Cafenea

 Departamentul de Energetică , Mecatronică şi Stiin ţ  a Calculatoarelor Specialiazarea Inginerie Energetică

ANTREPRENORIAT

Plan de afacere CEAINĂRIA “ 

” 

Prof.univ.dr.ing. Zichil ValentinStudent: ValentinStudent: Rusu Ioana Viorica Grupa: 941

2014 2014 – 2015 2015 1

Cuprins 

Cap.1. Identificarea afacerii ................................................................................................................................................................3 Cap.1.1. Conceptul si oportunitatile oportunitatile afacerii ...................................................................................................................................3 Cap.1.2. Misiunea, viziunea si obiectivele strategice.......................................................................................................................3 strategice.......................................................................................................................3 Cap.1.4. Descrierea produselor si serviciilor ..................................................................................................................................5 serviciilor ..................................................................................................................................5 Cap.1.5. Tehnologia si pozitionarea produselor pe piata ................................................................................................................5

Cap.2. Planul de Marketing  ................................................................................................................................................................7 Cap.2.1 Descrierea Pietei.................................................................................................................................................................7 Pietei.................................................................................................................................................................7 Cap.2.2. Obiectivele de marketing si definirea strategiei ..............................................................................................................10 ..................................................................................................................................................................10 Cap.2.3. Analiza SWOT ..................................................................................................................................................................10 Cap.2.4. Mixul de marketing ..........................................................................................................................................................11 Cap.2.5. Alte elemente cheie...........................................................................................................................................................12 cheie...........................................................................................................................................................12

Cap.3. Planul operational ..................................................................................................................................................................14 ..................................................................................................................................................................14 Cap.3.1. Graficul investitiei............................................................................................................................................................14 investitiei............................................................................................................................................................14 Cap.3.2. Locatia ............................................................................................................................................................................14 Cap.3.3. Personalul .......................................................................................................................................................................16 .........................................................................................................................................17 Cap.3.4. Protectia impotriva riscurilor ...........................................................................................................................................17

Cap.4. Managementul si organizarea afacerii   .................................................................................................................................18 Cap.4.1. Politica de management a resurselor umane...................................................................................................................18 umane...................................................................................................................18 Cap.4.2. Directorii..........................................................................................................................................................................18 Directorii..........................................................................................................................................................................18 Cap.4.3. Corpul consilierilor  consilierilor   .........................................................................................................................................................18

Cap.5. Planul financiar .....................................................................................................................................................................19 Cap.5.1. Cheltuieli cu investitia initiala .........................................................................................................................................19 Cap.5.2. Cheltuieli lunare ..............................................................................................................................................................20

Cap.6. Concurenta ............................................................ ............................................................ ....................................... 22 Cap.7. Graficul GANTT ............................................................ ............................................................ ............................................................ .............................. 23 Concluzii  ............................................................................................................................................................................................24  Bibliografie  ........................................................................................................................................................................................25

2

 DESCRIEREA AFACERII  Cap.1.Identificarea afacerii Cap.1.1. Conceptul si oportunitatile afacerii

Piata cafeneleleor din Bacau are in continuare un imens potential, in conditiile in care numarul actual de cafenele este insuficient pentru populatia existenta. In Bacau exista o varietate mare de cafenele, de la cele de renume international, pana la cafenele romanesti cu un renume mai mult sau mai putin cunoscut, dar majoritatea practica preturi destul de ridicate, chiar si cele orientate catre segmentul mediu. Marja aplicata este considerabil mai mare pentru o cafenea premium. Societatea urmareste deschiderea unei cafenele care sa ofere produse si servicii de calitate la preturi medii, reusind sa-si creeze astfel o clientela stabila care va recomanda cafeneaua si altor clienti. [1]

Cap.1.2. Misiunea, viziunea si obiectivele strategice Misiunea:

reprezinta ratiunea de a fi si de a crea valoare pentru societate, ea sintetizeaza legea

existentiala a ceainariei si expliciteaza viziunea ei. Misiunea determina evolutia ceaiului in sensul transformarii viziunii in realitate, in timp ce viziunea exprima o stare ideala posibila, misiunea exprima o evolutie programatica spre aceasta stare. Viziunea se concentreaza pe imagineainterna a ceaiului si pe aspiratiile managementului de varf, in timp ce misiunea se concentreaza pe imaginea externa a ceaiului si pe determinantii sau factorii decizionali ai managementului. [1] Pe scurt, misiunea unei ceainarii comunica ce estesi ce vrea ea sa faca pentru aceasta societate. O buna formulare a misiunii unei ceainarii trebuie sa contina trei elemente importante: 

exprimare generala a viziunii ;



indicare a valorilor fundamentale pe care si le asuma managementul de varf ;



articulare a obiectivelor fundamentale sau strategice ale ceainariei.

Reflectand esenta existentiala a unei organizatii, misiunea ei este stabila in timp, constituind un  sistem referential  pentru intreaga activitate. [1]

Obiective

[1]

Telul ceainarieieste de a oferi un meniu special de ceai si ciocolata de cea mai buna calitate intr-o atmosfera vesela si relaxanta. 3



Obtinerea celor mai bune rezultate in conditiile folosirii minime a resurselor;



Intarirea spiritului de responsabilitate si raspundere, impreuna cu cresterea valorificarii oportunitatilor;



Evaluarea continua a produselor si serviciilor punandu-se accentul pe calitate, inovare, marketing si folosirea eficace si eficienta a resurselor;



Implementarea unei strategii pentru imbunatatirea performantelor resurselor umane, precum si pentru imbunatatirea relatiilor cu clientii;



Deschiderea unei ceainarii de succes, avand ca segment tinerii din clasa de mijloc;



Adaptarea permanenta la mediul de afaceri prin oferirea de noi produse si modalitati de petrecere a timpului liber;



Dezvoltarea unei relatii de incredere cu clientii, astfel incat promovarea ceainariei sa se realizeze in  primul rand prin recomandari.

