PARTEA I § 1. Positiune geografica i altitudine. in Bucuresti, neexistand 'Inca un Observator astronomic, care sa ne serve de punct de ple-
care, dam aci latitudinea §i longitudinea a doa puncte cu positiuni geografice cunoscute. Aceste puncte slut : Dealul Mitropoliei (turnul principal al Mitropoliei) si qcoctia de Agri-
culturci de la Fierestrea (unde a fost instalat observatorul Institutului meteorologic, care acum s'a mutat la Filaretvila Bozianu). Datele primulul punct slnt luate dui-A An-
nuaire du Bureau des Longitudes (1886), iar ale celui d'al doilea duph Analele Institutului Meteorologic al Bomciniel pe 1886 de St. C. Hepites. In «La Grande Encyclopédie» la articolul Bucarest, Bucure§tfi este
4
Inscris cu 440 26' 42" de lat. N., §i 23° 46' 12" de long. E de Paris. latitudine
Scoala de 1440.25' Agriculturà J
.-
N
longitudine
26 °.46' E
I de Gree n1
wich.
Mitropolia 440.25'.39"N 23 °.46'12"E cle Paris.
S'a lusam ca prim meridian §i pentru Scoala de Agriculturà tot meridianul Parisului. Pentru aceasta scAdem 20.20'.14" (longitudinea Green-
wich-ului In raport cu Parisul) din 26°.46' (longitudinea Scoalei de Agriculturà In raport cu Greenwich) §i ne rèmâne 24°.25'.46" Iongitudine E a Scoalei de Agriculturä In raport cu Parisul. Avem dar : latitudine
longitudine
Sc. de Agric. 440.25' N 24°.25'.46"1E de la 44°.25'.39" 23°.46.12" f Paris.
Mitropolia Diferinta .
.
39" 0°.39'.34"
Diferinta aceasta negativei de latitudirie ar Insemna ca, Scoala de AgriculturA de la Fie-
rèstreit este cu ceva mai spre S de Mitropolie, pe când In realitate este cu vre-o 5 kilometre mai spre N de Mitropolie. Asemenea, diferinta de longitudine, care
este aproape de 40 de minute, ar Insemna
5
ca coala de Agricultura, este cu acest nurnér de minute mai spre E de Mitropolie, pe când In realitate cade cu cAte-va secunde mai spre NV de meridianul Mitropoliei. ')
Altitudine. In Annuaire du Bureau des Longitudes Bucure0ii este Inscris cu altitudinea de 87'n DupU, datele de mai la vale, §i neIinend seama de depresiunea formatA de albia 2) DlmboviteI, putem sa admitem ca Bucu-
re§tii se afld pe un plan orizontal, a arui Innaltime, d'asupra nivelului Maril-Negre, ar
fi de 82',56 sau, In nurnèr rotund, de 83
de metre. Pentru a avea lnnaltimile mai multor puncte ale ora§ului, m'arn adresat la Onor. PrimArie, 1) OrT-cine vede bine ca aci este o eroare, sad in datele relative la Mitropolie, sad in cele relative la c. de Agric., sad maT bine la ambele de o data. Am fAcut sa reieasa aceste erorT pentru a indemna pe ceT in drept sa ne scape o-dath de asemenea monstruositatT prin infiintarea cat maT repede a unuT Observator astronomic, care, pe langa al-tele, ne-ar pune in posi(iune O. cunóstem si no! ora pre-
cisa, de oare-ce, in starea in care ne aflAm, nialenI nu
stie aiarul caruT ceasornicar merge maT bine. 9) Avem doa expresiunT, matal kii albie, pe carT autoriT par ca le intrebuinteaza ca sinonime. Mie 'ml pare ca ele semnifica dol lucrurT deosebite si a-nume : mated= locul pe unde o apa curge obicTnuit ; albie= partea vaiT pe
care apa se revarsa in timpul inundatiunilor si in care riul poate sa-S1 schimbe cursul sdd obicinuit, adeca matca sa
6
care, cu foarte multà amabilitate, mi-a pus la dispositiune o multime de date. Mi s'a dat o lista de Innaltimi, dar am fost tot de-o-data informat ca numerile coprinse lntr'Insa sInt luate In raport cu nivelul Garii de N, , nivel, care este socotit ca ar fi cu 100. de metre mai 'nalt de cat al Maril-Negre. Umbland dupa informatiuni, am aflat (Anal. Inst. meteor. al Rornâniei pe 1886, p. 128) cä acest nivel trebue sa se micsoreze cu 18m,82 ; am scalut prin urmare acest num6r din numerile date de Primarie si am construit tabela urrnätoare : Fierëstrai (coala de Agric. 1) . . . 87m,18 Gara de N . 81,18 Cotroceni (reserv. de apa) 86,17 Filaret (gara) 84,58 Cal. Victoriei (bariera) 81,67 Gradina Episcopiei 79,99 Universitatea 78,81 Cal. Mosilor (bariera) 82,28 Cal. Calarasilor (bariera) 77,24 Dealul Mitropoliei 86,57 Media acestor Innaltirni este numèrul rotund 1) Innältimea acestuT punct este luatà din An. Inst. meteor. al Romaniel pe 1886, iar ale celor-l-alee puncte de la PrimArie, insl corese.
7
dat mai sus, 83m, pe care 1-am admis cá represintä nivelul Bucure§tilor d'asupra Maril Negre.
§ 2. Relieful solului. Solul, pe care se aflä situat Bucure§tii, face parte dintr'un Intins §es, mArginit spre S W de vechiul mal drept al Dlmbovitei, care ia nu-
mele de Dealul Cotrocenilor, Deahd Spirit Dealul Filaretului, Dealul Wicetrestilor, §i spre N E de §irul de lacuri formate de apa Colentina §i earl slut : Lacul Mogoraia, L. Beineasa, L. FiereStreti, L. Floreasca, L. Teilor, L. Colentinei, L. Fundenilor, L.
Metrcufii, L. Panteleimonului. In spre N W §i S E §esul acesta n'are limite naturale destul de bine caracterisate ; ori-curn, 61 putem atribui o form& oblong5, cu dimensiunea cea mai
mare ln directiunea N WS E. Sesul acesta este taiat In directiunea dirnensiunii sale celei mai mail de Mid DImbovita,1) 1) D-1 Gr. Stefanescu, eminentul nostru profesor de geologie, sthruintelor .5i activitAiff caruia tam va datora unul din monurnentele sale cele maT nepieritoare, Harta geologicA a Tara, a fAcut un studid amAnuntit despre cursul acestuT riii ; unele din resultatele, la carl D-sa a ajuns,
8
care nu-i Irnparte largimea ln parti ecuale ; ci din contra, ea trece mult mai aproape de lirnita sud-vestica de cat de cea nord-estica a acestul §es. Valea, pe care §i-a sapat-o Dimbovita In
acest §es, are ca mal drept seria de dealuri mentionata mai sus ca limitä sud-vestica ; iar malul el stang este limitat de o linie, care
pleaca de la punctul de Intalnire a liniei fierate de juncfiune (Gara de N., Gara Filaret) cu calea Zinca Goleasca, trece pe din vale
de cazarma Malmezon, prin calea Reyna pin& la Intllnirea acesteia cu strada Stirbei-
Vodol, pe din vale de Spitalul militar §i apoi pe la Intilnirea stradei Luterane cu sint consemnate in «Consideratiunt geologice asupra Albiet Dimbovitas lucrare cititA in Academia RomanA in 5 Marte 1882.
D-1 Steffinescu, dui:a ce spune a Dimbovita ia nastere
din virfurile Ezerul 0 thifina din jud. Muscel, aratA el curge mat pe o a treia parte din lungimea sa pe sisturT cristaline, el strAbate prea putine strate calcaroase si ca acestel imprejurart, unitA cu aceea el isvoraste tot din sisturt cristaline, trebuie a se atribuie buna cualitate a acestel ape. Se intelege el apa Dimbovitel este bunl mat 'nainte de intrarea et in oras, cad numat despre apa cea curatA, luata din susul orastflut, se poate dice, si in sens proprid Dimbovita, apa dulce, Cine bea nu se mat duce. Autorul citatet lucrArt demonstrA apol cA Dimbovita si-a schimbat dese-ort matca si el platourile din dreapta si din stanga et, formati altA datA un singur platou.
9
stracla FOntelnii; d'aci pe la Grcidina Episcopiet d'a-lungul cetiei Victoria §i stradei Bis. Meigureanu, apoi In spre strada Carol, strada qelari, d'a-lungul stradei Lipscani, str. Decebal §i OW Veiccirefti pina la Intalnirea acesteia cu calea Cecicirafilor ; In fine se continua pe la Intfinirea stradei Spaniolei cu str. Negru-Vodcl, d'aci In sus si d'a-lungul ceiia Vdceireftilor pin& la Intilnirea acesteia cu strada Traian, apoi d'alun-
gul stradei Laboratorilor pia, la Intilnirea ei cu strada Foirru, §i d'a-lungul acesteia pia, la Intilnirea ei cu strada Grecdinarilor. In fundul acestei vai, destul de larga, Dimbovita si-a schimbat dese-ori matca, serpuind cand catre malul drept, cand catre cel stang,
si and ast-fel nastere unei albii umplute cu aluviuni moderne, pe care este situata partea cea mai de jos a orasului, care este In acela-si
timp si cea mai vechie si cea mai putin Intinsa, dar care a fost alta data cea mai populata. Partea aceasta a trebuit sa fie treptat abandonatà de locuitori din causa insalubritatii solului si a deselor inundatiuni, la call erea supusa, si orasul s'a Intins de preferinta spre E si spre N E. Este probabil ca, In urma rectificatiunil Dimbovitei, acum de cati-va ani
10
efectuata, inunclatiunile ne mat find posibile, partea aceasta se va repopula, de §i, §i cu drept cuvInt, se prefer par-tile Irina lte, i a-nume locurile situate spre E i N E. S'ar parea cui-va, la prima iredere, lucru
strania asertiunea cum ea Platoul Cotrocenilor §i Platoul Fierestreului, §esul cu alte cuvinte din dreapta §i cel (tin stanga Dimbovitel, formail alta data un singur platoü neIntrerupt de nici o vale. Tot atat de stranie s'ar 'Area §i afirmatiunea cum ca Gara
Filaret §i Palatul de la Cotroceni se afla
la aceea-§1 Innaltime ca Grit( lina Eliad §i Greldina Kiselef, saü cu o mica diferinta. In paguba acestor din urrna doa, localitati. '). Aceste lucruri, earl pentru geolog nu presintá nirnic de extraordinar, se explica In modul urmator :
Sa ne Inchipuirn momentul cand regiunea 1) Bariera Mosilor este situatA maT jos ca Gara Filaret, cu 2'930, iar distanta dintre aceste puncte este circa 5
kiln., ceea-ce da o inclinatiune de aproape o jumaate de milimetru
e metru. AceastA diferintA este cu totul insen-
sibilà, si face ca terenul dintre GrAdina S-tuluT George GrAdina Eliad O. se poatA considera ca perfect orizontal. AceastA imprejurare, unitA cu altele, este causa dificileT scurgerl a apelor de ploaie si a stagnatiuniT lor pe strade i pe maidane, ceea ce constitue o adevèratA calamitate, mai ales in sub-urbiile depArtate de centru.
11
campiilor tarii erea de curênd formata. Suprafata acestei regiuni nu putea ii de cat plana, sail presinta numai ni§te mid ondulatiuni §i avea o slaba inclinatiune In doa directiuni
:
una de la N la S §i alta aproape
de la W la E. Muffle, cari se precipitau din munti §i cari atunci (la finele epocel glaciare) aveatt un debit mult mai consiclerabil ca cel actual, ajunse In regiunea campiilor, sapar5,
In sol vai proportionale cu volumul lor, §i ar fi urmat, In virtutea Inclinatiunii de la N la S, un drum In linie dreapta, pentru ca sä ajunga sa se verse In Dunare. Dar, fiind-ca solul mai presinta §i o alta inclinatiune, §i a-nurne de la W spre E, rlurile n'ail mai putut urma calea indicata mai sus, ci una, a carei directiune a trebuit s'a, fie resultanta acestor doa Indlinaçiufli, adica o linie diresà,
când spre S, cand spre E ; cu alte cuvinte o curba cu convexitatea spre W §i cu directiunea generala de-la N W spre S E. Acestea Intr'adev.6r §i slnt formele §i directiunile generale ale celor mai multe Muni ate Romaniei cismilcovene ; iar ale acelora,. cari par co, fac exceptiune, se pot explica tinênd seama
de impetuositatea cu care cursul de apa se cobora din munti, de obstacolele ce putea
12
s5, Intilneasca In mersu-i §i de ondulatiunile
ce putea sa presinte solul In regiunea campiilor.
Un resultat al formel curbe a riurilor este §i acela ea ambele maluri ale vailor formate de dlnsele nu sInt de o potriva abrupte ; din contra, malul concav este abrupt, iar cel convex presinta o clina putin sirntita. !west resultat se datore§te imprejur&rii ca, acolo unde curgerea se face In linie dreapta, apa manânca de o potriva ambele maluri, §i profunclimea
rIului este aproape ecualá de la un mal la altul ; acolo Insa, unde riul presinta sinuosi-
toff, §ioiul (partea cea mai repecle a cursului de apa) cade mai tot-d'auna perpendicular pe malul concav, 61 marline& la basà, 61 face sa devie mai abrupt, §i materialurile luate d'aci sunt carate mai departe §i depuse pe partea convex& a rIului, a carui cea mai mare profunclime este la poalele malului abrupt, uncle dese-ori se forrneaza a§a numitele viltori, earl
slnt destul de periculoase chiar pentru cel mai buni innotatori. Trecend acum de la particular la general, §i o form& curb& nefiind de cat o intinsa si-
nuositate, vedern ca ceea ce se intImpla la rnalul concav al unei sinuositati, se Intimpla
13
§i la malul concav al unui WI, a carui forma, generala este o curb& ; cu alte cuvinte, malul
concav al rIurilor noastre, care este tot deo-data §i malul lor drept, este abrupt ; pe cAnd malul convex, §i In acela-§i timp cel stAng, presinta o Inclinatiune lina. Mai toate rlurile RomAniei aü malul lor drept abrupt;
§i In casul nostru, DImbovita, chiar aci In Bucure§ti, presinta, acest fenomen : malul drept, attic& Cotrocenii, Spirea, Filaretul, Vacare§tii,
este abrupt, de oare-ce malul stAng al vale'. DImbovitei nici c5, se poate bine delimita §i presinta §i o inclinatiune cu totul slaba, dup.&
cum se vede cAnd plecam de pe la Gradina S-tului George ca sa ajungem la gArla. ResumAnd dar, afirmarn (lig. 1) c5, §irurile
de maluri abrupte din partea sud-vestica a ora§ului ereair all& data unite cu platoul de pe malul drept al Colentinei, ached cu tot terenul coprins Intre apa Colentina §i linia aratata mai sus ca mal sang al Dimbovitei ; ca DImbovita, sail mai bine un curs de apa pe care-I
voia nurni Pre-Dimbovita, a sapat valea coprinsa, Intre Filaret §i S-tul George, dar a respectat do5, bucati: una pe care se afla dada& Mitropolia, §i alta pe care este zidita M-rea Radu-Voda, ambele aceste Innaltirni iso-
14
late avênd aceea-si constitutiune geologic& ca
malurile din dreapta si din stânga, si constituind ast-fel niste marturi al vechii continuit541 a acestor maluri, t i prin urmare a platourilor ce ele mArginesc.
A treia innhltime ce se mai af15, pe valea Dimbovitel, nu prea pronuntat& ast5,-01, i pe care se afl5, zidità Bis. St. Bie din Gorgan, este o movil5,
rtiflcia1á, dup& cum Vice
«un antic gorgan, care a dat numele sãfl Imprejurirnil, gorgan care a servit de necropole strävechilor locuitori al mocirOdobescu, 9
lelor de pe malul Dimbovitei, s61batici1or cari r5faciau, acum cAte-va mil de ani, prin stufisul mlastinei Cismegiului.»
§ 3. Constitutiunea geologicd. Partea aceea a solulul bucurestean, care n'a
fost ravinat& de marile curgeri de apà, earl ati urmat dup& depunerea sistemului diluvic, este constituità In modul urmätor, constitutiune
care, de almintrelea, este In general aceea-si
cu a Regiunii cdnipiilor Tdrii (vei anexa). Sub un strat (fig. 1) de pdme'nt vegetal, 1) Odobescu. Artele preistorice in RornAnia.
15
mai mult saü mai putin.gros (In unele locuri
mai de o jum6tate de metru), vine un strat de loss (vulg. pArnênt galben, care este o argil& calcaro-nisipoasA, feruginoasà, galbena cu diferite nuante, earl ajung pInA la roscat si
cu concreriuni margoase, cunoscute vulgarmente sub numele de siget). Sub loss urmeazA
un strat de nisip cuartos, micaceü, adeseori feruginos1) §i mai mult sail mai putin fin. In fine sub nisip se aflà, §i adesea alterneath cu dinsul, un strat de pietris compus din fragmente de diferite roce §i de diferite mArimi, In general midi, §i mai mult safi mai putin rotunjite, §i cunoscut sub numele vulgar de chisaiet. ') Entusiasmul, ce provocase aniT trecuti descoperirea apelor minerale de la Vacarestl (apele feruginoase), a fost efemer ; i nicT nu putea fi alt-fel. Apa aceea, 13recuin si acelea carT isvoresc din nisipurile
de pre sub diferitele malurT, cum este la Fierestriiti si chiar la Giurgiu (la Smarda, la Spitalul de pelagrosl etc.,
am vedut in vara anuluT 1886 o apa feruginoasa, care p'aci erea sa producl in Giurgiu aceea-S1 vilva, pe care a produs-o in BucurestI apa mineralá de la Vacarest1), nu este
de cat apa, meteorica care, incarcata cu acid carbonic, a capAtat proprietatea d'a disolva oxidul de fier continut in nisipul, prin care ea se infiltra. In special, apa feruginoasa de la VaciirestT, pe langa aceasta origine, inaT provenia si din apa DimboviteT care, imbiband nisipurile albieT sale,
devenia feruginoasit si se scurgea in vre-o excavatiune. Aceasta a si facut ca isvoarele de la Vaearestl s sece, indata ce s'a adâncit matca DimboviteT.
16
Cu acest pietri§ se termin& seria stratelor
cari compun sistentul dihtvic, gros aci de peste 10 metre (1m-4"1 loss, 5m-7 n1 nisip §i pietri§), format, dup& cum se vecle, la partea
superioard din loss (partea de d'asupra este In general mai roscat, sub care vine un alt lOss mai mult galben), iar la partea inferioar&
din diluviit sur (nisip §i sub dInsul pietri§), §i a§erlat In stratificatiune putin discordant&
pe o argil& vinätä, care nu poate fi de cat o
argilei tertiara. Aceastà structur& geologic& a solului Bucu-
re§filor se poate vedea In diferitele gropi de nisip de prin Imprejurul ora§ului, mai ales In
partea lui norclicl in aceste gropi, dupe ce se desvele§te p&mentul de solul arabil, care se d& la o parte, se sap& lössul care, curatit de concretiunile margoase §i amestecat cu putin nisip, serve la fabricatiunea ceircimidilor §i la
facerea a§ea numitului basalt artificial. Tot lOssul, mai ales cel de pe v&I, amestecat In parte
cu argila inferioara, serve la fabricatiunea altor cerarne, cum sint ceireimidile de sobei, olanele
de cofuri, etc. De sub liiss se scoate nisipul care, curatit de pietri§, serve la constructiuni de zid&rie, sau, necuratit §i amestect cu pietri§ul inferior, la diverse lucrari de pavare.
17
In nisipul acestor gropl se gilsesc din cemd 1n ctind resturi de mamifere antediluviane, pe
carI vulgul le crede ca aft apartinut la niste 1iinte omenesti imaginare numite uria0, jidovi, uovaci. Multe din aceste resturI se pot
vedea In Museul de Istoria Natural& Tot aceea-s1 structurà geologic& s'a putut constata cu ocasiunea diferitelor stIpAturl executate atat In oras, cand pentru rectificarea Dim-
boviteI (in 1881), când pentru canalizare (In 1883) si aducere de ap5. filtratá (In 1888), cat r.,4
prin Imprejurul orasului. Citez printre aceste
ultime sapAturl perforarea (1865-1870) Platoulul Cotrocenilor, In locul uncle astà-c11 este reservoriul de apà filtrat5., pentru facerea unul
puf artesian (?), lucrare phrasitâ acum de mult, pre-cum si talerea mai multor maluri cu ocasiunea construirii linieI Iterate de junctiune Intre Gara de N i Gara Filaret (1872). Ast-fel este main! Platouldi Cotrocenilor d'alungul soselei Zinca Goleasca, al cArul material
a servit la facerea, 1n valea DImboviteI, a soseleI mentionateI linil iterate, pre-cum si main! stang al DImbovitel cu ocasiunea construiril
primului pod (de la Gara de N spre Filaret) al aceleia-s1 Unit 2
l8 ANEX A.
Thienil meil amic, talentatul profesor de Istorie Naturalà, §i un viitor savant de prima ordine,
d-1
Sb. Stefanescu, care lucreaziti la
confectionarea Härtii Geologice a Tarii, a ajuns, sail mat bine ajunsese, la mai ace1ea-0 conclusiuni ca §i mine In privinta regiunilor geologice, ln earl se poate Imphrti tara. Intr'un memoria, la care lucreazA In acest moment, va expune Intr'un mod magistral aceste condu sill ni.
Sectiunea represintatà prin figura 1 arattl structura solului bucuretean de la S W spre N E.
Sectiunea represMtath prin figura 2 represinta tot de-o-datà §i structura solului bucure§tean de la N spre S, §i structura geologica a doa regiuni ale tarii : a regiunii cornpiilor, care se poate considera ca Incepe ceva mai sus de Ploe§ti §i se terminh la Fratet;ti, §i a regiunii luncii Duneirii, care lncepe de la FrAte§ti §i se termina cu Duna'rea. In aceastà s_ctiune este represintatà numai partea care lIncepe de la Bucure§ti i se terminh la Ru§ciuc, In Bulgaria. In spre N de Bucure§ti, structura geologica
19
(nu este represintatà In sectiune) este aceeati
ca si in spre S, cu deosebire numal ea, cu cat ne uream In spre N, lössul lncepe sa devie din ce In ce mai suptire, iar diluviul sur, care la Bucuresti este represintdt prin nisip si pietris, pe la Ploiesli este redus numal la pietris, si si acesta difere de cel de la Bucuresti, pentru-ca este format din fragmente mult mai marl si se gaseste foarte aproape de suprafata pknêntului, find acoperit, mai ales spre E de
oras, numal de un strat suptire de o varietate de loss, colorat In negru, pe care geologil rusi o numesc cernozem. In spre S de Bucuresti, constitutiunea geologicA este cea indicatä In sectiune. La poalele malului, pe care este situat Giurgiul, am gasit, sub apa Dunárii abatuth cu ocasiunea
siip6ril canalului, In vara anului 1888, un strat de calcar. Acest calcar este când grosolan, când compact, destul de fosilifer, si une-ori
margos, de coloare alba si pe alocurea galbuiii sail vertilt si foarte resistent. Dupà fosilele ce contine, si din care posed mai multe specii, acest calcar se poate atribui jurasicului superior §i este sinchron cu calcarul de la Cerna-Vodd, oras situat pe malul drept al Dunaril si mai la vale de Giurgiu.
20
Nu sty(' pina uncle se Intinde acest calcar sub solul Romilniel ; si, dupa cate shit, el nu s'a mai gasit nicairea In all& parte pe malul stang al Dunarli, de si exist& In Carpatil nostri
un calcar jurasic, care Ins& difere de cel de la Giurgiu si Cerna-Voda. Directiunea general&
a stratelor carI compun solul Romaniei, si existenta acestdi calcar la Giurgiu, ar Insemna
o continuitate si In aceasta parte a tali!, a stratelor din Romania cu cele din Dobrogea, Bulgaria si Serbia, daca am admite ca Imprejurarile locale pot sä influenteze OM Intr'atat,, In cat sa faca sa difere Mat de mult calcand jurasic din Carpati de cel din Dobrogea. Oricum ar fi, existenta acestdi calcar jurasic la Giurgiu demonstra continuitatea de odinioar& a stratelor, carI compun tarile de dincoace-
si de dincolo de Dunare, strate pe car! apa Pre-Dundril le a ros, pentru ca sa-s1 sapealbia, urmand o probabil& excavatiune causat& printr'o falie posterioara depuneriI jurasiculdi superior. Trebue s& mai adaog aci ca, despre structura geologica a regiuniI dintre Ploestl si Giurgiu s'a ocupat D-1 prof. Gr. Stefanescu Inca. de mult. (Vecli Rev. stiint. An. IV p. 277).
21
§ 4. Clima. Bucurestii, neflind addpostit nici de &parte
nicI de aproape, mal de nimic, atat spre rësárit, cat si spre apus, este Itisat in voia Cri-
vgalui si a Austrului,1) carI i unul si altul Ant foarte furiosi. Din lmprejurarea aceasta, -unit& cu allele, resultà c Bucurestil are o climä variabild, sau, dupa cum se mai clice, continentald. Las s5. vorbeasca despre clima Bucurestilor,
si In general despre a Intregii Tall, de si cam iperbolic, agera pana a MI C. Boliac : «Tara romAneascA a fost tot-d'a-una o tarà ce a diferit de toate cele-l-alte tarI din lume. Intre Orient si Occident, IMO marea cea mai capritioasâ, 11:Are muntil ceI mai variatI, Inconjuratd de fluviul cel mai impetuos i brasdata de atiltea OM, fie-care en deosebit caracter, ni-a facut i ci-a pastrat o climA schim-
batoare dar proprie, care nu se aseam'anä cu 3)
Cele-l-alte venturi sin t Munteanul i Baltdreful. Cand
bate acesta din urmä, se dice ca o sA urmeze o srácio in larit ; de undo i adagint roiminesc : Cdnd bate Bratifirefu,
Ia-fl toiagu i theulefu.
22
nici a unei alte t'ari : da geruri ln Iu lie si nabuseli In Ghenarie ; cand o hum& de Siberia,
când o iarn5. de Italia ; d'a ro6 toamna si brumâ prina-vara ; child ploa cu lunele p1n5, si broaste si pesti, cand usuc5, apoi pAmantul pinà sub raddcinele plantelor ; naste vijelii turbate si cutremure mari, cari dAram5. cradirile ;
suflä tot Intr'un timp si cu austrul si cu crivètul si bate lumea cu pietre ca pumnul din chiar senin.» Observatiuni meteorologice ail lnceput a se
face In Bucuresti de mai multi ani (primele observatiuni dateaza de la 1857 ') ; Insa, fie Ca aa fost facute inteun mod nesistematic si dese-ori Intrerupt, fie din alte cause, nu avem cea ce se numeste caracteristicele climei bucurestene. Ca niste bune observatiuni meteorologice putem cita pe cele facute la Scoala de Agricultura de la Fierëstrèil ; Insà, un adevërat Observatoria meteorologic nu s'a inflintat
de cat la anul 1884 sub inteligenta si neobosita directiune a D-lui St. IIepites. Numèrul anilor de child se fac observatiuni sistematice find prea mic, pentru ca dintr'ênsele sa deducem caracteristicele climel bucu1) Ilepites. An. Inst. meteor.
23
restene, m6 multumese a transcriie aci, dupa Analele Institutului meteorologic, resumatele observatiunilor pe anii 1885 si 1886. Ternperatura aerulul. 18 5
1886
Mijlocia observatiunilor orare 100,35 100,41 8 +14+20 Mn . 9,7 Mijlocia din . 9,8. 4 Max.+ Min.
11,0 » » maximelor . . . 17,1 » . . . » minimelor. 4,7 130 August . . 36,5 Cea mai mare I 3 Iuniii si 27 Iulia »
»
.
2
.
(14 Decembre. 22,5 Cea mai mica
15 Ianuarie . . Diferinta extremelor absolute . 59,0 Variatiuneall8 0-bre/ I 27,7123,2 maxima
851
10,6 16,1 5,1
33,0
11,6 44,6
4,5 I
in timpul 1 6 N-bre/" I +13,0 unei dile 8,0 I Temperat mijlocie 131 August 26,0 diurna cea mai mare127 lung .
26,5
Temperat mijlocie 111 Ian. 14,5 cea mai mica 15 Far.
5,8
21,0
I
24 1885
1886
Diferinta intre mijlociile dim ne extreme Mijlocia iernei » primaveril » verii » toamnei pile cu 1nghiet total sail de iarna » » » partial
» fail Inghiet
.
.
.
.
D de varii Primul 1nghiet
.
32,3 --1,7 +2,1 11,0 9,0 21,0 20,5 40,5
.
.
12,0 36
11,1
71
101
258 127
255 117
9
1 Noem. 29 Aug.
Cel din urairt inghiet
1 Aprilie
.
7 Maiil
Temperatura soluluT. Adineime de 0',30. 8+14 £ 20
Mijlocia dedusa din Itiliil Cea mai mare 123
11,6 25,1
11,3
128 Iuliil . . . . . 2,3 Cea mai mica 125 si 30 Ianuarie I 28 Fehr. si 2 artie Diferinta extremelor 27,4 Mijlocia iernei 0,1 » primilverii . . . . . 10,9 21,9 verii » » toamnei . . . . . . . 13,0
25,2
3
.
