Marea Rebeliune
Victor Manuel Gomez Rodriguez
Samael Aun Weor
Prima ediţie: 1974, în limba spaniolă. Textul interal al a!estei opere, prin "oinţa expresă al autorului său # Victor Manuel Gomez Rodriguez sau Samael Samael Au Aunn Weor$ este este patrim patrimoni oniul ul între întreii ii umanităţi.
Capitolul 1 Viaţa %&iar da!ă pare in!redibil, este 'oarte siur (i !u totul ade"ărat !ă a!eastă at)t de mult tr)mbiţată !i"ili*aţie modernă este teribil de ur)tă, nu întrune(te !ara!teristi!ile trans!endentale ale simţului esteti!, este lipsită de 'rumuseţe interioară. Prea Prea mu mult lt ne m)ndri m)ndrim m !u a!ele a!ele de*u de*ustă stătoa toare re !lădir !lădirii dinto dintotde tdeaun auna, a, !are !are par ade"ărate "i*uini de (oare!i. +umea a de"enit teribil de pli!tisitoare, a!elea(i stră*i dintotdeauna (i pretutindeni lo!uinţele înro*itoare. A!est lu!ru a de"enit obositor în nordul (i în sudul, în estul (i în "estul lumii. ste ste a!eea( a!eea(ii mo mono noton tonie ie dinto dintotde tdeaun auna, a, înro* înro*it itoar oare, e, de*u de*ustă stătoa toare, re, stearp stearpă. ă. -odernism x!lamă lumea. Părem ade"ăraţi păuni în'umuraţi !u !ostumul pe !are/l purtăm (i !u panto'ii 'oarte strălu!itori, strălu!itori, !&iar da!ă pretutindeni pretutindeni umblă milioane de ne'eri!iţi în'ometaţi, subnutriţi, sărmani. Simplitatea (i 'rumuseţea naturală, spontană, inenuă, lipsită de arti'i!ii (i de 'arduri "anitoase, au dispărut la sexul 'eminin. A!um A!um suntem moderni, a(a e "iaţa. 0amenii au de"enit teribil de !ru*i: !aritatea a în!etat, nimănui nu/i mai este milă de nimeni. itri itrinel nelee luxoa luxoasel selor or maa*i maa*ine ne strălu strălu!es !es!! !u măr'u măr'uri ri splend splendid idee !are !are în mo modd !ateori! nu sunt a!!esibile ne'eri!iţilor. ne'eri!iţilor. Sinurul lu!ru pe !are îl pot 'a!e a!e(ti paria ai "ieţii este să !ontemple mătăsuri (i bi2uterii, par'umuri în sti!luţe sti!luţe luxoase (i umbrele de ploaie3 a "edea 'ără a putea atine, un supli!iu asemănător !elui lui Tantal. 0amenii a!estor "remuri moderne au de"enit extrem de rosolani: par'umul prieteniei (i aroma sin!erităţii sin!erităţii au dispărut dispărut !u desă")r(ire. -ulţimile supraîn!ăr!ate de impo*ite em3 toată lumea are probleme3 ni se datorea*ă (i datorăm3 suntem daţi în 2ude!ată (i nu a"em !u !e plăti3 preo!upările distru minţile, nimeni nu trăie(te lini(tit. iro!raţii a")nd !urba 'eri!irii relie'ată pe burta lor (i !u un trabu! bun în ură, pe !are se spri2ină psi&oloi!, 'a! în )nd 2onlerii politi!e, 'ără a le păsa ni!i !)t neru sub un&ie de su'erinţa poporului. 5imeni nu este 'eri!it în a!este "remuri, (i !u at)t mai puţin !lasa de mi2lo!, a!easta a'l)ndu/se între !io!an (i ni!o"ală. oaţi (i săra!i, !redin!io(i (i ne!redin!io(i, !omer!ianţi (i !er(etori, panto'ari (i tini!&iii, trăies! pentru !ă trebuie să trăias!ă, î(i înea!ă ne!a*urile în "in (i a2un !&iar să se dro&e*e pentru a s!ăpa de ei în(i(i. 0amenii au de"enit răută!io(i, bănuitori, neîn!re*ători, "i!leni, per"er(i3 a!um nimeni nu mai !rede în nimeni3 se in"entea*ă *ilni! reuli noi, !erti'i!ate, restri!ţii de tot 'elul, do!umente, împuterni!iri, et!. (i ori!um nimi! din toate a!estea nu mai ser"e(te, (me!&erii r)d de toate a!este prostii: nu plătes!, se sustra leii !&iar da!ă trebuie să 'a!ă în!&isoare. 5i!i o meserie nu adu!e 'eri!ire, simţul ade"ăratei iubiri s/a pierdut (i oamenii se !ăsătores! a*i (i di"orţea*ă m)ine. 6nitatea !ăminelor s/a pierdut în mod lamentabil, ru(inea orani!ă nu mai există, lesbianismul (i &omosexualitatea &omosexualitatea au de"enit mai obi(nuite de!)t spălatul pe m)ini.
Să (tim (tim !e"a !e"a desp despre re toat toatee a!es a!este tea, a, să în!e în!er! r!ăm ăm să !uno !unoa( a(te tem m !au* !au*aa at)t at)tor or putre*i!iuni, să !er!etăm, să !ăutăm, este !u siuranţă !eea !e ne propunem în a!eastă !arte. orbes! în limba2ul "ieţii pra!ti!e, dorni! să (tiu !e se as!unde în spatele a!elei mă(ti înro*itoare a existenţei. 8)ndes! !u "o!e tare, iar (arlatanii intele!tului să spună !e au ei !&e'. Teoriile au de"enit de2a obositoare (i !&iar se ")nd (i se re")nd pe piaţă (i atun!i Teoriile Teoriile ser"es! doar pentru a ne !rea preo!upări (i a ne amărî (i mai mult "iaţa. Pe bună dreptate a spus 8oet&e: ; Orice teorie este gri, şi verde este doar arborele cu fructe de aur, care este viaţa< ieţ ieţii ii oame oameni ni au obos obosit it de2a de2a de at)t at)tea ea teor teorii ii,, a!um a!um se "orb "orbe( e(te te mu mult lt de pramatism, trebuie să 'im pra!ti!i (i să !unoa(tem !u ade"ărat !au*ele su'erinţelor su'erinţelor noastre.
Capitolul 3 Fericirea 0amenii lu!rea*ă *i de *i, luptă pentru a supra"ieţui, "or să existe într/un 'el, dar nu sunt 'eri!iţi. A!eastă !&estiune a 'eri!irii este ;în !&ine*ă<, !um se spune pe ai!i3 !el mai ra" lu!ru este !ă oamenii o (tiu, !u toate a!estea, în mi2lo!ul at)tor amără!iuni, se pare !ă nu/ (i pierd speranţa de a obţine într/o bună *i 'eri!irea, 'ără să (tie ni!i !um sau în !e 'el. ieţii oameni %)t mai su'eră =i totu(i "or să trăias!ă, se tem să/(i piardă "iaţa >a!ă oamenii ar înţelee !e"a din Psi&oloia ?e"oluţionară, probabil !&iar ar )ndi di'erit3 dar, în realitate, nu (tiu nimi!, "or să supra"ieţuias!ă supra"ieţuias!ă în mi2lo!ul nenoro!irii nenoro!irii lor (i asta e tot. xistă momente plă!ute (i 'oarte areabile, dar a!easta nu este 'eri!ire3 oamenii !on'undă plă!erea !u 'eri!irea. Petre!erile, !&e'urile, beţiile, oriile, sunt plă!eri bestiale, dar nu sunt 'eri!ire xistă totu(i mi!i petre!eri sănătoase, 'ără beţii, 'ără bestialităţi, 'ără al!ool, et!., dar ni!i a!easta nu este 'eri!ire (ti o persoană amabilă %um te simţi !)nd danse*i (ti îndrăostit @ube(ti !u ade"ărat %um te simţi !)nd danse*i !u 'iinţa pe !are o adori Permiteţi/mi să 'iu puţin !rud în a!este momente, spun)ndu/"ă !ă ni!i a!easta nu este e ste 'eri!ire. >a!ă e(ti de2a bătr)n, da!ă a!este plă!eri nu te atra, da!ă te de*ustă, s!u*ă/mă da!ă îţi spun !ă ai 'i 'ost alt'el, da!ă ai 'i 'ost t)năr (i plin de ilu*ii. n ori!e !a*, ori!e s/ar *i!e, danse*i sau nu danse*i, te îndrăoste(ti sau nu te îndrăoste(ti, ai sau nu ai !eea !e se !&eamă bani, tu nu e(ti 'eri!it !&iar da!ă )nde(ti !ontrariul. 0 persoană î(i petre!e "iaţa !ăut)nd 'eri!irea peste tot (i moare 'ără să o 'i ăsit. n Ameri!a Ameri!a +atină, sunt mulţi !ei ! ei !are au speranţa să obţină într/o bună *i !)(tiul !el mare al loteriei, !re*)nd !ă ast'el "or dob)ndi 'eri!irea3 unii !&iar îl !)(tiă, dar nu prin a!easta a2un la mult mult r)"nita 'eri!ire. 'eri!ire.
%)nd e(ti t)năr "ise*i la 'emeia ideală, "reo prinţesă din ;0 -ie (i 6na de 5opţi<, !e"a extraordinar3 "ine apoi !ruda realitate a 'aptelor: soţie, !opila(i !e trebuie întreţinuţi, probleme e!onomi!e e!onomi!e di'i!ile, et!.. 5u există îndoială !ă pe măsură !e !opiii !res!, problemele !res! (i ele (i !&iar de"in imposibile imposibile Pe măsură !e băiatul sau 'ata "or !re(te, panto'iorii "or de"eni tot mai mari (i preţul mai mare, asta e !lar. !lar. Pe măsură !e !opiii !res!, &ainele "or !osta din !e în !e mai mult3 da!ă sunt bani, nu e ni!i o problemă, dar da!ă nu sunt, !&estiunea e ra"ă (i se su'eră roa*ni! Toate a!estea ar 'i mai mult sau mai puţin suportabile da!ă ar a"ea o soţie bună, dar !)nd bietul bărbat este în(elat, !)nd ;i se pun !oarne<, la !e bun să mai lupte atun!i să !)(tie bani >in ne'eri!ire, există !a*uri extraordinare, 'emei minunate, ade"ărate soţii at)t la bine !)t (i la rău3 dar !ulmea !ulmilor, !ulmilor, atun!i bărbatul nu (tie să o apre!ie*e (i a2une !&iar să o abandone*e pentru alte 'emei !are îi "or 'a!e "iaţa amară. -ulte sunt domni(oarele !are "isea*ă la un ;Căt Crumos<3 din ne'eri!ire, în realitate, lu!rurile de!ur 'oarte di'erit (i în domeniul 'aptelor biata 'emeie se !ăsătore(te !u un !ălău %ea mai mare ilu*ie a unei 'emei este să a2ună să aibă un !ămin 'rumos (i să 'ie mamă: ;s')ntă predestinaţie<, !u toate a!estea, !&iar da!ă soţul se do"ede(te a 'i 'oarte bun, lu!ru desiur 'oarte di'i!il, di'i!il, p)nă la urmă totul se termină: 'iii (i 'ii!ele se !ăsătores!, plea!ă sau sunt nere!unos!ători nere!unos!ători 'aţă de părinţi, părinţi, iar !ăminul se s')r(e(te s')r(e(te în mod de'initi" de'initi".. +a urma urmelor, în a!eastă lume !rudă în !are trăim, nu există oameni 'eri!iţi Toate Toate bietele 'iinţe umane sunt ne'eri!ite. n "iaţă am !unos!ut mulţi oameni mun!itori plini de bani, !uprin(i de probleme, litiii de tot 'elul, supraîn!ăr!aţi de impo*ite, et!.. 5u sunt 'eri!iţi. +a !e ser"e(te să 'ii boat da!ă nu ai o sănătate bună ieţii boaţi 6neori sunt mai ne'eri!iţi de!)t ori!are dintre !er(etori. Totul tre!e în a!eastă "iaţă: tre! lu!rurile, persoanele, ideile, et!.. Tre! !ei !are au bani (i de asemenea !ei !are nu au (i nimeni nu !unoa(te !unoa(te autenti!a 'eri!ire. -ulţi "or să s!ape de ei în(i(i prin intermediul drourilor sau al al!oolului, dar în realitate, nu numai !ă nu reu(es! a!eastă e"adare, !i, !eea !e este (i mai rău, răm)n prin(i în in'ernul "i!iului. Prietenii al!oolului sau ai mari2uanei sau ai ;+.S.>.
a!ă reu(es! să pun !apăt ;ului nsu(i<, ;eţiilor -ele<, ;i!iilor -ele<, ;A'e!telor mele<, !are îmi pro"oa!ă at)ta su'erinţă în inimă, să pun !apăt preo!upărilor !are îmi distru !reierul (i mă îmbolnă"es!, et!., et!., este !lar !ă atun!i apare a!el !e"a !e nu ţine de timp, a!el !e"a !e este din!olo de !orp, de a'e!te (i de minte, a!el !e"a !e este !u ade"ărat ne!unos!ut înţeleerii (i !are se nume(te: C?@%@? Cără îndoială, at)ta timp !)t !on(tiinţa !ontinuă să 'ie îmbuteliată, în!&isă în ;6+ 5S6=@<, în ni!i un 'el nu "a putea !unoa(te leitima 'eri!ire.
Ceri!irea are o sa"oare pe !are ;6+ 5S6=@< ni!iodată nu a !unos!ut/o.
Capitolul 4 Libertatea Sensul +ibertăţii este !e"a !e n/a 'ost în!ă înţeles de 6manitate. %u pri"ire la !on!eptul de +ibertate, expus întotdeauna într/un mod mod mai mult sau mai puţin re(it, s/au !omis erori 'oarte ra"e. >esiur, se luptă din !au*a unui !u")nt, se tra !on!lu*ii absurde, se !omit abu*uri de tot 'elul (i se "arsă s)ne pe !)mpurile de luptă. %u")ntul +ibertate este 'as!inant, le pla!e tuturor, totu(i, nu există o ade"ărată înţeleere a a!estuia, există o !on'u*ie leată de a!est !u")nt. 5u este posibil să ăse(ti o du*ină de persoane !are să de'ineas!ă !u")ntul +ibertate în a!eea(i 'ormă (i în a!ela(i mod. Termenul de +ibertate nu ar putea 'i în ni!i un !a* !ompre&ensibil pentru raţionalismul subie!ti". Cie!are are în pri"inţa a!estui termen idei di'erite: opinii subie!ti"e ale oamenilor lipsiţi de ori!e realitate obie!ti"ă. %)nd se pune în dis!uţie !&estiunea +ibertăţii, în 'ie!are minte există in!oerenţă, ambiuitate, ne!on!ordanţă. Sunt siur !ă ni!i mă!ar domnul @mmanuel Dant, autorul ;%riti!ii ?aţiunii Pure< (i al ;%riti!ii ?aţiunii Pra!ti!e<, nu a anali*at ni!iodată a!est !u")nt pentru a/i da sensul exa!t. +ibertate, 'rumos !u")nt, minunat termen3 !)te !rime s/au !omis în numele său @ndis!utabil, termenul +ibertate a &ipnoti*at mulţimile3 munţii (i "ăile, r)urile (i mările s/au pătat !u s)ne sub "ra2a a!estui a !estui !u")nt mai! %)te drapele, !)t s)ne (i !)ţi eroi s/au su!!edat de/a lunul @storiei, de 'ie!are dată !)nd pe tapetul "ieţii s/a pus problema +ibertăţii. >in ne'eri!ire, după ori!e independenţă obţinută !u un preţ at)t de ridi!at, s!la"ia !ontinuă în interiorul 'ie!ărei persoane persoane.. %ine e liber %ine a obţinut 'aimoasa libertate %)ţi s/au eman!ipat ai, ai, "ai, "ai Adoles!entul r)"ne(te libertate3 pare de ne!re*ut !ă de multe ori, a")nd &rană, o!rotire (i adăpost, "rea să 'uă din !asa părinteas!ă în !ăutarea libertăţii. Pare nepotri"it 'aptul !a tinerelul !are are totul a!asă, să "rea să e"ade*e, să 'uă, să se îndepărte*e de !ăminul lui, 'as!inat de termenul libertate. ste !iudat !a, dispun)nd de tot 'el de !omodităţi într/un !ămin 'eri!it, să "rei să pier*i !eea !e ai, pentru a !ălători pe a!ele meleauri ale lumii, !u'und)ndu/te !u'und)ndu/te în su'erinţă. su'erinţă. Captul !a nenoro!itul, paria al "ieţii, !er(etorul să/(i doreas!ă într/ade"ăr să se îndepărte*e de !o!ioabă, de !olibă, !u s!opul de a obţine "reo îmbunătăţire, este !ore!t3 dar !a 'iul de bani ata, odorul mamei, să !aute să e"ade*e, să 'uă, se do"ede(te a 'i nepotri"it (i !&iar absurd3 totu(i, a(a se înt)mplă3 !u")ntul libertate 'as!inea*ă, "ră2e(te, !&iar da!ă nimeni nu (tie să/l de'ineas!ă în mod pre!is. Captul !ă domni(oara "rea să aibă libertate, !ă î(i dore(te să/(i s!&imbe !asa, !ă "rea să se !ăsătoreas!ă pentru a s!ăpa de !ăminul părintes! (i să du!ă o "iaţă mai bună,
este în parte loi!, !ă!i ea are dreptul de a 'i mamă3 totu(i, o dată a2unsă soţie, î(i dă seama !ă nu este liberă (i !ă trebuie să !ontinue, !u resemnare, să poarte lanţurile s!la"iei. Cun!ţionarul, obosit de at)tea norme, "rea să se "adă liber (i da!ă reu(e(te să de"ină independent, se ăse(te în 'aţa problemei de a !ontinua să 'ie s!la"ul propriilor sale interese (i preo!upări. %u siuranţă, de 'ie!are dată !)nd luptăm pentru +ibertate, ne tre*im de!epţionaţi, în !iuda "i!toriilor. At)ta s)ne "ărsat inutil în numele +ibertăţii (i, !u toate a!estea, !ontinuăm să 'im proprii no(tri s!la"i (i ai !elorlalţi. 0amenii se !eartă pentru !u"inte pe !are nu le înţele ni!iodată, !&iar da!ă di!ţionarele le expli!ă ramati!al. +ibertatea este !e"a !e trebuie să ăsim în noi în(ine . 5imeni n/o poate obţine în a'ara lui însu(i. ;A în!ăle!a aerul< este o expresie orientală !are simboli*ea*ă sensul autenti!ei +ibertăţi. 5imeni nu ar putea în realitate să experimente*e +ibertatea at)ta "reme !)t !on(tiinţa sa !ontinuă să 'ie îmbuteliată în sinele însu(i, în eul însu(i. A pri!epe a!est eu însumi, propria/mi persoană, !eea !e sunt eu, este urent atun!i !)nd "rem în mod 'oarte sin!er să obţinem libertatea. n ni!i un !&ip nu am putea distrue !ătu(ele s!la"iei, 'ără să 'i înţeles în prealabil toată a!eastă !&estiune ;a mea<, tot !eea !e pri"e(te eul, eul însu(i. însu(i. n !e !onstă s!la"ia %e anume ne ţine s!la"i %are sunt piedi!ile Asta e !eea !e trebuie să des!operim. oaţi (i săra!i, !redin!io(i (i ne!redin!io(i, !u toţii sunt în mod serios pri*onieri, !&iar da!ă se !onsideră ! onsideră liberi. At)ta timp !)t !on(tiinţa, esenţa, !eea !e a"em mai demn (i mai de!ent în interiorul nostru, "a !ontinua să 'ie îmbuteliată în sinele însu(i, în eul însu(i, în po'tele (i temerile mele, în dorinţele (i pasiunile mele, în preo!upările (i "iolenţele mele, în de'e!tele mele psi&oloi!e, ne "om a'la în în!&isoare siură. Sensul +ibertăţii poate 'i înţeles în mod interal doar atun!i !)nd au 'ost distruse !ătu(ele propriei noastre în!&isori psi&oloi!e. %)tă "reme ;eul însu(i< "a exista, !on(tiinţa "a 'i în în!&isoare 3 a e"ada din în!&isoare este posibil doar prin intermediul ani&ilării budiste, budiste , di*ol")nd eul, eul, redu!)ndu/l la !enu(ă, la pra' !osmi!. %on(tiinţaa liberă, lipsită de eu, în absenţa absolută a eului însu(i, 'ără dorinţe, 'ără %on(tiinţ pasiuni, 'ără po'te po'te sau temeri, experimentea*ă experimentea*ă în 'ormă dire!tă ade"ărata +ibertate +ibertate.. 0ri!e !on!ept despre +ibertate nu este libertatea. libertatea . 0piniile pe !are ni le 'ormăm despre +ibertate sunt 'oarte departe de ?ealitate. @deile pe !are ni le !reăm pe tema +ibertăţii, nu au nimi! de/a 'a!e !u autenti!a +ibertate. +ibertatea este !e"a !e trebuie să experimentăm în mod dire!t, iar a!est lu!ru este posibil numai numai murind psi&oloi!, psi&oloi!, di*ol")nd di*ol")nd eul, termin)nd pentru pentru totdeauna totdeauna !u eul însu(i . 5u ser"e(te la nimi! nimi! să "isăm la +ibertate, da!ă ori!um !ontinuăm să 'im s!la"i. s!la"i. -ai bine să ne "edem pe noi în(ine a(a !um suntem, să obser"ăm !u atenţie toate a!este !ătu(e ale s!la"iei !e ne menţin în în!&isoare siură.
