AUTOR LUCRARIPRIVITOARE LA TESTAMENTUL NOU NESTilNDSCRtpTURil.-E. Desprefotosulci_ ..BATACIT| tirii SfinteiSóriptuiigi despretàlcuireaei. Sibíu1988,p. 32. - PROFESORULDr. V. GHEORGHIU.Omul si ooera (,,Contributiuni la StudiulTestamentului Nou,,nr. il. Sibi, 1939,p. 36. -.SAUL DIN TARS. Cu o prefa!à de P. Sf. Episcop NicolaeColanal Clujului(,,SeiiaTdologicà"nr.4).' Sibiu 19 3 9 , p . Xl l*126. în: - :PAULINISM Ql STOICISM.Schi!à comparativà, Anuarul XV (1938--1939)al Academiei teologice ,,Andreiane"din Sibiu,p. 131--139. lN TEOLOGIABlBt-lCA,în: Anuarul - INTRODUCERE XVI _(1939-.1940) al Academieiteologice,,Andreiane" din Sibiu, p. 36--51. - STUDIIBIBLICE(..Contributiuni la StudiulTestamentului Nou" nr. 2), Sibiú 1940, gi. vttt+too.
SEzuATEOLOGICA
Nr. 20
Diacon Dr, GRIGORIE T. MARCU Prolesor Ia Academia teologícà
ddp
-Andreianà"
fl
(9
ANTR$tr$EÚGHA cu o PREFATA. DE DT. VASILE GHEORGHIU
ALTE LUCRARI - LACRIMI PENTRU OCTAVIAN GOGA (Biblioteca FOR nr. 16). ln colaborarecu [. ,Mateiu,l. Goron Ei Fl. Mureqanu;Cluj 1938, p. 32. _-u\t FRAGMENT DrN TSTOBIA RECUNOS-T|NTEI ARDEALUIUI ORTODOX 'FATÀ OE MITROPbLITUL AN.DREJU :$AGUNA. BucuregtijTiposrafia Cà(ilor bisericeqti,1939, p. 14. - PROBI-EMATSECTELOR.Constatàri si remedii.în: Ag1elecongreselorAsocia{ie-lclerului,,Andreiu$aguna" (xll--xvil). Eiuiu tg+0, p. i85--go1. - LfNDE"ESTE'Sl UNDE NU iESTE HRISTOS?'Sibiu . 19 4 O p.16 , .AL ARDEALLfLUI..BioMITROPOLITUL'NICOLAE bibliografie,'în : OmagiuInaltPreaSfintieir:Sale Dr.'Nicolae Bàlan, S{itropolitulArdealului,la douàieci de,anide arhiSibiu 194O,p.,6b--128qi : ,;RevistaTeologicà" ,p-+g:tqrire; XXX, l94O p. 211;288. _ BISERICA .ORTODOXA ÎNNINTEI\4ERGATOAREA STATULUI'NATIONALISTROMAN. $ibiu 1940, p. 30.
Nr, 20
PRoFES0R I, R, UNTVERSmAR À1EMBRU ON,AL ACADEÀ1IEI ROMANE
vv/
/
i
ti rtq 4' I
lltLr')
it
SI3IU, 19+L
ì11
t\
.
Uwudnt înaínte l-'r'
I
,l
^
.)).
In urennrríle Teslantentului Vechíu omenír:ea.aioCf
,SIBIU - : , T I PAR U LT IP O GR AF IE i ,A R H IDIE C E ZA _ N E1941
*v-
CÚVA,NTTNATNTE
sdJ înconjurdm credinlù gí dragoste, pentru ,u de_ -.cu, aeni íordgí ,,copìi dragí" il f"t îru^on"nu.
,,^-9:1lg!eltgtii sinoptici aratd cetitorílarlor, cd Domnul. -iiu^'/rsus f/rrbtos estecu adeuàrat Messiagt iiirlia nezeu, care S'o întrupat între noí:.
laonghelistul Luca în Foptele Apostolilor ne isto_ riseste, drm înudldtura ;lrfilí;l ;,a rdsp-dndtt, în timp relatiu scurt, în iot cupriníui -*"intit-Í;;;;i""'grnro_
7omgn,
re a fost înurednícít sà_L :oniurat de toutd strdlucirea
::,;# ;:{;,""fi,!,ug!#,, pí de Sus, o uiald noud .,)îrt purile lor iertfd'uie, sfdnidn
meoscd aiala lor cregtind în situafiunile, în cari.se gd.seou, Ldmuririle de sus oswra soartei o ua aueaBiserica Domnuluí lìsus H le comunicd.euongelistal loan în Apoc se desprinde, cd omenirea, fiind rea ua 'trebui:sd treocd ,pr.in marí {rdm6t grele str.úmtordri gí ,necazuF| ,púnd conuingerea,cd în .zsdar încearcd sd_ pdmdnt o fericire mai trainìcd, pà trece g-iaa face 'loc unui"pd,màntnou nou, $ì nurnai .cei ce gi-au pus .încrr gi poartù.pe frunlíle lor semnul ,,Cr uor moSteníla Domnul o aiald în uec Cu aceste mdrele perspectiae inc a Nouluí Testament. , .. ",TA?dryI gi deosebit de zelosul profesoraí studfufui biblíc ai al exegezei Testamentului Nou dera Academía p_ologicà u,Lndreianà" din Sibiu, Dr, Grígorie T, Marcu, în lucran:ea.prezentd,pe ,careo ptbltcA'iib fífl;l lPgulind", .lucrare care i-a serait ca iezà "lnlopo,logio de Doctorot Ia Facultatea de Teologiedin cernàifi,este preacupat de .Iatura core priuegte ,omufui de sub tirania'pàcatuÍut, t'eînoirea.gi înobíIareaIuí ffi-emanciparea fleteascà,^dupd_cums conceput-o, h .timpul sàu, sf, Apostol PauL ,fn.acest ,scop autoral aduhd, ci multó sfrguinfdr:tot ceeace.sf. Apostolpoul a;spusîn uceastó direclíe, Ie onalizeazà pe't9at9,în ;spirit oitti, fíti matizes"à dupd principíile loliaeí gi ale psífuilogíeí "írtn_ gtiinfiftce, Na'numai atàt. Din wemurile sf../postól p"atit tgi p-6núin:aremurìle ,nosstrp au ,trecut opróape doart.mii de ,ani, In atremea-sceastunu ;ó'a .ea'ìta,cs,sd.ru, "putut se.iaearcà..pe orizonhil cregtinàtdtii y,.alte curcepfíi ;de aiafd., tccri fiu1naì .ltn :searrrld. .într:aioote, de reiiia sL tttcifiune,:în osre .:omul,se efiseo,la ínceptit.i!i .în ;cfirc-a
,:ú,*r,l:,{:,,#íÍ'T,r"i;i4T;;',;!:z:x;:l;L,,,Yf #
maí,muft':îndruntdri'pràitlín,' *;,i;i";-;d-,si'-íato"_ VI
VII
_
Dr.'TASILE GEEORGHIA
CÚVANT TNAI NTE
uiLrîts mui. apoi în urnta înstrdindrii lui de Acelq care-i esle izuorul uieNii. Unií stdteau pe punctul de uedere,, cù omul în urnta cdderíí sale's'a tniAutapt:complecta-
cdr{i ale Testamentului Nou, gralie ínspiralíei lor diuine, sd. pdtrundd în mdsttrd cdt maí deplind în cercurí tot ntai largi. Cu dorinla fierbíntet cd prezenta scrier:e d tdndruluí gi deosebit de harnicului prafesor aI studiuluí bíltlic ql Testantentului Nou Dr, Grigorie T" Il4arcu, sd fie îrnbrdligtttd din partea tuturora ca o {àclíe de lumínó cdlduzítoare gí cu toatà drogostea, pentru a ne reînuiorq gi reconforta sultletegtecu |umína mereu strd'[uciloqre gi caldd a conceplíei cregtine a sfinNílor autori g[ a resinfii Sí noí tot farmecul neîntrecut aI cuuàntuíut [or înaripat, recornancl cdlduros scríerea prezentd .trfelicít clín toatd iníma pe autor. C u t - P íatra-N eam|, 26 D ec enrv ríe 1940
Dr. VASILEGHEORGHIU
pdtruns adeudratul înleles aI scríerilor Pauline gí gr-o tentehtít concep{ia sa cregtínd.pe o cunoagtere ieald a adeudrurilor, carí îi stau Is bazd, In aceastd legdturd dd ideí.îmí pare deosebit de bine, cd pot constata, cF, autorul scríerii de fald este stdpdn pe materia, de care se preocupd.
prof, uni v . l , r,
solidd gi traínicd a scrierílor-luí ulterioare..gí cd ua Sti sù.fq.cd,ca lunúna gi cultura, csre radiazd'din sfhttéle -
VIII
x
CUVANTULAATORULUT
Cuudntul autorului Indemnul de a md pregàtí pentru Studiu! Bibtic sl Testq_ mentului Nou gi míjloocele necesoreîn acest scop Ie datorez Inarf Prea Sfinyiet Sqle D. D. Dr. Nícolae Bàlan, mítropolitul Ar_ dealuluí. Subiectul monografiei ocesteìa,tot a1a. Trimis pentru studií de speciarízatre la Ateno - în anul Fcolor1933-34 - om începutsd md preocup de_tezade doctorat pe care urma sd o prezint Focultdyii de Teologie .din Cernduli, Am ogternut pe hdrtie càteua subíecte de naitrd' exegeticd, pe cari le-am adus Ia cunogtin{a /. p. S/. Mitropolit Nicolae, ctl rugdminteade a bíneuoisà-'i spund cuuóniul.'Rdspunsul n,o în_ tórziat sd uind, Intr'o scrisoore cu data de lO Alr:ilie lg3i, I. f' qf' '9o i'i exprima dorinro de a rdsa pe maí tàrziu arcdtuirea de Comentarii (eu depuneamstdruínle pentru epistolo càtre Filíp:.nù ;: de a lucra pentru doctorat un'suhiect àn fnotogio Bibricà. èI pmtru ca sd-mÌ ugureze luarea unei hotàrîri în aclú sens, 1. P. SL Sa mí-a indicat o listd cu fose subiecte, pe cari le-a stabílit în coloborare cu p. s/. Episc'opNisotae colan ar crujurai, atunci rector al Academiei teologice ,,Andreíane" din S;fiiu St titularul catedrei Ia care um bucurio st osfenesc eu astd.zi. Le uoiu fi recunoscdtorpururea. Mi_au deschis.ochíi asupra celei mai frumoase ramuri a studíuruí Testamenturui Nou. A fost o zi more în uíata mea dceea în care am ailes,din lista primirú,
,rr
fdr;;'
noudîn reotogiap-au_
::bj:\' :g,r"J _r.roii;; t!,::;,. dota de Maiu 7934.aueomsi legiuíta înciaíinSareo :" .Z! tnatt Írea cucernícìei sare pdrinterut Arhtprcsuiter Mitrofor Dr. 'Vasíle G_hcorlftiu, ,títularulcatedrei i Studful tsíb,IicoI Testamentului Nou de la Facultotea de Teoligie dín Cerniutí. început,la Atma, a fost iontinuat în ceí:iloi ani., ,-^^!u!ul (1934-36) de studíipe cari t-om fdcui'ra Facurtalire..Jn iootogin r3malzo'c{llicd gi protestanfd-euanghelícd de,la Uniaersítateadirt -oresnu, uin portea renumí!ìlor profesori .de Testumentul Noupe
x
cari í-am audiat acolo - Dr. F'riedrich-WíIhelm Maier, D, Dr. Gustau Hoenniche (f), D. Dr. Ernst Lohmry,er $i D. Herbert Preisher - m'am împdrtàqitneîntrerupt de cele maí bunoîndrumdri Si de-o îndatoritoare dragoste. Audnd rdgaz destul pentru studiu Si mai aíes miiloace excelente, am ldrgit subiecful ales, tratónd întreaga Antropologie Paulínà, din care fdcea parte íntegrontd subiectulpomenit, In lunie 1939 am prezentotmonuscrisul Facultdlti de Tbologie din Cernduti. A fost ultima tezd de doctoratpe carca cenzurat-o Pàr. Prof. Dr. Vasile Gheorghiu în strdlucita Sa spo_ stolie de aproape patru decenii: în toamna aceluiason, cel maí mare teolog bíblic pe core l-a auut ureo datd Ortodoxis romdneascd se despdrlio încdrca! de cinste gi urednicii de catedra care i-o fost atdt de dragà. Màndru de-a md putea reuendica eleu q[ .SrÍu pi dornic purures de-aí urma pilda, exprim I. p. C. Sa/e Pdrintelui Profesor Dr. vasìle Gheorghiu cere mai simfite mullumírí pentru ínteresul ce I-a ardtot totdeauna fatd de modestele mele strddanii, pentru pouelelede cari m'a fdcut pdrtagcu o rard generosítate sí pentru lumínoasaprefald cu care a bineuoit s cinsti Iucrarea aceasta. Modíficatd sim!ítor prin amputdri necrurdtoare numdroase sí addugiri, lucrarea apare acum în selecta colec{ie ,,Serrc Teo_ logicd", întemeiatd gi gospsifiTitd cu neîntrecutd iscusinld de I. P. ,Sf. Mitropolit Nícolae ol Ardealutuí. Pentru tot ce a fdcut ca sd md împdrlàSascdde o.pregótire satisfàcótoare - ;i o fdcut întriadeuàr totul - exprim I. P. ,sf. sale cele maí respectuoase mullumiri.gí toatd recunogtínlamea. Prea sfinyttuluí EpiscopNícolae colaa - de acdrui aprinsd drogoste pentru scrtpfuríle pauline ,mram.molipsit $i eu - it mut-din toatd ínima pentru ,ínteresìr ce I-a orùtst fatd delumesc aceasld lucrare gi ca osebire pentru 'íncurajdríle gí îndrumùríle. de carí m'a.fdcut púrtog în toatd ,bunduremea. Síbía,
la Prazntctl
Sftnltlor TreI .Jerarhl, J94I
AUTORUL fl
CUPRINSUL P artea E SE N TA
II
A N TR OP OLOGIE I
P .1{ U LIN E Pa[ina,
CUPRINSUI-
C A P ITOLU L V r C onc epfi a paul ínà a ís tori ei 1, P aral el à i n tre i ntài ul s i al doi l ea ,A .dam , 2, S ol i dari tatea omeníri í i n A dam s i H rís tos CAPIIIOLUL Vlr Ornenirea fàîà Hrístos
Ps {i ns
Cuuónl înainte,de Prof, wúu. Dr, VasîIe Gheorghíu Crrvàntul autorrrluí Cuprínsul
V-IX X-XI XII-XIII
1, Ori {ínea 9 í fi i nfa pàc atul ui 2, U ni versal ítatea pàc atul uí 3, S tarea moral i a omrrl ui v ec híu , , CÀPITOLUL VIIr Inrpàcarea omeniríi cu Dunrnezeu 1, Inífi al i va P í::íntel ui c eres c , 2, R ol ul Le(ii moz ai c e l n ec ónomi a nràutui ríi 3, R oadel e j ertfei ís bàv ítoare a Mantui torul uí
vllr
P re s c u r f à r í Biblío(rafi e
^lY
XV_XXXV;Ii
TXNTRODUCERE
l-la
Pa r Ie a
C A P ITOLU L
V III: Omeni rea i n H ri s tos . 1, Impreunarea c u H ri s tos
ELEMENTELEANTROPOLOGIEIPAULINE .C A P I T O LU L
[ ; F í Í n f a o m ultr í
1, C i e a r e a o m u l u i g i sco p r r l cr e a fíe i . 2, Esaiitatea oamenílor inaírrtea luí Dumneze.u 'CA P I 'I | O LI J L I I i A l c i t u i r e a
fir ca scA a o m u lu i
3, C o n d e p f i a p a u l i n à d d sp r e a lcà ttr ír e a fir e a scà a o m u lui este díhotomícà S ec [ i i r n e a I I ; A n t r o p o lo ( ia cticà .CA,PITOLUL III: Omul lrupesc qí omul duhovnicesc 1, F r e c v e n f a g i . s e n sr il e xp r e siilo r 2, R.apottul dintrè omul trupesc ,"í omul duhovnicesc ,
,
"CAPITOLUL IV r Omul cel vechiu gi îàptura nouà g i é xa cvò 6 (véo6) 1, F r e c v e n f a f o r m u l e lo r 6 n a ) ' a ó e &.v$pt:ttroE gi 'f xacv\ ffitqL€ h scripturilc pauline
2, Serrsulexprcsiilor 3, I n s e m n à t a t e a l o r fe o lo ( ícà
XII
a,) credinfa b) boÍezul c,/ Bíseríca
17-92
S ec { í u n e a l : A n t r o p olo g ia o n to lo Sícà
r7-35 t7-31 32-35
. '
2, D esvol tare a v i efíi i n H ri s tos uJ Infràn{erea impotrívírilor
36--92 39-ó8
i
s,o".l1,l,T:l"llji,Jl',""''l .
39--tt6 4 6- 5 0 50--53 54-58 5B--ó8 69-.84 69-16 76---44
ì
84--92 93-128 93-103 97- 101 I02-103 104-128 104-106 106-124 12,4--128
I
131-143" 1 3 3 - 1 4 0. 140- 143. 144-180 145-r 60 160-169t 70- 180. rgt - 2lr 184-189. '190:2042 0 4 - 2 tL 2 1 2 - z'.r 6 218--25L 223-233 233-244244-252 Z5Z -267. 258_'265
Pa r fe a III
oRIGTNEA$I oRIGINALTTA,TEA Ar.rrRopor,ocrEl rAUT,INE C,{PITOLUL IX: Raportul dintre Antropología paulílà. gí AntropoloÉia bíblíca 1. turlaismui 2, Evan{heliíle sinoptíce, , 3, Scripturile íoaneice {, Celelalte scripturi ale lf, N, CAPITOLUL X r Raportul dintre Antropoto(ia paulinà $í concepfíile antropolofíce extra biblíce 1, Iudaísmul elenístic 2. Relígiíle pàglàne , 3, Fi l osofía gl rec o-romanà IN C IIE IE R E R e(i strul textel or bi bhc e R egi strul numel or
XI I I _
279-291280-285 286-2BT 287 -289" 289-291 292-314 292*295295-303" 303-314 315-319 320-329. 330-335-
PRESCURT*NT
.BIBLIOGRAFIE
Beiiràfe zur FórderusS,christlícher Theologie Beitràfe zur historischen Theoiogie Bíblische Studien Beitróge zur -'Wissenschaft vom Allen und Neuen Testament -BWANT J}WB Griechúsch-deutsches lfórterbuch zun N, T.. von Preuschen-Bauet Com- la loc Comentar la locul respecfiv Collection ,,Etudes Bíbliques', ' -EB FRLANT Forschun(en zur Reiigion und Literaiur des Alten und Neuen r Testaruents Hand,buchzlm NeuepTestamènt, heraus[eg.vonHans Lietzmann i -Hl{T IISNT Die heilige Schrift des,,Neuen Testaments úbergeLz und erklàrt, hrsg, von Fritz Tíll-r"n I(TVB Theologisches Wórterbuch zum Neuen Testament, hrsf. von Gerhard Kittel MKom Kritisch-exegetischer Kommentar úber das Neue Testament, belrúndet von Heinr, Aug. lfilhelm Meyer ll Notà subliaÍatà NAb Neutestamentliche AbhandlunÉeÀ, hrsg, von Max Meiaertz J.iF l.leuteslameotliche Forschunsen. hrs{. von O, Schmifz Neue Kirchliche Zeitschrift -NKZ .RB Revue Biblique r 'RHPR Revue d'Hístoire et de Phílosophie relÍ(íeuses,publ, Fac, teol. prot, Strasbourg Die Relígion in Geschichte und Gegenwart, edifia II -B,GG _RVV Relidionsfleschichtliehe Versuche und Vorarbeílen r TLB Thmlogísche Literatrrblatt ,?R Theolo[ische Rundschau TSK Theologische Studien und K:Ítiken 'lfínfiscb {tNT Unúersuchun(en.izum Neuen Tesfmert, 'Èr.g, "oo Ha.rrs t ZÉpm Ko--entar zirm Neuen Testameat, hrsg, von Theodor ron 7a,hn zNv ZeíteehúIt túr neutestamentlíche Wisseuschaf t zsT 7,eí|.rlchtiî.|{úr systematische Theologie ,ZTK Zeitsehríll fúr TheoloSie und l"írche
AUXIUARA !.ITERATURA
SFCT 3IIÎ 3S
TEXTE Nouum Testqmenturn Graece et Latíne rd,rumque textum cum apparafu cîitico impriurendum curarlt i D, Eberhard Nestle, novis curis elaboravít D. Erwin'Nestle; Edltio undecírria,'Stuttgart, Privil. Vúrti. Blbelanstalt, 1932i 84+XVI+2X657'p. Septuaginta id es{ Vetus Testamentum graece iaxta I-XX lnletpretesr edldit Alfred Rahlfs, 2 'vohne; StuttÉart, PdvíI. !fúdt. Blbelanstalt (1935)t L+1I8r',+942 p. LEXICOGRAFIE Bruder Carolus Hermannus 7 Taysíov tóv rrlí veryÌ$ Antíyp ),É[er,'lv sive Concordantise omn{um vocum ltiovl Teetameutí Graeci; Edítio stereotypa sexta; Góttiagen,Vandenhoeck& Rupreeht, 1904t LII*886 p. 'Neuen Testaoent (Texf Schmoller Otto r Handkonkordanz zum nach Nestle), A. von A.lfred,Sehmoller; Stuttgaf,t, Privlle-6 gierte Wúrtt. tsíbelanstdtt(1931); X*SIO p. Griechisch-,Deutsches Wórterbuch.zu. dm Schríftendes Neuen Teslaments und der úbrigen urchrÍstlichen -Liúerahlî, TotL 'Walter Bauer, 2 A. von Erwin Preuschensllandwdrlerbuch, etc.; Glessen,Tópelma,un,'1928; XX p.+L434 coloane, Ebeling Herpr. ; Grlechísch - deutsches Wórterbuch,zum,Neueo Tesf,amente,rnlt'lr[achweís,;éer Abweíchunf€ú des llelulestz. rnentllchen Sprachgebrauchs vom Sttirchea úldlrlt ÌHlnwds G.rlechlsch; auf selne'lJbereinstímmungmit'd.em,helbnlstlschen 3 A, iHanaover, :;Elahn,1929f ,Iffl + &8'p. Theologisches Wórterbuch iEumNeuen Te*rlameú, ln Verblndulg rrlt... hrs6i, von 'Gerhard Kíttèl; fuútÉart, Kohlb,ammer, Pelrbtu ellalea relpídà ,a autoflrlui -melor de,la O+É,,.3ts0'lurn.
-xru-
' - xv-
dorít, si re corculte ,ReglÉrut ru'
BIBLIOGRAFIE Dr; GIIIGORIET' MARCU-.-1933,Erster Band; A'-1, XlIl-za*I}a p' t93s, ZweiÍerBarld, A-lI1 lV-fXfl-f9ss p. 1938,D: ri rre r l l a n d ; 0 -I(, VIIIfl t0 a p. RîeneckerFrllz t Sprachlicher Schliisselzum Gríechischen Nettcrr Neu1ìestament,nach der Aus$abe von D' Eberhard Nestle' 1938; Co'' & mútrster, Vereinsbuchhancllung G' lhtoff
p, XLII-f7ea,
AbeI F. M.r Grammalredu Grec'Blblíque suivie d'un choíx de'
Welt i 4 A'' Texte der hellenistisch-rórnischen neuentcleckten Tíibíngen,Mohr, 1923; XVIII{4 B P' DobschiiizE. von i Zur Lexiko$raphle des Neuén Testaments' CIV, 1932P,238-254. -TSK INTRODUCEREîN TESTAMENT'ULNOU GocletF, I Introductíonau Nouveau Tesfament,Introductlon particulièreI: LesEpitresde SaintPaul; Neuchatel,'A'ttin(er,1893'
VIIIfaea Pj des Knopf R,, Etnitnrung in das,Neue Testament,Bibelkuncle 4 N. T,, rGeschichte'und 'iftsllslon des Urchristentums; A' (sammltrng bearbeítet von H;' I-letzmann und H. Welnel Tópehnann) i: Glessen,Tópelmann,1934; XVi*408 p' BIOGRAFIE PAULINA Dr. r Paulus der Apostel Jesu Chrístí, Battr Feri:di"nand,Chrlstlan SeinLebenun
Beítrag at einer kritíschen Geschíchte clesLirchristenthurns; Stuttgart, Becirer-& Mú[er, 1845; Xf 698 p. Renctn E. r Saint Paul; Paris, M. Levy, 1869; p, LXXVil I 57C)+ o l rartà. .Sobetier A.; L'ApÒtre Paul, Esqulsse d'une hístoire de sa penséei Strasbourgi, Trenttel et Wurtz ; Parls, Cherbulíez, 7870t IV*2e6 p. 'Clemen CarI t Paulus Seín Leben und Wirken; I Teil r Untersuchung (VIII*a16 p.); II Tetl r Darstellung (VItIl-304 p. l-1 hartà); Gíessen, i. Rícker (A, Tópelmann), 1904. Wrede Williamr Paulus; Religíonsgeschichtlíclie Volhsbúcher fiir díe deutsche christliche Geglenwart, I Relhe, 5--6I-1,t2 4., Ti i bingen, M ohr , 1907; 16*112 p. , 'Gheorghiu V, Dr. r S. Aposfol Paul, víea{a qí actívitatea sa; Parlca I, dela nagtere pànl la finea cllltorlei a cloua mísionare, Cernàu[], Ed, aulorulul, 1.909, .Hsussleiter D, Dr,; Paulus, Vortràge; Múnchen, j, H, Beckl 1909; p. 96. -Bcu'tmqnn Bernh, l Paulus, die Grundzú6le seine Lehre uncl díe rnoderne lìeligionsgeschíclrte; Paderborn, 13onlfacíus,1914; V III* 15ó p. Weinel H, r Paulus, Der Mensch urrd seín Werh; în: Lebensfragen, Schríf ten rrnd Reden, 3; 2 Auflage, Tiiblngen, L C, B. Mohr (P aul S í ebeck) , 1915; Villf z9f p, ,Deissmann Ad, r Paulus, Iìine kultur - und relíSíonsgeschlch(l íche Sl
t
I
'ìu.
I
I 7ì
Tricot a r saint paul. Apótre
des Gentiis; BíblÍotheque -tdi]"10,* catholíque208 p. 9"" riszel; RGG" JV, coi.'1019-'10'45,-TirbiKg.o,, "",,1,'ì,ìtffl"'.'"tn'"'+j
Mofu, rnro.""ttut'
pauksn uNr,H.22; Leip:"'7rH::'ii!l;:r:Wdes '"ill'3J;,s" '""'rî1;îîil:f;l;i; I 16ed.,paris, Gabarda^
tVlaierFriedrich Wi logie und (j16 _* - Breisgau,Herde riolzner JosefD. Dr, ín relígions6lesch erweiterte L.; Marcl T. GrigJe I .EpiseopNicolae SÍbíu, Tip. Arfu
,,Lexí-konfiir TheoBand, Freíburg .im. --43. en ím Dienste Chrísii,. n_ÉJ dargestelLt.Zweife Herder-& Co., 1937.. o prefafà de P. Sf. la Teolo6iicaNr. 14),
I
i
t j , I
Bruck#ff+'*iTi:'ffiI Èiiinchen, ::^Tr#'ì,rf
nuDy Joseph qi sofií r C_bistus, Manuel paris, Beauchesne, d,hisÍoire des relígions;. tgzz,
ìE'iîi6o
BaurFerd, "J;ìlI,# :ii, "*'àiTl#-ii diechrísrri che JJ'oiTi"i";r,*r,'eeì,-rl-É,. fr;:i rfi# ersten ro,." ^r Augort r Gescfuehte der pfla ryeand.er.
RELtcILEpAeArue Cumont Franz: Les Religions srienteies dans le papfauísme ro_ maín; A"".t.r_,jl_Musée G"il"ì; Bibtiothèque à" V,rtg*i_ sation, Tome XXIV; parís, l"ro.r, <' 19!6 -i]" XxIIf33a p. Reítzenstiin ot" hera.{o t ierientelÍSionen, Ihre Grundge;anken zig_Berlin, Teubner, t a. ;gt',iiZ , Reítzenslein R. : Das *teríum; Bonu, Marlrus & 'ù7"b;, I Reitzenstein R. u, H, H. Schaedq r, Sfudien zum anliken Synkre_
rranundG,i*cheohJ,i" r*ù_s ;,ì?, I ri",iu I nf g; ".,,
chrísnicheur
_ XVItr.-
i
Ì i
f
n.
Z.eitalter,der,chrisflíchen, fîrîlr"che lrurg L B., Mohr, Ig92; VtrI*;io"'" fuÉÍeunserer ReU4ion ; Túbingen_ tirn.rg 410.2 A,,tg}L 'urchrlstllchen,Gemeinden, Sitteogeschlcht_ ziÉ,Hinrich*, Ig0Z, XIV.+;;;;:"""
I
,
seeberg Arfred; Der Katechismus *der urchristenheít; Leipzig, j.g03t VI*ZSZ p. -_, -,Deiehert, Míiller Johannes oin nltrt"r*iog a", pers'nlíchen chrístentums ' der paullnischen C"_"ioaÉ i-à Ausgabe, Leipzi{, L C. Hinríchs, 19t1; 306 p, .BoussetVzilhelm,, yJ:lo"éh.irtor; Góftíngen,Vand. & Ruprecht, 1.913;XXIV*+t+"p. Weiss Joh.: Das Urchristentum, herausÉleg. von R. Knopf ; Gdt_ tingen, Vand. & Ruprech r,'rsri , X*+Bz p. Schlqtter A. r Die Geschíchte d", Christenhelt, BFCT z Reihe, I 8,, Gútersloh,Bertelr*"""'ìnr6, "*f"o Lietzmann H. t Geschichte der Alten Kirche, I r Díe AnfànSe; Berlin_Leipzi[, de Gruyter-& "Co., 1932; yIII*3Za p.
I { .ÍE
i
id È I
WílhenUlríchz Za den.-uSyríschen Góttera.,,în; Fesfgabefiir Ad. Deissmaun, Tiiblngl", îr1"lr:í..rrr, o. l_tg. DeíssnerK.; Das ldeatbítd ;", ;;;;"n ,Greífswatder Wetsen, Uníversiràtsredet,Z|;G."ff"*!iàli"_l*g, I93o; IS p. Schlíer H. t Zur M.oda"rir.g",-illi;;, p. 1_j4 ,qi 69_92. STUDII COMPARATTV,E
"*T|ifi;r
urchrlstentumundReligíonlgerchíchre, :R 1932,
$
i I
I
-)ilx_
Dr, GRIGORIET, MARCU
uncldas IJrchristentum; lfittel Gerhard: Die RelÍglons{eschichter Gútersloh,Bertelsmann,(1932),160 p, C, G.t RabbinícJudalsm and {he Epístlesof St. Paul; .[,lontefiore The JewíshQuaferly Revíew XIll, 1901,p. 161-217, Windisch I{,: Paulusund das Judentum; Stuttgart, I(ohlharnurer-, 1935;Vl-l-'49p. l3onhóferAdolf r Eplktet uncl das Neue Testament,RVV B' 10, Gíessen,Tópelmann,19L1,XIlt tZ p. IC r PaulusunclSeneca,BFCT, XXI B,' 2 FL ; Gúfersloh' ,Dcíssner I9L7i 44 p, Bertelsmann, .JacqttierE, ; Les mystèrespaíenset Saint Paul, în; Dictíonnaire Apolo{étlquede la Fol Catholíque,Tome IlI, 4 éd', Patis, Beauchesne,MCMXXVI, col. 964-10L4, .ReítzenstehR, r Dle Vor{eschíchte cTer chrístlíchen Taufe; Leipzig-Berlin,Teubner, t929; VIll*400 p, Festugièrel\. J,t L'idéal religieux des Srecs et I'Evan$íle EI3, 2 ed,, ?arîs, Gabalda,L932i 34A p,
I
SPTCIALA LITERA.TUNA COMENTARII LA TESTAMENTUL NOU
BengczlJo, Alb. r Gnomon Novi Testamentii Tubin$ae, Schramrn, MDCCXLI; XXXII+ 1208* L6 p. Díe Sclúften des Neuen Testamenfs,neu íibersetz{und fiir díe \W,Bousset, H, Ounltel, GefenwarIerkltirt von E, I3aumgarten, !7, Heítmútler,G. Ilollmann,A,Iúlicher, R. Knopf,Fr.I(
xx-
BIIILIOGR,/\FlE
l-am consultat nol - Iulíe L936 - era încà, în curs de aparítíe). Strach l-Ierm. gi Bil[erbech Paul r Kommentar zum Neuen Testarnent aus 'l'almucl uncl Mídrasch, Drlttcr Bancll Die Bricfe des Neuen Testaments und díe Offenbarung Johannls; MÍinchen, Bech, 1926; 858 p, Clemen Carl r Religlons6iesehichtliche Erktàrung des Neuen Testanrents, 2 A ., G í essen,Tópehnann, I 924i I V*440 p, SF. EVANG HELI I Gheorghíu V. Dr,: Sf. Evanghelie clupi Mateíu, cu comentar, 3 vol ,; C ern àu{í , Ed. aut or ului, 1925. t 927' 1933; I V*848 p' FAPTEL. EAPO STO LI LO R [#rchenbsuer Ll Cttrsus Scrípturae Sacrae I, 5; Actus Apost,; Parisíls, Lethíelleux, 1899, Jacquíer E .; Les Act es des Apót r es, 2 éd, , EB; Par is, G abalda, t926i CCCYIII*824 p, Sleinmenn Alphons; Die Apostelgeschíchte, HSNT, lV 8,, 4 4., Bonn, I{ansfein, 1934; XVI*330 p. EPI STO LE T p . p n é ), cu IIav, N, : 'frcó;r,v1gta eie ràE 'Erutoro).à6 roú Ila'úìou ; '.4.$r1va,Zw\1 1937; XVI + 724 p, Sfaaó l(arl: Pauluskommentare aus der gríechlschen Kírche, NAb XV 8., Míinster l. \f., Aschendorff, 1933; XLVIII!67ap, Sf, Ioan Hrisostom; Comentariíle sau Explicarea Epistolel càtrà Romaní. Trad, dín límba elínà, edilia de Oxonia, 1849, de Archlm, Theodosíe Athanasiu, Bucure$ti, Socec & Co,, 7906 i p. 504. Teofiloct Arhlepiscopul Bulgarieí r Trlmlterlle cele patruspràzece ale Ap, Pavel, Trad, de Venlamín Costache, Mltropolltul Moldovel gi Sucevel. I3ucuregtl,Ttp. Carfílor Bisericegtí, Í904, Tomul 1.'Romaní$i I Corlntení,p. LX{576, Tonul II: II Cor., Gal., Efes,,Filip.' qi Colos,,p, 646. TomulIII: I qí II 'Ies,, I ei II Tím., Tit, Filimon 9í Evrei, p, 7o4, _XXI -
DT, GRIOORIE T, MARCI.]
I{.nabenbau€r.'L;, CursusScrípturaerSacraeII, 4; Eplstohe atÍ, Ephesíos,ad Phílíppenses, acl Colossenses Lethiel_. i par1sl1s, leux, 1912. DíÍteliusM.: An díe l{olosser, Epheser, An phílemon,2 A., FINT, 12; Tiibíngen,Mohr, 1.927 i g6 p, RouelgaH.1 l3pistolacàtre Efesenía Sfàntului Apostol pavei, Introduceregí Coóentar; Bucuregtí.Tl, Càrfilor Blsericegli,, t929i 152 p. Lohmeyer Er'st; Díe BrleÍe an díe philipper, an díe l(orosser und an Phílemon,M Kom. IX Abt. g A., Góttingien,Vand.. & Ruprecht, 1930, Meinerlz Max 9i Tilnann Frilz t Die Gefangenschaftsbricfe cles heillgerrPaulus,HSNT; VII 8,, 4 A. Bonn, Hansteín,I93l:ViII J-170 p. r'e seur Paul t DIe BrieÍe an dle,Epheser, Kolosser und anPhilemon, íibersetztund ausgelegt; Blbelhilfe fúr clie Gemeíndei'Lelpzig-Hambur6f, (1936); 138 p. Schloessrnann Bornemann\3, r Díe Thessalonicherbrlefe, MKom. X Abfir., S rr,. 4., Giit{ingen,Vand, & Ruprecht,lgg4í IVIIII-?0t3p, í_ .6 Dobschittz E; von; Dle Thessalonícher-Brlefe,MKorn, X'Alrt,. , 7 4., Góttlngen,Vand.,& Ruprecht, 1909; X-F320 p, Knabenbiouer r.t cursus Scrípturae sacrae lI, 5 r Episiolae acr. Thessalonlcenses, ad Thímotheunr, ad Títum et ad phile_ monem; ParÍsíls,Lefhlelleux;1913, RouenfaIJ,;,Eplstolaintàia,càtre Tesalonlcenr a sfantuluiApostol, Paveli In{rodugere ií Comentar; Bucuregti, Tip, Cariilti.;r Blserícegli,(1938). : Wer'ssBernh,: Díe Briefe Pauli an Tímotheus und Títus, IltKomn, XI Abt, 7 A., Gíttingen, Vand. & Ruprecht, 1902. Meinerlz Maxr Díe Pastoralbrlefecles heilígen paulus, I{SNT,. VIII 8., 4 A., Bonn, Hansteln,19311VIIIJ-L2B o. Colan NicoiaeProf.; Sf. Pavel cítrà FJlimon. Cregtinísmul9i sclàvía (,,StudltBibllce" nr. 1) Slbíu, Tlp. Arhídiecezanó., L925, p, 36. sf. Ioqn rIrísoslom: comentaríile satr Explicarea Epistolercàtràr Evreí, Trad. din [, elinà, ed, cle,Oxonía,!862, de Theodosie _ XXtrV'--
BIBLIOGRAFIE
Athanasíu, Epíscop Romanului, Bucuregti, Tlp. Catlilor Bíserícepti, 1923 i p. 396. Rohr Ignaz r Der l-Iebràerbrief und díe geheime Olfenbaruag des lreilígen Joharrues,I-ISNT, X 8,, 4 A, Bonn, I{anstein, t932;;
VIIIflaz p. SrieÎe,FISNT, MeinertzMax sí VredeWilhelmt Díe hatholischen 1932i VIll*200 p, IX 8,, 4 A., Bonn,Hansteín, T E O L O G I EB I B L I C À METODICE .SlcdeBernh.r Ueber r1íeAufgabender bíblíschenTheolo$iedes. Alten Testamentes i ZTI{, IIl' 1893; p. 31-51. Deissmann G. 1,.d.r, Zur Methode der blblíschen Theolo$íbdes Neuen TestarnenteslZTI{, II, 1893,p. 126-139. NeuWrede V.; Úber Aufgabe und Methode der sogenannten testamentlíchenTheolo(ie; G6ttlnSen, Vand. &,Ruprecht,' 1897; 80 p, Gurhel Flerm.t Zam religions{eschíchtlichenVerstindnís des Neuen Tes{ament,FRLANT, I 8,, t H,, Góttin[en, Vand,&, Ruprecht, 1903i VIII*96 p, Kaftan Julíusr Zur Dogmalil<,ZTI{, XtV, 1904; p. 273-3ffi. Holtzmann H,t,,Neutestamentler"und,,Relígíonsgeschíúdler",. în r Protestantísche MonatshefteX, 1906,p. t-16, Lagrange M, J,: Le sens du Christíanísmed'après I'w,é,$èse. allemande;Paris, Gabalda,1918, Kqf tan Julius t Zur Frage lnach der Aufgabe der neutestanentli(fúr) A, von Harnack; Tíibingen,. chen Theolo6líe, înr Fest6labe Mohr, 1921,p. tal4-142. Marcu T. GríSoríe Dr. r Introducere în Teología bíblíce (in:. Anuarul XVI al A,cademíelteologíce ,,Andreíanà") Sibíu 7940,p,36--51, TEOLOGIE A VECHIULUI TESTAMENT Sellin Ernst: Theologíedes Alten Testaments i Leipzig, Quelle&, Mey er, 1933r VIIIf t+O p. _ XXV-
F
Dr, GRIGORIET. MARCLI
Weiss Berah. r Der Bríef .an díe Rómer, MKom. IV À,bt, 9 A., GóttinSen,Vand. & Ruprecht, lggg, Olariu Iosif r Epistolele S. Apostol pavel r:ótrà Romaní, Corinteni, Galatení9i Elezeni; Caransebe$, Ed., autorului, 1910; 742 p. Zahn Th. vonr Der BrieÌ des Paulusan die Rómer, ZKomB. Vl, 1 u. 2 A., Leipzlg, Deichert, 1910, Lagra.ngeM. J.: Saint Paul, Épître aux ]ìomains, 3 ed,, EB, Paris, Gabalda, t92Zi LXXII*ZZ*3}6 p, Mar8óa ou).og'Eùo..r,Epp;1veía elsùv npòg.porpaioug'Errouolfv coo 'Azroocó),ou 'Ag!va, Ilaú).ou; hníL tg}gi 320 p, SichenbergerJoseph; Die Briefe des heilíSenpaulus an dle Korínther und R6mer úbersetzt und erklàrt, 4 A., HSNT VI B. ; Bonn, Haastein, 1932; XVII*334 p, Barlh Karl: Der Ròmerbriefí SechsierA.bd:ruckder neuen Bearbelturrg (17 und l8 Tausend); Miinchen, Kalser, 1933;
XXVru*szsp,
LietzmannlL: An'die Rómer, 4,4,., HNT g; Túbín{en, Mohr, . 1933) 134 p,
,A.rhiereul îheodosie A, Ploegteanu.Bucurepti, ,Socec.& Co, _ 1910,358 p. Cornely Rud,; Cursus ScrípturaeSacraeD.,22?úor.Eplstola ad Corinfhíos; ParísÍis, Lethielleux, 1g90.
BIBLIOGRAFIE
AlIo E. B. :'Saínt Paul. 'Premlère Epître aux Corinthíens, EB 2 ed., Paris, Gabalda, '1955; CKI+516 p. Ailo E.B,r Saínt Paul. Seconde Epître aux Corinthieus; EB Parls, 'Gabalde, 1937; LXXVI*3SS p. Sf. -[oan-Í]'isostom r Comentariile sau Explicarea Eplstoleí eàtrà. Galatenl. Trad, din l. elinà, ed. dia Oxonla, t853, de Archím, Theodosíe Athanasíu. Iaql, Típ. ,,Dacía", 1901; p. t28. Schaefer Aloys r Díe Búcher des Neuen Testamentes;I B'r Die Brleî.e Faulí an die Thessalonícher und an die Gahter; Múnster i, 1J7,,Aschendorfî, 1891. Sieffert Fr.z Der Brief an dle Galater, MKom, VII Abt. 9 4., Góttingen, Vand. & Ruprecht, 7899. X'o),arà ÌEpp, I,; 'Ircópv4paei6 rlv apòElcÀcÍcag'.Eiirorolìp'roú 'A,noocóloullaú),ou; iA$fìv4orv, )axelì,apíou , 1904; 606 p, Zahn Th. von t Der Brief des Paulus an die Galater, ZKom B, IX; LeipziS, Delchert, 1905. Mau"9ónou).o< EÒo.r 'Epplveía eiÉ ràg r,pbETa\úta,6,'Egeoroug, '@rìl,anqoioug, lEntouo)'Èg'toO Koì.oooeei(,A', B',,SeooclovlxeÍE 'Anoocó).ou llaúlou ;'Ar\vat, Zu)ú,L923i 140*120+104++0+ IOZ p. Lagraqge M. J.; Saint 'Paul, Epître aux Galates,EB, 3 éd.,Peris, Gabalda, 1926i LXXKI\r t 176 p. Lietzmann H.-: An die Galater, 3 A. HNT, 10 ; T.ribíngen,,Mobr, :L932;.46p. Steinmann Alphons r Dúe Bríefe an die Thessalonícherlund Galater, -IISNT, V 8.,.4 A., Bonn, Ilansteía, 1935; VII f 18S,p. Soden.Hermann von: níe 'Btlele:an die Kolosser, Epheser,'Philemon; ,d.íePastoralbrjefei 2':4, :(în:'Hand-Commentarz.N. .B.3 T. Abt. 1), Freíburg '1. B. - Leipzig, Mohr, 1893;
Vltrf261'p. iÍIaupt i-Eiict ; Díe Gefansenschaits-briefe,MKom 'VIII u.'IX Ah{., 8--7 A., Góttíogen, Vanden. & Ruprecht, 7902. Eutald :Paúl r .Die ',Briefe ?.irulus an díe Epheser, ,Kolosser -des unàl Phllem.o, ZI(o- B. Vtr; Lelpzig, Deichert, 1905.
-xxII_
- Íx,IrI -
D r, G R fG tfR l E ' I.M AR C U
STUDIICOMPARATIVE Vollmer Hansr Die alttestamentlíchen Cl|ate beí Paulus,r,, nebst
p, 1-85, VrendtHans Hlnrích t Die Lehre des Paulusverglichen mít der I-ehre Jesu, ZTK.IV, 7894,p, I--78. Bríî.chnerM,t Der Apostel Paulus als ZeuQewíder das Cirríst,rs.. bíld der Evangeilen, în r ProtestantíscheMonalshefteX, 190ó,p. 352-364. Kólbing Paul,t Díc feistiSe Einwírhung dcr Person Jesu aul Paulus,Eíne hÍstolischeUntersuchunSi ; Góttlngen,Vandenhoeck & Ruprecht, 19061p. VIIi-l-.l14, IúlicherAdoif r Paulusuncl .Iesus;Tùbingen,i. C. B, Mohr, 1907. LleyuerArnoldr 'Wer hat das,Christentunrbesriinclet,.Iesusocler ' Paulus? Lebensfragen,Schriften und Reden 19 i Túbinden, Mohr, 1907, Dausclt P, : Jesus und Paulus, 3 A.; Bíblische ZeiIÍ.ragen,III Folge,H. 1; Múnsler i.'W,, Aschenclorf L, TTIZt 46,p, DobschíilzErnst von I Gibt es ein doppeltes EvanSelíum ím. Neuen Testament?TSK, LXXXV (tgIZ), p, 331-366. t{ittel G,; Jesusbeí Paulus,TSK XXV, 1.g12,p. 366-402, WindíschFLr Paulus und Chrístus, Eln bíblisch - rellgíons$eschíchtlícher VerSleích; UNT, H. 24 i Leípzlf,Hinrichs, 19341 VIII*320 p. MONOGR AFII CU CARACTER SPECIAL DèlitzsclzFranz r System der blblíschen Psychologíe; 2 A,, Leipzig, Dórfflínf uncl Franke, |BOL; XVI*5OO p. lirnesti FL Iîr, Th. L. : lJle Ethlh des ApostelsPaulus; Ilrairn* schweíg,Leíbrock,1868i XIIf 156 p, _ X XV III -
BIBLIOGRAFIE Holslen Carlt Zurn Iivangelíumdes Paulus und des Petrus, Altes und Neues; Rostock,Stiller, 1868. Ilermann Dr; r Díe Antrof ologle des Apostels Paulus I-ijclentann' uncl íhrc Stellungínnerhalbseíner Heílslehre,nach den víer (Paul ToI-IauptbríeÍen; Kíel, Uníversltii.ts-Buchandlung 7872. eche), lTilschl Albrecht r Díe clhristlícheLehre von der Rechtfertl$ung und VersóhnunS; Zweiler Band ; Der blbllscheStoff der LeÍrre; llonn, Marsus, 1874; VII-378 p' Zahn Adolph; Das GeseIz Gottes nach der Lehre und cler ErfzrhrunIcles ApostelsPaulus; Halle, Múhlmann,1876; 106p' Wendt 11. H, t Die Befriffe Fleísch und Geíst írn blblíschen Sprachgebrauch;Gotha, Perthes' 1878, 'Grqfe Ecl,r Díe paulínischeLehre vom Gesetz,nach den víer I lauptbrÍefen; Iìreíburg í, B, - Tíibin{en, MoJrr' iBB4; VIIIf26 p, Schlatter A.t f)er Glarrbe lm Neuen Testament;I-elden,Brill, 1BB5;VI*592 p. Gloiit Joh,r Der Heílíge Gelst ín der Heilsverkiinclígun$des Ilaulusl lJalle, Nícmeyer, 1BBB;VIII-[-aOOp, (ìunhel l{errl.; Die \fllrkungen des helligen Gelstes; GóftlnSen, Vand, & Ruprecht,L888; 110 p' SchaederEríchr Dle BedeutungcleslebendigenChrístus frir die Rechtfertisungnach Paulus; Gútersloh,Bertelsmann,1891; 88 p. DeíssntannG, Ad.r Díe Formel ,;in ChrístoJestl",II Teil; Marburg, Universítiits-IJuchdt',7892i p' 70-133, SodcnI{, Frelherr von r Díe Ethik des Paulus, ZTK, I1, 1892,p, 109-145, SeIl KarI; Forschttngiender Ge$enwart úber Be$rift uncl EntstehunSder l(írche, ZTK 1894, p' 347-417' Ilciring Th. , ÀII(AI0CÌI\H @EOYbeí Paulus,TdbínÉen Uníversltítsschríftena. d, Jahre 1895-96; Túbln$en, Lanpp ir., 1896; t>. I-72, Ifermann W, l Der Ver}:ehr cles Christen mit Gott, Im Anschluss an Luther darsestelltí3 A,, Stuttgart,Cotta, 1896; VIIIl296 yt, _ XXIX -
tr Dr, GRIGORIET. MARCU
TEOLOGIEA NOULUI TESTAMENT -ReussEd,; Hístoíre de la ThéologíeChrétienne,au síècleapostolique, S éd, Tome I, Strasbourgi-París-Genève, t864, XX+490 p; Tome II, idem, 1864,Vi*630 p. .Bouon Julesr Théoiogíedu Nouveau Testament,Tome I r La vie et l'enseignementde Jesus,Lausanne,Ilridel, 1893, 550 p. ; Tome II r Llenseígnement des Ap6tres, ld. 1894 p. ,604. Welss Bernh. r Lehrbuch der Biblíschen Theolofie ,des Neuen Testament,6 A., Berlin, Hertz, 1895; VIII*683 p, Sfillibald r Neutestamentliche Theologie,I u. Ii ,8,, 2 A., -Beyschlag Halle, Strien, 1896. IVelss Bernh. r Die Religion des Neuea Testaments; StuttgartBerlín, Cotta, 1903; XIif3Zl p. .ScÍtlstter Adolf : Die Theologie des Neuen Testameuts, Erster 'Wort Tell r Das Jesu; Calw & Stutifart, Verlag des VereinsbuchandlunÉ, 1909i 592 p,II Teíl r Die Thr:olopíe der Apostel, 2 A. id. 1922 p. 576. -Iloltzmann H. J. r Lehrbuch der NeutesfamentlíchenTheoloÉíe, 2 A. beatbeítet von A. Iúlicher und rù1.Bauer; Túbíogen, Mohr, l9Lti I B,r XX*580 p,, II B.: XM*615 p. .FeínePaul : Díe Religion desNeuen Testameots; Leipzí{, Quelle & Meyer, 1921i XII*225 p. Miiller Karl F. E. D. r NeutestamentlicheTheoloSie, Grundriss fiir Vorlesungen. Drítte A., Erlangeu, R. Meik el, 1925. .LemonnyerR. P, : Théologiedu NouveauTestament; Biblíothèque catholíque des sciencesreligíeuses;Paris, Bloud & Gay (r928)i 2o0 p. 'WeinelH.r Blblische Theoiogiedes Neuen Testaments,Die Relíflon Jesu und des Urchristentums; 4 A., Túbingen, Mohr, 1928; XVI*518 p. .ZaJm Th.r Grundriss der NeutestamentlichenTheololiie, ;2 A., Lehpzlg, Deíchert, 1932; YI*132 p. ,Feine Paul r Theolofie des Neuen Testameds, ,6 A., 'Leipzig, Hínrichs, 1934; XVI*456 p. -Biic:lsdl,Friedrich; Theologie des Neuen Testaments; Giitersloh, Eertelsmaoa, 7935; VIII*208 p, -Kuss Otto; Díe Theologiie des Ne.uen Testamenúes;2 A. &e'fensburg, Pustet, 1937; 4L2 p.
- xKvt -
BIBLIOGRAFIE PAULTNÀ TEOLOGIE von Schweitzer Albert : Geschichte der Paulínischen Forschun$ 'Túblusen' A', 2 i Ge$enwart cier Reformafion bis aul dle Mohr, 1933; XII*198 p' TR, NeueFolge VI, 1934' Bultmúrn R, r NeuestePaulusforschuu$, -1--22' p' qi p. 229---246 VIII, 1936, .Mnyi, Gottlob l;f. r Entwickelung des PauliníscherLehrbegríffs; Altona, Hammerich, 1801i 379 P, Holstm C. t Das Evaugelium des Paulus; Teíl I: Die àussere des paulinischenevan$elíums; Berlio' entwícklunSsgeschichte Reimer, 1880, Simdr Hub. Theophílr Die Theolo$ie des heiligen PaíLrls, 2 A" Frelburg l, 8., Herder, 1883i XII+284 p' Pfleiderer Otto: Der Paulinismus, 2 A. L-eipzig,Reislaod, 1890' jrolsten c.z Das Evan6leliumdes Paulus; Teíl IIr Pautinlsche TheoloÉie,'heraus$eS'von Paul'Melhorn; Berlin, Reimer' 1898. Tifius Arthur; Der Paulinismus unter dem Gesíchtspunkt d'er Seligkett; FreíburÉ i, B. - Leipzlg, Mohr, t900; X*29op îo; Dict' ApoL'de'la Foi Prst E,r .Saint Paul et le Paulioísme, 'Paris, Beauchesoe,MCMXKVI' Catholíque, Tome IlI, 4 éd., col'..t621-76M. Lohmeyer E.: Gruadla$en pauliuíscher TAeolo$ie,BHT, I ; TúbinÉen, Mohr, t9?9 i 236 P. Prar Ferd.inand.t La Theoiogíe de Saínt ?aul ; Bíbliotbèque de Théologie hístorique i Ptemíère Patfie, 22 éd', Patís' BeauMCMXXXV; VI*608 P'; DeuxièmePaúie' 79 éd' "h.ro", idem, MCMICCili; YI+6t2 P. Schumacher'Heintich; Kraft der Urkirche, Das ,,Neue Leben" nach den'Dokumenten der erstet zwei Jahrhusderte;Treiburg l. B', Hetder, 1934i XJ-t:12 P' 'Corps -chrlst, Efudes óe lhéolofie Mystique óu Mersch E*. , L. hlstorlque i 2 éd' Museum l"ssi4nrtm - Sectionlhéologique No. 28.-.=.'99.iParis, De 'Brouwer & Cie, 79%' Torr'eJt ruVJ I '552 ; Tome JI: 498,P. Amìot Frangoís; L"enseígnement de Saínt Faul' EB Gabalda' .,1938,2 volume.
- xxvtr-
'Paris'
-Pi;iR IggIIEr:I1I9_u_:____= ::
stamcnts,în: Festsabefúr iulíus l(aftan ; Tiibinfen, Mohr, 1920; p, 44-55. I{arnach Ad, vonl ,,Sanftrnut,I{uld und Demut', in der alten I(írche, în; Festsabe fíír Iulíus Kaftan; Túbíngen, Mohr, 1920t p. 113-129. Heiler Fr, r Das Gebeti Z A., Miinchen, Reinharclt,I92(l XX* i 558 p. OepheAlbr,; Die Mlssionspredigtdes Apostels paulusi .l-e\pzi[, I{inríchs, 1920i YIfi-l-Z+O p. ,
Mundle Wílhelm; Das rellgíóse I eben des ,Apostels paulus; Lelpzig, Hlnrichs, 1923; VIII*150 p, ' Tischleder P. t 'Vfesenund Stellung der Frau nach der. Lehre des heiligen.Paulusí NAb. X B. 3--4 Il,,; Múnster i. \f., Aschenclorff,t9Z3; XIVfZ36 p, Bultmonn R. r Das Problem der Et[ík beí paulus, ZNV/, XXIII, L924,p. 123*140. - Fascher E,: Díe formgeschichtlrche Methode; Beíhefrezur ZN!/ 2; Glessen,Tdpelmann,LgZ4itZ36p, . Schau.fWilh, t Sarx, Der BeSritf ,,FleÍsch,,bejm Aposfel paulus trnter besonderer'Berúckiíchtigung seiner Eriósungslehre, NAb. XI B. 1-Z I{.,,'1r46ort"ri. W., Aóchendorî.t,pZqi XVif208 p. schmítz otto z Díe christusgemelnpchaftdes paulus ím Líchfe seines Genetív-gebrauchsNF,i B"r*" Relher paulusstudíen, .2 Helt, GÍitersloh,Berfelsmann , 1924. - XXXII _
biBi.loéRAÈlÉ
_=*--_-"
Glaubensliekenrrtnisses Feine Pauh Die Gestalt desapostolischen i Leipzifi, Dórflin$ & in der Zeí| des Neuen Testarnents Iiranlre, 1925i L52 P' I;reundorfer Joseph; Erbsíinde und Erbtod beinrApostel Paulus, und exegetischeuntersuchung I!íne r'ellgionsSeschichlliche N Ab. XIll B' L-2 IL'; Miin12-21; 5, úber Rómerbrief 1927 ster í. \il,, AschendorÎ|, ; XXIlt26B p' Xllllllol, în:- Fest$abefúr Ad' Deissmann, Lohrnel,erE.t IYN Túbingcn,Mohr, L927i P. 2LB-257' MiclrcelisV/ilhelm; Rechtfertígungaus Glaubenbeí Paulus,'inr Iîestgabe fúr Ad. Delssmann,Túbín{en, Molrr, 1927i p' 116-1 38. Preisher l-Ierber[I christentum und Ehe ln den ersten dreí Br:rlin, Thowífzsch,1927i YIIT{-260 p' .lalrrlrttnclerten; Sclnidt Karl LudwígI Die l(írche des Urchrístentunts,Eine lestudie, în I Festxikographíscheund biblísch-theolosische 1927t p' 258 Mohr, g"U" túi Ad. Deissmann, Túbln$en, - 319, schntitz ofto t l)er Begrlfl ATNAMII bel Paulus,în I Festsabe {úr Ad, Deíssmann,Túbin$en, Mohr, 1927i p' 139*L67' \ffortes bel Paulus, NIì, I Schrnitz Otto; Díe Bedeutun$ des Reilre,4 H., Gútersloh,Bertelsmann'79271 17 p' SommerlathErnstI f)er Ursprun$ des neuenLebengnach Paulus, 2 A.i Lelpzlg, DórfttnS & Franhe, L927; 152 p' Ber.trqmGeotgI Neues Testarnentund hlstorlscireMethode, BedeutunS und Grenzen hístoríscher Aufgabeq ín der ntl' VortróSe 134; Forschung; SammlungGemeínverstónclllcher 46 t928i Mohr, Túbíngen, P. I{oester Witt, , Díe Idee der Kírche beím Apostel Pattlusl'{Ab, XIV B. I I{,, Múnster i' \il,, Aschendorfl, 1928; XIV*74 p' Lohmeyer E, r l(yrios Jesu,Elne Untersuchun$zu Phíl' 2,5-1li der HeídelberÉerAkademleder \físsenschafSíizungsberíchte Klur.". Jalrrg' Ig27128'4 Abh' ten, Philosophisch-hístorische 'Vfínter, 1928i 90 P. HeíclelberÉ, ' Puech àimé t Hístolre de la Líttérature t'recque chrétíenne depuís les origlnes iusqu'a la Iín du IV-e slècle' Tome I : Le NouveauTestament.Paris, ,,LesBellesLettres", 1928i p' 500' _ XXXI I I _
Dr, GRIGORIET. pqpg6 Hoffmann A.: ,,Gesetz" als theologischerBeSríÍf, ZTK VI tB96 p. 265-277.
Teichmann Ernst; Dle Taufe bei paulus, ZTK VI, 1g96, p357-372. Weiss Joh.r PaulinischeProbleme,Die Formel èv Xprourp,Ilooú ; TSK 1896; p. ?-33. Althaus Paul: Die Heilsbedeutun6i der Taufe im Neuen Testa-
Preuschen Erwjn: 169-201.
Paulus als Antichrist ; ZI,IW II, 1901; p-
BIBLIOGRAFIE
Cremer E.: Rechtfertigungund lTiederpeburt, BFCT, XI Jahrg.,. 5 H., Gútersioh,Bertelsmann,1907; 164 p. Windisch Hansr Taufe und Siinde lm tiltesten Chrístentumr Túbin5iea,Mohr, 1908; VIII* 554 p, fíiLr Krsemer Rlchard; Die Bedeutung der Gottesgemeínsehaît das slttlíche Leben nach der Lehre des Paulus; Greífswald,. Abel, 1909; IV*to4 p. Pohlenz Max r Vom Zorne Gottes, Eíne Studíe úber den Einliuss der (rlechischenPhílosophle auf das alte Chrlstentum; FRLANT, t2 H., Góttingen,Vandenhoeck& Ruprecht,1909; VIII*.156pSchums.cherRud, r Der Díakon.Stephanus, NAb. III B. 4 H., Múnster í. W., Aschendorfi, 1910; XII*136 p. Gschwind Karl; Díe Niederfahrt Chrístí in dle Unterwelt, Eín Beitrag zur Exeglesedes Neuen TestamenÉsund zur Ge-schíchte des Taufsymbols; NAb. II 8., 3-5 H., Múnster i. !1., Aschendorff,1911; XVI-|-256 p. Off Anton r Die AusleEiungder neutestamentlíchenTexte iiher dle Ehescheidun(, NAb. III B. 1-3 H,, Miinster l. \tr.,. Aschendorff, 19L1; ViII-l-3Oa p. Benz Karl: Díe Ethik.desApostels Paulus,BS, XVII 8.,3--48L,. Freiburg i. 8,, Herder, 79L2; XII-i-18? p, Deissner Kurt r Auferstehungshóffnungund Pneumagedanke beiPaulusi Leipzlg,Deíchert, 1912; VI+158 p, Dobschútz E, von; Díe RechtlertigiunSbei Paulus eíne Rechtfertí.Sun{ des ,Pauius,TSK, IXXXV, 19L2,p. 38-67. Harnach Ad. von; Úber den prívateo Gebrauch der Hellígen -Schrllten ín der alten Kírche, Beitrége zur Elnleitung.índas. N. T. V H.i Leipzlg, ,lIlnríchs, 19122 \{II*.t72 p. Rítschl Ottot Dle Eniwícklunf ,der Rechtfertl{un{slehre Melanchtons bis zumJahre 1 527r'TSK, LXXXV, 79 72,9. 5 18-540. Bertrams,Herm,: Das Wesen:des 'Gelstes nach der Anschauunf' des Apostels Paulus, NAb. IV 8., 4 H., Jvlúnsfer l. W-. ,Aschendorll., t9l3.i Xtr*f8O p, Wetter'Giilis P,r 'Cbarís, íIJNÎ, ìH. 5, T'elpziÉ,'Illuríchs, ,1913';. M*224 p.