.
.
.
.
,.
0 ,1
25,1 2,2 8,8 21,6 12,3
25 Adincime de 1,20. 1885
84-14+20
Mijlocia declus6 din . . 11,7 112 si 18 August. . 19,6 Cea mai mare 20 Aug. pin5, la 4 Sept 125 si 30 Ianuarie . 2,9 . Cea mai mica123 si 24 Martie . . Diferinta extremelor 16,7 Mijlocia iernei 46
-
prim'averii verii toamnel
» »
»
7,9 17,9
15,4
1886
11,4
_
19,2
3,4 15,8 6,6 6,9 17,4 15,1
Umegeala aerula Tensiunca vaporilor de apg. (in milimetre).
Mijlocia observatiunilor orare . D
dill
.
8+141-2n 3
August . Cea mai mare130 126 Iulie 114 Decembre Cea mai mica Februarie ...
Diferinta extremelor absolute
.
dedusá din extreme
7,8 8,1
_
- -24,0
.
.
. .
.
Mijlocia maximelor » minimelor D
7,9 8,0 22,9
.
0,6
22,3 9,5 6,5 8,0
1,4 22,6 9,4 6,2 7,8
26 1865
Diferinta extremelor mijlocii Mijlocia iernei » primäverii » verii toamnei D
3,0 3,6
.
6,9 12,5 8,7
1886
3,2 3,7 6,8 12,4 7,4
Umedealä relativi (procent).
Mijlocia observatiunilor orare »
din
.
.
14+20
8
3
Cea mai mare 20 Ianuarie. . 4 Aprilie . . Diferinta extremelor absolute . Cea mai mica t
Mijlocia maximelor » minimelor » declusá din extreme . Diferinta extremelor mijlocii . Mijlocia iernei » prinfaverii » verii » toamnei
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
76 73
100 25 75 88 57 73 31
84 69 68 81
74 73 100 26 74 89 59 74 30 87 75 71
73
Ploaie (in milimetre).
Totalul anului
647,3
745,3
27 1886
1885
(31 9 Iuniü Durata ploii in ore si minute
Totalul In timpul iernei »
57,3
.
Maximum Inteo
. .
.
.
primAveril
.
547,45 82,7 112,7 255,7 158,0
60,5 743,30 143,9 165,0 292,4 153,6
veril . . . toamnei . . pile de ploaie coprinc,Iêncl ile1e cu zApaclà, grindina, i mkariche . 112 pile de zapada, 25 »
6
grindira, mázAriche . . . pin& la 26
Cel mai mare nurn6r117 Noembre
.
.
de clile consecutive 27 Ian. Oa, la de ploaie 8 Febr. . .
6
109 25 8
10 13
Evaporatiunea apeI (in milimetre).
352,2 3,3
325,4
timpul unei oile I 21 Maiti . . . Totalul In timpul iernei . . . 17,4 prim&verii . 120,5 verii . . . 151,0 » toamnel . . 62,0 A
3,3 18,9 94,7 123,6 85,0
Totalul anului Maximum In 130 Aprilie
.
.
28
Presiunea atrnosferia (in milimetre). 1885
Mijlocia observatiunilor orare . 754,1 s+ 144 20 » declusa din . 754,0 la 2 Ian. pe u3n vent Cea mai 1 tare de la N E . . 774,4
mare
pe un vent slab de la EN E . . la 15 Maiii pe un vent Cea mai slab de la E N E . . mica Ila 4 Martie pe un vent i slab de la E N E . . Diferinta extrernelor . . . . Mijlocia maximelor » minimelor 0 variatiunilor diurna . Cea mai mare 27 Decembre . variat. diurnal 3 Martie . . . Mijlocia iernei » primaverii . . . » verii 0 toamnei
1886
754,08 754,08
_
lasl9Fdeebr.
776,6
739,0 35,4 756,0 752,1 3,9 15,4 757,5 755,9 755,7 754,8
--733,3 43,3 756,54 752,17 3,37
--
12,6 756,24 754,83 750,62 756,57
Ve ntu 1.
Directiunea dominant& .
.
.
.
ENE ENE
29 1885
Iutea la mijlocie In metri pe secundà 3,9 Cea mai mareJ19 Ianuarie . . . 24,0 iutea15, 117 Martie . . . . Mijlocia maxirnelor iutelei . . . 7,1 » . . minimelor . 1,4 D n variatiunilor zilnice . . 5,7
1886
3,9 18,3 7,0 1,4 5,6
Heliograful (in ore si decimi).
-
Totalul straluciriiI42 la 0/0. 1895,8 soarelui In timpul celor 4444'3 la 0/0. 1979,5 de di, adica.ore145 t Maximum de str5,- 16 Tung .
.
lucire In timpul 23 si 25 Iuniti unei dile
13,8
13,8 Totalul straluc. In timpul iernei 93,71) 141,4 n D » prim5Nerii . 552,4 473,3 » D D veril . . . 795,5 805,9 D D » toamnel . . 400,6 520,2 Nebulositate i fenomene diverse.
Mijlocia nebulositalii 1) NurnaT pentru Tanuarie i Februarie.
6,0
5,6
30 1886
1885
pile senine . » putin noroase noroase foarte noroase
»
»
acoperite ..
»
...
..
.
52 59 80 67 106 108 33
66 65 78 53 108 102 57
D
cu roa cu bruma
»
cu chicituA
18
6
»
cu ceata cu furtuna ') cu fulgere de caldura
43 39
37 31
O
D D
.
26 Martie la 20 "e ci 50m. ci = d 13 Noembre la 22 ore ci 52m. 12 Ianuarie la 8 °r° ci 34m. cil a- 4 122 Februarie la 15 're ci 40m- i t 2. :
I
7
.
2 2
§ 5. Flora. Flora circumbucurecteana este flora regiu-
nii ctimpiilor, flora ci regiune atat de bine caracterisate de neobositul nostru botanist, distinsul profesor de botanica, D-1 Dr. D.
1) Fr. orage, germ. Genritter, off-ce agitatiune a atmosfereT insotitil de fenomene electrice.
3 I.
Brandza, In cliscursul D-sale eDespre Vegeta-
tiunea Romaniei §i Exploratoril an ') Padurile de tufei, de tafan, de ftejar (diferite specii de Quercus : Q. pedssculata, Q. pubescens, Q. Cerris) amestecate cu Carpen,
(Carpinss Betulus), Frasin (Fraxinus excelsior), Jugastru (Acer campestre), Artar (Acer platanoides), Gladif (Acer tataricum), Ulm (Ulmus campestris), Per selbatic (Pyrus conmunis),Mer pdduret (Pyrus acerba) etc., call chiar acum patru-cleci de ani se tineail lant In toate clirectiunile, ail Inceput acum
s'a dispara mai cu totul, In marea pagubA a agriculturil §i a salubritatil, nelasand de cat pe idi, pe colea, cate-va petice de locuri MIpadurite, semne ale vechii splendori a acestei mandre podoabe a pamêntulul. Ail Inceput asemenea sa dispara §i cran1) Am consultat citata lucrare precurn si Prodromul floret
románe si Vegetatiunea Dobrogei de acela-S1 autor. Lucrarea de fair' netlind o monogratie a Flora circumbucu-
reftene, nu dad aci de cat un num6r foarte restrins de
plante ; cu altA ocasiune void publica o lucrare maI cornplecti, materialul adunat si determinat de D-1 Dr. Brandza, fiind aproape gata. Ace1a-s1 lucru pot sa-1 dic si despre Fauna circumbucuresteanA, mg ales in ceea-ce priveste Moluscele; din nenorocire insA n'am putut pinA acum sit flu ajutat de un Zoologist inv6tat., .. pre-cum am fost ajutat de un invelat Botanist.
32
i hagiurile, earl ereati formate In cea mai mare parte (§i cari mai contin §i acum aceleall plante, pe unde se mai gAsesc asemenea locuri) de corni (Cornus mas), seingeri (Cornus sainguinea), sod/ (Sambucus nigra), câlin (Viburnum Opulus), porumbari (Prunus spinosa), paducei (Crataegus gurile
Oxyacantha, C. monogyna) etc. §i a caror disparitiune 1111 causeaz& o prea mare pagubk
ci din contra aduce folos ; cad toate aceste locuri, curAtite acum de ni§te tufAri§uri, nu prea produckoare §i date agriculturii, fac ca Bucure§til sA fie Inconjurat prim&-vara de un frumos braii verde, pe care vara-1 transform&
In valuri auril de cereale. Pe lacurile formate de apa Colentinei §i situate In partea estic& a ora§u1ui, cresc o multirne de plante acuatice printre cari voifl mentiona pe cele mai comune : Nuphar lutetm, Nymphaea alba, Potamogeton lucens,
Hydrocharis morsus ranae, Sag ittaria sag ittaefolia, Lemna trisulca, L. polyrrhiza, L. minor, Iris pseudo-acorus, Marsilea quadrifolia, Euphorbia palustris, Mentha aquatica, Ranunculus sceleratu,s, Veronica Beccabumga, V. Anagallis, Myosotis palustris, Phragmites communis, Bidens cernua, B.
33
tripartita, Gratiola officinalis. Voiii cita asemenea cate-va din plantele arborescente, earl
cresc In aceleati localiati, pre-cum si prin locurile urnede ale Dimbovitei si situate de partea vestich a orasului : diferite specii de
salcie (Salix fragilis, S. alba, S. triandra, S. aurita §i mai mult cultivata S. babylonica) §i mai multi plopi, ca Populus alba, P. tremula, Locurile necultivate, cari serv de pAsune numeroaselor turme de di, ce in fie-care primavarä yin din judetele Vldsca i Teleorman,
spre a alirnenta populatiunea de jos a Bucurestilor cu un lapte nu din cele mai bune, cu o branzil, ce se consuma proaspata sub numele de cas, pre-cum si locurile cultivate, viile 1), gradinile, liveclile (le fên, phdurile pi
locurile umede i bhltoase, sInt acoperite de
o multime de alte plante, cari represinta ode mai multe familii ale reguului vegetal, §i dintre cari voiu enumera aci numai pe cele mai comune, Incepênd cu cele inferioare : 1) Viile de prin imprejurul Bucurestilor aC fost pin acum cru(ate de teribila insectA Phyloxera vastatrix, de si inc.& din 1887 ea s'a ivit in centrul orasula unde a distrus cAte-va vite din grAdina D-lu'l Dr. Paul Petrini. 3
34
A cotiledonate :
Alge : Conferva canalicularis, C. reticulata, C. bullosa, Ulva intestinalis.
Ciuperci: Uredo carbo, U. caries, Lycoperdon bovista, Peziza rubra, Agaricus campestris, Phallus impudicus. Marsileacee : Salvinia natans.
Muschi: Hypnum striatum, Fumaria hygrometrica.
Equisetacee
Equisetum arvense, E. pa-
lustre. Monocotiledonate :
Graminee : Lolium italicum, L. perenne, Triticum villosum, T. repens, Bromus secalinus, Dactylis glomerata, Glyceria aquatica, G. spectabilis, G. fluitans, Poa trivialis, P. bulbosa, P. annua, Melica uniflora, Koeleria cristata, Stipa capillata, Calamagrostis Epigeios, Leersia oryzoides, Agrostis stolonifera, Cynodon Dactylon, Phleum pratense, Alopecurus fulvus, Setaria verticillata, S. glauca, Sorghum halepense. Cyperacee: Carex Pseudo-Cyperus, C. Seine-
35
hell, C. muricata, C. vulpina, Scirpus mari timus, S. lacustris, Cyperus glomeratus. Juncacee : Juncus compressus, J. glaucus. Tifacee : Sparganum ramosum, Typha latifolia.
Aracee : Calla palustris, Arum orientale. Orchidacee : Orchis incarnata, 0. palustris. Amaril idacee : Galanthus nivalis, Leucojum vernum. Iridacee: Gladiolus imbricatus, Crocus moesiacus, Iris germanica (cultivat). Liliacee : Polygonatum latifolium, Convallaria majalis, Asparagus tenuifolius, A. officinabs, Muscari racemosum, M. comosum, Allium Scordoprasum, A. rotundum, Scilla bifolia, Gagea lutea, Ornithogalum umbellatum, 0. pyrenaicum, Lilium Martagon. Colchicacee : Colchicum au tomnale.
Butomacee : Butomus umbellatus. Alismacee : Alisma Plantago. Dicotiledonate :
Polygonacee : Polygonum aviculare, P. Persicaria, P. Convolvulus, Rumex Acetosa, R. crispus, R. conglomeratus.
Salsolacee : Amaranthus caudatus, A. san-
36
guineus, A. retroflexus, Atriplex rosea, Chenopodium glaucum, Ch. album, Ch. hybridum. Plantaginacee : Plantago lanceolata, P. media.
Primulacee : Androsace elongata, Anagallis arvensis, Lysimachia Nummularia.
Labiacee : Ajuga reptans, A. genevensis, Prunella vulgaris, Leonurus Cardiaca, Ballota nigra, Stachys recta, S. annua, S. germanica,
Lamium purpureum, L. maculatum, L. amplexicaule, Glechoma hederacea, Thymus Serpyllum, Teucrium Chamaedrys, Origanum vulgave, Salvia verticillata, S. sylvestris, S. pratensis, S. Aethiopis, Mentha Pulegium, I. sylvestris.
Verbenacee : Verbena officinalis. Boraginacee : Myosotis sparsiflora, M. in termedia, M. hispida, Lithospermum purpureocoeruleum, L. arvense, Pulmonaria mollis, E-
chium vulgare, Cerinthe minor, Symphyturn officinale, Anchusa ochroleuca, A. officinalis, Cynoglossum officinale, Echinospermum
Lappula, Asperugo procumbens, Heliotropium europaeum. Convolvulacee : Cuscuta europaea, Convolvulus arvensis, C. sepium. Apocinacee: Vinca minor, V. berbacea.
37
Scrofulariacee : Melampyrum arvense, Rhi nanthus major, Veronica hedertefolia, V. polita, V. triphyllos, V. arvensis, V. multifida, V. prostrata, V. Chamaedrys, Linaria vulgaris, L. genistnefolia, Verbascum phceniceum, V. Blattaria, V. phlomoides. Solanacee : Datura Strammonium, Hyos-
cyamus niger, Physalis Alkekengi, Solanum Dulcamara, S. nigrum, S. villosum, Lycium barbarum. Oleacee : Syringa vulgaris (cultivat), Ligustrum vulgare. Ambrosiacee: Xanthium spinosum, X. strumarium.
Sinanteree : IIieracium praealtum, II. Pilosella, Crepis biennis, Lactuca Scariola, L. virosa, Sonchus palustris, Taraxacum officinalé, Tragopogon pratense, T. majus, Leontodon hastilis, Cichorium Intybus, Xeranthemum annuum, Centaurea Calcitrapa, C. maculosa, C. Scabiosa, C. Cyanus, Lappa major, Onopordon Acanthium, Carduus nutans, C. acanthoides, Cirsium arvense, Calendula arvensis, Senecio erucEefolius, S. vulgaris, Pyrethrum Parthenium, P. corymbosum, Leucanthemum vulgare, Matricaria inodora, M. Chamomilla, Anthemis
Cotula, A. arvensis, A. austriaca, A. tinctoria
38
Achillea Neilreichii, A. setacea, A. Millefolium, Artemisia vulgaris, A. austriaca, A. Absinthium,
A. campestris, Pulicaria vulgaris, Inula britanica.
Dipsacee: Scabiosa ochroleuca, Knautia atrorubens, Cephalaria transsylvanica, Dipsacus laciniatus, D. sylvestris. Valerianacee : Valeniarella olitoria, Valeriana offlcinalis. Rubiacee : Galium verum, G. rubioides, G. palustre, G. Aparine, G. Cruciata, Asperula humifusa, A. Aparine, A. cynanchica, A. taurina. Caprifoliacee : Sambucus Ebulus, Adoxa. M oschatellina.
Umbelifere : IIedera IIelix, Conium maculatum, Chaerophyllum bulbosum, Ch. temulum, Ahthriscus Cerefoliurn, Torilis helvetica, T. An-
thriscus, Caucalis daucoides, Daucus Carota, Orlaya grandiflora, Torclyliurn maximum, Pas-
tinanca edulis, Anethum graveolens, Peucedanum Cabraei, Angelica sylvestris, Levisticurn officinale, Oenanthe Phellandrium, Falcaria Ri-
vini, Eryngium campestre, E. planum. Onagrariacee : Hippuris vulgaris, Epilobium parviflorurn. Ulmacee : IIumulus Lupulus.
39
Celastracee: Evonymus verrucosus, E. vulgaris.
Polygalacee : Polygala vulgaris. Paronychiacee : Scleranthus annuus, Herniaria incana, II. glabra. Portulacacee: Portulaca oleracea. Cariofilacee : Arenaria serpyhfolia, A. leptoclados, Cerastium brachypetalum, C. glomeratum, Dianthus Carthusianorum, Gypsophila muralis, Saponaria officinalis, Silene dichotoma,
S. Otites, S. densiflora, Lychnis vespertina, L. Mos cuculi, L. viscaria, Agrostemma Githago. Linacee : Linum austriacum, L. hirsutum. Geraniacee : Erodium cicutarium, Geranium pusillum, G. divaricatum, G. phaeum, G. sanguineum.
Euforbiacee: Euphorbia Lathyris, E. glareosa, E. Cyparissias, E. virgata, E. platyphyllos.
Malvacee : Abutilon Avicenae, IIibiscus Tr-onum, Althaea ofi icinalis, Malva rotundifolia, M. sylvestris. Gentianee: Limnanthemum nymphoides, Erythraea Centaurium. Hypericacee : Hypericum perforatum.
Violacee : Viola tricolor, V. hirta, V. alba, V. odorata, V. canina.
90
Resedacee: Reseda lutea. Crucifere : Capsella Bursa pastoris, Lepidium Draba, L. campestre, L. ruderale, Thlaspi arvense, Camelina sativa, Cochlearia Armoracia, Draba verna, Alyssum calycinum, A. incanum, Bunias orientalis, Brassica Sinapis, B. Rapa, IIesperis tristis, Erysimum canescens,
Turritis glabra, Nasturtium sylvestre, N. amphibium, N. austriacum, N. officinale. Papaveracee : Furnaria Vaillantii, Corydalis cava, Chelidonium majus, Glaucium phoeniceurn, Papaver dubkm-i, Papaver Rhoeas. Crassulacee : Sempervivum tectorum, Sedum acre, S. maximum. Urticaccee : Urtica urens, U. dioica. Papilionacee: Cytisus austriacus, Melilotus coerulea, M. arvensis, M. alba, Medicago falcata, M. sativa, Trifolium pratense, 1'. repens, T. pannonicum, Lotus corniculatus, Astragalus glycyphyllos, Robinia Sseudo-Acacia, Galega officinalis, Lathyrus niger, L. pratensis, L. tuberosus, L. latifolius, Vicia tenuifolia, V. serratifolia, V. sepium, V. sordida. Rosacee : Spiraea Filipendula, Geum urbanum, Rubus agrestis, Rubus fructicosus, Potentilla reptans, P. argentea, Fragaria collina, Sanguisorba muricata, Agrimonia Eupatoria,
41
Rosa arvensis, It. gallica, R centifolia, Rosa canina:
Ranunculacee : Clematis Vitalba, Anemone
Adonis, A. astivalis, A. autonalis, A. ranunculoides, A. nernorosa, A. vernalis, Myosurus minirnus, Ranunculus Ficaria, R. orthoceras, R lateriflorus, R. arvensis, R. repens, R. acris, R auricomus, R. aquatilis, Delphinium Ajacis, D. consolida, Trollius palustris, Isopyrum thalictroides, Nigella arvensis.
§ 6. Fauna. -Fauna circumbucuresteana, ca si fauna In-
tregel tari, este foarte r6i1 cunoscuta, Meltrile speciale In aceasta directiune lipsindu-ne cu totul. Cu toate acestea, pentru a da o idee despre aceasta fauna si pentru a pune, ca sa clic asea, niste jaloane cu totul departate unele
de altele, von' mentiona aci trei categoril de animale: a) animale domestice, b) animale cari
se vècl In Bucuresti In mod accidental, c) animale sëlbatice, a caror existenta locuitorii Bucurestilor o pot constata cu mai multa sail mai putina, facilitate.
Anhnalele domestice, cari dupa Isidore
42
Geofroy Sainte-IIilaire, nu trec In toaa lurnea peste 47 de specii, shit la noi urmAtoarele : C5Inele (Canis familiaris),
1 anirnale auxi-
Pisica (Fells catus familiaris) 1 liare. Iepurele de casä (Lepus cuniculus), anim. alimentar si industrial. Porcul (Sus scropha), anim. alimentar. Calul (Equus caballus), lanhn. auxiliare si inMhgarul (Equus asinus),1 dustriale. Capra (Capra hircus),1anirn. alimentare si industriale. Oaea (Ovis aries), Boul (Bos taurus), lanim. auxiliare , alimenBivolul (Bos bubalus), I tare si industriale. Canarul (Fringilla canaria), anim. accesor. 1
Porumbielul (descendent al lui Columba Livia), anim. alimentar. Gugustucul (Turtur ), anirn. accesor. . Galina (Gallus domesticus), 1 anim. ahmentare. Curca (Meleagris gallopavo),1 PAunul (Pavo cristatus), anirn. accesor. I3ibilica (Numida meleagris), I anim. alimenRata (Anas boschas dornestica), I tare. Gasca (Anser domesticus), anim. alimentar si industrial. Califarul (Anas rutila),1 . amm. accesoare. Lebada (Cygnus olor),1
43
Giindacul de matase (Bombyx mori), anim. industrial. Albina (Apis mellifica), anim. alimentar si industrial. Afar& de aceste animale domestice, earl toate sInt folositoare omului din diferite pundte
de vedere, mai citám pe unele, cari se pot vedea Inteun mod accidental si a-nume : Lupii (Canis lupus) cari, sail isolati sail. In haltacuri, mai ales In timpul iernelor grele, viziteazá partile märginase ale orasului, al caror locuitori, de si rare-ori suferà pagube serioase din partea lor, tot-d'a-una &is& r6man Ingroziti de fioroasele lor urlete ; Cerbil (Cervus elaphus) Si Ceiprioarele (C. capreolus), cari traiesc Irnblânclite prin curtile celor avutl si car!, prin eleganta corpului lor, Impodobesc parcurile amatorilor ;
Vulturil de diferite specii, Cocoril (Grus cinerea), Petunii, Papagalii (Psittacus erythacus si alte specii), Canarii, Privighietoa-, rile (Philomela luscinia) etc. cari asemenea se
tin prin curtl sail prin colivii si desfateazá ochiul si urechea multora ; chrdurile de Dropil (Otis tarda), carl se ratäcesc In sborul lor pe d'asupra orasului si fac desperarea vênatorilor ;
44
dirdurile de Cocori, ale caror siruri In forma
de unghia fac admiratiunea copiilor primavara i toamna ; Gra urii, (Sturnus vulgaris) cari, Ingrama-
diti In stoluri marl si pline, se tin dupa ciredile de vite, si amintesc credinciosului, prin sborul lor furtunos, cum spiritele nenorocite slut purtate fara repaos de suflarea vijeliilor infernale ;
)
stolurile de Rate sNbatice (Anas boschas, A. stropera), al caror sbor repede si suerator ne aminteste sborul primejdios al unei nave pe o mare Infurtunata. Anima lele selbatice, 2) caul traiesc Imprejurul Bucurestilor i chiar, multe dintr'ensele In oras, sint foarte numeroase. insemnez aci pe uncle dintr'Insele Incepond cu cele mai inferioare :
Dintre Protozoare: Microbii3) unei multimi
de maladii, cum sint eel aflati In : ) Dante. Div. Comedia. In Odobescu, Wicao-merarrotk.
5) Pentru a da o idee despre imperfectiunea listeI urmittoare, a eilreia schitA nu este aproape alt-ceva de cat enumeratiunea intervertita a unor animale mentionate de
D-1 Sb. StetTineseu in Zoologia sa, hill permit a spune ( ft num6rul speciilor animate cunoscute in toatii lumea este de vre-o 430000, din earl 360000 insecte, 6000 paseri, 6000 pestl, 1300 reptile, 4000 mamifere. 3) Am aetlat Microbil aci conform cu usul general. As-
45
Pneumonic, In care s'a Osit aproape constant microbul lui Friinckel, dese-ori asociat
cu alte bacteril cari aft dat nastere la fenomene secundare,
Tuberculosa, In care mai tot-d'a-una a existat bacilul lui Koch Insotit de stafilococi, streptococi, tetrageni, bacterff saprogene, Difterie, In care se gaseste bacilul lui Löffler cu caracterele sale speciale si Insotite totd'a-una de streptococcus, Variolei, In care dese-ori s'ait gAsit streptococi si une-ori stafilococi, Scarlatina ci manifestilrile el, In earl predomin6 streptococii, Endocarditele vegetante, ln cari s'au gttsit microbii rotunji (streptococi si stafilococi) si une-ori un proteil, .211-orvd, 'in care s'ail gdsit bacilli cunoscuti
al acestei boale, cu particularitatea semnalatã de profesorul Babe§ c'd ei sint mai virulenti
ca in alte pri,
ta-qt prin microbi intelegem nu niste parasite animate, ci, saii fiinte vegetate carI apartin claseI Ciupercilor numite Schizomicete, sad niste fiinte carI ar fi intermediare intre animate si vegetate si pe earl llaeckel le numeste .Protiste. Date le relative la Micro lif se datoresc amabilitAtiI savantuluT profesor de la Institutul de patologie si bacteriologic, d-1 Dr. Babes.
46
Osteo-mielitd, lin care exista tot-d'a-una Stafilococcus aureus,
Pustu la m al ignet (charbon), ln care totd'a-una s'a discernat presinta bacilului Anthrac is, Septicemii. Pe langh alte bacteril ce-si au importanta lor, D-rul Babes a atras atentiunea lumel Invotate asupra rolulul pe care-1 joaca bacteriile saprogene In aceste boale ; tot de-
o-data a aratat ea streptococii une-orl pot produce niste forme speciale de septicemii num ite e»wra g ice.
Leprei. In diferitele forme ale acestel boale, destul de r6spandit'd la noi, s'ail gasit bacilli descrisl antaia oara de Hansen. In inflamatiunile seroaselor, ca Per itonita, Pleurita, Pericardita etc., dese-ori s'ail gasit diplococii hit Franckel si une-ori microbi rotunji.
In privinta examenuldi bacteriologic al apel
de Dlmbovita, s'a studiat apa la intrarea el In oras (Caramidarii de sus, A), la mijlocul orasului (punct ce ar corespunde cu locul din fata Institutuldi de Bacteriologic, B) si in fine
la iesirea el din oras (Abator, C). latà pe scurt resultatele obtinute :
Ianuarie si Februarie
A B
C
A
Martie
Aprilie si Maia
B C
A B C
1701 2676 44863
1002 3009 23836
2
2 1 1
1
4)
c,
cs
4
Is
15 multe 10 multe 21 f. multe
20 38
55 56 368
12 17 25
35 48 156
15 1
saprogenel
Bacterii I
1
2000 2268 29295
Bacteril patogene
po ctm. C.
2
bacteriilIr
Nurnërul
tatea
LUNELE
Locali-
1
47
In privinta bacteriilor patogene gasite In apa Dimbovitei nu putem clice de cat ca ele nu apartin vre-unei spete cunoscute ca febra tifoida etc. ; dar sint bacterii nol ce produc moartea cu fenomene septice la animale. Dintre Molusce : Scoici §i Meld §i a-nume,
Unio pictorum? (care se gaseste fosilisata 1n aluviuniI DimboviteI, dar pe care n'am ga-
sit-o vie In acest ria), Unio elongata (asemenea), Pisidium amnicum, (asemenea), A-
48
nodonta cygnea
apa ColentineI), .Anodonta ponderosa (asemenea), dintre Lame li(In
branchiate ; Paludina vivipara, Planorbis corneus, P. nitidus, Limnaea glutinosa, L. palustris, L. cornea, Helix ericetorum, H. austriaca, H po»tatia, Limax agrestis, L. maximus dintre Gasteropode (vegi anexa I). Dintre ViermI : Rima (Lumbricus agricola), Lipitoarea (Hirudo medicinalis), Trichina (Trichina spiralis), Limbricul (Ascaris lumbricoides), Panglica (Taenia solium).
