Personalitate Alfa - Puterea ta interioara Pera Novacovici
I. Introducere ....................................................................................................... 2 II. Motivai intern i misiunea ta ....................................................................... 6 Nite învingtori ...............................................................................................11 Cum poi obine ce vrei dac nu tii ce vrei? ..................................................13 Viziunea ta personal ......................................................................................13 Declaraie .........................................................................................................16 III. Miestrie i homeostazie ..............................................................................20 Superficialul .....................................................................................................20 Obsesivul ..........................................................................................................21 Mediocrul .........................................................................................................22 Rzboiul împotriva miestriei (obstacolul 1) .................................................23 Homeostazia (obstacolul 2) ..............................................................................25 IV. Obiceiurile .....................................................................................................29 Cele 4 tipuri de energie ....................................................................................32 Voina i lipsa de disciplin interioar ...........................................................34 Ritualurile ........................................................................................................36 V. Starea psihologic de nevoie,de victim,de scuz,de asertivitate.................43 Starea psihologic de nevoie ............................................................................43
Iubirea de sine ..................................................................................................43 Starea psihologic de scuz .............................................................................46 Starea psihologic de victim ..........................................................................47 Obedientul ........................................................................................................50 Soluia:Asertivitatea ........................................................................................50 Încheiere ..............................................................................................................53
I. Introducere ________________________________________________________
³Eti în mijlocul unui rzboi. O btlie între limitele mulimii care îi cere s renuni la visele tale, pe de o parte, i puterea adevrat a viziunii tale de a crea i de a realiza lucruri extraordinare, pe de alt parte. Este o btlie între cei care îi vor spune ce nu poi s faci i acea parte din tine care tie i a tiut dintotdeauna c eti i c poi mai mult decât ce se vede în mediul tu înconjurtor, mai mult decât obiectele i lucrurile neînsufleite care ne posed. Adu-i aminte în fiecare zi c un vis, sprijinit de voina neobosit de a-l realiza, este întradevr o realitate ce poate sosi din clipa în clip.´ Anthony Robbins) ( Anthony ________________________________________________________ shop-uri, bootc amp-uri, excur sii cu În ultimii ase ani, am organizat team-building-uri, work sh teme de dezvolt ar e per sonal i dezvolt ar e a pot enialului. Administr ez tr ei site-uri d e internet i i cola bor ez strâns cu alte tr ei. Am scris dou cri. ea mea principal a fost una singur: Îi s pun toate astea ca s tii c în ultimii ase ani pr eocupar ea s îneleg oamenii, s le îneleg nevoile i s le ofer soluii, tehnici, unelte sau doar o vorb de încurajare care ar fi suficient, pentru c soluia întotdeauna se afl la omul care vrea s îi rezolve problema.
Vreau s ajut oamenii s obin ce vor, pentru c astfel voi obine eu ce vreau. eau s fiu un fo arte bun psiholog. E ste visul m eu i tot ce le s pun oamenilor s f ac pentru a r ea eau. obine ce vor, a plic prima oar în viaa mea ca s obin c e vr ea V
Iubirea de sine ..................................................................................................43 Starea psihologic de scuz .............................................................................46 Starea psihologic de victim ..........................................................................47 Obedientul ........................................................................................................50 Soluia:Asertivitatea ........................................................................................50 Încheiere ..............................................................................................................53
I. Introducere ________________________________________________________
³Eti în mijlocul unui rzboi. O btlie între limitele mulimii care îi cere s renuni la visele tale, pe de o parte, i puterea adevrat a viziunii tale de a crea i de a realiza lucruri extraordinare, pe de alt parte. Este o btlie între cei care îi vor spune ce nu poi s faci i acea parte din tine care tie i a tiut dintotdeauna c eti i c poi mai mult decât ce se vede în mediul tu înconjurtor, mai mult decât obiectele i lucrurile neînsufleite care ne posed. Adu-i aminte în fiecare zi c un vis, sprijinit de voina neobosit de a-l realiza, este întradevr o realitate ce poate sosi din clipa în clip.´ Anthony Robbins) ( Anthony ________________________________________________________ shop-uri, bootc amp-uri, excur sii cu În ultimii ase ani, am organizat team-building-uri, work sh teme de dezvolt ar e per sonal i dezvolt ar e a pot enialului. Administr ez tr ei site-uri d e internet i i cola bor ez strâns cu alte tr ei. Am scris dou cri. ea mea principal a fost una singur: Îi s pun toate astea ca s tii c în ultimii ase ani pr eocupar ea s îneleg oamenii, s le îneleg nevoile i s le ofer soluii, tehnici, unelte sau doar o vorb de încurajare care ar fi suficient, pentru c soluia întotdeauna se afl la omul care vrea s îi rezolve problema.
Vreau s ajut oamenii s obin ce vor, pentru c astfel voi obine eu ce vreau. eau s fiu un fo arte bun psiholog. E ste visul m eu i tot ce le s pun oamenilor s f ac pentru a r ea eau. obine ce vor, a plic prima oar în viaa mea ca s obin c e vr ea V
P ROBLEMA
NUMRUL 1 pe care o întâlnesc când lucrez cu oamenii este c de cele mai multe ori acetia nu tiu care este problema real cu care se confrunt. Înainte s înce p s lucr ez la acest material am într e bat cititorii d es pr e problemele lor pentru c am vrut s îi cuno sc mai bine. Rs punsurile pe car e le-am primit sunt de dou f eluri.
rima categorie: probleme ce in de per sonalitate, eficien P rima motivaie, disciplin, d ezvolt ar e per sonal.
per sonal i productivit ate,
A doua categorie: probleme des pr e r elaii i iubir e. esiv, d e Oamenii sunt împini în ainte de dou energii mari. Prima este pulsiunea (energia) agr es puter e, succes, s urci cât mai sus în ier ar hie. A doua este pulsiunea (energia) sexual, car e e es ponsa bil de tot ce ine de viaa noastr sexual, iubir e sau lipsa ei, r elaii, f amilie etc. r es
Aadar i într e brile sunt pe aceste dou categorii. ea i r elaiile din dou mari În acest material, nu voi intr a foarte mult în partea cu sexul, iubir ea motive:
rimul motiv e c dei întotdeauna oamenii vor soluii r a pide, chiar instantanee în privin a P rimul problemelor lor sexuale, de iubir e i în ceea ce privete r elaiile, acestea sunt r ar eori r a pide i niciodat instantanee. Din ex periena mea cu o amenii, tiu c este o mar e pierder e de vr eme s încerci s discui i s dai soluii în privin a vieii lor sexuale i romantic d ac le lipsete o fundaie i o educaie în privin a propriei p er soane, a per sonalitii, a car acterului, a echilibrului sau a dezechilibrului emoional. Al doilea mare motiv este c în momentul acesta exist 3 situri car e sunt gândit e în f elul urmtor: ersonalitate alfa (www.per sonalit P ersonalitate litatealf a.com): este gândit pentru ambele sexe i of er educaie în privin a dezvoltrii p er sonalitii; r e pr ezint fund aia pe car e poi con stru e succesul viitor. Arta seduciei (www.artaseductiei.ro) este un site dedicat sexului masculin, pe car e bieii i brbaii pot gsi soluii i pot di scuta des pr e problemele i gândurile lor. tilul tu (www.stilult au.com) este dedicat sexului f eminin, un site unde Andr eea eea se S tilul eseaz des pr e ocup d e f ete i f emei s îi d ezvolt e un stil propriu i s afle ce le inter esea brbai, o îmbin ar e într e ex periena de via i d escoperirile în psihologie. Sistemul este gândit în aa f el încât Personalitate alfa s pun fund aia necesar pentru tot ceea ce urmeaz.
ea è i E import ant s fie fcut aceast dif er enier e pentru c, d ei per sonalitatea i sexul, iubir ea r elaiile merg mân în mân, p entru a le înelege mai bine i a putea lucr a la ele tr e buie s le lum i se par at. esante i utile car e proba bil îi vor îmbunti r ezultatele pe car e le or urma lucruri fo arte inter esa ai, aa c e bine s fii înscris pe cele dou situri în funci e de inter ese esele tale. V
Buuuuuun! Acum, motivul p entru car e am lsat deoparte toate activitil e mele i scriu acest material este acela c sunt convin s, dup patru ani de studiat psihologia i èase de dezvolt ar e per sonal, c exist în fiecar e om un pot enial uria de car e sunt f as ascinat de fiecar e dat când îl vd, simt, ex perimentez. i dei lucr ez cu o amenii de ani d e zile, d eèi înv de la ei i împr eun cu ei ENORM de mult e lucruri, paradoxul face c tot ceea ce oamenii caut, îi doresc, viseaz s aib, izvorte dintrun loc în care nu caut.
E ceva care poate schimba într-o clip totul în favoarea ta chiar în cele mai dezavantajoase condiii. Ceva ce nimeni nu îi poate lua, ce nu poate fi distrus sau pierdut. Ceva care, odat ce ai reuit s descoperi, s educi i s stpâneti, va începe s-i aduc în via tot ce îi doreti, într-un ritm care te va surprinde i pe tine.
Acel ceva este puterea ta interioar. Motorul, combustibilul, caii-putere care te vor duce unde vrei s ajungi, s îi îndeplineti visele èi s obii lucrurile, relaiile pe care le doreti, iubirea sau orice alt lucru la care visezi de mult vreme. Aproa pe toate lucruril e pe car e ni le dorim sunt în af ar a noastr. Acesta e punctu al de plecar e indif er ent c vr ei sex, bani, statut social, iubir e. ea exterioar. Îns niciod at Odat ce dobândeti put er e interioar, poi as pir a i la puter ea esc în f amilii cu muli b ani ajung s se drogheze, ajung infr actori inver s.De ce atâia tineri car e cr es sau a proa pe niciodat nu-i d e pesc în r ea ealizri p e prinii lor? P entru c put er ea ea exterioar le este fcut c adou, îns se prbu esc sub gr eutatea ei.
De ce muli din câtigtorii l a loto pierd toi banii câtig ai în ma i puin de 5 ani i c hiar ajung mai sr aci decât înainte de câtig? (s pune un studiu«) Pentru c în int eriorul lor nu sunt pr egtii ea pentru car e sunt ei pr egtii mental. pentru atâta a bunden i r evin la star ea De ce 70% din f amilii sfâresc în divor? P entru c o amenii merg din in erie i îi înt emeiaz f amilii fr s fie pr egtii în int erior. Aadar, s înce pem.Voi r eda o parte a mesajelor pe car e le-am primit deoar ece sunt convin s c v este de folo s s vedei ce îi frmânt p e cei din jurul no stru. Cr ed c astf el ne este tuturor ma i
es pecta uor s ne înelegem mai bine pe noi înine i s îi cuno atem i pe ceilali. Desigur, voi r es principiul confidenialitii.
Am s rs pund în acest PDF acelor într e bri car e in de propria noastr per soan, de interiorul fiecruia. Acesta este locul din c ar e pleac totul. fi un alt PDF, Puterea ta exterioar, în car e vom discuta des pr e lucruri ce in de lumea exterioar cum ar fi: comunic ar e, statut social, leader sh ship, atr acie sexual i iubir e etc. Va
ea per sonal. Din ex periena mea pot s de pun În rânduril e ce urmeaz vom vorbi d es pr e puter ea ea per sonal a fiecruia dintr e noi este singur a puter e r ea eal. Este o put er e car e mrturie c put er ea poate fi dezvolt at pân la nivelul la car e poi obine ce îi dor eti în via, poi duc e viaa la car e visezi, poi aduce în jurul tu o amenii pe car e îi dor eti. De asemenea aceast put er e poate fi e´. ignor at i nefolo sit în folo sul ³împrumutului d e puter e´
Atunci când împrumui put er e de la f actorii externi i nu o folo seti pe cea per sonal, se întâmpl esant: îi cr ete slbiciunea. un lucru int er esa sa de la car e împrumui put er ea ea, cum ar fi put er e fizic, statut social, Ce se întâmpl când sur sa autorit ate, bani, prieteni, r elaii, r ea ealizri din tr ecut, titluri, nu m ai exist? eat o r elaie de de penden cu acel lucru d e la car e împrumut ai put er ea ea ca s obii ce vr ei, i-ai cr ea i când dis par e, devii handica pat, neada ptat. S ingura ingura
putere real este puterea personal. Aceasta trebuie educat i dezvoltat pân la punctul în care poi prin ceea ce eti tu, prin personalitatea ta s faci lucrurile s se întâmple. În cartea ³7 obiceiuri pentru oameni eficieni´ Ste phen Convey s pune c nu po ate exista o victorie în lumea din af ar, fr c a prima oar s existe o victorie în lumea dinuntru. Asta înseamn c succesul pe car e i-l dor eti tu, indif er ent cum d efineti succesul, în lucruri materiale, s pirituale, în r elaii, sex, iubir e, tr e buie s încea p cu succesul cu propria ta per soan. Imagineaz-i c eti un stat din aceast lume. i imagineaz-i c vr ei s porneti într-un rzboi de cucerir e.Vei put ea s cucer eti ceva dac statul este sfâiat de rzboi civil i lupt e interne? Niciod at!
La nivel personal, dac nu îi pui ordine în lumea interioar, dac nu îi descoperi resursele i punctele forte i, de asemenea, nu îi dezvoli calitile, nu vei putea niciodat porni în lume pentru a cuceri ceea ce tu îi doreti. ea s îi deschid ochii asupr a potenialului tu i s îi of er e câteva tehnici Acest PDF ar e menir ea i unelte pentru a fi pr egtit în lum ea exterioar.
Nu folosesc cuvântul impo sibil, dar este foarte gr eu s atingi miestria sau satisf acia în orice aciune fr ca prima oar s îi dezvoli într-o anumit msur a bilitile ce in de per sonalitate i lumea interioar. Înainte de a tr ece la primul c a pitol, vr eau s închei aceast introducer e cu o po ezie frumoas p e car e am citit-o în c artea lui Na poleon Hill, Think and grow rich: ____________________________________________________________________________ Dac crezi în eec, îl vei avea Dac crezi în timiditate, aa vei fi Dac vrei câtig, sigur vei eua Dac neîncreztor vei porni Dac crezi c vei pierde, vei pierde
Cci lumea larg azi ne-a învat C pasul unu în succes e-a crede S uccesul e în mintea ta creat Dac crezi c eti prea mic, vei fi Gândul aripi va trebui s nasc S igur pe tine dac te vei simi Rsplata va sosi s te cinsteasc Victorii-n via nu obin doar cei Ce sunt puternici i alearg bine Câtigul poate deveni un obicei P entru cel ce spune: cred în mine! ____________________________________________________________________________
II. Motivai intern i misiunea ta
Car e e dif er ena dintr e un ceretor i un învingtor în vi a? Poate mediul, educaia, genele,steaua sub car e s-a nscut? Îmi pun d eseori aceast într e bar e. __________________________________________________________________________ ³ S imte-te mizerabil. S au automotiveaz-te. Orice ai vrea s faci, e tot timpul decizia ta.´ (Wayne D yer ) __________________________________________________________________________ M-am gândit de ce un ceretor pr ef er suf erina fizic, frigul, fo amea în locul unei aciuni ctr e o via mai bun i d e ce un om car e s-ar putea mulumi cu cldur a i confortul un ei viei
mediocr e i sigur e, în car e ar e asigur ate cele necesar e tr aiului, nu po ate s stea pe loc i tr e buie s cr easc, s evolu eze, s zbo ar e, de parc destinul însui îl imping e înainte. La o privir e superficial, putem s pune c exist cauze externe car e in de destin: un copil este a bandonat i ajunge la orf elinat i de acolo pe str ad, unde sub influena unui antur aj nociv ajunge ceretor. Sau poate un copil se nate într-o f amilie foarte sr ac i car e nu poate, nu tie s îl înv ee altceva decât s cereasc. Pe de alt parte un învingtor sau o învingto ar e se naète într-o f amilie car e îl/o educ în acest s pirit d e învingtori. L e of er condiii l a înce put când nu po ate s fie inde pedent. Hr an, adpo st, s pri jin material, iubir e, af eciune, încur ajar e, educaie i to ate acestea ajung s f ac dintr-un om un învingtor. A adar la prima veder e e soarta car e decide. Tr ecem pe lâng un ceretor i mulumim sorii c nu suntem noi în locul lui i privim cu invidi e la cel c ar e r euete pentru c ar e ³avantaje´ de car e noi nu beneficiem. i a poi urmeaz adevrul! Exist poveti des pr e oameni car e au fost ceretori, lovii d e boli, cror a le-a fost rpit oric e urm de s per an, car e nu au r enunat i au uimit lumea prin r ealizrile i r enater ea lor. Exist poveti ale unor o ameni cele bri car e au czut distruèi de droguri, a buzuri de tot f elul. Poveti cu copii ai o amenilor de foarte mar e succes car e au tot i car e nu se ridic nici la glezna prinilor lor prin r ealizrile de-a lungul vieii. Exist poveti ale oamenilor car e nu sunt cuno scui dar car e au r e putat extr aordinar e victorii per sonale. Aadar, ce îi motiveaz pe oameni?