Viziunea, misiunea si obiectivele strategice sunt elemente definitorii ale managementului strategic al cafenelei, indiferent daca ea apartine sectorului privat sau al celui nonprofit. Cap.1.3. Descrierea afacerii

Societatea comerciala ,,VIO  “ are ca obiect de activitate servirea atat a ceaiurilor clasice cat si a ceaiurilor reci, servirea bauturilor non-alcoolice si nu in ultimul rand servirea prajiturilor si a produselor de patiserie cu servire in local.[1] Pe langa servirea acestor poduse, in fiecare weekend ceainariava realiza seri tematice. Conform studiilor realizate, interesul principal al segmentului nostru tinta este axat pe calitatea produselor si a servirii, in concordanta cu o atmosfera placuta si cu preturi moderate. Consideram ca putem oferi produse la un pret mediu fara a sacrifica astfel calitatea acestora sau calitatea servirii. [1] Este posibil ca in situatia economica actuala sa existe o tendinta de scadere a consumului prin canalele Horeca (ca frecventa si cantitate). Totusi, nota de plata dintr-o ceainarie nu este foarte ridicata, ceea ce transforma iesitul la un ceai intr-un mod de recreere putin costisitor pentru consumatori. Provocarea va fi atragerea de clienti si mai ales fidelizarea acestora prin oferirea de produse de calitate la preturi rezonabile. Numarul de ceainariieste in continuare redus, specificul afacerii permitand exploatarea unor nise. Piata ceainariiloreste in continuare permisibila, permitand accesul facil al concurentilor pe piata, dar si usor de imitat. Afacerea nu este supusa vreunei influente majore din punct de vedere politic, macroeconomic sau juridic. Ceea ce conteaza cel mai mult sunt abilitatile managementului de a anticipa si percepe tendintele pietei, de a satisface dorintele clientilor si de a-i fideliza. [1]

4

Cap.1.4. Descrierea produselor si serviciilor

Ceainaria va vinde produse pe baza de ceai, bauturi racoritoare, produse de patisserie si prajituri, clientii  principali fiind tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 35 de ani din clasa de mijloc.[2] Oferta ceainariei este centrata pe ceai. 1. Ceai clasic: 

Diferite arome fructate (ex.: portocale, fructe rosii)



Diferite arome din plante



Verde;



 Negru;



Ciocolata calda alba / neagra.

Oferta este completata de un meniu cuprinzator de ceaiuri aromate reci si de bauturi non-alcoolice.  Nu in ultimul rand, alaturi de o ceasca de ceai, clientii ceainariei pot degusta produse de patisserie si prajituri.

Cap.1.5. Tehnologia si pozitionarea produselor pe piata Tehnologia

Aparatura necesara pentru prepararea produselor pe baza de ceai si ciocolata si pentru pastrarea bauturilor si a  produselor de patiserie va fi obtinuta direct de la furnizori, pe baza unui contract gratuit de comodat. In felul acesta, ceainaria detine aparatura moderna, fara costuri suplimentare. [2] In plus, furnizorii de cafea vor asigura si training-ul salariatilor privind utilizarea aparatelor dar si modalitatea de servire a produselor.[2]  Dezvoltarea ulterioara

Managementul societatii este constient de evolutia rapida a tendintelor si nevoilor segmentului sau tinta. Studiile periodice de piata si analiza concurentei vor ajuta ceainariasa anticipeze dorintele clientilor sai si sa lanseze produse si servicii noi, astfel incat sa ramana in topul preferintelor acestora. In functie de sugestiile clientilor se vor lansa noi produse pe baza de ceai sau ciocolata, se vor organiza concursuri pentru clienti (ex. propunerea / crearea unui produs nou), se vor oferi produse „deschise” – clientul isi creaza propria bautura prin comandarea dintr-un set de ingrediente, etc. [2] Serile tematice vor fi de asemenea adaptate in functie de popularitatea observata si de sugestiile clientilor. In functie de rezultatele primei ceainarii si de evolutia pietei, managementul doreste deschiderea unor noi locatii si in alte 5

orase ale tarii, sub acelasi nume, pentru a crea un lant de ceainarii. Se are in vedere si posibilitatea francizarii knowhow-ului pentru dezvoltarea lantului de ceainarii. [2]

 Planul de productie

Managementul prefera parteneriatul cu furnizorii in locul aprovizionarii din magazine gen Metro sau Selgross datorita economiei de timp (furnizorii vor aduce marfa direct la punctul de lucru), dar si datorita faptului ca astfel ceainaria va beneficia in mod gratuit de aparate si materiale promotionale. [2] Aprovizionarea se va realiza o data la 2 saptamani in cazul bauturilor si o aprovizionare zilnica in cazul  produselor de patisserie si prajituri. In acest fel nu va fi necesar un spatiu mare de depozitare. Bauturile si ceaiul vor fi depozitate la punctul de lucru intr-o camera special amenajata.[2] Seful de ceainarie va fi responsabil de gestiunea stocurilor.  Asigurarea calitatii

Societatea este constienta ca pentru a crea o relatie de lunga durata cu clientii sai, calitatea produselor si a serviciilor este un punct critic. Pentrua asigura calitatea produselor, ceainariese bazeaza pe calitatea input-urilor si a proceselor. Astfel, furnizorii companiei sunt recunoscuti pe plan nationalsi chiar international pentru calitatea produselor oferite.[2] Procesul de preparare al produselor pe baza de ceaiva respecta intocmai parametrii stabiliti, pentru a obtine calitate maxima. Astfel, ceainariava respecta cu strictete standardele de calitate, cerand aceeasi atitudine si din partea furnizorilor si colaboratorilor sai. De asemena, societatea va permite o comunicare directa cu clientii, prin intermediul unei cutii de sugestii / reclamatii existente in cafenea dar si prin publicarea numarului de telefon al responsabilului de cafenea intr-un loc vizibil. Cutia de sugestii/reclamatii vafi consultata in mod periodic, nemultumirile si sugestiile clientilor fiind atent analizate si solutionate. [2]