Dintre Artropode : Crustaceul Rae (Astacus fluviatilis) ; Arachnidele Paiayin de casa. (Tenegaria domestica), Paiajanul (Phalangium opilio), arachnidele producötoare de rule, ca Sarcoptes, (la om, cal, pore, caine, gaina), Dermatodectes (la cal, bol, oi), Symbiotes (la boi, cai) ; Insectele Coropinita (Gryllotalpa vul-
garis), Greerul de camp (Gryllus campestris), Greerul de Casa (G. domesticus), Lacustele verch i r(01 (Locusta viridissima, L. Stridulum), Calugarita (Mantis religiosa), Libarca (Periplaneta orientalis), Urechelnita (Forficula auricularia), Leul furnicelor (Myrmeleo formicularis), Efemera (Ephemera vulgata), Calul Dracului (Lestes sponsa), Paduchele de cap (Pediculus capitis), Paduchele de haine (P. yes-
49
timenti), Paduchele lat (Phthirius inguinalis), Päduchele de lemn (Acanthia lectularia), Purecele (Pulex irritans), Musca de casA (Musca domestica), Musca de came (M. vomitoria), Thunul (Tabanus bovinus), TIntarul (Cu lex pipiens), Molia de tesaturi. (Tinea tapezzela), 0chiul-pAunului mare de noapte (Saturnia pyri),
Fluturele de pom (Leuconaea Crataegi), Albilita (Pieris Brassicae), Ochiul-painului de qiu5, (Vanessa Jo), Coada Rôndunici (Papilio machaon), Ragacea. (Lucanus Cervus), Nascornul (Oryctes nasicornis), Gainusa (Melolontha
vulgaris), Cárdbusul (Carabus auratus), Gand'acelul (Lytta vesicatoria), Gargarita-MArgarita (Coccinella septempunctata 1), Furnica (For-
mica rufa), GargAtinele (Bombus terrestris), 1) Urmiitoarele coleoptere coleclate prin imprejurul Bucurestilor se gasesc in catalogul d-luI Montandon (vecjI an. 1V).
Notiophilus rufipes, Procrustes coriaceus, Blechrus maurus, Glivina fossor, Chlaenius holosericeus, Badister bipustulatus, Stenolophus discophorus, Dolichus flavicornis. Bernbidium Lampras, B. 4 pustulatum, Tachys bistriata, Ilybius
fenestratus, Laccophilus hyalinus, L. variegatus, Hydroporus gerninus, Onemidotus coesus, Ilelophorus Erichsoni, Litargus bifascinatus, Aphodius constans, Anisoplia straminea, Pentodon puncticollis, Oryctes grypus, Getonia angustata, Psiloptera lugubris, Pocciloneta decipiens, Drasterius bimaculatus. Alphitobius piceus, Anthicus antherimus, Aegosoma scabricorne, Aromia moschata, Clytus de-
tritus, C. arvicola, C. rhamni, Obrium bruncum, Agapanthia asphodeli, Tetrops procusta, Coceinela 14 pustulata. 4
50
Albina (Apis mellifica), Viespea (Vespa garis) (veclI anex. II, III, IV, V).
veil-
Dintre Pesti: Bibanul (Perca fluviatilis), Linul (Tinca vulgaris), Crapul (Cyprinus carpio), tiuca (Essox lucinus). Dintre Batraciane : Brotacelul (Hyla arborea), Broasca igioasä (Bufo vulgaris), Broasca (Rana esculenta).
Dintre Reptile : arpele de casa (Tropidonotus natrix, Coluber austriacus), Gusterul (Lacerta viridis), opir1a (L. muralis), Broasca testoasa de lac (Ernys europaea) Broasca testoasa de uscat (Testudo graeca).
Dintre Paseri: Rata sëlbatica (Anas boschas, A. stropera), Pescarul (Larus ridibundus), Cristeiul (Crex pratensis), Lisita (Fulica atra), Becatina (Gallinago grisea), Cocostircul (Ardea comata, Barza (Ciconia alba), Potirnichea (Perdix cinerea), Pitpalaca (Coturnix dactylisonans), Turturica (Turtur auritus), Cucul (Cuculus canorus), PupAza (Upupa epops), Ldstunul (IIi-
rundo urbica), Rôndunica (H. rustica), Stancuta (Corvus monedula), Ciori (C. cornix, C. corone), Cotofana (Pica caudata), Grangurele (Oriolus galbula), Sfranciogul (Lanius excubitor),
Pitigoiul (Parus major), Mierla (Turdus merula), Cocosarul (T. viscivorus), Privighetoarea
51
(Philomela luscinia), Sticletele (Fringilla carduelis), Cintizoiul (F. ccelebs), Vrabia (F. do-
mestica), Botgrosul (Coccothrautes vulgaris), Ciochrlanul (Alauda cristata), Cucuveaua (Strix flammea), Bufnita (Bubo maximus), Eretele (Accipiter nisus) (vedI anex. VI, VII). Dintre Mamifere : Iepurele (Lepus timidus), oarecI de cash (Mus rattus, M. musculus), Soarecele de camp (M. campestris), i_iit'a (Spa-
lax typhlus), Vidra (Lutra vulgaris), Dihorul (Mustela Putorius), NevastuIca (M. vulgaris), Vulpea (Canis vulpes), Pisica sèlbatich (Fells catus), Sobolul (Talpa europaea), Ariciul (Erinaceus europaeus), Liliecl (Vespertilio murium, V. serotinus) (vecil anex. VIII).
ANEXA I a.
D-1 Woodward ln Manualul WI de Conchiliologie (Manuel de Conchyliologie du Dr. S. P. Woodward traduit de l'anglais par Alois IIumbert) divide suprafata globului, din punctul de vedere al Malacologiei, ln 18 provincil
52
marine §i In 27 de regiuni terestre. Una din aceste regiuni, pe care E. Forbes a numit-o regiunea Lusitaniand este «format& de uscaturile lnvecinate cu marea Mediterank de Elvetia, de Austria, de Ungaria, de Crimea
(Taurida), de Caucasia. Insulele Canare, Agore §i Madera sInt fragmente departate ale aceleia-§I regiuni.D
Romania se gase§te aproape la limita nordica a acestei regiuni, se Invecineaza, la N cu
regiunea Germanicd §i la N-E este In parte formata de aceasta regiune, dupa care vine, la E, regiunea Aralo-Caspiand. Iata, pe scurt, ce lice D4 Woodward despre regiunea Lusitaniana : «Se gasesc In Europa meridionala 600 de gasteropocti terestri, din earl 100 trec In regiunea germanica. Speciile
de Bulimu,s, Achatina §i Pupa sInt mid* sail foarte mid. Se gasesc In aceastà regiune
§i 22 de specii de Cyclostomidae §i 44 de Limacidae. Se ghsesc §i conchilii de alp& dulce cari sint de acela-§1 gen cu cele din regiunea germania, .§i aproape tot gat de multe ; trebuie sa, mai adaogam mai multe specii de Melania,
Melanopsis, Lithoglyphus §i Cyrena. Doã specii de Lithoglyphus traiesc In Dun'are.
53
Regiunea Lusitaniang coprinde numeroase sub-regiuni ; insulele §i masivurile de muntl
sInt In special centruri sari focare, In earl un numer oare-care de speciI speciale se asociaz&
cu acelea carI trhiesc prin-prejur. A§ea, hare altele, Carpatii ai1 28 de speciI, carI n'ail fost pIn'a, acum indicate In alte localitatt D b.
D-1 IIenri Drouet, care s'a ocupat cu Unionidele Rusiel de Europa §i cu ale Serbiei (Unionidw de la Russie &Europe, Paris, 1881; Unioniche de la Serbie, Paris, 1882), enu-
mer5, 33 de specii observate In Rusia. Din acestea, 16 se g6sesc §i In Europa occidentalk §i a-nume : Unio tumidus, U. pictorum, U. crassus, U. ater, U. batavus, U. IIeldii, Margaritana margaritifera, Anodonta complanata, A. anatina, A. cygnea, A. Cellensis, A. ponderosa, A. piscinalis, A. diminuta, A. anserirostris, A. opalina; iar 17 stilt propriI Imperiulul rusesc. Din aceste 17 specil speciale Rusiei, 7 slnt particulare Rusiel meridionale
la Nord de Caucas, 0 a-nume : Unio Stepanofi, U. Gontierii, U. Schrenkianus, Anodonta falcata, A. ostiaria, A. parmata, A. Midden-
54
dorflii ci Unio Stevenianus, care se gaseste amestecata cu cele din regiunea Transcaucasian&
Unionidele din Serbia sInt : Unio pictorum, U. longirostris, U tumidus, U. crassus, U. ater, U. Savensis, U. Bosnensis, U. Pancici, U. striatulus, U. batavus, U. pruinosus, U. amnicus, U. carneus, U. reniformis, Anodonta complanata, A. Cygnea, A. Dokici, A. cariosa, A. an-
serirostris, A. ventricosa, A. opalina, A. Savensis, A. Mcesica, A. Wimmeri, A. rostrata
Lamelibranchiile (de apa dulce) culese de mine din mai toate partile Romaniel cismilcovene apartin numai farniliilor Mytilidae, Unionidae §i Cycladidae. Dintre Mitilide nu se afla de cat genul Congeria, Partsch. (Dreissenia, Van Beneden) i ca specie C. polymorpha, care se gaseste liber& sail de ordinar fixata printr'un bisus pe alte conchilii i numai In Dunare (la Giurgiu). Unionidele sInt repre-
sintate prin genurile Unio §i Anodonta ; diferitele specii ale ambelor acestor genuri se cunosc sub numele vulgar de scoici §i se maWaned, mai ales In postul Pastilor si al Santa-
55
Kariel. Din nenorocire nu-mi a fost cu putint6
s'a determin cu siguranta nici una din speciile acestor genuri. Cu toate acestea daü cu destulã probabilitate, pe Fang& cele mentionate ca existente la Bucuresti, si speciile urmatore :
Unio pictorum, var. rostrata, U. tumidus, U. batavus, U. consentaneus minor, U. pictorum, cari trhiesc mai ales In apele curg6toare. Cicladilele sInt represintate prin specia Cyclas obovatus, care traieste In Dunare si prin Pisidium amnicum, pe earl am gásit-o fosilisatä In nisipurile Dimbovitel. Gasteropodele (terestre si de apà dulce) earl
populeath Romania cismilcoveaná si judetul Putna din Moldova, sint represintate mai ales prin familiile Littorinidae, Paludinidae, He-
licidae, Limnacidae .;i Cyclostomidae. IIelicinidele sint formate de genurile terestye Helix, cu o multime de speed, Bulimus, Pupa, Clausilia, Succinea. Dintre Ciclostomide se gtiseste genul Cyclostoma, asemenea terestu. Asemenea genurile de ape dulci, eurg6toare si stáfatoare, genuri cari apartin familiilor Paludinide, ea Paludina ; Limneide, ea Lim,-
56
lima, Planorbis, Physa ; Littorinide, ca Lithoglyphus, care traie§te numai In Dunare. Toate gasteropedele se cunose sub numele vulgar de »Oct (culbeci moklov.) §i se mantne5, numai Helix poniatia, carora li se qice In Bucure§ti meld de Brapv sail de Banat, dar cari se gasese prin phdurile Romaniel In mare cantitate §i chiar In multe gradini din Bucure§ti, §i Inca o specie de Helix (II. lutescens), care se gase§te mai ales In regiunea colinelor, pre-cum §i o frumoasa §i mare varietate (?) de II. pomatia, ce se gase§te In padurile Craiovei.
in resumat, printre Gasteropodele ce-mi a fost cu putinta sa determin cu mai mult5, sigurantä, sint : Helix pomatia cu o varietate craiovensis, II. lutescens, II. obvia, II. austriaca, II. faustina, H. ericetorum, Limax agrestis, L. maximus, Bulimus reversalis, B. tridens var. albolimbatus, B. detritus, Clausilia plicata, C. plumbea, C. transsilvanica, C. cana, Cyclostoma elegans, C. costulatum, Paludina vivipara, Limnaea ovata, L. palustris, L. stag-
nalis, L. glutinosa, Planorbis corneus, P. nitidus.
57
Cred eh' este interesantd, pentru Malanoln, gia Orli noastre, enumeratiunea speciilor trail_
silvanice, pe carl distinsul naturalist, D-1 It Albert Bielz, director al Museului din Hermann_
stadt, le-a trimis d-lu'l Gr. Steranescu, dimetorul Museului nostril de Istoria naturaM Succinea putris, S. oblonga, Hyalina nitenh,
II. nitidula, IL glabra, II. crystallina, II. (zo_ nitoides) nitida, IIelix rupestris. II. ruderata, II. solaria, II. triaria var. trinodis, II. persQnata, H. bidens, H. bidens var. major, II. carthusiana, H. fruticum, II. strigella, II. rubiginosa, H. incarnata, H. vicina, II. pulchella, IL banatica, II. arbustorum, II. aethiops, II. fautina, II. pomatia, II. lutescens, II. austriaca var. vindobonensis, II. obvia, II. obvia var. candicans, II. instabilis, Buliminus detritus, 13.
montanus, B. obscurus, B. tridens, B. tridens var. albolimbatus, B. reversalis, B. reversalis var. conjunctus, Cionella lubrica, Pupa frumentum, P. avenacea, P. muscorum, P. pygmaea, Balea IIaueri, B. glauca, B. glauca var. minor, B. livida, B. livida var maxima, Clausilia canescens, C. bogatensis, C. elegans, C. elegans var. cerasina, C. Meschendorferi, C. regalis, C. regalis var. costulifera, C. plumbea, C. straminicollis, C. straminicollis var. minor,
58
C. straminicollis var. Boligeri, C. Fussiana, C.
pruinosa, C. pruinosa var. obesa, C. Bielzi, C. marginata, C. transsilvanica, C. laminata, C. orthostoma, C. rugicollis, C. pagana, C. elata, C. dubia, C. concillians, C. fallax, C. plicata,
C. latestriata, C. pumila, C. cana, Limnaea auricularia, L. minuta, L. stagnalis, L. palustris, L. fusca, L. peregra, Physa hypnorum, Planorbis contortus, P. corneus, P. corneus var. similis, P. marginatus, P. septemgyratus, P. spirorbis, P. nitidus, Ancylus fluviatilis, Cyclostoma costulatum, Paludina vivipara, Neritina transversalis, Cyclas cornea, C. lacustris, Pisidium fontinale, P. cuneatum, Unio batavus, U. crassus, Anodonta cygnea.
Lucrari despre fauna speciala, Orel noastre lipsindu-ne, m6 folosesc de ce s'a soils despre
o parte din tarä (Dobrogea) In privinta petseirilor §i a in,sectelor, dintre earl foarte multe
trebue sá se afle §i prin Imprejurul BucurWilor.
59
ANEXA II
In «Note par le Dr. G. de Horvath Sur les Hémiptères du Haut-Balcan et de la Dobroudjan (extrait des Comptes-rendus de la Société entomologique de Belgique, séance du
1-er Mars 1884) gAsim urrnatoarele herniptere : Sehirus luctuosus, Tritomegas sexma-
culatus, T. biguttatus, Brachypelta aterrima, Odontotarsus grammicus, Psacasta exanthemathica, Eurygaster maura, E. hottentotta, Tri-
gonosoma aeruginosum, Podops rectidens, Sciocoris microphthalmus, Aelia acuminata, Eysarcoris melanocephalus, E. inconspicuus, Rubiconia intermedia, Staria lunata, Peribalus vernalis, Carpocoris fuscispinus, C. nigricornis, C. melanocerus, C. lynx, C. lunatus, Dolycoris baccarum, Palomena prasina, Piezodorus incarnatus, Rhaphigaster grisea, Tropicoils rufipes, Strachia ornata, S. pieta, S. decorata, S. oleracea, Picromerus bidens, Arma custos, Jalla durnosa, Zicrona coerulea, Acan-thostorna haemorrhoidale, Centrocoris variegatus, Ceraleptus gracilicornis, Dasycoris denticulatus, Syromastes marginatus, Verlusia rhombea, Gonocerus venator, Camptopus la-. teralis, Stenocephalus agilis, S albipes, The--
60
rapha Hyoscyami, Corizus crassicornis, C. capitatus, C. conspersus, C. parwnpunctatus, Lygaeus equestris, L. militaris, L. saxatilis, Peritrechus gracilicornis, Microtoma carbonaria, Pachirnerus phceniceus, P. Bardanae, Beosus luscus, Aradus truncatus, Monanthia Cardui, Nabis lativentris, Prostemma aeneicolle, P. sanguineum, Coranus tuberculifer, Reduvius annulatus, B. iracundus, Opsicoetus personatus, Lyctocoris campestris, Phytocoris Ulmi, Derceocoris laniarius, Agalliastes pullus. ANEXA III In a Hémiptères-Hétéroptères de la Do-
broudja, par A. L. Montandonn gdsim urmatoarea list& de hemiptere, In care nu figureath sped& semnalate deja de D-1 Horvath In Dobrogea, i pe earl c1-1 Montandon le are Insemnate In lista d-sale cu asterisc : Geocorisae.
Pentatom ides. Coptosoma globus, Odontotarsus grammicus, Eurygaster maurus, E. hottentotta, Ancyrosoma albolineatum, Derula fla-
61
voguttata, Podops incerta, Cydnus nigrita, Geotomus elongatus, Sciocoris sulcatus, S. Hel-
feri, S. terreus, Oelia acuminata, Oe. rostrata, Neottiglossa leporina, Eusarcoris inconspicuus,
E. lynx, E. baccarum, Palomena prasina, Euridema spectabile, E. festivum, E. festivum var. pictum, Jana dumosa. Coreides. Spathocera lobata, Syromastes marginatus, Verlusia rhombea, PseudophIceus Falleni, Coreus hirticornis, C. denticulatusAlydus calcaratus, Corizus crassicornis, C. ca, pitatus, C. parumpunctatus, C. tigrinus, C. crassicornis var. abutilon, Agraphopus Lethierryi, Myrmus miriformis, Chorosoma Schillingi. Berytides. NeIdes tipularius, Berl tus montivagus, B. geniculatus, Metacanthus elegans.
Lygaeides.
Lygaeus fam il i a ris, Lygaeoso-
ma reticulatum, Nysius senecionis, N. punctipemils, Cymus melanocephalus, C. claviculus, Ischnodemus sabuleti, Dim orphopterus blissoides , Blissus Doriae, Henestaris geocoriceps, Geocoris erythrocephalus, G. ater var. albipennis, IIolocranum Saturejoe, Camptotelus lineolatus, Microplax albo fasciata, Me-
topoplax origani, M. origani var. cingulata, Rhyparochromus chiragra, R chiragra var. sa-
62
bulicola, Icus angularis var. hungaricus, Tropistethus holosericeus, Pterotmetus staphylinoIdes, Ischnocoris hemipterus, I. punctulatus, Lamprodema maururn, Plinthisus hungaricus, P. hungaricus globosus, Peritrechus nubilus, P. nubilus var. tibialis, Calyptonotus Rolandri, Aphanus quadratus, A. pineti, A. vulgaris, Beo-
sus erythropterus, Emblethis verbasci, E. ciliatus, Eremocoris podagricus, Notochilus contractus, Pyrrhocoris apterus.
Tingidides. Piesma Kochiae, P. maculata, Serenthia atricapilla, S. femoralis, S. minuta, Eurycera teucrii, Monanthia auriculata, M. crispata, M. capucina, M. Montandoni, M. Wolfffi, M. lupuli, M. vesicufifera.
Phymatides. Phymata crassipes. Aradides. Aradus dilatatus, A. annulicornis. Hebrides. Hebrus ruficeps. Hydrometrides. Microvelia Schneideri. Reduvides. Ploiaria culiciformis, Harpactor iracundus, Coranus nyptius, C. subapterus, Prostemma guttula, Allmorhynchus flavipes, Nabis brevipennis, N. ferus. Saldides. Salda pallipes, S. lateralis. Cimicides. Piezostethus lativentris, P. obliquus, Anthocoris gallarum-ulmi, Triphleps nigra, T. Horvathi, T. minuta.
63
Capsides. Miris calcaratus, M. Imvigatus, Me-
galoceroea erratica, M. ruficornis, Phytocoris ulmi, P. varipes, Calocoris bipunctatus, C. chenopodii, C. vandalicus, Megacoelum infusum, Oncognathus binotatus, Orthops Ka knit, Cyphodema rubicunda, Pceciloscytus Gyllenhali, P. unifasciatus, P. cognatus, Camptobrochis punctulata, C. lutescens, C. Putoni, Liocoris tripustulatus, Capsus laniarius, Pilophorus cinnarnopterus, P. perplexus, P. confusus, Systellonotus triguttatus, IIalticus luteicollis, II. apterus, Labops vittipennis, Globiceps sphegiformis, lleterotoma merioptera, Oncotylus setulosus, 0. viridiflavus, Macrotylus Paykulli, Plagiognathus bipunctatus, P. albipennis, Chlamidatus saltitans, Campylomma verbasci. Hydrocorisae.
Nameorides. Naucoris cimicoIdes. Corixides. Corixa atornaria, C. lugubris, C. hieroglyphica. ANEXA IV
In a Coleopterele de pe domeniul Bro§teni
64
din judetul Suceava, de Gr. Stefa'nescun, co lectiunea d-luI .11fontandon, ddruitä Museului nostru de Istoria naturaM, gásim urmätorul catalog, In care nu s'ail trecut acele specii ce se vèd figurlind ca colectate prin Imprejurul Bucure0i1or, 0 pe cari le-am trecut la locul lor : Cicindelides. Cicindela campestris, C. germanica, C. hybrida, C. sylvicala. Carab ides. Omophron limbatum, Notiophilus aquaticus, N. biguttatus, Elaphrus cupreus, E. uliginosus, E. Ulrichi, Nebria picicornis, N. brevicollis, N. Gyllenhali, Procrustes rugosus, Carabus monitis, C. cancellatus, C. euchromus, C. arvensis, C. nodulosus, C. auroniteus, C. violaceus, C. glabratus, C. linnaci, C. convexus,
C. intricatus, C. irregularis, C. Besseri, Calosoma sycophanta, C. inquisitor, Gyrus rostratus, Brachinus crepitans, Gymnidis humeralis, Blechrus glabratus, B. plagiatus, Lionychus quadrillum, Lebia crux minor, Glivina fossor, Dyschirius globosus, Loricera pilicornis, Panagacus crux major, Callistus lunatus, Chlaenius vestitus, C. Schranki, Oodes holopioides, Eicinus depressus, Broscus Cephalotes, Stomis rostratus, Anisodactylus signatus, A. binotatus, A. binotatus v. spurcaticornis, Bradycellus collaris, Harpalus punctulatus, II. ruticornis, II.
65
griseus, II. gneus, II. honestus, 11. latus, II. Icevicollis, II. servus, Stenolophus teutonus, Acupalpus meridianus, A. flavicollis, Pzecylus cupreus, P. Coyi, P. lepidus, Feronia vernalis,
F. vulgaris, F. nigrita, F. strenua, F. oblongopunctata, Steropus rufitarsis, Pterostichus niger, P. fossulatus, P. jurinei, P. foveolatus, P. Muhlfeldi, Haptoderus unctulatus, Abax Striola, A. parallela, Molops terricola, Amara cornmunis, A. vulgaris, A. trivialis, A. acuminata,
A. familiaris, A. ingenua, A. aulica, A, fulva, Sphodrus (nedeterminat), Galatus cisteloides, G. fulvipes, G. metallicus, G. melanocephalus, G. microplerus, Anchomenus angusticollis, A. albipes, A. 6 punctatus, A. parum-punctatus,
A. versutus, A. atratus, Olisthopus Sturmi, Trechus latus, T. longicornis, Blemus areolatus, Tachypus flavipes, T. palipes, T. caraboides, Bembidium punctulatum, B. pygmwum,
B. Schuppeli, B. tenellum, B. articulatum, B. 4 maculatum, B. modestum, B. nitidulum, B. decorum, B. fasciolatum, B. tricolor, B. obsoletum, B. femoratum, B. ustulatum, B. varium, Tachys 4 signata, T. nana, T. nigrifrons. Hydrocanthares. Dytiseus marginalis, D. marginalis conformis, Agabus maculatus, A. paludosus, A. guttatus, A. biguttatus, Hydro5
66
porus griseostriatus, H. planus, II. marginatus, II. nigrita, IIaliplus ruficollis, Gyrinus natator, G. minutus, Oretochilus villosus. Palpicornes. Ilydrobius fuscipes, Laccobius, minutus, L. (nedeterminatä), Limnebius truncatulus, Helophorus granularis, H. glacialis, Ochtebius pellucidus, Hydraena testacea, Cyclonotum orbiculare, Sphaeridium scarabaeoides, S. bipustulatum, Cercyon hcmonhoidale, C. pygmaeum, Cryptopleurum automarium. Brachelitres. Paederus brevipennis, P. limnophilus, Stenus circularis, S. pallipes, S. tarsalis, S. similis, Bledius fracticornis, Platystethus alutaceus, P. arenarius, P, capito, Oxy-
telus rugosus, 0. nitidulus, 0. tetracarinatus, Omalium florale, Proteinus brachypterus. Scydmenides. Scydmenus scutellaris, S. collaris, S. denticornis, S. hirticollis, S. confusus, S. Wetterhali, Eutheia scydmoenoides. Clavicornes. Necrophorus fossor, N. mortuorum, Silpha reticulata, S. tristis, S. obscura, Amphicyllis globus, Tricopteryx grandicollis, T. Montandoni, Scaphidium 4 maculatum, Scaphium boleti, IIister helluo, II. unicolor, H. cadaverinus, II. ventralis, H. purpurascens, H. (nedeterminat) II. 12 striatus, H. 14 striatus, Epuraca aestiva, E. obsoleta, Nitidula bipus-
67
tulata, N. obscura, Meligethes rufipes, M. umcus, M. umbrosus, M. picipes, M. egenus, M. friwaldshyi ? M. (nedeterminat), Gychramus punctatus, G. fungicola, G. alutaceus, Gybocephalus exiguus, Ips 4 punctulata, Rhizopha-
gus ferrugineus, It dispar, Peltis ferruginea, Sarrotrium clavicorne, Corticus tuberculatus, Bitoma crenata, Gerylon histeroides, Silvanus frumentarius, Criptophagus Schmidti, C. pilosus, O. scanicus, C. cellaris, Paramecosoma abietis, P. inclanocephala, Atornaria nana, A.
fuscata, A. pusilla, Lathridius angulatus, L. transversus, L. minutus, Corticaria piligera, C. foveola, C. elongata, C. gibbosa, C. transversalis. C. distinguenda, Monotoma picipes, Mycetophagus 4 pustulatus, M. 4 guttatus, Byturus sambuci, Dermestes lardarius, Anthrenus scrophulariae, A. muscorum, A. (nedeterminat),
Byrrhus ornatus, B. pilula, B. fasciatus, Cytilus varius, Simplocaria semistriata, Limnithus pygmmus, Georyssus pygmmus, Parnus striato punctatus, P. vienensis, P. auriculatus, Elmis Mangenti, E. aenacus, E. parallthpipedus.
Pectinicornes. Dorcus parallelipipedus, Platycerus caraboides, Ceruchus tenebrionides, Sinodend ron cylindricum.
68
Lame Incomes. Copris lunaris, Onthophagus fracticornis, 0. nuchicornis, 0. lemur, 0. furcatus, 0. Schreiberi, 0. (nedeterminat), Aphodius erraticus, A. fossor; A. Schibalarius, A. iimetarius, A. rufescens, A. alpinus, A bimaculatus, A. punctato suleatus, A. conspulus,
A. rapes, A. depressus, Odontacus mobilicornis, Geotrupes stercorarius, G. sylvaticus, 0. vernalis, Lethrus cephalates, Scrica holosericea, Rhizotrogus assimilis, R rufescens, (nedeterminat), Melolontha vulgaris, M. (nedeterminat), M. idem, Anomala aurata, A. Frischii, A. (nedeterminat), Phyllopertha horticola, Getonia aurata, G. speciosissima, Osmoderma eremita, Trichius fasciatus, T. abdominalis, Valgus hemipterus. Sternoxes. Dicerca (nedeterminat), Pocciloneta (nedeterminat), Ancylocheira rustica, A. punctata, Eurythyrea austriaca, Antoxia salicis, A. 4 punctata, Adelocera fasciata, Lacon murinus, Elater sanguineus, E. Poinonae, E. poH.
morum, E. bacteatus, E. tristis, E. aethiops, E. nigrinus, Gryptohypnus riparius, G. tetragraphus, G. flavipes, G. minutissimus, Melanotus piceus ?, Lirnonius cylindricus, L. Bructeri, Athous niger, A. undulatus, A. montanus, Corymbites cupreus, C. haematodes, C. aeneus,
69
C. germanis, Agriotes obscurus, A. pallidulus, A. scapulatus, Sericosomus marginatus, Adrastus limbatus, A. lacerlosus, Campylus linearis. Malacodermes. Dascillus cervinus, Dictyopterus sanguineus, Malahius (nedeterminat), Dasytes caeruleus. Terediles. Trichodes apiarus, Corynetes cae-
ruleus, Cis boleti, C. hispidus, C. castaneus, Anobium seriatum. Tenebrionides. Blaps similis, B. (nedeterminat), Opatrum (nedeterminat), Bolitophagus reticulatus, Diaperis boleti, Schapidema aenea,
Uloma Perrondi, Tenebrio obscurus, T. molitor, Anoncodes rufiventri, Oedemera similis. Curculionides. Sciaphilus lurida, Sitones muricatus, S. flavescens, S. crinitus. Polydrosus intermedius, Tanimecus palliatus, Clorophanus viridis, Otiorhynchus fuscipes, 0. pauxilus, Trachyphlacus scabriculus, Phyllobius viridicollis, Molytes carinarostris, Alophus triguttatus, Phytonomus rumicis, Lepyrus binotatus, I Iylobius abietis, H. pinati, Anoplus plan-
tails, Apion pubescens, A. vernale, A. fagi, A. vireus, Bhinchites braceicae, B. planirostris,
B. betulae, Balaninus nucum, Orchestes scutelaris, 0. fagi, 0. populi, 0 salicis, 0. stigma, Cionus verbasci, Gymnatron graminis, Sc le-
70
ropterius serratus, Centorynchus melanarius, C. marginatus, C. clorophanus, Rhinoncus castor, 11 bruchoides, Sitophilus granarius, Rhincolus chloropus, IIilastes ater, H. cunicularius, II. decumanus, II. palliatus, Polygraphus pubescens, Xyloterus lineatus, Crypturgus pusilus, Bostricus typographus, B. cembrae, B. saturalis, B. calcographus, B. bidens, Dryocactes autographus, Thamnurgus vamulorum, Anthribus albinus, Brachitarsus varius, Bruchus rufimanus. Longicornes. Prionus coriarius, Cerambix (nedeterminat), Tetropium luridum, Asemum striatum, Criocephalus rusticus, Clytus liciatus, C. capra, C. semipunctatus, C. Herbsti, C. mis-
ticus, Necydalis major, N. minor, Dorcadion muragi, D. rufipes, Morimus funereus, Lamia textor, Monohammus sartor, Astynomus ocdills, A. griscus, Acanthoderes varius, Pogonocherus fasciculatus, P. hispides, Agapanthia angusticollis, Saperda perforata, S. dealaris, Oberea oculata, Rhagium inequisitor, R. indagator, Toxotus cursor, Pachita lamed, P. 4 maoulata, P. clathrata, P. virginea, P. collaris, P. cerambyciformis, Strangalia melanura, Lep-
tura vireus, L. testacea, L. cicta, L. sangui-
71
nosa, L. sanguinolenta, L. maculicormis, Anoplodera lurida, Gramonoptera loevis.