P iramida nevoilor a lui Maslow ne spune c exist cinci nivele ale nevoilor omeneti. Exist de asemenea mai multe variante, cu 6 i cu 8 tr e pte dar pentru ce avem noi nevoie s înelegem o vom folo si pe cea mai larg rs pândit, pir amida nevoilor cu 5 tr e pte. Nevoile fiziologice
Ap, aer, mâncare, nevoi sexuale, somn, o temperatur constant a corpului, toate acestea sau la baza necesitailor noastre i totodat reprezint inta primar a motivaiilor noastre. Când acestea nu sunt satisfcut e, omul ex perimenteaz stri de suf erin, dur er e, iritar e, disconfort etc. Aceste triri ne motiveaz s satisf acem nevoile cât mai curând po sibil pentru a atinge homeostazia (jumt ate din ca pitolul II este r ezervat ex plicrii aces- tui f enomen). Odat satisfcut e aceste nevoi, pot fi accesate nivelele superioar e ale pir amidei nevoilor. Nevoile de siguran
Într-o lume haotic i d ezordonat avem nevoie de nite confirmri i o siguran fizic i psihic. Avem nevoie de sigurana unui cmin, a unui loc pe care s-l numim casa noastr. Dac mediul p e car e îl numeti casa ta, f amilia ta, nu îi of er o star e de linit e, sigur an, vei avea o problem în a tr ece la urmto ar ele nivele. Iubir ea, cuno ater ea, r ealizrile i visele tr e buie s ate pte pân când t e simi în sigur an i nu mai ai frica zilei de mâine. Nevoia de aparinere
Iubirea i sentimentul de apartenen sunt urmtoarele pe list. Omul este un animal social i ar e nevoie s a parin unui grup, fi e el r eligio s, orice f el de antur aj etc. Toi avem nevoie s fim iubii (nonsexual) de ceilali, s fim acce ptai. Ne plac atenia i a plauzele. Avem nevoie s fie nevoie de noi. Doar cu aceste 3 nevoi satisfcut e putem tr ece la al 4-lea nivel i suntem suficient de motivai s o f acem.
Nevoia
de stim
Nevoile de stim sunt cele care vin în urma rezultatelor i abilitailor pe care le avem, competenì ele noastre, atenia i recunoaterea ce o primim de la cei din jur. Foarte asemnto ar e cu nevoia de a pariner e, dif er totui prin f a ptul c e legat de nevoia de puter e. Oamenii cu primele 3 nevoi satisfcute înce p s tind s pr e provocri mai mari ale vieii sau s conduc maini scump e pentru a-i cr ete stima de sine. Aici e vorba de nevoia de admir aie. Nevoia de
auto-actualizare
Pentru asta lucrm noi. Ultimul nivel al piramidei, ceea ce conteaz în via. Aceast nevoie poate fi numit ³nevoia de a deveni mai mult decât eti, s îi valorifici întregul tu potenial nativ´. Oamenii car e au primele 4 nevoi satisfcute îi pot maximiza potenialul. Pot cut a cunoater ea, pacea interioar, ex periene estetice i s pirituale etc. De obicei oamenii din ptur a social de mi jloc sunt cei mai avantajai, aa cum ar at studiile, i nu cei foarte bogai, elit a societii. Pentru c d ac srcia extr em slbticete, bogia în exces corupe i nu motiveaz. În schimb în ptur a de mi jloc exist o balan potrivit d e motivaie, ambiie i r esur se pentru a-i valorific a în cel mai bun mod pot enialul. ___________________________________________________________________________ ³Oamenii vor s devin i s rmân fericii. Nu-i de mirare dac omul se strduiete de obicei s-i reduc preteniile la fericire i dac el se consider fericit i numai scpând de nenorocire i evitând suferina; într-un mod foarte general, sarcina de evitare a suferinei o izgonete pe ultimul plan pe aceea de obinere a plcerii.´ ( S igmund Freud) ______________________________________________________________________________ Cu alte cuvinte, majoritatea oamenilor pr ef er s aib burt a plin i un acoperi deasupr a ca pului decât s suf er e ani de zile pentru un vis pentru car e nu au nici o certitudine c îl vor tr ansforma în r ealitate. De aici, compromisurile pe car e le f acem în via.De aici, o via mediocr i lip sa succesului r eal în vieile a 98% din o ameni, din moment ce doar 2% din populaia globului este consider at de succes. Ceea ce trebuie s tii e c nu exist maina timpului care s te aduc înapoi la ziua când citeti aceste lucruri. Aa cum a trecut timpul de când ai primele tale amintiri în via, adic repede, aa va trece pân vei fi btrân sau btrân i îi vei pierde puterile fizice,psihice, ambiia, pasiunea. Întrebarea e: când vei privi în urm, ce vei vedea? Crezi c vei avea destule scuze pentru c nu i-ai urmat visele sau sufletul tu va fi strivit de regrete i ai da orice s mai ai o ans s lupi pentru ceea ce vrei cu adevrat, visele tale, dorinele tale arztoare? Deciziile se iau acum i ce semeni aduni. Gothe ar e un cit at pe car e mi-l r e pet în fiecar e diminea ca s nu uit de ce m tr ezesc i ce vr eau s f ac cu viaa mea, ce vr eau s devin i s obin: ______________________________________________________________________________
³Lucrurile care conteaz cel mai mult nu trebuie lsate niciodat la mila celor care conteaz cel mai puin!´ ______________________________________________________________________________ Nu trebuie s lai niciodat confortul aparent i compromisul s îi saboteze visele i dorinele. Nu te mulumi cu jumti de msur i chiar dac temporar trebuie s duci o via care nu e aa cum îi doreti, tot timpul trebuie s ridici privirea i s priveti la orizont. Ceea ce ai fcut IERI i ceea ce faci AZI te ajut s mai faci un pas spre ce vrei în via sau nu? Dac rspunsul e ³NU´, renun la acel lucru. Dac co ala la car e mergi nu e pe placul tu, continu s mergi la ea, dar f în aa f el încât s vezi viitorul i, d ac e necesar, schimb co al. S pierzi un an sau doi nu e dr am compar at cu a pierde o via într eag. Eu am pierdut 4 ani de liceu fcând inform atic i 5 de politehnic pân s merg l a psihologie i s îmi descopr vocaia. NOU ani. Dac ai o slu j b car e nu îi place, e în r egul s continui cu ea dar s te gândeti permanent cum vei f ace tr ecer ea la ceva mai bun p entru tine. În timpul f acultii lucr am cu jumt ate de norm i var a cu norm într eag, asta timp de 3 ani. Aveam pe ua firmei or arul de la coal i or arul de la lucru. Îmi er a bine, am învat multe, d ar er a un compromis. Lucr am pentru alii i nu voiam s fiu mediocru i s ascult ordine de la cineva cruia oricum nu-i p as de mine i nu er a un om mai bun ca mine. Voiam s am af acer ea mea. Dup ce am ales s îmi urmez vocaia, am r enunat la slu j b i în anul 1 de la psihologie nu avea m bani nici s îmi plt esc co ala. Am strâns din dini atunci i acum am af acer ea mea pe net car e cr ete. Au meritat 2 ani de austeritate? Compar at cu o via de mediocrit ate, oricând. Dac viaa ta sexual sau r elaiile tale de iubir e nu sunt cum îi dor eti, nu tr e buie s te panichezi, dar tr e buie s f aci în fiecar e zi un pas ctr e educaia i devenir ea ta, d evenir ea acelei per soane car e e satisfcut de aceste domenii ale vieii. Mi-am pierdut virginit atea la 19 ani i dac nu a fi fo st super determinat s r ezolv aceast problem a vieii mele proba bil a fi fo st un fru str at car e nu înelege nimic din sexualitate, f emei, iubir e i r elaii. Am s pus c am s r ezolv problema orice ar fi, i dup 5 ani în car e am citit i ex perimentat TOT ce am putut, fr t eama de eec í dei a fost mult mai des întâlnit d ecât succesul í i fr ruin ea de ³ce vor s pune cei din jur ´ am scris o carte des pr e seducie. Lucr ar ea de licen la psihologie este pe tema asta. De atunci ajut cu succes foarte muli tineri s evolueze în acest domeniu al vieii. Mi-a luat 5 ani, de la 21 l a 26, de citit i ex perimentat ca s m tr ezesc într-o zi din p at i s nu mai am nemulumiri în domeniul sta. E mult sau puin? Nu tiu. C e tiu e c l a 29 de ani lucr ez cu moto ar ele la tur aie maxim s îmi ating visele i pot s f ac asta doar s pri jinindu-i p e alii s le ating pe ale lor.
De asta citeti rândurile astea, pentru c vr eau s r eueti i vr eau s tii c se poate i c TOTUL de tine de pinde. St în puter ea ta. Am scris tot ce e mai sus pentru c sunt 3 lucruri fo arte import ante car e cr ed c se gsesc în viaa fiecruia dintr e noi. ècoala i educaia car e te formeaz viaa prof esional, plcer ea de a-i urma vocaia i de a excela într-un dom eniu în c ar e eti talentat i car e tr e buie s t e duc i la inde pendena financiar viaa sexual, r elaiile, iubir ea car e într egesc ta bloul unei fiinì e umane complet e i f ericit e. i pentru fiecar e dintr e ele a tr e buit s sacrific un confort a par ent i binefctor pe moment, pentru o satisf acie mai mar e pe urm. i la f el va tr e bui s f aci i tu. Cunosc un om de 50 de ani care lucreaz într-o slujb de rahat într-o fabric, are un credit bancar care se întinde pe toat durata vieii lui i îl face un sclav pentru o mobil, un televizor i ce altceva a tiut el s îi ia de banii ia. Are 2 copii pentru care nu îi permite s plteasc cea mai bun educaie i nu le poate oferi condiii pentru a reui cu adevrat în via, se ceart cu soia i îi îneac amarul în alcool i nu va fi niciodat cu adevrat împlinit sau fericit. Nu m cred mai bun decât el. tiu doar c lui i-a lipsit odat puterea interioar s fac sacrificiile necesare pentru a obine cu adevrat ce vrea în via. Îmi este foarte greu s îl ajut pentru c prima oar trebuie s se dezveì e de toate lucrurile greite pe care le-a învat i apoi abia s învee toate lucrurile noi. Dac pentru el situaia este foarte grea, pentru tine poate fi mai uoar. De asta am scris rânduril e pe car e le citeti.Sper s îi folo seasc.
Nite învingtori i, pentru c în f aì a ì elurilor fiecrui om stau de obicei obstacole copleito ar e, în cartea ³S up de pui pentru suflet´ sunt înir ate câteva per sonaliti i eecurile lor: Dup prima prob data de Fred Astaire în 1933, dir ectorul studiourilor MGM i- a notat: ³Nu po ate s joace! Uor chelios! tie puin s danseze!´. Astair e a pstr at aceast noti to at viaa, deasupr a emineului din c asa sa din Beverly Hills. Lui S ocrate i se s punea ³un coruptor imor al al tiner etului´. Beethoven de-a bia se descurc a la vioar i pr ef er a s int erpr et eze propriile compoziii, decât s-i îmbunt easc t ehnica. Prof esorul lui i- a s pus c nu exist nici o s per an ca el s ajung vr eodat compozitor. e de oper Enrico Caruso au vrut ca el s devin Prinii c ele brului cântr inginer.Prof esorul lui i- a s pus c nu ar e nici un pic d e voce i c nu va putea cânt a niciodat. Charles Darwin, print ele t eoriei evoluioni ste, a r enunat la carier a medical i t atl lui i-a s pus: ³Nu-i p as d ecât de vânto ar e, câini i cur se de obolani´. În autobiogr afia
sa, Darwin scrie: ³Am fo st consider at de toi prof esorii mei, inclusiv de tat, a bsolut obinuit, mai degr a b cu un niv el int electual sub standard.´
un biat
Walt Disney a fost concediat de r edactorul ef al unui ziar pentru lip sa de idei. El a fost
f alit de mai mult e ori înainte s construiasc Disneyland. Prof esorii lui T homas Edison s puneau des pr e el c e pr ea prost ca s învee ceva. Albert Einstein nu a vorbit pân l a vâr st a de patru ani i nu a învat s cit easc d ecât la a pte ani. Prof esorul su îl d escria ca ³îna poiat mintal, nesocia bil i venic cu c a pul în nori´. A fost exmatriculat i a picat examenul de admiter e la gcoala Polit ehnic din Zürich. Tatl sculptorului Rodin s punea: ³Am ca fiu un idiot ´. D escris ca unul din c ei mai sla bi elevi din co al, Rodin a r atat de tr ei ori admit er ea la coala de Arte. Unchiul lui s pune des pr e el c nu po ate fi educat. H enry Ford a r atat i a dat f aliment de cinci ori, în ainte s aib succes. Winston Churchill a rmas r e petent în clasa a asea. Nu a devenit prim-ministru al R egatului Unit decât la aizeci i doi de ani i numai dup o via plin de înfrângeri i necazuri. De îi s pun lucrurile astea? P entru c vreau s tii c dac eti sntos la cap i la trup, nu vei putea avea niciodat nici un fel de scuz dac nu vei reui în via, dac nu vei obine ce doreti, nu îi vei tri viaa cum vrei, nu vei spune ³m iubesc pe mine i sunt mândru/mândr de mine.´ Acum, s îi plac astf el de poveti motivaionale e una, s fii TU motivat destul ca s f aci toate lucruril e pe car e vr ei s le f aci e cu totul alt poveste. Dac nu eti destul de motivat s f aci un lucru singur, înseamn c nu dor eti s f aci d estul de mult acel lucru, caz în car e doar îi pierzi vr emea, a ta i a celor din jur. Numai când îi doreti suficient de mult un lucru ar trebui s te apuci de el. Nu din plictiseal sau lips de altceva mai bun, ci pentru c sufletul tu AR D E de dorina de a face un lucru.
Urmtorul pas e s tii ce îi motiveaz pe oameni i ce te motiveaz pe tine. Toi ne natem ceretori. Dezbrcai, fr nimic în c a p, fr ex periene de via, nu put em tri fr atenia, af eciunea, mâncar ea, adpo stul celor din jur, iar uneori cei din jur sunt buni, alteori mai puini buni. Dar nu de ei depinde ceea ce urmeaz s faci în via. Asta urmeaz s învei. Nu îmi plac vorbitorii i scriitorii motiv aionali. Par adoxul e c eu m aflu în situaia lor. Dar nu ar tr e bui s fiu vzut c a un scriitor motivaional. Cei car e m vd ca pe un motivator, deja au înce put cu stângul. Nu pot fi ajutai i nimeni pe lumea asta nu va f ace nimic pentru ei. Sunt deja pierdui. s faci o treab, nimic nu are sens. De ce s P entru c dac tu nu ai MO T IVAIA IN T ERN faci ceva ce nu vrei din tot sufletul? De ce s faci ceva pentru care nu ai motivaie din momentul în care te trezeti dimineaa?
Ca s fii motivat intern trebuie s tii ce vrei prima oar.
Lucr ez acum cu o p er soan pe car e vr eau s o aduc în pozii a de a f ace lucruri extr aordinar e. Poate ar e cunotin e,ar e tot ce e nevoie, dar nu ar e motivaia intern, decât uneori cât e o izbucnir e car e niciodat nu dur eaz mai mult de 3 zile. Dac ai nevoie de motivaie din exterior înseamn c ceea ce dor eti nu îi dor eti destul de mult i nici nu vei avea. Înseamn c dur er ea nu e destul de mar e i nu va dis pr ea. Înseamn c lipsurile nu le simi suficient de intens i nu vei fi eliber at d e ele.Te vei mulumi cu c eea ce ai ca i ceretorul car e e mulumit cu viaa lui cât timp mai poate tri o zi. D ar sufletul tu va fi strivit în fiecar e zi de r egr etul c nu lupi p entru ca s poi s pune ³am fcut tot ce îmi stt ea în put er e´. Doar când simi dur er ea destul de tar e, doar când îi dor eti ceva destul de tar e, doar atunci ve i avea motivaia intern i vei deveni pro activ.
