CURS DE PEDAGOGIE Conf. univ. dr. Adriana NICU
Nivelul I
Introducere în pedagogie
Teoria şi metodologia curriculum-ului
Teoria şi metodologia instruirii
Teoria şi metodologia evaluării
Teoria şi metodologia instruirii
Didactica Didac tica – teoria proce procesului sului de învăţăm învăţământ ânt
Principiile didactice
Metode şi mijloace de învăţământ
Forme de organizare a procesului de învăţământ
Proiectarea didactică
Relaţionare şi comunicare didactică
METODE ŞI MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Delimitări conceptuale Sistemul metodelor de instruire Descrierea metodelor de instruire Mijloace de învăţământ Strategii didactice
Metoda didactică Procedeul didactic
Metoda didactică se referă la drumul sau calea de urmat în activitatea comună a profesorului şi elevilor, în vederea realizării obiectivelor instruirii.
Etimologie: methodos (gr.)
metha = spre, către odos = drum, cale
Procedeul didactic şi raportul cu metoda de învăţământ
Procedeul didactic este o componentă a metodei, o tehnică mai limitată de acţiune, un element de sprijin sau un mod concret de valorificare a metodei. Raportul dintre metodă şi procedeu didactic este dialectic, de complementaritate:
într-o lecţie în care predomină expunerea profesorului, efectuarea unui experiment poate interveni ca procedeu demonstrativ.
Sistemul metodelor de instruire
Funcţiile metodelor didactice
Comunicativă, de transmitere a noi cunoştinţe/abilităţi/atitudini.
Cognitivă, de dobândire de noi cunoştinţe/abilităţi/atitudini.
Normativă, de
Motivaţională,
Operaţional-instrumentală,
Formativ-educativă, de exersare şi dezvoltare a proceselor psihice
organizare, dirijare şi corectare continuă a procesului de instruire. de a stârni şi menţine interesul elevului, curiozitatea, dorinţa de cunoaştere şi acţiune. ca intermediar între elev şi unitatea de conţinut. PROFESORUL este un reprezentant al ştiinţei care mediază, prin intermediul metodelor, accesul la cunoaştere. şi motorii, simultan cu însuşirea cunoştinţelor, formarea deprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor, convingerilor, sentimentelor şi calităţilor morale.
Metode de comunicare orală – metode expozitive
Explicaţia: dezvăluie, clarifică situaţii, relaţii, legi, ipoteze, solicită analiza şi argumentarea logică a faptelor sau cunoştinţelor.
Povestirea: expunere prin naraţiune, cu caracter plastic şi emoţional.
Descrierea: prezentarea analitică proprietăţilor obiectelor şi fenomenelor.
Prelegerea: expunerea sistematică a unui volum mare de cunoştinţe.
a
Metode de comunicare orală metode conversative
Conversaţia
– dialog didactic realizat printr-o succesiune de întrebări şi răspunsuri.
tipuri de conversaţii: introductivă, de reactualizare şi fixare, de verificare, catehetică, euristică, conversaţia joc etc.; tipologia întrebărilor: reproductive, stimulative, aplicative, evaluative, directe, inversate, returnate, de releu etc.; cerinţe: precizie, conciziune, corectitudine gramaticală şi ştiinţifică, accesibile, nu solicită răspuns monosilabic, nu includ răspunsul aşteptat.
Metode de comunicare orală metode conversative
Dezbaterea: schimb organizat de idei şi opinii.
variante: discuţia de grup, „masa rotundă”, brainstorming, discuţia Phillips 6/6, discuţia panel.
Problematizarea: prezentarea unor situaţiiproblemă, cu mai multe alternative de rezolvare, care generează elevilor îndoială, incertitudine, curiozitate şi dorinţa de descoperire a soluţiei/ soluţiilor.
problemă ≠ situaţie-problemă
Exerciţii reflexive
Cum vă explicaţi că repetiţiile prea dese ale unui text învăţat pot să favorizeze uitarea? (Psihologie) Dacă oamenii trebuie să se supună autorităţii divine, în ce măsură mai sunt liberi? Mai sunt răspunzători de faptele lor? Ne naştem oameni sau devenim oameni? (Filosofie) Cum se explică faptul că sarea de bucătărie nu conduce curentul electric în stare solidă, dar îl conduce în soluţie? (Chimie) Etape ale problematizării: perceperea, explorarea şi restructurarea datelor, căutarea soluţiilor, alegerea soluţiei optime.