-x x x -
-.iKroil -
Irr, GIIIGOIìÍE T, MAI{CIJ
lìltsLloGlìAlÌlE
Der Charís'Gedanltelbel Paulus, NAb, XIII Iì. 3 WablterJos.'r' H,, Plíínsterl, W,, Aschendorff, 1932i XX*102 p' Orphal;Ernsf: IJas PaulusSeiret;GotJra,I{k:lz, 1933i 150 p. PreisfeerIL r Gelst und Leben, Das Telos-Ethosc{esUrclrrísienturns; Giitersloh,Bertelsmann;l19331VIII-)-242 p. BornharnrnGúntheri Gesetzund Schópfungím Neucn 'festarnent; VortràSe t75i Tiiblnfen, Alo1,r", Sammlung6lerneínversf,' 1934;28 p. IJuceuschí O. r l)r, Pàcatul.,stràmogesc;în r 'Zece ani in slujba Bíserícílqí Neamulul,1924-1934,Acaclemla teoloSic[ortodoxà-romànàClui, 1934,'p. 79-130, Gutbrod,\falterr Díe PaulíníscheAnthropoloSie,BWr\NT,'l l-olge, Il, 15 I Stuttflart-Berlín,, Kohlhammer, 1934; VIII. l256 p, Michel Otlo r Díe Lelrre von der r christlíchen Vollkornmenheíf nach der Anschauungdes I{ebriierbriefes,TSK' CVI, 1934-35;p.,333-355, Bornhamn Gúntherr Die O{fenbatungdes Zornes Gottes (Iìom. 1-3), ZN\)f, 7935,p. 239-262, ÈColonL*B,r A proposife la rnystíquecleSaint Paul, înr Revuc ' des Sclences religieuses, XV, 1935,p. 157-183 qí 325-353, Gheorghíu!, Dr,r Ideea de impàcare gi màntuíre la nol, la romano-occldentall 9i la protestanfi ; Cernàu{i,Ed. autoruhil,L935, GoguelMauricel Le caractère et le róle de llélément cosmoloîn; RIIPR XV, 1935; {íque dansla sotéríoloSiepaulínienne, p. 335-359 GreeuenHeínrÍchr Das Hauptproblem der Sozíalethíltín der neueren Stoa und ím Urchrístentum, NT, ItI Relhe, 4 I-L, Gútersloh,Bertelsmann,1935I VIII+166 p, LagrangeM. J,: Socrate et notre SelgneurJósus-Chrístd'après un lívre reeent,RB XLIV; 1935 p, 5-27. Schmauch'W'erner:In Chrlstus, Elne Untersuchunf zur Spraclie und Theologlledes Paulus, NF, I Relhe, 9 FL, Giitersloh, Bertelsmann, 1935; XII+198 p. WendlandHeinz-Dietrich r Dle Mítte cler pauliníschenBotschait; Die ILechtfertl{trn(slehre clesPaulus'írnZusammenhang[eseine': TheoloÉíe & Ruprechf, 1935;,tB 2 ; Gótfingen,Vandenhoeck
Bouuet Leon l L'ascèse dans Saínt Paul; Lyon, Libra.írie clu Sacré-Cocur,(1936). Botschaftals PreislzerlJ,t Díe Eínheit cler neutestamentlíchen ín cler GcVerhiindlgun$ der evangelíschen Grundlage Gnadenfreí, 6; Christentuln" fenwart, Aufbau lm ,,Posítíven p, Winter, 1936t 16 ÌlouenlaH. Dr, Pr, Prof.r lubirea cregtinà. Exttas din revísta ,,StudíiTeologice,",anul V, Bucureqti,Típ, Semínaruluirnonahal Cerníca-Ilfov,1936i p, lB, ín der alten l(lrche (Beiheftezur Ateith Eva: Paulusverstàndnis ZN\l 18); Berlln, Tópelmann,1937. FriclríclrcenA, r Egllse et sacrententdansle Nouveau Testament (în r RHPIì 1937 p' 337-356)' mít Hahn Trassott Wilheln: Das Mitsterben und lvlítarrferstehen 1937' Bertelsmanni Paulus, Gútersloh, Chrístrrsbei Kurner Karl: Díe SteilungclesApostels Paulusln Urchristentum, ZST, XlV, L937,p' 142-t93. I{oehnleínH,r L'a notion de t'Eglísechezl'apótre Faul (în; RI]PR 1937 p, 357-377)' PedersenV, S,: Le mandeismeet les orígines chrétiennes,A propos du livre d'Alfred Loísy (în: RIIPR 793,7p, 378-383)' SchmídtI(arl-Ludwi(r Le ministèreet les ministèrósdansL'Egiíse du Nouveau Testament(înr RHPR 1937p,'313-336Ì" Althous Paul l Paulus und Luther úber den Mensbhen,Efn Vergleich (Sfuclíender Luther-Akademíe, 14 Hèfi). Gii[ersloh, I3ertelsmann,1938, i Benoit P,: La Lol ,et la Croix d'après Salnt Ppul, RB XLVII, 1938 p. 481-509, , Ilosfeyns E, C. qi Dauey F, N,r Das Riitsel dei Neuen Testaments, Mít einem Vorwort von Gethard Kírtel unrÎ Jullus Schníewínd,Stuttgart, Kohlhammer, 1938; p. VIIIfISS' et esprit dansle Nouveau Testament, Van hnschootP. r Sergesse RB XLViI, 1938, p. 23-49, Spicq C,: La consclencedans le NouveauTestament,RB, XLVII 1938,50-80, Diuhanouicl Savo Llr,t Heílíglceít und l{eíli$u4g beí Paulus, Disser:tatíon ztlr' Erlan$unS der Dohtorw(irdc, vor(eleflt
_ XXXVI --
_XXXVII-
_
.
reî,t*q.hóu
_
Bultmann R, t Zur Geschíchie der paulusforschungi,TR, 1929, p. 26-59. Gloege Gerh.; Reich Gottes und Kírche ím Neuen îestament, NF, II Reihe,4 H, ; Giítersloh,Bertelsmann,1929 XII*4ZB p, i Kíimmel lùTernerGeorgr Rómer ? und die Bekehrung d.espaulus, UNT, H. L7 Leipzig, L C. Hinríchs, 1929; XVI_F_IOO. Michel O.z Paulus und seine Bíbel; BFCT, II Reíhe, lg 8., Gútersloh, Beitelsmann, 1929; XII I Zt2 p" ^ , SchneiderJoh, r Die Passlonsmystikdes paulus, Ihr'U/essen, Ihr Híntergirund und lhre Virkungen; UNT, H, 15 Lelpzig, i Hínríchs, 1929i yIII*t9Z p. Windisch H; r Der rsinn der Bergpredígt, Eín lSeltraÉ:zum ?robfem d_e1ríchtigenExegese; UNT, H, 16 Leipzilg,Hínríchs, i t929i YIIrI.*176o. Braun Herbertr G"ri"ht"g"d-nke und Rechtfertigungslehre bei Paulus, UNT,,H.- Lgi Leipzig, Hiorichs, 1930; XII*9g p, Fascher Erich; VornVerstehendes Neuen Testa:mentes; Giessen, TóPel-ann, 7930i I49 p. Fenner Friedrich; Díe Krankheit im Neuen Tesrament, Eine Religions-und Medízíngeschichtliche UntersuchunÉi UNT, H, lg I ; . Leipzig, Hinríchs, f 930; 116 p. Preisher tL: Die urchrrstriche Botschaft von crer Lrebe Gottes im Lichte der ìvergleíchendenReli(ionsgeschlchte; Giessen, Tópel-rnn, 1980; 6g p, schlier Heinrich: chrístus und díe Kirche rm Epheserbríef, BHT, 6; Tiibinfen, ,Mohr, 1930; II*ZS p, ^ . Schweitzer Albert; lDie Mystík des Apostels paulus; Túbingen, Mohr, i930; XVIf408 p. 'Tixeront J.: Hlstqíie des dogimesdans 1hntiq urité chréfienne, I; LaÌfheolqf ie datésicéenne,ed. 11; parís., :Gabalda, .!930; ,,
XMfs+o p.
Weber,HansE,r .Fschatologie,, und ,;Misti-k,,irm Neuen Testa_ ment,BFCT, IIiReihe, 20F.,,Gútersloh,Bertelsmann, f 930; X{236 p, I Branlt.!llh.:_Díaf und.Díenením Neueo Testament, NF,:tr Keíhe, 5 H,, Giitersloh,Bertelsrnann,193l i "lO p,
- xxxlv-
BIBLIOGRAFI.E
of Recompense,UNT, Filson Floycl iV,: Sf. ,Paul's C,onceptíon H. 2L, Lelpzig, Hínríchs, t931i IY lL52 p. Purdv AIex, C.: Das Neue Testamenttn der "amerikanischen Theologie, în r TR 1931, p. 367-386. SodenHans von r Sakrament und Ethik bei Paulus, Zttr Frage der literarischen und theologischen Einheitlíchkeit von 1 l(or. 8--10; în: Marburser TheologischeStudien, I H. 193t, p. 1-40. V\lher Walther r Das Volhommenheítsidealdes Orifenes, BHT 7; Túbíngen,Mohr, 1931t 11'/*236p' Ellwein Ed, r Vom neuen Leben (De novitate vítae), Forschun{en zur Geschichteund Lehre des Protestantismus,V Reíhe, I B.; Múnchen,Kaíser, 1932; Vil*2L2 P. Fuchs Ernst; Chrístus und der Geist beí Paulus, UNT, H, 23 ; Leipzlg, Ílínríchs, 1932t \7ll1-t32 p' Guntermunn Fr.: Die Eschatologie des hl, Paulus, NAb' XIII B, 4-5 H., Múnster i. !fl., Aschendorlf, 1932; XXII*320 p. Imago Dei Beiftóge ztrr theologilschen Anthropolofie, Gustav Krúger. . . dargebracht. lm Au{trage der Theol. Fakultàt Gíessenhîsg. von Heinrich Bornhammí GiessenTópelmann, 1932;lY4232 p. Mihalcesco J.t La Théologie Symbolique au point de vue de I'Eflise orthodoxe orientale í Bucarest-Parls, tg32; 1ll* 316 p, Rouenla H. Díacon Prci..; Esenfa gi roiul credinfei în Teoio{ie. Prelegere de deschidere a cursurílor Facultófii de Teoiogie dln Bucureqti,finutà la 9 Noemvrie !93t. Extras din rc' vlsta ,,Studli Teologíce", anul III, nr, .L Bucurepti, Típ. Curlllor Bíserícegtl, 1932t p. 34. Schneider Joh.t Doxa, Eíne bedeutunpsgeschichtlícbe Studie, NF, III Relhe, 3 ,f1,; Gútersloh, 'Berúelsmaan,1932í VI+ 1184p. Schumacher H. r Das Ehe-ldeal des Aposfels Faulus; Múnchen, Hueber, MCM)0Ofn; .Xf139 p. Staffélbodh'G.'r,DieVereínígung,mít Chrísfi$.atslP,rínzlp'der ..bel jPaulus, Erelbutger Theoloflsche Sfuilíen 34 H'Moral Frelburg ts,, Íilerder,'79321 VJdJ'{l% p, '1,
- )ux(v-
t$11
l ,'Èf. $d,
íffi
rur
t\1.
[N]'RODUCERE Teologia paulíní. i9í íspiieft" -cur"*tatoríí -_ probleme 'cari pot forma fíecare^ ;Là;^à"ìT""Jgruiii -- lucrarea pro'p.r, s'o sàvàrgímlse chiamà, lg-Ílm "r'portàAntropologíq "* pqunna, Dar àxísià oare o Antropologiepaulínd;? Negregít! gi iatà de ce, ca gtíinfà, are mairnulte înfelesuri,r ,,. sens .j:ti:_n:logía, larÉ. ea..esJra -ur gtiínfa despre oamení,ea îl stu_ diazó, p* oti
dupàatcàruíi;;.; rJ;p"^:J;'!uiLi"rroe.
Jn înfeles maí stràmt, 'omului, adíeà Anatomíe, t
*
t **'
pentru aceastà chestíune lrelnrrcrr scrtntídt: prrirosophiscrres
xi':,*i'*JT;1ì:::
raschenausgar'"' si 13)'";i' ix;-l"io,ie,'itJ".i'ii"n,nl,
Dr, GRIGORIET, MARCU
,!ci
der katholíscb-theoloSíschenFakultiit der Uníverslliit zu Bera. NoVi-Sad,Stampariia,,Natosevicí",1939i p. 188. Cadier Jean; Le Mystère de I'Eglise, Etude de l'épîfte aux Ephésíens,in; Les CahíersBiblíquescleFoí et Vle,I Année, No. 1, p. 38-54. AeschímannAndré: La Foí dans I'Ancien Testament, in ; Les Cahiers.Blbliques de Foi ,et Vie, I Anuée, No. 2, p. t-16, ScfunidtK. L. t La Foíet dans ia prédícation de Jésus-Christ, d'après les Evangiles synoptiques,în; Les CahíersBibliques de Foi et ìVie, I Auuée. No. 2, p. t7--26. MenoudPhtl, H, r La Foi dans I'Evangíle de Jean, în: Les Cahiers Bibliques de Fol et Víe, I Année, No. 2, p.27-43. Leenhardt Fraiz.I.: La Fol d'Abraham dans I'Epitre aux RomaíDs, in r Les Cahiers Bibliques de Foí et Vle, I Année, No. 2, p. 44-55. Ronx Herbertz , La, Foi .lans l'épîlre aux Hébreaux, în r Les CabiersBíblíques de Foí et Vie, I Année, No.2,,p, 56-67. d'Espine Henrii La foi et les oeuvres, étude,blblíque în; Les Cahiers Bibhques de Foí el YLe, I Aunée,No.-2,p. 68-7l CrsinicNichlfori: NostalgiaParadisului,Bucuregtí,Cufetarea,1940, StdniloaeDumitru Dr, ; Antropologle ortodoxà. Comentarlí:asupra stàrií prímord.iale a omuluí (în r i{-uuarul XVI al Academiei teolo;ice ,,Andreianà")Sibiu 1940,'p, l--21. Mucu T. Grígobíe Dr. r StudííBlblíce (,,Contríbufiuníla Studiul 'T, N." nr. 2) Síbíu, Tip. .Lrhidecezanl1940, p, VIil*100.
4tE
w
ú*
-xxKvlII-
[NTRODUCERE
!r
,l
I
:
ANÎROPOhGIAP.
clar
I
nu ín *^-r ,talesi ##i"1"fîl:'"t'
I
lt"::1t1"*;{lrid;t"fij;;
i
cí s'o
I *'ruT*lffi :î".tffi --OU
.
pàs
ffi6ifffff$;t},'ff t'; "'T;'#lmÍ" cà " E^, tl,Vi;Z, Íírl!'ogí """"
."-tiu
*;^*g4
'
ce,ceteazà
, .g11",T.r:eí:.#í,'::;#;::,,fif; è1::f_.Tu7 ";;;fi:ii
":!Íi;.;;"s",uti"a
,, 'li",idffi:",;.;,4
t ldem
ii
lÈ2.'*7gg.
Dr; GRIGORIET, MARCU
I)e o parte írnanen!à,,'încredérea luciferícà în puterile orn'ului, De alta transcendenfà.,contact cu vaîorjle cele mai pre sus de fire, Antr-opoloSíapaulinà va purta amprentele acestei sítua\íi,. Omul paulín e totdeauna un &v$purrroE èvóncov ro0 $c05,contemplat de cineva care se aflà avXpror(rgí care, ca atare, î1 studíazà ce a fost sau *n *rie irt' afarà (resp, fàrà) cle Hristos gi ce poatè ajunfre(resp, ce e;ste)
ANTROPOLOGIA PA.ULINA
pecetea unui contact permanent între cele' de Sus gí iele de jos. Antropolo$ía '- cu atàt maí vàrtos, Aící se vede mai làmurít scopul practíc pe care-l urmàrea el: màntuírea omuluí prin Hrístos, Mauríce Goguel, teologul în care se reazimà studiiie neotestamentareale Franfeí protestante cle astàzí, are
iv Xpcor(r,
Locul eí în Teología paulinà? E considerabí1, $í írnportan{a eí, tot aga, Am aràtat cu alt prílej cà Teologia poulinú este o Spteriologle,rPàrtagii acesteíSoteríologíî sunt trei: , Dumnezeu care ia ínífiativa màntuírií nearnuiui omenescí Iísus IIrislos care executà planul durnne:+eesc de màntuíre gí amul - spre folosínfa trupeascà gí sufleteascà a cà.ruia s'a reaLizat planul cel dín vecí ascuns al màntuirîí lurníi. Ap" fíincl, ímportan{a Antropolo fl.ei în Teología paulinà e Fàrà sà-l aEezeîn centrul preoòu-evídentà, pàrílor sale - 'care.í rezervat iuí lísus Hrístoi -- sf, Apostol Pavel îi acordà. destínului ,iomuluí un loc de frunte gí un ínteres dín cele maí víí. Sf, Apostol Pavel nu-í un om de'speculafíe abstractà 54s - rnai bíne zis nu-i numaí atàf, 'Toatà Teología luí poartà t V e z i s t u c l i u l n o str u I ,,Biblío{rafíe" ).
Or lg n e a
4-
g t o r lg in a llta tea Teol o{Íel paul l nc (l a
de màntuíre, gí la o víafà" în armonie cli aceastàcre-
cà. preocupatea ce-l domínà, este aceea a situafíeí gi a clestinuluí omuluí", Nu negà,rn dífícultà{íle cu cari este împreunatà expunerea Antropologiei paulíne, cu toate cà problema
1 Le carac tère e[ l e ròl e de l ' éIém, c os m. 335. 5-
pr, GRIGORIET. tlfARCU
tíuníle :înrudite sau límítrofe, pe cari lucrarea ,lui ie poale presupune cunoscute dacà.necesi{:àtineprevàzute nu-í vor dícta iîn c-ursul expuneríi sà {acà ,altfel. Chi_ tarpie în materie de gtiinfà'nu se poa.l;econcepe. Pianul iucràríi, gí mai mult de,càt el lucrarea însagí, vor aràta càt adevàr cuprind aceste spuse. Scripturile pauline ne pun la indemànà o sumà , ,2,. ae oate antropologice cu a.iutorul càrora se poate alcàtui sau îeconstítui isistemul Antropologieí pauiinà,- J;; ne oferà sistemul insugí, Aga àm sTabitit i" o*""-"" dente, Lucrul este perfe."t'expli"abti S";;il;ílí';^""àiu Iíne- sunt epístole bcazionalg'_ nrr tratate alcàtuite clupà toate regulele epistemologíce. EIe sunt ;fructul . momentane pi cà atare, n'au aproape :iji^ nlmrc i::es_1tàfí, ctrn simetria riguroasà. a operelor de labàrator, Elè erau destinat_esà c-reezeun cóent de viafà nouà _ gi numai atàt. .Dacà aceastà viata este viala iv Xprocgr gi :ru alta, ,:aeeastase datoregte io"maí fupìului .í ""1 putea spune cregtínilor ,dín :à f7 (oì1 úpóv #xpuzcuar otrv r{r
ir cà gustase el inzu9i bine_ naínte de a vorbí de ea cu re lespírà,dín fíecare cuv6.nt re în el ceÍea cuvànt, Scrip_ Lede màtasà purà ale acestèi se tàlàzuía :în :fàptura incom_ anului, ,sà:ràncluíegti mai Ínfelepfegte ,acestqivoi ide . :Cu+ viafi. íte ca,sà .1111-i'rr*br"!tì-neasemtrita -frumusete entele planuluí {:àu ide llucr.u'? gn,ràspuns,de care'derpínÉle àtnàei::ea càt mai .Jidela.a -ó*
A A NTROPOLOGIA P,A.UL-IN
Am ales calea care ni s'a-pàrut maí nímerità de urnnt, Vom cerceta intài de :toate Antropolo$ia paulínà in extensiunea ,eí. .Dqpà a'ceea,vom face sondajíí în 'sdúncime,.Îr'consecintà-,vom studia în partea I -a.elementele Antropologiei pauline. Secfionatà. in,:maí multe .compartimsnfs - a càror .ordine gi numàr ne sunt impuse,'nt'*aí de natura -subiectului gi nu de 'alte considera{ií - partea I-a ne -va aràta ce ,rgiàndegte'sf, Apostol.,Pavel despie om stlb raportul ontologic, despre alcà.tuirea sa fíreascà adieà despre .pàr{íle lui constitutive - lí despre conIígurafia sa ,moralà, Fàpturà dotatà prin c:rea\íe cu paulin posedà toate atributele vie{uitoarelor, &v$prono;-ul ,,ceva ,în plus fafà .de acestea: calilatea de fdpturd'eticú, acestora .î1agazà e capabil 'de 'acte morale. Sàvàrgirea în síluafií ,morale distantate între olaltà, dupà cum se aflà maí departe sau mai aproape de scopul cu caÍe Ziditoral I-a rànduit sub soare : scela de a tieluí spre Jauda mdririi Sale, Ciclul acesta odatà încheiat, ne va ,inlesní îes$:roagterea'sau aflarea esenlei Antropologiei'pauline. Despre aceasta :ss va rosti partea :a II-a a lucràrii noastre, Spre ,deosebire de 'partea I-a - límitatà l4 'exploràri în extensiune, de naturà'terminolo$icà sau lexico$raficà - partea a II-a va avea un caracter emiaamente biblió-teologíc, va acliona vertical, consideràndu-l pe om în laport cr.rDumnezeLt, cu condíliunile rànduite de El pentrrlrmàntuirea omului.
,dthovnicegte,,prin'caî€ .se înoîeSte,se rensîte,'creúem .cà:nu rSrepim axa :aceitui despfu{àmàat vedem 'cànil -7 , J
Dr. GRIGORIET, À{ARCU
_--_=--:
esenlial al .A.ntropologieipaulíne în problema pe:c^îe' TeoloSia biblicà o exprímà cu .termenul tehníc Tipología neotestamentardAdam-Hrisfos, Incepàturà --- în a fàpturíí care cumuleazà toate ordinea moralà. îr:suEírileomuhti uechiu, fàrà a fí fost totugí ereat astfel, Aclanr cedeazà.locul, la plinirea vrernii, dumnezeiesculul ".r\v{ipcono6 ènavpd..vrcq, Fíulùí lui Dumnezeu coboràt din cer 9í întrupat ca sà fíe încépàturà- fàpturíi ceieí notii (fi xo.ulq xuíoq), omului
nou
(ó xawbs &v$ponog) reagezal
ANrRqPoLgglAPAU
-------
por!ií1e,
în
plenitudinea prerofativelor cu carí a fost înzestrat prín crea[íe, De sígur có,limpezireaesenfeí AntropoloSíei pauline _- a$a cum am stilízat-o sumar ací -_ implicà soiu-
Ne vom ocupa pí de ele - {àrà doar gí' poate. Nimení însà nu tretrue sà agtepte de la lucrarea noastrà preà multà zàbavà asupra 1or, Tratarea complectÈia a hcestor probleme ne-ar conduce la încadrarea cle moncSra{íí (Amartl.geníe, Soteriolo$ie paulínà) în (} vatàrne monograiíe,Ari lucrarea noastrà nu ràvnegtesà.-gi unítatea prin a{lomeràri de probleme. Ea vrea sà rànrànà.la obíect, s[ aíbà con ururi clare 9i sà aibà reIleÎ. Acolo unde va fí obligatà, sà, facà altfel, cítitorul va fi preventt dín vreme Ei va afla motívarea procedurii adoptate. Lucrarea noastrà ar putea fí încheíatà, atci daci toatà"lumea ar fí de acord cà sf,' Apostol Pavel e:;te originat în concepfía sa despre om, îtr Antropologia sa, Dar cum r.'ele spuse cu ait prílej prívitor la orígínalítatea Teoiogiei paulíne în genere sunt valabile gi pen'tru Antropologia sa cate-i parte din întregu[ acesteí TeoloSií - am socotit cà-i necesar sà.stabíliia ce datoregte Antropoiofía paulinà Vechiultrí.Testameirt 8-
Datà fiind tínta la care tizueqte sà aiungà.,partee gi ultíma a lucràrií noastre va gurta titlul I a III-I Originea' qi origínalítateu Antropologiei poulÌne. O încheíere va càuta sà recapíLuleze pe scurt re-' zultaLele la care ne-au condus cercetériie noastre,
.Epístola cdtre Earei ligureazé" aqa dar príntre ele. lrr privinla paternitàlií acesteia, noí acceptàm inte$tal 1 E l ànl st(d).' o c onc epl íe guv ernatà de spiritualítatea elinà sau o persoarrà care a pri mi t ec l uc afi e el ínà ({ rec eas c a) fàri a fí elín({ xar'ù' oó.Pta-C î, Festugl ère.' L' i deal rel ígíeux des Grec s et I'Evangíle l7 n, 1.
9-
Dr. GRIGORIET. .litARCU
ANTROPOLOGIAPAULINÀ.
se poate rdispensa cel ,ce vrea sà-9i fàureascà o ídee 'complectà despre Paulinísm ,9í deci sàrgi càqti$e putin{a de-a se putea -otrenta cu cet maí imultà u$urintà in desigui .problemelor lui, A 'díscuta fíecare lucrare separat ,Ei ;a încerca sà stabilim partea ei :de contríbufie .la totunitrea,acesteí rnonoSra{ii, ,e peste putíntà, Citatele pe .care le faeem în text sau Ia ,,subsol", ca gi indícele de nume de la siàrqitul lucràrii, vor da de sigur indica{íí su.iciente în aceastà chestíune, Aceste indíca{ií insà sunt a se considera numaí ca aproximattve, :Importanfa autorilor cita\t nu trebue exa{erató.'in ríefavoarea acelora cari Íîgureazó, maí pu!ín sau de loc in corpui lu-
1e-am uttlizat gi ne-au ajutorat la incheSarea acestet lucràri. Asupra a douà, rmonoSrafii trebue :totu5i si .zébovim o clipà, deoarece -,dupà càte gtimsunf slngurele carí se ocupà. in mod ,erclusiv de ,AntropoloSia paulinà. Prima, apàrutà în 1872, este opera docentuluí uníversitar de,la,Kiel, de pe acea vr€me, Dr. Hermann Liidemann. 'Servicííl.e pe ,cari ni le-a fàcut aceasta, sunt mediocre, Lacral6. gtÍinfíficegte íreprogabîl., "lacrarea ate cusurul de a' desfíEuia concep{iaantropoloSicà paulinà atunci,cànd proclamà ,exístenfa a :óouÉ Antropolqgíi pauline: ,-u-rraì crescutó din,sol 'htdaíc, iar :ùlta dinmedíull ,Aceeagí .concepfíe o woÎeseazfr, si în ce 'eleníst. príve5te Soteriologia pauliúà.r Aposto,lul ,e 'desbinat r'ly',ezi Gheorghiu-t Introd, N. T,'604 urm. : 'z'CÎ., Dob*lútz; Gtbt es eiu iloppelter Evar4lelíuro im N. .T.? j34,
10
': :r.Aoiànurte iciltice .la Sclweltzer.' :Geschichte iler paulirúschen forschung-22.rrrm. $. a, -
11 -
Dr, GRIGORIET, MARCU
ANTROPOLOGIAPAULINA.
Kittel' cle la Tútiíngenr cari au pàrà"sit preiudecà{ile rafionalíste ce-au pornít oarecànd tocmail dín centrul teoloflíc în care ostenesc aí ei, Lucràrile acestora se
Cu {:otul altfel stau lucruríle în ce príve$te a dc,uaLucrare.specíalà de AntropoloSíe pauli;t, Jplr"ù- m 1"934.Autorul eí e un tànàf docior in teologie^evanghe7icà, Walter Gutbi,oc!. W, Gutbrod a avut norocul sà depríndà Éustrll pentru Etiin{a teolofícà la gcoala alor aòi rnari -învà{ali protestan{í, profesorjíí (l) A, Schletteragj Gerhard D i e B eg r ilfe F le isch r r n d Ce i5 t.,, ( lBZ 8), Wendt e el evrrl l ui .2tr. _. . . t , h : R i t s c l i l , c a r e i - a i n sp ir a t' id e ía a lcà tu ir ii a ce ste i Iu cràrí, E l a dovecl i t ccl pu ( i n p e n t r u c e l e d o u à n o fiu n i p e ca r i le stú d ía zà __ cà nu_i nccesar. si pre" _s u p u i i n f l u i n l e e x tr Àb ib lice a su p r a An tr o p o lo ( ie i p aul i ne, ' 2 I n ; D i e E t hil< d e s Ap , p a u lu s I, 4 2 , 3 D a s U r c h r iste n tu m ., , ( l8 ? g ) .
pe care ne-am aprucat s'o studíem cu toat5.încrederea, Am gi avut motíve sufícíente în aceastà prívinfà. Fíe notatà aicí numai buna prímire d.e care s'a bucurat 'ea, la aparí{ie, chíar gí în cercurile învàlalilor romanocatoLici,2 Cu toate cà expunerea luí Gutbrod 'pe alocurí e cam 6ireoaíe,lucrerrea îî sine ràmàne un exemplu pil,duítor de congtiinciosítate în explorarea acestèí píese ímportante a Paulínísmuluí,
I A ga am dedus dín ati tudínea ac l optatà I 1, l n c ontrov c rs a ,,Iís us -pav el ,' 1 2, í' chestiunea preiinselor ínfiuÍnfe ale relígiilor extrabíblice asupra cregtíni smul ui pri mar, prec um 9í 3, dín ac el nronunrental D i c fíonar teol o(i c al j l es ta'rentul ui N ou (K T\íB ) pe c are-l l uc réaz à i n c ol aborarè < i rr pes te c i nc i z ec í ,specíal i gtí, d i n 1932 i nc oac e (v ez í l uc ràríl e P roî. Gc rhard x i l l el notate i n Ii s ta noastrà bíblioSraficà). 2 W, Goossens lgí íncheíe tecenzia ce a lAcrrt,o càrlii luí Gutbrod (inl rR evue d'híst oíre ec c l és i as tíque,Louv ai n, X X X I, 1995 p,773-?7a) as tfel r ,,N ous préférons soligner I'intérét que présente cette enquète conscíencieuse, Il nous pl ai t de cons fater enc ore une foi s que s ur l es arti c l es fondameni aux du mes paul i ni e n, l ' ex éS èS e < 1uís e proc l arne ,,índépendante,, abandone de pl us en 'sade pl us l es posi tíons du prol es tanti s me orthodox e pour s e rapproc her toui ours 'cl avanta{e de l ' ínterprétati on do' [ l es auteurs :athol íques voi r sc cl éparti r". - A s e v c dea gi A ntl ol I, 134, n, 10, ' ' ont
am c i t a t .
L2 13
i amai s c ru de-
tàrii credinlei, care se aflà sub inràurúrea harurui dumnezÈesc,
PARTEA I
ET,EMENTELEANTROPOTOGIET
pÀ,.utINE
* ,É
.s
+\ I
Er + I
1 P*l GeM,iwel a avut amabilítratea,eà-mí "atra4Jàluarea sminte asupr: lucràdi lui Grtbrod, cànd eram student la ltnivex.sír'r€a dÍn -Breslau, prh ecrisoarea dar"fà 1'a5illren 19, 6. L936", l4
SecfíuneaI: Antropologia ontolo$ícH CAPITOLULI
FruNTA OMUL-UI
;
.gentà. Am antícípat în partea íntroductívà a studíuluí nostru cà sf, Apostol Pavel are o concepfíeclespreornf . bíne desvoltatà,clar cónturatà.
.. .Concepfia-oaulinà_despreom e agadar o.concepfíe relígíoasàcregtírrà, Cu alte cuvínte, Antropologia pauiína ,e o Antropologíecregtind,t L CL FaÍne: Theol, N, T, Z7l, 17
DT, GRIGORIET. A'I.ARCU
ANTROPOLOGTA. PAULINA
aceea de ,&yspr,rzcos cu un Genetív - construítà dupà a &v&puinoE'vî1s àvo1:.íag, ebraíc t modelul ,romul là;títdeLe$ti" (cf. 3) a &v&gonos ro0 &eoú, Tes. 'qí II 2, sau Antihrist (cl, I Tim' Dumnèzèrl" 1 care este cre$tinul ,,omul lui .Tím. 3, 77). 6, 7t; II
în scripturile sàle. Aceastà.însemnare î7 consider"à.peoftî în raportul ,sàu cu Dumnezeu, ,în pozilia 'sa falà de Dumnezeu, Fafà -de Dumnezeu omul apare ca supus pùcatulaí (cf. gregelil.(Rom, 6, 19 i GaL 7, L" 'Rom. 3, 4), supus L I . ' L 2 ' t 6 u, ) , ' $ n p u , sm o r l i í ( R o m , 5 , t z i 6 , L 2 ; 8 , t t ; I Cor, 4, tL 5, 4), neputincios [Rom, 4, 2t) F, tu Intr'un cuvànt, nofiunea :aceasta,exprimà la sf. Apostol Pavel, ca de alt 'iel raproape ;.pretutincleni ria T, Î,1,, màrginirea cugetàrii, gi :a ac{iunílor omenegfi, .îa contrast cu Dumnezeu',gí cu 'fevelatia 'Sa,'
r:, Alàfuri de raceste insemnàri ,caú ,ezf;.em,de,linitat ín scripturile paulíne,oanpà. un loc refinem pe 1 Amiountc 1aBì{r3,qi:KTWB,,art,''ffiFtno$r,prec,.,ir,gìb Concort-_ - laí ,|ele 8rúer,a WciIIer, 'z-:Spte ,ileoccùfue.;de,eeilalfi .sL .autori leotcstameltgrí -,erceptàod I Petru - É Apodol ?avel intrebuinfeazà de predíleclie, f" citate, termenul úlúp pentru bàrbat. "f"ra-à..iocrdl. a Wrodz ?firl.rAnthr. p0,
IE
Omul nu-gí 'poate ,fí rtàsurà síegí, 'eI nu-qi aiunge sieqi, Fa{à i:r fafà.cu 'e1 .15 }rrmnezelu qi aoÉme, ir acest 'rchíp: 'omul paulín stà înaíntea iuí Dumrreíeu ca creaturà ín fa{a 'Cr.eatorului - .care poate '17he Dumaezeu-Tatàl, fi e Dumnezeu.Fiul;' ìPosibílitàfíIe sale,sunt apreciate prin comparafie cu ceea ce este DumnezeuEl tr.ebue :sà 'tindà :càtre :ídealul 'elr ,eare)l ispiteqte ''r Anà:rulite la Gúrnd 20, 2,Comp,KTWB.'I, 3ó5, 3 CÍ, CoL t, t6t €v atrug (scíl. ,èv XprotQ) èxrlo$4 rù. n&wa Èv ,oùpavol5 xai :ènl qE fqe . ., c& rd.we. òr,' a;lstottz"a,l ek aÒrbvExwTg noSat,,. comp, ,cu Ioan L, 3t lntwq ròt' aótoú bltvew, uz,l aupl6 alnort è1éveroo0Dèèv D 1é1ovev. 19
DT. GRIGORIJ] 1., MA.RCU A.NTROPOLOGI,.\PAULINA
pe care ele îl presupun doar, cànd acest materíal exístà qi.agteaptà. doar sà fie valoríf icat? Un popas asupra díscursurílor amíntíte dín F, Ap, va símplífica rnult exp^unereagí va. u$ura símfitor înfelegerei problemei. Cum vom vedea,
1 CÍ, EL 7, 4, 2 af et.
L'I t)L.
r ti
{^ tZ.
20
r Cornp, Felna: Dîe (ìestalt des apost, Glaubensbekenntnísses 91. 2l
F
{: l' I
I
&
ANTROPOLOGIAPATJLINÀ,
I II
I ?
4F s
\#' I
I
tìi
.4
,ff fii Fg
ffi
f; 5
-
r q,
r Comp. ,pentru ,.ln|r;4 Jacguier.. Actes des ,!;ól,ree, ,.la Loc,
_23
Dr, GRIGORIET. MARCU
Rarítatea consíderafíilor pauiine asupra creafíeí omuluí, în epistole, nu trebue sà. ne mirò, Ea, dupi
existat, aÎarà, de cazul cànd cíneva ar accepta în bloco fàrà nící un díscernàmàntcrític, fantezistele concltrzíi ale tuturor rnitomanílor de tristà pomeníre. In ac+st
ANTROPOLOGIA PAULINA
9az, ar trebuí negatà în prealabil evanghelia sf, Apostol' Pave.l"--_ gí Pavel însugi, Chestirrne tangentà, atinsà rar, pusà pe tapet $i. rnaí rart ídeia paulínà- despre creafíunea a toate de càtre Dumnezéu este totugí ací - cu rostul ei, cu ím-. portanfa ei de netàgà
PAULINÀ ANTROPOLOGTA
Dr. GRIGORIET. MARCU
-cà toate îi vor asculta pe Dumn ezetrt cà :adícà lumea va devení o împàréI7e,a lui Durru.rezeu cum a iost la 'început,' Cel eare lucteazà. aceastà întoarcere ato,ale 7a Dumnezeu, este Domnul nostru Iísus Hristos, In El vor :fi teabilitate iarógi toate (tvaxega),attooao&e,cà,z;úwaèv 'tQ XpcorQ, (rer'tttire, reEI. 1, 10). Aceastà &vuxegaÀ,aíaor5 aducere) inseurneazà cà creaturîle au fost oarecànd în
a càzut in skícàciune (gsopd).Hristos este cdl ce resiabílegte legàtura inífíalà dintre Creator si creaturí,
I
l
aropriu ,zis al TeoloSíeí pauline qí tot odata centrul . -Antropologiei'paluline. Sf. Aposiol Pavcil rru se ocupà. în chip special 'de -creafíune sau éeiomúlparadisiac, Totugi,.ceea ce spune oe,azionaldespre acestea, .,este'esenlial atàt pentru .în-fele$erea concepfíèí sdle despre pàcat, càt ,gí :pentru p:Íceperea Soteríologíei. 9í Antropolo gieí .sa1e:implícít,'z -a
1
r Coq. f, Cjlaìtu: Com,7a koci AIIo: z Ctulhrod z o, cl,'tà,
_
,26
Cos'
7a loc'
'putere.a Luí. qi a sà vadà. însugiríle Sale cele fievàzrrte, Luí dn:nnezeíte, în làpturíIe Luí, totugí au i-a dat asin loc cí a sluiít fàpturi * lui bumnàr"u, ;11";" ra-i .toi"tcà :Fàcàtor-ului (Rom''t,-25)' Dumnez.eu este a toate, cle .,aceea omul .îí este ,:îndatorat cu iàràtoful
LliiU*,
gi cinsire' Lucru pe eate-tpuni întrl9 luminà
clarà sensul paulín ral ,termènaluí xsttcg,1aa càrui examínare zumarà vom,Bureede chiaracvm' Kríor,sîn scripturile pauline cumrílleazà'urmótoarele înlelesurí: a) actul crealiuníi,l b) rezultatul creafíuniiz qi
c) omenirea însagi,3 Pentru lucrar,ea aoastrà, ideía în care-i ímbràcatà notiune de ,*iorl óin Col. 1, 15 prezîntó' o importanfà' desebità, din'Col, ,1, 15 nu trebue sà óea 'loc Ia Iipoluócoxo; neînfelegeri 1n ce privegte senrníficafia lui. ÍIristos.este cugetat în,scriPturfe neotestamentare ca luànd parte la óateactiunil; lui Dumn'ener7,'pentrucà-i *e6.gi anune"
DT, GRIGORIE T, MARCI-I
--:
-:
seomnd a sta sub stdpdnírea gi atotputernicia lui HristosDuntnezeu,
=-J
I Nt. Theol,' ?4, 2 Cl, Zahn: N t , , ' T h e o l, 7 4 ,
28
Cornl, I Cor, B, 6, , _1 4
Y ANTROPOLOGIAPÀULINÀ
ci-i tocmai culminalio acesteia, Asta insà nu-í altceva de càt È( còuoùxa!'ò; laltco-o zat_elEonAvr*o,na (Rom, ,I7, 36). Prima referintà pe care ne_o d"r, ,"rip twile pau_ line despre omul ó""àt J" D";" ze', ,este aceea cà el tràepte' Aceastà víafà í s'a dat omuluí de ó,rlil"r",r, &v$pr,w6s_'tròèp , È1év*oó TcphuoE eiE [uXì1v i -A (oocv (I Cor. lS, 45, citat din Genezi 2, 7). ' ' Dar ce-í aceastà viatà,? tèr o eviqtentà naturalà a noartea (Mvarcs)naturaló (cf, gí a.), e ceva trecàtor icf,
' q
fieí,pauline despre-viafà Ei va ;infrefì cel.e:spuse,despre sensul crealieí omului, . Acest ràspuns e pe càt de scurt, pe .atàl de lím-. p-"{e t, ècíntte 1àp (ty.:u-,rQ xúprrp(opev(Rom, 14,,8 i :comp., 9i rRom, 6, 10; Gal, 2,'L9). Dar cu ;acestea am pàràsít oarecum terenul,investi.Éatiílor noastre. Sf, Apostol Pavel vorbegte.aící despre viala f;ràità, în Dumnezeu, Exact! El ,nicí nu vrea sà
, ca exístenfà, íar celuilalt o proceóeazà. Gatb1.6d 2 -
n patru, adicàElG-ioc
Ia
ie rpoate de anevoios sà pre_ l sf, Apostol:,pavel ca Lxí_
r,,cu intrebtnea,i ,cum irebue nsul pe care lí-l va da sf, re însugi esenfíalul "oo""p_
r Amàaunúela KTV8 tr, 362__€63. '2 Crúrd E lutm, -,3 { 1
-
t'CJ,
'Glllbroil 25.
_31
ANI'RÒPOLOGIAPA.ULIN,A.
'2. EGALITATEA OAMENILORINAINTEALUI DI-II\4N EZE-L)
Intrebarea aceasta nu
_sí_aravea rostul clac;iunele ,:f::.-,.ale Apostolpa.,r"i ,i ,iu_u.î"J;;;;;lrr"_ .' ,sf, ,strpun€firtocmai
contrarul, Cum vom vedeu,----* tatà.m o egalitate obsolàte a :eu.,F'iecareom sià înàintea , ca xrloc5uoù 0eoD,líecaÈe om
'ellobicínuegtesà semnatreze neni, nu ínventate de el ci gàndírn în prímrrl rànd la
entru bàrbat., (v, ?__9), 32
Avem aící afírmatà nu numaí o deosebire de sex, ci cum cu$età.unií cercetàtorí' - gi trna de apropiere de Dumnezeu? I Cor, 11, 3 se pare cà- ar ràspurrde afirmativ, .Aceastà.deosebír'eeste voítà.de DumrLezeLt,Dar ar fí o eroare sà deducem de aici cà.femeia este o fiíntà inf.eríaaró",z A.cesteí ínterpretà"ri pare cà í s'ar împotrívi Gal. 3, 28) iÍ\lJ mai este íudeu nící elíni nu maí este rob nící slobod, nu ntai este parte bdrbdteascd Sí par.tefenrciascd, pentru cà voí tofí una suntefí, întru Hristas Iísus", Difícultatea e numaí aparentà, Locul acestanu desfiinfeazà.deosebírea naturalà díntre sexe. Ea, dín punct de veclere antropolo$íc, ràmàne în víSoare. Femeia n'a fost creatà. nemiilocít de Dumnezeu, Ea e o còpíe a aceleí ímo{o dei pe care DumrlezetJa creat-o în bàrbat, Insà, din punet de vedere soteríoloSíc, ea este asemeneabàrbatului, $i ea se màntuegte în aeeleaqi condí\íi ea gí bàrbatul, pentru cà 9í ea-i fópttrà suptrsà.pàcatuluí, A'gandi altfel despre îemeie, nu-i Sàndire paulínà, Màntuírea nu desfiínleazi deosebirile naturale díntre om gí om, Insà, ca pàrtagí aí màntuírii plînite de Hrístos, oameníí qunt una. Tofí se împàrtàEesc deopotrívà:dín binef acerile eí, Màntuírea îí uníÎicà,, nîveleaz'a deosebírile,cari nu înceteazà sà exíste în starea de naturà,,:Deosebírile de ordín socíal (scÌav 9í líber), natural (bàrbat gí femeíe) sau relígios (Iudei gí E1íni)3 nu confs15,prívílegií, nu creazà rfavoruri în rnàntuíre, Hrístos a venít pentru toli oamenií, De aeeea cei ce sunt în Hrístos, una sunt - tocmai pentru eà l-au prímit pe IJristos, Agu credem cà. a gànclíf sf, Apostol, Altfel, am fí agteptat poahesà elímine cu totul clin vocabularul sàu aceste dístíncfíuni, Crr acestea am fi rezolvat princípial ,gí dístínc{ia L S cl tuc íl z er.: D i e l v l v s ti k c l c s A p. z Y eti S íc l i enber[er: C ont, l a l oc , i i A i ci ex pres íade ,,el i rri " l i ne l oc ul crrrrr l i l rtrl l rrrrri i ori c rrtal c , C L I.o[ronga.'
P aul us 9, A s e v edea g A míot II, 116 urrn, ac el eía c l e ,,neamuri ", < l eoarec eGrc c i í C onr, Gal , l a l oc ,
#
fi ;È
I
I
NTROPOLOGIA PAU
I
€ É !E
ÈÉ \_ z1
F É Èr
Nu ne intet'eseazà deosebíreanominala dínirefracfiuní ele omenftrî, ci .eventuala1or i""jait"t"""i.t"l" lala lui .l)untnezeu. Orí, în aceastà.prívíntÉ sunt .de spus.urmàtoarele_:.Pentru sf, Apostol-pavel omenirea de rlinainte de Hristos se f, \aò; (coú$eoú) qí rà éSvri (pop
murileJ, lmpàrfirea aceasta dere religios, Lucru care e calíficatívele ce se dau acer poporul iudeu e numit rgeori nepnopfi (tàíere impreiurJ ía1 gelmlttle &,xpopuocía (netàiere' impràiirl, U- í""irta prlvulTa, tntre ò ,9i,tà.é$.try, sf, Apostol pavel ]oòs .oo $eoú remarcà deosebíri considerabíle. sà i" rudeií au intàíetate :în Í.ata luí .Dumnezeu .îalé, ";Li;l d" neamuri, Iucru pe care-l dedueem dío'itrt ""i"ldt" . gr-o pu:re. st. Apostol pavel în Rom. 3, 1. "but"" "" Mai bine ztst ludeÍ su aaut întùietate inaintea luí l)umaezeu fafà de celelalte seminfíí ale pamant"r"i.- AJirÀuti"rr.u
ei-o jusríîíie în ceLece iiÀ."re. 3":^T.tu.Aqoslo_Igl rntaletatea rudeilor
este mare în toate privinlele - mai încredinfat curintele lui lom, 3, Z), ceea ce însemrít direct acestui popor gi Lstrare gi urmare descope_ a prerogatTvelor poporului pàcatuluí,t ' Deopotrivà, pàrtagi la,pàcat, 'oameni 'sunt chemafí totí, fàra nici à deósebire, 'sà se împÉrtó$asci 'ílin binefaceríle iharuluí,
'
t Cf. Slchenberger: Com. la loc,
34_
35
3'
AN'I'IìoPot-ocu,pauLrn.A.
:
C A P ITOLU L,tl
A L O A T U I REAFIREASCÀA OMULLJI
In cele ce urmeazó.,vorn purcede aga clar Ia cercetarea pàrfílor constitutíve ale omului. Mai mult din consíderaliuní de símetríe de cà.tdín alte motíve, vom începe cu cercetarea expresiilor de carí se servegte sf. Apostol Pavel ca sà desemneze cele douà marí pàr{i consiítutíve ale omuluí gí anrrnre,. omul Iduntrtc (ó Uoull.vùporrcoE) $i omul dina{arù (6 lla &.v-. {.lpornog).'
e,^amcercetatpe scurt concepfía ,Jt "?1"prececlent paulinà. oqr ca fàpturà a.luí iDu^n"z.u gi po_ {esprg zília lui, fafà cle Creatorul sà.u,Am vàzut ce + .i "at
Expresía ó éourd.v0.por?To6 - cum vol11arà.ta în partea a III-a a lucràríí noastre - sf. Apostol Pavel o va [i împrumutat din vocabularul vrernii,' în care, dupà toate probabiiítàfile, va {í trecut dín terminologia platonícíanà sau stoícà.' Nesigtrran{a care domnegte în privinf a originíi ei, înceteazi sà mai prezinte vreun interes cànd ne Sàndím cà ea a fost încregtinatà gi complectatà" cu expresia opusà ó É(o rÍvil'ptonog, îî privínfa origínii paulíne a córeía nu exístà nicí o îndoíalà,, Sf. Apostol Pavel folosegte rar aceste expresíí, 'O dot'rrìr.vl]porruo6 apare în scrípturíle sale doar de trei or'tsi anume : Rom, 7, 22; II Cor. 4, L6 9i Ef . 3, 16, 'o È[totl'rt]pconos apare o sín$urà clatà,: în II Cor, ,,I, 16. d.v$pc,rnos _ Dtrpà însemnareaetímolo$ícà,expresia b éo,ot índícà laturea ímateríalà, íntérnà, nevàzutà-'ra omului; într'un cttvànt t omul lduntric. r Cu aceastanu vretn sà spunenr, curn Iac rrr-ríiexegefi, cà acestecrpr csíi o,pusear constituí pÍv.otul Anlropologíeí pauline, Cî, Prat: I hóo1,de S. l']aul lI, 58, 2 $i filosolia stoici cunoagteaceas[àexpresíe. CL BonhóÈJcrIEpili{et tunddas N, l', 115 urrn, r Cî. Prat; O, c, lI, 5t n, 2 9i al[ií. { Ca infeles, ó éoto dvi)'ptoîtoseste egal cu ceea ce sf. Apostol Petrw nrrrrrcatc- în I l.)ctru 3, 4 - 6 xgvnuòg t\E xapòiaE èi.v[']putcoE (Cf. I(T\ilB I, 366), Accsta dín urnrà rerli mai lirupedecuritcterul ascuns, irrvàluit, pe care-l arc ornul 1àtrntríc,
1t
3',1
.A,NTROPOLOGf A PAULINA :J
olca_partea corporalà, vàzutà sau .externà a omului, adicà omul dinoford.
totdeauna ea parte dín ,întregul acestora, penttu cà în realitate, de foarte multe ori una sau alta din exptesiile înqirate'mai sus cumuleazà, înlelesul lui ó Éocisau devenínd dín nofíuni subordonate nofiuní ó é(to&v,9prozro6, acestora. Pluralitatea înlelesurílor uneía sau paralèle ale iiin ,erpresile pe cari le vom studía separat, se alteia datoregte elastícitàfii termínologiei pauline, víoíciunii acesteia, 1. OMUL LÀUNTRIC (ó éoorzvspurzro5) o/ txtun l\ xapòía\
7. Unele cari {ín de categoria omuluí lduntric, gi anume i !). n xaPòía b), c) d) eJ
\ oweíè,rpt< ó voú6 í1 tlv7ii p ù nveftlw (roú riv$pónou) ;iar
Una din cele maí frecvente'expresíí ale terminoIofíeí antropoloSice pauline .este fàrà îndoiali il xapòía' Intrebuin{atà de aproximatív 63 de orí, ea se preteazà. la o pluralitate de .înlelesurí, Lucru care a càgunat exegefilor destúlà bà-taíe de cap qí c:re ne obliga gi pe rroí sà examinàm càteva locuri pauline în cari- ap,arè aceastà nofíune, pentru ca sà-í patem clarifíca inlelesul 9í sà-i aràtàm însemnétatea. Mai înainte de a pàgi Ja efectuarea ace-stei operafíuni, trebue si precizàm din capul locului douà chestiuní de arz-ltoare ímportanfà pentru aofiunea paulínà 'ii xapòía.Intàia príve$te sursa dln caresf,Apostol Pavel'gi-a însu9ít aceastà.frumoasà qi ,e',:presívànofiune ; cea.Íaltà., rîtnduirea eí Ia categoria ,omúluí lé;untrîc, "
2. altele carî {in de categoria omului dinafard, y anume,: o) í1 oripl b), ci;oop.a^ {gi eventual cJ cù.p"Oq),
nità dín wemea viefii sale pre-cregtíne, 38
- 39
aga cum
stà
Dr. GIìIGORIET, MAI{CU
t cu toate cà Ia el nu meìi .Dàscu notiunea .Í1xapòía, treazé"întru totul confínutul pe eare-l avea în 'V.-T,z
ANTROPOLOGIA PAULTNA
In cap, 9 al epistolei cà,tre Romaní, sf. Apostol stà în fala unuí fapt real, necreclinlaIudeilor în Domnul, E o constÍrtarepe care a ptltut-o face de nenumàrate ori în vremea trudnículuí sàu apostolat de pànà ací, E[ gtie bíne cà Flrístos este adevàrul, unicul gi deplinul ooú adevàr, aclevàruLpe cate consàngeniísài (o[ ou11evoi5 de care ludeíí xarù,oapxa, fa{à aclevàrul v. 3) î1 reÎuzó,, necredíneíogise poartàLcu vrà"jmàgíe,Aceasta-i sítua!ía., Pe sf, autor ea nu putea sà-l rnulfumeascóde loc, níeí 'louòaioE(F. Ap, 22, 3) gí - cu atàt maí pufin ca rÌvì1p nící
elg eùa'1ca xlrlròE àn6ovù'.o€(roú 'l1oo0 Xpcoroú)dgtrrpcopévog
1élcovseoú(Rom, 1, 1). Din potrivà, faptul cà fratiísài dupà trup se !ín încà ia distan!à de bínecuvàntàríle cregtínismuluí, î1 întrísteazà adanc sí statornic, Nu-i vorba de-o întrístare momentanà. ci de una necurmatà, o întrístare care-i frànSe ínima,' Acestei întrístàrí îi clà expresíe în urmàtoarele cuvínte: ).ún4 p.oí èoclv pe'1d),4, xci cÌ.òrcl,).erftroE òòúv4 ri xapòíu, pou (v. 2)
1 2 3 I
Ltidemann16, Cf. si Prat: O, c, II, 54. CÍ., Gutbrod 69, Cf. KTtfB III, 6t3_614, Vez.i Schauf..Sarx 3 sí Guibrod T0 contrq I r' N, 'l',, 4 A, tgze, S 68, p. 25),11 n,9. r Cî, Sichenberfier:Com, la loc, 40 -
(cà,supàrarea-mí este mare, gí intrístarea ínímíi rnele neîncetatà). Nu-í. greu de vàzut ci ceea ce se spune în:partea rrltírnri a acestui verset e o rcpe\íre a celor ztse in partea întàía, Repefírea aceastaî9í ale rostul eí, 'Ea vrea sà sublínieze tàría sim!àmàntuluí de clurere pe care-l încearcà Apostolul în fa{a necredínleí consàngienílor sàí 9i desigur Ei sinceritatea acestei rJureri,' Incolo, cele douà membre ale versetuluí cíta{: corespunci întocmaí întreolaltà.: pol din membrul întàí al versetului, e înlocuí.t în membrul al doílea cu rn xapòíq.. Ceea ce însemneazi cà. aicT xapòíarepreztntà. eul Apostoluluí, $í nu numai aici, ci pretutíndenea unde xap6ía t CL, Gheorghíu:Corn, l a l oc , 2 Cî, Gutltrod 69, 4l
Dr, GRIGORIET. MARCU
:nu stà fafàa fafà cu,altà parte constitutivà a omului.' O .a doua 'insemnare a no!íunii xa.pòíase vàdegte aeolo rrnfls .acest termen este intrebuinfat prin confrast cu o altà parte constitutívÈ a omului.
F
ce agtepta de .la ei. De-aceea se bucurà" cu sfànta bu-
r.Accmenea 1a Gutbroil 69.
azuu:i ar mai fi II Cor, 2,.4; ,Col,Z,.2t t4.,g, Aminunte
-4 2 -
ANTROPOLOGIAPAULINA
sà-i revaóà gi Ia'fa!à. Asta insemneazà cà :raporturile dintre ei'eralJ atàt de strànse, in càt le angaiau întreaSa Jtlurrtà'T ,un símfàmànt perfect explicab-íl. Dar pe noí ne íntereseazí la locul acesta altceva $i.anume sensul :nofiunii xapòía.El reíese cu ugurínfà,dín expunerea sumaÍà de pànà aci: xa,pòíadesemneazàaící,làuntrícul'omenesc, fiinfa ínternà a omului în "totalítatea ei, spre óeosebire de partea clinafarà, vlazutà,]aomuluí, al càxei vehícol este de ,astà ,datà termenul npóownov. Exact la -fel stau lucruríle in Rom; ,2,28-29, unde Apostolul afírmà. cà nu cel ee se aratà pe dinafarà e iudeu, níci adevàrata tàíere împrejur lu este cea de dinafarà, in trup i ci este iudeu cel întru ascuns, iar tàierea împrejur este acee.aa iními| în duh, nu în Jiteró,,,. Expresieí èv 19 gavepQt èv odpxt*epwop:í1 (v. ZB), Apostoiul ií opune 'Í1zrepcuopì1 xapòía6I,r. 29).Nu stóruim asupra înfelesului 'religíos al acestor expresií. Pe noí ne intereseazà .aici pur gí simplu contrastul. antropologic dintre ;neprróFièv oapxí9í :neprropì1 xapòí4. E clar 'cà gi în cazu.I .acestai nofíunea lxupòíar epr ezinté,làuntricul omenesc .fa{àn fafà cu partea externà a omuluí, :reprezentatà. aící:prin o'Í:pl, pentru cà nep*opì1xa,pòíag e unui pí acelag lucru cu a fi iuóeu èvrQ z.pnrqi(v. Z9)... Cu,aceeagi insemnare, xapòíamaí apare în II Cor, 5, 12.; Rom, 10, I urm. í 'II rCor, 6, 1!, Dar -cu ',cele aràtate pànà ,aici alam epuizat ín întregime nofiunea zap6íd, Abia 'acum utmeazà. lahlr,ea cea maí ,rímportantà,
vesc ín''dltímÉ anúizà,:la statiílirea 6i infelleÉerea îapo:tuluí .díntr"e Dumnezeu'gí'om. Constatare{ aceasla,e valabílà ,gí pentru nofíunea lxo:pòía, E de tot fíresc deci - 43
Dr, CRIGOIì.il1 1.. rliAI{CU .:%:.:_-_==:
t cI' soltolouslri.'Geístund Leben nacrr de. schrilten des patrlusf39,
r l)àCàniiaratà fapta legii scrisà in írrinile lor (Il.orn.2, 15ì. .r cL I(T\IB IIt, óls, 5 I ( T WB , 6 1 5 g In g i l u s p e n e d r e p t a i ci C o l , 4 ,8 q i EL ( t,2 2 . ú Funclíunile ínímíiI I r r b i r e r I [ C o r , 7 , 3 i 6 , 1 l ; Fi l , I,t i C r e d í n f àI R o n i. ó , 1 7 i 1 0 , 9 , l 0 ; M à n f à i e r et E l , 6 ,2 2 i C o l , 2 .2 ; 4 , 1 8 ; l I Te s. 2 , t? : P a c e r C o l . 3 , l Si Fí1 ,,4 , 7 t I ) u r e r e ; R o n r , 9, 2 l l l C o r ,2 , 4 t l ) o r í n f i i l r u n à : R o m . 1 0 , 1 ; I Te s,2 , 1 7 i Doiinfà rea (pofteJ: Roru. t, 24; C u n o a g t e r en a t u r a l à : R o m . 2 , 1 5 ; C u n o a g t e r es u pr a r r a l u r a l à :I[ C o r , 3 , 2 - 3 , S r ì ì a ga l s f , D t r h : R o m , 5 , 5 r If C o r , 1 ,2 2 i Ga l , 4 ,6 . .
7 In
ac east i " t p ri v í n [ ri
E v r.
J , 1 2 n c î rl b í c
c e l ru a i c l a r
c x c rr: p l u , y . d . ? à í a .
irov'rpù, à.nwcta6 este dearlrep.t|ild.ntoroE èii$panog. 8 Drrpà concepfía paulínà inima poate Ii curotd, sincerd (t .l.im, 1,5; lI l'Ínr, 2, Z2i Evr, 10, 22i IiL 6, 5; Col, J,22), clreoptd III Tcs, 3,5), rrcuíno_ uol<Ì(lì.orrt,16, 1Bl, círcunrclsd(Rriur,2, 29), neînlclcgúfo
I Gulb rod 7 1, 44
45
DT, GRIGORIET, MARCU
INÎROPOLOGTA ?AULilIÀ.