Cum poi obine ce vrei dac nu tii ce vrei? Un exerciiu foarte important, pe care trebuie s îl faci acum, pentru c fr el nu are rost s treci mai departe, este s scrii misiunea i viziunea ta, care sunt constituia ta ca persoan. Codul de legi dup care trieti. P rincipiile tale. Este criteriul dup care msori totul în viaa ta. De ce este foarte important s ai o declaraie a misiunii tale? Când viziunea i aciunile tale nu sunt aliniate te simi în depresie, anxios, nesatisfcut, nervos. Asta poate duce la o stare permanent de grij, o stare în care simi c poi s faci foarte multe dar rezultatele reale nu sunt pe msur ateptrilor. T rebuie s o scrii pentru c te împuternicete s îi aliniezi aciunile i oamenii din viaa ta astfel încât vei ti clar care îi sunt prioritile, ce trebuie s faci zilnic i ce poi sau trebuie s lai deoparte. T oi avem 168 de ore într-o sptmân. Nu vei putea s faci tot, i încercând s faci tot riti s nu faci nimic. Mult vr eme am fost foarte frustr at pentru c de diminea pân sear a fceam totul ca s îi mulumesc venic pe alii, nu tiam s spun ³nu´ i triam într-o permanent stare de stres din teama de nu dezamgi lumea care avea ateptri de la mine. Ca s poi of eri într-o zi ceva celor din jur, fie c e ajutor material, iubir e, atenie sau orice vr ei tu, tr e buie s le ai tu prim a oar. De asta e import ant s fii un pic egoist la înce put, s te iubeti pe tine, s t e dezvoli tu i s te pui pe tine în prim-planul vieii tale, pentru c do ar aa poi s per a c într-o zi v ei put ea of eri ceva celor din jurul tu.
Viziunea ta personal F-i o imagine a ta în viitor. Câteva luni sau câiva ani de acum. Vezi ce ai devenit, cu ce te ocupi, ce realizri ai, care sunt valorile tale, cum relaioneaz oamenii cu tine? S IM T E ce fel persoan eti. De azi începe primul pas spre acel tu din viitor. Lsat la voia întâmplrii vei fi ca un vas în deriv pe oceanul agitat i tulbure al vieii. Cu un scop, vei avea un port de destinaie i un motiv s continui drumul. Vei fi puternic/.
S
ai o declaraie a misiunii tale nu te va schimba peste noapte, îns te asigur c te va schimba. În aceast declaraie sunt paii de urmat. reprezint tot ce e mai profund i mai bun în tine e expresia a ceea ce ai tu mai bun de oferit lumii se adreseaz celor 4 mari dimensiuni: fizic, social/emoional, mental i spiritual este scris s te inspire i s te motiveze la un nivel foarte profund. ³ S îi creezi o declaraie a misiunii este unul dintre cele mai puternice i semnificative lucruri pe care le faci ca s preiei conducerea în viaa ta. Vei identifica rolurile pe care vrei s le ai, relaiile, mediul, cine vrei s fii, ce s faci, principiile care îi ancoreaz viaa, scopurile i deciziile care îi vor modela viitorul. E ca i când decizi pe ce perete vrei s sprijini scara vieii i apoi începi s te urci. E un compas ± o surs de ghidare în marea furtunoas a vieii´ (Ste phen Covey, autorul cr ì ii ³The S even Habits of Hig hly Effective People´) Creeaz o viziune! Ai nevoie de 3 lucruri: 1. Ce vreau s fac în viaa (scopuri)? 2. Ce fel de persoan vreau s fiu (personalitate)? 3. Ce aciuni trebuie s întreprind ca s îmi manifest scopul i personalitatea? F o declaraie, a scopului i a misiunii tale. Am s te ajut cu tot ce ai nevoie. Dar trebuie s faci ceva ACUM. Nu uita: car acteristica numrul 1 a oamenilor de succes în lume este viteza de implementar e. Dac nu f aci exerciiul acum, ansele s îl f aci scad foarte mult. Asta înseamn c atunci când auzi o idee o aplici IME D IAT i învei ceva din ea. Dac nu o f aci tot ce vei citi nu va avea sens, pentru c fr o viziun e i un vis rmâi bloc at. Nu este gr eu. Îns dif er la fiecar e per soan. F exerciiul acum, pentru c r ezult atele le vei folo si puin mai târziu. Ce este misiunea ? O pornir e interioar de a f ace o aciune sau de a of eri un serviciu. Ai o misiune? Eu cr ed c d a. Mar e încât s schimbe lumea? Nu tiu, dar tiu c e suficient de mar e ca s schimbe lumea ta, viaa ta, viitorul tu. Poate, ca i mine uneori, nu ai chef de un exerciiu, dar vit eza de implementar e este cea mai import ant calitate a oamenilor de succes i dac nu ai chef acum s f aci acest lucru PENTRU TINE gândete-te cum va fi când tr e buie s f aci lucruri mai obositoar e, mai gr ele, mai consumato ar e de timp i energie? Car e e misiunea ta, visul tu, int enia ta? E foarte import ant s fie scris de mâna ta! Po ate dur a zile sau luni s construieti o declar aie puternic i tot timpul tr e buie citit i r evizuit. Dar e VITAL i e necesar s o cit eti zilnic mc ar o dat i s aduci lucruri noi când simi c e nevoie. Dac f aci asta nu vei mai pluti în deriv, ci vei naviga cu toate pânzele sus s pr e scopurile tale, s pr e destinul tu.
Valori-scop ± noteaz pe o foaie de hârtie primele 5 valori- scop pe car e le consideri c ele mai import ante:
a pr ecier ea social armonie
interioar bucuria muncii pe car e o f aci bunstar e material demnitate uman dr agoste matur egalit ate, libert ate, dr e pturi f ericir e înele pciune mântuir ea sufletului o lume a frumosului o lume a pcii o via confort a bil i lipsit de temeri i gri ji o via plin d e adr enalin prietenie sincer i adevr at sigur ana f amiliei securit atea i pro s peritatea rii
Valori personale ± noteaz pe o foaie de hârtie primele 5 valori- scop pe car e le consideri cele mai import ante: ajuttor/ sritor ambiios asculttor/supus autocontrol/ stpânir e de sine ca pa bil i prof esional cur ajos cur at ierttor imaginativ inde pendent intelectual iubitor logic onest politico s cr eativ r es ponsa bil vederi largi/mint e deschis vesel i optimist înele pt
inteligent emoional ada pta bil comunicativ plin de compasiune i îneleger e competitiv distr activ sincer evolui e i dezvolt ar e continu pasional r es pectat r es ponsa bil unic frumos
Str ategiile i lucrurile car e nu au l egtur cu v alorile i scopuril e tale TREBUIE S DISPAR URGENT DIN VIAA TA! Acum tr e buie s TRIETI, nu doar s scrii! Beneficiile le culegi doar trind. Cit ete zilnic i r evino cu îmbuntiri« c hiar i dup 1 an de zile. ____________________________________________________________________________
Declaraie (scris de mân) P entru
viaa mea, rezultatele mele i ceea ce am s devin sunt responsabil doar eu, aa c de azi am s fac ce vreau tiind c singura putere este cea pe care i-o asumi. La sfârit eu voi fi responsabil/ pentru ce fel de caracter sunt i ce am reuit s obin i s realizez în via. Este limpede i clar c orice scuz a vrea s inventez, nu pot. Eu sunt cel mai mare duman al meu în acest moment i doar felul meu de a fi i obiceiurile mele zilnice m mai opresc s obin orice vreau de la via. Câtigând lupta cu mine însumi, voi dobândi o putere personal extraordinar cu care voi obine ce vreau pentru mine. Apoi voi oferi celor din jur din abundena mea. S copurile prioritare în viaa mea sunt: (aici pui cele 5 valori pe care le-ai notat mai sus). T rsturile de personalitate importante pentru mine sunt: (aici pui cele 5 trsturi prioritare pentru tine). Îmi iau angajamentul ca de diminea pân seara, în fiecare zi, s am în minte i în suflet aceste valori. Ele m definesc i am s fac tot posibilul s le transform într-o realitate puternic a vieii mele. Având în minte aceste valori, tiu c nu pot sri treptele fireti ale evoluiei i astfel m voi ocupa de toate cele 5 trepte ale nevoilor umane. (Eu am pus sugestii la fiecare treapt, tu eti liber/ s pui ce vrei la fiecare treapt a nevoilor). P entru prima treapt, nevoile fiziologice. ( S ugestii) P e plan fizic, prioritile mele sunt alimentaia corect i activitatea fizic. Ele sunt fundaia pentru a putea accesa celelalte nivele la potenialul meu maxim, nu la 50% sau 10% din ceea ce pot fi eu ca fiin uman.
În privina sexului, dac nu sunt satisfcut de viaa mea sexual voi aciona pentru obinerea ajutorului sau educaiei necesare pentru a-mi putea satisface nevoile sexuale. Virginitatea i/sau masturbarea nu îmi provoac nici un complex sau stare de vinovie pentru c tiu c societatea a încercat timp de sute i mii de ani s reprime sexualitatea, iar acum ne aflm în plin revoluie sexual, alegerile mele îmi aparin i pot s decid ce e mai bine pentru mine singur/. Nevoile de siguran. ( S ugestii) Casa mea ideal arat astfel («). Voi renuna la reflectare i voi trece la aciune. Îmi voi analiza fricile. Dac e nevoie voi apela la sprijinul persoanelor care se pot descurca în situaii care pe mine m depesc. Nevoia de aparinere. ( S ugestii) Cum arat partenerul sau partenera de via ideal pentru mine? Fizic, mental, spiritual. Cum îmi vd familia în viitor? Nu vorbesc de ru oamenii când nu sunt de fa, nu defimez i nu trdez. Voi fi mai atent/ la vestimentaie i accesorii. M voi îngriji cât pot de bine. Nevoia de stim. ( S ugestii) Rolul meu în via este: («). Activitatea mea ideal este s: («). Nevoia de autoactualizare. ( S ugestii) Care este contribuia mea major în aceast lume? Ce las în urm i cu ce vreau s contribui? Îmi voi gsi un mentor sau mai muli! Voi înva s m relaxez. Voi citi cri din domeniul meu i cri de divertisment. Voi cuta educaie, seminare, workshop-uri pentru a-mi umple golurile din educaie sau pentru a întri punctele forte existente. ____________________________________________________________________________ Dac nu îi iese din prima nu îi f ace gri ji. Exer seaz un pic i f-o d e mai multe ori. Citete MCAR o dat pe zi i adu îmbuntiri con stant. Dac ai fcut c eva ce îi plcea într-o zi i i- ar place s f aci acel lucru mai d es dar nu poi acum, not eaz-l. Dac t e simi într-un anume f el i vr ei s te simi permanent aa, noteaz. ine minte i construiete-i viaa. Motivaia extern e frumoas, poate s îi f ac ziua frumoas i te poate motiva un pic s f aci ceea ce e nevoie. DAR E NOCIV. Pentru c dac ai nevoie de motivaie extern s f aci un lucru înseamn c cea intern nu e suficient. Înseamn c nu îi dor eti destul de mult acel lucru. Înseamn c eti deja pe un drum gr eit.
Povestea lui Julie Moss Dac
m-ai întreba ³cum trebuie s lupt pentru ceea ce îmi doresc?´ a putea s îi art filmuleul cu Julie Moss, student de 23 de ani care avea o lucrare de licen de scris pe tema ³Iron Man´. Considerat cea mai dur competiie sportiv din lume, Iron man se ine în fiecare an în H awaii. Cursa const în înot în ocean (3,86 kilometri), pedalat pe biciclet (180,2 kilometri) prin deertul H awaiian i alergat maratonul (42,195 kilometri), T OAT E ÎN ACEEAI ZI. Recordul este deinut de Luc Van Lierde (Belgia) cu 8 ore, 4 minute i 8 secunde.
Aadar Julie Moss i-a scris teza de licen în domeniul fiziologiei având ca tem Iron Man i, fr s aib un trecut sportiv sau un antrenament adecvat, a decis s participle la aceast curs pentru a lua pulsul competiiei i a putea vorbi despre ea în cunotin de cauz. P ân aici nimic deosebit, îns ce a fcut ca Julie Moss s devin o legend a competiiei Iron Man, s fie denumit un moment de referin în istoria sportului, a fost faptul c, fiind pe locul 1 pân foarte aproape de sfârit, Julie era deshidratat i i-a pierdut toat puterea în picioare i brae. Corpul ei nu o mai asculta i imaginile filmate o artau ca pe o ppu dezarticulat, fr control în picioarele i braele ei. A czut la pmânt i a parcurs ultimii zeci de metri TÂ R Â N DU- S E, timp în care a fost depit de o alt concurent, terminând astfel pe locul 2. Muli îns au vzut-o ca pe o învingtoare i a rmas s inspire pentru totdeauna când cineva îi pune întrebarea ³CUM T REBUIE S LU PT P EN T RU CEEA CE VREAU?´ Aa tr e buie s îi urmr eti scopurile, mergând în 4 l a be când simi c nu mai poi. A put ea s gsesc mii d e cazuri d e oameni c ar e au r euit în cele mai gr ele condiii, mult mai gr ele decât întâmpini tu acum i s te pun la zid c nu ai nici o scuz s nu obii r ezultatele dorite i a putea s îi s pun ³durerea e temporar, renunarea e venic´. Pot s îi art filmulee ca 212 degr ees: http://www.212mo+++++vie.com/. i alte 22 aici: http://www.simpletrut hs.com/movies/index.as p. Ca s t e poi tr ezi în fiecar e diminea c a un butoia atomic car e vr ea s f ac p erforman. i tu ai put ea s s pui ³Super t ar e, ce frumos i ins pir aional!´ Dar problema tii car e e? Dac ai nevoie de aa ceva ca s te ridici dimin ea din pat i s f aci, atunci e o problem. ÎI LI PS E T E i nici o cantitate de motivaie extern nu îi va face MOT IVAIA IN T ERN, treaba suficient de bine pentru ca tu s reueti. În schimb, ce ar trebui s faci e s îi personalizezi scopurile i valorile i dorinele, s pui pe hârtie ce îi doreti tu mai mult i s citeti hârtia aia în fiecare zi i AIA s fie motivaia ta, textul tu motivaional fcut din mintea, sufletul, energia i pasiunea ta. ______________________________________________________________________________ ³A ti s-i respeci ferm principiile, s le rmâi fidel în ciuda tuturor motivelor contrare, înseamn a fi propriul tu stpân.´ (Arthur S chopenhauer) T U eti cea mai important persoan din viaa ta. Doar de-asta este a T A, nu?
La sfâritul fiecrui ca pitol am s pun mesajele de la cititori car e m-au ins pir at i determinat s scriu fiecar e ca pitol ca rs puns la într e brile lor. Problema mea const în meniner ea motivaiei i ambiiei când vr eau s r ealizez un lucru i eficiena cu car e lucr ez în r ealizar ea lui.
* * *
S alut P era. S incer îi spun, am greuti în via, nu îmi merge totul perfect dar cam tiu ce am
de fcut ca s ajung acolo unde îmi doresc. Mai tiu c toate greutile sau testele pe care le am sau când lucrurile merg apparent ru sunt pentru a m duce mai aproape de ceea ce trebuie s devin eu i ceea ce îmi doresc eu s obin în aceast via. A avea foarte multe de învat de la tine, sunt convins, dar acum problema mea ar fi: cum s îmi ajut prietena s scape de încpânare i s îi creeze dorina de a înva toate aceste lucruri care ar face-o de succes? P e ce s insist mai mult? * * *
S alut P era.
Cred c scriu aici în primul rând pentru a m elibera, îns lucrurile ce m frmânt la ora actual sunt: de ce înc stau în zona de confort când ar trebui s fiu pe afar i s cad, de multe ori, s înv din nou s merg, s m remodelez? Apoi« e iminent problema bacului ce îmi bate la u, examen pentru care sunt T OT AL nepregtit, sunt contient dar în continuare nu fac mare lucru« mai ales c am început s-mi pun problema dac voi intra în bac, din cauza unor certuri cu profesori i mai ales cu diriginta« Cam atât« poate voi mai scrie un mesaj când voi avea mai mult inspiraie. * * *
Pentru înce put f elicitri pentru înc o inii ativ de acest gen.Cr ed c princip alele mele probleme (cr ed c i la majorit atea dac stau bine s m gând esc) sunt încr eder ea i motivaia. M tr ezesc în anumite situaii (sau chiar ocazii) pe car e le pot folo si în avantajul meu dar datorit lipse i încr ederii în mine r enun, i gsesc scuze de genul "înc nu sunt pr egtit". Legat de motivaie, e i mai problematic. Am vise, am i planuri pentru a le tr ansforma în r ealitate, dar întotd eauna e ceva car e s m corup s nu îmi dedic timpul pentru a îmi atinge scopuril e. Scuzele s nu mai zic "c sunt la ele acas" când e vorba de motivaia de a f ace ceva. * * *
Dr ag Per a, dup citir ea crii t ale ³Per sonalitate alf a´, viaa mea s-a schimbat uimitor. Pot s pune c am atr as în viaa mea sute de oameni pe car e nu îi cunot eam înainte, mi-am schimbat r adical mentalitatea des pr e r ealitate, cr eativitate, motivaie. Ex perienele din viaa mea au fost f eerice, dei er a vorba exact d es pr e r ealitatea pe car e am cr eat-o, exer sându-mi de plin libertatea. Mai pot s pune c am fcut ceva pai în ceea ce privete inde pendena. Cea financiar. Venituril e mele în perioada des pr e car e vorbeam au ex plodat pur i simplu. Ce anume ar tr e bui evitat, sau mai degr a b cum este necesar s procedezi, atunci când lâng tin e exista o per soan pes imist, car e cel mai des s pune: "nu pot pentru c nu vr eau´, "nu se poate" i toate astea cr ezând c este o per soan r ealist. Cum procedezi atunci când aceast per soan îi este chiar so/soie?
