Analiza Turistica a Statiunii Baile Herculane

ANALIZA TURISTICA A A STATIUNII BAILE HERCULANE – REFERAT –

Pag 1 din 28

CAP 1. BAILE HERCULANE 1.1 ASEZARE GEOGRAFICA. SCURT ISTORIC Situata in partea de sud-est a judetului Caras-Severin, pe ambele maluri ale râului Cerna. Orasul este situat la 5 km de drumul national DN 60 si de calea ferata internationala Viena-Budapesta-Belgrad-Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes (70 km), Craiova (160 km) si Timisoara (17 km) Statiunea balneoclimaterica Bãile Herculane este cea mai veche din tara si una dintre cele mai vechi din lume datand de pe vremea razboaielor romanilor cu dacii. In urma cercetarilor arheologice, imparatul roman Traian este considerat ctitorul acestor bai romane. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii: apeducte, bai, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare, in special lui Hercules, considerat protectorul statiunii. Incepand cu anul 1718, austriecii au reconstruit si modernizat baile din statiune, precum si baile de acces, edificiile primind amprenta unui stil baroc. 1.2 TURISMUL IN BAILE HERCULANE Ca oras din regiunea de vest a tarii noastre, Baile Herculane (jud.Caras-Severin) face parte din grupa oraselor cu resurse curative alturi de Lipova (jud.Arad), Geoagiu (jud. Hunedoara) si Buzias (jud.Timis). Statiunea balneara Baile Herculane este unica localitate turistica din Romania care dispune de 5 patrimonii: natural, istoric, turistic, cultural si balnear. Statiunea dispune de locuri de cazare (peste 4000 de locuri) în marile si modernele hoteluri sanatorial-balneare, moteluri, pensiuni turistice, camere la localnici într-un cadru agreabil, de asemenea camping în interiorul sau exteriorul orasului. Multiplele mijloace de recreere si divertisment – restaurant, baruri, terase de vara, bazine de înot cu apa termala, sauna, masaj, biliard, etc. – precum si posibilitatile de drumetie si excursii în statiune si pe valea Cernei, constituie o atractie în plus pentru vizitatorii orasului statiune balneara BaileHerculane.


Pag 2 din 28

Obiective turistice din Baile Herculane: – Muzeul Nicolae Cena. Sint expuse relicve din perioada romana descoperite intimplator sau prin sapaturi in zona Podul Rosu unde se gasea o parte a castrului roman. Obiecte sau podoabe arheologice descoperite in Pestera Hotilor sau Valea Cernei. – Parcul Szelecs - cel mai frumos parc natural in perioada austro-ungara. – Statuile din centrul istoric al statiunii – Strandul termal Hercules din Parcul Vicol – Strada Zavoiului pentru plimbari . – Arborele Seqoia din Parcul Central – Zona Roman - Cascada – Pestera Hotilor – Gradina botanica din Parcul Central unde de remarcat sint arborele Seqoia adus din Canada 1825, dudul pletos originar din China, magnoliile, arborele de Tisa. – Izvorul de apa plata - pentru aductiune si captare izvorului , austriecii au sapat un tunel pina in peretele Crucea Alba din Domogled. – Biserica Catolica – Biserica Ortodoxa – Chioscul Apolo de linga podul din centru facut pentru regina Maria. Satul Pecinisca aflat pe partea dreapta a riului Cerna chiar la intrarea in statiune. Monumente arheologice din Baile Herculane Baile romane, cu basorileful lui Hercules, pe malul Cernei la cca 400 m mai sus de Biserica romano-catolica. Pe stinga drumului se vad resturile unui apeduct roman, iar mai sus bazinele romane; ruinele statiunii termale romane; tabule votive; podul de piatra de pe raul Cerna din centrul istoric al statiunii; pestera Hotilor, cu urme de cultura materiala din Paleolitic, Neolitic, Epoca Bromzului si a Fierului. Monumente arhitectonice din Baile Herculane 1. Gara CFR Baile Herculane (cladirea) construita de austrieci in stil baroc (1866) 2. Complexul balnear din Sec. XVIII - XIX cuprinzind : Baia Horia, Pavilionul cu baile Crisan. 3. Podul cel mare peste Cerna.


Pag 3 din 28

4. Biserica Catolica 1838 5. Biserica Ortodoxa din secolul al XIX-lea 6. Statuia lui Hercules. 7. Bustul Generalului Dr. Vicol, opera sculptorului Dumitriu Birlad din fata parcului. 8. Basorelieful lui Hercules de pe malul Cernei. 9. Statuia lui hercules turnata in bronz, datand din 1847 10. Cladirea Cazinoului 1862, azi muzeu al statiunii Intreaga portiune de cladiri cuprinsa intre Biserica romana-catolica din capatul de sus al Pietii Hercules pina la Biserica Ortodoxa din capatul de jos al Parcului Central ( Parcul Szelecs ) pe ambele maluri ale Cernei si podurile din aceasta zona sint declarate Rezervatie de Arhitectura UNESCO . Aceasta zona face parte din patrimoniul istoric al statiunii si nu numai. Pentru agrement sint localizate in Baile Herculane : •30 de restaurante •40 de baruri •2 discoteci •18 terase de vara •7 Nightclub •4 stranduri termale in aer liber •Pensiuni turistice •Hoteluri •Case de vacanta •Campinguri •Magazine Manifestari anuale: Pe parcursul unui an calendaristic, in statiunea Baile Herculane au loc mai multe evenimente cultural-artistice, avand semnificatie nationala, regionala sau locala. Vara sint organizate evenimente culturale la care participa artisti din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Polonia, etc. In functie de data desfasurarii lor amintim: •

Ziua "Eminescu" (15 ianuarie),

ANALIZA TURISTICA A A STATIUNII BAILE HERCULANE – REFERAT – •

Unirea Principatelor Romane (24 ianuarie),

•

Sarbatoarea Martisorului (1 martie),

•

Ziua Internationala a Femeii (8 martie),

•

Festivalul "Pinul Negru de Banat" (1 iunie),

•

Colocviile Nationale "Reflex" (7-9 iulie),

•

Festivalul International de Folclor "Hercules" (11-15 iulie),

•

Zilele orasului Baile Herculane (8-10 septembrie).

