Apa, Miracolul Vietii

MiháitaToma ,

APn,

nriracohrl victii Terapíi írr;terne. cu Edifia a2-a, revizuitá ¡i adáugitá

r& Editura Dharana Bucureqti 2010

a;páL

Miháifá Toma O 2009 Editura DHARANA @

Eúana Afrardtw Eucure sti Str. SfantalEcaterirw nr.15, sect.4, O.Q. 53

rfe[ ozl-xz zq z¿ e -r.nal [. e litura @g mai I c om

www.sufletdecarte.ro Coperta cotecyiei

:

fuLifrai fularinescu

Domnul Miháifá Toma poate fi contactat la tel. 0745715036 e-mail: [email protected] rvww.tm-holistic.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romániei

TOMA, nnIIrÁITÁ Apa - miracolul üe{ii : terapii interne cu apá / Toma Mihái}á. Ed. a2-a, rev. - Bucuregti : Dharana, 2010 ISBN 978-973 -897 5 -3 4-7 615.8

Avertisment: Terapiile prezentate in aceastá lucrare au caracter informativ. Autorul gi editura nu iqi asumá responsabilitatea in caztl realizárli unor terapii fárá supravegherea medicului de specialitate.

MULTUMIRI , tn primul ránd mulgumesc lui DUMNEZEU pentru toate darurile pe care mi le-a fácut qi pentru incercárile viefii, care s-au dovedit prilejuri de cunoaqtere pe drumul cátre SINE. Mullumesc familiei mele, soliei Gabriela, copiilor Doru gi Silvia, pentru iubirea, inlelegerea qi sprijinul lor. Apoi, profesorului qi prietenului drag inimii mele Yogacharya Mario Sorin Vasilescu, pentru lumina qi cunoa¡terea dáruitá.

Prietenilor mei preofilor Tiberiu Vigan, Ieronim Stoican gi Aurel Bendariu, care mi-au fost reazim de iubire gi putere in momentele de cumpáná ale viefii. Prietenilor de la ANATECOR Arad: Remus Tánase, Johan Müller Dragoman, Aurica Borcea, Traian Stánciulescu, Michael Szellner, Sorinel Bálan, Rodica Costicá, Mircea Stefea, etc... pentru dáruirea gi iubirea cu care iqi fac misiunea asumatá, aceea de a-i ajuta qi armonízape cei din jur. Editorului meu, Nelu Busuioc, pentru cá a fácut posibilá apat'rfia acestei cár[i. Tuturor le trimit IUBIRE, RECUNo§TINTÁ qi ARMONIE ! Autorul

,,Celula este nemuritoare. Lichidul ín care plutegte este cel care degenereazd. Reínnoifi acest lichid din timp ín timp, dali-le celulelor ceea ce au nevoie pentru a se

hrdni

Si

pulsul vielii poate continua la infi-

nit" Alexis Carrel

Apa, míracolul vielii

CUVANTINAINTE Tráim intr-o perioadá de mari schimbári. Schimbári fundamentale in viafa noastrá gi in viala Mamei Pámánt. Schimbári care se petrec mai ales in plan spiritual, qi care vor afectz intreaga popula{ie a planetei, dar gi desfá§urarea VIETII pe planeta albastrá. Conform specialigtilor, in ultimii 15 ani, nivelul de vibralie al Planetei Pámánt, a crescut de la 7,8 Hzla 13 Hz, iar noi, oamenii, trebuie sá ne aliniem acestui nou nivel de vibrafie pentru a fi in armonie cu Mama Pámánt. De aceea se spune cá secolul )O(I va fi un secol al spiritualit¿ifii sau nu va mai fi deloc. Pentru cá cine nu se va trezi din punct de vedere spiritual qi nu va lucra pentru ridicarea nivelului sáu de vibrafle, va avea mari probleme pe toate planurile ¡i chiar va dispare de pe planetá. De acea, in ultimii 20,30 de ani, se observá un curent extraordinar la nivel mondial, cátre spiritualitate, cátre CUNOA§TEREA DE SINE, pentm ridicarea deasnpra materialitáfii care ne-a subjugatatáteamii de ani. Zeci de milioane de oameni de pe toate continentele, indiferent de culturá sau religie, sunt in postura de cáutátori ai ADEVÁRULUI gi IUBIRII.

MiháiÍá Toma

DUMNEZEU este IUBIRE iar IUBIREA este !esátura universului, FORTA care {ine qi conduce totul, fiind OMNIPREZENTÁ, OMNIPOTENTÁ, qi OMNISCIENTÁ. in acest ocean de materialism in care ne ducem viafa este normal sá apará dezechilibre qi boli. Dupá cum bine spunea prietenul nostru Johann Müller Dragoman, cauzele principale ale bolilor sunt: manfa!á de lume; b. Dependenfa de valorile materiale; c. Nerespe ctarea legilor spirituale; d. Lipsa iubirii necondifionate. a. Pretenliile prea

E bine sá ne oprim din alergátura zllnicá, dupá máruntele lucruri care constituie viala noastrá qi care credem cá sunt foarte importante, qi sá ne tntrebám: Ce vreau eu sá fac cu viafa mea ? Care sunt prioritá1ile mele aici

Tráiesc eu oare

¡i acum ?

in AICI qi ACUM ?

Má bucur eu de toate darurile lui Dumnezeu ? Sau nu mai qtiu gi nu mai pot sá má bucur ? Mulfumesc in fiecare zi pentru aceste daruri ? 8

Apa, miracolul vie¡ii

imi asum eu responsabilitatea

pentru PROPRIA VIATÁ qi PROPRIA FERICIRE sau intotdeauna caut vinovafi in afará pentru problemele gi suferinfele mele ?

Congtientizez cá sunt o fiin{á de Luminá in interconexiune permanentá cu toate fiinfele de pe pámánt gi chiar din univers ?

Am uitat

sá

IUBESC, sá IERT 9i sá AJUT, sau mai

qtiu incá ?

Ar trebui sá ne menlinem spiritul deschis,

sá nu re-

fazám nimic apriori, sá practicám discernámántul (foarte grea virtute !), sá ascultám, sá ALEGEM ce credem cá e bun gi ni se potriveqte qi sá FIM. Sá schimbám ordinea celor trei verbe:

Avea, a Face gi a Fi in A FI, A FACE qi A AVEA a

Faptul cá dimensiunea spiritualá este dimensiunea principalá a fiinlei umane se regásegte si in afirmalia medicinii tibetane privind principalele cauze ale bolilor care ar fi:

Miháüá Toma

a. TGNORANTA b. LÁCOMIA

c. tNcÁmanpa Sá analizám pufin aceste cauze.

Prima gi se pare cea mai importantii este IGNORANTA dar nu ignoranfa totalá, pentru cá majoritatea oamenilor sunt buni specialigti sau meseriaSi ?n domeniul lor de activit¿te. Ci ignoranla in privinla fiinlei noastre. Adicá nu mai qtim gi nici nu ne mai intrebám: Cine suntem? Ce suntem?

De unde venim? incotro mergem? Care este scopul viefli?

Dacá ne-am intreba, am incepe sá cáutám ráspunsurile (qi cei care o fac le qi gásesc!), ¡i viala noastrá" ar cápáta sens, ar deveni mai armonioasá gi mai fericitii.

Adicá am risipi o parte insemnatá a IGNORANTEI. Pentru cá aceasta ne impinge in pácatul de a incálca legile divine ale iubirii, armoniei, adevárului, dreptá1ii, másurii (echilibrului) gi respectului de sine gi ne aduce

inevitabil suferin!á, boalá, denñdejde. Majoritatea oamenilor au impresia derivatá din ignoranfá cá sunt separati de Dumnezeu. Au uitat cá TOATE sunt UNA, cá Dumnezeu este pretutindeni gi in fiecare din noi, cá ne iubegte necondif;onat, qi nu ne dá niciodatií mai mult

l0

Apa, miracolul vie{ii decát putem duce, toate ?ncercárile prin care trecem ind lecf,i din care trebuie sá ?nváfám.

fi-

Ce anume sá invátám? Cá nu suntem numai trup fizic, cá sufletul 9i spiritul determiná trupul fizic cu care trebuie sá fie in armonie, cá trebuie sá in{elegem qi sá respectám legile universale

ale iubirii, iertárii, adevárului qi dreptiitii- Iar scopul final al vielilor noastre este sá ne tntoarcem acolo de unde am plecat

- la Tatiil Ceresc.

Risipirea ignoranlei ne stii la indemáná" trebuie numai sá VREM gi sá ALEGEM sá facem acest lucn¡ pentru cá viafa noastrá este o SUMÁ DE ALEGERI. A doua cauzá, LÁCOMIA, este ptezentá la fiecare pas in viala noastrá. incepánd de la lácomia pentru máncare qi báuturá existentá aproape páná la moatte, continuánd cu lácomia pentru bunuri materiale (bani, case maSini, firme, etc.), apoi cu dorinla de celebritate qi faimá qi terminánd cu lácomia pentru putere care este deosebit de periculoasá atát pentru propria persoaná cát mai ales pentru cei din jur. Lácomia pentru bani gi goana petmanentá dupá profit au condus la poluarea acceleratá a apei, a aerului, solului 9i alimentelor, ceea ce bineinleles cauzeazÁ dezechilibre 9i boli. Cánd omul este dominat de lácomie (qi dacá se aflá qi in ignoran{á, cu atát mai ráu) fiinla lui este dezechilibratá, tot ceea ce face gi gándeqte este orientat cátre planul material, sufletul 9i spiritul sunt neglijate aproape 11

Miháiló Toma

total gi bolile apar inevitabil. Iar odatá apárute nu se vindecá decát prin schimbarea radicalá a omului, printrun efort susfinut, prin intoarcerea la valorile sufletului gi spiritului care sunt legile divine. intotdeauna existá qanse de vindecare qi de miracole, pentru cá vindecarea este

o necesitate scrisá in stráfundurile fiin,tei noastre. Depinde numai de noi ce ALEGEM. Pentru cá LIBERUL ARBITRU (puterea de A ALEGE) este cel mai mare dar de la Dumnezeu cátre om.

A treia cauzá, iNCÁir¿faREA, aÍe ca sinonime orgoliul nemásurat, mándria exageratá (slava degartá). Omul crede cá le poate face pe toate singur, EGOUL lui personal creqte la cote inimaginabile, pierde legátura cu Dumnezeu qi cu semenii qi evident cá fiinfa se dezechilibreazá. Pentru cá aflat in aceastá stare omul uitá de obicei sá mai dáruiascá, voind numai sá primeascá (doar i se cuvine !), devine disprefuitor fa!á de semeni qi de Dumnezeu, coboará la o stare de vibrafie foarte joasá qi iaráqi fiinfa lui se dezechilibreazá. Sfrnfii Párin1i socoteau MÁNDRIA (slava deqafá) pácatul cel mai mare (este pácatul ?ngerilor cánrfi care s-au crezut dumnezei) din el derivánd o mulfime de alte pácate ce produc páná la urmá pierzania omului. Dacá ALEGEM sá nu mai fim ignoranfi in ceea ce priveqte fiinfa noastrá, atunci sigur vom gási mentori, profesori, duhovnici, maeqtri, cáfii, etc., care ne vor indruma pe calea regásirii armoniei si echilibrului fiintei t2

Apa, miracolul vielii noastre, qi astfel vom scápa gi de lácomie qi de ingámfa-

re. Atunci vom fi mai aproape de ceea ce suntem in adáncul fiinfei noastre: IUBIRE SI BUCURIE. Prin informa{iile aduse de aceastá lucrare dorim sá contribuim ¡i noi la risipirea pa\ialá a IGNORANIEI, intr-un domeniu care fine fundamental de VIAIA fiin1ei noastre qi a planetei Pámánt gi anume APA. Aceastá APÁ atát de comuná, de ráspánditá, de ignoratá, de necesará, de nerespectatá gi de pulin cunoscutá. Vom incerca sá facem o trecere in revistá a tipurilor de apá, a calitálilor gi parametrilor acestora, a ultimelor cercetári asupra proprietáfilor apei qi rolului acesteia in organismul uman, precum gi utilizarea diverselor tipuri de apá in terapii, pentru dezintoxicarea gi echilibrarea fiin,tei umane.

l3

Mihdilá Toma

Capitohrl

l

APA, MTRACOLULVTE!'II

Motto: Iisus, ín Evaghelia dupó Toma:

,,Dacd nu vd veli cunoaste pe voi, veli trái ín sárdcie"

APA este o substantá miraculoasá. Unirea enigmaticului atom de oxigen cu atomul de hidrogen reprezintá secretul esenlial al Macrocosmosului. tn urma acestei uniri a apárut marele laborator de producere gi reproducere a vie,tii: I{2O. Apa primeqte energie qi informalie din univers qi o transmite in organismul uman. Apa este matricea vielii, creatá de Dumnezeu inaintea luminii. Aqa cum se spune fir Genezá (1.2):,,Pámántul era pustiu qi gol; peste fa{a adáncului de ape era tntuneric Si Duhul lui Dumezeu se misca pe deasupro ape-

lor" Apoi in Geneza (1.5) este scris: ,,Dumnezeut a numit lumina zi, iar intunericul l-a numit noapte. Astfel a fost o seara, apoi a fost o diminea{á; aceast¿ a fost ziua in14

Apa, miracolul vie¡ii ¡at-"

§i Apostolul Petru in a doua Epistolá Soborniceascá spune: ,,Cáci inadins se fac cá nu qtiu cá odinioará erau ceruri gi un pámánt scos prin cuvántul lui Dumnezeu din apá si cu ajutorul apei"

Este singura substan!á de pe Pámánt ce are 4 faze: solidá, lichidá, gazoasá qi cristal lichid. Aceastá stare deosebitá de cristal lichid, in care se gáseqte apa in celule, este cea care permite primirea qi circulalia Luminii qi a Informaliei in trupul nostru fizic. Apa este cel mai bun solvent de pe Pámánt. Este flamabilá (arde). B,et:zina uscatá (ftrá apá) nu arde !! Apa adeváratá, purá, este cea care ne dá PUTERE. Ftuá APÁ nu ar exista VIATÁ PE

TERRA. APA este deci cea mai mare bogáfie a UMA-

NITÁTII. Suprafala acoperitá de apá a planetei este de 510 milioane km2 70,8o/o din suprafala totalá. Conform datelor Conferinlei Naliunilor Unite asupra resurselor de apá de la Mar del Plata din 1977, volumul total al apei exis-

:

tente pe pámánt este de 1400 milioane km3 din care volumul apei dulci este 37,8 milioane km3 adicá 2,7oA din cantitatea totalá de apá. Din aceasta numai 0,46Yo poate

utllizatá direct, restul de 99,54oA se sustrage utilizárii directe de cátre oameni deoarece este reprezentatá de: - ghelari gi calote glaciare - 77 ,2yo - apadin lacuri qi mlaqtini - A35o/o - apele subterane qi umiditatea solului

fi

15

Miháitá Toma 22,47yo

-

cursuri de apá - 0,01o/o

vapori de apá din atmosferá- 0,0404 in total, apa dulce care poate fi folositá este numai 0,009o/o din intreaga cantitate de apá de pe Pámánt!! Problema apei va deveni in acest secol XXI o problemá capitalá, mai importantá decát cea a combustibililor fosili (!ilei, gaze), de calitatea qi cantitatea acesteia depinzánd continuarea vie{ii pe pámánt. in procesul complex al viefii pe pámánt nu degeaba apa sáratá din mári gi oceane are o pondere asa de mare

in volumul total al apei. Márile qi oceanele au un ro1 capital in menfinerea echilibrului compoziliei atmosferei pámántului deoarece algele gi fitoplanctonul extrag CO2, bioxidul de carbon din apele de suprafalá qi degajá 02 in atmosferá. Dacá viala in ocean nu ar mai exista, cantitatea de CO2 din atmosferá s-ar tripla fafá de cea actualá!! Din cele peste 90 de elemente care se aflá pe pámánt,62 le gásim qi in ape. Clorura de sodiu, adicá sarea obignuitá, reprezitrtáL 75o/o din cantitatea totalá de minerale din oceane adicá 40 mii de trilioane de tone, sarea fiind qi ea o substan{á indispensabilá viefii. Apa este un material debazá al celulelor vii, deoarece in interiorul membranei celulare plutesc componentele celulelor - nucleul, mitocondriile, enzimele, etc. Matricea intercelulará este qi ea in cea mai mare másurá compusá din apá. Din acest punct de vedere cele mai 16

,,nuide,, paai aretuJg:::::,:*,1 ,*rere si rimra. Aceste fluide pot dizolva qi transporta diferitele substanfe din organism datoritá asimetriei qi constituliei bipolare a moleculelor de apá. Volumul total al apei corpului poate impár,tit in trei compartimente: intracelular,

fi

transcelular, extracelular.

Apa intracelulará este reprezentatá de volumul de lichid conlinut de protoplasma celulará, qi este 40Yo din greutatea totalá a corpului..

Apa transcelulará este formatá din mai multe volume mici de lichid, confinute in canalele glandelor exocrine, sistemul tubilor colectori ai rinichilor, umoarea apoasá a ochilor, endolimfa utriculará, lichidul cefalorahidian qi lichidele din arborele traheo brongic gi tractul gastrointestinal (aceste lichide reprezintá l% din greutatea totalá a corpului). Apa extracelulará constá din apa plasmei, lichidul interstilial, limfá Si faza extracelulará a fesutului conjunctiv dens qi al oaselor gi este 20%o din greutatea totalá a organismului.

Apa este compusá din oxigen, element din grupa a §asea a tabelului lui Mendeleev, qi hidrogen, cel mai mic element chimic. Molecula de apá are formá de V iar tipul de molecu1á este AX2E2, ceea ce inseamná cá la atomul central de oxigen sunt conectate 2 legáturi de hidrogen qi douá perechi de electroni. in ceea ce privegte structura electrot7

MiháiÍd Toma nicá a oxigenului (1s22s22p4) doi din cei gase electroni de pe stratul de valenle formeazá, o legáturá cu fiecare atom de hidrogen, in timp ce cei patru electroni rámaqi formeazá douá perechi nelegate de electroni. Cele douá perechi nelegate formeazá la rándul lor douá cái moleculare. Structura moleculei de apá este de tetraedru perfect (unghi de legáturá de 109,5o) in cazul apei 4,,obiecte" sunt conectate atomului central dar acestea nu sunt identice. Cele 2 perechi de electroni nelegali (datoritá incárcáturii negative) se resping una pe alta, pretinzánd un spafiu mai larg. Polaritatea legáturilor de apá rcnrJtá din doi factori: a) diferenfa dintre electronegativitatea oxigenului qi hidrogenului; b) forma de V a moleculei. Astfel, oxigenul atrage mai mult electronii din legáturá decát hidrogenul, iar dacá molecula ar fi dreaptá, cele douá efecte direcfionate unul spre altul s-ar elimina reciproc. in mod similar, schimbul de incárcáturá in cele douá legáturi O-H, atribuie o anumitá sarciná (polaritate) gi moleculei ?n sine. Distanfa legáturilor covalente polarizate dintre atomi este de 0,96 x 10-1om. Datoritá caracterului asimetric bipolar al moleculei de apá, aceasta are un capát pozitiv gi unul negativ. Carcn¡ltat, componentele ionice sunt foarte bine dizolvate (exemplu Na Cl), o mullime de substanfe sunt disociate in molecula de apá. Apa dizolvá orice substan{á care poate sá facá parte din 18

miracolul vie¡ii legárura

o"n o*rlrJ

Densitatea apei este maximá la 4oC, iar la 20oC este de 998,2 kg/m3. in procesul de inghe! al apei se formeazá o structurá tetraedricá cu ajutorul legáturilor de hi-

drogen, ttllizarea spafiului fiind oarecum ingreunatá, deoarece existá multe goluri gi cavitá{i. Din aceastá cauzá densitatea ghefii este mai micá decát a apei, iar volumul mai mare cu aproximatív 9oA. De aceea ghea{a plutegte pe apá. ln starea de vapori moleculele sunt singure. in starea lichidá apar grupuri de molecule - 6 sau 12 sau 18. Explicafia fenomenului o gásim in polaritatea moleculei de apá. in ultimi 20 de ani s-a descoperit cá apapoate exista gi intr-o a patra stare numitá starea de cristal lichid intre 0 - 60oC, aceasta fiind forma structuralá ce caracterizeazá márile ¡i oceanele gi fiecare fiin{á vie. in aceastá stare apa posedá o incárcáturá magneticá specialá care este baza comunicárii moleculare qi parte a complexului ,, fosfat - apá - oxigen legat" ce explicá Biofotonica - teoria laserilor biologici. Acest complex in care este prezentá apa structuratá sub formá de cristal lichid, este cel care asigurá circulafia LUMINII (a biofotonilor) in organism, in special noaptea, asa cum vom vedea intr-un capitol viitor. Apa existentá in corpul uman actioneazá ca o moleculá bipolará care inconjoará fiecare anion ¡i cation cu o matrice structuralá unicá rezultánd aqa numi{ii ,,clusteri"(grupuri) de molecule de apá, care ocupá un 19

Miháild Toma spaliu mult mai mare decát particulele dizolvate propriu-zis. Clusterii au o frecvenfa proprie de rezonanfá. Dacá se aclioneazá asupra organismului adicá asupra apei din organism, adicá asupra clusterilor cu o frecvenfá potrivitá, clusterii pot fi descompugi gi substanlele dáunátoare pot fi eliminate din corp. Este interesant faptul cá aceqti clusteri de apá rezistá chiar dacá particulele in jurul cárora sunt construi{i au fost dizolvate. Apa devine un fel de purtátor de informafie. Memorarea substanlelor dizolvate are un rol esenlial, printre altele a dezvoltárii alergiei. Nu este deci suficientá indepártarca alergiei in sine din corp, ci informafiile din jurul ei trebuie de asemenea,,qterse". Acest lucru se poate realiza cu ajutorul terapiei prin biorezonanfá. Perturbarea electronilor, adicápozilionarea lor in corp, este esenla f,recárei terapii, in timpul cáreia ordinea qi aqezarea moleculelor finalizeazá condilia patologicá sau non patologicá (boalá sau sánátate). Cercetátorii au stabilit cá apareprezintá, aproximativ 70Yo din corpul uman, iar:

-

la 7 sáptámáni embrionul esfe 95oA apá; bebeluqul de 7 sáptámáni este 75- 80 oA apá;

adultul are 70 - 75 % apá; várstnicul 50 - 60 Yo apá; bátránul de 81 de ani are 49,8oA apá creierul are 85%o apá; ficatul are 80Yo apá; 20

Apa, miracolul vielii

-

sángele are 83oA apá.

intre 35 - 42C structura e instabilá (gheafá + apá lichidá +cristal lichid) qi atunci se produc reacfiile biochimice care genereazá qi intrelin viala. §i asta la o temperaturá de 37"C gi o presiune de I atmosferá !! Penffu a reproduce in laborator aceleaqi reaclii care au loc in celulá qi in corp la 37"C gi la p : I atm, este nevoie de sute de grade gi sute de atmosfere !!! Iatá de ce APA este parte esenlialá a marelui MISTER al VIETII ! in organismul uman apa arc urmátoarele funclii: 1. Regleazá temperatura corpului; 2. Asigurá sánátatea pielii; 3. Este un lubrifiant natural pentru articulafii; 4. Ajúá la absorbfia nutrienlilor; 5. Transportá nutrienfii in interiorul organismului; 6. Indepárt eazá toxinele din organism; 7. AjrÍá la digestie qi la toate reacliile chimice; 8. Este esenlialá pentru circulafia gi flexibilitatea vaselor sanguine;

il respirám; un strat de proteclie in jurul organelor

9. Umidificá aerul pe care

10. Creeazá vitale;

I 1. Regleazá nivelul electronilor gi protonilor din ce-

lule; 12. Ne protejeazá impotriva radiafiilor cosmice

altor tipuri de radiafii;

2t

¡i

a

Miháilá Toma 13. Este principalul purtátor de

Informalie qi Luminá

in organismul uman. Ce face omenirea pentru a ingriji aceastá bogáfie extraordinará ñrá de care viata asa cum o cunoastem nu ar putea exista? Ce sá facá?

in apele planetei anual 250 milioane de tone de contaminan{i din care 10 milioane tone de petrol ! Deverseazá

Aruncá in mare degeurile radioactive rezultate din industria nucleará, in oceane strángándu-se páná in prezent peste 90 de mii de containere cu deqeuri radioactive. Aruncá tot ce nu ii mai trebuie in ape, numárulpoluanlilor ridicándu-se la peste 80 de mii!! Partea civiLizatá a omenirii face risipá de apá, deqi pe glob existá peste I miliard de oameni care nu au acces la apa potabilá qi zilnic mor 4.000 copii din cavza calitá{ii sau lipsei apei, in total 5 milioane persoane pe an, de l0 ori mai mult decát in diversele rázboaie. Mai mult, in special in partea aceasta civllizatá a omenirii, se cresc pásári gi animale pentru carne de consum, in sistem intensiv, pentru care se consumá cantitáfi imense de apá gi care constituie o sursá de poluare a apelor extrem de serioasá. Pentru cá pe Glob se cresc anual peste 13 miliarde de gáini, 1 miliard de porci, 1,4 miliarde bovine qi 1,8 miliarde de oi, care prin dejecfiile lor polueazá apele mai mult decát toatá industria ¡i ca22

evacuar:::;;:::i*!^,,^ue

ra un roc!! (conform raportului World Watch Institute 2008). Este neapárat necesar sá devenim cu tolii mai responsabili fafá de APA planetei, sá o RESPECTÁM qi

narere de

s-o

IUBIM! Dacá wem ca

VIAIA

sá continue pe

TERRA! in urmátorul capitol vom vedea cum ar trebui sá fie apa pe care o bem qi folosim, pentru a ne aduce sánátate.

23

MiháiÍá Toma

Capitolul2 CALITATILE §I PARAMETRII APEI Motto: «

Apa este leagánul vielii »

Pentru echilibrarea noastrá, vindecarea sau menlinerea unei stári de sánátate, este foarte importantá calítatea apei pe care o bem, nu numai cantitatea.

in primul ránd apa potabilá ar trebui sá fie lipsitá de impuritá1i - metale grele, clor qi compugi organici ai acestuia, nitrifi, nitrali, uleiuri, fenoli, substanfe organice, bacterii, parazili, virusuri. Aceste condilii sunt stabilite in fiecare fará prin legi sau noÍne pentru apa potabilá. in Románia aceste reglementári sunt: Stas l342ll99l qi Legea 45812002. Aceste reglementári stabilesc concentra{iile admise de substanfe chimice, metale, bacterii, etc., pentru apa potabilá liwatá in refea de instala{iile centrale sau locale de tratare a apei. Prezentám mai jos tabelele cu aceste reglementári.

24


Parametrii microbiologici Parametru/Unitatea de

Valoarea

Metodá de

másurá

admisá

analizá

coli (Ecoli)

0

rso

Entercoci (Streptococi fe-

0

STAS

Eschirichia

938-1

/100m1

300y1991 ISO 7899-2

cali) /100m1

Parametrii indicatori Valoarea CMA

Parametru/ Unitatea de másurá

Aluminiu (uell)

2A0

Amoniu (me/l)

0,5

Bacterii

0

colifbrme

lnumár/l00ml)

Carbon organic total Nici o modificare anormalá

(cor) Cloruri (mg/l)

250

Clostridium perfringens (numár/l00m1)

0

Clor rezidual (ms/l)

liber 0.50 25

MiháiÍá Toma -la intrarea in refea -la caoát de retea

0,25

Conductivitate (uScm-tla 20'C)

2sa0

Culoare

Acceptabilá consumatorilor qi nici o modificare anormalá

Duritate totalá

(grade

sermane) minim Fier (¡rgll)

5

200

Gust

Acceptabil consumatorilor nici o modificare anormalá

Mangan (pgll)

50

Miros

Numár de colonii

Acceptabil consumatorilor nici o modificare anormalá la Nedetectabili la 100 de ml

22.Clml\ Oxidabilitate (mg Oxi- 5,0 een/l) pH (unitáli de p)

):6,5 (:Q

Sodiu (me/l)

200

Substanfe tensioactive Total (us.ll).

200

Sulfat (mdl)

2s0

Sulfuri si hidroeen sul-

100

26

5

gi

gi


furat (uell) Turbiditate ([INT)

<:5

Zinc (us.ll\

5000

Tritiu lBo/l) 100 Doza efectivá totalá de 0,10 referin!á lmSv/an) Activitatea alfa globalá 0,1 (Bq/l) Activitatea beta globalá lBo/l)

I

Parametrii Chimici Valoarea CMA

Parametru / Unitatea de másurá

Acrilamida (pdl)

0,10

Arsen (pell)

10

Benzen (uell)

1.0

Benz(a)piren

0.01

Bor lmell)

1.0

Bromati @e/l)

10

Cadmiu (peil)

5,0 27

MihdiÍá Toma Clorurá de vinil fus.ll\ Crom (total) (uell)

0.5

Cupru (mgll)

0,1

Cianuri (totale) (pgll)

50

Cianuri (libere) (pell)

t0

Dicloretan (pell)

3,0

Epiclorhidrina (pgll)

0,10

Fluor (mgll)

1,2

50

Hidrocarburi policiclice aroma- 0,10 tice (pgll) Mercur (pgll)

1,0

Nichel (pgll)

20

Nitrali (mg/l)

50

Nitriti (mell)

0,50

Pesticide (uell)/clasa

0,1

Pesticide (Vg/l)I total

0,5

Plumb (uell)

10

Seleniu (pgll)

10

Stibiu (us/l)

s,0

Tetracloretan

qi

Gg/l) (suma

Tricloretena concentraliilor

compusilor specificati) 28

l0


Trihalometani (pgll) Total (suma concentrafiilor compu¡ilor specificafi)

100

La o analizá sumará a acestor tabele se observa cá in apa potabilá liwatá in relea sunt permise anumite con-

centralii mici de diferite substanfe periculoase pentru sánátate. Acest fapt se datoreazá metodei de tratare a apei cu clor (cea mai ráspánditá pe plan mondial) qi filtrárii cu straturi succesive de nisip qi cárbune activ, metode care nu reusesc sá ducá la oblinerea unei ape foarte curate qi sánátoase. Situafia este generalá pe plan mon-

dial, mai ales in marile aglomerári urbane de la cámpie, unde fluviile gi ráurile care ajung au apa pliná de poluanfi, cu concentrafii de zeci sau sute de ori peste limita normalá, poluanfi care nu pot fi relinuti in stafiile de filtrare gi tratare a apei. Mai mult, datoritá folosirii clorului la tratarea apei, pH-ul (despre care vom vorbi in continuare) permis este peste 6,5, adicá este permis sá bem apá acidá (ce este cu pH sub 7,0 este acid). Pentru a avea o apá mai curatá gi sánátoasá atát la intrare, cát qi la ieqirea din stafiile de tratare, unele mari oraqe care au fonduri igi aduc apa potabilá prin sisteme de conducte, din zonele muntoase, unde este mult mai pulin poluatá. De exemplu: Pentru New York apa este adusá de la 29

Miháild Toma 190 km. Pentru Los Angeles de la 390 km, iar pentru San Francisco de la 500 km!!

in afara acestora existá o serie de parametri de care trebuie sá linem seama (sá ne informám) pentru a folosi o apá adeváratá, care sá hidrateze celulele qi sá elimine

toxinele. Ace¡ti parametri sunt

2.1.