6

Cap.2. Planul de Marketing Cap.2.1 Descrierea Pietei

Date generale asupra pietei din Europa si din Romania Economia Uniunii Europene este estimata sa scada cu 2% in 2015 pe fondul crizei economice financiare care a cuprins intreaga lume. PIB-ul Europei de Est se va contracta cu aproximativ 6%, aceasta zona fiind considerata mai vulnerabila in fata turbulentelor financiare prezente. [2] In primele 3 semestre ale anului 2014, economia Romaniei a inregistrat cea mai mare crestere din Uniunea Europeana, si anume 8,9%. Incepand cu trimestrul al patrulea, economia a intrat insa pe o panta descendenta, PIB-ul avand o crestere de doar 2,9% comparativ cu aceeasi perioada din 2013. [2] Cresterea economica a Romaniei in 2014va fi semnificativ mai mica fata de 2013, unii specialisti considerand ca ar putea fi chiar negativa in contextul scaderii exporturilor, înaspririi conditiilor de creditare pentru firme si gospodarii si al perspectivelor privind declinul consumului si investitiilor. [2]  Numarul persoanelor care prefera sa iasa in oras a fost din ce in ce mai mare in ultimii ani. Romanii au inceput sa aiba o viata sociala mai activa, preferand sa se intalneasca cu prietenii in afara casei, insa a crescut si numarul intalnirilor de afaceri care s-au mutat din birouri in cafenele si restaurante. Peste 34.000 de restaurante si baruri erau  prezente la inceputul lui 2014 pe piata din Romania, estimata la 2,5 miliarde de euro, in crestere cu 12% fata de aceeasi  perioada a anului trecut, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului. [2] Romania este in momentul de fata afectata de criza economica financiara, observandu-se o scadere a pietei anumitor produse. Previziunile privind evolutia economiei romanesti sunt in continuare incerte, chiar contradictorii.[2] Conditiile economice actuale, incertitudinea locului de munca, precum si ingreunarea accesului la creditare vor duce la o scadere a consumului, romanii orientandu-se in aceasta perioada catre cheltuielile de baza.[2] Totusi, comparativ cu alte industrii, industria Horeca a fost mai putin afectata in ultima perioada, romanii  preferand in continuare socializarea in afara casei ca metoda de relaxare si iesire din stresul zilnic.[2] Consumul alimentelor si al bauturior, acasa sau in afara casei, este previzionat si e mai putin afectat de turbulentele economice si in perioada urmatoare. [2] Ceainariile de renume international intrate pe piata in sistem de franciza se adreseaza in principal segmentului  premium, avand preturi foarte ridicate.Nici celelalte ceainarii nu practica preturi foarte mici, pretul mediu pentru o cafea fiind de minimum 4 lei.

7

Consumul prin ceainarii a crescut in ultima perioada, impreuna cu o scadere a timpului petrecut la masa, dupa modelul occidental. Romanii au inceput sa iasa mai mult in oras, sa socializeze intr-un bar, restaurant, cafenea sau ceainarie. Clientul obisnuit al unei ceainarii are varsta cuprinsa intre 16 si 45 de ani, este educat si apreciaza produsele si serviciile de calitate. In functie de locatia ceainariei, oamenii de afaceri pot reprezenta intre 50% si 70% din clienti. [2] Criza economica actuala va duce cel mai probabil la o scadere a valorii notei de plata cu 10%-15% si mai putin a numarului de clienti. Focusul unitatilor de protocol va atragerea si mai ales pastrarea clientilor existenti prin produse si servicii de calitate oferite intr-o atmosfera placuta care sa ii faca sa uite de stresul cotidian. [2] Piata ceainariilor din Romania

Ceainariaeste considerata de multi cel mai profitabil business din industria Horeca, datorita marjelor de profit mari. Aceasta piata este caracterizata de un trend ascendent, avand chiar si in conditiile actuale potential cu o abordare corecta. Numarul de ceainariieste in continuare scazut comparativ cu alte tari europene. Media europeana indica o ceainarie la 2.000 de locuitori.In ultima perioada numarul ceainariilor a crescut foarte mult si in orasele de provincie. [2] Au aparut branduri noi de ceai si lanturi de ceainarii care s-au extins la nivel local sau national, individual sau  prin franciza. Numarul ceainariilor a crescut datorita cererii vizibile, dar si datorita cresterii numarului de spatii comerciale de tip mall, a spatiilor de birouri etc. [2] Preturile practicate in ceainarii sunt destul de ridicate, astfel incat majoritatea consumatorilor nu isi permit sa iasa in oras in mod frecvent. Acest lucru inhiba intr-o oarecare masura cresterea consumului. Daca in Italia un ceai costa intre 1 - 1,50 euro, in Germania 1,2 - 1,8 euro, in Franta 1,2 - 2,00 euro, in Romania, un ceai costa intre 0.8 –1.2 euro. Pretul este aliniat la Europa dar puterea de cumparare este mult mai mica. [2] O ceainarie in Italia vinde 3-6 kg/zi, produsul cel mai vandut fiind ceaiul. In Romania, locatiile cu mai mult de 2,5 kg / zi sunt rare si in majoritatea ceainariilor, cel mai vandute produse sunt sucul, apa sau berea. [2] Profilul consumatorului roman de cafea

Turcia, Irlanda şi Marea Britanie ocupă primele trei poziţii în topul ţărilor cu cel mai mare consum de ceai pe cap de locuitor, anual. Turcia se situează  pe primul loc în ceea ce priveşte cantitatea consumată  pe cap de locuitor, cu 3,157 de kilograme/ persoană/ an, informează theatlantic.com.