•

Congresul Spiritualitatii romanesti

•

Festivalul Rachiei din Banat

•

Nigeea la Bani

Pag 4 din 28

1.2.1 IZVOARELE TERMOMINERALE DE LA BAILE HERCULANE (DIN AMONTE SPRE AVAL): • Izvorul Crucea Ghizelei - a fost forat in anul 1970 pana la o adancime de 1210 m si este situat la 6 km nord de statiune. Acest izvor alimenteaza strandul termal de la 7 Izvoare. • 7 Izvoare Calde - este alcatuit din trei izvoare calde si patru izvoare termo-minerale. Prima grupare de izvoare nu sunt utilizate in prezent, iar cea de-a doua grupare de izvoare este situata in aval la cateva sute de metri fata de primele trei izvoare, fiind captate intr-un bazin in care se fac bai in aer liber. • Izvorul Scorillo - a fost forat in anul 1970. Curiozitatea acestui izvor o reprezinta faptul ca apa iese din granit. In prezent acest izvor nu este utilizat. • Izvorul Hercules I - se afla in spatele hotelului Roman, iese la suprafata dintr-o pestera de calcare avand debitul cel mai mare dintre toate izvoarele. El alimenteaza Baile Romane din hotelul Roman, Baile Neptun si Strandul Termal din centrul statiunii. • Izvorul Hygeea (48°C) - se afla mai jos de hotelul Roman intr-o incinta zidita, impreuna cu izvorul Hercules II. Este utilizat in cura interna pentru afectiuni digestive si urinare, apa acestui izvor este asemanatoare cu apa de la Olanesti, Slanic Moldova, Karlovy Vary, etc. • Izvorul Hercules II - partial secat are totusi o captare artificiala care provine din izvorul Despicatura.


Pag 5 din 28

• Izvorul Despicatura - se afla la aproximativ 100 m de hotelul Roman, ivindu-se din doua puncte diferite in pestera de la Despicatura, care au fost captate intr-un baraj de beton in interiorul pesterei, de unde apa era pompata in conducte. • Izvorul Apollo I - este captat din incinta bailor Apollo printr-un put de 7 m adancime care pana la deschiderea izvorului Apollo II era ca o fantana arteziana. • Izvorul Apollo II - a aparut cu ocazia sapaturilor la fundatia restaurantului Grota Haiducilor in anul 1972. Acest izvor alimenteaza baia Apollo. • Izvorul Diana I si II - au fost captate intr-un put colector si conduse pe conducte pana la baile Diana pe care le si alimenteaza. • Izvorul Diana III - a fost forat in anul 1958, are un debit scazut. Se foloseste pentru tratarea gastritelor hipoacide, colecistite, hepatite, diabet, intoxicatii, constipatii, urticarie, bronsite, sinuzite, etc. • Izvorul Neptun I - a fost forat la o adancime de 277 m, datorita presiuni a fost colectat intr-un turn ridicat aproape de hotelul Hercules. Apa sa se utilizeaza la baia Neptun si hotelul Roman. • Izvorul Neptun II - i se mai spune si izvorul de stomac fiind utilizat in vindecarea gastritelor, constipatiilor, diabetului, etc. dar este contraindicat in vindecarea ulcerului gastric si duodenal, stomacul operat, tuberculoze si neoplasm. • Izvorul Neptun III (54°C) - i se mai spune si izvorul de ochi se afla situat langa hotelul Hercules, este folosit pentru tratarea blefaritei alergice, mancarime ale pleoapelor si diferite afectiuni ale ochiilor. • Izvorul Neptun IV - a fost forat in 1968 si se afla situat langa izvorul Neptun I, iar apa lui este folosita in cure interne la baile Neptun. • Izvorul Traian - se afla situat in zona Podu Rosu si alimenteaza cu apa termala hotelurile Diana, Dacia, Afrodita si Domogled. • Izvorul Decebal - este forat in anul 1969 apa acestui izvor nu se utilizeaza in prezent, constituiind o rezerva pentru viitor la fel ca si izvoarele forate la fabrica de var. • Izvorul Hebe - 41 oC • Izvorul Iosif - 54 oC

Pag 6 din 28


1.2.2 TRASEE TURISTICE TRASEE TURISTICE IN MUNTII CERNEI 1. Gara CFR Baile-Herculane → Aleea-Simnicea → Culmea-Seseminului → Poianacu-Peri → Culmea-Mohornicului → Culmea-mare. Marcaj: banda rosie (partial). Timp: 4 ore. Caracteristica traseului : drum pe creasta, acoprit de paduri pe ultima prtiune. Lipseste apa dar exista adaposturi. 2. Cartierul-Zavoi → Platoul-Coronini → Valea-Mare → Cracul-Lui-Arendasu → Poiana-Cu-Peri. Marcaj: punct galben si punct rosu (scurtatura). Caracteristica traseului este in continua ascensiune, recomandat drumetilor antrenati. Timp: 4 ore. Exista surse de apa (Platoul Coronini) si adaposturi (Poiana Cu Peri). 3. Cartierul-Zavoi → Platoul-Coronini → Foisorul-Schneler → Izvorul-Munk → Grota-Cu-Aburi → Piscul-Ciorici ( Belvedere). Marcaj: punct albastru, traseul este relativ usor, exista apa. Timp: 4 ore.

Poteca Munk

Izvorul Munk

Grota cu Aburi

4. Izvorul-Diana → Izvorul-Munk → Piscul-Jubiliar → Culmea-Schneler → CraculLui-Arendasu. Marcaj: punct galben si banda galbena. Exista apa dar nu exista adaposturi. Timp : 2 ore. 5. Izvorul-Diana → Izvorul-Munk → Piscul-Jubiliar → Piscul-Munk → Piscul Rosu. Marcaj: punct galben , banda galbena si triunghi rosu. Traseul este dificil si nu exista adaposturi. Timp : 2 ore. 6. Capela Catolica → Grota Cu Aburi → Varful Ciorici → Izvorul Elisabeta → Poiana Cu Peri. Marcaj: triunghi albastru. Traseu dificil cu sursa de apa la final. Timp: 3 ore jumatate. 7. Strandul termal 7 Izvoare → Cantonul Rosu → Culmea Vaii Slatina → Piatra Banitei → Poiana Culmea Mare. Timp: 3 ore si jumatate.

Marcaj: triunghi galben. Trasul relativ dificil si fara apa.