:

Indicele acido-bazic - pH

PH-ul se referá la concentra{ia de ioni pozitivi de hidrogen dintr-o solufie oarecare. Un pH scázut (sub 7valoarea neutrá) indicá o cantitate mare de ioni de hidrogen, solufia este acidá, iar un pH ridicat (mai mare de 7), ?nseamná o cantitate micá de ioni de hidrogen, solulia fiind alcaliná. Acest parametru indicá energia hidrogenului qi a activitáfii sale in medii lichide. I neci dacá apa are pH-ul mai mic decát 7 este acidá, iar dacáare pH-ul mai mare de 7 este alcaliná. t[ Lichidele din organismul nostru au un pH bazic, sángele, limfa, saliva qi mucoasele avánd reac{ie alcaliná. Astfel pH-ul unei persoane sánátoase este de 7,35 7,4A, dar dacá scade la 7,2 persoana intrá in comá gi la 7,L moare. Modificarea valorii pH cu o unitate duce la modificarea aciditálii sau alcalinitáfii in propor,tii de 10 : 1 (astfel o apá cu pH : 7,5 este mai alcaliná de 2 ori decát una cu pH : 7,4; una cu pH : 8,0 este de 10 ori mai alcaliná decát una cu

pH: 30

7,0 ).

sángere

",r" celulele noastre,

!r''"i"'iiliJo,rli' *^

toate

^pentru el alimentánd toate organele gi este foarte important pentru sánátate ca el sá-qi pástreze un pH normal. Apa este de fapt hraná pentru sánge. Dacá apa nu este de calitate, scade ¡i calitatea sángelui, pierdem apoi califatea sistemelor circulator, respirator, etc. qi in final sánátatea. Se cunoagte faptul cá microorganismele nu se dezvoltá in lichidele cu pH bazic, de aceea lichidele alcaline reprezintá un scut in fa(a germenilor patogeni. lnfucát aproape tot ce máncám ne acidifiazá, trebuie sá bem o apá alcaliná (cu pH peste 7). Scáderea pH-ului duce la tulburári de imunitate. Menlinerea organismului intr-o stare buná de alcalinitate activeazá limfocitele responsabile cu intárirea imunitáfii. Datoritá poluárii, apa de ploaie este qi ea acidá (pH :5 - 6 in zonele rurale, pH:4 - 5 in orase cu circulafie auto), qi afecteazá la modul general organismul gi in special pielea gi páruI.

7)

Potenfialul de oxidoreducere (POR)

Exprimá capacitatea apei de a lupta contra radicalilor liberi (cu ajutorul electronilor liberi) gi se másoará in milivolli.lscara este de la -800mV(intre 0 gi -800mV e un POR foarte bun), páná la +l200mV (intre 0 qi 31

MiháiÍá Toma +1200mV e un POR prost). Valorile pozitive aratá desfágurarea proceselor de oxidare in lipsa electronilor, iar valorile negative aratá desftsurarea procesului de regenerare qi prezenfa electronilor. Pentru ca apa sá realizeze o buná proteclie a organismului, POR trebuie sá aibá

valori negative (0 spre -800mV). Apa de la robinet (din relea) are un POR de aproximativ +185mV (prost), care nu realizeazá o buná proteclie a organismului. 2.3.

0

J*"p*itp-.39----------------uperf

iciatá(TS)

Cu cát tensiunea superficialá este mai joasá, cu atát apa este mai udá. Toate celulele organismului necesitá o apá cu o tensiune superficialá de aproximativ 45 dynelcm2. Tensiunea superficialá a lichidelor interne cregte o datá cu vársta, acest fenomen contribuind la evolufia procesului de imbátránire. Fárá o tensiune scázutá, apa nu poate sá treacá prin peretele grásos al celulei, toxinele nu pot párási celula, iar hrana nu poate pátrunde in aceasta.

Apa de la robinet are tensiunea superficialá de 73 dyne/cm2 qi in aceste condilii schimbul nu se face corect. Apa báutá trece prin corp ftrá sá hidrateze suficient celulele gi noi credem cá dacá am báut 2l - 2,5 l/zi, suntem cu siguran!á sánátoqi

!

32

Apa, miracolul vielií

Celulele deshidratate incep sá se distrugá, organismul incepe sá consume propriile celule gi lesuturi qi apar boli autoimune precum scleroza in pláci, lupus, etc. Se pot bea tone de apá curentá de la re{ea cu tensiunea superlrcialá de 73 dynelcm', dar dacá lipsesc micro-

nutrien(ii care sá o converteascá la 45 dyne/cm', se poate ajunge la deshidratareala nivel celular. De asemenea se pot lua cele mai scumpe vitamine, cáci ele nu ajung

in celule decát in cantitáti foarte mici qi in rest se eliminá.

Apa fiartá are o tensiune superficialá de

55

dynelcm2, adicá este mai udá decát apa de la relea, dar

nu este recomandatá pentru báut din alte motive (vezi paragraful,,Apa fiartá") Tensiunea superficialá a lichidelor biologice este de 45 dyne/cm2. Sucurile de legume qi fructe au o astfel de tensiune superficialá, acesta fiind incá un motiv pentru care trebuie sá le consumám, deoarece contribuie atátla hránirea celulelor, cát qi la detoxifierea lor. 2.4.

Conductibilitatea electricá sau rezistenfa apei

Pentru menfinerea viefii, miliardele de celule ale or-

ganismului trebuie sá facá schimb de informafii intre ele. Acest sistem complex de comunicafii acfioneazá cu ajutorul fluxului de electroni. Electronii nu pot sá se aa

JJ

Miháilá Toma deplaseze in organism in lipsa hidrogenului.

Acest parametru dá informafii in minerale al apei.

34

¡i

despre conlinutul

Apa, miracolul víe¡ii

Capitolul 3 FORMELE APEI Motto: ,,Celula este nemuritoare. Lichidul ín care pluteSte este cel care degenereazá. Re-

ínnoili acest lichid din timp ín timp, dali-le celulelor ceea ce au nevoie pentru a se hráni nit

Si

pulsul vielii poate continuo la inJi-

" Alexis Carrel

3.1.

APE NATURALE

3.1.1. APA DE PLOAIE Este de fapt o apá distilatá, dar datoritá poluárii aerului prin care trec picáturile, devine acidá.

3.1.2. LAPOVTTA Asemánátoare ploii, este o apá distilatá gi la fel, da-

toritá poluárii aerului prin care trece, devine acidá. 35

Mihái¡d Toma

3.1.3. APA DE SUPRAFATÁ Include lacurile qi lacurile de acumulare, izvoare ce curg mai incet, ráuri, fluvii, mári gi oceane. Márile qi oceanele au apá sáratá, care nu poate fi folositá in consum decát dupá desalinizare. Apa dulce reprezintá doar un procent de 106 din cantitateatotalá a apelor de suprafa|;á.

3,I.4. APA DE IZVOR Este o apá de origine naturalá, care ajurge la suprafa!á datoritá precipitaliilor acumulate. Confinutul mine-

ral este mai mic de 1 gram/litru. Ideal ar fi sá folosim apá de izvor cu un confinut de minerale de 0,5 g/litru, deoarece organismul nostru funclioneazáinaqa fel incát poate utiliza doar mineralele organice (din legume, zarzavaturi, fructe), iar cele anorganice din apá se depun sau se eliminá cu eforturi.

Cea mai buná apá de izvor este cea din izvoarele de la munte datoritá urmátoarelor aspecte:

-

-

atmosfera este nepoluatá qi in curgerea ei apa se incarcá cu oxigen; datoritá faptului cá trece peste mii gi milioa-

ne de pietre, clusterii de apá se sparg gi apa devine hexagonalá, exact asa cum trebuie pentru o hidratare perfectá a celulei; pe traseul ei prin zona in care aerul nu este poluat apa absoarbe qi radialiile infraroqii de 36

Apa, miracolul vielii la soare;

-

apa este bogatá

in substanle minerale qi lipsi-

tá de poluanfi gi substanfe toxice;

-

izvoarele sunt in zone umbroase, cu tempera-

turi apropiate de 4oC situafie in care energia interná a apei este maximá.

intr-un cuvánt, aceasta este apa vie, necesará organismului nostru.

3.1.5. APA MINERALÁ Este o apá medicinalá cu conlinut mineral ridicat qi cu efect curativ. Trebuie consumatá la sursá, pe perioade limitate de timp, in scop terapeutic. Nu poate inlocui

apa de báut gi nu se recomandá s-o folosim zilnic ca apá de báut. Existá gi ape minerale termale folosite pentru bái in scop terapeutic.

3.1.6. APA DE FÁNTÁNÁ Este o apá oblinutá prin foraje la diferite adáncimi de la l0 m la 100 m.

Apa din ffintánile de suprafatá (sub l0 m) ar trebui folositá numai pentru udat. Din pácate, poluanlii de pe sol (insecticide, pesticide, ingráqáminte, cei aduqi de ploi din aerul poluat, cei reniltali din activitáti industriale), ajung in pánza freaticá qi tot mai gfeu gásim apá de ffintáná curatá qi vie (trebuie forat la adáncimi foarte mari). 37

Miháüá Toma

3.I.7. APA PLATÁ Este apa care se gáseste in comer!, in recipiente din plastic qi este recomandatá pentru consum. Sursele sunt

izvoare sau foraje de mare adáncime. Are un conlinut bun de minerale, dar existá diferenfe de calitate in funclie de sursá. Apoi mai intervine gi factorul depozitare in cát timp ajunge la consumator, ce substanfe din ambalajele de plastic trec in apá, precum gi temperatura la care este pástratá De regulá sunt ape netratate. Conform Le gii 4 52 I 2002, parametrii microbiologici sunt:

Parametrii microbiologici pentru apa imbuteliatá in sticle sau alte Ite rec Parametru Nnitatea

Valoarea

de másurá

admisá

Escherichia coli

Gcoli)/250m1 Enterococi (Streptococi fecali) l250ml Numár de colonii la

0

ISO 9308-1

0

STAS3001l1991 prENISO12780

100

22.Clml Numár de colonii la

Metoda de analizá

STAS 3001/1991 pr EN ISO 622

STAS 3001/1991 pr EN ISO 6222

20

37.Clml

38

Apa, mirocolul vielii

APE TRATATE

3.2.

3.2.I. APA DE ROBINET Este de regulá o apá tratatá cu clor, eventual gi cu ozon pentru dezinfectare (omorárea bacteriilor) gi f,rltrarea grosierá.

Toate marile orase sunt alimentate cu apá din ráuri gi

fluvii poluate in amonte cu cele mai diverse substanfe

(peste 80.000 de diferite substan{e chimice).

Nicio stalie de filtrare nu reuqegte sá transforme intr-o apá uxatá qi sánátoasá. Potrivit norrnelor existente in lume pentru apa potabilá (care de multe ori nu se respectá !) aceastá apá care ajunge in casele oamenilor este o apá menajerá! §i nici aceasta curatá! Nu mai vorbim de faptul cá páná la consumator apa trece printr-un sistem de conducte de oJel, cupru, plastic (PVC) care contribuie la impurificarea acestei ape. in plus, absenla razelor solare contribuie la inmullirea divergilor agenli patogeni in conducte, chiar dacá acestea aceste ape

din urmá sunt dezinfectate.

Metodele conven(ionale de tratare a apei sunt: sedimentare, coagulare, filtrare (fizicá sau biologicá) apoi dezinfecfie. Se mai folosesc opjional procedee de miner alizar e, dezactiv are, deminer alizar e, fl ocul are me c anicá, despumare, etc. Filtrarea poate fi lentá, directá, cu presiune gi cu vid, cu microsite qi membrane, etc. Demineral izarca poate viza dedurizarea, deferizarea, 39

MiháiÍá Toma sau demanganízarea. Dezinfeclia se face de regulá prin

clorinare (cu clor, cu dioxid de clor, cu cloraminá), dar ¡i prin ozonizare, iodurare sau bromurate, cv argint sau cu pefinanganat de potasiu, etc. Nu existá metode aplicabile practic de a epura specific o anumitá substan!á. Prin urmare se epureazá nediscriminatoriu clase ?ntregi de componen{i ai apei, nu doar cei toxici, ceea ce duce gi la indepártarea unor substan{e dorite qi mai ales la costuri mari qi muncá multá, consum mare de reactivi, schimbare frecventá de filtre, etc.

tn Románia, prin HG100/2002 de aprobare a normei de calitate a apelor NTPA 013, s-au definit urmátoarele trei tehnologii standard de tratare a apei pentru transformarea apelor de suprafa{á de categoriile Al, A2, A3 in apá potabilá: Categoria A1: tratare fizicá simplá qi dezinfec{ie (de exemplu: filtrare rapidá gi dezinfeclie). Categoria A2: Tratarea normalá ftzicá, chimicá gi dezinfeclie [de exemplu: perclorinare, coagulare, floculare, decantare, frltrare, dezinfecf ie (clorinare fi nalá)] . Categoria A3: Tratare ftzicá, chimicá avansatá, perclorare qi dezinfeclie [de exemplu; clorinare intermedieará, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorblie (pe cárbune actic) dezinfecfie (ozotizare. clorinare finalá)1.

Printre substanlele chimice utilizate in tratarea apei 40


se numárá: varul nestins, sulfatul de aluminiu, clorul, hidroxidul de calciu, soda causticá, dioxidul de carbon, carbonatul de sodiu, sulfatul feros qi sulfatul feric, cárbunele activat praf sau granule, silicoforura de sodiu, polielectrolili, amoniacul, fosfalii sulfatul de cupru, permanganatul de potasiu, hipoclorilii, clorura de sodiu, argilele. Etapele de tratare a apei intr-o stalie de tratare sunt: sitarea, sedimentarea, filtrarea, oxidarea (nu se aplicá peste tot), adsorblia, stabilizare a (dezacidifierea, deferi-

a, dezactiv ar ea, dezinfeclia, clorinarea, ozonizarea (se aplicá rar), ultraviozat e a, dem an g an izar e a), de durizare

lete (se aplicá rar).

Apa din re{ea, in ciuda tratárii ei, sau datoritá poluárii secundare, carezultat al tratamentelor, poate confine urmátoarele substanfe dáunátoare sánátá1ii : - Clorul qi compugi ai clorului; - Trihalometani; - Materialeplutitoare; - Materiale cu miros gi gust din conductele de plastic;

-

Bacterii; Ciuperci; Parazili; Metale - fier, mangan, plumb, arsenic, cadmiu, mercur; Compuqi de Ca qi Mg (care fac apa durá). 41

Miháüd Toma Utilizarea clorului pentru dezinfectarea apei potabile a inceput in anii 1880 - 1900. Degi are o mullime de dezavantaje, acesta a rámas modul standard de tratare a apeí. Clorul nu este folosit pentru cá este sigur sau eficient ca dezinfectant, ci pentru cá este cel mai ieftin!

Potrivit Consiliului American pentru Calitatea Mediului, ,,riscul de cancer in cazul persoanelor care consumá apá cu clor este cu 93oA mai mare decát in cazttl persoanelor care consumá apá ftrá clor". in anii 1968 - 1969, dr. Joseph Price a scris o carte numitá "Boli coronariene/colesterollclor", a cárei conch;zie era cá una din principalele cauze ale arterosclerozei, infarctului qi AVC (accident vascular cerebral) este clorul.

Cánd este adáugatin apá, clorul se combiná cu ele-

mentele naturale din aceasta, formánd trihalometani (produqi de clorurare), numili THM. Acegti produgi secundari determiná apari¡ia radicalilor liberi in organism, ducánd la distrugerea celulelor, fiind puternic cancerigeni. Atunci cánd consumám apá cu clor, aceasta distruge celule gi fesuturi din organismul nostru. Doctor Robert Carlson de la Universitatea Minnesota a aftmat, in urma cercetárilor efectuate, cá ( problema clorului este similará poluárii aerului », §i (( cel mai aprig ucigaq al timpurilor moderne este clorul ». Una dintre cele mai gocante descoperiri ale cercetátorului citat este cá douá heimi din expunerea periculoa42

Apa, miracolul vielii sá la clor se datoreazá inhalárii aburilor gi absorbfei la

nivelul pielii in timpul dugului. Un duq cald deschide porii qi permite accelerarea absorbliei clorului qi a altor chimicale din apá. Aburul pe care il inhalám in timpul duqului poate conline de 50 de ori mai mult clor decát apa de la robinet, deoarece clorul se evaporá mult mai rapid qi la o temperaturá mult mai scázutá decát apa. Inhalarea este un mijloc mult mai periculos, deoarece clorul trece direct in sánge. Inhalarea clorului este una din cauzele astmului bronqic Ai a brongitei, in mod special la copii, boli a cáror frecven{á a crescut clu300oA in ultimii 20 de ani. Clorul din apa de duq produce gi efect cosmetic negativ, scázánd hidratarea gi elasticitatea pielii gi a párului. Gustul neplácut al apei cu clor ii face pe oameni sá se indrepte spre surse gi mai nesánátoase de lichide: sucuri, báuturi carbogazoase gi alte lichide indulcite ! Apa tratatá cu clor nu mai con{ine protonii gi elec-

tronii indispensabili corpului nostru. Pe lángá deficienla de protoni qi electroni, confine qi sáruri minerale nefaste.

§i apa este o hraná, dar nu pentru a ne furniza sáruri minerale (acestea le putem lua din surse de origine vegetalá gi animalá), ci protoni gi electroni. Viala nu poate

exista fárá acegtia.Dacá apa nu conline protoni gi electroni atunci, prin diverse reacfii biochimice, ii ia din diverse zone ale organismului, gi in special din apa intracelulará, ceea ce conduce la boli, imbátránire gi moarte. 43

MihdiÍá Toma Cu cát avem mai pufiná apá intracelulará, ceea ce se intámplá pe másurá ce inaintám in várstá, capacitatea organismului de a primi gi de a transmite Lumina scade.

ilr¿eÁfRÁNtM qi aga MURIM. incá un motiv pentru care este atát de importantá CALITATEA apei

§i

aga

pe care o bem gi folosim zilnic. Clorul, fiind un oxidant foarte puternic, distruge (absoarbe) electronii qi scade puternic cámpul magnetic al apei. Acelagi lucru produce qi ozonul.

De aceea ar trebui sá evitám folosirea apei cu clor de la robinet atát pentru báut qi cát qi pentru máncare, iar la baie qi dug este recomandabil sá atagám un filtru care refine páná la 90%o din clorul din apa caldá ( se gáseqte pe pia{á).

3.2.2. APA DISTILATÁ Apa distilatá se obline prin fierbere, vaporizare qi condensare de vapori. Ea nu poate intre{ine nicio formá de via!á, de acea este numitá gi apá moartá. Datoritá faptului cá nu poate intre{ine nicio formá de viafá, nu depo-

ziteazá substanfe in organismul nostru. Are o singurá proprietate - greutatea. Este o apá acidá, fárá minerale, stoarce organismul de minerale qi nu este bio - receptor. De aceea nu se recomandá pentru báut. Este recomandatá de unii terapeuli : Paul Bragg, Va-

leriu Popa, Bogdan Victor, in curele de dezintoxicare sau post deoarece, datoritá greutáfii sale, exercitá o pre-

44

Apa, miracolul vie¡ií siune asupra mineralelor anorganice, a actzilor qi a apei

toxice acumulate in organism (apa neagrá). Apa distilatá, cánd intrá in contact cu « apa neagrá » (apá cu toxine), se amestecá prin osmozá cu aceasta, face schimb ionic ¡i preia o parte din toxinele acesteia, realizándu-se purificarea organismului. Dacá ?npima zi bolnavul consumá 2l de apá distilatá, el va elimina aceeagi cantitate de «apá neagrá » (apa distilatá nu hidrateazá celula), dar cu un conlinut de toxine mai ridicat (aproximativ 5 %) din totalul toxinelor din organism. in timpul curei cu apá distilatá trebuie fácute zilnic clisme cu ceaiuri de plante (muqefel, coada qoricelului, tátáneasá, rostopascá, etc.) qi consumate sucuri de legume qi fructe BIO, pentru a aduce apá structuratá, vie, in organism. Orice asemenea curá de dezintoxicare trebuie fácutá sub supraveghere medicalá, cu credinfá, adaptatá afecfiunilor bolnavului ¡i cu schimbarea stilului de viafá.

3.2.3. APA TILTRATÁ PRIN OSMOZA INVERSÁ Sistemul de purificare prin osmozá inversá este un sistem de puriflrcare a apei foane avansat, eliminándu-se 99% din virusuri, bacteriile, poluanfii gi chimicalele din apa de robinet.

in timpul osmozei, apa trece printr-o membraná 45

MiháiÍá Toma semipefineabilá care previne fluxul mineralelor qi a altor componente de la o solulie la alta. Osmoza este un element fundamental in funclionarea organismelor vii. Dacá se separá cu o membraná douá solulii diluate, apa din solulia cu concentra{ie mai micá va curge inspre so-

lufia cu concentralie mai mare. Scurgerea solventului poate

fi

opritá, chiar inversatá, dacá presiunea asupra soluliei cu o concentrafie mai mare creqte. Aceasta este

osmoza inversá.

Sistemul de filtrare are 4 unitáli

a) prima treaptá

:

I - 2 prefiltre de carbon activ cu

pori de 2A ¡tm qi 5 ¡rm, care filtreazápohnn[ii de dimensiuni mari ( praf, sol, ruginá etc.); b) a doua treaptá este membrana osmozei inverse inima purificatorului de apá - care are pori de 0,0001 pm si eliminá 99% din poluanlii biologici qi chimici dizolvatí in apá; c) a treia treaptá este filtml de carbon activ, care leagá materialele dizolvate rámase qi dá apei un gust qi un miros plácut; d) apatra unitate este de fapt un recipient pentru apa filtratá. Cu toate cá este un sistem foarte avansat de purificare a apei, alcoolul etilic de exemplu nu este oprit, iar apa rezultatá este o apá moartá, destructuratá.

Nu

se recomandá pentru báut.

46


3.2,4. APA FIARTÁ Pentru a distruge bacteriile, apa trebuie fiartá timp de 20 minute. Prin fierbere se pot distruge bacteriile gi virusurile, dar nu poate fi redusá cantitatea de particule gi compuqi organici. Fierberea este ineficientá qi consumá timp, gustul oblinut fiind neplácut. in timpul fierberii se distrug mineralele valoroase, creqte concentrafia de nitrali, sáruri, metale grele, iar calciul, sodiul, magneziul qi fluorul atát de neces¿re organismului se depun, iat apa devine ,,moaÍtá". in concluzie nu se recomandá a se folosi ca apá potabilá decát in cazuri extreme. Mai mult, apa frartá confine aproximativ 200 ppM deuteriu fa{á de 146 ppM cát are apa obiqnuitá, ceea ce conduce la imbátránirea rapidá a celulei umane qi la dezvoltarea radicalilor liberi (se ¡tie cá o apá sárácitá in deuteriu incetinegte imbátránirea; vezi paragraful « Apa cu deuteriu »).

3.2.5. APA ALCALINÁ Viala qi moartea noastrá se desfáqoarála nivel celular. Miliardele de celule care alcátuiesc organismul uman sunt ugor alcaline gi trebuie sá rámáná aqa, pentru a putea sá fie vii, sánátoase, funcfionale. Atunci cánd fiecare celulá alcaliná iqi indeplinegte funclia respiratorie, ea secretá produgi de metabolism de naturá acidá. 47

MíháiÍá Toma

Degi aceqti produqi sunt folosili pentru a produce energie qi pentru a men{ine func{ionarea, nu trebuie sá se permitá acumularea lor. Un astfel de exemplu este durerosul acid lactic apárú in urma eforturilor ñzice intense (febra musculará).

Organismul va incerca sá se detoxifieze qi sá indepárteze acest acid, inainte ca el sá deviná toxic pentru celule, modificánd aciditatea acestora. Dacá acidul intrá in contact cu un organ, el creeazá gáuri in lesut. Acesta poate determina aparília unor celule mutante. Nivelul de

oxigen scade in mediul acid, iar calciul incepe sá fie consumat. in felul acesta, organismul poate sá producá grásime tocmai pentru a se apára de un mediu prea acid. Aceste depozite de grásime gi celulitá, pot fi de fapt nigte « pachete » pline de acid, care incearcá sá liná la distan!á acest acid de organele vitale. Grásimea poate salva astfel organele vitale de traume. Dar noi trebuie sá ajutám organismul bánd o apá ctratá, frlffafá, alcaliná gi folosind o dietá bazicá (cu alimente alcaline). Apa alcaliná are un pH de 7,4 - 9. Se obline de regulá prin ionizare sau prin adáugare de Microhidriná qi Calciu Coral. Apa alcaliná ionizatá are efect reducátor datoritá ionului negativ OH care leagá radicalii liberi, intrefinánd sau anihilánd capacitatea de reacfie a acestora, fiind deci antioxidantá. Apa alcalirtá ionizatá imbunátálegte capacitatea de dizolvare qi de metabolism a nutrienlilor qi de eliminare a reziduurilor, fácánd astfel 48

,Í!;

ca intres ,r,r" *{,"rr,!J,:'":^,bine. Hidr ateazá celulele de 6 ori mai bine decát apa obiqnuitá. Este recomandatá in

-

:

Hiperaciditategastricá Ulcer Diaree cronicá Digestieinsuf,rcientá

Fermentafie gastricá qi intestinalá anormalá (meteorism, halená) Hidropizie Obezitate Hipertensiune Cancer

Micoze Se recomandá sá be[i 2 I lzi de apá alcaliná, iar dimineala primul pahar (0,5 l) e foarte important. Nu se recomandá sá beli apá alcaliná ionizatá impreuná cu medicamentele pe bazá de calciu, sau antihipertensive. Trebuie un interval de 1 orá intre acestea.

3.2.6. APA ACIDÁ Are un pH sub 7 (6,0 - 6,9) qi se folosegte numai pentru uz extern (pe piele). Este excelentá impotriva micozelor de pe picioare sau de pe unghii ( 30 min se stá cu picioarele in apá acidá ionizatá). Se mai folosegte pentru arsuri, ráni, nas infundat, irigafii vaginale (micoze).

49

Miháilá Toma Se poate utlliza

in gospodárie pentru dezinfectarea

suprafelelor. Folosirea apei acide ionizate pentru afecfiuni ale pielii poate fi combinatá cu utilizarca apei alca-

line - intern.

3.2.7. APA PI A fost descoperitá de profesorul japonez Shoi Yamashita in 1964, in timpul unui studiu de fizioiogie botanicá.

in decursul cercetárilor

fost descoperit faptul cá inmugurirea se datoreazá unei cantitáli infime de sare fero-fericá. Introducánd aceastá sare intr-un mediu puternic energizat qi trecánd-o printr-un proces de filtrare cu ceramicá, se ob{ine apa PI. O particulá PI este mai a

micá decát un proton, un neutron sau un electron. Particula PI face ca protonii gi neutronii sá iqi interschimbe stárile de energie, ceea ce duce la formarea unei incárcáturi electrice gi energetice de sine státátoare. Cantitatea de sare fero-fericá (ferita bivalentá qi trivalentá) este infimá, de regulá doar semnalul energetic al substanfei rámáne (2 x l}-tzmoli). Acestea sunt concentrafii homeopatice. Aceste particule extrem de mici sunt conductoare gi responsabile de transportarea informaliei qi a ,,memoriei"celulare (informalie codificatá anterior), privind bioenergia naturalá a proceselor de vindecare. Aceastá apá optimizeazá transferul de informatii din organism. 50


Apa PI fierbe mai repede qi se consumá cu 8,2 oA energie mai pu{in la fierberea ei decát la fierberea apei normale. Inghea!á in intervalul -1 páná la -7 grade Celsius qi acele de gheafá se topesc mai greu. La Simpozionul Internafional pentru Prevenirea Cancerului din Franf a 1998, unul din subiectele fierbinfi a fost apa PI. in urma lucrárilor qi dezbaterilor s-au concluzionat urmátoarele

1.

:

Apa PI este cea mai apropiatá de forma

apei din organism;

2.

Prezintá proprietá{i antioxidante, datoritá abilitálii de a elimina radicalii liberi. 3. Fumizeazá bioenergie. S-a ñcut un experiment in care pegtii de acvariu au reugit sá tráiascá 216 zile intr-un acvariu inchis etang, numai pe baza energiei din apá. in condilii normale un pegte de acvariu moare dupá 3- 5 zlle intr-un acvariu inchis, in apá obignuitá.

4. Cregte numáruI celulelor Killer. 5. Cre¡te activitatea anticorpilor. 6. imbunátáfe¡te activitatea de autovindecare a celulelor, trezind ,,memoria" celulará cu privire la vindecare.

7.

Transportá mai mult oxigen prin organism,

creánd un mediu puternic oxigenat, care distruge organismele anaerobe.

8.

Creeazá grupári

mici de molecule de

apá

ceea ce imbunátá{eqte funcfionarea celulelor qi efectele 51

MiháiÍá Toma detoxifiante ale apei.

9.

imbunátálegte capacitatea celulelor de a se

adapta la stres.

10. Neutralizeazá pH-ul apei, aducándu-l páná

la valori cu pufin peste 7, foarte aproape de pH-ul natural al organismului. Datoritá acestor calitá¡i, cercetátorii japonezi (Dr. Tokafumi Tsurumi) au ?ntocmit o listá cureztltate uimitoare oblinute asupra organismului uman: - Eradicarea cancerului de stomac, micqorarea

-

fumorilor pe creier, ameliorarea leucemiei; Ameliorarea dermatitei si a alopeciei; Ameliorareadiabetului; imbunátálirea functionárii ficatului dupá hepatitá; Scáderea presiunii sanguine qi imbunátátirea

ritmului cardiac;

-

Recuperarea rapidá dupá atacul de cord; Ugurarea durerilor de cap

¡i a constipa{iei;

imbunátá[irea imunitá1ii, - vindecarea rácelii, gripei, virozelor, infecliilor;

-

Ameliorarea SIDA in urma cercetárilor efectuate in diferite domenii au rezultaturmátoarele : a). ín industrie: - a scázut dramatic oxidarea qi ruginirea b). ín agriculturd: 52


- au crescut dimensiunile legumelor gi s-a imbunátáfit gustul acestora - la culturile de spanac s-au ob{inut 25 de recolte consecutive, ñrá o nouá insámánfare. - pásárile gi animalele care au báut apá PI s-au imbolnávit mai pulin, carnea gi ouále au avut un gust mai bun, a crescut producfia de ouá, animalele letargice au devenit mai jucáuqe. c). ín laboratoarele medicale: - mostrele de fesut conservat in apá Pi, in loc de solulii hormonale, au rezistat 30 ani ! d). ín gospodárie : - inmuierea rufelor produce mai multá finefe; - la gátit, gustul máncárurilor a fost foarte bun, micqorándu-se cantitatea de condimente; - spálarea legumelor ¡i fructelor cu apá PI indepárteazá toxinele qi le prelungeste prospefimea; - stropirea florilor cu apá PI intáreqte rádácinile qi ajutá la imbogáfirea coroanei cu frunze; - animalele de companie sunt mai pline de energie, sunt indepártate mirosurile neplácute, stropirea blánii o face mai lucioasá gi mai curatá; - dacá ne spálám cu apá PI, párul qi pielea sunt mai curate, hainele nu se mai ingálbenesc la fel de ugor.

53

MihdiÍá Toma

3.2.8. APA HEXAGONALÁ Cea mai buná apá pentru sánátatea umaná este apa hexagonalá. O apá obignuitá se prezintá in aglomerári

(clusteri) de 12 - 18 molecule, care nu reusesc sá pátrundá in celule deoarece canalele membranei celuiare sunt hexagonale. De aceea apa care hidrateazá cel mai bine celulele este apa hexagonalá. Aceasta existá in procent mare intr-un organism tánár, sánátos. Ea transportá nutrienlii, indepárteazá toxinele qi men{ine o comunicare eficientá intre celule. in organism existá gi apá legatá fizic de alte structuri moleculare, aceasta neputánd sá se migte liber prin perefii celulari. Pe másurá ce inaintám in várstá apa legatá devine predominantá. Acest fapt micqoreazá eficienla a mii de funclii metabolice, determinánd modifi cári semnificative ale structurii fesuturilor. Moleculele din apa liberá sunt organizate in structuri compacte, hexagonale, care au putut fi fotografiate sub formá de cristale la -25 grade Celsius (Masaru Emoto - Japonia). Miliarde de astfel de molecule se leagá una de cealaltá intr-o lume acvaticá ce aratá gi se comportá cu totul altfel decát apa de robinet sau de izvor. Aceastá apá organizatá. este importantá deoarece este mai eficientá ca alte tipuri de apá. Este mai mobilá. Suntem capabili sá gándim, sá alergám, sá muncim ¡i sá ne jucám datoritá minunatelor funcfii pe care le indeplinesc celulele. Din momentul naqterii, cantitáIi imense de 54


nutrienli qi compuqi vitali, cum este oxigenul, sunt adugi la fiecare celulá. Fiecare celulá folosegte aceqti nutrienli pentru a farniza energia diverselor activitáfi pe care le intreprindem. Toxinele qi produqii secundari trebuie indepártafi. Ce anume aduce nutrienfii necesari la celule, ce asigurá producerea de energie, ce indepárteazá degeu-

rile ? APA t lar apa care face acestea cel mai bine Si cel mai rapid este apa liberá hexagonalá. Eficienfa gi viteza acestei ape se datoreazá designului qi formei moleculei de apá gi a celulei insáqi, deoarece canalele membranei celulare sunt hexagonale.