Metode de explorare directă a realităţii
Observaţia:
urmărirea şi înregistrarea sistematică a datelor despre obiecte şi fenomene, în scopul cunoaşterii lor.
Forme: dirijată, independentă, spontană, de scurtă/ lungă durată etc.
Experimentul: provocarea intenţionată a unui fenomen în scopul studierii acestuia.
Tipuri: demonstrativ, aplicativ, de laborator, natural, individual/echipă etc.
Metode de explorare directă a realităţii Studiul de caz:
presupune confruntarea elevului cu o situaţie din viaţa reală („caz”) cu scopul de a observa, înţelege, interpreta sau chiar soluţiona. Un caz reflectă o situaţie tipică, reprezentativă şi semnificativă pentru anumite stări de lucruri.
Cerinţe solicitate:
autenticitate; implică o situaţie-problemă, care cere un diagnostic sau o decizie; complet şi relevant în raport cu obiectivele fixate; stimulativ pentru elevi.
Exerciţiu reflexiv Rezolvaţi în scris următorul studiu de caz:
Sunteţi dirigintele clasei în care învaţă Andrei. Acesta este un băiat inteligent dar foarte timid şi nu reuşeşte să răspundă la ore. Dacă profesorul îi pune o întrebare se inhibă, se bâlbâie şi se înroşeşte imediat. Vorbeşte stins, rar şi are o privire ezitantă. La şedinţa cu părinţii aţi observat că mama lui Andrei este foarte volubilă, autoritară şi are tendinţa să rezolve toate problemele. Când Andrei a fost ascultat, un alt profesor i-a spus: „Răspunde la lecţie şi nu te mai bâlbâi iar ca data trecută”.
Cum apreciaţi remarca profesorului? Ce i-aţi fi spus dvs.? Cum v-aţi comporta cu Andrei ca să-l ajutaţi să-şi depăşească problemele?”
(Cozărescu, M., Ştefan, L.)
Metode de explorare indirectă a realităţii
Demonstraţia: prezentarea obiectelor şi fenomenelor reale sau substitute ale acestora, pe baza unui suport material (natural, figurativ sau simbolic).
forme: demonstraţia cu ajutorul obiectelor naturale / cu substitute (bi - tridimensionale, simbolice) / cu ajutorul mijloacelor tehnice audio-video / demonstraţia logică.
Modelarea: utilizarea modelelor prin care se reprezintă simplificat, dar esenţial, caracteristici ale obiectelor şi fenomenelor, dificil de perceput şi cercetat în mod direct.
Metode de acţiune reală asupra realităţii
Exerciţiul:
executarea repetată, conştientă şi sistematică a unor acţiuni, operaţii sau procedee în scopul formării deprinderilor practice şi intelectuale sau a îmbunătăţirii unei performanţe.
Tipuri: introductive, curente, de consolidare, de verificare, individuale, de grup, dirijate/ semi-dirijate / creative.
Proiectul:
cercetare orientată spre un scop bine precizat, care este realizată prin îmbinarea cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică, finalizate cu un produs.
Exerciţiu reflexiv
Comentaţi, din perspectiva metodei exerciţiului, următoarea afirmaţie: Dacă nu cânt o singură zi, consecinţele le simt numai eu; dacă nu exersez două zile, acest lucru este remarcat de colegii mei, iar dacă nu exersez trei zile, de aceasta îşi dă seama şi publicul din sală.
George Enescu
Metode de acţiune fictivă (simulată) asupra realităţii
Jocul didactic: îmbină elementele instructive şi formative cu elemente distractive şi pot fi utilizate în predarea diferitelor discipline de învăţământ.
Tipuri: jocuri senzoriale/logico-matematice/de orientare/de creaţie/de rol/de îndemânare (motrice, practice etc.).
Învăţarea pe simulatoare: utilizarea unor sisteme tehnice artificiale, construite prin analogie cu cele originale.
Metode pentru dezvoltarea gândirii critice
Prelegerea intensificată Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat S.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii) Jurnalul dublu Organizatorul grafic Cubul Cvintetul Ghidul de anticipaţie
Conceptul de gândire critică
Gândirea critică abilitate cognitivă superioară
Prelegerea intensificată -
atenuează dezavantajele prelegerii tradiţionale, prin activităţi de interogare, interpretare sau de reflecţie.
Evocare: întocmirea unor liste de idei; exprimarea unor cunoştinţe anterioare despre tema propusă; discuţii în perechi sau grupuri mici; conexiuni între idei sau concepte.