.stíutor. El cunoagte adàncuríle fíinlei omeneqtí în carí se olrereazà decizitnea noastró .pentru sau contra Luí, Dunt''ezeu este xapòropóoqs(F. Ap, "1, 24; 15, g), b) coNSTilNln('i ouveíò4ors) p ianga iniryrà,,.Ív.)pr,rnoe-ul paulin posedà gí congtiinfà (ouveíòrJorE). Expresia-í destil de fiecventà în terminologia antropologicà paulinà. t Care-i înfelesul .eí ? Penfru ca sà dàm un ràspuns satisfàcà.tor acesteí intrebàri, cercetarea càtorva lòcuri tipice în carí apare expresia, _se :impune cu necesitate, îSà inkebàm- ,aga dar textele
t
l
\,
T
arSumentni optim 1)e care Apostolul î1 utílizeazà. în scopul aràtat. .$i -iatà de ce ! Cand i9i indearnnà- cititorií sà se supunà ;naltelor stàpànírí, Apostolul -a.;aràtat .gí motivul ,pentru care Je cere aceastà supunere: ,,eici rnu 'este :stàpànire fàr6 numaí de la Dumnezeu í íar cele ce sunt, de Dttt'lnezeu sunt rànduíte" (v, 1). Stàpànirea posedà miiloace cu care poate coastrànÉe .Ia supunere pe ceí aeascultàtorl Cregtinii insà.nu trebue sàIse supunà aatoútàlilor numai de fríca mîniei care,se poate descàrca asupra 1or, Eí au pentru aceasta congtiínfa. Cregtinul gtíe cà stàpfurirea. este de Dumnezeu rànduità. Conqtiinta'Luí, care-t spune '.Dustnezeu, cà-í dependent de îi dicteazó. sé,se zupunà stàpàníríi ca lui Dumnèzeu însus,í.t Congtiinfa are, aga dar, la acest 'loc, -rolul ile regulator :al raporturilor noasíre cu stàpànirea ,lumeascà, ,Congtíin{a ,este 'aící glasul làuntric care îe ,învafà. cà.autoritatea derívà de ia Dumnezeú, ,cà Dumnezeu .a ínstituit-o, cà El stà la tem,elia gí deasupra stàpànirií lumegti. Conqtiinta este aceea care îe 'aîatà'voia :lui Durnneze!.' Congtíinfa exístà ,în ori 9í caîe om, Ea nu-i o funefiune pe caîe .ar posed.a-o ,nulna1 ueEtinii, $i pàSàníí au congtíínfà,fn sprijínul acesteí aÎtrmaliutú,.Rom. 2, 15 .oferà cel rlrrar.bun argument. Pàgànú, carinu au Le{e, dín fí::e fac ce jporuncegte 7egea, :lpune v. 14, Fapta legii .e scrisà ín inimíle 1or. $i eí cunosc binele 9i ràul, Congtiínfa .este aràtató. a.{í frÍbunalul care iadecà ,faptele lor, Ea li gi învínovàtegte 9i-í '9i desvíaovàfegte, Ea , îí ceartà cànd sàvàrgesc cele 'rele qí-i aprobà ;cànd':I4ptuesc'c-elebune, Congtíin{a ,oeste ,deci o instanfà .moralà pe care o -posedà .líecar,e ,oD, inaíntea cdreia apar 'la 'judecaté,'faptele j*ineneqtí, Intru .càt -ea, este aceea'care 1-'Comg,pentru iintr.e;! r:Ghcarghlu: Com,lla loc. 2 Cf, Hbrod,62,
46 47il
tì D
:
ANrRoPoL.ojJaPAITilI{___
Cu acestea am rezolvat índírect 9i o altà chestíune sí anume aceea dacà. congtiínfa este ceva durrinezeesc în om satl nú ? Rà,spunsulpoate fí numaí. negatív, Ea e o funcfiune curat omeneascà, Cà.cí dumnezeescul 'nu-i níci odatà însofít cle atríbute ca cele cari arn vàzut cà întovàràgesc noliunea ouveíòlocs în anumíte locurí ale scrípturíIor paulíne,
Iudaísmul n'a creat un terrnen cate sà coíncídà întru totul cu ouveíò1or5.r El avea Legea, în lumína càreía puttatea celor ce se ailau ,,sub-LeSe,, putea fí judecatà ctbíectiv,
I Au r :ìn u n tel a Sp l cg ; L n co r r scíe u ced a n s l e N , T,5 0 48
49 {a
te xt q í n , 1 3 ,
I
î, ,À{ARcu & iRrggRry ANTROPOLOGIA:PÀIJLINA
.Dumnezeu,Zíditorul nostru, gi;ímplicít datoria de a_L asculta intru totul. c) CUcETARea (ó voos) rbílà din rregístrul termíno: este u cu$etarea, giàn_ eligenfa,"?or, in T, N. este a9a zicànd. o
r ,Pentrudiverselejosemnàri .ale lui \oúS veziBVB Ia loc, In scriptudle,""ulT: ó yo0S ,pur. .a. Zt ,a. ori, tu 15 Bruiler la loc). C*blalie locuri [vezí càrrfi,aleT, N, __--.ào*a exce Lc, 24,45; Apoc. 13, 18 sÍ 17, 9 - o t*r1r.'n ,. àd lumea, cum o vedem gi noi, dar.neavànd Voú5, spectacolul :Iumii ;údite i.e iill. P:1mrrÍ"o,dín ,reíese l, unde ea ,funcliune, foiuàúE "*o.r, ,2,:d,e ,o ui Dumlezeu, cè este bun,,,îí ce A"reoar+ii,"rt
50
care-l :ajlati sà cunoascà leSea lui Dumnezeuqis'o:îfrr Sau:_.,vàd
in :mÀdularele mele .,altà,le{e
.care,se
.l!!ptà impotriva
minfíí,mele (ènwcpmevópevov rp vópg roú vàó5 .pou) * *' tuu iit t W pàcatului (Rom, :l , 23'1. penlru cire'2 Ei .sàvàrgesc cele.reierlat" (nac,iv,rà'Fi,rreùíVowa) {àsínd cu cale,sà-l,cuaoascà pe Dr,mnezeu de aproape,.Dumaezeu i-a.llasaL -ìor:ivls mintea tor aetrebnicàì{ers dòózrpoy yooy; nr^, i, iai,Nóojf sÉau ln .strÉosà,le{àturà. ' 8 ; R o m , . 1 ,2 9 , 4 I Tím ,';6 ,5 , 6 rTit 1, 15, :l,f;p,luvrar aòr6y xzl ó voúg.., '6 Col. 2, 18. 7 Yezi-Gutbroi! 51.
-5t
;lr il it
ANTROPOLOGIA PAULINA
s_ulímàrturiseEte cà vorbea în límbà inspiratà maí mult de càt orí care díntre Coríntení. Fíregte, pentîu acest clar Apostolul îí este mu1fumitor lui Dumneze:n,Dar eI înceteazi de a-i Lr.ai lí atàt de pre{íos cànd wea sà aparà cú vorbírea ínspiratà înaíntea adunàríí erestinílor, Acolo preferó s[;:gràiascà maí bucuros cíncí cuvinte cu înfeles (òràuoúvoó6)ds càt z,ece'mi.ide vorbe in lírnbó insuflatà, cu carí n'al putea sà. înve{e gí pe alfíí, fíínclcà nu le înfeleg (v. 19),' Agu dar, în cazul vorbíríí ínspirate, voú(e inactív, Ca sà fíe activ, trebue sà í se tàlmàceascà-vorbírea, rugàcíunea sall càntarea în Duh, Care-i legàfura luí vooscu celelalte funcfíuní sau pàrfí constítutíve ale omuluí ? - pentru cà asetnenea leSàtrrri existà. NoúEca ra\itrne, fíne de categoría omuluí là,untríc, Uneorí el este cu$etat identic cn ó éo-orù.vipanus.z Legàtura luí cu voínfa s'a putut observa în cele precedente, Noú6e cugetat în scripturíle paulíne de cele maí multerorí în sens activ.3 El cautà sà ímprime acsau fíunilor omenegtí'or,anumítà.atítudine, Cà ísbuteryte nu, asta depínde de starea luí moralà, Orí, noí:am và.zut - gí vom mai veffez, - cà clín lupta cu inàdularele trupegtin carí slujesc pàcatuluí, el'-íese de cele rnaí multe ori înfrà.nt, In concluzie, putem spune cà voúseste o furc!íune
-l
,t
i,
ta
.ti
r S f , . A ,p o sto lPa vcl n r à r tu r ise g te ín II
,
,
,,
,.t l:
Cor, 1-2, 2_,3i cà
atunci círnc1a
f.st rrlpitpArrdln al trcilea cer í-a-rilxit ccinEtiínf,corporul;tri;ii, cif ,,tr q{.í"ira":; a lo st ràp it cu t r upul, s au f àr à, de t . ut r r . , ' . , : . 1,, -l-
Éa
J4
1 Comp.lpentruintre6l Slchenberger:Corn, la loc, 2 Comparà Rom; ?, 22 cu 7,25 unde 6 éoa &.vÍìpanoE: CL Prat: O, c, lI, 58 n, 3; B\lB la loc, 3 Arnànunte la Gutbrod 49 urm.
ó yoúE,
DT, GRIGORIET. MARCU
d) suFlErul
(r1r|loXú)
O,altà.nofíune famílíarà'terminolo$íeí antropologice paulín€ .€Stert úuxn,
ANTROPOLOGTAPA.ULINA
se deslace de càt în moarte.' exa{eraté.,z
Dar
ea :nu trebueqte
Paralel cu ,aceastà insemnare .de oln ca întreg'
sele pe cari le-ar fí merítat,? Sufletul, ca element component al omuluí làuntric, este ídentificat uneori cu inima (i1xapòia). In Col. 3,23 Apostolul îí îndeamnà pe sclaví [servitorí) z- ,,!ot cee.;à,cèfacefi, lucrafi èx $vy\e, óupà--ce in versdtul anterior le spunea sà-qí sluieascà'stàpàoií trupegtí iv ózrì,ór4uxapòiag,,In acest .cazt ;a lusra èxrfufir nu ! Yezi Erudar
1 Cf. Simon.' Die Psychologíe cles Ap. Paulus '32, z Yezi Gutbrod 76, cotfta lui H, 'Líidemann 4'ai H'J. Holtzmonn; Nll' Theol, II, 13, a AsemÈnà.toare.cuaceasta este erpresia tcd"oa oe,f. despre care va fí vorba -altundeva. a Comparà"Lev.'l!I,.12, !5t ,23,29' 30'1, a, 'cu Rom' 13, I fí'evcstual 2, 9 lBrù(/8, rtt, {uXú ::au dà corect locuríle .li. Levitic), 5 CL BWB col,':7423' suflelul' el 6 Cf, Gheorf,hiu; Qom. la loc: ,,Cand..Apostolul a zis 'tot 'a dat de infeles, c? ,ou .iistà weo excepfíe pentru careva" 7 Cl., Stnon .33..Gutbrod 77 aSazà-pe aedrept acest ttfim loc la prnctul precedeot. Càt prívegte II Cor, f2, 15 acela5 autor pup crede cà crpimà aci .viafa interioarÉ specífic cregtinà" (9.79i.
la Loc,
o Comp, Genez,,à.-2,,7,
-5 4
55-
ANTROPOLOGIA PÀULINA
DT, GRIGORIE T; IVTAIICU
----
--:---
poafe însemna altceva de càt ci ascultar.ea,sclavílor fafà de stàpàni este o asctdtare veríta.bilà, o ascrrltare
Dar ,f.,u1{,drrpà cum am antícipat deja, mal. însemneaze pe alocuri uiala lduntricd a omuluí, Parte din locuríle în carí tf.,uX{ apare cu acest.înfeles, ]e-am aràtat maí sus. La acelea ar maí trebuí adàugate derivatele - acelag sullet avànd), lui tJ.'ufildin FíL, 2, 2 (oúp,l,u1oE 2, tg : (eùQuleiv:a fí bucuros, a avea inimà bunà),2, 20 (doórlu1o6: pe uu"gànd cu cílievar) pí evèntual I Tes, 5, 23, loc clespre care va maí fí.vorba, O ultímà chestíuneîn ieSàturà.cu tt'u1{gí cu aceasta am ispràvit. Am stabilít în cele prececlente có tlulÍ1este o parte cor.r.stítutívàa omuluí, cà acest úuxi í s'a dat omului
sà încercàm sà-l làmurím.
matíc e evídent. Spre deosebíre de acesta c1ínurmà,
neazi altceva de càt ,,via\a" în sens fizíc,
,
1 Cànd Sí-au pus'in ioe víafa pentru Apostol; anfà. Glrcor{hiu ! Corn. ja loc. ? G h e o r É h i u : Co m , la lo c, 3 Gu tb r o d 7 8 , { T o t a i c i a p a r [ín e q i Ro m , 1 1 , 3 ca r e - Í u n cÍtat cl ín III R e(i 19, 14 c c e a c e a r a t i i c à s f.' Ap ó sto l Pa ve l u tíliz.e a zi a cca s[à exprcsíc.i n'conforrrrí{atc cu V, 'I.
56
r'e4zó.cà omul psihic este omul natural alcàtuit dín odp{ 9i úrxi qí numít 'astfel dupà aceastà ultimà. parte rÍv8ponoE, constitutívi a lui,' Fafà 'n fa{à cu ó nveupaucxòc I Cf, Blfll Ia loc, 2 Cl, Síchenltergerr Com, Ia loc.
57
F
ANTROPOLOGT.{ :PAUI,INA
ó o^apx.txòg-àv$parnog (I Cor. 3, I u,),t' decare rr.r .à d"osebe$te .de càt termínologic, Dar despre aceasta va Íi vorba într'un compartim"e"t ,p""iJ al luqàrii noastre, e) DUHUL OMULUT(tò zcveúpauoOdv$pónou)
'i
; î 1 Care ilremneazà, cu o expresis n:í BVB la loc.
du1!, rcre$tinul necop!.,, CL
apare in N. T. de 379 orí,iarlasLApostolpavel,de , lóOori -'^trye0pa (uej'Bruder .la loc), Bertrams (Wesen a C, , n. 2J urmànil .p" E, W t'lFnstanley (spirit in the New Testament, C"-i;aC", 1908, p. 7221 dÉ,nr,^.i de 145.ori,..in "farà.de ep. cÈtre Evrei,,unde apare.de l2.o,..La*el prat: O. c. 1I,4 90 . 'rtrams 167 i Gatbrod.g0 9, .a, Religio,r, cd, Il, 1904, 19!) credea ca .ar postol ?avel ,ar Ji.elimínat cu .iotul pe pà. pitaea ltrí, tot e€P'ase:ìÀu iî6e l>f,_ cea rouà la adàpoctnl tifluluí ,Duhul
'îerea "l.or',ar :necesíta síngurà o mono5lraîie de dimensiuni respectabíIe,t De :unde provín .aceste :neîn{elegeri gi atîttea .controverse in jurul ;acesteí notiuní ? Din ,maltir,lrciíatea înlelesurílor carí i,s'au dat acestei .no\iuni d;,difeú!í autori, :sau .chiar,.de unul gi acelag sf,,autor in diferíte locgrí ale ,scrípturílor ,sale, Luc* p" care îl.dovedegte în deosebi ,sf, Apostol ;Pavel. Fàri a .fi inconsecvent in ce prívegte sensul ,aeeste| .sxpresii, ,el o imbracà totugi in ,mai :multe in{elesuri, dupà ,contextul :în "eare --o într^ebuinleazi gí dupà ideíape e.arevrea s'o,e:rpríme. Cunoscutà lumíi :antice, nofiunea îweúwgí-,a:ímbogàfít infelesurile pe màsurà ce înaínta in ístoríe. Insefirnarea prímitivà de ,,vànt" sau ,,,suflare" a fost covàrgità curànd de noui întelesurí i llyèútla,aiunfe,astfel sà însernneze treptat ,,spirite bune sau reler1, ,,senti'sfàrgit ment", ,,d7spozifle", ,,siare spiritualà" gí, in ,,I)umnezerL",= adicà, a treia persoanà a Sf, Treimi, Cu car,i .d!t aceste înfelesuri apate nveúpain scrip-. turile paulíne ? Cu aproape toate,' Ele pot fi concenkate in fuei categorií: ' .a) zcyÈopdca parte constitutiud a omuluí natwal ; ' b) actiuitatea Sfóntuluí Duh în om, sau î.nràuirea Sfdntului Duh ,Ei c) a ,treio persaand a Sfintei Treimí, Pe nói ne intereseazi aici rlv.aopa în intelesul de parte constitutivà ;a omului .natural 'pr'tn aw,asta,pro_ r Pentru ,iletali, vezi excelenfa monogralie a],:rl?-, al** Bertrams,.precum Fr. Búchsel:,Geist Gottes im N, T., 1926 (neulilizatà de torL si z Bertrams L, :3 Cu inse-maareL oriÉirralàde,euIlardu, îEvìÍ4td, apare,nmai .odalà in scríptudle patilioe,,4 anume rl.aII Tes,2,:g,(citat,dtr-'lsaía 11, 4lt'tJ;ltÉre.&no?ftr,^ugùÍpEyt ,6 .ú;vopo€, óv 6 ,z-úptoE ,Irloofx drvelei te twúpme wf.l fio1t"uuq aúEoE. cl, .Berlrams 5, a CL. Pmt II,'490 urm.
58 - 59-
Ìî::,:.-.::ìi_._;'__'.".._."jIIIgj,J=L.gSl*.11+I11.I4'=:=.=*_::i_-*i'i__ ' Aclaosui,rò èv aùcdp care-l însofegte pe nveúp,uroú dyoptírnouar fí sínSur sufícíent ca sà.ne'conì/ín$à- cà- ,,duhul onruluí'r este aeea iacrrltate ià.untrícà, a omuluí. care gtíe pozít|v ceea ce zace în olm', clin v, ILa E clar aga dar cà rò nveúparotjc?vùpórcou I càt congtíin{a sine de a omului, nu-í altceva de Cn însemnarea de parte a naturií ofiiell.egtí, nvÈúlta. apare în $eneral în toate acele locuri în carí'cste opus trupuluí on:tenesc (odpE.ou oópa),ca paralelà a acestora, exceptànd ìbíne înfeles cazurlle în cari contextul 'aratà însemneazà Ilvaopcroú 8eoú, Aga b, o. în I Cor, cà nveúp,a 5, 3, E vorba despre nelegíuírea corínteanuluí. care
&v8pwno6ùeóg:. , -
Eò,rcv€gpc'r uoú dvùpónou (uò èv aùr(r) cò llveúp.aroú Oeoú
v. 1 1l r
I J
cò nvetty.u co(: d-vflpínou (rò èv aùri2) gtíe tù, rcú àv&pt:tnoun.
l
ll.a
íar rò llveúpr.a.roú 0eoúgtíe rà roú {leoú '1
v. IIb
-trrimul gtie aie omuluí, a-cacrur al cfoíleacunoaFtecele ale luí Durnnezeu, r prtg . A, explíca aceasti lipsà de acord în ínterpretarea ltri nVeú1|,,1 A v Ù p ú n o o c u a r g i u m e n lu l cà ,,e b e n Pa r r lu s d ie se n Éegri ff uo, M"r."1,,-,, ,r,,. {anz b e i l i i u l i { u n d r r n b e to n t ve r we n d e t", cu m { a ce Gutbròtl ,(g0J rînsenrneazó a-í a t r i b u í a i e s t e í e xp r e sii in .te r m ín o lo { ía p a r r [ín À u n l oc nrul trnaíucl nscrl nat de c à t c e l p e c a r e il o cr ip à r ca h n cn tc. 2 Yczí càleva nume m a i r à sà r íte la ]Je r tr a n ts 5 t,2, ,.
60 ,I
,a,n
l
trila cu sofía tatàluí sàu. Apostolul cunoagte Jàràdeiegea __ desigur dín gufa oamenílor luí Hloe (1, 11) * $í cu toate cí.-i departe de Corínt cu trupul'1oó1-a Ei judecat însà de Ia{ó cu duhul (cònveú1r.err), 1r,arr), pe nelegiuit, ca gi cum ar fi fost de fa{à. Ne intereseazà,sentínta, ,,In numele Domnrrluí nostru lísus Hrístos adunatí fíínd voí împreunà- cu duhul meu (roúèpoúnveúparos), cu putetea Domnuluí nostru lísus, dau pe unul ca acesta sataneír spre peírea trupului (nt
a tex trrLri , 6L
ANTROPOLOGIA:PAIJL]NA
*
locul acesta, îvÉr?zriu insemneazà :altceva de,càt rsufletul omenesc,r Alte locurí in cati rweúpare.exclus s6. însetnneze Duhul luí DumnezerTar :rl;ai'.ÍiJ'Cor, 7, 34; lJ,'Cor,:I, 1 gi i Tes, $, JJ. E:raminarea :acesfuia din :rr;rr,à.'tezervàndu-ne-o'pentru mai tàtziu, vom cerceta,càt -se poate de sumar pe celelalte ,douà,. Sa dàm decí cuvàntul textelor: ,,$í femeía nennàrítatà,sí fecioara ,poaîtà gtrle :de cele ale Domnului, ca sà.'fie sfàntà ,qi cu "trupul sí cu duhul (rtairQ oapm:rcai r{r nveúpncr) ssrie.la I Cor, 1,34, Iar II Cor. 7, 1 sunà aga; ,,Dect,.avànd :aceiire 'fagaduínfi, íubifílor, sà. ne curà{im pe rooi de 'toatà .lntrndciunea cà.rníi ,si a duhulÍi @,Ebxawò3po),uopoú oapr.òE -xal nverlpecos),desàvàrsind slintenia intru'fuica hai Dumnezeu, In primui loc, .nvr,o1*este obiectul,sfín{enieil in al doilea, este supus stricàciuníi. Amb ele predicate surlt crl ,neputinfà de atribuit Duhului ,Sfent. Ei nu se sfinfeqte, ci siínfes-te.Nu-í obiect al sfinfeniei, ,ci eauzà' Duhul Sfant rru poate ii supus stricàciuníi, -pentru cà ,atunci n'armai fí ayo6. El curàfó ,stricóciunea, A$a,,dar,'in amàndouà 'locuriie .citate :r';'núp.a, nu .suportà atríbutul uoú8eoú,ci-pe cel de wú &,t&pútnov.z In ce 'príveFte Rom..8, ,1'6,$í 1, '9, anci lucruríle stau 'îatru càtva altie| gi anume, 11rrm4i d.in,punct ile vedere {ormal, càcí sensul - eum vom vedea - ,ssfs
I :1
* f :t II
L Berlrams 7, La Lel Gutbrod g1 contra lrri Kiimmel.lRómer j .el.c, Bl) care susfine cà iden despre o prezentà ,sf. 'a _Apostol .?avel ,dupà Duhul sàu dumnezeesc, sr ptezlg.rltamai pufíne dificultàfi de interpretare, 2 Amànunte la &artrúns 7 úrm. z ,furtrame ,Gúbrcd:(ltl ftudefte altfel. Nu-í ,uflic. lB_9) indfcà bine o aeamà de opioii opucc gi le combat€ tot al.àt ,de , ine.
62
sau posesiv, .Acest pronume
;constifue ,tn inóisu
-
I Acefui caz ln I Cor, 5,5,deepre care a:fort torba deia: GaIa GaIactloh tradue -bine aici p4 7rlVeÚ1ta, cu ;súflet' '(Cortra opinieí goràelnic: a Lui Gutbrod 33), , Cf, *t Bertrams 10,
63-
D,,. GRIAORTE Tj,M
ANTROPOLOGIA PAULINA
__
a
aproxímativ de sígurl':- cà,nyeùlr.d, cu. care, este îrnpreunat însemdeazà ,,duhul omuluí',, r
ipotezà,, Saul _cel poÍnít pe prigoanà. contra sfín{ílor dín Damasc, devine Pavel Aposf,olul luí Iísus Flrístos 9í slujítor al Evan$helíei cu cluhul sàu, în urma în-
Tot aíci trebuesc îngíruíte binecuvàntàrile din finalurile càtorva epístole paulíne (Gal, 6, 18 i Fif", 4, 23t II Tím. 4,22 9i Fílímon 25), în ca.ri nveirp,a ate o ìnsemnare naturalà..
'II yipcs uoù l(upíou ^lpóv 'l1ooú Xpccroú peù, nd, ycoly ùpúiv gi r Expresia nveúpara (róv) npogrlcdry (l Cor, 14, 32) c o dovatli cd sr.rntqí excepfíí de 1a aceasfà re(ulà constririte.ad hoc pent^r o mar'.lesne urnràríre a subíectuluí,Firegl.e,in acesf cai,va trebui sà fraclucempe ?rveDp.@ cu ,,d uh sup ran atur al", Dar ní c i ipot ez a c ont r ar à' n 'a r e m a i p u [ i n e g a n s cc l e a fi corectà,un cuvà't definitív asupra acestei cLestirní e, în orí cè caz, cu a n e vo e
d e sp u s,
.
2 Yezl Bertrams 7I-12
(notel, 64-
G a l, 6 , IB : 'II y,úgE roú I{upíou 'Ir1ooú Xpcoroú 1.r,erràoú nyeú1t auo6 r ipr óv r C o m p . I C o r . 1 6 ,2 3 ; l l C o r . 1 3 , L 4 ;Ef.6 ,2 4 i Col. 4, 18; I Tes. 5, 2 8 ; I I T e s . 3 , 1 8 ; I Tír n , 6 , 2 I; Ti r 3 , t5 ; Evr . 1 3 , 2 5 , 65
15
ANTROPOLOGIA-P.A.ULIN.A
De unde utmeazi cà ín ^
locurí ,pomenite, ""f""i"tru piul ,,orn',, r sau óet putín tici un caz ,,viala ,upiuou, lilor" cum inclínà sà àreadà. 6ireu ,de crezut cà Apostolul dumne unor Persoane o u"".,'îiic
alc1 - sunà asa; i,u""rl"rt?tto'lr*,il*,?fi"i"ni#;i vosfru,,,À"Àt'uì*,i"J'-' ^,,sà 9gÉetuIui (4, 23), nu poate da ioc l" ,l
vaopaturnat în íaímile oame_ và.rtos el .este puter:ea .cale n gí -maí sus _ _nu_i obíect
carí. nveúF,a ca parte a omuluí ,:natural îí sefvegte de vehícol. Sà consultàm deci .textele z
rte nu, se poate neSa, $i voós:îSi are rostulAoo_ -ei. :astà ,,aglomeratie,de ,ioo_ r Mbrod 82. 2 fudroms 14, a B. Weíss: Com, Ia lI Tim, 4,'22. Impotriva lui, vui Bhrtrams 14-
,I Cor, 4,21: Ce voífí? Sà viu la voi crr toíagun" sau 'sà viu .cu drafoste gí cu duhul blandelíi (nve(,y.aríe zcpaúvpog);" r laié càtevaexemple1 xatù, rì1v :sùòoxúavro0 Selí1pcrro6aÒroú (Ef" 1, 5); xsrà rì1vièvép1érccv ro0 xprftou6:rtie'?cr1úogoOràb6, L9\l icirà rlv oSPEdv146 XdprEoíroú rleoú tfle óo$efol€ lloL'xúEd,rìp 3vépleccl r'45 . ouv4tr€oEaúroú @L s,21..Dibelíus(com.Ja loc) vedeln ele uo iodictur hotdrÀtcà epistolanlar lí autenticà,contra fui, vezí Bertrans16 n. l, '2 Comp,,giGal. 6, 1.
66
_67_
:'
D r, GR ÍG OR i ET . MA RC U
ptln
ANTROPOLOGIA PAULINÀ
I Co,r, 16; 1.8::(sfefanas,Fortunatus gi Ahaictis, venir'eaior) au''fàcut sà se oclíhneascà rcluhul,:ràu
2. OMUL DINAFARÀ (ó é[o dvùpr,rno6) :.
,1àprò 9í al ,vostr11,(ci.vétrauoai lpòv ziveopaxai:,iò:,$Pov), -
Itr'''Co1,,,,'2, i3;)',ntu-
avut odíhnà în duhul
é3rtxo &veo_1v rr}rnverSp.ari pou) fiíndcà {:*; lratele meu,
n'am gàsít pe
t}'1etl
Tít,
II.Cor, 7, l3t duhui lui (Tít) s'a odíhnít.(àvarcé_
rlailÍd,t rò nve0pc a,ùro0)., '.,,
pentru omul dínafarà, O primó constatarepe care o face cel ce stuiliazà" terminologia, antropologícà- paulinà, este urmàtoarea: pe càt de nuan.fatà este aceastà.termínoloSíe ta xateSoría omuluí làuntríc, pe atàt e de redusà, de símplà. la cate{oría omului dinafarà, Intr'adevàr, pentru desenlnarealatweicorporale a dv*ponoE-ului sàuosf, Apostol
à; cnnruen (rl oóp() Nofíunea, i,oc{pE se bucurà de-o întrebuinl,are largà. în vocabularul paulín,' Infelesul, ei,7a'sf, Apostol Pavel corespunde întru tottrl celuí dín. Sreaca, profanà 9í dín LXX, unde'înseanrnà 1icàttre"1 .adícà matería musculoasà dín cate-í alcàtuít trupul omenesc sau: anímalic,r" Carneatprovenítà.:,dín tàierea anímalelor gí destinat5. consuma{íeí;,.sf.'Apostol Pavel o desemneazi, ca .,sícei veehi,) cu'rtermenul xpéa-c,s 1 'ftl od:p\
apare ln scripturíle pauline de aproximativ 98 cle orí (vezí B rudar l a l o c ), C ons i deratà dín punc t de v edere s tríc t anl ropol o6l i c , ea e c ea maí frecventà nofiune paulinà de acest fel, maí frecventà chiar de 961 mveÚpa, care am vàzut bà i9í lmpa..'fe cele 160 locuri înlre duhul omuluí (ruV, to0 d,,) ti Duhul slant (nv, Ú.1tov), ? Ci I Cor. 15, 39, Sclnuf ciLeazí. aici pe ncdrept II Cor, 3,3, lVezi cc-am sptls 1a xaP6ía), 0 U níc ul l oc l n c are apare ac es I l ennen l a s L A pos tol P av el es te I C or. B , 13,
t Yeti llur|rwns 1.7; - 68
69
ANTROPOLOGTA PAULINA.
atàta, dacà ràmàne numaí atàfa, dacànu-ícoresprrnde cealaltà '!àiere imprejur, :a irrimiir care-í sàvàîgítà h rcverlg,arr (v, .29).2
e versete gi apoi .pe ,amàn_ ts:l
I Cor, 2, 14; tfulrxò; òè dv$proruos où òéferar tà uoú nyeúprrog roú Seoù 1 Uor, 2, 75, ó òè zcveuparrr.ò; (ssil. d,v&pano;) àvaxpívet 1t"èvnúvca
'11 odplrcu ínfelesul de.materíe a coîpuluí omenesc -:a nu epuiz e azó, iltréaE a' semníÍíi a-fr-e n àfirralà :l ce-s*tei
oúont meann,,i aà*^1^ oepxt,ae.pssop.ì,, càreia A_^-r
mateîíe.a trupuluí omenesc curíle în cari Apostolul vor>iur, m aceastà îl gàsim -chestiune, de èv {
rp'gavipq
Textele îoase, Vom
carÍ po{ .fi',date ca ex,emplu ,sunt numezilbovi fl rmai ,asupra càtorva din.ele,
Èv
1at19o1o Apostolul ii opune :i,i,-r'ri"uí-*Jr\o,
t Ticem ,a &-upuluí omenesc,, .avànd i,a vedete .raútatea cazurilor fn carÍ desemneazàsateria .tupuluí..animuti" {r.notu,pt ecedeúi). 2 ,{ceeagí ..pqesíe in versetuJ.ur^at* lei, a comp, sí f cor. ls, 44:_46t .oóF,c zr!€uF,zEtxóv qi oil,1tu QvawóvUltíEul, dupà coalext, au poate ií alt ceva de càt trupul naterial, ,ile carne.
,L FL.2, tL, * Co-p,,si'Col,
riri;tr1
(&xpopuorí4",;rq6oapxóe),gi:Gal, ,6, 13'o",óe 2,'p . oú'pE are:lnfelesul .cle carae tàiatà:1'rpreiur, ]Cl, BWB ,.a*, oúPE, s et, &haaf 4, r,Comp, gí ,Rom, ,9, 8 (rù 'téxva r\l oapx.ó; rù, ,EÉxva 4ati'r'ialL,ga {e è?rcale).rcr{h Gal, {, ?? fismael;sa ràseut v,,nù, origxa,íar jlsaac'òtrÈtf6 Énu11e\i.a,q,,d., v. 291, Cf. BWB, arL oqú. r Aaa 'Gulbrod 41, BWB s, a- Veli .$ Scúduf :tQ, contra htt :Líidemwt
70-
'7t .-
ANTROPOLOCIA PAULINA
negz! ?ici, acelag lucru, O nofiune se,poate substítui: celeilalte $í invers _ fàrà.só modificesensul, Ele. au aceea$ însemnare, Dar care însemnare ? ,
pune i I Cor, 1,291 aga în càt sà. nu se laude nící un trup (nd.oaori,pl) înaíntea luí Dumnezeu (èvri:nrov roú 8eo0).'20: Rom, 3, dín faptele leSíí nu va se îndrepta . nící un trup (nd.owoap[), înaintea iuí,
Gal. 2,: 161 din faptele legti nu se va îndrepta. un trup (n&oaoripf). Am reprodus,inadíns versetele acesteaîn întregíme,, pentru ca avàndu,le la'ndemànà, alàturea, sà putem. n1cl
r Comp. II Ciii.:4, et 1617, 1 3 c u I Cor ,5, , 3; II C o r;4 , 1 1 9 í
I CL Gutbrod 94i Schauf9,
72
73
Dr, GRIGORIET. MARCU
esul .expr€siei -nd,oa ocÍpE, care t,omulr'. XcÍp[însemrreazé,aíci nul èyónrov roo ,$eoú, omul faià .ui Dumnezeu, omul e oripi, rsà - cum rnimerít observà
simplu cà-í om cteatsi .nu Dumnezeu "uí3uí-."t.3rlJ*9i
Dar sf. Apostol Pavel maí are o formulà asemà_ ràtoare - alcàtuità tot dupà modelur vechíului Testament, .pe care .o utihzeaià, aproape cu acelag înfeles ca $t pe cea amintità.: e -vorbím ;altundeva,'Cu tol .asemànà.rii dinfre n&oa ocLo Jectà identitate de sensuri s'ar putea vorbí,însà cu ma cà existà între înfelesul ,u bíre de :nuanfe de ordín cantitativ, care nu trebue trecutà cu vederea, Intriadevàr, examinànd cu grije ; I locurile în eari apar aceste expresií, aiunsem la ur_ 'mà'toarele conciuiii i 'n&oa,1,ux{ este tti\izatà,-de ,obiceíu :a.colounde Apostolul formuieazà. un îndemn .De care I ttecare om ,e indatorat sà-i urmeze,z pe cànd i&oa o,ipistà în acele locuri în carí se spune d"spre tota"Lva I .cuvínte, rd,oe ;este omul $u7,í1 meniríí sau unei colectivitàti a totalitatea oamenílor càreía
prímaexpresie *uoT:i#f , ;fafà inlreg, ' de íntreg.5
ANIROPOLOGIAPAULTNA
Am spus mai sus cà sf, Apostol Pavel;desemneazé. uneorí prin aúpl omul spre deosebire de Dumnezeu, Expresia oúpl xai at1:.a intàrtegté aceastà consiatare, In Gal. 7, 76 Apostolul .ne spune cà'nu s'a consultat cu oripl xaì.a(1.t"a asupra .apostolieí sale -:pe cafe a primit-o firect de Ia Hrístos, nicí chiar,cu Apostolií cei mai dínainte de el (cf, v. .17), Eúpl xal atpd însemneazà aicí .natura .omeneascà spre. deosebíre de Dumnezeu, In E:î, 6, It:aceeàg èipresíe - ínvers sllhzatà {atp.a l'^ai desemneazà "deE) omul prín contrast cu fiinfele spírifuatre, în "spefà cu duhuríIe ràutà{íí cari populeazé, vàzduhul' Aga dar ,Ef. 6, 72 Clariîicà gí maí bíne sensul expresiei oúpl r.ai al,ya: ea este opusul fíinfelor spirituale cari cultttineazé, in Dumnezeu, Spre ,deosebire ,de'ele, omul ca oúpl xa.iaIpa, aîe o exístenfà límitatà, e supus strícàciunii, e suplls morfii, nu.í vegníc, De aceeaspune Apostolul in I Cor, 15, 50 cà, o&pl.ta) ,aípa,paoùefav $eou xìrlpovop{oar,où òúrvarer,pentru r).r1povopeI.
cà oùòè-4 gsopà ulv Acpócpoíav
"::íii*l ::;^:T"r;
Tot aící ínfrà gi expresí a oú,plxaì e,Tp.a. , p, 99, 2 Rom, t3, l, i I Cor, ,1,29, { Este meritul lut W, Gutbrod dupà càte gtirn, de-a :fi -sesízatqi valo_ rilícat acesteí subtile distincfiao,i (v, p, 7i). 5 Obser.vafia aceasta e valabílà au:numai pentru scripturile patline, cí _ :$i peDtru celelalte cArfi ale Testamentuluí Nou,
-' 7 4 -
pàrtàgi nicliodatà,. Kúgto; xauù,.sripxc-llrrea :sà ar-'ate doar atàt ,cà-.i vorba de o conditie su.perioarà, "celei:de Doúlor La{, Gutbroil 99, crottralui SoÉoloueÉìt. ieBegnÍle Geíst-r,r,:Leben,beí ?aulus, 1903a, LlS.
-is-
IJr, GltfGrJRIli l:, MAIÈCU
r1ín-punct d.9,vedere aI socíaienpàmàntc:gtí.: Atat 9í'nlmíc rnaí multl,rela\iilor b),fnuPuL(rò 'ocrqa)
ANTIìOPOLOGIA PAULIN,À.
{íe al.tfel,: Apostolul ne oferà : suficíente indicii ca, sa putem sesiza cu ugurín{à.:eventrralele excepfíí.I , Ce desemneazà.maí de aproape aceastàno{íune în scrípturíle paulíne ?
I Semnal àm urmàtoarel e l oc uri i n c arí A pos fol .l ;fional un oÍtls.a 7
atríbui e ín mod ex c ep-
a) pl anl el or (I C or. 15, 38); b) antmal el or (E v reí 13, 11; I C or, 15,39t dobítoac el e, s buràtoarel e gi pegtíí au deas erne' ea un trup, c àc Í ai c í oc l pE -ul pe c are i i ,l ai ríbue A pos tol ul nrr-i al l cev a de c et oG)l .td) í . c) corpurÍIot ceregtl sa:tt astrelor (I Cor. 15, 4g1 oup,aua ènoupúVca), pe carí À pos tol ul qí l e v a Ii reprez entat probabi l - i n c ons onanfà c ú v re' foa sa (cL Gutbrod 35) c a pe nígte Ii i nfe v íí, 2 C f. Il C or, 5, 6. 8. 9 i E v r. 13, 3 (x al - aÙ .1-oióv reg èv oópLaur); Fil, 7, 20. Courp, 9í expresia cu ín[eles ídenlic E1v èv oapxí din|t]. I, Z?. 3 Y. Gul brod 33, a I ntà c àtev a l oc uri l n oópa apare c a i "oti ry' s npus s uferínfel or: C al ,6, 17;i l C or, 4, 10; : pàc atul uí: R om, 6, b) , 6' (oíi s 1t.a u' î1E,i y taptíag);
76
77:
Dr. GRIGORIET, MÀRCU
ANTROPOLOGIAPAULINA.
voíí luí Dutnnezeu. Dacà viefuím potrívit trupuluí (xmù,ocipxalvom rnuîír íar óacà ucidem cu Duhul fapteie trupului @í"npúleqroo oópcco5), vomfí víí (comp,Rom, 8, 13), Aceeag idee e exprímatà gí în I Cor,'l , 342 ,,temeia
ceea ce nu,insemneazà. ialtceva d.e càt cà noi oameîii î1 ascultàm pe Hristos gi prin mijlocírea irupuluí,' $í - trebue sà pîecizàrr- - numai i.n acest óaz ascuitarea rroastrà e desàvàrgítà, Trupul 'este ,or$anul,prirr care se .manifestà con_ duíta :noastrà moralà, Daca luàm ín considerare in-
c/ supus deSertà.ciuniì..Fil. 3, 2l (oópa rls :rarcervóoÈ
1 Cf. Rom. e, ZZ (.Ít druoì,ri:pootEroú oóp.aroE tpOv),
_, _t , C a r n e a R d n g ele r r u vo r .m o g te n i lm p à r à fia lu i ,D umuezeu,,.,(I -1s,s0).
C or-
3 Cî. Gdbrod 38.
L..Gtlbrod 38, t Liiilemdnn 7 Joh, Weiss.' M. Kom, la I Cor. ó, .12 i TIu Strnn 7t ; Oi Pf blderzr : lDer Paulinismur, : 8?3 p. 48. Contra lor vezí Scfton , 7 ; Cailbrod 34-
78-
79-
a.i.tTnoi,oro cla, i,,q"ulwA e care í-am dat-o Lu.i.o6pa, Apostolul desemneazó.prîn i, personalifatea luí, eul luí, ocvent în aceastà prívin{à: )r.,, só înfàfígafí trupuríle víe, sfà.ntà,Domnului binerezi. cà, Apostolul le cere sà punà la díspozí{ía Domnuluí forma trupuluí lor sau un príncípíu oare care, Nu f Prín oc,p.ael, înfelege trupul concret, pe îngígi creqtinii romaní ca víefuítorí în trup,' Locurile în cari oópaîmbracà sensul de personalitate, nu sunt pufíne, Identífícarea lor e cleparte de a fí anevoíoasà,dacà le comparàrn cu locrrrile ,înrudÍ.te în cari o6praeste substítuít de un pronume personal, E ceea ce vrem sà exemplifícàrn chiar acum, In I Cor, 3, !6 Apostolul scrie: ,,Nu gtífí oare cà voi suntefí (èoue)templul lui Dumnezeu gi cà,Duhul luí Dumnezeu sàlà.glue$te întru voí 1èv úp"ív\" ? Exact aceea$ideie e exprimatà astfel înICor, b, lgt ,,Sau nu qtifí cà trupul (còo6pa)vostru este templul Dqbuluí Sfànt, care locuegte întru voí 1evúuív)...', ? eí II Cor. ,6i 16 t suntem templul Dumnezeului celuí ,,,,, noi ('Ítp.re) vîtrtt, ,,
In I Cor, 6, L9 oópa înlocuegtesubiectul, care-i pronumele personal rlprei6 resp, iprre dín versetele ín cari I-am încadrat, El însemneazà.ceva mai mult de càt partea corporalà a omului: omul întree/ Aceeag constatare se desprínde dín El, S, ZBt t C î, Gl rc orghÍu,. C om, l a l oc ; S íc /z onberger:C om, l a l oc . 2 S ch auf 6, i ngi rà Ia ac eas tà c ate{ ori e qí I C or.5,3; It C or, l 0, I0, pe ncch-eptl P e ntru c ó oó[-Lc l l ns s pl l c az d aíc í partea c orpora' l a a ornrrl uí P av el * qi ni nríc rna i nrul t, C ontex tul nu admítc al tà ínterpretare,
' Cf, Sc/rorrl7. BO
8t
ANiRoÈolocrnP.a.Úrtll.A, vizibilà. dacà'consíderàm Jocurítre'euharisti ee aIe scr'íp-
Apostol Pavel. Tot la ;aceastà cate1orie trebuesc :{tupate,locurile în cari oópa este întrebuin{at la figurat, cu îrrsemnarea de ,,truJrul lui;,Hristos" adícà .,,Biseríca" (Rom. 72-, 5l I Co r, 1 0 , 7' 7 t ' L 2 , 1 2 u , ; i C o l . - 1 , L 8 . 2 4 i 2 , 7 9 i 3 , 1 5 ; F : î . 1 , 23 ; 2 , t 6 i 4 , 4 . 1 2 ; 5 , 3 g ; . B i s e r i c a n u - i numai Supul luí Hristos ca 'parte 'externà, 'ci Hristos întreS,"
cercat sà ,le .stàbilim, Intre ,acésfe .'Àouà :notíuni ,'exísti fàrà óoar gí ':Boate o deosebire. :Cat,toate ,cà uneotí 'o :t lfeú ,N. .:L Pppootclu: Epiclua euharísticà, Síbíu, 1933' Tabela aínopticà atagatàiatre.p, .341-35, 2 Cf.f,uIthàIcesqu;Théol. Symb. 287 trln. s Ci. Schauî'5'-6,
-' 8 2 -
_83
6'
:rr{.'Í : ::,liir| 1i!'r"-',iriiì
:li'.iYìiljll,,!Ér"fill irtiíiri lri:: I
,':;lrlt":aií;.î::t::":t:1,!it;t,.ti:: t,,,,i
:r' li
Ìi,. clnrGoRm r,,lÀnRcú
,i',
ANTROPOLOGIA PAULINÀ
d.vrlpr-onoE ql ó U(o dv'$ponc6. In aceste douà expresíi încap, ca pàr!í în întt:eÉ,no{íuníle antropologlee analízate pànó aci, Nu totdeauna! Pentru,,cà prea adeseorí una sau alta clin aceste' no\íuní; cum am vàzut, îrnbracà lnsemnarea omuluí làuntríc sau a omuluí dínafarà ca
mínarà arn sàvàrgít-o, atàta càt s'a putut, Pe baza re-
Omul pe care-l contemplà pí descríe sf. Apostol Pavel este creat de Dumnezeu atàt dupà latura sa internà., càt gí dupà cea externà, Amàndouà au de autor pe Dumnezetll'de care se deosebescîntru càt El este Creatorul lor, i.at ele creaturile, Íacerea rnà,nílor Luí, De-o opozi\te între Dumnezeu gí om nu poate fí vorba de càt abia' dupà sàlàgluírea pàcatului în Iume,, Ornul a fost creat ca sà îíe spre lauda màriríí Celui care l-a creat, Omul îi este îndatorat luí Dumnezeu cu, ascultare, El a fost creat în aga fel-airtlng" în cà.t sà- poatà" presta " aceastà ascultare, ;t ú"it voía ltrí Dumnezeu qí s'o poatà trrma, Omul este o verítabilà ínwgo DeL -
' 84 óf
ANTROPOI-OGIAPAUL
Jireascà 'a-omuluí ,e virtual àcheiatà, 'mai necesità o intreSire,
Éaptíc însà, ea
aceea$'idee, in membrul urmàtor al versetuluí; ''duhul lor, gi ,sufletul 9í trupul s[ .se pàzeasci -Domnuluí,:in 'iutrefime, 'de -prihanà, 'ÎpetE-dín .v, venTrea întru farà
&
sfànt '9í fàrà de príhanà.,
Ceinsemneazà aceste fueí noÉuni, am'vàzut' Apostolul se servegte -de fíecare din ele pentru a desemna anumite pàrfí, anumíte funcfíuní sau aspecte'ale orrulur natural,
:-* 'i
1
'r
i
àluioat,1 p d,s ó).ore).eig,
tutíve ale omului.r Explíca!ía'í pe càt de símplà, pe atàt de ispitíúoare, Textul;însà :o xeÎuzó' din capul locuiuí. Pentru sà, in cazal acestan ar trebni sà admitem cà nveopadilrcgsau lucrarea lui în orrl, harul dum:rezeesc, ar. pluls.a lí
,È
? nl
t Aga Dobscfriitz: Com' la loc, 'crede cà penku sf. A'postoÍ Pavel l0leseqs(-vo0€ Rti* 7,23 ,,nveÚpa ist nicht ein Teil des menschlichea ff, I Kor, 14, ft f ), aondern das Neue, rdas Gott in ihn'[elegt hat' úas ein Teil des Wesèns im Christen,'wírtf[Róm. l,9t 8,.161,.i' ll'uxmeazíW, G. Kiimniel: Rómer 1 etc.p,33,- O. HóItzmann: Das N, T,,'Com, llalocr ;Geíct :das,neue, durch,das Christentun,euch gegebenelebetr",-A. &cíttmann: Coo. la loc: ,, . ,, Geist , .. úberratúilièler :.Lebensfnmd im Chrislen, d, í heíliÍmachenóe Gnade". - Dintre exefelú maí vecli aderi la .ace.asli 'iúer.gvet::re P, Schmldt.. Der'erste Thessalcioicb€fbríef'nibst eÍnem Exkurs ibet'ilr:.mztxeílen gleichnamige. Brief, Berlin 1885 p, 73 (cf. Hr.ams 24'a.:5). - Sentru Knabenbauer: Com, la lss' 'ÍEVEÚIra'este, ,,dupí.rrn "cítat',pe 'care-l -*crie, tò ytirpt-ap"a,.tóy wlcrseuóvtoly. - .A.Oephe: Das N.T.,ieutrc'tr;,Conla'loc, Geist:.hó cbstee..rGott,zuÉèwandtes Lebenspríarip ". "
-8 ó -
,-
.97 -
r.' MARCU
:---:-:Di!9999!lE
_
ANT'ROPOLOGTA PAU
tr,yeúp.a care. ocupà locul prim în îngiruírea celor trei nolinni , reprezintà, ornul întreg, iar {.,u1í1 qí oópra ar însemna'celedouri pàrtí esen{íaie ale natr,rriiornànesti, Explíca!ía aceasta e prea simplístà, E acl.evàiatcà îrvÉ-Dlr,d îmJ:racà uneorí însemnarea de om ca între.r
darl aící t u-í eaiuf, C""i"tnfà apt.tolului nu î"Éàd;? -làngà
consíderarea lui úrX4 gí o6)ttd, e'a apozí\ie pe nvert.1t"a, ori càt aí càuta sà forlezi textul, Noi àm aràtat maí ys cà rcveol.ra, qruxú$í oóp6rse raporteazà fa{à de clin, v.23a. ca pàrli fa!à de întreg, cà ele sunt '5p,er's pàrfí dín întreguL reprezentat prín úpeíg.
In sfàrgít, dupà o altà interpreta Íe, nyli)pcrla loeul acesta n'ar Íeprezenta altceva de càt voos-ulpà{àn clin lormula tríhotomícà stoícà voú6- .|,ux{* oí,poiaclícà íntelíSen{a : devenítà spírít.t r P aternítatea ac es teí ínterpre{ .àri íi 1s y i 11g- dupà c àte gtírn _ l ui A , J' Festugtèrc; L'ícléal religicux clcs Grecs ct I'Evau{ilc 196-220 (lixcursus l} r La dívi síon. c orps es pri t de LThes s al . 5, 23 et l a phi l os ophíe (recque). * E l afírmà. c à tríhotorri ía es te maí v ec he dc c àt pl atorr (p, 109) si se íntreabà dac à nu c umv a ea a pàtru^s ín termínol o{ ía paui i ' à dín tradífía -deoarece împàrfírea tripartità clín I Tes, 5, 23 este índícatà ,,eornme freaòà; en passan t, aíns i qu' une c hos e bíeh c onnue, quel que notíon c l as s íqrre,,,,, scríi ncl unor c onv erti fi dÍntre pi t!àni , ,,I' apòl re tout naturel l enrent, s ans -mé' re y penser peut-ètre, s ' ex pri me en l eùr l anga{ e,, l p, i gg); E l i nc hei è aqa I ,,A i nsí, [rà c c i i P auI, (ràc e au c hrís tíanís me, c e qu' ír y eut dc mei l l enr dans l 'àme paíenne ti ouv e enfín s on v raí s ens . L' antíque doc tríne du V o6g,.parti e l a pl us haute de I' dmé, índépendante de tout organe, .s éparabl e ét, eomme tel l e, capabl e c l ' une v i e s éparée, d' une v i e éternel l c , orc l onnée à l a c ontem_ pl atíon et, dès l ors , s i è6l e de c e[ E s pri t di v Ín qni l ui perrnel . de s ' unír à I'essence d i v ínc , des ti née, par s ui te, à dorníner el 1 nous , ,..toute c eftetenrl anc e au di vín q ui c l e P y thagore à S ónègue v a { oui ours pers év éranf, v oíh qu,ri ne parol e authentíqueme' t di v íne l a c onfírme et Ia i us ti l i e, L' ín{ .el l i genc cdev i ent espri t" (p, 22O).
I CÍ, Bertrarns IO,
Fostugièrc poate fi ràuduít, ín trrtimà analizà, atàturí cle aclepfií trirrol orníeí, Fo arte probabi l c à dac à nu l -ar fi i mpi edec at atítudi ' ea î' erres ti ,:ne a bi seri cíi papal e, c àrei a-i apar{ i ne-ati r.udi nc de c are pomenepte s i nar4S s'ai fí ran dui t ei l ns uS í,pri ntre ac egti a, --
BB B9
DT, GRIGORIET, MARCU ANTROPOLOGIAPAULINA
erpl.etàîi s'a ridicat cu de_ cà acest nvl()p.d, despre care os-ul pàÉàn, nu poate fi inÌnsemnàríle pe ----cari le -- are nveùp.a natural in scripturíle pauline.' r àmuríre a pàruteí tríhotomíí e-am expus pànà aci, sufàr ereazé.importanla luí nveopa. nu ne da nící una din ele Exístà totusi o_ _cale mult mai símplà qi mai sígur
ta scop.N;;-il-;;ii.ip"t_,
*u_:ttî3'" ó. v, art pe Care am .tàCUt-r
in anatizasumarà
sà recurgà la -amànunte, P,recrzarea din v. 23b \a fi fost cu atàt'maí necesarà, cu càt cregtínii din TesaIoníc, proaspàt convertífí la Hrístos, proveneau în anaioútate dtntre pàgàní' 'gí ca .atare, n'.au ,;avut rà{azul. necesar sà adànceascà.gredínfa cea nouà sí níci n'aveau de unde sà fie deplín flamiLiaúza!í cu termiaologia antropologicà. a Apostolului, Nigte cregtini ,provenili dín íudaísm, ar fí ioteles îndatà caracterul totalítar al sfinleniei 'pe care Apostolul le.recomanda sà gi-o ínsugiascà, chíar dacà zrverrlLs, ar fÍ lípsit.din tríada amiintltà, pentru cà concepfia iudaíeà d.espre om, care era díhotoritcà, nu credem cà le-ar fí putut îi necunoscutà, In afarà de aceasta, sà nuèse uite cà I Tes" 5,
e sà cuprindà întreagà fiínfa ru pàrfí din ea. pentru a-sí pl.to€ la,adàpost de even., pentru a se asi$ura cà va egte intínderea acestei sfin_ àt maí multe expresií dín
se serveascà orí de càre,jin;:"*H"t?í;;l',:l*:
si noi vedem aicí o asemenea,r"ceritaià -ir
: -otrlg"r,
M*ú*íii,",'H::.tl"ll;;;;;'..'"!'lrî#"f #îT",Í:,îT:;,;
aga; (aveúp^o) eí-ve6 frrcò EoD d1íou 'trveúpcrcog gour(ópe vo; xaî, d.1wió_ pevo3 voD; toD rirrlpózrou.
t Gdbod 9t, El ,are inaíqte studiul in chesfiune al lui Festugièr€, a{a cu' a fost publiear iot'ia oarè in .,;Recherchesde science ,"r,;-rsi' asz urm., sub titlul : .La trichotomie úe I Tes, i, zs phílorophiet*ln"*. "r,la
I Cî. Gluorghiu,' htroó. .N. T, S39. , .Aúry" .Schaefer: Com. la loc, rem6.rcà pe drept cà .Aposfalul _n'areo termínolofie líxà. a .Dobtchiitz !' Com. la,loe' @xkurs : .Zur'Trichotomíe, ;p, .2ilJ, .a dovedít cu;ar{umente 'suficíeote cà ín .wremurile pre-paùline ,au ,se;(àeeSe ;aicàtri .o concepfie:lríhotomi'cà ,,derp*e.om, --Pl.iríi nn ,afig^zA .cLarà tuat ^iribolomíe negplatonícierri. Aga.có, la-,'nrrma..urnélor,.af, Apostòl?.auel .rntanea ,de dae sà fÍe ,iaflnmfat, ,.E,adezarat Lú,.iFeituglère contesfd ."oog1,"iilg,tríi ,Dobc&tilz (p. 199 :n. 1J, dar p9 de altà 'pafte;gre aerul ,cà,nu. e-.ar .vedrrsr -consifa .sà Ia acest,loc trilotoinia platoaicianà,,.[pz.202),
90 91.
.Dr, GRIGOR.IE :T.'MARCU --:
SecfíuneatrI: AntropoloSiaetícà .:,
,
i:
:
:
,l
CAPITOLULIII
O M U LT R U PESC$ l C M U L D U H O VN I C ESO Cercetàrile precedente ne-au fàcut cunogtín!à cu concepfía sf, Apostol Pavel despre alcàtuírea fireascó a omuluí, Discufía s'a purtat în deosebí în jurul nogí a elementelor cari íntrà în compozi\ia {írrníí &vOpurnos ei, "Avùpr,rrcoE-ul paulín e conceput ca liínd alcàtuit lclín douà pàrfí marit omul dínlàuntru 9í ornul dínafarà (ó éoroqí a UEor dvsprono6),, în carí íntrà ca paftea în între$, sau alàturí de carí se îngíruesc ca simple denomína{iuni a acestora' nofiunile antropologíce paulíne stui dial,e de noí; , Am aràtat apoí cà ceea ce caracterizeazà. tetminología antropoloSícà paulínà este mobílitatea sensuluí expresiiior' cú carí lucreazà" Apostolul, Aproape Lieeare no{iune îmbracà în 6!ura, Apostolului o pluralitate de în{qlesurí, ' carí dau o coloraturfl ::vie expunerílor heîntrecutului,propovà,duítor'al EvanShelíeí luí Hrístos,
*
L Cî, Allo: Conr, la I Cor, p. 52; ,,noussavonsbíen que Parrln'étaít pas un hornlneà systèmes".
_ .9 2
93
alrtnopor.oéu. pAúrrnÀ legea ,Domnului:qi 'luptà. împotriva .legií scdse în màdularele luí, care î1 impíedíca .sà ,Iacà vota,luí .Dusr' 'ttezeÍ 9e ryremea cànd era sub ,stàpànitea Tegii mozaice, Acelag lucru se poate {pune, fàrà nicí 'o umbrà de înóoialà,,despre celelalte 'ell;presí,c:urente terminoloSíeí antropologice .a Apostoluluí. Omul paulín 'este invariabil creaturé. falà în fatà cu Creatorttl ,eí, este omul'consíderat n .lefàl:nra Í,ai cu Dumnezeu, este ,o fiinla 'r.eligíoasà qi ,anume, o fiínfà religíoasà orientatà. spre ,Hristos, Termínólogía antrop
'94 - 95-
-l
i
ANfRoPóLoGtAPrruull,A.
mlnlí cerce'tatede lurniníle cerului gí-i índícà dr.umul de.siivàtgiríí cu càldura cuceritoate a unui suflet care s'a ràcorít el însugí la isvorul spre care povàfuegte pagii altora, :
Ne vom a$terne chíar acum sà studíem príma pereche,Cealaltào va urma, 1. FREC VEN Tqt A SEN SU LEXPR ESi l LOR Formulele 6 oapxtxbgfresp, ó ,J.ruXrzòg) gi ó nveup,arr,xòE d.v0ponos apar destul de rat în scrípturile paulíne,r ConI Líbertates gi responscóllítateamorald a omuluí sunt presupuse tlearindul îirricripturile paulirie.,,Indenriurilercari acopàr o parte insemna[àa acestor'scripfuri, nlar Ií. putut;íeqi níci de crim ldín peana unui detenníníst, Chíar cànd, faptic, înclinareaspre riu.covàrgegte(ca'n Rom, T, l4-24J, sat cànd Du rnn ezeuii.las . à pe pàc àf ogide c apul lor ( ca 'n R o n r ,, 1 , Z 4 - 3 2 ; g , 10-33 9í 11,29-32), libertatea'rgiresponsabilíta{ea subsistà,E adcvlrat cà Dunrnezculucróazà'.lnnoí'ì ,,'qíri voí sí a acfíona" (xal rò $é).ety ral rò èvep1eiv, FiI.2,13), dar'coniúrsul situ,.rlepartc de a o suprima, cere colaborarea.noastrà.liberà,Cl'i,y4,n1o, Il, 13S 9i n, t.
t Idenlílicarea locurílor ín cari apar acestefor.muleeste destul de anevoío:isà, ln deosebi pentru ó oapxtxò; &v0polrcog,$i iatà de cel Apostcilul dí uneori numai adjectívul,.{116 sI-l lnsofeascàde substantivul d.V$polnog (cf, I Cor. 3, 1, 3 qí 4ln uníí coc{Ícíde maí pufiínàímportanfà, Yezi NesIIèt I'í. l', text oriSínal).:Pede a.tà parte, nrr Iace dístincfíe frangantàintre adjeclivsls oapxLv"óE9i'oripxwO(, pe carí el le lntrebuinfeazàsinoním (cî, Lletrnrarurt Con, la I Cor, 3, 1), cànd se gtie cà primul (ocrpxtxó5) lnsernneazÈ ,,carnal", ,,supuscd.nú(' - 4ys aga dar sens etic - íar celàlalt (o&pxwoE), Iortlat cu srrfixul (: tVoE) adiectivelor cari deseruneazómafería din care
96 97
t t"
f AT'LiN,f ANIROPOLOGIA
'.'.',
- - - ' .- statarea -aceastanu 1e împuf in eazi într anímíc ímp or tanla confinutuluí. Dín pofrívà,, Aceastà importanfà pare a fí invers proporfíonalà cu frecvenfa 1o?. ffr t,
Acesta derivà din aniíteza ,carne-spírit", caracteristicà Evanghelieí paulíne,
;;;;;;;"-.
YT
actíuníle sale sunt-coman-date de oúpl-ul aservit ?àcatului gi de pofteie lui, gor"pt' EI Omul trupesc nu este cu desàvàr9íre . 'Dutnnezeu, I*gea L:uî este in .lut" tà ai.ti"ga voía lui sàu cel"dídauntru se bucurà de 'ea (cÎ' ;i-e"pà-;ul Ro*.^ 7, 74a combínat et 221, ar vrea -t'-o îTPlÍ"eascà cà vede ín màdulateli hrL a-lr6 dar nu poate, p;;h;
Carnea {i; aúpl)în síne nu-:i rea, càcí fot Dumnezeu a fàcut-o $í pe ea, In afarà de aceasta, ea e capabílà de inoire, ea poate deveni templu ,al Duhuiui Sfant
98
qí tuqeazó' înt:'u eL' Unul ca 'ataeiuit pentru ca acesta este numit pe drepf oapxwbE&'v$pionog, u
*.
atàt de
este làcut un lucrt lcf. AbeI 114), insemneazà .,,de coinè,,; are ,s$a dar sens fizíc, natural (c1.,AlIo.. Cosr. la I Cor. 3, I), i[anuscrísele vechí ale ;T. N. qr împart preierinfele intre aceste donà forme. Tabloul care urmeazà.,e,alcàfuit dupà Terfus receplzs: omul trupesc: Rom,7, t+ (oripxwog) I I Cor. S, t (oóqxwoS) ; I Cor, 3, Sab (ocPzotóg); omul psíhlct I Cor, 2, 1a (rlultlò5 &v$prono6) ; omul duhounicesc..I Cor. 2,'75 t 3, 1 (rneuparrxòg); f Cor, 74, 37 frveupacrxòE lv$porroi) í Gal.,6, t (rwevpauxó;\
tului, ,este ,corlPlice cu 'pàcatul' ciarnit -sqà-Pi un Omul stàpàaít de imbolduríle oluo opo, ceiui ce te lasà càlàuzit de Duhul lgi 4'-
ì )r!