8

În topul 3 urmează Irlanda, cu 2,191 de kilograme de ceai consumat anual pe cap de locuitor, şi Marea Britanie, cu 1,941 kilograme de persoană/ an. [7] În schimb, în România, consumul de ceai este destul de mic (70 de grame/ persoană/ an), ceea ce o poziţionează  pe locul 45 în topul consumatorilor de ceai din lume, care a inclus 54 de state. Consumatorul tipic de ceai pentru Romania este in 60% din cazuri femeie, in majoritate intelectuala, realizeaza venituri de la mediu in sus, bea o ceasca de ceai dimineata si, eventual, una dupa-amiaza. Procentul romanilor care cumpara ceai de mai mult de doua ori pe saptamana a crescut in ultimii ani intr-un ritm considerabil. La fel a crescut si cantitatea de ceai consumat zilnic. Romanii au inceput sa bea mai mult de o ceasca de ceai pe zi, cum erau obisnuiti din trecut, insa tot sunt in urma celorlalti cetateni ai Europei. Profilul clientului de ceainarii

Potrivit proprietarilor de ceainarii, clientii obisnuiti sunt persoane cu varsta intre 16 si 40 de ani, educati, care apreciaza produse si servicii de calitate. Oamenii de afaceri reprezinta 40% din clientii ceainariilor. Procentajul ajunge chiar la 60%, in cazul anumitor ceainarii care sunt localizate in apropierea centrelor de afaceri. In cazul acestora, fluxul clientilor este cel mai ridicat dimineata devreme sau seara tarziu. [2] Consumul de ceai in ceainarii a crescut in Romania considerabil in ultimii ani, impreuna cu o crestere semnificativa a numarului de clienti.Aceste cresteri au fost acompaniate de o scadere a timpului petrecut la masa, dupa modelul occidental.Totusi, suntem in continuare mult in spatele vecinilor europeni. Spre deosebire de Romania, alte  piete din Europa sunt chiar dominate de canalul Horeca. Criza economica nu a afectat in acest moment foarte puternic piata ceainariilor. Faptul ca aceasta afacere se adreseaza in primul rand segmentului middle-upper class face ca piata de ceainarii safie mai protejata de efectele crizei economice in comparatie cu alte piete. In plus, nevoia de relaxare, de detasare de problemele zilnice face din ceainarii o locatie perfecta pentru o clasa socio-economica din ce in ce mai stresata. [2] Este foarte probabil ca in 2016 consumatorii sa iasa mai putin si astfel, consumul sa scada. Insa atu-ul unei ceainarii comparativ cu un restaurant sta in nota de plata mult mai mica (aproximativ 2 - 3 EUR) pentru aceeasi placere de a socializa in afara casei. Oamenii incearca in aceasta perioada sa economiseasca bani si vor renunta sa mai frecventeze restaurante scumpe, insa nu se vor priva la fel de mult de placerea de a iesi la un ceai alaturi de prieteni. [2] Schimbarile cele mai probabile datorate crizei se vor vedea in notele de plata ale ceainariilor, care vor scadea cu 10% – 15%, chiar daca numarul clientilor va ramane aproximativ acelasi. Provocarea vafi de a atrage clienti noi si de a-i pastra pe cei existenti, convingandu-i in acelasi timp sa consume printr-o varietate de produse noi si printr-un serviciu de calitate. [2]

9

Cap.2.2.Obiectivele de marketing si definirea strategiei

Societatea urmareste intrarea pe piata ceainariilor, o piata cu un vizibil potential de exploatat chiar si in conditiile economice actuale. Intentia conducerii este de a atrage si mai ales de a fideliza clientii din clasa de mijloc, oferind produse de calitate la un pret corect si cu un serviciu impecabil. Ceainariava fi perceputa ca un spatiu cald si  primitor, unde personalul se imprieteneste cu clientii si creaza o relatie de incredere. [2] Se doreste ca baza promovarii ceaiului sa fie recomandarile clientilor multumiti, alocandu-se un buget mic (nu mai mult de 2% din vanzari) pentru promovare. [2]

Cap.2.3.Analiza SWOT 

În Tab.2. sunt prezentate in antiteza atat punctele tari si oportunitatile, cat si punctele slabe si amenintarile  business-ului pe baza de ceai. Tab.2. Analiza SWOT

Puncte Tari 



 

 

Oportunitati

Asocierea cu un producator  binecunoscut de ceai ; Originalitate (organizare seri tematice,  programe de fidelitate, servicii conexe); Calitatea produselor si a servirii; Experienta responsabilului de ceainarie; Marja de profit; Vadul comercial.

 





Puncte Slabe

  

Lipsa unui renume pe piata ceainariilor  din Romania; Lipsa de experienta ; Fonduri proprii initiale insuficiente.

10

Iesire la ceai presupune un cost mai mic decat o iesire la restaurant; Mai mare deschidere a consumatorilor catre socializare in afara casei; Gusturile consumatorilor de ceai au evoluat, acestia apreciind acum un ceai si un serviciu de calitate; Mai mare usurinta de a gasi un spatiu comercial comparativ cu anii  precedenti. Amenintari

   

Conditii de creditare mai aspre; Lichiditate redusa pe piata; Cresterea costului cu materia prima; Devalorizarea monedei nationale.