III. Miestrie i homeostazie ________________________________________________________________________ ³Când btlia începe în noi înine, ne îndreptm spre perfeciune.´ (Robert Browning) Ce este miestria? Pricepere, iscusin deosebit; talent, dibcie, art. 1.Miestrie artistic = totalitatea elementelor pe care le pune în valoare artistul în procesul desvâririi unei opere literare sau de art. 2. (Înv.; concr.) Lucrare, oper, creaie. Lucru care denot iscusin sau meteug în execuie; unealt, instrument, aparat ingenios. 3. Meserie, meteug (care cere pricepere). În pdf-ul ³Descoper-i vocaia´ i-ai fcut o id ee des pr e în ce zon se afla a bilitil e tale posibile. Acolo unde e un hobby se poate dezvolta miestria. Dac vr ei succes în via, dac vr ei put er e interioar i exterioar, nu vei avea decât dac d evii foarte bun într-un dom eniu. Dac rmâi mediocru vei avea tot timpul un sentiment al neîmplinirii i nici o r ealizar e. T rebuie s înelegi c miestria nu e pentru cei supertalenta ì i sau pentru cei norocoi care au început devreme. Miestria e pentru oricine se decide s aleag acest drum i s rmân pe el indiferent de vârst, gen sau experien anterioar. Problema e c avem foarte puine indicii i mod ele des pr e cum se ajunge la miestrie. Lumea în car e trim azi poate fi vzut ca o cons pir aie împotriv a miestriei. Exist un bombardament continuu cu promi siuni d e r ecompens imediat, succes instant sau eliber ar e de nevoie sau de dur er e imediat. O s vorbim un pic i d es pr e cum societatea lucreaz azi împotriva oamenilor care vor s îi dezvolte abiliti reale i cum amenin educaia, sntatea, relaiile i succesul individual. Chiar i p er sonalitatea.
Superficialul
Superficialii a bordeaz orice nou s port, slu j b, activitate, r elaie cu foarte mult entuziasm.
El sau ea sunt înnebunii dup ritualurile de început, pregtirea echipamentului, a lucrurilor necesare, strlucirea NOULUI. Când are primul sprint de progres, superficialul e în extaz. S e laud prietenilor, familiei i oamenilor pe care îi întâlnete pe strad. De abia ateapt etapa urmtoare. i apoi, depresia. În loc s urmeze un nou moment de progres rapid, urmeaz platoul i asta e de neacceptat. P erseverena este o necunoscut pentru superficiali, iar renunarea un obicei automat i firesc. Mintea se umple de scuze. Asta nu e pentru el. E prea competitiv, necompetitiv, agresiv, pasiv, plictisitor, periculos, bla bla. Acest lucru nu îi satisface nevoile lui UNICE. Apoi scenariul se r e pet cu alt activit ate îns doar pentru a se termina la f el. Vede oportunitile, saliveaz la gândul r ezult atelor, îns ele nu a par. Superficia lii sunt s pecialitii ³lunilor d e mier e´. Ex peri în a par ene i roi de rugina superficialitii p e dinuntru. S rmân pe drumul miestriei ar însemna s se schimbe. i pentru un superficial asta e infinit mai gr eu d ecât s sar l a urmtoar ea oportunit ate, la urmto ar ea ³luna de mier e´. Se vede ca un aventurier, d ar proba bil rmâne prins venic în c a pcana dintr e imaturitate i maturitate. Când tr age linie, dup ani de zile sau zeci de ani, vede c a fcut mii d e lucruri i în acelai timp, NICIUNUL.
Obsesivul
Obsesivul e un om radical, care nu accepta jumti de msur. tie c doar rezultatul conteaz i este dispus s fac ORICE e nevoie ca s obin rezultate. Vrea s obin cât mai mult înc de la prima lecie. Vrea s progreseze cât mai rapid i s afle materialul avansat ACUM. S pre deosebire de superficial, el nu îi mut privirea spre alte activiti sau persoane, ci rmâne foarte concentrat pe una. i asta nu e ru, dar din pcate, obsesivul nu înelege importana P LAT OULUI. A momentelor în care trebuie s trieti fr s ai un moment orgasmic, ci s îi faci treaba cu devotament i perseveren. Obsesivul ar e progr es semnificativ la înce put. Îns când ajunge pe platou nu acce pt c e o eta p vital în drumul s pr e miestrie. Se împinge la limite fr mil. Îi dubl eaz eforturil e. Devine work aholic sau înce pe s hruiasc per soanele pentru car e simte ceva. Devine tentat s tri eze sau s caute scurtturi d e dr agul progr esului. Tot ce conteaz e s ì in curba de învar e orientat în sus, indif er ent dac tr e buie s sacrifice dezvolt ar ea fir easc sau
educaia, planurile sau invesiile. În r elaii, obsesivul sufoc. Tot ce cont eaz e s menin emoiile puternice, adr enalina, c hiar d ac asta înseamn s cr eeze tensiuni car e nu sunt necesar e, certuri etc. Nu înelege necesitatea platoului, a perioadelor în car e r elaia tr e buie s cr easc, s se dezvolt e de la sine. Obsesivul este car acterizat de o evoluie în zig-zag, urmat de o cder e cu sigur an dur eroas i pentru el i pentru cei din jur.
Mediocrul
Mediocrul are alt atitudine. S e prinde cum merg lucrurile îns rmâne pe platou pe timp nelimitat. Dup ce înva un pic i are progres, din diverse motive continu s fac activitile într-un mod rutinier i fr emoii i pasiune. Aceeai slu j b timp d e zeci de ani doar pentru un salariul lunar, aceeai r elaie nesatisfcto ar e doar din t eam c nu e destul de bun p entru altcineva. Îns când cel de lâng tine devine mai bun pe plan prof esional sau uman, rmâi în urm i frustr ar ea cr ete. Ai r egr ete i intri în d e pr esie. Eti prsit, alungat, a bandonat i consideri c soarta e nedr ea pt. Cele 3 tipuri d e mai sus te pot ajuta s îi dai seama de ce nu eti tu în momentul sta pe drumul miestriei. Miestria îi va aduce dur eri d e ca p neate ptate i d e asemenea r ecomp ense neate ptate i nu ve i atinge niciodat o destinaie fina l. Vei înv a des pr e tine la f el d e mult ca i d es pr e a bilitile pe car e i le antr enezi i dezvoli. i dei de multe ori vei fi surprins de ce i cum poi înv a, progr esul tu ctr e miestrie va avea tot timpul un ritm car e ar at aa:
Nu exist metod de a scurta acest drum. ORICE abilitate nou vrei s învei, exist sprinturi scurte de progres i apoi un mic declin i apoi un platou ceva mai înalt decât nivelul la care erai înainte.
Orice antr enor din lum ea asta îi va putea confirma lucrul sta. Fie c e vorba de k ar ate, d e pian, de învat cum s f aci bani, s învei s ai succes cu sexul opus, în r elaii, în oric e domeniu. P entru a porni pe aceast cale, S INGURA care îi va aduce satisfacie adevrat i permanent, trebuie s exersezi cu rbdare, perseveren, încpânare chiar. Dar pentru a ajunge s te bucuri de rezultate, trebuie s fii dispus s petreci buci bune de timp pe acel platou în care exersezi ZILNIC, chiar dac pare c nu progresezi, pentru ca din când în când s ai câte o explozie de progres i s mai urci o treapt, un nivel. De ce e nevoie s stai pe platou i nu poi înva în ritm alert, pas dup pas, nivel dup nivel fr s stai pe acel platou? P entru c atunci când învei o nou abilitate, când i-o antrenezi, trebuie s îi înrdcinezi noile obiceiuri în sistemul nervos. Mer sul pe jo s este înrdcinat în sistemul nervos, îl f aci fr s t e gândeti la el, este un obice i automat. Condusul unei maini de ctr e un of er cu ex perien este înrdcinat, o f ace automat. Orice abilitate antrenat suficient devine un automatism. Asta se numete s fii bun în ceva, s fii profesionist. Când faci ceea ce faci foarte bine i în mod automat. Când îns începi s învei o nou abilitate, indif er ent c e cr ear ea unui imperiu, sau fcut bani, sau cânt at la un instrument, sau o disciplin s portiv, tr e buie s te gândeti la acea a bilitate, la exerciiile de înce ptor pe car e le f aci. T rebuie s înlocuieti tipare vechi de gândire, emoie, senzaie, micare cu unele noi. Asta aduce în joc un sistem cognitiv, asociat cu un sistem habitual (obiceiurile) i un sistem de efort, asociat cu hipocampul, situat la baza creierului. S istemul cognitiv i cel de efort devin ajuttoare pentru sistemul habitual pân când obiceiurile noi sunt învate. Cu alte cuvinte, suntem reprogramai. Când treaba este fcut, sistemul cognitiv i de efort se retrag. Apoi nu mai trebuie s te gândeti i nu mai simi un efort când faci acel lucru nou. Mer sul pe jos, mentalit atea, socializar ea etc. sunt înv ate astf el. Le f aci a poi fr s gândeti. Acum problema noastr mar e este c atunci când un tânr d e 25 d e ani vine i s pune c nu este satisfcut d e viaa lui sexual, de r elaii, c nu în elege f emeile, misiunea este i mai gr ea. Pentru c nu e destul s îi antr eneze noi a biliti i obic eiuri, dar tr e buie s le DEZVEE pe cele vechi. Dac o per soan s-a obinuit s gând easc negativ des pr e orice lucru în via, o f ace automat fr efort i fr s se gând easc. Cum este cel mai bine aadar s devii foarte bun în ceea ce vrei s faci? Exerciiu continuu, practic, dar o faci în primul rând D IN P LCEREA D E A FACE ACEL LUCRU. De aceea se spune c orice faci trebuie s faci cu pasiune. P entru c dac nu faci ce faci din plcere în primul rând, nu vei ajunge foarte bun la acel lucru niciodat.
Rzboiul împotriva miestriei (obstacolul 1)
sunt cea mai mar e a bur eal p e car e o vezi i car e Momentele climatice, MON T AJELE intoxic mint ea i sufletul omului i cr ed c e cel m ai m ar e obstacol în calea succesului fiecruia dintr e noi.În filmul Rock y, Stallone se antr eneaz p e o dur at c ar e în film ì ine
exact
2 minut e i 37 de secund e. Aici e clipul în car e vedem cum Rock y alearg, f ace flotri, ridic gr euti, exer seaz l a sac i bo xeaz pr egtindu- se exact 2:37 minut e, dup car e sar e victorio s pe scri pr egtit pentru lupt a decisiv a vieii lui: montaj. Filmele de dragoste. Pe un forum, îmi p ar e ru c nu mai tiu car e, am citit un comentariu.Un tip s punea c iubit a lui i cu el se uitau la un film de dr agoste. La sfârit gagica îl într ea b ³De ce nu put em avea i noi p arte de aa o iubir e ca în film?´ iar tipul s pune ³ pentru c filmul dur eaz 90 de minut e´. Asta ar at ce victime f ace media. Reclamele. Într-o zi miz er a bil de iarn un cuplu tânr v ede în vitrina r eclama une i agenii de turism. Privir ea lor ajunge pe o c art e de cr edit i sunt tr ans portai instantaneu într-un par adis tropical. Continu s priveti i vei vedea acelai tipar în to ate r eclamele.To ate se concentr eaz p e momentul climatic. Pr jitur a este fcut, cur sa este alergat i câtig at, tineri frumoi i entuziati sar în sus în timp c e beau nu tiu c e butur. Viaa cu ceea ce mai frumo s în ea, ni se art în r eclame, tr e buie trit un moment climatic dup altul. Cea mai ciud at f antezie pe car e o ai po ate fi r ealizat fr nici un efort.Coninutul r eclamelor nu e atât de periculos pe cât e ritmul. O plc er e una dupalta. O f antezie înghesuit peste alta. NU EXIST PLATOU.
Calea orgasmelor nesfârite
Gener aiile car e cr esc în f aa televizorului au consumul deasupr a oricr ei alte valori.De accea nu e de mir ar e c majorit atea îi imagineaz c viaa ar tr e bui s fie un orgasm dup altul. Ce f ace m când viaa noastr de zi cu zi nu e ca la televizor? Când r ezultatele nu sunt ca în filme, c ampionii nu sunt fcui în 5 minut e, dr agostea nu e ca în r eclame, banii nu îi f aci într-o clip? Ia un drog. P ariuri, alcool, divertisment nesfârit. To ate cr eeaz de pendenì . Evident, pe termen lung mentalitatea asta te distruge. Dar cine din cultur a i societatea noastr (car e ar e inter esul ca tu s consumi) e dis pus s t e avertizeze c încercar ea de a atinge momente climatice unul dup altul, fie c sunt un f el de droguri sau nu, se sfâreète astf el:
Banca lâng casa de pariuri este peisajul fir esc de azi. 80% din câtigtorii l a loto îi pierd toi banii în 5 ani i sfâresc mai sr aci ca înainte pentru c nu au mint ea pr egtit. i tii car e e motivul psihologic princip al pentru car e se întâmpl asta? Fiecar e s pune ³eu nu i- a pierde´. Mentalit atea de a f ace ³o mecherie´, de a gsi scurtturi, d e a fructific a oportuniti pentru a mai supr avieui o zi atinge a proa pe totul în viaa noastr. Dar nu e nimeni car e s s pun: ³Exist o vr eme pentru semnat i o vr eme pentru cules´. Nu s pune nimeni c mecheriile i oportunitil e de azi sa p gro a pa de mâine. Majoritatea bolilor fizic e, ulcer, c ancer, cder ea prului, boli d e inim îi au originea în psihicul nostru. Îns nimeni nu se uit la adevr atele cauze. Toi tr ateaz doar ce se vede, simptomul. Odat ce ai un vis, un scop, nu t e mai msori cu cei din jur. Victoria per sonal e pe primul loc tot timpul. Pentru mine cont eaz dac ce f ac azi e mai bun decât ce am fcut ieri. Dac am evoluat. Dac da, asta e r eeta s ajung und e vr eau. E doar o problem de timp.