Phitophages. Orsodactea cerasi, Donacia discolor, Lerna puncticollis, L. cyanella, Crioceris merdigera, C. brunnea, Clythra 4 punc-
tata, C. cyanea, Brornius obscurus, Pachnephorus arenarius, Cryptocepbalus frenatus, C. variabilis, C. interruptus, C. violaceus, C. sericeus, C. aureolus, C. hypocheridis, C. pini, C. moroei, C. flavescens, C. vittatus, C. bilineatus, C. minutus, C. geminus, C. querceti, Pachibrachys histrio, P. sinuatus, Timarcha lomnichi, T. metalica, Chrysornela staphylea, C. marcasitica, C. crassimargo, C. purpurascens, C. dahli, C. rufa, C. varians, C. goettingensis, C. globipennis, C. hoemoptera, C. marginata, C. fastuosa, C. polita, C. fuscata, C. speciosa, C. speciosissirna var. troglodytes, C. cacaliae, C. gloriosa, C. alcyonea, C. (nedeterminat), C. intricata, Lina aenea, L. collaris, L. cuprea, L. populi, L. tremulae, Gonioctema virninalis nigra, G. sex punctata, G. punctata, G. pallida, Gastrophysa polygoni, Plagioderma arrnoraciae, Phaeden carniotica, P. betulae, P. cocheleariae, P. hederae, Phratora vulgatissima, P. vitellinae, Prasocuris, margi:-.
nella, Adimonia tanaceti, A. rustica, A. ca-
72
praea, Galeruca lincola, Agelastica alni, Luperus betulinus, Crepidodera ferruginea, C. nitidula, C. Mooderi, Graptodera oleracea, Aph-
thona atrocaerulea, Phyllotreta atra, P. nemorum, P. undulata, P. nigripes, P. flexuosa, P. tetrastigma, Plectioscelis Sahlbergi, P. aridella, Mniophila muscorum, Thyamis atriceps, T. brunnea, T. atricapilla, T. palida, T. lurida, T. picipes, 1'. thoN acica, T. parvula, Psylliodes attenuata, P. affinis, Cassida murraea, C. sanguinosa, C. rubiginosa, C. thoracica, C. vipex, C. chloris, C. nobilis, C. nebulosa, C. obsoleta, C. equestris, C. hemispherica. Erotiles. Triplax aenea, Tritoma bipustulata, Engis humeralis. Stacicolles. Licoperdina succinella, Mycetina cruciata, Endomichus coccineus.
Securipalpes. Adalia obliterata, A. bipunctata, A. var. 6 pustulata, IIarmonia 12 pustulata, Coccinela variabilis, C. hieroglyphica, Cla-
via 14 guttata, Chilocorus renipustulatus, Lasia globosa, Anatis ocellata, Mysia oblongoguttata, Scymnus frontalis, S. abietis, S. fasciatus, S. impexus, S. discoideus, S. haemorrhoidalis.
73
ANEXA V
in aBul. de la Soc. imp. des Naturalistes de Moscou, An. 1888 No. 1D gasim : Die schädlichsten Insekten des Tabak in Besserabien von Prof. K. Lindeman : Insecte vátAmátoare tutunuldi si porumbulul:
Opatrum intermedium, 0. pusillum, Pedinus femoralis, Platyscelis gages. Insecte vatämátoare numai tutunului : Melanotus rufipes, Athous niger, A. scrutator, Agriotes pilosus, Thrips Tabaci. ANEXA VI
In uMémoire sur les Oiseaux observes par le Compte A. Alléon dans la Dobrodja et la Bulgarie, 1884, Constantinople,D gäsim urmätoarele pàsëri : Corvus corax, C. cornix, C. frugilegus, C. monedula, Pica caudata, Garrulus glandarius, Bombycilla garrula, Pastor roseus, Sturnus vulgaris, Parus major, P, coeruleus, P. lugubris, P. caudatus, P. biarmicus, P. pendulinus, Regulus cristatus, R. ignicapillus, Pious martius, P. major, P. leuconotus, P. medius, P. minor, P. viridis, P. canus, Sitta
74
europea, Certhia farniliaris, Yunx torquilla, Cuculus canorus, Upupa Epops, Coracias garrula, Merops apiaster, Alceclo ispida, Oriolus galbula, Turdus merula, T. torquatus, T. pilaris, T. viscivorus, T. iliacus, T. musicus, T. Naumanii, Petrocinela saxatilis, Saxicola oenanthe, S. saltator, S. leucomela, S. rubetra, S. stapazina, S. rubicola, Luscinia philomela, Rubecula familiaris, Erythacus phoenicurus, E. tithys, Lusciola erythogastra, Cyanecula ccerulecula, Accentor modularis, Sylvia atrica-. pilla, S. hortensis, S. corruca, S. cinerea, S. nisoria, Calarnoherpe turdoides, C. arundinacea, C. palustris, Cettia Melanopogon, Calamodyta phragmitis, Troglodytes vulgaris, Muscicapa nigra, M. collaris, M. grisola, Erythrosterna parva, Hirundo cahirica, H. riparia, Cypselus murarius, C. alpinus, Caprimulgus europaeus, Lanius excubitor, L. minor, L. collurio, Motacilla flava, M. melanocephala, M. alba, M. sulphurea, Anthus campestris, A. arboreus, A. pratensis, A. servinus, A. spinoleta, Alauda arvensis, A. brachydactyla, A. calandra,
A. sibirica, A. cristata, Emberiza milliaria, E. melanocephala, E. citrinella, E. cia, E. hortulana, E. schoeniculus, E pyrrhuloides, E. nivalis, Pyrrhula coccinea, Serinus meridionalis,
75
Coccothraustes vulgaris, Fringilla chloris, Pas-
ser domesticus, P. montanus, Fringilla coelebs, F. montifringilla, Carduelis elegans, Fringilla spinus, Cannabina linota, Linaria borealis,
L. rufescens, Bubo maximus, Otus vulgaris, 0. brachyotus, Strix aluco, Noctua minor, Circus rufus, C. cyaneus, C. cineraceus, C. Swain-
sonii, Astur palumbarius, A. radius, Accipiter nisus, Buteo vulgaris, B. desertorum, B. ferox, Archibuteo lagopus, Circoetus gallicus, Milvus regalis, M. niger, Falco sacer, F. lanarius, F. subbuteo, F. Eleonorae, F. vespertinus, F. lithofalco, F. tinnunculus, F. cenchris, Pandion haliaetus, Aquila pennata, A. clanga, A. noevioides, A. imperialis, A. fulva, Haliaetus albicila, Vultur fulvus, V. monachus, Cathartes percnopterus, Pernis apivorus, Columba palum-
bus, C. oenas, C. turtur, Perdix coturnix, P. cinerea, Otis tarda, 0. tetrax, Glareola pratincola, Oedicnemus crepitans, Pluvialis apricarius, Charadrius helveticus, Ch. morinellus, Ch. hiaticula, Ch. minor, Ch. cantianus, Vanel lus cristatus, Grus cinerea, G. virgo, Ciconia alba,
C. nigra, Plata lea leucorodia, Falcinellus igneus, Ardea cinerea, A. purpurea, A. alba, A. garzetta, A. comata, A. minuta, A. stellaris, Nycticorax europaeus, Numenius arquata, N.
76
tenuirostris, Scolopax rustico-rusticola, S. ma
jor, S. gallinago, S. gallinula, Tringa platyrhyncha, T. subarquata, T. cinclus, T. minuta, T. Temminckii, T. arenaria, Totanus griseus, T. calidris, T. glareola, T. ochropus, T. hypoleucos, Machetes pugnax, Totanus stagnatills, Haemotopus ostialegus, Strepsilas interpres, Himantopus melanopterus, Recuvirostra avocetta, Lobipes hyperboreus, Rallus aquaticus, K crex, R. porzana, R. minutus, Gallinula chloropus, Fulica atra, Stercorarius longicaudus, Larus argentatus, L. fuscus, L. Canus, L. niveus, L. leucophthalmus, L. tenuirostris, L. ridibundus, R. melanocephalus, L. minutus, Sterna caspia, S. angelica, S. cantiaca, S. hirundo, S. minuta, S. hybrida, S. fissipes, S. leucoptera, Phalacrocorax pygmaeus, Ph. carbo, Pelecanus onocrotalus, P. crispus, Cygnus ollor, C. ferus, Anser cinereus, Anas ta-
dorna, A. casarca, A. boschas, A. stropera, A. clypcata, A. Penelope, A. acuta, A. querquedula, A. crecca, Fuligula rufma, F. cristata, F. ferina, F. nyroca, Clangula glaucion, Erimistura leucocephala, Mergus merganser, M. serrator, M. albellus, Podiceps cristatus, P. rubricollis, P. auritus, P. minor, Colymbus arc ticus.
77
ANEXA VII In «Jahrbuch des ungarischen KarpathenVerei nes, Jahrg. 18 8 9, n la articolul « Verzeich-
niss der im Vereins-Museum befindlichen Gegenstande,n gásim catalogate urmátoarele paseri i mamifere : Páskr1.
Rapaces. Vultur monachus, Gyps fulvus, Neophron percnopterus, Milvus regalis, M. ater,
Cerchneis tinnunculus, C. cenchris, Erythropus vespertinus, Hypotriorchis aesalon, Falco subbuteo, F. peregrinus, F. lanarius, F. palumbarius, Accipiter nisus, Pandion haliaetus, Aquila naevia, A. clanga, A. imperialis, A. chrysaetus A. fulva, Haliaetus albicilla, Circaetus gallicus, Pernis apivoris, Archibuteo lagopus, Buteo vulgaris, Cirsus aeruginosus, C. cyaneus, C. cineraceus, Nyctea nivea, Surnia
nisoria, Athene passerina, A. noctua, Nyctale Tengmalmi, Syrmium aluco, S. uralense, Strix flammea, Otus vulgaris, Bubo maximus, Scops Aldrovandii, Brachyotus palustris. Fissirostres. Caprimulgus europaeus, Cypselus apus, C. melba, IIirundo rustica, II. urbica, II. riparia, II. rupestris.
78
Insessores. Cuculus canorus, Merops apiaster, Alcedo ispida, Coracias garula, Oriolus galbula.
Coraces. Pastor roseus, Sturnus vulgaris, Pyrrhocorax alpinus, P. graculus, Lycos monedula, Corvus corax, C. corone, C. cornix, C. frugilegus, Pica caudata, Garrulus glandarius, Nucifraga caryocatactes. Scansores. Gecinus viridis, G. canus, Dryocopus martius, Picus major, P. medius, P. minor, Picoides tridactylus, Junx torquila, Sitta caesia, S. europaea, S. syriaca, Tichodroma muraria, Certhia familiaris, Upupa epops.
Captores. Lanius excubitor, L. major, L. minor, L. rufus, L. collurio, Muscicapa grisola, M. parva, M. luctuosa, Bombycilla garula,
Accen tor alpinus, A. modularis, Troglodytes parvulus, Cinclus aquaticus, Poecile borealis, P. lugubris, Parus ater, P. cristatus, P. major, P. coeruleus, P. cyaneus, Acredula, caudata, Panurus biarmicus, Aegithalus pendulinus. ANEXA VIII Mamifere transilvanice.
Plecotus auritus, Vesperugo discolora, V. Nisolnii, V. serotinus, V. Pipistrellus, Talpa
79
europaea, Sorex vulgaris, S. alpinus, S. pygmaeus, Crossopus fodiens, Crocidura Araneus, Erinaceus europaeus, Fells catus, Canis vulpes, Me les Taxus, Mustela Martes, M. Erminea, M. vulgaris, M. Putorius, Lutra vulgaris, Sciurus vulgaris, Arctomys Marmota, Myoxus Glis, M. Dryas, M. quercinus, M. avellanarius, Cricetus frumentarius, Mus Musculus albinus, M. sylvaticus, Arvicola nivalis, A. nivalis alpinus (?),
A. agrestis, A. glareolus, A. amphibius, Mus Rattus, Lepus timidus, L. Cuniculus, Cavia Cobaya, Cervus Capreolus, Capella Rupicapra, Sus scrofa ferox, Ursus Arctos.
PARTEA II § 1. Vechiul Bucuresti.1) Bucureecti d'acum opt-deci de anr nu mai turista, i archeologul, or-cat de clipiat ar fl de dorints de a'l de-
eerie, mil sr mai put4 da de urmi, tot ast-tel cum nit se mal p6te onutface locul wide ftt WI data Troia. Alexendra LAzireseul.
Inca de pe la finele secolului a XIV-lea Mircea-Vodti cel Bètran Meuse din Bucuresti, fundat cam cu un secol mai 'nainte, resedinta 1) In privinta originiT numeluT Bucurefti sint da vet:4 siunT. Dup una, cuventul acesta ar deriva de la cuventul
bucurie; nu sint pentru aceasta verslune, pentru a din bucurie nu poate &A se formeze bucurem-bucuresci-Bucu-
refti. 0 asta versiune este ea Bucurefti ar deriva de la
numele propria Bucur, lucru graniaticalmente posibil. Legenda bisericil lui Bucur face plausibila aceastil derivatiune. Bucur ar fi fost un posesor al locurilor carl, trecênd in stapanirea succesorilor lui, ce nu puteaa fi numitl de cAt Bucureftil (Bucur-Bucurescu-BucuresciT), s'a numit oi cle Bucureftn, qi satul sail crawl cladit pe aceste locurT
a luat si el numele Bueurefti, precum de la Drava, Stoian, .Dragontir, Stefan etc. s'aa numit Drdganefti, Stolenefti, Dragontireftl, Steflinefti.
8I
de iarol a Domnilor Tarii Románeti, zidind aci Curtea dornneasca., a carei bisericá avea sa se nurneasca, mai tArchil Curtea Vechie
(biserica de pe strada Carol I cu hramul Buna-Vestire). Cu toate acestea, dupa un interval de mai bine de un secol i jum6tate de revdinta domneasca, adica pe la 1560, crawl acesta, ce se Intindea pe cfina malului sang al DImbovitei, cfabia merita numele de thrgulet. Noua Carte domneasca, zidita de MirceaVod5, Ciobanul, erea cl'axlitA tot pe malul stâng al Dlinbovitei, dar mai la vale de Ourtea
Vechie §i In fata Inndimii pe care se aft& bisericuta lui Bucur.1) Aceasta Curte trebuiea sa presinte mai mult aspectul unei cerati Intarite, §i sa fie aprovisionata cu toate necesarele unei cetati, ca una ce erea avclata pe un loc vs, In apropiere de Dunáre §i lipsit de ori-ce aparare naturalii.8) Mircea-Voc15, Ciobanul zidise In zidurile acestel cetatui biserica
clornneascä, In care la 1560 trebuia sä fie In-
gropat, lasand sa domneasca pe sotia sa, Doamna Chiajna, Impreuna cu fiul sèti cel mai mare, Petru Sqhiopul. 8) I) Odobescu, Doamna Chiajna. t) Odobescu, idern. 3) Odobescu, idem. Tunusli, Ivropim
ç 13Anicq. 6
Sin littilikat davaajaiwi :
..
ii
.....
,,,:
--_,,,
!i,...,:-:!..
,Igmt
4L
,
J'pdA&,w. lift
Möfflistirea Radu-Vodä innainte de restaurare.
83
Este positiv ca. In acea epoch', Curtea dornneasca, orl forma marginea sudica a ora§ului,
orl erea In apropiere de aceasta margine ; eac`i Constandin Capitanul 1) Vice Ca Alexandru
Voda, al doilea fia al lui IVircea §i al Chiajnei,
a zidit la 1575, 2) arlica la §apte ani dupe suirea sa pe tron, mOnastirea Radu-Voda din
jos de Bucure" N'avern alte date despre cele-l-alte márgini ale Bucure§tilor din acea epoca; putern Insa presupune ca ora§ul nu trecuse Inca pe malul drept al DImboviteT, 0 ca nu se Intindea prea rnult mai sus de Curtea Vechie. Bazez aceste presupunerl antahl pe faptul ca Donmil, §i prin urmare 0 Boierii, petrecênd vara la TIrgovi§te, nu simtiati nevoia de case Inconjurate de gradini resfatate, gradini carI de preferinta trebuia sa se faca pe partea dreapta a rIului ; §i al doilea pe Imprejurarea ca, de oare-ce curtea clornneasc5,
se arclase pe rill la vale, oraul se Intindea §i el tot In acea directiune, pe &and partea din sus a lui se pAräsiaDe la 1716 lncoa, unica re§edinta a Dornnilor devenise numal Bucure§tii, adica Domnii 1) In Odobescu, idern.
9 Tunusli, idem.
84
nu mai petreceati vara la TIrgoviste, cum fd,
cuserd, cei de Ora atunci.1) In tot acest interval, adica in timp de doä secole si jumatate, orasul trebuie sti se fi rnárit si Infrumusetat mult ; pentru-cd, numal peste sapte-deci-
si-trel de ani, la 1789, adicti acum un secol aBucurestii se inconjoarg In 3 ore, si prin mijlocul lui trece DImbovita, «are populatiune de 2) In 88 de mahalale,
«3 scoale pentru greceste, latino-slavoneste si rurnâneste,
a1 spital, 1 asil de copii orfani, «16 hanuri, al7 ramdstiri, 9 paraclisuri, 58 de biserici de zid (autorul clice de piatrd), 13 biserici de lernn,
«17 cisrnele, 3 bdi, 1 turn.
cci mai 'nainte d'a fi Bucurestii singura capital& a Orli, toti alergail In acest oras ca I) Se stie el prima resedinta, a Domnilor munteni a fost Campulungul, a doua Curtea-de-Arges, a treia Tirgovistea si in fine a patra Bucurestif. Asemenea resedintele Banatului OltenieT ail fost succesiv : Turnu-Severinul, Strehaia si Craiova. (Tunusli, idem). I) Autorul nu pune nicT un numer, ci lasii, numaT un spatia gol.
85
sä Inv* manierele §i obiceiurile lurnii, ca unul ce fusese lnnainte de resbel un boo celebru §i frumos.» ') i dup5. resbel (sä fie acest resbel cel din timpul MI Mavrogheni ?) Bucure§til §i-a con-
tinuat faima sa; cad iat5, ce dice Le Spectateur du Nord, décembre 1801, P. 317:2) «Pendant que la France devenait barbare, il y avait des pays barbares qui devenaient fran1)
II ape-pas:ell tir Insaxixcc, carte tipAritA in BucurestI la
1789. Pe prima paginA a acesteT carti se citeste cA Deserierea aceasta a Romania este tradusA din frantuzeste in Vele lul Nicolae Petru Mavrocordat. Numele autorulul nu se vede nicAirea, numaT un Nicolae Lazaru din Ioanina dedicA aceastA carte luT Mavrogheni.
In prefatil (lice autorul, care se vede cA este un ofiter superior, ca a ordonat ofiterilor di facii harp exacte, pe
cat le permite neregularitAtile resbelului; cA le-a confruntat cu descrierile date de IspravniciT fle-cAruT judet; cft a fost ajutat de principele Cantacuzin si de Logoratul RomanieT, pre-cum (in aflarea positiunfior geografice a cator-va orase)
si de Academia Imperiall de stiinte; si di a fost condus
81 facit aceastA lucrare, pentru-cl rAia din experientA ca, hArtile si descrierile de pinA atund ale locurilor devenite acum teatrul de resbel intre Rusia si Poarta OtomanA, eread pline de greselT. Mai spune autorul ca in privinta Banatuhil CraioveT n'a putut sA tacit cercetArT minutioase, pentru-cl in tot timpul resbeluluT aceastA parte a RominieT a fost in stApanirea Turcilor. rn fine, in opt versurT de pe ultima pagina, se (Poe cA ceea-ce n'a putut sA se facA sub alti Domni (Descrierea prig, s'a fAcut sub Mavrogheni. 2) In Odobescu, Poetil NrAcArescT.
86
gals et quand le plus pur de notre sang rou-
gissait les ruisseaux des rues de Paris, la cour de Bucarest jouait a toutes sortes de petits jeux d'esprit; le hospodar lui-mêrne (A-
lexandru Moruz, 1793-1796) élevó par un Frangais, ami des Frangais, parlant notre Iangue presqu'aussi facilernent que nous, entouré
d'une demi douzaine de compatriotes expatries, dont il avait fait sa société intime, leur donnait l'exernple de mêler de la reflexion et
de la morale jusque dans les plus frivoles amusements etc.»
Bucurestii Inca de mult trebuie sä se fi Intins pe ambele laturi ale DImbovitei, adica pe valea acestui rlii si mai ales pe partea clreapt5, a lui. Fac aceasta ultima supositiune, 1-iii pentru-ca pe atunci valea nu erea supusa, la inun-
datiuni, DImbovita curgênd Intreaga pe un fund ce nu i se tnnaltase Inca prin deposite ; al 2-lea pentru-ca pamêntul vaii, find mult mai fertil de cat al malurilor Innalte, atragea pe Bucuresteni, carora le placea sä aiba Casele Inconjurate de vaste grklini de tot felul, mai ales de cand nu mai petreceati vara la Tlrgoviste ; al 3-lea pentru-ca d'a stanga Dim-
bovitel nu se vècl urme de cismele, In earl venia apa eine stie de unde prin olane de
87
pitment, cum se \TM pe partea dreaptd, a a cestur ; §i In fine al 4-lea pentru-cd pe partea dreapta a DImbovitei se W.W.I : Curtea
Domueascei de la mSnástirea din Dealu Spirii, miindstire zidita de MihaiiiBravul pe la finele secolului al XVI-lea, Curte
Domneasc5, care la 1812 a devenit Curtea Arset, In urma focului isbucnit chiar In cliva instaldril lui Man Caragea ; ') Mitropolia, care a fost ziditä de Constantin-Vodd Basarab pe la jurnëtatea secolului al XVII-lea ; pre-cum cele mai multe case boiere0i, cu imensele
Mr curp §i grddini, dintre earl unele mai existá Inca, de §i In ruini, iar altora nu le avem de cat numai urmele §i suvenirea. Tunusli,
In Istoria sa a Romdnid, ne
spune c Bucure§tii, pe la Inceputul acestui secol, avea 21 de MOndstiri cu hanuri, 7 Monästiri fard hanuri, 14 biserici de lemn, 51 de biserici de zid, 26 de hanuri (yell anexa 1). Din nenorocire Tunusli nu mai adaoga nimic despre Bucure§ti. 0 descriere a acestui ora§,
de §i cu totul recentä (Joanne et Isambert, Itinéraire de l'Orient, 1861), serve a ne ardta In ce se deosibe§te Bucure§tii de ast5,-cli de 1) Ion Ghica, ScrisorT.
Vechiul Han al lui Manuc, adi Marcie Hotel Dacia.
89
Bucure§tiI d'acum vre-o trei-clecl de anl ; iata
cum swiã acea descriere : Bucharest. Hotels : de France rue Mogochoi: ; de Vienne, national (ou Khan Karacatch) pres la rue Lipskani ; de Londres, d'Ahtenes, rue Tirgud'Afare, etc. Le plus confortable de ces hotels nous a paru etre celui de Londres ; dans pres-
que tous on pule frangais. Sur la place du theatre est le café Fialkovski, rendez-vous de la jeunesse elegante. Bucharest est une vine toute orientale, malgre certains aspects modernes. Les 127 églises (que le proverbe valaque porte par exa-
Oration au nombre de 365) sont pour la plupart le centre de quartiers distincts, batis sans régularite et composes de maisons particulières entourées de vergers et de jardins qui donnent A la ville, vue des hauteurs de la Métropole, l'aspect d'un decor vraiment ma-
gigue. On nomme ces quartiers mahalas ; il y en a plus de quatre-vingts. Le centre de la \dile modifie désagréablement cette premiere impression. C'est un amas de rues sinueuses1 Otroites, boueuses, sans trottoirs : une boux profonde en hiver, une poussiere suffocante en Ote, rendent la circulation fres penible aux pietons. Les blanches
90
constructions des palais des boyards tranchent
vivement sur l'aspect mesquin de la plupart des habitations
Mais les merveilles de Bu-
charest, pour un étranger, sont les deux admirables jardins publics appelés Tschismedji/u
et la Chaussée Mogochoi, cette dernière tra-
versée par la route de Transylvanie : elles peuvent rivaliser avec les phls belles promenades des capitales européennes. Bucharest est une ville justement renommée
par le charme exquis, la sociabilite de ses habitants, qualités surtout appréciables a des voyageurs frangais, qui peuvent s'étonner de trouver clans les salons d'une ville d'Orient la langue, les usages et l'éducation de la, meil-
leure société de Paris. Ceci s'applique a la boyarie et a une minorité très-cultivée de la bourgeoisie, car la grande majorité de cette dernière a garde la plupart des habitudes de l'Orient, et l'éloignernent des Valaques pour le commerce fait que la trés-grancle partie du tiers état de Bucharest est étrangere, comme
l'atteste l'énumération des rues neintzeaska (allemande), ovreaska (juive), frangaise, arménienne, etc.n
Sit aruncam acum, prin negura timpurilor,
91
o privire retrospectiva catre populatiunea bucuresteana% d'acum o suta de ani. Vedem ca piramida sociala" se lncepea cu isnafii, adic& negutdtorii i rneseriasii de tot felul, si se termina cu domnul. Intre acestia se interpu-
neail vre-o cate-va sute de boieri midi, d'asupra cárora venial boierii cei mart dintre Carl vre-o cati-va, eel mai sus pusi, formai Proti-Pentada. Din nenorocire, tabloul ce ne Infatiseaz& aceast& piramid& social& nu este dintre cele mai magulitoare pentru noi. Cu toate acestea, pentru respectul adevèrului i pentru ea s& arátám progresele realizate de noi Inteun secol, si mai ales In ultirnil trei-c,leci patru-cleci de ani, progrese clatorite institutiunilor liberale,
cu care tara aceasta a fost dotata, grape unul complex de Imprejurári anevoie de derma, sin-
tern sing s& punem lnaintea cititorului acest tabloil. 0 mai repet, tabloul Infatiseaza un moment din trecutul nostru, i acest moment este d'acum o suta de ani. Domnul erea un strein, cand original si extravagant, cand pe rand drept saü apasätor, bufon sail bigot si orn fárti de iubire pentru tar& Numit i impus Ora numal pentni putin timp,
el n'avea alte tint& de cat sd-si umple läilo
92
cu bani, pe cari-1 trirnetea In streinatate, pe de o parte pentru ca sa reintre In fondurile ,ce a cheltuit ca sa capete Domnia, iar pe de alta ca sa intretie relatiuni stilt-Ise cu sustiitoril lui de la Poarta. Domnul nu putea prin urmare sa% fie de cat un despot rapace. Boieril ceI marl, cu foarte putine exceptiunl,
formai o clasà de oameni cari, din causa despretului ce suferiail din partea Turcilor, despretuiail 0 eI, spre rësbunare, pe inferioril lor. Clasa aceasta, a Carel ocupatiune de predilectie erea intriga, avea ni0e moravurl cu totul orientale ; membrii el se Irnbracail §i lo-
cuiail ca Turcil cu earl aveail mare asemanare, 0 ca limba streinä, afar& de cea eleca, nu cuno0eail de cat limba turceasca, pe care o 0 vorbiail bucuros 0 o gasiail gratioasa. Nu vorbesc aci de acei indivic,11, para-
sip netrebnici, carI formai suita domnului 0 carI, coruptl cum ereail In tara lor natala, yeniail sa-0 verse veninul coruptiunii lor In societatea noastra, pe care o cop1e0ail cu moravurile lor desfrênate. Boierii de a doua §i de a treia mana ereatt oamenl taratorl, fat& cu superioril lor, mandri
0 arogantl, fat& cu inferiorii Mr, 0 nu erea lucru ce nu-1 faceail pentru bani. Suparacio0
93
si rèsvratitori, sugeail fara de mila sangele poporului, striviail pe eel slabi, ereall sèlbatici si aspri cu supusil lor, tirani In casa lor, cu un cuvênt arAtail toate semnele unuT guvernanfent despotic, sub care el Insisi ereail condamnatl sa trAiasca. Din norocire, aceastä trista stare de lucruri In privinta boierilor nu erea generala. Se gasiaa boieri cu sentimente nobile, cinstiti, cu o educatiune aleasa si cu o instructiune chiar superioarA- Causa Ca nu ereatt toti asea este, pe langa altele, si aceea ca majoritatea boierilor nu aveati nici o grije pentru educatiunea copiilor lor earl, chiar din pruncie, ereail Inconjurati de tigani robi, un substrat destul de important al societAtii bucurestene pe acele
timpuri, si ast-fel se obicinuiaa de mid a da ordine si a li se satisface toate capriciile, mai 'nainte d'a Inveta sa fie supusl. Isnaffi In fine, basa piramidel sociale orasanestI, ereail oameni inculti, indolenti si lacomb de bani. Suferiaii cu resignatiune toate Incalcarile de drepturi de om ce li se faceaci si nu cattail de cat sall exercite animositatile lor lntre dInsii, far& Insa sa ajunga vre-O data la crime sail omoruri vëdite. Intriga amoroasa,
erea ajunsa In aceastä clasa, pre-cum de alt-
94
mintrelea 0 'n cele-l-alte, din causa institutiunilor de pe acele timpuri, la apogett, 0 se exercita Intr'un mod cu atat mai dibacia, cu cat 0 mësurile profilactice In contra ei ereail mai aspre. tiintele, belele arte §i profesiunile fiberale ereail lucruri necunoscute pentru majoritatea Bucure0enilor. Studiul profund al clasicismului
elenic se facea pe o scarà. foarte Intinsa §i ar fi fost de un mare folos pentru literatura noastra, daca i se dedea o directiune inteligentà §i Inteadevèr national& Comertul propria clis, aceasta sorginte de bogätie, aceastá parghie puternica care a preocupat spiritele cele mai cugetatoare ; industria cea mare, acest factor al prosperitatil populatiunii ora§ene$1, ereail asemenea litere moarte
acum un secol. Dm& se facea pe lei pe colea ale ceva In aceste directiuni, aceasta se facea In modul eel mai primitiv din causa nepasarii
de progresele ce se Weal In alte parti, 0 mai numal prin ajutorul streinilor, indigenii ocupandu-se numai cu comertul interior. Ideea
de ucenicie, de corporatiune, de braslä, cum se dicea p'atunci, aceastà idee omoratoare orb-
carui progres, Impiedeca desvoltarea la care o natiune viguroasa §i stapana pe un pam'ent
95
rn6nos avea dreptul s5, aspire. Ideea aceasta s'a mAntinut mult timp In urm5,; dovad5, este apostila push pe petitiunea unui iiil de cavaf,
care cerea o functiune de la Stat: Auc,II cavaful s5, Indrbisneasea,
SA ceara slujb5, politiceasea ! Donit5,, cleste, c de caine,
E singura slava ce se cuvine.