Pag 7 din 28

TRASEE TURISTICE IN MUNTII MEHEDINTI 1. Strandul Termal 7 Izvoare → Poiana Lui Roseti → Izvorul Mosului → Balta Cerbului. Marcaj: triunghi albastru. Traseul este relativ usor si se parcurge in 3 ore. 2. Poiana Lui Roseti → Cascada Cociu. Marcaj : punct rosu. 2 ore. 3. Uzina Electrica → Cheile Saua Padina → Valea Saua Padina → La Marginea. Marcaj: banda galbena si punct albastru (prin Chei). 4. Izvorul De Apa Plata → Aleea Domogled → Soseaua DN 67 → Crucea Alba → Izvorul Jelarau → La Ciucioare. Marcaj: cruce albastra. Traseul este ascendent si de parcurge in circa 4 ore. Exista apa si adaposturi. 5. Crucea Alba → Grota Lui Serban → Cararea Pisicii → Varful Domogledul Mare. Marcaj: banda galbena. Traseu dificil; timp de parcurgere 2-3 ore 6. Izvorul Jelarau → Varful Suscu. Marcaj : triunghi albastru. Traseul este relativ dificil, cu surse de apa si adapost si se parcurge in circa 2 ore. 7. Valea Jelarau → Cabana Silvica Musuroane. Marcaj : banda albastra. Traseul este relativ usor cu adapost si sursa de apa si se parcurge in circa 2 ore. 8. La Ciucioare → Varful Sulita → Ogasul Poiana Saua Padina → Valea Saua Padina → Cantonul Silvic. Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic. Traseu usor cu sursa de apa si se parcurge in circa 2 ore. 9. Cabana Silvica Musuroane → Culme Obarsia Vaii Rucar → Saua Comoristei. Marcaj: traseul nu contine marcaj turistic si se face pe un drum forestier. Exista sursa de apa si este relativ usor de parcurs acest traseu. 10. Cabana Silvica Musuroane → Varful Domogledul Mare (1105 m). Marcaj: triunghi rosu. Traseul este usor in ascensiune prin padure de foioase. 11. Cabana Silvica Musuroane → Cracul Radacinii Mari → Obarsia Vaii Rucar. Marcaj: banda albastra si punct rosu . Traseul este relativ usor. Sunt surse de apa si adapost in Valea Rucar (adapostul Brozba). Se parcurge in circa 1 ora. 12. Liceul Hercules → Cheile Prolazului → Valea Feregari → Valea Rucar. Marcaj: punct rosu. Traseul este dur pe prima prtiune prin Chei. Exista sursa de apa si adapost la Brozba (Valea Rucar ). Se parcurge in circa 3 ore.


Pag 8 din 28

13. Valea Feregari → Varful Cracul Radacinii Mici → Varful Domogledul Mare Marcaj: banda galbena. Traseu se efectueaza in continua ascensiune, cu sursa de apa in Valea Rucar si dureaza circa 4 ore. 14. Cartierul Pecinisca → Valea Satului → Pestera Ungurului → Valea Selistei → Creasta Cocosului. Marcaj : cruce galbena. Traseul este relativ usor, cu surse de apa si se efecueza in circa 4 ore . 1.2.3 TRATAMENT Afectiuni si boli tratate la baile herculane: Considerata un important centru de sanatate, statiunea balneara Baile Herculane ofera turistilor o moderna si deosebita baza de tratament, principalul factor terapeutic fiind bogatia izvoarelor sulfuroase, termo-minerale si cloruro-sodice, indicate atat pentru tratamentele de cura externa cat si pentru cele de cura interna si tratamentul afectiunilor reumatismale. Cateva dn bolile ce pot fi tratate in statiunea Baile Herculane: In cura externa: • boli de piele; • boli ale sistemului nervos periferic; • boli ale aparatului locomotor (afectiuni ale articulatiilor, muschilor, tendoanelor); • intoxicatii cu plumb si alte metale grele; • boli ale aparatului respirator; • afectiuni ginecologice cronice; • afectiuni ale ochilor; • diabet zaharat incipient; In cura interna: • boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe; • boli de nutritie; • unele boli ale rinichilor si cailor urinare;


Pag 9 din 28

• afectiuni ale aparatului respirator; • reumatism cronic inflamator si degenerativ. Compozitia resurselor balneare: Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase cu o mineralizare intre 0.5-2.6 g/l si o temperatura între 38.5-53.5oC; ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, calcice cu o mineralizare între 0.6-3.5 g/l si o temperatura între 46-56oC; ape minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase cu o temperatura ce atinge 62oC si o mineralizare între 3,87-7,93 g/l; O caracteristica a apelor minerale este ca ele contin hidrogen sulfurat în mare concentratie (pâna la 60 mg/l); In prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Izvoarele de la Baile Herculane sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si Mont Dore. Aeroionizare naturala: 2000-2500 ioni negativi/cm3/s Statiunea este intens scaldata de aeroioni, predominant negativi, care induc o stare de bine tuturor care viziteaza Baile Herculane. Aeroionizarea negativa este una dintre cele mai importante surse de incarcare electrica a corpului uman, indiferent de varsta, actionand asupra sistemului nervos fiind un eficient tratament impotriva stresului. S-au descoperit de-a lungul Vaii Cernei pana in prezent 18 izvoare cu apa minerala termala, pe o distanta de circa 4 km. Apele termo-minerale de la Baile Herculane contin cloruri de Sodiu, Potasiu, Magneziu, Carbonati si Sulfati de Calciu si Magneziu, Brom, Iod, Hidrogen Sulfurat, Ioni de Calciu, Sodiu, Clor, Litiu, Strontiu, Titan, etc. Aeroionii pot actiona asupra organismului in doua moduri: - patrunzand in plamani odata cu aerul inspirat - prin actiunea directa asupra pielii In toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale a organismului. Se regleaza hipertensiunea, tulburarile endocrine iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii.


Tipuri de proceduri:

Pag 10 din 28

hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare functionala,

cultura fizica medicala, acupunctura. Contraindicatii: Boli acute, tumori, T.B.C., sarcina, epilepsie, tulburari psihice, sindrom hemoragic. 1.2.4 SPORTURI PRACTICABILE PE VALEA CERNEI (BAILE HERCULANE) - Raf ting pe Cerna, pe trasee diferite, în functie de nivelul apei - Concurs de caiac pe lacul de acumulare de la Herculane - Canyoning usor în Cheile łăsnei, Prisăcinei - Tiroliană, rapel în Valea Cernei, - Tir cu arcul, etc. 1.3 ACTIVITATEA ECONOMICA IN STATIUNEA BAILE HERCULANE Turismul este in mod evident liantul oricarei activitati economice desfasurate in Baile Herculane. Ponderea numerica cea mai importanta in economia locala o detin societatile din domeniul comercial, cu aproximativ 62% din total, urmeaza turismul 18%, serviciile 16,7%, agricultura-exploatarea lemnului 2,30%, industria si constructiile sub 1%. Cei mai multi operatori de piata sunt societatile de tipul Asociatiilor Familiale 39,5% din total, cu obiect preponderent de activitate in sfera comerciala a turismului si serviciilor. Societatile comerciale cu raspundere limitata au o pondere de 36,5% din total, cea mai mare parte a acestora activand in comert. Oferta turistica din statiunea Baile Herculane cuprinde trei componente de baza: - resursele turistice - baza tehnico-materiala - forta de munca ocupata in turism In cadrul resurselor turistice naturale sunt de mentionat ansamblul elementelor de relief, izvoarele termale, clima, vegetatia, flora si fauna extrem de bogate si diversificate. Cateva pesteri celebre - cum ar fi Grota Haiducilor - se gasesc aici. Ca element distinctiv pot fi amintite alte patru pesteri aflate in apropierea orasului unde, temperatura aerului are valori intre 25-30 grC, fenomen unic in tara si rar in lume. Potential antropic este reprezentat de


Pag 11 din 28

vestigiile arheologice si monumente istorice enumerate mai sus. Situatia investitiilor si oportunitati pentru investitori In functie de cifra de afaceri si de numarul de salariati pe care ii au, repartizarea numerica pe ramuri de activitate a firmelor din localitatea Baile Herculane, se prezinta astfel: agricultura-6, industrie-2, constructii-1, comert-163, servicii-44, turism-47. In ceea ce priveste oportunitatile pentru investitori, Primaria Baile Herculane va trebui sa aibe in vedere cateva actiuni prioritare: Crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabila printr-un proces participativ care sa implice toate sectoarele comunitatii locale, elaborarea unui plan strategic si a unui program de masuri care sa aiba la baza utilizarea eficienta a resurselor locale si atragerea unor resurse externe, masuri active pentru atragerea investitorilor romani, dar si straini.