Cap.2.4. Mixul de marketing  Politica de produs

Ceainariileva oferi o varietate de bauturi pe baza de ceaidar si un meniu cuprinzator de produse de  patiserie si ciocolata calda. [2] Aceasta gama va fi completata de bauturi racoritoare si non-alcoolice. Se va stabili si un parteneriat cu o cofetarie care sa livreze prajituri ce vor fi tinute intr-o vitrina frigorifica care vor fi servite clientilor. Ceaiulvafi procurat direct de la un distribuitor de ceai pentru segmentul Horeca.Acest lucru va garanta calitatea ridicata a ceaiului, dar si o reducere a cheltuielilor cu achizitionarea aparatelor de ceai (pot fi luate in custodie) si a elementelor necesare servirii (cesti, meniuri, tavi, servetele, etc.) care de asemenea sunt oferite in mod gratuit de partenerul ales. [2] Pe langa produsele sale, Cafeneaua va oferi si acces gratuit la internet wireless si o serie de reviste si ziare mondene. In plus, pentru a creste traficul de clienti in timpul saptamanii, se vor organiza seri tematice (muzica de camera live, karaoke). Cafeneaua va oferi si posibilitatea inchirierii spatiului pentru petreceri private in masura in care acest lucru va fi solicitat. [2]  Politica de pret

Preturile practicate vor incadra Ceainaria“

“

“

in categoria medie. In functie de produs, Ceainaria

“ va practica un ados comercial de la 30% (bauturile alcoolice si non-alcoolice) pana la 200% (produsele

 pe baza de ceai). Astfel, un ceai va costa intre 3 si 7 lei, o ciocolata calda intre 4 si 6 lei, bauturile non-alcoolice intre 4 si 7 lei. In cursul saptamanii, intre orele 16.00 si 18.00, Ceainaria

“

“

va practica preturi reduse cu 20%

 pentru a atrage clientela. Clientii fideli vor fi rasplatiti periodic prin oferirea unor bauturi sau chiar a intregii consumatii din partea casei (in functie de frecventa si volumul lor de consum).  Politica de distributie/ plasament

Ceainaria isi va incepe activitatea cu o locatie de 100 mp. Se va urmari inchirierea unui spatiu intr-o zona cu trafic pietonal ridicat (in centru, in apropierea unor cladiri de birouri, intr-un spatiu comercial). Doua aspecte de urmarit vor fi posibilitatea deschiderii unei terase in timpul verii si locurile de parcare in apropiere. Spatiul ceainarieivafi amenajat astfel incat sa poata fi separat in doua sau trei saloane. Acest lucru 11

va permite atat gazduirea de petreceri private, cat si amenajarea unui spatiu pentru nefumatori in conformitate cu noua lege anti-fumat.

Programul de lucru al Ceainariei

“

“este prezentat in Tab.3.: Tab.3. Programul de lucru al Ceainariei

Programul de lucru al Ceainariei Ora LUNI – VINERI 8:00 SAMBATA - DUMINICA 9:00

“

“

“

“ Ora 21:00 24:00

In functie de rezultatele primei ceainarii, managementul va decide momentul deschideri unei noi locatii.  Politica de promovare

Managementul doreste ca mecanismul cel mai puternic de promovare al ceainarieisafie recomandarea clientilor multumiti. Ceainariavafi promovata constant prin ghidurile de petrecere a timpului liber atat in format hartie, cat si in format on-line. Prin aceste canale, se va prezenta o scurta descriere a ceainariei, a serviciilor oferite si a serilor tematice,  propria pagina de internet si un numar de telefon pentru rezervari. Managementul ceainarieiva opta si pentru o pagina proprie de internet prin care sa ofere informatii despre  produsele oferite si posibilitatea de a face rezervari on-line sau prin telefon.  Previzionarea vanzarilor

Managementul societatii a decis abordarea unei strategii moderate de previzionare a vanzarilor, dat fiind contextul economic general din Romania (si nu numai).Intr-adevar, piata ceainariilor a cunoscut o crestere considerabila in ultimii ani, insa, in conditiile actuale de piata se previzioneaza o evolutie mai modesta.Astfel, pentru urmatorii 3 ani, societatea prognozeaza o crestere anuala de 50%. In conditiile in care ceainariavafi prevazuta cu terasa, managementul nu considera ca vor fifluctuatii importante in functie de anotimp. Intr-adevar, produsele servite intr-o ceainarie sunt in general mai apreciate in anotimpul rece, insa prezenta teresei va atrage clienti si primavara sau vara. Cap.2.5.Alte elemente cheie

In cadrul acestui gen de afaceri, un rol aparte il are personalul, selectat atent pentru a se potrivi cu atmosfera creata in cadrul ceainariei. Ulterior, salariatii vor urma cursuri de pregatire, atat din perspectiva prepararii corecte a  produselor comercializate, cat si din perspectiva gestionarii relatiei cu clientii. 12

Echipa de manageri, cu o vasta experienta in management, va avea un rol important in controlarea indeplinirii obiectivelor pe parcursul activitatii, o data implementat planul de afaceri. [2] Evaluarea activitatii se va realiza periodic, presupunand analiza rezultatelor si a modului in care sunt indeplinite obiectivele si strategiile propuse. Acest sistem va permite corectarea eventualelor erori ce ar putea surveni pe parcurs. [2]

13

Cap.3. Planul operational  Cap.3.1.Graficul investitiei

Etapele operationale ce vor defini implementarea planului investitional sunt cuprinse in Tab.4.: Tab.4. Etapele operationale ce vor defini implementarea planului investitional

Investitii facute in primul an de functionare al Ceainariei “ Operatiuni 1 2 3 4 X x Proiecte, aprobari, avize x x Amenajare spațiu x Incheiere contracte cu furnizori x Achizitie mobilier si aparate de  bucatarie X Transportul, montarea si proba aparatelor  x x Recrutare și angajare personal Instruire și verificare personal Achizitia unui stoc initial de materii  prime Inaugurarea ceainariei

“ 5

6

x x x

Productia

Autorizatiile de functionare necesare pentru deschiderea ceainariei se obtin de la Ministerul Alimentatiei Publice, Primarie, Sanepid si Pompieri.