Etapele prelegerii intensificate
Realizarea
sensului:
prezentarea conţinutului prelegerii (10-15), alternat cu momente de reflecţie şi de interogare a elevilor/studenţilor. Reflecţia: rezolvarea unui exerciţiu sau răspunsul la o întrebare (individual/în diade/în grupuri mici); ; elaborarea unui eseu de cinci minute (o idee învăţată în timpul prelegerii, o întrebare referitoare la materialul expus, un scurt comentariu).
Știu / Vreau să ştiu / Am învăţat Ştiu
Vreau să ştiu
Am învăţat
Informații pe care elevii le deţin cu privire la tema ce urmează să fie abordată.
Întrebări pe care elevii le au în legătură cu tema respectivă.
Informații dobândite după activitatea de învăţare.
SINELG
Solicită citirea atentă a unui text, marcând pe marginea acestuia semne specifice, după cum urmează: √ - informaţie cunoscută;
+ - informaţie nouă; - - informaţie contradictorie/diferită de cea cunoscută anterior; ? – informaţie neclară, solicită explicaţii suplimentare.
Metoda SINELG asigură menţinerea implicării active a gândirii elevilor în citirea unui text şi monitorizează gradul de înţelegere a unui conţinut de idei.
Jurnalul dublu Pasaje din text cu impact Întrebări, comentarii, asupra cititorului reflecții, analize, interpretări
amintirea unei experienţe personale; surprindere; dezacord față de autor; relevanță pentru activitatea cotidiană a cititorului ; etc.
De ce au fost alese respectivele fragmente? De ce li s-au părut importante? La ce i-au făcut să se gândească? Ce întrebare are cititorul în legătură cu acele fragmente? Ce l-a intrigat? Ce sentimente au trezit cititorului respectivele fragmente?
Organizatorul grafic
Organizatorul grafic/Harta conceptuală este o tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor și a legaturilor dintre ele. A aparut ca urmare a teoriilor cognitiviste ale lui David Ausubel și, ulterior, a cercetărilor lui Joseph D. Novak, începând cu anii '70, la Universitatea Cornell, S.U.A. Conceptele sunt redate în spa ții delimitate (cercuri, dreptunghiuri etc.), iar relaţiile dintre concepte sunt indicate prin linii/săgeți de legătură. Criterii pentru evaluarea organizatorului grafic: tema principală este plasată în centrul organizatorului; subtemele sunt plasate în jurul ei, însoţite de caracteristici; toate subtemele importante sunt prezente; conţine cel puţin 10-15 subtememe secundare, ter țiare etc.; este ordonat şi construit cu imaginaţie şi simţ artistic.
Cubul Cowan, G. & Cowan, E. (1980) propun analiza unui concept sau a unei sintagme, proiectând-o pe şase faţete ale unui cub. Fiecare faţetă oferă o altă perspectivă în abordarea conceptului, punând în evidenţă diferite operaţii mentale:
AS O CI AZ Ă
C O M P A R Ă
Ă C I L P A
R I E C S D E
Ă Z A E T N E M U G R A
Z Ă A E L I Z A N A
Cvintet Poluarea Poezie” în cinci versuri, cu următoarea structură: Rea, distrugătoare primul vers: Infectează, strică, dăunează 1 cuvânt care precizează subiectul; Ucide tot mediul înconjurător Nocivă al II-lea vers: 2 cuvinte care descriu subiectul; Cartea al III-lea vers: Liniştită, îndrăzneaţă 3 cuvinte care exprimă acţiuni; Învaţă, emoţionează, bucură al IV-lea vers: Un prieten al omului Utilă 1 propoziţie, formată din patru cuvinte care exprimă o idee, o definiţie sau sentimente faţă de subiect; Aerul Incolor, gazos al V-lea vers: Inspiri, expiri, trăieşti 1 cuvânt care exprimă esenţa subiectului. Folosit de toate vieţuitoarele „
Necesar
Ghidul de anticipaţie
Profesorul elaborează 4-6 enun țuri care pot primi valoarea de adevarat (A) sau fals (F).
Elevii citesc enunțurile şi decid valoarea acestora.
Răspunsurile elevilor pot fi discutate în perechi sau grupuri mici, exersându-se ascultarea activă.
La finalul lecției/cursului, după lectura unui text sau după audierea unui curs, se revine la enun țurile inițiale și se verifică validitatea lor.