ùg" ;;-i
lt"
toU :eicatului (cl. Rom. 7, 23)' Unul
tu- a"uttu voiegte-bínele dar ;nu-l face, 4'aàlll:pe. care .'ol"gte, pe 'u".1" î1 sàvàrqeqte(cf' Rom' ,7, 'L9bvàndut ""-i u""G este de"óttoè- @úpxcvos) iql, U""i "u trupesc omtl Cà &.papuíav), únòrlv sub pócat {nenpultévog dín fiie' córuilt, cà el 'e îo stare 5[ strneascà rr.t o "tt" reluíascà 9i 'sà voriarscà -a al 7 .locurí ale caPitoluhu în ileosebí &; aea tttlburostolului: ,,9i atunci, dacàlac nu.'mai suot' eu fàptuitorul' cí voia, este ceeace 'ú.'ni rnine" (Rom' 1,'2fli' :înfru f"*eEte ;;;tti "utt ',omul và:réut. pàcaúrluí' 'esrbe Omul ;tru esc este de'sitnde cate (ó pdmónrteic omul xozzòg 'omul 'aa -dv$prorog),. Aaam {eÎ'' I' Cor' !5' orín 'Éen"rathtne.ttàtotula pur ZS utîl,,este omul În stare 'natrlr'alh, este &'vfit,a,nqc gi,simplu Cu omul b:rpesc coíncide înfru totul ea seris ómul psihic {sau zufletesc)' ó {uxrxÈa&v&pwnos, -
'99
7'
1
i
ì \ \ \ \ (
l a I C o r' 2 ' ' ' L 4 ' i ,r, ,'^'*'onn; Com' 100 -
ANTROPOLOGIAPAUUNA.
2. RAPORTULDINTREOMUL TRUPESC Et oMUL DUHOVNTOESC
ural, necredínciosul làsaf la 3 nu poate ímplíni voia lui :9te corectívul Duhuluí Sfant, ormat de lucrarea Duhului 'u eI.
între{,relieful ,ei. Maí iímpede se vede earacterulexclusívist,alacestor formule'dacà ie comparàmcu împàrfirea omuluínatural în èoto:sí É[o &v$ponog,
rcnirea epocíi de la pàcatul - fàrà deosebire dè iudei sub robia lui oúpE,este o ;). rea de la Hrístos inssass _ sl Tryeup"a are o ímportantà 1,t*1 irsí dísputà supremalia lic, càt gí iaviafa omeníríi,r estor tealitàfi vocabularul formule, mult maí nimerite cunoEtinfàpanà acum, Cum >linut din sfurlierea .formu_ portul de .exelusívítate în r om :ru poate fí în ,acelas iel mult,am putea npune cà 1.ftIai.pe Jar6 .la Schauf!20:;tZZ, t02
Càtà vreme acestea din urrnà î1 definesc pe fiecaîe om cregtín III Cor. 4,'76; Ef, 3, 16) ,sau necregti:r (Rom, 7, 22), adicà làrà consíderafie :la starea sau sa religioasà moralà. - dupà latura sa làuntricà (?!oo) (cu i, oapxtxòE sinonimele,sale) externà.1u(o),r formulele Eí douà stàrí religioase-moó nvevquxòEr&v$porcog'exprímà rale ale,unqia''gí"aceluíaqíqlm.car.írru se suportà'rútrfl pe alta, doudt,stàri etice ,consecuth)e. Formulele ó éoo Ei ó é(o àvùptozro6 stau întreolaltà :într'rrn raport de simuÍtaneitate, iar celelalte intr'unul de acutà exclusiaitate. Cele ,ilintài ,e4primà doad #àri date, fixe; cékilalte, doud 'stdri :càgtigate, uariobíle.'Omrú. se lasà totdeauna divizat în parte làuntricà :gí parte dinalarà, :Èlar tnui gi acelagi 'om nu poate fi 'deoilatà - in acelagí rnoa"veuparcnós. ment al 'vietii sale - qi ca,pxmós,gí In chípul acesta cr,eilem cà ,îfii mimertt rgebful Apostoluluí,
-L Ct, L ,Ieremiat, în KTV/B I 366,
-
i103 -
ANTROPOLOGIA PAULINÀ ' O na) . ar ò6
t'
dvSpof io6
apar e doar î n t r ei locur it
C A P ITOLU L IV
' 0 xat vòg liî, 2, t5 t
F'
I'-1,
4, 24t ..
a v ri' p rr.rn o e apare abía în c{oaù locuri t
èyAúoaodarr , òy xat vòv cZv$p. ornoy t òy y. ar ù. rleòy xvcoséyrqèv òrxarooúv1nai éocórquc r1r dl.r1_ $eíac
l Identícà în înfeles cu aceastaeste evpresía ' O véog dv, gpcor có6 dln C o l, 3, 101 xal èvòuo. ct pevor cóv v éov ( scí |.Ì l. t t Jponov) r òv qva_ xawoúltevovelg Èruí.1vurorv xat,etxéva wú y"cíoawoc ar3uóvgi ' Jl xat vì 1 xulor 6 ,:
;..1 ra-'.r,ì,:r;,
din
:.,
1 FRECVENJA,: FORMULELOR::ó zua).aròs Sl ó1xarvò6 (véo5) iw.t.ponoE ri xaw.)1,zrrori $l îN SCRtpfUnlf P A UL f NI E O , .iabelà statísficà a acestor formule e tot ce sc í{ngÉina, maí símplu, E;avea urmàtoarea 1""1,,1 contigurafie:
";
104 105
r, tllARcu
LsonrE aceasta o dovadà d"-u doìl "." Lo. sfmrlar cu cel ai
scripturÍle pauline
sl ó zuveupauxùd,v&oa
confínutuluieste:.
A^.I-"r"*";;111,ilili,ilÍ"f:jiut.,","dem càva
oa un ràspuns s1tísfà51f; - -,irrgur,rt ràspuns ade---l vàrat. Aga dar vom stabili I. SENSUL EXPRESIILOR
tt cea mai
comodà
$i mai
)oîtiune timp, el îmbracà )ecnru. _d_e Uneori este intre_ at (derívat) de tnii"hi'"uu ,?re de aproximativ d3 orí, Aposrol pavel _ jài-ofì"a :vSpozros elte utilízat numai Apostolpavel fniÀ.-à, o, I Ct BWB r la loc. 2 Yeú Schmoller; Handkonkordanz,
la loc,
1 CL BWB; la loc, z \ezí Schmollerr la loc, 3 Exemple rlaI'BI(/B ; ,la Ioc,
106 107 -
À.nrnopor.oci,q,Padrlt'IÀ" , Aplícànd ,acutn,r,renilatul dobàndít la expresiíie noastr;, credem cà,: deosebirea dintre eIe e clarà: gí ó véoEdv$pr,rao5 paulín din expresiTle 6 xacvóe èivÍtpanoq-ul este o fdpturci noud,atùt cslitaliu, c6t gi sub raportul timpuluí. : De cànd'dateazà,aceabtàfàpturà nouà (óvéosiiv&ponos) d.v'Ílptonos) gí în ce constà îuoirea al càreí rezultat (órcarvòs este ea, aceasta ràmàne sà veclem mai tàrzlu, Noí î1 studíem deocamdatà pe acest oln nou dín punet de vedere termínologíc Ei cum termínoloSía paulínà. ne mai oferà la acest loc încà o Iormulà în de aproape învom pureede rudíti ca sens cti 6 xawbq*sí ó , véogd.v{)polrcoE, Ia examinaÍea ei. Aceastà formulà e ., 'lI xarvìixríoce, Apostolul se servegte ÍaÍ de ea,r"Am vàzut la tímpul sàu,,díferítele însernnàri pe cari i,le aga cà nu-í atribue sÎ, Apostol Pavel ,notíuníí d1xuíor5, nevoe só mai. revením, Ceea ce trebue sà. retinetn dín cele aràtate acolo, e cà. xríors însernneazàgi ,,om" ca rezultat al opereí crea{iuníi, ca fàpturà a lui DumnezeÍ, E cazul fotmuleí'l xarv\ xuíors(: fàptura cea nouà),z Dupà pàrerea celor maí buní exe{e\i,3 aceastà formuià,
si Scltmoller, la loc. :
.\ xawì1 òca.J.!r1x.qi , òtòa1il'xacvfii Lc, zZ, 20 s. a., " CI, M:". t,zl pet r u I o-an1 3, 3 4, Èvro lì 1i. y , d, Lv h; il 3, 13; Apoc , '2 1, 1 ; o O p a V ò 6*o í v ó E ', '('q xaLvq i Lpoc, 2; 1'l t Òvopu y,ctLvóy Apoc, j,12t 2t; Zt 'lepouoa\iqp i xaLv'ît; Apo c,5 ,9i t 4, 3t Q Ò q x dlTli Apoc , 2 1 , 5 : i E o ù x a r v r i r u u c ó Ira-vro-. 1\ll.s exenrple Ia Schnoller; la loc IohannesBehm: art,.'r,c/"Lyó(, 111 i KTIíB IIl, 450 urnr,
recurflem Ia servícííle límbii franceze, catè posedi echivalentele adieelivelor l rr chestírrne, Lafoy e { D íc t, des S y nony nres , p,798 i c ítat l a Trc nc l t 139 n, l ), tradtrec pe v éo6 c u ,,nouueau" $ pe ^/' LLY óQc u ,,neuf", E l z i c e: ,,C o E ri es t nouuedu víent de pai aître pour l a premi ère { oi s ; c e ql uí es t neuf v i enf d' étre Iai t et n'a pas enc ore s erv Í, U ne i nv entíon es t nouuel l e. une ex pres s i on neaue", r N u maí în II C or, 5, 17 9í Gal , 6; 15; e Pentru rnaÍ multi prccízinne notln cà '11xa,wi1 xuíql( dín ll Cor, 5, , 17 se prete az à maí c urànd l a i ns emnarea de ,,om" [di n pri c i na ]ui ut6) pe c àntl în G-1, 6, l 5 í s e poate atri buí înl el es trl rnai l arS dc total i tate a c el or i noi fi de Il ri stos s au, ,,ornenírea c are es te èv X pc orQ". D i s ti nc fi unea ac eas ta nrr prezíntà v reo ímpottant:.i deos ebi tà, E a nu s c hírnbà c àtu""í de pu[i n s ens trl Iormul cí, 3 A s c v edea C ol nenfarei c l a l oc al e l ui OIaríu, Lùl otri ,l \{ at$órc oul o5, '.1'pe1r,né),rv, Lagronge, Líetzmann ('Í1xacvì1 yLrtoLe:ó nveuparntò6 d.v$pornog), Wíndîscl u S tei nmann, A Il o 5. a., prec um 9i B V B ,
108
109
l a l oc ,
Dr, GRIGOREi. MANCU
se acopere întru totul ca sens cu 6 xquós,$í ó véosdv&pwnos, lucru care reíesu a"-"ti'fel _ rin{à - din compararea textelor "tl'_,rltx-Lgr'r_ respectíve, ce,privegte proveníenfa-acesteí frumoase for_ _.-.,^ft_ rnule' convinÉerea noastrà este cà ea nu trebue càutatà îy
alarg_Paufínismrl"f,;i d*i ginal 9í de astà datà.
;
Formulele în chestíunenu ne situeazó.'departe de aceasfà_ nreîe paulinà - cÀfr€poate fí numítà cu tot atàta dreptate vîere dumnezeeascà,
Aposrolul este ori-
.Insu.sífaptul cà acesteformule sunt un bun exclusiv paulín - noi do"Lti ;l-ic!;; cà Apq rolul ,este sí creatorul lor, "or" .or ínspirat nu.: al N, T, care lucreazà.cu va asuprarostuluí
toii.ìl alo'Jtoi'f
ntru ca sà exorime
o cuÉletare, o id
' o realitare "l:Ji1.^rh,",X?J *'íro;, în . a î::-tt-1 arzàndà ""."
:ootqg".Iea
l
marelui sàu
,"ft"ti" ie"riài ,Evanghelíeí màntuíríi. "r Sà dàm cuvàntu1 Apostólului, convínsí cà nímení altul afarà de el poate conduce maí sigur gí ';;inà îu. l" maí cu succes ta. înfeieg"i* _ adicà e-xactà lanourilor turnate în aceste expresii -fa, -"a;;';olà frumusefe stilistíca. ràtrundem infelesul, oo* .,rgmeot"
începem ace-astàsecfíunecu explícarea rrra. . Pl"i pe terralului care .ní-I ,oferà ,epístola càtre ,Romani,
î1Éàduím ":H:"*ffi.J;"î".';"ff s,o. ,.#i al cuprinsuluí acestoi_ -,;i,J* formule orìrt" ,intru nimíc mai pre 'ios de incomparabila ftu-ir"1" extetlor,
a inveliguruí 1or
tol Pavel .esteuo v ímpecabílà ;atàf c :cu spirítulsàu de a micà :a sufletu rdat îg }Irístos 9í peh.e-carii-li"t-. cu .Cel.c€ :s!a uniit.-"orUu"il-ao-r" .p" í sà ae ,isuefa cerul,,bucúri]ior-iara _110_
I
II tt!
. .,GaI. . 155
, il,Cor. iRom. ,57 , 58 CÍ., Gheorghìu..lnirod, la locuríle respectíve.
llr
'CoL qi Ef, ó?
Itt 64165
ANÎROPOLOGIA PAULINÀ
Dumnezeu cea mare, spre màntuirea ori gí cui care crede, atàt iudeu (mai iirtaO cà.t9i elín" (Rom; L, Í6),
psalmístuLui(14, I-3t 53, 2-4), Paganítaveau le{ea :moralà.naturalà (Rom. 2, t4-L5), iar iudeltí le$ea Iuí Moíse (Rom, 2, t7 urm,); 9í totugí, nici uníí níci al{ií ntt s'au putut îndrepta înaíntea luí Dumnezeu, $i atuncí s'a aràtat o altà îndreptare de la Dumnezeu, màrturisító de lege Eí de prooroci, adícó îndreptarea 'cafe u.ine de lq Dumnezeu prín credinlq în lisus Hrisíos pe eare Dumnezeu l-a rànduit iertfà de íspàgíre pentru tolí gi peste tofi ceí ce cred, cà:ci nu este deosebíre (cf, 3' 22, 25), Indreptarea prin credin{à este întàrító, cu pílda luí Avraam gi a luí David, Cel ce ne-a aSonísit aceastàîndreptare este Hrísfos. Ne-am împàcat cu Dumnezeu prin moartea Fiului Sàu gí prín via\a L:ui ne vom. màntuí (5' trO), Dar aceasta nu-í un merít al nostru, Createa .acesteí putinfe de-a te putea îndrepta înaíntea iuí Dumnezeu este exclusív darul luí DumrtezeÍ càre s'a ::evàrsat în lurne prín, Iísus Hrístos, Merítul nostru constà numaí în voinfa de-a ne însugí subíectív, indivídual, îndreptarea plínítà. obíectiv în Hrístos lísus, gí 712.
113
V, ?î :;i
ANTROPOLOGIA "AI.JLIN,{
;à
È
F I ir
;
tare, .,ei, Aceastà voinfà .de.-a,nu pierde favoarea ií aceastà hotàràre se và.degteînfr'o conduità. deplin co_ respunzàtoare .ei,. Te-aí sfínfit prín acceptareà ,jertleí Màntuítoruhtt? Atuncí ràmîti.iur,t ql te^comporfà ,în consecinfà, Aceastà ídee o exprimà cu apàs sf. Apostol pavel cap, 6 al epístolei óàtre .Romaní qí o dlsvoltà apoi in în cele urmàtoare (7 pí 8). ierde în arSumentàrí încàlcontrarà pe care aceastà_ : eugetare adàncà o poate untru.príma datà de comotea ochílor, cànd scrie, un fapt concret, real: sunt cregtinií din bíserica Romeí, El constatà starea lor relígíoasà gí se exprimà în con-. secin!à. De weme ce sunt óregtini, adícà ,,sfínfi,, (éi1r.ot), însemneazà cà ei au urmat procedura care trebuíi indeplinítà., porunca Màntuitoruluí,' pentru ed -dup-l aceastàrfavoare; sà.poatà dobandi slau boteiiat,.Nure íntereseazà deocamdatà, cu óea"'ànuntul, consecinlelel Potî34"1 {apt_ este cà el îI situeazà p" ,cel ce s'a: impàrtà5ít de darurile lui, ,inlrro nouà ìondi!íe relicu Hrístos, î1 renagte Ia'o viafà_ Síoasà:.iI împreuneaz,à. ttgoi, î1 face pà1tap de o vía{à nouà 9í,í dà putin{a sà_ ràminà în ea. Dacà sàmbria pà.catului estò moartea , cum proclamà sentenfios i ,cregtinúl a iepit -de ,sub, ntru cà sia in;iropat ,oilatà 6otez;,aga in càt, .ilupà..cum :tot asa qi noí ;sà urriblàm rinhotez - sau in ,botez i 'atuncí, :cum vom stai'trdt .postolul (6,2). $í .contínuà"r t Mat. 28 fínal qi locurile paralèle, 114 -
,,d6ndu-ne bine seoms cù'amul nostru cel uechiu s fast rd.stignit împreund cu El {seil, Hristos) ca sd ,se nimíceascd trupul pùcatului, aga'în càt sd nu maí fim robii p:àg6tului" f.6, 6). Ací rostegte Apostoiul una din expresiíIe cari 'ne preocupà pe noí: ó rcù'atò'" dv$prrrnoE gi fot acizaee cheia înf'lesului ei. Fafà de versetele precedente, 6, 6 marcbeazà,urt proglres, un plus de precíziune in ceea ce îe qpune Apostolul prívítor la subíectul botezalui, Perrà ací, subiectul botez;.úui, persoana care moare fafà de pà,catn in botez, fusese indícatà destul de vag, prín pronumele personal lp.ie. .La 6, 6 subíectul botezului este determinat mai de aproape t e 6 na\ar,bE &v&p.iino1. Cel ce s'a botezat trebue sà. fíe congtíu de óouà lucrurí, .El este aEezat intr'o legàturà. íntímà cu învíerea .luí Hristos gi deci cu Hristos însusi (6, 3-5). In al doíiea ràrrd, el e pàtruns de convíngerea cà omul sàu ce1 vechíu a fost împreunà ràstignit cu Hrístos, ca sà se nímiceaseàtrupul pàcatului ftò ottp"ar76 à.p.a.pcíesl, aqa în càt sà nu mai îíe rob pàcatului. Ce'í acest na).aùgd.v&p;wr,s67 O defínífíe a llul, Apostolul nu ne dà,:nicàerí. hsà acum, dupà ce am aràtat :ordínea .de ídei în c&e Apostolui rostegte expresia, nu,i greu .sà.,i desiu+im íntelesul.
de aeest om nou se rpoate vorbí ,de un om vechiu, Acful prin care ia 'naEtete acest,,ofl notl ,este, la. acest rloc, 'botezul Cregtíarí dín Roma,$tíu acest lucrnr t Ct. hlmt
rCom. la loc,
115
8'
, Dr'.,GRIGORIE T, MARCU
ANTROPOLOGIA PAULINÀ
acest,,oopnr1isú.1tarr.;taE Fàrà.. a fí ràu în síne, trupul omuluí vechíu era înclínat spre eele rele dín prícina pecatirluí care sàlà9luía întru el gí care ajunseis.e sà-I stàpàneascà în, aga màsurà, în càt sà.l constrànfà sà" se pufià exclusív în sluiba pàcatului,' (Jmul cel vechiu,
spune,- o sàvàrpegtevirtual botenil, CeL botezat s'a bofezaf ca sà, se nímíceascà trupul pàcatului gí sà nu rnaí slujascà pàcatului, aslfel în càt sà.devínà un om nou,
Cuvintele acestga ne oferà un amànunt pretios pentru înleleferea expresíei 6 na)(aùs&vùpono6. Càcí rfacà omul cel .vechíu a fost' împreunà ràstígnít cu l{rístos ca sà se nímíceascà trupul pàcatuluí, atuncí e de tot clari cà ceea.eè,.I'împíedèca'ià'devínà un om nou este t1
I Cî, Schaefer.' Com, la loc, . 2 S í c h e n b e r g e r ; Co m , la lo c.'
.3 B. Weíss,':Cóm, la loc; dupà ce tàlcuegteastfel înfèlesulluí ouVe. oraupóS4, adao!à,rpe bunà dreptatet ;,Da..er (scil,; der alte Mensch) zu diesem Tode 'aL", ,rron.Gott'isèlbst verurtheíl.t waril, rvàhrend Chrístus rlenVeise von'Menscherr erlítt, so ist hier absíchtlicir das selben unschrrldigei'' aúv avtis vcrrníedcn". 116
E 'locul sà ne întrebàm aci clacà omul cel vechiu cedeazi, în botez, locul sàu, defínitív, omuluí celuí noll --- sau nu?, Cu alte cuvínter înoírea pe care o sà"vàrgegte, botezul.se consumà.Iabotezrsau iàmàne si se clesà.vàrgascà dupà aceeat prín aite míjloace? Nu se poate ne$a cèí în botez are loc o învíere, o renagtere faptícà, o ruatrrlleveoíd cum o numegte epÍstola cà,tre Tít (3, 5), care-l, sítueazà.pe cel botezat în. comuníune realà cu'I{rístos cel învíat, Omul cel vechiu a fost ràstígnít cu Hristos pe cruc e. Pún aceasta însà. ceea ce trebuía Sà moarà din el ca sà devínà un om nou -. adicó;'rò oóparle ú.papúa6 - încà. nu-í cu desàvàrgíre mort gí.nící lipsit de o anumità ínfluintà asupra întregeí personalitàfi, Crrvíntele Apostoluluí; (ya xarc.pg$flyò ocrpcr\g ,Í:p.,apila6 a.ratà cà moartea defínitívà. a r Tò o6pa fi15 &1+apcíaE nu-í un 5ienetívcalitativ, cum vor unii exe{e[í, ci Eefletlu posesr'ulLtpiius, urmat de B. Weíss: Com, Ia loc), Vezi sí Glrcorglúu: Corn. la locr ,,Trupul s'a zís cà este al pdcaÍulut, pe'tru ci stà, de obiceiu, ln sluiba pàcatuluí,Pàcatul ll slàpàuegte,,. Comp, qí O/orÍu.. Com. l a l oc, 714 ttt
ANTRgPol.ocr.A PAULrN.À
,e .mai deslugit ...I.ntelesulexpresíeío na).aùg &vspono; aràtat de càt .în'Rom. 6, à.'p;" l" o purt., ceva ce aparline trecutuluí. "^
ó -na\atòs&v$pozuos:!wpotépa pe d.e a1tà..parte, &vuo,pog\. 'g$irpópevo3 &v'$porr'; - ó z.ecàràg èntoupicE rzTs à*úr\:.nalaùs Ceea ce dovedegte cè .c4 e o realitate supàràtoa ,sílít sà-í ,renascà în Hrísto "pr ezent, cu ajutorul,rroftelor rlor ce siau invredntàit sà se :ceeaApostolul íntervíne, în_
(&vaveoúofiatr òè r{r nvetrp.art .rcfi
cr.egtín sà aíbà in"via{à altà à.nilor, carí umblà infru de_ uvaúnF,t roúvoò; aúúsu,4, .171,,2 ) ufi om nou, îmbràcarea unuí vestmànt 1a_ 4, ZZ - Apostoiul trr_ Ef, sà, îmbrace pe omul 'Ce-í aeest ze,wòE d.v&polnogJ 'Din ,cele .expuse pànà:aci, ,gtim cà el ,e o,pusul lui ú na);ar}g Avq;parcoìg,,'
118 _
!:Verb,medlu {Mm.}ónou).o3, urmal de g-ouenfa),nu pasiv Wohlenberg,,etc.),Mai pe larg Ia:Rooenfa: Cóm. Ia loc. tz,,CL|P.oue4la..,îom, -la loc.
: í 19-
(Olartu,
A.NTROPOLOGIA PAULINA
intrà în ascultarea luí Dumnezellt este omul care con--símte cu intenfía dumnezeeascàdín mornentul creafi= anil, care l-a vrut sà. líe spre laucla màriríi Sala Acest om rlou este numít de si. Aoostol Favei dv0pono6(EI;, 4, 24' cf. cànd xarvòg 2, t'5); cànd vÉo6' -sí ( CEo l , 3 , 1 0 ) , d v 0 p o rno Arn 'vàzut cà,între atríbutèle xatyóE sl véoge deosebíre dín punct de vederè línflvistic, Are vre-o însem-
exístat, De' aceea este numit véoE,Ceea ce-í dà. însu-girea de véoEe faptul cà, el este, príncipíal, deslegatde puterea pàcatuluí, pentru cà, s'a împreunat crr Fhístos,. In rezumat: el nu maí este aga cum a fost înaínte, el ("f, II Cor, 5, 17;este o creaturà nouà, o zarvlz-ríoc6 Gal. 6, 15), el reedíteazà chipul luí Dumnezeu în orn
oamení i unil carí se aflà în Hrístos si allíí în afarà cle l{rístos, Orí fafà de {ípul de om fà,rà. Hristos L E tu al d: C om, l a C ol , 3, 9-10 c rede c à, obíec Li v v orbi nd, nu-fi níc i o, deosebire la nriiloc, pentru cà ar$umenteazà, el ,,în momentul irr care, spurìem (ca aící la Col. 3, 10) cà cineva a ímbràcat pe véog d,v.)ptlno6, a,tt zi s ímpl i cl t c à res pec tív ul a i rnbràc at un dV S ptùÎtoE pe c are ínaínte de ac ec a-r nu l -ai fí putut v edea Ia e1 (c omp. E f, l a l oc ), $í tot aga c à.nd s punem (c a' n Ef,) cÉ oruul sulere un conlínuu &vuveoúo}ac, cu aceasta am spus tot odatà [ca'n C ol ,] c à-í v orl ra de o c regtere neîntreruptà c àtre c ev a c e i nei l te de.. aceea nu ex ís ta" E x ac t I D ar c { e v rerne c e A pos tol ul s e ex prírnà c u termeni cl íferi fi qí d e v renre c e admi fí c à l ntre ei ex i s tà o deos ebi re de nuanfe - qi , E ruol d adníte - e mai bi nc s d. res pec [í ac es te nuarr[e, R ec tr' oagrem gi noi .. cà, eLe nu s c hÌnúd l nfel es ul ex pres ííl or, dar íaràgi nu-í pufín adev àrat c à" ' rai ele preclzeazd. acest infeles,
I Cf., Rouenla..Corn, la loc, 2 Asa IIaupl: Com, la loc. 3 CL. Rouenla... Conr, la loc, 124
121
g Dr, GRIGORIET, MARCU rl.(
ANTROPOLOGIA. PAULINA
gi se conformeazé, intocmai, EI este un adevàrat fiu al lui numnezeu. Prefaeerea omului ,din vechíturà in fópturà nouà €ste consecínta jertlei ísbàvítoare a luí lísus Hristos, El a normalizat raporturíle díntre qameni pe deoparte gi dintre Dumnezeu qí 'oameni pe de altà parte. Jertfa Lul a adus pacea pe pàmànt gi pacea 'intre pàmànt gi cer, ASr vàzut, pe scurt, exponentul acestei ultime ,ecllatií, E omul cel nou pe care Dumnezeu l-a infíat prin Iísus Hristos, Ràimàne 'acum sà ne refínem pufín asupra ceieílalte consecinfe, de ordin imanent, cu care s'a soldat inoirea omuluí i pacea pe pàmànt. Despre ea ne vorbegte sf, Apostol Pavel,' cu cuvinte lumínoase, în epístola càtre Efesení (2, 74 urm,): ,,Càeí el (scíl,Hrístos) este pacea noastrà, el care a fàcut din cele douà lumi una; adicà a surpat pàretele dín miiloc al despàrfituríi desfiin!ànd vràjmà.qía în trupul sàu, legea poruocílor prín învà{à.turile sale, ca întru síne, pe cei doí sà-i zídeascó într'un sinsur om nou pi sà întemeeze pacea, gí sà-í împace cu Durnnezet pe amàndoí, rrrnifi intr'un,sínglur trup, prín cruce, în care a ucís vràjmà9ia,' De ,douà ori .íntervíne ací negrul cuvànt ,ivtlimàgía" (U1.9pa). Ea regula raporturile dintre cele douà fracfiuni ale omeníríi - íudeíí 9í pàSàníí - i1.r"t*o-
'È
ffi
:F
#
€ g :E .:l
.r$
{
',él
.€
,care scinda omenírea:ín'douó pàr{í, ealera cauzavtàimàgíei,2 Hrístos 'dàrémà ;ac€st :zíd despàrfitor prín în-r Diversele,posíbílitàfi'de rfraducere,a,acesfuitext, díIicil, sunt an-alizsle amànunfit-la..Rartenfa; Com, la ,loc, ,als càrui concluzii ,le acceptam ir:rgÚtn'l, liindià rni:ae;par c€le.nrí rjuste.. .iosemna,dugtÉníe i,pertru orienire, .dar aumai,Feiods chalt -lm",kgea tereíuaoiler", rù +i ,;Feindschófti(fefen ,'Gott'1, c.m vrea.sà .atr:.sel rterslet (a*. ,,èX$pó5,ln::,;ICTWB{l; ,815)1;ío,iRom.E, ?.
122
-
,123 -
::::=.
&[L=,_-_
,i!1$
3. INSEMNÀrRrrn LoR TEoLocIcÀ
ÀNTROPOLOGIAPAUI-INA.
Consíderate pe planul ístoríeí uníversale, aceste
n.ecesar sà..vieze; în tímp, dupà l-Iristos. Si ínvers: ca sà. nu-l aíbà pe Hrístos, nu trebue sà fi trà.it nefresít înaínte cle Hristos. Avraam trà,egte înaínte de IJrístos gi totugí credínta în Cel ce zrvea sà íasà dín
l c e e a c e a f a c u t Du m n e 2 e u d in ce i d o í, e ste ceva rnai murf de càt o
124 -
Concepfía paulinà despre ornul cel vechíu Sífàptura nouà nu alunecà,însà în asemeneadíscufíuni, In Iíníí 'care mari, ua .u lasà oràncluítà într'un sístem at avea urmàtoarea osaturà t Apostolul constatà cà, întrea{a omenire zace sub pàcat, Afírmafía aceastapi-o întàregte cu pílda íudeilor 125
DI. GRIGORIET, MARCU
prín $enerafiune naturalà, trup. O întreítà" dezordine :steí neaseultàri;
i
b) între oamení c) între oamení gí Dumnezeu. . . i" om stàpàne$te, prin trup, pàcatul care ìucreazt vicíui. Intre oamení domnegte ura, care_i ìnver1uneazà pe uníí îrnpotríva altora.'
I
I t
i
v
certitudínea înoíríí tuturor :
tù, .ù,pXúa na1il)nlev fòoù 1é1ovev
rístos Lgale siau fàcut nouí; monía dín omenire díspare, rormale,
L26 -
I t'
I
-
,727 -
PARTEA IT
ESENTAANTFrOpOLOcinE PAffiilNNE
L28
CAPITOLULV
coNcEPTtA P,AUL|NÀ A |STOR|EI In linalul primeí pàrfi a lucràrií noastre, am de-
înfreaga istoríe a omeníríi - ca qi a - -Inlrladevàr, destinuluí omului sinSuratic - încape în ramele esenfei Antropologieí paulíne, I:r aceasti constatare ltebue
care confeazà, nu 'numai înaíntea oamenilor, cí gí rn fala iuí Damnezeu, adicà adevàrata ístorie,
,D umnezeu,este $tàpànul,tníc al ístoríei, In rnàuniLe Sale zace :soar"ta''àeàin'rilor,gí 3 :oarnsnilot, &*,.pà gí!at3l
g"
Dr, GRIGORIET, MARCU ), i:,
: .7
nuflle nwíle
6
i rt: lrlì
ÀNTROPOLOGIA. PAULINA
1.
ìJale r întàmplà tot ce se întàmplà, cliíar ciacà. Sale se 'everni:merLtele de Liecare zi gí ínteroretarea pe sí ínterpretarea tre care care|
Folosíndu-se de ínterpretarea tipícd a cuvàntuluí dumnezeesc depus în sfíntele scrípturi - manierà.atàt de afireafà în tàlcuíríle rabínílor _- sf. Apostol Pavel, eare a fost làmurít cle Duhul Sfànt mai deplin de càt ori care altul asupra relatíei adànci díntre cele douà. Testamente, obícinuegte sà vadà în personagíile, instítufiíle $i evenímentele cari ràsbesc la cuvant în Testamentul Vechíut prefi1urdri ale realizàrilor íncomparabíl maí superíoare ale Testamentului Nou, onfrcipàrí neîmplínite de càt cel mult parfíal ale acestora,r In vírtutea sensului tipic, care se suprapune ceiui literal, pentru Apostolul nealnurílor Adam este típul Iui Hrístos, íar acesta antítípul primuluí om, Adam este cà.petenía unei omenirit iar Hristos al aiteía, .Adam sí Hrístos au un caracter reprezentatív comun; ei rezùmà. cele douà períoade ale omeniríi, adîcà, istoria eí, gi anume nu màrgíníndu-se numaí sà le simbolizeze, c't realízàndu-Ie în propríile lor persoane, într'un chíp care depàgegtecunoagterea noastrà,2
1. PARALELÀ ÎrurnrÎnrArul gt AL DotLEAADAM Omenirea contemplató de sf, Apostol Pavel e clívízatà, dín punct de vedere religíos moral - curn spuneam - în douà pàrfí marí, Carí sunt cauzele cari au determinat aparifía acestor Srupàrí ? Penlrrucà aceste caÍze existà - gi sf, Apostol Pavel le are în mínte
1 i ' Qlto Ku is : Theol N, r T, 19, z CÍ, Oíto KuSs; O. c; 3OO-302. 3 Ziceml,,neotestamentarà" $i nu ,,pau!inà'1pentru cÉ ea e cunoscutA gi altor sf, autorí ai càrfíIor T, N, Cf, I. Ieremlas, în: I{TWB I, I4l i Frot II, 211 urrn, - Pe de altà paite èa e neotestamentaràlntru càt rrrr se {ise*"kj ,i
732
níci i r l eol ogi a íudai c à prerner{ àtoare s au c onti mporanà T, N , (C f, P rof Il , 203i I. ferernias, inr KTWB l, 142), níci ln tradília {reco-oríentalà, cum au vrut sà descopere uníí comparatîstí ca Reítzenstein (Cî, AIlo: Com. la I Cor. 15, 45 ur rn,), -P aul i nà ea es te { àrà i ndoi al à, i ntnr atàta i ntru c àt s f, A pos tol se apl eac à mai c u di nadi ns ul as upra eí. D upà frumoas el e c uv ínte al e l uí P rat (LI, 203), ea es te ,,i nal i nea c ea mai c ompl ec tà, c ea maí fec undó, c ea mai ori(inalà a mísíunií màntuítoare a luí Hrístos, pe care ne-o zu5lràvegte Apostol ul ", t CL. A míot l , 17, 2 Cî, Prat II, 204.
133
E
És
,Íì * &
*
ANTROPOLOGI,A'PAI]LINA
ca pe ní9t9 fapte ìmplínite, ori .de càte oú articuleazi una sau alta din formulere' cari ri- expriÀa. ^oiit.li." -Ràspgnsui Apostolului l-am .antícipat maí sus:.în_ tàíul 9í al doílea.aar-,
It
w E
doilea Adam gí ,ce îeprelespre care se rosteste sf, i întrebàri caú .rro, lfor*. ;tre momentane. Potrivit cu cele g" -irt" în cap, 15 al episTi, se spun
càtre Corinteni,Adam primul oD, adicà. lg91 ] omeneascà raprura zidÍà de Dumnezeu I I Cor. 15, 45a 1 È,1év-o6 rp6x,oEdvSpoaoE'Aòàp els
(ooav -rl+.rxlv sau: I Cor. 75, 47at è, *p-t:ttoE&v$pronog èz fi; ToixéE
In epístola càtre Romani, Apostolul
al. tretlea'membru: (Rom. 5, 74 t XPrctí; Èesr'vó p'él'kov).
Prímul qi al ,doílea Adam.strot'rînsó ceva maí'mult Prímul de út atàt. Primul 'e ,,tip" iar.celà,lalt -antitíp", alteía' al este repr ezentanfii.'unei omenirí,'iar,c,elà7aI1 Datele pe cari ni le 'Ítrrlrízea'zi* mai departe Apostolul despre ceí doi Adam. îe voî làmuri. Despre prlmul Adaml Rom' 5' t'' ?;,'";T,;'r-i:"il
cr..Getezà,z,7 cL. Ger;ezi 2, 7
- '/
complecteazà.:
tbv xitoltoveioliisav,v'q,tòù, trls &PaPíae
it &úvd. r o€. , . ènl -cf ópnculp,nt cii: ztepapúoeae 'AòóP
Rom. 5, 14t ('Lòríp.) à;rrv rúnog roú péllovrog
Rom, 5, 14;
Fa!à'n Jatà cu el, stà celàlalt (al doílea) Adam:
R.sm, 5, l1t rQ roÚ évòg'napam6p.atL'o! tolloi
àné'9.wov cooP, 'sí v' 1? Rom, 5, 18: 6févòg ndpernthpauoe ek 'nq'vuag clfiplrinoug elg xd.udrl?LPe Rom, 5, !9t òcù.ti1É wupaxollS-toÚ évò5 óN}par.rru"&'1tz'ptùtottateocú.&'qom o[ zlotr].oí
I Cor. 15, 45b r ó éoTcrrog'Aòàp ei6 zcyaúpcs (oonor,o0v .dv$pozrog I Cor. 75, 47b-4g: i òeúrepog èi'oùcevoú, ènovpavvoE
ul cà Adam este numít în I tipul Celuí aiitor ; cà. ,,típ" tna care se ímprímà de pe tut in lut' redasrd in màd
ínvers !ígan respectívà ; "ìu nenoroctrl pe cate I,a .al avea sà fie fàcut ínofensív, ran!à, pe temeiul celor ce Irm,, ci Cel uiito.r (ó pJ,trov):ru poate fi
de cat pom-nu.l9íMàntuírot,rioo.ír" liíi. TI"í.t*,altul ;rJl tort fàgàduítomqiríí îndatàa"pe-"aà";-;;;;; i, n" 734
J)espre al doílea Adao: ele (scíI. 'I1ooo; Xprocò5) {unèp r&wov II Cor. 5, 14_15;' Rom, 5., 15.1
è.niùs.vev i-ty.oprg.roúrleoo xa.Lfi òageà èv 'y,>rt -uflroú évòsdlfifuov 'Itpol f:ptor,oú e!; comp,9í v- 17 :roù;rsotrloùrg'èzcepíoozuoar
t Comp, penku'rntre! Gheorghlu: Com' 1a Rom' 5' 14' 2 Ne iaiuforóm peotru cà se :potriveglP brîe ats ca si re* 'ou acest lloc ' tabllin *ímehia -paral,elismuluí, "fri
-
135
-
Dn,,GRIGORIET. ITIARCIJ Rom, 5, 18; òr'évò5Erxarópcr196 elE núwa6 civ,)pónougel5 Dr* i , xa,íaal (urrte Roru. 5,, t9t.6ù, ú1e bnaxa\s ro6révòs òtxatoc xauaaraù'qoovrat , o l a o L ).o í' ' :..
Hristos,'Obíectív,prín càderealui Adam a venít osàndaasupra tuturor oarnenílor',iar prÍn fapta cle dreptate a Domnuluí gí Màntuítorului nostru Iísus Hristos to{i. oamenii au dobàndit putin\a de a ràsbi la înclreptar:ea vie\îi (cf,Rorn,5, 1B),Subiectív,'neascul{area lui Aciam a adus moartea asupra rnultox'a,întru càt nu tofi oameníi vor trebui sà moarà,dupà ce a venít Domnul n'osfru,Iísus Hrístos, Ascultareà Mantuítorului, la iel; pentru cà nu to{í',oameníívor accepta harul Sàu slínnimeni nu-i constrànSela aga ceva litogr cleoar:ece {cf. Ror,n,5, .15, 19),t Sau, cum spune sf, Ioan li{rísostom(eupríleiul tàlcuírií loculuí de la Gal, 2,8), jertfa Màntuitoruluí a .fostsàvàrgitàpentru întreaga naturà.
1 l)ezacordulpàrut dintre o[ nollof [Rour.5, 15, 19) qi nciv[e6 (lton,, 5' 18), ll lónruregtefoartc bine Dr. V, Gheorglrfrr.' Com.'la llom, 5, 18.
136 -
A,NTROPOLO Gf.,\ PA.ULIN.A,
Textul ne e cunoscut în parte, de maí susr unde, am stabilít identitatea celor doi Adam, LeSàtura eu:, cele precedente ne este datà, în I Cor. 15, 2I-22,,, unde se spune cà de vreme ce príntr'un om a vmit moar,tea, tot printr'un 'om a vehít gi învíerea mor{ílor;: Eí precum în Adam to{í rnor, aga gi întru Hristos tcrfi, vor învia, Cunr se explícà, aceasta? De sígur cà numai prín voínla luí Dumnezevl care a 6iàsit cu cale sà ràndu-iascà lucruríle în chípul acesta,r Apostolul nu dó ex-plica{íí- rnaí ample, Paralela în chestírrnee peste totsgàrcítà"în amànunte. Lucru care i-a deterrnínat chíar pe unií exe$efí de nuanfà maí radícalí sà"a{írme aó. aceastà problemà trebue sà fí fost bine cunoscutà cregtinilor evanghelizafí de sf, Apostol Favel, dín predîea' oralà" a acestuía,zPresupunerea aceastavorbegte împotríva celor ce se càsnesc sà descopere o evolu{ie îm f,ànclírea Apostolului,3 Ca sà-dovedeascÈiCorintenílor síguranfa înr'íeríír de apoí, trebuía sà procedezeîn prealabil laretezarct orí càror îndoíelí prívítoare la realítatea învierií Dornntriui, Aíci Seniul sf, Apostol Pavel organizeazó unr aparat documentar surprínzótor de boSat, 'cifeazà"màriurií sdrobitoa.reîn sprijinul tezel sale, Cà. Hrístos a învíat cu adevàlat, ne màrturisesc aràtàríle SaIe,El a fost vàzut dupà învíere de: o) CheÍa b) ceL doisprezece c) peste cinei. sute de fratí, deodatà, díntre caríi. cei maí mulfí tràíesc pànà astàzi d) Iacob I Cf, AIIo: Com, la loc. 2 Yezi Lletzntann: Com, Ia Ronr, 5, 14 si I Cor, 15, 2l-22a CL AIIo.' Corn. la loc, 137
f,f
iìg
aÈ
#
:& 5,
tEi
q 5l
F .,9
1i
Èi 2 -J
J
iì
Dr. GRIGORIET, MARCU
ANTROPOLOGIA PA.IILN.I.A.
e) toli,Apostolií 9i de f) Pavel însugí (cf. I Cor, 15, 5-g),' Dar Domnul nosfru Iisus Hristos n'a -murít în _4",*"rt, cí pentru pàcateie noastre {cf. I Cor, ,15, 3). },eci ntci invíerea Lui n'a putut rÈmÉrnealipsità.de -urmàri pentru noi, Dupà^trup, "noí descindem din Adam, care .era murítor. Ca atare, eL ne-a transmís ceea ce avea: .un trup murítor,z Al doilea Adam este dín cer, eHrístosul preexístent care a coborîi pe pàmàrnt trup de om iuànd, murind 'pentru noi gí înviínd cu trup preamàrit.
celdi pàmàntesc, tot 'aga vom purta gi chipul Ceiuí -I cer.esc,radícà al lui Hristos {cf. Cor. 15, 49). Inaínte ,de a ,încheía, se cuvine sà subliníem 'un lucru de'o deosebítà impor{an!à. Paralelismul díntre Adam si Màntuitorul nostru lisus Hristos au este a'se înfelege ca fiind ,fàcut între douà màrimi de,dimensiuní egale, càci. am -contîazice fàndnea Apostoluiui, AI doilea Adam teprezrrrtà mai desàvàrqit qi maí eficace omenirea de cet primul Adam. Opera 1ui Hrístos o covàrgegte pe eea a întàiuluí Adam, in toate privínfele, Ea a dires neaiunsurile catzate de càderea ?rotopàrinteluí nostru, pí a pí prisosit. Dín'belgugul haruluí dumnezeesc se vor împàrtà.gi - óacó, vteaí - muit maí mul!í oameoí de càt cei carr aí sulerit consecíntele códeríi lui Adam, Adevàrul acesta e exprimat cu tàríe în 'Rom, 5, 75-77,2 O asemóoate a sf. Ioan Hrisostom :ne va înlesní mai cu d.inadinsul infelegerea exactà a ceea ce reprezintó. pentru omeaíre prisosin{a haruluí heflscefa=qg1ql*pctgsJ de care fre vorbeste Apostolul în Rom, 5, t7, Oare cine pune sà lie aruncat în temnifà un dafornic .al sà,u, pentru .zece barri de arfint, împreunà cu sofi.a, copiíí qí ,sclavií sà.i, Attrnci vine ún om milostív, plàtegte datoría de zeee bani gi pe .deasuprar î1 dàruegte pe cei nópàstuit cu un .milion de taleú óe
sunt gí cei pàrnàntegtí, adicà descendenfíí luí naturali, :$i cum este Cel ceresc - adicà Hristos - 4s4 s111f ,sí cei cereqti, adicà pàrtagii invierii 'Saie (cf,'I Cor, 15, 48). In consecínfà: dupà cum am purtat chipul r Asupra acordului díntre aràtàríle de dupà inviere ale Màntuitorului -invocate de st. Apostol Pavel, 9i cele màrturisite de restul càrfilor T, N., 'vai Slcfunberger: Com. 7a loc, 2 Sf, Aportol Pavel vorbegte aici de Adam cel de drrpà càAete, cate a i.píetdut Cl, Prat Il, 206, -rrirea. 3 Concepfia sL Apostol Pavel despre netura omeneascé,a Màatuítoruluí limpede qi de repefate ori exprimatà în scripturile sale. .In prímul rànd, -a .acolo ,uode'ií este. opus iuí Adam. tlrístos-Dumuezeu, El .cel .$ofat, .s'a.sà:àcii [ÉazDy.euoav) pentru noí (II Cor. 8, 9), .s'a desertat (èxévotoey) 66ip . Í9 e6 lnind gi ficàndu-se aseloeneaoamenílor (Fil, Z, 1.l.Dupé trup, Ilraparfíne poporului iudeu lRom. 9,'5), semínfiei lui Davíd (Rom. ,1,S),;fiind nÉsqrtrdio -f^ee fCal, 4, 41, L stat LeSe" (Gal, 4, 4) si,a loat,cironcís (Rom, 15,.81. "súb 4L Brtclrrpl: Theol. N. T. 90-91.
138
r I Cor, 15, ,4ó nu trebue_-sà dea loc la ueînfele(eri. Priorítatea lui 'oÍtp,a r)n:ygóy 1atÉ,,de o6pa fveuputtxóy &ebue raportatà 1a om, Aòesta lmbracà, ia "-p,. aí'dntài .ve o6t1ta,tf,,uXtxóv, $i apoi;pe oóp.zztveupantóv, A deduce de,aici :cà Adam:,ar Li aoterior lui lIrístos, nu-í fÉrodire,pauliaS., Hristos, ca om,..esteúiu:al lui Adam, Ca Dumnezeu, El eústà,din etcrútrrte, $í 'atunci,:iof elesul,raceetuírverset ,d.ificíl ,sr fí urm.àtorul: dupÉ cum .omenirea a ,a$teptat vreme indelunÉatà pe .al ,doilea [da-, '{emànd sub povara-ap;útoare'a noqtenirii :primuluí {dam, :fot,a$4 trebue.sà stràbaten asprele condifii de viafà.,pe,rcari.le,induràm lo acest o6t1tc Qvyttwt.:!o&Le de a ,Aobà'aili,Éloríosul,o6p@ rrvEupcr'wóv. CL AIIo: C,om,la loc,: L leremtos,.Ìo: KTNSB I, f 43, 2 Pentrlr ,amàauote, vezi GÍieorghlu.' Com, la loc,
139
! , 'i , li;
i! ri. / r, ! ,
! ì rt ii'
l.
:l
:
4
:',. t .'.
ANTROPOLOGIAPAULIN,A.
rnent ctrat,îrnprumutàndcuvínteleunuía ,,dintr'ai.lor" ;' J)ín neamul)luí
Dr.rpà, modestanoeÍstràip6'rere,,Típología AdarnI{rístos o rezutttà"deSàvàr$ítcsvíntele Apostolului:
2. SOLTDARTTAT E A N tRÎU OME i l R OnnASt HRTSTOS In òelebrul.clíscurs pe care I-a róstít înaínteha.reo* pagí{ilo,r'atenteni,sf; Apostol Pavel exclamàla un mo-
2 S p r e d e o l e b i r e d e e o n u l p r e ze n t ca r e co r espunde tímpul rrí i l tori c -tolt (napd\et gi are o drrratà :limitàte 7àp' ub ox1pq 'xóo1t"av Eor'xoun I Cor , 7 , 3 7 ) - e o n u l u ÌIto r ( EÍ, l, 2 li 2 ,2 [p lu r a l] ; I Tím, 6, I9i E .vrei 6, 5) es t e n o u t a , t e a c a r e a ve a sà . ,vír r à u lte r ío r , e ste - ístorícegte.vorbi nd - írnpdràli a . I u l . D u n i n e z e u , ce r u l.ce l n o u g i p à m à n tú l ce l nou .dupl care suspína f àpt ur a r o b i l à ' d e p à ca t, Dr r p à . co n ce p Jia p a u lín à , ó a iòv pé),l tov nu mai zace. ln v í í t o i , C 4 e d i n c í o g i í su n t scà p a fí.,d e ja d e e o n u l p ir e zent 9Í .rA u (Gal , t, 4) qi . gus t ó : c l i n p ù t e r i l ó d uh o vn íce Eti a le ve a cu lu i.viÍto r ,( ò uvci 1rcr6péL),ovrog ai drv o6 , p v 1 6 i 6 , 5 ) . Du p à Ga t,7 ,4 Hr isto s e ste Ce l c e ne-a,scàpat deeonul prezetl., dàndu-se pentru pacatele noastre, dqpà voía lui Dumnezert gí Tatàl nos t ru , C u î n v í e r e a l u i.F lr ísto s: ca r e - i în ce p à tu r a in vi eríí tuturor (IC or, f5" ó a i ò v p él) .to v a p à g it d e ja in isto r ie , chíar dacÉ el conti 'uà sà. 20. 23 i t ràm àn à a s c u n s p r i v i r i lo r o m e n e g ti. Eo n u l viito r se r a porl eazó fati cl e cel preTs nl : c à r u i a i - a p u s ca p it F lr isto s + ca ve cín icía fafà de vremel nícíc. C I, . j I(T!/B I, 205-20i1,
140
Dumnezeu suntem (voú1àp xal 1évoEèop,év,
It, Ap. L7, 2B). Afírrnànd origínea dumnezeeascàa omuhri cu ajutorul uneí màrrturíi pàgàne acomodate gí. corectànd astfel, cu o fínà. íscusín!à, eroîile panteíste ale ascultàtorilor sàí stoící gi epîcurei., Apostolul afírmà totrleoclatà unitatea neamuluí omenesc, Aceastà. unítate corespunde unítàtii lui DurnnezetTtz e voítà" de Dumnezeu, In íntenfia dumnezeeascà.,manífestatà.Ia crea\íe, onrenírea era destinatà sà.-l utmeze 'pe Fàcàtorul ei, sà-i dea ascultarea cuvenítà, Neascultarea l:ui Adam a vàtàmat aceastàunitate. Càderea lui a îndepàrtat omenírea de DumrLezeutm^nàncl-o pe càíle amà,Sítoare ale degertàcíuníí qi ale pà.catului" Descendenlií luí qu rnaí pàstreazà de càt írfiLe vagí dín oríginea dumnèzeeascàa neamului omenesc, La aceste remíniscente ale stàrii paradísíace va apela Hrístos, la plínírea vremíí, ca sà reabíliteze Iàptura omeneascà,înainteaIuí Dumnezeur smulgànd-o din Shiarele pàcatuluí 9í spàlànd-o cu ploaia darurilor sale de toàtà întinàcíunea. Intre Adam gí descendenfíí sàí naturali èxístà.aga dar o anumítà solíclarítate,în sensul cà. acegtia partícipà la pàcatul luí 9í-í culeg dobànztle: revolta sím-furilor, clomnía Iuí Satan gi moartea, Gregala lui Adam s'a repercutat asupra tuturor urma$ílor luí, Càzànd ei, pe urmà gi ceí ce rr'au màncat dín pomul acela, cu tofíí s'au fàcut murítorí rezrimà" sf , Ioan Hrísostom sítuafía dín Rom, 5, L2 b, Amànunte asupra exístenfeí pàcatuluí oríginal, cum vom vedea rr.aí în. colo, Apostolui nu ne dà"nícàerí. Nu r Vezi lucrarea noastrà Saul dín Tars 115, 2 Cf. Steínmann.'Conr. la loc, 1tl
i*t Dr, GNGORIET. MARCU
!'i
I
au fost sterse efectele dezastruoase ale solídarítàti noastîe eu Adam, Adam s'a fàcut prícinuitor al peirLi, iar Hristos al màntuírií, Adam a impàrtàgit pàcatul cel unul la toatà firea omeneascà, íar 'Hristos o a màntuit si slobozít De aceasta de toate pàcatele - gi de cel stràmogesc, $i de ceie de voie. Adam ne-a despàrfít de Dumn ezerrt íar Hrístos ne-a împàcat 9í ne-a unit cu DunnezelJ. Adam ne-a omoràt vremelnícegte, íar Hristos rre-a înviat vecínícegte, Adam ne-a transmis ceea ce avea: un trup aplecat spre pàcat, hàrfuit de poffe dubíoase,,muritol. Hrístos ne-a arà.tat cà se poate viefui în frup gi fàrà a {i rob pàcatuluí.' In rezumat: ,,Adam era tip al luí Elristos. $í cum era el típ? fua cà dupà cum Adam a devetít'.,cauza
ANTROPOLOGIAPAULINÀ
- slss Teofilact Arhíepíscopult - eà,einicí unul nícicelàlalt nu a avut tatà Jíresc pe pómànt, Omenírea împàrlítí între cei doi Adam, va purta urtnel'e Îaptelor acestora, peeetea calitàfíí lor morale. Pàcatui gí.moarteacu tot alaíul lor de deficienfe pe d.e o parte, îndreptarea 9i wíafa pe.de .altà 'parte, 'vor defín_i fóptura. moralà a omului contemplat de sf. Apostol Pavei. Otto Kuss' are dreptate cànd a{irmà cà conceptia paulinà a istorieí este de-o ,,Sranilioasà símplícitate" ;' èà adevàrata istórie ràmàne în'veac istoria màntuíriL
I
ft
In màiníle lol Do*o"Juu zae irànele istofiei. ,In doí oameni se rezrtmà^eat Adam,sí lisus,Hristos, Unul este pórintele nosfru dupà "!lie, iar celàlalt.dupà ,dar r Paralela aieasta ue-o lmprumutà. in cea mai mare patte Teollltct: Com, la Rom. 5, li-14, 2 Con, la Roo, 5, 14. 742
'li
1 C.om,Ja -Rom, 5, t3-14. 2 O, e.307,
r43
ANTROPOLOGIÀP,{ULINA.
,optírnism reconfortant, vecínic acelag în ori ce împrejurare; chemsrea la Hrístos,
CAPITOLULVI
1 . O R I G I N E AS l F I I N T AP À C A T U L U I
OMIENIRE,A. FÀRÀ HRISTCS Acesta' est* 'aclevératul' ,ru*e - numele naulín -- al omeníríí contemplate cle sf, Apostol Pavel^de pe 'píscurile 'de luririnà 'i.efrecàtoare f" i-u ridl,rot "*ri :minunea chemà.rií de pe_ drumul Darnasculuí -- gi nu -acela de ,,omeníre pqstadamítiel", ,,ofirenire s.r-rbstà.pànirea pàcatuluí" sau cíne gtíe cum alt fel, Prícína
,telor clarvàzàtoare ale vremíi aceleia, " Ispítind cu bàgare de seamà scrípturíle pauline, "vom cànstata cà, aòestea rídícà destule întrebàrí în le' {óturà cu pàcatul. Insíràm càteva: und.e zace ísvorul pàcatuluí qi p. ce cale a íntrat el în lume, care'i fíín1a lui gí carí sunt formele sale de manífestare în llume ? Identíficànd texteler în carí Apostolul îe furui'zeazi datele ._ atàtea càte sunt - reÎerîtoare Ia problema în chestíune, orígínea pàcatuluí 9í chípul în eare acesta gí-a fàcut intrarea tríurnfalà în lume, pare - la príma prívire * pe càt de clarà pe atàt de simplà" $i ,ea este a9a - de Iapt, Dacà faci însà o íncursíune maí adàncà-în ístoría
,complícatà, Majorítatea exeSefilor ,cari abordeazà"aeeastà pro:blernà, accenlaeazi pufínàtatea datelor pè carí ní Ie
.orí cà"t de drastíce ar fi 144
ascuncl un sàmbur.e de
r A c este asu n t: R o n , 5 , l 2 - 2 I; I C o r . 1 5 ,2 1 - 2 2 ; I C o r , 1 5 ' 4 5 - 4 9 i .Í[ Cor, 11, 3; I Tim, 2, 12-14, 2 Yezi Dr, I. Freundorferr Erbsíinde und Erbtod, indeosebíP. 105 - fine, 145
ANTROPOLOGIAPA.ULIN.tr
tr
!t
É iÌ
w 'il &
I
i*
s,*
in contrast, pentru ca iuxtapuneîea celor doí Adam primul sà nu parà iniuríoasà pentru 'Elrístosr -'116" om Adam, càpetenia omenirii :flindfufe de iHrístos, rgí Hristos, càpetenia lumíi màntuíte de El, arótànd,càFti$ul sau paguba cu care s.ia'ales'ometLireadepe-ufina acestora, Dupà conceptía sf, Apostol ?avel, pàcatul a inhat în lume ? prính'un singur om gí prín pàcat moartea gi -astfel moartea a stràbàtut in to!í oamenii, în care tofí au pàcàtuít__Rom,5, 72t Ec'évbs tvPlprhrou'\filr,púa tÈg'rir) ei5 ròv :r.óop.oveio4i.$ev,,xai òtà r\e úp.a.puía3 6 &avmog, zo) oîjsaEek n&vtdg 4v$pónoug é $úvacq òr!).8ev, è9'Q núweg fip,aptw).