Pag 12 din 28

CAP.2 ELEMENTE DE STRATEGIE PREZENTE ÎN TURISMUL AFERENT STAŢIUNII "BĂILE HERCULANE" Ca în orice strategie, analiza stării de început a domeniului de activitate avut în vedere şi obiectivele finale ale schimbărilor proiectate pentru perioada de timp luată în calcul constituie două momente esenţiale ale strategiei în domeniul turismului. Acţiunile principale ale programelor de dezvoltare a turismului trebuie sa aibă in vedere rezolvarea următoarelor probleme: o

identificarea şi delimitarea zonelor turistice şi eşalonarea punerii în

valoare a potenţialului turistic al staţiunii Băile Herculane şi calcularea capacităţii de cazare în zile-turist; o

elaborarea unor studii privind cererea turistică în ţările principale de

povenienţă a turiştilor străini; o

pregătirea personalului aferent industriei turistice,

o

asigurarea echilibrului necesar privind încasările şi plăţile valutare în

domeniul turismului, o

stabilirea politicilor aferente privind concurenţa în domeniul preţurilor şi

tarifelor hoteliere. Pentru ca un guvern să facă din turism un sector competitiv, trebuie să ia în considerare următoarele aspecte: - scopul final al politicilor sale în turism trebuie să-l constituie creşterea standardelor şi a calităţii vieţii la nivel naţional; - strategia de dezvoltare pe termen lung trebuie orientată în direcţia creării unui cadru legislativ, fiscal şi de prognoză, care să asigure infrastructura necesară şi să protejeze mediul ambiant, să permită spaţiul optim de manevră sectorului privat şi să dezvolte un produs turistic competitiv; - este indicat să existe un organism care să unească în mod efectiv principalele departamente ale guvernului ; - obiectivele programelor de promovare turistică trebuie sa fie bine definite din start, precum şi căile şi mijloacele de analiză asupra eficienţei şi impactului acestora;


Pag 13 din 28

- trebuie încurajate îndeaproape cooperarea între sectorul public angajat în transporturi şi turism, asociaţiile profesionale şi companiile comerciale; Obiectivele dezvoltării turismului în staţiunea "Băile Herculane" sunt: - asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive şi a stimula pieţele turistice actuale şi potenţiale; - creşterea numărului de locuri de muncă în turism; - satisfacerea cererii turistice potenţiale şi atragerea unui număr sporit de turişti pentru petrecerea sejururilor; - sporirea contribuţiei turismului la veniturile comunităţilor locale prin susţinerea dezvoltării turismului rural; Dezvoltarea durabilă a turismului trebuie realizată pe baza unor principii, cum ar fi: - turismul trebuie văzut ca o activitate pozitivă; - relaţia dintre mediu şi turism să se dezvolte astfel încât mediul să susţină activităţile turistice pe termen lung; - dezvoltarea activităţii de turism să respecte caracteristicile locului unde se desfăşoară; - scopul dezvoltării turistice să fie întotdeauna echilibrarea nevoilor turiştilor cu cele ale destinaţiilor şi gazdelor acestora; - industria turistică, guvernele şi autorităţile trebuie să respecte aceste principii. 2.1 OPTIUNI STRATEGICE IN CEEA CE PRIVESTE POTENŢIALUL ŞI RESURSELE EXISTENTE ÎN STAŢIUNEA "BĂILE HERCULANE" Staţiunea "Băile Herculane" este considerată ca fiind una dintre cele mai bogate şi variate resurse turistice antropice şi naturale, fapt ce îi conferă un important potenţial pentru turism.


Pag 14 din 28

Valorile turistice sunt date de un cadru natural deosebit de bogat şi variat, cu o multitudine de tipuri de relief, elemente de climă, o reţea hidrografică reprezentativă, toate acestea constituind destinaţii cu un mare grad de atractivitate. În ceea ce priveşte relieful, staţiunea "Băile Herculane" este amplasată într-un cadru natural excepţional, parte integrantă a Parcului Naţional Valea Cernei – Domogled, între Munţii Mehedinţi la est şi Munţii Cernei la vest (cu vârful Dobrii de 1.928m, culmile lor calcaroase se întind până lângă Băile Herculane). Climatul este de tip depresionar cu influenţe vestice şi sud-mediteraneene, având o temperatură medie anuală de 10,5 0 C. Presiunea medie atmosferică este de 750,6 mb. Vânturile dominante sunt cele de sud, viteza lor medie este redusă: 1,6m/s. Privind flora şi fauna întreg cuprinsul regiunii se constituie într-o grădină impresionantă. Un număr mare de genuri şi de specii de arbori , plante şi flori dăruite de natură sau cultivate de oamenii locului se contopesc într-un covor de vegetaţie multicoloră. Păduri, păşuni, fâneţe, livezi şi ogoare stau rânduite pe treptele muntelui, prin văi şi depresiuni, pe culmi înalte şi plaiuri însorite, alcătuind un veşmânt bogat, frumos şi original. Specifice pajiştilor montane, diversele graminee, rogozul alpin, păiuşul roşu, firuţa sau iarba stanelor sunt completate cu plante cu flori. Coniferele sunt slab reprezentate în comparaţie cu foioasele. Fagul are cea mai mare extindere. Pe lângă acesta cresc: carpenul, paltinul, frasinul, mesteacănul etc. De asemenea gorunul este des întâlnit. Datorită prezenţei calcarelor, se găsesc şi elemente termofile: cărpiniţa, mojdreanul, arţarul trilobat, alunul turcesc şi liliacul sălbatic. În cadrul acestei staţiuni există un bogat fond cinegetic: urs, mistreţ, iepure, jder, vulpe, căprior, cocoş de munte. Fauna este reprezentată de broasca ţestoasă de uscat, scorpion, şopârle, vipera comună şi cea cu corn, ambele ocrotite prin lege. Fondul piscicol cuprinde: păstrăv, lipan, mreana de munte, scobar şi clean. Din punct de vedere hidrografic principalele râuri care scaldă regiunea înconjurătoare a staţiunii sunt: Cerna şi Timiş. O bogăţie aparte o reprezintă apele minerale termale, sulfuroase, sodice, calcice, magneziene. În prezent la Herculane există 9 izvoare naturale şi 7 foraje, cu temperaturi ale apei de 47- 62 0C şi radioactivitate care le conferă efecte biologic-active dintre cele mai apreciabile.