De ce e bine sá bem apá hexagonalá ? 1 Pentru a ne umple organismul cu apa specialá hexagonalá cu care ne-am náscut, apá care pátrunde uqor

in fiecare celulá a corpului. 2. Pentru a imbunátáli comunicarea intre celule astfel incát transferul de informalii sá se desfáqoare intr-un ritm optim. Potrivit exper{ilor, apa joacá un rol semnificativ in transmiterea de informafii in intregul organism prin intermediul celulelor. ADN-ul din miliardele de celule ale organismului transmite continuu informafii cu viteza sunetului pe frecvenle de rezonan!á. Cel mai interesant este cá nucleul fiecárui dublu helix al ADN-ului este format dintr-o coloaná de aglomerári de molecule de apá. in plus, cantitáfi semnificative de apá sunt organizate in straturi multiple la suprafafa proteinelor structu55

Mihá\d

Toma

rale intracelulare qi a membranelor.

Datoritá rolului jucat de aceastá apá superorganizatá la nivelul celulelor, celulele posedá anumite tipare rezonante cooperante, care se modificá in timp gi variazá in funcfie de eficienla metabolismului. Apa hexagonalá accelereazá rezistenla acestor tipare, care produc efecte benefice asupra lesuturilor gi a homeostaziei organelor. Sá enumerám cáteva beneficii ale apei hexagonale:

-

Accentueazá hidratarea celulelor (sánátatea depinde de o hidratare crescutá a celulelor); Energizeazá celulele, conferind un plus de energie ftzicá gi o mai mare claritate mentalá; Ajutá la menfinerea integritá{ii nucleului moleculei de ADN, care este umplut cu apá hexagonalá; Contribuie la indepártarea toxinelor qi a deqeurilor acide din organism; Produce un nivel sánátos, bioalcalin in celule gi lesuturi. Iar bolile nu se dezvoltá in mediu alcalin; imbunátáfeqte comunicarea intercelulará in scopul vindecárii si refacerii; imbunátáfegte transportul de oxigen qi nutrienji, precum qi gradul de absorbfie;

Ajutá celulele sá se vindece singure gi sá genereze energie; 56


-

Ridicá mintea gi trupul la un nivel de vibralie mai inalt.

3.2.9. APA SÁRÁCITÁ iN »NUTERIU Deuteriul este unul din izotopii hidrogenului. Nucleul celor mai mulli atomi de hidrogen din naturá conlin un proton (simbol chimic 1H), insá nucleul atomului de hidrogen mai poate confine gi un proton gi un neutron sau un proton qi doi neutroni. in primul caz, aceasta se numeqte deuteriu (simbol chimic 2H sau D), iar in al doilea - tritiu (simbol chimic 3H sau T). Conjinutul de deuteriu al apelor superficiale din zona noastrá climaticá este de 150 ppm (pá{i per milion), cu o fluctualie minimá; al precipitaliilor din zona ecuatorialá, de 155 ppm; iar al apelor din partea nordicá a Canadei, din interiorul continentului, de 135-140 ppm. Cantitatea de deuteriu din apá variazá in f,rncfie de latitudine, dar qi de altitudine (are o valoare de 150 ppm la nivelul márii qi de circa 130 ppm la o inál{ime de 2.000 de metri). Cantitatea de deuteriu másuratá in apá este direct proporfionalá cu con{inutul de deuteriu al organismelor care tráiesc aici. Concentrafia de deuteriu din organismul unui adult este de circa 120-140 ppm. Cu toate cá nu pare mult, dacá comparám aceastá cantitate cu masa altor elemente vitale, se observá cá deuteriul este prezent in corp intr-o cantitate de qase ori mai mare decát calciul gi de zece ori 57

MiháiÍá Toma mai mare decát magneziul.

O serie de experimente au demonstrat cá apa cu conlinut scárut in deuteriu poate ñ folositá cu rezultate deosebite qi ñrá niciun efect toxic. in plus, are influen{á asupra diviziunii celulare. Cu cát concentratia de deute-

riu din apá este mai micá, cu atát va f,r mai lent procesul de diviziune celulará, ceea ce inseamná cá « imbátránirea )) organismului va fi incetinitá. De asemenea, in cazul unei diviziuni celulare rapide, cresc qi qansele apaúfiei de diviziune. in anii 60, in Uniunea Sovieticá, oamenii de qtiin!á au studiat in paralel douá populafii ale cáror membri ajungeau la várste extrem de inaintate gi erau foarte sánátoqi. Obiceiurile lor, inclusiv cele alimentare, eratt foarte diferite, insá cele douá populafii aveau ceva in comun - beau apá de ghefar. Apa de ghe{ar este purá, fiind formatá cu mii gi mii de ani in urmá, cu un procent redus de deuteriu, dovedindu-se a avea gi calitafl biologice deosebite, dar avea gi altceva, eta hexagonalá (structuratá), alcaliná gi purá. La copii qi tineri, cantitatea de gaze dizolvatá in organism este de patru ori mai micá decát la o persoaná in várstá. De fapt, pe másurá ce noi imbátránim, apa imbátráneqte qi ea gi reline din ce mai multe reziduuri sub formá de gaze. Dacá reuqim sá inlocuim apa « poluatá » din interiorul organismului (poluatá prin informafie structuralá, izotopicá,, entropicá) cu o apá nepoluatá, 58

arunci vom reuqi

::X,':::T^:":;¡i

o nouá tinere{e organismului. Apa cu conlinut redus de deuteriu este una dintre apele care fac lucrul acesta. in Románia apa sárácitá in deuteriu (ASD) se produce printr-un procedeu original de separare izotopicá a

apei la Institutul Nalional de Cercetare Dezvoltare pen-

tru Tehnologii Criogenice gi Izotopice Rámnicu Válcea. ASD este o apá microbiologicá purá mineralizatá conform legisla{iei din Románia cu o concentrafie in deuteriu de 25 ppm (25 párfi per milion) in compozilie. Comparafi aceastá concentrafie cu concentrafia in deuteriu a apei obignuite de 120 - 150 ppm. ASD cregte spectaculos activitatea noastrá metabolicá. Existá cercetári laborioase privind efectul ASD asupra ADN-ului uman (in Germania qi SUA). Deoarece apa grea afecteazá enzimele responsabile de repararea qi replicarea ADN, aceasta poate ac{iona ca wt catalizator pentru degradarea ADN, mai ales dacá existá gi o expunere la radiafii. Deuterizarea celulelor biologice duce la blocarea polarizárii lor, a transportului biochimic din ele, la dispailia contractibilitáfii acestora gi la blocarea diviziunii celulare, ñcánd astfel posibilá aparilia oricáror afecfiuni, datoritá faptului cá deranjeazá echíllbd ionic de polarizare qi depolarizare celulará. S-a demonstrat eficienla utilizárii de apá sárácitá in deuteriu (ASD, sau DDW30, aprobatá de Ministerul Sánátálii 59

in 1997) in urmátoarele

Miháifá Toma afecfiuni: boli de piele, boli de stomac, diabet, insomnii, depresii, cancer, vitoze, psoriazis, anxietate, acnee, adenom de prostatá, colesterolemie, etc.

in come4

se gáseqte sub denumirea de

Qlarivia.

3.2.10. APA CU ARGINT COLOIDAL Argintul este un microelement foarte necesar pentru funcfionarea organelor noastre interne. Conform cercetárilor efectuate in Rusia, cantitatea de argint este de 0,02 mgll}0g lesut uscat la om. tn organismul uman argintul se aflá in {esutul creierului mare, in nucleul celulelor nervoase, in glandele sistemului endocrin, in partea exterioará a ochiului gi in oase. Din cauza sárácirii solului (85% din confinutul de argint a fost pierdut), a poluárii aerului gi apei, omul nuqi mai poate lua cantitatea necesará de argint din hraná ¡i apá. Ca urmare este necesará o altá sursá, iar aceasta este

apa cu argint coloidal. Cercetátorii au stabilit cá omul are zllnic nevoie de 0.088 mg argint. Ce se intámplá dacá

in organismul nostru nu existá acest nivel optim

de

argint ? Se produc stári de disconfort, dereglári ale metabolismului, boli. Apa cu argint coloidal este o solu(ie de apá foarte purá (de cinci ori mai purá decát apa distilatá folositá in spitale) qi ioni de argint sub formá de coloizi. Particulele coloidale sunt cele mai mici particule in 60

care poate

,, o"r"?*o:;":":r'J,"'*ua-qi pierde pro-

prietáfile individuale. Urmátoar ea treaptá a seclionárii ar fi atomul insugi. Aceste particule se gásesc in apa foarte purá gi poartá incárcáturá electricá. Deoarece incárcátu-

rile de acelagi tip se resping, ele se menfin in stare de plutire. Coloizii joacá un rol foarte important in naturá. Toate procesele vitale dintr-o celulá se bazeazá pe for-

me de agregare coloidale. Alte exemple pentru coloizi sunt sucurile de portocale proaspát presate, detergentul, fumul gi ceafa. Transformánd o substanfá in stare coloidalá, suprafa[a ei se máregte enorrn ceea ce conduce la cregterea efectului sáu. Datoritá dimensiunilor foarte mici, coloizíi pot ajunge in cele mai greu accesibile locuri, unde ac[ioneazá. Deosebit de interesant este argintul ca bun conducátor electric (cel mai bun), coloizii avánd sarciná electricá pozitivá. Din punct de vedere gtiinpifrc se vorbegte despre un sistem coloidal atunci cánd sunt implinite trei conditii : l. Trebuie sá existe douá elemente diferite, in canil nostru - argint qi apá. 2. Trebuie sá aibá faze diferite, qi anume lichid/solid, gaz/lichid. 3. Particulele nu trebuie sá fie dizolvabile. Astfel pot exista coloizi heterogeni, multifazici sau nedizolvabili. Dacá intr-o camerá intunecatá se emite un fascicul 61

Mihái{á Toma

fin de luminá printr-un lichid, atunci cánd in acest lichid existá coloizi, acest fascicul se contureazá clar ca un con de luminá (efectul Faraday-Tyndall). Efectul este creat prin impráqtierea luminii in solufia coloidalá; este mai clar vizibil cánd se folosegte o lanterná printr-o gaurá de

l-2mm. Argintul coloidal este constituit din particule de argint cu incárcáturá electricá pozitivá, in apá. Argintul coloidal este o dispersie formatá din apá foarte purá demineralizatá qi argint metalic pur, produs prin electrolizá. intre cei doi electrozi de argint introdugi in apá se creeazá o tensiune prin care se desprind din aceqtia particule qi ioni de argint. Aceste particule au dimensiuni de 0,01pm páná la 0,001pm qi con{in 1000 páná la 1.000.000 atomi de argint, gi sunt vizibili in apá ca o cea!á aurie sau argintie. Indiferent de concentra{ie, márimea particulelor nu este omogená.

Particulele de argint sunt incárcate electric pozitiv qi se resping in apá, astfel incát se pástreazá in plutire gi se impráqtie omogen in apá. Aceastá migcare de respingere este vizibilá la microscop ca o miqcare moleculará.

Concentralia de argint este intre 3 qi 50 ppm (pár[i per milion), adicá 3-50 miligrame argint la un litru de apá. Cu timpul, particulele iqi pierd incárcátura electricá datoritá influenlei luminii sau cámpurilor electromagnetice. Astfel, particulele mai mici se aglomereazá in 62

Apa, míracolul vie¡ii agfegate mari.

in urma cercetárilor efecfuate in lumea intreagá asupra proprietáfilor argintului ( SUA, Rusia, Germania, Suedia, Japonia, etc.), qi utilizárii acestuia in mediciná, mai ales sub formá de apá cu argint coloidal, atrezultat urmátoarele calitali ale acestuia : a. Bactericid;

b. Virucid; c. Fungícid Si antimicotic; d. Antioxidant; e. Imunomodulator.

a. Efectul Bactericid

-

al argintului se explicá astfel:

Membrana celulei bacteriene are sarciná electricá negativá. Ea atrage ionii pozitivi de argitt, care se aduná pe membrana celulei bacteriene qi se lipesc de ea. Astfel ionii pozitivi ai argintului blocheazá func1ia de bazá a bacteriei, adicá reproducerea. Aceastá funclie a argintului se numeqte funcfie bacteriostaticá. in faza a doua, ionii argintului pátrund prin membrana celulei bacteriene in interiorul ei ¡i blocheazá enzimele din lanful respirator gi procesele de oxidare care se produc in interiorul celulei. Astfel, ionii argintului opresc respirafia bacteriei gi ea moare. Aceastá funcfie a argintului este functia bactericidá. La Universitatea Texasul de Nord (SUA) s-au publicat rezttltatele cercetárilor efectuate ?n 2003 asupra efectelor apei cu argint co63

Miháilá Toma

loidal asupra culturilor de bacterii. Aceste rezultate suná astfel: bacteriile aflate intr-o populafie de 10 milioane I miliard de unitá{i au dispárut dupá 2 -10 minute de expunere in apá cu argint coloidal. Alte studii efectuate la Universitatea din Saint Louis

(suA): - Stafilococus aureus (cauzator al unorboli cum ar f,r meningita, osteomielita, etc.) - a fost distrus cu o concentralie de 5 ppm; - Shighela Bojdi (cauzator al dizenteriei)- a fost distrusá cu o concentralie de 2,5 ppm;

- Salmonela

-

a fost distrusá cu o concentralie de

5

ppm;

- Escherichia coli ppm;

- distrusá cu o concentra{ie de 2,5

- Pseudomonas aerighinoza trafie de 5 ppm; - Streptococus pneumoniae lie de 5 ppm;

-

distrusá cu o concendistrus cu o concentra-

- Streptococus mutans (cauza principalá a cariilor dentare) - a fost distrus cu o concentrafie de 5 ppm. Aceste cercetári confirmá rezultatele experimentale

efectuate de dr. Henry Margraff care a demonstrat acum 100 de ani cá argintul distruge in cáteva minute peste 650 de categorii de microorganisme patogene, ale dr. Henry Kruk care, in uflna experimentelor, a concluzionat:,,nu cunosc niciun microb care in experimente 64


de laborator sá nu poatá fi distrus ajutorul argintului coloidal".

tr

doar 6 minute cu

b) Efectul virucid

Virusurile sunt de fapt molecule de albuminá de dimensiuni foarte mici (0,02-0,01 pm). Avánd in vedere aceste dimensiuni mult mai mici decát ale celulei, viru¡ii pátrund in interiorul celulei prin procesul de osmozá, aici reproducándu-se gi distrugánd celula sánátoasá. Bacteriile nu pot face asta pentru cá cea mai micá bacterie este de 2.000 de ori mai mare decát cel mai mic virus, qi nu poate pátrunde in interiorul celulei. Bacteriile tráiesc in mediul intercelular. Medicamentele chimice de sintezá sunt cristale cu molecule de dimensiuni mari, care nu pot trece prin membrana celulará pentru a acliona asupra virugilor. Din acest motiv medicamentele chimice pot acfiona doar la nivelul lichidului intercelular, acolo unde gásim bacteriile. De ce pot distruge ionii de argint pozitiv, virusurile? Pentru cá dimensiunea acestora este de 0,00lpm adicá I nanometru, deci de 20 de ori mai mici decát cel mai mic virus, astfel ionii de argint au posibilitatea ca prin procesul de osmozá sá penetreze membrana celulará a virusului, sá ajungá in interior qi sá acfioneze asupra lui.

?

Aproape in acelaqi mod in care ac{ioneazá. Si asupra bacteriilor. Printr-un proces chimic special care se produce, inhibá, blocheazá gi leagá de ionii de argint Cum

65

Miháild Toma enzimele care transportá oxigenul necesar supraviefuirii

virusului. Datoritá faptului cá virusul rámáne ñrá enzima care ii asigurá oxigenul, se va usca qi va muri. Prezentám mai jos tabelul cu principalii agenfii patogeni qi bolile corespunzátoare in care apa cu argint coloidal are efect putemic : -,,i-it,:.

Gi*;.' Gripá

Bordetella pertusis

Brucella aborfus

66

Apa. miracolul vielii

Bacterie

Haemophilus

Artritá,

endocardi*

tá, meningitá

influenziae

Osteomielitá, pneumonie,

Septicemie, sinuzita

Bacterie

Leptospirozá

Gripá

Mixovirusinfluenzae Virusuri

Mycobacterium

Tuberculozá

Bacterie

tuberculosis

Papiloma virus

Virusuri ':ii{

.

;

l:i' 1'!'::.ii.r:il.!f,

Bacterie

Pneurnococi

Pseudomonas

:

malei

Riscksettsia rickettsi

Bacterie

Bacterie 67

i::,:i'

i:1!

i\¿lg{.Bf}&''.:',. i.,i,,:''i,.

Encefalitá

i:'i :.:,

"il:l,

:,:.r:

:i

Mihái¡ít Toma i. ::. r':

i'

jrjl:

I r:'..i

:.,::... r1...- . r,:',:...i

Saln*onella ¡ar,aty$Ui.

I

Salmonella typhi

Bacterie

Tifos

Staphylococi

Bacterie

Angina stafilococicá, enteritá

Stafilococicá, scarlatiná

#fi

Streptomyces

Virus

Varicelá

c)

Fungicid Si antimicotic S-au ñcut experienfe cu o serie de ciuperci puse in apá cu argint coloidal. S-au obfinut aceleagi rezultate ca qi in cazul bacteriilor gi virugilor, mecanismul de acliune f,rind similar. 68


d)

Antioxidant Antioxidanfii sunt substanfe care neutralizeazá radi-

calii liberi. Acegti radicali liberi sunt molecule electronegative, cu url electron in plus (sau mai mulfi) reniltali in urma acfiunii virusurilor, a reacfiilor de oxidare sau a altor factori, ¡i sunt extrem de instabile. Celulele sánátoase au o membraná neutrá din punct de vedere al sarcinii, adicá numárul de protoni este egal cu numáruI de electroni. Cánd apare un virus sau alli factori, se observá aparilia unor celule cu un electron in plus pe inveligul lor - radicalii liberi. De ce sunt radicalii liberi o problemá ? Pentru cá sunt foarte instabili qi tind sá deviná neutri. tn acest scop ei trebuie sá se elibereze de electronul in plus. Cum procedeazá ? Atacá prima celulá sánátoasá care le apare in cale. Radicalii liberi nu aleg o anumitá celulá. Dacá ar fi aqa atunci oamenii de gtiinfá ar avea posibilitatea sá prevadá care celulá este in pericol sá fie atacatá Din pácate, niciodatá nu putem gti cánd qi unde in organism vor apárea acegti radicali liberi care vor ac{iona asupra primei celule sánátoase dándu-i electronul, adicá surplusul sarcinii negative. Celula, ini{ial sánátoasá, devine electronegativá, de asemenea instabilá. in dorinla ei de a reveni la starea ini{ialá, aclioneazá la rándul sáu asupra altei celule sánátoase, eliberánd electronul sáu in plus, producándu-se o reaclie in lanf. Aceastá reaclie in 69

Miháilá Toma lanf este de fapt problema, deoarece ea caluzeazá moartea celulelor sánátoase din organismul nostru. Cercetátorii avertizeazá cá aglomerarea radicalilor liberi este ca,uza a peste 60 de boli printre care cancerul, boala Alzheimer, bolile cardio vasculare, diabetul, bolile autoimune, etc.

.

Antioxidanlii sunt substanfele care preiau de la radicalii liberi acel electron in plus, dar ei rámán stabili din punct de vedere al sarcinii gi blocheazá producerea acelei reacfii in lan!. Majoritatea antioxidan]ilor sunt produqi intr-un organism sánátos. Dacá apar probleme trebuie folosili antioxidan{i naturali : vitamina C, vitamina E, seleniu, bioflavonoide, microhidriná, apa cu argint coloidal, etc. De ce argintul este un puternic antioxidant natural? Deoarece argintul coloidal con{ine ioni pozitivi care atrag radicalii liberi preluánd acel electron in plus ¡i neutralizándu-i. Astfel se opregte reaclia in lan! de producere a radicalilor liberi.

e) Imunomodulator Argintul coloidal ajutá la creqterea imunoglobulinelor din clasa A, M, G. S-a observat de asemenea creqterea procentualá gi absolutá a cantitálii limfocitelor T.

in ufina cercetárilor s-a descoperit cá argintul coloidal stimuleazá organele care au ca funcfie produce70

Apa, miracolul vielii rea sángelui, ceea ce inseamná márirea numárului lim-

focitelor, eritrocitelor qi valoarea hemoglobinei. in anul 1966, dr. Robert Becker, Seatle, SUA, (cercetátor asiduu al proprietá1ilor argintului coloidal), la o dezbatere publicá a declarat urmátoarele:

"Atunci cánd, cu ajutorul argintului coloidal, ve{i scápa de toate bacteriile patogene, de parazi¡i gi viruqi,

sistemul vostru imunitar va putea respira gi funcliona normal, asa cum a fost creat de Dumnezeu. §tim cu to{ii cá atunci cánd sistemul imunitar este despovárat, el poate lupta qi impotriva cancerului. Eu cred cá sistemul imunitar poate face minuni pentru noi". Sub forma apei cu argint coloidal, s-a demonstrat eficienfa in urmátoarele afecliuni: acnee, alergii, an-

trax, apendicitá, infeclii ale vezicii, furuncule, arsuri, candida, cistitá, mátreafá, dermatite, diaree, otite, eczeme, infecfii provocate de Escherichia coli, infecfii ale ochilor, gashitá, gonoree, herpes, probleme de digestie, malarie, mononucleozá, neurastenie, parazili, pneumonie, pleurezie, infecfii ale prostatei, psoriazis, rácealá, reumatism, cáderea párului, salmonela, septicemie, seboree, sinuzitá, diferite infecfii ale pielii, infecfii create de streptococi, virozá, intestinalá, tuberculozá, amigdalitá, ulcer, infecfii virale, negi, toate tipurile de infeclii provocate de ciuperci, hepatitá B gi C, unele forme de cancer, etc. Argintul coloidal nu este toxic qi nici alergic. Ori71

MihdiÍá Toma

ce surplus se va elimina uqor din organism in 24 de ore qi nu se va acumula in lesuturi. Nu existá riscul de supradozaj qi nu interacfioneazá cu alte medicamente.

-

Se gásegte sub formá de apá cu argint coloidal concentralia 5 ppm, flacoane de 500 ml qi concentrafia 25 ppm, flacoane de 118 ml. Foarte important: sá se pástreze la intuneric, departe de orice aparat electrocasnic (nu in frigider !).

Aten{ie la produsele de pe piafá. Etichetele trebuie sá cuprindá numáru1 notificárii de la Institutul de Bioresurse Alimentare.

3.2.II. APA CU AUR COLOIDAL Aurul se utilizeazá incá din antichitate in scopuri curative. Spre deosebire de argint nu este bactericid, dar are alte calitá1i. Aurul coloidal este o solufie de particule extrem de mici intr-o apá demineralizatá. Particulele de aur au sarciná electricá unilateralá gi se aflá in stare suspendatá in apá. Nu are gust gi nu are toxine. Efectele lui asupra organismului sunt : - Tonificá qi máregte rezisten{a la boli; - Stimuleazá funcliile de restabilire a echilibrului organismului; - Stabilizeazá starea sistemului nervos; - Faciliteazá o activitate mentalá normalá; 72

-

Res,ab

:::;K';',,::::^a

persoane,or cu

psihicul instabil (in cazul stárilor depresive, suicide);

-

imbunátáfeqte mecanismul de termoreglare (in caz de ráceli, febrá de duratá, transpiralie masivá in timpul somnului);

-

intinereste pielea

-

utilizeazáin cosmeticá impreuná cu argintul coloidal qi uleiul de se

Emu;

-

Eliminá durerile gi regenereazá lesutul plágilor. Utilizare: Se iau cáte Y+ - Yz lingwile/zi intre mese. Se prezintáin flacoane de 58 ml. 3.2.12.

APA iUrsOCÁTrrÁ CU

CALCTU

DE CORAL: CORAL-MINE Aqa cum vom aráta, Calciul este un element esen{ial in funclionarea organismului nostru gi insuficienla de calciu sau hipocalcemia poate duce la aparilia a peste 150 de boli grave, care afecteazá in mod special copiii, femeile insárcinate qi persoanele cu vársta de peste 40 ani.

Calciul de coral (Coral-Mine) este obfinut din coralul alb Sango (coral marin fosilizat). Un avantaj important al acestuia este bioaccesibilitatea sa in contact cu apa, calciul in formá ionicá fiind asimilat cu ugurinta de celule. El creeazá in organism un mediu alcalin, norna73

MiháiÍá Toma lizánd echilibrul acido-bazic, lucru vital pentru func{ionarea celulelor din organism. Coral Mine satureazá apa cu calciu ionizat. in aceste condilii, pH-ul apei cu calciu de coral variazá intre 7-9 (funcfie de apá qi cantitatea de calciu). Potenfialul redox (POR) se situeazá intre -100 gi -700 mV, adicá foarte bun, fa{á de +100 spre +500 mV pentru apa platá, rcalizánd astfel o foarte buná proteclie a organismului fa!á de radicalii liberi. De asemenea, tensiunea superficialá a apei cu calciu coral este 43 - 45 dynelcm', fa1á de 73 dynelcm2 cát are apa obiqnuitá. Astfel, apa poate pátrunde ugor in celule, realizándu-se o buná hidratare, hránire gi detoxifiere a acestora. Folosirea zllnicá a unei astfel de ape favoúzeazá: - Atingerea unei valori optime a pH-ului din sánge, realizándu-se optimizarea hránirii tuturor celulelor gi optimizarea detoxifierii lor, echilibránd astfel sánátatea; - Saturalia sángelui cu oxigen. Se imbunátáfe¡te fluxul sanguin in ?ntreg corpul gi in special la nivelul sistemului nervos central; - O buná protec{ie prin scáderea riscului de imbolnávire a organismului gi in special a sistemului cardiovascular gi digestiv; - Normalizarea tensiunii arteriale qi a glicemiei; - Prevenirea dezvoltárii artritelor, creqterea elasticitá1ii muqchilor qi a articulafiilor, refacerea lesutului osos gi cartilaginos; 74

-Norma,iz^,":?;:::::i"'i'i",,,,,u,irinichi,or Un pachet de Coral-Mine conline 30 pliculele a 1 g pulbere (doza pentru 1 luná). Un pliculef de coral pulbere contine peste 70 elemente vitale printre care: calciu 34,6Yo, magneziu 2,1606, siliciu 1,37o/o, natriu, sulf, fier, potasiu, fosfor, iod, fluor, crom, bor, carbon, zinc, seleniu, platiná, cupru, clor, aur, bor, carbon, zirtc, seleniu, platiná, cupru, clor, aur, molibden, argint, etc. Utilizare: se pune un pliculef de calciu coral (lg) intr-un vas de sticlá sau lut de 1,5 l, cu apá filtratá, apá de izvor sau apá platá. Se amestecá l- 5 minute. Se bea in cursul zilei in loc de apa obi¡nuitá. 3.2.13. APA CU §HUNGIT Shungitul este o rocá provenitá dintr-un mare meteorit cázut cu zeci de mii de ani in urmá in zona satului Shunga din Republica Karelia (nord-vestul Rusiei) situat in apropierea lacului Onega. Proprietá1ile terapeutice ale Shungitului sunt cunoscute de multe secole. in secolul XVIII farul Petru cel Mare a poruncit sá se construiascá aláturi de izvorul care trecea prin acest zácámánt de Sungit o sta{iune care a primit numele de Apele Marfiene gi a fost prima stafiune ruseascá. farul Petru cel Mare a poruncit ca fiecare soldat sá aibá la el o bucatá de Shungit din care sá puná in apa pe care o bea pentru a o dezinfecta gi a men{ine sánátatea stomacului. Shungitul i-a protejat pe soldafii farului de epidemii, precum 75

Mihdüá Toma cea de dizenterie care a izbucnit in timpul luptei de la

Poltava.

in

secolul

XX oamenii de qtiin!á at

analizat

shungitul qi au explicat proprietálile miraculoase ale acesfuia. Astfel, acesta are capacifatea de a purifica apa practic de toate substan{ele organice (incluzánd aici qi produsele pebazá de petrol qi pesticidele), de multe metale gi nemetale, de bacterii qi microorganisme. Shungitul purificá apa qi de nitrafi qi de nitrifi, eliminá excesul de cupru, mangan gi fier, limpezeqte apa tulbure, eliminá mirosurile gi gusturile particulare. De asemenea satureazá apa cu sáruri de calciu qi magneziu, microelemente páná la concentralia optimá pentru organismul uman; dezinfecteazá apa ñrá adáugarea clorului sau folosir ea razelor ultraviolete. Proprietálile bactericide ale apei cu Shungit au fost demonstrate de savanli pe microbii streptococului din grupa A (cel care produce anghina, scarlatina, reumatismul infecfios) qi ai streptococului din grupa D (enterococul). Experimentele au demonstrat cá apa amestecatá cu Shungit are dupá trei zile proprietáfi bactericide insemnate. La o jumátate de orá dupá cufundarea in apa cu Shrurgit concentrafia streptococului din grupa D a scárut de 10 páná la 100 de ori, iar a celui din grupa A de 900 de ori fap de indicatorii iniliali. Apa cu Shungit este o solufie molecular-coloidalá cu fullerene care aclioneazá pe mai multe planuri asupra organismului. Ea este recomandatá in profilaxia gi tera76


pia multor boli dintre care enumerám: anemia, alergiile de diferite tipuri, asmul bronqic, gastrita, dispepsia, bolile de rinichi, bolile de f,rcat, bolile vezicii biliare inclusiv pietre, bolile glandei tiroide, ráceli, boli cardio vasculare, sindromul oboselii cronice.

Mai mult, báutá cu regularitate, apa cu Shungit indepárteazá durerile de cap, reumatismul, normalizeazá somnul, stabilizeazá tensiunea, fortificá sistemul imunitat, dá energie.

Apa cu Shungit se poate folosi qi sub formá de gargará, comprese gi bái.

Apa cu Shungit grábeqte qi creqte eficienfa medicamentelor.

Nu are contraindicafii; degi se folosegte in scop curativ de sute de ani nu se cunosc reaclii adverse! Mod de utilizare. in scopuri terapeutice se recomandá consumarea a 2-3 pahare cu apá de Shungit pe zi. Aceasta se obline prin punerea intr-un vas de 2litri cu apá filtratá a 200 de grame de Shungit (adicá 100 de grame pentru 1 litru). Bucálile de Shungit trebuie clátite in prealabil cu apá rece. Apa nu trebuie agitatá ci doar lásatá sá acfioneze minimum 30 de minute qi maximum 3 zile. Dupá ffei zi-

le apa se filtreazá intr-un alt vas iar bucáfile de Shungit pot fl imediat refolosite. Nu se recomandá linerea Shungitului in apá mai mult de hei zile. Dupá o hurá de utilizare, bucá{ile de Shungit trebuie sá fie expuse l- 2 77

Mihái{d Toma ore la soare. Bucáfile de Shtrngit trebuie inlocuite dupá 6 luni de utilizare. Aceasta este perioada in care igi pástreazá proprietá{ile terapeutice. Se recomandá in mod special celor care folosesc apa din puluri gi fántáni sá utilizeze tratamentul apei cu shungit

minimum 30 de

minute inainte de a o consuma. Cercetárile asupra proprietáfilor apei cu Shungit gi Shungitului au fost efectuate de cátre Academia de Mediciná Maritimá din Rusia, Academia de $tiinle din Rusia, Centrul $tiinlific din Karelia, Centrul de Cercetári §tiinfifice a Ministerului Apárárii din Federa{ia Rusá, etc.