Auto!unos!)ndu/ne, "ă*)nd !e suntem la ni"el interior, "om des!operi poarta Auto!unos!)ndu/ne, autenti!ei +ibertăţi.
Capitolul 5 Legea pendulului ste interesant să a"em un !easorni! !u pendul a!asă, nu doar pentru a (ti !)t este !easul !i (i pentru a re'le!ta puţin. Cără pendul, pendul, !easorni! !easorni!ul ul nu 'un!ţio 'un!ţionea*ă3 nea*ă3 mi(!area mi(!area pendulul pendulului ui este pro'und pro'und semni'i!ati"ă. n timpu timpuril rilee stră"e stră"e!&i !&i,, înţele înţelepţi pţiii înţele înţeleea eauu 'aptul 'aptul !ă pro!es pro!esele ele istori istori!e !e se des'ă(oară întotdeauna în a!ord !u +eea Pendulului. Pendulului. Totul Totul !ure înainte (i îndărăt, ur!ă (i !oboară, !re(te (i des!re(te, plea!ă (i "ine, în a!ord !u a!eastă +ee minunată. 5u este delo! !iudat ! iudat !a totul să os!ile*e, !a totul să 'ie supus 'lu!tuaţiei timpului, timpului, !a totul să e"olue*e (i să in"olue*e. ntr/o extremă a pendulului se a'lă bu!uria, în !ealaltă su'erinţa3 toate emoţiile noastre, )ndurile, aspiraţiile, dorinţele, os!ilea*ă în a!ord !u +eea Pendulului. Speranţă (i de*năde2de, pesimism (i optimism, pasiune (i durere, trium' (i e(e!, !)(ti (i paubă, !orespund !u siuranţă !elor două extreme ale mi(!ării pendulare. iptul s/a înălţat în toată puterea (i distin!ţia sa pe malurile 'lu"iului sa!ru, dar !)nd pendulul a tre!ut de !ealaltă parte, !)nd s/a ridi!at în extrema opusă, ţinutul 'araonilor a !ă*ut (i s/a înălţat @erusalimul, ora(ul iubit al Pro'eţilor. @sraelul a !ă*ut atun!i !)nd pendulul (i/a s!&imbat po*iţia (i în !ealaltă extremă a apărut @mperiul ?oman. -i(!area pendulară înalţă (i năruie @mperii, 'a!e să apară puterni!e %i"ili*aţii (i apoi le distrue. Antite*e ale mi(!ării pendulare, s!&imbătoare, sunt supuse mutării neîn!etate. Canati!ul reliios, din !au*a ori!ărui e"eniment insolit sau a unei de!epţii, poate tre!e în !ealaltă extremă a pendulului, !on"ertindu/se !on"ertindu/se în ateu, materialist, s!epti!. Canati!ul materialist, ateu, în urma ori!ărui 'apt neobi(nuit, poate un e"eniment meta'i*i! trans!endental, un moment de teroare indes!riptibilă poate să/l du!ă la extrema opusă a mi(!ării pendulare (i să/l trans'orme într/un rea!ţionar reliios insuportabil. xemple: un preot în"ins într/o polemi!ă de !ătre un esoterist, disperat, a de"enit ne!redin!ios (i materialist. Am !unos! !unos!ut ut !a*ul !a*ul unei unei doamn doamnee atee atee (i ne!red ne!redin in!io !ioase ase !are, !are, dator datorită ită unei unei înt)mplări meta'i*i!e, !on!ludente (i de!isi"e, s/a trans'ormat într/o exponentă mani'i!ă a esoterismului pra!ti!. n numele ade"ărului, trebuie să de!larăm !ă ateul materialist, ade"ărat (i absolut, este o 'arsă, nu există. n 'aţa proximităţii unei morţi ine"itabile, înaintea unui moment de teroare de nedes!ris nedes!ris,, du(manii du(manii eternului eternului,, materiali materiali(tii (tii (i in!redul in!redulii, ii, tre! instantan instantaneu eu în !ealaltă !ealaltă extremă a pendulului (i se roaă, pl)n (i imploră !u !redinţă in'inită (i de"oţiune enormă.
Spirit (i materie sunt două !on!epte 'oarte dis!utabile (i spinoase pe !are nimeni nu le înţelee. -intea nu (tie nimi! despre spirit, nu (tie nimi! despre materie. 6n !on!ept nu e de!)t asta, un !on!ept. ?ealitatea nu este un !on!ept !&iar da!ă se pot 'ăuri multe !on!epte asupra realităţii. Spiritul este spiritul #Ciinţa$, #Ciinţa$, (i doar el însu(i se poate !unoa(te pe sine. Stă s!ris: ;C@@5GA ST C@@5GA =@ ?AG@65A > A C@ A C@@5G@ ST 5SH=@ C@@5GA<. %e este materia At)t de mult tr)mbiţata materie este de asemenea un !on!ept mult prea dis!utabil (i destul de spinos. %are este materia umba!ul Cierul %arnea Amidonul 0 piatră Arama 6n nor sau !e alt!e"a A spune !ă totul este materie ar 'i tot at)t de empiri! !a (i a susţine !ă între oranismul oranismul uman este un 'i!at sau o inimă sau un rini!&i. "ident, una/i una (i alta/ i alta, 'ie!are oran este di'erit (i 'ie!are substanţă este distin!tă. Atun!i, !are dintre toate a!este substanţe este at)t materie %u !on!eptele pendulului se 2oa!ă multă lume, dar în 'ond !on!eptele nu sunt realitatea. -intea !unoa(te doar 'orme ilu*orii ale naturii, dar nu (tie nimi! despre ade"ărul !onţinut în a!ele 'orme. Teoriile se demodea*ă !u timpul, !u anii, iar !eea !e a în"ăţat !ine"a la (!oală, se do"ede(te apoi a nu mai 'i de 'olos3 !on!lu*ie: nimeni nu (tie nimi!. %on!eptele extremei drepte sau ale extremei st)ni ale pendulului tre! la 'el !a moda 'emeilor, toate a!estea sunt pro!ese ale minţii, lu!ruri !e se produ! la ni"elul de supra'aţă al înţeleerii, "anităţi ale intele!tului. intele!tului. 0ri!ăr 0ri!ărei ei dis!ip dis!iplin linee psi&ol psi&olo oi!e i!e i se opu opune ne o altă altă dis!i dis!ipli plină, nă, ori!ăr ori!ărui ui pro!e pro!ess psi&oloi! psi&oloi! stru!turat în mod mod loi!, i se opune opune un altul asemănător. asemănător. =i după toate toate astea, !e ?ealul, ade"ărul, este !eea !e ne interesea*ă3 dar a!esta nu are leătură !u pendulul, nu se se a'lă în a!ea os!ilaţie a teoriilor teoriilor (i !redinţelor. !redinţelor. Ade"ărul este ne!unos!utul !lipă de !lipă, moment de moment. Ade"ărul se a'lă în !entrul pendulului, nu în extrema dreaptă (i ni!i în extrema st)nă. %)nd l/au întrebat pe @isus: ;%e este Ade"ărul<, a păstrat o tă!ere pro'undă. @ar !)nd lui udd&a i/au pus a!eea(i întrebare, a întors spatele (i s/a îndepărtat. Ade"ărul nu este o !&estiune de opinii, ni!i de teorii, ni!i de pre2ude!ăţi de extremă dreaptă sau de extremă st)nă. %on!ep %on!eptul tul pe !are !are minte minteaa (i/l (i/l poate poate 'orma 'orma despre despre ade"ăr ade"ăr,, ni!i! ni!i!)nd )nd nu este este ade"ărul. @deea pe !are înţeleerea o are despre ade"ăr, ni!iodată nu este ade"ărul. 0pinia pe !are o a"em despre ade"ăr, ori!)t de respe!tabilă ar 'i ea, în ni!i un !a* nu este ade"ărul. 5i!i !urentele spiritualiste, spiritualiste, ni!i opo*antele lor materialiste, nu "or putea să ne !ondu!ă "reodată la ade"ăr. Ade"ărul este !e"a !e trebuie să 'ie experimentat în mod dire!t , la 'el !a atun!i !)nd !ine"a î(i pune deetul în 'o! (i se arde, sau !a (i atun!i !)nd !ine"a în&ite apă (i se înea!ă.
%entrul pendulului se a'lă înăuntrul nostru în(ine , (i a!olo trebuie să des!operim (i să experimentăm în mod dire!t realul, ade"ărul. Trebuie să ne autoexplorăm în mod dire!t pentru a ne autodes!operi (i a ne !unoa(te pro'und pe noi în(ine. în(ine . xperienţa ade"ărului sur"ine numai atun!i !)nd am eliminat elementele nedorite !are în ansamblul lor !onstituie eul însu(i. >oar elimin)nd eroarea apare ade"ărul. 5umai de*inter)nd ul însu(i, re(elile mele, pre2ude!ăţile (i temerile mele, pasiunile (i dorinţele mele, !redinţe (i 'orni!aţii, în!ăpăţ)nări intele!tuale (i autosu'i!ienţe de tot 'elul, "ine la noi experienţa realului. Ade"ărul nu are ni!i o leătură !u !eea !e s/a spus sau nu s/a mai spus, !u !eea !e s/a s!ris sau nu s/a mai s!ris3 el a2une la noi numai atun!i !)nd eul însu(i a murit. -int -intea ea nu poat poatee !ăut !ăutaa ade" ade"ăr ărul ul pent pentru ru !ă nu/l nu/l !uno !unoa( a(te te.. -int -intea ea nu poat poatee re!unoa(t re!unoa(tee ade"ărul ade"ărul pentru !ă ni!iodat ni!iodatăă nu l/a !unos!ut !unos!ut.. Ade"ărul "ine la noi în mod spontan atun!i !)nd am eliminat toate elementele nedorite !are !onstituie eul însu(i . At)ta "reme !)t !on(tiinţa "a !ontinua să 'ie îmbuteliată în eul însu(i, nu "a putea experimenta !eea !e este realul, !eea !e se a'lă din!olo de !orp, de a'e!te (i de minte, !eea !e este ade"ărul. %)nd eul însu(i răm)ne redus la pra' !osmi!, !on(tiinţa se eliberea*ă pentru a se tre*i de'initi" (i a experimenta în mod dire!t ade"ărul. ade"ărul . Pe bună dreptate -arele Dabir @isus a spus: ;%650A=TG@ A>H?6+ =@ + H A CA% CA% +@?@<. +@ ?@<. +a !e/i ser"e(te omului să !unoas!ă !in!i*e!i de mii de teorii da!ă ni!iodată nu a experimentat Ade"ărul Sistemul intele!tual al ori!ărui om este 'oarte demn de respe!t, dar ori!ărui sistem i se opune un altul (i ni!i unul, ni!i !elălalt nu este ade"ărul. ma maii bi bine ne să ne au auto toex expl plor orăm ăm pe pent ntru ru a ne au auto to!u !uno noa( a(te te (i a a2 a2un une e să experimentăm într/o *i, în mod dire!t, realul, A>H?6+. A>H?6+.
Capitolul 6 Concept şi realitate %ine sau !e poate aranta !ă realitatea (i !on!eptul ar 'i absolut eale %on!eptul este un lu!ru iar realitatea este un alt lu!ru (i există tendinţa de a ne supraestima propriile !on!epte. Captul !a realitatea să 'ie eală !u !on!eptul este !e"a aproape imposibil3 totu(i, lumea, &ipnoti*ată de propriul ei !on!ept, presupune întotdeauna !ă a!esta (i realitatea sunt identi!e. 6nui pro!es psi&oloi! oare!are, !ore!t stru!turat prin intermediul unei loi!i exa!te exa!te,, i se opu opune ne un altul altul di'eri di'erit,t, riuro riuross al!ătu al!ătuit it,, !u o loi! loi!ăă asemăn asemănăto ătoare are ori superioară. =i atun!i >ouă minţi se"er dis!iplinate în stru!turi intele!tuale de 'ier, dis!ut)nd între ele, polemi*)nd despre o oare!are realitate, !red 'ie!are în exa!titatea e xa!titatea propriului lor !on!ept ! on!ept (i în 'alsitatea !on!eptului !eleilalte3 totu(i, !are dintre ele are dreptate %ine ar putea în mod !instit să arante*e (i într/un !a* (i în !elălalt n !are dintre ele !on!eptul (i
realitatea se do"edes! a 'i identi!e @n!ontestabil, 'ie!are !ap este o lume (i în toţi (i în 'ie!are dintre noi există un 'el de domatism ponti'i!al (i di!tatorial !are "rea să ne 'a!ă să !redem în ealitatea absolută între !on!ept (i realitate. 0ri!)t de puterni!e ar 'i stru!turile unui raţionament, nimeni nu poate aranta ealitatea absolută între !on!epte (i realitate. %ei !are se autolimitea*ă în ori!e pro!edeu de loi!ă intele!tuală, "or să 'a!ă întotdeauna să !oin!idă realitatea 'enomenelor !u !on!eptele elaborate, iar a!easta nu este alt!e"a de!)t re*ultatul &alu!inaţiei raţionale. A se des!&ide la nou este di'i!ila 'a!ilitate a !onser"atorului3 din ne'eri!ire, oamenii "or să des!opere, să "adă în ori!e 'enomen natural, propriile lor pre2ude!ăţi, !on!epte, pre!on!epţii, opinii (i teorii3 nimeni nu (tie să 'ie re!epti", să "adă noul !u mintea !lară (i spontană. %)nd %)nd "edem "edem în 'enome 'enomenel nelee naturi naturiii ex!lu ex!lusi" si" propri propriile ile noast noastre re !on!ep !on!epte, te, !u siuranţă nu "edem 'enomenele, !i !on!eptele. 5u neăm 'aptul !ă a'irmaţiile noastre sunt respinse de ori!ine se autolimitea*ă într/ într/un un pro!ed pro!edeu eu loi! loi! oare!a oare!are3 re3 indis! indis!ut utabi abil,l, !ondiţ !ondiţia ia pon ponti ti'i! 'i!ală ală (i dom domati ati!ă !ă a intele!tului n/ar putea în ni!i un 'el să a!!epte !ă un oare!are !on!ept !ore!t elaborat nu !oin!ide exa!t !u realitatea. >e înda îndată tă !e min mintea tea obse obser"ă, r"ă, prin int intermed ermediul iul sim simţuri ţurilor lor,, "reu "reunn 'eno 'enomen, men, se răb r ăbe( e(te te im imed edia iatt să să/l /l et eti! i!&e &ete te*e *e !u un oa oare re!a !are re te term rmen en (t (tii iinţ nţi' i'i! i! !ar !are, e, în mo modd in!ontestabil,, ser"e(te doar !a para"an pentru a/(i as!unde propria inoranţă. in!ontestabil inoranţă . -intea nu (tie în realitate să 'ie re!epti"ă la nou, însă (tie să in"ente*e termeni 'oarte !ompli!aţi !u !are pretinde să !ali'i!e într/un mod autoîn(elător !eea !e !u siuranţă inoră. orbind de a!eastă dată în a!!epţie So!rati!ă, "om spune !ă mintea nu numai !ă nu (tie, !i pe deasupra nu (tie !ă nu (tie. -intea modernă este teribil de super'i!ială, s/a spe!iali*at în a in"enta termeni 'oarte !ompli!aţi pentru a/(i as!unde propria inoranţă. inoranţă . xistă două tipuri de (tiinţă: prima nu este alt!e"a de!)t a!ele teorii subie!ti"e !are !are abund abundăă peste peste tot. tot. A doua doua este este (tiinţa pură pură a marilor marilor iluminaţi iluminaţi,, (tiinţa obie!ti"ă a Ciinţei.. Ciinţei Cără îndoială, nu ar 'i posibil să pătrundem în am'iteatrul (tiinţei !osmi!e, da!ă înainte nu am murit în noi în(ine. în(ine . Trebuie să de*interăm toate a!ele elemente inde*irabile pe !are le purtăm în interiorul nostru (i !are, în ansamblul lor, !onstituie sinele însu(i, ul psi&oloiei. psi&oloiei. %)tă "reme !on(tiinţa superlati"ă a Ciinţei !ontinuă să 'ie îmbuteliată în eul însu(i, în propriile noastre !on!epte (i teorii subie!ti"e, se do"ede(te absolut imposibil să !unoa(tem în mod dire!t !ruda realitate a 'enomenelor naturale în sine. %&eia laboratorului naturii o ţine în m)na sa dreaptă nerul -orţii. Coarte puţin putem în"ăţa din 'enomenul na(terii, dar din !el al morţii putem în"ăţa totul. Temp Templul lul neati neatins ns al (tiinţ (tiinţei ei pure pure se a'lă a'lă în ad)n!u ad)n!ull nerul nerului ui mo morm) rm)nt. nt. >a!ă >a!ă ermenul nu moare, planta nu se na(te. >oar o dată !u moartea sur"ine noul. %)nd %)nd oul oul mo moare are,, !on(ti !on(tiin inţa ţa se tre*e( tre*e(te te pentr pentruu a "edea "edea reali realitat tatea ea tutur tuturor or 'enomenelor naturii a(a !um sunt în ele însele (i prin ele însele.