Homeostazia (obstacolul 2) Definir ea homeostaziei (sau d e ce ceretorii sunt mulumii s fie ceretori, sr acii s fie sr aci, mediocrii s fie mediocri i învingtorii s fie învingtori): proprietate a organismului de a menine, în limite foarte apropiate, constantele mediului intern; proprietate a organismelor vii de a-i menine diferitele constante fiziologice. Deci homeostazia este acea proprietate a organismului i psihicului uman de a se simi confortabil, acea stare de bine când suntem satisfcui, comozi i nu vrem s ne deranjeze nimic. Ce înseamn asta? Dac timp de câteva luni de zile stai doar în f aa calculatorului p e internet, organismul se va obinui aa i se va simi inconfort a bil când va tr e bui s schimbe brusc obiceiul sta i s mearg în fiecar e zi, de exemplu, s f ac s port. Dac o per soan s-a obinuit cu srcia i ar e o sum mai mar e de bani la un moment dat, îi va cheltui r e pede pe tot ce a puc, pentru c star ea natur al este srcia i organismul sa obinuit aa, i, oricât d e ciudat ar pr ea, acei bani în plu s îi provo ac o star e de disconfort, iar organismul vr ea s r evin la star ea în car e se simea bine. Dac s-a obinuit cu lenea, va fi fo art e gr eu s învee hrnicia, pentru c nu se va simi deloc natur al. În cazul meu, problema er a c organismul meu i psihicul aveau homeostazia set at s fiu un muppet lene, fr succes; stt eam în cas i cit eam cri i, când tr e buia s ies din cas i s înv cum s obin c eea ce vr eau, nu m mai simeam ³eu însumi´, pentru c muppet-ul din mine er a der an jat. Muppet-ului nu îi pl ace s îl der an jezi din confortul lui. i er a foarte suprtor p entru muppet s se gândeasc c o s am succes, p entru c s-ar fi nscut alf a, iar muppet-ul tr e buia s moar. Lenea, comodit atea, amânar ea er au ³natur ale´ i m fceau s m simt ³eu însumi´.Un alt stil de via ar fi fo st suprtor pentru mupp et-ul din mine i, pur i simplu, simea m c nu er am ³eu însumi´ dac a fi avut succes.Apoi au urmat cinci ani în car e am lupt at cu muppet-ul din min e, mi-a m
propus s f ac orice e nevoie, am suf erit eec dup eec, a poi am învat i am înce put s am success pân la nivelul în c ar e pot înv a pe alii. De fiecar e dat când d er eglezi homeostazia, atât de der an jat po ate fi organismul încât pot a pr ea chiar i tulburri fizic e, cum ar fi ameeli, gr euri, senzaii ne plcute în stomac, se der egleaz sistemul digestiv, în plan psihic pot a pr ea de pr esii, lip s de chef pentru oric e activit ate, int ervin lenea i amânar ea. Tr e buie s îi asumi riscul pentru to ate acestea, d ac vr ei cu adevr at s ai o alt via d ecât cea pe car e o ai acum. Dac vr ei s tr eci r e pede de la ceea ce îi of er acum viaa la succesul adevr at în viaa de zi cu zi, schimbar ea va fi dur i sta e pr eul pe car e tr e buie s îl plt eti. Ceea ce vreau s te înv este s scoi din tine calitile pe care le ai adormite i s îi dezvoli personalitatea, încât s poi avea viaa sexual pe care o vrei, relaiile pe care le doreti, statut social înalt folosindu-te doar de personalitatea ta. P entru a avea rezultatele pe care le vrei, va trebui s te implici complet, fizic, emoional, psihic i spiritual. Ceea ce urmeaz s învei i mai ales ceea ce va trebui s faci ca s ajungi persoana care are succes în aceste aspecte ale vieii nu va fi o simpl plimbare prin parc. Aproape sigur, dac nu ai viaa pe care o vrei, va trebui s îi deranjezi homeostazia, dar e nevoie de puin efort i sudoare, dac vrei s obii într-un timp scurt ceea ce muli nu obin într-o via. Când a tr e buit s înv to ate aceste lucruri, nu m simeam deloc ³eu însumi´, dar nu am r enunat nici o clip, p entru c mi- am dorit fo arte mult s r euesc. i cr ede-m c niciod at nu m-am simit mai ³eu însumi´ decât acum. Aadar, gândete-te bine înainte s zici ³nu pot s f ac asta, pentru c nu sunt eu´.E muppet-ul din tin e car e zice asta, pentru c o s îl der an jeze un lucru nou p e car e îl f aci. E muppet-ul car e nu t e las s f aci s port, car e nu t e las s cit eti o carte ca s devii ma i bun, s învei des pr e r elaii i iubir e, s ex perimentezi orice vr ei în via ca s câtigi ex perien. i oricin e te opr ete s f aci aceste lucruri e la rândul su un mupp et. Pe lâng muppet-ul din tine. Când ai succes, o s t e simi i mai tu însui decât când nu îl ai. Ca s ai put er e în lumea exterioar, tr e buie nea pr at s ai put er e interioar. Asta înseamn s t e bazezi p e tine, s cr ezi în tine, s tii c nu poi d a vina pe nimeni decât pe tine. S ai putere personal înseamn s ai o viziune real asupra ta i a lumii, s fii sincer cu tine, iar respectul de sine este esenial. Orice f aci d e acum încolo, pune lâng acest cuvânt: RESPECT. Dac nu t e r es peci pe tine, ai pierdut înainte s înce pi. Dac cr ezi c nu merii, nu vei avea nimic. M-am strduit s f ac un material ca s ajut o amenii, s scot ce e mai bun în ei i s îi motivez, s fie liberi i inde pendeni. Asta e cea mai bun dovad c eu cr ed în tine. Mai rmâne s cr ezi i tu în tine. Homeostazia te va f ace s te simi confort a bil, indif er ent de nivelul tu de tri, de succesul pe car e îl ai în via i indif er ent dac eti o per soan mulumit d e tine sau nu.
Dac vr ei s tr eci de la ceea ce eti acum, la per soana car e ar e tot ce îi dor ete, va tr e bui s supori o star e tempor ar de disconfort, pân când t e vei simi bine fiind per soan alf a. Corpul no stru, cr eierul i comport amentul au o t endin înn scut s rmân în aceeai star e într e nite limite foarte strâmt e i dac acele limite sunt de pite s poat r eveni brusc într e limit ele cunoscute. i asta e un lucru bun d e cele mai multe ori. Dac t emper atur a corpului ar urca sau ar scdea cu 10% ai avea probleme foarte mari. La f el e i cu glicemia i multe alte funcii d e baz ale corpului tu. Aceast star e de echilibru, de r ezisten la schimbar e se numete homeostazie. De la o bacterie, de la o broasc èi pân la un om i de la o f amilie la grupuri mari de oameni i într egi culturi avem part e de homeostazie ± iar legile ei sunt vala bile i strilor p sihice i comport amentului, nu doar fizicului. Am s pus cum funcioneaz homeostazia în fizic. Psihic, dac eti obinuit s t e uii la televizor 10 or e pe zi asta e star ea în car e tu t e simi natur al. Orice altceva e perce put ca ³ru´ i ³gr eu´ de organismul i mint ea ta. În grupuri, d e exemplu f amilie, echilibrul i homeostazia sunt meninut e prin instruciuni, pede pse, privilegii, r eguli, cadouri, f avoruri, semne de a probar e i af eciune. O naiune este inut la un loc de cultur a ei, de legi, educaie, s port, modelar ea oamenilor d e succes etc. Aadar, homeostazia este funcia car e ajut la supr avieuir ea lucrurilor aa cum sunt ele ÎN ACEST MOMENT. Problema e c homeostazia f ace lucruril e s rmân la f el i când lucruril e nu arta foarte bine. S zicem c în ultimii 2 ani ai avut o via sedentar. Acum prietenii ti tr ag de tine i îi da i seama c ai nevoie de s port i te hotrti s mergi la alergat. Îi iei t eniii, tr eningul i o iei la pas. Apoi, la 2 minut e dup ce ai înce put, ceva oribil se întâmpl. Po ate i se f ace ru la stomac sau t e iau ameelile. Po ate ai un sentiment de sufocar e i par alizie. T e cuprind e panica. Po ate vei muri.NU vei muri. Ce se întâmpl e un semnal de alarm homeostatic. ³Ateniune! S e petr ec schimbri semnificative în r es pir aie, ritm cardiac i meta bolis m. Opr ete ce f aci IMEDIAT!´ H omeostazia nu face deosebire între schimbrile în bine i schimbrile în ru. Ea rezist ORICREI schimbri. În orice stare eti acum, este considerat NORMAL de ctre fizicul i psihicul tu. Asta e prima problem pe care o vei întâmpina. Dac eti sr ac, sedentar, fr succes, doborât fizic i p sihic, în de pr esie de pr ea mult timp« este consider at normal i orice încercar e de schimbar e va fi perce put ca o ameninar e de organismul i psihicul tu. P rimul pas este înelegerea acelui lucru i când schimbarea va începe s se produc s tii i s lupi împotriva homeostaziei. Fii contient de cum funcioneaz homeostazia i când lucrezi pentru schimbare nu o lsa s te opreasc. Ateapt-te la rezisten fizic i psihic. Când alarma începe s sune nu înseamn c eti bolnav sau o s mori, sau c eti lene, sau c ai greit
fcând alegerea s te schimbi. Este un indicator c viaa ta se schimb aa cum îi doreti, în bine, prin alegerile tale. Nu intra în panic i nu da înapoi. Aa cum am mai spus, te poi atepta la rezisten din partea familiei, a prietenilor,a anturajului. H omeostazia se aplic i la nivel de grup social. Când începi s te schimbi, întreg sistemul din care faci parte începe s se schimbe. Oameni vor reaciona de multe ori negativ, dar nu îi vor rul. E doar homeostazia i se vor adapta dac perseverezi. Negociaz cu rezistena ta la schimbare. Când schimbarea începe, fii atent la durere, la nemulumiri. T rebuie s perseverezi i s împingi înainte, dar s ai grij s nu te forezi încât s te accidentezi. La limit, dar contient de tine. NU te împinge înainte nebunete. Negociaz cu durerea. Cum reacionezi când îi forezi limitele? T eam? P sihosomatic? T endin de autosabotaj? Certuri cu cei din jur? Niciuna de mai sus? S tai pe faz. Negociaz. Dezvolt un sistem de suport. Cel mai bine e s te aliezi cu oameni care au trecut prin ceva asemntor sau poate chiar trec împreun cu tine. Poveste din cartea Master y de George Leonard: când Jigoro K ano, fondatorul judoului, er a btrân i a proa pe de moarte, i-a chemat discipolii lâng el i le-a s pus c vr ea s fie înmormânt at cu centur alb. Cât de modest din p artea celui mai avansat judok a din lume s fi e îngropat cu emblema unui înc e ptor. Aa cum moartea este o tr ansformar e i ne tr ansform în înce ptori, la f el f ace i viaa, din nou i din nou. D ac acum vr ei alte r ezultate i un alt stil de via, vei tr ece prin tr ansformri. Acce pt s mergi pe calea miestriei înce pând cu înce putul. Poart centur alb fr ruin e i caut s devii mai bun puin în fi ecar e zi. De ce când totul e în r egul pe plan material i prof esional nu o duci bin e în viaa sentimental i vicever sa? În ce const echilibrul dintr e planurile material, prof esional, s piritual i sentimenta l ale vieii unui om? A sta e problema car e pe mine m pr eocup în momentul de f aì . Gsir ea echilibrului. * * *
A vr ea s te într e b un lucru car e în ultimul timp m- a pus pe gânduri. tiu c atunci când vr ei ceva i f aci tot po sibilul s-l r ealizezi îl poi obin e. i dac vr ei s fie bine tr e buie s-i f aci un progr am strict, s-l r es peci etc. Eh, de la un timp m- a pus pe gânduri alt variant: "Nu mai încerca s controlezi atât i do ar las s fie" (Fight Club).Pi astea dou chestii mi se par e c se bat ca p în ca p. Car e tr e buie urmat? A fi bucuro s dac ai put ea s-mi dai un rs puns la într e bar ea asta. * * *
Citesc d e ceva vr eme ce scrii i mi se par foarte inter esante i d e folo s lucruril e pe car e le s pui. Iat unul dintr e gândurile car e m frmânt pe mine în acest moment: am 27 de ani, o r elaie de car e sunt mulumit, îns locuiesc cu prinii, am locuit dintotd eauna.
Prinii mei sunt pensionari, mama a fost prof esoar, tata cam ar e probleme cu alcoolul, ei stau în majoritatea timpului acas. Am impr esia de mult e ori c mediul acesta cu ei nu m ajut s evoluez, s m maturizez (e o c hestie, vin tot timpul p este mine, nu sunt ru int enionai, dar vor s m "ddceasc" - asta e mama, tata, având probleme cu alcoolul, din pc ate mai f ace scandaluri în cas, ceea ce nu e plcut deloc).
IV. Obiceiurile ____________________________________________________________________________ ³ S dete un gând, culege o aciune. S dete o aciune, culege un obicei. S dete un obicei, culege un caracter. S dete un caracter, culege un destin.´ ( S tephen Covey) Acel lucru pe car e îl f acem cu per sever en devine mai uor de fcut. Nu pentru c natur a acelui lucru s-a schimbat, ci pentru c PUTEREA no astr de a f ace acel lucru a cr escut. Sunt em ceea ce f acem în mod r e petat. Aadar, excelenì a nu e r ezult atul unei aciuni, ci al unui obic ei. Performana pe timp de furtun: acum 5 luni am scris un material ex perimental pentru unul din site-urile de car e m ocup, Art a seduciei. În el am pus un ca pitol d es pr e OBICEIURI. Mai exact e vorba des pr e tehnicile i metod ele folo site de s portivi de performan, car e sunt ada ptate de s pecialiti în p sihologie s portiv i dezvolt ar e per sonal pentru a ajuta ORICE OM în efortul de a excela în domeniul su, indif er ent car e e acesta. Am primit f eed-back în ultimele luni i am ajuns la 2 concluzii; este unul dintr e cele mai inter esante lucruri pe car e le-am descoperit în ultimii ani, dei er a sub nasul meu i l-am ignor at. Dac nu ai motivaie intern, dac nu îi doreti cu adevrat, nu poi aplica aceast tehnic extraordinar de eficient pentru c te duce la limitele tale fizice i psihice i te oblig s iei din zona de confort i s LU P I în adevratul sens al cuvântului. S lupi i s peti pe trâmuri noi i neexplorate ale fiinei tale. T e duce la autocunoatere brusc i neateptat i te vezi pe tine aa cum eti i cum probabil nu te-ai vzut niciodat. E amuzant când t e gândeti c tot ce ai nevoie e un ta bel pe car e îl ai mai jos, un pix i tr e buie s notezi în t a bel 4, 5 sau 6 rânduri. Fo aia aia de hârtie cu t a belul de pe ea te duce într-un loc extr aordin ar. Locul und e te vezi pe tine aa cum eti i t e pune s lupi. În continu ar e e un r ezumat a ceea ce scriam în materialul des pr e obiceiuri. În acest material am îmbinat câteva conce pte de psihologie s portiv (cunoscute i a plicate de campioni p entru a avea performanì e) cu lucruril e pe car e le-am învat, trit i observat pân acum în legtur o amenii. ³The Power of Full Engagement´ (de Jim Loehr i Tony Schwartz): autorii acestei cri au luat conce ptele de psihologie s portiv folosite în pr egtir ea campionilor de s port i le-au ada ptat pentru o amenii normali car e vor s aib performanì e foarte bune în orice domeniu activeaz, nu doar s portiv. Eu le folo sesc acum i aici ca s contur ez un plan de aciune pentru cei car e vor s
obin performan în viaa lor într-un ritm c ar e nu mai las loc d e pierder e de vr eme sau amânar e. De obicei, la psihologul s portiv ajung s portivii car e au tot ce e nevoie pentru a r eui (talent, antr enamente, o excelent condiie fizic etc. ), i totui nu ating mar ea performan. Indif er ent din ce s port vin, psihologul s portiv nu lucr eaz la tehnica lor, ci la f elul în car e ei acumuleaz energia i f elul în car e se r ecuper eaz dup ce particip la meciuri i concur suri. Când au fost studiai juctorii d e tenis, ca s se pun în eviden ce anume f ace dif er ena într e campionii mondiali i locurile 80-90, nu s-au gsit dif er ene la tehnic, la modul în car e lovesc mingea sau la f elul în car e se antr eneaz. Dup ani de zile de cercetri, urmrind s portivii de pe locurile 1 i 2 jucând, au descoperit c fiecar e dintr e aceti juctori ar e un RITUAL în momentul în c ar e punctul se încheie i se produce acea pauz de 20-25 de secunde într e mingi. Nici unul din juctori nu er a contient c desfur a acel ritual. Indiferent de ce vrei s faci în via, nu vei putea face bine dac nu ai cele 4 rezervoare ale fiinei tale pline de energie. Energia înseamn capacitate de a face munca i, aa cum tii deja, prin activitate i munc obii lucrurile pe care le vrei în via. Trim într-o perioad în car e suntem bombardai de informaie pe toate cile, în car e atenia ne este sub asediu i nu am avem timp s f acem nimic bin e. În aceste timpuri e nevoie s te educi în aa f el încât s poi avea r ezultate i chiar s f aci performan în domeniile car e te pasioneaz pe tine, în timp ce în jurul tu e o furtun. Timpul nu mai este o r esur s. Toi avem 168 de or e într-o sptmân, în timp c e vr em s ne dezvoltm tot mai mult e ca paciti: s citim mai mult, s ex perimentm mai mult, s evolum mai mult, s f acem bani mai muli, s ne distrm mai mult, s cuno atem mai muli o ameni etc. T impul este în afara noastr i nu putem avea mai mult timp. Energia îns este în interiorul nostru. i este interesant c oamenii sunt genii la a consuma energie i sunt retardai la a-i umple din nou rezervoarele pentru o nou zi. P entru a putea avea performane, trebuie s învei c energia este cea mai preioas resurs a ta, nu timpul. S îi extinzi capacitatea de a înva, experimenta i evolua vine prin voina de a îndura disconfort pe termen scurt pentru recompensele pe termen lung. PRIMUL LUCRU pe car e tr e buie s îl tii e c evoluia, învatul i ex perimentar ea în viaa r eal a ceea ce învei nu se manif est în linie dr ea pt. Ci sub forma unei o scilaii într e efort în af ar a zonei de confort i a poi r elaxar e i r ecuper ar e. Inima bate aa:
Undele emise de cr eier ar at aa:
Muchiul se contr act când este sub tensiune i se r elaxeaz când t ensiunea este eliber at. Totul ar e un ciclu. D ac do ar munceti sau doar te r elaxezi, vei ajunge o victim a propriului tu stil d e
via. Acum, orice vr ei s f aci, ca s f aci bine, tr e buie s fii la maxim din pot enialul tu. i pentru asta tr e buie s îi r ealizezi o igien mental. Dac mergi în linie dr ea pt, e puizezi r esur sele i cazi l at. i dac îi imaginezi c tii cum s îi r evii eficient, o s vezi în continu ar e cum stau lucrurile« Dac nu f aci nimic, a bilitil e tale se atrofiaz, aa cum un muc hi nefolo sit se atrofiaz. Ceea ce i-au dat seama cei 2 psihologi s portivi d e car e vorbeam la înce putul acestui ca pitol e c în s port (ca în orice domeniu al vieii) nu poi avea rezultate decât dac foloseti toate cele 4 tipuri de energie în mod susinut i, în acelai timp, tii s le încarci la loc rapid i eficient. Acesta este un adevr pe car e foarte puini o ameni îl tiu, de aceea foarte puini o ameni sunt campioni în s port sau sunt oameni de mar e succes în orice domeniu.