Pag 15 din 28

Principalele rezervaţii sunt: -

Rezervaţia Naturală Coronini- Bebina din Munţii Cernei (suprafata de 3.864 ha),

-

Valea Mare- rezervaţie botanică la nord-est de Moldova Nouă, ce adăposteşte specii mediteraneene atlantice;

-

Peştera Popovăţ pe versantul drept al Cheilor Carasului, monument al naturii;

-

Cheile Carsului- rezervaţie complexă (floristică, geologică şi speologică);

-

Cheile Corcoaia – rezervaţie geologică (la 40 de km amonte de Băile erculane),pe cursul superior al Cernei;

-

Cheile Nerei – rezervaţie complexă. Dintre factorii naturali terapeutici regăsim apele minerale (clorurosodice, bicarbonate, slab sulfuroase, clorurosodice, calcice, bromoiodurate), bioclimatul sedativ de crutare. Resursele antropice sunt elemente de cultură specifice, create de om, de-a lungul

timpului, ele existând pe teritoriul oricărei ţări şi putând fi valorificate turistic. Obiectivele turistice antropice existente au fost construite de om din cele mai vechi timpuri în alte scopuri, ajungând în zilele noastre în ipostaza de potenţial turistic. Ele sunt diverse şi pot fi grupate în componente cultural-istorice, pe de o parte şi etno -culturale şi etno -folclorice, pe de altă parte. Acestea sunt: - monumente şi situri arheologice; - monumente şi ansambluri de arhitectură şi artă de factură religioasă; - monumente sau ansambluri de arhitectură şi artă de factură civilă; - case memoriale; - monumente tehnice; - locuri istorice; - resurse turistice culturale; - manifestări etno-folclorice. Cele mai importante obiective antropice prezente în staţiunea "Băile Herculane sunt: 1. Statuia lui Hercules, în ipoteză de apărător al binelui sculptată în anul 1847, după modelul unei statui din vremea romanilor descoperită în staţiune, a devenit simbolul staţiunii. Aceasta statuie îl reprezintă pe erou cu pielea leului Nemea şi cu măciuca pe umărul stâng.


Pag 16 din 28

2. Muzeul staţiunii inaugurat în 1924, amenajat în fostul Casino prezintă: - în prima sală sunt expuse obiecte arheologice descoperite în Peştera Hoţilor; - în a doua sală (fostă sală de Argint destinată jocului de ruletă ) sunt prezentate vestigiile romane şi feudale, remarcabile fiind altarele votive şi funerare; - sala a treia încă nefuncţională este destinată epocii moderne (litografii, picturi si fotografii) pentru redarea imaginii de odinioară a Băilor Herculane; - mai sunt prezentate şi documentele referitoare la istoria staţiunii, monede antice, piese de ceramică, podoabe, inscripţii etc. 3. Băile Imperiale Austriece construite între anii 1883-1886, după planul arhitectului Dederer, unde se poate vizita: - aripa stângă, destinată băilor termo- sulfuroase unde se pot vizita cabinele imperiale unde au făcut tratament împăratul Franty Iosif, împărăteasa Elisabeta şi familia imperiala; - aripa dreaptă destinată băilor termo- saline; - cele doua aripi sunt despărţite de o maiestoasă sală de aşteptare în mijlocul căruia troiază o fântână majolică refăcută în anul 2003. 4. Băile Romane aflate la parterul hotelului Roman, chiar pe locul de origine al staţiunii, acolo unde au fost construite de către romani; oferă posibilitatea turiştilor de a beneficia de un pachet de servicii de 90 de minute, constând din masaj corporal, baie termominerală, un ceai sudorific şi în final împachetări în cearceafuri şi pături pentru sudaţia organismului; toate aceste proceduri sunt oferite într-un decor autentic roman, pe locul primelor terme romane, cu fete îmbrăcate în robe romane. 5. Centrul Imperial Istoric al Staţiunii construit în stil baroc austriac unde ne putem arunca privirea pe faţada pavilionului 6 în dreapta statuii Hercules, vom descoperii infantiste scene reprezentative pentru turismul din secolul XIX cum ar fi: - o primă scenă o găsim de două ori infantistă, pe părţile laterale ale corpului central ce reprezintă principala bogăţie naturală a staţiunii, izvoarele termo- minerale; - a doua scenă înfăţişează două femei îmbăindu-se, simbolul principalei atracţii turistice; - a treia scena înfăţişează două personaje, un bărbat si un copil, echipaţi în haine de drumeţie, reprezentând a doua atracţie, drumeţiile pe traseele turistice din jurul staţiunii;


Pag 17 din 28

- a patra scenă înfăţisează o tânără hangiţă, lângă butoiul cu rachiu, invitând oaspeţii, cu o ploscă în mână si cu două carafe în cealaltă, reprezentând localurile unde turiştii pot bea şi mânca. - a cincea scenă reprezintă bagajistul care ajută turiştii la transportul bagajelor; Cele cinci scene sintetizează oferta staţiunii la sfârşitul secolului XIX. 6. Clădirea Cazinoului monument de arhitectură în stil baroc austriac, construit în anul 1862, de arhitectul Doder, de unde cei doi ursuleţi de pe terasă reprezintă potrivit unor surse orale, însemnele arhitectului curţii imperiale vieneze. 2.2 STAREA ACTUALĂ A TURISMULUI LA NIVELUL STAŢIUNII SI OPTIUNI STRATEGICE DE MODERNIZARE Fără excepţii notabile, atât specialiştii din România cât şi cei din străinătate, sunt de acord cu faptul că potenţialul turistic al staţiunii "Băile Herculane" ar putea concura cu oferta turistică ale oricărei alte staţiuni contribuind semnificativ la creşterea veniturilor obţinute din schimburile interne. Turismul balnear din staţiunea "Băile Herculane" ar putea dispărea daca nu se vor produce schimbări majore la nivelul infrastructurii staţiunii balneoclimaterice , au declarat oficialii Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT). Cele mai multe staţiuni balneoclimaterice din România s-au dezvoltat intr-o direcţie greşită care nu mai este adecvata cerinţelor pieţei. Se consideră ca exista o dependenta foarte mare a turiştilor romani de sindicatele si asociaţiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor balneoclimaterice vin cu bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze. În schimb, pe plan mondial nu mai exista o cerinţă puternică pentru tratamentele medicale. Turiştii de azi îşi doresc mobilitate, relaxare si locuri pentru distracţie. Turismul balnear trebuie sa se adapteze cerinţelor europene pentru a putea pătrunde pe pieţele internaţionale. Doar 3% dintre turiştii din România sunt veniţi din alte tari deoarece "lumea nu ne cunoaşte". Cu toate acestea potenţialul turismului romanesc este foarte mare, aproximativ 250 de localităţi având resurse minerale.