%on(tiinţa %on(tiinţa (tie !eea !e experimentea*ă în mod dire!t, prin ea însă(i, !ruda realitate a "ieţii de din!olo de !orp, de a'e!te (i de minte.
Capitolul 7 Dialectica Conştiinţei n mun!a esoteri!ă leată de eliminarea elementelor inde*irabile pe !are le purtăm în interiorul nostru, apare uneori de*ustul, oboseala (i pli!tiseala. @n!ontestabil a"em ne"oie să ne întoar!em întotdeauna la pun!tul de ple!are oriinar (i să re"alori*ăm 'undamentele mun!ii psi&oloi!e, da!ă într/ade"ăr aspirăm la o s!&imbare radi!ală. A iubi mun!a esoteri!ă este indispensabil !)nd se "rea !u ade"ărat o trans'ormare interioară !ompletă. !ompletă . %)tă "reme nu iubim mun!a psi&oloi!ă !e !ondu!e la s!&imbare, ree"aluarea prin!ipiilor prin!ipiilor se do"ede(te !e"a mai mult mult de!)t imposibil. imposibil. Ar 'i absurd să !redem !ă am putea 'i interesaţi de mun!ă da!ă în realitate nu am a2uns s/o iubim. A!easta înseamnă !ă iubirea este imperioasă atun!i !)nd în!er!ăm iar (i iar să re"alori*ăm 'undamentele mun!ii psi&oloi!e. psi&oloi!e. ste urent, înainte de toate, să (tim !e este !eea !e se nume(te !on(tiinţă, !ă!i sunt multe persoanele !are ni!iodată nu s/au interesat să (tie !e"a despre a!easta. 0ri!e persoană obi(nuită ni!iodată nu ar inora 'aptul !ă un boxer !e !ade 'ă!ut Kno!K/out în rin î(i pierde !on(tiinţa. !lar !ă re"enindu/(i, re"enindu/(i, bietul puilist î(i !apătă din nou !on(tiinţa. n !onse!inţă, ori!ine înţelee !ă există o di'erenţă !lară între personalitate (i !on(tiinţă. %)nd "enim pe lume !u toţii a"em un pro!ent de trei la sută !on(tiinţă (i un pro!ent de nouă*e!i (i (apte la sută reparti*abil între sub!on(ti sub!on(tient, ent, in'ra!on(tien in'ra!on(tientt (i in!on(tient.. in!on(tient %ele trei pro!ente de !on(tiinţă trea*ă pot 'i !res!ute pe măsură !e lu!răm asupra noastră în(ine. 5u este !u putinţă să ne mărim !on(tiinţa prin pro!edee ex!lusi" 'i*i!e sau me!ani!e. Cără îndoială, !on(tiinţa se poate tre*i numai pe ba*a unor mun!i !on(tiente (i su'erinţe "oluntare. Trebuiee să înţeleem, există di'erite tipuri de enerie în interiorul nostru: primul L Trebui enerie me!ani!ă, al doilea L enerie "itală, al treilea L enerie psi&i!ă, al patrulea L enerie mentală, al !in!ilea L enerie a "oinţei, al (aselea L enerie a !on(tiinţei, al (aptelea L eneria >u&ului S')nt. S')nt . 0ri!)t am multipli!a eneria pur me!ani!ă, ni!iodată nu "om reu(i să tre*im !on(tiinţa. 0ri!)t am mări 'orţele "itale în oranismul nostru, ni!iodată nu "om a2une să tre*im !on(tiinţa. -ulte pro!ese psi&oloi!e au lo! înăuntrul nostru 'ără !a pentru a!easta să inter"ină în "reun 'el !on(tiinţa.
0ri!)t de mari ar 'i dis!iplinările minţii, eneria mentală nu "a reu(i ni!iodată să tre*eas!ă di"ersele 'un!ţionalisme ale !on(tiinţei. Corţa "oinţei, !&iar da!ă ar 'i multipli!ată la in'init, nu reu(e(te să tre*eas!ă !on(tiinţa. Toate a!este tipuri de enerie se reparti*ea*ă pe di'erite ni"eluri (i dimensiuni !e nu au nimi! de/a 'a!e !u !on(tiinţa. %on(tiinţaa poate 'i tre*ită numai prin mun!i !on(tiente (i e'orturi !ore!te . %on(tiinţ -i!ul pro!ent de !on(tiinţă pe !are îl posedă umanitatea, în lo! să 'ie mărit, obi(nuie(te să 'ie irosit în mod inutil în "iaţă. ste ste e"iden e"identt !ă ident identi'i i'i!)n !)ndu/ du/ne ne !u toate toate înt)m înt)mplă plăril rilee din existe existenţa nţa noastr noastră, ă, risipim în *adar eneria !on(tiinţei. 5oi ar trebui să "edem "iaţa !a pe un 'ilm, 'ără a ne identi'i!a "reodată !u ni!i o !omedie, dramă sau traedie, traedie, ast'el am e!onomisi enerie !on(tienti"ă. !on(tienti"ă. %on(tiinţa %on(tiinţa în ea însă(i este un tip de enerie de o 'oarte înaltă 're!"enţă "ibratorie. "ibratorie. 5u trebuie să !on'undăm !on(tiinţa !u memoria, !ă!i sunt at)t de di'erite una de !ealaltă, !um este lumina 'arurilor automobilului automobilului 'aţă de (oseaua pe !are merem. -ulte a!te se des'ă(oară în interiorul nostru 'ără "reo parti!ipare a !eea !e se nume(te !on(tiinţă. n oranismul nostru se petre! o mulţime de a2ustări (i rea2ustări, 'ără !a pentru a!easta !on(tiinţa să parti!ipe la ele. %entrul motor al !orpului nostru poate !ondu!e un automobil sau poate diri2a deetele !e atin !lapele unui pian 'ără !ea mai mi!ă parti!ipare a !on(tiinţei. %on(tiinţa %on(tiinţa este lumina pe !are in!on(tientul in!on(tientul nu o per!epe. 5i!i orbul nu per!epe lumina 'i*i!ă solară, solară, dar ea există prin ea însă(i. însă(i. Trebuie să ne des!&idem pentru !a lumina !on(tiinţei să pătrundă în tenebrele înspăim)ntătoaree ale eului însu(i, ale sinelui însu(i. înspăim)ntătoar însu(i . A!um "om înţelee mai bine semni'i!aţia !u"intelor lui @oan, !)nd "an&elia spune: ; Lumina a venit la întuneric, dar întunericul nu a înţeles-o<. nsă ar 'i imposibil !a lumina !on(tiinţei să poată pătrunde în tenebrele eului însu(i, da!ă înainte nu am 'olosi simţul minunat al autoobser"ării psi&oloi!e. Trebuie Trebuie să/i des!&idem drum luminii pentru a ilumina pro'un*imile întune!ate ale ului Psi&oloiei. 0 persoană nu s/ar autoobser"a ni!iodată, da!ă nu ar a"ea interes să se s!&imbe3 un asemenea interes este posibil numai atun!i !)nd !ine"a iube(te !u ade"ărat în"ăţăturile în"ăţăturile esoteri!e. A!um "or înţelee !ititorii no(tri moti"ul pentru !are îi s'ătuim să re"alori*e*e iar (i iar instru!ţiunile !u pri"ire la mun!a asupra lor în(i(i. în(i(i . %on(tiinţa %on(tiinţa trea*ă ne permite să experimentăm în mod dire!t realitatea. >in ne'eri!ire, omul 'as!inat de puterea de 'ormulare a loi!ii diale!ti!e, a uitat diale!ti!a !on(tiinţei. @ndis!utabil, @ndis!utabil, puterea de a 'ormula !on!epte loi!e se do"ede(te a 'i în 'ond extrem de săra!ă. >e la te*ă putem tre!e la antite*ă (i prin intermediul dis!uţiei să a2unem la sinte*ă, dar a!easta din urmă !ontinuă să 'ie în sine un !on!ept intele!tual, !are în ni!i un 'el nu poate !oin!ide !u realitatea.
>iale!ti!a %on(tiinţei este mai dire!tă, ne permite să experimentăm realitatea ori!ărui 'enomen în el însu(i (i prin sine însu(i . Cenomenele naturale în ni!i un !a* nu !oin!id în mod exa!t !u !on!eptele 'ormulate de minte. iaţa iaţa se des'ă(oară !lipă de !lipă (i !)nd o !apturăm pentru a o anali*a, o u!idem. %)nd în!er!ăm să dedu!em !on!epte, obser")nd un 'enomen natural oare!are, în!etăm de 'apt să per!epem realitatea 'enomenului (i "edem în a!esta numai re'le!tarea teoriilor (i !on!eptelor în"e!&ite !are nu au !)tu(i de puţin "reo leătură !u 'aptul obser"at. Malu!inaţia intele!tuală este 'as!inantă (i "rem !u ori!e preţ !a toate 'enomenele naturii să !oin!idă !u loi!a noastră diale!ti!ă. >iale!ti!a !on(tiinţei se ba*ea*ă pe experienţele trăite (i nu pe simplul raţionalism subie!ti".. subie!ti" Toate Toate leile naturii există înăuntrul nostru în(ine (i, da!ă în interiorul nostru nu le des!operim, ni!i!)nd nu le "om des!operi în a'ara noastră. 0mul este !uprins în 6ni"ers (i 6ni"ersul este !uprins în om. ?eal este !eea !e experimentea*ă !ine"a în interiorul său, numai !on(tiinţa poate experimenta realitatea. +imba2ul !on(tiinţei este simboli!, intim, pro'und semni'i!ati" (i doar !ei tre2i îl pot înţelee. %el !e "rea să tre*eas!ă !on(tiinţa trebuie să elimine din interiorul său toate elementele nedorite !are !onstituie oul, ul nsu(i, înăuntrul !ărora se a'lă îmbuteliată senţa.
Capitolul 9 Anticristul S!lipitorul intele!tualism, !a 'un!ţionalism "ădit al ului psi&oloi!, este 'ără îndoială A5T@%?@ST6+. %ei !e presup presupun un !ă A5T@% A5T@%?@S ?@ST6+ T6+ este este un perso persona2 na2 !iudat !iudat,, năs!ut năs!ut într într/u /unn oare!are lo! de pe păm)nt sau "enit dintr/o ţară sau alta, !u siuranţă re(es! !u desă")r(ire. Am spus în mod subliniat !ă A5T@%?@ST6+ nu este delo! un indi"id anume, !i toţi indi"i*ii. n mod e"ident A5T@%?@ST6+ este înrădă!inat în pro'un*imea 'ie!ărei persoane (i se exprimă în multiple moduri. @ntele!tul pus în ser"i!iul spiritului se do"ede(te util3 intele!tul separat de spirit de"ine inutil. >in intele intele!tu !tuali alismu smull 'ără 'ără spirit spiritual ualita itate te se nas! nas! (arlat (arlatani anii,i, "ie mani'e mani'esta stare re a A5T@%?@ST6+6@. "ident (arlatanul, în el însu(i (i prin el însu(i, este A5T@%?@ST6+. >in pă!ate pă!ate,, lumea lumea a!tual a!tuală, ă, !u toate toate traed traediil iilee (i nenoro nenoro!ir !irile ile ei, este este u"er u"ernat natăă de A5T@%?@ST. Starea Starea &aoti! &aoti!ăă în !are !are se a'lă a'lă om omeni enirea rea a!tual a!tuală, ă, 'ără 'ără îndoi îndoială ală se dator datorea*ă ea*ă A5T@%?@ST6+6@.
5eleiuitul despre !are "orbea Pa"el din Tars în epistolele sale, este !u siuranţă o !rudă realitate în *ilele noastre. 5eleiuitul a "enit "enit de2a (i se mani'estă mani'estă peste tot3 !u siuranţă siuranţă are darul ubi!uităţii. ubi!uităţii. >is!ută în !a'enele, 'a!e neo!ieri la 056, se a(ea*ă !omod la 8ene"a, 'a!e experienţe de laborator, in"entea*ă bombe, ra!&ete tele&idate, a*e as'ixiante, bombe ba!terioloi!e, et!., et!., et!.. A5T@%?@ST6+, 'as!inat de propriul său intele!tualism, ex!lusi"itate absolută a atot(tiutorilor, atot(tiutorilor, !rede !ă el !unoa(te toate 'enomenele naturii. A5T@%?@ST6 A5T@%?@ST6+, +, !re*)ndu/s !re*)ndu/see atot!uno atot!unos!ăto s!ător, r, îmbuteli îmbuteliat at în toată toată putre*i!i putre*i!iunea unea teoriilor sale, re'u*ă !omplet tot !eea !e adu!e a >umne*eu sau se "enerea*ă. Autosu'i!ienţa A5T@%?@ST6+6@, oroliul (i tru'ia pe !are le are, sunt !e"a insuportabil. A5T@%? A5T@%?@ST @ST6+ 6+ ură(te ură(te de mo moart artee "irtu "irtuţil ţilee !re(ti !re(tine ne ale !redin !redinţei ţei,, răbdar răbdarea ea (i umilinţa. Toţi înenun!&ea*ă în 'aţa A5T@%?@ST6+6@. n mod e"ident, a!esta a in"entat a"ioan a"ioanee supers superson oni!e i!e,, "apoar "apoaree minun minunate ate,, strălu strălu!it !itoar oaree autom automobi obile, le, medi!am medi!ament entee uimitoare, et!.. n a!este !ondiţii, !ine ar putea să se îndoias!ă de A5T@%?@ST %ine îndră*ne(te în a!este "remuri să se pronunţe împotri"a tuturor a!estor mira!ole (i minuni ale 'iului pier*aniei, se !ondamnă sinur la bat2o!ura semenilor săi, la sar!asm, la ironie, la !ali'i!ati"ul de stupid (i inorant. reu să le 'a!i să înţeleaă a!est lu!ru pe persoanele serioase (i dedi!ate studiului, studiului, a!estea rea!ţionea*ă, opun re*istenţă. ste !lar !ă omul este un robot proramat !u a2utorul rădiniţei, (!olii primare, se!undare, !oleiului, uni"ersităţii, et!.. 5imeni nu poate nea 'aptul !ă un robot proramat 'un!ţionea*ă în !on'ormitate !on'ormitate !u proramul, ni!ide!um nu ar putea 'un!ţiona da!ă ar 'i s!os din proram. A5T@%?@ST6+ a elaborat proramul !u !are se proramea*ă roboţii umanoi*i ai a!estor timpuri de!adente. A 'a!e a!este a!este !lari'i!ăr !lari'i!ări,i, a a!!entua a!!entua !eea !e spun, spun, se do"ede(te do"ede(te teribil teribil de di'i!il, di'i!il, 'iind în a'ara proramului. proramului. ste at)t de ra"ă a!eastă problemă (i at)t de înro*itoare absorbirea minţii, în!)t în ni!i un !&ip, ni!i un robot umanoid nu ar bănui !)tu(i de puţin !ă proramul nu este 'olositor, 'olositor, !ă!i el a 'ost plănuit !on'orm proramului, proramului, iar a se îndoi de a!esta i s/ar părea o ere*ie, !e"a nepotri"it (i absurd. ste o nero*ie, !e"a absolut imposibil !a un robot să se îndoias!ă de proramul lui, întru!)t însă(i existenţa lui se datorea*ă proramului. >in ne'eri!ire, lu!rurile nu sunt a(a !um le )nde(te robotul umanoid3 există o altă (tiinţă, o altă în"ăţătură, de nea!!eptat pentru roboţii umanoi*i. umanoi*i. 6manoidul robot rea!ţionea*ă (i are dreptate să o 'a!ă, pentru !ă nu a 'ost proramat pentru altă (tiinţă, (tiinţă, ni!i pentru altă !ultură, pentru nimi! !e di'eră de proramul său obi(nuit. A5T@%?@ST6+ a elaborat proramele robotului umanoid, robotul se prosternea*ă umil în 'aţa stăp)nului său. %um ar putea robotul să se îndoias!ă de înţelep!iunea stăp)nului său
%opilul se na(te ino!ent (i pur3 esenţa exprim)ndu/se în 'ie!are !reatură este preţioasă în mare măsură. măsură. @n!ontestabil, natura depune în !reierul nou/năs!uţilor toate a!ele date primare, naturale, ne!ulti"ate, !osmi!e, spontane, indispensabile pentru !aptarea ori înţeleerea ade"ărurilor !onţinute în ori!e 'enomen natural per!eptibil pentru simţuri. A!easta înseamnă !ă nou/năs!utul ar putea des!operi prin el însu(i realitatea 'ie!ăr 'ie!ărui ui 'enome 'enomenn natur natural3 al3 din din pă!ate pă!ate,, prora proramu mull A5T@% A5T@%?@S ?@ST6+ T6+6@ 6@ se inter interpun punee (i minunatele !alităţi pe !are natura le/a depus în !reierul nou/năs!utului sunt !ur)nd distruse. A5T@%?@ST6+ inter*i!e a )ndi în mod di'erit3 ori!e 'ăptură !e se na(te, trebuie să 'ie proramată, din ordinul A5T@%?@ST6+6@. 5u în!ape îndoială !ă A5T@%?@ST6+ ură(te de moarte a!el preţios simţ al Ciinţei, !unos!ut !a ;'a!ultate de per!epere instin!ti"ă al ade"ărurilor !osmi!e<. =tiinţa pură este di'erită de toate teoriile uni"ersitare !e există pretutindeni, este !e"a inadmisibil inadmisibil pentru roboţii A5T@%?@ST6+6@. -ult -ultee ră*b ră*boa oaie ie,, 'oam 'oamet etee (i boli boli a răsp răsp)n )ndi ditt A5T@% 5T@%?@ ?@ST ST6+ 6+ pe toat toatăă 'aţa 'aţa Păm)ntului (i, 'ără îndoială, "a !ontinua să le răsp)ndeas!ă înainte să "ină !atastro'a 'inală. >in ne'eri!ire a sosit ora marii aposta*ii anunţate de toţi pro'eţii (i ni!i o 'iinţă umană nu ar îndră*ni să se pronunţe împotri"a împotri"a A5T@%?@ST6+6@.