Cele 4 tipuri de energie Energia fizic alimentând focul energia fizic reprezint CAN T I T A T EA D E ENERGIE de care dispunem. Fr ea nu put em f ace nimic i to ate celelalte tipuri d e energii se bazeaz pe ea. Energia fizic o dobândeti prin: nutriie sport relaxarea din timpul zilei somnul de noapte Energia emoional transformând ameninarea în provocare: energia emoional reprezint CALI T A T EA energiei noastre. Poate fi n egativ sau pozitiv. Muli o ameni triesc într-o star e permanent de str es emoional, cu garda sus, pr egtii de conflict i nu r ealizeaz c atunci când nu eti în r egul cu propriil e emoii îi subminezi gr a v performana. Energia mental, concentrare i optimism realist: s poi s te gândeti concentrat doar la un lucru pentru o perioad de timp, asta e cea mai preioas resurs a creierului. P uterea de concentrare. De acum încolo, când cit eti, nu f aci nimic altceva. Când f aci s port, nu f aci nimic altceva. Când lucr ezi, închizi tot. De fiecar e dat când f aci multit asking TE TÂLHRETI SINGUR. Pentru c în loc s f aci la calitatea maxim un lucru, acea calitate se distribuie în toate celelalte lucruri pe car e le f aci; deci r ezult calit atea mai sla b la toate. Energia spiritual, pentru cel care are D E CE s triasc: ceea ce faci conteaz P EN T RU T INE. Compar succesul cu tine. ³Nu t e uita la ca pr a vecinului, cci v ei tinde s te consideri mai pr ejos decât el, iar o astf el de atitudin e îi va af ecta puter ea de concentr ar e. T u eti tu, el este el, nu concurezi decât cu tine însui i pentru idealurile tale!´ De ce nu sunt r ezult ate? Toi avem 168 de or e într-o sptmân. i sunt atâtea de fcut! :
Culoar ea gri r e pr ezint energia pe car e o ar e 95% din populaì ie cu r ezultate mediocr e. Culoar ea roèie r e pr ezint energia pe car e o au campionii èi oamenii de succes în diver sele domenii ale vieì ii, 5% din populaì ie. Nu conteaz dac ai motive sau nu s te simi cum arat în zonele gri. Ce conteaz e LA CE IE s te simi astfel. ÎI FOLO S E T E Nu uita: DEVII bun la ceea ce f aci ÎN MOD REPETAT. Dac eti tot timpul sub pr esiune i pr egtit d e conflict e cu c ei din jur, la ast a vei d evein pentru c e energie irosit pe oameni bun. O vei f ace automat. D AR NU T E AJU T , care intervin în viaa ta fr s fie invitai i care i-o consum în lucruri mrunte i nesemnificative pe termen mediu i lung. A Dac eti obinuit s faci multitasking i o faci în mod repetat, VEI FACE A ST P ERMANEN T i va scdea calitatea a tot ce faci, fr s îi dai seama. Studiile ar at c dac f aci multit asking îi scade IQ-ul mai mult decât o f ace fumatul de mari juana.Scoate la imprimant cadr anul i uit-t e la el. De 3 ori pe zi: dimineaa, la prânz i sear a. i într ea b-t e în car e din ele te încadr ezi. Dac nu eti în zona roie, întreab-te de ce. Oamenii ajung s cr ead c e normal s se afle în zonele gri pentru c s-au simit aa de cele mai mult e ori pân acum. Nici nu r ealizeaz c sunt pui pe ceart, c sunt în de pr esie, c sunt cuprini d e pasivit ate. CRED C E FIRESC. DAR NU E. E natur al pentru tine poate s t e simi în zona gri, dar nu e natur al pentru PERFORMANiA i REZULTATELE din viaa r eal. Întreab-te în ce cadran eti în fiecare zi i dac nu eti în zona roie, AFL MOT IVELE I ELIMIN-LE. În p artea a 3-a am s îi art f elul pr actic pe car e îl poi a plica de azi i prin c ar e poi înce pe s pr actici lucruril e car e te vor f ace s te simi ca un campion i s ai r ezultate pe msur.
Par e banal, dar numitorul numrul 1 al o amenilor de succes este viteza de implementar e, dur ata de timp într e o idee i testar ea ei. Nu tr e buie s te simi obligat s ai succes, f ce îi f ace ie plcer e. De f a pt, în via nu TREBUIE decât un sigur lucru s f aci: TREBUIE s mori. În r est eti liber, i dac cineva te judec pentru ce f aci sau cum o f aci, ar at-i degetul mi jlociu. Bun. Acum tii d e ce nu poi avea r ezultate la maximum din pot enialul tu. i eu tiam. i nu am fcut nimic. D e ce? P entru c eu am fost cel mai mare duman al meu. Eu, cu obiceiurile mele, cu mintea mea care fcea poveti care s gseasc scuze i motive pentru care nu aveam rezultate, cu lenea i comoditatea i amânarea. tiam T OT ce trebuie s tiu, aveam T OAT E materialele necesare i mult mai mult de atât, i nu erau rezultate. Într-o zi mi- am dat seama de ce unii o ameni au r ezultate, în timp ce majoritatea se uit la ei i comenteaz. Pentru c cei din urm nu pot s f ac mai mult de atât, în timp ce gsesc scuze i motive pentru propria lor lip sa de r ezultate. i îì i voi s pune imediat de ce.
Voina i lipsa de disciplin interioar Aa c am decis s m testez. S vd dac sunt stpânul meu sau sunt alte lucruri car e m stpânesc. Mi-am propus ca indif er ent la ce or m culc (la 22, la 1 sau nu dorm d eloc), la or a 5 dimineaa, în fiecar e zi, s fiu în picio ar e i s alerg 25-30 d e minut e. În prima zi am r euit. Pentru c aa sunt eu când sunt entuziasmat de ceva. Înce p în for. Am alergat, am fcut du, m- am culcat la loc, iar când m- am tr ezit m simeam extr aordin ar. Mi- a cam dat peste ca p ritmul i dup-m asa a tr e buit s dorm. A doua zi diminea a sunat ceasul din nou la or a 5. Somnul er a atât de bun încât am zis ³Nu pot! E a bsurd, ce prostie e asta s t e tr ezeti de diminea l a 5 i s alergi de ne bun? Ce legtur ar e asta cu succesul i ce vr ei în via?´ Corpul, mint ea, emoiile, to ate s-au aliat ÎMPOTRIVA MEA. Dei er a un sâmbur e de voin, er a ne putincio s în f aa a ceea ce eu er am ca om atunci. În clip a aceea mi-am dat seama de ce oamenii nu au r ezultate i de ce eu în viaa mea fceam mult pr ea puine, când dor eam atât de multe. Auzisem des pr e teoriile car e s pun cum oamenii se mint singuri i îi sa boteaz succesul, dar niciodat nu am simit-o atât de clar i limpede. Mi-am dat seama c aa e cu toate as pectele vieii. Vr eau libert ate i ind e pendenì . Vr eau sex. Vr eau af eciune, vr eau bani, vr eau linit e. Continu tu lista. i a poi NU AM i NU AI NIMIC DIN CE ÎI DORETI. Pentru c partea aceea din tine, c ar e vr ea i poate, e sufocat de partea din tine car e doarme când tu zici ³scoal-t e´ i car e e inamicul numrul 1! Luptând cu lumea exterioar i cu toate provocrile ei, uii de inamicul cel mai periculos, care te va sabota i te va înjunghia în spate în timp ce te îmbrieaz i îi spune o frumoas poveste motivaional i consolatoare i te îndeamn s nu-i faci griji, c e suficient s
gândeti pozitiv i totul va fi bine! Inamicul acela eti T U. S au, mai bine zis, e o latur a ta. Astzi, mai mult ca oricând, exist toate condiiil e pentru ca TU, ca per soan, s ai o via de r ahat: educaia e menit s cr eeze oameni mediocri c ar e s ocupe for a de munc; prinii, dac nu au tot f elul de probleme psihologice (de genul: s îi dor easc s îi vad copiii fcând c eea ce ei nu au r euit, s fie o pr elungir e a vieii lor ), atunci pur i simplu nu sunt în star e s tr ezeasc pot enialul adormit din copiii lor, d ei sunt bine intenionai; ca tânr car e îi f aci tr ecer ea de la imaturitate la maturit ate ai to ate ansele s rmâi prin s într e cele 2, într-o ca pcan. Nu eti înv at s lupi, s primeti eecul ca un învingtor, s ai cur aj; toate instinctele îi sunt înbuit e i înlocuit e cu o list de ³aa tr e buie i aa e bine pentru tine´, lista fcut de oameni int er esai doar s fie bine pentru ei, nicidecum i pentru cei din jur. educaie des pr e sex, r elaii, iubir e í într-o mar e de oameni car e sunt ex peri la dat sf aturi pe car e ei înii nu le a plic poate doar d ac eti noroco s s tii englez i s ai acces la materialele de dincolo sau prieteni foarte buni d e la car e furi meserie; educaie des pr e af aceri? De la cine?! F-i CV-ul i mergi la lucru ca s ³îi câtigi pâinea´, asta e educaia des pr e af aceri c ar e e pr egtit pentru tine, tânrul ambiio s i cu potenial. prieteni i mentori? S fim serioi! Într-un studiu din St atele Unite concluziil e au fost c în momentul acesta americanul de rând ar e în medie 0,75 prieteni buni. Când ai camar azi cu c ar e s lupi alturi, altf el le duci p e toate. D ar, din pcate, pentru muli c amar azii nu exist i tr e buie s îi po arte povar a singuri. Aadar, ce îi rmâne? Ai o latur a ta care te saboteaz cu lenea, frica, comoditatea, scuzele. Ai un mediu care nu te las s rzbeti decât dac lupi cu toate puterile. Aadar, cu aproape toate condiiile împotriva ta, ce îi mai rmâne? Îi mai rmâne o parte din tine. Dar, din fericire, cea mai important parte. Acea parte care dac reueti s o activezi, transform. Nu doar persoana ta, ci i lumea din jur. P rin puterea exemplului tu ajungi s schimbi pe cei apropiai, oraul tu, ara i lumea. Acea parte din tine este salvarea ta. Acum s r evenim la latur a pr actic a vieii. Am încercat mult e lucruri în lupt a cu mine. Înainte s vorbim des pr e f emei, c sunt sigur c arzi de nerbdar e, vr eau s îi pun în br ae lucrul car e m-a tr ansformat pe mine i m-a ajutat s câtig mult e lupt e cu mine însumi. Rzboiul nu e câtig at înc. i tu i eu tim c nu e loc de jumti de msur. Dac nu vr ei s fii campion în domeniul car e pe tine te pasioneaz, indif er ent c domeniul sunt f emeile, af acerile, pasiunile tale, oricar e, atunci nu pr ea avem des pr e ce s vorbim. Du-t e i f altceva cu timpul tu. Dac îns vr ei s excelezi i tii c soluiile fulger i r eetele magice sunt pentru naivi i fr aieri car e nu vor avea nimic niciod at, atunci put em lucr a împr eun.
Îi voi of eri un r ezumat al lucrurilor extr aordinar e pe car e le cuno sc des pr e cum s îi folo seti energia i r esur sele pentru a avea REZULTATE în viaa de zi cu zi. Apoi, d ac îi ie i angajamentul i vr ei s lucr ezi, put em tr ece la f emei. NU VEI FACE NICIODAT BINE ceva la car e te gândeti pr ea mult« Cum mergi pe jos? Te gândeti la fiecar e pas? Orice f aci BINE sau FOARTE BINE f aci automat i natur al. Prin urmar e, c e te inter eseaz p e tine este s îi cr eezi acele obiceiuri automate, ca mer sul p e jo s sau orice altceva f aci tu natur al i bine într-un f el car e te avantajeaz. Gândete-te la toate obiceiurile proaste pe care le ai i care nu te ajut. Acum gândete-te c trebuie s le înlocuieti i s ai obiceiuri pe care s le alimentezi cu energia ta, care ÎI A DUC CE VREI D E LA VIA. Tr e buie s îi antr enezi sistemul nervos autonom în aa f el încât s f aci lucrurile car e te ajut fr s tr e buiasc s t e gând eti la ele. Omul folo sete neocort exul c a s f ac schimbri în viaa lui în mod r aional, d ar neocort exul i r aiunea sunt lucruri r elativ noi în evoluia uman. Sunt em animale profund ha bituale i avem un cr eier de mamif er car e se ghideaz dup emoii, car e e mult mai vechi. Adic avem obiceiuri automatizate de car e nu tim. Lucruril e pe car e le vei citi sunt de la campioni. Nu campioni car e se gândesc la ce f ac. Ci campioni c ar e f ac automat i natur al ce f ac: ritu alurile ± un obicei foarte s pecific, automat în timp i fcut la un timp pr ecis, într-un f el foarte s pecific. S UN T EM T . CEEA CE FACEM ÎN MO D RE P E T A Mi-am dat seama c dei aveam toi f actorii p entru succes, nu aveam r ezultate în viaa r eal. P entru c avem defectul care este exact în total opoziie cu viteza de implementare: trgnarea í amânm aciunea. Aceste obiceiuri i ritu aluri noi d es pr e car e îi s pun îi vor folosi foarte mult în ORICE FACI: job, co al, af aceri, i evident, f emei. Campionii nu gând esc. Ei sunt una cu experiena pe care o triesc. Dac îi lai cr eierul s gândeasc pr ea mult la ce f aci, nu o mai f aci cum tr e buie. Într-un ritual, totul este automatizat. Eti ceea ce faci în mod repetat, adic eti suma obiceiurilor tale. P entru c 95% din ceea ce face un om este automatizat i din obicei i doar 5% decizii luate contient. Construiete ritualurile într e efort i r elaxar e. Când de pui efort i consumi din to ate cele 4 r ezervoar e de energie, nu uit a c în timpul zil ei tr e buie s ai momente când o scilezi într e ACTIVITATE INTENS i RELAXARE. Fr energia fizic pe car e se s pri jin celelalte nu poi f ace nimic.
Ritualurile Sunt obiceiuri FOARTE s pecifice. Dac folo seam ce urmeaz s citeti aici, fceam într-un an ce am fcut în 4. Acum folo sesc aceste lucruri i am ritualuri, îns într-un f el ada ptat nevoilor mele de acum.
