Părţi din Cartea
Partea I. Universul Central şi Supraunversuriles
Sponsorizat de un Corp din Uversa de Personalităţi ale Superuniversului
acţionînd prin autoritatea Celor Vechi de Zile din Orvonton.
Partea a II a. Universul local
Prezentat de u
o carte bunaFull description
Ideologia lui Muammar Al Qadhafi
cartea sucurilor
Dan Mihailescu- Cartea SimturilorFull description
Full description
Cartonase Broasca - Ciclul Vietii
abundentaFull description
Cartea VCA - examen de protectia muncii pentru angajare de muncitori calificati in : Germania , Olanda , Belgia , Norvegia , Suiedia , AngliaFull description
j
Full description
CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti Introducere In 1934 Krishnamurti a spus “De ce doriti sa studiati cartile in loc sa studiati viata? Descopera ceea ce este adevarat si ceea ce este fals in mediul tau apropiat cu toate presiunile si cruzimile sale, si atunci vei su!liniat ca" aceasta Carte a Vietii este mereu in schim!are" schim!are" cu un descoperi adevarul”. In mod repetat el a su!liniat dinami dinamism sm care care nu poate poate #eni #eni din din $andi $andire" re" este este sin$u sin$ura ra lectur lectura a de #aloar #aloare" e" toate toate celela celelalte lte %iind %iind doar doar in%ormatii pasi#e" la mana a doua. doua . “Istoria “Istoria omenirii omenirii este in voi, vasta experienta, experienta, temerile, temerile, anxietatile anxietatile,, durerea, placerea si toata credinta omului acumulata si inradacinata pe parcursul mileniilor. Tu esti aceasta carte”. Aceasta carte" Cartea Vietii - Meditatii zilnice cu ris!namurti " este aran&ata oarecum in ordinea in care Krishnamurti si'a dez#oltat discursul de'a lun$ul timpului( Inspirata de credinta lui Krishnamurti ca ade#arul se $aseste prin intermediul #ietii" Cartea Vietii prezinta 3)* de meditatii" de zi cu zi" dez#oltate tematic pe sapte zile" structurata ca un calendar pe tot anul( +rezinta %ra$mente din discursurile" scrierile si dialo$urile pu!licate sau inedite din perioada anilor 1933 – 19),( +entru toti cei care pretuiesc intelepciunea intelepciunea acestui e-traordinar in#atator spiritual" spiritual" ca si pentru cei care il descopera pe Krishnamurti acum" pentru prima data – Cartea Vietii" este o colectie de in#ataturi pro%unde" o comoara pentru %iecare zi( “"scultarea sau citirea cu#etarilor sale te vor pune fata in fata cu tine insuti si cu lumea, cu o prospetime uimitoare, in fiecare f iecare dimineata”. "nne Morro$ %ind&er#! “'rietene, nu incerca sa afli cine sunt( sunt( nu vei sti niciodata. niciodata. )u nu vreau vreau sa accepti accepti nimic din din ce spun, spun, eu nu vreau nimic de la niciunul dintre voi. *u imi doresc popularitatea, nu vreau sa fiu flatat sau sa ma urmati. +iindca sunt asa de indra#ostit de viata, nu imi doresc nimic. "ceste intre&ari nu au importanta, ceea ce are importanta este faptul ca va supuneti si permiteti ca udecata voastra sa fie pervertita de autoritati. udecata voastra, mintea, afectiunea si viata va sunt murdarite de lucruri care nu au valoare si aici se afla tristetea. Tre&uie Tre&uie sa intele#i semnificatia semnificatia intre#ii intre#ii vieti, nu nu doar o mica mica parte din din ea. Din Din acest motiv este necesar necesar sa citesti, din acest motiv tre&uie sa privesti cerul, din acest motiv tre&uie sa canti si sa dansezi, sa scrii poeme, sa suferi si si sa intele#i, intele#i, toate acestea la un loc loc inseamna viata.” viata.” . ris!namurti . minte #asta si inocenta Ade#arul este ade#aratul /umnezeu" /umnezeul real" nu cel care l'a creat pe om mincinos" distru$ator" distru$ator" mic" super%icial" in$ust( Este ne#oie de o minte sanatoasa pentru intele$erea ade#arului" este ne#oie de o minte cuprinzatoare dar nu plina de cunostinte" ci o minte inocenta" pe care nu e-ista nici o impre$nare de e-perienta" e-perienta" o minte care este li!era de timp( 0eii in#entati pentru propriul con%ort accepta tortura ei accepta o minte care de#ine monotona" plictisita" care nu cauta ade#arul( Acesta #rea o %iinta totala" completa" umana" a carei inima este plina" cuprinzatoare" clara" capa!ila de sentimente intense" capa!ila de a #edea %rumus %rumusete etea a unui unui copac" copac" zam!e zam!etul tul unui unui copil copil si a$onia a$onia unei %emei %emei care care nu a a#ut a#ut nicio niciodat data a o masa masa indestulatoare( Tre!uie Tre!uie sa ai acest acest sentiment sentiment e-traordinar e-traordinar"" aceasta aceasta sensi!ilitate la toate toate %ata de animale" %ata de de pisica" pisica" care se plim!a pe acoperis" %ata de mizerie" mizeria din %iintele umane a%late in saracie" in disperare( Tre!uie sa %ii sensi!il – o sensi!ilitate intensa" dar nu intr'o directie particulara" nu o emotie care #ine si pleaca" dar care tre!uie sa %ie resimtita cu tot trupul tau" cu ochii" cu urechile" prin ner#ii tai" prin intermediul $lasului tau( Tre!uie sa %ii sensi!il complet tot timpul( /aca nu esti in totalitate sensi!il" nu e-ista nici o inteli$enta( inteli$enta( Inteli$enta #ine cu sensi!ilitatea si o!ser#area( o!ser#area( Ce rol are emotia in #iata2 Cum apar emotiile in %iinta2 oarte simplu( Ele #in in %iinta prin stimuli" prin intermediul cailor ner#oase( Ma intepi cu un ac" eu tip" ma %latezi si sunt incantat" ma insulti si nu'mi place( +rin simturi emotiile patrund in %iinta noastra( i de cele mai multe ori %unctionam prin intermediul emotiilor de placere" in mod e#ident" domnule( Iti place sa %ii recunoscut ca hindus( Apoi sa apartii unui $rup" unei comunitati" unei traditii #echi si care sa #a placa" cu 5ita" 6panishadele 6panishadele si #echile traditii( i musulmanilor le plac toate acestea" si asa mai 1
