CARACTERISTICI ALE TARILOR ÎN DEZVOLTARE Subdez Subdezvol voltar tare, e, Lumea Lumea a Treia, reia, tari tari subdez subdezvo volta ltate te sau În dezvoltare dezvoltare,, „Sud", „Sud", „periferie" „periferie",, reprezintă reprezintă noţiuni ce Încearcă să cuprindă În cât mai puţine cuvinte o stare de fapt: un decalaj imens Între lumi diferite sau În cadrul aceleiasj lumi !aportul dezvoltaresubdezvoltare este unul anta#onic Subdezvoltarea este reversul dezvoltării, iar dacă dezvoltarea am definito ca fiind un proces de transformare pe termen lun# a structurii economice, sociale $i politice, obiectivul fiind acela de a răspunde nevoilor fundamentale ale populaţiei, subdezvoltarea reprezintă o situaţie economică În care persistă niveluri scăzute ale standardului de viata, sărăcia absolută, rate de cre$tere economică scăzute, un nivel redus al consumului, servicii de asistenta sanitară precare, rate Înalte ale mortalitatii mortalitatii $i natalitatii, natalitatii, dependenţa dependenţa de e%terior e%terior,, posibili posibilităţi tăţi reduse de satisface satisfacere re a nevoilor nevoilor oamenilor Subdezvoltarea nu reprezintă o stare necesară, o etapă pe care În mod inevitabil trebuie să o parcur#ă toate statele &a reprezintă, "inainte de toate un ansamblu de structuri ce reflectă dezec'ilibre mtre diferitele sectoare economice, dependenta financiară, te'nolo#ică $i culturală fata de e%terior, discrepanţe sociale datorate marilor ine#alităţi de venituri, avere, putere, educaţie ( Tarile arile )n dezvoltar dezvoltaree sunt sunt un mozaic uria$ uria$ *lături *lături de tari foarte foarte sărace sărace se mtâlnesc mtâlnesc tari mult mai bo#ate, care „ravnesc+ la statutul de ţară dezvoltată e$i speciali$tii nu sunt unanimi m a preciza care este, concret, componenţa acestui #rup de tari ,- ele sunt cele mai numeroase din punct de vedere al populaţiei .//0 din populaţia #lobului1, dar contribuie doar cu 230 din venitul mondial incolo de o serie de trăsături comune comune ale acestor tari .nivelul foarte scăzut al venitului venitului pe locuitor locuitor,, procentul procentul foarte scăzut de an#ajare an#ajare a forţei de muncă muncă În industria industria prelucră prelucrătoare toare,, producti productivitat vitatea ea foarte foarte scăzută scăzută În toate toate sectoa sectoarel rele, e, inclus inclusiv iv În a#ricultura a#ricultural,l, e%portul e%portul orientat orientat În cea mai mare măsură pe produse primare1 e%istă $i o multitudine de diferenţe: unele sunt tari foarte populate, populate, altele nu4 unele au o suprafata suprafata foarte mare, altele altele nu4 cele mai multe au fost colonii, câteva nu4 unele sunt democraţii, altele au re#imuri totalitare, iar cele mai multe se situează undeva Între aceste două limite4 unele Înre#i Înre#istre strează ază cre$teri cre$teri rapide rapide,, altele altele nu Toate Toate aceste tari se confru confruntă ntă cu problema săraciei, a $omajului, a asistenţei sanitare precare, dar pentru cele mai multe dintre ele aceste probleme, $i altele, sunt, Însă, dramatice, iar acestea sunt considerate a fi cele mai sărace tari ale lumii in acest punct de vedere, fenomenul subdezvoltării este privit prin e%celenta prin prisma prisma caracteristicilor acestor din urmă tari in cele dou douăă defini definiţii ţii prezen prezentate tate,, se pot desprinde desprinde cu u$urinta u$urinta trăsăturile trăsăturile tarilor slab dezvoltate: standard scăzut de viata, sarăcie absolută, cre$tere economică slabă, dependents economică fata de e%terior, ine#alitate, rate ridicate ale mortalităţii $i natalităţii 567 identifică 8 probleme ale tarilor subdezvoltate, probleme care au constituit preocupări majore majore pentru pentru forurile internaţional internaţionale, e, dar care nu sjau #ăsit rezolvarea, rezolvarea, unele dintre ele rămânând rămânând )n continuare foarte foarte acute *cestea sunt, de altfel, $i caracteristici de bază ale tarilor )n dezvoltare 5roblema Speranţa de viaţă Sănătatea
Probleme cheie ale tarilor subdezoltate! realiz"ri #i limite !ealizări Limite * crescut )n ultimii (9 de ani, atin#ând ;ortalitatea ;ortalitatea Înal Înaltă tă din din aces aceste te tari tari se media de ( de ani, )n multe ţări dato datore reaz ază, ă, În spec specia ial, l, mo mort rtal alit ităţ ăţii ii ajun#ând la /9 de ani infa infant ntil ile, e, dece decesu sull În rând rândul ul copi copiil ilor or nevaccinaţi $i a mamelor, la na$tere <=( din populaţia ţărilor slab dezvoltate *proape *proape 2,3 miliarde miliarde de oameni oameni nu au are acces la serviciile de sănătate acc acces la ser servici iciile ile de săn sănătat ătate4 e4 2,( >'eltuielile publice pentru sănătate, ca miliarde nu au acces la apă potabilă4 )n procent din 56?, 56?, sau dublat )n ultimii ultimii *frica subsa'ariană un adult din -9 este (9 de ani seropozitiv
1
@rană
&ducaţie $i alfabetizare
Cenituri $i sărăcie
>opii Demei
Securitate ;ediul
in 283 până În 2889 numărul tarilor În care sa asi#urat necesarul suficient de 'rană sa dublat, de la <3 la 39 ;edia valorii calorice era de 890 din nivelul cerut $i a crescut la 29/0 fata de nivelul minim necesar În 28A3 n ultimii <9 de ani ciclul primar a fost urmat de un număr de copii de vârstă $colară ce a crescut de la /90 la A90 din total >iclul secundar aproape că $ia dublat cifra .de la <30 la -90 din cifra totală1 Bradul de alfabetizare a crescut de la a ro%2=( la 30 )n 2889 În *sia e%istă locuinţe pentru <=( din populaţie, În tarile cele mai sărace >re$terea 56? În perioada 28A/288< a fost destul de ridicată: -,/0 pe an
n ultimii (9 de ani, mortalitatea infantilă a fost redusă cu mai mult de in 28/9 până )n 2889, numărul de fete ce a urmat ciclul secundar a )nre#istrat o cre$tere, de la 2/0 la (0 din numărul total de fete de această vârstă Sfâr$itul războiului rece a dus la eliminarea implicării tarilor celor mai sărace in rivalităţile dintre superputeri În ultimii <9 de ani ponderea familiilor rurale cu acces la apă potabilă a crescut de la sub 290 la 90
5este A99 milioane de oameni .cca 230 din populaţia lumii1 nu au suficientă 'rană4 un copil din trei suferă de malnutriţie *proape un miliard de oameni, sau (30 din populaţia adultă, este analfabetă, iar În multe zone, (90 $i peste dintre elevii de vârstă $colară rămân la ciclul primar
