CARDIOLOGIE (CURS 1 – 9.10.2017) NOTIUNI DE ANATOMIE Inima este un organ situat in mediastin orientat cu varful la stanga in jos si inainte si cu baza in sus la dreapta si inapoi. Inima este formata din 3 tunici : Endocardul (captuseste interiorul inimii) Miocardul (muschi cardiac) miocardul contractil care are grosime diferita in cei 2 ventriculi . In ventricolul stang este mai gros pentru ca de aici se propulseaya sange in tot organismul iar in ventricolul drept peretele este mai subtire pentru ca sangele se propulseaya catre plamani , tesut specific (excitoconductor) pericardul – tunica externa a inimii .Are 2 foi : viscerala –acopera miocardul parietala –care vine in contact cu organele din vecinatate Afectiunile tunicii sunt: o miocardita (afectarea miocardului) o endocardita (afectarea endocardului) o pancardita (afectate simultan cele 2 tunici) Vascularizatia inimii este realizata de arterele coronare . Inervatia inimii se realizeaza prin firisoare venoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic . NOTIUNI DE FIZIOLOGIE Revolutia cardiaca =trecerea sangelui din atrii si ventricule si apoi in arborele vascular impreuna cu fenomenele care insotesc aceasta deplasare de sange . Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde: contractia atriilor (sistola atriala 0,1 secunde) contractia ventriculilor (sistola ventriculara 0,3 secunde) relaxarea (repausul sau diastola generala dureaza 0,4 secunde) Inima este ca o pompa aspiratoare respingatoare circulatia fiind posibila datorita miscarilor ritmice; Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul diastolei atriale, sangele venos din venele care patrunzand in atriul drept iar sangele din venele pulmonare in cel stang ; Patrunderea sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor pana la o anumita limita cand incepe contractia atriala care evacueaza sangele atrial in ventriculi , Acumularea sangelui in ventriculi duce la cresterea presiunii intraventriculare si inceperea sistolelor ventriculare , In timpul revolutiei cardiace atriile si ventriculii preyinta sistole si diastole succesive care se efectueaya in acelasi timp in cavitatile drepte si stange . La individul normal au loc 70+80 revolutii cardiace pe minut care repreyinta bataile inimii. Contractiile cardiace depind de 2 mecanisme si anume: intracardiac – este datorat tesutului specific . Proprietatile miocardului fiind : automatismul – proprietatea de a crea singur stimuli excitatori excitabilitatea – proprietatea de a conduce stimuli contractilitatea – proprietatea de a raspunde la stimuli prin contractie extracardiac – realizat de sistemul nervos simpatic si parasimpatic . Fiziologia vaselor - arterele au rolul de a conduce sangele de la inima spre periferie . Peretii arterelor sunt mai grosi decat peretii venelor si sunt formati dintr+o tunica interna (intima) si o tunica medie si una externa ,
SEMNE DI SIMPTOME IN CARDIOLOGIE DISPNEEA = dificultatea de a respira caracteriyata prin sete de aer si senyatie de sufocare , Dispneea apare in repaus in poyitia culcat denumindu-se ortopnee si in pozitia de decubit numindu-se dispnee de decubit . Dispneea apare deobicei noaptea la cateva ore de la culcare cu senzatie de sufocare , tuse si neliniste . O forma speciala de dispnee este respiratia K,Stiknes caracterizata prin alternanta de apnee si polipnee , DURERE . Durerea precordiala care este unul din cele mai importante simptome in afectiunile cardiace . Durerea extracoriaca intalnita in Şembolii pulmonare , pneumotorax , pleurezie , nevralgie intercostala , herpes zoster , litiaza biliara , leziuni ale coloanei vertebrale , leziuni ale peretelui toracic, Alte tipuri de dureri : dureri radiculare provocate de compresiunea nervilor rahidieni , durerea din astenia neurocirculatorie apare la persoanele nevrotice cu psihic labil in special la femei , Dureri cardiace – sunt dureri organice si se intalnesc in anevrism