Cap.3.2. Locatia

Un punct cheie in demararea acestei afaceri este gasirea locatiei potrivite, care sa asigure vizibilitate si traficul necesar de clienti. Locatia aleasa va ajuta sau va pune piedici dezvoltarii afacerii. In cazul unei ceainarii locatia, stilul si ambianta vor crea imaginea acesteia si vor selecta invariabil clientela. Ceainariavafilocalizata intr-o zona centrala, avand un spatiu de 100 mp si o deschidere de minim 4 metri. Spatiul vafi renovat si amenajat, astfel incat sa inspire o atmosfera primitoare. Fig.2. reprezinta amplasamentul locatiei.

14

 Fig.2. Amplasarea geografica a localului[3] 

O atentie speciala vafi acordata utilitațiilor, finisajelor superioare și elementelor de decor si iluminat indirect, instalație de climatizare, etc. Ceainaria va cuprinde 20 de mese (separate in doua saloane), un bar, 2 grupuri sanitare, un vestiar pentru salariati, un birou si o camera care va servi drept depozit. Ceainariavavinde produse pe baza de ceai, ciocolata calda, bauturi racoritoare, bauturi non-alcoolice, produse de patisserie si prajituri. Aparatele necesare pentru prepararea ceaiului, pastrarea bauturilor non-alcoolice si pot fi achizitionate sau luate in comodat de la furnizorii de ceai si bauturi. 15

In al doilea caz, cel pentru care se opteaza in cadrul acestei afaceri, managementul se obliga sa achizitioneze  produsele doar de la acel furnizor, care poate impune un target lunar obligatoriu (ex. 10 kg. de ceai / luna pentru un grup de aparate oferit, acest grup fiind format dintr-un macinator, un expressor si un dedurizator). Avantajele de a lucra in parteneriat cu furnizori in loc de a achizitiona produsele dintr-un hipermarket precum Metro / Selgros / Carrefour / Cora: 

economia de timp - furnizorul va aduce necesarul de ceai si bauturi la intervale de timp stabilite;



costuri reduse - aparatele sunt luate in custodie in mod gratuit, nu achizitionate sau inchiriate, iar service-ul este gratuit;



se primesc de asemenea si toate materialele necesare servirii in mod gratuit (cesti, tave, meniuri, pahare, servetele, etc.);



 personalul este instruit de catre furnizorul de ceai cum sa utilizeze aparatele de ceaisi cum sa serveasca  preparatele.

Cap.3.3. Personalul 

Personalul ceainarieivafi format din: 

un responsabil de ceainarie,



2 chelneri,



2 barmani .

Personalul ceainarieva lucra in ture. Cu exceptia responsabilului de ceainarie care va avea o experienta considerabila in domeniu, recrutarea celorlalte  persoane va tine cont in primul rand de caracteristicile personale si dorinta de a invata si mai putin de experienta acumulata in domeniu. Acestia vor fi in subordinea responsabilului de ceainarie, care va avea obligatoriu experienta in conducerea unei ceainarii/cafenea. Seful de ceainarie va fi responsabil de activitatea curenta a ceainariei, de relatia cu furnizorii si clientii parteneri, dar va lucra si in mod direct cu managementul societatii pentru a stabili si respecta metodele de  promovare ale ceainariei si bonsurile de performanta acordate salariatilor. [5] Chelnerii si barmanii vor fi instruiti de catre responsabilul de ceainarie si de catre furnizorii de ceai si bauturi nonalcoolice cu privire la modul de utilizare al aparatelor, dar si privind modalitatea de servire a diferitelor bauturi. Trainingul privind comportamenul in relatia cu clientii vafi realizat de catre responsabilul de ceainarie. Pe langa servirea clientilor, se doreste ca toti angajatiisa prezinte produsele intr-o maniera atragatoare pentru clienti, astfel incat sa genereze vanzare incrucisata (ex. produse de patiserie pe langa ceaiul sau ciocolata comandate). 16

Clientii nemultumiti vor avea la dispozitie atat o cutie de reclamatii, care va puteafi deschisa doar de catre responsabilul de ceainarie, cat si un numar de telefon mobil, de asemenea al responsabilului de ceainarie. [5] Toate reclamatiile vor fi solutionate de catre responsabilul de ceainarie, care va lua masuri pentru a minimiza nemultumirea clientilor (schimbarea produsului, oferirea unor produse din partea casei, etc.). Cap.3.4.Protectia impotriva riscurilor

Managementul a hotarat incheierea unei polite de asigurare impotriva incendiilor, precum si instalarea unui sistem de alarma si a unor camere de supraveghere. Managementul doreste un control strict al costurilor si asigurarea unui cash-flow stabil, astfel incat sa poata reactiona la evenimente neprevazute care ar putea afecta activitatea ceainariei. [5] Contractul de inchiriere este realizat pe un an, cu clauza de reinnoire automata. Pe parcursul acestui an,  proprietarul nu poate mari chiria. S-a dorit stipularea acestei clauze in contract, pentru ca o eventuala marire de chirie sa aiba loc incepand cu al doilea an, cand cafeneaua va avea un flux de clienti constant si o afacere mai stabila. Incepand cu al doilea an, societatea doreste incheierea contractului de inchiriere pe mai multi ani.[5] Aparitia unor noi concurenti in zona ceainariei ar putea diminua traficul de clienti. Managementul doreste sa se  pregateasca pentru aceasta posibilitate prin fidelizarea clientilor, prin programe speciale (carduri de fidelitate, consumatii ocazionale gratuite, calitatea servirii si a produselor, seri tematice). [5] Managementul nu doreste o rotatie mare a personalului.Pe langa salariile fixe, salariatii vor beneficia si de  bonusuri in functie de performanta sau evenimente speciale. Responsabilul de ceainarieva crea programe de motivare (implicarea tuturor salariatilor in activitatea ceainariei, responsabilizarea lor, bonusarea lor). Responsabilul de ceainarieva beneficia trimestrial de un bonus format dintr-un procentaj din vanzarile realizate peste un anumit target. In cazul in care ceainaria nu prezinta rentabilitatea previzionata in primele 6 luni, managementul va obtine autorizatiile necesare pentru transformarea locatiei in bar cu program prelungit. [5]

