PROIECT BETON ARMAT ‐ ÎNDRUMĂTOR ‐
Elaborat de Conf.dr.ing. TUDOR Agneta Șl.dr.ing. NAGY‐GYÖRGY Tamás Drd.ing. FLORUȚ Codruț
‐ 2010 ‐
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
1. ALC TUIR TUIREA EA PLAN PLANŞEULUI -
, - PLACA ŞI GRINZILE (DISPUSE PE UNA SAU DOU Ă DIRECŢII, PE CARE REAZEM Ă PLACA)
- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTECŢIE - FINISAJE, PARDOSELI, IZOLAȚII (TERMICE, ACUSTICE, HIDRO-).
GRINZI PRINCIPALE GRINZI SECUNDARE
CONSTITUI CONSTITUIE E ÎN ACELA ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFEL ÎNCÂT S Ă FIE ECHIDISTANTE (PE CÂT POSIBIL) ŞI DISTANŢ A DINTRE AXELE LOR S Ă FIE
ÎN CAZUL PLĂCII ARMATE PE O DIRECŢIE, RAPORTUL DIME DI MENS NSIU IUNI NILO LOR R UNUI UNUI OCHI OCHI DE PLAC PLAC RESPE RESPECT CT COND CONDII ŢIA:
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. - Planşeul realizat monolit este o structur ă spaţială, deoarece, deoarece, prin intermediul , componente. - a cu u une s ruc ur sp spa a e es e es u e c , e aceea n pro ec are se permite calculul separat al fiecărui element de rezistenţă, ţinând seama de modul în care se transmit înc ărcările verticale spre reazeme. , , grinzile secundare se descarcă pe grinzile principale (GP (GP)) şi pe stâlpi (ST (ST), ), iar grinzile principale împreun împreună cu stâlpii formeaz formează cadre, care transmit încărcările la funda ii F i teren.
Pl → gs → cadre = GP + ST → F → teren Traseul încărcărilor indic ă ordinea în care trebuie calculate elementele de rezisten ţă, adică se începe cu calculul plăcii, apoi se calculeaz ă grinzile secundare ş.a.m.d.
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
1. ALC TUIR TUIREA EA PLAN PLANŞEULUI
L
L
nxB
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
1. ALC TUIR TUIREA EA PLAN PLANŞEULUI ETAPELE ETAPELE PROIECT PROIECT RII - PREDIMENSIONAREA: aleg aleger erea ea dime dimens nsiu iuni nilo lorr sec sec ţ iuni iuniii elem elemen ente telo lorr de rezistenţă pe baza recomand ărilor, astfel încât s ă corespundă şi altor criterii
- CALCULUL
ÎNCĂRCĂRILOR:
determinarea
încărcărilor
de
calcul,
nestructurale, destina ţ ia ia şi amplasarea construc ţ iei; iei; calcul ale elementelor;
pe aza esc
er or e
- CALCULUL STA determ rmin inar area ea efec efecte telo lorr celo celorr mai mai defa defavo vora rabi bile le ale ale STATIC: dete încărcărilor de calcul ce ac ţ ioneaz ionează pe schema static ă admisă. Se poate face cu programe de calcul automat sau manual, cu metode aproximative;
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
1. ALC TUIR TUIREA EA PLAN PLANŞEULUI ETAPELE ETAPELE PROIECT PROIECT RII -PROIECTAREA PROPRIU-ZISĂ, prin următoarele etape: - e n varea sec un pe aza e e on a e emen u u , pe rezultatelor calculului static şi a caracteristicilor materialelor folosite; - ca calc lcul ulul ul arii ariillor de arm armătur ă şi stabil stabilire ireaa dispune dispunerii rii acestor armături; - desenul de execuţie, care cuprinde planul cofraj (conturul interior al cofrajului) şi dispunerea arm ăturilor, detaliile de armare, consumul de materiale (volum de beton şi extras de arm ătur ă).
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. PALCA DAC Ă DA
PLAC Ă ARMAT ARMAT Ă PE O SINGUR Ă DIRECȚIE
h pl = M x 10 mm l = interax
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. GRINZI
h, b = M x 50 50 mm mm l = interax
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. STÂLPI (se alege) b ST = bGP ≥ 300 mm h ST ≈ 1,2 b ST h, b = M x 50 50 mm mm
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
.
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. ÎN GENERAL, ACESTE ÎNC ĂRC ĂRI POT POT FI CO CONS NSID IDER ERA ATE UNIFORM EX PRIMATE TE ÎN kN/m2. DISTRIBUITE PE SUPRAFAŢA PLĂCII ŞI SUNT EXPRIMA SE DETERMIN Ă VALORILE CARACTERISTICE k ALE ÎN ÎNC ĂRC ĂRILOR APOI CELE DE CALCUL (d).
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. NC RC RILE RILE PERMAN PERMANENT ENTE E CARACT CARACTERIS ERISTIC TICE E :
P
‐ GREUTĂȚILE PROPRII
- PLACA B.A.
,
- TENCUIALA
,
- PARDOSEALA - Asfa Asfaltlt - Mozaic - Dale - Plăci bet.
, , , , , ,
,
2 2 2 2
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
.
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE CARACTERISTICE : q
Q ‐ UTILE
- CATEGORIA CATEGORIA DE UTILIZARE - PEREȚI DES DESP RȚITORI (din SR EN 1991-1-1/2004)
, , ,
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. ÎNCĂRCĂRILE PERMANENTE DE CALCUL
ÎNCĂRCĂRILE VARIABILE DE CALCUL
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. GRUPAREA GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR -În proiectare, ac ţ iunile iunile de calcul se grupeaz ă astfel astfel încăt să producă efectele cele mai defavorabile asu ra structurii. -Grupările sunt specifice st ărilor limită la care se face verificarea. - Pentru dimensionarea sec ţ iunilor iunilor de beton şi de armătur ă, verificarea se face la stările limită ultime (SLU)
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. STABILIREA SCHEMEI STATICE - Placa armat ă pe o direc ţ ie ie poate fi înlocuit ă pentru determinarea eforturilor (în cazul de fa ă moment momente e înco încovoi voieto etoare are i for for e tăieto ietoar are e cu o fâ ie de lacă de 1,0 m lăţime, decupată pe direcţia scurtă a plăcii, adică direcţia pe care se descarcă placa. Din punct de vedere static, aceast ă fâşie se asimilează cu o grindă continuă. - Reazemele pl ăcii sunt grinzile secundare, deschiderile pl ăcii : - esc
erea n erax:
- deschiderea de calcul, utilizat ă la calculul static :
0
Unde 0 (lumina) es este di distanţ a măsurată între feţ ele interioare ale reazemelor ce delimiteaz ă o deschidere.
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
. STABILIREA SCHEMEI STATICE ‐ Placa real ă se înlocuie şte cu o grind ă continuă cu deschiderile
cu o încărcare liniar ă
14
[kN/m]
, încărcată