Acest posornorit trecut nu trebuie 85, ne mahneasc5, ; din contra el trebuie sa ne facti s5, ne talim si s5, divinisam pe acel barbati geniall si cu dor de lath, earl ail stiut s5, conjure perpetuarea raului. Grape acestor barbati, grape Imprejurarilor si naturel ornenesti, grape imigratiunii In oras a stirpei viguroase a mazIlilor, a mosn.enilor si a altor locuitori din provincie, descendenti ai vechilor boierl
si al gloriosilor domni, cari In timpii de calamitate national& cautaser5, refugiii In satele si orasele departate de capital5,, molesita so-
cietate d'acum o sut5, de ani n'a ramas de cat ca o tristä suvenire. i, pre-cum lui Darwin 61 placea mai bine sa se creac15, descen-
dent al maimutei de cat al omului iesit perfect din rnainele Creatorului, dar apoi dege-
nerat, tot asa si nol trebuie s5, ne tam de
96
presintele nostru, care este strAnepotul regenerat al unui trecut ata de degenerat si opera proprielor noastre sfortäri (veclI anexa II).
ANEXA I MOneistiri cu hanuri: Mitropolia, Sf. Gheorghe, Co ltea (spital), Raclu-Voda, Miliaiii-Voda, Sf. Ion, Sdrindaru, Stavropoleos, Pogonianis, Z15,-
tail, Archimandritu, I3is. Tutulor Sfintilor, Sf. Spiridon-Vechiil, St Spiridon-Noil, Coltea (han),
Serban-Vodä (ban), D-na Bälasa, Hagfica, Sf. Tanase, Foisorul, Biserica Curtit Meinetstirt gird hanuri : Sf. Sava, Sf. Eca, terina, Stelea, Rázvan, Cretulescu, Udricanl, Sf. Elefterie.
Biseirici de lem,n : Ceaus-Radu, PopaMarin, Delea-Nota, Iancu, Popa-Nan, PopaRadu, Moldoveni, Popa-Cosma, Fimtâna-Boului, Popa-Radu (?), Popa Iovascu, Bis. Carämidarilor, Staicu, Ceaus-David, Panteleimon.
Biserici de zid (autorul dice de piatra): Sf. Gheorgbe-Vechiil, Vergu (scoald), Aganita, Po-
pescu, Lucaci, Popa-Soare, IIagiu, Scaune, Negustori, Popa-Herea, Popa-DraghicI, Sapu-
--
1
Fosta biseria Sf. Gheorghe-Noti, arsa in anul 1847,
98
nari, Olari, Silivestru, Popa-Petre, Gorgani, B'ardceanu,
erban-Voda, Doamna, Sf. Nicolae-
elari, Biserica dintr'o li, Ianasi, Batistea, Boteanu, Brezoianu, Fôntana-Boului, Popa-Mrvari, Visica, Golescu, Prundu, Vlddica, Biserica-Alba, Fliimlnda, Brosteni, SArbi, Olteni, 40 de Mucenici, Sf. Anton, Dobroteasa, Apostolache, Sf. Ecaterina, TIrgu-d'afara, PopaSoare nantuleasa, Delea-Vechie, Lipscani, 0tetari., Precupeti, Dichiu, Stejaru, Sf. Vineri.
Hawuri: Afará de cele 21 de hanuri, earl apartin milnastirilor citate mai sus, mai ereafi:
Ilanul lui Constantin-Vodà, H. lui Filipescu, II. Piperi, II. Jul Zamfir, II. S-tei Ecaterina. ANEXA II Inserez aci cAte-va fragmente culese din di-
feriti autori, earl ne vor pune In positiune sa ne facem o idee despre cam cum erea societatea bucuresteanä pe la lnceputul acestui secol; cele mai multe shit luate din Ion Ghica, Scrisori cätre V. Alexandri, editiune tiparita, tn 1887.
99
CASELE BOIERESTI
Curtea Banului Dumitrache Ghica (fratele lui Grigorie Voda, decapitat pentru impotrivirea ce Meuse la darea Bucovinei) erea cat o mosie de mare ; lncepea din capëtul despre apus al podului Oda '), devale la Zlatari, mergea In jos pe malul apei 'Ana In dreptul caselor Vacarescului, unde este asta-c,li casa lui Barbu Belu ; 9) d'acolo cotea spre Sfintii Apostoli, ptna uncle stnt Mile lui Mitraszewski,
apuca la dreapta pe WO lnnainte, taia d'a curmeziwl strada Mihaiii-Voda, trecea garla la casarma pompierilor, §i apoi la vale prin Gorgani, cuprinclend theta mahalaua Domnita Nastasica, si se tricheia cu ocolul la podul
garlii la Mari. Casele (A) batranului Ghica §i ale (B) fiului
WI Scarlat se aflatt (pe la Inceputul acestul secol) In coprinsul de mai sus ; ereail doa narnile de case, cu privdoare, sari mail, tincli §i paratincli, sagnasie, octal marl de mosafiri,
sofragerie de iarna si de vara, iatacuri si camari, cu arcade §i bolte trivartite, beciuri §i pimnite dedesubt ; Invelitoarea de §indrila mai I) inainte de rectiileare. 2) Trecutli astadl in posesiunea D-luT Prager.
100
'nalta de cat casa, i cu streasina scoasa de jur Imprejur de dot coti. D'a rêndul, pe ltriga% zidul curtil, In sir, eubnil, ()dal de slugi de logofetl, grajduri, soproane, gradini de florl si de zarzavaturi, livecll de pornI roditori, fênarie i lemnarie. Ace le doa, palaturt, unul in fata altuia, ereail despartite nurnaI prin strada Mihaiil-Vodá i prin garla. Case le Ai) stnt acum proprietatea judetului
si aü devenit palatul Prefecturil de Ilfov. Iar din casele B, marl cat o casarrna, nici urniä nu se mai vede : aft putreclit din temelie pin& In virf din pricina deselor trineari ale Dimbovitei, si au &Out bucatica cu bucatica In Asta-c11 gràdina, curtea, pafaramaturi raclisul i locul ocupat odinioara de aceste case, s'ati trnpartit In buctitele patrate, si numerotate, s'an tras printre dinsele strade, s'ail cladit case si cascioare. (I. G. 1884). iMBRACAMINTEA Imbroiceinnintea boierilor.
Boierii eel mart se trnbracail cu ciacsiri 1) AstA-41 aproape ruinate, iar Prefectura mutatA in noul BOA palat clAdit alAturT.
101
ro§ii, cu rne§l, papuci sail cisme galbene de me§ink CU botul ascutit, Intors In sus §i MO, too ; antiriile ereail de gherrne§it, de citarie, calemcherill, cutnie, selernie sari sevaiü; se In-
cingeail la brâil cu §al de Indii ; vara, fermeneaua scurtd ; vara §i iarna, scurteicá lmblAnita cu pacia de samur, singeap saü cacom ; pe cl'asupra giubea de postav sau, la s6rbAtorI, bini§. La alaiuri §i la ceremonii, protipendada §i velitii purtail pe cap gugiu-
man de samur cu fundul de postav ro§u ; vara, feregea §i iarna, Couto§ ; baF,thoierul purta
banger la brâil ; boieril cel halea stair Imprejurul Domnului cu bastoane lungi In mând. Nurnai Voda CU Beizadelele purtail fund alb la gugiuman. La qile marl, Domnul Imbraca cabanita, care erea un fel de conto§ cu cia-
prazurI de fir §i cu profiruri de samur. La alaiuri, boierii cel marl mergeail calari pe cal arApe§tI acoperiti cu harla mare cusuth, cu fir. (I. G. 1884). Anbreictimintea dascalilor greet.
Cu domniile fanariotilor se inirodusese In tara o multime de dascalicI (loghiotati), ca institutorI prin casele boiere§ti. E1 Invatail pe
102
coconasl sa, vorbeasca limba fanarului cu \rod&
si cu marele postelnic, cand s'or face mart .
,
De la zavera el lepadasera lebadeaua si tornbatera si se 1mbracasera nernteste ; purtail mai top frac cafeniir deschis cu coadele lung! pIna. la glezne i bumbl de alama, pantaloni vercli, strirnp pe picior, jiletca vargata, cravat& liliachie i guler scrobit bat, 'nalt peste urechi.
(I. G. 1883). imbrelecimintea, tinerilor cocona0.
Tulburarile de pe 'mprejurul tarii facusera. sa sbarnle In tinerii roman! coarda vitejiii. Lor
Incepu sa le placa armele, vênatoarea i calaria ; fecioril de boieri luara un fel de aer
de cabadaii, termen adoptat de clinsiI si care avea semnificatiunea de voinici.
In timpul lui Grigore Voda Ghica, pe la 1823-1824, coconasii nu lasail sa. le scape nici un prilej de a se Irnbraca cu poturl, cu mintean i cu cepchen ; a se lega la cap cu. tarabolus §i a-0 Incarca sileahul de la brail cu pistoale i cu iatagan, pre-cum si all atarna pala de gat. Pentru cel mai mic lucru eI se serviall cu armele, In cat din pacific! ce
103
ereail mai 'nainte, deveniserá artAgo0' §i tul buratori. (I. G. 1879). Forma illicaihil.
Vatunci (pe la inceputul acestui secol) forma
i§licului nu erea nurnai o fantasie, cum este asta-di cu palariile, mal 'nalte sail mai scurte In pAreti, mai rotunde, mai gogonete sail mai tuguiate, mai tarsi sail mai mol, clupa, pofta fie-dirui : fie-care trebuia sl poarte i§licul dup5,
teapa lui. Boierii eel' tineri §i eleganti
i fedora de
boier mare purtail in cap un glob rotund de har§ie brumArie ; marimea acelul balon erea aproape patru coti In circumferinta §i avea la unul din poll o gaurá, pe unde intra capul Ora d'asupra sprIncenelor, §i la cel-l-alt pol tin fund de postav de märimea §i de forma unui culb de rlindunicii, de uncle boierul, ple-
cându-§1 nitel gâtul la dreapta, putea sa'-§I apuce i§licul cu patru degete. Boierii mai in vIrst5, purtail i§lic tot atat de umflat, dar sfera nu erea tntreagg, erea Wan neted orizontal, ceva mai sus de cercul cel mare, iar pe acel §es erea Intins un fund
104
de postav. I§licul acesta se lua din cap cu ajutorul amanduror mainelor.
ciocoia0, slugile de dindaratul caleqcilor boiere01 i negustoril cel marl, purtail ire mic, de forma unul borcan tutors cu
gura In jos, §i de un diarnentru mult-mult de o jumetate de cot, §i d'asupra o perna
mare ln patru colturI umpluta cu bumbac sail cu per de cal. I. G. 1884).
LUXUL Profesorul Polizu Conto istorise0e cum Itn
lui Voda Ipstlant (la anul 1806) s'a propus 1n Ob0easca Adunare a ValachieI o lege In contra luxulul. «Banul Dimitrie Ghica avea mare grije sá darame luxul din tara, care ruina familiile, cad pe atundi marl §i midi se desfatail In butcl, blane de samur qi aIuri, ca nici o data. clilele
Veniturile nu mai' ajungeail i oameniI se ruinail. Nu maI ajungea venitul mo§iilor pentru gatelele boierilor, pentru mobilele i pentru gatelele barbatilor §i ale femeilor, qi din pricina aceasta
veniaü nevol, scandaluri In familil, se stricail case, qi spre a-§I Indestula nevoile, top tinpresurail pe Domn sa le dea slujbI, §i apasail
105
bietul popor care suspina §i suferia toate. Banul Dimitrie Ghica, In Intelegere cu Voda Ipsilant, aduna decI pe boierii taril In Ob-
§teasca Adunare §i le tinu o cuvêntare, In care combatea luxul, §i lndemna pe boieri sä
faca o lege dupa pilda morala a strabunilor Propunerea Banului Ghica se sprino§tri. jini In data en entusiasm de trei boieri patrioi, i Adunarea hotarl a se supune legea lui Voda Ipsilant, spre a se intari Din nenorocire Ins& aceasta lege se hnpiecleca In calea ei facatoare de bine, clef intImplarI cumplite i invidi; soarteI aclusera In acest an
(1806) anomali, nenorocite §i a§a, binele ob§tesc a rèmas neIndestulat.» (Revista Noua, An. II, No. 1, pag. 33). Urmatoarele ne ma dovedesc ;Inca, o data
pind la ce grad ajunsese luxul 0 camcita in vremea aceea. 0 butca numai bronzurl §i poleieti, dinnainte, d'a dreapta §i d'a stlnga caprei vizitiului, cu doa sirene aurite, cu coadele Incolacite §i cu capetele stand spre do5, martoage
de cal cu hamurl legate cu sfoará ; vizitiul cu cojoc peste cama§a lunga, §i cu dol feciorI dindarat cu cauce pe cap, cobora la vale spre curtea banuldi Ghica, urrnand la pas
1 r-7
0 stradii vechie din anul 1837.
107
dupd un tigan descult §i sdrenturos cu o masala mare pe spinare. Podelele jucail ca clapele until* clavir sub roatele butcei i aruncaii in sus din hasna stropi de norohl apdtos, earl' la lumina prIcurei lumina' parVar 11 fost pietre
scumpe. Acel stranid echipaj purta un fel de boier cu ciac§iri §i cisme ro§ii, cu o giubea soioasii, hub liinitil, cu nafe, §i In cap un i§lic In patru colturi ; degetele boierului erail pline de inele de rubin, de smarand §i de diamant. Erea a§teptat la sfatul boieresc (boieril, adu-
nati la Bunul Dimitrie Ghica, hotardsera, set trimitct pe Niculae Dudescu ca set ducd,
pasurile prii la cunotin(a antdiului consul, generalul Bonaparte dar n'a vea a Will) §i de la dInsul depindea realisarea atgetärilor patriotice ale boierilor. El miinuia banii ce mai rèmdsesera, In tara ; el avea daraveri cu Tanigradul §i cu Beciul ; iscalitura luI ajunsese sä aiba, trecere §i dincolo de Lipsca. oproanele lui §i l'aclile din pimnitbi, gemeail de scule, §aluri F,3i argintarii, tot amaneturi de
pe la boieri. Butca, In care se sdruncina, adusA pentru o nuntal mare, nu-I fusese plata& §i sta amanet In §opronul sail ; iar inelele din degete ereau marfd de vinclare.
La propunerea ce-i fdcurei boieril d'a-i
108
imprumuta cu ceva parale pentru susdar uncle num itul scop, el respunse : sd ye gdsesc eft bani In diva de astd-dl, pacdtosul de mine ! ca am sä M. din toate parple ; start cu sipeturile pline de amaneturi, §i nimeni nu-mI platesce ; cd de! ce sh oich
cine-va, nici n'ail de uncle. La vre-o doi-trei Armeni numal a remas ceva parale ; dar unde te pop apropia de ei ? Septdmâna trecutd, nu mai departe, am avut o trebuintà de-mi crdpa buza, de clod sute mahmudele, i m'am Imprumutat de la Manuc, dece la punga pe hind (24°/0); i-am dat, ce sd fac ? cream strIns
de git. Dupd multe rugdminte §i fagaduiell de tot felul, ca i se va Inlesni luarea otcupului vámilor, al ocnelor §i al pcWelor, boierul nostru s'a Indurat In sfdrOt a Imprumuta pe Dudescu
cu 71;2 la pungd pe lund (18%), primind amanet toate mo§iile. La dobIndä addogAnd comisionul bancherilor §i schimbul banilor cu
Lipsca §i cu Viena, Imprumutul venia la 30 §i la 400/0 pe an. Nu trecurd trei ani de la acea seard i averea cea mare a Duclesculdi, case §i mosii, trecuse In mainele boierulu cu butca. Pe lie-care lund, acest camdtar II scotea cdte o
109
movie la mezat si negäsindu-se concurentl, mosia remânea pe seama liii, pe nimic (I. G. 1884).
In locuinta sa (Idnäkitä Vdcdrescu, mort pe la finele secolului trecut), plind de toatd. Imbelsugarea unei vechI curtl boieresti,') nobilulul poet stiuse a se Inconjura, cu o railnare adeverat orientald de toate frumusetele spirituale, de toate &stilt:Arne simturilor. 0 multime de fete, tinere i gingase, nimfe baiadere, cu rochil de saluri si de sevaiii, cu II de borangic si de zdbranic bogat cusute, el slujia0, unind pe lingd serviciul casnic, si talentele desfdtätoare al dantuldi, al cântdril si al musiceI instrumentale.
Iatei ce povestesc doi martari oculari, despre acest mare poet fi adinc politic : Episcopul Grigorie al Argesu1u1, pe când erea Archimandrit i locuia la Mitropolie, invitat de Iendkitd Vdcdrescu ca sd vie sd-1 visiteze, s'a dus Intr'o cli sa-1 gdseasa : «Dar
cand me apropiai de poarta cea mare, d'o data me opril ; veclul o multime de oamerif Inarmatl cu tot fella de arme, Seimenl, SluArnduti, Panduri ; fel de fel de strigari 1) Actualmente casa D-luT Prager.
110
se aucleail, tot-d'o-data resuthut trAmbitele, surlele si tobele ; multime de cal, multi armdsari nechezAnd, polcovnici, iedecuri cu har-
sale de sus pAna jos stralucind de aur si de argint. Me strecural cum putui pinà linga poarta scarei ; acolo tntbnpinal pe altii, innarmati cu su1il lungi, CU busdugane groase, cu pusci, cu pistoale ; tare spaimentat pAsii tot 1nnainte; nevedênd pe cine-va care sa me opreascd, ajunsei la usa shun cel marl ; acolo
1mi strapunse vederile lumina flacarilor de niste mangale de tombak poleit ; un sunet pldcut de viori, de naie, de tambure, amestecat cu glasuri femeiesti, dulei i petrundetoare, me fermecara si pare ca-mi legard mAi-
picioarele in fiare ; nu mai stia cunt d'o data me anal sculat repede i, In fuga mare, trecênd peste cAte spusel, abia ant nimerit poarta cea mare a curtii si am multumit lui D-dea, caci m'am vedut cu pioarele slobode scrtpat din asemenea ispite.» nele
i
Medical Mihail Perdicari, care cdkitorise prin tot Orientul, ne-a lasat o poemei ;In versurt greceqti, in care clice despre Idnakitei Vdcdrescu Odobesco, ScrierI literare si istorice, vol. 1, pp. 291 *i urm.)
111
vApxow Briltry.picmc pA erste p.ocztx6v
Icoti ativeookoy wl pXv cc
eoc obwxx6v.
'Epl Tau; Voyet4 TOO, Ep.E Tat korripci, &Ili To 5.4 gpayrric Too p.tkoc3cs cpayepci.
Hot' eiaxygioc mxthyri 'sob' yCortl, fl Tps Tic cpp6ycp.oc, t athypcoy, TEc E5p.opyoc irokó. `07coC Curb 'Lk afAXGC4 sv iltov ICOTC17Cli, xcd TEC sby avrecn6Chri, cpetyl cicoOponrii,
TE apxcoy l'criyymat =cc; Ink gx-fi tv e6xt y! IlapOávoy aie tri.c ao6Xocc y 4ve (Foxily! Hpote:Frip.(x xcd tobto Tpocybv, Cipxoytm6y! %al ram,' apx6vvov iro)JA si*.rreyocCuy!
§COALA
Wban-Vodd Cantacuzin (1679-168b) a fácut pentru Antaia oard coa1á greceasca, care a fost pástratá §i de Domnii ce ail urmat dupà clinsul, §i care a fost tritretinuta din banil Visteriel. La Món'astirea S-tului Sava. Un dasdil de filosofie (sic Ta cpt)ocovcix) antain, Un dasctil de litere (sic ta Tputip.asoca) al doilea,
Un dascâl pentru comune (sic VII Itona) al treilea.
112
coa15, slavoneasca, (ckcce6votov) erea de la.
Inceput, §i s'a pastrat de top Dornnil ce s'ail urmat La biserica cea vechie a lui S-tul Gheorghe..
Un dascal I, Un dascál II.
Leafa acestor dascAli s'a dat Ora la ua timp din Visterie, §i. apol chibzuindu-se boierii au lgsat scutita mônästirea Glavacioc, 0. ail dat-o Mitropolitului ; prin urmare Preasantia-sa putea ari ia venitul, §i s5, plateasca. leafa dascalilor, §i aqa s'a pastrat Ora la un timp. (Touvouakii, eIaTopEu '711X BkazErg, 1806,
iv BEsvn). Invd(dtura greceascd.
Pe cand cu dascalii greci, diva copiilor Incepea cu r6shritu1 soarelui §i se isprävia pe la do5, ore dupd, apus. Dimineata dulceata ci.
cafea, la ameadá prInz teapan cu ciorba §i cu rasol; dup5, aceea somn un ceas, doa, ; dup5. somn iar dulceata. §i iar cafea, seara. mâncare §'apoi culcare. Ora cea mai a§teptata de copii erea somnul dupä arneadá, daca Grecul
mil Incuia ucea, ca sä nu te poll duce sa% te joci In curte sail grádind. Gaud te Inchidea,
113
nu-p rëmanea alta scapare de cat a prinde cate-va mu§te, a le agata bumbac netors §i a le da drumul sa se dud sa manghte nasul adormitorulul. Grecul se de§tepta furios §i, ca sa poata dormi In pace, to deschidea u§ea §i te da afar& din odae ; atata paguba ! Pe sear& te ducea la plimbare pe dealul Mitropoliei, la gradina Breslei sail a lui De§liu, uncle se gasia
cu alp greci. Apol acolo sa fi audit novitale §i mandate, strategil §i filonichii ; ai fi ois voinicil voinicilor ; mancail jaratic §i bear"' MGM. Metoclul §i programa Mr de Mvatatura ereati
acelea-§I pentru top. Incepeati cu Eclogarion
de la file Grigorie (amice Grigore), un fel de crestomatie ad usum delphini (delfinul erea arnicul nostru Grigore Caracas, In onoa-
rea caruia un dascal Crisorora scrisese acel op). Cand ajungeai la scoarta din urrna a carpi,
te trecea la Terpsitea, asea se numia gramatica compus a. de prea Invatatul clasdl Neofit Duca ; 41 da de citial din dialogurile mortilor MI Lucian i te punea la technologie. Dac5. declinal bine numele §i conjugal verbul, ereal scdpat ; dad nu, tipto ! Loghiotatul nu se
turbura dad lntelegeai sail nu ; de §tial cine erea Caron, ce erea Stixul §i ce putere avea 8
114
Joe. Dup. treI sail patru anl ajungeal la Xenofon sad la Plutarh, cu care te deprindea la sintaxd ; potriviai alg trei sad patru ani numele cu adiectivul 0 cu pronumele ; de le nerneriai, bine, ereai scdpat ; de nu, tipto L.. Niel' nu vrea sa 0ie daca "ntelegeal copildria lui Ciru, de cuno0eal sail nu locurile pe uncle
att trecut cel dece mil, sad sd, caute sä te intereseze la viata lui Timoleon sad a. lui Eparninonda ; totul erea, tehnologia 0 sintaxa sä-I fie cu bine, 0 te trecea la poeg Ineepênd
cu Miniu aide, §i ln dece ani te da gata
telios. Fara notiuni serioase de istorie, Med filosofie 0 gird elemente de matematicd, te lua de mând §i te ducea, Inteo Durnineed, la paring, dicendu-le eu Ingamfare : Baiatul a isprävit cartea ! Vestea se ducea din dascal In (lased!, pind la palat ; 0, (hied ereai de paring bogag, Vodd
te lmbrdea cu caftan 0 te Insura cu fie-sa, cu nepoatal-sa, or cu vre-o fatä din casa, uitat& de Dumneded. (I. G. 1882). In vciptura madman& Pe child In §coala de la Magureanu vestitil eleni0I Lambru, Comita, Vardalah §i Neofit,
115
emulii ILA Corai, predail tinerilor greci si feciorilor nostri de boieri, Memorablile lui Socrat (Eew.p6yro; 'Airotinp.oviorn.a, Ioncp6tToo4), Phedon (1:Diaow inettovo4) si Metafisica lui Aristotel ; pe când Banul Brâncoveanu
discuta cu puristul Duca In limba lui Tuchidid Apophtegmele lui Ilypocrat si Ariometria lui Archimed si se munciau s'à isgoneasa din limba greaca toate cuvintele &Ate nu ereail curat atice, pre-cwn unil din Inv Atatil nostri caut5, sti curete limba roman& de tot ce nu se termin5, in ciune, la biserica la Uricani, la SfAntul Gheorghe si la Coltea se auclea glasul ascutit al cAtor-va copii, earl strigaii
in galagie pe on, mislete, /mu : omu , pocoiti, on, mislete, ucu : pom if. Meta mai 'naintati la InvAtatura,, child vo-
iati sl-si lica ceva care s5, nu lie inteles de profani, comunicail Intre dênsi ast-fel :
az, iota, hide, az, pocoiti, rip, ucu, vas, est (ai la prune), si eel-I-aft el réspundea :
uas, est, buche, a; tferdo, est, pocoiii, on, pocoiii, az (ne bate popa). Cei de la bucoavra Amnia' la dinsil cum vorbiail päsäreste.
116
Dascálul Chiosea, bëtrAn cu anterea de calemcheria, la cap cu cauc de taclit vèrgat cu cear§af alb, se primbla pe dinnaintea Mietilor Innarmat cu o vargA lungà, arc,Iênd &And pe
unul, cand pe altul, clupä cum i se 'Area ; se oprea dinnaintea fie-cáruia, la unit le asculta lectia, la altii le mai adtioga eke un ucu scurt pe icl pe colea, sail cate o aruncaturä do'd pe crasupra, ca sa fie slova mai ciocoiasca. Apoi s5, fi dus sfântul pe vre-unul
di, null §tie lectia, ca dacä nu-1 ajungea cu nuiaua, apol scotea imineu din picior §i-I asvIrlia dupa dInsul.