*proape 2=( din populaţia ţărilor cele mai sărace .2,( miliarde oameni1 trăiesc )n sărăcie absolută, definită prin venituri mult prea scăzute pentru a asi#ura mijloace adecvate subzistenţei În *frica, aproape jumătate din populaţie se află sub pra#ul sărăciei ;alnutriţia $i bolile ucid mai mult de (-999 de co ii )n fiecare zi <=( din totalul analfabeţilor din ţările cele mai sărace sunt femei, femeile acced )ntrun număr de două ori mai mic )n )nvăţământul superior decât bărbaţii !ăzboaie, insurecţii $i terorismul armat au afectat apro% 9 de tari *pro%imativ (3 milioane de oameni sunt refu#iaţi 5ădurile tropicale sunt distruse cu o suprafata de mărimea unui teren de fotbal $ fiecare secundă >re$terea economică rapidă poate nrăutăţi oluarea mediului
>u toate aceste succese, pare foarte dificilă .dacă nu imposibilă1 apropierea de tarile industrializate acă, m 289, nivelul venitului pe locuitor pentru <90 din populaţia cea mai bo#ată a lumii era de (9 de ori mai mare decât al venitului pe locuitor pentru <90 din populaţia cea mai săracă a lumii, m 2889 acest decalaj se dublase *dâncirea decalajului dintre tarile bo#ate $i tarile cele mai sărace a atins deja niveluri m#rijorătoare >omunitatea internaţională reclamă din ce m ce mai des necesitatea acordării de ajutoare, sub diverse forme, pentru a putea prevenii apariţia unor dezastre m aceste tari 7n specialist fntreba, parcă retoric, cât timp vor mai sta săracii lumii privind la bo#ăţia celor dezvoltaţi) În această situaţie, urmarea este apocaliptică acă astăzi lumea dezvoltată are probleme cu imi#raţia, ce ar msemna e%odul a milioane de oameni mfometaţi !eplici mult mai reduse au putut fi urmărite nu demult m Eair .e%odul din !Fanda1
%& 'actorii critici ai dezolt"rii >ea mai importantă $i mai comple%ă dimensiune a fenomenului de subdezvoltare, rămâne caracteristica de bază, care le une$te $i determină abordarea lor unitară: sărăcia >u toate eforturile facute, aceste tari sunt m continuare deosebit de sărace Trebuie doar să precizăm că dimensiunile sărăciei sunt e%trem de mari $i că pro#resele )nre#istrate până )n prezent de aceste tari au avut un efect destul de redus asupra sărăciei imensiunea sa comple%ă este dată de intercondiţionările pe care sărăcia le are cu celelalte aspecte ale tarilor m dezvoltare: educaţia, starea de sănătate, cre$terea populaţiei etc La fnceput de mileniu, realizările )n domeniul combaterii acestui fla#el mondial, care este sărăcia, nu sunt pe măsura a$teptărilor Dăcând un rezumat, se poate afirma că ultimul deceniu nu a adus cu sine ceea ce comunitatea internaţională spera să fie o bătălie câ$ti#ată 5rintre $erealiz"rile ($ dome$iul dezolt"rii uma$e #i combaterii s"r"ciei putem aminti: G Între 2889 288/ numărul celor infectaţi cu @HC a crescut de mai mult de două ori, de la mai puţin de 23 milioane de oameni, la peste (( de milioane În jur de 2,3 miliarde de oameni nu au o speranta 2
G G G G G G G
de viata mai mare de 9 de ani, peste AA9 milioane au un acces limitat la serviciile de sănătate $i <, miliarde la servicii de i#ienă Hn 288/ mai mult de A39 milioane adulţi erau analfabeţi În tarile industrial peste 299 milioane erau analfabeţi funcţionali .desj au urmat o $coală, nu au capacitatea să se descurce la scris $i la citit1 ;ai mult de <9 de milioane de copii nu urmează cursuri primare sau secundare A-9 de milioane de oameni suferă de malnutriţie >onsumul celei mai bo#ate cincimi a lumii este de 2 ori mai mare decât al celei mai sărace cincimi *pro%imativ 2,( miliarde de oameni trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi $i aproape un miliard nu )$i poate asi#ura necesarul pentru satisfacerea nevoilor de bază 5onderea venitului #lobal al celei mai bo#ate cincimi a populaţiei este de /- de ori mai mare decât a celei mai sărace cincimi În jur de (-9 milioane de femei nu au o speranta de viata mai mare de -9 de ani Între <30 $i 390 din numărul total de femei suferă de abuzuri fizice din partea partenerului >irca 29 de milioane de copii suferă de malnutriţie $i mai mult de <39 milioane de copii lucrează ca salariaţi În fiecare an, ( milioane de oameni mor din cauza poluării aerului $i peste 3 milioane mor din cauză de boli diareice, cauzate de apa contaminată La sfârsjtul anului 288/, se mre#istrau apro%imativ 2< milioane de refu#iaţi
Ve$ituri sc"zute $i distribu)ia i$e*al" a e$iturilor ?anca ;ondială este instituţia ale cărei clasificări sunt eel mai des utilizate de către or#anismele internaţionale >riteriul de clasificare este eel după 56?=loc sau 5H?=loc, conform căruia sunt identificate trei mari #rupuri de tari, $i anume: tări cu venituri ridicate .peste 8(27S=loc1, I2 cu venituri medii .mtre /2 7S=loc $i 8 (9 7S=loc1 $i tari cu venituri scăzute, respectiv mai puţin de /9 7S in cele 2/- de tari clasificate pentru anul 288A , )n funcţie de 5H?=loc, m 7S 2883, -( de tari mre#istrau un 5H?=loc sub 399 7S, de tari sub 2999 7S=loc, mtre (999 $i 3999 7S=loc erau <9 de tari, iar mtre 3999 $i 29999 7S=loc, A tari 5este 29999 7S=loc se fnre#istrau (< de tari >ele de tari cu venituri sub 2999 7S=loc sunt considerate tari sărace $i foarte sărace $i, m marea lor majoritate, provin din *frica subsa'ariană $i *sia de Sud, cele mai sărace re#iuni ale lumii $i cu cea mai numeroasă populaţie >orelaţia dintre ponderea acestor tari m populaţia lumii $i a 56? la nivel #lobal, relevă o situaţie )n#rijorătoare !e#iunea *merica Latină $i >araibe *frica subsa'ariană *sia de &st $i 5acific *sia de Sud Jări dezvoltate .din care
Po+ula)ia $ i +rodusul *lobal& Re+arti)ie re*io$al" 0 din populaţia 0 din produsul lumii .28831 #lobal .28831 A,2 -,3 89 9A (<,( 3,3 << 3 <3 2-, /A,9 9 .<,<
>ele mai sărace tari ale lumii, aflate cu predilecţie m *frica subsa'ariană $i *sia, deţin o populaţie numeroasă, ceea ce face ca situaţia lor să fie cu atât mai dramatică Kperând cu indicatorul 56?=loc, ajustat cu paritatea puterii de cumpărare, cele mai sărace tari ale lumii mre#istrează „perfoimanţe+ #reu de ima#inat 5entru ocupantele ultimelor locuri, venitul pe locuitor nu depă$ea, la nivelul anului <99<, A99 7S=loc, ceea ce mseamnă, )n medie, sub doi dolari=zi pentru fiecare cetatean
/ara Sierra Leone Tanzania ;alaFi ?urundi &tio ia Buineea ?issau