Ce urmeaz este un progr am s pecific pentru educaia cu f emeile. Astf el încât s nu îi ia ani de zile ci luni. (1) Ritualul sportiv (singurul ritual care nu trebuie s lipseasc de pe foaia ta de ritualuri indiferent de domeniul tu de activitate, de timpul de care dispui sau de prioritile tale): e foarte important! Emoiile în regul, corpul în regul, mintea în regul. Nu e deloc întâmpltor c o amenii obinuii c ar e viziteaz cel mai des psihologul sunt, majoritatea, dintr e cei fr o activit ate s portiv i de r elaxar e. Când ai o via sedentar i lai s dro jdeasc în tine to ate toxinele ( pe car e le elimini r a pid prin tr ans pir aie când f aci efort ), toate emoiile negative (car e i ele sunt substane chimice car e se r egleaz prin secr eiile pe car e cr eierul le eliber eaz în timpul unei activiti fizic e intense) este fir esc ca la un moment dat s simi c s-au adunat pr ea multe. Imagineaz-i c po ate s pui acum: ³Da, sunt contient c s portul influeneaz cantitatea de energie pe car e o am i emoiile i cum m simt i mental i chiar i s piritual. Am s pus c pân acum nu am avut timp s m ocup serios de activit atea fizic i alimentaie pentru c am multe de fcut, dar sunt dis pus acum s m gând esc serios la asta. Îmi dau seama c dac f ac s port mcar de 3 ori p e sptmân pot aduce mult mai multe r esur se la supr af a i pot f ace lucrurile mult mai bine în mai puin timp. Sunt d e acord c am i mult e obiceiuri car e m tr ag în jos i vr eau s înce p s le schimb cu obic eiuri car e m ajut s devin un om mai bun, mai puternic, car e înva, ex perimenteaz i evolu eaz r a pid. O s f ac s port dup un progr am clar, am s mnânc i am s dorm cum tr e buie, am s citesc des pr e psihologie i f emei i am s ex perimentez i am s evoluez r a pid!´ Dac s pui asta, car e cr ezi c sunt ansele s i f aci?ZERO! Este dovedit psihologic. De ce sunt zero? Pentru c nu ai un plan s pecific i clar pe car e s îl implementezi din MOMENTUL STA i o modalitate de a msur a i de a evalua cât de bine te ii de acest plan. Dac int enionezi s alergi de 3 ori pe sptmân s zicem înce pând de mâine, ar tr e bui s s pui nu ³am s f ac´ ci ³am pr egtit sau mi-am cumpr at adidaii, am pr egtit hainele de s port, am pus ceasul s sune la or a car e tr e buie, am s alerg 25 de minute luni, miercuri èi vineri, a poi am s vin m schimb, s f ac du. Totul dur eaz 50 de minute. Apoi sunt pr egtit pentru ziu a car e urmeaz´. Atunci sunt anse mari s f aci ceea ce i-ai propus. i înc nu e destul. Mai tr e buie s ii eviden i s îi acorzi not e sincer pentru fiecar e zi. Pentru c un ritu al nu se implementeaz decât dac îl f aci exact atunci când i- ai propus. P entru ca mintea ta s înving creierul emoional de mamifer care face totul bazat pe triri care nu au evoluat de zeci de mii de ani, trebuie s îi antrenezi mintea s ordone corpului i emoiilor, i nu invers. Îi tr e buie un jurnal cont a bil. La sfârit ai tot ce e nevoie, tr e buie doar s gseti o imprimant unde s le scoi. Mai jos ai exemplul unei f ete, exemplul pe car e eu l-am r ecomandat bieilor de pe arta seducie i i exemplul meu per sonal din ultimele 3 luni. Apoi ai ta bel necompletat în car e îi tr eci ritualurile tale. Scoate-le la imprimant, tr age la xerox, uit-t e peste declar aia misiunii t ale de la ca pitolul 1 i f-i propriil e ritualuri.
Cunoate-te i vezi cum e s guti succesul când faci ceva prin propriile tale for ìe . Nu uita de homeostazie, nu uita de rzboiul împotriva miestriei. S fat personal: e nevoie de 30-45 de zile pentru ca un obicei nou s nu mai fie obositor i s înceap s i se par firesc i plcut. P ân atunci nu schimba decât maxim 3. Dac schimbi mai multe vei fi copleit i o iei de la capt. * * *
Salut. Pi s ne gândim. Car e e cea mai mar e problem a mea? Mda. Cr ed c a dori s fiu mai eficient, s m dezvolt mai mult i s înv mai r e pede. Pentru înc e put este de ajuns. * * *
Salut! O s fiu scurt i la obiect, dei a vr ea s discut mai multe deoar ece am decis s m schimb dar vd c îmi este tot mai gr eu pe zi c e tr ece, m las mult influenat d e ceilali, am vise i obiective car e nu in decât maxim o zi, sunt o p er soan introvertit de aceea mi-a fost i îmi este s gr eu s îmi f ac prieteni noi, s ies cu prietenii în or a, plus c sunt i puin timid. Deci a vr ea s scrii în pdf-ul urmtor d es pr e cum s sca pi de antur ajul negativ, sa-ti f aci noi prieteni, i po ate cum s mai r educi din timidit ate. Poi de asemenea s-mi scrii do ar un mail pentru c am o mulime de într e bri i sunt nerbdtor s m schimb, s devin o p er soan ind e pendent, încr ezto ar e. * * *
Spune-mi mai mult e des pr e concentr ar e. Nu r euesc s m concentr ez la un anumit lucru. Mai bine zis tr e buie s-mi dezvolt atenia distributiv. Mer si mult. Ai gri j de tine èi succes la articole. * * *
1) M lupt într e ideea de a m f ace psiholog i c ea de a deveni medic (cum s puneai i tu îmi place s cit esc cri des pr e psihologie dar proba bil f ac asta s m perf ecionez, nu s devin psiholog). 2) Cr ed c am per sonalitate dubl: logic a, tieto ar e în carne, prompt i atent vs vistoar e,delstoar e, sentimental. 3) Îmi e gr eu s m a puc de un lucru« p arc m opr ete ceva. Sunt lene? * * *
Cum s f ac s fiu iubit d e o f at i cum s înce p, cum s f ac s ies de sub autorit atea prinilor i s fiu liber, cum s f ac s îmi gsesc prietenii p e car e eu îi caut? * * *
Bun. Sunt încânt at de ceea ce am citit, m bucur c "t e-am întâlnit", succes în continu ar e!
Problema mea nu tiu car e e dar tiu c îmi dor esc s f ac multe lucruri car e mi-ar adduce mulumir e i împliniri. Sunt bloc at în ne putina de a aciona. Nu r euèesc s sca p de lene sau nu tiu ce e. Îmi f ac progr am în agend, pe car e nu r euesc s-l r es pect. Timpul tr ece foarte r e pede iar eu nu f ac nimic din ce mi-am propus. Sunt dezordonat. Nu r euèesc s m adun, s-mi organizez bine timpul. O alt problem pe car e o am, cea a încr ederii. Mi s-a s pus c sunt nesigur pe mine în ceea ce f ac i AA E! Este un sentiment car e m stpânete uneori, încerc s f ac cât mai bine lucrul r es pectiv i« cr ed c a par e teama. Îmi dor esc s poi s m ajui cu sf aturile tale! * * *
Problema cu car e m confrunt este lipsa încr ederii în mine, încr eder ea în ca pacitil e mele c pot r ealiza ceva în via. Toi o amenii pot s aib succes în via? Cum s-mi dezvolt calitile?
V. Starea psihologic de nevoie,de victim,de scuz,de asertivitate Star ea de nevoie, de victim i de scuz. Sau des pr e un alt f el de ceretori«
Starea psihologic de nevoie om înce pe cu cel mai mar e def ect de car e tr e buie s sca pi. Este def ectul car e denot o lip s total de puter e interioar, f ace oamenii s se înde prteze de cei car e-l au, este cel mai duntor lucru pentru orice per soan car e îi dor ete s obin bani, prieteni, sex sau r elaii i este un def ect de car e eu am suf erit fo arte mult vr eme. Acest d ef ect este de natur psihologic i nu ar e înc în limba român un cor es pondent car e s îl defineasc cor ect. O definiie pe car e eu a da-o ar fi ³star ea psihologic, emoional i social de nevoie sau star ea unei per soane suficient de neajutor ate pentru a avea nevoie de ajutor ´. În englez, per soana de genul acesta se numete ³needy´ iar star ea psihologic se numete ³needyness´. Vine în urma valorii pe car e o atribuim nou înin e. V
Iubirea de sine Una din cheile dezvoltrii no astr e este iubir ea pe car e ne-o druim nou înin e. Pr euir ea de sine este vital, pentru a nu cdea în r elaii de de pendenì în car e cerim atenia, af eciunea i iubir ea celorlali p entru a câtiga astf el dr e ptul de a exista. Iubir ea de sine ne permite s fim noi înin e fr a ate pta a probar ea celorlali. S cutm i s ex perimentm ceea ce ne atr age i ne f ace plcer e fr a judeca i s fim judecai de ctr e cei din jur sau cel puin, d ac de judecata celor din jur nu sca pi, ce l puin s nu îi p ese de ea pentru c do ar tu tii c e e bine pentru tine.
Unii oameni chiar cr ed c nu merit c e e mai bun de la via, c într-un f el nu sunt destul de buni« nimic mai f als. Doar c ne aflam în dif erite contexte i pornim cu avantaje i d ezavantaje. Ai put ea s zici ³cin e pleac în via sr ac i în mediu nociv, ce avantaje poate avea?´. Luptând pentru fiecar e lucru, trind ex periene dur e, se clete i dac ar e destul put er e interioar devine o per soan extr aordin ar. i pentru cei car e în stilul lor ar zice ³eu am mai multe dezavantaje decât alii´« S înce p s îi s pun poveti? Într-o zi asta am s i f ac. Am s strâng sute i mii d e poveti de succes ale oamenilor fo arte dezavantajai, doar pentru a închide gur a celor car e îi caut neobosii scuze. T e gândeti c ar fi mai bine s ai totul de-a gata? T e gândeti c acum suferi i i-e greu. Gândete-te c doar atunci evoluezi, sub presiune i în timp, cu rbdare í asta te face mai bun. P lcerea nu te face mai bun i doar te adoarme. S nu mai atepi aprobarea celorlali pentru a te aprecia pe tine însui i a aprecia viaa este revoluia cea mai însemnat i profund care îi poate afecta viaa. Nu sunt lucruri uor de rezolvat, dar merit timpul i efortul. ³Nu sunt needy´ înseamn c nu c aut a probar e, acce ptar e, a pr ecier e sau r ecuno ater e i r ecunotin. Îmi asum r es ponsa bilit atea i r ezist nevoii d e r ecompens i r ezultatelor imediate. De ce star ea de nevoie este dunto ar e? Dac eti needy, îi vei f ace pe oameni s se simt inconfort a bil, s r eacioneze negativ f aì de tine chiar dac încearc s fie politicoi. Vor cut a s se înde prteze de tine. S e vor simi îndr e ptii s se folo seasc de tine, s t e r enege, s t e discr editeze, umileasc etc. Te vor pune mai jo s decât ei pe scar a social i vei avea ma i puin valor ar e. Îi va distruge demnit atea. Ce este starea de nevoie? S tarea în care o persoan crede c îi lipsete ceva dei de multe ori acest lucru nu este adevrat.
5 tipuri de nevoie psihologic: S caui aprobare: ai nevoie s i se s pun ce s f aci, s i se s pun c ai voie, sau c nu ai voie, s caui i t e uii permanent la cei din jur. S caui acceptare: nu poi s te simi bine dac exist oameni sau per soane car e nu t e plac. S caui apreciere: când ai nevoie de cei din jur s te bat pe s pate pentru marile tale r ealizri i pentru a bilitil e tale. S
te bazezi pe alii ca s îi compenseze lipsa de încredere în forele tale când nu îi asumi responsabilitate pentru tine. Ceri ajutor constant i nu ai încr eder e în ca pacitile tale. S nu poi s amâni recompense: vr ei cr edit ca s îi ie i t elevizor sau haine, cu dobând a pe 10 ani. S profii d e o oportunit ate fr s te gândeti la consecine sau la ziua demâine, s nu poi r ezista la dorine sau poft e s pont ane. Foart mult lip s de puter e per sonal. Nevoia e ATÂT de mar e c nu mai poi r ezista.
De ce sunt oamenii în starea de nevoie?
Lipsa de încredere în forele proprii care este indus de la prini în primul rând. Foarte puini prini tiu s îi creasc copiii cu încurajri. Majoritatea îi cresc spunându-le ³nu ai voie´ i îi încurajeaz s fie mediocri i în siguran decât s îi asume riscuri i s fie mrei. Nu uita c rolul tu e s îi depeti prinii. Pentru c au put er e asupr a mediului lor, se aga d e prima oportunit ate car e le a par e de team c nu v a mai fi alta. Sunt foarte ataai d e deznodmânt i intr în d e pr esie dac au ate ptri i nu iese cum i-au imaginat. Îi f ac filme în r elaii, în viitor i se aga cu dis per ar e doar ca s se prbueasc când nu se întâmpl cum i- au imaginat. Oamenii sla bi îi imagineaz c banii, maina i casa f ac un om s aib put er e. Astf el, dac nu le au consider c sunt sla bi i mici. Statutul social mic. Nu se gând esc c au pot enial i vise i c toi car e au pornit de jos au r euit în via. i c nu tr e buie s se compar e pentru c fiecar e ar e drumul lui, provocril e lui în via. Cei c ar e se consider cu statut social sczut suf er din lip s de validar e. Ne putând s se priveasc în oglind i s s pun ³sunt mândru d e mine´ caut a probar e i a pr ecier ea celorlali.
Câteva exemple de comportament al oamenilor în starea de nevoie: s te pori mai frumo s sau mai politico s decât eti tu de obic ei zi cu zi ar at c eti în star ea de nevoie; s t e uii constant în jur c a s v ezi ce s cr ezi, ce s f aci, ce s gândeti; ai vi aa ta i nu de pinde de alii; s încerci s controlezi ali o ameni: o amenii nesiguri înc earc s controleze ali o ameni pentru c nu se pot controla pe ei i a poi asta e o cale de a se valida; tr e buie s vad dac înc au impact asupr a celor din jur ca s se simt import ani din nou; s caui atenia într-o msur PREA mar e; s încerci s ari permanent c ai dr e ptate e un semn c ai nevoie s i se r ecuno asc punctul de veder e, altf el te simi lip sit de valoar e; dac t e af ecteaz ce zice lumea înseamn c pr er ea lor cont eaz mult; pui pr e mar e pe a probar ea, acce ptar ea i a pr ecier ea lor í deci, lipsa de puter e int erioar. i astf el poi fi manipulat foarte uor prin obiectul dorin ei tale.
Cum se îndeprteaz starea de nevoie? În primul rând trebuie s tii clar c ai foarte mult valoare i un potenial uria. De aici înce pe totul. Cum anume vei ajunge s ai r ezultate în viaa r eal, s f aci bani, s obii succes e o alt part e a problemei. Dac faci lucruri pas dup pas, cu perseveren vei reui. Dar nu asta e import ant acum. Important e s învei s îi acorzi importan i valoarea pe care le ai. Doar tu decizi asta. Dac decizi c merii respect i valoare, oamenii i-o vor acorda, dac decizi c nu merii, oamenii nu îi vor da.
Eti tr atat aa cum ceri s fii tr atat/. Vd zilnic o ameni c ar e f ac i s pun prostii pentru c simt nevoia s fie pede psii i s obin atenie într-un f el. Tr e buie s acce pi i s înelegi c natur a uman e s îi înde prteze pe cei nevoiai. Nu suntem atr ai de ei. Put em avea mil i comp asiune, d ar nu atr acie. Nu vei atr age prieteni sau part eneri. Vei atr age mil din când în când. C a ceretorii. Gândete-te ce simi dac ai pe cineva car e te sun de 10 ori pe zi ca s îi povesteasc problemele? Fr s te într e be dac ai timp, ai chef, dac nu ai probleme tu la rândul tu? Înva s te iubeti pe tine. Dac nu eti cea mai inter esant, distr activ i atrgtoar e per soan pe car e o tii m gând esc c lucr ezi ca s devii nu? Loc al controlului int ern. Succesul este asociat cu o amenii cu loc de control int ern. Cine e r es ponsa bil? Cine poate schimba? Dac rs punsul e ³tu´ atunci ai loc de control int ern. Alung gândurile ³ce zic oamenii´ imediat ce îi apar. BUNE I RELE. Nu conteaz dac lumea te critic i nu conteaz dac lumea te laud. Rmâi rece la toate. Doar tu îi cunoti msura i valoarea i ambiiile. Asta arat c nu te afecteaz nimic. Cunoti pe cineva car e e atât de nevoia emoional c oricât d e atent eti cu el i oricât d e mult of eri niciod at nu e destul? i dac nu vii în întâmpin ar ea lor imediat se simt r es pini?
Starea psihologic de scuz Cei mai muli dintr e noi au pr egtit e scuzele înainte de a cuno ate r ezult atul. La sfâritul crii sale ³Think And Grow Ric h´, Na poleon Hill ar e o list cu scuze pe car e oamenii le invoc. Ai auzit vr eodat pe cineva s punând asta ± sau poate ai s pus chiar tu: Dac a avea bani« Dac nu a avea f amilie i copii« Dac a avea o educaie mai bun« Dac a avea timp« Dac a fi sntos« Dac ceilali m-ar în elege« Dac ar fi condiii dif erite« Dac m-a put ea înto arce în timp« Dac nu mi- ar fi fric d e pr er ea lor« Dac a avea o ans« Dac mi s-ar da o ans« Dac a avea o slu j b mai bun« Dac alii nu ar avea ciud pe mine« Dac nu s-ar întâmpla nimic car e s m opr easc« Dac a fi mai tânr« Dac a put ea f ace ce vr eau eu« Dac m-a fi n scut bogat« Dac a cuno ate oamenii potrivii«
Dac a avea talentul pe car e ali oameni îl au« Dac nu a fi r atat oportunitil e pe car e le-am avut« Dac oamenii din jur nu m-ar enerva« Dac cineva m-ar ajuta« Dac a tri în alt ar sau alt or a« Dac a avea per sonalitatea pe car e o vr eau« Dac nu a mai avea datorii« Dac a put ea s înce p« Dac nu a fi euat« Dac a ti cum« Dac nu s-ar opune toat lumea« Dac nu a avea aa multe gri ji« Dac mi-ar cuno ate lumea a bilitile« Dac o amenii nu ar fi aa proti« (nu t e plânge; asta s-ar put ea s fie în avantajul tu într-o bun zi) Dac a avea încr eder e în mine« Dac nu a avea ghinion« Dac a fi fo st nscut sub o st ea noroco as« Dac nu ar fi adevr at c ³aa est e viaa i nu put em schimba nimic ´« Dac nu a fi avut un ³tr ecut´« Dac a fi avut af acer ea mea« Dac oamenii m-ar asculta« Sau DAC ± iar acest a este cel mai mar e dintr e toi ³d ac´ ± a fi avut cur ajul s m vd aa cum sunt în r ealitate, a fi aflat ce anume nu este în r egul cu mine i a fi cor ectat acel lucru. Apoi, po ate a avea ocazia s profit d e pe urma gr eelilor mele i s înv ceva în urma gr eelilor celor din jur. i, acum, po at e a fi und e îmi dor esc s fiu, DAC a petr ece mai mult timp analizând i cor ectând def ectele mele i mai puin timp cutând scuze s le acopr. i eu pot veni cu mult e scuze pentru fiecar e ocazie când nu am fcut nimic ca s îmi r ezolv problemele, i toate sun bine i impr esioneaz. Dar nu sunt adevr ate. Pentru a te putea folosi cât mai bine de aceast material, va tr e bui s ai cur ajul s lai deoparte câteva din lucrurile pe car e le-ai învat pân acum i s fii dis pus s te schimbi.