De pe la de-al de Chiosea ie§iail diecl de visterie §i calerngiI ; la de-al de el ail Invetat
sä scrie române§te Logofatul Greceanu, Vagare§tiI, Anton Pan, Nanescu, Paris Momuleanu etc.
coala de la Udricani erea o §coalä sub albastrul cerului, pe prispa bisericei, uncle
cAnd ploua, copiii se ghemuiaa In odaea Orcovniculul jos pe caramigli, sail In clopotnita : citiail §i scriiail pe genuchl §i pe brand. Prin Imprejurul bisericii, 1n mahala, printre liveglile de merl, de pert §i de dugli, se za-
117
real vre-o Ilece cinci-spre-c,lece Inveli§uri cu strea§äna ieitä ca o umbrelä, sub mei locuiail ; câti-va cavafi, croitoit i§licari §i coj ace§tia, cand plecail la praválie, 6§1 trirniteati copiii la dascalul Chiosea, ca sä nu Orengd-
reascti, pe ulita' §i ca sä tnvete sa cananarchiseascá, sl tie ison cântAretilor din strana, s5, citeasa, apostolul, sá icä fatal. nostru §i credul §i sá mearga de-a 'neldratele cu sfe§nicul Intr'o mânsa, §i cu cadelnita In cea-l-altä
dinnaintea preotului, &And ie§ia cu sfintele darnel. Le plateaü ce pe ap5, nu curge : das-
cálul Stan de exemplu, cel mai bine plata dintre toti, avéa ate doa-c,leci de parale de copil pe lunà, i mai avea §i de la biserica thin de màlaiü, de fasole §i de lemne. Din acele §coale 6§1 recrutail bisericile preotil
§i cântaretii, acolo boierii câutail baieti pe carl
61 luau In casti, pe procopseala, de acolo a ie§it Chiru de la biserica Enii, Dumitrache Bondoliu, tata reposatului Vlädicä Calistrat, Unghiurliu de la Sarindar, Costache Stirbu de la Sf. Joan de ling& pu§carie §i Petre Efesiu, care mai In urrnä a ajuns cântaret In strana din clreapta la Patriarchie. Acolo au .
fost dati la thvatatura Anton Pan, Petrache NA-
118
nescu, Nicolae Alexandrescu, Paris Momuleanu,
..
Marin Serghiescu etc. , .. ,
.
..
Cand a venit In Bucuresti dascalul Lazar (1818) baietii de la Udricani, de la Sfantul Gheorghe, de la Co Itea si de la toate bisericije, aft golit acele scoli si ail alergat la Sfântul Sava en Petrache Poenaru, cu Eufrosin Poteca, cu Simion Marcov!ci, cu Pandele, cu
Costache Moroiu si cu mai multi alti tined din scoala greceasca ; mai In urrna unii aft fost trimisi In streinatate la Pisa, la Viena, la Paris si s'ati ilustrat ca profesori si ea Innalti functionari, altii s'ai1 facut cântareti. G. 1880).
(I.
Pe la 1830 Vaillant deschisese scoala llnga .Stavropoleos si toti feciorii de boier parasiaft dasealii greci si alergait la scoala frantuzeasca. Transitiunea de la scoala greceasca la cea frantuzeasca Si la cea romaneasca Incepuse de malt Inca, din timpul revolutiei franceze, cu Laurengon Ricordon, Colgon, Mondoville, etc., tot conti si marchizi emigrati, transfor-
mati In dascali. Pe la anul 1806, cand aft venit Muscalii, mai multi tineri si mai multefete de boier vorbiail frantuzeste.
119
Cu Lazar, cu Domnia lui Grigore Ghica (1822-1827), cu Efrosin Poteca, cu Costache Moroiu, Sirnion Marcovici, Petrache Poenaru, §coala româneasca §i-a Mat aventul. colile streine ale lui Lambru, Vardalah §i Valliant s'ai1 prefacut In §coli nationale sistematice, cu sute de profesori de istorie, de filosofie, de
matematice, de limbi streine vil §i moarte. (I. G. 1882).
fiind cá fu vorba de Lazar, nu putern sa nu ne aducem a-minte de figura cea mai mare* In istoria politica §i literara a Romaniei, voiesc sä vorbesc de Eliade, care numal In etate de 21 de ani succese lui Lazar ca profesor la S-tul Sava. In timp de aproape o jurnatate de secol (nascut la 1802, mort la 1872) agerul spirit, Innalta minte, nobila inirna,
neobosita §i Inteleapta activitate §i curagiul incomparabil al acestui barbat, care-§i facea umanioarele singur i pe cand deja erea profesor §i publicist, §i care prM multimea scrierilor §i a cuno§tMtelor sale Intinse i variate a meritat cu drept cuvênt nurnele de petriate
al literatarei romdnefti, a contribuit In moclul cel mai eficace la regenerarea neamului romanesc.
120
ARTA Arta erea lncru necunoscut. In tot Bucure§ciu nu se afla de cat un singur piano §i o harpa. Musica apartinea lautarilor §i cânta-
retilor de la biserica. Persoana cu inspiratii artistice erea numai Domnita Ralu, fata cea mai mica a lui Caragea. Ea gasise In cati-va tinerI greci, rude §i amicl din §coala greceascd, de la Magureanu, studenp admiratori aI tragediilor lui Euripide §i Sofocle, un element pentru a pune In scena cate-va piese de teatru. Cu nitica panza croita
§i cu hartie poleita, Domnita organisase ln apartamentele sale o mica scena pe care se jucail ln hmba elena Oreste, moartea fiilor lui Brutus §i cate-va idile ca Dafnis §i Chloe. Mai Val-chit a zidit un teatru la Ci§meaua ro§ie In coltul stradeI Victoriei §i a FOntanel ; un teatru In toata forma cu 'Darter, cu stale, cu scena §i cu mai multe AndurI de loje. Ruinele acestui edificiu, ars la 1825, se maI ye-
dead ptna la 1840, cand s'ail mistuit In zidurile lui Joan Careta§ul. Avêntul dat de Domnita Ralu arteI dramatice a incetat cu fuga lul Caragea (1818), dar
121
mai tardia a gásit o slabd imitatoare In Smaranda Ghica din Gorgan, in casa careia, dupd zaverd, Aristia (pe care Domnita Ralu 61 tri-
misese la Paris ca sd studieze pe vestitul Talma) intrase ca institutor de copil. Acolo Iancu Vdcarescu a cdutat sd puie limba rom5neasc5, pe scend ; a lncercat sa, joace pe Britanicus §i pe Sgarcitul lul Moliere, dar sunghiunele, rdzboiul, Muscalii §i cdte §i mai cate calamitdti ail amanat lucrul pInd la 1833, cand
Câmpineanu a Infiintat Societatea filarmoMeet (I. G. 1879), pentru care Eliad a tradus pe Mahomet al lui Voltaire, Aristia pe Saul din Alfieri, Alexandrescu pe Alzira, tragedil
cu call s'a inaugurat scena romând. Atunci s'ail tradus mai multe din comediile lui Mohere, dintre earl Amfitrion a avut un mare succes (I. G. 1886).
Intr'o mare sald (casele Banulul Scarlat Ghica), zugravit5, pe pereti §i tavan cu top zeii Olimpulul de un pictor Kaufmann, la Ode marl §i la aniversdri, lnfocatul Aristia, preceptorul copiilor, traduc6torul cantului fintaiii al Iliadei, §i autorul %Stantelor Epice», cu cdte-va perdele de la ferestre, cu costume croite din rochl lepddate, punea In scend cdte-o bitcata de teatru In limba greceascd: pe «Orest»,
122
pe «Fin luI Brutus», sail vre-o idill din Florian. Smarandita Ghica se deosebise a§ea de mult in rolul Clitemnestrei In cat 61 rèmasese numele. Aristia avea tot-d'a-una rolurile cele mari ; el facea pe Agamemnon, pe Cesar, pe Edip, .... (I. G. 1884). GALANTERIA
LuI Carea 61 placeail femeile. Intr'aceasta privinta, purtarea lul §i a fiului ski Beizadea Costachi erea un scandal de toate ilele. Cand
punea ochfi pe eke o nevastd, trimitea pe bärbatul el Intr'o slujba departata, la trebuinta, 61 §i surghinea, §i atunci lua cu dInsul cati-va Arnauti 0 se introducea la femeea pacientuldi cu voie fara voie.
Beizadea Costachi, War frumos, nu avea MO, ocupatie de cat sa scoata din fire pe cucoanele tinere §i placute. El se Inhaitase cu cati-va feciori de boieri §i bateail mahalalele giva i noaptea. 0 data, find urmarit de barbatii; uneia din conchistele sale cu care se plimba In trasura, §i vëclêndu-se strlintorat de aproape, scoate pistolul §i trage sd Impu§ce pe sotul tradat ; glontul Insa nimere§te In unul din call lul, calul cade din ham §i beizadeaua
123
scapa cu chica topor. A doua-cli femeea adulter& erea isgonita de sub strea§ana conjugal& §i lautaril improvisail cantecul :
C.... al fost, c.... 0, fil, La mine sa. nu mai Nil ! Pe vremea aceea nu era lucru lesne d'a ii galant §i nu fie-cine Indrásnea a face curte. Cand un tèrar punea gand reil pe o fata, el putea s& dea ochil de tatal sail de fratele el, §i atunci, nici una, nici doa, popa 61 §i canta 1-saija deintuiefte §i casátoria, de §i silita, erea valabild. Dad, bietul tênär avea a face -cu o muiere máritata, treaba devenia mai serioasa, pentru ea resplata depindea mult de brasla la care apartinea barbatul ultragiat. Macelaril luasera obiceiul sa umfle pe galanti cu teava ca pe berbeci 0-1 trimitea a-casä In cl-
ruta. Croitoril se serviail de foarfecele cele marl de te§ghea. Un Mean, ce gasise pe un cucona§ sub scara, la nevasta lui, dupà ce 1-a despuiat In pielea goalá, 1-a tins cu catran din
cre§tet pina 'n talpi, i-a pus o pereche de coarne pe cap, 1-a legat restignit de maini pe un drug, i-a legat un ctilu§ In gura §i l'a luat In sfircul biciulul pe pod, de fugia lumea de dInsul ca de ucigti-1 toaca, In cat nici chiar slugile Jul nu ail voit sa-1 primeascb. In casa.
124
A doua-cli 1-a gdsit vizitiul ascuns In ieslele din grajd. Pe un al t cucona bärbatul 1-a uns cu miere pe piele §i 1-a lásat o cli lntreaga. In prada mu§telor §i a viespelor. EI (tinerii cucona§1) petreceag toatà cliva In Cismegig cu lautari pe iarb'd verde, §i cum rèsárea luna, plecail cu ghitare §i cu flaute
la serenade pe sub ferestrele fetelor §i ale nevestelor frumoase. Pâra 'n cliud vuiag mabalalele de cântece, de galcevI, de bätäI §i de
latrdturI de cilia (I. G. 1879). PAZA FEMEILOR
Unde se pomenea trotuar sail bulevard pe acel timp (pe vremea lui Caragea) !... Femeile ereag Inconjurate de toate precautiunile profilactice ; ferestrele aveag znrele ca pu§cdriile;
portile se deschideag grea, cad ereag Inarmate cu broa§te tarl ; iar cand o nevasta se ducea la o rudd, la o prietenä sag la baie, ea erea 1nsotita de doa, trel jupanese bëtrâne §i credincioase. Fetele ereag tinute §i mai aspru;
d'abiea aveag voie di iasä In gradina §i gradina erea Inconjuratä cu zid 'nalt saa cu uluci de scându0 de §tejar. NicI meicar petitoril nu
125
le vedeail p1na nu se ispravia vorba de disatorie, bleat ginerele nu erea tot-d'a-una sigur
ca a *tut bine fata logodnicel sale. 0 fata de boier mare, 1ntoarsa dinteun clauster de la Viena, unde fusese crescuta, §i. unde doblndise un talent musical extraordinar
pe clavir, a adus cu dinsa In casa barbatusail pretiosul instrument. Intr'o sear& boierul, zarind cati-va in§1 carI se pitulasera lInga ulucl ca sa asculte frumoasele melodii ale junel diletante, s'a sbarlit de gelozie, §i cand a doua cli tênara femee s'a trezit, nenorocire1 a
gasit clavirul spart cu toporul In mil de bucap. Mahnirea el a fost atat de mare In cat peste cate-va sëptëmanI o duse la groapa. Ea lasase cu limba de moarte sil-I Ilicä co§ciuguI din scandurile clavirului, dar popa s'a Impo-
taivit, clicêncl ea fusese vasul necuratului. (I. G. 1879).
NUNTA Pe atunci (pe la Inceputul secolului) nunta nu vrea sti, qical un petec de hartie velina, ti'Arita la Socec sail la Weiss din partea D-lui X sail a D-nei Y, anuntând celebrarea cununiilor fiului sail Iiicei lor In diva cutare, la
126
biserica Sdrindar sag la Doamna Bála§a, §'apol...
pe u§e afará !
Pe atunci nunta erea dan-
dana mare ! Mai antaia petitoril §i coldceril cu add.lma; dupd ei logodnd, cu arhierea, cu diaconi, cu
preoti, cu cAntareti, cu läutari §i cu ziafet toatd noaptea pind la luceafärul de ch. Cu cdte-va Vile mai 'nainte de nunta, dacd, mirele
§i mireasa ereati de neam de boier, se facea cherofilima (sdrutare de mand) la curte, unde tineril cu toate rudele lor ereail dufif cu alaitt spre a säruta maim lui Voila'. §i a Doamnei, cerandu-le binecuvêntarea.
Când se apropia cliva nuntii, mahalaua se Impodobia cu brach de la casa ginereldi pinA
la casa miresel. In ajunul nuntii, cam dupd amiali, porniail ccilfunclresele, tot cucoane alese dintre rudele cele mai frumollse ale ginerelui, In trdsuri Inhámate cu armásari de pret. Antala caltunareasa intra la mireasa pur-
tând o cape de argint cu flori suflate In aur, din care ie§ia fum de odagacia §i de curse ; ea mai purta §i o stropitoare, din care arunca apd de trandafir, semnul curAteniel, §i nra mire-
sel sd, fie tot4a-una spdlatd, §i parfumatd. 0 a doua caltunareasa ducea pe tava de argint florile cu earl se Impodobiail cununiile. A treia ctil-
127
tunareasa aducea o tava cu peteala, semnul bogatiei. Venial In urma cele-l-alte caltunarese
cu dece, doa-spre-dece tave Incarcate cu tot felul de daruri : aluri, giuvaiere, stofe scumpe, bani, cofeturi, etc. Multime de fete Inconjurat pe mireasa §i lautarri diceall din vioare
din gura cantecul vechiü : Asta-di cu fetele Maine cu nevestele... Dupa ce fetele deschideat boccelele §i ad-
miral darurile, ele tabarail pe tavele cu peteala i pe flori ; uncle Iiripletiaü cununiile : cruce Intreaga pentru ginere §i cruce jumatate pentru mireasa. Cele-l-alte desfa§urail jurubitele de peteald, le depanat §i faceail o urzeala lunga de trei cop, podoaba miresel, un
ritil de aur In care se putea ascunde copila logodita din cap pina picioare. Din vreme In vreme fetele tragial cu coada ochiului §i aruncai flori sal noduri de peteala In partea flacailor ; ace0a le ridicai §i le aninat de fermenele, pe cand fetele, ca uncle ce Impartial, 6§1 faceail §i ele parte, agatandu-0 la piept, In dreptul inimel, snopuri de peteala. Dupa claca se puneall cu tori la jocuri : de-a inelu§-Invlrtegush de-a baba mija, de-a gaia, de-a carpa, i acestea se Incheeal printr'o
128
bort mare. Ast-fel mireasa 6§1 lila cliva bunet de la fete §i surate ; iar bètrAniI §i babele, barbatiI ci nevestele petreceall toga noaptea
pe ziafet, pe bere §i pe mâncare, In sunetul necurmat al lAutarilor.
Dar a doua di mai cu seamt erea ce erea I. Nunta Incepea chiar din zori ; nuntacil nu mal
ostiail Inteuna de la casa ginerelul la casa miresei. Cununia se celebra la amiall la biserica enoriei, de unde apoi mireasa nu se mai lntorcea la c5.minul párintesc. Ea, Impreun 5. cu mirele, se punea In trasura cu eel' earl purtail gevréle, ci luau la trásurt, lurnI-
närile aprinse, Infipte Intr'o Vaine. Iar dact cununia erea sa se fac5, a-casa, la ginere, una din rudele cele mai de-aproape ale acestuia, mama, sora sail matuca, pleca de lua pe mi-
reasä ci o ducea a-cast la mirele ei cu a§ternut, cu zestre cu tot. Trtisura erea Inconjuratt de top flac511, rude ci amicl aI ginerelui, car! tricurail caii lor, aducênd etire cã sosecte mireasa.
Momentul despalenieI de pArintl erea solemn pentru mireasá ; fins& ea, când pä§ia pragul case! parinte§ti, trebuia sa: frog& din picior pentru ca sä se märite ci cele-l-alte fete.
129
Obiceiul cerea ca s'o podideascti, plânsul hi acel moment, si l'autarii cântail : Tad, mireasä, nu mai plange, Caci la ma-ta mi te-i duce Gaud o face plopul pere i rachita visinele etc. Dupg, cununie, masa mare cu zaharicale de la becerul Manolachi si cu cofeturi de la yestitul Pascu ; cu yin de Drag5,sani, cu pelin de Dealu-Mare si cu vutc5, de vanilie si de curs&
Lautari si flora', toata noaptea, iar In dila se trirneteail nunii, socrii si nuntasii pe la casele Mr cu lautari. Acest chef, la CO de jos, tinea trei dile, iar la boieri tinea seapte dile si seapte nopti,
dupei legea Domnilor 0 a Impe'ratilor. (I. G. 1879). MALADIILE EPIDEM10E
A fost in multe rInduri ciuma 1) lin tark I) TatA ce dice autorul cArtiT IlepeTwOl viic 11VA-hiag, iv
Bouxoupscr* 1789. (dn general si in total, RumániT sint 'nalti, frumosT, tad si sitnitosT. Boalele sint rarl la dinsiT si ciuma, cu toate a se intimplä dese-orT in locurile turcest), pc România n'o visiteaza maT nid-o-datA, afara, numaT in timp de resbel ; Mundt ostirile asiatice i-o transmit. Este trist lucru d'a vedea cine-va acest loc, atat de frumos, 9
130
dar analele României nu pomenesc de o bola mai grozava de cat Cisma lui Caragea (Decernbre 1812Decembre 1813) ! Niel o data acest flagel n.a facut atatea victime ! Au murit ping, la 300 de oameni pe cli, §i se crede ca nurnèrul mortilor In toata tara a fost mai mare de 90000. Contagiunea erea a§ea de primej-
dioasa In cat cel mai mic contact cu o casa molipsita ducea moartea Intr'o familie Intreaga,
§i violenta erea wa de mare, In cat tin om lovit de ciuma erea un om mort Spaima intrase In toate inirnile §i facuse sh", disparl ori-ce sentiment de iubire §i de devotament Murna 6§1 parasia copiii §i barbatul sotia pe mainele cioclilor, ni§te oameni Cara cuget §i fara frica de Dumnecleil. Toti betivii, toti destrarnatii 6§1 atIrnail un §ervet
ro§u de gat, se urcail Intr'un car cu boi, §i porniail pe hotie din casa In cash', din curte In curte. Ei se introduceail c,liva §i noaptea prin locuintele oamenilor §i puneaii mana pe ce gásiail ; luau bani, argintarii, ciasornice, cu pAmAnt manos, cu dim& sAnAtoasA., cu locuitorT robusn,
sA fie atAt de putin locuit ; sint sigur el ar putea sA nutreascA de cinci sail sease orl mal multi locuitorT de cati are acurn.0 (EnumerA apol autorul causele acestel despopulatiunl care, ()ice el, merge crescOnd).
131
scule, §aluri, etc., fall ca nimeni sa 1ndras neasca a li se lmpotrivi. Fugea lumea de dIn§ii
ca de moarte, cad ei luau pe bolnavi sail pe morti In spinare, el trantiag In car7 clae peste
gramada, §i porniail cu carul plin spre Dude§ti sail spre Cioplea, uncle ereati ordiile Chimatilor. Se Incretea carnea pe trup, auclindu-se grozdviile §i cruzimile !acute de ace§ti talhari
asupra bietilor cre§tini caluti In ghiarele lor. Rare ori bolnavul ajungea cu viata la câmpul
ciumatilor. De multe ori o maciuca peste cap fäcea Intr'o clipa ceea-ce erea sä fad. boala In doa, trel dile 1 i poate ca acei uci§1 ast-fel
ereail mai putin de plans, cad mai
rnult ereail de jale acel aruncati vii In camp, fara a§ternut §i fara acoperement, pe pamênt
ud §i Inghetat. Cale de jumatate de cias se audeail tipetele §i vaetele nenorocitilor din campul Dude§tilor!... In urma mai multor scene oribile, neomenoase §i bestiale petrecute la ordie, uncle unul din ace§ti miserabili fusese rupt cu dintii de
un tênar care apara cinstea sotiei sale lovita de ciumd chiar In liva nuntil, §i In urma revoltel ciumatilor, cari ati sdrit cu parul §i ail omorlt dece ciocli, autoritatea In sfar§it a luat
mesura d'a organiza un serviciil sanitar. Ea
132
Infiintase cati-va -v5,t5,§ei 1nsárcinati d'a into-
värä§i pe cioch, din casá In cas5,, §i ace§tia strigaii de la poart5.: (Seineitoqi copii!» 1) Unul din ei Intiun raport c5,tre §eful gil qicea: «Acii am adunat 15 morti, dar n'am putut Ingropa de cat 14, fiind-c5, unul a fugit §i nu 1-am putut prinde.» D'asupra ora§ului se ridica un fum galben §i acru, fumul baligarului care ardea 1n curtile boiere§ti, §i ora§u1 rèsuna de urletul jalnic al cainilor rëma,§1 Ewa st5pan.
La fie-care poarta erea cate o §andrama, un fel de ghereta, In care se addpostea cate un servitor pus acolo pazarghidan (comisionar pentru targuielile de paine, de came §i de zarzavaturi). Nimic nu intra In curte de cat dup5, ce se purifica la fum §i trecea
prin hardaul de apa sail prin strachina cu otet.
Cioc Iii, cand treceail pe lIng5, o cas5, bo-
gat5,, nu lipsiaii d'a arunca sdrente rupte de la ciumati, ca sä respandeasc5, contagiunea. EI nu se temeail de molipsirea boalei, cad mai top ereail dintre acei cari zacuserti do I) Vát4eiT en Seindeo$ exislaa i la 1856. CopiiI r6spundeaa de ordinar: alum o pisic4 boluave i !
133
eke doa, trei ori de acea grozavä epidemic. Ciuma, ca toate boalele mortale si lipicioase, ca vársatul, ca tifosul, ca lungoarea neagrd, foarte periculoasa. Antiiia oarA, devine putin violentd la acei mei ail mai fost loviti de ea. Jafurile si talhAriile oamenilor, direct sail indirect prepusi la serviciul ciumatilor, ail fost nepomenite. Multe averi si case marl* s'aii ri-
clicat In Bucuresti dupa ciuma lui Caragea din sculele si banii bietilor bolnavi. (I. G. 1879).
NEGUTATORg §I NEGOIUL Negutatorii sint pämInteni sau streini ; prin-
tre painênteni se prenumërä si Armenil si 0vreii. Streinii fac comertul cu Wile vecine si cu cele departate, iar cel mai multi pdmênteni se multumesc cu comertul interior. Giurgiu si Brtii la ereail ltn timpul nostru comorile si magasinele marfurilor ce treceail In Turcia pe Duna're si pe Marea-Neagra, si pe uscat, pe cdile cele marl ale Constantinopolului ; dar resbelul din qilele noastre le-a prapädit si negotul acum este Intrerupt. Marfurile earl ies din tara slut boi, cal, oi, carnuri conservate, fructe, yin, miere, unt, hind, piel de boi, lemne si allele. Cail aveaü mare
134
cautare In ta'xile turce§fi, pentru frurnusetea §i vioiciunea lor ; dar §i multi din Impèratil Germaniel cer.ail cal române01 pentru cava-
leria lor u§oar& Tot a§ea §i boil sunt vestitl pentru marimea i puterea lor, i pentru clulceata §i gustul carniI lor, pe earl AI §i duo pina In Silesia §i In alte provincii ale Germaniel. Oile rumane§t1 sunt preferite de Turd tutulor celor-l-alte ol din causa carniI lor, §i pe fie-care an trec rnultime de ol In Turcia. Tot asemenea se trimitea §i came conservat& la Constantinopol §i in alte 0.'41 ale imperiului
turcesc, came care se sara Inteo insula a Dunaril din fata BraileI numita din aceasta causa casap-adasi. Un mare comert se facea §i cu untul, cu mierea, cu lana §i cu pieile de boil ce se vindeail Turcilor. Agricultura a fost tot-da-una, dupa cum am mentionat mai sus, neglesa In Romania, i prin urmare §i comertul §i exportul grAuluI, orzuldi §i al-
tora n'a fost nicl o data de o mare important&
Acestea stilt dar rnarfurile pe cari RomaniI le vindeail Turcilor Innainte de resbel. Dupa
ce ins& Ru§fi aü ocupat Tara romaneasca, orl-ce relatiune s'a Intrerupt tntre dIn§il, §i apol afl Incetat i schimburile. Din aceasta
135
Turcii ail suferit mult, pentru ea mare parte din provisiunile de brand, atat pentru Constantinopol, cat 0 pentru cetatile situate d'alungul Dunarii, le luau din Romania. Dar nici Romanii n'aii ca0igat nirnic ; pentru-ca, de si armatele ruse0i aduceati §i cheltuiall In Romania multi bani, 0 consumail marl cantitati
de obiecte de nutriment, totu0 tara a fost jertfa acestui resbel nenorocit pentru Turd, fi ind-ca vëclend ei cà n'o mai pot tine, ail ruinat-o aproape de tot 0 In aceasta stare au lasat-o Ru01or. (Hemputpil %lc BkuxEctc, pag.
22 si 39). DEMNITATILE
Boierii, earl tog limpreuna constituesc no-
bletea taril, si ocupl cele mai Innalte functiuni, se divid In trel clase : 1-a se nume0e clasa boierilor marl sail a celor dol-spre-clece boieri, ultimul find vel (mare) Comisul ; el iail tail de cinstiti 0 credincio0. A 2-a clash' 1ncepe cu marele Serdar 0 se termina cu vel Clucier de arie ; el iag numal titlul de cre-
dincio0. Cei din a 3-a dm& aU numal titlul de boieri. Boierii din clasa antaia Od jos totd'a-una tnnaintea domnului ; cel din a doua
136
vëd numai In adunarile generale, §i top ail cate un semn distinctiv al demnitatii lor. innaltarea boierilor 0 distribuirea functiunilor a atirnat tot-d'a-una de vointa domnului. In vechime, Innaltarile brusce 0 pa0rile gradelor erea lucru rar ; dar In timpurile din urma, slabiciunea domnilor, §i trebuinta de a coinplace tot de-o data 0 Turcilor, §i Grecilor, i Romanilor, ail facut sä se Immulteasca tit-
lurile. Aceasta este calea obicinuitä a orbchrei stapaniri lin decade*. ; o stralucire In§alatoare, niste nume vane §i goale tin locul lucrurilor cari exist& In realitate, 0 oamenii se silesc sa se consoleze de adevératele pagube prin niste ca0iguri imaginare. Soldatil eel vechi mei protejaii taxa de Incalcari ail clisparut, §i in locul lor s'ail ridicat oameni din nimic, earl etaleaza titluri umflate §i fudule. Curtea dornneasca, s'a facut numeroasa
§i stralucitoare, §i cu atat mai mult, cu cat tara s'a pustiit 0 s'a strivii. 1-a clasel.
Marele ban al Craiovei, Marele vornic al
Oaf de sus, Marele vornic al taril de jos, Marele logofat, Marele spatar, Marele vistier,
137
Mare le postelnic, Vel clucer, \Tel pahamic, \Tel
stolnic, Vel comis (Clasa antaia a boierilor, de §i se numia clasa celor doi-spre-dece, nu se compunea pina la 176 I de cat din dece '); In acest an s'a mai adaogat un Mare vornic, a§ea Ca acum boierfi cel marl slnt In numèr de un-spre-dece).
a 2-a clasei. Vel serdar, Aga, Vel medelnicer, Mare le slugier, Vet pitar, Vel armas, Vel portar, Vel §htrar, Vornicul Tlrgovi§teI (functiune &shinOM de cat-va timp), Vel clucer al ariei, IspravnicI.
a 3-a clascl. Aceasta dm& se divide In doa functionaril
eel mid §1 zapclit Functionaril cei mid stilt : al 2-lea logofat, al 2-lea vistier, al 2-lea postelnic, dol-spreclece postelnicei, altI logofet1 i gramaticl, patru
spatara0 etc. 1) Num6ru1 10 find compus din &if 5, primul 5 forma prima grup6, de eine ; d'aci vine poate numele de protipentadtt dat boierilor celor marl.