Cele mai s"race tari, di$ +u$ct de edere al P&N&-&real.loca P&N&-& real.loc 393 3(( 3/9 29 3A3 23 3
Memen ;ali Eambia 6i er !>on o 6i eria
/2< /(3 /<9 /A/ /3A /AA
*lături de nivelurile scăzute ale venitului pe locuitor, tarile subdezvoltate se confruntă #i cu o mare discrepanta )n distribuirea veniturilor istribuţia veniturilor reprezintă un indicator de apreciere al dezvoltării economice a unei tari 5entru tarile )n dezvoltare, 0in special pentru cele mai sărace dintre aceasta, ine#alitatea )n distribuirea veniturilor se corelează cu sărăcia absolută )n care trăie$te o mare parte din populaţia acestor tari Hne#alitatea ($ distribuirea veniturilor este relevată #i de ponderea pe care cea mai săracă cincime o are )n veniturile totale, comparativ cu ponderea celei mai bo#ate cincimi )n aceleasj venituri totale 5entru tarile bo#ate, acest raport este, ( n medie, de 3 la 2 pentru tarile cele mai sărace, acesta atin#e #i niveluri de peste (9 la 2 lată, comparativ, care este situaţia tarilor dezvoltate #i a tarilor sărace, cel mai slab clasate, din punct de vedere al raportului venitul celei mai sărace cincimi a populaţiei=venitul celei mai bo#ate cincimi a populaţiei:
Ra+ortul di$tre e$itul celei mai s"race ci$cimi a +o+ula)ie #i e$itul celei mai bo*ate ci$cimi a +o+ula)iei 1%2234 Po$derea 154 Po$derea 154 Ra+or /ara celei mai celei mai t -.A s"race ci$cimi bo*ate ci$cimi ($ e$itul total ($ e$itul total 1A4 1-4 Tari dezvoltate
6oua Eeelandă S7* *ustralia ;area ?ritanie Hrlanda Hsrael 5ortu alia
Tari In tranzi ie
Dedera ia !usă TurNmenistan O r zstan &stonia OazaNstan !e ublica ;oldova !omânia Tari In dezvoltare
Siera Leone !e ublia >entrafricană Buatemala Buineea ?issau 5ara ua ?razilia Lesot'o 6i er @onduras
<,/ 3< 38 , ,/ ,8 /(
-,8 - -2 ( -(,9 -<,8 -<,3 -( -
2/,A8 /9 ,3 ,,< 38
-2 ,( ,< / 8 /
3( / -/ 3 -/,-2,A -< ( -2 3 -9 (
2< < /A /,3 ,/ ( 9 3(
2,2 <,9 <2 <2 <,( (,9 <,A < (,-
(,3,9 ( 3A 8 <,(,A 9,2 3( ( 3A,9
3/, (<,3 (9 9
5entru multe din tarile slab dezvoltate, ine#alitatea distribuirii veniturilonsj are sursa )n decalajul )ntre mediul urban #i rural Eonele rurale sunt, pe lân#ă e%trem de sărace, #i puternic concentrate ( n mâna unor latifundiari .cum este cazul celor mai multe din tarile latinoamericane1 ceea ce face ca venitul obţinut )n a#ricultural să fie, practic, Însusit )n cea mai mare parte de marii proprietari 4
K altă cauză a acestei ine#alităţi derivă #i din accesul redus la educaţie pentru cea mai mare parte a populaţiei acestor tari, ceea ce face ca majoritatea forţei de muncă să fie slab calificată, cu salarii e%trem de reduse Se apreciază că reducerea analfabetismului are efecte pozitive asupra veniturilor ce revin celor -90 din populaţie, cea mai săracă 2 Qi politicile promovate de către statele )n dezvoltare au contribuit la cre$terea sau menţinerea ridicată a ine#alitatii veniturilor: supraevaluarea cursului de sc'imb, politica de preţ, care dezavantajează net produsele a#ricole, ( n condiţiile ( n care a#ricultura este principala ocupaţie ( n multe din aceste tari, anumite c'eltuieli publice, admise doar pentru zonele rurale etc
De+e$de$)a 6ata de e7terior *$a cum arăta $i Ran Tinber#en )n cel deal llla !aport către >lubul de la !oma, naţiunile m curs de dezvoltare sunt, )n continuare, m stare de dependenta fata de tarile dezvoltate *ceastă dependenta economică derivă din faptul că dispun de mai puţine cuno$tinţe, de posibilităţi limitate de a utiliza ceea ce au Structurile impuse de către fostele metropole coloniilor lor au avut drept consecinta fundamentală sta#narea $i mcetinirea considerabilă a ritmului cre$terii economice pe termen lun# În cadrul acestor structuri, economia naturală, de subzistenta, rămăsjtele unor relaţii de producţie precapitaliste total inadecvate pro#resului te'nic deţineau o pondere ridicată >'iar dacă, m paralel, sa dezvoltat un sector capitalist, el era orientat către e%terior Sa conturat astfel o economie dualista", de tip colonial, dezarticulată, incapabilă să rea'zeze o dezvoltare autentică, auto)ntreţinută 9 trăsătură a economiei mondiale contemporane continuă să fie starea de dependenta a Sudului subdezvoltat fata de 6ordul dezvoltat *ceastă dependenta se manifestă mdeosebi pe plan financiar, alimentar $i te'nolo#ic ar $i 6ordul este dependent de Sud Sudul reprezintă o bo#ată $i, mai ales, ieftină sursă de aprovizionare pentru 6ord, )n special cu materii prime sau produse puţin prelucrate Lic'idarea rămânerii )n urmă, dezvoltarea economicosocială independents vor fi, )n primul rând, rezultatul efortului propriu, ma%imizării mijloacelor materiale, financiare $i umane proprii În lipsa unui capital privat auto'ton important, tendinţa de a fonda strate#ia economică pe activitatea crescândă a statului este o caracteristică cvasi#enerală a tarilor )n dezvoltare >aracterul sectorului de stat m aceste tari este determinat de natura forţelor sociale, care deţin puterea politică, de obiectivele urmărite de acestea, de căile adoptate pentru fmplinirea lor 9 strate#ie de dezvoltare trebuie să se bazeze pe propria e%perienta, pe adaptarea e%perienţei #enerale la condiţiile concrete, particulare, ale fiecărei tari *ceste modele proprii permit mfăptuirea unor objective prioritare, cum ar fi: G formarea cadrelor naţionale #i folosirea judicioasă a forţei de muncă4 G crearea unui nucleu industrial propriu, suficient de diversificat, capabil să satisfacă nevoia crescândă de bunuri de ec'ipament4 G promovarea e%porturilor de produse prelucrate În conte%tul interdependenţelor mondoeconomice, subdezvoltarea afectează, sub o formă sau alta, toate statele lumii &a este, )n consecinta, o problemă de interes #eneral Kri, la probleme #lobale se cer soluţii #lobale, ceea ce inseamnă, mainte de toate, participarea activă a Între#ii comunităţi internaţionale, inclusiv a tarilor dezvoltate la rezolvarea acestei probleme Tinerele state nu reu$esc săsj valorifice pe deplin pe piaţa mondială rezultatele muncii productive naţionale În ceea ce prive$te produsele primare, două sunt obstacolele care influenţează ne#ativ: 5e de o parte obstacolele tarifare #i netarifare ridicate de tarile dezvoltate, iar, pe de altă parte, instabilitatea prejurilor *stfel apar restricţii cantitative, .de e%emplu, )n S7*, la importul de bumbac brut4 ( n &uropa Kccidentală, la importul de produse alimentare1, susţinerea preţurilor de producţie .pentru producătorii auto'toni1, subvenţionarea factorilor de producţie, fiscalitatea .ta%e mari1 Suprimarea acestor ta%e de către tarile dezvoltate rămâne mijlocul eel mai important de stimulare a e%porturilor tarilor )n dezvoltare #i de majorare a veniturilor )n devize 8 altă cale ar consta )n acordarea unor compensaţii monetare tinerelor state care mre#istrează o reducere a veniturilor lor reale din e%port, ca urmare a cre$terii ta%elor tarilor dezvoltate la importul de mărfuri din tarile mai puţin avansate În principiu, acest vărsământ compensatoriu ar trebui să fie e#al cu diferenţa dintre valoarea e%porturilor mtro perioadă dată #i valoarea pe care acestea ar fi atinso dacă ta%ele fiscale nar fi fost aplicate În cazul produselor cu o cerere 5
