ei sunt mai importante decat fericirea fiului ei, pe care nu e in stare sa il creasca si sa'i ofere o educatie, asa ca il lasa in gri9a fratelui ei 8olnav! 4referinta pentru scrierile usoare si neverosimile ale lui /rigorin in pofida scrierilor profunde si filosofice ale lui /replev denota iar lipsa de profun*ime si faptul ca este manipulata in gusturile
$ sale de catre critici si ca nu poate avea pareri proprii! -e asemenea este de neiertat faptul ca nu a fost in stare sa citeasca nimic din ce a scris fiul sau, precum si faptul ca aroganta ei nu o poate opri din a'si critica fiul chiar si atunci cand il vede intr'o stare de depresie! 4are să se preocupe sincer de sănătatea fratelui ei, cel cu care poartă discu ții lungi! 5ei doi nu au vi*iuni similare, însă!