138
Zapciii slnt : Capitanul dorobantilor, Vataful
aprodilor, Ceausul aprodilor, Vátaful pähdrniceilor, VaAaful vistieriei, Capitanul lefegiilor,
Polcovnicul ag5I, al doilea arrnas, al doilea portar, bas-bulucbasa. CASA DOMNULUI
Marele &Amara§ (casierul earuia se supun negutatoriI), al doilea earndras, Marele gramdtic (secretarul, care este presidentul tutulor grärnAticilor), Marele cupar (care chi domnuluI
la biseric5, yin si paine, si la masa 61 toarna. yin), Credinciosul (care Impreun5, cu doi-spredece pAhArniceI sInt supusl cuparului), Vataful
de copil (care Impreun5, cu 100 de copil urmeazA domnului la parade), Vel cafegill (presint5, domnului cafeaua si are monopolul cafelei In Bucurest1), Vel ciohodar (d5, domnului
cismele si shit supusl lul top cisrnarii, pantofarii si negutatoriI de Inc5Itaininte), Ispravnicul curtil (economul care Ingrijeste de aprovisionárile curtiI), Rahtivanul (are grija cailor curtii si, &And domnul umbI5, calare, el duce un scAunel ca sa, poata domnul s5, lncalece si sä descalece). Al doilea Camara§ si caftangiul ail grije de hainele domnului, Ciubucciul
139
li dh ciubucul, Divictarul 1ngrije§te de calimarl, erbegiul i oferà §erbetul, Ba§ ciohodarul are sub dlnsul 24 de ciohodari, SatIrba§a, do5,-cleci de ici-oglani, Iz-ba§a, doi-spre-
clece fusta§i etc. Tot de casa domneasca tine §i Vel Vame§ul, sub administratia druia este Carvasaraua (Chervan serai). Toate aceste slujbe nefolositoare represinta rnandria §i fudulia asiatice ce domnesc la curtea domnului. Functiunile cele mai 1nsemnate ale tarn se confundá cu aceste zadarnice §i fantastice slujbe earl daft o dovadl despre slugarnicia §i a domnului §i a celor ce-1 Inconjoara (Rempurfil rix BkazEctc, pag. 40 58).
§ 2. Noul Bucurest.i. Diametrul cel mai lung al ora§ului este de 7 klm., iar cel mai scurt de 51/2 klm., ceea-ce
ne-ar da un diametru media de 61/4 ldm.; suprafata ocupatà de ora este de aproape 30 de klm. p., cu o periferie aproximativa de
20 de klm. §i formatä de qoseaua Basarabilor (1580 m.), Ca lea Zinca Goleasca (2400
m.), Ca lea Pandurilor (1840 m.), qoseaua
140
de Cinturd (1000 m.) 1n Coloarea de Verde ;
de Strada Odoarii (200 m.), Strada Viilor (1800 m.), de o linie dreapta ideala, care ar pleca de la IntIlnirea acestei strade cu oseaua
Vacarestilor, ar trece putin pe din sus de Abatorii1 si s'ar termina la IntIlnirea Cali Vitanului cu oseaua Mihaiii-Bravul, lung'6, de
3250 m., si de parte din Soseaua MihaiaBravul (700 m.) In Coloarea de Albastru ; de Soseaua Mihaiü-Bravul (3900 m.) In Coloarea de Negru ; si In fine de Soselele
Stefan cel Mare (2400 m.) §i Bonaparte (1200 m.) in Coloarea de Galben. Periferia Bucurestilor nu este riguros limi-
tata; ') punctele pin cari se poate pètrunde In ora§ stilt numeroase, de si nu exist& de cat urmätoarele 27 de bariere : B. Herdstreii, Mandritu, Nod, Moqii, Colintina I, Colintina II, Panteleimon I, Panteleimon
II, Iancu, Marcuca, Cdhlraqi, DadWi I, Zahanaua, Vitanu, Vdcdrefti, Piscu, Belu,
Rahova, Spirea I, Spirea II,
Cotroceni,
1) Mad' de linia Fortificatiilor, earl sint in curs de con-
structiune pe un perimetru de 72 de klm. cu diametru cel mai mare de 26 de klm., si col maI mic de 23 de klm. s'a maI vorbit si de un sant, care sii limiteze orasul si sä-1 apere de contrabandistl ; acesta ar avea o lungime do 22 kiln.
141
Remo, Grivila I, Grivita II, Chiristea, Macrogheni, Victoria, la cad se afld agenti de accise si de percepere de taxe pentru intrare In oras. Se intra cu trasura In oras prin urmatoarele 19 cai principale, cari si sint arterele mai Insemnate, prin earl el se pune In comunicatiune cu tara ; acestea sInt: C. Victo-
rid, Str. Buzestilor, C. Grivitei, C. Reyna, C. Cotroceni, C. 13 Septembre, C. Rahovei, C. qeirban-Vocht, C. Piscului, C. Veicciref-
tilor, C. Vitanalui, C. Dude0i, C. Raionulai, C. Cithirafilor, C. Iancului, C. Mofilor, Str. Teilor, Str. Polonet, C. Dorobaufilor. Soselele, chile, stradele, stradelele si fundaturile, cari strabat orasul, si dintre call unele sInt lmpietrite numai cu pietris, altele pavate cu bolovani, iar altele cu pietre paralelepipedice, si unele cu caramicli de basalt artificial, cu trotoare de lespecli de piatra, de basalt artificial si unele de bitume, sInt In numër de 692 cu o lungime totald aproximativit de 400 de klm., lungime In care nu intrà si a soselelor Inconjurdtoare. Laturile cator-va din aceste cal de comunicatiune sInt plantate cu diferiti arbori. Din strada Coltii Incepe un bulevard foarte frumos, care se va continua pin& la Cotroceni, asta-cli f ind gata Ora mai
142
din sus ceva de Cismegiil. Principalele din aceste cal sInt provèclute de conducte suterane, construite de zid de Garai-ilidá sail de beton, earl serv la iesirea din oras a apelor pluviale si a acelora, earl ail servit la trebuintele generale ale lui ; toate aceste ape slnt vërsate In Dimbovita prin conducte (eguuri), a caror lungime totalá este aproximativ de 461/2 klm. Apa DImbovitei In starea ei naturald, adica
mai tot-d'a-una turbure, apa de puturi (a unora este foarte bun& de Mut, a altora este sälcie) si apa unor fOntani, cum stilt cele de
la Fiercistrëü, cea de sub Asilul Elena-
Doamna, a Brdncovenesei, cele de la Filaret, servia pind mai de una-cli, la trebuintele orasulut De cati-va ani se lucreaza la facerea unei retele de tuburi, care peste putin se va complecta si care va servi la distribuirea in
tot orasul de apa de DImbovita, luat'a din acest Mil de la localitatea nurnit5. Arcuda (vre-o 20 klm. In sus de Bucuresti), filtrata acolo si adusa prin canal de beton In reservoriul de la Cotroceni, de unde se va mana In locurile cele mai innalte ale orasului, si cbiar In etagiele superioare ale caselor. Lun-
143
gimea totala a tuburilor de apà, cánd se va complecta, va fi de vre-o 145 de klm. 9 Dimbovita rectificath de curênd, cu doa §osele plantate cu arbori pe ambele parti §i Ca-
nalisate, §i cu 12 poduri, dintre mei 5 de fier §i 7 de piatrá, are o lungime de 7 klm. de la intrarea ei ln ora§, pe sub Ca lea Zinca Goleasca, pina la ie§irea ei din ora§, la vre-o 640 de metri mai la vale de podul din dreptul Abatoriului.
Cea mai mare parte a oraplui este luminata cu gaz ; lungimea tuburilor de gaz, care pleaca, de la usina de la Filaret §i lumineaz5, stradele, gràdinele i pietele, este aproximativ
de 100 de klm. Numai unele parti mai Milt Inca luminate cu parole& Teatrul national §i piata sa, teatrul Milor Eforiei, Abatoriul §i cAte-va alte case publice §i private, sint luminate cu electricitate. Edificiile de prin lmpre-
jurul pietei teatrului national, gradina Ci§) Planul intrege retele este facut in vederea uneI popu1atiun1 de 750 de mil de suflete, pe care o va putea contine o data BucurestiI si care va putea dispune de
188000 m. c. de apa pe 4i; pentru populatiunea actuala de
circa 200 de mil de suflete se dispune de un volunt de 46000 c. in. pe 4i (Ve41 interesanta lucrare : Proiect pentru dktributiunea apeI in oras de N. Cucu St. 1887. Bucuresti, Tip. Carol Gobi.
144
nwgia si cate-va alte cladiri si locuri publice, se vor lumina asemenea peste pulin cu electricitate.
Gradinele publice, a-fara de cele cari serv de petreceri slut : Greidina Kiselef Oloseaua), Cismegiu, a Episcopiet a Icoanel, a S-tulu,i Gheorghe, a S-tee Vine)* Greidina din fata Universiteitii, In care se afla statuele de mar-
mura a lui Eliad §i a lui Lazdr, §i cea de bronz a lui Mihaid-Bravul, §i care OM maI cle una-cli a servit de greidinei botanicci, In urma clesfiintaril celei de la Cotroceni, fundata la 1860 si Incorporata asta-cli cu imensul
si magnificul pare al Palatului de la Cotroceni. Iar Greidina Eliad, care face deliciile poporului In timpul Mosilor, si In care plantatiunea arborilor figureaza, o gigantic& lira, lira de gigante a nemuritorului Eliad ; Teiul, Bordeiul, Filaretul §i allele, stilt locuri foarte placute, In earl poporul petrece mai fara de nici
o cheltuialà, respirand un aer placut si sa-
natos. Grddina Tirului german, Grddina Opler, Greidina Luther, cele doa gradini nu-
mite Fierdstreul vechid §i Fierdstreul nod, Leipteiria, Vila regald etc. sInt asemenea gradini foarte placute, dar uncle nu pot face fatrt cheltuelelor de cat pungile cele pline.
145
Bucurestii contine 1623 I de case, dintre cari unele se pot compara cu frumoasele case ale o-
raselor marl din Occident, iar altele cu meschinele barace din Orient. Majoritatea slnt construite de zid de caramida; unele, foarte putine, aft fatada de piatra, iar altele sint facute ln paienta. Mai toate slnt acoperite cu metal ; unele cu ardesie saft cu tigle, iar altele, mai marginase
putine la numèr, cu indriIà. Multe din acestea sInt Inconjurate de curp Intinse si de gra-
§i
dini frumoase. De cat-va timp s'a luat, din neno-
rocire, urltul obiceitt d'a se Ingrarnadi etagie peste etagie, i d'a se face case unele ling& altele, fara curp, fara gradini, ba Inca, ceea-ce
este mai Intristator, d'a se cladi case chiar prin curple bisericelor, curp carl serviaii pinä acum cati-va ani, pina nu se Infiintasera cimitirele, drept loc de oclihna pentru repausati. Orasul este Impartit In cinci circurnscriptiuni nuthite colori : coloarea de Rom In centru,
i cele de Verde, Albastru, Negru
§i Galben de jur-imprejur. Fie-care coloare coprinde mai multe Mahalale saft Suburbil, dintre cari mai fie-care are Cate o biserica. Numèrul Suburbiilor este de 93 (anexa I). Numèrul bisericilor ortodoxe este de 117. Bisericile streine slut : Biserica de la resedinta 10
146
arhiepiscopala catolica, din calea Calara§ilor, unde obisnuit Regele 10 face rugaciunea, HanuCOW (greceasca), Cape la Bulgetreascci, .Bi-
serica Armeneasccl, Betratia §i S-tu Iosif (catolice), Biserica Luterand, Biserica Calvinet §i urmatoarele mosaice : 3 Temple chorale, 1 Sinagoga mare, 1 Templu (societ. In-
frat.), 5 Sinagoge mid i 18 Case de rugaciune tinute cu chirie. Cele 117 biserici parn'entene, grupate In doa pla§1, plasa de sus si plasa de jos, desphrtite prin linia forrnata de Calea Mo§ilor unit& cu calea Rahovel, slnt urmatoarele :
Plasa cle sus. Brezoianu, St. Constantin, Scaunele, Biserica dintr'o i, St. Ilie Gorgani, Schitu Magureanu, Popo-Tofu, St. tefan Cuibu cu barza,
Malmezon, Caramidaril de sus, S-ta Vinerea noà, Sin VoIvoclI, Manea-Brutaru, Ghencea, Spirea noa, Isvoru, St. Elefterie, Caimata, Silivestru, St. Ion Mosl, St. Dumitru Colentina, St. Nicolae elari, Biserica Ieni, Bati§tea, Popa
Rusu, Popa Chitu, Precupetii vechi, Precupetfi noi, Tirchile§t1 (Dichiu), Icoana, Pitar Mo§u, St. Visarion, Mavrogheni, St. Nicolae
14T
Duvmea, St. Vasile Mogovae, Tabacu, Bi serica alb6, Bradu (Boteanu), St. Ion Moldoveni,
tejaru, I3iserica alb& (Postovari), Arnza,
Otetari, Antim, Mihaiii-Voclä, Spirea vechie, S-tiI Apostoli, St. Spiridon vechiii, Magureanu, Cotroceni, Zl Atari, Doamna, Irdsvan, St. Gheorghe nou, Sfintil, Stavropoleos, St. Dimitrie,
St. Ion mare, SArindaru, Schitu maicelor, Curtea Vechie, Cretulescu, Coltea 0 capelele Cantacosino, Doamna Zoita, Lahovari, Barbu firbeiti, Spitalul Mavrogheni, Cirnitirul Icoanei, Asilul Elena Doamna. Be lu,
Plasa de jos. Mitropolia.
Oboru nou, Panteleimon, Oboru vechig, Olari, Popa Soare, Mantuleasa, St. tefan (cal. C515.r.), Agiu, Iancu vechia, Iancu nou, Popa Nan, De lea vechie, De lea noä, Ceauq Radu, Isvoru (dintre vii), S-ta Treime, rarca, Bradu, Apostol, Negustori, Dobroteasa, Lucaci, Vergu, Udricaril, S-ta Vineri (Hereasca), Sarbil, St. Ionia (piatà), S-ta Ecaterina, St. Nicolae Bro-teni, Radu-Vodä, Flámânda, GarAmidariI de
jos, Alexe, St. Spiridon nou, St. Nicolae din Prunt, St. Ilie (caL Rah.), St. Nicolae Vlddica,
-
Biserica Doamna BAla,sa.
149
Filaret (Cutitu de argint), Barbatescu vechiil, Manu Cavafu, St. Nicolae Popescu (Jicnita), Foi§oru, Doamna Bala§a, Be lu, St. Gheorghe vechiii, St. Gheorghe Capra (os. Panteleimon) (vecli anexa II). Dintre aceste biserici unele sint tntretinute de Stat, altele de enoria§i, iar altele de case particulare. Stabilimentele de bine-facere cele mai prin-
cipale sint: Spitalul Co WI fundat la 1780, recladit din nog ; Filantropia fundat la 1827, marit acurn cati-va anr; Spitalul Brdncovenesc fundat la 1834, marit §i recladit din
noir ; Spitalul de nastere fundat la 1839, mutat §i construit din noil acum cap-va ani;
Spitalul de copil fundat la 1858, mutat §i recladit de vre-o patru ani ; Spitalul Colen-
Una fundat la 1864 pe un plan mult mai mare de cat cel actual ; Spitalul Xenocrat fundat la 1881. Afar& de acestea mai sint Asiluri pentru infirmi §i bètrani, Case de sanatate §i Case pentru alienati, Spitale mi-
litare, Institutul surorilor de caritate fundat la 1879, Societatea Crucei rosii fundata la 1876 §i altele. Germanii §i Israelitii ail asemenea cate-va spitale §i asiluri pentru infirmi.
150
Stabilimentele de Instructiune si Cu 'turà national& stilt urrratoarele:
Palatul Universitdfrt, una din cele mai frumoase cl&dirl, In care se atlà Facultatea. de Stiinte, cea de Litere si Filosofie, cea de
Drept, cea de Medici* cea de Teologie ; Museul de Istoria natural& ; Museul de Antichitatl ; Pinacoteca ; Scoala de Bele-arte ; Biblioteca Statului ; Institutul Botanic, care se
va muta In frumoasa cladire ce i se pregateste In noa gràdin& botanic& de la Cotroceni ; Cabinetele si Laboratoarele facultàtilor de stiinte si de medicin& ; Academia roman& cu cele trei SectiunI ale sale ; Scoala fiber& de stiinte politice si administrative ; Senatul.
Liceul S-tul Sava, Liceul Matei Basarab..
Gimnasiul Lazar, G. Mihaill Bravul,
G. Cantemir-Vodet. qcoala Comerciald cu 5 clase, cAreia i se pregatesce, grape staruintelor Prirnarului Capitalei, d-1 Em. Protopopescu Pake, un frumos edificia cu 7 clase, cu sail pentru musee, laboratoare, conferinte si clasele clivisionare, si a cgruia piatr& fundamental& s'a pus la 21 Maia.
qcoala de Poduri f i qosele. kcoala de Medicind veterinard. coalele Militare.
UniversitA el
alat I
Palatul Universitfi(e.
152
Scoala centralei de agriculturei .,i silviculturei de la Fiereistreid. Scoala de farmacie. Scoala Norma ld superioard. Seminarul central. Seminarul Nifon Mitropolaul. Scoala Norma ld Carol I. Scoala Norma lci de Institutori. Scoala Norma lci pentru Inv'aptura poporului roman.
Conservatorul de Musicei 0 Declamati/une.
Scoala de Mesera Scoala Cdilor ferate. Scoala de telegrafie.
Institutul pedagogic de fete. Asilul Elena Doamna. Externatul secuindar de fete No. 1. Externatul secundar de fete No. 2. Scoala profesionald de fete. Scoala profesionald de fete «Protopopu Theodor Economu. D
Cele mai multe dintre aceste stabilimente de instructiune shit instalate lin clAdiri proprii, magnifice palate.. construite de Stat, §i printre
earl se pot cita Scoala de Podurl §i Sosele, cea de Medicina veterinark
coala de Meserii,
153
Asilul Elena Doamna, Scoala centralá de fete (Institututul Pedagogic) etc. Invgtamentul primar se face : In Neale cu clase
Col. ro§ie Col. galbenh
Col. verde
4_
8
1de baiet1
2
1
de fete
2 5
1
3
1
1 de baietI ide fete
j de baiell I de fete de baietI
Col. albastral de fete Col. neacrra ''"
I de baiefi
lde fete
I
4 5 3 .3
3 3
_
--
2
1
2
1
2 1 1
I
div.
2
1 1
_ __ _ _ 2 1
1
1
§i In Orfelinatul de la Teiii cu 4 clase §i cu 3 divisiunI fn sectiuhea de surdo-rnutl. Cele maI multe dill aceste §coale primare, pre-cum §i Scoala comercialä (cea noà), sInt clàdirI speciale, propriet41 ale CornuneI.
In a-far& de acestea, se mal prime§te instructiunea, Insa nu gratuit, In 9 pensionate de bieT (dintre earl Liceul S-tului Gheorghe). 11 pensionate de fete (dintre earl trei licee).
154
21 de .coale de baietl §i de fete, confesionale. Alte Institute de Cultur& §i Utilitate public& sInt : Ateneul roman (minunea Bucure§tilor fácut& prin lampa magic& a d-lui C. Esarcu). Institutul bacteriologic.
Institutul botanic. Institutul meteorologic. Biwoul geologic. Teatrul national. Teatrul Eforiei Spitalelor. Eforia spitalelor civile. Epitropia aleclemintelor brancovenefti. Societatea geografica roman& Laboratoriwl de analise chimice al Ski,taluit.
Ferma fcoalei de agricultura. Societatea romana de tir, ginatastica 0 scrim& Printre edificiile publice, carl merit& s& atrag& atentiunea, stilt, afar& de unele citate mai sus, qi urm&toarele : Imprimeria Statului, Casa
de Depuneri , Consemnatiuni §i Economie, 'Banca National& (In curs de cladire) un adeOrat monument, Societatea Creditului funciar rural, Societatea de Asigurare Dacia-Romania,
155
:
.4104 V41011.
i
rjr
Noul Palat al Aleneulul Roman.
.41
LI
Noul Paint al Ateneulul Roman.
Crf
f
11;
11
111
I
156
Ministerul Domeniilor, Ministerul Finantelor, Ministerul InstructiuniI (in curs de clàdire), Prefectura judetuluI Ilfov, Otelul Eforiei spitalelor, Monethria Statului, Asilul Elena-Doamna
Scoala Centralä de fete (In curs de construetiune) etc. Printre editiciile particulare putem cita: HOtel de France, Hotel Continental, Grand hotel du Boulevard, Otel Török, Otel Imperial, Casa epitropiii asedilmintelor brancovenest1 etc., Casa
Stirbeiil, Casa Vernescu, Casa Boerescu, Casa Filipescu (Libriht), Casa Sutu, Casa S'avulescu (architect), Casa Boicescu (doctor), Casa Ambasadei austriace, Case le Greceanu i allele. NumSrul locuitorilor Bucurestilor trece de
200 de mil si budgetul comuneI se urea la 9755000 (yell anexa III). In fine, pentru a termina cu descrierea sumará a Bucurestilor, pun aci urmhtoarele Cate-
va rândurI, pe carl d-1 Elisée Reclus le consacrà acestul oras In a sa Nouvelle Géogra-
Ale universelle, 1875. «Bucarest ou Bucuresci compte deja parmi les grandes cites de l'Europe. Apres Constantinople et Peste, c'est la ville la plus populeuse de toute la partie sud-orientale du continent ; elle se donne a elle-meme le nom de
157
«Paris de l'Orient.n Naguère pourtant ce n'était guere qu'une collection de villages, fort
Hotel Imperial,
677-
pittoresques de loin, A, cause de leurs tours. et de leurs domes brillant au milieu des bos-
..,11117tir,""'"7-1V.115;011,Z 1111111:
tri-
"i ."
-
I
47,P
ir.A;,11 74-
.
Vederea 13ueureOi1or.
1,1,11
Vcderea BucureOilor,
159
quets de verdure, mais assez désagréables a
l'intérieur, mal bats, traverses de rues toujours irifectes, remplies, suivant les saisons,
de poussière ou de boue. Mais, grace a l'affluence de la population, a l'accroissement rapide du commerce et de la richesse, Bucarest se transforme rapidernent, et de grandes rues,
propres et bordées de beaux hotels, des places fort animées, de vastes pares bien entretenus, lui donnent dans les quartiers du centre l'apparence d'une capitale européenne, méritant son nom qui signifie, dit-on, ville joyeuse.» De rares edifices et quelques ornements d'ar-
chitecture, dans le style turc ou persan, rappellent l'ancienne domination des Osmanlis.» Sa, ni se permit& acum a adaoga ceva 0 despre BucureOeni. Citatiunile ce le vom face
sint menite a da o idee despre caracterele intelectuale §i morale nu nurnal ale Bucure-tenilor, ci Itn genere ale mai tutulor locuito-
rilor orwlor Romaniei. Iatà ce citim 'in La Roumanie économique par M. G. Obedenare, 1876, La plupart des auteurs qui ont eerie sur la Roumanie ont vu tout en noir ; ils ont fait de la société roumaine un tableau dans le genre de celui-ci :
160
((Dans cette société, on n'aime pas beaucoup les professions qui demandent un travail soutenu et de rorclre ; on prefere vivi'e dans
roisiveté ou courire après les fonctions publiques quand on ne possède pas les connaissances nécessaires ; on aime trop le luxe et l'apparat, le faste et les titres pompeux ; on dépense par ostentation le double de son revenu ; on se ruine, rapidernent, et on vit ensuite, d'expédients ; rien n'est coordoné, tout
se fait au gre du hasard. On ne se soucie point du lendernain.
On croit aux sortiléges, aux tireuses de cartes, aux enchanternents.
On passe les nulls au jeu, gros jeu! Dans les reunions, hommes et femmes ma-
nient les cartes dans une épaisse furnée de tabac, et ron ne s'interrornpt que pour parler de bijoux, de toilettes, de futilités, d'intrigues, de gains faciles, de chicanes, de procCs surtout))
Cette description n'était que trop vrai il y a une quarantaine d'années, mais depuis trente ans il y a eu de profondes modifications dans l'état social et politique des Principautés. Trois invasions, trois revolutions, l'exil des hommes éclairés, leur retours après un long séjour en
161
Occident, une immigration considerablejim portation de produits européens sur une vaste &belle, le grand nombre de jeunes gens éleyes en Prance, en Belgique, en Italie ; tous ces dvénernents ont produit de profonds thangements dans les moeurs et les caracteres.
II n'y a plus aujord'hui qu'un très petit nombre de personnes des couches élevées de
la société qui ait garde les habitudes et les moeurs d'autrefois ; la grande majorité des personnes qui constituent les classes din-geantes se compose d'hommes &lairds, honnêtes, consciencieux, laborieux, aimant rordre, devoues au bien public. Des hommes qui, par
leur capacité, leurs caracteres, leurs moeurs, pourraient être compares aux citoyens d'élite des provinces frangaises. Ce sont des licen-
ciés en droit, des licenciés ès lettres et ès sciences des facultés de Paris, des docteurs en droit et en médecine, des ingénieurs des cliffCrentes écoles de France, des officiers formés dans les écoles spéciales de l'armde frangaise, etc. Voilà de quoi se compose le personnel des
grandes administrations, des chemins de fer,
des mines, de la magistrature, du barreau, 11
162
des hôpitaux, des lycées, des facultés, de l'état-major.
Ces hommes formés et faconnés en France ont introduit en Roumanie les grandes institutions du pays qui a touj ours été a la tête de la civilisation. Quand on les fréquente, on croit facilement se trouver au milieu d'une société frangaise. 11
faut ajouter a ces hommes d'élite le
nombre toujours croissant de jeunes gens qui sortent des facultés du pays. Actuellernent il y a environ 800 Roumains dans les facultés, les lycées et les écoles spéciales de France.
Voila, ce qui fait que la physionomie de la société roumaine change a vue d'oeil. Les institutions frangaises modernes prennent racine d'autant plus facilement en Rou-
manie, que dans ce pays il n'y a jamais eu de féodalité ni de droit d'aInesse. Et nous devons rappeler que les institutions féodales étaient profondérnent implantées dans les pays
voisins de la Roumanie (IIongrie, Pologne, Boherne).
La acest admirabil tabloil sa, mai adaogam
ce Vice d-1 Ion Ghica in Scrisorik d-sale. «Cand erea vorba d'a se inliinta Curtea
163
de Casatie, multi din oamenii no§tri politic! se tntrebaii, unde o sä gesirn doà-rjeci de legi§ti Inyetati §i ispitip cu mei sa se poatä pune
In rni§care o asemenea Innaltà institutiune ; §i mai top deputapi sta la ganduri dinnaintea acelui argument. Neyoiea ne-a silit se. lindrAsnim,
§i Curtea noastrà de Casape nu este mai jos In lumini ill capacitate decAt institutiunile de acela§1 ordin din prile cele mai Innaintate In §tiinta dreptului.
A fost un timp, §i nu prea de mult, &And corespondenta In streiratate se fAcea prin cancelaria ruseasce. §i austriacA, care lua scrisorile Ili pachetele noastre de le expedia cu o expeditiune organisatà In toatA forma la no!
1n tart cu biurouri In toate ora§ele noastre. Representantii puterilor streine se Irnpotriyiail
la ideea de a se trece acest seryiciti la Po§ta romAna. Unde ye Wit, emi clicea unul din Consul!, oarnenil special!, capabili Fl.i experimentati cArora so. le putern Incredinta corespondenta noastrà diplomaticA §i interesele su-
puilor no§tri ? Am respuns acelui diplomat ca, pre-cum am putut Inyata calculul diferenpal §i integral, a§a ca manipulAm functiunile d
tot a§ea de bine ca Delaunay §i Puiseux, nu mai putin eream siguri a Inyeta §i
S dd- 13,
,
164
dad. nu In cAte-va septarnâni, dar In cate-va luni, a manipula primirea, expeduirea §i distribuirea scrisorilor §i pachetelor ca §i impiegatiI po§tei ruse§ti i austriace. Nevoiea ne-a silit sa, luam asupra-ne acest serviciil §i chiar de la Inceput el s'a fAcut Intr'un mod .satisfacator ; §i asta-c11 niment nu-1 poate nega
dreptul de a se compara §i rivalisa cu serviciile telegrafo-postale cele mai bine organisate.
Voitt s5, rescumperati drumurile de fier, c,ficea un senator, dar unde ve stnt oamenil cart s tie a le administra, unde o sà gasitI impiegati capabili s5, le puie In rni§care, unde
ye stilt inginerii cart s'a, le poatä repara la trebuinta ? Dinnaintea unor asemenea argumente stall pe gânduri sá voteze alb sail negru. Dar nevoiea ne-a silit sä lugm pe seama Statului resoul cel mai lung ; §i putem vice Ca chiar din cliva d'ântaiii serviciul s'a facut In toata regula §i In toatä securitatea, cu impiegatl români ; ci nimeni nu poate tagadui
cä liniile aü fost tot-d'a-una In buna stare, far& a regreta administratiunile anterioare ale lui Strussberg, Bleichreder sait Staat's Bahn.D Exemplele de felul acesta stilt foarte nume-
roase ; me marginesc a cita numal doa.