inelastică .cafea, ceai, cacao etc1, sar putea constitui un fond din cedarea unei părţi din ta%ele pe consum mcasate de tarile dezvoltate În ceea ce prive$te fluctuaţia preţurilor, având ( n vedere faptul că tarile ( n dezvoltare nu controlează, practic, decât oferta, sarcina de a le stabiliza revine, ( n cea mai mare măsură, celor dezvoltate 7tilizarea mecanismului stocurilor internaţionale re#ulatoare e%ercită, ( n mod direct, o influenta stabilizatoare asupra pieţei unui anumit produs primar Stocul permite să se vândă atunci când preţul depa$e$te o anumită limită #i să se cumpere atunci când acesta scade sub limita convenită >ontin#entarea e%porturilor reprezintă un alt mecanism important de stabilire a preţului unor produse primare pe piaţa mondială >alea utilizată constă m re#lementarea cantităţilor care sunt destinate e%portului 5entru produsele manufacturate, politica tarifară a tarilor dezvoltate mai are mcă un caracter discriminatoriu Ta%ele vamale la produsele finite #i semifinite sunt, m numeroase cazuri, mai ridicate atunci când este vorba de importul din tarile m dezvoltare, decât atunci când importurile provin din tarile dezvoltate *stfel apare necesitatea unui nou sistem comercial mondial, ce ar putea duce la o mai corectă aplanare a unor astfel de situaţii *ceasta presupune sc'imbări m sistemul financiar internaţional #i m eel valutar
Asi*urarea hra$ei 8 problemă majoră a tarilor subdezvoltate este foametea #i malnutriţia, sau, mai bine zis, problema alimentară 5otrivit celor mai recente estimări, peste 339 de milioane de oameni .(/3 de milioane m *sia, mai mult de A9 de milioane )n *frica, -3 de milioane *merica Latină1 suferă efectiv de foame 5entru a putea fi considerat 'rănit normal, un om trebuie să consume zilnic, ( n medie, <<99 <-99 de calorii #i circa A9 89 #rame de proteine Kri, ele mai mari rezerve de terenuri cultivabile se află m *merica Latină, *frica Tropicală $i *merica de 6ord .m *sia de Sud, ce se confruntă cu #rave probleme, această soluţie nu e%istă1 ar, desi )si pot spori producţia, lucrurile rămân deocamdată teoretice, pentru că majoritatea tarilor ar trebui să aloce mai mult decât au pentru a putea spori randamentul e e%emplu, o cre$tere de -0 a producţiei a#ricole necesită resurse financiare de 23 2 miliarde dolari anual, sumă #reu de realizat m condiţiile datoriei e%terne actuale De*radarea mediului Î$co$9ur"tor 9 altă problemă care m#rijorează comunitatea internaţională este de#radarea mediului Înconjurător, )n condiţiile unor nevoi crescânde de 'rană $i de dezvoltare industriala căi menite a scoate aceste tari din 6
starea de subdezvoltare e#radarea potenţialului naturalforestier, arabil, piscicol, izvoarelor subterane precum $i poluarea aerului $i a apei au atins, )n multe tari, cote m#rijorătoare >onform unui studiu publicat de ?anca ;ondială )n 288( ,2 )ntre multiplele aspecte ale de#radării mediului se numără deprecierea solului, de#radarea datorită poluării, alterarea diversităţii biolo#ice, despăduririle $i eroziunea terenurilor ?azându se pe multiple e%emple, autorii studiului, ambii economi$t, relevă că de#radarea mediului poate costa mtre 2 $i 230 din 5H? al unei tari 5roblema subdezvoltarii este o problemă e%trem de comple%ă, ce se manifestă m toate domeniile economicosociale $i m )ntrea#a economie mondială ;ondializarea acestui fla#el necesită măsuri ample $i ur#ente din partea comunităţii internaţionale, o cooperare strânsa )n care rolul or#anismelor internaţionale este e%trem de important În acest conte%t, al eforturilor pentru eliminarea sărăciei $i susţinerea dezvoltării, asistenţa financiară este una din componentele de bază Dără corelarea tuturor factorilor e%terni $i interni acest proces va continua să afecteze lumea mtrea#ă precum o maladie uci#ătoare
Restrictii ale dezolt"rii : În concepţia unor speciali$t , factorii restrictivi ai dezvoltării sunt consideraţi a fi m număr de 5rimul factor considerat sunt eco$omiile, i$estitiile #i decala9ul teh$olo*ic >apitalul este insuficient m tarile m dezvoltare &l se traduce mtro mzestrare precară a aparatului productiv, o fnzestrare slabă cu te'nolo#ie $i un scăzut #rad de performanta Lipsa capitalului este determinată de rata scăzută a investiţiilor interne $i de un aport e%trem de limitat al investiţiilor străine &conomiile sunt puţine, când veniturile sunt scăzute, fmprumuturile e%terne sunt scumpe, iar asistenţa străină este pe cât de #reu de obţinut, pe atât de insuficientă În ceea ce prive$te inovarea $i nivelul te'nolo#ic, se $tie că pe termen lun#, acestea contribuie la eficientizarea investiţiilor Sc'imbările te'nolo#ice au m vedere atât o te'nică mai performantă .masjni, calculatoare, etc1, cât $i )ntărirea producţiei, eliminarea risipei, sporirea eficienţei 7n al doilea factor identificat este tra$s6ormarea structural" &l implică, deopotrivă, industrializarea, urbanizarea, sc'imbarea modului de producţie, de la eel tradiţional, la eel modern În ceea ce prive$te tarile m dezvoltare, )n special cele mai sărace, a#ricultura contribuie cu cea mai mare pondere la crearea 56?ului, )ntre -90 $i 90 *l doilea sector ca importanta este eel terţiar, )ntre <9 $i -90 >re$terea nivelului de dezvoltare implică $i modificarea ponderii acestor sectoare, cu atât mai mult cu cât ele se caracterizează $i printro mare ineficienta .a#ricultura, de e%emplu, desj define o pondere foarte