Capitolul 1 !ul psi"ologic A!eastă !&estiune a eului însu(i, !eea !e ;eu sunt<, a!el lu!ru !are )nde(te, simte (i a!ţionea*ă, este !e"a !e trebuie să autoexplorăm pentru a o !unoa(te în pro'un*ime. xistă pretutindeni teorii 'oarte 'rumoase !are atra (i 'as!inea*ă3 însă la nimi! nu ar ser"i toate a!estea da!ă nu ne/am !unoa(te pe noi în(ine. ste 'as!inant să studiem astronomia sau să ne dele!tăm puţin !itind opere serioase3 totu(i, este o ironie să de"enim un erudit (i să nu (tim nimi! despre noi în(ine, despre ;eu sunt<, despre personalitatea umană pe !are o posedăm. Cie!are este 'oarte liber să )ndeas!ă !e "rea, iar raţiunea subie!ti"ă a 'iintei umane 'a!e 'aţă la ori!e, poate la 'el de bine să 'a!ă din ţ)nţar armăsar, !a (i din armăsar ţ)nţar3 sunt mulţi intele!tualii !are trăies! 2u!)ndu/se !u raţionalismul, (i după toate astea, !e A 'i erudit nu înseamnă a 'i înţelept. @noranţii !ulti"aţi abundă !a buruienile (i nu numai !ă nu (tiu !i, mai mult, ni!i mă!ar nu (tiu !ă nu (tiu. A se înţelee prin inoranţi !ulti"aţi, atot(tiutorii atot(tiutorii !are !red !ă (tiu (i ni!i mă!ar pe ei în(i(i nu se !unos!. Am putea teoreti*a 'rumos despre eul Psi&oloiei, dar nu to!mai a!est lu!ru este !eea !e ne interesea*ă în a!est !apitol. A"em ne" ne"oie oie să ne !un !unoa( oa(tem tem pe noi în(ine în(ine pe !al !alee dir dire!t e!tă, ă, 'ăr 'ărăă pro pro!es !esul ul deprimant al opţiunii. opţiunii .
n ni!i un 'el a!est lu!ru nu ar 'i posibil, posibil, da!ă nu ne/am autoobser autoobser"a "a în a!ţiune, a!ţiune, !lipă de !lipă, moment de moment. 5u este "orba de a ne "edea prin prisma "reunei teorii sau a "reunei simple spe!ulaţii intele!tuale. A ne "edea în mod dire!t, a(a !um suntem, este !eea !e pre*intă interes3 numai a(a "om putea a2une la ade"ărata !unoa(tere de noi în(ine. %&iar da!ă pare de ne!re*ut, noi ne în(elăm în !eea !e ne pri"e(te. -ulte lu!ruri pe !are !redem !ă nu le a"em, le a"em (i multe lu!ruri pe !are !redem !ă le a"em, nu le a"em. 5e/am 'ormat !on!epte 'alse despre noi în(ine (i trebuie să 'a!em un in"entar pentru a (ti !e a"em în plus plus (i !e ne lipse(te. lipse(te. Presupunem !ă a"em ni(te !alităţi oare!are, pe !are în realitate nu le a"em (i multe "irtuţi pe !are le posedăm, !u siuranţă le inorăm. Suntem oameni adormiţi, in!on(tienţi (i a!est lu!ru e !eea !e este ra". >in pă!ate, a"em !ea mai bună părere despre noi în(ine (i ni!i mă!ar nu bănuim !ă suntem adormiţi. S'intele S!ripturi insistă asupra ne!esităţii de a ne tre*i, însă nu expli!ă sistemul pentru a a2une la a!ea tre*ire. Partea !ea mai proastă este !ă sunt mulţi !ei !are au !itit S'intele S!ripturi (i ni!i mă!ar nu înţele !ă sunt adormiţi. Toată lumea !rede să se !unoa(te pe sine însă(i (i ni!ide!um nu bănuie(te !ă există do!trina !elor multipli. n realitate, eul psi&oloi! al 'ie!ăruia este multiplu, se trans'ormă întotdeauna în mai mulţi. %u a!easta "rem să spunem !ă a"em multe euri (i nu doar unul sinur !um presupun întotdeauna întotdeauna unii. A nea do!trina !elor multipli înseamnă să ne prostim pe noi în(ine, !ă!i de 'apt ar 'i !ulmea !ulmilor să inorăm !ontradi!ţiile intime pe !are 'ie!are dintre noi le posedă. ;0 să !ites! un *iar<, spune eul intele!tului3 ;la naiba !u le!tura<, ex!lamă eul mi(!ării, ;pre'er să mer la o plimbare !u bi!i!leta<. ;%e plimbare %e p)ine !aldă<, striă un al treilea în dis!ordie, ;pre'er să măn)n!, mi/e 'oame<. >a!ă >a!ă ne/a ne/am m pute puteaa "ede "edeaa în într între eim imee într într/o /o oli olind ndă, ă, a(a a(a !um !um sunt suntem em,, am des!operi prin noi în(ine, într/un mod dire!t, do!trina !elor multipli. Personalitatea umană este doar o marionetă !ontrolată de 'ire in"i*ibile. in"i*ibile . ul !are astă*i 2ură iubire eternă pentru no*ă, mai t)r*iu este înlo!uit de alt eu !are nu are nimi! de/a 'a!e !u 2urăm)ntul3 atun!i, indi"idul se retrae. ul !are a*i 2ură iubire eternă unei 'emei este, mai t)r*iu, înlo!uit de un altul, !are ! are nu are nimi! de/a 'a!e !u a!el 2urăm)nt3 atun!i subie!tul se îndrăoste(te de alta iar !astelul de !ărţi de 2o! se năruie. Animalul intele!tual este !a o !asă plină de mulţi oameni. 5u există ordine, ni!i "reo !on!ordanţă între multiplele euri, ele toate se !eartă între ele (i î(i dispută supremaţia. %)nd "reunul din ele obţine !ontrolul !entrilor prin!ipali ai ma(inii orani!e, se simte uni!ul, stăp)nul, însă în !ele din urmă este destituit. xamin)nd lu!rurile din a!est pun!t de "edere, a2unem la loi!a !on!lu*ie !ă mami'erul intele!tual nu are ade"ăratul simţ al responsabilităţii morale.
@ndis!utabil, !eea !e ma(ina ar spune sau ar 'a!e la un moment dat, depinde în mod ex!lusi" de tipul de eu !are o !ontrolea*ă în a!ele !lipe. Se spune !ă @isus din 5a*aret& a s!os din !orpul -ariei -adalena (apte demoni, (apte euri, "ie personi'i!are a !elor (apte pă!ate !apitale. "ident, 'ie!are din a!e(ti (apte demoni este !ăpetenie de leiune3 prin urmare, trebuie să pre!i*ăm !a un !orolar !ă Mristosul intim a putut aluna din !orpul -ariei -adalena mii de uri. ?e'le!t)nd la toate a!este lu!ruri, putem dedu!e !lar !ă sinurul lu!ru demn pe !are îl posedăm în interiorul nostru este S5GA3 din pă!ate ea se a'lă îmbuteliată în toate a!ele multiple euri ale Psi&oloiei re"oluţionare. ste lamentabil 'aptul !ă esenţa se des'ă(oară întotdeauna în "irtutea propriei sale îmbutelieri. @ndis!utabil, @ndis!utabil, esenţa sau !on(tiinţa, !are este a!ela(i lu!ru, doarme pro'und.
Capitolul 11 #enebrele 6na din problemele !ele mai di'i!ile ale timpurilor noastre este, !u siuranţă, întorto!&eatul labirint al teoriilor. Piaţa de su'lete, de !ărţi (i de teorii este înspăim)ntătoare, rar este a!ela !are, prin păien2eni(ul at)tor at)tor idei !ontradi!torii, !ontradi!torii, reu(e(te într/ade"ăr într/ade"ăr să ăseas!ă drumul drumul se!ret. %el mai ra" lu!ru din toate a!estea este 'as!inaţia intele!ti"ă3 există tendinţa de a ne &răni în mod stri!t intele!tual !u tot !eea !e a2une la minte. aabon*ii intele!tului nu se mai mulţumes! !u toată a!ea literatură subie!ti"ă (i de tip eneral, !are abundă pe piaţa de !ărţi, !i dimpotri"ă, a!um pe deasupra, se mai (i îndoapă p)nă la indiestie !u pseudoesoterismul (i pseudoo!ultismul ie'tin !e abundă peste tot !a buruienile. buruienile. ?e*ul ?e*ultat tatul ul tutur tuturor or a!esto a!estorr 2aro 2aroane ane este este !on'u* !on'u*ia ia (i de*ori de*orient entare areaa "ădită "ădită a (arlatanilor intele!tului. Primes! în mod !onstant s!risori (i !ărţi de tot 'elul3 expeditorii, !a întotdeauna, îmi pun întrebări despre o (!oală sau alta, despre o oare!are !arte, iar eu mă limite* să răspund următoarele: ;+ăsaţi ; +ăsaţi d"s. tr)ndă"ia mentală3 pe d"s. nu trebuie să "ă interese*e "iaţa altuia, de*interaţi eul animali! al !urio*ităţii, pe d"s. nu trebuie să "ă preo!upe (!olil (!o lilee alt altora ora,, de" de"eni eniţi ţi ser serio io(i, (i, !unoa(teţi/"ă pe "oi în(i"ă, studiaţi/"ă pe "oi în(i"ă, obser"aţi/"ă pe "oi în(i"ă, et!., în(i"ă, et!., et!., et!.<. n realitate, important este să ne !unoa(tem pe noi în(ine, în mod pro'und, în toate ni"elurile minţii. minţii . Tenebrele Tenebrele sunt in!on(tienţa3 lumina este !on(tiinţa3 trebuie să permitem !a lumina să pătru pătrundă ndă în propr propriil iilee noast noastre re tenebr tenebre3 e3 e"iden e"ident,t, lumina lumina are puter puterea ea de a în"in în"ine e tenebrele. >in pă!ate, oamenii sunt autoîn!&i(i în mediul in'e!t (i imund al propriei lor minţi, ador)ndu/(i iubitul o.
5u "or să/(i dea seama oamenii !ă nu sunt stăp)nii propriei propriei lor "ieţi, !u siuranţă, siuranţă, 'ie!are persoană este !ontrolată din interior de multe alte persoane, "reau să mă re'er în mod a!!entuat la toată a!ea multipli!itate multipli!itate de euri pe !are le purtăm înăuntru. n mod "ădit, 'ie!are dintre a!ele euri pune în mintea noastră !eea !e trebuie să )ndim, în ura noastră !eea !e trebuie să spunem, în inimă !eea !e trebuie să simţim, et!.. n a!este !ondiţii, personalitatea umană nu este de!)t un robot !ondus de di'erite persoane !are î(i dispută supremaţia (i !are aspiră la !ontrolul suprem al !entrilor !apitali ai ma(inii orani!e. n numel numelee ade"ăr ade"ărul ului, ui, trebu trebuie ie să a'irmă a'irmăm m în mo modd solemn solemn !ă bietu bietull animal animal intele!tual, în mod re(it numit om, !u toate !ă se !rede 'oarte e!&ilibrat, trăie(te într/un de*e!&ilibru psi&oloi! total. -ami'erul intele!tual nu este ni!ide!um unilateral3 da!ă ar 'i 'ost, ar 'i e!&ilibrat. Animalul intele!tual este din ne'eri!ire multilateral (i a!est lu!ru este demonstrat din plin. %um ar putea să 'ie e!&ilibrat umanoidul raţional Pentru !a să existe e!&ilibru per'e!t, este ne"oie de !on(tiinţă !on(tiinţă trea*ă. 5umai lumina !on(tiinţei, !on(tiinţei, îndreptată asupra noastră în(ine, nu din marini, marini, !i în mod deplin, !entral, poate să pună !apăt !ontrastelor, !ontradi!ţiilor psi&oloi!e (i să stabileas!ă în noi ade"ăratul e!&ilibru interior. interior. >a!ă di*ol"ăm tot a!el ansamblu de euri pe !are le purtăm în interiorul nostru, se produ!e tre*irea !on(tiinţei (i, drept !onse!inţă sau !orolar, e!&ilibrul ade"ărat al propriului propriului nostru psi&i!. psi&i!. >in pă!ate, oamenii nu "or să/(i dea seama de in!on(tienţa în !are trăies!3 dorm pro'und. >a!ă oamenii ar 'i tre2i, 'ie!are (i/ar simţi semenii înăuntrul său. >a!ă oamenii ar 'i tre2i, semenii no(tri ne/ar simţi în interiorul lor. Atun!i, e"ident, ră*boaiele n/ar mai exista (i păm)ntul între ar 'i !u ade"ărat un paradis. +umina !on(tiinţei, d)ndu/ne un ade"ărat e!&ilibru psi&oloi!, "ine să a(e*e 'ie!are lu!ru la lo!ul său (i, !eea !e înainte intra în !on'li!t intim !u noi, răm)ne de 'apt la lo!ul său potri"it. ste at)t de mare in!on(tienţa mulţimilor, în!)t ni!i mă!ar nu sunt !apabile să ăseas!ă relaţia !are există între lumină (i !on(tiinţă. !on(tiinţă. @n!ontestabil, lumină (i !on(tiinţă sunt două aspe!te ale a!eluia(i lu!ru3 unde există lumină, există !on(tiinţă. @n!on(tienţa @n!on(tienţa înseamnă tenebre (i a!estea din urmă există în interiorul nostru. 5umai prin intermediul autoobser"ării autoobser"ării psi&oloi!e psi&oloi!e permitem !a lumina să pătrundă în propriile propriile noastre tenebre. tenebre. ; Lumina a venit la întuneric, dar întunericul nu a înţeles-o.<
Capitolul 1$ Cele trei %inţi xistă peste tot mulţi (arlatani ai intele!tului, 'ără orientare po*iti"ă (i otră"iţi de de*ustătorul de*ustătorul s!epti!ism.
%u siuranţă, respinătorul "enin al s!epti!ismului a !ontaminat minţile umane în mod alarmant în!ă din se!olul al N@@@/lea. n "remurile ?eelui Art&ur (i ale !a"alerilor mesei rotunde, elementalii naturii s/ au mani'estat peste tot, pătrun*)nd pro'und în atmos'era noastră 'i*i!ă. Sunt numeroase po"estirile despre spiridu(i, du&uri (i *)ne, !are în!ă mai abundă în "erdel "erdelee rim, rim, @rland @rlanda3 a3 din din ne'eri ne'eri!ir !ire, e, toate toate a!este a!este lu!ru lu!ruri ri ino!en ino!ente, te, toată toată a!east a!eastăă 'rumuseţe a su'letului lumii, nu mai sunt per!epute de umanitate din !au*a pedanteriilor (arlatanilor intele!tului intele!tului (i a de*"oltării nemăsurate a oului animali!. n *iua de a*i, pedanţii r)d de toate a!este lu!ruri, nu le a!!eptă de(i în 'ond ni!i pe departe nu au obţinut obţinut 'eri!irea. >a!ă oamenii ar înţelee !ă a"em trei minţi, alt'el ar sta lu!rurile (i poate !&iar ar mani'esta mai mult interes pentru a!este studii. n numele ade"ărului trebuie să spunem, în sinte*ă, !ă a"em trei minţi. Pe prima, putem (i trebuie să o numim -inte Sen*orială, pe !ea de/a doua o "om denumi !u numele de -inte @ntermediară. Pe !ea de/a treia o "om numi -inte @nterioară. @nterioară . om studia a!um 'ie!are din a!este trei -inţi separat (i în mod temeini!. @ndis!utabil, @ndis!utabil, -intea Sen*orială î(i elaborea*ă !on!eptele de 'ond prin intermediul per!epţiilor sen*oriale externe. n a!este !ondiţii, -intea Sen*orială este teribil de rosolană (i materialistă, nu poate a!!epta nimi! !e nu a 'ost demonstrat 'i*i!. ntru!)t, !on!eptele de 'ond ale -inţii Sen*oriale au drept ba*ă datele sen*oriale externe, 'ără îndoială, a!easta nu poate (ti nimi! despre real, despre ade"ăr, despre misterele "ieţii (i ale morţii, despre su'let (i spirit, et!.. Pentru (arlatanii intele!tului, a!aparaţi !u totul de simţurile externe (i îmbuteliaţi în !on!eptele de 'ond ale minţii sen*oriale, studiile noastre esoteri!e sunt o nebunie. n !adrul raţiunii lipsite de raţiune, în s'era ne!&ib*uinţei, ei au dreptate, dat 'iind !ă sunt !ondiţionaţi de lumea sen*orială externă. %um ar putea -intea Sen*orială să a!!epte !e"a !e nu ţine de simţuri >a!ă datele simţurilor ser"es! drept resort se!ret pentru toate 'un!ţionalismele -inţii Sen*oriale, este e"ident !ă a!estea din urmă trebuie să dea na(tere unor !on!epte sen*oriale. -intea @ntermediară este di'erită, totu(i, ni!i ea nu (tie nimi!, în mod dire!t, despre !eea !e este realul, se limitea*ă să !readă (i asta e tot. n -intea @ntermediară se ăses! !redinţele reliioase, domele de ne*drun!inat, et!.. -intea @nterioară este 'undamentală pentru experimentarea dire!tă a ade"ărului. Cără îndoială, -intea @nterioară î(i elaborea*ă !on!eptele de 'ond !u a2utorul datelor aduse de !on(tiinţa superlati"ă a Ciinţei. n mo modd in!on in!ontes testab tabil il,, !on(ti !on(tiin inţa ţa poate poate trăi trăi (i experi experimen menta ta realul realul.. 5u există există îndoială, !on(tiinţa (tie !u ade"ărat. Totu(i tu(i pent pentru ru a se ma mani ni'e 'est sta, a, !o !on( n(ti tiin inţa ţa ar aree ne ne"o "oie ie de un me medi diat ator or,, de un instrument de a!ţiune, iar a!esta este însă(i -intea @nterioară. @nterioară . %on(tiinţa !unoa(te în mod dire!t realitatea 'ie!ărui 'enomen natural (i, prin intermediul -inţii @nterioare, @nterioare, o poate mani'esta. A des!&ide -intea @nterioară ar 'i indi!at, pentru a ie(i din lumea îndoielilor (i a inoranţei.