Starea psihologic de victim Am vorbit cu o f emeie psiholog de la penitenciar, car e a zis c princip ala problem cu car e se confrunt când di scut cu d einuii e s-i f ac s îi asume r es ponsa bilit atea pentru f a ptele lor, deoar ece a bia a poi pot ajunge la cauzele i motivele pentru car e omul a ajuns la pucri e. Abia a poi pot s încerce s-i r ezolve problemele. Ce f ac 95% din d einui? Afirm fo arte convini c nu sunt vinovai. A fost un accident.
Au avut ghinion. Alii sunt vinovai i deinutul e doar un a p is pitor. Soarta e de vin! Prinii sunt de vin! Societatea e de vin! EU SUNT NEVINOVAT! ³Îmi asum r es ponsa bilitatea i vr eau s înv´, asta nu s pune nici un mupp et car e f ace pe ³victim a´. P oi s îi asumi responsabilitatea, sau nu, s dai vina pe prini, soart sau s zici ³sta sunt, asta am i vreau s fac tot ceea ce e posibil s schimb lucrurile în favoarea mea´. Nu e nimeni vinovat. Decât tu. V ictimele sunt acele per soane car e nu dor esc s îi asume r es ponsa bilit at ea pentru viaa lor i car e cr ed c to ate lucrurile li se întâmpl pur i simplu, iar ei nu pot f ace nimic. ³Ceilali îmi f ac ru i eu nu pot s f ac nimic pentru mine.´ V ictimele invoc situaiile tr ecute pentru a-i f ace pe alii s se simt pro st i vinovai p entru ei i situaia lor. Lucruri d e genul ³Din c auza ta« etc.´ V ictimele aduc mult dr am în via a lor i a celor din jur, joac ³t eatru ´ i, mai mult, nu îi d au seama c-i înde prteaz pe oamenii de succes i pe cei cu fir e optimist de lâng ei. Aa cum am discutat mai devr eme, stri mentale negative sunt folo site pentru a atr age atenia, ceea ce poate f ace ca o per soan s devin de pendent de acest f el de atenie. Când f aci pe victima, simi c exist fore externe, inde pendente de voina per sonal, car e cauzeaz ex periene negative în viaa ta. Un f el de dat al sorii, de f atalit ate. Lucrul acesta te f ace s îi vezi viaa ca pe o ex perien pasiv, în car e tu eti un simplu pion prin s la mi jloc i nu poi f ace nimic. Lucrurile i se întâmpl, t e pun în f aa f a ptului împlinit; nu eti tu acela car e le controleaz; nu eti tu cel c ar e f ace lucruril e s se întâmple. Nu eti tu cel c e deine puter ea. O astfel de atitudine e foarte atrgtoare pentru unii oameni, din urmtoarele motive: (1) Este un rs puns comod la eec. S s pui c nu eti vinovat cu nimic este mai uor decât s acce pi r es ponsa bilit atea pentru ce nu merge bine în viaa ta. Cel puin, în mint ea ta, negativul se scutur de pe tine i cade pe altceva sau altcineva. (2) Când eti victim, nu tr e buie s f aci nici un efort s schimbi lucruril e. Nu e vina ta, d e ce s schimbi ceva? (3) Primeti atenie i mil, car e este mai bun d ecât nici un f el de atenie. (4) Cei car e îi triesc vi aa ca victime devin ex peri în a manipula ali o ameni prin sentimentul de vin i alte emoii. Unii înv a s f a brice poveti dr amatice pentru a atr age mila oamenilor bine intenionai i pentru a profit a în vr eun f el de pe urma lor, emoional i material. (5) Gândir ea de victim îi p ermite s folo seti o gândir e ir aional bazat p e ipot eza c viaa ar tr e bui s fie cor ect pentru toi, iar asta duce la foarte multe dezamgiri. Asta în loc s folo seti o gândir e logic, obiectiv, car e duce la nite concluzii suprto ar e des pr e propria per soan, dar car e s te ajute s cor ectezi def ectele i s devii o per soan mai bun.
(6) În final, sindromul victim ei po ate fi un tipar put ernic imprimat în gândir ea i atitudinea une i per soane i car e e învat din copilrie, de la prini, prieteni sau a propiai. V ictimizar ea învat est e singurul f el în car e o p er soan vede lumea, aa c totul est e interpr et at s se potriveasc cu eterna nedr e ptate i cu emoiile negative. Chiar i lucruril e pozitive sunt îmbrcate într-o lumin n egativ, gsindu-se motive ascunse pentru aceasta. V ictima este atât de obinuit s i se întâmple lucruri n egative, încât nu po ate cr ede c I se pot întâmpla i lucruri bun e. Ca o concluzie: s fii o victim în vi a nu îi va îmbunti niciod at viaa, pentru c deja ai r enunat la eforturile de a f ace ceva. Aruncând vin a pe fore externe, le dai acestor a toat put er ea i rmâi fr po sibilit atea de a schimba situaiile în bine. P rimul pas pentru a trece peste o experien negativ este s îi asumi partea de
responsabilitate, învând din greeli i acceptând c i-ai asumat un risc pentru c a meritat. Ceea ce doreti s obii, dac merit, merit tot efortul tu. Pe lâng sindromul victim ei, de car e suf er a proa pe toi muppets, mai sunt i cât eva ³caliti´ secundar e car e, împr eun cu sindromul d e victim, pot pune pe fr a o via de om. ³Vreau s fiu apreciat pentru ce sunt!´ Privilegiul d e ³a fi tu însui´ e un privilegiu car e tr e buie câtigat, nu un dr e pt pe car e îl ai din oficiu. i poi câtig a acest dr e pt învând cum s îi folo seti mint ea ca s trieti o via aa cum îi dor eti, învând cum s ai succes pentru a te simi bine fiind ³tu în sui´; învând cum s obii c eea ce vr ei, lsându-le i celorlali acest dr e pt. Nu atea pta ca cineva s vin i s îi pun p e tav lucrurile pe car e i le dor eti. O prieten a mea mi-a s pus demult ceva, înainte s m gândesc c voi înv a pe alii. i am inut foarte clar mint e: ³Cine zice Vr eau s fiu a pr eciat pentru ce sunt» nu e dis pus s lucr eze la per soana sa, s devin mai bun i mai de succes. Nu merit s aib nimic. ´ ³ S unt o persoan de treab!´ Egoismul este de dou f eluri: (1) Primul este cel pe car e toi îl cuno atem i este destul de evident: atitudine de exager at pr eocupar e pentru int er esele per sonale i de nesocotir e a inter eselor altor a. (2) Al doilea tip de egoism e mai gr eu de detectat, e mascat. Oameni car e f ac o f a pt a par ent bun i a poi atea pt ceva în schimb. Acest tip de per soan cr ede c este mai bun d ecât cei din jurul su, pentru c înc earc s mulumeasc pe toat lumea, când de f a pt ce f ace e manipular e. Simi c ceilali îi sunt datori i ai acel sentiment egoist c tu f aci lucruri bun e. Acest tip de om f ace un serviciu cuiv a doar pentru a putea simi c cellalt îi este dator i nu ezit s aduc în di scuii serviciile i f a ptele din tr ecut, dac situaia o cer e. ³Ce vor zice ceilali?´ Exist o ameni car e nu s pun ³nu´ foarte des, d e team s nu super e pe cineva, o ameni car e nu îi susin pr erile. Aceast atitudine e gr av, pentru c acest g en de muppet tr ece des la primul tip d e muppets, victima.
Acest gen d e marionet e per soana car e încearc s fi e tot timpul p e placul tuturor, îi con sum energia strduindu- se s îi f ac pe alii f ericii. Ziu a ar e 24 de or e pentru toi. Tr e buie s înelegi c ai r esur se limitate i c, dac folo seti energia pentru alii, nu mai ai destul pentru tine. i la sfârit cin e va fi de vin? Ceilali, evident. Faci ceea ce vor alii s f aci, nu vr ei ca nimeni s fie nervos, supr at sau dezamgit din cauza ta, fugi de ceea ce i-ar putea cauza ex periene emoionale negative, fugi de conflict, fric i furi e. i a poi îi vine f actur a, car e te taxeaz pentru timpul, energia i efortul din vi aa ta, p e car e le-ai dat înainte s le folo seti pentru per soana ta suficient.
Obedientul Psihologia social i ex perimentele din acest domeniu ar at cât de mult le place oamenilor s asculte de alii. Ce e i mai ru e c ascult de alii când vin e vorba de viaa lor. Omul obedient, când intr întrun loc unde sunt i ali oameni, se uit imediat în jur s vad cine e eful i cum se poart cei din jur, pentru ca s se poat conforma i s se poart e la f el ca r estul grupului. Îi este team s f ac sau s s pun ceva origin al, ca nu cumva s fie r es pins de grup. Când e nevoie s f ac o aleger e, nu poate s f ac o aleger e bazat p e pr erile i valorile lui per sonale, ci e nevoie s vad ce f ac ceilali. N-ar e deloc per sonalitate i nici colo an vert e br al. Acum, m gândesc c unii dintr e cititorii mei se vor r egsi mcar într-una din categoriile pe car e le-am descris mai sus. tiu c nu e deloc uor. Înainte m ddeam cu capul de perei pentru c nu înelegeam oamenii din jurul meu, nu înelegeam situaiile de via în care intram i, aproape tot timpul, pierdeam i nu înelegeam unde greesc. Era o disperare tcut i, în acelai timp, fceam cea mai mare greeal posibil: nu ceream ajutorul nimnui, pentru c eram prea mândru. Nu voiam s înv de la altcineva. Nici nu credeam c se poate înva despre problemele pe care le aveam eu i îmi imaginam c eu sunt cel mai necjit om de pe pmânt i problemele mele sunt cele mai mari din câte exist. Bineîneles, aa gândea muppet-ul din mine. Iar când lai muppet-ul s alerge liber, numai lucruri rele se întâmpl. Îns vremurile astea au apus i acum, dup ce mi-am învat leciile, e timpul s le spun i altora ce am aflat. Dac dup acest parte introductiv poi s lai p entru o vr eme ceea ce tii deoparte i s învei de la mine, te invit s pim împr eun într-o lum e în c ar e eu îi sunt ghid, iar tu eti per sonaj princip al.
Soluia:Asertivitatea Cum se îndeprteaz starea de nevoie?
Dac
nu caui aprobarea tot timpul, eti dispus s îi asumi riscuri i s mergi împotriva convingerilor actuale i a mentalitii. Nu i-e fric de eec i poi accepta eecul ca o unealt foarte valoroas pentru învare. Nu accepta drama, plângerile i scuzele. S pune-i în fiecare zi: ³M simt confortabil cu punctele mele de vedere i nu sunt afectat de judecata celorlali.´ ______________________________________________________________________________ ³ S ingurele drepturi pe care le avem sunt cele pe care ni le asumm, nu cele care ne sunt date de alii.´ (anonim) ______________________________________________________________________________ Poate ai simit uneori, aa cum am simit i eu, o lips d e control în viaa ta. Poate te-ai într e bat de ce uneori unii o ameni obin ceea ce vor, în timp c e dorinele i nevoile tale rmân nesatisfcute. S fii asertiv înseamn s spui celor din jur ce vrei, ce simi, ce nevoi i preferine ai, într-un fel care te ajut s i obii. S pui clar i cu mult încredere în tine ce vrei, fr s amenini, fr s îl faci pe cellalt s se simt inferior sau dispreuit. S fii asertiv înseamn s iniiezi o conversaie, s faci complimente sincere, fr s urmreti ceva, s critici într-un mod care ajut i, de asemenea, s primeti critica dac este justificat. Asertivitatea este felul potrivit de a te comporta în funcie de situaie. Putem distinge 3 mari moduri de comportament: Agr esiv Pasiv Asertiv Asertivit atea este o balan într e agr esivit ate i egoism, pe de o parte, i r es pectar ea nevoilor celorlali i înc ercar ea de a-i ajuta s obin i ei ce vor, pe de alt parte. S nu fii asertiv poate avea câteva consecine: s te simi furios pe tine s te enervezi pe cineva care ³ar fi trebuit s ghiceasc´ ce nevoi ai s pori cu tine sentimente de vinovie i frustrare, pentru c nu te exprimi în totalitate. S fii asertiv, pe de alt part e, înseamn s îi exprimi sentimentele într-un fel care crete la maximum ansele de a obine ceea ce vrei. S fii asertiv înseamn s fii proactiv, adic s faci lucrurile s se întâmple, în loc s le lai s se întâmple de la sine. Aadar, cu cât acionezi mai mult pentru binele tu, cu atât mai capabil te simi i asta îi va crete respectul i stima de sine. Cu cât te simi mai bine în pielea ta, cu atât devine mai uor s acionezi asertiv i proactiv i eti foarte puin predispus la frustrri, îndoieli, depresii.
Agr esivit atea este alimentat de f a ptul c nu obinem ceea ce vr em i suntem frustr ai.Normal, oamenilor le va plcea s se afle în pr eajma oamenilor asertivi pentru c tiu c vor fi tr atai cor ect i cu r es pect. Mai ales, acce pt c i ceilali au aceleai dr e pturi. Înva-i i t e vor r es pecta pentru asta« Cer e oamenilor s fie maximul din c e pot fi i astf el vei f ace lumea din jur mai bun. Compromisul i negocier ea sunt 2 lucruri fo arte import ante pentru o per soan asertiv. S enumerm în continu ar e drepturile asertive: (1) S fiu propriul judector a ceea ce spun i fac. (2) S cer ceea ce vreau (recunoscând dreptul celorlali de a spune ³nu´). (3) S iau decizii i s fiu rspunztor pentru ele. (4) S fiu independent. (5) S nu ofer motive i scuze pentru propriul comportament. (6) S nu fiu responsabil pentru descoperirea soluiilor la problemele celorlali. (7) S m rzgândesc. (8) S fac greeli. (9) S spun ³nu tiu´. (10) S iau propriile decizii. (11) S spun ³nu îneleg´. (12) S spun ³nu-mi pas´. (13) S intru în relaii cu ceilali fr s fiu dependent de prerile, aprobrile i confirmrile lor. (14) S am intimitatea mea. (15) S spun NU sau D A fr s m simt vinovat. cei din jur au aceleai drepturi! NU UI T A: De ce este nevoie s fii asertiv?
Pentru a scpa de manipular ea la car e eti supus în fiecar e zi. Majoritatea manipulrilor nu sunt intenionate i contiente. Ele vin de multe ori din p artea oamenilor bin e intenionai, dar, cum am mai s pus, ³drumul s pr e iad e pavat cu int enii bune´. Manipularea poate veni prin: sentimentul de vin: de obicei în r elaii se petr ece acest lucru, când prinii îi f ac copiii s se simt vinovai pentru ceva ( ³Nu i-ai fcut cur at în camer.´), iubiii îi f ac r e prouri unul altuia (³M f aci gelos tot timpul, m n ec jeti«´ etc.), prietenii într e e i (³Te-am îmbt at eu data tr ecut, acum e rândul tu! ´); critic (nu e nevoie de exe mple, c tim toi pr ea bine cum e s fii critic at pentru a fi obligat s f aci lucrurile altf el); ruine (³Nu-i frumo s, nu se f ace, ce vor zice cei din jur?´ etc.); autoritate: toi cei în poziie superioar car e t e oblig s te conformezi. Oamenii în general manipuleaz pentru c ei au o schem despre cum ar trebui s fie lumea, cum s se poarte oamenii, cum s reacioneze i apoi le cer celor din jur s se poarte conform modelului care este rodul minii lor i LE A P ARINE. Când nu se întâmpl asta, începe