Pag 18 din 28

Turismul balnear a adus în 2005 venituri de circa 90-100 milioane operatorilor privaţi, cifra de afaceri a sectorului urmând să crească cu circa 10 % in 2006. Cifra de afaceri va creste cu circa 5-10 %, însa dacă vom reuşi sa facem în aşa fel încât serviciile de tratament sa reprezinte circa 60 % din preţ, atunci potenţialul acestui sector va creste foarte mult. În momentul de faţă ponderea cazării reprezintă circa 50 % din pachetul de servicii, alimentaţia publică 40 %, iar serviciile de tratament doar 10 %. Trebuie însa statiunea să se îndrepte spre atragerea de fonduri structurale şi să realizeze proiecte care sa pună în valoare calitatea factorilor naturali de cură, valoarea istorică a staţiuni şi cea a calităţii calificării personalului medical. În ultimii ani, investiţiile pentru dezvoltarea staţiunii s-au cifrat la peste 100 milioane de lei, suma considerată însa insuficientă fată de necesar. "Băile Herculane" este un oraş - staţiune şi

sunt necesare

fonduri pentru modernizare, amenajare oraş,

infrastructura specifică. Se simte tot mai mult nevoia investirii în agrementul din staţiune cat si în structurile proprii. In acest sens este nevoie de o concentrare de forţe atât financiare cât si logistice. 2.2.1 OFERTA TURISTICĂ EXISTENTĂ ÎN CADRUL STAŢIUNII "BĂILE HERCULANE " În cadrul ofertei turistice staţiunea " Băile Herculane" prezintă o importanţă deosebită datorită izvoarelor minerale, lacurilor, nămolurilor terapeutice, mofetele şi microclimatele pe care le deţine. Staţiune "Băile Herculane" oferă cele mai bune condiţii pentru tratamentul a numeroase afecţiuni. Ea este recomandată pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, ale bolilor inflamatorii sau subarticulare, ale bolilor sistemului nervos periferic precum şi pentru tratamentul unor boli ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc. Turismul balnear este pe locul doi în oferta românească, deţinând 16% din capacitatea de cazare şi care din păcate nu oferă anumite condiţii care să se ridice la nivelul standardelor internaţionale pentru a atrage cât mai mulţi turişti care să caute staţiunile din ţara noastră.

Pag 19 din 28


Staţiunea dispune de locuri de cazare în marile şi modernele hoteluri sanatorialbalneare, moteluri pensiuni turistice, camere la localnici într-un cadru agreabil, precum şi camping în interiorul sau în afara staţiunii. Multiplele mijloace de recreere şi divertisment, restaurant, baruri, terase de vară, bazine de înot cu apă termală, saună, masaj, biliard, etc, precum şi posibilităţile de drumeţie şi excursie în staţiune şi pe Valea Cernei, constituie o atracţie în plus pentru vizitatorii oraşului staţiune balneară "Băile Herculane". Capacitatea de cazare a staţiunii este de peste 4.000 de locuri în moderne hoteluri sanatorial-balneare precum: Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules; 800 locuri in pavilioanele din centrul istoric, recent renovate: Apollo, Decebal. În majoritatea locaţiilor de cazare se găsesc baze proprii de tratament si dotări la cele mai înalte standarde. Atât in staţiune cât şi pe valea Cernei exista numeroase pensiuni agroturistice şi locuri de camping în interiorul sau exteriorul oraşului. O atracţie în plus pentru vizitatorii staţiunii o constituie numărul mare de mijloace de recreere şi divertisment

restaurante, baruri, terase, bazine de înot, biliard dar şi

drumeţiile şi excursiile în staţiune şi pe Valea Cernei.

Tab. 1.3 Înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică , pe tipuri de structuri de primire turistică 2008 dec 5804

nov 8783

oct 8217

sep 5869

2007 dec 6165

4464

7510

7588

5227

5211

473 -

590 -

396 -

351 -

299 -

nov 1147 0

oct 9170

sep. 9873

1020 7 513 -

8071

8131

459 -

941 -

Sursa: Anuarul statistic al staţiunii"Băile Herculane

Tipuri de structuri de primire turistică Staţiunea "Băile Herculane" din care: Hoteluri Moteluri Vile turistice Pensiuni


Pag 20 din 28

Tab. 1.4 Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare 2008 dec. 17,6

nov. 25,5

oct. 27,0

sep. 17,4

2007 dec. 16,9

nov. 35,1

oct. 25,6

sep. 26,7

Staţiunea "Băile Herculane

Sursa: Anuarul statistic al Judetului Mehedinţi;

Oferta de cazare a staţiunii "Băile Herculane" Categoria 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 2** 4** -

Capacitate de cazare

Staţiunea"Băile

Herculane" 410 locuri Hotel " Afrodita" 373 locuri Hotel "Apollo" 112 locuri Hotel" Cerna" 1070 locuri Hotel "Dacia" 100 locuri Hotel "Decebal" 410 locuri Hotel " Diana" 263 locuri Hotel " Domogled" 520 locuri Hotel " Hercules" 406 locuri Hotel " Minerva" 308 locuri Hotel "Roman" 2217 locuri Vile, popasuri turistice 410 locuri Hotel "Ferdinand" 6599 locuri Total Sursa: Cazare turistică în anul 2006- reţea- capacitaţii- utilizate 2.2.2 CEREREA TURISTICĂ SPECIFICĂ STAŢIUNII BĂILE HERCULANE Cererea turistică este puternic influenţată de transformările societăţii româneşti

din ultimii ani. Restructurarea economică, trecerea de la un sistem centralizat la unul bazat pe regulile economiei de piaţă, costurile specifice unei asemenea tranziţii (inflaţia şi şomajul fiind în primul plan) au uneori efecte incontrolabile asupra mecanismelor economice. Staţiunea "Băile Herculane" nu este valorificată pe măsura potenţialului său natural şi antropic, acest lucru este dovedit nu numai de valoarea modestă a chipamentelor

Pag 21 din 28


turistice construite, ci de circulaţia turistică înregistrată în ultimii ani. Astfel staţiunea este frecventată îndeosebi de turiştii veniţii la tratament, pe plan local sau regional. Cererea se manifestă mai ales în weekend-uri dar sporadic se înregistrează şi turişti unguri. Zona mai este solicitată şi de turiştii aflaţi în tranzit, precum şi de turiştii sosiţi din motive legate de afaceri. Principalele forme de turism care se desfăşoară deci în zonă sunt: -

turismul balnear;