A!easta înseamnă !ă numai des!&i*)nd -intea @nterioară se na(te în 'iinţa umană !redinţa autenti!ă. %redinţa este per!epere dire!tă a realului, înţelep!iune 'undamentală, trăire a !eea !e este din!olo de !orp, de a'e!te (i de minte. Să se 'a!ă 'a!ă deoseb deosebire ire între între ade"ăr ade"ărata ata !redin !redinţă ţă (i !redi !redinţe nţe.. %redin %redinţel ţelee se a'lă a'lă înmaa înmaa*in *inate ate în -intea -intea @nter @ntermed mediar iară3 ă3 ade"ăr ade"ărata ata !redin !redinţă ţă este este !ara!t !ara!teri eristi sti!ă !ă -inţii -inţii @nterioare. >in pă!ate, există întotdeauna tendinţa enerală de a !on'unda !redinţele !u ade"ărata !redinţă. %&iar da!ă pare paradoxal, "om sublinia !ele !e urmea*ă: ;%+ % A? %?>@5GH A>H?ATH 56 A? 50@ SH %?A>H<. %ă!i !redinţa autenti!ă este înţelep!iune trăită, !unoa(tere exa!tă, experienţă dire!tă. Se înt)mplă !ă "reme de multe se!ole s/a !on'undat ade"ărata !redinţă !u !redinţele (i a!um este 'oarte reu să/i 'a!i pe oameni să înţeleaă !ă !redinţa este înţelep!iune ade"ărată (i ni!iodată !redinţe de(arte. Cun!ţionalismele înţelepte ale minţii interioare au !a resort intim toate a!ele date 'ormidabile ale înţelep!iunii !onţinute în !on(tiinţă. %el !e (i/a des!&is -intea @nterioară î(i aminte(te "ieţile sale anterioare, !unoa(te misterele "ieţii (i ale morţii, nu din !eea !e a !itit sau nu a mai !itit, nu din !eea !e a spus sau nu a spus !ine"a (i nu din !eea !e s/a !re*ut sau nu s/a mai !re*ut, !i din experienţă dire!tă, trăită, teribil de reală. -inţii sen*oriale nu/i pla!e !eea !e spunem, nu poate a!!epta a!est lu!ru întru!)t depă(e(te s'era ei, nu are nimi! în !omun !u per!epţiile sen*oriale externe, este un lu!ru străin !on!eptelor sale de 'ond, lu!rurilor în"ăţate la (!oală, !elor pe !are le/a în"ăţat din di"erse !ărţi, et!., et!., et!.. %eea !e spunem nu este a!!eptat ni!i de -intea @ntermediară pentru !ă, de 'apt, îi !ontra*i!e !redinţele, anulea*ă !eea !e pre!eptorii săi reliio(i au pus/o să în"eţe pe de rost. @isus, -arele Dabir, îi s'ătuia pe dis!ipolii săi spun)ndu/le: ; eriţi-v! de aluatul saduc"eilor şi de aluatul fariseilor <. <. e"iden e"identt !ă prin prin a!eastă a!eastă a"erti a"erti*ar *are, e, @isus @isus Mristo Mristoss se re'ere re'ereaa la do!tr do!trin inele ele sadu!&eilor materiali(ti (i ale 'ariseilor ipo!riţi. >o!tri >o!trina na sadu!& sadu!&eil eilor or se a'lă a'lă în -intea -intea Sen*or Sen*orial ială, ă, este este do!tr do!trina ina !elor !elor !in!i !in!i simţuri. >o!trina 'ariseilor se a'lă situată în -intea @ntermediară, a!est lu!ru este de in!ontestabil, in!ontestabil, indis!utabil. indis!utabil. ste ste e"iden e"identt !ă 'ariseii 'ariseii asistă la riturile lor !a să se spună despre ei !ă sunt persoane bune, pentru a se pre'a!e dinaintea !elorlalţi, însă ni!iodată nu lu!rea*ă asupra lor în(i(i. în(i(i . 5u ar 'i posibil să des!&idem -intea @nterioară da!ă nu am a m în"ăţa să )ndim în mod psi&oloi!. n mod indis!utabil, atun!i !)nd !ine"a în!epe să se obser"e pe sine, este semn !ă a în!eput să )ndeas!ă psi&oloi!. %)tă "reme o persoană nu admite realitatea propriei sale psi&oloii (i posibilitatea de a o s!&imba în mod 'undamental, 'ără îndoială !ă nu simte ne!esitatea autoobser"ării psi&oloi!e. psi&oloi!e.
%)nd !ine"a a!!eptă do!trina !elor multipli (i înţelee ne!esitatea de a elimina di'eritele euri pe !are le poartă în psi&i!ul său, !u s!opul de a elibera !on(tiinţa, esenţa, 'ără îndoială în!epe în realitate, !&iar prin a!est 'apt, autoobser"area psi&oloi!ă. psi&oloi!ă. "ident, eliminarea elementelor nedorite pe !are le purtăm în psi&i!ul nostru, produ!e des!&iderea des!&iderea -inţii @nterioare. @nterioare. A!easta înseamnă !ă respe!ti"a des!&idere este !e"a !e se reali*ea*ă în mod treptat, pe măsură !e ani&ilăm elementele nedorite pe !are le purtăm în psi&i!ul nostru. %ine î(i "a 'i eliminat, într/un pro!ent de sută la sută, elementele nedorite din interiorul său, e"ident î(i "a 'i des!&is mintea interioară, într/un pro!ent de sută la sută. 0 ast'el de persoană "a poseda !redinţa absolută. A!um "eţi înţelee !u"intele lui b ob de muştar, muştar, aţi muta munţii din Mristos !)nd a spus: spus: ; #ac! aţi avea credinţ! c$t un bob loc<.
Capitolul 13 &e%orie'&unc( 5eîndoielni!, 'ie!are persoană are propria sa psi&oloie psi&oloie parti!ulară, a!est lu!ru este in!ontestabil, indis!utabil, ire'utabil. >in pă!ate, oamenii nu se )ndes! la asta ni!iodată (i mulţi ni!i nu a!!eptă a(a !e"a, din !au*ă !ă sunt în!&i(i în mintea sen*orială. 0ri!ine admite realitatea !orpului 'i*i! pentru !ă îl poate "edea (i pipăi, însă !u Psi&oloia lu!rurile stau di'erit, ea nu este per!eptibilă pentru !ele !in!i simţuri (i de ai!i (i tendinţa enerală de a o respine sau pur (i simplu de a o subestima (i des!onsidera, !ali'i!)nd/o drept !e"a lipsit de importanţă. Cără îndoială, !)nd !ine"a în!epe să se autoobser"e autoobser"e este un indi!iu neîndoielni! al 'aptului !ă a a!!eptat teribila realitate a propriei sale psi&oloii. psi&oloii. !lar !ă nimeni nu ar în!er!a să se autoobser"e, da!ă nu ar ăsi înainte un moti" 'undamental. "ident, !el !are în!epe să se autoobser"e se trans'ormă într/un subie!t 'oarte di'erit de !eilalţi, de 'apt semnalea*ă posibilitatea unei s!&imbări. >in ne'eri!ire oamenii nu "or să se s!&imbe, se mulţumes! !u starea în !are trăies!. dureros să "edem !um oamenii se nas!, !res!, se reprodu! la 'el !a animalele, su'eră într/un mod de nedes!ris (i mor 'ără a (ti de !e . A ne s!&imba este !e"a 'undamental, dar a!est lu!ru este imposibil da!ă nu în!epem autoobser"area psi&oloi!ă. psi&oloi!ă. ste ste ne!e ne!esa sarr să în!e în!epe pem m să ne "ede "edem m pe noi noi în(i în(ine ne !u s!op s!opul ul de a ne auto!unoa(te, !ă!i în realitate umanoidul raţional nu se !unoa(te pe sine însu(i. Atun!i !)nd !ine"a des!operă un de'e!t psi&oloi!, 'a!e de 'apt un mare pas, pentru !ă a!est lu!ru îi "a "a permite să/l studie*e studie*e (i !&iar să/l elimine elimine în mod radi!al. %u ade"ărat !ă de'e!tele noastre psi&oloi!e sunt nenumărate (i !&iar da!ă am a"ea o mie de limbi pentru a "orbi (i !erul urii din oţel, nu am a2une să le enumerăm pe toate în mod !omplet.
Partea ra"ă este !ă nu (tim să măsurăm înspăim)ntătoarea realitate a ori!ărui de'e!t3 întotdeauna îl pri"im în mod ilu*oriu, 'ără a/i da atenţia !u"enită3 îl "edem !a pe un lu!ru lipsit de importanţă. %)nd a!!eptăm do!trina !elor multipli (i înţeleem !ruda realitate a !elor (apte demoni pe !are @isus Mristos i/a s!os din !orpul -ariei -adalena, în mod e"ident modul nostru de a )ndi !u pri"ire la de'e!tele psi&oloi!e, psi&oloi!e, su'eră o s!&imbare 'undamentală. 5u e de prisos să a'irmăm în mod subliniat !ă do!trina !elor multipli este de oriine Tibetană Tibetană (i 8nosti!ă în pro!ent de sută la sută. %u ade"ărat !ă nu este delo! plă!ut să (tim !ă înăuntrul persoanei noastre trăies! sute (i mii de persoane psi&oloi!e. Cie!are de'e!t psi&oloi! este o persoană di'erită, !e există înăuntrul nostru, ai!i (i a!um. %ei (apte demoni pe !are -arele -aestru @isus Mristos i/a alunat din !orpul -ariei -ariei -adalena, -adalena, sunt !ele (apte pă!ate !apitale: !apitale: -)nie, +ă!omie, >es'r)u, @n"idie, 0roliu, +ene, 8urmandism. 8urmandism . >esiur, >esiur, 'ie!are din a!e(ti demoni în parte, este !ap de leiune. n "e!&iul ipt al Caraonilor C araonilor,, iniţiatul trebuia să/i elimine din natura sa interioară pe demonii ro(ii ai lui STM, STM, da!ă "oia să obţină tre*irea !on(tiinţei. !on(tiinţei. 0 dată "ă*ută realitatea de'e!telor psi&oloi!e, aspirantul dore(te să se s!&imbe, nu "rea să mai !ontinue în starea în !are trăie(te, !u at)tea persoane ")r)te în psi&i!ul său (i atun!i în!epe autoobser"area. autoobser"area. Pe măsură !e proresăm în mun!a interioară putem !onstata prin noi în(ine o ordonare 'oarte interesantă în sistemul de eliminare. 5e mirăm !)nd des!operim o ordine în mun!a relaţionată !u eliminarea multiplelor areate psi&i!e !are personi'i!ă re(elile noastre. @nter @nteresa esant nt în toate toate a!estea a!estea e !ă o ast'el de ordine în eliminarea de'e!telor, se reali*ea*ă în mod radat (i radat (i se des'ă(oară în a!ord !u >iale!ti!a %on(tiinţei. %on(tiinţei. 5i!iodată nu ar putea diale!ti!a raţională să depă(eas!ă 'ormidabila 'ormidabila mun!ă a diale!ti!ii !on(tiinţei. Captel Captelee ne demon demonstr strea*ă ea*ă !ă ordon ordonare areaa psi&o psi&olo loi!ă i!ă în mu mun!a n!a de elimi eliminar naree a de'e!telor este stabilită de propria noastră 'iinţă interioară pro'undă. Trebuie să pre!i*ăm !ă există o di'erenţă radi!ală între o (i Ciinţă. ul nu ar putea ni!iodată să stabileas!ă o ordine în !&estiunile psi&oloi!e, întru!)t el însu(i este re*ultatul de*ordinii. 5umai Ciinţa are puterea de a stabili ordinea în psi&i!ul nostru. Ciinţa este Ciinţa. ?aţiunea de a 'i a Ciinţei este însă(i Ciinţa. 0rdonarea în mun!a de autoobser"are, 2ude!are (i eliminare a areatelor noastre psi&i!e, "a 'i relie'ată relie'ată prin simţul 2udi!ios 2udi!ios al autoobser"ării autoobser"ării psi&oloi!e. psi&oloi!e. Simţul autoobser"ării psi&oloi!e se ăse(te, în stare latentă, la toate 'iinţele umane însă se de*"oltă în mod radat pe măsură !e este 'olosit. 'olosit . 6n asemenea simţ ne permite să per!epem în mod dire!t (i nu prin intermediul simplelor aso!ieri intele!tuale, di"ersele euri !are trăies! în psi&i!ul nostru. A!eastă !&estiune a per!epţiilor extrasen*oriale în!epe să 'ie studiată în domeniul Parapsi&oloiei (i a 'ost de 'apt demonstrată prin multiple experimente reali*ate 2udi!ios de/a lunul timpului (i despre !are există o boată do!umentaţie.
%ei !are neaă realitatea per!epţiilor extrasen*oriale sunt inoranţi sută la sută, (arlatani ai intele!tului îmbuteliaţi în mintea sen*orială. Totu Totu(i, (i, simţul autoobser"ării psi&oloi!e este !e"a mai pro'und, mere mult din!olo de simplele enunţuri parapsi&oloi!e, ne permite autoobser"area intimă (i deplina "eri'i!are a teribilei realităţi subie!ti"e a di"erselor noastre areate. 0rdonarea su!!esi"ă a di"erselor părţi ale mun!ii relaţionate !u a!est subie!t at)t de ra" al eliminării areatelor psi&i!e, ne permite să !reăm o ;memorie/mun!ă< 'oarte interesantă (i !&iar 'oarte utilă în a!eastă !&estiune a de*"oltării interioare. interioare. >e(i >e(i e siu siurr !ă a!eas a!eastă tă me memo mori rie/ e/mu mun! n!ăă ne poat poatee o'er o'erii di'e di'eri rite te 'oto 'otor ra' a'ii ii psi&oloi!e psi&oloi!e din di"ersele etape ale "ieţii noastre tre!ute, ele, reunite în totalitate ne/ar adu!e în imainaţia noastră un tablou "iu (i !&iar respinător a !eea !e am 'ost înainte de a în!epe mun!a psi&o/trans'ormatoare psi&o/trans'ormatoare radi!ală. Cără îndoială, ni!iodată nu am dori să re"enim la a!ea oribilă imaine, "ie repre*entare a !eea !e am 'ost. >in a!est pun!t de "edere, o asemenea imaine s/ar do"edi utilă !a mi2lo! de !on'runtare între un pre*ent trans'ormat (i un tre!ut reresi", reresi", r)n!ed, reoi (i ne'eri!it. -emori -emoria/m a/mun! un!ăă se 'ormea 'ormea*ă *ă întotd întotdeau eauna na pe ba*a ba*a su!!es su!!esi" i"elo elorr e"eni e"enimen mente te psi&oloi!e psi&oloi!e înreistrate de !entrul !entrul autoobser"ării autoobser"ării psi&oloi!e. psi&oloi!e. xistă în psi&i!ul nostru elemente nedorite nedorite pe !are în ni!i un !a* nu le bănuim bănuim.. Captul !a un om !instit, in!apabil să/(i însu(eas!ă "reodată bunul altuia, onorabil (i demn de toată !instea, să des!opere în mod nea(teptat o serie de euri &oaţe, lo!uind în *onele !ele mai pro'unde ale propriului său psi&i!, este !e"a înspăim)ntător, dar nu imposibil. %a o soţie minunată, plină de mari "irtuţi sau !a o domni(oară de o distinsă spiri spiritua tualit litate ate (i de o edu!aţ edu!aţie ie aleasă aleasă,, să des!op des!opere ere pe nea(te nea(tepta ptate, te, prin prin inter intermed mediu iull simţului autoobser"ării psi&oloi!e, !ă în psi&i!ul ei intim trăie(te un rup de euri prostituate, se do"ede(te de*ustător (i !&iar ina!!eptabil pentru !entrul intele!tual sau pentru simţul moral al ori!ărui !etăţean !&ib*uit, însă a!est lu!ru este posibil în domeniul !on!ret al autoobser"ării autoobser"ării psi&oloi!e.
Capitolul 14 )nţelegere Creatoare Captul de a Ci (i a =ti trebuie să se e!&ilibre*e re!ipro! pentru a stabili în psi&i!ul nostru s!lipirea înţeleerii. %)nd 'aptul de a (ti este mai mare de!)t !el de a 'i, se produ! !on'u*ii intele!tuale intele!tuale de tot 'elul. >a!ă 'aptul de a 'i este mai mare de!)t !el de a (ti, a!est lu!ru poate determina !a*uri la 'el de ra"e !a (i a!ela al s')ntului ne&iob. Pe terenul "ieţii pra!ti!e este bine să ne autoobser"ăm !u s!opul de a ne autodes!operi. To!mai "iaţa pra!ti!ă este imna*iul psi&oloi! prin intermediul !ăruia putem să ne des!operim de'e!tele. de'e!tele . n stare de alertă per!epţie, de alertă noutate, "om putea "eri'i!a în mod dire!t !ă de'e!tele as!unse apar spontan spontan..