departe( Emotiile au patruns in %iinta noastra prin stimuli din mediul incon&urator si asa mai departe( Este destul de e#ident( Ce rol au emotiile emotiile in #iata2 #iata2 Este #iata #iata emotie2 emotie2 Ati Ati inteles2 Este dra$ostea dra$ostea placere2 placere2 Este dorinta dorinta iu!ire2 iu!ire2 In cazul in care emotia este iu!ire" acolo este ce#a care se schim!a tot timpul( Ade#arat2 Ade#arat2 7u stii asta2 8 /eci" tre!uie tre!uie sa realizezi realizezi ca emotiile" emotiile" sentimentele" entuziasmul" entuziasmul" senzatia senzatia de a %i !un" !un" si toate celelalte" celelalte" nu au nimic de'a %ace cu iu!irea ade#arata" cu compasiunea( compasiunea( Toate Toate sentimentele" emotiile" au de'a %ace cu $andirea" si prin urmare conduc la placere si durere( Iu!irea nu are nici durere" nici intristare deoarece ea nu este rezultatul placerii sau al dorintei( Inteli$enta sentimentelor sentimentelor +rimul lucru de %acut ' daca as putea su$era ' este sa a%lam de ce $andim intr'un anumit %el si de ce simtim intr'un anumit mod( 7u incercati sa modi%icati" nu inceracati sa analizati $andurile si emotiile #oastre" de#eniti doar constienti de $andurile care #a orienteaza intr'o anumita directie si #a moti#eaza sa actionati( /esi puteti descoperi moti#ul prin analiza" desi ati putea descoperi cate ce#a prin analiza" aceasta nu #a %i realitatea realitatea #a %i doar atunci cand sunteti intens constienti in clipa prezenta a mani%estarii $andului si emotiei tale" atunci #ei o!ser#a e-traordinara lor su!tilitate si %inetea ra%inamentului lor( Atata timp cat a#eti un tre!uie: si un nu tre!uie:" datorita acestei constran$eri nu #eti putea descoperi cat de usor #a puteti pierde in $andire si emotie( Iar eu sunt si$ur ca ati primit prin educatie acest tre!uie: si nu tre!uie: si prin urmare ati distorsionat $andirea si sentimentul( Ati %ost le$at si schilodit de sisteme" metode" de catre pro%esorii #ostri( /eci renuntati la tre!uie: si nu tre!uie:( Acest lucru nu inseamna imoralitate" ci a de#eni constienti de o minte care spune eu tre!uie: si eu nu tre!uie:( Ca o %loare care in%loreste intr'o dimineata" ast%el se intampla si cu inteli$enta inteli$enta ' este acolo" %unctioneaza" realizand intele$erea( intele$erea( Intelect #s( inteli$enta inteli$enta /ez#oltarea intelectului intelectului nu duce la la inteli$enta( inteli$enta( Mai Mai de$ra!a" de$ra!a" inteli$enta inteli$enta apare apare cand cand %iinta %iinta actioneaza actioneaza in in per%ecta per%ecta armonie" armonie" atat intelect intelectual ual cat si emotional emotional(( Este o mare di%erenta di%erenta intre intre intelect intelect si inteli$en inteli$enta( ta( Intelectul este doar $andire si %unctioneaza independent de emotie( Atunci cand intelectul este antrenat in orice directie particulara" independent de emotie" poate de#eni un intelect mare" dar lipsit de inteli$enta" pentru ca inteli$enta este capacitatea inerenta de a simti si a rationa in inteli$enta am!ele calitati sunt deopotri#a prezente" intens si armonios( armonios( (((/aca sunteti sunteti condusi condusi de emotii in in a%aceri" a%aceri" #a spun" a%acerile a%acerile nu nu pot %i !ine !ine si onest $estionate( $estionate( /eci #eti a#ea mintea impartita in compartimente( compartimente( Intr'un compartiment compartiment #a #eti mentine interesul reli$ios" in altul emotiile" iar intr'un al treilea interesul pentru a%acerea #oastra" care nu are nimic de'a %ace cu intelectul si #iata emotionala( Mintea orientata catre a%aceri trateaza #iata doar ca un mi&loc de a o!tine !ani pentru a trai( /eci" aceasta e-istenta haotica" aceasta di#izare a #ietii tale continua( /esi #'ati condus a%acerile cu inteli$enta" inteli$enta" adica emotiile si $andurile dumnea#oastra au actionat armonios" a%acerea ar putea totusi esua( Este o pro!a!ilitate( i pro!a!il #eti simti cu ade#arat a!surditatea" cruzimea si e-ploatarea care sunt implicate in acest mod de #iata( +ana cand nu #eti a!orda intrea$a #iata cu inteli$enta" inteli$enta" si nu doar cu intelectul" nici un sistem din lume nu #a sal#a omul de la truda neincetata pentru casti$area e-istentei( entimentele si emotiile produc cruzime +ute +utem m #ede #edea a ca nici nici o emot emotie ie si nici nici un senti sentime ment nt nu isi isi au locu locull atun atunci ci cand cand e-is e-ista ta iu!ir iu!ire( e( entimentalismele entimentalismele si emotiile sunt doar reactii la ceea ce ne place sau ne displace( Imi place de tine si sunt %oarte entuziasmat( Imi place acest loc" o" este minunat" si toate celelalte" ceea ce implica %aptul ca altce#a nu'mi place" si asa mai departe( Ast%el" sentimentul sentimentul si emotia produc cruzimea( Ati Ati remarcat #reodata asta2 Identi%icarea cu acea carpa numita drapel national este un %actor emotional si sentimental pentru care sunteti dispusi sa'i omorati pe altii" si care se numeste dra$oste de tara" iu!irea aproapelui(((2 +utem #edea ca in cazul in care sentimentele si emotiile ne coplesesc" iu!irea nu e-ista( unt doar emotii si sentimente care produc cruzime" placere si neplacere( i se poate #edea" deasemenea" ca atunci cand e-ista $elozie" nu este iu!ire" in mod e#ident( unt in#idios ca a#eti o pozitie mai !una" locuri de munca mai !une" case mai !une" sunteti mai %rumos" mai inteli$ent" si eu sunt $elos pe #oi( Eu nu spun" de %apt" ca sunt $elos" dar #oi concura cu #oi" este o %orma de $elozie" de in#idie( /eci" in#idia in#idia si $elozia nu sunt iu!ire" inlaturati'le eu nu #a spun sa le inlaturati si in acelasi timp sa continuati sa %iti in#idiosi – inlaturati'le precum ploaia spala pra%ul adunat de mai multe zile pe o %runza doar indepartati'le(
2