17

Cap.4. Managementul si organizarea afacerii Organizarea afacerii

Directorul General vafi responsabilul de ceainarie si va avea in subordine ierarhica intreg personalul acesteia. Responsabilul de ceainarieva avea in subordine ierarhica si functionala chelnerii si barmanii. Cap.4.1.Politica de management a resurselor umane

Programul de recrutare si verificare a personalului se va derula conform precizarilor din planul operational. Recrutarea personalului se va efectua direct de catre societate. Prima persoana angajata vafi Responsabilul de ceainarie care se va implica ulterior in angajarea personalului operational. [5] Intregul personal vafi angajat cu carte de munca, pe durata nedeterminata. Remunerarea se va face prin salariu si se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente. Salariul lunar al angajatilor va fi structurat astfelcomform Tab.5.: Tab.5. Salariul lunar al angajatilor

Salarizarea personalului Responsabilul de cafenea Chelner 1 Chelner 2 Barman 1 Barman 2

2000 impozabil 1000 impozabil 1000 impozabil 1000 impozabil 1000 impozabil

Cap.4.2.Directorii

Seful de ceainarievafi responsabil de activitatea curenta a acesteia. El va avea in subordine toti angajatii, va mentine legatura cu furnizorii si partenerii localului. Cap.4.3.Corpul consilierilor

Actionarii societatii vor mentine legatura cu un avocat care sa le ofere sfaturi juridice atunci cand au nevoie. De asemenea vor incheia un contract de prestari servicii cu un contabil.

18

Cap.5. Planul financiar Pentru toate cheltuielile s-a folosit un curs mediu de 4.3 Lei / EUR  Cap.5.1.Cheltuieli cu investitia initiala

Amenajarile vor fi realizate de firma SC. RUSU CONSTRUCT S.R.L. conform devizului de cheltuieli antecalculat cu ocazia intocmirii planului de afaceri astfel: 

instalatia electrica :  

 pentru iluminat si functionarea unor utilaje : 500 EUR ; instalatiile sanitare, care cuprind alimentarea cu apa calda, rece si canalizarea pentru evacuarea apei menajere : 600 EUR ;



instalatia de incalzire / racire : asigura confortul prin temperatura, umiditate constanta si aer pur : 540 EUR;



instalatia pentru curentii slabi : telefon, calculator,camere supraveghere, alarma, casa de marcat, sonorizare etc. : 630 EUR ;



amenajari interioare :    



 plafon si pereti rigips : 500 EUR ; indreptat pereti si zugravit cu vopsea lavabila : 500 EUR ;  parchet 90 mp: 2500 EUR ; gresie 10mp : 300 EUR (20 €/mp gresie + 10 €/mp manopera)

organizarea interioara a cafenelei : 

 barul – 4 mp : o

cost achizitie bar: 600 EUR

o

oficiu pentru spalarea si pastrarea paharelor si a veselei;

o

1 frigider pentru bauturi racoritoare:asigurat gratis de catre furnizorul de bauturi racoritoare;

o

vitrinafrigorifica pentru mancare si prajituri – 300 EUR.

o

cuptor cu microunde: 100 EUR;

o

casa de marcat speciala pentru ceainarii si soft: 300 EUR;

o

masina de facut gheata: 200 EUR;

o

mobilier tehnologic: barul, mese de lucru, dulapuri, etajere: 700 EUR.



vestiarul pentru salariati – 3 mp: mobilier – 300 EUR



spatii de primire si servire: 20 mp (20 – 15 de locuri): o

mese patrate (60x60 cm): 20 buc x 5 EUR/ buc = 100

o

fotolii: 25 buc x 4 EUR / buc = 80 EUR  19

o

canapea de colt (2 persoane): 4 buc x 50 EUR / buc =200 EUR 

o

televizor (lcd): 2 buc x 150 EUR / buc = 300 EUR 

o

decoratiuni interioare (vaze cu flori, plante de interior, tablouri, perdele, decoratiuni, suporturi, etc.): 200 EUR



o

sistem video de supraveghere, monitorizare si inregistrare: 500 EUR 

o

sistem sonorizare: 500 EUR 

Inventarul pentru servire: o

farfurii desert: 25x 2 EUR / buc = 50 EUR 

o

tacamuri (set: furculite + cutite + lingurite): 25 x 2 EUR / set = 50 EUR 

o

note de plata: 20 x 6 EUR / buc = 120 EUR 

o

cesti cu farfurioara pentru ceai, pahare pentru bauturi racoritoare, scrumiere, servetele, tavi, suporturi pentru meniuri: asigurate in mod gratuit de catre furnizorii de ceai, bauturi racoritoare si tigari.



Camera pentru depozitare: rafturi – 200 EUR



Birou – 4 mp: o

un calculator: 300 EUR 

o

o imprimanta / copiator / fax / scaner: 150 EUR 

o

un telefon: 100 EUR

o

diverse – birotica (dosare, hartie, pixuri, etc.): 50 EUR 

Total cheltuieli cu investitiile : 11390 EUR( 48977 lei)

Cap.5.2.Cheltuieli lunare Cheltuieli cu personalul [4]

Functie Sef ceainarie Barman 1 Barman 2 Chelner 1 Chelner 2

Salar brut

Salar net

Cheltuili cu salariile

2000 1000 1000 1000 1000

1420 741 741 741 741

2460 1231 1231 1231 1231

Cost total lunar cu salarizarea = 7384 Lei/luna Cheltuieli cu chiria

Chiria reprezinta in general costul lunar cel mai mare. Chiriile cele mai mari se regasesc in special in spatiile comerciale de tip mall. In situatia economica actuala, in conditiile in care mall-urile au inregistrat o scadere drastica a 20

numarului de vizitatori, este probabil ca si chiriile sa mai scada, insa nu considerabil. S-a luat in calcul o chirie de 5 EUR / mp. 