'.#
'Ctne-i acest om prin care,:a:íntrat pàcatul 'în.Lume? Adam (amíntít indírect in v, 14), Adam este cÉpetenla lumií dínainte de Hrístos, întru c6;t'toti oamenií descind din ,el. El a .abuzat de libertatea sa, fàcànilu-se càlcàtor .de poruncà,3 ;Penfru aeeea Dumnezeu I-a alungat de la fata Sa, osàndínd o ptirr el, pentru gregala
':a: + '74
IE
#
I
r Lucrul acesta .fl accentuea#. cu _péifectà:dre ptale Sfunrrr5?. 2 Discurc'l .care l-. ,hout .sI. .A,poetol?avel .iu Areopagul Te dío J\,tena" degi nu poate ,fí.cítat direct ln .,spriiinul ac.sf.í aÍ.izmalit,,dovede$te.înt[ gfl pt4:: oralà 'a Apostor'or se va'fi ocupaiii *o .5ss[inoí, de xre.e .íti- intr.'àad-prqpozífíi ca aceasta.: "..-"rr"u T _fid""if, J),rmn€aeu)ú fÀsut rilínÉfus 5anÉe intre{ul aeam 'aI oameaílor, ca ro""i"r"a .pote:.r,oatàTafa .pàmfutiiluí "e 5í a agezat,dgfrài ineínte vremuilleSíihotardlelaflezàriilor, rfF. Ap, f?,;O: 3 CL. Prod'I,,254 :rr;m.-
_
:t46
I CL, Prat I, 254, 2 lumea (*óopoS) -are aici infelesul restràss de ."omeníre", ,de totalitate a líinfelor rafioq"le gi iutelí(ente, :pentru cé numai -ae€úia,pot.concepe pàcatul ca atare, CL Logrange: Ep.arrx Romains 105-lf)ó, A+a btergeteazàcei maí mulfi exefefi. Citate si exputrere :mai lar(à .la Freundmler ?,8-223 tert 9í note subl, 8 Ia realítate, Eva a pàcÉfuit totej, [tíind ìLr'àÉità,de'gaxpele riclea* Apostolul e conqtiu deacest fapt [v. I'Tim,2,'14i Ll C-or,11, 3). DacàA.dao este llcut totugi ,ràapuzator de pàcatul 'rare.a intraf pria el,ioJume&pfu1 se poate.là-uri ,làrÉ a recurSe la'artea Facerii, ,càci Apostolul 'sgrie: -,q.dam iegcii,.. ú.stàpàs'4:zid!l ialài, ;apoí E,ra" (LÎim,' 2, 13),sí 'au:fuÉé,úte*,c .de.acr;aàa, pe A'dAn,qtc teprezedarrttl bÉibat' aí8,..2' L2),}Jaú aeascà I omeníri rlinaíate de.Frísbosgí caafate, atètla:Roo, 5, L2-21 ctt 9í in.load paralel I Cor, 15, r45,nnmai 'el putea'fí opue ìlúí ,Hriefos (ct, Freunilorter .22t--22L), a Cum.sia transmis.pAcatul Iui,.Adam astpra urmagilor,aài, aco sta re poate .deduce;,numal cn,aproimafís ritin i:R6lr. 5, .18: att prh dcecenóet6 trupà.rínflor p,Éctroqi cí peascà, lici 'irrin ;mífucirea ,nedíului:pi jria iudecata ilul Duoaezeu lfua:Mchsèli ""io:s*e'lF1ril lTLeoL-N, T,'113).-,If, Ltturcm (Com, la Rom. 6, 1), dupà ce afirmE cA atat h sf, ApostolPatel cil gi î
-
147
l0'
-
DT, G RI G O RI E T, M ARCU
,'
ANTROPOLOGIA. PAULINA
--
uí Adam, Tofi oamenií sunt tofí','au pàcàiuít în Adarn. .este consecínfa, exelusívà Apostolul se servegte de morfíí. Cà totí oameníi n:
nul cunogtínfei bíneluí si al locul raíuluí (cL, Faceie Z, nnul Dumne z e u L u i' A r{ a m ornií clín raíu pofí sà màncí. -ràului bíneluí gí a sii nu veí mànca,dín ,el veí nrurí
cà n'ar fí pàcàtuít, în chip iudais r u l í p s e s c i s v o a r e ca r i. sà n e in slr u ia scà in a ce a st ó di recfíe, sfàrgegtc p4i n a c re d e c à n i c i p r í m ul,9 i n íci. ce là la lt n u p a r u ,tí r "fl ""t^t';^f;J;;;""n"
asupra ches!íu1ii.acgsteia. Prar (II, 68) ií.t. us^, ,,L'en,.éè du pacÉ n,est pas.une apparítion ísoléé et_.passa5lère, maís une ínvasíon tríoliphale, Le póché-,nesc -propagepas.,seulement: par irnítatíon, par la '.""iìgi"í--à", r,.xcnrple;,il . se.transmet Lrétédítairem*rrt,,. , 148 -
loÉíc deducern cà de vreme ce tofí oamenií motrraceasta se întàmplà pentru cà tofí pàcàtuesc, tofí sàvàrgesc picaté personale gí 'ca atare, îpí íau pedeapsa ca qiAdam, adícó moartea. Dedtrcfíeí acesteía í se împotrívesc însà difícultó!í serioase. Càci dín cele ce ne spune Apostolui în alte locurí, se vede cà el nu consídera absolut pe toti oameníí pà,càtogi. Avraam qi dreplií V. T. (v, Rom. cap, 4) fac excepfia de la aceastà ref,rlló; eí au fost socotifi drepfí de Dumnezeu gí cu toate acesteaau murit, Stàm aga dar în fa{a unei enigme, Ràsplata pàcatului este moartea, Tofi mor, dar nu toli au pàcàtuít, Cum se explieó"ea? Foarie símplu, Dacà. moartea nu í-a crufat nící pe cei ce n'att sàvàrgít pà.eatepersonale saur clacà le-au sàvàrgit, nu li s'au socotit atuncí urrneazà cà nu pàcatele personale sunt cauza ultimó a morfií, cà nu ele sunt condítía sine qua non ca sà, morí, Dar întru càt Aclarn a fost pedepsít {u moartea pentru pàcatul sàu qi întru càt moartea domnegte pi peste aceí descendenfi aí sàí carí n'au pàcàtuít, urmeazó. cà pàcatul lui Adam se întínde asupra întregeí omenírí,' cà deci to{i oameníí au pàcàtuít în Adam, Aqu cà, în ultíma analizà,, tofí sunt pàcàtoqí. Nicí chíar cei ce au víe{uít în períoacla de la Adam pànà la Moíse, cànd nefíínd lege pàcatul nu se socotea (Rom, 5, 13) ' cum i s'a socotít lui Adam, nu fac excep{íe de la aceastà re{u1à'2 Iatà o conceptíe pe care Iudaísmul bíblíc aí rabínistíc n'o cunogteau, Iudaismul reducea originea morfíí la gregalalui Adam, dar ídeea unui pàcat orifinal care t E greu de p.recizaf dacà presupuneiea luí care cei càrora nu lí se soco+-eapàcatul ar fi putut depi i nàtatea fa c ul tàfíl or míntal e 9í c opíi í ràpos afí pl auzi bi l à, sau nu, 2 C onrp. pentru l ntregi S i c henberger: C om. 258 urm,
t49
Anúot l, 742 n, 3 dupi fi oameníí cari nu posedau i n v àrs tà fra{ edà - es te l a R om, 5, 72-21,
P raÍ-1,
DT,GRIGORIE T, MARCU
:
aÈ tÉ
:l
ANTROPOLOGIA?.AULINÀ
slar fí transmis tuturor oamenilor ii .era complecta_ mente stràínà.1 Concluzia care se desprínde în chíp firesc dín rríginea "pàcatului care stà_ rte, lrebse càutatà .ín fapta ,Hristos este creatorul uneí :are nu exísta înainte de El típul luí Hrístos, ,a adus în carí fàrà el n'ar fí existat, :au,,,2
Dar concluzia la care rie_am in ce prí_ .o,a ves-teoriginea oàcatului dupa sl.oprit noi p._r-"i, Apostoi colectat adeziuné a.tuturor c etaiorit;; ;i r'.i aJrp ut cu aceastà.problemà.,.Istoria "ti eiegezei -Rom, tu!À""t,if"l paulínde
la diferite explicatii - cum 'a pi dat, Ea ne spune doar atàt cà printr'un siagur om, adícà prin.Ada"', a intrat pàcaful in,lume pí qi-a întemeiat 'ací împàrrà:lia sa, cu fot alaiui ei de rnizerîi, rlintre carí ,,cea maí qrmilítoare este revolta simfurilor".' 'Dar cu atàú.aincé,nu-i dovedit cà originea:pàcatului trebue càutatà exclusív in Adam, latà de ce ! Verbul eioT).rlev nu poate insemna nící 'prima gí dcí símpla apari\ie a pàcatului în lt'.',e, .El indicà doar inaugu:rarea impàrÉfieipàcatuluí în iume aga cum òrf1tr&ev
la s, t{;í cares'a incínsin iurul p"otr"-"iì;;;"#';i;;_, ""r"iuA " di"e;;tupilga,
é
Èi FI
uacà ne oDrim qgtit à*gpr^ ac.artu o facem din dguà.motíve, Intài,'df J;;ird^'d* "i, a fí càt maí com_ g*ooq:rea acestei chLstiuní. Iar în al doílea îP1tí ranclr Ipentru cà suntem conviagí cà examinur."u-dif.rítelor ipoteze cari igí a. :ilÀnire la acest 1oc,,ne va làmurí si maí . pr*f"ú 'pavel, origíníí pàcatului Ia sf. Apostol ^b+; i" f*d;;;-;; ne_aminsuqit_onoi. , toatà neînfele{erea Dorlocuiui dirr Rom. 5, li a: .xóop.et eZo.4ì,sev fprintrlun
:eastà_ propozilie,
v -vÀs4srerd,ùurere oe ,*pi.ài"ai"
om
àS? cum ti#
"pit;;*""i"
si treirc: Nt, Theol, 204t ist,,, zu -Es iudenlebre ausgebildet worden sei, Nur r súade .ddan., Die sfrnde ,,ist jedes iúnde sieht das Judentu,- rín :dem..anerelbst noch aicht Síinde .ist;,, ,Comp. 4i 2 Freundorler
223. 150
?e de altà parte nu se poate nega cà priotre alfe accepfíunipe cati le 'are'd4tapvía1a sf, Pavel, eeade ,,p6eat personificatrto - fi d4tapúe(articulat) - de ,lpaiete", intervine des in aceastà sectíune, t Prdt ll, 67. a ,Aga Gheorglriu-..Com, Ia loc. 3 Rom. 5, L4, Cl. Prcit l,'253, {,Rom, 5, 15. L7. 18. Cf, Prat I, ?-53. 5 Rou. 5, ,19, '6 Lagnonle: Saint:Paúl Epítre;au:c*.omaír+ ,ed, Í" Paíla, t922, 705t A, Sabslier::.De la:quesfíoa de I'orifinedu.péché il'aprè:sles lelfres de liapótre Paul, inl Revue ile lihístoire des reli$rots, 1887,p.7,'Írn4i óetFreundarfer 221,i mar le.Farte: Slchmbergen: Com.'la,Rom. 2,'lít Sldhl}r.,io: Kf'WB I.298,
-
tst
:
AI.{TROPOLOGIA PAUry
. 9qq_ ajunge Dumnezeuautorul pàcatuluí dupà sf, Apostol Pavel - adícà dupà Holsten? Iatl cum I III a.p.apría ar ii Iost susfine_ ceva. rcà acesta a fost creatca o&nF
r'ù'i ìaààui";; r;;;;;ií;:
Flolsten ràspuncle: în stare zre, Inaínte de porunca lui de síSur Ia íntervàlul de timp a omuluí. gi pànó la porunca
eserrfiat ràu,pà_càro-s, ,o: W'i:"1, . Ar"ii.g"""t; "luJ"rÍXt,, se clesparte el de sf, Aposfol. Pavel, càruia îi substítue,
propriíle sale idei. Pe'urmele lui Holsten pàseste I{, Líidemann, în, tàlcuirea locului de la Rom, 5, lZ rTtrn;,zel pleacà de. ;ugí màrturísegte3 - cà sf,. lor, 15, 46 o deplinà ídenm 9í a urmasilór sà,í, ît , sà ajungà" la concluzía cà leodatà cu crearea luí o,ip6: 9i {,unfr- adícà deodatà cu facerea omuluí. Dar maí sunt gi alfíí situafí pe aceastà pozilie,a Eroarea comunà a tuturor adeplilor acestei teorií zace
L CÍ, Freundorfer 222, Vezi Ioan 1, 9 u, 3, lI , I9i i 6,. l4i t1,39 r, 36; 10, 71, 27 ; 12,.46,Sa,u ceea *f'nn'. i.,sugi .f. Aposlol pavel rlcspre llrístos,tnI Tirc,r.,.15:_Xproròs -"_" 'Ir1;;ù ii$u'-.is-rail"ei1rou.."" "" C, Ho.itlnu,..pauiiniqcheTheot, g2, ' '
I O, L c, Yezi 9i lucrarea lui mai veche : Zum Evangelium des paulus_ . rrnd des Petrus, 1868 p,418, in care alirmà, ln le{àturà Iì.o-, 5, 12 cd: ",, ,,Es trat in der nupripcorg des ersten Me'sclre' zuerst die ín cjor Menschennatur Iie!ende, dern 1úesenGottes ent(e(engesetzteunheilígkeit tatsàchlich. in die Velt des Síchtbarenals oÍne Wirklíclrkeít ein... 2 O, c, 85,r a O. c, 90, I wrede Paultrs 57 t ,'Aber wenn man die Fra(e auíwúrre (die er níchL " stellt) woher denir die Súnde Adams?, so bliebe kaul etwas r"à"r". iiiril^ als rvíeder der Flínweís auf clasFleisch", Arte vezí ra Jurrcher; Ethilc ^urne Pauli I, 42 si Freundorfer 224, n, i, 5, 6,
tJz
153
w .F i;i
'':
a
4E
s d
+ É .{ i€
ANTROPOLOGI,{PAULINA
., -esen{ial ràu. Este -el astfel, .u., ou ? ul sàu cà. odpi nu-i ràu în i$ine, pentru có, Dtrmnezeu ri ,gtím cà Durnaezeu toate fàcut, A afirma cà primul "oÍrì €îa înclinat spre pàcat prin creatre, r;u-í gàndíre paulinà, cí o eroàre grosolanà, Ori càt ai sucí sau ràsuci scripturíle paulíne, n'aí sà afli nici cel maí medíocru argument èu pgli spriiiní o asemenea afírmafie. pentru cà "ur" ocip[ :à în ochií. sf. Apostol .Pavel nu-i eseniiut pe"ato, ji d""i n-u pgate fí idenfífícat cv :r1órpapúa.Dbvadà, príntre -alte, Rom, 8, 3: ó $sòEròy éauroúuíbv nép$e;èv ip.ocollr.arct -oapuit;dttzpúq:.Hristos, a$a dar, a venít in trup ome_ nesc, dar nu în trup pàcàtos, ci numaí intru asemà:rarea. (uvópouirparr) trupului pàcatului.. El nu poartà. în trupul Sàu urmàritre pócatuiui original, nici 'd" .,rou,ro pàca-t.personal nu l-a putut înviaov-a1ínímeni (ci. Ioan 8, 45). De vreme ce -el a tràít în trup (o,ÍpE)fàri sà. "cunoascà pàcatul, e de tot clar cà oipE nu_i esenfíal 'ràu,' Consecfultele.. teoriei expuse, aplícatà la cazul M?''tuitoruluí, ar ir tuneste si siÉur cà aoi rru am fi printre pavel ,ce.í.díspugi sà._Ie subscríé, Sf. Apostol ar fí cel dintàí care s'ar ràsvràti în potríva uneí ase-
1
menea blasfemií. Cine .are ochi ,de v6zat sà vadà ce fàndegte el despre }liistos in II Cor. 5, 27: pì1 lvÚvta à1tapvíav {n!a cunoscut pàcatulJ! Dín nenorocir.e, adeplti teoriei care dé' amaútfenieí pauline o c.xplicafle imanentd, sunt tot atàt de pufiní ca gí sàracele argumente pe cari se rea;zímà'. ParaÍrazànd'alternativa luí Freundorfer,t putem spune - fàrà teamà-cà vom Ií desmin\ití - ci ceínai mulfí gi mai buni exege{i susfín urmàtoarele t sl, Apostol Pavel n'a cufetat oríginea pàcatului imanent, ei ístorícempiric; el lnu explícà originea pàcatului cu aiutorul oúpE-uluripàcàtos, pe care Adam l-ar fí avut fí înainte
apàrut deodatà cn 'od:pl,ci dupà aceeat la îndemn venit dín afarà - în spefà: prin amàÉírea Evei de cÉfue :safp€,2 t p. 223, 2 k' potriva adepfílor leoriei respinsà de tot - it special ln potriva lui Holsten - ia atítudine .hotàrità, combàLóad-o *e larÉ, A, Jsrcher, î.ele Pàcaful nu patru ;ar{uaeote raliniate de el [p, 43 urm.), nu sutàr.contradiclie' eJ?l o4F: sílag pàóe .ci : a ..emp î umai tríc eseafial, de tn chip 'serví& i ' fine càderea luí catuluí dintru tot inceputul, "cí ,abia ,in cursul istori,ei {adícà prir idarq) a ajuns ,pàcàtos íatà lconcluzia la care aiun{e Juncker. Aceea.gi mn,irrlrrrtg Ae ..e1, Glnel [Der ireíliée Geist in der Eeilsvinfere 6 lmp{rtàgau, cd. 2, dee -Paulus ,43 ru.),9i Otlo PîWderer werkiiodígna{ {Das Urchrirfentum cà-od ,àdam nn era I, 203 uro-]. Paul Feíne alírmà expres cà a lost rm 'i-p pàcàtos [Nt, Theol e04) +í cÉ ,Apostolul ,:nia avut o coocepfie drryÉ care onul gàcatului,p'rin.ry.ealt* :ar;liÉoat..supus fidets 20ó)' Omenírea a fuveott iàcà' 'úoasÉ:maí .intÀi;prin ;A-dam, Jàcatul ;n oapt" 'este gn :accídent fiIrsprury! der eealie,.nu-i sinoqrim ca wPE' Súnde ?93J,. decí,.el.,nu g:irtrat in,,carne''$írr-
il
J
,il I
-{
154
t55 -
Dr,IGRIGORIET. MAIìCU
ÀNTROPOLOGIA PÀULINÀ
wrmeazi eà sl, Apostol Pavel era stràín de clualísmtllfílosofíei anlíee eristalizat în forrnul.a ,,materíe - spírit" -
Expunerea prec,edentàne-a arótat în deraiuns cà. tot ràul càt existà în lume decurge în ultima analizà' Dacà lucrurile stau a$a,-- $i nu cum sus{ín adep{ií teorieirímanentíste despre amartíSenia paulínà. - atuncí Intr'un cuúànt,.,,níernals. hitte er.(scil,iPayel)sich zu cíner Anschauun{ be-. reitfeftinden,welche'Gott als den Urhcher <1orS{íncle hinstcilcrr rntrss" (Nt,. l ,i T heo l,20 6). ': ì DÍnire teologÍícontimporani (díntreceí mai vechi mai putern cita incleosebí pe...Wendt18?; alte nume la.Freandorfer,ZZS-227 note; eubl.), penlrrr a ntr lntínde prea depar,teaceastàexpunere, .vom televa numaí douà' autorífàfi in malcríet FrÍcdrÌch Búchsel 9í Dr. Jos, Freundorfer, unul din lasàrul protestant, : iar u' "àlàtaltlromano-ocóídental, C*l clint0i e cÀt,sg pqate clc expcditivr Starea tle pàcat sc irrtcrnciaztr ' pe laptd luí Adam (Rom, 5, 12. 18. 19j,.,,Ihn auf Gottes Schópfunflzrrriickzuiiihren, heísst die Ged4nkendes,Paulus karikieten. Paulus hai auch nirgends. gesagt,dass Adam' eÍne AnlaSe zur Súnde anerschallen war, so class der Sch6pfer doch Ietzlich fiir seín Súndigen verantwortlich zu machen wàre,, Er hat níe eíne erschópféndeAussafe iiber den Urstand Adarns (etan rrnd
voreilif, aus I Koi, '75;,45-49 zu schliessen,dass Adam schópfun(smiissi{ zur Súnde vèrarrla(tseí. Denn der Zusàmmenhang redet nur voo der VerSiinglichl
und ErbtoclbeímApostelPauluq-Múnster bleme,lntr'o carte întreafó: Erbsúrrde i , w . 1927, D ín bel qu{ ut de argumente i nv oc ate de el l n s príi ínu1 teoríeí c are V ede amarti(erria paulini în Rom, 5, 72 wm, dupà ce a cerceÎal pe toate fefele opiníile exefefilor antérlorí luí, refinem aicí numai douà' Cel dlnt6i príveqtc conccpfi a paul i nl dc s pre..oftp€, D upÉ c e a anal i z at l oc uri l e c l as íc e mrí ref' rrz í. i d"ea {unu i oc tp[ ruu, pàc àtos [pri n dc fíni fíe] (t C or,6,13; I C or.6,19 u,l R oru. 6, 13) c onc hi de: ,,W enrr al s o P aul us oott 6o oc fP E R om. 8, l l ,23i al s ei ncr Quel l e, eínem S ítz und Organ der S únde s pri c ht (v É 1,bes . R 6m, ?, 14t
el1tc,nenpap.éyos ónò uì1v tip,apvíavi 7,t7 f,;... f1 horxoúoa 1,...oq,pxor6q Èv èp,ol&p"aputa.o(òu 1àp, 6v, oúx oirceièv èpoí, uoúc'éorw,èv tí oapxí rQ óvu èv rot6,pélluovt&'g,86v"i 7,23r ,,,.,ÈvrQ vóp,qrt\6 tiwucruta6 Leb[v pou") l
tr ANTROPOLOGIAPAULINA .fr
FÉ
;
tolul nu-
mepte greqalaIuí Ad^- acoo .Fa ne conduce la fiinla pà bind * este :reas"ultare^ I socotirea voínteí :Sale aràt: turalà, penfru tofi oamenii pàgà1i, càt q.iîn Legea mozi Cauza càderíí luí Adar
aÀ
ry
'1É if
.*r
nì *i cÈ
' f rr tú
Hi
f, w
îl
w
,t
. . Ursràrile pàcatului ía glenere sunt íncaleulabile. le càuta pe toate, a le expune gi a da seamà de + ele cu deamànuntul, ar însemna sà alcàtuegti o lucrare inkeagà. Orí scopul pe care_l urmàrim :aoí ne interete, Nevoifi sà nu depàsím aurrili33s subiectuluí noshu idite, noi urmérim aící doar plàns pe .care le-a rodit.si ltul origínal gi pe cari le-au t .pàcatele perionale, Pàcatul a aclus ,su sine tulburare, desoriline, ràsvrà:trre, EI a vàtàmat armonía iniliaid dínhe .omeiúre gi Dumnezeu dinlre oameni gi dín om, ^ tulburatà .d.e pàcatul luí acesfa inainte de ,càdere, lín símPlul unotív,cà APosstarea,omriluí,din oa'spîe ea cà ctlilorn scrípturílor Pe ce sle?,truóeií
o cunogteau
dÉur
Ein gs-
'de fa.íils ce se fàceaudin ,,Legs;iÉ";;";F;i"Eaili j-;did-,óÉgaoii:ir" cultului sinafoSal,iar ceiialf -
.158 -
predica oralà.a Apostolilor .,.í a aiutàtoriior 1or, adicé. din cateheza aposlolícà,. Dar aceastàlipsà poate fí acoperità, Dupà pàrerea. noastrà, existà cel pufin douà modallti\i de a reconstítui concepfia ?e care o avea sf. Apostol Pavei despre starea dinainte ;de 'pàcat a primuluí'om, Príma ar fi acceptarea în bloc a re{eratulai'fieneziac în chestiune, Este în afarà de orí ce indoíalà cà'sf. Apostol ?avel, cate a aràtat totdeauna o deosebità :prefuire pentru cà.rfile sfinte ale íudeilor, pe caú Le cileazi copios qí din cari se inspirà prea,adeseori, rr'a ,putut d.isprefuí amànnntele ce i 'le puteatt oferi.ele nici în acest caz.. A doua modalitate cu aiutorul càreia ar putea fi reconstituítà starea "prímordíalà a omuluí, at fi sà anulezî tot ceea ce spune Apostolul despre omul pécatului; cu alte cuvinte, sà-ti imaginezt ce-ar fi putut fi omul dacà 'urmàrile r:àcatuluí 'lui Adam nu l-arfí cufundat ,în starea ,ileplórabílà in care,l contemplà, î1 descrie 9í-1 judecà cregtinul Pavel. Noi :renunfàm la ambele moclalitótí, Ceea ce .însemneazà cà ;reuunfàm pur gi simplu ,la reconstituirea . fàpturíi ínocente ,a omului paradísíac, Lucrui acesta nu tre-bue sà suroríndà, Procedeul. adoptat de noí e absolut paulin. ?i.Apostol - care-i atàt de realist - au-l ,intereseazó. ce :ar dí :putut sà . fíe omul dacà au íntervenea códerea lui "Aéam. 'ci ceea .ce .este .el .în ,prezenl gí mai :cu seàúà ,ceea,$,e-
aproape cele .douà ,stàrí xeltgioase de fiecàrui om': una p.e coî€,,o poseilà, iar alta !a,'care:l clhiami:filrísfos,lnchidem raceastà scurtà parantezà. qi revením la: :' ,o,$aga,erpuuerii ::roastre. -
t5 9 :J
:t! S:i.:': i,l'in
;i.taii
. ::1,\-
- - .,i:
; ,ì l:r.,
-
'D','cRlGoRIÉ:T; MARCU
-:-.--:-
"+ .
f-
71.
e
1
Uonsecínfa ultímà a neascultàrii lui A.darnr car:i) le írnplicà pe toate celelalte, este , . 2.. ;UNIV E RS A LITA TE A ' P À CA T UL UI , ,
Cf; F; A-p;8;;1, 3ri Ci., Prat.l, 238-239
,,
,, ..,.,; , ;
P,A.ULINA. ANTROPOLOGTÀ
pa$ubà fa{à de înàl!ímea cunogtinfeí luí Hrístos Iisus, Donrnui sàu í la toate renun!à, ca la niqte lucruri netrebníce, ca sà-l càgtige pe Hrístos (cf, Fil. 3, B), Nu se,rnaí màndregte cu Legea gí pe pàgàní nu-i maí ùrfisegte, cí. spre deosebíre de, compatrío{ii sàí,' e[ ,,îí va plànge Iàrà. sà-i dísprefuíascà qí-í va aeuza fàrà sà-i condamne'íremedíabíl",' Orizontul vederílor luí - stràmt ca hotarele Palà.rgegte càt zarea. El vecle lumea cle la' lestineí ínàl!ímea sboruluí ímperíal'al vulturuluí gí judecó{íle luí sunt deÎinitive. Ar vrea sà qtie înl';,eafia omeníre plecàndu-gí genunchíi întru numele lui Iisus, Realítatea e însà alta. Povara pàcatuluí încovoaíe umeriî ei, Penfru sf. Apostol Pavel starea de pà.cateste ceva ..nai mult de càt o obsesie, maí mult de càt o închípuíre rezullati din vreun pesímísrn íneorigibíl: este o -realttate, Iatà ce constatà cregtínul Pavel, íatà. ce propo'viduegte neodíhnítul mísionar', íatà ce repetà mereu în srcripturile sale cel maí I fecund dintre sf, autorí aí càr{ilor Testamentuluí Nou: omenírea fàrà Hristos, ca tota-títate, zace. sub stàpànirea sau sub puterea pàcafuluí; omul, índívídual luat, deasemenea, Lucru pe care na intàrzie sà-[ dovedeascà cu argumente îndestulítoare, pe carí í le va îurniza pe de o parte ístoria, iar pe 'de alta víafa fíecà.ruí om, Nu strnt rare prilejuríle cànd Apostolul vorbegte despre pàcàtogeníauníversalà, Primele trei capitole 'a7e epístoleí. càtre Romaní ne îmbie în aceastà privin{à un material pe cèú de abundent, pe atàt de clar, Tabloul corupliei religíoase morale. în care decàzuse ,omenírea întrea$à fàrà deosebíre de neam sau de 'culturà '- ne este zugrà"vit aíci în culorí !ípà,toare. Apostolul dovedegte îndirect càt de perfect stipànegte acest subíecti asupra càruia se apleacà.de sígur cu multà_ t Cf' Prat I, 239.
tó 0
161
ANTROPOLOGIAPAULINÀ
de 1oc.9i de acleeaatitudínea j".ur. o adoptà î"::"1à ta!à de ea nu-i aceea a unui satiric oarecare, Ei o
asemenea vielí, sà trezeascà. desSustul fafà, de ea gí apoi sà-i imbie gygoitii perspect-iva:ispitiioaf,€.a màn_ trtirii plinite de Hristos. -
decí frîje ca sà se ftacà cunoscut tuturor oamenílor, gí ior, La aceastà cunoa$tere a lui D:umnezea, liecate am
La ideeaunui Creatorcare posedà-
dr-rpàRom.il,'20 -
doua caie pe care fiecare orn - decí pí pàfànul - poate aitnEe la cunoagterea lui ffnrnnsTstt, éste legea- moralà rraturaló scrisà :în inímile aoastre, A
In deserierea pà,cltogeníei omeniríí, Apostolul în_ cepg cu pFLgî:nií (Rom. L, LB-321. Intreaka sectiune se lasà grupatà în jufll alor trei idei bine reb,efate: 7. Pàger';i posedà o cunoagtere ,a adevàratulul J)umneze1u: ?r- _1" i* sà.-i dea ascultarea r,.cuvenítà,,eí au .cazut jn idololatrie; 3. .Consecínfa ràtócíríi lor ,este ,o vtzlà, imoralàn :încàrcatà de victi.ilesSustàtoare,
nozaice gi deci ,9i eí strnt in 'exact ca gi 'iudeú Lefií stare sà. deosebearci bínele 'de ràu,
mullumeascà, .Nlau'làeat-a, 1 Acesta este funilanenhrl:scripfirrístíc al rtrgtnrcltulul dovedirea eristenfei,luí llumnezeu, 2 Prat 1,.233'
162 -
,63 _
cot rroloÉlicp'úru
tf
Dr, GRIGORID T. MARCU
A.NT]I.OP OLOGIA PAULIN.A.
lítatea era atàt de adànc înràdàcínatà, în càt víciul ajtrnsese uneori sà fíe glorífícat, l
aceea$ aspríme, ca Fi pe pàgàní, chíar în epístola càtre Ìì,ornaní, , càt ce-a íspràvit descríerea iaradelegílor, acestora dín urmà, Fa{à de pàgàní, cari aveau o cunogtintà imperfectà, iímitatà despre Dumnezeu, iudeíí erau mult maí avantaja{í, Dumnezeu i-a învrednícít de fayosssa _neînrpàrtàgità alfor neamurí de-a le face clescoperír'í succesíve gí de-a încheía legàmàut cu ei., Cele díntài sunt consemnate în Le{ea lui Moise gí'rr càr{ile Profefilor, dín care puteau deslugi cu ugurínfà. voía Luí.: Iar semnul vàzut al legàturii 1or cu Dumnezeu era eírcumcisíunea (nspcrop,í1).
Au íudeíí'vreo întàietate înaíntea lui Dunnezeu
Sa fina la ele cu toatà stràqnícía, sà ,le urmeze, din toatà íníma, sà-gí îndrumeze conduita dupà adevàrurile pe cari Ii ie-a încredínfat Dumnezeu-- iatà ceea 2 Yezí Weber: Júdische Theolo(íe, ecl, II, p, 233--239. Cl, prat I, 66 n. I 5i Síchenl,rerger; Cour, la loc, 3 Cítate la S/mar 3l n, 2, Vezi 9i prat I, 66 n. l,
r64
t Cî, Amíot l, 146. 2 Yezí qi Rorn, 9, 1 urm, prín contrast cu F,L,2, L2. 165
DT,.GRIGORIET. MARCU ANTROPOLOGIA PAIJLIN.I
:íi penfru :ca :intàíetatea lor gttie nící de .pàSèni [Ro*. [,pavel. ci dín .potrívà, în loc sà se
pot scàpa de càt recunoscànd cà sunt tot ,atàt de vL rrovafí înaintea lui Dumnezeu, cel ce judecà dupà adevàr, ca gi pàSànií.
tr
invàfàtorul ce'ior nevàrstnici (mínorílor), avànd for,mularea cunogtinleí gi a adevàruluí tn lefe., deei fua,cel
rceea ,era cazul sà proce_ :er dacà voia sà nu ;;;_ i ,ascultat
Ie-a rÉ.néuít iuleílor r:risiunea de-a Ít lumí:rà n€ÍÌmurilor, dar eí au &ezr,tat d.e Ia împlínírea ei, co@ver, tínd-o in prflej de smíntealà,
,#
* -È
conglomerat .de 'citab a[ese la :intàmplare, Ar {i o greqalà sà se .sreailé. 'cà Aposto1ul nlai maí fí putut ínvoca gi alte mÉrtunii.sírníJane.Iàsàm sà rtrmezetextut pomenit;
è i
a hd LB
I .J
a. t . r Cítat.dia
Isaia5.lL, '5,; tc{, Ezechíel 36, 2V23,
166 -
':l6t
_
Dr, GRIGORIET, MAIìCU
ANTROPOLOGIAI'AULIN,À.
10r Nu egtedreptlnu esfe nicí unul; 111 este,clnese infefeagX, nu este cínè sà caute pe fu Dumnezeuí
Apostolul î1 întoarce asupra 1or, ,, 14t Gura lor e plína.de,blestemgi de amàràcíune;l ,, , 151 lu[l bunt picloarele,lor spre vàrsare de, sànge; ,, ,!6t:Pràpàd gi nenorocire, sunttîn drumurile lor; ,, !7 ; $í,calea pà'ciiei nu au cunoscut-o;r , ,, ,, ISt Nu éste frícà de Dumnezeuînalntea ochilor lor,6
Întrebarea ,aceasta $í-au pus-o foarte multi cercetàtori ai Sf. Scrípturí, Ea e perfect îndreptàfità, ,privegte pàgànií, nu încape níci o îndoíaló În "e íipaprov),1o1í au pleiít tricà. toti au pàcàtuit (ndvre6 butul lor pèicatului, într'un fel sau altul, Dar presupunem, prín absurd, cà ar fí existàt personalitàtí cu desàvàrgire vírtuoase în rniflocul Eí
I 2 { 5 o
- : Psa lm 14 1i3, ' 1- 3i 53152,2- 4 Psalm 5, 10 ( f I J , 9 Pialm l, 4} ll3g, 4 Po^alm10, 7 (tu LXXI 9, 28) Citat liber dín Isaía 59, ? urnr. Cf, GheorghiùrCom, la loc.. Psalm 36 135,2.
1óB
'íiltzprov n'ar îmbrà{íqa absolut pe to!í oamenií cari au víefuít înaínte cle Hrístos, apoí nu putem trece eu veeivat,tofí sunt' derea cealaltó expresie : núweElg' ,iy.aprtav sub pàcat, pentru cà - dupà cum am vàzttt - tofi descínd dín Adam. Cu aceasta am dat índirect rà'spuns gí în ce privegte pà,càtogeniaSeneralàa íudeilor,z r C (, S tc henÍerger: C om, l a R orl , l , 32 2 S à admi tem ex c epl i i ai c i ? C redem c à nrr-í c az ul s à c ons i derànr s pu-scl u A postol ul ui i n s c ns rel ati v , c u toa[e c à uníí tc ol o(í s unt Inc l i nafl s l fac ó-
769
ffi
4 -
Df. GRIGORIET, À,I.ARCU
3. STA RE AMORA LÀA .OMULUIV E CHI U
14.
*
'g @
i*
iE
)É.
il
.-È t+i
ùrÉ
i
@
EI
Èù)
EI E' t
:
5L
+arecarí coocesiuai. Asa.de (I, Z4O)tApostcilul ,;aepretendpas :qulil ,n'y .ait i ais..,err,.{ans ls ',i'dà.Frat masse.tlu',p"upt"-,hébreu, rra petit .aoyau de justes fiilèles 'JéhovaÀ; 'à .aais il ,soutieni'qut la :ma*se,{ut inriilèle.:. - sic-h.gtbe.r*erfCom, la Rom. l, 25),.e de,pXre"ea noastrÉ: .,lSélbstrweno:der.Jude '- iwas praktisch dcht,der Falr ist - ;in .allen sfúcken *"io",é"J.,u"durch,,dEr,SúnderÍlienen.,dass. er:sidh vom r,uud'r{as .,Glaubeasbeíspiel Abra-hams y'ersr13] 'aicht,aaóhah*it", -1la Rom, rntului .Vechlu. i.
t7D
ANTROPOLOGIAPAULINA.
aceastà legàturà .de ,ord.in negatív, ,ceea ce caracterízeazà-raporturile dintre oamení,.este o desordíne'totalà, O asemenea stare de lucrurí aumai pe placul luí Dumnezeu nu putea fí, pentru cà El ,nu-í Dumnezeul nedreptàfii, Drept aceea, raporturile dintreEi 9í omenire era de agteptat sà fie càt se poate de incordate. Apostolul flu ascunde aeeastà reahtate, n'o trece sub tàcere, 'pentru cà-í esenfialà pentru scopul fínal pe care-l urmàreFte prín scrípturíle sale: pe tofí sà-í facà una qi sà-í vadà impàcafí cu Dumnezeu'prin si în - Iisus Hristos, Dar Apostolul nu se mullumegte numaí eu alàta, E[ ne aratà cà ceea ce sia vàzat în rnare, în omenire ca totalitate, se poate constata,gí în míc, 'in omul considerat ca ,parte a acestei omenirí; có desordínei din ,omenire îi corespunde desordínea moralà .dín om, Lucrul acesta llam anticipat, tangienfial, in descrierea stàrii fenerale de pàcat, pe care :am fàcut-o maí sus. Am spus ,iatlnci cà omenirea dinaínte de ]Irístos avea "putinfa sà-l cunoascà pe -CuDumnezeul eel viu pi adevàrat pe càíle aràtate, toate ,acestea, €a llu l-a ,'màrít gi nu í-a mulfumit ,crlrr rse,cuvenia, .,eí qí ;iní-a eî cea'neéi sla ràtàcít în ídeíle (),o-1ropoí) infeie$à.toale sia întunecat :(cf. Rom, 1, 21).' Acest amà.nunt anticípeazà vizibil ,desordinea moralÉ care sàlàglqeqte în om, Aposúo1ul ne-o 'va zttÉr.6ví mai de aproape, cu lux de.,amàounte 'pi în .culori veridice, Omul paulin dínaínte de llristos este o.fíintà e*trem de complícatà, El í1 poate icunoaqte -pe Dumnezea qi cu toate 'acestea nu-l .flmoaste, :El'eún star,€rsà,deosebeascà binele Ée ràu, ,qthe'cà. ,ce1 ce 'Iiptueste ràu1 vreilníc .este de,osàndà:[Rom. 7n 32), wea sà=lacà bí:relegí tofqg àtgeqte prin a lace -'inevitabíl - ràul. Intre pe leoparte 'vrer€ 'ctlnoa$tere,d 'qí'-între úaptele lui pe :de ,altà parte, ,stàrue :ilr fesacoril perpétuu, t7t
DT, GRIGORIE
ANTIìOPOLOGIA PAULINA.
:í 'deslegar ea ei în , moarte,' ,utinfeí, omuluí, làsat pradà. l,e a rezcrlva acest conflic:i capítol 7 al epístoleí cótre
Romaní., ,,$tím cu adevàrat cà leÉea este duhovniceascà_ - 5s1is Apostoiul - dar eu sunt de carne, ,,ràndut sub pàcaf, Iar dacà fac ceea ce nu-mi este voía. mà potrívqsc cu legea gi zrc cà , este .bunà, Cí acrrm nu maí sàvàr$esc_ eu_acestèa, cí pàcatul care sàlàgluegte întru míne, Fíindcà gtíu cà ià míne, aclicà în îrupul. meur nu locuegte ce e bun, Càcí,de vcit voiesc, d^, de lucrat bínele nu-l lucrezi cà.cinu bínele pe care îl vreau îl fac, cí ràul pe care. nu-l voíesc, pe acela îl sàvàrgesc.$í atunei, dacà fac'ceea ce nu-rni este vr:ia, pu maí sunt eu fàptuitorul, cí pàcatul care locuegte , întru míne, Gàsesc, decí,, aceastà lege în mine, care vreau ,sà fac bine, cà ànum dupà omui dínlàuntru mà neze11 dar vàd cà,în,màdt care se luptà împotríva mir pàcatuluí, cea,din màdulare I)eocamdàlài noi ne desínteresàm de chestíunea dacà. acel è1o dé care se servegte Apostolul ca subiect r A,invoóa acest;terset:lrr.sprííinul arliosuprímArií(sinuciclerií)ar Ií o eroàre {rosólanà,.' Aga ceva e posibil în ,stoícísm;rcregiinul Paveli care-l aîe. pe Hristos 9í'maí areqnàdeide,.inuva lace'nicí barem indirlctraÉoloqía unuí aserneneapàcat, ,El nu se doregte atàtal dupl eliberarea din trupul vi+[íi acesteía,càt dupó,lmbiàcaieatrupuluí sà fie cAtmaí aproapede Demnull "".esf, "u (cf, II Cor; 5, I'urm,). Cîi Deíssner: Paulus und Seneca 26*27, ,2 Despr.ecarc sft spus, èú drept cuvàrrt, cd reprczlntÉ ,,une dcs pa[cs, : les plus,liardíes!'ale,scriDturilóipaulíne'(Prat'I, 271), i :-
t72
J
in expunerea,'saeste fíctívl sau nu, Fapt este sà lui ií corespunde o realitate, Care-i aceasta? E omul dínaínte de Flristos, omul sub stàpànirea pàcatului, omul nemàntuít gí cleei lipsít de harul dumnezeesc.' fn: acesta se petrece teríbila dramà m.oralà pe eare ne-o descríe Apostolul aici. Pentru în{elegerea corectà a acesfuí conllíct, a acestuí proees care se desbate în forul là,untric ai omuluí fàrà Hristos, e necesar sà, precízàm eàteva chestiuní de amànunt, Din lectura fragmentuluí citat, se vede límpede cà Apostolul vorbegte de douà Legí. Una e le$ea luí uoù,0eo0)3 Du.mnezeu,(o vap.oE lar cealaltla,leSea pàcatului (6 vóp,o6ú1q &l.apvtaE),a
' Prat I, 272 crcde c[-í fictív gi-i Ioarte sigur cl ,,toatà lurucan fàndogte ca eL Síchenberger : Com, Ia Rom, p. 229 uede cà, cel pufin fa parte, Apostolul desvàluegte aÍcí cítitorilor propriile sale experíen[e làcutu cànd se afla sub le(e adicà lnainte de convertíre, 2 Aga Srrncr 33 n, 2l ,,Wír Sehen von der Voraussctzun[ auq' dnss in dem flanzen Abschnitte R6m, 7, 7-24 der Apostel in seíner Persor metonymisclr den síttlÍchen Zustand des unerlísten Menschen schíldern wolle, der ohne díe Grrade der \ííeder(eburt, mil der ungebrochenen Herrsdiaft der Stlnde und der b6sen Begíerlichkelt irn Herzen dem Gesctze Gottes (e[eníibersteht, Dieser Au[[assunfl huldi(en die meísten Viiter und kirofrlichen E xe[eten", P rat l , 274r ,,N ous c herc hons l a v raíe pens ée de P aul et tout l e coutexte nous crie, de la première à la derníère ligne, que le rnoí represente l 'homme aux prís es av ec Ia c onc upís c enc e s ous l e ré(írne de l a Loí et trop fai bl e pour ne pas s uc c ornber dans c ette l utte i négal e, Tel l e étai t Ìopi ni on unaníme des Pères avant Atgustin et telle est de nouveanu I'oplnion comnrune cles exé51ètes,Seule elle rentl conrpte d'expressíons quí séraíent plus qu'étranfes daqs la bouche d'un iuste sous la 1oí de Sràce", -- Có acest om, determinat rnai deaproape, e iudeul care se allÉ sub reflímul Le(ií mozaice - 9i el este de fapt - ne este indíferent, Pentru cà situafia moralà a pàfànului e cu neputi nfà sA fíe maí bunà de c àt a i udeul ui . C f, S l c É enúetger C om, l al ìom,7, 25 excurs, Deci spusele Apostolului lmbràfigcazà îu ultíma analizà pe fiecarc onr di nai nte de l l rís tos .Is tori a ex e(eí l uí èTó ai " R bm, 7, 14 oredà.pe lar{ Paul Alth.aus:. Paulus rrnd Luther úber den Mcnschen Zl urm, Tot acolo l 2l n' 2), prefi oas e i ndi c atíi bíbl ío{ rafi c e l n nral eri c , 3 R om, 7, 22 4 R om, 7,23, 25
173
ANTROPOLOGIA'PAULINÀ
qentr^uS_,ot poate. De ,unde derivà" aceastàîeputinfà? Dín 'ràsvràtírea omuluí .dinafarà,"uru nu,or.u sà.asculte.poruncile ceL:uidinlàuntru. De ce? p.enuu
/ú4
,il
Dupà omul aceastà lefe (v. 2', sà traducà in faol ;il "rr""t-;;;; ''* z\
fl .T
el se bucurà de lineascà. pentru ca re nevoe de con_ t màdularelor (pé).c) :estea insà :îí fac o e înfàptu'irea vre-
dínlàuntru gi omul dinafarà. Din aceastàluptà ine6ialà,. omul dínlàuntru íese totdeauna infrànt. Ei nu iibu-
u;;,"Hr,: JS,l;JTilti * if-i, ilîi # Í : llu"H:1 înfreolaltà. Devoir,;;;;t" li""ri, ai, #T,r:t#il?:
:
1 Cf, SrtÉanóerger: Com, la Rom. ?, 18
l:!
H Í_
t74 -
-775-
ta.;l if;'rl B INTROIJOLOGIAPAULINA.
ffi{ lrl
:{ vr:i\l
jl
a rezista cu succes asalturilor luí, nu epuizeazà sín-
povarníce ale Pierzamiei, Despre nrcdíul corupt în care se mí$cà omul cel vechiu, sf, Apostol Pavel gtíe sà istoríseascà amànunte ínfricogàtoare.
I Exegeza moderni
obícínuegte si
cíleze ra acest loc urmàtoai.ele màr-
/ :
,_ 176
,
,$
1 Midularele omuluí, armede nedreptate ale pàcetUf UÍ (Rom. ó, 13), roabe ale necurafiei 9í fàradele$íi'spre làrlldele$e (Rom. 6, 19), iar lucrtrl lor roilegle moartea (Rom, 7, 5), 2 CL, Amíot I, 290. Asupra lnsemnàrÍlor 'pe cari le are termeaul art, înr K T\i fB III, 867 ui m. ó x6o1toq, vezi H erntann S os s er 1[q19f,
3 Vezí KT\IB IIL 893,
r77
ANTROPOLOGIA PAUTIN.I
Apostol
1 A.cest fiovTlp|g 'èste caracteristic peatru felul ,de,a vorbi al tf. Pavel deepre.eooul prezent ca eon al pàcatuluí.. Cf. KTWB l, 206, z Yezi qi Rom. t3, 72 t tù, Ég1a 'toú oxórouc i Ef, S, 11 r .,a ;fí pàrrag
î,0í6'Épi1ol6Eotl :&y"úpÎcot6, ro0 :o2(órcn 6. 8'Veeí mai bue- p, 764 t- t -celelalte Líetadevicú din scrípturíle ,pauUne. -t? E -
_779_
L2'
@MW@F&EEÚPEwrmM!&mrMe@WSr@ffi
CAPITOLULVII
IMPÀ C AR. EA O M EN I R I I C D U U M N EZEU '; Am và.zut cà' pàcatul a' prieituít în lume o dezor dine to talà ;' v iziloÀlàîn' rap órtur.íle ornenirií eu Dumnezet1 ín legàturile omu.lui cu" semenii sài gi'n tulburarea echílibrului suiletesc al fiecóruí íns, Celelalte urrnàrí ale pàcatului, se lasà Srupate cu ugurínfà în jurul acestor treí , puncte cardlnale,
r Expresía apale nunrai o síngurà datl in T. N, EI. 2, 12. :,
;
180
gí anume cicí îrr 1 Conrp, ;i Gheorghíu: Corn, la loc, 181
ANTROPOLOGIA.PA.I.'LIN.A.
,slqbozità ;dín rrobia strícàcíunii, qí .ea ,va partícipa la ,::-=-$í va benefícia dtn"-:inoirea .futrnii,.Sorocul doriteí .izbiviti, ea.îl.agteaptà suspinend gi totugi,purtàndu-pí 'cu resernnate partea.dedurere ce í.sla dat .din ncr.leea" veacuiuí de ,acuno. r, 'Ni"'laí proorocul Jsaía a mai cítit cu ,atàta claríttate, în cartea suferíntelor fópturii, certítudinea manlt1irií,eí: ,,Iatà.,voiu zidi:ceruîi nouí gí:pàmàqf nsu. Nímeni 'nu-qí vè maí .aduce amínte de luórurtle vechi,
cei necredincíosí, ocolesc fost rànduit de Dumnezeu :intà esenfialui constatàrÍlor a urlma urmelor, orí care urà fupotriviti fafà_,devoía a ,o ,exploata ,cu ,cel maí
' Pe mósurà ce spoîea rnizeria din lume, .cauza!ó, ,de càderea Iuî Adam 9í 'amplífícatà de pàcatele personale, c'r'egteagi dorul izbàvtrií tuturor.-ln vremuríle ;prooroeílorn càrora Dumnezeu le-a descoperít, lraÉrnéntar, íoterrfíile ce le nutrea fafà,de lurne, congtiinfa apropieríi'nnui început de via{à nouà plutea in raer. Cat de adàncà iera ,pràpastía sàpatà'depàcat intre ' Dvmnezan 'qirlume, ,se.poate vedea din,eforful erte,.a ,ifost necesar pentru ca ómenírea ,sàfíe rrrnità din adàtr-
'
.
'Ce rost iare .aceastà, dàrzi.uipotrivte.î
-1 8 2 -
Dumneuufiatdl,o ,plà:ruegte gi o -organir*azà, jDunmezeu-lFiul ..o=€r(€cutà, ràscumpàràniLu.ine dín ;iobía pócatului, iai Sî.àntul D.uh .a,tlesàvàrgegte, sfinfíndu-ne, ;fntàríndu,ne l+i fàcandu-ne i.rredni ci àe-a ::1€ :^ú[ta din.'aeeastà fUme dea'dreptrf in impàràtia,bucuríílor fàrà ,iîàr$it ;dlewiefíí depe cejlàIalt tàràm. - 183-
T.' MARCIJ Ur.,GRIGORIE'
ANTROPOLOGIA: PAULINA 'ip&g el6 utoSeolav,òcà.'Irioo0 Xproroú ed5arSròv,rauà rì1v eùDorcfav roú 0e).{parog aùroú, èiE énawov òófue rrle yúprc,ogaúro0, fiG è1apírtuoev 'i1r.dEèv cQ )q1arr11t€vqr, cf, Ef, 1, 3-6),
- la;'primírea,$í pàzirea cu :sfín{enie 'a beneficíu.itlî màntuirii;', ,a ,darurílor lpe carí, ní le 'îmbíe Cerrrl milostivirilor, Dumnezeu creazà condítííIe îmbuuàtà!íríí soartei noastrei noí ne íntegràm în ele, congtient gi vrrit ceea ce înseamnà cà consímfím sà gi rirmànelra în ele, pÀRttrtTELUlCERESC 1. lNrTlATlYA,
de pàcat ,la cgal,de dreptate,,;-,,,îndreptarec sau iusti-
Dumnezeu pí Tatàl Domnuluí nostru Iísus tr.lristos ne-a binecuvàntat pe noi cu toàtà bínecuvàntarea clu-. hovníceascó îa cer, întru; Hrístos, xóoIncà înaínte' dè îtrterneier'ea'lumíí (rcpbxawpoÀ1e pou), Dumnezeu,he-a iales,întru .Hrístos, ca sà firn sfin{i 9í fàr'à' príhanà înaíntea Luí gí t ne:a rànduit spre înIiere Lu.1, în draSoste, prin Iísus Hristos, dr.rpà bunà'voinfa voíí', $slg, : spr'e'lauda mfuîtii harului Sàu, ctr care àe.a,dàruít pe,noí întru'.Hristos (!v rildnp npoogí.oaE 184 -
Frargmentul, ugor paralrazat aci, e dens de doctrínà 9i greu de duh, El aratà cà în íntentia ilumnezeeascà, màntuírea a fost plànuità gí încèpe, pentru to{í oameníÍ, dín eternitate, Din eternifate a hotàràt Dumnezéu'sà ne înfi,ezegí sà ne facÉ pàrtagí cle daiuríle sale bínecuvàntate, Dín eternítate-a stabílít rríjlocul prín care avea sà se sàvàrgascàmàntuirea tuturor i tlisus Hrístos. La màntuíre nu se poate ajunge ígnorànd pe Hrístos sau ocolíndu-i. Hotàràrea aceasta atàt de bogatà în consecinfesalrrtare, Dumnezeu a luat-o nesílít de nímení, dupà bu-
r:olo d.e veac le va fí reagezat în Flristos (v, 10L In ístoríe, planul de màntuire unîversalà concepuL de Dumnezeu dín eternitate, s'a descoperít Ia- ,,plinireavtemiT" (n),{porpa rúv xaqllt Ef, 1, 10), Panàatuncí, de9í bàntrítà 9í agteptatà în rlrma revela{íilor fàcute proorocílor Testamentului Vechiu, hotàràrea.aeeasta tainícà - paulín vorbind z tq.ína uoínfei Sc/e (ròpor{prov. ro08e).{prarog aùroú,Ef, 1, 9) - a ràrnas necunoscutàlumíi. Pentru sf, Apostol Pavel, taína (puor'í1prov)l rnàntuíríí tuturor oamenílor, fà.rà deosebíre de rassàsà.lt.rB: lígíe, a încetat sà maí exíste, Intruparea .Fiului :lui Dumnezeu ,a desvàluit-o cu totul, íar Apostolul nea-le rnurílor duce preúutíndeni solía ei, Cànd scríe Rornanilor, taina era cunoscutà deia la toate nearluríle,. I)e aceea zicèt, ,,Iar celui ce poate si và întàr.eascí r A scvedea pentru amànunte,Dornhamm, l\vo\ítpnv, IV, 809 urnt,i Prot Il, 467. 185
art. tc KTIIB
ANTROPOLOGIAPAULINÀ.
F r'L
1, amnestíe generald, fàrà compensare gi fàrà con.ditíí, sau prín 2, exterminarea deplin meritatà .a omenírú cul_ ?abile, sau
I A se vedea gí Amlol I, 161 n. 5. 186 _
t81 __
:=
___
...._-
lndreptarea oarneníroreste capodoperaíubir:ií
Dttnnezerirarà de ;;ili;à,i;,,i
nrolt gí învíat întru
màrire.
ANM
------=----
rui
Flur,r?Slr'-ilìriìpnt,
Ceea ee a fàcut r Dumnezeu pentru îndreptar.ea. nearnuluí omenescr covàrgegtepri"gpnr"a noastrà, Trei lucruri. sunt în' deosebí demne d;;;ir";-ffi'acesr proces fàrà eSal'.care s'a consumat acum douir míí. ', -:-**' de ani, , cel întrupat ca sà rnoarà rea noastrà, este Fiul lui ristologíc: din epístola cótre i. làmurít egalítatea Sa crr 'à a linea la aceasta ca Ia 'lu! pe sine (èxÉvoroev éauróv, r de om gi fàc6.ndu_sease_ út ! El, care ca Dumnezeu
,J;TiÍl'i?1x'i 3"::11':
r u u,T,illt pe slne.(èrazretvooev €avuóv,Fí!. Z, g) ìi,^"1:i:-ti:: racanou-se ascultàtor pànà la moarte (1ev61tevos ún.{xoo6 pÉypt" &av'ricou)". $i încà dò rnoarte; $avarog ouaupo6. In al doílea rànd, nu trebue sX píerJe* Orr, .rr"_., o,ere cà. moartea ,pe,cruce a Fiuluí 1ui.Dumnezea nu_qí gà.segteegal în ceea ce ar putea sà facà ut--oÀl*rrtr" altul, sau pentru ma! pentru cà Hrístos a murít -uru* -mulfí, pentru noi,,Ia ceasul hofàrît,.întrfo or.*à cairJ suferinzí, bolnavi, fàrà vlagi (ao+rvof,Rr*. S, O),ìr"-
cr.efígíotí,ímpíosí,,(a,yepoi;.Boii. s, lo[- p*eileì'*p,p_ Kom, 5' (lxteot,, vràimagí Rom,'5, 10t càncl .9)'lY,aolca nu merítary,
absglgf d* ,loc. o u."*"neó iertfà, .favoare, Aportoi;l-;;à 'lrn.t coplepítoare î ilet 9." ,Xll.":,^11 Stim gi.noí,,.ià,qentru ,un, pàcàtos'nu se va gas r _ n l c l , u n o m,ca resà se h o tà ra scà,sà m oar à,pentr u unul drept, poate cà totugí uutroixiagtecíneva.a Lóare. uaca o iacet atunci respectívul dovedegfe cea rnai lBB
!
pà,màqt, ci gí a oamenilor fafà de l)umnezeu gi a ínsuluí f.fà de aproapele sàu. Dar clespre aceastavom maí vorbi
l-,
r Cf. Ioan 15, 13; ,,Maí mare dra{oste de càt aceastanirueni nu are ca viafa lui sà gí-o punà pentru prietení", 2 CÍ., I loan 3t 16, 3 CI, Rom, 9, 6t _Pavele gata si fie el insugí analernapentru frafíi Iuí, pentru ruclenííle lui fagft od,pxa, adícà perrtru íudci, Pe de, alli parte, Acvila gi Príscílaau pus jos grumàzuliorpentru víafa Apostolului(Cf,Rom,16,4), 4 Am,ànuntela Gheorgh\u..Com. la loc, fB9
F
DT. GRIGORIET,:MARCU ANTROPOLOGTAPAULINA,
,2. ROLUI.LEGIIMOZAICE
IN ECONOMIAMANTUIRII
"Dar :pànà sà.,se ajtrngà :,adolo în càt 'Ínfi eeî ínteresali sà priceapà cd Le{ea,rnozaícà. este cu adevàrat juS,cu rreputinfó de purtat .9í sà accegite 'eliminarea eí dín economía -mànfuírii, avea sà mií cur{à multàapà pe lordan, Soborui cle 1a .Ierusalím nia Gbutit sà.
é
numaí cà nu infeleSeau ,sà se óespartà de vechíturíle lor, dar fineau piatra Sata sà o aîunce în orí iine cuteza sà se .atinSà de tànduielil,e :mozaice,
I
i+ '.'l
$
-
a.'
'tgl
r
PAULINA' ANTROPOLOGIA .-..-.--
-t Vtt lucrareanoastrà stlt:duBtbhco p,'9, 2 Adicà noud, Yezi-le analizate pe'lar[ la prat II, l2l urm, -'
192
193
Dr. GRIGORIET, MARCU
urmare, tot ,ea trebue cà sufere d. J)ar Ínsugirile. excepfíonalepe , re .recunoa$test, Apostol pavel îe sà-í atríbuím scàdeii ,pe carí ou I"
ANTROPOLOGI.APAULINA,
rmeó ,scàdere, cari am vàzut cà.i interzic incà odatà ,ur".
Urme;azà.oare ile aci càLegeaaretotuEi .:vr€o:scà_ dexd? Nidi de cum. ,.Scàderea :e ra:omuhri, Omul càruia
-frit -ii""_ e omut 1..î:,,19T"ya .t:É21, tulií .sí""l mn-*ii-Unui ""I-;;;hi;, ;G;t""ii:LIrLr" 5
, 4v l
* ar ,
"":à""rt .uiíi"pagesc puteríle sale --"ii"ft --X rfacà fafà uaor so1íciteri -s.à ,pàcat, ,pacat, .ue ,'Ueva de .rnai -làrrCeoa C""a .._,St {ib.{ro{i!e rilt rsi Lmai ràu, È:??_:9Te 'mai :ùfàrhrrndu-se 'I*gea, s{ :împlineascà. írn_ neuseste ,slo neugegte ,sto îrn-Y
î-,v
f
.v
pliaeascàrtocamí ?e'dos. Ét i"""""LJriJ*H',f.I ea .,e rfl .J ;;?;; .Sutregte,àorinta_.fi-obí"d,à!:; tS dispozifiilo" ,*i, ,d"r ;il4
;;piJ.ete
,fa
a, par"t rf
'ltn;Y e*itfterga...lnpenatiyelor ealc, ,I+Éea au ,;puba :blnrl :Écatal, -."-Po - . fi.liprea""das;Éaadeniuiche,Du .Etelamann,:;Com. +àcf hawul". laiGal.,3,2z.C!., A. Brwct ,biblique llanuel fV, 5g3,
-1 9 4 -
ca::e stàpànegte"în màdularele luí îl'.constràn5le,séaelioneze tocmai confrar Lepií ; iar, el,afiioneazé,,întocmai, deoarece trupesc fíind, e {ncapabíl sà,opunà vreo baúerà. rà,rilrlr,..Fàràdele-gileomuluí de sub LeÉe, în .loc sà scadà,prin prezenfa,Legíí,'sporesc1nereu,;aÉlravàrld treptat pàcàtogenia lui gi gràbindu-í rosànda, adíeA moartea, Aga se ajunge la situafia paradoxalà stílizatà t ,,rrí s'a aflat a 'li spre rmoarte în .Rom, 7, 1}-t| prin porunca cea daté spre víafà.i eàci.pàcatul,:asmufat poruncà, :mla amà$it gí :prín ea m1a omorît", Dar .de aící 'nu urmeazà nici de -cum ci Le$ea ar ti responsabílà de moartea ,spirítualà a ,iudeuluí care se stróduegte s'o împlíneascà. Unieul vinovat .este pàcatul. El a abuzat,de un lucru bun. în sine, de Lepe, penku a spori càlcareaporuncilor, príciadind,osàndàgí;moarfe. Prin urmare, el trebuegte pedepsit. $i va Ii pedepsiL "Deocamdatà însà, constatHmcà Le$ea:ru-l .poate ntet màcar :zàSizw,temporal, de cum sé-1 pedepseasci pe culpabil .stàrpindu-I, Din potrivà, ,ea ,însag:.aaiuos a fi pusà.'în sluiba pàcafului si;a morfii, .,;CécL'fàrrilege pàcatul era mort. $i 'eu tràíam .oarecànd'Jàrà Lege, dar venind porunca, pàcatul :a ínviat" (Ron, il,8b,9l gi .,,luàncl:prícínà (ît'clemn) 'prin rponrncà.,:a. lucrat in míne toatà -pofta" [Rom, 7, 8'aJ. P.rín urmaîe, ,dacà Legea nla pufut 'birúi pàcaiul dín om ci dín potrivà, l-a ínmulfít., urmeazi ci colrl tribufía .ei la nànfuire ,e nulà, ,cÀ,Legea rnrií mult a stricat 'de càt ,a dres ? Sàlru fie'! In ,tot ràul ,este'pí-un ,;bíne - 'spuse zicala, $í ,maí eE aeamà aici se ,confinnÉ-,adévàrruL,.e7. Réscolínd pàcaful dín,sràilulàrile saleg fuei.lroidu'i,consa'incapffilitàtii opune tíin{a ;responsabí1ítófii.lsir,6í ,sine paterc ,o .*er.iúenlà. c;Íil,nee,-ile-aí,. Lefea degcu ',la 'de 'tepJa 31,srrfleiul..omuluí' 'as''renhrít dsf:nja,isbàvirii prin ajutoldínafarà, :aclícà de '1a'Dumnezeu, 'Numaí Dnmnezeu mai ,era ìn.stare sà-í ofere putínta ,de,a .s 195 -
ANTI{OPOLOGIAPAULIN,A.
conceput dín. eternítate de Dumnezeu, ci tocmair accentuarealpermanenfeí gi stabílítàfíi luí, Omenirea de srlb LeSe avea só înve{e tocmai dín experímentarea re.flmuluí LeSii cà nu se poate înclrepta înaíntea luí f)umnezeu prin propríile sale puteri - a6sasfa-í în rrltima ana\izÉ,noutatea concepfíeí paulíne care a stàrnít atàta revoltà în ràndurile íudeílor gí iudaízan!ílor contirnporani cu sf, Apostol Pavel, Dar oare doctrína paulínà despre ímposibilítatea màntuíríí rprín faptele Legíi era de fapt o noutate der;ivatà dîn - Si întemeíatà. numaí pe experíen{a sguduítoare ístorísítà în capítolul 7 al epístoleí eàtre Romaní ? Cu alte cuvínte, propovàduírea îndreptàrii prín credínfa în Iísus Flrístos, càreia-i slujia sf, Apostol Pavel, nu cumva ascunde tendinfe dístructive fa{à de LeSea mozaicà,? Apostolul prevede aceastà acuzà.gí vrea s'o prevínà, Rom, 3, 31 artículeazà,lapídarqí categoríc punctul sÌiu de veclere, în spríjínul càruia nu va întàrzia sà ínvoace ar$umente ftezislibile: prin credhfid. nu sfrícdnt LeElea, ci dín potríuà, o întdrím. Cu càrfíle sfínte ale íudeílor în mànà, le va dovedí detractorílor sài eà corectítudínea predícii luí despre înclreptarea prín creclinfà e spríjinítà 9í màrturisità copíos tocmai de acestea, Sf, Apostol Pavel 9tía cu càtà màndríe reclarnau íudeii privílegíui de-a fí descenden{íí dreptuluí Avraarn, Dar
I CÍ, Prat l, 219, tv I
:
i#!r[:.^Otla
ANTROPOLOGIA PAULINÀ.
sa ràvnà 9í pricepere îndeslugírea scrip_ a un om drept înaintea luí întru totul.dé acord cu cone acer'anící nu rídícà, .nici 'une, ins[, masiv, intrebarea: tarea de dreptate? .,. prín
ii
rea lnaí lrrmínoasà Sí mai :e nefàrmurità în atotputer_ .mnereu l-a invrednicii a se
Scríptura cà ,,credínfa i s'a socotit lui spre dreptate." t (Facere L5, "6).,Ceea,ce insemneazó. cà.Awaam slaínvrednícit ,de :suprema dístincfiune - .aceea de a :fí socotit drept,de cófr.e Dumnezeu - nu 'prín faptele sale, ,cí prÍn darui luí Dumnezert, eare bine a voit a-í socotí iui credínfa 'spre dreptate, Dacà Avraam ar:fi ajuns la starea de dreptate- prin faptele sale, atunci Scríptnra niar Îi 'zis cà ,,í s'a socotit grsî1inla s6rre dreptate", ei có, dreptatea i sla dat ca :ràsplatà "peaku faptele sale - de sígur bune '- întocmaí cum un stópàn igi ,pIàtegte aîgdii pentru munca pe care eu sàvàrgit-o în casa ,lui, în curtea Iui, în tarina lui, In acest caz, plata pe care o prímegte 'lucràtorul nu aaí ,este dar, ci ,datorie, :nu ,,í ie socotegte",cîi se cuvÍne, nu .este ceva benevol, ci o oblíga1íe, Ori omul, od càt de :neprihànítà 'ar ,{í conduita sà, nu isbutegte sà-l ,,oblige" 'nicí odatà. pe Dumnezerrt eate îiràmàne tot, deauna superior în nepríhàníre, Pentru credínfa lui, Dumnezeu ,,1-a ales anume" pe Avraam ,,ca só lase in grije fíilor ,sà.í9í caseí .sale, in urma sa, ca eí sà urnble rîn càile Domoului indeplinind dreptatea gi pravíla, èSa în cà.t Do"t.'ul sà ísbàndeascé fàgóduinfele {àcute luí Avraam" {Facere
x8 , 1 9 J,
-ì ú
nezeu,ú lpromíte Ínsà ,cà_Í :aa:n sre.úe, rede tare, cà Ímplíneascà JàEàduinta,+ae ce su neputíafà .este fa, Dr,n'.ezeul, $í 'ne op*"
Dumnezeucondifíona aga dar isbàndírea {àgàduinfelor fàcute Iui Avraam de umblarea în cà;ileDmu nuluí a urmagílor acestuia. de înileplinirea de càtrc,,ei a dreptà|.ú, Sernnul yàant al'.legàmàntuluí pe .carel-a fócut Dumnezeu cu Avraam qi cu semínfia lui, a &st círcumcisiunea, Actul acesta, care í-a fost ,ceret Iuí -Awrae- .abia ilupà,:14 ani de càní ,,credínta i s';a:socotít spre [lreptate'\ ,@rà:rsaran{iaiJrataite Dumneaeu cà igí va {inea fàgàduin{ele fafà óe tofí urmagii lui 2$r1aam. 1 llai pe Tatgla :Gheorphiu:; €om, a Rom. ca.p.4,
198 -1C9-
Dr, GRIGORIE'l'. MARCU
ANTROPOLOGIA P-/!ULiNÀ
al acelei pàr{i dín tàierea împrejur [: íucleí 9í prozelíti) carí umblà pe urmele credínfeí sale dín vremea'
Dar oare exístau într'adevàr círcLlmcíqíîn în{elesul sever, paulín, al cuvàntuluí. Istoría íudeilor e màrturíe: pfea putine exemplare, Poporul acesta s'a abàtut de atàtea orí de la calea Domnuluí, Toíagul luí Moíse .,si' ttrnetul predtcii proorocilor au trebuít sà íntervínà. adeseori, ca sà-í întoarcà. - vremelníc - la brazdà,,. Càderea luí Adam nu i-a crutat nící pe eí. De sub bles{emul osànd.eí care a lovit prima pereclte de. oaureni, nu-i maí putea scoate pe urma$íí eí de càt; Dumnezeu, Pànà atunci, Qeneratíidupà generatií aveaul sà, pàcàtuíascà mereu, A fost o vreme -- de la Adam pànà la Moíse -. cànd pàcatul nu se socotea, fíindcà nlr era le$e (Rom,. 5, 14), Avraam vie{uiegte în acest ràstímp, El a anticípat modalítatea - unícà. a dobàndiríí íertàrií pàcatelor. Urmaqíí lui s'au abàtut însà" de la calea pe. ca1'ea umblat el, Dar'rDumnezeu se mílostívestede eí gí le oferà încà o posíbílítatede îndreptare: dupà 430' cle ani de cànd încheíase leSàmàntul cu Avraam, Íeînoíegte acest legàmànt, prbmulgà" pe Sinai Le{ea lui Moíse, De acunr în colo, íudeul cunoagte în chíp pozítw ce-i íettat gí ce trebue evítat gí, prín urmare, nu. va maí putea sà-gi punà pàcatele Ia adàpostul negtiinlei" El are în Lege ,;dreptarul 9tíínfeí 9í al adevà-. rului" (Rom. 2, 20). Ori eine avea .sà calce de atunci încoace porunc'íle, se fàcea pasíbil de pedeapsà amarnicà, Càcí zice Scriptura: ,,blestemat este or-í cíne nu va ràmànea întru toate cele scrise în cartea Legií, ca r Comp, Rgm. 2, 25-27 9i 2, 13 ; ,,Nu auzitorií Le(ii sunt drep{í la Durrnezeu,ci plinitorii Le{íi se vor indtcpti[i",,
zDO.^-
1 loan B, 33 urm, Vczí gi apostrofa sf, Ioan Ilotezitorul, la Mat, 3, 9r 201
,n
______LGRtcoRrE
T. M.A.RCU
ANTROPOLOGIAPAULINÀ.