78


Capitohrl4 ECHI LIBRUL ACIDO-B AZIC.

ROL1IL CALCIULUI iru ONCNNISM Motto: ,,\ánátatea

este

principiul vital al

fericirii" James Thomson

Acidifierea provocatá de alimentalíe, aet, apá, stres slábeqte intregul organism. Nu ar trebui sá ne preocupe doar supraacidifierea din stomac ci gi modificarea patologicá a valorii pH-ului in intregul organism. Acidifierea priveazá organismul de minerale (calciu, sodiu, potasiu qi magneziu), prin extragerea acestora din organele vitale, pentru neutralizarea acizilor. Ca urmare, organismul este afectat pe timp indelungat, ceea ce duce la acidifiere. Mai ráu decát atát, acidifierea poate trece neobservatá ani de zile. Dacá avem un organism sánátos, avem tezewa alcaliná pentru a ne proteja. Dacá supraacidifierea trebuie anihilatá in permanen!á, rezervele alcaline se epuizeazá, rezistenla organismului slábeqte, iar acest lucru favorizeazá. aparilia bolilor. 79

Miháitá Toma

Dr. Lynda Farsetto (Universitatea Los California - UCLA), organismul nostru se strá-

Conform Angeles

duiegte sá-gi menliná starea de sánátate prin folosirea tu-

turor rezervelor. Acest lucru dfuneazá rinichilor qi ficatului - cele mai importante organe pentru detoxifiere. Fácánd un studiu pe 10.000 de persoane in várstá, dr. Lynda Farsetto a descoperit cá relinem toxinele acide in lesutul adipos, in loc sá le eliminám prin rinichi. Deci, fesutul adipos este folosit pentru eliminarea unei mari cantitáfi de materiale toxice, organismul protejánd astfel organele vitale de efectele acidifierii; insá intre timp in organism se dezvoltá anumite boli cum ar fi cancerul, diabetul, artrita, etc. Ín 1933 Dr. Wiliam Howard sus{inea cá bolile sunt cauzate de autointoxicarea organismului; fapt datorat acumulárii de acizi in organism. Dr. George W. Crille spunea : ,,Nu existá moarte naturalá. Fiecare moarte a cárei cauzá este presupusá naturalá, este, de fapt, ultimul stadiu al unei acidifieri avansate".

Dr. Theodore A. Baroody, in cartea sa,,Alcalinizalivá sau veli muri!" scria: ,,Indiferent de numele bolilor, cauza lor primordialá ar trebui cáutatá in supraacidifierea organismului". Dr. Robert Young, in cartea sa, ,,Miracolul pH-ului", spune: ,,trebuie sa ne schimbám mediul interior pentru a ne men{ine sánátatea qi a rezista factorilor externi dis80

Apa' miracolul vielii

trugátori,,. Potrivit lui Sang Whang, autorul cá4ii ,,Reverse Aging" (Schimbarea sensului procesului de ímbátránire), chiar dacá máncám cele mai bune vegetale qi fructe organice, 97% din alimente confin azot,hidrogen qi oxigen, iar acizii sunt totugi acumulafi - fapt care duce la imbátránire. El vorbe¡te despre máncáruri benefice qi máncáruri nesánátoase. Din pácate gi máncárurile tradilionale sunt acide. O fiin!á umaná are nevoie de « máncare vie >>, completá, alcaliná, verde. Máncárurile « bune » confin mai pulini acizi qi mai multe substan!e neutralizante. Dar, deoarece produsele fárá ingráqáminte chimice sau nestropite cu diverse substanfe chimice sunt greu de gásit, chiar qi cele ,,bio" fiind udate de ploaia acidá, iar vántul transportá qi el poluanfi, este indicat sá folosim apá alcaliná. Conform Dr. Charles Mayo :,,in general, putem spune cá sárurile care conferá duritate apei participá totdeauna la dezvoltarea bolilor cauzate de toxinele existente in tractul intestinal. Aceste minerale dizolvate pátrund prin pere{ii intestinali in sistemul limfatic, de aici intrá in sánge, iar prin sánge ajung in fiecare parte a organismului. Aceasta este cauza majoritálii bolilor". Dr. Paul Bragg, in cartea sa ,,The Shocking Truth about Water" (Adevárul socant despre apá), scria: ,,Mineralele dizolvate in apa potabilá, colesterolul gi sárurile dáunátoare atacá in mod special arterele cerebrale in81

Mihdilá Toma guste. Pierderea elasticitáfii arterelor gi arteroscleroza incep din ziua in care pátrund prima datá in organismul nostru chimicalele anorganice si mineralele din apa de robinet". Deci cauzele acidifierii organismului sunt: a) Dietele greqite, bazate pe carne, cartofi, práj eli, báuturi carbogazoase, indulcitori artifi-

ciali ¡i zahár. Folosirea alimentelor cu chimicale (coloranli, indulcitori, hormoni, antibiotice, pesticide, E-uri, etc.); b) Stresul, atát ftzic cát gi psihic. Stresul mental determiná aparilia depresiei; c) Poluarea mediului; d) Smogul electromagnetic qi stresul geopatogen;

e) DeSeurile rezultate in urma unui metabolism normal, duc la aparilia unor toxine acide ce trebuie eliminate din organism. Medicina alopatá nu incearcá sá indepárteze toxinele acide din sistemul fiziologic; iar dacá boala se vindecá, dar acizii nu sunt indepárta{i, boala va reveni. O datá cu acidifierea, re{eaua arterialá lturgá de 96.000 km este "erodatá" continuu. Prin intermediul acesteia, toate celulele organismului sunt in conexiune gi astfel boala se extinde in tot organismul. Se poate intámpla ca boala sá nu fte cauzatá direct 82

Apa, miracolul vielii de substanfele chimice ingerate, dar prezenla lor permanentá in organism poate avea efect dáunátor ireversibil. Medicii japonezi, dupá 40 de ani de cercetári ¡i experimente, cred cá prin consumul zilnic de apá alcaliná, mediul intern poate fi. alcalinizat iar procesul de eliminare a toxinelor acide ajutat, índepártánd astfel rádácina bolii. Astfel, acestia au oblinut rezultate extraordina-

re in tratarea cancerului, diabetului, artritei, a bolilor de rinichi gi vezicá urinará folosind apa alcaliná.

Importanfa calciului Oasele incep sá piardá calciu atunci cánd organismul incearcá sá menliná pH-ul dupá consumul de mán-

cáruri acide, báuturi carbogazoase gi dulciuri. Ca urmare, adesea ducem lipsá de acest element important. - Calciul este unul dintre cele mai importante minerale carc previne acidifierea sángelui; - Lipsa unei cantitáfi suficiente de calciu duce la osteoporozá gi Ia fracturi ale oaselor; - Calciul ugureazá excitabilitatea nervilor; - Calciul impiedica acumularea de metale grele in organism;

-

Calciul influenleazá direct flutcliile orga-

-

nismului gi ajutá la formarea apei hexagonale; Este important pentru comunicarea celulará, funclionarea inimii, a nervilor qi coagularea 83

Miháilá Toma sángelui.

fi

Dacá vom folosi apá alcaliná, organismul nu va mai obligat sá foloseascá din calciul intern, se va produce

dezacidifierea

qi aducerea metabolismului

spre « nor-

mal ».

Conform studiilor statistice, 85% din americani au deficien{e de calciu.

Atenlie ! Supraacidifierea organismului creeazá un mediu extrem de propice pentru dezvoltarea ciupercilor qi mucegaiurilor, care nu suportá mediul alcalin qi care prolifereazá extrem de rapid in mediul acid. Incidenla afecfiunilor produse de acestea a crescut extraordinar in ultimii 20 - 25 de ani. Ciupercile qi mucegaiurile sunt organisme unicelulare care tráiesc in aer, apá, sol qi in multe din alimentele pe care le consumám. Swrt mai dezvoltate decát bacteriile gi decát formele iniliale ale virusurilor. in timp, s-au dezvoltat peste 500.000 de specii. Sunt organisme oportuniste gi supraviefuitoare, aflate in permanentá cáutare a unor locuri unde se pot coloniza gi unde pot prolifera. Fiind unicelulare nu pot fi detectate decát cu ajutorul microscopului. Odatá colonizate devin vizibile, sub forma ciupercilor gi mucegaiurilor pe care le vedem uneori pe alimente. Mucegaiul, bacteriile, ciupercile gi virusurile au tendinla de a se fixa in anumite locuri in organism, in frmclie de nutrienlii de care au nevoie gi de condi¡iile necesare colonizárii. Toate sunt capabile sá producá 84


fermentalie de grad mare, prin produqii de metabolism care pátrund in lichidul extracelular al sángelui gi lesu-

turilor, fiind apoi distribuili in tot organismul. Acest proces culmineazá cu supraaciditatea sángelui gi a fesuturilor, care incep sá intoxice qi sá distrugá sistematic celulele organismului. Sursa principald de hraná a ciupercilor, bacteriilor Ei mucegaiurilor este zahárul! ASadar evitali sau eliminafi consumul zahárului qi a dulciurilor; befi apá alcali-

ná qi mánca1i alimente alcaline. Propo(ia idealá intre alimentele alcaline gi cele acide este de 4: M (80 %20%).

85

MiháiÍá Toma

Capirohrl5 HI DRATARE §I DESHI DRATARE Motto: ,,Dacá rául curge limpede qi curat prin albia lui, totul vafi bine pe maluri"

Lao Tse Aqa cum am mai atátat, apa din organism are un rol deosebit in procesele de digestie, respirafie gi circula{ie. Ea este de fapt un excelent diluant, dizolvánd substanfele organice si anorganice (cel mai bun solvent de pe PámánQ. Fárá apá, substanfele reziduale ale organismului ne-ar intoxica, cáci nu ar putea fi eliminate. Prin fap-

tul cá ajutá la eliminarea toxinelor

se poate spune cá ea

influenfeazá creqterea rezistenfei organismului, echilibránd qi optimizánd func{iile sale. Organismul purificat de toxine igi poate folosi energia in alte scopuri, cum ar fi echilibrarea imunitátii sau pentru reglarea celulará gi tisulará. Detoxifierea organismului ajutá foarte mult ficatul, filtrarea substanfelor fiind uquratá, realizándu-se o protecfie mai mare a lui ¡i inláturándu-se oboseala. Protecfia ficatului, ajutorul dat rinichilor prin eliminarea sub86

Apa, míracolul vielii

stanlelor dáunátoare gi curálirea colonului, sunt de un real ajutor, determinánd o circulalie sanguiná mai buná, o respira{ie mai buná gi in final creqterea randamentului fizic ai intelectual gi eliminarea stresului. Pe lángá rolul de curáfire al organismului, apa are gi un rol reglator, fiind de fapt, suportul fiecárei funcfii a organismului.

Organismul uman este in realitate un hidrogenerator complex, care foloseSte elementele din naturá pentru a deveni magina minune care am fost destina{i sá fim. Puritatea apei pe care o bem are un impact asupra energiei gi puterii noastre. De cáte ori in organism pátrunde o substan!á chimicá toxicá (inclusiv clorul), trebuie sá ne folosim o parte din energie penku a reduce ¡i repara daunele provocate de acel element. Apa este folositá de ficat pentru a transforma grásimile in energie. Consumánd o cantitate mare de apá curatá din punct de vedere chimic qi fizic, se accelereazá metabolismul gi organismul asimileazá nutrienlii mai bine, ceea ce duce la o creqtere a energiei gi puterii organismului. De fiecare datá cánd expirám, clipim sau facem orice altá migcare, folosim o parte din apa disponibilá in organismul nostru.

tn general, fárá máncare dar fárá apá numai 3 zile Scáderea cu 4 - 5

o/o

se poate

trái circa 70 zile,

I

a confinutului de apá din orga-

nism determiná scáderea cu 20 - 30 Y, a capacitá{ii de 87

MiháiÍá Toma muncá, iar o pierdere de apá de 1506 poate provoca perturbári grave in organism qi chiar moartea. Din pácate

2/3 dín populalie nu consumá suficientá

apá gi

mai ales apá de calitate, suferind de deshidratare. Rezultá astfel cá marea majoritate a populafiei nu ipi folose¡te decát 70-75 oA din capacitatea organismului. Din nefericire cei mai mulli oameni recurg la stimulenli de tipul cafelei qi a zahárului pentru a se energizain loc sá bea mai multá apá gi sá ajute organismul sá producá mai multá energie.

Cofeina, zaháruI qi alcoolul sunt diuretice puternice qi determiná pierderi de apá, ducánd la o pierdere gi mai mare de energie naturalá! Rezultá agadar cá rur organism echilibrat va avea mereu nevoie de un consum suficient de apá, necesarul zilnic pentru un adult fiind de aproximativ 2,5 litri, deoarece aceasta este cantitatea pe care o eliminá organismul ziTnic prin transpirafie, expirafie, uriná qi excremente.

Consumul gi eliminarea medie de apá pe zi este

88

:

Apa, miracolul vie{ii

Din lichide Din alimente -g¡fry Apa oxidatá (formatá in cursul arderii nutrienlilor)

TOTAL

W Transpirafie Expira{ie Fecale

Uriná :TOTAL

500 ml 350 ml 150

ml

1500 ml

2500 ml

detoxifiere. adicá cel putin 1000 - 1500 ml. Dacá nu consumám si aceastá cantitate. procesul de eliminare a toxinelor este incomplet. Pentru ca organismul sá igi desfágoare activitatea la nivel optim, este nevoie sá consumám o cantitate de apá mai mare deqát necesarul minim. Cu cát existá mai multá apá in organism, cu atát organismul poate scápa de elementele (toxine) care provoacá boala qi imbátránirea. Este un proces foarte simplu care poate face o imensá diferenlá in via¡a fiecáruia, dar care se poate realiza numai consumánd apá curatá din abundenfá. Mulli dintre noi nu consumám suficiente lichide sau cele pe care le consumám nu sunt de calitate (sucuri din comer!, cafea, alcool, etc.) in felul acesta organismul se obignuieqte cu o cantitate insuficientá de apá qi nu apare 89

MiháiÍá Toma senzafia de sete, cronicá.

in timp producándu-se o

deshidratare

Aportul scázut de apá determiná cregterea de histaminá (pentru a permite apei sá ajungá in zona deshidratatá), iar cánd aceasta traverseazá nervii apare durerea. in acest fel, durerea apare ca prim semnal al deshidratá-

rii.

in aceste canri, o durere de cap poate

sá treacá du-

pá ingerarea mai multor pahare de apá la interval de 5 l0 minute. Alteori, foamea dintre mese poate reprezenta o sete camuflatá. care dispare imediat ce a fost báut un pahar cu apá.

Dacá nu se iau másuri, in timp apar diverse dezechilibre, cum ar fi constipalie, grefuri, probleme menstruale, probleme articulare, astm, alergii, hipercolesterolemia, sindroame dispeptice, etc. La inceput, simpla administrare corectá a unei ape bune, poate inlátura aceste dezechilibre.

Desigur deshidratarea organismului poate dura ani de zile sau poate debuta chiar din copilárie, gi atunci este necesará o reeducare a senza{iei de sete gi o reobiqnuire a organismului de a lua atáta apá cát ii este necesará.

Un consum insuficient de apá determiná depurerea grásimilor. slábirea tonusului muscular. scáderea randamentului digestiei. scáderea randamentului funclionárii tuturor organelor si cresterea sensibilitálii articulafii90

,r,

ur,"

,*^rr-rÍJ;!", * l"lir{*ur^"r*.

Se recomandá ca apa sá fie báutá cu inghilituri mici de-a lungul z1lei, nu in timpul meselor. Fiecare inghiliturá trebuie savuratá, pentru a se amesteca bine apa cu saliva, ceea ce contribuie la scáderea tensiunii superficiale atát de necesará unei hidratári eficiente.

Problema este cá, in general, nici mácar o jumátate

din cantitatea de apá recomandatá nu se consumá direct sub forma apei potabile. Aceasta se intámplá qi din cauzá cá uneori gustul este neplácut sau apa confine impuritáIi.

Iatá deci, cá pentru echilibrarea noastrá, pentru o stare de sánátate optimá, conteazá nu numai CANTITATEA DE APÁ ci qi CALITATEA ei. Ce fel de apá se recomandá? in primul ránd apa de izvor de munte, apoi apa filtratá, apa filtratá alcaliná + PI, apa platá. Pentru locuito-

rii

oraqelor e greu sá gáseascá izvoare cu apa curatá, alcaliná, vie, iar apa platá, datoritá transportului gi depozi-

tárii igi pierde multe din calitálile ini{iale. De aceea se recomandá apa filtratá ¡i alcaliná, oblinutá cu un filtru performant, eventual cu un optimizator sau ionizator de apá (PI-MAG, PUREPRO, ORION sau AQUARION;vezi Cap. Filtre gi dispozitive). Sigur, pentru terapie (cánd realizarca trnui echilibru acido-bazic, adicá dezacidifierea qi dezintoxicarea sunt esenliale, deoarece e vorba de << terenul » bolii), existá o 9t

MihdiÍá Toma serie de metode qi tehnici la indemáná (vezi Cap. Tera-

pii cu apá) din care putefi alege asumándu-vá responsabilitatea propriei sánátáli gi a stárii dumneavoastrá de bine.

Aerul pe care il respirám este poluat, alimentele pe care le folosim confin coloranfi, conservanfi pesticide, hormoni, etc., pe haine rámán urme de la detergenfi, toate ne expun la agenli toxici. Este practic imposibil sá menfinem puritatea aerului pe care ?l respiram, a lucrurilor pe care le atingem qi a alimentelor pe care le consumám. Aceasta face ca puritatea apei pe care o bem sá fie gi mai importantá. Calitatea apei pe care o bem este sineurul element din mediul care ne inconjoará pe care il putem controla cu usurinfá. Sá vedem

in continuare din ce alimente putem

lua

apa vie, biologicá - cea mai bwrá sursá pentru hidratarea

profundá la nivel de celule.

92


Capitolul

6

ALI MENTE ALCALT NI ZANTE §r

ALIMENTE ACIDIFIANTE Motto: ,,Toate bogáliile sunt ale divinitálii iar cei care le delin sunt administratori, nu

proprietari." Sri Aurobindo

Prima piramidá a alimentelor propusá de USDA (Departamentul de agriculturá al SUA) avealabazá cerealele integrale. in 2005, Walter C. Willet, de la qcoala de mediciná a Universitáfii Harvard, a modificat-o punánd la bazá exerciliul fizic. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetári Alimentare din Bucuregti, propune includerea apei in piramida alimentará gi anume imediat dupá exerciliul fizic, fiind adicá primul gi cel mai important aliment pe care trebuie sá il consumám (vezi figura de mai jos). Viala nu poate exista ñrá apá, iar cei 1,5 - 2l de apá pe care 93

MiháiÍá Toma

ar trebui sa-i consumám zilnic sunt esenliali pentru menjinerea sánátáfii. Ca güpfiniente

_

.

nutritive é':Lt:',

+,

,*r*/

fffi

?&í*¿ álbá" pastÉ á{ba,

-"b1*'u lb

+*+t'--\

:¡:'

ia# Alcaol in bH

eáñü't*{l

lleffi moda¡gte

#

j¡ii,.r

xtr"w

-t,lct

1-r;-r}E,r"mr,a*6¡*te#r-árá' 4

{w* ¿

w\

Ai:.::* i

Apá nc*uitate naicá ¡¡ rs*trolul srff

látri,

*".*\

PIRAMIDA ALIMENTELOR Piramida alimentelor este un mod de a sugera oamenilor care ar trebui sá fie structura dietei. Alimentele de labazá trebuie sá fie consumate in cantitáli mai mari, decát cele aflate in várf. Observa{i cá pe nivelul 4 se aflá legumele crude gi fructele crude, care con{in cel mai mare procent de apá vie, biologicá dintre toate alimentele. 94

Apa, miracolul vielii Pentru exemplificare prezentám un tabel cu confinutul in apá, ml/100 g aliment (conform bibliografie [4

Continut

Categoria de alimente

aná

80 -9s %

Legume

Alimente reDrezentative

Cartofi, varzá, fasole verde, roqii, cas-

travefi, conopidá, gulii, salatá, ridichi, morcov, pátrunjel, feliná. Mere, pere, cireqe, 80 -90 %

Fructe proaspete

viqine, portocale, mái, mandarine,

1á-

caise,

piersici

90%

Lapte

Ciuperci

80 -90 %

Burefi, mánátárci

Pegte

75 -80 %

Carne

Ouá

L,* I

Smántáná Fáinoase

I so -to v, I tt -+0,t,

I :-sox

II rcv,rs-

I

Unt, maionezá

Peqte

proaspát

Gálbenuq albuq - 88%

-

50

o/o,

Páine integralá, de secará, graham

I

Fructe oleaginoase

de

95

Arahide,

alune,

castane, migdale, nuci

MíháiÍá Toma Deci apa e prezentá pe nivelele 2 qi 4 (qi in celelalte alimente existá apá, dar in procent mai mic - practic nu existá aliment fárá apá ! ), ale piramidei alimentelor, ceea ce denotá clar faptul cá acesta este cel mai important aliment pentru viatá.

Existá qi aga numitele ,,stári alcaline" induse sentimente qi practici cum ar

de

fi : iubirea, iertarea, pacea,

blándelea, compasiunea, oblinute prin rugáciune qi meditalie precum gi aqa numitele ,,stári acide" induse de

fricá, furie, stres, gelozie, muncá in exces. De ce sentimentele induc ,,stári alcaline" gi ,,stári acide"? Pentru cá ele formeazá corpul nostru emofional, corp determinant pentru echilibrul gi sánátatea noastrá qi care are ca element corespondent APA. Acest corp emofional poate fi asimilat cu sufletul nostru. Iertarea, iubirea, pacea, blándefea, compasiunea sunt sentimente de vibrafie inaltá, care transmit informalie qi energie beneficá corpului fizic qi mai ales apei din acesta. $i atunci toate procesele din organismul fizic tind spre echilibru, stare care se obline cánd sángele, limfa gi celelalte lichide sunt uqor alcaline. De aceea tofi marii vindecátori qi terapeuli recomandá sá avem grijá de toate componente1e fiinfei noastre (tnrp, suflet gi spirit sau Duh) pentru cá ele interacfioneazá qi se influenteazá reciproc.

Adicá este bine sá bem apá alcaliná, sá máncám alimente alcaline qi bio in propo(ie de 80% din total, sá 96

Apa, miracolul vielii facem migcare fizicá qi exercifii de respira{ie, sá practicám rugáciunea gi meditalia, pentru a fi in armonie cu

noi, cu semenii, cu natura gi cu Dumnezeu.

6.I.

ALIMENTELE CARE DUC LA APA. RITIA UNUI MEDIU PUTERNIC ALCALIN _ PH =8r5-9 pH

: 9,0 -

lámáie proaspát táiatá ( 4-6 ore), lubeni!á (pepene verde).

pH:

8,5 - cantalup, curmale, smochine, lámái verzi, pepene galben, mango, pátrunjel, struguri dulci fárá

sámburi, alge, asparagus, papaya, andive, kiwi, sucuri de fructe naturale proaspete, pere, ananas, stafide, sucuri de legume proaspete.

6.2. pH

ALIMENTE MODERAT ALCALINE

: 8,0 - mere dulci, piersici, fáiná integralá,

avocado, banane, morcov, feliná, curmale qi smochine proaspete, usturoi,coacáze, struguri tru foarte dulci, $epfrut, salatá verde, alte verdefuri, nectarine, caise

dulci, pere nu foarte dulci, mazáre, dovleac dulce, spanac.

pH:

7,5 - mere veÍzi, fasole verde, sfeclá, broccoli, varzá, conopidá, roscove, ghimbir proaspát, struguri acri, salatá verde, portocale, pástárnac, caise nu foarte dulci, 97

Miháüá Toma mazáre nu foarte dulce, cartofi cu coajá, dovlecei, zme-

urá, cápquni, porumb dulce, napi. 6.3.

ALIMENTE U§OR ALCALINE, pH neutru

pH = 7,0 - migdale, cire¡e, castraveli, miere brutá, praz, ciuperci, anghinare, bame, ceapá, ridichi, muráturi cu sare mariná qi olet de mere, condimente, rogii dulci, castane coapte, gálbenug de ou, lapte de caprá gi zer, ulei de másline, susan, lapte de soia, cereale incolfite, rogii, drojdie de bere. 6.4.

ALIMENTE PUTERNIC ACIDE

pH=5r0-5r5

pH: 5,0 - ?ndulcitorii artificiali pH: 5,5 - carne de vitá, de pui, de porc, de miel, de eurcan, de iepure, de caprá, de cáprioará, báuturile carbogazoase, figárile, medicamentele,_fáina albá, produsele de patiserie, zaháruIalb qi brun, b-gpe, ciocolata, cafeaua, gemurile, jeleurile, lichiorul, pastele fáinoase din ñiná albá, grigul, E_r:u-ry!l1?- Si io,{q14, ceaiul negru, orezul alb, ofetul alb.

98

Apa, miracolul vie¡ii 6.5.

ALIMENTELE MODERAT ACIDE pH= 6,0 - 615

pH: 6,0 - figári

de foi, peste, sucuri de fructe cu zahár, sirop de arfar, melasá, muráturi din come\, orez, ová2, secará, cereale raftnate, fulgi de cereale, molugte, germeni de gráu, alimente din gráu integral, iaurt indulcit.

pH

: 6,5 - Banane coapte, hrigcá, bránzefuri, má-

máligá, cremá de ouá, ketchup, maionezá, ováz, paste, produse de patiserie din cereale ¡i miere, alune, cartofi ñrá coajá, popcorn cu sare qi unt,orez, sos de soia din comer!, páine. 6.6.

ALIMENTE U§OR ACIDE pH neutru 7r0

Cu

pH : 7,0 - Tárále, cereale nerafinate, merigor, fructozá, miere, sirop arlar neprelucrat, lapte omogenizat, produse lactate, nucgoará, mugtar, fistic, popcorn cu unt, biscui{i din fáiná integralá, secará, páine de secará organicá, seminfe de dovleac qi de floarea soarelui, nuci, lapte de caprá, prune, másline murate.

in continuare de ce este aceastá apá atát de importantá pentru noi, pentru legátura noastrá cu universul, pentru capacitatea fiinlei noastre de a primi Sá vedem

99

Mihdüd Toma

INFORMATIA

pi LUMINA,

conform ultimelor

cercetári fácute de specialiqti din intreaga lume.

100


Capitolul

APA

-

PUNTEn

irurnr

T

CER

§r PÁMÁlVr

Motto: ,,Nu po[i reline lumina dacá eSti

7.I.

intoxicat" Ann Louise Gittleman

MEMORIA APEI

La27 mai 1988 medicul francez Jacques Beneviste, directorul de cercetári al INSERM (Institutul Nafional de Sánátate qi Cercetári Medicale), a prezentat la Congresul Nalional de Homeopatie, rezultatul cercetárilor sale care suná astfel: ,, o substanlá dizolvatá intr-o cantitate mare de apá, are acelaqi efect biologic ca atunci cánd se aflá in stare purá, inilialá". Mai precis: ,,apa preia tiparul" (informafia) moleculei care a dispárut. O sto-

in memorie putánd apoi sá o retransmitá. Un fel de spirit care rámáne dupá ce corpul ftzic a dispárut. in plus, Jacques Beneviste a mai adáugat : ,,Suportul unor cheazá

101

Miháüá Toma astfel de fenomene rámáne foarte misterios, dar se pare ca el poate permite o organizare a materiei, incá necunoscutá in zilele noastre"

De atunci qi páná astázi cercetárile medicului francez au fost refácute in zeci de laboratoare, rezultatele confirmándu-le pe cele iniliale. Printre cei mai entueiagti cercetátori au fost f,rzicienii italieni Emile Giudici qi Giovani Preparata, care au afirmat, in urma cercetárilor proprii, cá prin intermediul apei, materia poate emite qi primi informafii ,,ca qi cum particulele sale ar folosi mici posturi de radio pentru a comunica intre ele". Fizicianul gennan Fritz Albert Popp, descoperitorul biofotonicii (ale cárei fundamente teoretice au fost realizate de cercetátorii románi Traian Stánciulescu gi Daniela Manu) spunea ,,toate indiciile duc la concluzia cá materia vie, prin intermediul apei, dispune de o logicá cuanticá, ce ii permite sá utilizeze in mod optim impulsurile informative ce vin din mediul inconjurátor". Cánd savanlii incearcá sá explice aceste lucruri, ei nu fac de fapt decát sá igi puná intrebári despre ceea ce Aristotel gi Platon descoperiserá cu mult timp inainte. $i anume : ,,Cámpul congtiinlei noastre face parte dintr-o conqtiin{á universalá, fiind conectatá ln permanen!á la ea".

Anticii simfeau aceastá stare, senzalia de a aparline universului, de a participa la opera creatoare a lumii cosmice. Nu era nevoie sá fii savant sau diplomat, 102

Apa, miracolul vie[ii aceastá capacitate sau stare era accesibilá oricárui sim-

plu cioban din antichitate. in schimb, aproape tofi contemporanii noqtri sunt pringi in capcana intinsá de sistemul lor intelectual, analitic qi logic, aceste lucruri manifestándu-se mai ales in cercurile qtiinfifice oficiale. Strámogii noqtri simfiserá, fárá sá poatá explica acest lucru, cá apa era un captator de energie capabil sá

asigure transferuri de toate felurile. permifánd astfel interacfiunea intre cer si pámánt

APA era qi este PLINTEA intre for{ele cosmice gi telurice. Sá revenim pulin la cercetárile medicului Jacques Beneviste. El afirma cá: ,, apa poate memora gi transmite un efect biologic specific, prin simplul fapt al sensibilitáIii sale la un proces fizic pur cum ar fi un cámp magnetic". intr-adevár, Beneviste a demonstrat cu o ratá de reuqitá de 100% , cá o solulie foarte diluatá de histaminá (10'" pána la 10-'") in apá influenleazá debitul arterelor coronariene la cobai, sporind ritmul cardiac, dar cá acest efect putea fi ñcut sá dispará dacá solufia homeopatá de histaminá era expusá timp de 15 minute la un cámp magnetic de 50 Hz . Specialist in alergii qi reaclii inflamatorii ale organismului, Jacques Beneviste a ales in alte experimente globulele albe ,,basofile" din sánge. Folosind un remediu homeopatic antialergic (Apis Mellifica) diluat indelung in apá, páná la disparilia ultimei molecule din compozilia sa, remediul a avut acelaqi 103

MiháiÍd Toma efect asupra organismului ca gi cum substan{a inilialá ar

mai

fi

existat.

in

total, echipa doctorului Jacques

Beneviste a oblinut, prin intermediul a peste 200 de experienfe intreprinse pe 10 produse diferite, rezultate care merg toate in aceeaqi direcfie. Ele constituie un pas foarte important in direcfia constatárii fenomenului memoriei apei, intreprinse in cadrul unui protocol reproductibil

in aceleaqi condilii experimentale. Dar aceste experienje ale echipei Dr. Jacques Beneviste nu aratá decát o fafetá a memoriei apei. Apa ascunde foarte multe secrete care trec dincolo de simpla memorizare a unei substanle, ceea ce deschide posibilitáli uriaqe ale utilizárii acestei descoperiri in biologie gi tratamente medicale.

in

esenfá, importanfa cercetárilor Dr. Jacques Beneviste constá in faptul cá au demonstrat ac{iunea directá asupra organismelor v1i, a unei dilulii apoase, in care orice urmá materialá a moleculei dispáruse definitiv. Memoria apei stá la baza homeopatiei, unde agentul care provoacá boala este anihilat prin el insuqi, folosind

dilufii foarte puternice. Dar, cercetárile din ultimii ani au pus in eviden!á o altá calitate de exceplie a apei: rolul ei de REZONATOR intre forlele exterioare, de origine cosmicá gi lesuturile vii. Aceastá putere remarcabilá a apei de a intra ín rezonantá cu toate tipurile de frecvente din Univers ti deschide posibilitatea de a caota taate gamele de vibra104


Totul in univers este vibratoriu qi apa organicá (biostructuratá) prezentá in fiecare ñpturá vie se ptezin'

¡j!

tá ca un veritabil intermediar energetic intre mediul ambiant qi organism, capabil sá capteze, sá transmitá qi sá transforme energia cosmicá, de naturá electromagneticá, in energie ionicá, fácánd sá funcfioneze, din punct de vedere chimic metabolic qi dinamic, toate celulele vii

din corpul nostru. incá din 1951 savantul italian Giorgio Picardi, directorul Institutului Fizico Chimic din Florenfa a cercetat influenf a razelor cosmice asupra apei, 9i mai ales asupra apei biostructurate din fiinlele vii. Se qtie cá razele cosmice provin din spafii intersiderale 9i au o pute-

re de penetrare enormá. Dacá tazele X obiqnuite sunt absorbite de 2, 3 cm de plumb, o tazá cosmicá nu este opritá decát pe jumátate dupá ce a traversat I m de plumb. Actiunea biologicá a razelor cosmice nu este o simplá ipotezá ci una dintre sursele de intretinere a celulelor cu enereie vibratorie. Iar receptorul din fiinla vie

APA. in cadrul cercetárilor efectuate de savanlii italieni, acegtia au lnchis iepuri in cu¡ti inconjurate de un strat gros de plumb. fn ciuda unei alimentalii foarte echilibrate, a apei potabile gi a aerului purif,cat qi reinnoit, ei au murit cu tolii, din cauza lipsei de taze cosmice. in timpul celui de-al doilea rázboi mondial, germanii s-au confruntat cu aceastá situalie, La baza de submarine din este

105

Miháiid Toma Lorient (Franfa), unde soldafii care tráiau sub circa zece metri de beton se imbolnáveau dupá o luná ¡i trebuiau inlocui{i. Giorgio Picardi a fácut teste al cáror rezultat este fructul experienfelor realizate pe parcursul a 20 de ani, prin mai mult de 10 mii de másurátori, ñcute in toate regiunile pámántului, inclusiv Oceanul Atlantic qi Oceanul Arctic. Experienfele s-au desft¡urat cu ajutorul coloizilor. Ei sunt o stare particulará a materiei, fárá de care viata nu ar putea exista. Materialele care participá la formarea fiinfelor vii, atát a celulelor, cát qi a lichidelor care circulá prin fesuturi sunt constituite in mare parte din substanle coloidale, particule cu acela¡i semn electric, deci care se resping in permanen!á. Aceastá respingere menfine particulele in suspensie. Fárá sá ia coloizi asa de complecqi ca aceia ce se gásesc in organismele vii, Picardi a folosit unul simplu, neorganic: oxiclorura de bismut, pe care a precipitat-o prin hidrolizá in apá distilatá, deci purá. Dupá ce a constatat cá nu era niciodatá identicá, in timp ce condiliile de desffiqurare a experienfei erau mereu aceleaqi, a avut ideea sá inregistreze in fiecare zi, timp de ani la ránd gi in locuri diferite ale globului acest experiment. Concluzia a fost indubitabilá: rezultatele diferite erau datorate unei influenfe exterioare cosmice, memorizatá, ¡i amplificatá de cátre apá.