Tre!uie sa murim %ata de toate emotiile noastre Ce intele$em prin emotie2 Este o senzatie" o reactie" un raspuns al simturilor2 6ra" de#otamentul" sentimentul de iu!ire sau de simpatie pentru pentru ceilalti – toate acestea sunt emotii( 6nele" 6nele" cum ar %i iu!irea si simpatia" sunt poziti#e" in timp ce altele" cum ar %i ura" sunt ne$ati#e si #rem sa scapam de ele( /ra$ostea este opusul urii2 Iar dra$ostea este o emotie" o senzatie" un sentiment care este trecut prin memorie2 (((/e (((/eci" ci" ce intele intele$e $em m prin prin iu!ire iu!ire2 2 /esi$ /esi$ur ur iu!ire iu!irea a nu este memorie memorie(( Acea Aceasta sta este %oarte %oarte di%ic di%icilil sa intele$em deoarece" pentru ma&oritatea dintre noi" iu!irea este memorie( Cand spui ca iti iu!esti sotia sau sotul" ce intele$i prin asta2 Iu!esti ceea ce'ti produce placere2 Iu!esti ceea ce ai identi%icat la tine si ai recunoscut in celalalt ca apartinand tie2 Te ro$" astea sunt %apte" nu am in#entat nimic" nu te uita asa in$rozit; (((Aceasta este ima$inea care ne place" sau credem ca ne place" place" sim!olul sotia mea: mea: sau sotul sotul meu:" nu #iata reala a indi#idului( indi#idului( 7u'mi cunosc sotia sau sotul deloc( i nu #oi putea niciodata cunoaste aceasta persoana atata timp cat cunoasterea inseamna recunoastere( Recunoasterea se !azeaza pe memorie – memoria placerii si a durerii" memoria lucrurilor traite" chinurile indelun$ate" lucrurile pe care le posedam si de care ne'am atasat( Cum pot iu!i atunci cand e-ista %rica" tristete" sin$uratate" um!ra disperarii2 Cum poate iu!i omul am!itios2 i suntem cu totii %oarte am!itiosi" insa cinstiti( /eci" pentru pentru a a%la a%la cu ade#arat ade#arat ce este este dra$ostea" tre!uie sa murim %ata de trecut" %ata %ata de toate emotiile noastre !une si rele – moarte %ara e%ort" asa cum am renunta la ce#a otra#itor" otra#itor" pentru ca stim( Tre!uie sa a#em sentimente minunate In lumea moderna unde e-ista e-ista atat de multe pro!leme" ne este usor sa pierdem sentimentele minunate( Intele$ prin cu#antul sentiment nu senzatia" nu emoti#itatea" nu doar e-citarea" ci acea calitate a perceptiei" calitatea audierii" calitatea ascultarii" calitatea emotiei" o pasare cantand intr'un copac" miscarea unei %runze in lumina soarelui( +entru a simti acestea cu intensitate" pro%und" penetrant" este %oarte di%icil pentru cei mai multi dintre noi" deoarece a#em atat de multe pro!leme( e pare ca orice atin$em se trans%orma intr'o pro!lema si" aparent" nu e-ista ninci un s%arsit al pro!lemelor omului" care pare a %i cu totul incapa!il sa le rezol#e pentru ca" cu cat e-ista mai multe pro!leme" cu atat de#ine mai incapa!il sa perceapa sentimentele( Intele$ Intele$ prin a simti: simti: aprecier aprecierea ea unei ramuri ramuri apleca aplecate" te" mizeria" mizeria" noroiul noroiul de pe drum" drum" sa %ii sensi!il sensi!il la durerea celuilalt" celuilalt" sa %ii intr'o stare de e-taz atunci cand #ezi un apus de soare( Acestea Acestea nu sunt sentimente" acestea acestea nu sunt simple emotii( Emotia si sentimentu sentimentull sau sentimen sentimentali talismul smul"" la randul randul sau" cruzimea" cruzimea" acestea pot %i utilizate de catre societate" si atunci cand nu e-ista sentiment" senzatie" de#enim scla# pentru societate( /ar tre!uie sa a#em sentimente minunate( entimentul %rumusetii" sentimentul cu#antului" tacerea dintre doua cu#inte si ascultarea unui sunet clar – toate acestea $enereaza sentimente( i tre!uie sa a#em sentimente puternice" deoarece numai aceste sentimente %ac mintea e-trem de sensi!ila( .!ser#atia %ara $andire 7u e-ista e-ista nici un sentiment %ara $andire" iar iar in spatele spatele $andirii $andirii este placerea placerea asa ca aceste lucruri mer$ impreuna placere" cu#ant" $and" sentiment" ele nu sunt separate( .!ser#atia %ara $andire" %ara simtire" %ara cu#ant este ener$ie( Ener$ia este disipata de cu#ant" asociere" $andire" placere si de timp" prin urmare acolo nu e-ista ener$ie( Totalitatea sentimentelor Ce este sentimentul2 entimentul este ca si si $andirea( $andirea( entimentul este o senzatie( senzatie( Vad Vad o %loare si am o reactie de raspuns %ata de aceasta imi place sau nu'mi place( +lacerea sau neplacerea sunt dictate de $andire" iar $andul este raspunsul de %ond al memoriei( /eci" eu spun :Imi place aceasta %loare: sau 7u' mi place aceasta %loare:" Imi place acest sentiment: sau 7u'mi place acest sentiment:((( /eci iu!irea este le$ata de sentiment2 entimentul este senzatie" in mod e#ident" senzatia de placere si de neplacere" de !ine si de rau" de placut la $ust si toate celelalte( Aceasta senzatie are #reo le$atura cu iu!irea2 Ai #azut pe strada ta modul de #iata al oamenilor" %elul in care locuiesc" cum #or!esc2 i ai o!ser#at toti s%intii pe care ii adora2 +entru ei pasiunea este se- si prin urmare ei nea$a pasiunea" prin urmare ei nea$a %rumusetea – nea$a in sensul de a le respin$e( /eci ai respins senzatia de iu!ire deoarece ai spus enzatiile ma %ac prizonier" #oi %i un scla# al dorintelor se-uale – tre!uie sa le inlatur:( +rin urmare ati %acut din se- o imensa pro!lema( Cand #'ati inteles sentimentele complet" nu partial" atunci cand ati inteles cu ade#arat ansam!lul sentimentelor" atunci #eti sti ce este iu!irea( Atunci cand poti #edea %rumusetea unui
3
copac" cand poti #edea %rumusetea unui zam!et" cand poti #edea apusul de soare la mar$inea orasului ' sa #ezi in totalitate – atunci #ei sti ce este iu!irea( a nu numim sentimental Cand o!ser#am un sentiment" acel sentiment are o %inalitate( /ar chiar daca sentimentul are o %inalitate" daca e-ista un o!ser#ator" un cenzor" un $anditor care ramane ina%ara sentimentului" atunci inca e-ista contradictie( /eci" este %oarte important sa intele$em cum analizam un sentiment(