Cu 'totul altfel era .fàgàduinfa,Ea,era condífiouató numai de voínfa luí Dumnezeu:. Orí .acteLe voínteí dumnezeegtísunt irevocabíle. Nimení,nu,fe poate infirma,
avea un caracter uuíversal, ysginig, absolut, pe cànd LeSea era tempora{à gí localà, era destínatà,unúí singur popor gi pentru 'un'timp determinat; avea aga dar un caracter transitoriu,
5i
-t CÌ.. Prat'L 217i Ststnmonn..Com, ,la CaJ,3,29, .z,CL Prat E ttli Aniot.I, t49,
-2 0 2 _
càt atuncí ,cànil se voî íntoarce la Do-"ul, t .CL. Amlot I, ISZ D.,7,
- - : 203
cici;numai
Dr. GRIGORIET, MARCU ,
ANTROPOLOGIÀPAULINA.
.j
Dumnezeu,,în, da,r;'cu harul Lui" 1òtopeàv ú aùuooXrÍprrc, Rom, 3, 24), dandu-l pe Hristos'Iísusjertià.'de íspÈgiró (laordpcor,),ca sà avóm ràscumpàrare
El (cf, Rom, 3, 25. 24). Pentru lràscqmpàrarea
noastrà dín veci plànuítà de Dumnezeu, Hriétos s'a fà.cut ascultàtor óàoà ,lu nroar.te-(cf, FíI. 2, 8), Prín neascultar.ea (nopo*ri1unuía Adam :- ,46 devenít pàcà,to9í, Piín asóuitarea (rnaxo{) celuilalt - Hrístos - ne putem îndrepta (cf, Rom, 5, I9), Tofí, fàrà deosebire,
vimà pe credínfà qí atàrnà
3 , R OADELEJERTFE IIS B A V ITOA REA M A NT UI T O RL I L UI motfli, pe icarí í le_a hà_ Adam,. a fost a$ezat * .la :olul, de dumnezeíascà re_ ., barlera de neinlàturat a à. cuvíntele , de-o neîntr-erstolul le scría ,,fíuluí,, sàu
r care rrrl orn merítat-o cu :à,tuít {o-ar 9í tofi erau [ípu (cf. Rom, 3, Z3). $í ctrrn aceastài màrire, i_a dat-o
(dnolúrpoocs)-întru
I
I i
Uníversalítatea pàcatuluí gí-a Sàsit remedíul coreslrunzàtor; uníversalítatea ràscurnpàràríi, Tot omul are acees la dreptatea luí Dumnezeri, Ea se oferà tuhmor celor ce cred în Iísus Hrístos, fàrà nící o deosebíre {cf, Iìom, 3, 22, ,29--30), Totí pot fi îii ai lui Dl,rmnez,elr prín credínfa în l{rístos lisus, Aící nu mai este iudeu nici elin, nu maí este barbar nící scít, nu'lnaí este tàiere, îpplejur gi netàíere împreiur, nu maí este rob nící slobod, nu maí este paite 'bàrbàteascànící pytu fern^eiascà, cí suflete chemati Ia Hristos {cf, Ga.[ 3, C91: 3, 11)._Deosebírile anulate de Dumnw;e17, ?6,28 Sí le _pot r_eedíta,în altà formà, oameníí.I acceptànd,sau re[uzànd ràscumpàrarea, Càci uníversalítateà ràscumpàràrií, spre deosebíre de cea a pàcatului, care-i absolutà de fapt, càt nimeni nu poate se sus{ra6[e _întru
I PiaI Il, 119. I Cf, Amtot I, 208 rr, 2, -204J
205
Dr. .GRIGORIE'T.,MARCU
ANTROPOLOGIA PAULIN.A.
f I I
ù
ca ,sà-l povàfuiascà. 'Copilul insà :ru ascultà de povàfuitorul .sàu $í, prín uîmare, pàrintele 1uí ar putea sà-l pedepseascà..Nu o face, ,cí í1 slobozegtedesàvàrgít ,de pedagogulacela, îr redà. Iibertatea, Tot ,aga ne-a slobozit E pe noi Hrístos de legea mozaicà,,intorcàndu,nela El,' Jn .epistola cà,tre .Galateni, sf, Apostol Pavel :re. làmuregte mai deaproape .asupraprocedurii pe ,carea. adoptat-o Mànfuitorul ,Hristos .ca sà scuture.jugul cel cu reputintà de purtat alLe{ii mozaice. Ea se te:atnà íntr'un siar6iurcuvànt i crucea. Galatenií gfiau cà to{i eàfi sunt dín faptele Lepií zac sub blestem- pokívit. precizirii exprese ;a Deuteronomuluí (2X, 26) - deoarece nící unul nu ,era in :stare sà observe ri{uros, toate :poruacile gí opreliptíle ei. Hrístos í-a :ràscumpàrat pe cei de sub .Lege din blestemul Legii, fàcàndu-se pentru ei blestem,penku cà.scrís este (în Deute-
stemat, a plàtit ?e cruce, 'prin sàngeleSàu, pr,etul làrs* cl'rnnàràrii celor de srrb LqÉe, ca sà.i scape dín 'bles-. temul Lepîi.'
t::by
aceastàpropozilie
,p.rrtí"t; lryqrytte jri;.';;í;rit#;;:.;t dinlcelelsb*ii"a."-a"
-"""
gigtenlig.a.1.expti À U" ?u _ lt: ^":-1,*li rinte iubitor IlncrJdinle*ip",iul""tr" ;d-rr "toraíe-,B;;g'"g Prircte ì[oca, .derbat cu,deamàl,mrul I 'capítole.alèicpistolei .cótre Evreí aceaslà Lezi l,anli^t, .Cî. Jgnaz ,Rohr: Der Heb,róerbrief ,etc, Ílg.
-2 0 6 -
;;jj,
A.$a vàd ochíí ,cregtíní aí ,sf. Apostol Pavel shrpitul legii: un sfàrpit spectaculos, Legea 1-a omorît. I Com. la Rom. 10, {, 2 CL Stetnmannr Com, la,GaL 3, .13.
- 207-
ANTROPOLOGIAPAULINÀ
Cànd urma Legea, n'o avea. ,.Acum, cànd îi urrneazà. ltrí Flrístos, o posedà, De aceea. am spus cà. Legea.se desfiínfeazó în Ilristos desàvàrgindu-se,E ceea ae tezultà cle alt cum tocmaí din predicatul ré).ocvópou(Ronr. 1 0 , 4 ), ' Cu Hristos înceteazà valoarea de drept a Le{íí
Ràscumpàràndu-ne dín blestemul Legíí, Hrisfos ne-a ràscumpàrat totdeodatà 9í din. robía pàcatulni, Epistola càfte Evrei (9, 22) afírmà. cate$oríc eà, ^Íàri vàrsàre de sànSe nu exístà iertare", Iertatea aceasta, jer$e de animale iunShiate Íudeíí càutau s'o ob1ínà prin :în onoarea luí Dúmnezeu, Hrístos, clupà precizinle ,éxpresè;'"ale aceleiag epistole, a adus odatÈ,,penku iotdeaunatl $í pentru tofí oamenii - suprenia jertfà: ,gí'a vórsat .pe crirce propríul Sàu sànge, rnurínd în rànd cu fàcà.torii de rele, E[ cel ce nu a fost vàdít de níci 'un pàcat, IrÍ paradís, prín neascultarea luí Adam, pàcàtuít cu tofíí, ne-am robít pàcatuluí, Pe crucea 'arn ,de' pe Golgota, datoría noastrà fafó de pàcat a fost
' Prín pilda víefíí Sale omenegtí, Hristos ne-a aràtat ,cà se poate. vielú în trup 9í fàrà a fí rob pà-Catuluí; 'cà pàcatul în trup nu este ceva esenfíal ncjcesar,ci un accídent, Iar prin moartea pe srace, a a.nula,t Ct,:pr,a,t,ti,t, ,rr:, lairo, t, tbo à.àte maí,,cií cleamànuntul contrít,u[ía ìLegií la ràSti(nírea MàntuitoruluÍ. : 2 l?.ouenfa:Com, la El;.2;,,15, cu trinríterela Rom. 2, 14, ' 3 Amiot I, 199-n.,,1., ..
r ,, , ,. nícht : Aufhebung, sondern., , ugllhomqorc Erfiillung,, i'": r!9e . S l c h e n b e r g e rCo : m ,,l a R o m , l 0 ,4 ,cu r e fe r i r e l a r o l u l d e p e d a g o gr p r e H ,r ísto s pe care íl atríbue Le{ií mozalce Gal, 3, 24 ttrm, La lcl Gheorglilu, IW'xÉ\.a, .Ltetznrdnng, a,; Com. la Rom, 10. 4, 2 Cî, Amìol I, 196 s, a, .2,,.
208 --'
-_
209
l*
ANÎROPOLOGIA'PAI]IffÀ
:
puterea qi dre$Étoría,9i de càt.tot :rumeLece se numepte !u numai în veacal acesta,- c-r '$i'n. c-e^lv1i^tor' Toate Ie-a supussub picioareleLtr- (cf' Ef , 1,20-22 a)'
urmàndu-l pe Hiístos.
inima se crede spre Índreptàlite, íarcu;:$ura,se màrfurisegte spre r"àntiir-e" (Roio. .10,9 i 'glmp, gi Fíl. 2' 11), l, I
t I
ì i
I
L-Vú.ICTWB.IU, IO{Z 1056urm. aí z T.d. lurrare,,:troaska, Str/ltt Blbltce ;4
-2 1 0 -
zeeqtei.íntenfii ;arliculatà io:Ef. 1, "10:: .toate .sd le Íesgeze în Hristos, eete din ceruri qi cele ..de:pe pà:nànt, toate írúra El.
- 2ll-
14'
ANTROPOLOGIAPAULINA.
iràneqzà. în acel ceas rótàcíta alergàturà în ístoríe a omenírii gí-í determínà. conduita ulteríoarà, Flristos :,'
I
'':)
CAPITOLULVill
' CIMENIREA ÎN HRISTOS
Am putea pune punci stràdaníílor noastre, încheínd
paternítate, Eí confundà ,ualabílitateouníversalà a ràs;; cumpà,ràrií plínite în:Hrístos cu drsfríbuirea ei: Oúi Apostolul -, cum ràmàne sà dovedí61.- nu încuvíín\eazà, o asemenea conlundare, care ,duce la confuzíí;
212 -
Z LJ
fÉ
OLOGIA PAULIN,À. ^ANTROP
rztò
i r
,, i È. P-
F
Mantuitorul Mànfrrifn-rr1
mao, tilaztu, .cÀnd .ne vom intàlni cu ,altà eroare îtrotestantà, provenítà dín . conceÉia ,despre justifícare; exagerarea insemnàtàfíi credínfeí in .dobàndirea mà.ntuirii, Pànà acolo, sà. cercetàm mai cu dinarlínsul croTile teztuale -pe carí lr f ace protestantísmul inpri'cínat - gi chiar ;unii. comentatcjrí îomano-eatolíci i .parrlíne despre în interpretarea,concepfíei iustíficare,
epfíe,..despr-eiustifícare poatè fí eabílà _- dar' nu_í paulíné, :stantà,justifícarea se redu ce Ia icíparea omului ia consumarea r ràscrrmpàyfuii, *"v.,.,.Pa r .é r u , \v(Jl l sgc Consecínfele eì l\
-^-J---
catastrofale. ,,drept,, cee toatea Sa r
-narraa Pr?? era -nevoe sd._rqea pe .hlristos símplu 6n'la tiberiatia omului de ocarà, -a"*a"tce .sau pur sí à" asupra
:,T#ÍXt.o;;uil-r;'=îi
ce p:iveste jerrtaMàntuiro_
1nezi Gheor(hltr,. 'Com. rìlaLoa, 4, .23:.25, z $i chiar ,gítaauníte iraducerí romàneqti 8,,o, Noul Testamenl,.edde ùuzunar ilin 193?,.care fratluoe.,ilearÀadfl J(Roo, 4, 3, ei ; Gat. 3, "6)t nin dreptAfre'. E4presia euÍee .d.eímprecí-iure. La .o aouà.edÍJi*- ar trebui,rclftzuita. Ca sa: .creaeoa.+i mai uult -vÉloarea arxrli€t traducerí, pe care io ,Eob cotim cea maí ieugitÀ ..dtn -deúe"'"tr +;ià.rit _.laooí la..anll dín traÉ.
r Vezi ,comboterea acesùei-dockÍne la GÍeorAhlu:.Cou, la loc,
2t4 -
I
: l I
- 2t 5-
Dr, GRIGOiIIET. MA.RCU
ANTROPOLOCIA, PAULINA
cregtinílor dín Efes {2i 5, B a). Harul dumnezeesceste de-o bogà{ie, nemàsuratà gí s'a arYatatriouàr în toati bogàfía lui, prín Iísus Hrístos íEf. Z, I t iromp, $1 1r 6, 7), Isvoarele luí au fost'descuiate pe Golgota,t Bínecuvàntàríle luí le datoràm bunàtàfií ('trpror:ów1e)'lui Dtrmnezeu (cf, Ef. 2,7), Harul ínauglureazi màntair.eapersonalà gi o spríjínegte, lucrànd în om fot felul de însugírí bune, Flarul rezumÈ.., darul covàrgítor qi crL aspecte multíple pe care Dumnezeu l-a ficut oame'este nílor (cf, Ef, 2, B), El expresía majorà a participàríí lui Dumnezeula màntuírea noastrà, Prezenlal:uí actívà în lume nu se reduce numai la temelulrea procesuluí de màntuire, ci gi la desàvàrgírea 1u1. DumnezetT- dupà cum cítím în Ef. 1, B'l-a fàcut sàprisoseasci fafà de noi (èneplooeuoevz pr'ín,deplínàelEl1td.6) în{elepcíune (oagta)gi prícepere (gpóv4or5). Iar acestea sunt numaí douà dín roadeld înràurírii luí asupra eelaL ce gí-l însugegte, Altele, le vom vedea rnai în colo, Omul care se aflà, mutat în starea harícà, experímenteazà bucuríiie cómuniuníi cu Durnnezeú, El: se gtíe aitrtorat de Dumnezeu gí bongtiíhfa acestuí aiutor real - a cà,ruí mà.rturíe istorícà. e jertfa' Màntuítoruluí - îí întà.regte hotàrîrea de-a îndruina vía{a sa în spre Dumnezeu, I{arul este acest aiutor, care ní
- ' : : , , . .r
,
,.
'
I C o m p , d l r c o r g h lu : Co m , la Ro m , 4 , z3 - zs, z 'Prot II;2gl-2g2 ln ce a r cl o iè b u tít""ca te { o r ísírè a dreptdl l t l ui D unr'' nez eu . E l d í s t í n ( e un a sp e ct n e cr e a l g í a ltu l cr e u t al dreptà{i i . D reptatea c.reatd, pe care o mai nurnegte gi dreptate tulglard sa:u ssluatoare, ssr manifestl' incà in Téstamentui Vechiu; Psalmii captírtil.àtii 9i partea a doúa a proorociilor' lui Isaía au un r.ol:pregàtitor pentru dreptatea Testamentuluí Nou, Dreptttea necrca[d poate tÌ ulnrllcatlu'd sau dlslrtbtitlod, dupÈ cum pedepsegto fàràc lele( e a s a u î m p a r t e ,:,fig cà r u ía r ó sp la tà d u p à ,m e r ít, wu ni cí urr fol os "X a deos e b í t i n a c e s t e p r e ò izà r i d e a m à n u n t, l" ì
216, ;
L. Precizarea aceasta e deosebif de importantà, ca sà nu se ínfetrea{i curnva cà, ha rul ar îns emna i ertfÍrea, nes oc oti rea s au trec erea c u v ederea decdtre D umne z eu a rnaj es tà{ íi qi dreptàfi i S al e, J ertfa Màrrtui torul ui l e-a' s ati s : fi cut di n pli n pe amàndouà, ' N umai pri n s àv À rgi rea ac es tei r.eparafi i au fos t fàcute posi bi l e rey i rs àri l e míl eí c eregtí as upra oanl eni l or, D c ac eea pi rtàqi a i a stórea ha ríc à l ns emneaz à.împrc una_reac u H rÍs tos i de ac eea v íafa ,,s ub har" e unul gi ac el ag l uc ru c u v íafa èv X ptoi (1, D e ac eea nu po[í dobàndí bíneci rvàntàríl e haríc e i gnorÀ nd pe H ri s tos , A s e v edea gí D r, S auo D i ul i anoui cl : Fl ei l ígk ei t und H ei l ífun{ bei P aul us 17, 2 Infe l es i rl v efbul ui rc eptoeúec V es te egdl ' c rr c l c pàgi rea.nèc es arul uí, In corrcretl V e rbul z r)' 1póol l ns emneaz à a turna i ntr' un v as a:àta c àt s rtportàcapaci tatea l uí, a-l urnpl ea, C el àl al t i ns emneaz à. a pri s os i , a fi maí mul t de cà.t dl n al i undenfà. C î. R ouenfa: C om, E I, p, 25 n. 2,
2t7 -.
i
DT, GRIGORIET, MARCU
AMROPOLOGTA.PAI'LINA,
'Moartea rgi invíerea Manfuítoruluí acopàr,:aproape sutà ,la sutà, confíautul Eva:rghelíei pauline, Ca. fapt ístoríc .consurnat odatà pentru totdeauna ,în locuríle :$í :împreiuràrile'cunoscute, gí,ca realifate,permanent Iu,crótoar.e,,în ceí ce ioriacceptàgi.o urmeazà ;fàrà govÉire. ,,Cuvàntul Cr.ucii'1, dupà ,màrturia repetatà a Apostolului, r ezuma".,desàvàrgit'propovàóuírea sa, Acesta este puterea lui .Dumnezeu cea mar.er nurrumai penttr.el, ci 'pentru tofí cei ce se -rnàntuesc (cf, J ,Cor, '1, 1'8:
ó ).ó1o6 roú oraupoú,.. roig òè og(opévors ípr-v Aúvapr5 $aoú èorrv).
'Cu'hotàrîrea omuluí .care ,aleargà si{ur la rfintà - gí sf, Apostol .este"o píldà màreafà in .acest sens - .eI se rostegte dírect asupra íntenfiílor ce ,le :nutregte: Noí :p:opovàduim pe Hristos cel rdstignl'f (I.Cor, t, 231. Ceci El - '.zicea maí 'nainte - .,,nu mia trimis ,sà botez, ci sà bínevestesc", .puruîea purtànd de .$rije ,,co ú tul se :facd zadarnicà cruces. lui Hristo.s"- (l Cor. 1, 1Z), Pàtruns de importanfa soteriologici a evenimenùduí
1. IMPREUNAREA CU HRISTOS
'Dt,
D, $tónlloe:
Artropologíe ortod,oxÉ10,
2L8 -
murlt'Si 'a invíat ,pentru ,eí, &a ,cà noí.óe 'acum lu rnai,cunoagtem pe nímeni dupó trup, iar .de .aw gí cunascat ,dupà lrup ,pe Hristos, de .aanm.:întó, nuJl.ffiai .cunoaEtem astfel" ,[[ rCor. '5, \4-76} E foarte putín probabíl Cà .sf, .Apostoll.Pavel 1-ar fi cunoscut ,F,e. Merrtuitorril in trup,, Dar nu ;aceagta ne -intereseazà aici, Ctúar dacà l-ar Íi,cutroscut nsr& :
219
I I I
I
I
i
,il l I f
22A
ANTROPOLOGIA.PA.ULIN,À.
tarea însemnàtàfii,morfíí gí învíeríi Domnuluí în congtíínfa ascultàtorílor sài,',,$í cum modul în care Hristos a revolufíonat lumea este de ordín duhovnicesc,,Apos" tolul va întítula ocazional .-- dar nu mai pufín pro. Sramatic - apesfslia sa, deadreptul ,,slujíre a Duhuluí" ro0zcveùparoE (Araxov(a i II Cor, 3, B), íar pe síne se sócogf; uoúnveúprero5; tegte cànd sluiítor al Duhuluí (8,úxovo6 II Cor, 3, 6), cànd slujítor al nouluí legàmànt (òrórovos !i6 rc{rvqs6ca${x1e ; cf, II Cor. 3, 5) -_ pí de aceea împreunà lucràtor al luí Dumnezeu (ouveplò5 .}eoú;cf, I ($eoo 3, Cor. 9) în ogorul Sàu I Cor, 3, 9), 1eóp1cov; p.uoqp[orv $eoúJ íspravníc al tainelor h:í Dumnezea (olxovópo6 c[, I Cor, 4, 1), qí slu$à a luí Hrístos (rlnqpérr1c Xprouoù ; cf, I Cor, 4, t), . Míilocul de'caîe se servegte pentru îndeplíníreacu sucqes a' acestei sluiírí a Duhuluí, este bine.uestireu" I Cor. 1", Hrístos m'a trímís sà.bínevestesc (eùa11elf(eo$ac; .1?; comp, 9í Rom; 1, 1). Cu cuvàntul, bíne'nfeles, f)ar cu altfel de cuvànt de càt cel care se ínspirà dín întelepciunea lumii acesteía, Marea, írezistibíla forfà de penetratíune a propovàdui.ríi sale - víziUíó.'pe orí care hartà p ímperíuluí roman, stràbàtutà de.liníile tocmai în calí= de foc ale alergàturílor paulíne *'lace tatea verbuluí sàu inspírat, care nu se bízuía pe obícinuítele artífícíí retoríce intrebuín{ate de în{elepfíi vremíí, El ntr purcedea - cum eítim în I Cor, I,.t1 _. dín ,,înfelepcíunea cuvàntuluí'f, nu era cuvàn,t ornenesccí dv$pórcov cuvàntul luí Dumnezeu (cL, I Tes, 2, t3; ).ó1oE $eoú).Acest cuvànt este:numít în fa!à'n fa{à. cu Àó1oguoú scrípturíle paulíne fie ó lóroeroúXproroo(Col, 3, 16) sau ó ; ló 1 o su o oK u p f o u[ I T e s , 7 , B i 4 , ' 1 5 ; . I I T e s , 3 , J . )c u rèIerire la,isvorul sàu,,fíe ó.\hoe {e ctll0efas(II Cor. 6, 7 ; (Col, 1, 5),r cu referíre la,esenta Ef', 1, 13) roú eùarÌe).fo, 6 qe sa, {íe \61os xaratrÀaris(II Cor, 5, .19) sau ó },610;q6 (o'ie (Fí1, 2, 16) eu reîer':re,la efectul sàu, fíe. ó ló1og cils&.,to\e(Evr, 4,, 2), Acest.cuvà.nt este unul gi acelaE 22r
i
I
ANTROPOLOGIAPA.ULINÀ,
presii
..8rcrlprloool-rw cèi rò ÉItrz -rrlE'zcíoceo5 '[Rom, 70, 8]-
cepe prín alJziîea cuvàntrilui, {àrà c8 ,sà .se reaLTzeze totugiiíntegral prin =e1,:Propovàduirea cuvàntuluí ryestegte pàgirea' în ístoríe ;a unuí "eon aou - ,i-am zis,,
Am numit pe cel dintàí dintriacestea : bunàvoínfa sxanifestatà:.de .Dumnezea î.alà,.de 'omenirea pàcàtoasà pría Fíul Sàu preaiubit, adicà harul. Harul -e.màtrtuxie ci Dumnezeu a gàtit totul:-pentru':màntuix.ea noashà, hclusiv màna de ajutor suprafiresc ,intínsà omenírú* mànà care nu ostenegte aiciodatà. De :aceea ;harul. este incepàturà .a uàntuírií ,noastre, poîttre cerearlc;i la împreunaîea cu Hristos, .Acceptar ea- acestei invitaltl se face prín creilinfà, a) .cREDINT'A
*.
Fapt exceptional ún'Testamentul Vechiu, .fu Testa, mentul Nou creÍlinp .,este atituclinea nor:nalà f,..cr€ft tiauiui. t Lucru pufect explicàbíI, rsub regimul Test CÎ.,Pral ,ilrept -rcÀ ,.alta-i :h*ven|z er'II, 283, Et.remarcà - .pe presiilor -?EfoB!E$l ÎtsuÈuEfv tn N. T. de c't in V, T., fapt .',o,ko,'bí! w aiutorul ori cAreí goo"old'nfe conplectl 9i,3iae lntooníta,
- 223-
,
;
Dr. GRIGORIET, MARCU PAULINI,. ANTROPOLOGIA
.I'tú credhìta nu ar {i exístat,r Cu alte cuvínte, credín{a este realítate în I,[rístos, care se oferà oameníior ca încredere în aceastà realitate,z 1.a
Prín urmare, vredníc de crezare este cuvàntul
r I s t o r í c í t a t e a m o r fíi 9 í ln - vie r ií' Do m n u lu í co n stituo temeírrl de nescl run-
ralà cà zeii,exis-fài;,,:sau..invocaîea,,,zeilor qa ,màrturíe (c1.,Prat Il, 28t tr, ,2)" Dar nímení dintre eí nu .puteà dovedi cà zeii .existà' mor gí invie, cà au aga <1ar o e x i s t e n f à . í s t o r i c X , r à a là ; St,;Ap o sto l Pa ve l le d ovddeqtó tnsi ca H rístos j a dat El lnsugi r'àrttiríe despre prezenfa,, .Sa dumàezeeascà. ín ímanerrt, ln Ì s Lorí e , r n u r i n d s i l n v í in d :p r è cu m a u p r o ó r ó ciÉ Sciíp tu ríl e gí,au adeverít march íp u l acesta, di stan[a cfín[re t orii. c o n l í m p o r a n i i n v o ca fí in I Co r . 1 5 , 3 - 8 ,,In rgí aurc 8 e ó y g í n í o c r E ' Ilo o ú - a r licà zà d à tn ícia u n ei a gí temeínícía cel cílalte erd aqezafialn lumína eí iealà. Problema desbàtutà' aící acopere o pqgí { Li ' m a g n i f í é à a É e nia le lo r ,; p o síb ílítà fl p a u lín e , z l ? o u o n l a . ' C o m, b f,L , p , 5 4 ,
',.
t LA\ ^^,
Prin urtnate, credinla nu este propríu zis o însu$íre a omuluí, sau numai atàt, cí în prímul rànd dar cle la Dumnezeu, Oameníí o pot prímí sau o pot re: îuza, Dar ahíar gí în acest caz - destul de Lrecvenl 'credinfa rlu se desÎíln!,eazé,,cí contínuà sà. exíste ca 'realitate obiectivà, a$a cum atítudírrea oamenílor nu poate supríma sau adóugí continutul ei, faptul ístoric ,consulnat pe,Golgota, Aga c5, Ia dreptul vorbínd, npí putem reÎu.za propovàduirea credín{ei în Hristos, Î6rla 'ca prín aceasta sà nirnicim credinla ca atare, care 'existà índependent;de voinfa noastrà fííndcà obiectul eí a fost creat',,fàrà , participarea, fàrà amestecul nostru, , nÍmaí prin bunàvointa luí DumnezeLt, Ca adeziune a omuluí la òpera de màntufue plí-îLtà. cle l{ristos, e de net5.Sà"duítcà credi.n\a are un accentuat caracteÍ subiectív, Tocmai în aceastà'ade-' zi.ane a noastrà zace rostrli eí, $i cu acest scop se propovàduegte; ca faptul concret al mor!íi gí învíeríí Domnuluí sà fíe îmbrà{ígat ca realítate determinantà a propriei tale exístenfe, ca tofí sà. vínà la ascultarea 1 ,,N íc í c redínfa nrr-í de l a v oí, c àc í de n' at fi v eni t E l rìú ne-ar fí chemat, curn arn {i putut
noí sà credem ?"
-
[I]rís tos ) S í de
zice sL Ioan Erí-
sosfonr; C orn, l a R om, 10, 14, C f, s í R ouenfa: C orn, l a E Í, p, 54, 2 C Î, D j uhanóutc t: O, c , 82,
l5
ANTROPOLOGIAPAULINA
la ,asculLarea iuí Hristos {.Í7 únaxoì1 rooXp:ocoú, ii Cor- tO, O,ì insofità totdeauna de doua
fàrà_condí1ií,,,rouo* $r4, judecàtíí Evangheliei, ascu
racrerur cre.stinurui.a De
tot"' í se devoteazó'inte-
Éi*Ì'lf;l:
nuegte_sà-i numeascàpe ""L?"':í."i;.$3i cregtiní ,iredín.io+l; lr,*r, \"úoweR 5 ,o m . 3 , 2 2 ; I C o r. t, Z t; t+,, Z Z q.- ij- .De aceeacredínla sÍncerà, credínfa paulínà, nu se reduce c1t!+l de_pulin I" o.iàr"-."it"i""'."à e"'î";._ m tntelesul curent al cuvàntului, cí imbràtisazà ?eîe,
qtlgaga.fíintà a om'''Juí, in roare*""ir"riaiii. -Jà'd" viafà, Acesta-ísensulpaulinut Ei se màrgiínegte ia un anumít aet, ""rf"i"i;;;;. "* ci se ;întínde luruoru
redíncíos, Fíecare faptà . u"1"rítà în con-formítate cu ascultarea care sla învrednícít a se cre,líncíosul paulín nu el ríeqte întru.el @d. 2, 201,s 1 Aclicà fí la ascultarea Evaagheliei ft ù,ncrcol .uoOeÒe11elíou, Rom10, 1ó; II Tes, 1,8 s, a,). Acestea t1i, ,,roieryresii paralele, 2 Cl, prat I,205, 3 Cf. firss: O,.c,2Bi;284. a pral II,2B5, 5 DjuhanovícÍ: O. c, 79. g1 are pa{ini d[Uo irbutit" despre .caractenrl activ al .rg.linfeí.
-2 2 6 _
Níci nu se 'poate altfel. Càci cum ,ai'putea sí.-i placi .luí.Dumnezea dacà.nu mergí la El, dacà potecíle bàtàtorite de tíne nu se întàlaesc cu càrórile Sale de lumínà, dacà nu i te devotezí cu toatà fiín)a ta? Cum rpofi li credíncíos 9i cum te-aí putea indrepta inaintea lui Dumnezeu dacà credinfa ta nu-í alteeva de càt o încredere oarbà care'te-ar face sà-fí privqti pàcateie ca acoperite fàrà a îí iertatet care te-ar Í.ace sà te crezi tratat de Dumnezeu ca drept fàrà a li realmente drept ? t Numai acèastà crddinle e níwtÉèvXprotQ.$í numai aceasta îndrepteazà., numaí aceasta tace posibílà impîeunarea cu Hrístos qi deci pàrtàsia la starea haricà. Am vàzut maí'naínte, cà:rd am vorbít despre ftndreptare, cà anumite cercuri protestante profeseazi a teorie a -justificàrii pe care ne-am ingàduit :a o reluz-a cu toatà. hotàràrea, ca urra care n'a nimerit $àndirea paulinà gí decí :ru întrunegte consimfàmàntul Apostolului, $í fiíndcà acea teoríe se întemeíazi pe o ídee orígínaló despre credín!à, vom întregí aíci cele spuse maiinainte, ,,îngs1gàndsà arà.tàm lipsa de temeiu paulin
manifestat pi cunoscut prín cuvàntul lui Dumnezen Iar pentru 'Caluin, ,o ;clrnogtinfÉ fermà gi sígurà a bttlrà,'de aoí oamenií-,z voinfei .Lui ffizeu'Ja!i 1 Cf, si Pat I,464,202. ln O. c, I, 205: Qredttfa:tnseoneazà ascrltare a .lrtîeÉieí ooastre líinfe de voínfa du-.ezeeaecà cunoscutà prit revelafi,e,. Ea e totdeauna activé: oreau sd fac tot ce-mi porancegte.Dumruzeu - aÀicl voía -Luí, bíuele. 2 CÍ., Prat l,279. t6'
,,& Ii'i
,l I
''
il
tffi ,tj
I
Aceastà credinfà, stearpà era socotítà. -- gi mai este încà - în cercurile protestante zise ,,ortodoxe", ca întrunínd pe dea'ntregul consim{ómàntulsf, Apstol Pavel, Anumíte locurí dín epistole au fost ínvoceteîn spríjinul pretínsei ei paternítà!í paulíne. Sà vedern ce cítim într'ànsele?
pe. u,rme,se pun deacúrmezíqulvoíí Sale ori de càte
ofl pot,
Cledinfa protestantà cam aga este: credínfà pasívà. Ea n'ate niei o valoare moralà, Ea ràmàne o putínfà pur receptivó, a iustiîl,càr'tlt care nu exercità nící o cauzalitate, Ea nu justífícà realmente, Justífícarea necredincíosului - în concep{ía protestantà -are loc în Dumnezeu, Ea nu schímbà nimíc în om, Ea
1 Mai fe larg la Prat II, ?.97. 228
Cà omul se îndrepteazd prín credinfd, fàrà. faptele LeSíi (cf, Rom. 3, 28). Sau altfel - 9í maí prede stílizat: ,,Nu se îndreptàfegte omul dín faptele lo,fí1' cí numaí prín credinfo în .Ilsus Hristos; gí nol am crezat în Iísus Hrístos, ca sà ne îndreptà{inr clin credínfa luí Hrístos, íar nu dín Laptele Legiíi pentru có. nu se va îndreptàfi din faptele Legíí nící un frup'1 (Gal, 2, 16), ,,Legea" urgísità aící e LeSea mozaTcà, Tertele, contextul lor 9i tàlcuíríle în chestiune, nu maí lasà níci o îndoíalà în aceastàprívín!à. Faptele carí parced clín credinfà, dín leSà,turaexisten!íalà a credirrciosuluí cu rnoartea gi învierea Domnului, sunt cu totul ahceva de càt cù,ép1aroú vó1.tou,, de cari e vorba aí.ci, Intre ele stà. credín{a, Cele dintài sunt roaclele conformàríi.tale cu voía luí Dumnezeu manifestatà în Hrístos, sunt màrturia gí consecinfa fíreascà a íntegràrii tale în ordînea
zintà., într'un anumit sens, manífesta!íí ostentative fa{à. cie màntuírea plínítà în Hrístos, Adevàrul aòestaApostolul l-a precizat cu argumente irezistîbile în toíul controverselor cu íudaizanfíí. $i afírma{íile cítale fac parte tocmaí díntr'aceste clarífícàri atàt de necesare atuncí. Cititorii scripturílor paulíne trebuíau sà înfeleaSà cà ce a fost odíníoarà (róre)a trecut. Cà ,,acum" (vuvl)începe cu credínla, Cà aceasta îndrepteazà,,Toate 229
ANTROPOLOGI.À "A.ULINA
orice urme despre glsdinfa;activà. Din"potrivà, Barem jumà.tate din textele'acestora .:ar ttebuí anuJate ca sà poatà sta :în picíaate teza'protestantà. despre màntuirea ,,sola îíde",,Relevàm càteva ! In Rom. 4, 23-.24 citím, prín comparafie cu sedínfa Iuí Avraam, care i sla socotít spre dreptate, ceva despre credinfa :noastrà: ,,Dar nu s'a scris numai pentru el fAvraat") cà spre dreptate, eí qi pentru {crediota) í s'a socotít (è).o1íos4) lolf(eo0ar,),celor ce tloi, càrora ni se va socoti. (pé),).er, credem în cei ce a învíat din morfi pe Iísus Hrístos; Domnul ,nostru", Sà luàm amínte la verbele transcrise din textul oríginal, Credinfa lui Avraasr i s'a socotít ftawtst pasív) spre dreptate, Credínfa noastri ni se aa socotí(viítsr) càndva, :ol;aí tàrzíu,t Este aíci subîntelesun ,dLacà",EL rlu trebue :negliiat bunóoarà"pe motivul cà nu spriiiriregte leza,protestantà. Cum cà credinla trebue sà. se reabzeze in fapte conforme cu voia luí .Dumnezeút tezulté" límpede din .cele ce cítim in Ef. 2, 8--10. ,,Cócí suntem rnàntuifi din hsv (7úpwt) 'prin.credintd Íòíà níoreti,sl, si -aceasta nu de la voí; al iui Dumnezeu este. darlul., mu din fapte (oùr.èEép1ov), ca sà :nu se laude cineva. Càcí suntern fÉpturà a luí, :2ídi1i intru Hristos rlísus spre'fapte bune (èntép1otg 4a€oîs),pe earí Dt""'nezeale-a $àtít dinainte, ca só umblà.m inhu ele", -,;Fapte!e', óespre ,gaîi ,se vorbegte aícî de 'douó ori, nu 'sunt eSale întreolaltà. Primele, ,sunt faple,prec ed ente.credintei,.,íar cel elal te,'consecuente. P r esupunànó cà faptele rantececlente ,credinfei ar avea elicacîIate soteriologicà, cred.inta ar fi zadarnícà pí obiectdl ,si r ,A.srànunte b Prat I, 460-461, -
t Cl., Gheòrghlu.: Com, la lloc"
'230 -
231
krtu*ómdryú6.., ,]ir$o&er.-,r&Wrui"
r.1;,
,
n. :à pe mà:ari o pro.. afc qí sunl Iui Ijurne (tvaèvdùt ele cre-
nu se poateo mai comperenrà dívulgare_ at -,Nici concepfiei proteslanfe scàcferilor. àespre credíni-à:
dill spusererApostolului, rezultà cà Dumnezeu insugi o retuzà.'
-.,*,lwilffiit*iw,.
,TNTROPOLOGIÀPAULINÀ.
Htislos (prezer pe celalait tàr gàtit Ilomnul p6.udla moartt de-a Ii zadarnl vad, nu sunt i tului nostru dr
.i
""t";tj11fffi, uE ursu',td nu trebue ( rreDue despàrfít 'u
o, BoTEzuL
\ Prat 1,462-463, 2 Yezi pi Djtthanouici:O. c. j4,78. a FauI Felne, urrnat de Djuhanoulct:O, c. 76.
233
-
DT. GRIGORIE T, M.ÀRCU
Dupà Fil. 9 *, gí.wm., Apostolul se.aflà îo Hristos, 'if grrnea$te",reEl puterea'inví"rú Lar--prí" iitai"n ;in Hristos jrus; i"-Laìffiir"u cea de la Dum' "i eezeu pe temeiul credinlei, Prin urrnare, într'un loc màntu iîea - atàta càt '1- se conferà omuruí in trupur 1i"yi acesteia---este 'un bun al botezuluí, íar i"irÈtui-;i";;&G. Constatareaace.astaa dat nagtere la ínterpretàri feluríte, Nící una-dín I'nì;-;-il";. 91" ,caîe doctrína. paulínà despre "pi"ií'à"pa Aot., ar face oarecum redíntà't- nurnecesità,ziamànun{ite. Fapt este cà exprimà asa cum am vàzut ozitiv cà era botezat (vezi rt pàcateleîn botez (F.'Ap. ii din Roma, càrora le aduce -pe care se ajun6le la Hrir -care te intàlnegtícu Hristo
*
-frupuluí luí Hristos,,,' Botezul se conferà Ífuà, consíderar s la vlslnisia personalà:a insuluí.2 Aceastà weclnicie nlci au Àirta, :pócàtos, Inaínte de botez, >entru amelíorarea condiliei eàt atuncí botezul n'ar maí ar fi gí moartea gi învierea acest rost îl are: de a întemeia o nouà vlalà. în ce1 ce se bote azà,,de u lt"À"lu ameliorarea conduítei sale etice. $t-5"; cel ce întemeiazà acest iqceput a"-ri+a,""11'"^"-i "ràl-.rt" _ in întregime darul rui, Aga dar contributia ì"rur, ." se boteazà e exciusà, càci Itu-i datà-ptsililltut.u or"-li úrií eî càtà weme tocmai botezur îti""p;. u"""u transformarea care .se opereazà. în" botei ut" i.racter absolut obiectiv r Dumnezeu îl ía in primire "up" 9.m..Ta cum e, adicà pàcàtos, gi il spalà de'oti ce în_ tinàcírme, I Cor, 6, 10-11 sp'une tot în aceastà.,prí_
vinfà.:,,Nící furíi, nic.í.lacomi, nicíA"tiir, rrrà-l"rio_
vor mogtení împàràfia lui tt uníí (diatre .voi, Coriate_ r v a!í sfinfít, dar vt,afí înuí lisus $i în Duhul Durn. l, 5 e gi naí cateforic: ,,Nu ntru dreptate, ci dupà míla màatuit prin baia nasterii huluí .Sfent.,, rte :lace nímic ca sà. tnetTte , nu-l poate gsnsfî'6ngiepe sà-l spele qi sà-l sfíntàasóe,
Ori de gàndepte, ori de
:ei tilli'fí:#;# !:i:f ?iT: p"otà-=_ ereúe\e "" "1" rr"à"-i,,'rt ilto. *:1,, aumai ?.^_?..?" ,,u. a acceptavestea
"""
',.r=iro"Àíu*e l-*l;':E";gf;ií;':;#
L H, J. Holbmmtn: Nt. Theol, II, l9g, Contra lrrt, yezí Djuhdnoatci: L c, z ldea, l. c,, coatra lui Eeitmíiller
Djuhanouici: O, c, 7g. e+a Àat pf, botez- luereazi direct, i,npàrtàregte :hanil Anrmezeesc : índengndeni de staler ,pmùtorului 9i a *t"a.Jtor,i1ui' ,f""-"o*" ,lllír;-'o, nu invers (ex opere operantis). cL L Mthdlcesctt, ' Dog'-. izi.ri"lgi"e'st.
234
-Bs
l
T, MARCU Dr, GRIGORIE
duita prin vtered gí putetea noastrà, ca 'n hoteznl sectar,t unde Dumnezeu este,luat oarecum prin surpríndere gí pus în fafa unui fapt împlínit, în rffzirea càruia El nu are níci un amestec,
I Protestantsau altlel, 2 Rom, 6; 3i Gal, 3, 27. 3 UcenÍcií dín Efes aí sf. Ioan Botezàtorul, Ia lndemnul sf. Apóstol Pavel, s'au botezat,ei6 vò óvopairo0 rcupíou 'Ir1ooú (F. Ap, 19, 5), - Dar. la dteptul.vorbínd,'.expresiaaceasta îifureazà.gi in epístole, lntr-o stílizare paralell(,Vczí I;Córr 1; i3:,,Sau v'a{i botezat ei5 rò óvo.p,allau)'oÚ?" 9í I Coi' t, tst niCa,sdlnrl4ic.[1,cin9va ci'an,botczal el5 rò èpòv óvo1ra", j Vczi AnrIot l, 276, - 236-
PAULINÀ ANTROPOLOGIA
inclreptÈtrii uoastre i moartea Ia[[ cle pàcatr spóIarea întinàciunii prícinuítà cle el pe deoparte, slírr{ireapozítivà" sau particíparea la viafa cea nouà pe de altà parte,t Cel ce se boteazà, repetà în víala sa fiIoartea ,9i învíerea Dornnului în chip spírítual 9i totugi real. 'Cum vine asta? Hrísfos a murít realmente pe crucer a6ionísíndu-ne iertarea pócatelor. Cànd ne cufundàm în baía nagteríí celei de a doua, noí ne în$ropàm împreunà cu Hri' stos numai în asemànarea mortíí Lui 1uo,-tóptocópartroúsa'vóuou aùroú,Rom, 6, 5),t ceea ce însemneazà cà viala noastrà trupeascà nu se curmà, Sufletegte însà, íegim dín apa botezului complectamente schímbatí ; am murit r!'.dpaprío,., Rclm, 6, 2), pàeatuitrí (&ne}avopev Nící nu era necesar altcevar iíírrdeà aceastàmqarte spíritualó Eí totuqi moarte realà. fafà de pócat e esen{ialul, aceasta-í totul, Ea ne scoate de sub pàeat gí ne aqazi sub har (cf. Rom, 6, I4), De víafa trupuluí avem maí multà lipsà dupà botez de càt înaínte de el: (to'{srvepcca sà umblàm întru înoírea viefii 1èv xauvivqut nav{oopev, Rom. 6, 4), ca sà legitímàm prín fapte eficacitatea - gí deci realítaLea .-_ morfíí noastre fa{à de pàcat, Moartea' noastrà trupeascà n'ar folosi la nimíci càci ea nu poate satísface, Dacà ne-ar fí putut màntui moartea trupeascà, nu rnaí era necesarsà moarà Hristos: ne-am Íí ísbàvít prín moarte i am fí ajuns poate sà. urmàm pílda stoícilor, fàcànd apología sínucíderíí. Moartea noastrà trupeascà în botez ar fí o ne$are a efectelor ràscumpàrà.toarea morfíí Màntuitorului, El a murit ca sà învie, Noi murim în botez fa{à de pàeat ca sà ne sculàm la o víafà nouà, tràítà în Dumnezeu. L Amíot l, 278, 2 ,,Moarte es te gi ac eas ta (a noas trà, ín botez ) c a qí ac eea (a l ui I{ rístos), însi nu es te gi ac el aq s ubíec t, c àc i moattea l ui Fl ri s tos a fos t ac eea a frupul uí, p e c ànd rnoartea noas trà es te c ea a pàc atul ui , D trpi r c urn rnoartea {ceca a fost adevrirati, lot aga cle adevàrati cste qí aceasÍa", z.ice sÎ, loon Jy'rlsoslonr,' Com, la Rorn. 6, 5,
237
ANTROPOLOGIA PAULINA
de ce md prigionegtí?" (F. Ap, 9, 4) nu poate aveal de càt acest ínfeles: Saul, ,prigonindu-i pe cregtíní cu învergunarea eÀte se crlnoa$te, 7-a prígonít pe Hrísfus, insugí, Deci, dar, cregtinli-una.sunt cu Hrístos. Boterul i-a transformat in aga rmàsurà, în càt sunt ca :nàsm{i dín nou, In ei s'a petrecut o adevàraté. no,\t11evmía,. care poate .fí - qi trebue - desvoltatà printr'o cser-tínuà Avaxaívuot'5, cum spune epistola eàtre Tit (3, Sl,' Prin puterea lui Dumnezeu Ei,:Itumaí ptirL ea, Oruu1 nu se renagte prin proprííle sale puteri aga cum nfu,L, a se nagte nu poate,Nu putem incheía acest fraSment al TucràrrLinoa$refàrà sà încercàm sà ne descurcàm atàta càt ue ajutà tertele gi ne íartà puteúIe - cu càteva clrcstíuní de ordín formal cari au ,stàrnít adeseori disca[iií, gi neînfelegeri, 1, Prima dintre acestea 'prívegte data instituirii botezuiuí, Romano-catolicii susfín cà Màntuitorul a. rànduit acedstà sfàntà taínà cu prilejul'botezàrii SaIe, r Trench: Syronyma 4es N. î, 42 stabile$te astfel raportul dintre aecds, douà erpresíi, Ilaltlleveold este acel act lÍber al puterú 9í haruluí &,in, prín care Dumnezeu lace ca pàcéùosul eà vinà día impàrÀ1ia hluuerecului ln,
1CÍ., sf. Iwt cal.e te ràrti{nic'.
flrisostom,- Com. la Rom, 6,3t
238
,,Boteul ,este crucea pe
nu in pre{àtirile pre-er(àtoare :acestuía - omul ee comportl ín chíp.abdht_ ,Can. pasív, ca 9í copflul care n'are nici un amestec ln aaglerea sa, -*{ltfel lucruríle cu expresía i1 ù'vaxatvao!6. Aceasta-i derystlslglt'eplztÉ,6íparà1,;,g.. a omulur cu rroua;l'ng spi;tu.la:î. 6'6t. a fost irrtrodus, la care tràiegte a-.m poa[efi$i semiecà, resta,urarea chipuluí luí Dumaezeu. Aíci omul ,ta-ei pasiv. El trebue:eÉ colaboreze cu Dum.ezeu, Ilz).r11eveoía .de1eÉeneîft,î\ &yqxa.tvuoti 'grle .rmsoatio, ^Ele ou,trebuesc nící conlundate Sílttci.tzo}É una,de alta, -'Pentru amàuunte de,,ordin .istoric reUgios .Si eztflehc, veú#excelenta moaolraIíe a luí Dr, Jorcph Dey: natrtl|eveoíu., lfíinster i, W1937 sí comentarele la loc,
239 -
Dr, GRIGORIET. MARCU
ANiRoPoLoGI,}l Í'AULINÀ.
,la Ir:rdan,t Prin utmarei botezu| adminístrat de sf, loan Botezdtorul gí de sf. Apostolí, ar fí cleasemeîea ' s i à n t ú ta ínà .
pq"1u4-prín baía nagteríí dín nou gi prin înoirea I)uIruluí Sfdnt,__pe care l-a vàrsat pestà noí dín belgug prin lisus Hrístos, Màntuitorul nòstru" (Tít 3, 4-61. Amíot t are dreptate cànd se'ntreabà: ,,S'ar putea gà_siun _comentar maí elocvent al poruncíí date Apostolilor de a boteza în numele Tafàluí qí al Fíului $i at
tíurre un cuvànt aatotrizat, L'am''auz7t. El e întru totr:l conform cu sfintele Evangheliî,' car't sunt màrturíe a institrrírii botezului dupd tnvîere, în pragul înàlfàríi la "cer (Mal;,28, 19; Mc. 16, 16). Abia prín moartea s;i :invierea Sa ne-a agonísít Hrístos putin{a renagteríí în baía botezului,? Asta, teorelic, Pra<>tic,sf, Apostol Pavel denunle ,eroatea în care: : aLL cdzut teologíí papístapi prínl atítudínea pe care o ría în F. Ap, L9, 4 urm,
rmení alui Dumnezeu,,, dupà mila tuí (Dumnezeu) ne-a 7 Mlltùlcescu: I)o(ma soteríolo{ícà 128 (cir'trirnítore la Do{matíèa Iui -IL T. Sinnr sír la a lui Dr. Vaslle Suciu). z lezi ìi Gheoightu: Corn, la Mat, 3 sí 10, 3 Cf, Amiot l, 283, 240
Sfàntrrluí Duh?"
3, Botezàm pruncíí, sau nu ? Intrebarea e veche qí ràspunsurilecarí í s'au dat, î.elarite, Pentru a solufionaaceastàproblemà în, chip afirmativ_gÌ totdeodatà paulín, uníi pleacà de la cele zise în Col. 2, Lt--12, $i conchíd; întru c6,ttàierea împrejtrr preinchípue botezul, gí întru càt ea se sàvàrgía a opta zí de la nagtere, urmeazà.cà gi pruncíi pot fí boteza\i; Alte orí se încearcà sà se deducà practíca bísericiínoastre de a boteza pruncTídin presupunereacà însugsf, Apostol Pavel trebue sà,fí procedatla fel. Cà.cîziceApostolul: r,,,.ambotezat (dintre voi; Corintenílor) pe Crlspussi pe Gaius,,.am boteznt 'tO), Orí, de vreme ce si casaluí Stefanaì" 1I Cor, i, spune ,,casa", presupunemcà trebue sà fí fost vorba de-o famílíe numeroasà.,dín cate cu anevoíe.vor fi putut lípsi copííí. Faptele Apostolílor ne relateazà,alte cazuri símilare, Lídia, neSufàtoreasade porfírà dín Fílípí, ,,s'zr botezat ea gf ccsa ei" 116, 15), Iar temnicerul dín aceeat cetate, dupà ce vàzusemínunea care se sàvàrgíse cu Pavel gí cu Síla, i,a întrebat ce trebue sà facà pentru ca sà se rnàntuíascà?(16, 30), ,,Iar ei au zis: Crede în Domnul Iísus Hrístos gi te veí màntuí (nu numai) tu (cí) 9i (toatà) casa ta, gí ei i-au gràit lui cuvàntul Domnuluí gí tuturor celor din casa-luí,,.si s'a botezat eI 9í toli aí luí indatà,,.:'(16, 31-33),
2 .t1
l6
==_..
Pentru noí, dupà lectura acestuí fraglment, bote_ za\ga pr^uncíiorde càtre sf. Apostol p;;*i . o tudíne, $í íatà de ce: Cu "àrti_ se :intereseazànumaí de mÍ cà. dacà (el) crede, se va r cu toatà casasa,t Sí aooi, cuvàntul Domnuluí,'í-a'si to!í aí lui. Dupà pàrerea noa.strà, -problema se poate soiu_ tig+" afirmativ qí pe caià -altà _ de-catcere aràtate oànà rarcri aceastaîasà teologícà si nu altfel. Iatà curn! . - sfr Apostol Pavel-nu-í putea excrude pe rrrunci de la botez càtà vrem" goare universalitatea ràsc "l ;;;;Jia"'ìà'"",r"=rtí#"ioameníi st'''t chemafi sà s vàntàríle pe cari i"-a o(
PA ANîROPoLOGIA
NÀ
-
Noí credem cà sf, Apostol Pavel ar subscríe:msnai aceastà ultímà modalitaie, cà nutnaí aceasta'poate fí solufía paulinà a problemeí în chestíune. $í íatà de ce'
I
'-l :I
I
maí pufín iacàrcat de pàcate gí Dumnezeu îl ia.în prímire aga pàcàto.: cur'' e.t" ro"ru'f-'-t*ti*iotínàciunea.E adevàrat cà se J"r; credínfà 'i'ir de la cel ce se apropie de botez, Dar aceastanu e meritul ceiui
toate privinfele pe cea a primuluí Adam ? Dar botezul nu are numai rolui de,a spàla pàeatul
nu-í lmbunarailetecondifía etice. *î _:i^l?tuTà:. pàcàtos gí.r.ectrnoagte cà. pàcàtos Si cà. _.1,1*"ne prtn urmate, aîe nevoie de màntuire,e ,Òredínfa ceiui , ,e totdeauna :împreunatà ou 'u. pàcatele plinite in trup. ,n'au de ce sè càí, fiindcÉ ,eí mcà pàcatepersonale. In ce
t Sa dldu*r, de aigi cà nagií pot ,subdítui ,pruncul in màrturisirea de credinl6 care se t^ce la botez? Noi'"r.d"_J-rr--,ui--lrr"ì,.--"'l:";; ,, acest caz, - 24?-
de .pàcat, Maí cu seamà dín prícína'caracteruluí 'sàu pre' aentia fafà de piacatt, el trebue împàrtàgitiqí:pnrncílor, 'r Sf...Iocn Hrlsoslom: Com. la Rom,'6,'5 eubliníazà'cu apàs aceadà in' suSire, c6ntl .zicet nBobzul ,nu are puterea numai de 'a qterfe;pócatele de dinainte, ci te ,aslpurd încd,ql fald de cele aliloare".
-
243
16'
tj)-r;L!
1iitn1: nEtilIUt,^
i
i t;:4&t,tllr {lir.l-r,;;.[Ji?i
a$
! t)l$
Ì'ffi
ANTROPOLOGIA PAULINA
fi,,,Onldonra f, Manòù
pàrtà9í, Iatà de cè s.ocotímcà cei ce reînzà.sà boteze copiii se-îrnpotrivesc voii luí Dumnezeu,care-î chiamà pe'to{i oamenííla màntuire, Eí cà decí practicile lor sunt abuzíve,sunt''nepauline, I
,!.
c ) BI SERI CA
244
orí care clin multiplele ei înfà{igerí. $i aga gi esteI De realitatea fuzíunií díntre Flristos gí credíncíos, A.postolul care petrecuse în preajma porfilor Damasctrlui hotàrîtoarea experíen{à a întàlníríí lui cu Domnul înviat gi preaînàllat întru màrírea scaunulní celuí ràncluít de-a dreapta Tatàluí, era atàt de convins gí atàt de preocupat, în càt face din ea articolul ftrndarnental al Evangheliei sale, ,,Taina cea ascunsàdin veci gí din neamuti" (rò 1r,uor{prov uò ,ùpoxexpvls.pévov rinò urír,/aiírvorv xal ò.nbróv .1evérrrv), acum vàdítà sfinfílor luí DumnezeLrt adícà credincíogílor, este rezumatà în Col, I, 26-27 la aceastà propozí!íe símplà t Hristos este ùt uoi (,\proYòEèv rlpiv).
.Alte nenumdrate iocuri paulíne vorbesc in acelag sens, crl o amploare gí o ínsistentà fàró pereche în celelalte scripturí neotestamentare, Pretutindení însà, dacàine aducem bíne amínte, Apostolul stà de vorbà cu r:blectivitatea gí nu cu insul, cu ,,voí" gi nu cu ,,tu", Sín$rilarul este rezerval de preferin!à Persoanelor dumnezeeglT9í - arareorí - luí gi apostolieí sale, Pluralul este numàrul agreat al presantelor apeluri parrline, Constatarea aceastanu este lípsítà de însemnàtate teoloficà, Dín potrívà. Ea este o màrturíe stràlucítà. a .neînduplecateí ràvne paulíne -' ràvnà întru totul conformà cu voía lrri Dumnezeu gi cu slujirea ràscumpàràtoare a luí Iísus l{ristos -,- de a-i aduce pe to!í oameníí la cunogtín{a adevàrului, de a-i vedea pe to!í una în Hristos ("L Gal, 3, 28), aga dar màdulare în par{:e ale uneía qi. aceleíag omeníri în Hrístos, In conceptia gí stràdanía paulínà prívítoare la împreunarea noastrà cu Hrístos, punctul de veder e îndívidual e dísparent gí oarecum gters, lípsít de relieÍ.. 245
DT, GRIGORIET. MARCU
ANTROPOLOGIAPAULINA
Cat de desàvàrgità este 'împreunarea noastrà cu Hrístos, participarea noastrà.ia viafa trupuluí Sóu miscarí tic - Biserica - se vede ,ilín reprezentilrile'pe atàta càt ní ie imbie Apostolul 'pentru,înfelegerea omenegte-i posibíl - a acestei'tainiee reallti\i,
sorbità de viata trunchíuluí, s',a.amestecat cu aceasta,
negte ramufíle,' Comparafia cu altoirea este ceva maí mult de càt o simplà. compara!íe: e o tealítnte, Existà realitàtí de ordín-óuhovnicesc, Ele sunt"totdeauna mai 'traínice de
O astfel de realítate avem ,aicí.
r C{. Rom, Ll, 16: ,de este tldà"íoo sfentà, (slinte) sunt ;i ramurile"' 2 Comp,'# Col, 1, 18;Et. 1'.22-23.