- odihnă şi recreere; %

0,5 0,8 0,7 0,9

turism de tranzit si de afaceri

Nr înnoptări Herculane

Nr înnoptări Judeţ

2550 499012 4567 549576 4019 565512 6240 632512 Sursa: http:// www.anat.ro

%

Nr pers cazate Herculane

0,7 1,8 1,3 2,2

1820 4365 3231 5674

Nr pers cazate Judeţ 240006 238946 245875 253005

Anul

2004 2005 2006 2007

Se observă cu uşurinţă ponderea redusă a circulaţiei turistice din staţiune fată de judeţ, exprimată cu ajutorul celor doi indicatori, acesta este rezultatul slabei echipări a staţiunii din punct de vedere cantitativ şi calitativ, dar şi promovării reduse a acesteia. Din circulaţia turistică totală a staţiunii turiştii străini au înregistrat ponderi reduse 5-6% la persoane cazate şi 4-5% la înnoptări, de asemenea durata medie a sejurului are valori scăzute, respectiv 1,04-1,05 zile conform D.J.S. Mehedinţi, gradul de ocupare a fost în ultimii 5 ani de 30-33% în Băile Herculane destul de scăzut faţă de alte staţiuni Băile Felix, Orşova etc. 2.3 OPTIUINI STRATEGICE DE PROMOVARE Potenţialul turistic impresionant al staţiunii " Băile Herculane", completat cu arta de a primi oaspeţi, reprezintă motorul relansării produselor turistice din staţiune. Turismul din Băile Herculane este un sector al economiei în curs de dezvoltare.


Pag 22 din 28

Această zonă dispune de un număr impresionant de resurse turistice, naturale şi antropice, care pot fi valorificate la valoarea lor reală. Există o întreagă serie de proiecte concepute pentru îmbunătăţirea imaginii zonei, acest lucru fiind primordial in strategia de promovare a statiunii. Baza tehnico-materială a intrat într-un proces de renovare şi modernizare, proces care necesita obiecive bine stabilite. Construirea unor noi structuri de primire turistică este un alt factor decisiv in atragerea de noi turisti. În ceea ce priveşte numărul de turişti sosiţi în unităţile de cazare în raport cu capacitatea de primire, pot spune că există o neconcordanţă, numărul turiştilor fiind mai mic decât oferta de cazare. Unităţile de agrement şi instalaţiile de transport pe cablu au fost reamenajate sau sunt în curs de reamenajare, totodată existând şi proiecte pentru realizarea unora noi. Prin investiţiile făcute şi proiectele derulate se încearcă atragerea turiştilor într-un număr mult mai mare în viitorul apropiat. Numărul înnoptărilor în structurile de primire din staţiunea Băile Herculane este relativ redus, fapt ce determină şi scăderea duratei sejurului. Din acest motiv, se are în vedere ieftinirea ofertelor turistice şi totodată prelungirea duratei sejururilor. În ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizează dezvoltarea agroturismului şi turismului montan şi cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistică, dar şi pentru dezvoltarea economică. Turismul constituie un sector prioritar aflat în interdependenţă organică cu celelalte ramuri şi sectoare economice. Pentru aceasta sunt necesare atât însuşirea concepţiei privind locul şi rolul turismului în economia naţională, stabilirea unor direcţii clare de valorificare a potenţialului turistic naţional, cât şi aplicarea în cadrul acestora a unor măsuri, soluţii bine etapizate şi ştiinţific fundamentate, în toate subsistemele turismului. 2.4 PROGRAM DE DEZVOLTARE ŞI PROMOVARE A STAŢIUNII BAILE HERCULANE

Pag 23 din 28


Programul de dezvoltare şi promovare trebuie sa aibă în vedere următoarele aspecte: - Infrastructura generală: modernizarea şi echiparea corespunzătoare drumului naţional DN 67, alături de amenajarea şi modernizarea reţelei stradale în aria balneoturistică, reamenajarea reţelei pietonale şi a aleilor pentru cura de teren, amenajarea platformelor de parcare, îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă termală, energie electrică, telecomunicaţii, alimentare cu gaze naturale, termificare, apă şi canal. -

Structurile

de

primire

turistică:

realizarea

de

lucrări

de consolidare,

refuncţionalizări şi modernizări, alături de creşterea gradului de confort şi sporirea standardului calitativ al fondului construit, îmbunătăţirea managementului la nivelul unităţilor prestatoare de servicii turistice. - Dotări de agrement, sport şi cultură: dotarea Parcului Vicol cu: un centru multifuncţional – săli de conferinţe, spectacole, expoziţii, sport, fitness, saună, piscină, discotecă, bibliotecă; terenuri de sport la hotelurile din zonă; mobilier urban; locuri de joacă pentru copii; reamenajarea teatrului şi cinematografului în aer liber; parcare; pentru drumeţia montană sunt necesare: amenajarea şi remarcarea potecilor turistice din munţii limitrofi văii Cerna şi staţiunii, amenajarea unor puncte de belvedere cu platforme şi balustrade pe cele mai importante vârfuri montane cu perspective peisagistice; reamenajarea traseelor de cură de teren şi amenajarea unor terenuri de sport lângă complexele balneare pentru practicarea jocurilor sportive dirijate. Aplicarea principiilor de dezvoltare durabilă în domeniul protecţiei mediului prin implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor. Intensificarea activităţilor de promovare: crearea imaginii atât la nivel intern cât şi la nivel extern privind avantajele staţiunii Băile Herculane ca destinaţie turistică şi imaginea mărcii sale turistice. Alături de consolidarea şi dezvoltarea balneoturismului şi a turismului de odihnă şi recreere, forme de turism tradiţionale practicate în staţiune, se impun a fi promovate cu insistenţă şi altele: - turismul de tranzit – Valea Cernei aparţine de trei judeţe, având legături rutiere cu magistrale turistice europene. Prin modernizarea drumului DN 67, Valea Cernei şi staţiunea


Pag 24 din 28

Băile Herculane vor putea intra în circuitul turistic de mare atractivitate al zonei Porţile de Fier; - turismul de afaceri, reuniuni şi congrese – prin poziţia într-o zonă pitorească şi bogată în vestigii istorice, mediu natural reconfortant, cu posibilităţi de recreere, apropiată de centrele economice şi culturale şi aeroporturile internaţionale din vestul ţării. - turismul ecologic (ecoturismul) – Parcul Naţional Valea Cernei – Domogled poate constitui baza practicării unui turism dirijat, nepoluant, prin amenajări speciale, care să includă: centre de vizitare şi informare, trasee şi echipamente specifice, şi prin o promovare şi publicitate specifice domeniului. - turismul pentru vânătoare şi pescuit sportiv – are posibilităţi mari de extindere în contextul Regulamentului Parcului speoturismul şi turismul pentru alpinism – favorizate de zestrea speologică a Văii Cernei şi de prezenţa reliefului calcaros. turismul cultural, de cunoaştere – se poate amplifica prin punerea în valoare a vestigiilor arheologice şi ansamblurilor urbane balneare ale secolului al XIX-lea.