multime( +rin urmare esti mult mai alert" mult mai dispus sa o!ser#i" capa!il sa intele$i mai mult ai un sentiment pro%und de iu!ire si compasiune dar daca ii tratati pe toti ca pe o multime" aceasta este contrariul( /aca nu etichetezi" tre!uie sa o!ser#i %iecare sentiment asa cum apare( Atunci cand etichetezi" sentimentul este di%erit de eticheta2 au eticheta trezeste sentimentul2 /aca nu numesc un sentiment" adica in cazul in care $andirea nu %unctioneaza pur si simplu cu cu#inte" sau daca nu $andesc in cu#inte" ima$ini sau sim!oluri ' ceea ce ma&oritatea o %acem – atunci ce se intampla2 /esi$ur atunci mintea nu este altce#a decat un o!ser#ator( Cand mintea nu $andeste in sim!oluri" ima$ini" nu e-ista nici un $anditor separat de $andire" care este cu#antul( Atunci mintea este linistita" nu'i asa2 7u a de#enit linistita" este linistita( Cand mintea este cu ade#arat linistita" atunci emotiile care apar pot %i a!ordate imediat( /oar cand dam nume sentimentelor" prin aceasta le intarim ast%el incat sentimentele au continuitate acestea sunt stocate intr'un centru" din care #om da ulterior etichete" %ie pentru a le intari" %ie pentru a le comunica( Mentineti un sentiment si o!ser#ati ce se intampla 7iciodata nu mentinem un sentiment pur si simplu" ci intotdeauna il in#aluim in accesoriile cu#intelor( Cu#antul il denatureaza $andirea tumultoasa din &urul lui il um!reste" il copleseste cu temeri uriase si dorinte arzatoare( 7iciodata nu #om putea permanentiza un sentiment si nimic altce#a ura" sau cu acel sentiment straniu de %rumusete( Cand apare sentimentul de ura" #a spun cat de rau este e-ista constran$ere" lupta pentru a o depasi" crize" tul!urari de $andire despre aceasta8 Incercati sa mentineti sentimentul de ura" sentimentul de in#idie" $elozie" #eninul am!itiei caci la urma urmei asta este ce ai in #iata zilnica" desi ti'ai putea dori sa traiesti in iu!ire sau cu cu#antul dra$oste:( Atunci cand a#eti sentimentul de ura sau dorinta de a rani pe cine#a cu un $est sau cu un cu#ant" o!ser#ati daca puteti pastra acel sentiment( +uteti2 Ati incercat #reodata2 Incercati sa mentineti un sentiment si o!ser#ati ce se intampla( Veti constata ca este uimitor de $reu( Mintea ta nu #a lasa acest sentiment sin$ur" ea #ine in $ra!a cu amintirile sale" asociatiile sale" cu propria ei #ointa cu recomandarile si pala#ra$eala ei #esnica( /eschide o scoica( Cand te uiti la perla din ea te poti minuna de %rumusetea si delicatetea sa %ara a spune cat de %rumoasa este" sau cine a %acut'o2 . poti o!ser#a %ara miscarea mintii2 /aca #ei putea" #ei descoperi un lucru e-traordinar" o miscare ina%ara timpului" o prima#ara eterna( Intele$erea cu#intelor 7u stiu daca #'ati $andit #reodata sau ati patruns in acest proces de #er!alizare" creator de nume( /aca ati %acut asta" este intr'ade#ar cel mai uimitor lucru" %oarte interesant si stimulati#( Cand dam un nume pentru tot ce e-perimentam" #edem sau simtim" cu#antul de#ine e-traordinar de important" iar cu#antul este timpul( Timpul este spatiu" iar cu#antul este centrul acestuia( Toata $andirea este #er!alizare" $andire in cu#inte( i poate mintea sa %ie li!era de cu#ant2 7u intre!a cum sa %iu eu pentru a %i li!er2:( Asta nu are nici un sens( Insa intrea!a'te sin$ur" si #ei #edea ca esti scla# al cu#intelor si sa!loanelor" cum ar %i India" 5ita" comunist" crestin" rus" american" en$lez" casta de &os" casta de sus( Cu#antul iu!ire" cu#antul lui /umnezeu" cu#antul meditatie – ce semni%icatie e-traordinara au cu#intele acestea si cat de slu$arnici suntem %ata de ele2 Memoria incetoseaza perceptia peculezi" sau e-perimentezi cu ade#arat si mer$em impreuna inainte2 7u stii ce este o minte reli$ioasa" nu2 /in ce ai spus tu nu stii ce inseamna" poti percepe doar o %rantura sau o anumita perspecti#a din ea" asa cum #ezi cerul senin" al!astru" minunat" printre nori dar in momentul cand percepi al!astrul cerului" ai o amintire despre el" #rei mai mult de atat si te pierzi in memorie mai mult" doresti sa stochezi cu#antul ca pe o e-perienta" si te pierzi si mai mult in memorie( Cu#intele creaza limitari E-ista $andire %ara cu#ant2 Cand mintea nu este a$lomerata cu cu#inte" $andirea nu este $andirea pe care o stim" ci este o acti#itate %ara cu#ant" %ara sim!ol prin urmare nu are nici o %rontiera – cu#antul =#er!alizarea> este %rontiera( Cu#antul creaza limitarea" %rontiera" si o minte care nu %unctioneaza prin cu#inte" nu are nici o limitare" nu are %rontiere" nu are nici o constran$ere8 Ale$eti cu#antul iu!ire si #edeti ce trezeste in #oi" o!ser#ati' #a in momentul in care am mentionat acest cu#ant ati inceput sa zam!iti si ati de#enit atenti" ati simtit ce#a( /eci cu#antul iu!ire trezeste tot %elul de idei" din toate cate$oriile carnale" spirituale" pro%ane" in%inite
5
si tot restul( Insa a%lati ce este iu!irea( /esi$ur" domnilor" pentru a a%la ce este iu!irea" mintea tre!uie sa %ie li!era de acest cu#ant si de toata semni%icatia acestui cu#ant( Mer$eti dincolo de cu#inte +entru a ne intele$e unii pe altii" cred ca este necesar ca noi sa nu %im prinsi in cu#inte" deoarece un cu#ant ca /umnezeu" de e-emplu" poate a#ea o semni%icatie deose!ita pentru tine" in timp ce pentru mine ar putea a#ea o semni%icatie total di%erita" sau nu intrea$a semni%icatie( /eci este aproape imposi!il sa comunicam unul cu altul" cu e-ceptia cazului cand amandoi a#em intentia de a intele$e si a mer$e dincolo de cu#inte(
6