!lar !ă de'e!tul des!operit trebuie să 'ie studiat în mod !on(tient !u s!opul de a/ l separa de psi&i!ul nostru. nainte de toate, nu trebuie să ne identi'i!ăm !u ni!i un eu/de'e!t, eu/de'e!t , da!ă într/ade"ăr într/ade"ăr dorim să/l eliminăm. >a!ă st)nd în pi!ioare pe o s!)ndură "rem să o ridi!ăm !a s/o spri2inim de un perete, a!est lu!ru nu ar 'i posibil da!ă am !ontinua !ontinua să răm)nem în pi!ioare pi!ioare pe ea. "ident, trebuie să în!epem prin a ne desprinde de s!)ndură, d)ndu/ne 2os de pe ea (i apoi, !u m)inile noastre, să ridi!ăm s!)ndura (i s/o a(e*ăm spri2inită de perete. Tot a(a, nu trebuie să ne identi'i!ăm !u ni!i un areat psi&i!, da!ă într/ade"ăr dorim să/l separăm de psi&i!ul nostru. %)nd !ine"a se identi'i!ă !u un eu oare!are, de 'apt îl 'orti'i!ă în lo! să/l de*intere*e. Să presupunem !ă un eu oare!are de des'r)u, se înstăp)ne(te pe în!)l!elile pe !are le a"em în !entrul intele!tual, pentru a proie!ta pe e!ranul minţii s!ene de las!i"itate (i morbiditate sexuală3 da!ă ne identi'i!ăm identi'i!ăm !u !u asemenea tablouri pasionale, 'ără îndoială !ă a!el eu des'r)nat se "a 'orti'i!a teribil. >ar da!ă noi, în lo! să ne identi'i!ăm !u a!ea entitate, o separăm de psi&i!ul nostru !onsider)nd/o !a pe un demon intrus, în mod e"ident "a 'i apărut atun!i în intimitatea noastră, înţeleerea !reatoare. 6lterior, ne "om putea o'eri luxul de a 2ude!a analiti! areatul respe!ti", !u s!opul de a de"eni absolut !on(tienţi de el. %eea !e este ra" la oameni !onstă to!mai în 'aptul !ă se identi'i!ă (i asta este lamentabil. >a!ă oamenii ar !unoa(te do!trina !elor multipli, da!ă ar înţelee într/ade"ăr !ă ni!i propria lor "iaţă nu le aparţine, atun!i nu ar mai !omite re(eala de a se identi'i!a. S!enele de m)nie, imainile de elo*ie, et!., se do"edes! utile pe terenul "ieţii pra!ti!e, atun!i !)nd ne a'lăm într/o într/o !onstantă !onstantă autoobser"are autoobser"are psi&oloi!ă. psi&oloi!ă. Atun!i !onstatăm !ă ni!i )ndurile, ni!i dorinţele (i ni!i a!ţiunile noastre nu ne aparţin. @ndis!utabil, @ndis!utabil, multiple euri inter"in !a ni(te intru(i ne'a(ti, pentru a pune în mintea noastră )nduri, în inima noastră emoţii, iar în !entrul nostru motor a!ţiuni de tot 'elul. ste lamentabil să nu 'im proprii no(tri stăp)ni (i !a di"erse entităţi psi&oloi!e să 'a!ă din noi !e "or ele. >in ne'eri!ire, ni!i mă!ar nu bănuim !e ni se înt)mplă (i a!ţionăm !a simple marionete !ontrolate de 'ire in"i*ibile. %el mai rău dintre toate este !ă în lo! să luptăm pentru a de"eni independenţi de toţi a!e(ti mi!i tirani se!reţi, !omitem re(eala de a/i întări (i a!est lu!ru se înt)mplă atun!i !)nd ne identi'i!ăm. 0ri!e s!enă de pe stradă, ori!e dramă 'amilială, ori!e !eartă prosteas!ă între soţi, se datorea*ă 'ără îndoială unui eu oare!are, iar a!esta este un lu!ru pe !are nu trebuie să/l inorăm ni!iodată. iaţa pra!ti!ă este olinda psi&oloi!ă în !are ne putem "edea pe noi în(ine a(a !um suntem. >ar înainte de toate, trebuie să înţeleem ne!esitatea de a ne "edea pe noi în(ine, ne!esitatea de a ne s!&imba radi!al, doar a(a "om a"ea dorinţa de a ne obser"a !u ade"ărat.
%el %el !are !are se mu mulţ lţum ume( e(te te !u star starea ea în !are !are trăi trăie( e(te te,, ne& ne&io iobu bul, l, retr retro ora radu dul, l, neli2entul, nu "a simţi ni!iodată dorinţa de a se "edea pe sine însu(i, se "a iubi prea mult (i în ni!i un 'el nu "a 'i dispus să/(i re"i*uias!ă !onduita (i 'elul său de a 'i. n mod !lar "om spune !ă în anumite !omedii, drame (i traedii ale "ieţii pra!ti!e inter"in di"erse euri pe !are este ne!esar să le înţeleem. n ori!e s!enă de elo*ie pasională intră în 2o! euri de des'r)u, m)nie, amor propriu, elo*ie, et!., et!., et!., !are ulterior "or trebui să 'ie 2ude!ate în mod analiti!, 'ie!are separat, pentru a le înţelee în mod interal, !u s!opul e"ident de a le putea de*intera în totalitate. nţeleerea se nţeleerea se do"ede(te 'oarte elasti!ă, de a!eea trebuie să pătrundem de 'ie!are dată mai în pro'un*ime3 !eea !e astă*i înţeleem într/un 'el, m)ine "om înţelee mai bine. Pri"ite lu!rurile sub a!est aspe!t, putem "eri'i!a prin noi în(ine !)t de utile sunt di"ersele !ir!umstanţe ale "ieţii, atun!i !)nd într/ade"ăr le 'olosim !a pe o olindă pentru a ne autodes!operi. 5i!ide!um nu am în!er!a să a'irmăm "reodată !ă dramele, !omediile (i traediile "ieţ "ieţii ii pra! pra!ti ti!e !e sunt sunt înto întotd tdeau eauna na 'rum 'rumoa oase se (i per' per'e! e!te te33 o asem asemen enea ea a'ir a'irma maţi ţiee ar 'i ne!uetată. Totu(i, ori!)t de absurde ar 'i di"ersele situaţii ale existenţei, ele se do"edes! minunate !a imna*iu psi&oloi!. psi&oloi!. -un!a leată de di*ol"area di"erselor elemente !are !onstituie eul însu(i, se do"ede(te extrem de di'i!ilă. =i în !adenţa "ersurilor se as!unde deli!tul. n par'umul în!)ntător al templelor, se as!unde deli!tul. 6neori deli!tul de"ine at)t de ra'inat în!)t se !on'undă !u s'inţenia (i at)t de !rud în!)t a2une să se asemene bl)ndeţii bl)ndeţii.. >eli!t >el i!tul ul se îmb îmbra! ra!ăă !u to toaa 2ud 2ude!ă e!ăto torul rului, ui, !u tu tuni! ni!aa -ae -aestr strulu ului,i, !u &ai &aina na !er(etorului, !u !ostumul domnului (i !&iar !u tuni!a lui Mristos. Mristos . nţeleerea este nţeleerea este 'undamentală, însă în mun!a de di*ol"are a areatelor psi&i!e, nu este totul, a(a !um "om "edea în !apitolul următor. următor. ste urent (i de neam)nat să de"enim !on(tienţi de 'ie!are u pentru a/l separa de Psi&i!ul nostru, dar asta nu e tot, mai lipse(te !e"a3 a se "edea !apitolul !in!ispre*e!e. !in!ispre*e!e.
Capitolul 15 *undalini Am a2uns la un pun!t 'oarte spinos, "reau să mă re'er la a!eastă !&estiune leată de Du Dund ndal alin ini, i, (arp (arpel elee ini ini!! al pute puteri rilo lorr noas noastr tree ma mai i!e !e,, !ita !itatt în mu mult ltee text textee ale ale înţelep!iunii orientale. Cără îndoială, Dundalini se bu!ură de o "astă do!umentaţie (i este !e"a !e merită din plin să 'ie in"estiat. n textele de Al!&imie Al!&imie -edie"ală -edie"ală,, Dundalin Dundalinii este semnătura astrală a spermei sa!re,, ST++A -A?@S, C%@0A?A -H?@@, !ea !are îi &idea*ă !u înţelep!iune pe !ei sa!re !e lu!rea*ă în -area 0peră. 0peră.
+a a*te!i ea este T05A5TO@5, la re!i este %ASTA >@A5A, iar în ipt este @S@S, -A-A >@@5H !ăreia ni!i un muritor nu i/a ridi!at "ălul. Cără ni!i o îndoială, %re(tinismul soteri! nu a în!etat ni!i!)nd să o adore pe >i"ina -amă Dundalini3 e"ident, ea este -A?AM sau, mai bine *is, ?A-/@0, -A?@A. %eea !e nu au spe!i'i!at reliiile ortodoxe, !el puţin în !eea !e pri"e(te !er!ul exoteri! sau publi!, este aspe!tul lui @S@S în 'orma sa indi"iduală indi"iduală umană. n mod "ădit, numai în taină li s/a predat iniţiaţilor 'aptul !ă a!eastă >i"ină -amă există în mod indi"idual înăuntrul 'ie!ărei 'iinţe umane. 5u e de prisos să pre!i*ăm în mod subliniat !ă >umne*eul/-amă, ?A, %@+, A>05@A sau ori!um am "rea să o numim, este o "ariantă a propriei noastre Ciinţe indi"iduale, ai!i (i a!um. ?e*u ?e*um) m)nd nd,, "om "om spun spunee !ă 'ie! 'ie!ar aree dint dintre re noi noi î(i î(i are are prop propri riaa -amă -amă >i"i >i"ină nă parti!ulară, indi"iduală. indi"iduală. xistă tot at)tea -ame în !er, !)te !reaturi sunt pe 'aţa păm)ntului. Dundalini este eneria misterioasă !are 'a!e să existe lumea, 'iind un aspe!t al lui ?AM-A. n aspe aspe!t !tul ul său său psi& psi&ol olo oi! i! !on! !on!re rett din din anat anatom omia ia o!ul o!ultă tă a 'iin 'iinţe ţeii um uman ane, e, D65>A+@5@ se a'lă în!olă!ită de trei ori (i 2umătate înăuntrul unui anumit !entru maneti! situat în osul !o!!iian, în 0sul Sa!ru. A!olo, amorţită, se odi&ne(te !a ori!e (arpe, >i"ina Prinţesă. n !entrul a!elei %&aKre sau lo! de (edere, există un triun&i 'eminin sau 05@, în !are se ăse(te un +@58A- mas!ulin. Pe a!est +@58A- atomi! sau mai!, !e repre*intă puterea sexuală !reatoare a lui ?AM-A, se în!olă!e(te sublimul (arpe D65>A+@5@. ?eina ini!ă în aspe!tul ei de (arpe, se tre*e(te prin se!retum se!retorum al unui anumit anumit me(te( me(te(u u al!&im al!&imi! i! pe !are !are l/am l/am predat predat !u !lari !laritat tatee în opera opera mea intit intitula ulată tă ;-isterul n'loririi de Aur <. <. @ndis!utabil, atun!i !)nd a!eastă 'orţă di"ină se tre*e(te, ea ur!ă "i!torioasă prin !analul mădu"ei spinării pentru a de*"olta în noi puterile !are di"ini*ea*ă. n aspe!tul său trans!endental di"in, supraliminar, (arpele sa!ru, trans!end)nd !eea !e este pur 'i*ioloi!, anatomi!, în sarea sa !ara!teristi!ă este, a(a !um am spus de2a, propria noastră noastră Ciinţă, însă deri"ată. deri"ată. 5u este s!opul meu meu să expli! în a!est tratat te&ni!a te&ni!a pentru tre*irea (arpelui (arpelui sa!ru. reau doar să a!!entue* întru!)t"a !ruda realitate a oului (i urenţa interioară pri"ind di*ol"area di*ol"area di"erselor di"erselor sale elemente inumane. -intea, prin ea însă(i, nu poate altera în mod radi!al ni!i un de'e!t psi&oloi!. -intea poate să eti!&ete*e ori!e de'e!t, să/l trea!ă de la un ni"el la altul, să/l as!undă de ea însă(i sau de !eilalţi, să/l 2usti'i!e, et!., dar ni!iodată să/l elimine de'initi". de'initi". nţeleerea este nţeleerea este o parte 'undamentală, 'undamentală, însă nu e totul, este ne"oie de eliminare eliminare.. 6n de'e!t obser"at trebuie să 'ie anali*at (i înţeles în mod interal înainte de a tre!e la eliminarea lui. A"em A" em ne"oie de o putere superioară minţii, de o putere !apabilă să de*intere*e la ni"el atomi! ori!e eu/de'e!t pe !are l/am des!operit în prealabil (i l/am supus 2ude!ăţii în mod pro'und.
>in 'eri!ire o asemenea putere sub*istă pro'und, din!olo de !orp, de a'e!te (i de minte, de(i î(i are exponentele !on!rete în osul din !entrul !o!!iian, a(a !um am expli!at/o de2a în parara'ele anterioare ale a!estui !apitol. >upă !e am înţeles în mod interal un oare!are eu/de'e!t, trebuie să ne !u'undăm în medi meditaţie taţie pro' pro'undă undă,, impl implor or)n )nd, d, ru) ru)nd ndu/ u/ne ne,, !er) !er)nd ndu/ u/ii >i"i >i"ine neii noas noastr tree -ame -ame parti!ulare, indi"iduale, indi"iduale, să de*intere*e de*intere*e eul/de'e!t înţeles în prealabil. prealabil. A!easta este te&ni!a pre!isă !are se !ere pentru eliminarea elementelor nedorite pe !are le purtăm în interiorul interiorul nostru. nostru. >i"ina -amă Dundalini are puterea de a redu!e la !enu(ă ori!e areat psi&i! subie!ti", inuman. Cără a!eastă metodă, 'ără a!est pro!edeu, ori!e e'ort pentru di*ol"area oului se do"ede(te *adarni!, inutil, absurd.
Capitolul 16 +or%e ,ntelectuale Pe terenul "ieţii pra!ti!e, 'ie!are persoană î(i are !riteriul său, modul său mai mult sau mai puţin în"e!&it de a )ndi (i ni!iodată nu se des!&ide la nou3 a!est lu!ru este in!ontestabil, in!ontestabil, indis!utabil, indis!utabil, de netăăduit. n mod real, înţeleerea umanităţii a!tuale se aseamănă !u o "e!&e stru!tură me!ani!ă, inertă (i absurdă, in!apabilă prin ea însă(i, de ori!e 'enomen de 'lexibilitate autenti!ă. -inţii îi lipse(te maleabilitatea, se a'lă îmbuteliată în multiple norme riide (i inade!"ate. Cie!are î(i are !riteriul său (i norme riide determinate, în 'un!ţie de !are a!ţionea*ă (i rea!ţionea*ă neîn!etat. Aspe!tul !el mai ra" din toată a!eastă !&estiune este !ă milioanele de !riterii !orespund milioanelor de norme. n ori!e !a*, oamenii ni!iodată nu !onsideră !ă ei re(es!, 'ie!are !ap este o lume (i nu în!ape îndoială !ă printre at)tea as!un*i(uri mentale există multe so'isme !are să distraă (i stupidităţi insuportabile. insuportabile. nsă nsă 2ude 2ude!a !ata ta înu înust stăă a mu mulţ lţim imil ilor or nu bănu bănuie ie(t (tee ni!i ni!ide de!u !um m îmbu îmbute teli lier erea ea intele!tuală în !are se ăse(te. A!e(ti oameni moderni au !ea mai bună părere despre ei, î(i în!&ipuie !ă sunt 'oarte liberali, super/enii, super/enii, !red !ă au o 2ude!ată 'oarte des!&isă. @noranţii !ulti"aţi se do"edes! a 'i !ei mai di'i!ili, !ă!i în realitate, "orbind de a!eastă dată în stil so!rati!, "om spune: ;nu numai !ă nu (tiu, !i pe deasupra ei nu (tiu !ă nu (tiu<. =arlatanii intele!tului 'ixaţi în a!este norme în"e!&ite ale tre!utului, se des'ă(oară "iolent în "irtutea propriei lor îmbutelieri (i re'u*ă în mod !ateori! să a!!epte !e"a !e, sub ni!i o 'ormă, nu poate să se în!adre*e în normele lor de oţel. Atot(tiutorii !ulti"aţi !red !ă tot !eea !e, dintr/o !au*ă sau alta, iese de pe drumul riid al pro!edeelor lor ruinite, este absurd sută la sută. Ast'el, a!ei bieţi oameni !u o 2ude!ată at)t de !ompli!ată, se autoîn(eală autoîn(eală în mod mi*erabil. mi*erabil.
-es!&inăria intele!tuală a minţilor r)n!ede este de a(a natură în!)t î(i o'eră luxul de a pretinde demonstraţii despre !eea !e este realul, despre !eea !e nu ţine de minte. 5u "or să pri!eapă pri!eapă oamenii !ă experienţa realului realului apare numai în absenţa absenţa eoului. @n!ontestabil, nu ar 'i ni!i!um posibil să re!unoa(tem în mod dire!t misterele "ieţii (i ale morţii, !)tă "reme nu s/a des!&is înăuntrul nostru mintea mintea interioară. 5u e de prisos să repetăm în a!est !apitol !ă numai !on(tiinţa superlati"ă a Ciinţei poate !unoa(te ade"ărul. ade"ărul. -intea interioară poate 'un!ţiona doar !u datele pe !are le adu!e !on(tiinţa %osmi!ă a C@@5G@. @ntele!tul subie!ti", !u diale!ti!a sa raţională, nu poate să (tie nimi! din !eea !e s!apă 2urisdi!ţiei sale. =tim de2a !ă noţiunile de 'ond ale diale!ti!ii raţionale se elaborea*ă !u datele aduse de simţurile de per!epţie externă. %ei !are se a'lă îmbuteliaţi în pro!edeele lor intele!tuale (i în normele lor 'ixe, opun întotdeauna re*istenţă a!estor idei re"oluţionare. re"oluţionare. 5umai di*ol")nd 806+ în mod radi!al (i de'initi", de'initi", este posibil să ne tre*im !on(tiinţa (i să ne des!&idem în mod real mintea interioară. Totu(i, întru!)t a!este de!laraţii re"oluţionare nu se în!adrea*ă în loi!a 'ormală (i ni!i în loi!a diale!ti!ă, rea!ţia subie!ti"ă a minţilor in"oluti"e opune o re*istenţă "iolentă. A!e(ti A!e(ti oameni oameni ai intele intele!tu !tulu luii "or să pun punăă o!eanu o!eanull într/ într/un un pa&ar pa&ar de sti!lă sti!lă,, presupun)nd !ă uni"ersitatea uni"ersitatea poate !ontrola toată înţelep!iunea uni"ersului uni"ersului (i !ă toate leile %osmosului sunt obliate să se supună normelor lor a!ademi!e a! ademi!e în"e!&ite. 5i!i pe departe nu bănuies! bănuies! a!e(ti oameni starea deenerati"ă deenerati"ă în !are se a'lă. 6neori, a!est en de oameni se remar!ă pentru o "reme !)nd "in în lumea esoteri!ă, dar se stin !ur)nd !a ni(te 'lă!ărui, dispar din panorama nelini(tilor spirituale, îi în&ite intele!tul (i dispar din s!enă pentru totdeauna. Super'i!i Super'i!ialitat alitatea ea intele!tu intele!tului lui nu poate poate pătrund pătrundee ni!iodat ni!iodatăă în 'ondul 'ondul leitim leitim al C@@5G@3 totu(i, pro!esele subie!ti"e ale raţionalismului pot să/i !ondu!ă pe nero*i la tot 'elul de !on!lu*ii 'oarte strălu!itoare, strălu!itoare, dar absurde. Puterea de a 'ormula !on!epte loi!e nu impli!ă în ni!i un !a* experienţa realului. Qo!ul Qo!ul !on"i !on"ină năto torr al diale! diale!ti! ti!ii ii raţion raţionale ale îl 'as!in 'as!inea*ă ea*ă pe !el !e raţio raţionea nea*ă, *ă, 'ă!)ndu/l să !on'unde mereu pisi!a !u iepurele. Strălu!itoarea su!!esiune de idei îl orbe(te pe intele!tual (i îi dă o oare!are autosu autosu'i! 'i!ien ienţă, ţă, în!)t în!)t respi respine ne tot !e nu miroa miroase se a pra' pra' de bibli bibliote ote!i !i (i a !ernea !erneală lă uni"ersitară. ;>elirium/ul tremens< al beţi"ilor al!ooli!i are simptome in!on'undabile, însă !el al !elor îmbătaţi !u teorii se !on'undă u(or !u enialitatea. %)tă "reme "om !ontinua să 'im îmbuteliaţi în normele putrede (i r)n!ede ale intele!tului, "a 'i !e"a mai mult de!)t imposibilă experimentarea a !eea !e nu aparţine minţii, a !eea !e nu aparţine timpului, a !eea !e este realul.