Cheltuieli cu utilitatile (medie / luna): 70 EUR



Electricitate si apa: 80 EUR



Abonament RDS: 10 EUR

Cheltuielile cu aprovizionarea

Consumul dintr-o ceainarie se imparte in medie astfel: 

Produse pe baza de ceai – 40%;



Bauturi racoritoare –15%;



Produse de patiserie, prajituri – 20%

Un client consuma in medie 2 - 3 produse. O cutie cu 25 plicuri de ceai de calitate costa 20 RON, iar prepararea unui ceainecesita 1 plic de, ceea ce rezulta ca dintr-o cutie de ceai se pot prepara 25 de cesti de cafea. o

Pentru 30 de clienti / zi x 30 de zile = 900 de clienti lunar



900 de clienti lunar x3 produse / client = 2700 produse / luna



30 de client/zi x360 zile = 10.800 clienti / an



30 de client / zi x 15 lei/ client = 450 lei/ zi



450 lei/ zi x 360 zile = 162.000 lei / an



Cost ceai: 1000 x 0.6 RON = 600 RON

o

Zahar, pliculete de miere = 200 RON

o

Bauturi racoritoare (15%): 425 produse lunar x1,7 RON = 722,5 RON

o

Produse de patiserie, prajituri: (20%): 300 produse lunar x2 RON = 600 RON

o

Total cheltuieli = 11,220 lei/luna x12 luni=134,400 lei/an

o

Costuri totale = 25.322 Lei

Calcul:

Profit = Total venituri – Total cheltuieli = 2.73.750 – 134.400 = 139,350 Lei CA=139.350-34.056=105.294 lei/an 21

Cap.6. Concurenta Privind politica concurentei, se observa o tendinta clara de crestere a numarului de ceainarii, atat in Bacau, cat si in alte orase din tara. Din punctul de vedere al gamei de produse si servicii, majoritatea ceainariilor existente ofera o gama variata de produse bazate pe ceai, impreuna cu produse auxiliare (bauturi sau mancare), precum si servicii menite sa fidelizeze clientii (internet wireless gratuit, ziare sau reviste existente in ceainarie, etc.). [6] Pentru a putea face fata concurentei,

CEAINĂRIA“ 

”

va trebui sa aiba de asemenea un meniu variat in

specialitati de ceai, bauturi racoritoare sau non-alcoolice si preparate culinare. [6] In plus, atmosfera placuta si serviciile de calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clientilor. Un dezavantaj pe care

CEAINĂRIA“ 

”

il are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piata.

Consumatorul roman este intr-o anumita proportie snob, fiind atras de nume mari, de cafenele, pe care mai intai le-a cunoscut din surse externe (televizor, reviste, excursii in strainatate) si ulterior le-a descoperit si in Romania. [6] Totusi,

CEAINĂRIA“ 

”

va incerca sa creeze o atmosfera prietenoasa, sa construiasca o clientela fidela care

apreciaza calitatea, demonstrand ca renumele se poate construi. [6]

22

Cap.7. Graficul GANTT  Graficul GANTT prezinta modul de realizare a sarcinilor in functie de data de incepere si de durata acestora,  precum si imaginea grafica a modului de suprapunere si corelare a diverselor activitati.

Activitati Constructie Achizitionare echipamente Utilare Promovare Inaugurare

Ianuarie

Februarie

Martie

23

Aprilie

Mai

Concluzii

Afacerea consta in infiintarea unei ceainarii in Bacau, deoarece orasul dispune de doar doua localuri de acest fel, si anume “Rary Cafe&Tea” si “Ceainaria ZEN”. Acest lucru presupune: - inchirierea si amenajarea spatiului - realizarea unui stoc de marfa - elaborarea ofertei si a meniului - angajarea si instruirea personalului - atragerea de clienti si promovarea - activitati administrative curente ale afacerii. Voi cauta elemente de diferentiere, incepand de la tipurile de ceaiuri comercializate, denumirile produselor comercializate din meniu, la designul ambalajului in cazul ceaiului achizitionat la pachet.Mai ales la inceput, voi organiza diverse evenimente tematice in local: invitarea unor muzicieni, seara de poezie, seara de jazz, seara de teatru etc. Voi incerca sa imi fidelizez clientii cat mai bine prin conversatii scurte cu acestia, atitudine prietenoasa a  personalului, mici cadouri oferite s.a. Investitia se va ameliora in aproximativ 6 luni, profitul este rezonabil iar pentru a administra sau a lucra intr-o ceainarie nu este necesara o forma prealabila de calificare, ceea ce ma determina sa duc pana la bun sfarsit acest proiect si sper sa reusesc sa-l si pun in aplicare.

24

 Bibliografie

[1]***https://www.google.ro/search?q=formula+cifrei+de+afaceri&ie=utf-8&oe=utf8&gws_rd=cr&ei=wExIVanzD5Dear78geAF

[2]***https://www.google.ro/search?q=piata+cafenelelor+din+Romania&ei=fyGMVdjG8jaUe27grgM#q=piata+ceainariilor+din+Romania

[3]*** https://www.google.ro/maps/@46.535603,26.9160102,15z https://www.google.ro/maps/@46.570955,26.912966,3a,75y,356.11h,99.88t/data=!3m6!1e1!3m4!1sV OC_b3FcFXY55l-jGQKZlw!2e0!7i13312!8i6656

[4]***http://www.calculator-salarii.ro/1000-brut-calcul-salariu-net/

[5]***http://www.svedu.ro/curs/marketing/c7.html

[6] http://www.ziare.com/articole/ceainarie

[7]*** http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/topul-tarilor-cu-cel-mai-mare-consum-de-ceai-pe-capde-locuitor-pe-ce-loc-se-afla-romania-11945222

25