I Cî, Amiot II, L
_246_
_
247
i].iii
iu,;i';il,i ni*'*o ?::iì ,.i.i:.rÌl;t::t, r
, ,
' 'l)íf.erenfa
làmàne însà.totdeauna aceea$. Cum vom vedea,
t C a p l í n t r u p , in Bíse r ícà fie ca r e r n à clu la r a r e funcfi unea sa, I vi atà gi nu u n i l a f e r a l í t a t e , E u n ita te in va r ie [a te , liie ca r e co ntri bue, cu darul ce i s a dat , I a l n t à r i r e a B i s e ricíi, Pà n à g í h a r ism e le - in co n cepfi a paul ínà sunt f 5rà l e ( í t u r à c u B í s e r ica , .Ha r ism e le n u su n i..sco p ln si ne, E l e se ol'u eri i nsului sín(uratic cu scopul de a serví la zidirea Bisericii, Ele i9í le{ítímeazà ori(í n e a s u p - r a f i r e a s c àn u m a i d a cà se r ie sc p a ce a g i b u na r'ànduíal à i n: B íseri cà, Cap, 1 4 a l : e b í S t c i l e i I Co r , d e sb a te p e la r g l a ce a stà probl emà (A mànunte Ia Djult a n o u t c l : O . c . 3 9 ) . ASa zig ií ,,p n e vr n a ticí" n u formeazà i n B i seri cà o pàt úrl s u p r a p u s à , o a iísto cr à fie e cle sfa stícà . lìíe ca r e cregti n cste -- cl upi i curu rez ultà d i n G a l , 6 , 1 - u n o r n clu h o vn íce sc ( n ve u lwr r xò 5 éi v$pul ruog),u11,rprìcvrnatic", un pnevmatofor (Yezí Schumaclrcr: Kra|t cler Urkírche 43),
248
Ei:i tii.
; : I,
úínlre aeeste dr,u/a ttoúurí tJ,: íla.:,trarea solidarifS!íí credincíogílor cu l{ríslos, realizal1uinBiserícà-,este de ordín pur formal, $í într'un caz gí în celiialt, împreunarea lor cu l{ristos este deplinà, este desàvàrgità,in pr'ímul caz este accentrratàcalitateade înaíntestàtàtor a lui Hristos în Bísericà, de conducà.tor al ei, fàrà ca prín aceastasà fíe anulatà partícíparea Sa la vizrfa Bíserícíi alàturea de credíncíogi, pe care o exprirnà mai cu dínaclínsul cazul al cloilea, Prín urmaret ímagínea cu capul {Hrístos) opus rnàdularelor (credincíogíí) nu trebue înleleasà ca gí cum rnàdularele ar putea forma un trunchiu Iàrà cap,ti Apostolui ne spuner cu atàtea prilejurí, cà pànà qí màdularele socotíte în de obgte ca vredníce cle mai pu{ínà cinste îgi au ínsemnàtatea lor în trup, sunt necesarepentru buna funcfionare a acestuía (cf, I Cor, 12, 22 urm,). Capul, cu atàt maí vàrtos, In ordínea fíreascà, a lucrurilor, trnpul decapitat înceteazé, sà rnai fíe un orpianism víu, în care pulseazà víafa, Consecín{ele practice ale acestei doctríne pauline sunt prea stràvezii ca sà maí aibà nevoie cle comentariile noastre. Existenta concretà, ínstítu{íonalàa Bísericii începe' dupà sf, Apostol Pavel - ca 9í dupà ceilalli interprefí aí revela{íeí neotestamentare în zíua Cíncízecimíi, In intenfía dumnezeeascà" dupà màrturía làmurità a capítoluluí I dín epístola càtre Efesení ea existà dín eternilale, ea face parte integrantà dín hotà.rîrea taínicà a IuL Dumnezeu de-a màntuí lumea, Ia plínirea vremii, prín Hrístos. Maí rnult ! Ea reprezírrtà expresía împlinítà a acesteí tainíce holàrîrí dumnezeegtrt omenitea în Hris{os, Vía{a prezentà" a Bíserícíí se prelunSegte díncolo de tàràmul veacului 1C ornp .
pc ntru
i ntreg Mei nertz .' C our,
B i serícà),
249
E î,70-72
(ex c urs ul
des pre
't
Dr. GRIGORÍET, MARCU
' Biserica esfe iatura ímanentà a impàràfieí lui Dumnezeu, .este calea care conduce la impàràfia luí Dumnezeu, óacà. aczasta este consíderatà ca o realitate eshatolo{icà.. ca atare,'Bíserica depà9egteho[arele'aceetei.lumi. vezí admirabilul studiu de sintezà al Arhímanilrítului cosoion; Die ,Lehre ,des Neuen Tcstameofs vor der Kírche, in r Iaternalionale kirchliche -*TrtschtitL XXX, 1940 p,2, 3 si 7,
-
250
ANTROPOLOGIAPAULINA
Hristos (Ef. 1, 13) 9í în Duhul Sfant lEî. 4,30); sugtem tàíalî împreinr in Hristos (CoL.2,l1J 9i in Duhul Sfant (Rom.2,.29); suntem temple,ale lui Dumnezeu(I Cor. 3, 76),,dar gi ale Duhului Sfant (I Cor. 6, t9),' Vieluhrea aceastasímultanàîn Hrístos gí în Duhul Sfànt este explícabilà maí ales din príeínà cà Hrisios 9í Duhui Sfànt una sunt. II Cor. 3, 17 este categoric; ,,Dornnul este Duhul", Prin urmare, impreunàndu-ne în botez cu Hristos, arn primit Duhul Lui gí am íntrat prin botez - în comunitatea de viafà haricé. a Biserícíí, în imperiul càreia puterile duhovnicegtícuràtesc, sfinlesc Ai intàresc pe tofí 9i toate în ,Hristos. Paralela díntre Hristos 9i Duhul Sfent, amestecatea înràuriríi lor asupra oamenilor, stabílítà rnaí sus, merge numai pànà la un loc. Exístà funcfíuní soteriologice pe cari scripturíle pauline i le atìibue numai luí Hristos, Sf, Apostol Pavei n'ar fí scrís nicí odatà cà Dumnezeu ne-a íubit 9i ne-a ales in Duhul Sfànt, cà ne-ar Ii trímís Duhul Sfant ca sà ne màntuiascà prín patimile, moartea 'qi învíerea Lu1 sau cà Duhul Sfant 'este ,,a1doilea Adam" qí capul Biseúcii.' Intruparea qí màntuíre1 i se potrívesc numai lui Hristos,De aceea Hristos este uíala (Fil. 1, 2L; cî, qi Gai, 2, 20J ,sírru Duhut Sfànt. Aceastà via!ó', care-í Hrístos, luereazé, în noí prín Duhul Sfànt, Duhul Sfànt'este distribuitoral .ei, iar Hristos - intemeietoril ei, A li in Hristos pí a te impàrtaí de asísten\a:pozitivà a Duhului Sfànt, insemneazàa fí qi :a ràmànea màdular al trupuiui Màntuitorului, adicà píatrà poi':,ività in zidrrea netrecàtoare a Bíserici, Botezul te íntroduce în comunitatea de vía{à nouà in Hr.istos, adícà in Bísericà,. Desvoltarea :ullerioarà. I Vezí-paralel4 aceasta,laBarlmann: Paulus 7ó: Deissnann:?aulus 110. Cf, 9i lucrarea rroastià. 'Studli Bibliae 35, 2 Cf, Bsrtmann: O, c,77 i Stuilil Btbltce 35-36,
251
lj!
isi
::l:
. ,',i ..., .iÉ:I:;TÈ.,ts21í-t?l;t:. r. ?t-!-,'.-î:i!, i :.]:1 .l :.:l l ],f"].i |r a ':fi t..::':f:l ìJi;:i.ii'.j.::i;:-i:Ìj',ij''']':.r'L'..:'j:'l.:'.::Î:':'.-::.-,.1-
rní.vàrare în'I)uh, pe care o conleîe \,iata cíe comu.. nhune cu Hrístosr sunt plíne de fàgaclrrinfí, Depínrl.r:de conrportarea sa ulteríoaró dacà. zarea vietií Iuí, abia înseninatà, se va umplea de tot mai multà stràlucire sau îgi va, stràn$e razele, Fermanenllzarea viefií în H:ristos e -- rJe acuîn în colo, aclicà de la botez - în màinile sale, O poate pàstra gí o poate pierde, O poate pàstra -s'ar nu în înfeles static, ca gi cum în botez í fi conferít rnàntuírea deplínà, ci desvoltànd-o prín trudà necurmatà, prin neîncetat efort personal. Botezul conferà doar starea de ,,prunc" în Hristos, E datoría celui
, l In c a d r a r e a c u o r i ce p r è [, in a b e a sti e xp ìin e r è , a însugi ri l or IJíseri ci i , nu nri s ' a p à r u t . n e e e s - a r àL, o cu l Io r e ste in l.r ' o .r n o n o [r a { ie príúi l oare l a E cIosioloÉia paulínd (curureste de píldà ahrtea lui w, Koester,' Die Ideè der Kírchc b eirn A po s t e l P a u l u s , i M ú n stcr í, W. 1 9 2 8 , S. a ,) . T o tu g í, intru càt aceste ínsrrgirl s u't c o p i o s a l i r m a t e < Ie sI. Ap o sto l Pa ve l, în se r n n àm ai cí 'càteva cl al .c, UníIatea;.:Ilristos e unul, 1ìiin úrmare nu poate avea de càt uri tiup, Intr'rrn l)uh ar. f o s t p c c e t l u i f í g i cu u r r b o tè z n e - a m b o te za t, Avc m o cri dí'{ó qi urrtrí nr o nà d e j d e ( c f , E f , 4 , 3 - 5 ; Ga l. 3 , 2 8 ; I Co r , IZ , 12,27), Gàt de mutt [ í nc a s L A p o s t o l P a v e l I a u n ita te a Bíse r icíi, n e a r a tà ( r ij a cu care s'a i nl cres at dc d e s b i n i r i l e c l í n , Co r in t q i in fe le p ciu n e a cu _ ca r e le -a currnaf (cf, i C or, 1, 10 unh , ) , p r e c u m g i . . i r id é n r n u r ile :in síste n te p e cà r i lc clà i rr acest sens ci l i t orilor, ep í s t o l e l o r s a l e ( v e zi b , o . Ei1 ,, t,' 2 7 9 , a ,) , Un a d i nh.e cel e maí vi (rrr oas e m f r t u r i i d c s p r e u n ita te a Bíse r ícíí o co r r stítu c tr lp à rtÌl gi rca nr[dul nrcl or e i c u s c u m p u l l r u p g i S àn Se a l M d .n tu íto r u lu í i t,,.,.o p à ine, un trup suntern c ei nrulf i , c à c i t o [ i n e i mp à r tà 9 im , d ín tr ' o p à in e ,,, ca r e - i trupul l ui l {ri stor:" I Cor, 1 0 , 1 7 c o m b í n a t cu 1 6 ) , - Sfín fe n ta , Ye zi EL 5 , ZS -27 i I C or, 3, t't ; f lirrr. 3, 15 (in Bisericà sàlàglueqte plenítudinea adevàrului), EcumenÌcilateu,
Pànà la încorporarea noastrà în Bíserícà, a lucrat Domnul, De-aící înaínte e ràndul nostru sà. lucràm, Nu síngur!, ci în colaborare cu Domnul, ajutora{í în toatà bunàvremea cle Duhut Sfant, Epísfoleie paulíne -acestui - mai toate sunt tot atàtea màriuríí ale adevàr, $í ístorísírea ostenelelor paulíne dín cartea Faptelor ApostolíIor, tot a$a, Cu excepfia epistoleí
I'of í oam e n í í s u n l c h e m a fi la b ín e cu và n tà r íle vie [íí ce le i noui i n fl ri stos, tol i pot f i m ld r l l a r e a l e B í s e r icíi, M à r tu r íe - i ln tr e a { a F va n g h el i e paul ínà, al càrcí c arac t er n n í v e r s a l í s t l - a m su b lin ía t cle a tà te a o r i, Ap o stol ícítatea, E L Z, 20. - Arrràn u n t c l a M e i n e r l z : Co m . Ef. 7 1 - 7 2 I Br a ssa c IV, ó02-604 s, a,
252
2s3
i:.:!
_
b'. cRlcORET M4!i,J
_
din bíserícile locale pe cari Le-a întemeiat Apostolul neamurilor?
E prea adevàrat gí e paulin cà botezul ne conferà calítatea de fii ai luí Dumnezeu (uicirleoú;cf, Rom.
t A .màdular al fsraèIulul bi i9 vedea gi Gal,6, L6r creptínul este Dumnezeu ('Iopcuì1). roú $eoú, púu .contrast gu 'Iopcìl r,mù, otpxa 6s1 I Cor.: 10, 18), Iudaisrnul - cum bine observà Amíot lI, Z3D- nu mai arè drept ,la acest titlu.
-2 5 4 L
AutnopoLoc botezaf| suntem mogtenitori ai vielii de veci numaí dupà nàdeide (xllpovóporxac'è)$ctòa (at1; atavíov). Màntuirea nu se oferà toatà deodatà. Grafuit e numai inceputul màntuírii, Restul se arieútó. gí.se cuceregte, cum spuneam, prín efort personal, în Biserícà, Botezul conferà numaí inceputul .màntuírií, un acont al mà:rtuiríí, arvuna ei, Despre acest adevir, Apostolul ne ínformeazà, Ei ne încredín\eazó" de repetate oxi, ldró. echivoc, Precum rrmeazà.2 ,,Auzind {voí, EfesenílorJ cuvàntul adevàruJui, Evanghelia màntuirií voastre, gi crezàndîntru'ea, afí iost pecetluifi (èoqpa1íofie) cu Duhul Sfànt al fàgaduínfii, care este aruuns @ppapwv) mogten irí i n o a s t r e " ( E f , t , t 3 - 1 4 ; c o m p . q í I I C o r , 7 , 2 2 1 5 , 5 ) . . Valoarea acestei ,,afiitrîae", care reptezintà, contribufia initialà, grafuítà a luí DumîezerTla urnirea noastrà pe calea cea bine plàcutà Lui, nu trebue depreciatà., $i invers: sà, ne ferim a exagera valoarea datoriilor pe carile are de îndeplínit cregtinul ca sà dobàndeascà restul mà,ntuirii. Contribufia lui Dr'"nnezer: - degi-i numaí ,,arvr[là" - covàrgegte pattea omului, Dar cam,càt reprezintà ea oate? In operafianle llnaneiarer arvrrna sau acontul reptezinté. o parte dín pre{ul de crtrr'pàrare al unui obíect oarecare, care trebue compleúatà pinà la suma convenità ca sà-fi po!í rídica ,ctmpilritura.t Sf, Apostol Pavel întrebatnleazà. acest ,termen ín ,sens metaforic, ',ideea ca sà. expríme cà Durnnezeu ne of.erà.în botez numai o parte,din intregul. rràntul.r.:n. Dacà.o€,d,rrÌlua dupà ?remea aoasfrà, cànd se plàtese de obíceiu aconturi :nult sub jumàtate drn'preful obíectului #LrÉ1rtl, am Îí ndreptàlîti sà preamàrim partea de coutríbulie a omuluí ín,ilofuendirea màntuirií integrale, $í am fregí la :sígur. r Cf' Melnerlz.' Com, Ia E,f, 1, 14,
- 255-
.
r,,Li,., ri:i
ri ì rii i r: : . i ? " ' , : t - , i l : ì l , a t
i*
!i,::,,ìf:r
.iil.i.it:i,:ii:,;
jit,:'
',
'.:'t
GI P.\T]LI )i À -\ìiTRCIPOLLTA
", i.
a triít Sl. Ap:s,sitr1t'Pavel,
însà írr aLle,vremrrí, cu
In general, dacà, am nimerít esentialul vrerii pauline, credincíosul trebue sà" iinà cont, ca sà nu 6ireqascà,cle urmàtoarele consid.erentegi pove{e: Sà nLr în{eleatriàSregít siobozenia (cf, II Cor, 3, 17) cle caLe-l face pàrtaq ímpreunarea cu Flrístos gi asistenfa Duhului Sfànt, Eliberat din robÍa pàcatuluí, el a fost robit automat dreptàlií (cf. Rom, 6,. 18 ! èlsudeporiÌévrr aè cinò,rle ,Í:p"apuiaE èòouló,)rireri òcxaroorJylì),nu
Faptele:pe cari este îndatorat sà Ie sàvàrgascà oi'egtinul,trebue só fíe în conformitate cu credinfa în bare stà acesta, Dacà întrunesc.aceastàconclí{íune,ele sunt- ele nu pot fí de càt - fapte bune (ci, Ef, 2, 70), ,,Tot ce nu-í din credínfà, este pàcat" (Rom, 14, 23), Fapte slrnt gí acestea,gí anume, paulin vor,bíncl,,,Î.apte moarte'l (ép1avexprl,Evrei 9, 74),3 Ele nu ugureazà suíqul n.ostrupe drumul de razi al màntuíríi inteSrale ci dín potrivà, î1 îngreuiazà. Càcí zrce Apostolul,gi
. tt Yézî Mlileis: Chr9"1op citat la Meinertz: il:, 2, 2g.!uf,,r, ',, ,257) ^tie Conr. la 'El. 7 t'14 .,: ' " ' I 2 Ciírrt|.aI? .ouir nt |: à: : Cor u, laEf ' 1; . t a, ' ] 3 Sau, tot paulin volbind, lapte alc lrupulul (rlpci[etE ro0 odrl-tarog, Ronr, B, 13 ), 256 .i'
în
mod
sílníc, cí de bunà voie,t Prin urmare, în lumína acesteí dreptàfi trebue sà-gí controleze toate acfiynile. Maí precis ! ,,Tot ceea ce afí face bu cuvàntul sau cu lucrul (xai n&v6 v Èùvrcorlreèv ).ó1tp ^l èv ép1toJ, toate sà, Ie îace\i în numele Domnului lisus, mulfumínd prin El ltri Dumnezeu 9i Tatàluí" (Col, 3, I7). Sau, Ceva rnai la vale: ,,$í tot ce afí face, din suilet só facefi, ca pentru Domnul, íar nu ca pentru oamení, gtiind cà de la Domnul veli lua ràsplata mogtenirii; càci Domnului Flrístos slují{i" (Col, 3, 23-24),'z In chípul acesta, cregtinul nu va da níci odatà prilej de smíntealà níci Bisericii Iuí Dumnezeu gi níci necredíneíogilor (cf. I Cor', 10, 32), ci va serví de píldà tuturor cu cuvàntul, cu purtarea, cu dra$ostea, cu duhul, cu credin(a, ctr curà{ia (cf, I Tim. 4, t2), Inventaríerea amànunfità a îndatorírilor cregtínuluí categorisirea 1or, apartíne Etíceí paulíne. Noí'ne 9í màrgíním aici Ia urmàrirea líníilor marí ale desvoltàrií vîe\ii în Hrístos, $i aceasta e o contínuà luptà, care se duce pe maí multe fronturí, Vom încerca sà le identífícàm 1 ,,Robia" :rceastaasí{urà adevàratalibcrtate. Càci zice Apostolul: ,,Cel ce este chemat rob in Dcmnul, este liberat al Domnulrrií asemeneasi cel ce esfe chemat iíber, esle rob al lui Hrístos, Suntefí curnpàralícu pref mare; klcci) rrrr vd faccli robí oainanilor" (l Cor. 7, ZZ-23), 2 Vezí gi I Cor, 10, 3l r ,,Decíori de nrirncafí,ori de bc(í, ori altceva dc Iaceli, [r:atesprc rrririrea hrí Dunrnezeusà ]e faceti',,
257
17
ÀqfnoÉoroctA PAúLrNA A ) IN F R ÀN G E R E A ÎMP O T R IVIR ILOR
D"+tJryp1eun3! cu Hristos gí aiutorat ,dín plin de puterea Duhuluí Sfant caîe s'a sàlàgluit sàlàsluítîntru întm el, à1. crenr.._
gfinul :paulín, fàptura cea nouà, omul duhovnicesc trebue sà..se ,nevojascà din gîeu ca sà se poarte în chíp chíp wrednic,de wrednic,de Evangheli" Evanghelí" Flaotuitorului, rblabiciuní Flaot,ritorului,
làuntrice, urmele,pusliitoareale pàcatului ie_ "urà-i= pe de..ó.pyte, ispiteài" p" i" "às1"'fiioîa p{te,. reprezintà, "i"re "fta
Omul cel nou viefuiegte în trup, ca gí omul cel vechíu, Am aràtat doar cà în boiez,nu se .desfiin-
tot atàtea Sariere, tot atàtea impo_
lliyi:i "rur,t_,r"pun. deacurmezigul"r"+teriil-rul"'îr, loi polt; f;;';;""#à"e"_ *îtl1._idàturarla ""-." iànd lupta cu ele.
se impàrtàgi în botez,t Botezul a isbàvit trupul d.e xal- rob *c,qí a rmor{ii 1a v6pe v1e àp,apcíag leSea pàcatului vdrou) gí a pus .în màdularele lui altà lege: aeeea a &u846(ofl6 ÈvXpro{r; hului vietíi în Hrístos (ó vópoE roúnveúp^aro6
Rom, B, 2). O forfà ímperíalistà care îndepàrteazó,.&e màntuire, :a Jost inlocuità cu alta care'te intefreazé, in :mà,ntuire. Chinuitoarea despicàturà .prícínuità în fiínfa omuluí de 'pàcat, a lost astupatà de harul dumnezeesc. De ,acum în colo, ,se poate víefui :în trup gi fàrà a {í rob pàcatului, su 'toate cà trupul ràmàne expus pàcatului gí în viitor. Sotezul :ru'l face ;ínvulnerabíl fafà ,de pàcat, -ci.i conferà doar ,putinfa de-a rezista cu succes 'tentafiílor Iui. Omul cel'nou iru se maí aflà póràsit si síngur în ,{a{a poftelor netrébníee carí contínuà sà tieze în trup gi maí departe-'bineb-
* È
EI ú
i
4
j
+ + E ceea .ce rezrtltà din atàtea locurí ale ,scríphrrilor pauline. Iaté. càleva, r Adausulracesta, la Rom, 8, I nu figateazà în Textub Recéptus, deoarcce e conlirmat de pufine manuscríse. Yezi Neslle: la hic,
-2 5 0 J
-
.2Ég
' ,7f
ÀN R.OPOLOGIA PÀULTNA.
Dar ce însemneazà. ,,amurí pà,catuiui"(Rorn,6,2, t}l? ,,4 nu, mai asculta cu nímic de pàcat a-í tàia vínele gí întreafa putere" - Tisq sf . Iosn Hrisostorn,l $i contirruà: ,,Aceastaa fàcut.o odatà boteztl ce l-am
Sfàntul Pàrínte pomenit clistinge la acest loc - gi pe bunà dreptate - ,,douà mortíficàri1'. Cea díntài se face de Hrístos în botez, iar cealaltà o lucràm noí, prin sàrguín{àpersonalà, ,,4înSropa pàcatele cle dínainte de botez este rezultatul darului Sàu, iar .a ràmànea dupà botez morfí cu pàcatul, asta-í lreaba noastrà gi a sàrguín{eí ce-o depunem, degí chiar 9í aíci noí î1 vedem pe Dumnezeu aiutàrndu-ne foarte mult. Botezul nu are puterea numai de a qterge pàcatele de dínainte, cí te asígurà încà gi fa!à de cele viitoare".z Cu o condítrie: ,,Cànd. tu auzi de viafa nouà, gàndegte-te cà. trebue a càuta ca sà-!i schímbi cu totul purtarea, gí o mare prefacere sà introducí în víala ta,,, sà te în{relogezí mai mult in fapte de càt în vorbe".3 Efortul personal pentru pàstrarea curàlenieí do: bàndíte în botez, este absolut índíspensabil pentru le,
Dumnezeu" (I Cor, 6, 20). Oríce pàcat sàvàrgítîn trup 1 Corn. Ia lìonr, 6, 2 260 -
'Com, la Rotn, 6, 5
26r
3 Idem: L c,
ANTROPOLOGIAPAULINA
2, 72, 14-15). Numérul celor carí cautà de treburíle ior pi nu de cele ale lui Hristos (cf. FíI, 2, Zt) este îngríjoràtor de,spornic,
vàzut, 'la alt loc, inlelesul peioratív în care este luatà .
fm
lumea (óxóopos) î" .iript*it-" ;;ii;";'G àm.Importantesteca.médíul "a I nefiiad complectamenteîn_ :ieà, íntegrat in împàràfia luí r încuraiazà -càiugidetpufín o wiafà conformÉ ,i"o"a "u rt prin ,bolez, Apelurile.pre_ sunà prea adese-oríin sciípi"à + cu cufremur la rnàn_
ra,e.. p,íhll,f tt,lXi rf"tf.,i:;tr 1y!irt, ca-eàjíriîn,mijtocul quí neamsramb
ìi.ùit, ?:::::y$!!t íntre carestràtucífi oiqt. i*iill;;i"L*i,i*11,"iÈii: "u
1 Ci _I Crr. iO, 16_17, suntem indatorafi {a}à de trup nu o prefacefi r *r,'"P?À"n;.ifl;;î:" 'eà 262
pitifi peste puteríle 'voastre, cí,odatà cu,íspita va aduce gi, scàparea din .ea,g ca s1o putefi ràbda'i [I Cor. 10, ,13), El au-i_sinÉiur_aici_odaia. 'Starea de príveghere continuà este cu atàt mai necesatà, cu càt frupul ,gí lumea au un aliat puternic 263 _
:=:-::=::_:::==::,==$TROpOT.OGI^
À' 'AUI.rN
gdcíuneapentru toli sfinlíi" (Ef. 6, 10-18), E cea maí amplà $í maí complectà. prezentaÍe paulínà a fàpturíi omuluí rlou,r care se aflà în permanentà ofensívàduhovníceascà, b) PRACTTCAREA VTRTUTTLO R
Sàvàrgirea de fapte bune {ace parte inteSrantà,dín clesvoltarea vielii în Hristos, Elé merg mànà'n mànà cu lupta în potríva relelor carí urmàiesc vàtàmarea curàfeníeí acesteiviefí gi îndepàrtarea noastrà de Hristos. Vírtutea (r1 àpeuí)reptezinti biletul de identítate al omului nou, Acesta îgi leSitimeazà,înoirea de care s'a învrednicit a se împàrtàEi 'a prin vírtute. Vírtutea e màrturia prezenlel aótín. Duhuluí Sfànt în om - gí roada ei (cf. GaI. 5, 22i Ef. 5, 9). Ea cumuleaz,ó.dupó îngíqi spusele Apostoluluí toate càte sunt acleudrate, càte sunt onsfíte, càte sunt drepte, càte sunt curate, càte sunt íubite,càte sunt cunume bun @f' Fíl,4, B),
I cf,
I O prez entarc s uc c i ntà - dar nu rnaí pufi n c ornpl ec tà - a ,,os tagul uí' , cregtí. oferà qi I Tes .5,5-dr ,,V oi toti s untefi Iíi ai l umíni i gi Ii i ai z i l eí; nu suntem ai n opfi i , l i c i aÍ i ntuneri c ul ui , pec i , dar, s à rru dornti rn, c a gí c ei lal[í, ci sd priueglrcm gi Sh [irn lreit. Citci cei ce dornr, noaptea dornr; 5i cei ce se írrrbati noaptca se írnbatà, Iar noi, Iiind ai zilei, sà lim lrcjÍ, inbricíi ndu-nc ctr pl atoga c redi nl el 9i a dragos l c l gi c u c oi îul nddej d.i tdc màntui re' 1,
zo )
-
Dr. GRIGORIET, MARCU
ANTROPOLOGIAPAULINA
Iubirea,une$te cele de,ios eu cele de sus, coboarà cerul pe pàment gí pàmàntul îl'sue la cer,_ Acfíunea eí se ez:ercite vertical, in sens descendent fDugnezeu nemà.otuegte din íubíre)' gi ascenóent {noírne arpropierrde rDumne2eu din - 9í cu .. "iubite) deopo{rívà.
iubirea.
De aceea ea e cea maí de seamà virfiúe.
bea, càci fàcànd aceasta gràmàdí-vei càrbuni de foc pe capul luí, Nu 'te làsa':biruit de ràu, ci :biruegte cu binele ràul" (Rom. 12, .t8_-21). ,,Urmàrítí dragostea" (I Cor. 74, t), càci dragostea,este plinírea. le1ií. 'Qc\i1pw1tz
L Prst ll' 559 a'reconstifuit urmàtoarele líste de vírtufi cregtineale scripturilor pauline: a) CincÍsprezece virtufi iasofitoare ale dragosteí (I Cor, 13,4:71, b) Cina virtafi tipice aie cregtinului; íroJúvirea, :indelun(è tÉbdarea, sruerenia,blàndefea9i bunà.taúea(Col. 3, l}iEl. A, 21. c) Noud roade ale Duhului; dragostea, bucuria, p,^,* ioa"iuoga ,aldarea, bunàtatea,facerea de biae, cred.infa, blàodefea ii "o__ pilarca lGal, S,Z2), ,In potríva acestora nu estelege" {Gal, 5, A), d) Treí roade ale lu6iníi1 bunàtatea, dreptatea:9í ailevàrul (Ef; 5, 91. e) Vittulí cari Se pretiad de la preot (I Tím.,3, ,2_6), f) n , t, a n , t diac ouf lTí m , 3, .g - 1 3 ) , special ssgenen:lafs lui Timotei: dreptatea, evlavia, credinpa, d " iabirea, ràbdarea, bténdefea gi pacea 0 Tío. 6, 11; lI îm.
2,221..
2 vezí ,gi elocventa tabela (f) .sinoptícà alcàtuità di,Hcibert Geirf und Leben l30, precum gí ,eoncluziile de:lta pag, ,132.
-
266 ':-
prertbzr :
oREQTTNA 3. DEsÀVÀnqrnrn Viala qea rrouà'in;care 'Í)etrece cre$tínul pdulrn e o continuà colaborare :între lharul dvrrnezeescAí iíbatatea íriilívidualà. Tocmai ilín aceastà pricínà desvol' lar,ea ei - óe lcare 'tocmaí am vorblt - nu contenegte *ííci odatà, nu cutroagte ré,gazul stàríIor de nelrtcrare'stricàcioasà, ';Paszele" ,îi sunt ,atàt de pufín símpatice sf, Apostol !avé| in cet:riu Ie 'recomaùdà 1 ,Ir II Cor; .73,.1 I .Dumnezeal lr.ostru este numit deadreptul ó &esl f-.llÉ Aljr/nftl, iai dragostea lui ÍIrístos depÉqe+úe,ori ce cunoginfà (cf. El 3, 19), futr'ateta i este de.,covàrsitòare.
- 267-
crestiníi càlífi:îo càlíti: în focul focul luptel luotel pentru oentru urmarea urmarea luí 1ú
!e-o, el s'a!
adlesa_rÍù!iaíplqàrbsulni: è."r;"""."à e?';;;lj?; despre harul dumnezeesc, ngc{, tiltrps al docfrínei "à if.. Apostol.Pavel_este.înegaii;;a;;t ;p;;;ili-;".:
tuluí uman.întru dob€ndireà íntegîalà a nientuirii per* ii'à son-ale'r . Elo.rt fàrà límílà, _sau-_ mai precis '!aulínà,
cltà límità de càt moartea.In conceplia
I :
au vederéal apropieríid" fi;;";;;';i';i.ì*;""
i'
a se consider:aiíxé, Apropíerea de Dumnezel "tatic.. a unora $i a celorlalli este o"é"a9i. -aé"""ili; C.i dintài sult 9i
d;; i"
i i I r
Intre creg{íniipe cari îi aú in vedere scriplrrrile tl-;--, I ..,,r;.;;=;"ìl"il;s'*.ri"ìi"ill;;:ii"j-ii."'.,iar1i'j'.i'-ì -^..--;^.! r,-,',-:-i-'-,-,
_-
.,
',lad.aoa
Cutelioríile aceslea nu sunt alcàfui{e din punct
.
viala
cea-noui, viata' de_,str{da'Iíiîmpinse penà h. suprema iertlà, víalA ttuita la ieàpératurè urcità, in necurmatà tensiune,voluntaîà, ln efor.t ener:fic Aí fàrà preSet de a_-lurma pe_Hristos pàni la capà1, reprezíntà-atítudinea nornralà a cresiínuluí, felirl íe-a'fi - cum se zíce - al omuluí nou, tocmai peotru cà ea €ste accesibílà tuturor, Cum vom vedei chiar acum,
;ì,"t:H:,
a.,,,"r, l, *"e"e da* s. p{rt 7,
-
:268 ^-
laìàillii ij
"i "i"ìiirí;.ú;i; creglinà, Ca s'o dobàndeascà, maturitatea -""it-rebuesàfacà elorturi - pi e{orturíle acestea ce! totdeaula tímp, chiaî $í în _caàd_cànd cel _convertitla Hristoseo personalitate de _valoarea9i de_ proporliíle excepiionale ale lui Saul din Tars, Ce alt rost putea sa.aíbà retrallerea sa ln Arabía, dupÉ conveÌtire (ct, Gal, 1, 17), de càt acela de a se întàri în Domnul? Toata viata rnàrturíse5fein la{a procuÍatoruluiroman-lelix - ca sd qìbd Dutureacuoel ':i-.!:-:ry"-l^:-tum.insupi 91:j:,j:llÍl1T.i._{j".L;-:":: :'q"l (congtiìnfd) ldró vìnd înaintes luí "A!a!!:!,::, Dumiezeu gí a óamenilor (el. F. Ap. 2a, 16l. Cum a pro&dat cu sine insuq, a,îa se va pqrta $i cu converti{ii sli: îndemaàndu-ícu indelunfó ràbdare 9i ajutoràndu-i fàrà preget sà.se salle din starea de (vln'o!)la cea de .bàrbat desàv6.rpit1'laqp "prunci" re).eros), împArtà.9indu-ifiecaruia adevàruríle EvanÉheliéi
I to'6!og diq El, 4, 13, Are hlelee tiEur.t, Íirà co^srd€rlrèrr -^vìP yàrdl.l,11 Dunlrul aúilor vieli. $1., CrÀ von vedéa, CohI,, rÈnku.tari_ Iicrré t Cor. 16, 13 u"de dvaPqea$È*. ..4a5 *"s. Ct. O"7*", or.'tlv{p, h' KT'ÚB I' 36{'
,.Exialrsnd v{rr< * rqoa,..i1ìry1r.ir. prcúp*.cord,:t6ì, ; 9_a!1, 3t.:Ddi ";;;" vcruticion lllirlHriito! ' : diil|ùld. i|c Hr is t o9' c c |elalt elò è ù r i v d r u D r t D I a c e a r h e n à m e ú t a 1 l e t i c . P r I r d é f t v . | i e , t ca1,a l!fdd e&e I€a lhiì t ! i: i4[ r óÈhs dr dr ' pt ua". , I ai. opi t . 'f b , q l c Y o i n i à n l Ù i i r | c i 3 ! u c d t t 1 g i o $ c à , Gar' {' 1l -::ri nu 1a ffÉurat
J;i
-ilì;"ì'*}.,,i,r "
N liforearl dc loc. cr, BÙB d sctù,oLri 269
a"p,i,a*. o.ri.u"ari r.ini"r, o lù ioc;
Borúet: o, c, t6.
p,. cRtcolir f, À,tc,itcij pàt convertifí la $i continuàr ,,(Drept .Cregtinism, 't aeeea)cu lapte v'am re"ii, iJ nu cu bucate, càci consumafiJ",r,,Orí cine se hrà_ te príncipial ,epístola càtre nepriceput,în cuvàntul în_
)fllnC, Iar hrana tare (il wepeù, ífí (rov re).efov),carí au' ,sím_ rinfà sà deosebeascà bínele
ttli
pànà ce vom ajunge toli la uaitatea cre_ ,H|.sfos,r ri;sníocer,l6) ,Si a cunogtinfei(ìnfivoroq1 *]il:i t;11,rqevanra f{lulut Iu1 ljflmnezetJ, la starea barbaiului desàvargíi (dvì7p la màsura vàrsteí depfinliúli r"ì-Èirtor, ':ré).eros), ca sà nu maí fim pruncí, aruncati a" vàiu"i -ri?" tot vàntul invàtàturii,,i t ri finand li'àrl,[eolín, ra cregtem în toate intru el, r "rj*ii"i car,e tot ,trupul bine alcàtu care leÉ-aiuràde sprijin, , màsura fiecàrui màdular,' c în dragoste". . .All" locurí paulíne pk înrà.l-àcínafí9í întemeiali" ît tefí dragostea:luiHrístoi ce ga- sà fi!í plini de toatà plínàt [Et, 3, 18-19). ,,Ne bucuràm cànd suntefí taú... i ;àvàrqirea'.voastrà,,ffi Cor, rqgóm pentru voi 9í sà ce_
Tàlcuirea acestei metafore nu prezinfà nici o díIicultate, ,,Laptele,, reprezlntà rnvàfaturire ere-erita." ale .Evanghel iei, nr ,,bucatele., pe cele speciale, amànuntele, tt,r-i aíci de graó.e de.inifiere, !ppótt'). cu caraeter static - cari reríEÍile de mistere '.*Uu ale orientulu;"- Jaìli I normalé intru Domnul, "r"" 2 Yezl gr I Cor. 13, ll I *Cànd. eram pruuc,.(ràiam ce nn prunc, gan_ O:iT o-un pînnc, cugetam ca un prunc; dar cend am:aiuns.bàrbat, am le_ pàdat celp ale prunculuí.,. 3 Arr lmtea aumi a-c1stà.niumàtate,,_raapostolieí rale _ cu o expresie iatrebuiafatà insA în ,altà ordine de iiA _ día661ig de Dràdora),oe .tjjlÎl . vfl?Erov lcl. Ron. 2, 20), CealaltX ,,iurnàtaìe,i-*" premerÉe acesteia, ar fí r aràtat4.dacà aq,ue fuselém, i" Roro, 15, 1g; rilor, cu cuvàntul:.gí,cu îapta,,. ""doo"r"u.Ia.ascnltare aúeamul!il'a)
cunoagterea luí Dumn ezeu,în dupà tària màririi lui,, (Col
Pltotg, tàda .làuntricà fíe .a Biserícií, :a cregtínnlui, $tarea de copt,;. "oegfin raraprí(eo$e,lDar àp"rói +i rtiri_. a cum trèbue sà ,fie omul cel nou, CI. {75,
'270 -
271
,'il*íÈíili:,'$ffi..L,, ..,.,,
'5, ANTROPOLOGIAPAULINA
:
l tr*b'u estè ínsistcntrc'. ",','uí;rilr
comaníati, tocmaí pentru.lcà în El locuegte truperste toatl deplínàtatea clurnnezefuii gí în afara, Lui - care egte cap a toatà. dornnip,Ei stnpflnirea - nu poate fí I l níiúeni deplín (cf. Col. '2', l0). I)ar oare desàvàrgírea vie\ii celei no1li în l{ristos, culmína{ia eí, poate fí atinsà atàta vreme''cirt cregtinul petrece în trupul viefii acesteía? Problema :-'- desbàtutà în límítele datelor pe cari le oferà, scripturile paulíne - a fost solu{ionatà {elurit,
i nijía1; dobàndínú-q _eqgqp!_q_ma tur it ate,__D_ar. _.nu-i mai pu[iÀ-a-clevàfà-[cà nu ie'pòate fiià o limile pane la
care au sà se întíndà eforturíle sale morale, Fíecare alatorie împIínítà trebue sà rídíce automat noui felurí de víafà, gi maí înalte, pe carí trebue sà se síleascà ,sà le atíngà.r'Omul desàvàrgítse aflà.aga dar într'o continuà stràclaniede perfecfíonarereligioasà moralà, El se opíntegtenecontenítsó se apropie càt mai muit cle ídeal r Hristos, El e un idealíst incorígibil. $i locmai
,certitudíneacó.o va dobàndí, Iííndcàgtie cum,aleargi, In preaima morfíí salemartírice î7va scríe lui Tímoteiu:
xal'rcen\r1po,gop'qyrévo). tr:atà vsiI luí Dumnezeu (ré),etor Aga gí,este,
putea-o cuprínde în toatà stràlucírea eí suprafíreascà. O vom_cunoagtesímultan cu tràirea ei, pe celàlalt -tàrà.m,Prín urmare, în lume fíínd, putem nutrí ,$í I Ernst CrernerìÚber díe c hr í s f lÍ c he' Vollk o m n i e n h e3i t5 , 272
l Cî, Tiench: Synonyma des N, T, 50, 273
t8
Cit
Df, GRIGORIET, MARCU
ANTROPOLOGIA.PA.ULIN,À,
fj+
Amànuntele eí ràmàn :insà ascunse,,cu Hristosin Dumnezeu" ltcÍ.Col, 3, 3), Dar nu penku totdeauna, +t
Repetatele spovedaniíîu chestiuneale Apostoluluí, sunt de-o cucerítoare eloanen!ó,z
PrgÉui care_desparte regimul transítoríu al vedinÍeí de regimul vecinic al uederíi fald cdtre fafó, este, moartea trupului, aceasta,.amanticipat deianoua semnificafíe $i a moriíí-9upen.tr:ucel ce s'4 îrnpr€unat cu Hristos, '-t
$tq
,sufletuluí de trup, :în moarte I e rte_ - P"rpe4irea melaicà., e fel de ràgaz pentru:t uorfor-*"" tru_ 'n I C-omp, úI,Cor. 73, !2at,Aeum iar :sftncí fafi cútre fafa,".
-
veilem ca prin qÉIindà, tn ÉÀciturà"
poate ,$,ítrebue - sàYíe un ,,ascet,, dacà prín ascezà .infeleSem ,,,tot ceea ce în viala duhovníce-ascà este .deprindere, ,efort, .luptà în ;potríva *a însufi # ín t Cf, I Cor. .15,26, 42--44,, 46, A9:-55, 2 Rom. 14,7-4; II Cor. 5,'I--2..1-103 îil. t, Zt+2í
274 -
275
tE'
DT, GRIGORIE T, MARCU
PARTEA III
Suroasà, ea se opereazà.în adàncime, Scopul eí este de ordín làuntríc t pe ruínele omuluí uechíi sd hstaurùzí fdpÍura cea .noud". , r. :,,,
276
CIRIGIF{EA$I ORIGINATtrTATEA ANTE{OPCLOGTEI PA,UITNE
CAPITOLULIX
RAPORTUL DINTREANTROPOLOGIAPAULINÀ$r ANTROPOLOGIABIBLICÀ
- 279-
Dr, GRIGÒRIET, MARCU
,ì-
I 1. IUDA ITMUL
',
ANTROPOLOGIA. PAULIN,À
un scurt program al vietii omene$ti alcàtuít dupú idealul fa,risaic,' tànàrul Saul din Tars va fi luat contact foarte de vreme - cel maí de vreme la vàrsta de cíncí 'ani - cu confínutul Bibliei, $í tot de tírn puriu se va fi dus la lerusalimt ca sà învefe la pícioarele Iuí Gamalíel. Cum însugi ne sprrne, sporea ftr íuclaísm maí presus de càt mulfí dín neamul iàu, cmi .coetaní erau cu dànsul, plin iiínd de ràvnà fíerbínfe pentru datiníle sale stràmogegtí(cL Gal, 7, l4). Cà era un om excepfional, se vede dín moqtenírea pe ease ne-a làsat-o, Trebue sà fi fost la fel sí'naínte de nmtnunea de pe clrumul Damasculuí, care í-a frànt viatq' în douà. $tíut flind cà în qcolíle rabiníce uzajul notelor wa necunoscut, cà elevíí trebuíau só se hizue nurnaí pre, rnemorie gí cà" cel maí de invídíat elogíu pe care'l putea ràvni careva díntre aceqtia era sà fíe comparat cu o cisternà bíne címentatà care nu lasà sà se pselín$à níci o pícóturà, de apà din ea 9í sà fíe în stse sà. reproducó cuvànt de cuvànt învàtàtura maestrului sàu,z avem dreptul sà conchidem cà acestuí exemphr de elità care era Saul dín Tars, Legea i-a íntrat oarecffir în sàn$e, Scrípturile sale confirmà aceastà presupunere; bl posedà o atà.t cle sígurà cunoagtere a Testamentu$mi Vechiu, în càt îqi permíte prea adeseorí luxul de a cíta clin memoríe,
ptrtea pàstra din zestrea {aríseuluí Saul de odínioasÉ, Antropologiía ia, alàturí de destuie elernente nmi cari se explícà în de ajuns prín împrejuràrile ff,e I Cl.. Prat: Saint Paul 5, 2BA. -
2 CL Prat: S, Paul B.
281
ANTROPOLOGIAPAULI N,A.
In_ceprivegte concep!ía paulínà despre.alcàtuirea r. lrreascà a omului, ea stà:într'un acord -vàdit cu cea
aT,V.
s ;i
H È B
Teazà, toate functít'nile spirítuale,aie omuluí ; cltÉetaîea, woínfa, sentímentele, De aceea-în IXX ea schímbà locu1 adeseori cu Qvyít,òui,vota, tweúpe,voú6gí altele, :pàstrà:rd insà fafó de aceste sinonime ale sale caraetenl sàu specific de totalitate gí unítate a infre{ei víefi,làuntríc€ omenegtí, care se manifestà apoi in afarà prink'o pluralitate de funcfiuni sufletegti sau spírífuale.t Douà piese ímportante din registrul termtnoÍogiei paulíne privitoare la aicàfuírea lireascà a omului lipsesc cu desàvàrgíre din'vocabularul T. V.: voú6gi or. veíòr;or6.Pentru aceste notíuni límba ebraícé, n'are eehivalente exacte. Funcfiunile lui voo; le cumrjleazi iníma. Íar eàt privegte ideea de congtiin{à, aceasta era eeva deadreptul sfràín pentru concepfía leSalistà qi formalístà a ildeiLor despre viala :rnoralà.,z Nu se poate spune acelag lucru despre formulele ó Éoroqí ó é[o óv$pronrE. Fàrà a avea expresii paraleie pró1:rn, carí sà corespundà acestora, iudeul avea însà. ideea uneí împàrfirí a omuluí intr'o parte làuntricà gi alta externó.. Vehícolul 'celei díntaí este fie -úD) qí ilrì , fie :b ; iar al celeílalte ìu:, Spre deosébíre insà de sf, Apostol ,Pavel, iudeul nu pune atàta pre\
pe ùs.i_q9!í_1 _{!1!1e_ele, Omul T, V. este creat de Dumnezeu,Scopulultim,
E !L
r Exemple h Sellín: Theol. A. T, 59. 2 Ele insi an pot fí ídentificate totdeauna. cànd a' pot h,.atatà, selrín sg, 3 Ia'poteiva ,ceror cari d,rndesc -alÉel - in rpectl r"'pru""-lrr rr. -Delibsch [Bíbl. Prychologie),-.r""i Sellin g. t Cf, Ghcorgftiu..Com. .Ia ltla| 6, 21,
_282-
supremul scop al îacent omului este sà implíneascà, voia Celuí ce 7-a zídit, Damnezeu voia sà aibàin om un servitor credíncios qí supus, care sà-l asculle orbegte.3 Omul este cugetat dearàndul ín T, V. ca co, r_sanà a ereaffu:r'ii, Elnla lost sítuat prin nealíe ín condiliile grele cle víafà in caii î1 Sàsím m,ai tàrziu. B. i-a rehuat luí Dumnezett:asctrltarea'cavenità,, a càzat în pàcat gí a devenít muritor. Indemnul 7a placat i-a v,enil: dinafarà.4 I Cl. Jobannes Behm: în KTVB !Il, 612 rrr.m, 2 Aoiauote la:Sp;gt, La coascience'dans lg N. T, 50 tt Gaúrod 56, 3 Cî, Sellln 63. a Cî, Sellin 66,
283
DT; GRIGORIE T,,MARCU
ANTROPOLOGIAPAULINÀ
Opínía lor trebue întàmpínatà cu rezerve, $í íatà ,de ce, Este adev àrat ei în líteratura rabínícà dín veacul III încoace se întàlnegte nu arareori expresia ,,Iàptura cea nouà" (niutn irn\'ì!), întrebuín{atà cu díferite prtlejttri, Uncleva se spune despre Wozelí|ii có ar fi ca ffeati dín nou,' Dar acest lucru -- dató fiind vàrsta documentelor în chestiune - nu constítue o probó suficíentà. în favoarea presupuseí orígínl extra pauline, aclícà rahíníce, a formulei 'i1xawì1xttor.s,Chíar în cazul ; càncl Apostolul ar cunoaFte-o dín tradi\ia rabínicà, nu se poate tà$àduí un lucru: el i-a dat, el a umplut-o ,cu un continut propríur specífíc paulín.? Dacà e adevàrat cà în Gal. 6, 15 Apostolul se cîleazi pe síne însuEí (comp, cu Gal, 5, 6) - cum opineazà. Lagran{e -. atuncí suntem deja în posesiunea acqstuí confínut cregtín pe care-1.învestmànteazó"Apostolul în formula r) xalvi xríor6(: nímr6òr'&1&nr1e èvep1oup.évr1 dín Gal,5,6), Cam Ia atàta se reduce asemànarea dînfue eonceptía antropologicà paulinà 9i cea a luclaismuluí. Asupra deosebirilor, nu insístàm deocamdatà. Importan{a lor va fi relevatà la sfàrgítul acestei secfiuni. Dupà ce am consíderat relafia eí cu ludaísrnul, vom purcècle la aràtarea raportului în care stó AntropoloSía paulínà cu restul scríerílor Testamentului Nou, mànecànd de la învófàtura Màntuitoruluí, aga curn ne-au transmis-o I Cf. Sellfn 60, 2 Arnànunle la Stiihlin-Grundmann, ín I I(TVB I, 292, s Sliihlln-Grundmann:KTWB I, Zg4._2g5,. t Cî, SlchenbergÍor,: Com, la Rorn,.5, 14. : 6 Cf, J. Iaremlai; KT\íB I, l4z. . . ù CL Stracl4BÍUe;rbech: I(omm, aus Talnucl und Mítlrasch III, Ia II Cor, 5, 17, Yezi.,gi,Sieffeit:Gonr,la Gal.;S, 15; :,, I :-
ZB4 -
1 Citate la Windísch: Corn, la II Cor, 5, l?. 2 Aga Lletzrnonn.' Com, la Gal,6, 15 (urmat de Stelnmannr Com, la Gal, 6; 75) 9i Logrange., Com. la Gal, 6, 15, Exe$efii,ortodoògi sau í6inoreazà ípotezaaceasta (Olarlu: Com, la Gal, ó, 15; Mo,u0órcoulo5 ; Com, la Gal, ó, 15) sau o remarcà IÉrà sà se pronunfe intr'un Iel sau altul (cf. tE, 'I. Zù'av&,1 Com. la Gal. 6, lsi II, Tpepzré),a; Com. la II Cor, 5, 17 si Gal, 6, 15).
285
I
I
gll
iF t
.t t
DT, GRIGORIET. MARCU
ANTROPOLOGIA PAULINA
2. EVANGHELIILE SINOPTICE D e o c o m p a ra re a te l sf, Apostol Pavel cu cea . vorba. Sf. Apostol pavel v Màntuitorul pe cea arama:
Sf, Apostoi .Pavel nu l-a cunoscut pe Mà.ntuitorul in trup, Nicí cLúarII Cor. 5, 16 nu ne spune'nímíc sigur in ,aceastàprivínfà.r
qua non ,a màntuirií :noastre, toruluí. Frecvenfa .nofíunii _ ,,1pòZva. covàrpí, Insemhareaei va fi identica oin lucta$m. "i- ""* pe care Apostolul se întàIaegte cu Invà_ .=._ {"r:nul !àtorul sàu, este acela al destínului religio. omului, Màntuitorul.predicà neîncerailoceínti. r'iia "l Jà ."
putín!àsà.pàtrunziin îrirpàràfiacerurilor(sau 1";1, a lui ".* uumnezeuJ, care sfa apropiat deia de lume.
Atitudínea Màntuitorul tícà cu cea paulinfl, La fe mozaicà,, Ea e duhovsíceas bunà - {aî. au mànfuestr plíneascà:ru s'o .delàfure,i
Jn de aproape înrudite cu,gandiîea,palrlinà, sunt
;íalul acorduluí dintre pre_ sf. Apostol Pavel este èonr istoricà ,Iísus dín Nazaret Fíul lui,Durnnezeur ,care a nscà, sà moarà gí sà învie 1 si tnàntuir€,
.
Deosebiri între predica Mànfuitor.uluí gi cea a sf,
È1" lr., p"i-li b* fi*t:l "uoi. oeoseb'l favel "regJte, nu sunt conkaziceri, Sàaulse """rt. uite în aceastà privínfà maí qr,seamà douà, tucrtrri:
t co^p. Mst E, l? (; ;Sà au socotífí cà ,amwenit.sà ctrrc le{ea sau proorocíí; a'am ygoifi s{ stric ci.sà plínescl cu Rom. :g, 4 (: lefiÍ eàse imptÍnearcà -...f",L1ptar"" rn noí, .ari oì l*il.ù-il;
* i#iii:j.
-2 8 6 I
ca gí la sf, Apostol ,Pavel, íubirea ,este virtutea cate
3. SCRIPTURILE IOANEICE 'Sf. Apostol?avelmàrfurisegteapriat (I Cor, !S,t'l; Gal. 2, 2, 9) có propovàduirea rlui ieste întru totul dó acord,cu aceea a mai marilor Bísericii ereg!írleprímare. $í ,ea esterde :fapt. Nu-i cle ,mírare daci - în eeea ce îe prívegte .noí - sf, Apostol _Pavel stà mai raproape de,uee;pe .nícul pe care-l :iubea lísts, ,{màntloi - cum,ammaí remarcat undeva - gunt niEte virtuoEi aí Sandíríí inalte gi profunde totdeodata, r Un hcru ,e .abtolut si(ur eA lau- scite Bsrlmann fPaulus 21 tÍsmul .eéu ilia weuea ;aceea,ru :í-ar ri inlemit nící un fel de ,lefóturí ;pozitive, 2 Cf, 8íicluel td5, cu lísus.
-2Ct
-
jt
:j
O.,
'CRICORIE
T'- MARCU
ANTROPOLOGI.\PAULINA
nu íubím cu vorba, numai din Surà, cí cu fapta gí cu ,adevàrul'r(tr Ioan 3, 18), Dar sf, Ioan nu i, se aseamànà, sf, Pavel numaíîn
, (loan 3, 6), Amàndoí accentuîazàpreexístenfa Fíuluí luí Dumnezerr maí cu apàs de càt leílalfi sf, scriítori ai T. N,
,sfarme lucràríle diavolului'f (I Ioan 3, B), ,,Pàcatul .estecàlcarealegíí" (I Ioan 3, 4) - hotóràgtesf, Ioan, $í pentru eI nu mat existà de càt douà categorííde oarnení i tù, réxva roú ùeo0 qlt tù. úxva roù òccpólou,
sti-
cum 'Tizeazà. (I el loan 3, 10) dupà o manierh semítícà atàt ,de curentà gi sf, Apostol Pavel, Intre aceste douà. categoríí stà Màntuítorul.
4. C E L E L A L T ES C R I P T U RAI L E T . N . La acest loc vom consídera datele antropolo$ice
Indemnul la plínirea de Lapte bune este dease'menea destul ,de irecvent în scrípturile îoaneice: ,,Só L S c h u n t a c l r c r ; O, c. 3 5 ,
2 Btichsel 191 n' 4, 288
'cregtínà însà poate culeSe materíal mult gí ales din .sfaturile în{elepte pe cari le rostegte aceastó epistolà, in scopui tràírií rrneí viefi corecte, Numaí douà ideí vom desprinde dín confínutul ei pentru ceea ee ne trebue nouà aíci, Cea clíntài zace în L, L8, Sf, Iacob cunoagte ídeea cle renagtere Ia o viafà nouà, cu care ne-am maí íntàlnit pànà ac:um, Aceasta se opereazà.de Dumnezeu, prín ,,cuvàntul adevàrului'l (ó ).ó1os c?1e ctÀ1$eía5), adícà. prin Evanghelíe,' A doua, e stílízatà în secfíunea de la 2, 74*2,6. lf vorba cle atàt de controversata problemà a necesí-
Eiis{"lor
bune pentru màntuire, pe caqt sf. Iacob
I Cî. Meinertzr
Com, la loc.
289 +
1 'l I
I fil
ANTROPOLOGI.APAULINÀ
tr.
Cíne citegte epistolele sf, Apostol Pefru, dupà. ce a lepàdat orice idei preconcepute, va constata asemónàri ísbitoare între concepfiile celor doí apostolí. Tn cazal.nostru, ele se pot urmàrí pànà Eí'n termínoloSialor antropolo$icà,1)ovadà? 'O xpunròe trls xap-
gl
"c a sI. lacob rru-l contrazice,în acestpunct pe Apòstotutr neamurílor, ci-l întàregte,::il dewolt8 si-l àxpfiia]o"o_ tru ca sà :ru fie înteles gregit, Dealic,r- àhoti,rrr"* aceastae clarà astàzi chíai pentru protestaotísmul care I-a.nedr-eptàf1t :atàta pe sf, iu"ób. 'De urde odi.rloara Luther îI socotea cam màrgryt qí epistola lui o scríp_ o silabà demnà de-un fruntag tàzi se pot auzí glasurí cari rte sà-i fíe resunoscétoare adevàrata ei iumínà ideea
# &
Ur *i
,.*
:F
rku-Pavel" a incetat sà maí diníoarà, Contrastul dintre ruía :íí datoregte faima sa ngen:F, CI:u.Baur, nu maii ia recentà a lui H. Líetzrtolul Petru ar fí combàtut folnea st, Apostol pavcl frta de legea mozaicà," . i cearta din Antíohia Síríeí _ nu b^z"arà pe "é ar fi vrut ursrrmsrl convíngàtor, Lietzmonn "l"i "q pe Apostolul t^"-t y"gi neamurílor pomeníndu_l oe sfApos.tol.t'etru, ín epistolele sale,maf des de cum o'.face. r\rrmai ceva .avem de rípostat, In tr .petru 3, rrí,despre sf, Apostol pavel :ari nu sunt de loc de na:e susfín cà între acegtí doí I un dezacord notoriu gi perpetuu,
i1
ì(:
xai {o.rX{ouzrveúpcro6, ò í a'. d.v$ p ron o 6 èv r{r dg$óprg wÍt rcpóeog din I Petru 3, 4, cum am 6 èoslvàvózirov roú rleoúrcoLure].é6 antícípat în treacàt mai susr nu este altul de càt paulín. .Epistolele petríne lucreazà apoí ó Èorrr&v$ptrr?rog-ul
cu aproape,toate nofiuníle antropoloSicepauline, Numai ó vaúsnu apaîe în ele, In concepfíi, gàsim deasemenea'asemànàri ísbítoare, Planul de màntuire a lumií prín Iisus Hrístos, conceput dín eternítate, nu-i ígnoràt itt Epistolelepetrine (cf. I Petru 1, 10'urm,). Hrístos ,,a purtat pà,catele noastre în trupul sàu, pe lemn, pentru ca aoí, murínd pàcatelor, sà viefuim dreptó{ii't (i Pefru 2,24l, Ideea de renagtete a omuluí la o víafà nouà, Iuí Durnnezeu bit * plàcutà, este afirmatà cu cuviate exprese: ,,8ínecuvà.ntat fie.Dumnezeri' gi Tatàl Domnului nostru lisus }Iristos, carele, dupó fiLare rní14s3, prín învierea lui Iisus lHristos din rmorti, ne-:a aàscut din nou (dvalevvdoas) spre nàdeide vie" (I Petru 1, 3; cf, 9í 1,23) , Am maí putea contínua cu alte idei accesoríí cari se lasà frupate in iurul acestora, In esenfa ei, Antropología petrini - atàta càt este - nu o contrazice pe ceaipaulinà. Scurta iepístolà a sf, Jucla ne hrnizeazà o parapoate maí potrività pentru :înleleperea IeIà cum :rf,,u,,s€ ',Cei ce exactà a fqrmulei paulíne ó rfurxòs&v$ponos, umbló ilupà poÌtele ceTenelegiuite, batjocoriad 9i fàcànd óesbinàrí, .sunt oamení psihici, eari nu au Duhul (rlulrzof, rstúpd, pl É1owegi t, t9). In colo,',ea ntr ne maí oferà nimic
290 -
291
ÉleoseÉit.
19'
ANTROPOLOGIAPAULINA.