BIBLIOGRAFIE 1. Stancioiu, Aurelia-Felicia. Strategii de marketing in turism. Bucuresti: Editura Economica, 2004; 2. Stoina, Cristian ; Spanu, Madalina. Turism si marketing turistic. Bucuresti: Editura Fundatiei "Romania de Maine", 2003;

Pag 25 din 28


3. Swarbrooke, John ; Horner, Susan. Consumer behavior in tourism. Oxford: Butterworth-Heinemann, 1999; 4. Asalos, Nicoleta ; Popescu, Constantin, cond. st. Rentabilitatea firmei de turism: studiu de caz: teza de doctorat. Bucuresti: A.S.E., 2005; 5. Brindusoiu, Catalina. Optiuni strategice in serviciile de turism. In: Revista de comert, v. 7, nr. 6, p. 39-41, 2006; 6. Catoiu, Iacob. Comportamentul consumatorului. Bucuresti: Uranus, 2004; 7. Ianc, Teodor Petre, Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectiva integrării europene, Bucureşti, 2006 8. Dinu, Vasile. Transparenta agentiilor de turism in relatiile cu consumatorii. In: Revista de comert, v. 5, nr. 6, p. 41-47, 2004 9. Datculescu, Petre. Cercetarea de marketing: Cum patrunzi in mintea consumatorului, cum masori si cum analizezi informatia. Bucuresti: Brandbuilders, 2006; 10.

Demirbec,

Maifer-Remzie.

Perspective

de

dezvoltare

ale

turismului dobrogean. Bucuresti: Matrix Rom, 2003; 11. Snak, Oscar ; Baron, Petre. Economia turismului. Bucuresti: Expert, 2001; 12. Williams, Christine ; Buswell, John. Service quality in leisure and tourism. CABI Publishing: Wallingford, 2003. 13. Nedelea, Al. – Strategii de dezvoltare a turismului, Tribuna Economică, nr. 42, 43, 44/1997; 14. Papuc, Mihai. Cercetari de marketing. Bucuresti: Editura Universitara, 2005; 15.

Prutianu,

Stefan

;

Anastasiei,

Bogdan.

Cercetarea

de

marketing : studiul pietei pur si simplu. Iasi: Polirom, 2005; 16. Rusu, Mihaela-Loredana. Promovarea si vanzarea serviciilor hoteliere. In: Tribuna economica, v. 18, nr. 26, p. 57-59, 65, 2007 ;

Pag 26 din 28


17. Lumsdon, Les. Marketing for tourism : tutor's guide. London: Macmillan, 1992; 18. Vorzsak, A., Nedelea, Al. - Marketingul serviciilor, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004 19. Lupu, Nicolae. Hotelul : economie si management. Bucuresti: All Beck, 2005; 20. Lupu, Nicolae. Concentrarea ofertei în sfera turismului şi crearea lanţurilor hoteliere în România (teză de doctorat). Bucureşti: ASE, 2000, 235 p.; 21. Nedelea, Alexandru. Politici de marketing in turism. Bucuresti: Ed. Economica, 2003; 22. Nedelea, Alexandru. Piata turistica. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 2003; 23. Nistoreanu, Puiu; Dinu, Vasile. Productia si comercializarea serviciilor turistice. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 2004; 24. Olaru, Liviu; Chiţiba, Constanţa. 2002 - an record pentru turismul internaţional. În: Tribuna economică, 2003, v. 14, nr. 12, p. 72-73, cota PI3810; 25. Olteanu, Valerica, coord. ; Epure, Manuela, coord. Cercetari de marketing. Bucuresti: Fundatia Culturala "Romania de Maine", 2000; 26. Papuc, Mihai. Cercetari de marketing. Bucuresti: Editura Universitara, 2005; 27. Rusu, Mihaela-Loredana. Promovarea si vanzarea serviciilor hoteliere. In: Tribuna economica, v. 18, nr. 26, p. 57-59, 65, 2007 ; 28.

Prutianu,

Stefan

;

Anastasiei,

Bogdan.

Cercetarea

de

marketing : studiul pietei pur si simplu. Iasi: Polirom, 2005; 29. Tocquer, G. - Marketing du tourisme, Gaetan Morin, 1997 30. Brătucu, G., Dima, D.(coord.), - Marketing în turism, Editura Psihomedia, Sibiu 2002. 31. Hunziker W., - Le tourisme - caracteristiques principales, Berne 1972. 32. Teare, R. - Marketing in Hospitality and Tourism, Cassel, London, 1994


Pag 27 din 28

33. Bucur Sabo, M., - Marketing turistic, Universitatea „Spiru Haret", Bucureşti 1998. 34. Cătoiu I., Teodorescu N., - Comportamentul consumatorului, Editura Economică, Bucureşti 1997; 35. Cătoiu I., - Metode şi tehnici utilizate în cercetările de marketing. Aplicaţii, Editura Uranus, Bucureşti 1999; 36. Powers, T. - Introduction to the Hospitality Industry, Wiley, New York, 1992 37. Demetrescu M.C., - Analiza sistemelor de marketing, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti 1982; 38. Dumitrescu L., - Marketingul serviciilor, Editura Imago, Bucureşti 1998; 39. Drăgan J.C., Demetrescu M.C., - Noul marketing în mileniul III, Editura Europa Nova, Bucureşti 1998; 40. Erdeli, G., Istrate, L, - Potenţialul turistic al României, Editura Universităţii din Bucureşti 1996. 41. Florescu C., - Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1996. 42. Gafencu Zaiţ A., - Introducere în marketingul serviciilor, Editura Universităţii Al. I. Cuza", Iaşi 1996. 43. Gherasim T., Gherasim D., - Marketingul turistic, Editura Economică, Bucureşti 1999; 44. Mâlcomete, P., Vorzsake, M. - Strategii de marketing, Editura Junimea; Iaşi 1976. 45. Stăncioiu, A.F., - Strategii de marketing în turism, Editura Economică, Bucureşti 2000. 46. Ciobanu, I., - Management strategic, Editura Polirom, Iaşi 1998. 47. Nedelea, Al. - Piaţa turistică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003 48. Pearce, D. - Tourism Development, Longman, London, 1998

RESURSE INTERNET


Pag 28 din 28

1. http://econ.unitbv.ro/aspeckt/pag/olimpiada_2007/DEZVOLTAREA_DURABIL %C3 %83_A_TURISMULUI_ROM%C3%82NESC_PRIN_CONCEP_EREA_UNOR_PR ODUSE_TURISTICE_COMPETITIVE_final.doc ; 2. http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no18/articol_fulltext_pag 48.pdf ; 3. http://www.seap.usv.ro/idd/curs_licenta_ECTS.pdf 4. http://www.mturism.ro/fileadmin/mturism/studii_nationale/Strategie_ANT_0 1.08.200 6.pdf ; 5. http://www.mturism.ro/index.php?id=48 ; 6. http://www.mturism.ro/index.php?id=52&art=11 ; 7. http://www.anat.ro/index.php?p=cat&cat=CAT0000147 . 8. http://www.carpati-valea-cernei.com/42454.html

Analiza Turistica a Statiunii Baile Herculane

Recommend Documents