165
Marea hartä topografica a RomânieI de din-
coace de Milcov s'a lucrat in 1856 de &are ingineril militari aI armatel austriace prin dispositiunea i cu spesele Guvernului Romania Ast'a-c11, statul-major al nostru, c1up ce a terminat admirabila hartà topografica a Dobrogei,
lucreath Ia a Moldovei, care nu va fi nici-de-
cum mai pe jos de a Munteniei, lucratá de streini ; ha din contra, judecand dupà, specimenul dat cu harta Dobrogei, harta Moldovei va fi cu mult mai superioarà de cat a Mun-
tenia
Se agita pe la 1875 cestiunea faceril harp! geologice a taril. Se propusese pentru aceasta aducerea In tara a until geolog strein ; dar barbatI cu inim5, de roman, dorind ca aceasta lucrare BA fie un monument rontetnesc, s'ag opus la aceasta idee, i lucrul s'a arnanat pinà la 1882, cand s'a Infiintat Biuroul geologic. Biuroul acesta lucreath d'atuncI la facerea acestei hhqi, care este aproape terminat5,, cu freolocii roman!, car! prin zelul i activitatea bOr aü atras atentiunea i admiratiunea Invètatilor streini. D-1 Suess, professor de geologie si Rector al UniversitatiI din Viena, scrie d-lui Gr. Stefeinescu, directorul Biuroului geologic: ePrimitl ealcluroasele mele multumirl pentru
166
ultima fascicula a Anuarului D-voasträ, precurn ai pentru frurnoasa hart& aparut5, sub direc-
tiunea D-tale. Ei nu m6 Weptam ca lucrarea D-voastr5, s5, Innainteze cu at:Ma vigoare, ai-ti
fac din toga inima urari pentru aceasta.D D-1 Szabb, profesor de geologie la Universitatea din Budapesta, scrie i D-sa : ((IQ sirnt obligat asemenea s5, ye multumesc pentru trimiterea
harp' geologice a tärii D-voastr5. Te felicit pentru aceasta ; acT lucrat mult In putin timp.1)»
Citatiunile autorilor de mai sus §i aceste ultime exemple, precum i altele ce s'ar mai putea aduce, cum e continuarea retelei cAilor
ferate de catre ingineri români, conducerea lucrArilor de aphrare de cgtre ofiteri romaxii,
exploatarea sistematic5, a salinelor de ate minieri roratni, §i altele, §i altele ; nu shit toate astea doveli de aptitudinile diverse ale ') Printr'o pripeall de neinteles (?) a CamereY, acest bio-
roi s'a ras din bugetul anulul acestuia. 0 posteritate nu prea depArtata va vedea cat de putinA bunt% credintA au pus, i cu cat de multa lips1 de cuno0intA despre lucrurl ad vorbit, ace( d-nT deputap cart au cerut desfiintarea biurouluT geologic. E mare pleat c. luptele politice, i maT ales cele de partidA, precum i cabala intrigel, sit se ames-
tece in chestiunile de qtiint1.IndatA Ina guvernul, intelegend enormitatea erorfl comise, s'a grAbit nu nurnaT sl sustie Biuroul geologic, dar i skl transforme in Institut geologic. Onoare dar lull
167
Rornanului i despre agerimea §i pètrunderea spiritului saa ? Apoi, eu ni0e ast-fel de cali-
tag find Inzestrat un popor, nu i se poate prevedea un viitor falnic, prosper §i maret ? Acum, daca mai shit persoane earl vëd Inca
multe puncte negre, earl nu sint multurnite de presinte §i cari preyed un viitor nu prea stralucit, aceasta se poate explica prin starea de transitiune, 1n care Ina de c'ati-va ani ne aflam 0 care negresit ca% va mai dura Inca. Tot ce este de dorit de o cam data, este s5, ne silim, pe cat va fi en putinta, i MIA a grabi mersul natural al lucrurilor cum din nefericire s'a cam IntImplat pina, acurn, sä scurtam clurata acestel stari de transtiune, sail,
dupa cum lice Prosper Mérinnee cu
cuvintele de aur ale d-lui V. Alexandri : «Ro-
mania este acum ea o fetita, de 12 ani,
ne-.
format& Inca; frurnusetea el nu s'a desvoltat,
íØ nirneni nu o baga In seama. Lasa ca sa mai creasea, sa ajunga la epoca tineretei, unde formele copilei se desemna gratios, unde CalitàiIe ei fisice §i intelectuale se afirma, unde frurnusetea iea un caracter de splendoare re-
gala, §i ochii lumii se vor Indrepta cu admirare spre dens& Tot ce doresc pentru Romania, este ca sa aiba nu 12 ani, dar 20 de
168
anl !» Atundi
&And epoca cle transitiune va
Inceta, cand copilita sburdalnica: cea de 12 anI, se va face de 20 de ani, principiul natural al seleqiunii va fi isbutit ca preceptul moralisator Ounoafte-te pe tine énsu-ti sa devie calauza fie-caruia, §i atuncl fie-care cunoscendu-se pe sine, cunoscêndu-§1 fortele §i
energia de care este capabil, nu va aduce in lupta pentru existentet de cat arme leale §i permise de moralitate, §i atunci viitorul stralucit ne este asigurat ! Cacl In adevèr, In periodul de transitiune 1n care se aflä o societate, ca §i In epoca de modificatiune a mediului, In care se afla o suma oare-care de fiinte organisate, lupta pen-
tru existenta este foarte crancena §i prin urmare armele Intrebuintate, §i mijloacele d'a ajunge la scop, adica d'a supravietui, nu slut tot-d'a-una leale §i permise de moral& De aceea §i, dupa cum (lice d-1 Ion Ghica, «am putut avea multe §i marI deceptiunI, am putut IntIlni In cale fel de fel de caractere: oamenI,
unii slabi de anger, carl la momentul chiemarri att lipsit de la datoria lor; altiI, regreMild o stare de lucruri In care traisera, care le convenia i le profita poate, se uitail cu dor la trecutul taril ; pe altiI Ingrijati de re-
169
pegiunea cu care se succedail aspiratiunile exigentele nationale, rAmiineail Innapoi ; pe multi Ingilmfati de succesele natiunii. la cari nici cu giindul nu gandiserà, êi atribuiaii lor tot meritul, far& a voi sà recunoasa cea mai mica participare nici mersului natural al lucrurilor, nici lmprejur6rilor din afara. Arn putut vedea oameni orbiti de invidie sail de
ambitie, mei nu ail crutat nici intriga, nici devetirea, pentru a ajunge saü pentru a se sustine la putere sail la favoare, safl pentru a-§i face o popularitate.»
Acest tablou, care depinge o stare de lucruri intristatoare, causatä numai §i numai de nelealitatea armelor aduse In lupta pentru existenth', a lnceput sá dispara, §i este menit so, se §tearga cu totul §i s'a fie Inlocuit a§ea este In natura lucrurilor prin altul cu totul Inveselitor !
ANEXA I Coloarea de Rosa (14).
Curtea vechie, Doamna BAla§a, St. Ionica, St. Dumitru, Biserica Doamnel, Serban-Vodk
170
Cretulescu, Coltea, Popa IIerea, Rasvan, St. Gheorghe nou, St Nicolae-Popescu, St. Nicolae (-31arI, St. Gheorghe vechift.
Coloarea de Verde (20).
Archimandritu, Bis. Alba, Ghencea, Mihaiil-
Voda, Spirea noa, Spirea vechie, Brezoianu,
aramidariI de sus, Gorgani, Isvoru,
Sch.
Kagureanu, Manea Brutaru, Popa Tatu, St. Constantin, St. Elefterie, S-ta Vineri noa, S-tft Voivocli, St. tefan, St. Nicolae-Dumea, St. Gheorghe-Malmezon. Coloarea de Galben (21). Ci§meaua-Mavrogheni, Amza, Batif.Aea, Bis.. Ieni, Boteanu, Caimata, Dichiu, Icoana, Ote-
tariI, Popa Dlrva§i, Popa Chitu, Precupetii noi, Precupetli vechi, Pitar Mo§u, St. Visarion, St. Vasile, ArmeniT, Popa Rusu, Silivestru, St. Ioan Mo§i, Popa Cosma. Coloarea de Negru (20).
IIagiu, De lea vechie, Mantuleasa, Negustorii,
171
Iancu vechiti, Iancu nou, Olarii, Oboru vechiti,
Oboru not', Popa Nan, Popa Soare, Panteleimon, St Stefan, Vergu, Ceau§ Radu, De lea nob% , Lucaci , Oltenii, S-ta Vineri-Herasca Udricani. Coloarea de Albastru (18).
BarbAtescu noü, BArbatescu vechiil, Flámânda, St. Spiridon, S-ta Ecaterina, Slobozia, VlAdica, Apostol, Bro§teni, Car'arnidarii de jos,
Dobroteasa, Foi§oru, Isvoru, Maim Cavafu, Radu-Voda, SArbii, Staicu, Tare& ANEXA II
Tabela urnAtoare este copiath dupit Inscriptiile Bisericelor, ce lnsote§te Planul Bisericesc al Cap italei BucureU lucrat In 1851. Bisericele al caror nume este subliniat In aceasta tabelà, nu mai existi astá-cli. Mal este de observat c Intinderea Colorilor §i conturul lor shit asth-cti Intru cat-va deose-
bite de cum erea la 1851.
173
172
Coloarea de Alb astru No.
SUBURBIA
HRAMUL
1
Mitropolia Wadica Dómna BAla§a
S-tri Im1)6rati Sf. Nicolae
2 3 4 5 6 7
8 9
10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Innaltarea Sf. Nicolae Pruntul SE Ilie Sf. Ilie Adormirea Slobozia Adormirea Bro§teni Adormirea Alexe Schimb. la fat& Filaret CAramidarii de jos SE Gheorghe Sf. Nicolae BárlAtescu Schimb. la fatà FlAmanda SE Treime Manu Cavafu Sf. Spiridon Sf. Spiridon Sf. Ecaterina SE Ecaterina Sf. Treime Radu-Voda Sf. Mime Radu-Vodà Buna-Vestire Dobroteasa Sf. Nicolae Popescu Apostol S4i1 Imperati looi§oru
&Irbil de sus Staicu
Na§t. Maicit lit-lui SE Nicolae S-til Apostoli
Mitropolia T arc
Innaltarea
CTITORII Radu Leon Voda Mitropolitul Grigorie Doamna Bala§a Teofan Ieromonah Isaia Monahul
Jupan Constantin vel. vist. De Enoria§1 Alexe Arnautul Mitropolitul Grigorie
De neamul IIere§tilor Ionita elaru De brasla croitorilor Manu, star. de cavan Ion Scarlat V-vod Arh. Grigorie Agatoni Ion Radu Vod'a Constantin Nasturel
Gheorghe apitanu Constantin Potoceanu Doamna Smaranda Vasile Poficeanu Apostol Velicu Gheorghe Bibescu V-vod Ráducanu Poenaru
I
ANUL
1665 1791 1751 1724 1744 1843 1812 1801 1711 1766 1815 1760 1850 1614
1730 1722 1765 1746 1732 1809 1845 1820
1
174
175
Coloarea de Negru No.
26 27 28 29 30 31 32 33
34 35 36 37 38 39
40 41 42 43 44 45
SUBURBIA
Popa Nan Sf. Stefan Mantuleasa
HRAMUL
Adormirea Sf. Stefan
S-tli Voivo0
Olarii
Adormirea
Oboru vechiti
Ioachim si Ana
De lea vechie De lea nou5,
Sf. Treime
Ceaus Radu Neguptorii Pan teleimon Iancut
IIagiu
Popa Soare Lucaci Sf. Vineri Udricanii Vergu Oltenil Sf. Treime
Isvoru nog
Buna-Vestire Sf. Nicolae Sf. Nicolae Sf. Panteleimon Adormirea Adormirea Adormirea Sf. Nicolae
Cuv. Paraschiva Sf. Nicolae Sf. Dhnitrie Innaltarea SE Treime In% Maicri D-lul
CTIT 0 RII Preotul Nan Cluceru Stoica Jupan Manta Precupetu Dumitru Racovita vel. vist. Gote Bogasieru Preotu Balasu Nicolae inimarea JupAn Stoian
Din rnia Preotu loan Gheorghe MArgelaru
De neamul lui Para Breslea Iene Precupetu Constantin Atanasiu Arh. Ionitie Stratoni Udrican Cluceru Mitropolitul Daniit Nicolae Protopopu
JupAn Mtn Pare Iorgangi
ANUL
1775 1768 1734 1758 1850 1783 1824 1752 1718 1790 1774 1750 1745 1842 1839 1734 1725 1722 1804 1823
176
177
Coloarea de Rosu No.
46 47 48 49 50 51 52 53
54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69
SUBURBIA
Sf. Dimitrie
IIRAMUL
CTITORII
Sf. Joan mare
Sf. Dimitrie Sf. Spiridon Schimb. la fata Sf. Ioan
ZlatariI Stavrop oleos
Na§t. maicil D-lui S-tii VoevozI
Serban Cantacuzen Voda Joan Constantin Voda, Parvu Cantacuzen Voda Const. Brancoveanu V-vod Const. Basarab V-vod Ioanichie Arhiereu
Hanit Grecilor
Nasc. Domnului
Antim Pogonianis
Selarii Serban-Voclet Hanu Coltii Coltea
Sf. ,Nicolae
Serban Cantacuzen V-vod
Sf. Ilie S4i1 Trierarchi
I3iserica cu sfinti Razvan Biserica Doamnel
Intrarea In biser.
Lazar Calenderolu Mihail Cant. vel. spat. Nicolae V-vod §i Daniil. mitrop. Ienache Vacarescu Vel Aga Doamna Maria Cantac. Mateiti Basarab V-vod Doamna Maria Basarab Doamna Maria lui MihaT Voda Logof. Iordache Cretulescu Constantin Voclei Stefan Cantacuzen
Sf. Spiriclon vechiii
Magureanu
Sarinclaru Biserica dintr'o zi
S-til Trierarchl Adormirea
Biserica Eni Cretulescu
Sf. Nicolae Ierarh. Nicolae Adormirea
Sf Sava
Sf. Sava
Curtea vechie
Buna-Vestire Sf. Gheorghe
Sf. Gheorghe not"' » vechiu »
Sf. Joan Noti Paraclisul Belului
»
»
Sf. Joan Innaltarea
Jupan Nedelcu Vel. vorn. Ionichie Ieromonahul Dimitrie Belu
ANUL
1700 1749 1769 1703 1692 1724 1719 1700
.
1841 1715 1728 1706 1683 1710 1702 1683 1722 1704 1713
1492 1818 1840 12
178
179
Coloarea de Galben -No.
70 71 72 73
74 75 76 77 78 79
SUBURBIA
HRAMUL
CTITORII Jupon Nicolae Ceau§u Atanasie §i Stavri Manoiache Argbafu Margarit Starostea Vátaful Manciu
Popa Rusu
Adormirea Adormirea Sf. Treime
Otetaru Bati§tea
S-tiI Voevoz1 Adormirea Sf. Ana
idem
S-ti,t Doctori Sf. Gheorghe Adormirea Sf. Nicolae
Mitropolitui Dionisie
Sf. Nicolae Sf. Nicolae Sf. Vasile Izv. Taniaduiril Sf. Doctorl Sf. Visarion Adormirea Adormirea
Vist. Amzea NAescu Dirna Tabacu
Cairnata Scaunele
Boteanu
Pitar mow Dárvasil
Iordache Postelnicu Constantin Puica Cluceru N. Trësnea
ANUL
1732 1713 1813 1757 1764 1820 1760 1795 1823
Eptisc. Rdmnic.
80
Amzea
81 82 83 84 85 86 87 88 89
Tabacu Sf. Vasile Cilrneaua Paracl. Spitalulul Sf. Visarion Precupeti1 nol Ceauq David Chimitir
90
Tirchi1e9til
91 92
Precupetil vechi
93 94
Sf. loan Mo0
Popa Chitu Siiivegtru
Sf. Dirnitrie
S411 Voivozi
Sf. Spiridon Adormirea Dum. tut. sfin Adormirea Sf. loan Sf. Dimitrie
Ckninaru Toma NI P. Mavrogheni V-vod Din ajutoare Protopopu Petre ref. BArch' MA,celaru
Panait Bäbeanu Caminarul Mihal. Darvari Protopopu Grigorie Cosma Tirchilä Ierornonahul Gheorghe Ilie Stamatiu 9i. 41 Ioan Gradinaru §i Stan Jimbl. Preotu Durnitrache
1810 1775 1847 1786 1817 1797 1814 1786 1834 1813 1784 1783 1839 1808 1839
I
180
No.
95 96 97 98 99
100 101
102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117
I
SUBURBIA
181
Co loarea de Verde RRAMUL CTITORII
S-tiI Voivoil Manea Brutaru FOntana Boului Schitu Magureanu tejaru Brezoianu
S-til Voivoil ,Adormirea Sf. Nicolae Sf. Visarion Innaltarea Sf. Treime Sf. Ion Moldovénu Thierea cap. sf. Ion Gorganu Sf. Ilie Livedea gospod. Sf. Constantin Podu de p5,mênt SE tefan Farmazonu Adormirea Caramidaril. de sus Intr. In bisericá Mon. Cotrocenii Adormirea Sf. Elefterie Sf. Elefterie Izv. Tamaduiril Izv. Tamaduirfi Mihail"' Vod5. Sf. Nicolae S-til Apostoli S-til Apostoll Antim Dum. tut sfintilor Postovarii Sf. Nicolae
Hagi Dina
Buna Vestire
Dealu Spiri vechiii
Dealu Spiri noil
,Sf. Spiridon Adormirea
Lupe§til (Ghencea)
SE Treime
ANIJL
Stoian Meant'
1817 1773 1798 1758 1763 1783
Manea Brutaru Oancea FAinaru Const. VAcArescu
Stancu vatafu de brutari Daniil Máräcineanu Medel. Dumitrache DArascu Pah. Hrisoscoleu Constantin Cojoc. Be§leaga
1819 1785 1798 1838 1848 1675 1744 1754 1755 1715 1715
Bil. vel. logof. za. vist Vasile §i Chiriac farmaz. Iosif Arhimandritu erban Vodá Jupiln Andreiil Gheoro0 he Lumânäraru Mihai Voda, tefan Cantacuzen Mitrop. Antim
Dina doica hil N. Mavr. Vod5,
De enoria0 Panait Marchetanu
I
1727 1797 1821
182
ANEXA III
BUGETUL COMUNEI BUCURESTI
pe esercitiul 1889-1890. Venituri
LeI
1. Venituri directe
B.
1 62200.00
indirecte 4520000.00 » din bunuri cornunale 545000.00 D n servica D 862500.00 5. Retineri 114000.00 6. Subventiuni 241000.00 7. Contributiuni pentru dPumuri 1085000.00 8. Dotatiuni 350.00 9, VêndarT de terenuri q.i imobile 510000.00 10, Diferite venituri , . . . . 614950.00 9755000.00 2. 3. 4.
»
Cheltuieli. 1. Serviciul datoriii 2. Administratia centralä . . 3. Serviciul medical 4. Directia lucráril or teb nice
.
4073133.86 524999.00 214746.00 2441260.00 7254138.86
183 Lel
B.
Report . . . 7254138.86 5. Serviciul curatirii gunoaielor
particulare, grajdurilor atelierul
§i
.
6. Serviciul accizelor . . 7. Serviciul verifichil mAsurilor 0 greut64ilor 8. Serviciul cimitirelor. . . r) 9. abatoriului . . D 10. sigurantei publice. 11. Instructiunea public& . . 12. Subventiuni 13. Asistenta public& 14. Dotatiuni 15. Diferite cheltuieli 16. Deschideri de credite .
285550.00 372100.00 8060.00 13316.00 26480.00 702530.00 100660.00 280764.00 63390.00 171752.12 184000.00 292259.02 9755000.00
Afar5, de aceste cheltuieli, mai figurea4 In bugetul extraordinar surna de lei 3608735 0
bani 10 pentru continuarea lucrárilor marl prevèclute prin legile din anii 1881 0 1884 precum 0 cheltuielile din soldul Imprumutului
de 13 milioane contractat In anul 1888.
184
ADDENDA D-1 IIepites mi-a Immanat interesanta §i de mare pret a d-sale lucrare uStudii asupra cli-
mel BucureOilor tn anii 1885-88. Partea I, Temperatura aeruluID, care a ie§it de sub tipar, cand se imprimasera deja primele doa coale ale scrieril de fata. Extrag cu placere, din acea lucrare, urmatoarele despre : I. Mersul diurn al temperature!. m.)
f minima (5ore
50,64 a. a) Media orara maxima (2°" p. m.) . 14°,97 b) Variatiunea orara medie a temperaturel, independent de sensul el, este, de la o ora la cea precedenta, de . . . 00,77 c) Iar variatiunea medie cea malph cre§tere (70r_8ore a. m.) 10,73
mare I In descre§tere 70M_ 8 Ore p. rn.) 1°,38 cea mai fin cre§tere (5ore_6ore a. in.) 00,25 mica ('M descre0ere (2°"-3ore p. M.) 0°,09
II. Mersul lunar, anual 0 pe ano-timpurl.
a) Mecliile lunare slut : Ianuarie . . 3°,71 Julie
.
.
. . 220,09
185
-3 °,12 August . . . 210,39 3,69 Septembre . . 17,60 . . 10,84 Octobre . . . 11,55 Maiii . . . . 16,58 Noembre . . 4,26 Iunie . . . . 19,53 Decembre . . -0,42 Iar crWerile ( + ) sail descre§terile ( - ) ce presint& temperaturele lunare medii fata cu luna precedent& slut : Ianuarie . . -30,29 Julie . . . . +2°,56 Februarie . . +0,59 August . . . -0,70 Martie . . . -4,81 Septembre. . -3,79 Februarie Martie . Aprilie .
.
.
t
Aprilie
.
.
.
Maiii
.
.
.
.
Octobre . +5,74 Noembre -1-2,94 Decembre
--1- 7,15
Iunie
.
.
.
.
.
.
-6,05 -7,29 -5,68
De uncle vedem c'd cea mai mare cre§tere se face Intre Mart. §i Apr. §i este 70,15 T,29 » Oct. §i Noemb. » descre§tere »
gi cea mai mica cre§tere se face lntre Ian. §i Febr. §i este 0,59 0,70 » Iul. §i Aug. » descre§tere D
b) Temperatura medie anuala
pe 32 ani (1857-88) 10,60 D (1857-84) 10,70 n 28 » 4 » (1884-88) 10,02
.
.
.
1,2
.
.
. vern .
.
.
.
toamnei
.
.
.
11,2 21,8 10,9
iernei
.
.
. c) Temperatura medie priTavern
dup& ano-timpuri
(1857-88)
186
III. Temperature le extreme.
Julie) a) melii (1885-88)11maxima minima (Ian.) b) absolute
. .
29,38
7,32
38,0 1885-88 f minima maxima (Aug./87) (Ian./88) 30,5 I
(Aug./8, ) 40,1 1863-88 II maxima minima (Ian./88) 30,5
Mi-a mai spus d-1 Hepites ca d-sa a luat ca positiune geografica a c. de Agr. de la Fierastrèii tot positiunea geogralica, a Mitropoliei, si ca, daca tifrele nu s'int tot acelea-si, aceasta provine dinteo eroare de tipar, prin care s'a pus la longitudine 26°.46' 1n loc de 260.6' (yell pag. 3 §i 4).
La pag. 42 sa se puie dupa Tartar, dupa tare din eroare s'a lasat un loc gol, cuvêntul risorius. La fig. 2, a semnifica aluviii modern.
187
Lista numelor de perosane eitate. Alexandri V., p. 167. Al Non Compte A., p. 73.
Anonim, p. 84, 85, 129, 133-139. Aristia, p. 121. Babeq Dr., p. 45. Bieltz E. Albert, p. 57. Boliac C., p. 21. Brandza Dr. D., p. 31. Cimphleann, p. 121. Conto Polizu, p. 104. Constandin CApitanul, p. 83.
Cult N. St., p. 143. Darwin, p. 95. Drouet Henri, p. 53. Eliade, p. 119. Episcopal Grigorie al Arge§uluI, p. 109. Gbica Banul Dumitrache, p. 99, 104, 107.
Ghica Ion, p. 87, 98-104, 105-109, 112 119, 120-133, 162-168. Haeekel, p. 45.
Ilepites St., p. 3, 22, 184, 186. Horvath Dr. G., de, p. 59, 60. Joanne et Isambert, p. 87. Lazar, p. 119.
188
Lazdreseul Alexandru, p. 80. Lindeman K., p. 73. Merlin& Prospére, p. 167. Montandon A. L., p. 49, 60, 64. Obedenant Dr. M. G., p. 159.
Odobeseu Al., p. 14, 44, 81, 82, 85. Perdicari Mihail, p. 110.
Petrini Dr. Paul, p. 33. Protopopesca Pake Em., p. 150. Rain Domnita, p. 120. Reelus Elisée, p. 156.
Stefaneseu Gr., p. 7, 8, 20, 57, 64, 165. Stefanesett Sb., p. 18, 44. Suess, p. 165. Szalmi, p. 166.
Tamil, p. 81, 82, 87, 112. Vdekreseu Ienachita, p. 109.
Woodward Dr. S. P., p. 51, 52.
TABELA DE MATERII PARTEA I
Pag.
§ 1 . Posiciune geografica 0 altitudine .
.
.
§ 2. Relieful solulut § 3. Constitutiunea geoloeica
3
7 14 18 21
Anexa
§ 4. Clima § 6. Flora § 6. Fauna
30 41
Anexe call coprind fragmente de fauna : I malaeologica . . . . . . . II, III, IV, V entornologica . , . . . VI, VII ornitologica . ,, VIII mamalogicii s
61 59 73 78
PARTEA II §1- Vechiul .Bucurelti.
Origine, limite 0 aspect
BucuresteniT
80 90 96
Anexa I. 316nAstirT, BisericI 0 Hanuri Anexa II, care coprinde fragmente despre : Casele boierestI 99 100 imbracaminte .
190 Pag.
Lux *I coalA
Arta Galanterre
.........
Paza femeilor NuntA
Maladiile epidemige
NegutiitorT qii negot . ...
.
DenmitütT
Casa DomnuluT
§ 2. Noul Bucurelti.
104 111 120 122 124 125 129 133 135 138
Limite, CAT de cornunicatiune, Apa, Luminatul, GrAdinele publice - . . 139 . 145 Casele §i Bisericele . 149 Stabilirnentele de bine-facere . . Stabilirnentele de Instructiune §i CulturA nationalA
Edificil publice §i private Bticure0iT dupit Elithe Reclus BucureV,enif Anexe :
.
.
-
.
I Suburbiile dupti Co1orl ..... .
150 154 156 159 169
171 II Bisericile in 1851 . III Buvetul Corn. Bucure§tT pe 1889/90 182 184 Addenda 187 Lista nurnelor do persoane
Stampe. Möntistirea Radu-Vodit §i Biserica luT 4ueur
innainte de restaurarp
82
191 PAg.
Vechiul Han al luT Manuc, astl-d1 Marcie Otel Dacia Fosta BisericA St. Gheorghe-Noil, arsA in
anul 1847 0 stradA a Bucure§tilor in 1837 Biserica Doamna BAla.la Universitatea Ateneul Otel Imperial
Vederea Bucureltilor Planul Bucureltilor §i al imprejurimdor sale. Dol sectiunT geologice.
'
88 97 106 148 151 155 157 158
(Leal Aloyof de
BUCURESTII
I IMPREJURIMILE Or0000ts.
Sabi/ Ft'erci.rtrdit wt Al II 44
a/add/110R/ Ciureliz 1.1 II II
Str Stbieiilloda
jesj2e___linti,
drcula.
Pirotechnia 1,,
lacu
GARA COTRO m
as'
Panielezmon.
".%
lobt'
reizt,ree
Oi"5 Gt.se cv
ARA FILAfiT
Cioplea.
eys
Ca7felit Cimilire
Q'clz.100,
la Olunita
Reservorul de apl. II. Gadina Xpiscopiel i Ateneul. III. Universitatea. I.
po efte
A
,,,.. ,%,,
Zearderzi
°V
Fit. 1..
f
S.W.
Gara et
N.E.
Dealul
Mitrppoliei
m 81,581
Gr idina
9
;
86,57
/
Gra.dina Heliad.e
sie George ;
79, 78
;
...
/
///
5
,//3
//
//
.///
in 82,28
,
,,
A'
rIrrr =TN
1, LOss ro§cat ; 2, Loss galben ; 3, Nisip §i pietri§; 4, Argill tertiail ; 5, Aluviti modern.
Sectiunea transversall a solulul Bucure§tilor (54h Klm.)
NB. Numerile puse la Gara Filaret, Dealul MitropolieT, S-tul George §i Grldina Heliad aratit Inältimile acestor puncte In raport cu Marea-Négri.
Fi g 2.
Frite§ti
Hucureali
Giur8iu
a _
1, Dimbovita; 2, Sabaru ; 3, Arge§; 4, Valea 011uglrenilor ; 5, Dunlrea, A, Loss ; B, Diluvill sur; D, Calcar. C, Argil tertiari., Sectiunea transversall a uneT pgrp din regiunea ampiilor §i a TegiuniT !mica Dungrel.
Rusciuc