CAPITOLULX
RA PORTUL M I N T R EA NTRO POLOGIA PAULINÀSI coNcEPTilLE ANTRCPOLOGTCE . .EXTRAB IBLIOE lorale extra bíltlíce ale antílogícà,modernà obícínuegte Paulínismul,sunt urmàtoa-
ìH"#;.'jl; eí rirosoria,sreco-romanà.'35ttl";rl:nl;n
asesteaîn ístoría spírítualítàfíí.omenegti9i eare-i idenlítatea'1or, nu-i loòul sà aràtàm noi aíci,' Esentialulva ! totrrgirelevat;incídenfal,în cursul expuneríí noastre. Deocamdatà,urmeazàsó vedem dacàgi întru càt prrtem considera,,pefitiuproblèma:pe care o désbatemnoi,
El a Iost un creclíncios gí un fílosof totdeodatà, CX filosoful a covàrgít pe credínciosul dín el - cum vrea Tixer'ont I - sssasia.í cel putín sígur, cànd ne fàndím cu cfltà ugurin!ó a plecai sîeaguT convíngerilòr sale natíve în fafa íspítítoarelor splendorí ale culturíi eleniste. De o influínfà pe care Fílon ar fí exercítat-o în-
Al[íí' o îrnpíng 9í maí în colo z cdtre 25 î. Hr, Ori Saul, , dupà consensul unaním al teologílor, dacà s'a nàsctrf între aníí 2- 10 d. H,, trebue sà fie mai tànà.r de càt FíIon cu aproximativ un sfert cle veac, Fapt care ar face probabilà o eventualà cunoagtere a opereí acestuía, Totugí - cum noteazà.VoIInrcra - chestiunea aceasta trebue làsatà în suspensíe atàta vreme càt nu va Ií rezolvati nesíguranfa cronologíeí luí Fílon, Cu toatà. prevederea de care dà dovadà, Vollnrcr înclínà
:-:
,-, '::,:' . _
.l
qt:)'
Repiezentantul celimaí emínent al acesteí forme
mari de,gàndire ale antíchítógiit íudalqpul sí elenísmul, r Cf , Dr, Johunncs.Ntha| în .I/rrtryI Christus 954, ::,, ,...,;,: l:i.i
,ì
;i
:
2g2
de refractari'erau faríseíí fafà. de ori ce ínfluínle din afara iíudaísmuluí ortodox. Rationalísmul saducheilor era c{oar atàt de oclíos faríseílor legalíqtí, Pe de altà parte, Filon e o personalitate gtearsàn un offr de concepfií elastíce,t ceea ce nu eta níci IaI Histoíre des dogrnesI, SI-SZ, 2 Geschichtedes júdís:henVolkes II,21886, p.832 urm. Cl. If, Volhnert Altfestl, Citate bei Paulus 84, a 11, Schnúdl:.Philosoph, V6rterb, 489, 'r Altf.estl, Citafe b, P, 85. t CL Wtniltsclr,'Paulus u, das Iuclerrtum79, 293
ANTROFOLOGI.APAT'Lff,A,
t
:2. RELIGIILEPAGANE :
;;r
t Y_ai TÍ*ront.. Hist. d. dofmes I, 55_Só. 2 Wnilisch: Tari,feu,,Súode 63. s Tade u. Súade 51.
r €o'np,
de pílilA
penttu 1+.apli!aGutbrod 70,
294 _ -295-
ANTROPOLOGIAPAULINÀ
el în contact în cà"làtoríílesale misionare.'Vorbe,gte, límba eí 9í se sílegte sà,-i facà înleleasà Evanghelía cea nouà pe caÍe o predíca el. Dar nu curnva, comunícànd cu pàSànótateagreco-romanà, se va fí molipsít. - Iitró. vtere gí fàrà gtíre poate - de concep{iíle ei? Nu cumva s'a petrecut gí cu el acelag fenomen ca qi cu ctd,fura elínà, care elenízàncl Orientul a fost Ia ràndu-i oúentallzatà de acesta? Sau, maí deadreptul sptls: nu cumva sf, Apostol Pavel a fost ínfluinlat de ícleíle re\igrllor pàgàne contimporane cu el? Uníí cereetàtori ràspund afírmatív, Altií neagà ori ce ínfluinfe, In sfàrgít, o a treía categoríe pàstreazà. calea de mijloc,
C, M2rtlndgle h H.1tby..Chrísrus 542, :2 :ítat^ia . F.r, Cumonl: Les religÍons orientales dans le pa(anisme ronraín elc-. o I a u l e r i n d A b e n< lm a h l b e í p Àu lr :s 5 2 ,. - :_ .:2 9 6
I Delssmann: Licht vom Osten 226. pé pa(ína unnàtoare (227), Deis-. tnann are un fra S ment de-o rarà s av oare, c are c ons títue c ea mai mus c àtoare. rnustrare l a adres a c ornparatí9tíl or dín c ategfori a di l el anfíl or, c um íi numegfé, el pe ceí ce và c l dependerrfà ac oto unde-í o ptrrà ana)o(íe, V ezi gi i nteres anta prefafi
l a H uby :
J zVl
C hrís tus p, V II_X L
Dr. GRIGORIET. MARCU
ANTROPOLOGIAPAULINA.
-€ prea'mult, ArSiumente convingótoaîe pentru srs. acestei opiníi, lipsesc cu desàvàrgire. In schimb \inerea e foarte sigur cà sf. Apostol Pavel a citít cu multà sàrgrrinfà IXX,! cà limba acesteia gi límba {reaeà, -întrebuínfatà'în vorbírea,curentà a "\rremií au :fir::nízat elementele vocabularului paulin, Cercetàrile sàrguíncíoase fà.cute de Th. Niigelí'nu încrrrajazé, de loc afírmafííle luí Reitzenstein qí ale celor cari fl .urmeazà. orbegte, Niigelí'socotegte cà níeí un alt ,Érup d,escrípturi :reotestamentare rru reprezintà. o atàt de nemiilocÍtà expresie .a fiinfeí làuntrice a autoruluí lor ca epistolele pauline, nicí,unele 'nu sunt atà.t de oríginale tn termínolo$ie ca acestea,z Aga dar nu :ne6iàm prezenla în vocabularul Apostolului a unor termeni eurenti:relígiílor eleniste, dar nící nu le.exageràm importanta. Sf. Apostol Pavel a împrumutat vorbirea vremii, dar a umplut cu continut specific creqtin formele ei, ori de càte ori a trebuit sà. o facà, Cu alte cuvi:rte, a îmbràcat in aceastà vorbíre alte idei .Vom de càt pàganíí, Nu ne putem înSàduí exemplíficàri,3 face- ln schímb altceva mai ímportant. Am spus la'vremea sa cà expresííle ó na),acó; sl ii xd:yoJ &v$ptozros constitue vehicolul esenfei Antropólo@ .__._\_._
I Die hell, Dlystetienrel, 1 1910, 50, 298
1 CI. Niigelt: Der Wortschatz des Ap.'Paulus 74, Vollnur; Alttestl, 'Cítate b, P, 9, z Ndgeli: Wortschatz .des Ap, P, 11. Aprecierea defioífivà pe care o face aces!învàlat asupra limbíi Aportoluluí,:sunàaqa: Schreibweisedes "Die Paulus ist weder. uohellenintich noch im eí(eltlichen Sinne literacisch geschult, sondern €ehórt (neben sehr begreiflíchen Aaklàoger an die LXX) in den Be. 'ireích einer zwar unliterarischea, aber doch aicht vulgàren, soadern io Ausdruck gewandteni Umfa.gseprache, díe sích aucú io den abstrakten Lebenslebieten zu bewegen weíss" (p, 13). 3 Totugí ,dà .dÉci .rrn .ereoplu: -Itofnp la curtea Plolerneílor si nai apoí Ín cultul Ceparului era un calí[ícatív de onoae ,al domnilonrlul SemniIícafia da .,MÀntúitorr' .dín T, N. rau mai are rxfutric cu cea preceóentÀ, Cf, {.lemen: Relg, Erklàruu! .d.':N. T..418 qí BlùflB la loc,
- 299-
I -.ffil%
ANTR.OPOLOGIAPAULINÀ,
Lucruríle nu stau tocmai aga, Dovezi suîícíente cà sf. Apostol Pavel ar fí cítít líteratura elenistà.n'avem.
ronom Z:7, t5-26 sau Cartea Infelepcíuníí luí Solomon 741 2L--28. Noí, renunfàrn însà gí la aceastà ipolezà, càcí adevàrul trebue sà fíe cu totul altul, Ceea óe des-
'î-ntrea$à .asupra ,,preístoríet" Iui, numai din dorínfa de a proba ,,càt de departe putem noí urmàri istoría unui rítualr',{ Reitzensteín stà pe o pozifíe absolut falsà..El este înclínat sà deducà dín o c6,t de neînsemnatà asemà-
: 3 l{ell, Mysterienrcl.59, 60, { Das iranischeErlósun(smystèr.iurn 16l n, Z,
:
300' -
.",it
L Aga Kittel: Rel{, u, Urchr, 116, cu privire la lista de vicíl dírr Rorrr, 7, 24 l:^rn, z l-lell, Mysteríenrel.102 rrrm, 3 I-Iell, Mysterielrr.el.26, { Die Vor[eschichl.ed, chr, Taufe p, VL
301
ANTROPOLOGIAPAULINI,
ralele pentru botezs'
.i".t"rii"Eti-tl[at,rri :"t"gii',-ii ale místerelor
eleusice, à ioi_ egipteanà, în cultul zeileí , ale vàíí,Iordanului de.sus,t . le obicinuíau pàSànii tLÍ_ : omuluí o nemurire ttctivé,. m a fost, poftele gi plàceríle nici în ,,vecinieia,,-de care
spunea HolI I - s[ rru mai vor sà pàstreze .àin -K, Pavel de càt ceea ce li se .pare lor convenabil si explícabíl. In fafa lor iudeul Pavel díspare aproape cu desàvàrEire, iar eienistul capàtà proporfíí trLale,Marea gregalà a lui Reítzenstein zace în înfeleSerga inexactà a loculuí de la I Cor. g, 20-22, EI a, qeÉliigt cele ce scrie Apostolul ceva-mai sus (I Cor, 9,- l?)i
r'úvvaltot É[eorrv,dli'
oúr è1ò è[ouorao,]fioopar6nó twog..
Sf, Apostol Pavel nla fost nici iudeu, nicí elin. Hrístos era toful în e1.2 3. FILOSOFIAGRECO-ROMANÀ
e renagtere adevàratà. Dinn, Cel pufín pentru cultul rt cà nu se póate vorbi cu rfà a acestuia asuDra T, N, sà admità cel mult o iden_ între Rom. 6 gi ,,botezul mí_ e comparatigtí (Reitzenstein :a analogíílor posibile ag1 le trec-cu oeúerea, >itzenstein sunt valabile si te fac sà bàauiegti _ cum liilor de mirtere
I, s28.
Alàfurí de relîgiile orientale de mistere cari au. ínvadat imperíul roman, filosofia 5lreco-romauà a vrewii împàrfea curacestea inràurírea pe care o ,exercitauîn, comun asupra spíritului ar,rtic,
cari practicau spàlà_
neol, IL tz9. Otto pfleideter: Urchrís_ euharistíe:,,Wie unverfleichlích h6her . allen fisidnisgfueq.. CL. H. Gmhet: -85. dÍen fúr G, Heiaríci 39. la Karl Geot(.Kuhn zu Róeo,;6,llio:
In wreduríle neotestamentare, fílosofia aiturse.,fu_ o círcnlafíe .pi :o :înflorire culmínantà. -l{1àfuri'de"lilo_ sofií bíne inten{íonafi, cari'erau îràm6ntafi serios de 1 Urchristentum,uad rReligíonegerchichte, jor ?f,iT 1C24,#1, CL, Reí_ tzendein-Haeder.. i ,51o6i"o zum ,sdtíkcn ,synkretis-nr :ets, lig. 12 Ct, &ichl;el: iNT. Theot, :148. 8 CL Knopf :i Einf, N, T, ZtT, 'r Cl, Tixeront I, !9,
-
302
-303_
;!:;oî,II9,9-Il-l*I,,T"SSll.*i*==11=i"--:E,::.ì;:'=:
ÀNTROPOLOGIAPAULINÀ.
::i:::,:-.:a1!:::s:::1::::.:L:ij:;5_-i=F::.î:1i:*::::,1=i:i
-:=___i.:::"_:::--;rjrr::::::_
Nu rfe acegtía ne vom ocupa noi aící, ci déh-filosofií carí dàdeau severe lec\ti tle virtute lurnii blazate a vremíi aceleia, Dintre toate curentele fílosofice carí îgí dísputau
de agteptat,. clespre. o ínfluín{à a Cregtínís_ ,n]'" "-:1111 :rnulul asupra stoicismuluí, o líteraturà abundentà.'Àa"_ turisegte despre insistenJacu care r'u,r upr*"i-""t""tatorií asupra acesteí probleme. _acelora carí au susfinut cà Cregti,.,^._P,ti^:atego:.ía nÍsrnul este,clependent de stoícism, trebtre ,"t"""i i" prrmul rànd franeezul Ernest Huuet, Dupà Havei, "a rluí nostru, Cregtínísmul este de càt un produs al evo_ ;ín
,",,î 3îfj" ii i?,'Ji?i, tl "Í:;
paguba elementuluí íudaíc., H_avgt dà proporfíi b f,randíoase contríbutjeí stoícismurui t" f;t-"íàI"ér."'gtínísmuluí, afírmànd cà chintesenfa reliÉiei, noort.n .nu-i altceva de càt filosofía stoícà,r'
temperat de càt Havet, nemurire gí celelalte pro_ egtínísmului au fost îmiru_ Paul Wendlan(.s gí Joh, Weiss a constatà o strànsà :înrudíre între Paulíníém- gi sfoícísm, a""urrfuÀirà --.G;"n_ 'clen{a celuí díntàí cle celàlalt. Rudolf Bulhnann5 e4p1ícà asemànarea cle exprí_ . *are dí'tre sf. Apostol pàvel gí sroícísm i, d"àr-o"'.", ' BonhiileriEpilctetund das Neue Testameni383-384, 2 Senecaa fost ,,1àràlldoíalà cel mai bun clintre filosofíi pe cari í'a
-
394'-
L Iì llauet: Le christíanÍsme et ses ori6lines,ed. 2, parís, 1gZ3 rrrm,, I, 317i IL, 200, CL Bonhífer 83-84 n.'t.-- """"' 2 I)er Stoizismuseíne des Christentums, -aO-r, Leipzí(, Ig79, p, 52 ^Wurzel trrnr. CI, Delssner: paulus u, S""n* J+.'" 3 Die helrenístísch-rórníscrre Kurtur ín ihrer Bezíehungenzu Judentum und Clrristentum,2 u.3 AuIL itìttù"", rgizi"tt, u"rr"nnr.. parrlus und Seneca 8, 39 n, 2. { ln urnràtoarerclucràr-i.r . Díe chrístricrre Freiheit nach der VerrrúndíÉung des Apostels Faurus,^Goí[í"É;;,-iiò;]"ilulus und Jesus, Berrín r909; l)er erste I(orí^therbrief-GóttinÉe:^ lgib-l-óor ìJrchristcotur', I Tcit, Góttintrfcrr1914. Cf. J)etssnar:pautus i.: S,-é;3b -r;:, Der st' cier oaulíníschen-predigtund díe kynÍsch-stoíscheDiatribe, {-ióttingen, 1910, p, 6? urnr, rOe, Ci. ó;;:r;*;; È, u, S, 43 n, 4o. 305
#i
di ,tl
Dr. GRIGORIET, MARCU
t tr
,\
&
&
,ìÈ .-é
,l d
Apostolului, fà_càndu-ltributar fílosofíeí numíte, Spre. deoseb.irede Wínkler, Bultmann :releveazà însà rp"cifícul cufietàrii paulíne fafà de stoicísm, Radicalí*a1ulluí Havet - dupà cum ne asíguró Bonhiiferr - s'4 rà.cit curànd. Cr càt ne apropíem de. ztfele noaske, $í pe màsurà ce problema-pietínseidependente a T. N, de stoícism a fost.maí cu dínadinsul aprofundatànconstatàmcà cercetàtorií devin mai moderafi, gi corecteazà,vechile opínií in favorul Creqtínismuluí, Ar {i o gregalà însà sà ne închipuim cà toate cercetàríle cari srau fàcut în aceastà drrec.rieau aiuns. ia concluzííle,autoriior.pomeni{í, Mul1í dtntre cerc,età.toríí problemeí în chestiuneau susfínuiptocmaipunctul de vedere opus, Francezul A. Fleury' era de pirere cà Seneca gjte iafluí{at penà h fimítà de Cre$finísna.Mai multll Dupà el, filosoful roman trebue sà fi fost cregtin,3 Teodor von .Zahn, în cuvàntarea Iestivà pe care a_finrrt-o in 1894, cu prilejul instalàríí sale cà rector al .Uníversitàfíi_din Eilangen,a susfinea cà rEpíctet a citit càrfíle T. N. qí qí-a însugit,din ,e1eanumite idei. religíoase gí oarecarí percepte morale, ,De adevàrul spuselor sale,.man"ele protestant,era deplín convins, EI, nu urmàrea sà-l proclame cregtin:pe Epíctet, cum amL vànú cà, a làcut Flgury cu Senecà. Oià potrivà ! Era perfect_convins cà .Epíótet ,,nia .frostcregfin, deoarece era stoíc aí voia sà moarà stoic",5
Ei tl
ANTROPOLOGIA .PAULIN,À,
Àt .rrÌ
,H lll
ii
Teza l:ui Zahn a :ridícat.o adevàratà Jurtunà de proteste, Spíritul care ,domnea .în cereurile teologíce óe la sfàrqítul veacului -trecut, :ií,era complectarrente nefavorabíl. Afirmafía aceasta ,este valabílà 'io rdeosebi pentru protestantismul german, Un deceniu .maí tàrziu, cànd'teza.Zabn începuse sà Iíe datà uitàríi - maí cu s€àrnà dín vína,autodrului eî, care n'a înleles s'o apere fafà de criticii sàí - un învàlat olandez, K. Kuiper, discufà întrlun studiu'maí vast raportul dinfre Epictet gi :moraia cregti:eà,1ajungànd la aceleagi concluzii ca -gí Zahrt ,El .a .fost combàtut cu .furíe de compatriotul 'sàu Van den Bergh aan Eysinga.z In Germania, -învàfafíi se altuúarà. ia punctul de vedere reprezentat de van Eysingc: .Epictet n'a cítít T. N. 9í Cregtínismul nla ínfluínfat stoícísmul.3 Curenful la :moclà era .insà. pentru o ínfluinfà eontrarà, làrà a .maí profesa însà extravagatrtele lui Havet" Dar rr'au iipsit nici de-aci înaínte inv-atatí carí ne$au cu totul sau cel mult admiteau unele .influi:rte perrÍerice ale stoicísmului asupra Cregtínísmului. In potríva celor cari susfineau cà terminologia neotestamentarà în spefà: 'paúliné-,- .ar Íí'fost .inf luinfató de filosofia grecó-romahà, Th. llag eli,4 P . Feine5 $i A, Bonhiifer 9'au demonstrat tocmaí contrarul" I Epíctetus ..en.de christelíike .moraal, Verehgen en ,MededeelirÉen der K. Akad. van Wetens.happen, Afd. Letterkunde. 4 Reelcs, 7 Deel; 4asX.rd.rg 1906, Ct Bonh.ífer 45, 2 latrlun articol iniítulatr Epictetus en.het Nieuwe Teste.oeat, fir: Mueeum, Maaridblad voor Philolo{ie en GeschiedenísflV,.190?, 3 Bonhífer 72, trimite raici la Ed, Nordm: Die antíke :Krmstprosa, Leipzíg t898, U.;519; UlrÍcb vos, lvlllamowltu,-JttóIlendorl.. GripúlscLes Lesebuch I, 2, Berlin 1902,301 i ?aul Barlh: Die Stoa, -2 A. Stutt@t 1908,246, -t Vortsúatz d. Paulus 28 ; Ip olea, dail'care limba sf ,.Apostbl ?.avel ar f i fost influíafatìi de vre-un poet, fi-losofiau òrator antic trebué.aefatàdincapul locului i 74: astàzi .imeni au..maí,.ia .:ln ,eerios.vreo pretínrÉ "ftifliínff, lexicalà directà a celor lechi, lie Platoa, .fíe ,Demogteoe;,agltpîa;limbii pdíne 6 Stoizismus und Christentum, lnl TLB, 1905, col.?3; Chiar,!r domeniíle iorutlíte, ferurlnolo{ia.,stolcÉ dilerà.lde ,ceri.aeotestamentari o Despre opinia 1n chestiune .a Lu BorilúÍer va,lt v'orba nai in.colo.
.. ,':1'p , &4 , t S;.t Pall et Siénèque,.Recherches sùr les rappo.rts du philosophe :avec'llapÒtre et anr l'infíIbation ',du,ghr-is[íaîiss naissant à travers .!e pa:eanisme, Paris, 2 fut;ri 1853. Cf. Deissner: p. u, S. 39 r, 6, 3 Ibary I, 59, Cl Deissner,.,P.l u.'tS. 39 :r. g, { Der Stofter Epíktet und sei. Verhdttnís zum Chrilentum. 2 A. Erangen-Leipzi{ l8*S, Ct, Bonhófer 4, 5 O, c. 3tL
- 30?-
'305 I i
I
Dr. GRIGORIET. MARCU ANTROPOLOGIA PAULINA,
Unele locurí dín Faptele Apostolilor (18; lZ urm.; 28, 16 urm;) 9í clín Epistolele paulíne (Fí1, 4, 2Z), au -la condus pe anumí1i cercetàtori ídeea unuí' coirtact personal_între Apostolul Neamurílor $i perceptorul luí. Nero. S'a vorbit de-o prietenie 9i de un s;hímb cle scrísorí care aÍ fí avut loc între ei doí.'
cu scríerile luí, Pe IànSà aceasta, datà fiínd fatma pe care o avea Seneca,e cu neputíntà sà nu fi fost amíniít dírect de sf, Luca sau de Pavel insugi,
1 Die Ber{predigt begriffsgeschichtlich untersucht, Leipzi{ 1905; Cf, Bonhiifer 87. t Dré{ an{eblíche or.ieqtalischeEínschlag der Theolo{ie rles Aposteis ., lraulus, NI{Z;.1909, H.3 u, 4, CÍ.,Bonhiifer 85 n, 1, 3 pespte.ol>íniileacestorava mal fi vorba, a Einf. N. T. 348, 5 L'ídéal ,.religíeux e|c. 264_2801 Excursus Dr Saíít paul et Marc A rrrèle, 308
L C f, D cl ss ner.' P aul us u. S enec a 8-9 2 p'2,
-
309
gÍ notel e res pec ti v e.
ANTROPOLOGIAPAI.ILIN.A. i ..l+
*
Cat de ;imp_erfectà, cat de confuzà .qi de lipsítà de dinamism .,esteideea de Dumnezeu în.stsicísm se vede Hr Ì c
E =
$i E
Xyú p,aulilrrà, care ràsunà atàt de Írecvent ío scripturíle Apostolului, ,stoícísmul n'o crrnoa$te,
r Mai pe laa:g la Bonhófgr 115 urm. z p . lt7, !*
310
L Cî.. Deíssner,. Paulus u, Seneca 3Bi Bonhófeq L54 u2 p.279' -
- 311-
..,221 e,.
Àtttu !)srlrriúTi*!
tra,ti_:ri_ffi flf &ridi€t4{.ti4i}:I,Í
tri
#
'#l#;ril . 't11.' I
tg,;'4ì.;;( 7,46rrt ; 3i; , i' i' : ' , . . "\ . ' ' ' - ' ' ^' - . * - . . . - * - 4! W Y # ! ! # Í |tr'{È/tl1Y ,"','''",l;';1 sií"fÈísiruo rtssluefle{r :orí c0.tn€-atnosteni,. conceptie, Opusui ,eí î1sà,',-da,Fentr:u sf. Apostol pavel vía{a nu., înceteazó'nící odatà sà nu mai ai6à înfeles, Durnnezeu poattà. d,e {rije ca încercàrile sau íspítele carí se abat: asupra cregtinuluí paulín sà nu íntreacà puterea lui. ele reziste,ntà,;.pe care El, i-o dà gí í-o aulmenteazà,. t-o sporegte ori'cle càte ori trebue, cu harul Sàu (cf, I.
bucurie via{a aceasta,,, ràfuegtespre tot lucrul. i, neîncefat, crestínul, doreascà dupl isbà-. lotugí, nu schí{eazà e aceasfàísbàvíre, càci bucuriile netrecà.toare, licà aceastà, dorínfà ?' se va stríca (de altrlt, de. 'nostru nroarte, m zice ,rde y9ry strica") sàlagul pà, màntesc, avem zidire de la Dumnezeu, casà vecínicÉ,9i Cor, 5, 1), vorn vielui:
cvàrat în trupul acestar l admíte sinuciderea. gtíe nímíc: despr,eun nu-í constiu cle-o ne-. traSà cu'atàta putere rutat în ímperíul ei,o oí încheíerir, Am spus cà':morala stoicà se dístínSeprínfr'o se. verilate care impune, Stoícul e omul cùe preclícà înI Ci Dpíssner,::P:aulus u. Senec*.42 n,.26, ' z CÍ, Borlthfer 174-176, . -
312 -.i
, :
deosebírí1orsociale însemneazà curÍrarea protesteforpe carí Ie ridícà un. om în potriva altuía, însemneazà tetezarea cu ràdàcinà cu tot a unuia díntre cele maí
t .
{reuiazó. 9i-1 índíspune, Dín cele maí vechí tímpurí lucru aproape de ne'n{eles pentru noi cregtíníí -- rníla {ígureazà. în cataloagele de vicii ale stoicismului, Firà
::
1 Das Llauplproblerl der Sozialethik etc, 158, 2 CÍ, Detssner:Das Idealbilclcles stoíschenWeisen 4, 3 Conrp, Greeuen158-159 qi Deíssner,.Idealbílddes st. W, 13-lL
313
Ne oprim aicí,
Conc
.ceea:ce i se,cuvin T"?HHT"'rllt;;.T#i: tire, sàvàrsità cu ",,,"i,""',:Ìiu,flmenestí, càfre cerul .sta!el9-;;i;;i -omenirii
pe care avea sà-I deschídà .qí Paulínísmul,
ct"9ii"i"À"1Jii"*l
Parafrazànd o càntare bísericeasc frea de duh qi de tàlc, putem. s_punecà'n weme à, prin ce -pri"' stoicism j
n'zàrii lumií t"-1"a,
''1 Lumína, 1'mií
ó;;$;;il;"'*rTii*_"
-
& F _a
6
fl
ts
j
I
,) BT
'j
314 -
I N C H EI ER E Nu vom reoeta aici ceea ce Be rroate citi în sumarul lucràríi s? níci nu ne vom lósa íspítifi de o pildà prea des îmbíatà de atà.{ia cqcetàtorí cari para{razeazó, in acest compartíment ídeíle e{puse in ín'troducere. Ne-am dat seama, dírl capul locu1ui, de fireutitile ,gi ràspunilerile împreunate cu studierea unei probleme de dímensiunile gi maí ales de ímportanfa covàrgítoare ,a AnfropoloÉíei paulíne. $í am nlzluif sà lebímímpe toate pà.2índu-ne de prímejclia de a tràda prín exageràri sau :de a minimali'a prin vinovate' scàpàri din wed.ere gàndirea osebit de 'bogatà 9i de uuan{atà a Apostolului neamurilor, Sau - cum rre-a Ínvàtat în toatí bunóvremea ílusfrul'nostflr profesor de Testamenhrl Nou de la Facultatea'de Teologie dtn C*tnfufi| .Pàrintele .Dr. Vasíle Gheoighiu - :r.e-?rn sílít sà. nimerím pururea Sànóul Apostoluluí care a ostenít ca nimení altul ca sà ne ajtte sà-1 infelefiem pe.Hrístos .apa Cirm' trebue gí sà-l urmàm a+a cum Du*qezeu .agteaptà.,de la noí, E síngura cale care'te feregte de útàicr:í. O istoríe complectà a întànlr,l:''u Paulinismului :asupra,gàndirii cregtíne de dupà veactl apostolíc, ar cu re$ret - c1l de 'ma'.e a fost trebui sà 'arate paiillra patdúate 'alaiul ràtàc;rríIor car.i tsrrend.icau 'u1ínà 'fost rl;r'eTttlle 1or pentru 9í càt de 1pàgub-itoare au sporul iqpàràfieí Iuí Dumn ezeu înltrme. Ltrytele ,i.deolo{ice *st4rqitei,óe ;,éle, au sfàrqit prín a airurr.-*,s'a,odatà. vina ivíiíi ,lor în spinàrea Aposúolului, prln a,l Îace 315
I t:ú .1 - " 4 i 4.1 1 1 :- 1 !:ti :''j 1 r - í!1 i 4 , t'r ': |,t,i ' - : D ,
it{ g
!, t. l
a 'A
u :It
INCHEIERE
dftect responsabíl de ele celebta dísputà de la încep lenfele antipaulíne 'ale luj nou - A, Rosenberg; car 6iarea: ,,Laoparte cu Pavel
I
,t
I I
pe care i-au conferít_o{àrà. rspe{ií convertí{í din Corint
con* d,eiut casàsurpeereziite A1;"ólt"î,T"r,"c1ili?r P.omelnícul celor ce nu dín actual ar nota la . volutie relígioasà, plinà d fostului càlu$àr roman Mar secvenfelor lui, doctrínare ,'maí face. I)ar a stàrnít gi níte din fericíie tocmaí dí lor este dírect proporfíon càgtíSat în vr,emuríÈ àaí danez Soeren !(íetkegaarcJ, pe care cond.eíul încàircat
r al pariitelui b, sierritoa" îl proclamà de preqtisíu
àl reologíei în :mísíuneaeí esentíalàsír ,,restaurator, fireascà,de.màrturísítoàre u o.l""ai"iui t*it, ;i;óú; gàndit".3 ""
, Maltratat de erezrarhi. gi adeseori ohíar de teo1oÉí, cu o învergunare care amíntegte prisoanele iu'datzante, sf, Apostol Pavel a fost totug înleles gi urmat a$a cum el însuq a vrut, de Biseríca cea oarecànd una, .9í apoí de urmaga ei legiuítà dín lìà,sàrit, Eva Aleith, intr'un studiu care ntare altà scódere cle càt aceeade a fí prea colorat dín punct de veclere confesíonal,recttnoagte - în urma unor eetcetirí sàr$uincíoase r:à,nicí predestinafia gi nicí concepfía luteranà despre rnàntuirea sola fide n'au fost cunoscute în Biseríca veche gí deci n'au fost atribuite níci cànd siàntuluí Apostol Pavel. In schimb, faptele bune sunt rnàrturisíte dearàndul ca urmele vàzute ale unei dispozi\.iî vrrtuoase, ale unuí caracter emínamente cregtin,t Iar marele protestant Adoif Deissmannaclmítebucttros, într'una dín cele maí bune lucràri ale sale,' cà în Rà,sàrit a îost înfeles maí întàí sf. Apostol Pavel în ceea ce ate el maí viu gi maí esenlial: via{a în Hristos. Cunoscuta carte a luí Nicolae Cabasílas, flepiu'{sèvXprord;(toiseste :nàrturia invocatà chíar de eL Ràsàrítul s'a ferít totdeauna cle gregala de a pàtrtrnde fàndírea Apostoluluí nesocotind omul caÍe a odrà,slít-o; sf, Apostol Pavel - ca qi Màntuitorul Hristos --- 9í-a pílcluit propovàduirea cu propría sa via[à, Aceastà, statornicà ílustrare a îndemnului rostit cu dapta - gí fapta premergea vorbeí - l-a rídícat nnaí ?resus de tofi în{elepfii lumii acesteía, Càcí dacà vorbele elocvente gí sincere mígcà, apoí exemplele concrete sunt acelea carí cuceresc irezistibíL ,,Calea eare duce la teologul Pavel trece peste omul Pavel, Inaíntea i l rl l rl ce po v eri l e 5i s à fac à v i afa ugoarà; i n ac es te c ondíN íí s e dàs es b fàrE îndoíalà amici carí sà aiute, A.devàrata reformà impune totdeauna poveri gi l ace víata { rea". 1 Paul us v ers ti ndni s ín der al l en Kftche 2-4, 25. 36. 121. 2 Paulus, ed, II, 122-123 9i n, f.
317 316
INCHETERE.
*
dogme a fost martorul viu al Iuí Hristos in lume,,,'
naturà. qí supra-naturà e desàvàrqitó., iar acordul dintre vorbà 9í fapia ireprogabíl. Sfintií Parinli - .'ìi mai cu osebire sf, Ioan FIrí-
Darà ,nu o'sumà hotórîtà de zTle cere de la aoí Pavel, cí prelacerea între$eí noastrc vieli' Noí însó' ne întoarcem la prihana de dínaínte, qi dupà tíne' relea càqtíSatàprin har ne pre$àtim troí înqíne, Prh pàcate, bàtrànefea de dínaínte,'
goare, o prospefíme gí o claritate cuceritoare, Nimeni nu l-a inleles pe sf. Apostol Pavel ca ei, Sàracele opintiri ale ieologílor moderni nu isbutesc totdeauna sl .ryargà coaja sofiei_pauline, Sfíntii Pàrinfí :rimeresc statornic mio,tfl eL. Omagiul ce-l aducem' tàlcuirilor lor e obligatoriu i nu ne oÉlige Bíserica, cí valoareu lot, . S'a.spus - qi cu drept cuvànt - cà Antropologia este problerra cea rrraí arLàtoare a ceasuluí deàcuú.,
1 Joh. Schneider..,Die Passionsmystik d, ?aulus 1, 2 Althms: Padus u. Luther úber den Menscbea VJ.
-
318 ,-
r Sf, foan Hrlsoslom: Com. la'Rom. 6' 4. -
"319 -
"ffi',
Rporsrnùr. TEXTELoR nisuce
,
iil],!
rat.
Luca
REersTRuL rÉxfnroRBtBLrcE F oc e r e
t'uú, Pud.
2,7 2, 76u ?,24 , an
ln t
54 14Bi153
I
3, 2u 3,6 3, 75 i, '17**1.9 3, 19 '12,3,' 1) . Ht
,7 .
L3, 16 15, 5--6 18, 1g 22, tB_79 26,t4 i, ',: 3',t.,27 .
31,1 36,2 ; 53, 2 rr 1C0,4 ,
72 30
148 15f 134 182 t48 198 198 198 198 199. 198 tgg' 199 198 ;r' 71
Ifclesiost 10t 20
71, 4 52; 5 59,7 65, I7'. ,
59 1,67 i68 fB3
Ezecbíel
36, 2o u
1.67
I.fel, Solomon
r 7 , 1 2. 15 . 77, 74 2 3 ,2 9 , a
t4, 23_31
. 282
164 30r
IÍsus .Sírah
Deirteronom
21, 23
24, 23-25 25, 24
., 207 "
.
1643oI
2 02 207
III lteSi
79, t4
ffo
, Isnín
LeviTic
?1' 1? dt t zo ".
200 168 113 1(rB 168
56
JUI-
191 151
M at eí u
3'9 5, 17 9, 17 28; 19
201 286 108
1r4 :240
Ps a. lm i
5, 70, 10, J 14, 1 tr
M a r cu
. 1681
' i99 . 113
1 ,2 7
168
2, 22
16, 16
10u l0 B 240
5,3?u 15, L2 n t_8,10 22, 20 22, 26 24, 45
t0B 108 19T 108 108 50
P,id.
L9, 4 19, 5 21,29 22, 3 22, 76 24, L6' 28, 16
Io rn
240, 236 t93 4L 193 234 269 s09
l l omntrí
1, 3 L,9 l, 72 t1 1, 14 3,3 3,6 3, 16 3, 17. T9 6, 14 8, 33 B, 45 9, 39 10,36 ll,27 12, 46 73,34 L5, 13 r7, 21,
t9 28 152 288 VI 239 2BB 288 152 152 201, 154 152 152 152 t52 108 189 VI
F'Ap. L, 24 5,6 B, 1, 3 9'4 9, lB ro, 2g t 14, L5 15, 5 u. 15, B L6, 15 16, 30-33 17, 24 tr 18, 12 tt
2, 73 46 2, 74 t0B 2, L5 160 2, l7 239 2, 78 234 2,20; 190 2,25u 20--22 2,29a 190u 3,7u 46 24r 24r 3,4,5 20-23 L4r 146 3,9u 309 3, 20
1, I 1' 3 1' 5 1,7. I l,g L, 1,(t I, 11 1, tB |, 18-32 l, 20 l, 2l l, 24 1,25 I, 28 L, 37 L, 32 2, 1 2,2 2,5 2A
u,
JZtl
321
4r LrZ 221 7t t3B LB1 226 112 62 63 65 87 1.13 230 32 Lrg 3lI L62-164 26 27 50 45 t71 4s 77 96 an LT
51 313,
:.
L7l
t
. ,
r66: 32 45 55 200 34 35 113 163 45 47 48 LI3 . It3,L67 35: 3s 201 270" , 166| 168'20A 43 45 70712,5r 34 35 165 t67 169 170 19 32 35 113 168 /J
REGISTIIULTEXTELORBII]LICI] Pa{ r
t.
7, 5 7, 22 7, 26 7, 31 7, 34 7, 37 8,6 8,7 8, 10,. gt 12 8,13 9,9 9,20u 9,24u 9, 27 70, 12 tr 10, 13 10, 16,u' 10, 18 10, 25 u lo, 27 J0, 31 'lo, 32 71,3,. 77, 7 ll, g 1.7,24 u 12, t2 u 12, 73 72, t5 12, 22 12, 27 13i 1 13",4u.
- ,:,',264 , .:257 r,,r.,18
I'oú,
,, 15,-lu, ' '.15, 11 ,' ., ,' 15r 74 75, 20 ' 15, 2I tr 15, 28 15, 35 u 15, 3g ' , 15, 39 :, 15,'40 15, 42 15, 44 15, 45 u
":,I40 .637779 t' 45 28u ' , '48 :.' ,48 .48 .69 .18 , 305 . 259 . 262 ', 263 . 312 . 83 252 262 . 254 .48 . 2;63
15, 46 15, 50 16, 13 16, 1g 16, 23
.t'
ill
t8 69 77 II
262 70 77 30 54 70 99 132 t34 138u 145275 70 139 153 75 78 232 263 269 68 65
II Cor, 100 4s 255 55 42 45 268 264 68 72u 40 45 69
203 22r
203
22r
13,trr
13,;12 13,"13 14, I 74, 14 tt 14, 22 14, 32 14 37
138 224 287 224 140 132 t37 140 145 25 84
.
225
4, II
'4 :,,'i è
. :'6 4 ,
t
98
- , , , i-
-
204 44 251 257 264 t40 t78 44 72 t9 72 37 103 r72 2'15 312
Pa{.
5,4u
,
3 'c
5,7 5, 10 5, 11 5, t2 5, t4 5, 15 5, 16 5, 77 5, lB 5, 19 5, 2L 6,7 6, 7L 6, 14 6, t6 6,18 7' 1 7,3 7,5 7t 13 B'9 B, 14 917
;r
10,5 10, 10 11, 3 11, 13u 12,2u 12, 15 12, 20 13,5 13, 9 13, 11 73, t4 GaL lr
I
L,4 l, tL tt
Pag.
19 275 255 274 49 78 tt 49 43 135 31 287 29 t05u 238 187 187 221 154u 187 207 221 43 4.5 263 81 263 254 63 72 45 72u 68 138 140 45 226 72 t45 t47 tsl 264 52 55 t64 232 270 a 267 270 65 250
r9
r40 tB7 L9
7, 73 1,74 t, 16 7, L7 2'2 2'B 2,9 2, 76 2, 17 2, 19 2,20 2, 2t 3'1 3'3 3,6 3,7 3'8 3, 10 3, 13 3, 16 3, 2l 3, 22 3, 24 3, 26 tr 3, 27 3, 28 3, 29 4'L Àa 4d 415
4,6 4,7 4, 10 4, t3 4, 23 5,t 5,6u 5, 13 5, Lgu 5, 22 5, 25
i74 325
65 179 287 t9 75 269 287 136 287 73 225 229 250 31 226 230 251 203 203 203 21,5 201 35 202 207 220 202 202 225 196 209 205 225 2s4 236 238 33 24s 252 254 268 268 138 220 254 4s 254 254 77 72 n1 TI
220 77 28s 220 70 164 t79 265 tr 266
"1 I 1
i
Dr, GRIGORIET, MARCU
=
6, 1 6, 13 6, t5 6, 16 6, 17 6, 18
P"{.
67 98 tal 248 c , 1I U 7L 4, 72 t05u 238 ZBS 4, l3u 254 4 14r 77 4, 77 65 4, 22 41"
Ef es e n i
1, 3 u 1,4
185 2A 66 210 254
I'
o,ta
O
1, B lq
i ,1 0 t, 1 2 I
l?
I
la
L, 20 1
)1
t, 22 1)A
)) 2,5u , 2, g-10 , ul
-
2
zt
1 1 L t
2, 12 2, 13 2, 14 út
15
2, 16 2, 19 2,20u Jrl
3, t6 3, 1g 3, 79 4,2 4" atI
4,5
4, 24 4,25u 4, 27 4, 30 ---5,3u ..
217 186 26 185 2î1 20 221 v 251 ZS5 66 2LT r40 ztt 248 ztt 247 83 247 140 179 217 23tu 256 71 169 206 178 180 206 t23 105u 83 247 248 66 37 66 u 103 271 189 267 266 252 83 252 252
f,r b q9 vt
v
5,9 5, Ll 5, 24 5, -25 5, %u 5, 30 5, 31 6,5 6,6 6,10u 6, 12 6, 17 6, 20 6'D 6,U
REGISTRUL TEXTELORBIBLICIi Psg.
270 83 253 269 250 51 66 11.9164 105u 66 122 105u 122 164 264 251 262 164 179 256 179 265 u 179 248 250 252 72 8L 262 83 72 45 75 56 265 75 222 2î2 45 65
Filipeni
1,7
't,'1i :#:
t, 22 1, 23 7, 27 2,7 2,2 2,5u, 2,7 2,9
326
45 3077u 251 275 77 275 275 56 252 250 57 I87 u 2t0 u 138
20s
l'ol'.
P ae.
2, t2u 2, 13 2, 75 2, L6 2, l9u 2, 2l 2, 30 3,5 3,6 3'8 3,9 3, 10u 5,13u 3, 15 3, t7 5, 18 3, 2L 4,7 4,8 4, 23
2, LI 2, L3 2, t4 .2, 17 2, l8 2, 19 3,3 3,5u. 3,9u, 3, !7 3, L2 3, 15 3, 16 3, l7 3, 22 3, 23 4,8 4, 7? 4, 18
. 263 .96 , 178 263 . 221 .57 . 263 .56 193 t60 193 t6L 234 273 259 272 262 268 78 80 45 265 65
I Tes.
L'7 1, 8 2,8 2, I0 2, L3 2, t7 2, 1g 4, 13 4, t5 5' 5u, 5,9 51 23 5, 28
Cologesí
L,4 1' 5
22s 221
L, 13 I, 14 L, t5 L, L6 L,t7u 1,18 7, 20 L, 22 t, 23 L, 24 I,26u 2'1 2,2 2,5 2,9 2, 70
122 271 u 27t 187 220 27u 19 28 28 83 247 rt 205 220 80 82 206 27 29 83 246 245 72 42'45 72 82 272
r ,9 t, lt
78 241 25t 7|', 207 80 5i 78 83 6 3L 274 122 1& 179 105u 238 205 266 45 83 221 257 45 75 55 257 42 45 272 45 65 '42
22r
56 20 221 42 4s 264 178 221 179 265 , 187 57 63 77 8b-92 6s
II Tes,
1' 8 2'3 2,8 2, 17 3'I 3, 18, -
327
. 226 .79 ,59 ,45 . ?2t .65
'l t i I
BJBLIGT''i' 1.'1r' iREGISTRUL'TEXTELOR
Dr. GRIGORIET. MARCU
7,5 l, 9rt , 7, t4 I,
lc
l, 76 l, 19 2,3u, 2,4 2,5
2, Lz 2, 13 2, L4 2, 75 3,2u, ?7
5,9 3,9 3, 15 4,7t, 4,9 40 ^t
.
4, L0
4, t z
5, 15 6,3 , 6,5 6,7 6, LL 6, 79 6, 2L
45 48 164 225 152 31 48 187 52 187 145 1.47 147 t45 147 157 232 266 264 266 48 247 252 275 5L 222 32 257 264 222 5l 180 19 266 140 65
lf Tím. lrl
1,3 1,10 l, 73 2,7 2, 7L 2,22 2,25u 3, 2'-;6
I
Ps f'
P oú.
I Tím'
31 48 r93 30u 225 52 222 45 266 264 164 :
3,5 3, L5 3, L7 4,6u. 4, 22
45 225' t9'270 273 65
13,3 l3t Ll L3t 25
1,18 2, t4-26 2, 19
3, 15
48 5L 32 178 204 241. 235 u 239 241 254 65
Fllímon
164 25
328
289 289 228
5, tl-rz
í,5
291 291 239 29r 29t 37 291
3, 15-16
2,2 2,29 3,4
. 289;
. 2u8"
,
,it t:
.
loo 291
Àpocallpsa
..28 . 28. ' ''2, t7 .. , fo8 . 108 ' , .3 ; ' 7 2 .28 3,,14 . 108 5' .9 .50 13, 18 108 . \ , L4,3 50 L 7 ,9 108 239 21,1.2, 5 28 2 1 ,6 28 22,',1,3 I t r iE 1, 17
290
I Ioun
. 28 210 , 222 .28 ,45 .45 . 221 . 86 92, . 187 . 270. . 140 .72 ,27 ,72 . 256 . 209 .45 , 232 . 222 , 223 . ?L
i { r:,:.
i 1b9'288 , 299'
Iuda
II Petru 76 65
Evreí
L,2 1,3 1, 10 5, 12 3, 15 4,2 4, 12 5,9ru, 5,13u 6,5 9, 10 9, tl 9, 13 9, 14 9, 22 10,22 ; tL, 7 It,3 tt, 6 t2, I ;
', . . '3i L6"1, , . 3i 18 , . ' 5, 4. '
I Pettu
L,3 1,10u t, 23 2,24 3'4
lle' t
i : 3 , : 8 . : , . . 289 288, , ' 3 , ' , 9 ' : ' . ' . . ,A l j 9..: i ' ''1'' , , 3 , 1 o , , , ,,, ;
1
Iacob
Tít 1, 15 2, l0 2, 12 5,3u. 3,4 3,5
PùÉ'
77 76 'J 65
"i
288 288 289
ìl li l l 1l
-
3 2 9 '-
j
Gl{IGOIìili T. MARCU _Dr. %
REGIS'I'RUI-TEXTEI,ORI]II]LICIJ
l,ag,
6, 6, 6, 6, 6, 6,
1 13 15 16 17 18
Efesení
1, 3 tr 1,4 7,6 1,9 to
7, 10 1
1)
1, 13 l, 19 7, 20 1, 2l 1,22 , 1,23 2,2 2,5u 2, g-lo 2, 7I 2, 12 2, 73 2, 14 2, 75 2, 76 2, l<) 2,20u 3,7 3, 76 3, 1g 3, L9
4,2 4'3 4 ,4 4 ,5
67 98 101 248 4, llu al II 4, 12 105u 238 285 4,13u 254 4, 75 tt II 4, 17 65 4, 22 4, 23 4, 24 4,25u 185 4, 27 20 4, 30 66 2r0 254 5,3u 217 5,5 217 5,9 186 5,9 26 185 2',t1 5, lL 20 221 u 251 255 5, 24 5,25 66 5,28u 2LL 5, 30 t40 211 248 5, 31 zIt 247 6,5 83 247 6,6 140 r79 6,10u 217 6, 12 231u 256 6 , r7 71 169 206 6,20 178 180 6,22 206 6, 24 123 105u Filípení 83 L,7 247 1,20 248 r, 2l . î*. 66 t, 22 37 66u 103 1, 23 271 7, 27 189 267 2, 1 266 2,2 252 2,5u, , 83 252 2,7 252 2,8 326 _
I'r g.
270 83 253 269 250 51 66 11,9t64 105u 66 122 105tr 122 164 264 ZsI 262 164 179 256 179 265 u t79 248 2s0 252 72 81 262 83 '12 45 75
s6
265 75 222 2t2 45 65
45 3077u 251 275 77 275 275 56 252 2s0 57 187 u 2t0 u 138 205
l'u tl,
I ' rÍ .
2, 12u 2, L3 2, 75 2, 16 2, 19u 2, 2l 2, 30 3,5 3,6 , 3,8 3,9 3,10u 5,13u 3,15 3, 17 5, 78
3, 2r
4'7 4,8 4, 23
2' Lr 2, 13
263 96 tIB 263 221
2, L4 2, l7 2, 78 2, lg :3, 3 3,5u, 3,9u. 3, lL 3, 12 3, 15 3, 16 3, 17 3, 22 3, 23 4'8 4, 12 4, 18
E4
JT
,
263 56 193 160 193 161 234 273 259 272 262 268 78 80
4s 265
6s
I Tes.
Coloseui
1'4 1'5 t,9 l,1l 1, 13 I, L4 L, 75 L, 16 7,77u 1, 18 1, 20 !, 22 l, 23 7, 24 1,26u a4 Ér
L
2'2 2,5 ?.q . - .t
2, 10
78 24r 251 7L 207 80 51 78 83 6 3L 274 t22 t64 179 105u 238 205 266 45 83 22l 257 45 75 55 257 42 45 272 45 65
Lt
225 221 122 271u 271 TB7 220 ?7 tr t9 28 28 85 247u 205 220 80 82 206 27 29 83 246 245 72 42 45 72 82 272 -
I
l' 8 2,8 2, l0 2, t5 2, L7 2, 18 4, 13 4, 15 5,5u, ,5,9 5, 23 5, 2g
42 221 56 20 221 42 45 264 178 221 t79 265 187 , 51 63 77 86-92 .65
II Tes, 1, 8 2'3 218 2, "17 3, 1 3, 1g 327
, 226 ,T9 .59 .45 . 221, .65
NUMDLOR ITEGIS'TRUL
REGISTRULNUMELOR ilbel XVI 98 Aklba 280 Aeschimann XXXVIII Aieífh XXXVII 317 Allo XXIII 26 93 98 101 109 133 137 139 Althaus XX XXX XXXVII- 173 Anríot XXVII 13 33 96 101 133 149 t50 165 177 186 202 203 205 208 209 236 237 240 241 246 254 Atanasie (sf.) 10 90
Bornemann XXIV 86 8tJ XXXVI 185 Bornkamrn XIX XX Bousset W. XXXVII 268 269 276 Bouvet XXVI Bovon J. XXXIV Brandt W. 194 252 Brassac XXXIV Braun IJ, XXVIII Brúchner .!1, Bruder XV 18 50 54 6q 76 lo8 XXXVI Bucevschi Búchsel XX XXVI 59 138 147 t56 232 287 288 303 Bachrnann 101 XVIII XIX X.XVII Bultrnann Barth I(. XXll 170 XXXit XXXIV 122 305 306 307 Barth P. Bartmann XVII 251 287 XXXVlII Bauer W. XV Cadíer 227 Baum5farten XX Calvin 250 Baur F. Chr. XVI XVIII 290 CassíanAthirn 303 Behm J. XX 108 283 Clcero Bengel XX ClernenC. XVll XVIII XXt 299 302 Benoít XXXVII XXIV Colan N. IScnz XXXI XXXVi Bertrarn G. Colon XXXilI XXII Cornely BertrarnsH. XXXI58-64 66-68 Crainic N, XXXVIII 87 88 Beyer H. \f. XX Cremer Ernst XXX xxxI272 316 27 Beyschla{ lf, XXVI Crerner-Kógel xlx 296 Bonhófer Cumont F. XX 37 304-3Lz
I :'if
330
xxvil Dausch lJ. XXXVII Davey l)eissmann XVI XVII XXV XXIX XXK XXXII 232 251,297298 DeíssnerI(. XIX XX'XXXIXXXII l7z 176 304 305 308 309 311-313 XXVIII 92 282 DelitzschF. 270 Dellin{ 239 Dey Jos. DíbelíusM. XXIV ó7 239 Areop. Dlonísíe Djukanovici XXXVII 2t7 220 225 226 232---235 248 Dobschúiz XVI XVll XVIII XKIV XXVIII XXXI 10 87 91 I)óderleln 108
'Sf. 125 ll9 Foerster 174 Fotle'Patríarhul XXXIII 145 .147 Freundorfer 150.-153 t55 156 KXXVII Fríclríchsen XKXV Fuchs
Gamallel 280 2Bl Gheorfhiu ,,'XVl XVll XXI XXII xxxvl t0 25 41 47 55 56 81 91 1LL tL7 118 13s 136 139 151 168 181 189 r99 209 2t4 216 23t 243 282 315 XXXIV Glocge lWlf tss Gloel XVI XXII 118 Godet XXXVIs Goguel 1? Ebelinf XV Goosens XXIX XXXV Grafe Ellweín XXXVI 304 308 313 Greeven I!pictet 1 7 6 3 0 43 0 6 - 3 r 1 3 1 3 284 Ernesti XXVIII Grundmann Gschwínd XXXI Espinc. XXXVIII XX XXV XXIX302 Ewald XXIII 121 Gunkel Guntermann KXXV 307 Eysínfa Gutbrod XXXVI t2 14 18-20 Fascher XXKII XKXIV 26 27 30 31 35 40-42 44 Iìeíne XVll XXVI XXX XXXIII 47 51 53-56 60-63 66 71 17 2l ,150t54 t55 1s7 233 73-79 88 90 283 295 307 XXXVII XXXIV Hahn Iìe'ner XXIX FestuSière XX 9 89 91 308 311 Hàrlng XXXIXXXII Feuerbach 2 3 Harnack XX 40 51 280 292-295 l{auck Fr. Filon xxlt't 120 L2'l XXXV, I{aupt Filson Floyd XVII 40 Irlaussleíter Flaviu losif 305307 306 Havet Fleury 3s1
..".-.,-*-....n."-rila*.*s I
:
Dr, GRIGORIEl'. MARCU
Ifeiler XXXII Helnricí 502 308 Heínzehnann XX Fleítmúller XX XXX 234 296 I{errnann XXiX HoffrnannA, XXX I{olt 300 303 Flollmann XX Holsten XXVII XXIX 152 153 155 lJoltzmann I{, J. XXV XXVI 54 157 234 302 Iloltzrnann O. XX 8Z Holzner XVm' I{osl
I(oehler XX Koehnlein XXXVII Koester XXXIII 252 KólbinS XXVII Kraemer R. XXXI I(rúSer G, XXXV Kuirn 302 Kulper 307 Ktimmel XXXIV 62 87 I(uss XNVI 132 143 226 264 Lafaye
109 LagrangeM, J, XXII Xxllt XXV xxxu 33 109 147 1512Bs Leenhardt XXXVIII Lemonnyer XXVI Líetzmann XIX XXI XXIII 97 100 101 109 137 t47 154 176 209 285 290 LÍpsius ll7 Lohmeyer IXXIV XXVI XXKII Lúdemann XXIX 11 13 L7 40 55 7t 79 r53 Lueken XX gz Luther ZZ7 316
Jacoby XXX Jacquier XVI XX XXI 23 Jeremlas XX 103 l3Z 133 t3g 284 300 Jmschoof XXXVI Jíilícher XX XXVIII Juncker XXX Lz 153 155 152 frlaier F. ì(/. XVIII E{aftan XXV Marcu T. Gr. Xvllt XXV I{ant 2 3 XXX'/III I(arncr XXXVI Marcus'_Aulelíus 304 308 KierkeSaard 3l B Martíndale 296 I(íetzíS XVIII nfar$órcou).os XXII XXn 90 109 KIITEIG. XV XX XXVIIi.1314 1r9 285 280 298 301 302 Meinertz XXIV XXV BZ 249 Knabenbauer XXi XXIV 87 252 255 256 271 289 I(nopI XVI XX 303 308 Menandru 46 332
XXXIT Pott Prat XVII XXVII 37 46 53 58 59 61 76 90 trl 132 133 138 146-149 r5l 1,54 160 161 163 164 166 1,70 172 173 176 185 1,92 196 202 204 208 216 223 224 226228 23Q 232 233 266 2&r Prelsker XXXIII XXXIV XXXVI XXXVII 266 XV XXX Preuschen XXXfII Puech XXXV Purdy
Menoud XXXVII XXVII 1.24 Mersclr XXVII Meyer A. XXVII Meyer G, W. !f. XXXUI Míchaells XXXIV XXXVT Michel O, jVlihàlcescu XXXV 83 235 240 256 Mlttels XXX Momrnsen XXXII Monsc XX 280 Montefiore XIX Múlter J. Mtiller Ií XXVI XXXII 235 Mundle 304 308 Musoniuslì.ufus F{iigeli Neander Nestle Nikel J, Nord'en E, Nósgen
xvl 299 307 XVIil xv 97 259 292 302 307 308
Oepke XX XXXII 87 92 269 3ut2 Olariu XXlt 2ó 109 lL7-Ll9 285 XXXVI Orphal XXXI Ott 176 296 Ovi
Rahlfs . XV ReítzensteínXIX XX 133 298503 XVll 316 lì.enan XX l{endtorf XXVI lleuss XVI Rienecker XXIX 12 Rítschl A. XXXI Il.itschl O. XXV:20ó Il.ohr lloux , .XXXWU Roven(a XXIV XXXV XXXVII 119 120 1,23 208 217 224 225 232 2s6
XVI t5î $abatler A. Faret XXVIII Sasse' 140 177 Pedersen XXXVII Schaeder ]i., )íXffi : XXVI Pfleirlerer L2 79 155 302 Schaeder I{. ,H, 300 302 3S3 Pieper XVII SchaeferA. XXIII'?1 '116 Polrlenz XXXI Schauf XXXÍI 40 69 7l 73 Tg PopcrvicíuN. L 83 80 81 83 102 s33
ir
lt I --
1 r : ú* j
_
='-::
b.,cniéonrrt, l,ianctj ::
=- - _ - =- _ _
Schettler XXX Schlatter XIX XXW XXIX tz Schlter XtX XXXfV-sói Schmauch , i XXXVI SchrnidfH. I ' Schmtdt K. L. XXXIII XXXVII XXXVIII , Schmídt P. 87 2g3 I . SchmítzO. XXXII XXXII Schmoller XV 18 106_108269 i SctrneiderJ. XXXry XXXV 318 Schnlewind XX '. SchumacherH. XXVil XXXV i i I 248 zBS SchumacherIì.. ' XXXI , Schúrer Zg3 Schweítzer XXVII XXXIV tl : 33 232 SeebergA. XIX Selt XXH Sellín , XXV 2BZ*254 i,. Seneca 176 304 306 308 le Seur XXIV Síckenber6ier XXII 33 34 40 53 i i 57 Bt 116 138 I g-tS| tll , 164 769 170',t73_175 20g i 284 Sleffert i.,, X'III 284 ,i ,
REGISTIìUL NUMfiLÓR Staab XXI Stade XXV Staffelbach XXXV Stiilrlin rct 284 Stàníloae XXXVIII ZtB 3t6 Steffen XXX Stelnmann XXI XXIII 87 t}g 141 194 202 207 285 Strack-Billerbeck XXI ZB3 Strathmann XX
WCNdtIJ, FI, XX XXVIII XXIX 12 86 88 156 Wernlc XVIII XXX 58 \fletter Gillís XXXI 'V/ilken XIX Vflllamowifz-M6llendorf 307 lfíndísch XX XXI XXVilI XXXI XXXIV l\g 280 285 293 294
Wínkler Wlnstanle'y, I')fobbe
305 306 58 XXXVI , l7ohlenberg 119 , XVII XXV 153 316 Vrecle Zahn,Ad. , XXIX Zahn Th. XXiI XXIIi XXVI , , 28 115 118 306.307 ':'': Zù,uuù, XXIII 'tog z}s
Teíchmann XXX Teolílact XXI t4Z 143 Tillmann XKV Tischleder XXXII Títíus XXVI Tixeront XXXTV 2% 2g4 303 304 'l'pep.né).cr , XXI 109 174 Z0g ZBs Trenclr XVI 108 l0g Z3g 273 Trícot XVIII Troie Luise 302 Valensln 276 V6lker XXXV Vollmer XXVIII 293 299 Vrede \ùTllhelm XXV
Weber XXXII XXXTV 164 'XVIXXVI \(/elnel , lfleíssBernh. XXII XXIV XXVI , 40 66 88 1"I6-LIB
334
:: 3i5
,
1933-L94î 2t) VOI.UME
1'
SHTTtrA TEO[,OGXC,\
*"fi!{XP{{roRroDoxIA'
1933-1941 2 0 VOL U M E
si,iu' 1e33' Pas' B+2s6'Preful
brogat 120
N "sERtADIDAcflcA" Au ApARUT: t.
D. Fdgdrdslanu.' T6núrule, lle-li zic, rcoalú-lel Slblu, 1955. Pag. 108f8. Prelul brogat ó0 Let.
Voi. I.
?, D, Cdlugdr: Ilrisfos tn gcoalE. Manualul catehetuluf.I. Ed. I. Slbiu, 1954. Pas. 552f8 556+9. Prelul legat 220 Let.
; edrlto II 1957, fepurzorbl
6. Nicolae Berdiaefî: UN NOU EV MEDIU. Sibiu, 1936. Pag, 165. Pretul broEat 75 Lei.
$1. MeleS: Istoria Bisericii rom&rregli din Trarrsllvania. Vol. I. Slblu, 1955. PaS. 596*56. Prelul brogat 280 Let. Legat 550 Lel. D, Iì'dgàrdplalu..TÍlndrrrle, lie'li ztc, sconl[-fel Sfblu, 1955. Irag.7t2-l9. Prelul brosat 50 I.ei. Dr. Nicoloe îerchlld: Evanghelia în gcoal[. Pag. 180. Prelul broqat ?5 Lei [eputzatóI.
Vol ll.
Slblu, t9]5.
6, $tefan Molep.. MHnEstirile rom0negfi dirr Transllvanlu qi Ungarla. Slblu, 1956. Pag. S64|L2B. Prelul bros, 2 50 Le i.
I ,, I
7. D. Cúlugdr.' l{rlslos în gcoalE. Manualul calehelulul.ll, Stfrlu,19J6. Pag. 498. Prelul legat 220'f.et.
I
8. Dr. Mircaa Suciu-StbÍanu: G0nduri cregfinegll. $ibiu, 1937. Pag. 110. Lei 40 [epuizaló1.
l
Vol. l.
9, Oh. Tulburc: Mifropoli{ul $nguna. Opero lllernrd'Scrisori pasforole* Clrculdrl gcolarc * Dlverse. Siblu, f958. Pog. 4ó0-l-12.Prelul brosat Let 170, legat 220 Lel [brogate epuizale]. 10. Preol Dumitru Cúlugdrt Copii Pag. lLZ. Pre{ul 55 Lei.
din Biblie.
Sibiu, 1940.
11. Preot Dr, 'lbodor Bodogaa: Ajufoarele rom8neqfi ln mfi. nI$llrile din efOnful Munfe Alhos. Siblu, 1940. Pug. Llll-554. Prelul 220 Lei.
I
x
,ìl t'
l'I
1 I
l,
rc)
13. 1 zt
1E 1? lo,
, t,
18,
!
19. 20.
II t ri