Metode de învăţare prin cooperare
Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi Predarea reciprocă Mozaic Reţeaua de discuţii Linia valorilor Turul galeriei/Unul sta, trei circulă
Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi
Gândiţi – individual, fiecare elev elaborează răspunsul solicitat la o sarcină propusă de profesor. Lucraţi în perechi – elevii îşi comunică unii altora ideile, se ascultă, caută un consens sau un nou răspuns, îmbunătăţit, ca urmare a discuţiilor. Comunicaţi – diadele se pot multiplica (grupuri de 4-6 elevi), găsesc un răspuns comun pe care îl prezintă clasei.
Predarea reciprocă
Elevii exersează rolul profesorului în raport cu colegii pe o secvenţă de conţinut. Elevii primesc câte un exemplar dintr-un text ce trebuie studiat şi, pe rând, joacă rolul profesorului, ceea ce presupune respectarea următoarelor cerințe: elevii citesc un paragraf în gând (numărul paragrafelor trebuie să corespundă cu numărul elevilor din grup); elevul care joacă rolul profesorului: rezumă ceea ce tocmai s-a citit, formulează o întrebare pentru colegi, explică elementele neclare, anticipează despre ce va fi vorba în următorul paragraf, şi în final, precizează care este următorul paragraf care trebuie citit; etapele se repetă până când toţi elevii au experimentat rolul de profesor. Predarea reciprocă este potrivită mai ales pentru texte informative şi se realizează în grupuri de 4-6 elevi.
Reţeaua de discuţii
Metodă de învăţare bazată pe activitatea în grup, ghidată de una sau mai multe întrebări formulate de profesor care admit răspunsuri diferite, rezultat al unor opţiuni bazate pe argumente. Metodă presupune studiul prealabil al unui conţinut informaţional, al unui text care conţine idei susceptibile de interpretări diferite. Profesorul formulează o întrebare cu răspuns binar (afirmativ şi negativ):
Ar trebui interzisă în totalitate poluarea atmosferei, începând chiar de mâine? Elevii beneficiază de un timp de gândire pentru formularea
propriilor puncte de vedere, apoi se grupează în funcţie de poziţia pe care o au, elaborând o listă de motive pro sau contra, urmând să se realizeze dezbaterea între susţinătorii celor două poziţii. Aplicarea metodei solicită respectate anumitor cerinţe: oferirea de argumente clare şi solide; concentrarea pe demontarea argumentelor poziţiei adverse şi nu pe „atacul la persoană”; posibilitatea schimbării poziţiei elevilor, dacă argumentele colegilor au reuşit să-i convingă. În final, se poate cere elevilor să-şi exprime în scris poziţia finală cu argumente cât mai convingătoare.
Mozaic (Jigsaw)
Metoda necesită utilizarea unui material în formă scrisă (de exemplu un text din manual sau scris de profesor, un articol etc.) şi structurarea clasei în grupuri eterogene de 4-5 elevi. Metoda presupune parcurgerea mai multor etape: se formează grupuri de 4-5 elevi, numite grupuri de baştină (profesorul împarte textul de studiat într-un număr de părţi egal cu numărul de grupuri constituite); se constituie grupurile de experţi (prin numărare de la 1 la 4 sau 5, astfel: elevii cu numărul 1 formează grupul numărul 1, cei cu numărul 2 al doilea grup etc.). Fiecare grup de experţi studiază tip de 15-20 de minute partea din text, repartizată de profesor, identificând ideile principale şi modul cum vor preda aceste idei colegilor. elevii revin la grupurile de baştină şi pe rând predau conţinutul în care sunt „experţi”. În cazul unor nelămuriri, elevii pot cere clarificări colegului „expert” în fragmentul de unde provine problema. La sfârşitul orei elevii trebuie să cunoască întregul text de studiat. Profesorul monitorizează predarea, urmărind desfăşurarea activităţii în cadrul grupurilor şi se asigură că informaţia este transmisă şi asimilată corect. În final, profesorul evaluează stăpânirea individuală a materialului (prin întrebări adresate întregii clase, prin lucrări scrise).
Linia valorilor
Profesorul lansează spre discuţie o problemă controversată care poate primi un răspuns binar (da/nu).
Elevii formulează un anumit răspuns (pro, contra sau pot fi indecişi) şi se aşează în clasă pe o axă imaginară, potrivit poziţiei adoptate faţă de problema în discuţie.
DA
Indeciși
NU
Se dezbat părerile divergente şi se încearcă formularea unei concluzii.