Ade#arul su!til A#eti o stra%ul$erare de intele$ere" acea e-traordinara rapiditate de intuitie atunci cand mintea este %oarte tacuta" atunci cand $andirea este a!senta" atunci cand mintea nu este impo#arata de propriul z$omot( /eci" intele$erea oricarui lucru" a unei ima$ini de arta moderna" copilul sau sotia" aproapele tau" sau a intele$e ade#arul care este in toate lucrurile" poate #eni numai atunci cand mintea este %oarte linistita( /ar linistea nu poate %i culti#ata pentru ca in cazul in care #ei culti#a linistea mintii" aceasta nu #a %i o minte linistita" #a %i o minte moarta( 8Cu cat esti mai mult interesat de ce#a" cu atat mai mult #ei a#ea intentia de a intele$e mai simplu" mai clar" %ara a&utorul mintii( Atunci #er!alizarea inceteaza( /upa $andire urmeaza cu#antul" iar acesta este cel care inter%ereaza( Acesta este ecranul cu#intelor" este memoria care inter#ine intre cerinta si raspuns( Acesta este cu#antul care raspunde cererii" pe care il numim intelect( /eci" mintea care se a%la intr'o continua pala#ra$eala" care este #er!alizarea" nu poate sa intelea$a ade#arul" ade#arul in relatie" nu un ade#ar a!stract( 7u e-ista nici un ade#ar a!stract( /ar ade#arul este %oarte su!til( Este su!til deoarece este di%icil sa'l urmarim( El nu este a!stract( El #ine atat de rapid" atat de misterios" incat nu poate %i perceput de minte" ca un hot in noapte" #ine pe ascuns" atunci cand nu esti pre$atit sa'l primesti( Admiterea lui este doar o chemare a lacomiei( /eci" o minte care este prinsa in plasa cu#intelor nu poate sa intelea$a ade#arul( Intrea$a $andire este su!iecti#a Tu si eu ne dam seama ca suntem conditionati( /aca spui ca unii oameni actioneaza si conditionarea este ine#ita!ila" atunci nu este nici o pro!lema esti un scal#" si aceasta este limita ta( Insa daca incepeti sa #a intre!ati daca este cu putinta sa rupeti aceasta limitare" aceasta conditionare" atunci e-ista o pro!lema caci #a tre!ui sa cercetati intre$ul proces al $andirii" #reti cu ade#arat asta2 /aca pur si simplu spui Tre!uie sa %iu constient de conditionarea mea" tre!uie sa cu$et despre ea" sa o analizez" in scopul de a o intele$e si a o distru$e:" atunci tu iti mani%esti %orta( 5andirea" analiza ta este in continuare rezultatul trecutului" a conditionarii tale" ast%el incat prin $andire" e#ident" nu se poate rupe conditionarea in care esti prins( .!ser#a corect doar prima pro!lema" nu cauta raspunsul" solutia( Realitatea este ca noi suntem conditionati" si toata intele$erea datorata $andirii #a %i o intele$ere conditionata si partiala" prin urmare nu e-ista o intele$ere totala" si doar in intele$erea totala a intre$ului proces al $andirii e-ista li!ertate( /i%icultatea este ca ne situam intotdeauna in domeniul de %unctionare a mintii" care este un instrument al $andirii" rationala sau nerationala si asa dupa cum am o!ser#at $andirea este intotdeauna partiala(
7
este posi!il sa %im constienti de conditionarea noastra" doar sa %im constienti" si sa nu e-iste deloc con%lict( Aceasta intensa constientizare constientizare"" daca este permis" pro!a!il pro!a!il ar putea distru$e distru$e pro!lemele( pro!lemele( 7u e-ista nici o conditionare conditionare mai !una sau no!ila .are ne#oia ne#oia mintii mintii de a se eli!era din conditionarea conditionarea sa o indreapta spe un alt model model de rezistenta si conditionare2 conditionare2 /e#enind constienti de sa!loanele si modelele in care am %ost crescuti" dorim sa ne eli!eram de acestea dar nu aceasta dorinta de a %i li!eri #a conditioneaza mintea din nou intr'un alt mod2 Vechiul model insista sa te con%ormezi autoritatii sale" si acum este in curs de ela!orare unul nou" care sustine ca nu tre!uie sa te con%ormezi" ast%el incat #ei a#ea doua modele unul in con%lict cu celalalt( Atata timp cat e-ista aceasta contradictie interioara" conditionarea continua sa e-iste( 8 Iata impulsul care produce conditionari si impulsul de a %i li!er( Totusi" cu toata di%erenta aparenta a acestor doua impulsuri" nu sunt ele %undamental asemanatoare2 asemanatoare2 i daca sunt in mod %undamental similare" atunci cautarea li!ertatii este in zadar" #om trece de la un model la altul" la nes%arsit( 7u e-ista nici o conditionare conditionare mai !una sau no!ila" aceasta este doar dorinta care tre!uie sa %ie inteleasa(
constientizarea constientizarea acestui %apt" aduce o clari%icare imediata( /i%icultatea consta in a nu realiza si intele$e toate implicatiile sale" o!ser#and totalitatea $andirii" chiar si %oarte su!tila si #icleana" oricat de so%isticata sau %iloso%ica" ca %iind totusi conditionata( +o#ara su!constientului su!constientului Caracterul su!constient su!constient este po#ara imensa a trecutului care #a impin$e intr'o anumita directie((( /eci" cum putem renunta la acesta2 Cum poate su!constientul sa %ie curatat imediat de trecut2 Analistii cred ca su!consti su!constientu entull poate poate %i partial partial sau chiar chiar complet complet curatat curatat printr'o printr'o analiza analiza – prin in#esti$ati in#esti$atie" e" e-plorar e-plorare" e" con%esiune" interpretarea #iselor si asa mai departe – ast%el incat" cel putin #ei de#eni o %iinta umana normala:" cu posi!ilitate de adaptare la mediul prezent( /ar in analiza e-ista intotdeauna psihanalistul si cel consiliat" o!ser#atorul care interpreteaza ceea ce o!ser#a" deci o dualitate care este o sursa de con%lict( /eci" #edem #edem ca simpla simpla analiza a su!constientului su!constientului nu duce nicaieri( nicaieri( Este posi!il posi!il sa ma a&ute sa %iu %iu mai putin ne#rotic" putin mai !land cu sotia mea" cu #ecinul meu" sau alte lucruri super%iciale de $enul acesta" dar nu despre asta #or!esc( .!ser# ca procesul analizei – care presupune timp" interpretare" dinamica $andirii $andirii o!ser#ato o!ser#atorulu ruluii care analizea analizeaza za lucrul lucrul o!ser#at o!ser#at – nu poate eli!era su!const su!constientu ientul l prin urmare respin$ in totalitate procesul analitic( In