Picardi a scris: ,,daca un coloid anorganic atát de simplu precum oxiclorura de bismut, poate ráspunde 106


intr-un asemenea fel la fenomenele terestre, solare qi cosmice in general ¡i la cámpurile magnetice in particular, oare cum reacfioneazá coloizii organismelor vii, ce se aflá intr-un mediu acvatic, precum protoplasma celulelor de exemplu? Pot fi ele izolate de influenfele cosmice? Ráspunsul este : NU!". De fapt, aceasta este problema. Niciodatá. nimeni nu a avut posibilitatea de a izola un sistem de restul universului. Totul comunicá. totul dialogheazá. totul se aflá in interconexiune permanentá. urmánd legáturi ce provoacá interacfiuni ale sistemelor intre ele. Toate sistemele sunt deschise. Iar organismul nostru, in special, este sensibil 1a vibraliile pe care cele 5 simfuri ale noastre, devenite grosolane odatá cu trecerea timpului, nu mai pot sá le perceapá qi, din aceastá ca.uzá, noi le ignorám qi le excludem din cámpul nostru de inlelegere. Mai exact, nu avem ,,senzor" pen-

tru a percepe energia universalá care aclioneazá perpetuu asupra noastrá (de fapt avem, dar s-a attoftat datoritá materialismului, a folosirii cu precádere a emisferei stángi a creierului

- sediul gándirii ra{ionale 9i analitice).

in realitate noi, oamenii, facem parte din TOT qi TOTUL se aflá in noi, dupá ierarhii extrem de subtile, care scapá analizei obignuite gi simfului nostru comun.

107

MiháiÍá Toma

7.2.

APA _ COMPONENTÁ A SISTEMULUI DE LASERI BIOLOGICI Existá pe Terra circa 100 de tipuri de ape, in care apar fie izotopi ai hidrogenului (H2O, DzO, T2O, 4H, 5H) fie izotopi ai oxigenului ( O14 , O15, 016, O19, O20). Proporfia acestora este variabilá in func]ie de mediul de referin!á. De exemplu,,apa grea"(D2O) existá in

propor,tie de 150 g de D2O la 1 toná de apá de robinet. La nivelul structurilor vii (om gi animale), apa se gáseqte ca apá Legatá,, apá liberá gi apá biostructuratá. Ca hidrurá de oxigen, dpd reprezintá o substan|á cu multe anomalii, dintre care menfionám: - in raport cu alte hidrocarburi, punctul de topire al apei este OoC, degi in mod normal ar

-

-

trebui sá fie -80'C; la presiunea de I atm a aerului, punctul de fierbere real este de l00oC, cánd normal ar trebui sá fie 0"C, ceea ce permite ca la temperatura obiqnuitá (20"C) sá avem apá in mári gi oceane; densitatea in stare solidá este mai micá decát in stare lichidá, eeea ce face ca gheafa sá se ridice la suprafa[a fazei lichide, izolánd gi menlinánd o temperaturá relativ constantá (+4"C) pe fi.urdul márilor qi oceanelor, temperaturá propice pentru menfinerea viefii 108

Apa, miracolul vie¡ii subacvatice;

greutatea specificá micá (kg/dm3) este sub I

pentru aburi si 1,02

la

20oC pentru apa de

mare; este transparentá

in stare lichidá gi opacá in

stare cristaliná sau de vapori;

dipolii apei

se orienteazá sub efectul cámpu-

rilor electromagnetice exteme; in

acest con-

text, trebuie consemnat faptul cá apa topitá, provenitá din apa inghefatá, este mai ugor asimilatá de organismele vii; procesul se datorcazá tocmai orientárii dipolilor apei in cámpul magnetic local inaintea inghe!árii. Apa sub forma ,,apei legate" este parte componentá a sistemului laser,,biologic" molecular, aláturi de fosfat qi oxigen molecular (PO4 -H2O - O2), sistem care explicá fenomenul de bioluminiscen!á. in acest context, cele 3 molecule de apá legate de ionul fosfat sunt orientate cu sarcinile pozitive ale dipolului apei (deci cu atomul H+) spre ionul negativ (PO4), iar sarcinile negative ale moleculei de apá (cu oxigenul) spre exterior. Conform Teoriei Laserilor Biologici, aceastá asociafie este absolut necesará pentru reaclia de fotolizá / descompunerea apei in : - ioni pozitivi de (H+) sau in protoni, ce dau aciditate mediului (un pH acid) 109

MiháiÍá Toma

-

atomi de oxigen (OzJ foarte reactivi, ce dau peroxizi, inifiind reacfii de oxidoreducere.

Dacá izotopii de oxigen srmt ciocnifi de radiafii gamma sau X este posibil ca aceqtia sá se descompuná, transformándu-se gi eliberánd particule deosebite, care geuereazá,,efecte exotice" in sistem, cum ar fi de pildá cele descrise de efectul Kervran (transmutarea elementelor in condilii de joasá energie, proprietate a sistemelor vii descoperitá de L. Kervran). Apa are qi proprietáfi frzice speciale, asupra cárora men{ionám urmátoarele aspecte: a. Proprietdlile optice ale apei vanazá in func{ie de puritatea apei : dispersia, refrac{ia, refl ecfia, transparen}a. Se cunoagte faptul cá la traversarea luminii albe a unui pahar cu apá, apar culorile spectrale (ROGVAIV). Indi-

cele de refraclie al apei este rlapá: 1,33, iar cel al ghe{ii qghea!á:1,31. Mediile transparente ale ochiului au in-

dici de refraclie foarte pulin mai mari decát indicele de refraclie al apei. Transparenla apei constá - conform TLB - in absorbfia qi emisia practic instantanee a luminii, respectiv in absorblia parfialá a radialiilor calorice. b. Proprietálile termice ale apei - un rol esenlial in metabolismul sistemelor vii, avánd in vedere faptul cá in conformitate cu TLB, in afara procesului chimic de fotosintezá - apa indeplineqte qi rolul de sistem de rácire al tuturor celor 6 tipuri de sisteme de laseri biologici. Sá 110


reamintim eá apa dispune de cea mai mare capacitate caloricá dintre toate substanlele organice gi anorganice terestre, cáldura latentá a apei flind 537 callg. La nivelul organismului viu, capacitatea caloricá mare permite absorblia unei mari cantitá1i de cáldurá (fotoni infraro¡ii), in timpul zilei, carc se restituie in cursul nop{ii cátre sistemele ,,laser molecular" semiconductoare. Acest proces

contribuie la intrelinerea bioluminescenfei in timpul nopfii. Se poate spune, in consecinlá,cá apa participá ca element esenlial la intretinerea biolurniniscentei si implicit a fenomenelor BEMF (biologice, electrice' masnetice. fotonice) asociate. tn manifestarea acestui proces, sunt implicit activate proprietáfile termice ale apei, printre care putem menfiona: - energia de legátura intre atomul de oxigen qi cel de hidrogen O- H (hidroxil) din molecula apei este de 7000 cal/mol, fiind aproximativ egalá cu energia de legáturá O-H din molecula acidului fosforic, de circa 7300 caUmol, ceea ce face ca apa sá poatá sá genereze u§or hidroliza compuqilor macroenergetici la cáldurá; - radialia infraroqie are valori energetice sub 35000 cal/mol, care corespund sezoanelor iarná- vará, iar frec-

venlele infrarogii surt cuprinse intre l011Hz

qi

1,5x

loraHz.

Proprietáfile calorice ale apei sunt extrem de importante pentru implementarea sistemului fosfat in oblinerea fenomenului de emisie stimulatá a luminii. Astfel 111

M¡háiÍá Toma

conform TLB, apa contribuie la intrelinerea bioluminescenfei prin:

- absorblia cáldurii gi circulafiei apei in intreg organismul vegetal sau animal, in timpul zilei; - prin captarea directá de radiafii calorice (electromagnetice) in compuqii macroenergetici, in timpul zilei; - efectele termice realizate la nivelul ,,laserului celular", urmate de cedarea acestor radiafii in cursul noplii. Aceste procese favorizeazá qi condi{ioneazá realizarea emisiei ,,laser biologic" nocfurne - prinh-un meca-

nism de chemoelechobioluminiscen!á

-

la nivelul sis-

temului molecular fosfat PO4, respectiv la realizarea celorlalte efecte BEMF ce intre{in viafa in cursul nop{ii. a) Proprietatea de bun solvent al apei pentru acidul pirofosforic, proteine, glucide, alte substanfe (electrolifi) este asiguratá de legáturile sale

hidrolizabile . b) Proprietatea de a nu uda lipidele (insolvabilitate pentru grásimi), care formeazá membrane uni sau pluricelulare. Datoritá acestei proprietáfi, intre apá gi membrane apar tensiuni superficiale, care - duc la formarea miceliilor (sferice sau ovoidale). c) Electrolilii dizolvali ín apá creeazá: - medii de solubilitate pentru proteine(globuline), lipide, glucide; - centri de bioluminiscenfá, activatori sau inhibitori - conductivitate electricá qi fotonicá a mediului. Recapitulánd, putem spune cá prin proprietá{ile sale

Lt2

miracolul vielii

.Apa,

apa indeplineqte cáteva roluri esenfiale sistemelor de,,laseri biologici": f

in

funclionarea

. in calitate de componentá a sistemului sanguin,

apa participá la rácirea tuturor sistemelor de ,,laseri bio-

logici";

2.in

calitate de apá legatá acceptoare de electroni ca

semiconductor de tip ,,p", ea permite manifestarea mecanismelor specifice,,laserului molecular"; 3. in calitate de mediu intra qi intercelular, apa biostructuratá permite dispunerea ordonatá a cristalelor li-

chide la nivelul membranelor,constituind un mediu de interfalá pentru acestea gi favorizánd, totodatá, mecanismele de transmitere informalionalá prin intermediul potenfialelor membranare. Toate aceste proprietáfi fundamentale pentru functionarea celulei (gi implicit a organismului) qi pentru transmiterea informaliei preluate din Univers cátre toate celulele corpului uman, constituie domeniul noii gtiin(e de frontierá numitá BIOFOTONICA, creatá de cercetátorul german Fritz Albert Popp gi fundamentatá teoretic gi extinsá de cátre profesorii gi cercetátorii románi Traian Stánciulescu ¡i Daniela Manu [0]. Cercetárile aprofundate ale acestora au demonstrat gtiinfific rolul fundamental al APEI STRUCTURATE ca PUNTE intre CER qi PÁUÁNT, intre CER qi OM.

113

MiháiÍá Toma 7.3.

APA _ OGLINDA SUFLETULUI

De 50, 60 de ani colective de cercetátori din Japonia qi Rusia, studiazá proprietálile extraordinare ale apei, intre altele modul cum aceasta reac{ioneazá la vibrafiile noastre transmise prin cuvánt, gánd, rugáciune, emofie, sentiment. Cercetátorul japonez Masaru Emoto, ale cárui experienfe legate de apá gi interac{iunea ei cu sufle-

tul omenesc sunt celebre in toatá lumea, spunea: ,,Existenfa este vibrafie. Universul ?ntreg este in stare vibratorie ¡i fiecare lucru igi genereazá propria sa frecvenfá care este unicá. De¡i e greu de acceptat cá páná qi scaunul pe care stám, corpul omenesc, tot ceea ce putem vedea gi atinge nu este decát vibrafie" La ora actualá fizica cuanticá a demonstrat acest lucru ñrá putinfá de tá-

gadá. ,,Toate lucrurile vibreazá dupá propriile lor frecvenfe. Dacá sesizám gi acceptám adeváruI acesta ne vom lárgi in mod decisiv modul de infelegere al univer-

sului. Grafie acestei inlelegeri, ochii noqtri se vor deschide spre lucruri pe care nu le-am vázut niciodatá inainte, lucruri refuzate, depozitate in stráfundul congtiinlei noastre qi care vor conferi o viafá nouá suflefului" spunea M. Emoto. De-a lungul cercetárilor sale cercetátorul japonez a observat cá apa igi schimbá calitatea in func{ie de informafiile pe care le preia din mediu, iar punctul de pornire al cercetárilor a fost revelalia cá nu existá doi fulgi de západá, identici!

tt4

Apa, miracolul vie{ii tmpreuná cu cercetátorul Kazuya Ishibashi au pus la punct o tehnicá de fotografiere a cristalelor de apá in-

- 25'C. Cristalele nu rezistá decát cáteva minute, timp suftcient pentru a fi fotografiate. Temperatura ghetatá la

in laborator este de -5"C. Au fost luate inghe{ate gi fotografrate mii de mostre de apá. Mai intái au observat cá apa de robinet din toate marile orase (din Japonia gi din intreaga lume) nici mácar nu formeazá, cristale. Numai apa din orase mai mici, care este captatá din surse subteranle, a rcalizat cristale frumoase, hexagonale. De asemenea, apa din izvoarele de munte a dat cristale deosebit de frumoase. Apoi s-au fotografiat cristale din apa de ploaie

- acestea au fost diferite

funcfie de poluarea aerului ¡i poluarea informationalá cu vibrafii ,,negative" (corect ,joase") eum ar fi invidie , urá, lácomie, etc. Cánd locuitorii unui oráqel s-au rugat qi gi-au schimbat in mare másurá modul de gándire, atunci qi apa de ploaie a dat cristale frumoase. O serie intreagá de experimente s-au efectuat pentru a se gási influen{a rugáciunii asupra apei (cristale extrem de frumoase dupá rugáciune, mai

ales rugáciune colectivá) apoi influenfa cuvintelor: ,,Mulfumesc'o,,,Bine fácut",,,Fericire",,,Nefericire", ,,Prosfule", ,,Nll e bine", ,,Iubire gi Recunogtin{á", ,,Stres", ,,tngrijorare", etc. Interesant este cá nu a contat limba in care s-au spus sau scris cuvintele ci informalia transmisá de acestea. Cele mai frumoase cristale au re-

zultat la cuvintele MULJUMESC qi IUBIRE 9i RE115

Miháifá Toma

CUNO§TIN1Á, de acea cercetátorii recomandá insistent ca inainte de a bea paharul cu apá sá spunem: MULTUMESC, iar pe vasul in care linem apa (de sticlá sau lut) sá punem o etichetá pe care e scris IUBIRE gi RECUNO§T[NTÁ (cu scrisul inspre apá). Apa recepfioneazá informalia beneficá, se structureazá Si devine benef,rcá organismului. Altá serie de experimente a fost fácutá cu apá expusá undelor electromagnetice produse de telefonul mobil, televizor, computer qi cuptor cu microunde. Toate probele, fárá excepfie, au dat cristale uráte sau chiar nu au apárut cristale. Din miile de cristale fotografiate s-a observat cá acelea care sunt frumoase au o formá hexagonalá. Adicá exact asa cum este apa structuratá, vie, hexagonalá care hidrateazá 10006 cel:ulele (vezi paragraf 3.2.7 qi 3.2.8). Concluziile cercetátorului japonez se referá in primul ránd la modul nostru de gándire gi simfire, adicá: gándim pozitiv gi cultivám iubirea, iertarea qi recunoqtinla, ne ridicám propriile vibrafii, reuqim sá facem ca apa din interiorul corpului (70%) qi apa pe care o bem sá deviná structuratá gi beneficá vielii. Nu este asa de sreu sá fim sánátosi dacá respectám si iubim APA. dacá ne respectám si ne iubim pe noi insine si pe semenii nostri! O serie complexá de cercetári asupra apei, a memoriei acesteia, a skucturii ei gi a capacitá1ii de a prelua qi transmite informafia a fost realízatá de mai multe echipe de cercetátori rugi de-a lungul a peste 40 de ani. 116


Astfel, echipa academicianului Prof.

Constantin Korotkov a descoperit cá structura apei este mult mai importantá decát compozilia chimicá. Pe másurá ce apa primeqte informalie iqi schimbá structura. §i atunci cánd aprindem lumina intr-o camerá se modificá structura apei din acea camerá.

Aceastá echipá de cercetátori au studiat influenla emo{iilor pozitive qi negative asupra structurii apei. Au fost efectuate experimente cu diverse grupuri de subiecli qi diverse mostre de apá. Subieclii au transmis apei mai intái emolii pozitive: iubire, recunoqtin!á, atmonie, apoi emo{ii negative: fricá, urá, invidie. Dupá másurátori cu aparaturá sofisticatá, originalá a reniltat clar faptul cá emoliile pozitive máresc nivelul de energie al cristalelor de apá qi o stabilizeazá, reztrl'

tánd cristale hexagonale, íar emofiile negative micAorcazá energia apei qi ii modificá structura, rezultánd cristale haotice.

Rezultatele acestor cercetári sunt similare cu cele efectuate de Masaru Emoto. , Un alt g*p d-G.tátori condus de Doctor Alexandru Solodilov, Membru Corespondent al Academiei de §tiinfe a Rusiei, a studiat influenla cámpurilor magnetice pulsatorii de intensitáfi foarte mici (de mii de ori mai mici decát cámpul magnetic al pámántului, similar cu cámpul magnetic al inimii). Astfel, peptii care tráiau intr-un bazin cu apá supusá la aceste cámpuri magnetice

tt7

Miháilá Toma s-au reprodus, iar urmagii lor au iegit diferifi: pe burta

lor erau dungi cenuqii gi pete pe care párinlii nu le aveau. §i asta la absolut tofi pegtii din generafia urmátoafe, ceea ce inseamná cá aceqtia au reacfionat la fel, cá au o minte colectivá. Aceste rentltate, inseamná schimbarea fenotipului qi de aici derivá o concluzie extraordinará: forma animalelor qi comportamentul lor se poate schimba doar prin intermediul apei ! Cu aceleagi cámpuri magnetice de valori foarte mici (similare cu cámpul magnetic al inimii), s-a putut separa dintr-un vas in care era un amestec de petrol cu apá, petrolul de apá dupá 5 zile de actiune a acestor cámpuri. Aceste rezultate pot avea o aplicabilitate practicá imediatá, fiind gtiut faptul cá in jurul cámpurilor petrolifere existá in prezent peste un miliard de tone de petrol amestecat cu apá, in lacuri oribile. Acest petrol ar putea fi separat, recuperat gi s-ar rezolva qi o mare problemá de poluare a solului. Profesor Doctor Victor Inyushin de la Universitatea din Kazahstan a studiat influenla experienfelor cu bombe cu hidrogen asupra apei. Astfel acesta a descoperit cá dupá o explozie a unei bombe termonucleare, structura apei s-a schimbat pe suprafe{e uriage (sute de kilometri pátrali) in jurul locului exploziei, indiferent cá explozia a avut loc la sol, in atmosferá sau in subteran. Mai grav este faptul cá apa din aceastá mare zoná ce inconjura locul exploziei fluctua incá 30 de zile dupá momentul exploziei, schimbándu-qi structura gi devenind o apá pato118

Apa, miracolul vielii logicá (bolnavá).

La oamenii care foloseau aceastá apá

,,bolnavá" apárea un conflict intre aceasta qi apa structuratá din creier (creierul este 85% apá), care a dat drept reniltat

lipsa voinjei fundamentale de a trái (tendinfá de sinucidere), precum qi diverse boli. Explicalia este cá explozia a modificat cámpul informalional gi nivelul de vibra{ie in intreaga zona inconjurátoare iar apa a preluat aceste informafii schimbándu-gi structura gi calitáfile. Evident cá informafia era o informalie de distrugere gi moarte. Se qtie cá singura mare fárá via!á de pe pámánt este Ma-

rea Moartá, reztútatá in urma distrugerii celor douá ce-

táli Sodoma

qi Gomora

!

Echipa Doctorului Alexander Solodilov a plecat in anul 2005 in Venezuela pentru a studia apele virgine aflate departe de orice zoná locuitá. Astfel, cercetátorii au ajuns pe platoul Roraima, care inseamná ,,mama tuturor apelor", dupá trei zile de mers prin savaná 9i jwtglá, platou ce se aflá la 800 m inálfime fa!á de zona din jur, de unde au recoltat o serie de probe de apá virginalá, unicá. Aceste probe au fost másurate dupá cinci zile cu

laboratoarele din Sankt Petersburg rezultánd cá apa de pe Platoul Roraima era nu de 2,3,..10 ori, ci de 40.000 de ori mai activá decát o apá obignuitá !!! Adicá energia qi informalia pe care o aducea aceastá apá era pur $i simplu extraordinará! Aceasta era explicalia faptului cá indienii bágtinagi care

aparaturá performantá

la

tt9

Miháilá Toma foloseau aceastá apá, deqi erau foarte sáraci, erau fericili

plini de vitalitate. Un alt cercetátor care a studiat memoria apei qi influenfa emoliilor asupra structurii apei este Profesorul Vlail Kaznacheev, de la Academia de Mediciná a Rusiei. El a descoperit cá inten{ia, gándul gi rugáciunea pot fi impregnate in apá. A¡a se explica puterea extraordinará a slujbei de sfinlire a apei - Agheasma Mare de la Boboteazá. S-a demonstrat cu probe in laborator cá apa sfinlitá avea cristale hexagonale frumoase (deci era qi

structuratá) iar apa obignuitá avea cristale haotice sau nu cristaliza deloc. De asemenea s-a demonstrat cá l0 g de apá sfinlitá structureazá 60 I apá obiqnuitá!! Aceasta es-

te explica{ia ritualurilor de purificare cu apá la evrei: botezul in rául Iordan (Sfántul Ioan Botezátorul), la indieni: purificarea ritualá in Gange gi la creqtini: botezul, cánd Grafia Diviná coboará asupra copilaguluibotezat. Cánd un preot sfinle$te apa, densitatea ei opticá este

de 2,5 ori mai mare. Dacá rugáciurea de sfinlire a apei este spusá de un simplu credincios, densitatea opticá es-

te doar de 1,5 ori mai mare. §i rugáciunea mecanicá a unui necredincios modificá structura apei dar nesemnificativ, din punct de vedere curativ. O altá cercetátoare, Angelina Malakhovskaya, a studiat timp de 10 ani puterea semnului crucii gi a rugáciunii asupra apei qi máncárii. Astfel ea a descoperit cá semnul crucii qi rugáciunea transformá structura apei, in t20


ei opticá in domeniul ultraviolet gi scade numáruI de bacterii dáunátoare de l0 páná la 10 special densitatea

mii de ori! S-au folosit mostre de apá din diferite surse fántáni, ráuri, lacuri - s-a fácut semnul crucii qi s-a spus rugáciunea Tatál Nostru. Toate mostrele de apá, fárá excepfie, gi-au schimbat structura gi s-a redus numárul de

bacterii din ele. Experimentele au fost ftcute astfel incát sá se excludá posibilul impact al sugestiei mentale. Rugáciunea a fost spusá atát de credinciogi cát qi de necredincioqi, efectul fiind acelaqi. S-a studiat apoi efectul rugáciunii ¡i al semnului crucii asupra sángelui uman, care are 83oA apá. in mod uimitor, parametrii s-au modificat in direcfia vindecárii: la hipotensivi, presiunea sángelui a crescut, iar la hipertensivi a scázut.

Este foarte important ca semnul crucii sá se facá ingrüit qi corect, adicá ñrá grabá, qi sá se atingá punctele corespunzátoare - centrul frunlii, plexul solar gi umerii,

in caz contrar experimentele au demonstrat cá nu

apar

!

Explicafia purificárii máncárii prin rezultate pozitive binecuvántare qi rugáciune este cá aceasta conline apá in procent de 70 90 yo, iar apa devine structuratá, vie, ce-

-

ea ce conduce la efecte benefice.

Apa care curge prin sisteme de sute de kilometri de conducte este destructuratá (coturile drepte distrug structura apei), devitalizatá qi putredá, furá energia oa121

Míháüá Toma

menilor gi a plantelor din locuinlele prin care trece. Aceastá apá este poluatá informafional gi spiritual cu toatá ura, ráutatea, invidia, gelozia,lácomia, stresul, etc., oamenilor prin apartamentele si casele cárora trece. Mizeria informafionalá otráveqte apa, acumulándu-se strat dupá strat in memoria sa. Dacá acest proces ar continua mereu, apa ar putea sá ,,innebuneascá". Dar ea are o capacitate de autopurificare extraordinará. Aceasta se petrece la tranzi{ia intre faze: evaporare - condensare -

- topire. Acelagi rol de neutralizare a mizeriei informalionale il are sarea din mári qi oceane (nu de-

inghelare

geaba Dumnezeu a creat mfuile gi oceanele cu apá sára-

tá). Scuturándu-se de mizeria informafionalá, apa revine la structura de bazá qi la functia fundamentalá - aceea de a sus{ine

VIAIA.

Proprietá{ile apei de memorizare gi transmitere a informa{iei sunt cele care au fost folosite de profesorul gennan Walter Schempp la realizarea procedeului qi a aparaturii de Rezonan!á Magneticá Nucleará (RMN), una din cele mai des utilizate metode de vintalizare a interiorului corpului uman. Oblinerea imaginilor creierului qi a fesuturilor moi ale corpului cu ajutorul aparatului de vizualizare prin rezonan!á magneticá constá de fapt in urmárirea apei ca-

re se strecoará prin spaliile dintre celule, tesuturi qi organe. Pentru asta trebuie gásite nucleele moleculelor de apá ráspándite prin creier sau corp. Deoarece protonii se r22

Apa, miracolul vie¡ii rotesc asemenea unor magnefi minusculi, localizarea lor este cel mai simph realizatá prin aplicarea unui cámp magnetic. Acest procedeu accelereazá miqcarea de rota-

!ie, ajungándu-se ca acele nuclee sá se comporte ca nigte giroscoape microscopice, care se rotesc páná scapá de sub control. Toatá aceastá manipulare moleculará face ca moleculele de apá sá deviná mult mai vizibile, permifánd aparatului sá le localizeze gi in cele din urmá sá obfiná o imagine clará, a fesuturilor moi ale creierului sau altor organe. Pe másurá ce moleculele iqi incetinesc migcarea ele

emit radia{ii. Walter Schempp a descoperit cá aceste radiafii conlineau informalii de unde codificate despre co¡p, pe care aparatul le poate capta;i in cele din urmá le poate folosi pentru a reconstrui o imagine tridimensionalá a corpului. Informafiile pe care le extrage consti-

tuie o hologramá codificatá a unei felii de creier sau a unei pá4i a corpului pe care dorim sá o examinám. Prin folosirea transformárilor Fourier gi captánd imaginile mai multor felii din corp se combiná gi in ultimá instanjá se transformá aceste informafii intr-o imagine opticá. Walter Schempp a dezvoltat gi a perfeclionat aparatele de vizualizare prin rezonantá magneticá ajungándu-se la reducerea timpului in care pacienlii erau nevoifi sá stea nemigcali dela4 ore la 2A de minute. El qi-a denumit teoria ,,holografie cuanticá" scriind gi o carte despre aceasta, ajungánd o autoritate mondialá 123

MiháiÍá Toma

in acest domeniu. Schempp a descoperit cá de fapt toate categoriile de informalii despre obiecte, inclusiv forma lor tridimensionalá, erau purtate in fluctua{iile cuantice ale Cámpului Punctului Zero gi cá aceste informafii puteau fi recuperate qi reasamblate intr-o imagine tridimensionalá. Adicá Schempp a descoperit cá acest Cámp al Punctultti Zerc este un vast rezervor de amintiri. Vedem cá descoperirile legate de proprietáfile miraculoase ale apei incep sá apará in avalangá in ultimi ani qi suntem siguri cá ele vor continua.

7.4.

APE INFORMATE SI STRUCTURATE

7,4,I. APA INFORMATA PRIN BIORE. ZONANTÁ ^, In ultimii 20-30 ani, cercetárile

gi rezultatele ob{inu-

te de colective de cercetátori in domeniul frzicii cuantice,

al concep{iei holistice gi holografice a Universului, al Conqtiinlei gi Cámpului Punctului Zero, au avut ca rezultate practice realizarea unor dispozitive de BIOREZONANTÁ 9i RADIONICÁ, in special, care analizeazá, gi trateazá fiinla umaná pe mai multe planuri: informafional, spiritual, energetic qi f,rzic. Existá mai multe linii de cercetare qi inventicá, funclie de tara de origine - Rusia, SUA, Germania, Japonia, Anglia, etc., dar principiile fundamentale sunt aceleaqi. Cele mai cu124


noscute qi ráspándite asemenea dispozitive gi aparate, inclusiv in Románia sunt SCIO gi CoRe Innergetix. Acestea deceleazá vibraliile patologice ale organelor, celulelor, moleculelor gi atomilor, le prelucreazá qi retrimit organismului vibraliile normale, ca.re sá aducá celulele gi organele la armonie, asigurándu-qi astfel homeostazia (un echilibru labil, creator). Mai mult, dupá evaluarea fiinfei pe toate planurile, vibraliile gi informafia necesará pentru armonizarea fiin1ei sunt transferate intr-o sticlá cu apá, pusá pe platanul aparatului iar APA va deveni INFORMATÁ, cu INFORMAJIA qi VIBRAJIA, specific necesará pentru armonizarea persoanei bolnave. Aceastá apá se foloseqte aproape ca un remediu homeopatic, cáte 5-10 ml la 2l apá filtratá alcaliná, zilnic, contribuind la reechilibrarea gi armonizarea fiinlei pacientului. Dupá 4-6 sáptámáni se recomandá o nouá evaluare completá qi o nouá INFORMARE a unei sticle cu apá, cu VIBRAJIA qi INFORMATIILE actualizate pentru acel moment. Datoritá capacitá1ii fantastice de memorare a apei gi a faptului cá suntem aproximativ 1006 apá, informafiile din APA INFORMATÁ vor fi recepfionate de toate moleculele de apá din organism, iar efectul va fi BENEFIC. Evident cá acest efect va fi cu atát mai puternic cu cát mai repede ne vom SCHIMBA STILUL DE VIA!Á qi VOM ACTIONA CU RESPONSABILITATE pentru 125

MiháiÍá Toma PROPRIA FIINTÁ.