Capitolul 17 Cuţitul Conştiinţei 6nii psi&oloi simboli*ea*ă !on(tiinţa printr/un !uţit 'oarte potri"it să ne separe de !eea !e este lipit de noi (i !are ne ole(te de 'orţă. Ast'el Ast'el de psi& psi&olo oloi i !red !ă uni!ul mod de a s!ăpa de sub puterea unui 6 oare!are, este de a/l obser"a de 'ie!are dată !u mai multă !laritate, !u s!opul de a/l înţelee, pentru a de"eni !on(tienţi de el. el . A!ei oameni !red !ă ast'el, un om se separă e"entual de un u sau altul, 'ie (i !)t rosimea tăi(ului unui !uţit. n 'elul a!esta, spun ei, ul separat de !on(tiinţă, !on(tiinţă, se aseamănă unei plante tăiate. >upă părerea lor, a de"eni !on(tient de ori!e u, înseamnă a/l separa de Psi&i!ul nostru (i a/l !ondamna la moarte. @ndis!utabil, @ndis!utabil, un ast'el de !on!ept, aparent 'oarte !on"inător, !on"inător, e(uea*ă în pra!ti!ă. ul !are, !are, prin prin interm intermedi ediul ul !uţitu !uţitului lui !on(ti !on(tiin inţei ţei,, a 'ost 'ost tăiat tăiat de person personali alitat tatea ea noastră, alunat din !asă !a o oaie neară, !ontinuă să existe în spaţiul psi&oloi!, de"ine un demon ispititor, insistă să se reîntoar!ă a!asă, nu se resemnea*ă a(a u(or, nu "rea !)tu(i de puţin să măn)n!e p)inea amară a exilului, !aută o o!a*ie (i la !ea mai mi!ă slăbire a "iilenţei, se instalea*ă din nou în psi&i!ul nostru. %el mai ra" este !ă în interiorul ului alunat, se a'lă întotdeauna îmbuteliat un anumit pro!enta2 de esenţă, de !on(tiinţă. !on(tiinţă . Toţi a!ei psi&oloi !are )ndes! ast'el, ni!iodată nu au reu(it să di*ol"e ni!i unul din urile lor, în realitate au dat re(. 0ri!)t se în!ear!ă să se e"ite subie!tul D65>A+@5@, problema este 'oarte ra"ă. n realitate, ;Ciul @nrat< nu proresea*ă ni!iodată în mun!a esoteri!ă asupra sa însu(i. "ident, ;Ciu @nrat< este ori!ine o neso!ote(te pe ;@S@S<, >i"ina noastră -amă %osmi!ă parti!ulară, indi"iduală. indi"iduală. @S@S @S@S este este una una din din părţile autonome ale propriei noastre Ciinţe Ciinţe,, dar deri"ată, =arpele ini! al puterilor noastre mai!e, D65>A+@5@. n mod e"ident, numai ;@S@S< are putere absolută pentru a de*intera ori!e u3 a!est lu!ru este ire'utabil, indis!utabil, in!ontestabil. D65>A+@5@ este un !u")nt !ompus: ;D65>A ne aminte(te de Abominabilul oran D65>A?T@86A>0?, D65>A?T@86A>0?, +@5@ este un termen Atlant !are înseamnă S')r(it<. S')r(it <. ;D65>A+@5@< înseamnă: ;S')r(it al abominabilului oran D65>A?T@86A>0? <. <. ste de!i urent să nu !on'undăm ;D65>A+@5@< !u oranul ;D65>A?T@86A>0?<. Am spus de2a într/un !apitol anterior !ă =arpele @ni! al puterilor noastre mai!e se a'lă în!olă!it de trei ori (i 2umătate înăuntrul unui anumit %entru -aneti! situat în osul %o!!iian, la ba*a (irei spinării. %)nd =arpele ur!ă, este D65>A+@5@, !)nd !oboară, este abominabilul oran D65>A?T@86A>0?. Prin intermediul ;TA5T?@S-6+6@ ;TA5T?@S-6+6@ A+<, (arpele se înalţă "i!torios prin !analul medular spinal, tre*ind puterile !are di"ini*ea*ă.
Prin intermediul ;TA5T?@S-6+6@ 58?6<, (arpele se pre!ipită din !o!!is spre in'ernurile atomi!e ale omului. A(a se 'a!e !ă mulţi se !on"ertes! în >emoni teribil de per"er(i. %ei !are !omit eroarea de a/i atribui (arpelui as!endent toate !ara!teristi!ile sinistre (i tenebroase ale (arpelui des!endent, e(uea*ă în mod de'initi" în mun!a asupra lor în(i(i. ?elele !onse!inţe ale ;A0-@5A@+6+6@ 0?8A5 D65>A?T@86A>0?< pot 'i ani&ilate ani&ilate numai prin ;D65>A+@5@<. 5u este de prisos să !lari'i!ăm !lari'i!ăm !ă ast'el de !onse!inţe rele sunt !ristali*ate !ristali*ate în 6+ P+6?A+@OAT al psi&oloiei re"oluţionare. Pute Putere reaa Mipn Mipnot oti! i!ăă a =arp =arpel elui ui des! des!en ende dent nt ţine ţine um uman anit itat atea ea !u'u !u'und ndat atăă în in!on(tienţă. 5umai =arpele as!endent, prin opo*iţie, opo*iţie, ne poate tre*i3 a!est ade"ăr este o axiomă a nţelep!iunii rmeti!e. A!um "om înţelee mai bine pro'unda semni'i!aţie a !u")ntului sa!ru ;D65>A+@5@<. oinţa !on(tientă este întotdeauna repre*entată de 'emeia sa!ră: -aria, @sis, !are stri"e(te !apul =arpelui des!endent. >e!lar ai!i în mod sin!er (i 'ără o!oli(uri !ă dublul !urent de lumină, 'o!ul "iu (i astral al păm)ntului, a 'ost simboli*at în Anti!ele -istere, prin (arpele !u !ap de taur, de ţap sau de !)ine. ste dublul =arpe din %adu!eul lui -er!ur3 este =arpele ispititor din den3 însă este totodată, 'ără ni!i !ea mai mi!ă îndoială, =arpele de Aramă al lui -oise, în!olă!it pe ;TA6<, ;TA6<, adi!ă pe ;+@58A-/ul 8enerator<. ste ste ;Gap ;Gapul ul<< Saba Sabatu tulu luii (i ap& ap&om omet et al Temp mpli lier eril ilor or 8n 8nos osti ti!i !i33 M+ M+ a 8nosti!ismului 6ni"ersal3 dubla !oadă de (arpe !are 'ormea*ă labele %o!o(ului Solar al A?A/NAS/urilor. n ;+@58A-/ul 58?6< introdus în ;05@/ul< metali!, simboluri ale Oeului SM@A, >i"initatea Mindusă, se ăse(te !&eia se!retă pentru a tre*i (i de*"olta =arpele as!endent sau D65>A+@5@, !u !ondiţia de a nu "ărsa ni!i!)nd în "iaţă ;%upa lui Mermes Trismeistul<, Trismeistul<, !el de Trei ori mare Oeu ;@@S/TM0T<. Am "orbit printre r)nduri pentru !ei !e (tiu să înţeleaă. %el !e are pri!epere să pri!eapă, !ă!i ai!i este înţelep!iune. înţelep!iune. TA5T?@%@ 5T?@%@@@ neri neri sunt sunt di'eri di'eriţi, ţi, ei tre*es tre*es!! (i de*"ol de*"oltă tă Ab Abomi ominab nabilu ilull ora orann D65>A?T@86A>0?, =arpele ispititor din den, atun!i !)nd în riturile lor !omit !rima de neiertat de a "ărsa ;inul ;inul Sa!ru<.
Capitolul 1.ara /si"ologic( @ndis!utabil, a(a !um există Gara xterioară în !are trăim, tot a(a, în intimitatea noastră, există ţara psi&oloi!ă. 0amenii nu inoră ni!iodată ora(ul sau 2udeţul în !are trăies!, din ne'eri!ire se înt)mplă !ă nu !unos! lo!ul psi&oloi! în !are se a'lă situaţi.
ntr/un anumit moment, ori!ine (tie în !e !artier se a'lă, dar pe terenul psi&oloi! nu se înt)mplă a!ela(i lu!ru3 în mod normal oamenii nu bănuies! !)tu(i de puţin lo!ul din ţara lor psi&oloi!ă în !are se ăses! la un moment dat. A(a !um în lumea 'i*i!ă există !artiere de oameni de!enţi (i !ulţi, tot la 'el se înt)mplă (i în ţinutul psi&oloi! al 'ie!ăruia dintre noi3 nu în!ape îndoială !ă există !artiere 'oarte eleante (i 'rumoase. +a 'el !um în lumea 'i*i!ă există !artiere !u străduţe 'oarte peri!uloase, pline de ata!atori, tot a(a se înt)mplă (i în ţinutul psi&oloi! psi&oloi! din interiorul nostru. Totul depinde de enul de persoane !are ne însoţes!3 da!ă a"em prieteni beţi"i, "om a2une într/o !r)(mă, iar da!ă a!e(tia sunt pramatii, destinaţia noastră "a 'i bordelul. n ţara noastră psi&oloi!ă psi&oloi!ă 'ie!are î(i are to"ară(ii săi, 6?@+ sale3 a!estea o "or du!e du !e pe pe pers rsoa oană nă a! a!ol oloo un unde de tr treb ebui uiee să o du du!ă !ă în a! a!or ordd !u !ar !ara! a!te teri rist sti! i!il ilee sa sale le psi&oloi!e psi&oloi !e.. 0 doamn doamnăă "irtuo "irtuoasă asă (i onora onorabi bilă, lă, soţie soţie minun minunată ată,, !u o !ondu !onduită ită exemp exemplar lară, ă, lo!uind într/o într/o 'rumoasă !asă în lumea 'i*i!ă, din !au*a 6?@+0? ei des'r)nate s/ar putea a'la, în ţara sa psi&oloi!ă, psi&oloi!ă, în !a"erne de prostituţie. prostituţie. 6n domn onorabil, de o !inste irepro(abilă, !etăţean mani'i!, în ţinutul său psi&oloi! psi&oloi! s/ar putea a'la !u'undat într/un !uib de &oţi, din !au*a pro(tilor săi to"ară(i, 6?@ ale &oţiei, !u'undate 'oarte ad)n! în in!on(tient. 6n ana&oret (i penitent, posibil un !ăluăr ;spiritual< du!)nd o "iaţă austeră în !&ilia lui, în "reo mănăstire, la ni"el psi&oloi! ar putea să se a'le situat într/un !artier de asasin asa sini,i, ban bandiţ diţi,i, ar areso esori, ri, dro droaţ aţi,i, to to!ma !maii di dinn !au !au*a *a 6? 6?@+0 @+0? ? in in'ra 'ra!on !on(ti (tient entee sau in!on(tiente, !u'undate pro'und pro'und în as!un*i(urile !ele mai !ompli!ate ale psi&i!ului său. său . 5u deeaba ni s/a spus !ă există multă "irtute în !ei răi (i multă răutate în !ei "irtuo(i.. "irtuo(i -ulţi s'inţi !anoni*aţi în!ă mai trăies! în !a"ernele psi&oloi!e ale &oţiei sau în !ase de prostituţie. prostituţie. %eea !e a'irmăm ai!i în mod subliniat i/ar putea s!andali*a pe ipo!riţi, pe pieti(ti, pe inoranţii !ulti"aţi, !ulti"aţi, pe modelele modelele de înţelep!iune, dar ni!iodată ni!iodată pe ade"ăraţii psi&oloi. psi&oloi. %&iar da!ă ar părea in!redibil, p)nă (i în tăm)ia ruă!iunii se as!unde deli!tul, într întree !ade !adenţ nţel elee "ers "ersur uril ilor or de asem asemen enea ea se as!u as!und ndee deli deli!t !tul ul,, sub sub !upo !upola la sa!r sa!răă a san!tuarelor !ele mai di"ine, deli!tul îmbra!ă tuni!a s'inţeniei (i a !u")ntului !u")ntului sublim. n pro'un*imile ad)n!i ale !elor ! elor mai "enerabili s'inţi, trăies! 6?@+ prostituţiei, ale &oţiei, ale !rimei, et!. To"ară(i in'raumani sunt as!un(i în pro'un*imile insondabile ale in!on(tientului. -ult au su'erit din a!est moti" di"er(ii s'inţi ai istoriei3 să ne amintim a mintim de ispitirile S')ntului Anton, Anton, toate a!ele abominaţiuni abominaţiuni împotri"a !ărora a trebuit să lupte 'ratele nostru Cran!is! de Assisi. Assisi. Totu(i, Totu(i, a!ei s'inţi n/au spus totul, iar !ei mai mulţi dintre ei au tă!ut. 5e mirăm, )ndindu/ne !ă unii ana&oreţi penitenţi (i 'oarte s'inţi ar putea trăi în !artierele psi&oloi!e ale prostituţiei (i &oţiei. Totu(i Totu(i sunt s'inţi, iar da!ă în!ă nu au des!operit a!ele lu!ruri înspăim)ntătoare din psi&i!ul lor, !)nd le "or des!operi î(i "or tortura trupul, "or posti, poate se "or bi!iui (i o "or rua pe di"ina lor mamă D65>A+@5@ să le elimine din psi&i!ul lor a!ei răi to"ară(i pe !are îi adăpostes! în a!ele "ăăuni "ăăuni tenebroase ale propriei propriei lor ţări psi&oloi!e. psi&oloi!e.
-ulte au spus di'eritele reliii despre "iaţa de după moarte (i despre "iaţa de din!olo, !a să nu/(i mai bată !apul bieţii oameni !u !eea !e este a!olo, de !ealaltă parte, din!olo de morm)nt. @ndis!ut @ndis!utabil abil,, după moarte 'ie!are 'ie!are !ontinuă !ontinuă să trăias!ă trăias!ă în !artierul !artierul psi&oloi! psi&oloi! dintotdeauna. Moţul "a !ontinua în "ăăunile &oţilor3 des'r)natul "a !ontinua în !asele de rende*/"ous !a o 'antomă sinistră3 m)niosul, 'uriosul "a !ontinua să trăias!ă pe străduţele peri!uloase ale "i!iului (i m)niei, a!olo unde s!lipe(te pumnalul (i totodată răsună 'o!urile de armă. senţa în ea însă(i este 'oarte 'rumoasă, a "enit de sus, de la stele (i din pă!ate este în!&isă înăuntrul tuturor a!estor euri pe !are le purtăm în interior . interior . Prin împotri"ire, esenţa poate 'a!e !ale întoarsă, să re"ină la pun!tul de ple!are oriinar, să se întoar!ă la stele, însă trebuie să se elibere*e mai înt)i de răii săi însoţitori, !are o ţin ")r)tă în suburbiile suburbiile pier*aniei. %)nd Cran!is! de Assisi (i Anton de Pado"a, însemnaţi mae(tri !risti'i!aţi, au des!operit în interiorul lor eurile pier*aniei, au su'erit nespus (i nu în!ape îndoială !ă pe ba*a unor mun!i !on(tiente (i su'erinţe "oluntare, au reu(it să redu!ă la pra' !osmi! tot a!el ansamblu de elemente inumane !are trăiau în interiorul lor. @ndis!utabil, @ndis!utabil, a!ei S'inţi s/ au %risti'i!at (i s/au reîntors la pun!tul de ple!are oriinar după !e au su'erit mult. nainte de toate este ne!esar, este urent, de neam)nat, !a !entrul ! entrul maneti! pe !are l/am stabilit în mod anormal în 'alsa noastră personalitate, să 'ie trans'erat în senţă3 a(a î(i "a putea întreprinde omul !omplet !ălătoria de la personalitate p)nă la stele, ur!)nd în mod dida!ti!, proresi", rad rad !u rad, pe muntele C@@5G@. At)ta timp !)t !entrul maneti! !ontinuă să 'ie stabilit în personalitatea noastră ilu*orie, "om trăi în "ăăunile psi&oloi!e !ele mai abominabile , !&iar da!ă în "iaţa pra!ti!ă am 'i ni(te !etăţeni minunaţi. minunaţi. Cie!are are un !entru maneti! !e îl !ara!teri*ea*ă3 !omer!iantul are !entrul maneti! al !omerţului (i de a!eea se des'ă(oară în pieţe (i atrae !eea !e este a'in !u el, !umpărători (i ")n*ători. 0mul de (tiinţă are în personalitatea sa !entrul maneti! al (tiinţei (i din a!est moti" atrae spre sine toate lu!rurile (tiinţi'i!e, !ărţi, laboratoare, et!.. soteristul are în el însu(i !entrul maneti! al esoterismului (i, întru!)t a!est en de !entru di'eră de !&estiunile personalităţii, 'ără îndoială se produ!e din a!est moti" trans'erul. %)nd !entrul maneti! se stabile(te în !on(tiinţă, adi!ă în esenţă, atun!i se în!epe reîntoar!erea omului total spre stele.