momentul in care percep %aptul ca analiza nu poate in nici un caz usura sarcina su!constientului" eu parasesc analiza( Eu nu mai analizez( /eci" ce se petrece2 /eoarece nu mai e-ista un analizator" separat de lucrul pe care il analizeaza" el este acel lucru( El nu este o entitate ina%ara ei( Atunci iti dai seama ca su!constientul are o importanta %oarte mica( Inter#alul dintre $anduri Acum" eu spun ca este este cu si$uranta posi!il ca mintea sa %ie li!era de orice conditionare conditionare – nu tre!uie sa acceptati autoritatea mea( /aca acceptati #reo autoritate" niciodata nu #eti descoperi" #a %i doar un alt su!stitut care nu #a a#ea nici o importanta((( Intele$erea acestui intre$ proces de conditionare nu se realizeaza prin analiza sau introspectie" deoarece atunci cand ai un analizator care el insusi %ace parte din %undal" analiza sa nu are nici o semni%icatie( ((( Cum este posi!il ca mintea sa %ie li!era2 +entru a %i li!era" mintea tre!uie sa o!ser#e si sa intelea$a nu doar oscilarea" pendularea sa continua intre trecut si #iitor" #iitor" dar deasemenea" sa %ie constienta de inter#alul dintre $anduri((( /aca pri#iti %oarte atent #eti #edea ca" desi reactia" miscarea $andirii" pare atat de rapida" e-ista $oluri" e-ista inter#ale intre $anduri( Intre doua $anduri e-ista o perioada de liniste" care nu are le$atura cu procesul de $andire( /aca o!ser#ati" #eti #edea ca aceasta perioada de liniste" acest inter#al" nu este t imp" si descoperind acest inter#al e-perimentand e-perimentand pe deplin acest inter#al" #ei de#eni li!er de conditionare conditionare – sau mai de$ra!a aceasta nu te eli!ereaza eli!ereaza pe tine:" ci este eli!erarea de conditionare((( aceasta are loc doar atunci cand mintea nu are continuitate in $andire" atunci cand aceasta este intr'o liniste continua care nu este indusa" care nu are nici o cauzalitate – aceasta are loc doar atunci cand e-ista li!ertate %ata de conte-t( .!ser#ati modul in care se %ormeaza o!iceiurile ara ara li!ert li!ertate atea a %ata %ata de trecut trecut"" nu e-ista e-ista li!er li!ertate tate %ata %ata de de nimic" nimic" deoar deoarece ece minte mintea a nu este este noua" noua" proaspata" inocenta( /oar cand mintea este proaspata" inocenta" aceasta este li!era(
Ener$ia creaza propria disciplina +entru +entru a cerceta cerceta realitatea" realitatea" este ne#oie ne#oie de o ener$ie ener$ie imensa si daca omul nu %ace asta isi risipeste risipeste ener$ia in acti#itati creatoare de rau" si prin urmare societatea tre!uie sa'l controleze( Acum" Acum" este posi!il sa se eli!ereze de ener$ie cautandu'l pe /umnezeu" sau ade#arul" si in acest proces de descoperire a ade#arului sa %ie un cetatean care intele$e pro!lemele %undamentale ale #ietii si pe care societatea nu le poate distru$e2 Vezi tu" omul este ener$ie" iar daca omul nu cauta ade#arul" aceasta ener$ie de#ine distructi#a prin urmare societatea controleaza si indruma indi#izii sa ina!use aceasta ener$ie((( i pro!a!il ati o!ser#at un alt %apt interesant si %oarte simplu ca in momentul in care #rei sa %aci ce#a" ai ener$ie pentru a %ace acel lucru((( Aceasta ener$ie reala" de#ine un mi&loc de a te controla tu insuti" ast%el incat nu a#eti ne#oie de o disciplina din e-terior( In cercetarea realitatii" ener$ia creaza propria disciplina( .mul care cauta in mod spontan realitatea" de#ine tipul de cetatean care nu este in con%ormitate cu tiparul unei societati particulare sau stat( /ualitatea creaza con%lictul Con%lict Con%lictul ul de orice orice %el – %izic" psihic" psihic" intelectu intelectual al – este o risipa de ener$ie( ener$ie( Va ro$" ro$" este e-traordi e-traordinar nar de di%icil de inteles si de a %i li!er de acest lucru" deoarece cei mai multi dintre noi sunt o!isnuiti sa lupte" sa %aca e%ort( Cand suntem la scoala" care este primul lucru care suntem in#atati – acela de a %ace un e%ort( i aceasta lupta" se des%asoara pe tot parcursul #ietii – adica" pentru a %i !un" tre!uie sa lupti" sa te lupti cu raul" tre!uie sa rezisti" sa te controlezi( /eci" educational" sociolo$ic" reli$ios" %iintele umane sunt in#atate sa se lupte lupte(( Vi se spune spune ca pentru pentru a'l $asi $asi pe /umne /umnezeu zeu tre!uie tre!uie sa action actionati ati"" sa practi practicat cati" i" sa #a disciplinati" sa #a contorsionati si torturati su%letul" mintea" corpul" re%uzand" suprimand nu tre!uie sa uitati sa luptati si sa luptati" luptati spre asa numitul ni#el spiritual – care nu este deloc ni#el spiritual( Apoi social" %iecare pentru sine" pentru %amilia lui( ((( /eci" cu totii" ne pierdem ener$ia" si aceasta risipa de ener$ie" in esenta este un con%lict con%lictul dintre eu tre!uie: si eu nu tre!uie:" este necesar: si nu este necesar:( .data ce am creat dualitatea" con%lictul este ine#ita!il( /eci tre!uie sa intele$em acest proces de dualitate – nu %aptul ca e-ista !ar!at si %emeie" #erde si rosu" intuneric si lumina" inalt si scund toate acestea sunt realitati( /ar" e%ortul ce duce in aceasta separare intre realitate si idee" este risipa de ener$ie( Modelul unei idei /aca /aca spui cum pot eu sa economi economises sesc c ener$ ener$ie ie2:" 2:" atunci atunci creezi creezi un model model al unei unei idei – cum sa economisesti – si apoi iti #ei des%asura #iata in con%ormitate cu modelul prin urmare nu incepe din nou o contradictie( /aca #ei percepe in tine insuti unde sunt irosite ener$iile tale" #ei #edea ca principala %orta care iroseste ener$iile este con%lictul – care este o pro!lema si nerezol#ata #ei trai cu memoria uci$asa a trecutului" traiesti in traditie( Tre!uie sa intele$em natura disiparii ener$iei si aceasta intele$ere nu este in con%ormitate cu han?ara" @uddha sau #reun s%ant" ci cu o!ser#area e%ecti#a a con%lictului zilnic din #iata( /eci" risipa principala de ener$ie este con%lictul – ceea ce nu e-clude ca stai intins si lene#esti( Con%lictul #a e-ista mereu atata #reme cat ideea este mai importanta decat realitatea( 6nde e-ista contradictie" e-ista con%lict Veti Veti #edea ca cei mai multi dintre noi sunt in con%lict" traiesc o #iata contradictorie contradictorie nu numai in e-terior ci si in interior( Contradictia inseamna e%ort((( 6nde e-ista e%ort" e-ista risipa – e-ista o risipa de ener$ie( 6nde e-ista contradictie" e-ista con%lict( 6nde e-ista con%lict" e-ista e%ortul de a trece peste acest con%lict" care este o alta %orma de rezistenta( i in cazul in care opuneti rezistenta" $enerati $enerati o anumita %orma de ener$ie – stiti ca daca opuneti rezistenta %ata de ce#a" tocmai aceasta rezistenta creaza ener$ie((( Intrea$a actiune se !azeaza pe acest con%lict intre tre!uie: si nu tre!uie:( i aceasta %orma de rezistenta" aceasta %orma de con%lict" nu producerea ener$iei ci ener$ia" daca #eti o!ser#a %oarte atent" este %oarte distructi#a 7u este creati#a((( Ma&oritatea oamenilor sunt in contradictie( i daca au un dar" un talent de a scrie sau picta sau de a %ace ce#a anume" tensiunea contradictiei le o%era ener$ia de a se e-prima" de a crea" de a scrie" de a %i( Mai multa tensiune" un con%lict si mai mare" cu atat mai mari #or %i rezultatele" si asta este ceea ce noi numim numim creat creatie( ie( /ar /ar nu este este deloc deloc creati creatie( e( Este Este rezult rezultatu atull unui unui con%li con%lict( ct( +entru +entru a %ace %ace %ata %ata reali realitat tatiiii con%lictului" con%lictului" contradictiei" contradictiei" tre!uie sa producem ener$ie care nu este rezultatul rezistentei(
10
Ener$ia creati#a Acum ne intre!am e-ista o ener$ie care nu este in domeniul $andirii" care nu #ine din auto'contrazicere" ener$ie compulsi#a" din neimplinire" cum este %rustrarea2 Ati inteles intre!area2 per ca am %ost destul de clar( +entru ca daca nu #om $asi o ener$ie care sa ai!a aceasta calitate" care nu este pur si simplu produsul $andirii" care putin cate putin creaza ener$ie care deasemenea este mecanica" actiunea este distructi#a" indi%erent daca #om %ace re%orme sociale" #om scrie carti e-celente" suntem %oarte inteli$enti in a%aceri" sau pentru a crea separari nationaliste si a participa la alte acti#itati politice si asa mai departe( Acum" intre!area este daca e-ista o ast%el de ener$ie" nu teoretic – deoarece atunci cand ne con%runtam cu realitatea" a #eni cu teorii este in%antil" imatur( Este ca si in cazul unui om care are cancer si tre!uie operat nu este !ine a discuta despre instrumentarul care tre!uie %olosit te con%runti cu %aptul ca el tre!uie operat( /eci" in mod similar" o minte tre!uie sa patrunda sau sa %ie intr'o asemenea stare atunci cand nu este scla#a $andirii( /upa aceea" toate $andurile in timp de#in in#entii toate dispoziti#ele a#ioane" %ri$idere" rachete" de e-plorare a spatiului si a atomului" toate acestea sunt rezultatul cunoasterii" al $andirii( Toate acestea nu sunt creatii" in#entia nu este creatie" nu este capacitatea de a crea" $andul nu poate %i creati#" deoarece $andirea este intotdeauna conditionata si nu poate %i niciodata li!era( /oar ener$ia care nu este produsa de $andire este creati#a( Cea mai inalta %orma de ener$ie . idee cu pri#ire la ener$ie este cu totul di%erita de realitatea ener$iei in sine( A#em %ormule sau concepte ale modului de a produce o ener$ie de cea mai inalta calitate( /ar %ormula este in totalitate di%erita de capacitatea ener$iei de auto'reinnoire( ((( Cea mai inalta %orma a acestei ener$ii" apo$eul" este acea stare a mintii cand nu are nici o idee" nici un $and" nici o directie intr'un anumit sens sau un anumit moti# – adica ener$ia pura( i aceasta calitate a ener$iei nu mai poate %i intalnita dupa( 7u puteti spune @ine" spune'mi cum s'o o!tin" modus operandiB" calea:( 7u e-ista nici o cale( +entru a descoperi sin$uri natura acestei ener$ii" tre!uie sa intele$em ener$ia care este irosita zilnic" atunci cand #or!im" atunci cand auzim o pasare" o #oce" atunci cand #edem un iz#or" #astitatea cerului" taranii murdari" !olna#i" in%ometati si copacul care se estompeaza seara pe masura ce scade lumina zilei( .!ser#ati ca totul este ener$ie( i aceasta ener$ie se o!tine din alimente" din razele soarelui( Aceasta ener$ie %izica" zilnica pe care o a#em" e#ident poate %i ampli%icata" crescuta prin tipul potri#it de alimentatie si altele( Ceea ce este necesar" in mod e#ident( Insa aceeasi ener$ie" de#ine ener$ie a psihicului – care este $andirea – din momentul in care ener$ia are o contradictie in sine" aceasta ener$ie de#ine o ener$ie risipita( Actiunea de ascultare iti #a eli!era mintea Cine#a iti spune ce#a" il asculti( Actiunea de a asculta este o actiune eli!eratoare( Cand #ezi realitatea" perceptia intensa a acesteia este eli!erarea de aceasta( Ascultarea intensa" #ederea intensa a unei realitati are un e%ect e-traordinar" %ara nici un e%ort de $andire( ((( a luam un sin$ur lucru – sa zicem am!itia( Am analizat su%icient prin ceea ce %ace" care sunt e%ectele sale( . minte care este am!itioasa nu poate sti ce este compasiunea" mila" simpatia" nu poate sti ce este iu!irea( . minte am!itioasa este o minte cruda" nemiloasa – chiar si spiritual in e-terior sau in interior( Auziti( Auziti( Atunci cand auzi" tu traduci ceea ce auzi si spui Cum as putea trai in aceasta lume care este construita pe am!itie2: +rin urmare" nu ati ascultat( Ati raspuns" ati reactionat la o declaratie" la un %apt prin urmare" nu pri#iti realitatea( A#eti doar traducerea realitatii" sau a#eti o opinie cu pri#ire la