mare )n crearea 56?, nu poate asi#ura nrana populaţiei tarilor respective1 Comert;ul e7terior reprezintă al treilea factor critic al dezvoltării &%porturile acestor tari, pe lân#ă faptul că trebuie să sporească, necesită o diversificare $i o cre$tere a ponderii produselor manufacturate, sin#urele m măsura să contribuie la atenuarea Înrăutăţirii termenilor sc'imbului ai acestor tari Hmportanţa comerţului e%terior este subliniată $i de faptul că studiile econometrice au arătat că o cre$tere a e%porturilor m produsul total cu 290 determină o cre$tere economică a tarii cu 9,0 *l patrulea factor critic al dezvoltării )l constituie eficienta alocare a resurselor 7tilizarea de preţuri administrate de către stat contribuie cel mai adesea la o ineficientă alocare a resurselor e cealaltă parte, un mecanism de formare al preţurilor bazat pe o piata liberă implică o mai mare iniţiativă, o reducere a pierderilor, o limitare a corupţiei sj, m final, o mai mare eficienta )n alocarea resurselor *locarea eficientă a resurselor presupune atât politici la nivel microeconomic, cât $i politici macroeconomice &misiunea de monedă fără acoperire m bunuri $i servicii, pentru compensarea deficitelor bu#etare, contribuie la cre$terea inflaţiei $i la mi#rarea capitalurilor către tari cu o stabilitate a preţurilor mai mare 'ormarea ca+italului uma$ #i resursele +e$tru dezoltare este eel deal cincilea domeniu critic al dezvoltării >re$terea economică depinde m mod esenţial, )n special pe termen lun#, de capacitatea acestor tari de a forma capitalul uman ificultatea realizării acestui deziderat rezultă din faptul că are efecte pe termen lun#, la fel cum această nerealizare se răsfrân#e tot după un interval mdelun#at m timp *spectele primare ale acestui domeniu critic al dezvoltării sunt educaţia, accesul la ea $i calitatea acesteia Se $tie că aceste tari au cele mai ridicate rate ale analfabetismului, că accesul la educaţie este )n#rădit, )n special populaţiei de se% feminin, iar studiile arată că o cre$tere cu doar 290 a celor )nscri$i la )nvatamântul secundar contribuie cu 9,(0 la cre$terea economică e asemenea, )n strânsă le#ătură cu acest aspect, pentru tarile )n dezvoltare, mai ales pentru cele mai sărace, o problemă deosebit de importantă o constituie cre$terea 7
populaţiei, or#anismele internaţionale de profil recomandând insistent adoptarea unor politici la nivel #uvernamental de planificare familială În sfâr$it, ultimul factor critic al dezvoltării identificat de speciali$t, este asi*urarea u$or +olitici durabile de dezoltare *ceasta fnseamnă, spre e%emplu, asi#urarea unei cre$teri economice posibil de atins, luarea )n considerare a elementelor le#ate de mediu, păstrarea sub control a ratei de cre$tere a populaţiei, păstrarea )n limite normale $i stimulative a diferenţelor sociale $i economice etc 7n alt element important )l reprezintă $i pacea socială din aceste tari, stabilitatea politică $i sociala, determinante pentru stabilitatea economică upă instabilitate, este necesară o perioadă foarte lun#ă de timp pentru relansarea investiţiilor, pentru aplicarea #i ve#'erea la respectarea le#ilor etc #i un #i mai fndelun#at timp pentru cule#erea roadelor acestor investiţii
<& Coordo$atele s"r"ciei ($ tarile slab dezoltate Sărăcia este, probabil, cea mai de#radantă coordonată a lumii contemporană $i, ceea ce este #i mai m#rijorător, ea este o caracteristică fundamentală a tarilor )n dezvoltare *stăzi trăiesc ($ lume peste 2 miliard de oameni ($ condiţii de sărăcie absolută, cea mai mare parte a lor )n tarile subdezvoltate Sărăcia absolută am definio ca acea limită sub care venitul unei persoane nui permite săsj satisfacă nevoile de bază le#ate de 'rană, "imbrăcăminte #i adăpost *ceastă definiţie este e%trem de lar#ă, dat fiind faptul ca este foarte #reu de făcut comparaţii )ntre tari 5entru a avea un nivel de referinta uniform, ?anca ;ondială utilizează noţiunea de sărăcie e%tremă sau limita sărăciei, care este dată de asi#urarea unui nivel caloric zilnic de <<39 calorii pe persoană, cu următoarea componenta nutriţională: 3 # de le#ume cu frunze, 229 # alte le#ume .cartofi, rădăcinoase etc1 89 # lapte, (3 # ulei, (3 # za'ăr, 29 # came, -3 # le#ume cu boabe, (83 # cereale 2 >ele (83 de #rame de cereale pot fi ec'ivalentul a < ce$ti de orez, ceea ce reprezintă 3-0 din totalul 'ranei *cest nivel caloric, ca limită a sărăciei, este supus controverselor, ca urmare a faptului că se consideră că el diferă )n funcţie de vârstă #i de #en, că nu sunt luate )n considerare niveluri #i pentru alţi compusj, consideraţi e%trem de importanţi pentru sănătatea omului, cum ar fi mineralele sau vitaminele, că nevoile calorice ale individului diferă de la o perioadă la altă #i ( n funcţie de specificul activitatii, climă etc Tot ca răspuns la lacunele unei astfel de metode de abordare a conceptului de sărăcie, economistul #i filosoful *martPa O Sen, de la universitatea @arvard, a abordat această problemă dintrun alt punct de vedere 5entru el, viaţa este un vector corelat de funcţiuni .le#ate de a fi #i de a face1, ca de e%emplu, a fi m#rijit corespunzător, a evita moartea prematură, apariţia )n public fără sentimentul de rusine, a fi fericit $i a 2 fi liber Sen sa concentrat pe un număr mic de funcţiuni de bază pentru starea normală de bine: 'rană corespunzătoare $i locuinta adecvată În opinia sa, 56?=loc nu este un indicator adecvat, ci doar un instrument de măsurare statistic, pentru că el e%primă capacităţile $i nu permite aprecierea realizărilor e e%emplu, speranţa de viata m >osta !ica este apro%imativ aceeasj cu cea din Statele 7nite, care are un venit pe locuitor mai mare de 2< ori decât >osta !ica 7n alt e%emplu este eel al populaţiei masculine din @arlem, 6eF MorN, care, m ciuda oportunităţilor oferite de societatea americană, trăie$te cu -9 de ani mai puţin decât populaţia masculină din ?an#lades', $i nu datorită unui venit pe locuitor mai scăzut, ci datorită ratei malte a criminalitatii $i a unei asistenţe medicale necorespunzătoare 5entru Sen, sărăcia nu este numai un nivel foarte scăzut al stării normale de bine, ci $i incapacitatea de a atin#e această stare ca urmare a lipsei mijloacelor economice necesare *bordarea conceptului de sărăcie, )n viziunea lui Sen, este o combinaţie mtre coeficientul Bini privind distribuţia veniturilor pentru cate#oria celor săraci, ponderea celor ce trăiesc )n sărăcie absolută $i decalajul privind veniturile .care măsoară venitul suplimentar necesar aducerii săracilor deasupra sărăciei absolute $i care, din punct de vedere statistic, se calculează ca ponderea acestui venit suplimentar necesar, )n consumul a#re#at1 5ornind de la această combinaţie, Sen a creat trei a%iome necesare unui indice al sărăciei: G a%ioma centrală, conform căreia măsurarea sărăciei se poate face doar prin intermediul venitului celor săraci4 G a%ioma sensului unic, care presupune ca indicele sărăciei să crească atunci când venitul celor săraci scade4 G a%ioma transferului invers, care cere ca măsurarea sărăciei să fie sensibilă la sc'imbările survenite m 8