7.4.2. APA STRUCTURATÁ CU ADR.4 Dispozitivul ADR-4, invenlie a cercetátorului polonez Adrian Wosinski, este un stimulator energetic al apei, care produce structurarea acesteia. Este un disc de aproximativ l0 -12cm diametru, pe care se plaseazá sticla cu apá pentru 3 minute. Apa se amestecá dupá aceste 3 minute gi apoi se lasá deoparte ?ncá 3 minute, dupá care se poate bea. ,,Apa structuratá" in clusteri - structuri stabile ce inmagazineazá, energia utilá sau subtilá, este oblinutá ca urmare a interacliunii intre structura dipolará a apei qi cámpurile magnetice produse de materialele compozite ale discului. Elementul principal din interiorul discului creeazá, efecte de rezonanfá cu moleculele de apá, schimbándu-le structura. Cercetárile efectuate ,,in vitro" asupra ,,apei structurate" au eviden{iat urmátoarele efecte ale acesteia: - neutralizarea radicalilor liberi;

- reglarea metabolismului datoritá acfiunii oligoelementelor confinute: K, Na, Ca, Mg; - transferul energiei necesare optimizfuii proceselor metabolice cátre celula vie;

- stimuleazá puternic orice proces de biosintezá. Pentru strucfurarea apei cu ADR-4, se recomandá folosirea apei filtrate alcaline, a apei de izvor de munte sau a apei plate.

t?6


Discul se spalá periodic in apá curgátoare. Nu se introduce in maqina de spálat vase. Studiile farmaceutice preclinice gi clinice au evidenliat urmátoarele acliuni biologice specifice: - antiinflamatoare; - hemostaticá; - refacerea fesuturilor; - anti-microbianá gi bacteriostaticá; - antiinflamatoare;

- imunostimulatoare; - scáderea glicemiei in tratamente de duratá. Preful informativ al ADR-4 este de 350-400 RON.

7.4.3. APA TAHIONIZATÁ Pentru a inlelege ce este APA TAHIONIZATÁ trebuie sá prezentám foarte, foarte scurt ce este CÁMPUL

PLINCTULUI ZERO, descoperit ¡i demonstrat matematic de oamenii de gtiin!á Bernhard Haisch, Alfonso Rueda 9i Hal Putfoff in anii 1990-2000. Acest CÁtvtp impregneazá tot Universul, confine toate posibilitá1ile, e omniprezent, omnipotent, omniscient, nu are formá, e nemanifestat qi are tot ceea ce este necesar pentru a crea forme perfecte.

in limbaj spiritual, congtiinla purá, energia cosmicá, prana universalá gi DUHUL SFÁNT, sunt termeni analogi pentru aceastá stare nemanifestatá de ordine perfectá. Acest CAvtp al PUNCTULUI ZERO se condensea127

Mihdüá Toma

zá in energie tahionicá (sunt particule cu viteze mult mai mari decát viteza luminii), care este apoi transformatá ?n frecvenle de cátre CESO (Cámpuri Energetice Subtile de Organizare), creándu-se toate varietáfile de forme qi in flrnal materia care este energie condensatá. Aceastá energie a punctului zero impregneazá tottil, existá in cantitate nelimitatá, e absolut inepuizabilá qi conline intregul potenlial al formei perfecte. Cercetátorul german Hans Nieper descria tahionul drept forma de energie uqor contractatá sau acea stare virtualá care incearcá sá deviná particulá. Ea existá la granila dintre energie qi materie. ,,Cámpurile Energetice Subtile de Organizare srurt cámpuri care creeazá gi in acelaqi timp energizeazá forma- qablon a sistemelor vii. CESO existá in toate aspectele continuumului energetic. Pe másurá ce CESO ies din starea virtualá, ele sunt capabile sá se organizeze la orice nivel al organismului uman - de la structura celulará páná la sistemele organice gi corpurile subtile. Acest CESO rezoneazá cu energia nelimitatá a stárii virtuale, transportánd-o prin diverse sisteme de fragmentare care, in cele din urmá o transferá in cámpurile energetice ale organismului uman. in felul acesta, CESO rezoneazá cu complexul minte-co1p qi il energizeazá. Energia punctului zero este omniprezentá; agadar, intr-o anumitá másurá, noi rezonám in permanenfá cu aceastá energie cosmicá. Intensificánd energia tahionicá in viala 128

Apa, miracolul vielii noastrá, in mod indirect ne márim rezonan[a cu energia

punctului zero. in consecinlá, ne imbunátálim toate nivelurile sánátá{ii trupegti, emo{ionale, mentale gi spirifuale qi accelerám procesul de trecere cátre niveluri superioare ale ordinii in viafá. Astfel, procesul nostru de vindecare gi evolufie spiritualá se intensif,rcá" spunea omul de gtiin!á Gabriel Counsens. Prin folosirea energiei tahionice, caÍe este convertitá in frecven{e specifice de cátre CESO, aceasta este transformatá, in organismul uman, intr-o manierá care inverseazá entropia, deci inverseazá procesul de imbátránire.

CESO nu poate depági viteza luminii. Lumea noastrá e o lume a formei, gi prin urmare, singurul mod in

care noi putem interacliona cu energia punctului zerc este prin intermediul tahionului. Condensarea energiei punctului zero trece de la energia punctului zero nelimitatá gi fárá formá - in energie tahionicá, etapa premergátoare incetinirii páná la viteza luminii. fn acest punct, energia tahionicá se deplaseazá cu o vitezá mai mare decát viteza luminii gi este anterioará tuturor frecvenfelor. Tahionul nu are frecvenfá qi, ca energie cu o vitezá mai mare decát viteza luminii, evident cá nu are spin, vibrafie sau oscilafie, dar confine potenfialul tuturor frecvenfelor. Din punct de vedere qtiinlific, doar frecvenlele manifestá un spin sau o oscilalie. Energia tahionicá este puntea energeticá dintre energia punctului zero gi CESO. t29

MiháiÍü Toma CESO se aflá in comunicare directá cu energia tahionicá, la toate nivelurile. Prin intermediul acestor CESO, energia tahionicá este convertitá in toate nivelurile de frec-

venfe gi forme. CESO au formá qi energie. Ele pot sá menfiná, cáqtige, piardá, sá rezoneze cu, sá transforme gi sá transmitá energie. Noi ne pierdem energia CESO, in foarte multe feluri.

Unul este prin influenfa frecvenlelor. O frecven!á poate sá men{iná, - dacá este frecvenfa perfectá ori setul de frecvente adecvat, asa cum se foloseqte adesea in vindecarea prin frecvenle - sá slábeascá ori sá distrugá un CESO. CESO nu sunt energizate de frecvenfe. S-a demonstrat cá frecvenlele slábesc ori distrug CESO. Nu sa dovedit niciodatá cá ele an crea un CESO. Doar conectarca la conlinutul energetic Ai conversia tahionului in forma perfectá a CESO pot crea forma. Alt exemplu este cá CESO al alimentelor preparate termic sunt, in mare másurá sárácite. Pentru a asimila complet alimentele preparate termic trebuie, practic, sá reenergizám CESO ale respectivelor alimente, direct din fo4a noastrá vitalá, slábind astfel energia propriilor noastre CESO.

Cercetátorul gi inventatorul David Wagner a desco-

perit prin revelalie, cum putem folosi aceastá energie tahionicá qi CESO pentru incárcarea qi armonizarea fiinfei umane cu CÁtvtpUL PLTNCTULUI zERO. Astfel, el a creat o serie intreagá de produse qi dis130


pozitive care rcalizeazá acest transfer al energiei tahionice a punctului zero in organismul uman, producánd rezonan{a qi armonizarea cu aceasta, ceea ce inseamná regenerare qi intinerire. Produsele principale sunt nigte discuri de siliciu care transferá energia tahionicá a punctului zero in APÁ, iar de aici in tot organismul uman, care este aproximativ 70oA apá. Pentru cá APA este substanla cu cea mai mare capacitate de stocare a informaliei gi energiei, qi pentru cá ea este prezentá in fiecare celulá, APA TAHIONIZATA, se constituie intr-un mijloc de armonizare qi intinerire a fiinlei umane. Existá zeci de dispozitive gi sute de produse tahionizate, prezente gi in Románia de aproximativ un an de zile, la preturi relativ accesibile. Cu speran{a cá a}i in}eles cá APA TAHIONIZATA este altceva decát apa structuratá sau informatá incheiem aici, cei interesa{i fiind rugati sá consulte bibliografia indicatá.

7.4.4. TZVOARE TÁUÁDUTTOARE O altá manifestare a puterilor miraculoase ale APEI, de captare a informafiei qi energiei qi transmitere a acestora sunt izvoarele támáduitoare. Nu degeaba in calendarul creqtin existá o sárbátoare specialá numitá - ;ZVORUL fÁUÁnUIRlI", care se sárbátoreqte in a 5-a zi dupá tNVIen-e, ( Sfintele Pagti). in aceastá zi, GRATIA DIVINÁ coboará asupra unor izvoare aflate in sau 131

MihüiÍá Toma sau lángá Biserici gi chiar in alte locuri socotite sf,rnte, iar APA devine VINDECÁTOARE.

De cele mai multe ori, numai in aceastá zi! Oamenii care beau apá din aceste izvoare cu CREDINTÁ, avánd

centrul IUBIRII deschis (ANAHATA CHAKRA), primesc GRATIA DIVINÁ ¿in apá, qi deseori au loc vindecári miraculoase!

O posibilá explica{ie qtiin}ificá a acestui fapt gi a proprietá{ilor extraordinare ale acestor ape in aceastázi, ar fi conectarca apei qi a zonei, la ENERGIA PUNCTULUI ZERO, care este apoi transmisá bolnavilor, producánd armonizarea fiinfei. Condilia esen{ialá pentru armonizare qi vindecare, asa cum am mai spus, este CREDINTA qi deschiderea CHAKREI INIMII (ANA-

HArA). Existá o serie de izvoare cu aceste proprietáli atát in Románia, cát qi in lume, unele mai cunoscute, altele mai pufin cunoscute. Amintim cáteva dintre ele: - LOURDES - Franfa- poate cel mai celebru; - EFES - Turcia - unde a fost casa in care a locuit Maica Domnului, dupá rástignirea qi invierea Mántuitorului Iisus Cristos.

-

Mánástirea Bráncoveanu, Sámbáta se Sus, jud. Bragov * izvor gi ffintáná támáduitoare;

-

Mánástirea lzbuc, sat Ponoarele, com. Cárpinet, jud Bihor - izvor,,izbuc" Biserica din Seuca, (catolicá) sat Támáveni, t32

-


-

jud. Cluj - aparilie a Maicii Domnului; Mánástirea Prislop, sat Silvagu de Sus (Hafeg), com. Prislop, jud. Hunedoara _ izvor támáduitor (tot aici se aflá gi mormántul párintelui Arsenie Boca, incá necanonizat)

-

Mánástirea Rámef, com. Ráme[, jud. Alba izvor támáduitor in paraclis;

-

Schitul Pogaga, com. pogaga, jud. Alba - izvor támáduitor ; Schitul Cálugára, com. Ciclova Montaná (Oravifa) - izvor támáduitor in bisericá; Mánástirea izvorul Miron, sat Románegti, com. Tomeqti, jud. Timig - izvor támáduitor

-

-

cu ape termale;

-

Mánástirea Sáraca, com. Semlagu Mic, jud. Timiq - izvor támáduitor;

Schitul Vasiova, oragul Bocga, jud. CaragSeverin - izvor támáduitor in capelá; Schitul Váliug de pe Muntele Semenic, jud. Carag Severin

-

- lac sfánt;

Mánástirea Bráncoveni, com. Bráncoveni, jud.Olt - izvor támáduitor; Schitul Pátrunsa, com. Bárbátegti, jud. Válcea - izvor támáduitor; Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Válcea izvor támáduitor (Izvorul Frumos); Mánástirea Bistrifa, com. Costegti, jud. Vál133

Miháilá Toma

-

izttor támáduitor ce picurá in peqtera Sf. Grigore (Vánturila), Galeria Ascefilor cea

Mánástirea Frásinei, com. Muereasca, jud. Válcea -lzvor támáduitor (al Sf. Calinic); Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoenegti, jud. Válcea - izvor cu ape sulfuroase, támáduitor in Vinerea de dupá Pagti;

Biserica catolicá din Cacica, jud. Suceava izvor támáduitor; Schitul Horáicioara, com. Crácáoani, jud. Neamf - izvor támáduitor; Fántána din satul Smeeni - apá támáduitoare; Biserica Greceascá, Bráilajud. Bráila - izvor támáduitor; Mánástirea Dervento com. Ostrov, jud. Constanfa - izvor támáduitor (al Sf. Andrei) Mánástirea ,,Peqtera Sf. Ap. Andrei", com. Ioan Corvin, jud. Constanfa - izvoare támáduitoare (ale Sf. Andrei) Mánástirea Cetáfuia, com. Cetáfeni, jud. Arge§ - izvor támáduitor in altar ce curge de la data ,,Izvodui Támáduirii" páná la 15 august,,Adormirea Maicii Domnului"; Mánástirea Robaia, com. Muqáteqti, jud. Arge§ - izvor támáduitor; Mánástirea Námáiegti, lángá Cámpulung Muscel, jud. Argeq - izvor támáduitor: 134


-

Mánástirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. §tefan cel Mare, jud. Argeg - izvor támáduitor; Biserica ,,Sf. Nectarie Taumaturgul qi Sf.

-

Calinic de la Cernica - a Izvoarelor de leac" sat Válcele Crámpofani, com. Merigani, jud. Arge§ - 7 in¡oare támáduitoare (pe locuri de putere vechi; regula ,,tácerii" pe o razá de lkm de jur imprejur) Fántána din sat Prodánegti, com. Ionegti, jud. Argeg

-

Fántána din sat Glámbocu (lángá Pitegti) jud. Argeg

-

- apá támáduitoare -

apá támáduitoare;

Mánástirea Ghighiu (lángá Ploie¡ti) - izvor támáduitor; Biserica sat Parepa-Rugani, com. Colceag, jud. Prahova - ffintáná támáduitoare (la locul unei Teofanii din 1935); Mánástirea Cernica, lángá Bucureqti - izvor támáduitor (la intrare); Biserica ,,Sf. Gheorghe-Márfiqor" - izvor támáduitor (vizavi de fosta Mán. Váctue¡ti, in apropierea benzináriei de la Big Berceni)

135

Miháifá Toma

CAPITOLUL 8

APA - FtrNTÁ VlE. APA§| CORPUL EMOTIONAL Motto: ,,Apa este sltrsa a tot ceea ce ínseamná LIAT,,{"

Thales din Milet

8.1. APA - FrrNTÁ vrE Apa este suslinátoarea ciclurilor care intrelin tot ce inseamná VIATÁ. in fiecare picáturá de apá sáláqluieqte Dumnezeu; tot acolo sáláqluieqte gi Via{a, Sufletul ,,primei substanfe - APA - ale cárei granile gi maluri sunt capilarele care o dirijeazá qi prin care circulá. in fiecare picáturá de apá bund de imor este incapsulatá mai multá energie decát poate produce o centralá energeticá de dimensiuni medii !! intr-un cm3 de apá sunt 25 de milioane kwh de energie.

Apa este o entitate vie, ,, Sángele pámántului _ Mamá", care se nagte din pántecele pádurii, asa cum spunea geniul austriac Viktor Schauberger (l gg5_ l95g) supranumit qi,,vrájitorul apei". 136

APa, miracolul vielii

Acest cercetátor austriac pasionat de apá qi pádure punea apadlia qi funclionarea stratului de apá freaticá in raport cu temperatura solului' El spunea cá existá atátea varietáfi de apá cáte animale qi plante existá. De asemenea apa distilatá, H2O, este o apá sterilá, apá ,,tánáÍá" care ia qi nu dá. Dacá ar fi sá bem constant distilatá, aceasta ar absorbi rapid toate rczewele noastre de minerale qi oligoelemente, slábindu-ne gi in cele din

urmá ucigándu-ne. Numai atunci cánd este ,,maturá", adicá atunci cánd este imbogáfitá corespunzátor cu materii prime, ea poate sá dea, sá se lipseascá liber gi de buná-voie de anumite elemente, permilánd celorlalte forme de via!á sá se manifeste. Prezentám in continuare cáteva idei deosebit de actuale privind apa, ale lui Viktor Schauberger' Apa este o fiin!á care tráie;te 9i moare. Atunci cánd este tratatá incorect, cu ignoran!á, ea se imbolnáveqte, ráspándind aceastá stare de boalá tuturor celorlalte organisme, vegetale, animale qi umane, provocándu-le degradarea frzícá, qi in final moartea' Cel mai important factor care afecteazá sánátatea qi energia apei este temperatura. La + 4"C, apa are cea mai mare densitate, dar qi confinutul maxim de energie. Aceastá temperaturá de + 4oC se mai cheamá ,,punct de anomalie". Conceputá in leagánul rácoros gi intunecos al pádurii apa se maturizeazá pe másurá ce se ridicá incet din adáncuri. in drumul sáu ascendent apa aduná oligoele137

Miháüá Toma mente qi minerale. Doar cánd este maturá gi nu inainte, va iegi din pántecul pámántului sub formá de izvor. Ca

izvor propriu-zis, spre deosebire de izvoarele de scurgere, el are o temperaturá a apei de aproximativ +4"C. Aici, in lumina rece a pádurii, apa igi incepe ciclul sáu lung, dátátor de viatá, sub forma unui páráu strálucitor, vioi, translucid, care bolboroseqte, se involbureazá gi se roteste cánd igi croieqte drumul spre vale. in miqcarea sa naturalá, spiralatá, de rásucire, de autorácire apa iqi poate pástra energiile vitale interioare, sánátatea qi puritatea.

in curgerea sa, apa formeazá vártejuri longitudinale spre interior, alternativ in senul acelor de ceas, gi in direc[ia opusá acelor de ceas, pe axa centralá a curentului,

vártejuri care rácesc qi rerácesc constant apa, menlinánd-o la o temperaturá sánátoasá qi ducánd la un curs mai rapid, lamelar, spiralat. Pentru a se proteja de efectele dáunátoare ale excesului de cáldurá, apa se adápostegte de soare gra{ie vegetaliei atárnátoare pentru cá odatá cu cregterea cáldurii gi luminii ea incepe sá-qi piardá vitalitatea pi sánátatea, precum gi capacitatea de a insuflefi gi anima mediul prin care trece.

Cánd ajunge in ráu sau in fluviul larg, apa devine mai tulbure, gi se incálzegte ceea ce face ca procentul sedimentelor gi aluviunilor sá creascá qi cursul sáu sá deviná tot mai lent gi mai inert. Pe de altá parte, aceste aluviuni protejeazá straturile 138

mai

adánc

,

incárzire

ar "ÍJ,"*'::::'"i",!l,r*de soarelui. Fiind intr-o stare mai densá, straturile reci din

^r"

adáncime igi pástreazáfo{a de a deplasa sedimentele de

dimensiuni mai mari, pietrig, nisip, etc. din centrul cursului apei. in acest fel, pericolul inundaliilor este redus la minim.

Migcarea spiralatá de vortex creeazá condiliile in care se inhibá germinarea bacteriilor dáunátoare, apa reugind sá rámáná feritá de boalá.

O altá proprietate a apei, dátátoare de via!á, este cáldura specificá ridicatá. Aceastá cáldurá specificá se referá la capacitatea qi rapiditatea cu care o substan!á sau un organism absoarbe qi elibereazá cáldura. Remarcabil este faptul cá cea mai scázutá cáldurá specificá a

apei se situeazá la 37,5"C cu numai 0,5oC deasupra temperaturii de 37'C a sángelui omului - cea mai evoluatá dintre fiin{ele naturii. Aceastá proprietate a apei de a rezista schimbárilor rapide de temperaturá, ne permite gi nouá sá supravie{uim in cazil unor mari variafii de temperaturá, datoritá faptului cá sángele are 80% apá. Apa are capacitatea de a refine mari cantitá1i de cál-

durá qi dacá nu ar exista vapori de apá aceastá lume a noastrá ar

in

atmosferá

fi un pustiu rece qi steril.

APA, in toate formele qi cu toate calitáfile sale este astfel MEDIATORUL a tot ceea ce inseamná VATÁ. Dugmanul numárul unu al apei este cáldura in exces sau supra expunerea la razele soarelui. Atáta timp cát 139

MihdiÍd Toma temperatura apei este sub valoarea de 9oC, confinutul sáu de oxigen rámáne pasiv. in asemenea condilii, oxigenul ajutála formarea microorganismelor beneflrce gi a altor forme de via!á organice. Dacá temperatura cregte peste 9"C oxigenul devine tot mai activ qi mai agresiv, ceea ce conduce la dezvoltarea bacteriilor patogene, care infesteazá organismul, din momentul ingerárii apei. Aceastá agresivitate datoratá temperaturii mai ridicate nu se limiteazá numai la domeniul oxigenului. Cánd apa devine supra incálzitá datoritá defrigárilor tot mai ráspándite, tiparul vártejurilor longitudinale care este foarte important pentru sánátatea apei qi a noastrá, se transformá, vártejurile devenind transversale. Aceste vártejuri sapá qi scobesc in malurile ráurilor gi in lucrárile de indiguire pe care le gi dárámá in final, creeazá gropi in albia ráului, ceea ce conduce la o dezordine gi mai mare intr-un profil deja haotic al albiei. APA supusá unor asemenea condi{ii iqi pierde CARACTERUL 9i SUFLETUL. Asemenea oamenilor cu un caracter slab, ea devine din ce in ce mai violentá gi agresivá, extinzándu-se in toate direc{iile gi cáutánd sá dea fráu liber furiei pentru a reveni la starea anterioará de sánátate qi stabilitate. Datoritá practicii eronate qi nechibzuite a defriqárii pádurilor, noi distrugem insugi fundamentul vielii pentru cá odatá cu indepártarea pádurii se intámplá douá lucruri foarte grave: 140

Apa, miracolul vielii a)

in cursul sáu spre mare apa se incálzeqte prematur atát de tare incát cáldura ajunge páná pe albia canalului. Nu mai rámáne nici un strat de apá rece gi dens, iat ca urmare sedimentele rámán depuse pe firnd. Astfel se blocheazá cursul, se dislocá canalul gi in conse-

cin!á se produc inundalii adesea catastrofale.

Mai mult, din cauza lárgirii canalului, apa este expusá gi mai mult cáldurii soarelui, ducánd la evaporarea extrem de rapidá in atmosferá. in multe cazlú| prin aceasta, atmosfera se supraincarcá cu vapori de apá, pe care nu ?i

poate reline in suspensie. potopurile!! b)

§i

asa se formeazá

Dupá ce pádurea a fost indepártatá, pámántul se lncálzeste mult mai repede, ajmgánd la temperaturi cu mult peste cele normale gi naturale. Solul uscat se incálzegte de 5 ori mai repede decát apa. Acest lucru are un efect dublu:

- respingerea

de cátre solul mai cald a apei de ploaie cáante, a cárei temperaturá, in acest caz, este in general mai scázutá. Apa de ploaie rece nu se va inñltra imediat in solul cald. Aceasta duce la ráspándirea apei pe suprafala solului gi la neincárcarca stratului de apá freaticá. Astfel solul se usucá.

t4I

Mihdi¡á Toma

- o crestere a activitáfi

microbiene patogene, dárurátoare vielii plantelor. Deznodámántul tuturor acestor lucruri il constituie creqterea inundaliilor, reducerea cantitálii apei freatice gi scáderea stratului de apá freaticá. Copacii rámagi - recipiente vitale ale apei - mor gi ei lásánd solul steril ¡i uscat, urmarea fireascá fiind seceta.

Astfel, ca posibile concluzii ale lui Viktor Schauberger putem aminti: . Apa nu este o masá lipsitá de viafá, ci sángele pámántului carc ia fiinfá qi dispare prin interactiuni energetice.

. Copacii sintetizeazá apa. Astfel, dacá nu existá pádure, nu existá nici apá. Strámoqii nogtri gtiau aceasta, ca ufinare, este imperios necesar sá nu mai táiem pádurile haotic gi sá plantám cát mai mulli copaci.

. Apa ?qi schimbá

punctele de fierbere qi inghe! in firncfie de starea sa interioará de tensiune. . Circulafia apei inseamná o rotire in spiralá spre interior qi spre exterior, ca cea a arcului unui ceas, aceastá migcare permite preluarea constantá de oxigen gi minerale precum gi menlinerea unei temperaturi scázute. Atunci cánd un ráu se leagáná de la stánga la dreapta gi de la dreapta la stánga prin meandrele cursului sáu are loc o puternicá reinnoire a apei. Deci sá nu mai indreptám apa prin lucrári de regularizare pentru cá de fapt o

t42

Apa, miracolul vielii ucidem.

. Apa este un magnet organic qi in acelagi timp un transformator, receptor qi transmifátor. Dacá dorim menfinerea stárii de sánátate a apei, atunci aceasta trebuie sá curgá intr-un mediu natural, altfel energiile ei se pierd.

8.2.

APA §r CORPUL EMOTTONAL Aceastá mintrne care se cheamá APA este Elementul Primordial, care guverneazá corpul emofional. Este suficient cáteodatá, doar sá asculti un susur de izvor sau o apá care curge, pentru a te liniqti. Aceasta inseamná cá vibrafiile transmise de apá ne linigtesc corpul emofional. Omul ca qi Omenirea sunt izvoare. Originea lor se aflá in inima Celui Nemuritor, a Tatálui Ceresc. Mama pámánteaná adápostegte o vreme firicelul de via!á, il hránegte cu hrana pámántului, il leagáná in ritmul respirafiei ei, lásándu-l apoi sá iasá la luminá ca sá transforme lumea inextaz gi splendoare. Dacá legátura izvorului cu Cerul s-ar intrerupe o singurá clipá, el ar seca gi ar deveni zámislitor de pustiu. §tafeta vielii nu ar putea fi dusá mai departe, am uita cuvántul BUCURIE gi ne-am transforma cu tolii in se-

cetá qi moarte. De acea trebuie sá urcám din cánd in cánd la izvoare, sá ne aducem aminte cá apa lor este scánteietoare ca Iubirea, bogatá ca inlelepciunea, puternicá precum Voinfa de a lucra a Binelui! 143

MíháiÍá Toma Sá ne aducem aminte cá am promis sá veghem cá nimeni qi nimic nrl va strica aceastá apá gi sá o pázim sá rámáne curatá páná ce se va intoarce in Marele Ocean!

Gándifi-vá ce prefios este un izvor cu apá curatá, mereu proaspátá, rácoroasá, !áqnind din máruntaiele pámántului! in jurul lui, ca intr-o vrajá frumoasá, se aduná VIATA.. Apare mai intái un f,rr de iarbá, o floare, o gázá, apoi infloreqte o poianá, cresc arbori, se inallá o casá gi o localitate. Iar izvorul cántá gi nu ostenegte sá curgá cátre alte spalii, sá ude cámpii, sá renascá cránguri, sá fie mereu dátátor de bucurie qi de cántec. El nu uitá niciodatá cá apa lui a fost mai intái náscutá in infinitul Cerului, ocrotitá de ingerí, cá a fost adápostitá in pántecele mamei Geea, hránitá ¡i imbogáfitA de ea, sa apoi sá fáqneascá la suprafafá gi sá se transforme in Binecuvántare.

Pentru cá apa este in corelafie directá cu corpul emo{ional, acolo unde acumulám marea majoritate a ,,negativitáfii" din cursul activitáfii zilnice, se recomandá efectuarea unui dug sau bái zilnice pentru eliminarea acestei negativitá{i. Mai mult, dacá in timpul dugului putem face gi o meditafie, efectul asupra corpului emofional este extraordinar. Vá propunem mai jos aceastá meditalie sub duq (5- 10 minute): - incepeli prin a vá focaliza atenfia asupra picáturilor de apá. Sunt reci sau calde, au destulá intensitate, le simfi cum se preling pe piele? Apoi atenfia se duce la t44

Apa, miracolul vielii ceafá, urmárind cum curge apa pe spate, fese, dosul pi-

cioarelor, glezne, tálpi. La fel prin fa[á; cap, gát, piept, abdomen, coapse, glezne, tálpi. Gándi1i-vá cum toate aceste picáturi de apá ne spalá de negativitatea acumulatá in cursul zllei, iar apa, cu vibra{iile negative (oase) preluate de la noi, ajunge in cele din urmá in mare sau ocean, unde, datoritá salinitá1ii, negativitatea este ,dtsát'.

Dacá apar diverse gánduri sau griji, lásafi-le sá treacá, nu vá cramponali de ele, revenifi cu atenfia mereu gi

mereu la apa care curge pe corpul vostru gi il purificá. Vefi observa cá se produce un sentiment de liniqte qi echilibru gi vá incárcafi cu energie pozitivá.

Pentru linigtirea corpului emolional gi aducerea lui la o stare de armonie, recomandám incá o meditalie Meditalie: - Aqezat confortabil sau culcat, incepe prin a observa respiralia, lasá Corpul sá respire singur, pentru cá el gtie cel mai bine cum sá o facá. lnchide ochii qi incepe sá-{i aminteqti toate ipostazele in care ai cunoscut Apa: ca apa de báut, ca apa wrui izvor, a unui ráu, a unui Fluviu, a unei Mári. Apa sub formá de ploaie, de rouá, de fulgi de západá, de chiciurá, de grindiná, de nori pe cer. Apa unui lac, apa botezului, apa sfinfitá, sacralizatá. Apoi incepe sá te gándegti la felul in care Apa poate fi 145

Miháilá Toma regásitá

in corpul táu: imagineazá-[i-o transformatá in

in limñ, in lacrimi, in secrelii. Adu-fi aminte ce sim{i cánd bei o gurá de apá, cánd apa ifi atinge pielea, cánd calci prin roua ierbii sau cánd intri intr-un lac sau in mare. Gándegte-te cá atingi prima oará apa unui ocean; gándegte-te la apa zápezllor care se topesc. Mulfumeqte-i apei cá existá, cá sus{ine via{a, cá este 70Yo din tine. Corpul táu emofional se va echilibra incetul cu incetul prin practicarea zílnicá a acestei meditalii timp de 15 minute, oferindu-fi o stare de stabilitate deosebitá. sánge,

146

Apa, miracolul vie[ii

Capitolul 9 SISTEME DE FITTRARE §I TRATARE A APEI PENTRU IlZ F AMILIAL

Motto: ,,Dacá nu avem grijá de vitalitatea noastrá Si o risipim ín mod arbitrar, este ca Si cum am turns apd tntr-o cupá spartá. "

Patriarhul Taoist Lü Yen

Am vázut ce calitá1i gi proprietáfi extraordinare

are

apa, ce importantá este ea pentru funclionarea optimá a

organismului qi pentru legátura noastrá cu forfele cosmice. Conform datelor Organizafiei Mondiale a Sánátátii apa confine 13.000 de elemente potenfial toxice, 80% din boli transmifándu-se prin apá. Din cauza acestor boli mor anual pe planetá peste 25 de milioane de persoane. La nivel mondial se pare cá boala diareicá este a 2-a cauzá de deces dupá bolile cardiovasculare, iar studii rcalizate in fárile dezvoltate aratá cá incidenfa bolilor diareice este puternic subestimatá. Impuritálile din apá favorizeazá aparilia a numeroa147

Miháilá Toma se boli. Astfel, metalele grele (plumbul, mercurul, cad-

miul, zincul, nichelul, cromul) provoacá

apañ,fia

aterosclerozei, a hipertensiunii arteriale, inflamarea máduvei osoase, pierderea acuitáfii vizuale, etc. Elementele radioactive (uraniu, plutoniu, stron{iu, cesiu) provoacá aparilia cancerelor a modificárilor genetice, slábirea sistemului imunitar, malformafii congenitale la copii, fragilitatea oaselor. Azotul qi fosforul slábesc sistemul imunitar qi, prin substan{ele complexe in care intrá, adicá nitrali, nitrifi, erbicide qi pesticide, conduc la cancere, ciroze, boli de rinichi, etc. Clorul, fluorul, bromul gi cloroformul produc nefrite, hepatite, toxicoze in timpul sarcinii, malformalii congenitale, slábirea sistemului imunitar, cancere. Bacteriile pot produce diaree, dizenterie, diverse infecfii intestinale gi hepatice, febrá tifoidá, poliomielitá, cistite, etc. Virusurile din apá (peste 100) care rezistá de la cáteva zile páná la doi ani, pot produce boli diareice, hepatite, poliomielitá, infecfii intestinale, etc. Parazilii constituie o grupá de microrganisme extrem de periculoase iar bolile provocate de ei au crescut in ultimii 20 de ani aproape exploziv, inregistrándu-se o mullime de epidemii pe plan mondial. Cel mai des intálni1i parazili sunt lamblia, giardia, fasciola, helminlii, oxiurii gi ascarizii. Iatá de ce este extraordinar de important sá conqtientizám importanla consumárii unei ape filtrate qi alcaline pentru sánátatea noastrá. Credem cá problema cali148


tálii apei trebuie sá deviná o prioritate pentru viafa noastrá de zi cl zi, ajutándu-ne sá ne menlinem sánátatea, sá suferim mai pufin qi sá cheltuim mai putin pe medicamente.