Turul galeriei
În grupuri de 3-4 elevii lucrează la o problemă, la o întrebare care se poate materializa într-un produs, un poster (o diagramă, o schemă, un tabel, un inventar de idei, un desen, o machetă etc.).
Produsele realizate sunt expuse, posterele se afişează pe pereţii clasei, transformând clasa într-o „galerie”.
Elevii examinează produsele, consemnează sugestii, comentarii, formulează întrebări.
După ce se încheie turul galeriei elevii revin în grupul iniţial şi î și reexaminează produsul prin prisma observațiilor primite de la colegi.
Analiză comparativă:
metode tradiţionale – metode moderne metode tradiţionale centrate pe profesor
centrate pe predare, pe transmiterea de cunoştinţe; dominant verbaliste; induc pasivism; solicită reproducerea informaţiilor; caracter aplicativ redus; promovează competiţia; conducere rigidă a instruirii.
metode moderne centrate pe elev axate pe învăţare, pe explorare, cercetare, acţiune; activ-participative; încurajează gândirea şi creativitatea elevilor; promovează cooperarea; relaţii de conducere democratice.
Reţineţi! Profesorul care nu permite şi nu încurajează diversitatea operaţiilor în tratarea problemelor pune “ochelari de cal” intelectului elevilor, restrângându-le viziunea doar în direcţia în care mintea profesorului este întâmplător de acord. J. Dewey
Mijloacele de învăţământ
ansamblul instrumentelor materiale, naturale sau tehnice, selectate şi adaptate pedagogic la nivelul metodelor şi procedeelor de instruire, pentru realizarea eficientă a sarcinilor de predare-învăţare-evaluare
Funcţiile mijloacelor de învăţământ
stimulativă - de dezvoltare a motivaţiei elevilor pentru
studiu, de stimulare a curiozităţii şi interesului pentru cunoaştere; de comunicare - de transmitere de informaţii; ilustrativ-demonstrativă - de formare la elevi a reprezentărilor, de însuşire de noi cunoştinţe, de fixare şi sistematizare etc.; formativ-educativă - exersare şi dezvoltare a operaţiilor gândirii, formare a deprinderilor intelectuale şi practice; ergonomică - de raţionalizare a eforturilor profesorului şi elevilor în activitatea de predare-învăţare; estetică - de cultivare a capacităţii de receptare şi apreciere a frumosului; de evaluare - de diagnoză şi apreciere a progreselor elevilor.
Clasificarea mijloacelor de învăţământ Mijloace de învăţământ reale, naturale
substitute ale realităţii
simbolice
acţionale
Exemple colecţii de plante, roci, insecte, minerale, substanţe etc. bidimensionale - fotografii, desene, hărţi, planşe etc. tridimensionale - machete, mulaje, corpuri geometrice etc. reprezentări grafice, scheme, formule etc. truse de piese, instrumente, aparatura de laborator, aparate etc.
Importanţa mijloacelor de învăţământ
Mijloacele de învăţământ devin eficiente dacă sunt folosite adecvat în activitatea de predare-învăţare şi dacă se valorifică potenţialul lor didactic.
Introducerea în practica didactică a mijloacelor de învăţământ nu este un scop în sine, ci au rolul de a sprijini desfăşurarea activităţii de predare-învăţare şi realizarea obiectivelor instructiv-educative prestabilite.
Mijloacele de învăţământ trebuie corelate cu:
obiectivele şi conţinuturile instruirii; metodele şi procedeele didactice; particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor.
Strategiile didactice
reprezintă o combinare optimă a metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice şi a formelor de organizare a procesului de învăţământ;
se structurează în funcţie de concepţia pedagogică a profesorului şi de competenţele de care dispune acesta;
tipologie: inductive/deductive, analoge, dirijate sau algoritmice/libere sau euristice.
Aplicaţii Reflectaţi asupra următoarei afirmaţii: Nu există metode bune sau rele, ci metode adecvate, bine sau prost utilizate (Ioan Cerghit)
Realizaţi un cvintet având ca titlu:
METODA
Alegeti trei metode de învă țământ și corelațile câte un mijloc de învățământ.
Reflecţia zilei
Astăzi am învăţat ……….................................................
Astăzi mi-am reamintit ...................................................
Astăzi am descoperit ......................................................
Astăzi mi-am dat seama .................................................
Astăzi m-a surprins ...…..................................................
Astăzi m-am bucurat …..................................................
Astăzi m-a dezamăgit ....................................................
Astăzi eu …….................................................................