distribuţia veniturilor celor săraci .astfel meat un transfer de la cei cu venituri scăzute la cei cu venituri mai ridicate să ducă la cre$terea inde%ului sărăciei1 Stabilită ca limită inferioară, valoarea de 2 dolar55>=zi=persoană reprezintă astăzi pentru majoritatea instituţiilor internaţional, pra#ul sărăciei absolute sau e%treme in punct de vedere al distribuţiei pe re#iuni, populaţia care trăie$te sub acest pra# este prezentată ( n tabelul de mai jos:
Po$derea +o+ula)iei ce tr"ie#te sub +ra*ul s"r"ciei absolute, +e re*iu$i 154 !e iunea *sia de &st i 5acific fară >'ina >'ina &uro a i *sia >entrală *merica Latină i >araibe Krientul ;i lociu $i *frica de 6ord *sia de Sud *frica subsa'ariană Total Total, fără >'ina
28A/ < <( 8 9< 23 ( -,( --,8 -
2889
288( <3 < 23 8 -9 23 ( 2,8 -<,-8 /
288 2- 8 29 9 32 23 2,A -<,( -A 3 <- 3
288A 23 ( 22 ( 32 23 2,8 -9,9 - ( <- 9 <,<
<999 23 9 292 -/ 23 < 2,A -<,< - 9 << / <-,/
7n sfert din populaţia lumii trăie$te sub limita unui dolar pe zi lar din punct de vedere al repartiţiei #eo#rafice, cei mai mulţi săraci ai lumii trăiesc )n *frica subsa'ariană $i *sia de Sud, unde aproape jumătate din populaţie este la limita sărăciei absolute 7rmează *sia de &st $i 5acific $i *merica Latină, cu aproape aceeasj pondere .2301 $i >'ina Tarile cu cei mai puţini săraci sunt tarile Krientului ;ijlociu $i *fricii de 6ord $i &uropa $i *sia in punct de vedere al evoluţiei, cea mai săracă populaţie a lumii a rămas relativ constant )n ultimul deceniu, ca număr >eea ce a determinat ca, la nivel #lobal, pe fondul cre$terii populaţiei, să se mre#istreze o u$oară scădere, de la <80 )n 2889, la <<,/0 ( n <999 >ele mai mari scaderi au fost ( n cazul *siei de &st, de la =zi .la nivelul anului <9991, 'ina, 3<< mil ( n *sia de Sud .de la -83 mil ( n 28891, <82 mil ( n *frica subsa'ariană .de la <-< mil )n 28891 >u toate pro#resele realizate de *sia de &st #i 5acific, criza din anul 288A a avut drept efect stoparea scăderii săraciei )n această zonă Tarile cele mai afectate .Hndonezia, Dilipine, T'ailanda1 au mre#istrat cre$teri ale populaţiei ce trăie$te )n sărăcie absolută În *sia de Sud, desj nivelul 5H?=loc a crescut, sărăcia cunoa$te o tendinta redusă de scădere .din punct de vedere relativ1 *frica subsa'ariană, prima re#iune din punct de vedere al ponderii sărăciei, este marcată de influenţa războaielor civile, iar tarile din această re#iune oscilează )ntre derularea unor reforme ferme .>oasta de Dilde$, B'ana, ;auritania, 7#anda, Tanzania1 $i conflicte .!Fanda, ?urundi1 În *merica Latină $i >araibe, 23,<0 din populaţie era mre#istrată )n <999 ca trăind sub un dolar55>=zi, luând msă ca limită < 7S55>=zi, (0 din populaţie se afla sub această limită, ceea ce arată diferenţele $i ine#alităţile e%trem de mari din această re#iune În &uropa $i *sia >entrală, până m 2889 foarte puţini oameni trăiau m absoluta sărăcie upă 2889, numărul acestora a crescut, ajun#ânduse ca -,/0 din populaţie să fie sub limita a 2dolar55>=zi, iar sub =zi, <90 la nivelul anului <999 *cest lucru se datorează depresiunii economice pe care majoritatea acestor tari .foste comuniste, $i )n primul rând !usia1 o traversează de 23 ani În Krientul ;ijlociu $i *frica de 6ord situaţia este similară &uropei: sub <0 din populaţie se află sub limita a 2 dolar55>=zi $i <<0 sub limita a < dolari55>=zi imensiunea populaţiei ce trăie$te m e%tremă sărăcie este influenţată $i de perspectives ce decur# din sporirea numărului total al populaţiei #lobului in miliardul ce se va adău#a omenirii până m <92-, peste 99 de milioane se vor na$te m tarile cu cele mai scăzute venituri >onform pro#nozelor ?ăncii ;ondiale , (29 milioane se vor na$te )n *sia de Sud, <-9 milioane m *frica subsa'ariană, <<9 milioane m *sia de &st $i 5acific, 8 milioane m &uropa $i *sia >entrală, (9 milioane m tarile dezvoltate >re$terea populaţiei )n tarile cele mai sărace )$i are motivaţia )n mai multe aspecte 7nul este dat de rolul pe care femeia )l are )n societate 5entru cele mai multe din aceste tari, femeile sunt lipsite de educaţie, 9
iar măsurile contraceptive sau de planin# familial sunt ine%istente atele furnizate de ?anca ;ondială m acest sens sunt relevante 5entru femeile cu vârsta cuprinsă mtre 23 $i -8 de ani, consumul de contraceptive este scăzut, mai ales m tarile slab dezvoltate: Laos <30, Hndonezia 330, >'ina A30, !usia (30, @aiti 230, 6icara#ua 90, Memen <90, lordania 390, Hran /90, 5aNistan <30, Hndia -90, ?an#lades' 390, Buinea 90, >amerun <90 7n alt motiv il constituie speranţa de viata foarte redusă m multe tari sărace .sub 39 de ani1, precum $i mortalitatea infantilă foarte ridicată *ltfel spus, un număr mare de copii cre$te $ansele de supravieţuire ale familiei K familie numeroasă implică $i mai multă forta de muncă, ceea ce, m condiţiile m care principala ocupaţie m tarile sărace este a#ricultura de tip e%tensiv, de foarte scăzută productivitate, acest lucru poate msemna pământ mai mult $i 'rană mai multă in punct de vedere al #rupurilor ţintă al săracilor, cea mai mare parte a săracilor lumii locuiesc m *sia de Sud, )n special )n Hndia $i ?an#lades' K cincime se află )n *frica subsa'ariană, m principal m 6i#eria $i &tiopia >eilalţi .cam două cincimi1 se Hmpart mtre *merica Latina .mai ales )n ?razilia $i ;e%ic1, *sia de Sud&st .cu predilecţie )n Dilipine $i Hndonezia1, Krientul ;ijlociu $i *sia de &st .