Ne vom ocupa acum de felul in care putem folosi in via{a de zi cu zí apá filtratá, vie, alcaliná,, structuratá, folosind dispozitive create de mintea qi mána omului. Pe piala din Románia existá o mullime de filtre gi sisteme de filtrare a apei, precum gi o serie de dispozitive care trateazá apa, modificándu-i unele proprietáfi.

Nu vom discuta decát despre dispozitivele folosite in locuinfele personale, pentru uz familial, qi nu vom putea prezenta decát cáteva din ele, cele mai accesibile ca pret qi care au un raport calitate

-

pret bun spre foarte

bun.

9.1.

Filtrul AQUATOR PLUS

Este un produs románesc cu urmátoarele caracteris-

tici:

-

Debit I - 2,5 atm Presiunea minimá

:

1,2 atm

maximá: 3,5 atm Masa netá:0,8 kg Gabarit :120 x 120 x 300 mm Finelea filtrárii = 0,5 pm Elementul filtrant este fácut dintr-un bloc de cárbuPresiunea

r49

Mihái¡á Toma

ne activ microscopic care ñltreazá mecanic : nisipul, argila, rugina, suspensii, alge, bacterii iar chimic: cloruI, pesticidele, trihalometanii (THM). Metalele grele ca plumbul, cadmiul, etc., nu se leagá de carbon, dar sunt relinute datoritá dimensiunilor elementului bloc, care con{ine in strucfurá qi substan{e cu efect bactericid.

Dacá apa care vine pe conductá este murdará sau cu multá ruginá, debitul de apá filtratá va scádea foarte mult. Are un pre! rezonabil de 120 RON.

9.2.

FiItTUIMULTISTADIC

Este o invenfie románeascá premiatá cu aur la Saloanele de Inventicá de la Bruxelles, Geneva, Budapesta qi Moscova. Filtrul are 4 stadii de filtrare gi rea-

lizeazá purificarea apei de la robinet in procent de 99,999Yo adicá aproape 100%. Apa filtratá este gustoasá, foarte limpede, este o apá vie ca apa de izvor. Se recomandá pentru báut, terapie cu apá, ceai, cafea, máncare.

Acest filtru refine complet: substanfele organice, (clor, pesticide, hidrocarburi clorinate, trihalometani); metale toxice (plumb, aluminiu, cupru, arsen? cadmiu, crom), bacterii (pyocianic, Escherichia coli, afltrax, 150


proteus mirabilis, salmonella, staphylococcus aureus, enterobacter cloaccae, candida albicaus, klebsiella pneumonial, etc.), parazi¡i (Giardia duodenalis - chisti, Entamoeba histolytica chisti, Crytosporidium

parvum

oochisti, Ascaris lumbricoides -ouá,

Trichuris frichiura --ouá, Enterobius vermicularis ouá, Hymenolepis nana - ouá, Taenia solium- ouá), precum gi viruqi (Vibrio cholerae). Conform analizelor ñcute la Institutul Carfiastzino din Bucureqti, dintr-o apá infestatá cu 10.000 de miliarde de bacterii de Antrax, filtrul a refinut 99,999Yo, iar dintr-o apá infestatá cu l0 000 de miliarde de virusuri ai holerei filtrul a refinut 100%. Diametrul porilor cartuqului filtrant este de 0,2pm. Cartugul filtrant se schimbá o datá la 6 luni, dar trebuie curá{at periodic (la 1,2 sáptámáni sau poate mai rar) funcfie de apa care vine pe conductá cu un burete de bucátárie (partea asprá) qi apá, ñrá detergent. Caracteristici filtru: - Presiunea de lucru 0,5 - 3 atm.; - Debit inilial de f,rltare Ia p: 1 atm : 60llorá - Temperatura de lucru maxim 50"C - Masa elementului filtrant :250 g;

-

Masa

filtrului:

1000 g;

Filtrul nu reline sárurile minerale de aceea

apa

rámáne vie.

Parametrii másurali cu electronometrul pentru apa

l5l

Miháüá Toma

filtratá cu filtrul MULTISTADIC sunt: - pH: 8,2- 8,4 (alcaliná) - POR (Potenfialul de Oxido Reducere) : +140 mV (acceptabil) - Prelul este de aproximativ de 470 RON, iar cartuqul filtrant 280- 300 RON. Un filtru similar costá in Austria 700 Euro gi in Germania 1000 Euro. Din experienfa personalá qi a utilizatorilor acestui filtru putem spune cá este foarte importantá starea re!elei de conducte páná la robinetul nostru. Dacá re{eaua este veche, atunci pe cartuqul filtrant se depune mult oxid de fier (ruginá) qi cartuqul trebuie curálat foarte des (chiar la 2, 3 zlle), scázánd debitul páná la 10 l/orá. O solulie gásitá de utilizatori qi recomandatá de noi, este montarea unui pre f,rltru (costa 30-40 RON) care refine suspensiile mari (rugina, nisipul, materiile organice). $i atunci filtrul MULTISTADIC reline bacteriile, compugii organici , metalele toxice, parazilii, virusurile, nemaifiind afectat debitul qi crescánd durata de viafá a ca: tugului filtrant páná la un an. Oricum, apa oblinutá prin filtrare cu acest filtru este foarte curatá gi sánátoasá fiind mai buná decát apa platá imbuteliatá la bidoane sau sticle de plastic qi mult mai ieftiná. Este o apá recomandatá pentru terapie. 152


9.3.

Filtrul SANTEVIA

Este un filtru ceramic japonez cu 8 trepte de filtrare, cu porozitate de 0,3pm Face o apá purá, mineralizatá, alcalinizatá, ionizatá.

Eliminá: bacterii, virugi, microorganisme, deqeuri solide, chimicale, pesticide, insecticide.

Remineralízeazá gi activeazá magnetic moleculele de apá.

Produce 15- 20 ll24 ore, adicá 5 ce e foarte pufin.

litri in 6 ore, ceea

Are dimensiuni foarte mari. Nu se poate monta pe conductá sau pe chiuvetá, ci trebuie pus pe o masá sau suport separat. Se alimenteazá manual cu 5 I apá in rezervorul superior, iar dupá filtrare aceasta se colecteazá in rezervorul inferior. Treptele de filtrare sunt: prefiltru ceramic, cárbune gi grafit activate, granule de silica, granule de zeolili, minerale poroase, bioceramicá, postfiltru cu roci minerale, tunel magnetic. Filtrul central se schimbá o datá la 6 luni, filtrul ceramic la 12 luni iar rocile minerale la 4-5 ani. Preful e in jur de 700 RON.

9.4.

Ionizatorul de apá PUREPRO JA- 103 Este un dispozitiv fabricat in Taiwan (licenfá SUA) gi a fost patentat qi premiat in intreaga lume, este foarte 153

MiháiÍá Toma popular pentru cá oferá calitate buná la un pref accesibil. Dispozitivul este compus dintr-un filtru de cárbune activ acoperit cu argint qi mai multe straturi de fibre, o camerá de ionizare cu 5 electrozi de titan acoperili cu platiná (import Japonia, durata de via!á 20 de ani), com-

partiment de schimbare rapidá a filtrului, indicatori de schimbare a filtrului qi microcomputer. Caracteristici: - greutate: 3,5 kg; - dimensiuni: 315mm x275mmx 140mm; - tensiune: 22AY; - intensitatea-2-6 A; - consum de curent 100- 200 Wh; - suprafala camerei de electrolizá:450 cm2; - capacitate de filtrare 10.000- 12.000 L - garan\ie 2 ani

Ionizatorul poate produce patru nivele de apá alcaliná páná la un pH : 10, douá nivele de apá acidá, gi apá purificatá neutrá cu pH: 7,0. Potenfialul de oxido-reducere al apei alcaline produsá de acest ionizator se situeazá in zona -200mV páná la -400 mV, ceea ce asigurá o hidratare foarte buná la nivel celular. Dispozitivul este prevázut cu sistem de autocurálire (foarte important) iar schimbarea filtnrlui se recomandá a se efectuala I an . Se poate monta cu ugurinfá pe chiuvetá.

t54


Nu

tulbure din pufuri. Cánd se iau medicamente se va folosi apa purificatá cu pH de 7,0. se recomandá pentru apa

Preful acestui ionizafor este de aproximativ 3200 RON.

9.5.

Ionizator JP109 ORION Este un dispozitiv fabricat in Coreea, care produce Ionizarea inteligentá a apei, controlatEí de un computer Micom. Are sistem de curáfare automatá a electrozilor, filtru cu mai multe straturi de fibre carbon activ cu argint, calciu gi turmaliná. Camerá de electrolizá cu electrozi din platiná gi titan, electrozi imbrácali cu o plasá din titan, sistem de avertizare in cazul presiunii scázute a apei, sistem de alarmá qi oprirea ionizárii in cazul folosirii accidentale a apei fierbinli, sistem automat de inversare a curgerii.

Caracteristici: - tensiune de alimentare220Y; - putere 80W;

- greutate 7,2kg; - dimensiuni}41mm xl3Omm x330mm; - temperatura apei 4 - 30"C; - trepte de electrolizá -4 nivele;

- debit la iegire maxim 3llminut. Durata de via,tá a filtmlui este 6 páná la 12 luni,

l5s

MiháiÍü Toma

iar garanfia este de 3 ani. Se poate monta direct pe chiuvetá sau sub chiuvetá.

Mod de lucru stand-by - aparatul pornegte in momentul trecerii apei prin el. Ionizatorul produce apá alcaliná, apá acidá qi apá purificatá cu

p}{7,0

Are sistem automat de curátare a

electrozilor

(DARC). Preful informativ este de 4700 RON.

9.6.

Activatorul de apá AQUARION

Este un dispozitiv american, aflat gi pe piafa románeascá qi produce apá alcaliná qi apá acidá.

Dispozitivul este compus dintr-un prefiltru care retine impuritáfile mari, filtrul propriuzis cu 9 straturi de filtrare (fibra, turmalina, fibra, carbon activat granular cu argint, fibra, calciu, fibra, filtru ultrafin, fibra), valva solenoidalá, camera de ionizare cu electrozi de titan platiná, microcomputer. Caracteristici:

-

greutate: 6,5 kg dimensiuni: 245 x

130

x 330 mm

presiunea apei :0,7 - 5 atm temperatura apei: 5 - 30oC

debit maxim al apeiionizate: 3 l/min 1s6


-

consum de curent: 80 Watt/h material electrozi : platina - titan

folosi la 4000 I apa (201 pe zi), adicá aproximativ 6 luni, dupá care se schimbá. Display-ul aparatului afiSeazá tot timpul cáfi litri au mai rámas de filtrat din cei 4000 l. Prefiltrul trebuie curáfat des, mai ales dupá spargeri de conducte, reparafii, opriri, cánd apa care vine pe conductá este foarte murdará. Dacá aceste situalii se repetá des, s-ar putea ca filtnrl propriu zis sá trebuiascá schimbat mai des. Dacá dispozitivul nu se utilizeazá 30 de zile, filtrul trebuie schimbat. Existá 3 posibilitáli de instalare: 1. Lángá chiuvetá, conectat la conducta de apá

Filtrul

se poate

reee cu o conductá suplimentará;

2. Lángá chiuvetá, conectat direct la conducta de apá rece fárá conductá suplimentará;

3. Sub chiuvetá

-

deloc la vedere, atagat unui

mic robinet montat special pentru filtru Pentru metodele 2 si 3 este nevoie de un instalator. Aparatul produce apá alcaliná (4 nivele), apá purificatá,, apá, acidá (4 nivele). Nivelele apei alcaline: a. pH : 7,5 - 8,5, apá slab alcalinizatá, care se folosegte in primele 4 - 7 zile de obignuire a organismului cu acest pH. b. pH = 8,0 - 9,0, apá alcalinizatá intre slab qi mediu. Se urcá la acest nivel dupá perioada de acot57

Miháilá Toma modare inilialá. Se rámáne la acest nivel 3 - 4 zile. c. pH 8,5 - 9,5, apá alcalinizatá intre mediu gi puternic. Acesta este cel maiutilizat nivel de alcali-

:

nitate pentru apa de báut. Unii oameni simt un gust mult mai puternic al acestei ape. Majoritatea oame-

nilor folosesc nivelele b) si c). d. pH : 9,5 - 10+, apá puternic alcalinizatá. tn general este considerat un nivel la care apa are un gust foarte puternic qi efecte detoxifiante puternice. Nivelele apei acide a. pH : 6,5 - 5,5, apá slab acidizatÁ,. Se foloseqte pentru igiena oralá, spálarea dinlilor etc. b. pH : 6 - 5,5, apá. acidizatá de la slab la mediu. Se folose¡te ca astringent pentru ingrijirea pielii. c. pH : 5,5 - 5, apá aeidizatá de la mediu la puternic. Se folose¡te la curáfarea bucátáriei. d. pH--5 si mai mic, apá putemic acidizatá. Se folosegte pentru sterilizare.

Apa acidizatá NU se folosegte in niciun caz pentru báut.

Apa alcalinizatá se recomandá pentru báut qi penku máncare.

Cánd se iau medicamente se va folosi apá purificatá (neutrá). Pentru copiii sub 6 ani se recomandá sá bea apá purificatá.

Apa generatá de aparat este purá (filtrul are pori de 158

Apa, miracolul vie¡ii 0,1 ¡rm) mineralizatá, imbogáfitá in oxigen qi cu structura de clusteri de 6 molecule, ceea ce asigurá o hidratare buná la nivel de celulá (POR bun).

in general nu este recomandat

sá se foloseascá apa-

ratul pentru apa de fintáná sau pentru cea foarte durá.

Preful este de aproximativ intre 6000

- 7500RON.

9.7.

Optimizatorul de apá PI - MAG Este un dispozitiv japonez foarte performant compus din douá pár!i:

- prima parte este un filtru cu mai multe stadii (carbon compact, carbon granulat, amestec de ceramice, fulgi de coral); dimensiunea porilor fiind de 0,1pm - a doua parte este optimizatorul compus din: - o pereche de magne{i putemici, - un inel de ceramicá, - un rotor care agitá apa dupá modelul unui vortex (ciclon) care duce la incorporarea de oxigen in apá, - o sursá de ultraviolete. Se incarcá manual in vasul din stánga 1,5

- 2l

apá

(acolo unde este flrltrul) gi dupá I I minute se extrage apa din vasul din dreapta. Este preferabil sá se introducá in

optimizator apáplatá sau filtratá deja. Apa tratatá in acest optimizator are urmátoarele calitáfi:

-

este curatá; 159

Miháiiá Toma

-

conrine energie magneticá, adicá

este

bioreceptoare;

-

este apáhexagonalá; este alcaliná;

este incárcatá cu radialii infraroqii (similare energiei solare); este o apá oxigenatá;

este o apá PI, datoritá procesului patentat de

inducfie, ufilizat. in concluzie este o apá recomandatá pentru terapie gi pentru intrelinerea unei stári de sánátate bune, fiind similará cu apa izvoarelor de munte. Prelul unui optimizator PI - MAG este de aproximativ 300 USD.

9.8. DISPOZITML GAV (Generatorul de apá vie)

Filtrul GAV este un dispozitiv constituir din 50.000 de magneli hiperstructurafi foarte puternici cu dimensiunea de 100-150 nanometri. Magne¡ii surt turnafi in straturi de Neodimium-Fier-Bor, fiecare strat fiind turnat sub un anumit unghi astfel incát ansamblul fo(elor oblinute sá structureze cristalele de apá oblinánd cristale hexagonale cu proprietálile apei de ghe{ar. Elementele qi parametrii constructivi sunt: - capsula filtn¡lui din aliaj de inox 160

Apa, miracolul vie{ii - inveli¡ul filtrului: crom- vanadium; - plácile redresoare: aliaj din neodimium, fier gi bor; - numárul plácilor de redresare 5;

- numáruI straturilor de redresare 50.000; - puterea magnelilor mai mare de 9.000Gauss;

-

puterea efectivá a acliunii magnetice momentane

mai mare de 60.000 Gauss; - presiunea maximá: 10 Barr - temperatura de lucru 4 - 95oC;

- conectarea Ia furtun de Slfitoli; - capacitatea de fraclionare (rezolu{ia de ac}ionare) este de 0,001 nm; - perioada de pástrare a proprietá{ilor GAV este 5070 de ani;

- Íaza maximá de acliune a dispozitivului este de 1215m (recomandat 9m). Asta inseamná lungimea fevii de la locul instalárii GAV páná la cel mai indepártat robinet.

- garanfie 5 ani;

GAV este un dispozitiv de apá nanotehnologic care energizeazá, structureazá (la nivel de microcluster ¡i macrocluster) ¡i neutralizeazá informafional apa. GAV transformá apa de robinet de calitatea pe care o qtim in apá buná pentru báut , gátit, du¡, baie, magina de spálat,

etc. Apa produsá de GAV activeazá, mecanismele naturale de autoinsánátoqire qi autocurátire qi improspáteazá

fluidele organismului uman. Cheltuielile pentru un litru 161

Mihdilá Toma de apáprodusá de GAV sunt sub 0,0001 Euro/litru. Apa obfinutá prin GAV manifestá ordine la nivel de microcluster iar structura energiei apei nu are urme de distorsiune, polaritatea moleculelor apei fiind practic

idealá. Datoritá acestor calitáfi apa obfinutá prin GAV poate fi folositá cu rezultate bune in hipertensiune, afec-

liuni ale ficatului, pancreasului, boli de piele, intárirea imunitAfli organismului, adenom de prostatá, afecfiuni digestive. Credem cá pentru terapie dispozitivul GAV ar trebui cuplat cu filtnrl MULTISTADIC montat in amonte deoarece acesta refine clorul, trihalornetanii, metalele grele, bacteriile, virusurile qi parazilii. Costul aproximativ al dispozitivul GAV este apro-

ximativ 200 de Euro.

t62


Capitolul

1O

TERAPII CU APÁ Motto: ,,Bem 90% din bolile noastre"

Louis Pasteur

Cred cá am realizat cu tofii cát de importantá este apa pentru noi, ce cantitate trebuie sá bem, ce calitate trebuie sá albá aceastá apá si cum putem obfine o apá de calitate foarte buná. Dacá avem aceste informa{ii qi unul sau douá dispozitive prezentate in capitolul anterior, putem folosi apa astfel oblinutá in terapii cu asumarea responsabilitá1ii pentru ceea ce facem qi ñcánd totul congtien{i gi cu credinfá. Vom prezenta aeum cáteva variante de terapii cu apá.

10.1. CURA INTERNÁ

CIJ 4

PAHARE/ZI

Cura interná cu 4 pahare/zise aplicá in3 caztxi: a) in scop profrlactic de 2 ori/an cáte 15 zile

b) in scop curativ

- 30-45 zile sau chiar mai

163

Mihóüá Toma

mult c) in scop de recuperare sau tratament - perioade oricát de lungi, sub control medical. Mod de administrare : in prima zi, dupátrezire, se bea 1 pahar de apá, dupá care nu se mai bea nimic timp de 15 minute. A doua zi dimineaf a 2 pahare, a treia zi 3 pahare, a paffa zi 4 pahare qi se menfine 15 sau 30 zile. Primele rezultate se observá dupá 15 zile de consum. Ce fel de apá se consumá Recomandate ar fi urmátoarele tipuri de apá : a) Apá filtratá qi alcaliná; b) Apá filtratá, alcaliná + Pl (structuratá); c) Apá platá qi alcaliná (se alcalinizeazá cu Microhidriná sau Calciu coral Alka-Mine, Coral-Mine); d) Apá de izvor de munte la sursá; e) Apá de zarzavat: in 2 litri apá platá se purl la macerut 2 morcovi curáfali cu peria, raqi qi se lasá de seara páná diminea[a, cánd se strecoará, se agita 5 minute gi se bea. Diferen{a de I - 1,2 I care rámáne dupá ce se beau cele 4 pahare de dimineatá se bea in cursul zilei. 0 Apá cu lámáie: in 2 litri de apá platá, se stoarce sucul de la o lámáie qi se rade pu{iná coajá (evident dupá ce a fost bine spálatá). Se lasá la macerat 24 ore, se agitá 5 minute, se strecoará qi se beau cele 4 pahare; diferenfa se bea in cursul zi164


lei.

g) Apá cu argilá : in 1 litru de apá platá se pun 2 linguri de argilá la temperatura camerei, apoi se poate consuma. Argila va dezinfecta apa gi in plus, va adáuga o serie de minerale care sunt utile in tratament. Se recomandá argila de la magazinele naturiste (e sigurá).

Nu uitafi: spunefi ,,MULTUMESC" apei inainte de aobea! Foarte important : apa sá fie finutá in vase de lut (u1cior, oalá, caná) sau sticlá.

Boli ce pot fi tratate cu apá Afecliuni cancero as e, afecf iuni c irculatorii, afecliuni hepatice, afecliuni glandulare, afecfiunile pielii, afecfiuni renale, afec{iuni digestive, ascite, edeme cu diferite localizári, paralizii in diferite stadii. Perioada cle minimum douá sáptámáni poate fi uneori suficientá pentru dezintoxicare (ar trebui totugi 4 sáptámáni), dar in caanri de cancer, este bine sá se facá o curá de lungá duratá, mai ales dacá se face concomitent cu chimioterapie. La obezitate se poate continua páná se ajunge la greutatea normalá.

Atenfionare : in bolile grave (cancer, sclerozá in pláci, etc.), este indicat sá se obiqnuiascá mai lent organismul cu apa Contraindicalii: anurie (imposibilitatea eliminárii 165

Mihái!á Toma

urinei). Cura cu apá aplicatá acestor bolnavi poate sá ducá la edem pulmonar qi chiar moarte. Deci este interzisá in acest caz. De asemenea, in cazurile in care urmeazá sá se facá o urografie, este indicat sá se intrerupá

cura cu apá, ulterior revenindu-se la ea. Ea grábeqte eliminarea toxinelor din organism, care uneori pot fi iritante penku tubii renali. De asemenea cura cu apá este interzisá epilepticilor gi persoanelor cu afecliuni psihice.

I0.2.

CURA CU APÁ _ VARIANTA CHINE.

ZEASCÁ Este o terapie folositá in China, incá din antichitate. Procedeul este simplu. Se bea apá dimineala pe stomacul gol, conform schemei urmátoare :

Apa se bea in prima jumátate de orá a diminelii pe stomacul gol, la temperatura camerei. Se observá cá femeile ajung abia dupá 7 sáptámáni la doza maximá de 3,5 litri. Doza maximá se line 3 sáptámáni, adicá ZL zlle, apoi se reduce in sens invers, conform schemei. inseamná cá o curá completá dureazá 13 sáptámáni la 166

Apa, miracolul vielii bárba1i gi

l7

sáptámáni la femei.

Trebuie evitatá orice intrerupere a curei mai ales in primele 2l zilel

Nu befi din prima zi l,5litri, ci puteli ajunge treptat la 1,5 I in prima sáptámáná. Apa care se folosegte este una din variantele de la 9.1 -a, b, c, d, a, f, E. Este bine ca diminea{a vasul cu apá sá fie agitat de 120 ori cu ajutorul máinilor, cáci astfel apa se dinamizeazá qi se energizeazá, devenind compatibilá cu corpul fizic Ai energetic al celui care consumá apa. Dacá este expusá la rásáritul soarelui (solarizatá), iqi máregte raza de acfiune gi rezultatele sunt mai bune. Prin acest procedeu se reconstruieqte starea de sánátate. Pentru cei considerali sánáto¡i, cura este consideratá profilacticá. Atenlie ! : várstnicii qi hipertensivii, cei cu probleme renale se vor opri la 2,0 - 2,5 litri, qi vor avansa foarte lent cátre aceastá cantitate.

Nu se mánáncá nimic timp de 3 ore dupá ingerarea apei! Se recomandá alimentafia lacto - vegetarianá, pe cát posibil BIO ¡i mai pufin sáratá. Nu se mánáncá seara dupá ora 19. Pot sá apará diverse reaclii secundare de dezintoxicare a organismului : máncfuimi, obosealá, buimácealá, umflarea picioarelor, uqoará nervozitate care vor trece de la sine pe másura continuárii procedurii. Sunt simp167

MiháiÍa Toma tome de insánátogire. Terapia poate

fi fácutá toatávia[a

cáte 3 luni pe an.

Efecte benefice qi chiar extraordinare s-au inregistrat in multe boli: cancer, afecfiuni ginecologice, afecfiuni ORL, migrene, hipertensiune, anemii, reumatism, paralizlt, obezitate, artritá, tuse, astm, TBC pulmonar, meningitá, afecliuni hepatice, hiperaciditate, colitá, constipafie, hemoroizi, diabet, etc. in cazul iradierilor din cancer, se eliminá efectele primare qi secundare ale tratamentului cu cobalt. Incercafi sá nu intrerupeli apa nici mácar o zi. Mergeli incet mai departe, nu vá oprili la jumátatea drumului.

Si nu uitali: spuneli ,,MULTUMESC" apel inainte de a o bea.

10.3. CURA CU APÁ CU MICROHIDRINÁ §I ALKA.MINE Microhidrina este poate cel mai putemic antioxidant existent in prezent pe piaja mondialá. A fost descoperitá de savantul american Patrick Flanagan, discipol al marelui om de qtiin!á román Henri Coandá, care a studiat timp de 60 de ani structura gi calitatea apei potabile, incercánd sá descopere secretul ,,tineretii fárá bátránefe". Henri Coandá a vizitat 5 regiuni de pe glob in care oamenii tráiesc peste 100 de ani ñrá boli qi carii dentare, 168


intr-o stare de sánátate gi vitalitate excelentá. Aceste regiuni sunt: finutul Hunza din Tibet, Vilkabamba din Ecuador, o vale muntoasá in Georgia, o vale in Mongolia ¡i alta in Peru. Locuitorii acestor {inuturi au o alimentalie diferitá, dar beau apá de ghe{ar. Pentru cá vársta nu i-a mai permis continuarea studiilor sale, a predat gtafeta cercetátorului american Patrick Flanagan care, dupá incá 30 de ani de cercetári, a descoperit tehnologia de creare a nanoclusterilor, particule cu diametrul de 5 nanometri (10-e m), care au un potenfial electric ridicat gi sunt incárcate negativ, ceea ce determiná strucfuri cristaline. Nanoclusterii sunt firigoare infime de siliciu cu incárcáturá negativá, iar acesta posedá puternice insugiri antioxidante, stimuleazá sistemul imunitar gi creqte absorblia gi asimilarea substanlelor nutritive páná la 100% (in mod obignuit absorbfia nutrienfilor se produce ?ntr-un procent de páná la30% !). Microhidrina creqte caracterul bazic al lichidului intracelular, reprezentánd astfel o serioasá barierá in calea degradárii lesuturilor qi a accelerárii procesului de imbátránire.

Microhidrina structureazá apa ¡i lichidele din organism. Ea scade presiunea extracelulará a apei, contribuind la hidratarea mai eficientá a celulelor fesuturilor. De asemenea, este un puternic stimulator pentru producerea energiei in organism. Contribuie la refacerea gi vindecarea celulelor vátámate, la normalizarca proceselor meta169

Miháitá Toma bolice, la lupta cu bolile cronice qi la distrugerea gennenilor patogeni.

Modificarea caracteristicilor gi parametrilor apei gi ale unor alimente prin adáugarea de microhidriná rczultá foarte clar din tabelul urmátor:

Tabelul Produselor Alimentare gi al Báuturilor

Báuturi Sifon Suc in sticle Apá distilatá Ceai negru

inainte de adáuga- Dupá adáugarea rea Microhidrinei Microhidrinei

pH

POR

nH

POR

3,1 63

+480

3,92

-78

?q)

+350

6,44

-270

4,79

+280

9,80

4,26

5\)

-342 -255 -362

9,36

-398 -360

Cafea neagrá

5,58

Lapte nefiert

6,19

Apá de robi-

6,55

+220 +160 +150 +140

4,60

+52

6,12

-473

6,68

-75

9,38

-615

7,40

-

9,87

-681

8,22 7,78

net

Suc de portocale proaspát

Suc de morcovi proaspát

Suc de greu

188

serminat

170


Produse alimentare

inainte de adáu-

Dupá adáugarea

garea

Microhidrinei

Microhidrinei

oH

POR +210

nH

POR

8,83

-352

7,76

-227 -336 -137

Ouá

6,45

Páine albá

5,63

Páine de gráu

4,89

Fulgi mic

5,52

+322 +208 +385

4,02

+487

5,68

3,98

+438

5,44

-45 -86

3,76 Ton conservá 4,34 Pizza Somon proas- 5,78 pát Atlantic Somon afumat 4,91 Salatá proas- 6,98

+319

4,92

-r29

+288

6,29

+t7l

8,79

-236 -427

+348

7,51

+105

9,34

-274 -439

+233 +164 +228 +322

9,08

-3 16

9,67

432

8,14

183

7,65

267

de-

7,715 8,21

jun §uncá (file) Hamburger (preparat)

pátá Pepene verde

6,67

Bananá

7,19

Bránzá inehetatá

5,92

5.t7

r71

MiháiÍá Toma Suplimente alimentare

Inainte de adáugarea

Dupá adáugarea

Microhidrinei

Microhidrinei

pH

pH

Vitamina C

3,88

POR +282

OPC

5?1

+211

77)

Oligomere) Multivitamine Enzime digestive

4,63

+316

57?

5,4r

7,56

Calciu

7,89

+229 +1q2

-209 -386

9,7L

-449

Spirulina pulbere

6,98

1.Jt

9,65

-477

Ficoten

5,68

+t22

9,81

-7

5,01

POR -t66 -387

(proantocianidine

(depunere

mariná)

pH -

t5

indicele acido-bazic - se referá la concentrafia de ioni pozitivi dintr-o solu]ie ( cap. 2.1) POR - potenfialul de oxido,reducere - exprimá capacitatea apei de a lupta contra radicalilor liberi (cap. 2.2) Avánd in vedere cele prezentate la cap.3.2.12 privind apa cu calciu coral Alka-Mine, o curá cu acestea se poate face astfel : - Se pune 1 plicule[ de 1g de Calciu coral in 1,5 I apa filtratá, platá sau de izvor de munte, se agitá 1-3 minute cu o linguritá (lingurá) de lemn sau plastic, apoi 172

se bea pe

parcurs::;::':;':^'-::;apá

se forosesc 2

pahare, 1 dimineala, 1 dupá pránz, in care se dizolvá conlinutul unei capsule de microhiüiná (Yz dimineafa, % dupá pránz). Se amestecá tot cu lingura de lemn sau de plastic. in cazul bolilor grave se folosegte cáte o capsulá in fiecare din cele 2 pahare. Cura line 2 luni, apoi I lunápauzá qi iarági 2 luni.