realitate" sau un raspuns la realitate" prin urmare" nu pri#iti realitatea((( /aca ascultati %ara nici un sentiment de reactie" de e#aluare" cu si$uranta atunci realitatea creaza ener$ia care distru$e" ster$e" indeparteaza" matura am!itia" care $enereaza con%licte( Atentia %ara impotri#ire titi ce este spatiul( Aici in aceasta camera e-ista spatiul( /istanta de aici pana la casa ta" intre pod si casa ta" intre aceasta !anca de pe malul raului si alta – toate acestea sunt spatiu( Acum" e-ista deasemenea spatiu in mintea ta2 /aca in mintea ta e-ista spatiu" atunci in acest spatiu e-ista tacere – si din aceasta liniste pro#ine orice altce#a" deoarece atunci poti asculta" poti %i atent %ara rezistenta( Iata de ce este %oarte important sa e-iste spatiu in minte( /aca mintea nu este supra'a$lomerata" daca nu este mereu ocupata" atunci putem asculta latratul cainilor" sunetul unui tren care trece pe pod la distanta si de asemenea sa %im pe deplin constienti de ceea ce spune o persoana care #or!este aici( Atunci mintea #a %i #ie" aceasta nu #a %i ce#a mort( 11
Atentia %ara e%ort +oate e-ista atentie %ara ca nimic sa nu capti#eze mintea2 E-ista atentie %ara concentrarea asupra unui o!iect2 E-ista atentie %ara nici o moti#atie" in%luenta" constran$ere2 +oate mintea sa mentina atentia completa" %ara nici un sentiment de e-cludere2 Cu si$uranta este posi!il si este sin$ura ipostaza a atentiei" celelalte sunt doar indul$enta sau trucuri ale mintii( /aca putem a#ea atentie completa %ara a %i distrasi de ce#a si %ara nici un sentiment de e-cludere" atunci #om a%la ce inseamna a medita nu e-ista nici un e%ort in atentie" nici o lupta" nici o separare" nu urmarim nici un rezultat( /eci" meditatia este un proces de a eli!era mintea din sisteme" si de a acorda atentie" %ara a %i distrasa sau a!sor!ita de ce#a" sau de a %ace un e%ort de a se concentra( Atentia nu este e-clusi#a Consider ca este o di%erenta intre atentia %ata de un o!iect si atentia %ara o!iect( 7e putem concentra asupra unei idei speciale" credinte sau o!iect – care este un proces e-clusi#" dar e-ista de asemenea o atentie" o constientizare" care nu este e-clusi#a( In mod similar" e-ista o nemultumire care nu are nici un moti#" care nu este rezultatul unor %rustrari ce nu pot %i canalizate" neputand accepta nici o implinire( +oate ca nu utilizez cu#antul potri#it pentru asta" dar eu cred ca aceasta e-traordinara nemultumire este esentiala( ara aceasta" orice alta %orma de nemultumire de#ine un mod de satis%actie( Atentia este nelimitata" %ara %rontiere In culti#area mintii" accentul nostru nu ar tre!ui sa %ie pus pe concentrare" ci pe atentie( Concentrarea este un proces de %ortare a mintii" de a o restran$e la un punct" in timp ce atentia este %ara %rontiere( In acest proces mintea este intotdeauna limitata de %rontiera" este mar$inita" dar atunci cand preocuparea noastra este de a intele$e totalitatea mintii" simpla concentrare a mintii de#ine un impediment( Atentia este nelimitata" %ara %rontierele cunoasterii( Cunoasterea #ine prin concentrare" si orice e-pansiune a cunoasterii se a%la in continuare in interiorul %rontierelor proprii( In starea de atentie mintea poate sau nu sa utilizeze cunoasterea ca o necesitate in urma procesului de concentrare dar partea nu este niciodata intre$ si punand impreuna mai multe parti nu #om a#ea perceptia intre$ului ansam!lu( Cunoasterea care este un proces cumulati#" de concentrare" nu produce intele$erea in%initului( Totalitatea nu #a %i niciodata cuprinsa de o minte concentrata( /eci atentia este de o importanta primordiala" dar nu o putem a#ea printr'un e%ort de concentrare( Atentia este o stare in care mintea in#ata %ara un centru al cunoasterii care acumuleaza e-perienta( . minte care se concentreaza in sine utilizeaza cunoasterea ca un mi&loc de proprie e-pansiune si aceasta acti#itate de#ine auto'contradictorie si anti'sociala( Atentia completa Ce intele$eti prin atentie2 Este atentie atunci cand imi %ortez mintea pentru a urmari ce#a2 Atunci cand spun Tre!uie sa %iu atent" tre!uie sa'mi controlez mintea" sa dau la o parte toate celelalte $anduri: – numiti asta atentie2 /esi$ur ca nu este atentie( Ce se intampla atunci cand mintea este o!li$ata sa %ie atenta2 e creaza o rezistenta pentru a impiedica aparitia altor $anduri se preocupa de aceasta rezistenta" de inlaturarea $andurilor care apar" prin urmare este incapa!ila de atentie( Este ade#arat" sau nu2 +entru a intele$e ce#a in totalitate" tre!uie sa'i acordati o atentie completa( /ar #eti descoperi repede ca este e-traordinar de di%icil de realizat" deoarece iti %olosesti mintea pentru a %i distras" si atunci spui +entru /umnezeu" este e-traordinar sa %iu atent" dar cum pot sa o %ac2: deoarece ai din nou dorinta de a o!tine ce#a" niciodata nu #ei putea a#ea o atentie completa((( Cand #ezi un copac sau o pasare" de e-emplu" a le acorda completa atentie nu inseamna a spune Acesta este un ste&ar:" sau Acesta este un papa$al:" si a mer$e catre acestia( /and un nume de&a ati incetat sa mai %iti atenti((( In timp ce daca sunteti in totalitate constienti" atenti in totalitate" atunci cand pri#iti ce#a" #eti descoperi ca o trans%ormare completa se produce" si ca atentia totala este e-traordinara( 7u e-ista altce#a" si nu se poate o!tine atentia totala prin practica( +rin practica tu te concentrezi si asta #a ridica ziduri de rezistenta care sunt concentratoare" insa nu este atentie" este e-cludere( Indepartarea %ricii este inceputul atentiei Cum poate %i o!tinuta starea de atentie2 Ea nu poate %i o!tinuta prin con#in$ere" comparatie" recompensa sau pedeapsa" toate acestea %iind %orme de constran$ere( Eliminarea %ricii este inceputul 12