>'ina1 La sfârsjtul anului <999, eel mai mare numar al celor săraci sa mre#istrat m *frica subsa'ariană, care a devenit re#iunea cea mai săracă a lumii Sunt, de asemenea, #rupuri care dau cea mai mare parte a săracilor m anumite re#iuni: este vorba de indienii din *merica Latină $i paria )n Hndia 5atru cincimi dintre săraci trăiesc )n zonele rurale, ceilalţi, )n cea mai mare parte m slumsurile urbane, )n condiţii de supraa#lomeraţie 5opulaţia rurală săracă sunt cei fără pământ sau proprietari de terenuri mici >ei din zona urbană sunt m majoritate $omeri, an#ajaţi zilieri sau temporar, mici comercianţi sau artizanali >ea mai mare parte a populaţiei sărace este analfabetă, neavând mai mult de un an sau doi de $coală >a urmare, cuno$tinţele lor, precum $i capacitatea de a mţele#e ceea ce se mtâmplă )n jurul lor sunt foarte reduse 5opulaţia feminină este mai săracă decât cea masculină, )n special )n cazul pătrimii din #ospodăriile care sunt conduse de femei Dorţa de muncă feminină este mai scăzută, sunt an#ajate m slujbele cele mai prost plătite $i au o rată a $omajului mult mai ridicată decât a bărbaţilor e altfel, rolul femeii )n tarile m dezvoltare, )n special )n cele mai sărace, este unul net inferior bărbaţilor În multe părţi ale #lobului, diferenţele )n ceea ce prive$te distribuţia veniturilor)n cadrul familiei arătă că e%istă o discriminare clară a femeilor )n raport cu bărbaţii ;ulţi adepţi ai diferenţelor dintre se%e consideră că bărbaţii au dreptul la mai multe c'eltuieli personale decât femeile, iar venitul acestora din urmă trebuie să fie destinat m cea mai mare parte consumului colectiv !ata de mortalitate, precum $i rata mortalităţii pentru diferite tipuri de boli arată o 'rană mai defectuoasă $i o În#rijire a sănătăţii mai slabă pentru femei decât pentru bărbaţi e asemenea, femeile au o educaţie inferioară bărbaţilor >ea mai mare parte a analfabetismului este m rândul femeilor, )n unele tari femeile neavând dreptul la vot $i nici alte drepturi m societate in punct de vedere al $colarităţii, rata de $colarizare m mvătamântul primar $i secundar, pe re#iuni, se prezenta )n felul următor:
Rata 6ete.b"ie)i cu+ri$#i În matam=$tul +rimar #i secu$dar .01 !e iunea 2889 288A <992 *sia de &st i 5acific AA 82 8( &uro a i *sia >entrală A3 8( 8 *merica Latină $i >araibe 83 8A 88 Krientul ;i lociu $i *frica de 6ord A< A 89 *sia de Sud /3 88 *frica subsa'ariană A< A/ 89 În special )n tarile puternic influenţate de reli#ia musulmană, femeia este privită ca o sclavă, ce trece de sub tutela tatălui sub cea a soţului >'iar $i )n condiţiile unei educaţii e#ale, veniturile primite de femei sunt mult inferioare celor primite de bărbaţi În OenPa, rata de recuperare a investiţiei cu Hnvătamântul universitar pentru femei este ne#ativă K confirmare a faptului că societatea oferă mult mai multe $anse unui 10
bărbat decât unei femei, este dată $i de numărul de femei la un bărbat, care este subunitar )n foarte multe tari din cate#oria celor sărace Se estimează că deficitul de femei pentru >'ina $i Hndia este de -- milioane, respectiv (/ de milioane -90 din cei săraci sunt copii sub 29 ani, care trăiesc )n familii numeroase În 5aNistan, 290 dintre #ospodăriile cele mai sărace au o medie de /,/ persoane, din care (, sunt copii sub 29 ani ;edia naţională este de ,2, iar a copiilor sub 29 ani de <,< În ceea ce )i prive$te pe cei )n vârstă, ace$ti sunt mai săraci decât alte #rupuri, c'iar atunci când trăiesc m familii mai mari >ea mai mare parte a săracilor trăiesc, practic, izolaţi de ceea ce ar putea să la aducă o fmbunătăţire a nivelului de viata: drumuri, căi de acces către zonele comerciale, telecomunicaţii >ele mai multe din zonele locuite de populaţia săracă nu sunt acoperite de interesele clasei politice din tarile respective Sărăcia implică $i multe alte aspecte e la trei la patru cincimi din venitul celor mai saraci oameni ai lumii este c'eltuit pentru 'rană, care este, de cele mai multe ori limitată la cereale, cartofi, unele le#ume sj, )n unele re#iuni, puţină came sau pe$te >irca 90 sunt subnutriţi $i sute de milioane suferă de malnutriţie, ca urmare, performantele $colare $i profesionale sunt slabe, rezistenţa la boli scăzută, dezvoltarea fizică $i mentală a copiilor este compromisă ;ortalitatea infantila )nre#istrează cele mai mari niveluri m aceste tari: unul din 29 copii moare m primul an de viata, )ncă unul până la vârsta de 3 ani $i doar unul din cinci atin#e -3 de ani 5e re#iuni, mortalitatea infantilă se prezenta astfel:
>ortalitatea i$6a$til", media +e re*iu$i 1mor)i sub =rsta de u$ a$ la %888 $a#teri ii4 !e iunea 2889 288A <992 *sia de &st i 5acific -9 (3 (( &uro a $i *sia >entrală araibe -2 (2 ele mai sărace tari mre#istrează performanţe mult mai triste >omparativ cu tarile bo#ate, cele mai sărace tari au o rată a mortalităţii $i de peste 39 ori mai mare .cazul Sierra Leone1
Rata mortalit")ii i$6a$tile 1mor)i sub u$ a$ la %888 $"scu)i ii4 ($ )"rile s"race, com+arati cu )"rile bo*ate ara 28A9 <99< >ambod ia / Irlanda <92 / 11 29< / 6 Sierra Leone / Hon Kon 289 / 11 2< / 3 !Fanda = Australia 2A3 / 11 22< / 5 ;alaFi / Fran a 28 / /0 223 / 5 SFaziland = Elve ia 238 / 9 8A = 4 &tio ia = landa 233 / 9 29/ = 5 Eambia = !a onia 23- / # 293 / 4 ;ozambic / $orve ia 2-3 / # 2<< = 4 ?urundi = %ane&ar'a 2-3 / # 29/ / 5 ?an lades' = (uedia 2(< / ) /( / 4 >omentariile sunt aproape inutile iferenţele foarte mari vorbesc de la sine despre consecinţele sărăciei 9 cauză a mortalităţii m tarile sărace o constituie răspândirea lar#ă a bolilor infecţioase, care au fost eradicate )n tarile dezvoltate Începând cu anul 28/3, K;S $i 76H>&D siau e%tins activitatea de imunizare fmpotriva principalelor boli, )n tarile )n dezvoltare !ata de imunizare a crescut rapid $i decesele cauzate de aceste boli au scăzut substanţial >u toate acestea, mai puţin de 390 din copii care trăiesc m absolută sărăcie sunt vaccinaţi fmpotriva difteriei, tusei convulsive $i pojar *ceste boli, eradicate )n tarile dezvoltate, fac, mcă, victime m tarile m dezvoltare 7n caz de pojar are o probabilitate de (3 de ori mai mare să omoare un copil m tarile sărace decât )ntro ţară dezvoltată 11