- Dacá apar probleme de constipalie sau diaree, se poate intrerupe cáteva zile calciul coral (nu gi microhidrina), se rezolvá problema de constipa{ie sau diaree, apoi se reia.

Dupá l- 2 luri, se pot tttiliza diverse sisteme de curáfare completá a colonului (Colo Vada 2 plus, Detoxin, procedura cu sare amará, etc.) apoi se continuá cura, cu rezultate extraordinare. Oricum este bine sá consultali un medic sau un terapeut care a folosit aceste terapii gi cunoagte produsele.

Afecliuni in care se rocomandá aceastá terapie - Toate afecliunile cronice - Cancere - Afecliuni ale rinichilor - Hidropizie - Obezitate - Hipertensiune - Diabet - Artrite, Reumatism - Afecliuni hepatice 173

:

Miháüá Toma - Hiperaciditate - Hemoroizi - Afec{iuni ginecologice - Afecfuni ORL etc. Evident cá in timpul acestei cure este bine, mai ales dacá avefi o boalá serioasá, sá máncali lacto-vegetarian

Bio, sá facefi miqcare, exercifii de respirafie completá, exercilii de relaxare. Nu uitafi: spuneli ,,MULTUMESC" apei inainte de gi

a o bea!

10.4. CURA CU APÁ SÁNÁCrrÁ iN DEU. TERIU

in urma cercetárilor efectuate, prin

administrarea

ASD (DDW30- denumirea tehnicá) s-au constatat urmátoarele:

-

la cardio-vasculari reducerea colesterolului gi imbunátálirea generalá a metabolismului;

-

imbunátá{irea semnificativá a stárii generale a somnului, a digestiei, a capacitáfii de muncá, a memoriei, a potenfei, dupá o curá de cel pu{in 6 luni;

-

la diabetici s-a redus glicemia. La diabet de tip I insulino-dependent, glicemia scade mai repede, necesitánd corectarea dozei de insuliná spre a nu apárea accidente hipoglicemice; 174


in psoriazis, uz intern qi extern si folositá inclusiv la gátit;

determiná resorblia mioanelor, chisturilor, adenoamelor de prostatá;

in cancere: poate produce stagnarea evoluliei, regresia tumorilor sau dispari,tia lor, in funcfie de tipul de cancer gi gravitatea stadiului evolutiv. Potenleazá toleranfa la citostatice qi radioterapie in cazul adminishárii concomitente.

MODALTTÁ11 oe UTTLTZARE: Se amestecá I I de apá sárácitá in deuteriu (DDW30) cu 2 I apá filtratá sau platá. Se consumá 1,5 llzi din acest amestec, la intervale de 3-5 ore in porfii de 100 - 200 ml. Prima porfie de 150 ml va fi báutá dimineala latrezire, iar ultima de 200 ml , seara la culcare.

Dacá vá trezili noaptea, mai putefi bea o porfie. Se recomandá 2 curelan cu duratá de 3 luni ñecare.

in come4 se gásegte ca apá QLAzuVfA. Evident cá o asemenea curá trebuie insolitá de un regim alimentar adecvat, migcare, respirafie, relaxare, rás gi buná dispozilie.

175

MiháiÍá Toma

10.5. CURA CU APÁ CU ARGINT COLOI. DAL Avánd in vedere proprietá{ile acestei ape prezentate la cap. 3.2.10 gi experimentate in toatá lumea, vom prezenta cáteva modalitá1i de utilizare in terapii. Pentru intrefinerea unei stári de sánátate normale qi aducerea cantitálii de argint ce lipse¡te organismului din caüza solului sárácit gi a poluárii se recomandá utilizarea a 3 linguri¡elzi, concentrafia 5 ppm sau 25 ppm care se fine 15 secunde sub limbá pentru o mai buná absorb-

!ie, apoi se inghite. Nu se mánáncá, bea, fumeazá 20 minute inainte qi dupá ingerarea apei cu argint coloidal. Foarte important! flaconul de plastic ?n care se

*

aflá aceastá apá se pástreazá in cutia originalá (la intuneric), departe de orice cámp electromagnetic (TV, calculator, frigider, cuptor cu microunde) qi nu la frigider. Temperatura optimá este de 15 oC. Se va folosi numai lingurila de plastic aflatá in cutie (in niciun caz lingurite de metal).

Cámpurile electromagnetice produc aglomerarea coloizilor de argint qi efectul terapeutic se reduce drasticf Se poate lua tot timpul, evident folosind 2 - 2,5 llzi apá filtratá, platá qi alcaliná. in mod normal, aceasta potenteazá foarte mult eficacitatea apei cu argint coloidal.

in cazul tratamentului unor boli este importantá nu atát cantitatea ci menlinerea concentrafiei de ioni de ar176


gint in organism, de aceea se recomandá a se lua cáte l2 lingurife la interval de l- 2 ore, sau chiar mai mult (1-

2linguri). Prezentám mai jos cáteva recomandári pentru diver-

afecliuni gi cazuri concrete in care se recomandá utilizarea apei cu argint coloidal in concentralie de 5 ppm gi 25 ppm : se

Gripá, rácealá

Se iau cerc b2 linguri la fiecare 2 orc (dacá e mare febra chiar la I ora). Dacá existá qi secrelii nazale se pun picáturi in

2 zile, dispar simptomele (se cunosc cantri rezolvate cu 910 lingurife), dar mai trebuie continuat páná la 7 zlle pentru stabilizarea situafinas la 2-3 ore. Dupá

ei.

Se iau de 2-3

Brongitá

onlzi

cdte

2linguri¡e, l-2

sáotámáni. minim

Faringita,

an-

giná

Rinita Tuse

Pneumonie

Coniunctivitá

De 2-3 orilzi gargará cu 1-2 lingwile apá cu Ag gi de 4-5 ori/zi c6úe l-2 lingurile intern De 2 orilzi gargará cu cáte 2 lingurife qi de 3-4 ori/zi oicáturi in nas si ochi. De 3-4 ori/zi cdte 1-2 linsurite De 3-4 orilzi cdte 2 lingurile sau 100 ml de-a lunsul zllei De 3-4 orilzi cáte 1-2 linsurite si de 3-4

t77

Mihd¡Íá Toma

Abces Acnee

onlzipicáfi:r:,in ochi Local- sprayere sau picáturi de 3-4 onlzi pi de 3-4 ort/zi cdte 2-3 linsurite De 2-3 orilzi sprayere sau tamponare localá gi intem de 2-3 oi/zi cáte 1 linguritá

Gangrená

Eczeme

Herpes

Furuncul

De 2-3 orilzi sprayere sau picurare pe zana afectatá gi de 3-4 ortlzi cáte 2-3 lingurite De 3-4 ori/zi sprayere sau tamponare sau compresá udá fixatá pe eczema. Intern de 2-3 orilzi cáte 1 linsuritá Sprayere localá de 4-5 ori/zi gi de ?-3 orilzi cáte 1 linguri!á, care se {ine cát mai mult in gurá. De 2-3 orlzi cáte 2 linguri{e intern, sprayere sau compresá imbibatá de 3-4

orilzi Zanazoster Hemoroizi

De 2-3 on/zi, l-3 lingurile gi sprayere de 2-3 ori/zi De 2-3 ori/zi sprayere localá, iar seara o baie de sezut.

Rubeolá

Neurodermitá

De 2 anlzi, 1-3 lingurife pentru copii, pentru adulfi de 4 ori/zi - 1-3 lingurile pi tamponare localá de cáteva orilzi De 3 anlzi páná la l0 picáturi aplicate local si de2 ori/zi cáteZlinsurite intern.

178


Micozá

De 2-3 ori pe

zi

cáte

2 lingurife pre-

cum tamponári dese locale, iar la ciuperci in tractul digestiv de 2 on pe zi cáte 50 ml. La ciuperci la unghii trebuie timo de 4-8 sáotámáni. baie localá Ráni

De 3-4 ori pe zi

tamponare sau

soravare oe ráni

Psoriazis

De 3-4 ori pe zi

tamponare sau

spravare local

Ulcer varicos

De 3-4 ori pe zi tamponare sau sprayr¡re qi I datá pe zi I lingurifá intern

Arsuri

De mai multe ori pe zi, 8-10 ori, sprayare sau compresá umedá fixatá.

Cistitii

De 3 ori pe zi cdte l-Z lingurige

sau

chiar 200 ml pe zi

Inflamarea ova- De 2 ori pe zi relor uretritá

Leucoree

Glomerulonefritá

Adenom de prostatá

cáte 2-3 lingurife

De 3 ori pe zi cáte 1-2 linguri, apoi cáteva picáturi local pe abdomen de 2-3 ori pe zi gi de 2 ori pe zi spáláturi locale De 2-3 ori pe zi clátire cu 50 ml gi de 2 ori oe zi cáte l-2 linsurite intem De 2 ori pe zi 3-4lingurife sau 100 ml de-a lunsul zilei De 3 ori pe zi cáte 2-3 lingurile sau chiar dublu

t79

MiháiÍá Toma Flatulenfá, meteorism Enteritá Diaree Colecist Gastritá

Colon iritabil Hemorasie

Boreliozá

De 3 ori pe zi cáte 1-3 lingurile

Zilnic 100 - 150 ml de-a lunsul zilei De 3 ori pe zi cáte 2-3 lineuri De 2-3 ori pe zi cáte 2-3 linsuri De 2 ori pe zi cáte 2-3 linsuri De 2 orilzi cáte 2-3lineuri Tamponare/sprayere páná la oorire De 1-2 ori pe zi cdte 3 linguri sau 100-

Nevralgie trige-

ml de-a lunsul zilei De l-2 ori pe zi sprayere sau tamponare gi 2-3 lineurite intem /zi De 2-3 or pe zi cáte 1-3 lingurile, gargará qi comprese pe piept. Pentru adulli páná la 3 linguri pe zi sau 100 ml de-a luneul zilei De 2-3 ori pe zi cáte I lingurá qi de 2 ori/zi comprese De 2 ori pe zi sprayere sau tamponare

meni

local

150

Mastitá Febrá

Artritá

lmunitate slábite

De 3 ori pe zi Zlingurife sau o curá de 4 sáptámáni cu 100-150 mllzi Urmári ale vac- Cát mai repede dupá vaccin de 2 ori pe cinárii sresite zi2lingurite timp de 3-4 sáptámáni Adenitá De 2-3 ori pe zi cáte 2-3 lingurife 9i de 2 oril zi tamponare/sprayere Otitá medie De 3 ori pe zi picurare in urechi Oreion De 2-3 ori pe zi cdte l-3 linsurite sau 180

Apa, miracolul vielii 50-100 ml de-a luneul zilei

Afte

De 4-5 ori pe zi clátire gurá cu 2 lingu-

rife

9i l-2 orilzi cáte 1-3 linguri{e in-

tern

De 2 ori pe zi cdte 2 linguri{e pentru clátire aooi inshitire Fibromialgie De 2 ori pe zi cáte 2 linguri,te sau 1-3 linsuri Alergii alimenta- De 2 ori pe zi cdte 1-3 lingurife. Pentru re alergii cutanate sprayere/tamponare de 3-4 orioe zi Ráu de mare, 1 data pe zi cáte 1-3 linguri{e Stomatitá

de masiná

Poliartritá cronicá

De 2 onlzi cáte 1-3 linguri sau 100-150 ml de-a lunsul zilei

Rubeolá

Insolatie

De 2 oúlzi picáturi /sprayere local qi 100 ml de-a lungul zilei De 3 ort/zi cáte 2-3linguri sau 100-150 ml de-a lungul zile|' suplimentar gargará gi sDravere in sát de cáteva oi/zi La fiecare iumátate de orá 1-3 lineurite

Varicelá

De 2 onlzi,l-3 lingurife gi de

Scarlatiná

3 oilzi

soravere sau tamoonare

Oxiuri, Asca-

rizi Gingivitá

De 2 orilzi cáteva picáturi pe anus, de 2-3 orilzi cáte 1-2 linguri sau 100 - 150 ml dea lunsul zilei De 2 onlzi cáte l-3 lingurife gi gargará cu 50 ml 181

Mihdilá Toma Dozaj Deoarece argintul coloidal distruge agenfii patogeni deja in cantitáli mici, ajunge de obicei un dozaj mai mic.

Dar in situalii de boli acute grave se recomandá dozaje mari. Este importantá qi diferenlierea intre utilizarea interná gi externá. Putem indica

-

:

- I datÁ/zi- 2 lingurile dozaje mijlocii - de 2 sau 3 ort/zi cáte 1-2 dozaje mici

lingurile

-

dozaje

mari

-

50

-

100 mUzi

Apa cu argint coloidal nu trebuie (sau rareori poate fi) amestecatá cuapá. in principiu, in cazul bolilor acute, se oblin rezultate mai bune cu cantitáfi mai mari gi mai dese.

Apa cu argint coloidal trebuie luatá neapárat intre mese (cu 20 minute inainte qi dupá ingerare nu se mánáncá gi nu se bea nimic).

La boli ale intestinului gros, solufia trebuie báutá repede. in rest este recomandat a se line 15- 20 secunde in gurá, pentru ca substanla activá sá fie preluatá de mucoasa cavitá1ii bucale. O curá pentru intestine poate fi efectuatá cu dozaj mare timp de 14 zile, apoi cantitatea poate fi redusá. Dupá 4 sáptámáni poate fi intreruptá, iar la nevoie pot fi luate substan{e pentru refacerea florei intestinale.

Apa cu argint coloidal poate fi picuratá fárá problet82

Apa, miracolul vielii me direct in ochi, nári, urechi.

Másuri

: - 1 lingurá:8-10 -I

ml apá cu Ag coloidal linguritá: 3 ml apá cu Ag coloidal

Riscuri, ümite gi efecte secundare ,,Argintul coloidal nu este incompatibil cu niciun medicament ¡i nu provoacá dureri de stomac. Conform cercetárilor din ultimi 200 de ani, nu are niciun efect secundar administrat oral sau intravenos. A fost utilizat cu reniltate extraordinare in cazui grave. Fárá a dori sá exagerez, a sosit vremea ca argintul coloidal sá fie recunoscut nu numai drept cel mai sigur, ci gi drept cel mai eficient remediu din lume." Matt Metcalf, Perception Magazine,3 l0 I 199 5 Cu toate acesteo, fiecare terapie care nu ia in consideralie aspectele mentale Si emolionale ale tratamentului nu poate duce pe termen lung decát la succese par-

¡iale. in aceastd privin!á, argintul coloidal nu este un ponaceu, care ar face asumarea responsabilitálii privind boala Si stilul de vialá de prisos. Páná acum, din practica terapeuticá nu sunt cunoscute efecte secundare. Ca primá reaclie se pot inráutáfi u¡or simptomele iniliale, datoritá luptei organismului cu agenfii patogeni, gen obosealá sau frisoane, care dispar dupá 3 zile. in canri mai grele, pacientul reaclioneazá 183

MiháiÍá Toma la inceput cu o stare de spirit schimbátoare sau senzalie uqoará de ráu. Pot apárea balonári, insá la un tratament mai lung dispar. Declan¡area de alergii la argintul din apa cu argint coloidal nu a fost observatá.

Argintul coloidal este netoxic Ai lipsit de efecte secundare u;tilizat terapeutic (pe o duratá limitatá) chiar gi administrat in cantitáli mari. in SUA s-au semn alat cazuri de argiria, colorarea pielii in gri (problemá exclusiv cosmeticá) cáteva zeci de cazuri (60 de cazurí). Dar argiria a apárut páná acum numai la persoane care au luat timp de zeci de ani compugi de argint sau solufii de argint oblinute cu aparate de electrolizá individuale, deci fárá controlul puritáfii apei gi a concentra{iei de argint coloidal. Nu se cunoaste niciun caz de argirie provocatá de apa cu arqint coloidal produsá de firme specializate si atestate.

Dupá calculele specialiqtilor gennani [7], ar putea fi depáqitá cantitatea de argint din organism dacá se iau 78 -372litri de solulie ct 25 ppm de argint coloidal. Ceea ce ar insemna cála o utilizare zikticá, de 100 ml (ceea ce e foarte mult) dintr-o solufie de 25 ppm, ceea ce corespunde \a2,25 mg zilnic, dupá 50 luni( 4 ani), s-ar atinge o concentrafie care poate dáuna omului, asta fárá a lua in considerare eliminmea. La o concentrafie de 5 ppm, ar trebui 20 de ani de administrare zilnicá a 100 ml !! Ceea ce este practic imposibil !! 184


Modalitáfi de combinare Apa cu argint coloidal poate fi folositá impreuná cu toate celelalte terapii, insá trebuie luatá in alt moment al zilei. Apa cu argint coloidal poate fi combinatá cu esenlele florale Bach, uleiuri esenliale, remedii homeopatice, suplimente alimentare naturale, medicamente, alte terapii cu apá, etc. Dacá se folosesc concomitent qi remedii homeopatice, trebuie sá fie o distan!á de 30 minute intre acestea qi apa cu argint coloidal. Dacá se folosesc extern uleiuri esen{iale, trebuie sá treacá 4 ore páná la tratamentul cu argint coloidal. tn ordine inversá sunt suflrciente 2 ore.

Apa cu argint coloidal nu trebuie diluatá, nici murdáritá cu apá puternic mineralízatá.

Másuri suplimentare nece§are Deoarece particulele se resping reciproc datoritá sarcinilor electrice de acelaqi fel, trebuie evitali orice factori care faciliteazá aglomerarea gi descárcarea 1or. De exemplu : cámpurile electrice, magnetice, tazele de luminá; ceea ce inseamná cá apa cu argint coloidal trebuie linutá la intuneric, departe de aparatele electrocasnice, gi nu in frigider.

185

Miháüd Toma

10.6.

CURA CU APÁ CU SHT]NGIT

Aga cum am descris la paragraful 3.2.13 apa cu shungit este recomandatá in tratamenful urmátoarelor

boli: hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare, gastritá, astm, anemie, boli de ficat, de rinichi, ale vezicii biliare, ale pancreasului, dispepsie, obosealá cronicá, sistem imunitar slábit, ráceli obiqnuite qi impoten{á. Existá mai multe variante de curá de apá cu shungit: Varianta

1

Se beau cel pufin 3 pahare de apá cu shungit pe zi. Aceasta se prepará astfel: la de apá filtratá sau platá

ll

pun 1009 de shungit. Avánd in vedere cá pachetul cu chipsurile de shungit are 300 g se pot folosi o datá 3 I de apála care se pun cele 300 de grame de shungit. Apa nu trebuie agitatá ci doar lásatá sá actioneze shungitul minimum 30 minute qi maximum 3 zile. inainte de a fi introduse in vasul at apá chipsurile de sungit se clátesc cu apá rece. Nu se recomandá linerea shungitului in apá mai mult de trei zile. Dupá trei zile apa se ftltreazá intr-un alt vas iar chipsurile de shungit pot fi imediat refose

losite.

Dupá o luná de utilizare chipsurile trebuie sá fie expuse l-2 ore la soare. Acliunea shungitului se manifestá timp de 6 luni dupá care chipsurile trebuie inlocuite. 186


Varianta 2 (cwa japonezá) Se bea dimineala imediat dupá spálarea pe dinli aproximativ 0,51 de apá cu shungit preparatá conform celor de la varianta 1. Nu se mánáncá qi nu se bea nimic timp de 40-60 minute. Cura trebuie {inutá cel pulin 1 iuná, dar e bine ca termenul sá fie prelungit páná la 2-3 luni. Varianta 3 Este o curá cu apá preparatá cu shungit timp de 72 ore pentru schimbarea apei deteriorate din corpul nostru. Se beau 1,5 - 2,5 llzi lará a mai consuma alte lichide. Durata curei in zile este funclie de greutatea corporalá. Exemplu: pentru o greutate de 50 kg se vor bea 751apá structuratá cu shungit, in total, ceea ce inseamná 50 de zile x 1,5 Uzi. Adicá proporfia este de 1,5 I apá cu shungit pentru fiecare Kg al corpului. Evident cá pentru o greutate a corpului de 80 kg va trebui sa bem 120 | apá cu shungit

in 60 de zlle, dacábem2Uzi.

in timpul acestei cure sá nu se mai consume alte lichide chiar dacá márim carfiitatea zllnicá de apá cu shungit páná1a2,51. Curele de apá cu shungit nu au contraindicafii qi nu se cunosc reacfii adverse. Se recomandá ca

187

Miháüá Toma

Capitolul l

l

RECOMANDÁRI DE FINAL

L Prin tot ceea ce face[i, RESPECTAJI APA. Nu poluali ráurile qi lacurile, nu aruncali resturi de niciun fel in ape, luali atitudine cánd vede{i semenii fácánd asa ceva, faceli economie la apa menaje-

ta! 2.

Cát de des aveli ocazia plantali pomi qi copaci gi

participali

la acliuni de impádurire. Pentru cá

pÁOUnfe

este cea care ajutá decisiv la formarea

izvoarelor cu apá vie. _). incercali sá nu mai be{i apá de la robinet. Si nici s-o folosiji la máncare, ceaiuri, cafea. 4. incercali sá folosili detergenfii BIO. Pe pia!á se gásesc ,,nucile de sápun" un produs 100% de origine vegetalá, de fapt fructele arborelui Sapindus Mukorossi ) care creqte liber intr-o zona nepoluatá din India, la poalele munlilor Himalaya. Acest produs are qi acliune antifungicá qi antimicrobianá, este hipoalergenic gi este 100% biodegradabil qi nepoluant. Mai mult este gi mai ieftin de 2- 3 ori a

188

Apa, miracolul vielii decát detergenlii sintetici.

5. 6.

Procurali-vá un filtru cát mai performant qi folosili apa filtratá atát pentru terapie cát gi pentru báut qi gátit. in func1ie de banii de care dispunefi gi de scopurile pe care le ave{i, e bine sá vá procurati un ionizator sau un activator de apá, pentru a avea apá vie, al-

7.

caliná gi hexagonalá tot timpul. Folosifi vase de sticlá sau lut pentru apá. §i in másura posibilitalilor procurafi-vá un dispozitiv de in-

formare sau structurare a apei din cele prezentate la capitolul7.4. 8. Puneli etichetá cu : ,,IUBIRE §I RECUNO§TINTÁ" pt sticla cu apá, cu scrisul spre interior. 9. Spunefi,,MULTUMESC" apei inainte de-a o bea. 10. Spunefi rugáciunea ,,TATAL NOSTRU" inainte de masá qi faceli semnul crucii asupra máncárii. 11. Puteli folosi apá sfinfitá, o cegcu{á la l0 - 15 litri de apá alcaliná filtratá sau platá, pentru a modifica structura apei. 12. Dacá sunteli bolnavi sau dacá vre{i sá vá menJinefi sánátatea, adoptali un stil de viafá sánátos cu migcare multá, apá fifratá vie 1,5 - 2 llzi, regim alimentar echilibrat, cu multe legume qi fructe proaspete (80% alimente alcaline, 20oA alimente acide), relaxare, practicali IUBIREA qi IERTAREA.

13. Fili deschiqi la spirit gi nu refuzali nicio informalie 189

MiháiÍá Toma sau terapie care :v-ar putea

fi

de folos. Folosi{i-vá discernámántul qi ascultali-vá atát inima cát qi rafiunea. Asumafi-vá responsabilitatea pentru tot ceea ce facefi qi gándifi.

Nu uitafi cá APA este condi{ia esenlialá a viefii, de existenla ¡i de calitatea ei depinzánd existenla OMENIRII. Sá protejám prin toate mijloacele apa existentá pe TERRA. noi oamenii suntem un NTREG, cu luminá qi intuneric, cu bine qi ráu, cu bucurie gi suferin!á, iar 70Yo din noi este APÁ. Sá ne aducem aminte cá

Pentru a

fi

sánátoqi trebuie sá ne RESPECTÁM pe

NOI ÍN§INE qi PC CEILALTI.

Sá

RESPECTÁM APA

(nu-i aqa, suntem 70% ltL} Sá ne asumám RESPONSABILITATEA propriei VIETI, a propriei SÁNÁfÁ1I ¡i implicit a propriei FERICIRI. uitám cá am venit pe Pámánt pentru a ne inváfa propriile lecfii de via!á, necesare pentru evolufia noastrá spiritualá. Sá nu

Sá nu cáutám

vinovafi iN efenA noastrá pentru

toate problemele qi suferinfele noastre. 190


Sá ne aducem aminte cá cele mai puternice medicamente sunt IUBIREA, IERTAREA gi DÁRUIREA

NECONDITIONATÁ ( qi APA gtie acest lucru)! Sá-I mulfumim lui Dumnezeu pentru fiecare zi pe care o primim, pentru lumina, aerul gi apa pe care ni le dáruiegte necondilionat, pentru frumusefile naturii create

de El, pentru bucuriile, pentru dar al

LIBERTÁIII

VIATA qi pentru marele

de a ALEGE.

Agadar, dragii mei, ALEGETI SÁ FITI FERICITI,

ECHTLTBRATT, SÁNÁrOgr, ALEGETT

ror

cE

vÁ

iNcoNroARÁ §I pE

SÁ ruer1r

vol

IN§IVÁ, ALEGETI sá vá IERTAJI pentru toate greqelile 9i fricile voastre, ALEGETI s¿ DÁRUIJI cát mai mult ñrá a agtepta sá

primi{i nici mácar Recunogtin!á.

RESPECTATI-VÁ pe voi PECTATI APA !

Cu IUBIRE

.

191

qi pe

CEILALTI qi RES-

MiháiÍá Toma

BIBLIOGRAFIE

1.

ANTON, Speranfa, Incursiune in medicina naturistd, Editura Polirom, Iaqi, 2001 2. BEJU, Angela Elena, Echilibrare nsturald optimald, Anatecor Arad, 2007 3. Bársan Lidia, Mic manual de trezire interioard, Editura Angel Therapy, Bucuregti 2005

4.

Bársan Lidia, Tu Si puterea ta interioard, Editura Angel Therapy, Bucureqti 2006 5. BRAGG, Paul C., Postul un miracol, 6. Callum Coats, Vrdjitorul apeirE,ditura Excalibur, Bucureqti, 2009 7. Cousens Gabriel, David Wagner, Energia tahionicd, Editura For You, Bucuregti 2009

8.

CHIRILÁ, Pavel, Alimentafia echiti-

bratd a omului sdndtos, Editura Nafional Bucureqti,2008

9. EMOTO, Masaru, Miracolul apei, Editura Adevár Divin, Bragov 10. EMOTO, Masaru, Adevdrata putere a t92


apei,Editura Adevár Diün Bragov 11. Lynne Mc Taggart, Cámpul, Editura Adevár Diün, Braqov, 2009 12. Yon HOST, Walter, KÜHN, Werner, Kolloidal Silber aus Medizin, das gesunde Antibiotikum, AT Verlag, 2005 13. Miháitá Toma, Dezintoxicareatizicd Si psihicd, Editura Dharana, Bucureqti ,2009 14. NENITESCU, Costin, Chimia Generalá, Editura didacticá gi pedagogicá, Bucureqti, 1978 15. SA¡IDA, §tefan, DUMITRACHE, Raluca, POPA, Valeriu, Ddruim lumind Si iubire, Tip. Everest 2001, Bucuregti 2007 16. STÁNCIULESCU, Traian, MANU, Daniela, Fundamentele biofotonicii, Editura Performantica, Iagi, 2002 Articole: GIURGIU, Eugen, Cura cu apd, Formula AS nr. 826t2008

Periodice: Compendiu Conferin!á ANATECOR, Arad sept. 2007

Formula AS - nr. 533/2002;66312005; 666/2005; 688/2005; 76412007 ; 82612008. r93

Miháiló Toma

Nutrition & Health - nr. 1, An XII, Cali News, 2007

Conferinfe:

Qx World Conference - Budapesta 17 -20 oct. 2008

194


Cuprins

Mulqumiri Cuvánt inainte Capitolul l APA, MIRACOLUL Capitolul?

.................5 ..........7

VIETII

....................14

CALTTATTLE §r PARAMETRTT APEr.. .....................24 Indicele acido-bazic-pH............................30 Potenfialul de oxido - reducere (POR) .......31 Tensiunea superficialá (TS ) ......... ..............32 2.4. Conductibilitateaelectricásaurezistenta

2.1. 2.2. 2.3. apei

JJ

195

MiháiÍá Torua

3.2.7

PI......

Apa .........50 3.2.8. Apa hexagonalá......... .........54 3.2.9. Apa sárácitá in deuteriu.............. ..........57 3.2.10. Apa cu Argint ......60 3.2.11. Apa cu Aur Coloidal .............. ..............72 3.2.12. Apa imbogá[itá cu calciu de coral : .................73 3.2.13. Apa cu SHT .............75

Coloidal

coRAL-MrNE

NGIT

Capitolul4 ECHILIBRUL ACIDO-B AZIC. ROLUL CALCruLU N ORGANISM ............. .........7 g Importanfa

calciului....

Capitolul5 HTDRATARE §r

DESHTDRATARE

..........83

........86

Capitolul 6 ALIMENTE ALCALINIZANTE-§ I-ALIMENTE

ACIDIFIANTE............. ............93 6.1. Alimente care duc la aparifiaunui mediu puternic alcalin - pH : 8,5 - 9....... .........97 6.2. Alimente moderat alcaline ........97 6.3. Alimente ugor alcaline, pH neutru...............98 6.4. Alimente putemic acide - pH : 5,0 - 5,5....98 6.5. Alimente moderat acide - pH: 6,0 - 6,5 .....99 6.6. Alimente ugor acide - pH neutru 7,0...........99

Capitolul T ApA - PLTNTEA iNrnB CER §r pÁrrtÁNr...........101

7.L. Memoria apei........... ................101 7.2. Apa - componentá a sistemului de laseri biologici... .........108 7.3. Apa - Oglinda Sufletului .......114 7.4. Ape informate qi structurate ....124 7.4.I. Apa informatá prin biorezonantá........I24 7.4.2. Apa structuratácuADR-4..................126 t96


Tahionizatá

7.4.3. 7

...............127 Apa Irvoare támáduitoare ... ...... .. .... ... . .. .. .. . 1 3 1

.4.4.

CAPITOLUL

8

APA _ FIINTÁ VIE. APA §I CORPUL

EMOTrONAL............ 8.1. Apa - Fiinfá vie............ 8.2. Apa gi corpul emofional

Capitolul

............136 ...........136 ..........143

9

SISTEME DE FILTRARE §I TRATARE A APEI .............147 PENTRU UZ .......149 Filtrul AQUATOR Filtrul MULTISTADIC........ ...150 ..................153 Filtrul Ionizatorul de apá PUREPRO JA- 103 ....153 Ionizator JP109 .....155 Activatorul de apá AQUARION...............156 Optimizatorul de apá PI - MAG...............159 Dispozitivul GAV (Generatorul de apá vie)

FAMILrAL........... PLUS

9.1. 9.2. 9.3. 9.4. 9.5. 9.6. 9.7. 9.8.

SANTEVIA

ORION.....

160

Capitolul

10

ApÁ...

.............163 TERAPTI CU Curá interná cu 4 pahare I 2i...................163 Cura cu apá- varianhchinezeascá........I66 Cura cu apá cu MICROHIDRINÁ §I ......168 Cura cu apá sárácitá in Deuteriu ............174 Cura cu apá cu ARGINT COLOIDAL ..176 ...186 Cura cu apá cu

10.1. 10.2. 10.3. ALKA-MrNE............... 10.4. 10.5. 10.6. SHUNGIT lt Capitolul ...............188 RECOMANDARI DE FINAL .......192 BrBLrOGRAFIE............. t97

Apa, Miracolul Vietii

Recommend Documents