aortic , pericardita , cardiopatii ischemice coronariene , angina pectorala , infarctul miocardic . Durerea cardiaca dureaza zile sau ore si uneori nu cedeaza nici la nitroglicerina . PALPITATIILE=sunt batai ale inimii resimtite de bolnav ca senzatii neplacute suparatoare sub forma unor lovituri repetate in regiunea precordiala . In mod normal activitatea inimii nu este resimtita de om , Aparitia unor cauye extracardiace poate provoca palpitatii (consum de alcool , cafea , tutun , anumite medicamente , surmenajul psihic si fiyic , anumite tulburari digestive (constipatii) anemia , menopauya , hipertiroidismul) . La palpitatii trebuie preciyata natura lor (iyolate sau in abcese) durata lor si ritmul, CIANOZA = coloratia violacee a tegumentelor si mucoaselor datorita cresterii hemoglobinei in sangele capilar . Este remarcata la nivelul obrajilor , nasului , buyelor si degetelor , Simptome din partea altor aparate Ş simptome respiratorii (tusea cardiaca , hemoptizia) semne digestive (greturi , varsaturi , balonare epigastrica , dureri in epigastru si hipocondru drept) simptome nervoase (dureri de cap (cefalee) ameteli , tulburari vizuale si auditive , accidente vasculare motorii(trecatoare),paralizii sau pareze). EXAMENUL CLINIC AL PACIENTULUI CARDIAC Se utilizeaza 4 metode : 1. Inspectia generala – care permite sa se evidentieze : Pozitia bolnavului Culoarea tegumentelor si a mucoaselor Dansul arterial (artere hiperpulsatile) Turgescenta venelor jugulare Bombarea abdomenului Remarcarea edemelor si a degetelor hipocratice 2. Palparea – permite sa se aprecieze : Socul apexian care normal este situat in spatiul 5 intercostal stang inlauntrul liniei medioclaviculare , Socul apexian se percepe doar in decubit lateral stang , Freamatele –vibratii provocate de unele sulfuri valvulare si care preyinta senyatie la palpare asemanatoare cu cea perceputa atunci cand se palpeaya o pisica pe spate cand toarce . Palparea arterelor periferice (necesara pentru aprecierea elasticitatii si permeabilitatii arteriale (temporala , radiala , femurala , carotida , pedioasa , tibiala , femurala) 3. Percutia – face posibila aprecierea marimii si formei inimii 4. Auscultatia – se face cu urechea libera sau cu stetoscopul ,pacientul fiind aseyat in decubit dorsal ,lateral stang si poyitia in picioare . La inima normala se percep 2 ygomote si anume :
Zgomotul 1 sau sistolic (surd si prelungit datorat inchiderii valvelor atrioventriculare si contractiilor miocardului) Zgomotul 2 sau diastolic (mai scurt mai inalt datorat inchiderii valvelor sigmoide aortice si pulmonare) , In stare patologica ygomotele se numesc sulfuri sau tulburari de ritm , EXPLORARI FUNCTIONALE Masurarea pulsului Pulsul este o expansiune ritmica sincrona cu bataile inimii si se percepe cand se comprima o artera pe un polan rezistent . Masurarea pulsului cel mai frecvent se realizeaza pe artera radiala , Prin masurare se apreciaza frecventa si ritmul ,pulsul normal intre 60-70 pulsatii pe minut si ritmul poate fi regulat sau neregulat , Pulsul bigeminat este caracteriyat de 2 pulsatii una puternica si una slaba urmat de o pauya mai lunga (intalnit in extrasistole) . Amplitudinea si intensitate : Puls mic si rapid Puls saltaret si depresibil (loveste degetul cu forta si scade brusc) –pulsul Corrigan Tensiunea arteriala – repreyinta forta cu care sangele circulant apasa asupra peretilor arteriali, Tensiunea arteriala se imparte in : Tensiune maxima (sistolica)(corespunde sistolei ventriculare) Tensiunea minima (diastolica) (corespunde sfarsitului diastolic) Examen radiologic al inimii : Radioscopie (proiectarea siluetei cardiovasculare pe un ecran fluorescent) Radiografia (imagine obiectiva care permite comparatia in timp) Ecografia cardiaca Ecografia dopler Angiocardiografia este un examen care pune in evidenta cavitatile inimii si marele vase cu ajutorul unor substante radiopace introduse prin cateterism ,