7n alt aspect ce define$te sărăcia este accesul populaţiei sărace la resurse de apă potabilă ouă treimi din aceasta nu are acces la apă potabilă $i o pondere $i mai mare nu are asi#urat un acces corespunzător Sunt zone *+n special )n *frica subsa'ariană1 unde asi#urarea apei implică o deplasare zilnică din partea fiecărei familii la o distanta de peste trei ore de mers pe jos *lături de apă, lipsa unor condiţii sanitare $i de i#ienă minime contribuie la peste 899 milioane de fmbolnăviri de diaree anual *ceasta cauzează moartea a ( milioane de copii anual, lucru ce ar putea fi prevenit m condiţii sanitare mai bune $i a e%istenţei apei potabile Sărăcia presupune o speranta de viata mai mică ;edia pentru persoanele ce trăiesc )n sărăcie este de -3 de ani, comparativ cu // de ani, media pentru tarile dezvoltate
ara Eambia EimbabFe ;ozambic ?urundi !Fanda Les'oto SFaziland Nen a ;alaFi
28A9 (3 -< -2 -< -< -9 -9 -3 --
Tarile cu cea mai mic" s+era$ta de iata .ani1 <99< (< (( ( -9 (8 (< (( -( (/
Speranţa de viata )n aceste tari este foarte redusă *+n cazul unora, cum ar fi Eambia, speranţa de viata la na$tere este mai mică de jumătate din cea a tarilor dezvoltate1 5e parcursul a mai mult de <9 de ani, speranţa de viata mre#istrează scăderi ;ajoritatea sunt pe continentul african, unde pro#resele realizate sunt aproape nule e asemenea, aceste tari au fost măcinate În ultimele decenii de conflicte civile, sau confruntat cu foametea $i deţin cele mai ne#re recorduri la infestările cu diverse boli .inclusiv virusul mileniului, @HC1 *nalfabetismul este un Însoţitor permanent al sărăciei Între o treime $i două cincimi din adulţi sunt analfabeţi $i doar patru din 29 copii reu$esc să urmeze mai mult de - ani de $coală primară 5e re#iuni, cuprinderea )n $coala primară este următoarea:
Cu+ri$derea În #coala +rimar", În 154, media +e re*iu$i *eo*ra6ice !e iunea 2889 <99< *sia de &st $i 5acific 8/ 88 &uro a $i *sia >entrală 8 88 *merica Latină i >araibe AA 83 Krientul ;i lociu i *frica de 6ord /8 A3 *sia de Sud /( A9 *frica subsa'ariană 3A >u toate că media pe re#iunile #eo#rafice este destul de ridicată, ea ascunde foarte multe discrepanţe *nalfabetismul )n ţările )n dezvoltare este un fenomen de masă, care afectează o mare parte a populaţiei Sunt ţări unde peste jumătate din populaţia ţări este analfabetă atele publicate )n !aportul asupra ezvoltării 7mane pe anul <999 reflectă această situaţie dramatică
Rata a$al6abetismului ($ )"rile s"race 1$ielurile cele mai ridicate, ($ 54 Jara !ata analfabetismului 6i er ?urNina Daso Bambia Sene al &tio ia
A3 ( //,A 3,-,3 (,/ 12
5ornind fie $i numai de la aceste aspecte, putem concluziona că sărăcia este o ameninţare nu numai pentru tarile care se confruntă cu acest fenomen la nivel de masă, ci reprezintă o ameninţare la si#uranţa Între#ii specii umane Tocmai datorită În#rijorării crescânde pe care comunitatea internaţională o manifesto m acest domeniu, acest mceput de mileniu se vrea a marca intrarea m linie dreaptă a luptei fmpotriva sărăciei În cadrul >onferinţei care a avut loc la 5aris m anul 288A, cu participarea tarilor membre K>&, reprezentanţi ai 6aţiunilor 7nite $i ai ?ăncii ;ondiale, sau identificat scopuri sociale $i 2 indicatori complementari ce urmau a fi monitorizaţi de către comunitatea internaţională, ca parte a unei noi strate#ii de dezvoltare Sco+urile au fost următoarele: G reducerea sărăciei la jumătate .sa estimat ca numărul celor ce trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi să scadă la /99 milioane la sfârsjtul deceniului următor14 G asi#urarea educaţiei primare, astfel )ncât să crească la 2990 procentul de cuprindere m $coala primară a copiilor4 G cre$terea e#alitatii pe se%e )n ceea ce prive$te cuprinderea )n $coala primară4 peste 2<3 milioane de copii de vârstă $colară primară nu erau mscrisj la $coală )n 2883, din care <=( erau fete G reducerea morţii infantile $i a celei până la 3 ani, la niveluri mai mici decât jumătate din nivelurile actuale, până la sfârsjtul anului <9234 G reducerea morţii maternale cu <=( până m <923, prin cre$terea asistenţei medicale la na$tere4 G cre$terea accesului la serviciile ce privesc reproducţia, astfel meat să se prevină infestarea cu boli )n perioada de sarcină *+n special cu @HC1, cre$terea necontrolată a populaţiei, mai ales m zonele foarte sărace >'iar $i ?anca ;ondială $i Dondul ;onetar Hnternaţional, la mtâlnirea pe care au avuto m 2 septembrie <999 )n >e'ia , aminteau despre necesitatea concentrării atenţiei asupra unui set clar de rezultate privind dezvoltarea, ce pot fi monitorizate Kficialii ?; $i D;H recuno$teau că politicile promovate de către cele două institutii au fost mai putin a%ate pe probleme le#ate de sărăcie $i că, )n unele cazuri, aceste politici au avut un impact ne#ativ asupra bunăstării oamenilor 5oliticile de austeritate promovate de ambele instituţii au determinat cre$terea sărăciei pentru populaţia deja săracă În tarile aflate )n tranzitie, se apreciază că numărul persoanelor ce trăiesc m condiţii de sărăcie sa triplat m ultimul deceniu La )ntâlnirea BA, din iulie <999, tarile cele mai dezvoltate, plus !usia, au ajuns la aceeasj concluzie lansată de >onferinţa din 288A Hdentificând sărăcia drept una dintre cele mai #rave probleme ale omenirii, sa reafirmat sprijinul pentru o cooperare la nivel internaţional, menită să sprijine tarile cele mai sărace m promovarea acelor politici, care să aibă drept consecinta directă reducerea sărăciei În scenariile elaborate, !aportul privind sărăcia #lobală 2 stabile$te parametrii de bază necesari evoluţiei economice pe re#iuni, astfel meat să se atin#ă obiectivele de reducere la jumătate a numărului celor ce trăiesc sub limita a un dolar pe zi În cele două scenarii elaborate pentru re#iunile #lobului, se au m vedere ( variabile .rata de cre$tere a consumului, rata de cre$tere a populaţiei $i sc'imbările m ine#alităţile veniturilor1 $i, pornind de la proiecţiile acestora m perioada 288A<99A, sa previzionat proporţia persoanelor ce va trăi m sărăcie )n anul <99A $i )n <923, precum $i ponderea acestora m totalul populaţiei, pe re#iuni $i la nivel mondial 7n prim scenariu este unul optimist, ce mer#e pe e%trapolarea unei rate de cre$teri medii de (,30, diferit pe re#iuni $i o sta#nare a ine#alitatii veniturilor În eel pesimist, rata de cre$tere este mai mică, iar ine#alitatea veniturilor cre$te iferenţele sunt semnificative la finele anului <99A
13