Capitolul 19 Drogurile >edublarea psi&oloi!ă psi&oloi!ă a omului ne permite să s!oatem în e"idenţă !ruda realitate a unui ni"el superior în 'ie!are dintre noi. %)nd !ine"a a putut să "eri'i!e prin sine însu(i, în mod dire!t, 'aptul !on!ret !ă există doi oameni într/unul sinur, !el in'erior la ni"elul normal, obi(nuit (i !el superior
pe o o!ta"ă mai ele"ată, atun!i totul se s!&imbă (i în!ear!ă, în a!est !a*, să a!ţione*e în "iaţă în a!ord !u prin!ipiile 'undamentale pe !are le poartă în ad)n!ul C@@5G@ sale. +a 'el !um există o "iaţă exterioară, tot a(a există (i o "iaţă interioară. 0mul exterior nu este totul, dedublarea psi&oloi!ă ne arată realitatea omului interior. 0mul exterior are modul său de a 'i, este !e"a !u atitudini multiple (i rea!ţii tipi!e în "iaţă, o marionetă pusă în mi(!are de 'ire in"i*ibile. 0mul interior este C@@5GA autenti!ă, se ba*ea*ă pe alte lei 'oarte di'erite, ni!iodată nu ar putea să 'ie trans'ormat într/un robot. 0mul exterior nu 'a!e nimi! spontan, simte !ă a a"ut parte de nere!uno(tinţe, î(i pl)ne de milă, se auto!onsideră auto!onsideră din !ale/a'ară3 da!ă este soldat, aspiră să 'ie eneral, da!ă este mun!itor într/o 'abri!ă, protestea*ă !)nd nu este promo"at, "rea !a meritele sale să 'ie re!unos!ute !um se !u"ine, et!.. 5imeni nu ar putea a2une la !ea de/a >06A na(tere, să se mai nas!ă o dată, a(a !um spune "an&elia >omnului, at)ta timp !)t !ontinuă să trăias!ă !u psi&oloia omului in'erior obi(nuit. Atun!i !)nd !ine"a î(i re!unoa(te propria/i nulitate (i mi*erie interioară, !)nd are !ura2ul să/(i re"i*uias!ă "iaţa, 'ără îndoială îndoială î(i "a da sinur seama !ă în ni!i un !a* nu are ni!i un merit. cerurilor .< ; ericiţi cei s!raci cu du"ul, c!ci a lor va fi îm%!r!ţia cerurilor .< Săra!i !u du&ul sau sărmani !u du&ul, sunt în realitate a!eia !are/(i re!unos! propria nulitate, nulitate, insolenţă (i mi*erie mi*erie interioară. Ciinţele Ciinţele de a!est 'el, 'ără îndoială, primes! primes! iluminarea. ; Mai uşor trece o c!mil! %rin urec"ea unui ac, dec$t intr! un bogat în îm%!r!ţia cerurilor .< .< ste e"ident !ă mintea îmboăţită de at)tea merite, de!oraţii (i medalii, distinse "irtuţi so!iale (i !ompli!ate teorii a!ademi!e, nu este săra!ă !u du&ul (i în !onse!inţă ni!iodată nu ar putea să intre în împărăţia !erurilor. !erurilor. Pentru a intra în mpărăţie se !ere să a"em numaide!)t !omoara !redinţei. %)tă "reme "reme nu s/a produs produs în 'ie!ar 'ie!aree dintre dintre noi dedub dedublar larea ea psi&ol psi&oloi oi!ă, !ă, %?>@5 %?>@5GA GA se do"ede(te mai mult de!)t imposibilă. imposibilă. %?>@5GA este !unoa(terea este !unoa(terea pură, înţelep!iunea experimentală dire!tă. dire!tă . %?>@5 %?>@5GA GA a 'ost 'ost întot întotdea deaun unaa !on'u !on'unda ndată tă !u !redin !redinţel ţelee "ane. "ane. 8no 8nosti sti!ii !ii,, nu trebuie să !ădem ni!iodată într/o re(eală at)t de ra"ă. %?>@5 %?>@5GA GA este este experi experimen mentar taree dire! dire!tă tă a realul realului ui33 trăire trăire minun minunată ată a om omulu uluii interior3 !unoa(tere di"ină autenti!ă. ste de la sine înţeles !ă omul interior, !unos!)nd prin experienţă misti!ă dire!tă propriile sale lumi interne, !unoa(te de asemenea, lumile interne ale tuturor persoanelor !e populea*ă 'aţa păm)ntului. 5imeni nu ar putea !unoa(te lumile interne ale planetei Păm)nt, ale sistemului solar (i ale alaxiei în !are trăim, da!ă mai înt)i nu (i/a !unos!ut propriile propriile lumi interne. A!est 'apt e asemănător !u sinu!ia(ul sinu!ia(ul !e s!apă de "iaţă printr/o portiţă portiţă re(ită. Per!epţiile extrasen*oriale ale droatului î(i au propria rădă!ină în abominabilul oran D65>A?T@86A>0? D65>A?T@86A>0? #(arpele tentator din den$. %on(tiinţa %on(tiinţa îmbuteliată în multiplele elemente !e !onstituie oul, se des'ă(oară în "irtutea propriei sale îmbutelieri.
%on(ti %on(tiinţ inţaa eoi!ă eoi!ă a2une a2une atun!i atun!i să 'ie într/ într/oo stare stare de !omă, !omă, !u &alu!i &alu!inaţ naţii ii &ipnoti!e 'oarte asemănătoare ori!ărui subie!t !e s/ar a'la sub in'luenţa "reunui dro sau altul. Putem pune a!eastă problemă în 'elul următor: &alu!inaţiile !on(tiinţei eoi!e sunt la 'el !u &alu!inaţiile pro"o!ate de drouri. "ident a!este două tipuri de &alu!inaţii î(i au !au*ele oriinare în abominabilul oran D65>A?T@86A>0?. D65>A?T@86A>0?. #A se "edea !apitolul 1F al a!estei !ărţi.$ Cără îndoială, drourile ani&ilea*ă ra*ele al'a (i atun!i, indis!utabil, se pierde !onexiunea intrinse!ă dintre minte (i !reier3 a!est lu!ru se do"ede(te de 'apt a 'i un e(e! total. >roatul trans'ormă "i!iul în reliie (i, derutat, se )nde(te să experimente*e realul sub in'luenţa drourilor, inor)nd 'aptul !ă per!epţiile extrasen*oriale produse de mari2uana, +.S.>., mor'ină, !iuper!ile &alu!inoene, !o!aină, &eroină, &a(i(, ex!esul de pastile tran!&ili*ante, tran!&ili*ante, am'etamine, barbituri!e, barbituri!e, et!., et!., et!., nu sunt de!)t simple &alu!inaţii elaborate de abominabilul abominabilul oran D65>A?T@86A>0?. D65>A?T@86A>0?. >roaţii, in"olu)nd, deener)nd !u timpul, se !u'undă în !ele din urmă, în mod de'initi", în lumile in'ernale.
Capitolul $ +elinişti Cără îndoială !ă între a )ndi (i a simţi există o mare di'erenţă, a!est lu!ru este de ne!ontestat. xistă o mare ră!eală între oameni, este 'riul a !eea !e nu are importanţă, a super'i!ialului. -ulţimile !red !ă important e !eea !e nu e important, î(i în!&ipuie !ă ultima modă sau ultimul model de ma(ină, ori !&estiunea a!easta a salariului de ba*ă, sunt sinurele lu!ruri serioase. 5umes! lu!ru serios !roni!a *ilei, a"entura amoroasă, "iaţa sedentară, pa&arul de băutură, !ursa de !ai, !ursa !ursa de automobile, !orida, !orida, b)r'a, !alomnia, et!.. "ident, !)nd bărbatul de a*i sau 'emeia salonului de 'rumuseţe aud !e"a despre esoterism, !um a!esta nu 'a!e parte din planurile lor, ni!i din !er!ul lor, ni!i din plă!erile lor sexuale, sexuale, răspund răspund !u un ;nu (tiu !e< de o ră!eală ră!eală înspăim)n înspăim)ntăto tătoare are sau pur (i simplu simplu str)mbă din bu*e, ridi!ă din umeri (i se îndepărtea*ă !u indi'erenţă. A!ea apatie psi&oloi!ă, a!ea ră!eală !e înspăim)ntă, are două ba*e3 în primul r)nd inoranţa !ea mai teribilă, în al doilea absenţa absolută a nelini(tilor spirituale. +ipse(te un !onta!t, un (o! ele!tri!3 nimeni nu l/a dat în maa*in, ni!i în !eea !e se !redea a 'i serios, !u at)t mai puţin în plă!erile patului. >a!ă >a!ă !ine !ine"a "a ar 'i !apa !apabi bill să/i să/i dea dea ne& ne&io iobu bulu luii indi indi'e 'ere rent nt sau sau 'eme 'emeiu iu(t (tii ii super'i!iale, !onta!tul ele!tri! al momentului, s!)nteia inimii, "reo reminis!enţă !iudată, un nu (tiu !e extrem de lăuntri!, poate !ă atun!i totul ar 'i di'erit. nsă !e"a înlătură lăs!iorul se!ret, primul imbold al inimii, nă*uinţa lăuntri!ă3 probabil o prostie, 'rumoasa pălărie din "reo "itrină, dul!iurile ra'inate dintr/un dintr/un restaurant, înt)lnirea !u un prieten !are mai t)r*iu nu mai are pentru noi ni!i o importanţă, et!..
Prostii, nero*ii !are ne'iind trans!endentale, au totu(i la un moment dat 'orţa de a stine prima nelini(te spirituală, nă*uinţa lăuntri!ă, neînsemnata s!)nteie de lumină, imboldul inimii !are, 'ără să (tim de !e, ne/a tulburat pentru o !lipă. >a!ă a!eia !are a*i sunt !ada"re "ii, re!i no!tambuli de !lub sau pur (i simplu ")n*ători de umbrele în maa*inul de pe (osea, nu (i/ar 'i înăbu(it prima nelini(te lăuntri!ă, ar 'i în a!est moment lumini ale spiritului, spiritului, adepţi ai luminii, oameni autenti!i în sensul !el mai !omplet al !u")ntului. S!)nteia, imboldul inimii, un suspin misterios, un nu (tiu !e, a 'ost simţit !)nd"a de mă!elarul din !olţ, de lustraiul de panto'i sau de medi!ul de prim ran, însă totul a 'ost în "an, ne&iobiile personalităţii stin mereu prima s!)nteiere a luminii3 după !are !ontinuă 'riul !elei mai înspăim)ntătoare indi'erenţe. @ndis!utabil, mai de"reme sau mai t)r*iu oamenii sunt în&iţiţi de lună3 a!est ade"ăr se do"ede(te in!ontestabil. 5u există nimeni !are să nu 'i simţit "reodată în "iaţă un imbold al inimii, o nelini(te !iudată, din ne'eri!ire ori!e lu!ru al personalităţii, ori!)t de prostes! ar 'i, e su'i!ient !a să redu!ă la pra' !osmi! !eea !e, în lini(tea nopţii, ne/a mi(!at pentru un moment. +una !)(tiă întotdeauna a!este bătălii, ea se alimentea*ă, se &răne(te to!mai !u propriile noastre noastre slăbi!iuni. slăbi!iuni. +una este teribil de me!ani!ă3 umanoidul lunar, lipsit !omplet de ori!e nelini(te solară, este in!oerent (i se mi(!ă în lumea "iselor sale. >a!ă !ine"a ar 'a!e !eea !e nimeni nu 'a!e, adi!ă ar însu'leţi lăuntri!a nelini(te apărută poate în misterul "reunei nopţi, nu în!ape îndoială !ă ar asimila !u timpul intelienţa solară (i s/ar pres!&imba din a!est a! est moti" în om solar. A!easta este, în mod pre!is, !eea !e "rea Soarele, dar pe a!este umbre lunare at)t de re!i, apati!e (i indi'erente, întotdeauna întotdeauna le în&ite +una3 apoi "ine ealarea morţii. -oartea ealea*ă totul. 0ri!e !ada"ru "iu, lipsit de nelini(ti solare, deenerea*ă teribil în mod proresi" p)nă !e +una îl de"orea*ă. Soarele "rea să !ree*e oameni, 'a!e a!eastă în!er!are în laboratorul naturii3 din ne'eri!ire, a!est experiment nu i/a dat re*ultate prea bune, +una în&ite oamenii. Totu(i, !eea !e spunem nu interesea*ă pe nimeni, !u at)t mai puţin pe inoranţii !ulti"aţi3 ei se !red ! red buri!ul păm)ntului sau !entrul uni"ersului. Soarele a depus în landele sexuale ale animalului intele!tual, în mod re(it numit om, anumiţi ermeni solari !are, de*"oltaţi în mod !on"enabil, ar putea să ne trans'orme în oameni autenti!i. autenti!i . nsă experimentul solar se do"ede(te în'iorător de di'i!il to!mai din !au*a 'riului lunar. 0amenii nu "or să !oopere*e !u Soarele (i din a!est moti", !u timpul, ermenii solari in"oluea*ă, deenerea*ă (i se pierd în mod lamentabil. %&eia prin!ipală a operei Soarelui !onstă în disoluţia elementelor inde*irabile pe !are le purtăm în interior. %)nd o rasă umană î(i pierde ori!e interes pentru ideile solare, Soarele o distrue pentru !ă nu/i mai ser"e(te ser"e(te pentru experimentul experimentul său. ntr ntru! u!)t )t a!ea a!east stăă rasă rasă a!tua a!tuală lă a de"e de"eni nitt insu insupo port rtab abil il de luna lunară ră,, teri teribi bill de super'i!ială (i me!ani!ă, nu mai ser"e(te pentru experimentul solar, a!esta 'iind un moti" mai mult de!)t su'i!ient pentru !are "a 'i distrusă.
Pentru !a să existe nelini(te spirituală !ontinuă, se impune să trans'erăm !entrul maneti! de ra"itaţie în esenţă, în !on(tiinţă. !on(tiinţă . >in pă!ate oamenii oamenii au !entrul maneti! de ra"itaţie în ra"itaţie în personalitate, în !a'enea, în bu'et, în a'a!erile ban!are, în !asa de toleranţă sau în piaţă, et!.. "ident, toate a!estea sunt lu!ruri ale personalităţii (i !entrul maneti! al a!esteia atrae toate a!este lu!ruri3 a!est 'apt este in!ontestabil (i ori!e persoană !are are bun simţ poate s/o !onstate !onstate sinură (i în mod mod dire!t. >in ne'eri!ire, !itind toate a!estea, (arlatanii intele!tului, obi(nuiţi să dis!ute peste măsură sau să ta!ă !u un oroliu insuportabil, pre'eră să arun!e !artea !u dispreţ (i să !iteas!ă *iarul. %)te"a în&iţituri de !a'ea bună (i !roni!a *ilei se do"edes! un aliment minunat pentru mami'erele raţionale. raţionale. Totu(i, ele se !onsideră 'oarte serioase3 'ără îndoială propriile pedanterii le ţin &alu!inate iar a!este lu!ruri de tip solar s!rise în a!eastă !arte insolentă, le deran2ea*ă nespus. Cără îndoială !ă o!&ii boemi ai &omun!ulu(ilor raţiunii nu ar îndră*ni să !ontinue studiul a!estei lu!rări.
Capitolul $1 &editaţie n "iaţă, uni!ul lu!ru important este s!&imbarea radi!ală, totală (i de'initi"ă3 restul în mod sin!er nu are ni!i !ea mai mi!ă importanţă. -editaţia se -editaţia se do"ede(te 'undamentală da!ă dorim sin!er o asemenea s!&imbare. n ni!i un !a* nu dorim meditaţia nontrans!endentă, super'i!ială (i "ană. Trebuie să de"enim serio(i (i să lăsăm deoparte multitudinea de prostii !are abundă peste tot. Trebuie să (tim să 'im serio(i, trebuie să (tim să ne s!&imbăm da!ă dorim !u ade"ărat să nu e(uăm în mun!a esoteri!ă. %el !are nu (tie să medite*e, super'i!ialul, inorantul, ni!iodată nu "a putea di*ol"a oul3 "a 'i întotdeauna un bu(tean neputin!ios neputin!ios pe marea 'urioasă a "ieţii. 6n de'e!t des!operit pe terenul "ieţii pra!ti!e, trebuie să 'ie înţeles în pro'un*ime prin te&ni!a meditaţiei. meditaţiei. -aterialul dida!ti! pentru meditaţie se a'lă to!mai în di"ersele e"enimente sau împre2urări *ilni!e ale "ieţii pra!ti!e, a!easta este in!ontestabil. in!ontestabil. 0amenii protestea*ă întotdeauna împotri"a e"enimentelor neplă!ute, ni!iodată nu (tiu să "adă utilitatea a!estor e"enimente. 5oi, în lo! să protestăm împotri"a !ir!umstanţelor neplă!ute, trebuie să extraem din ele, prin intermediul meditaţiei, elementele utile pentru !re(terea noastră animi!ă. -editaţia pro'undă asupra unei împre2urări împre2urări oare!are, plă!ute sau neplă!ute, ne permite să simţim în noi în(ine sa"oarea, re*ultatul. ste ne!esar să 'a!em o netă di'erenţiere psi&oloi!ă între sa"oarea/mun!ă (i sa"oarea/"iaţă. n ori!e !a*, pentru a simţi în noi în(ine sa"oarea/mun!ă, se impune o in"ersare totală a atitudinii !u !are primim în mod normal !ir!umstanţele existenţei.
5imeni nu ar putea usta sa"oarea/mun!ă at)ta timp !)t !omite eroarea de a se identi'i!a !u di"ersele e"enimente. %u siu siura ranţ nţăă iden identi ti'i 'i!a !are reaa împi împied edi! i!ăă apre apre!i !ier erea ea psi& psi&ol olo oi! i!ăă !u"e !u"eni nită tă a e"enimentelor. %)nd !ine"a se identi'i!ă !u o înt)mplare sau alta, în ni!i un mod nu reu(e(te să extraă din a!easta elementele utile pentru autodes!operirea (i !re(terea interioară a !on(tiinţei. -un!itorul esoterist !are se reîntoar!e la identi'i!are după !e a lăsat arda, resimte din nou sa"oarea/"iaţă în lo! de sa"oarea/mun!ă. A!est lu!ru indi!ă 'aptul !ă atitudinea psi&oloi!ă in"ersată înainte, a re"enit la starea sa de identi'i!are. 0ri!e !ir!umsta !ir!umstanţă nţă de*areabi de*areabilă lă trebuie trebuie să 'ie re!onstit re!onstituită uită prin intermediul intermediul imainaţiei !on(tiente, prin te&ni!a meditaţiei. ?e!onstru!ţia ori!ărei ?e!onstru!ţia ori!ărei s!ene ne permite să "eri'i!ăm prin noi în(ine (i în mod dire!t inter"enţia di"erselor uri parti!ipante în a!easta. >e exemplu, într/o s!enă de elo*ie inter"in euri de m)nie, de elo*ie (i !&iar de ură. nţeleerea 'ie!ăruia dintre a!este euri, a 'ie!ăruia din a!e(ti 'a!tori, impli!ă de 'apt re'le!ţie pro'undă, !on!entrare, meditaţie. -ar!ata tendinţă de a/i in!ulpa pe !eilalţi este o piedi!ă, un obsta!ol în !alea înţeleerii propriilor noastre erori. >in ne'eri!ire se do"ede(te o sar!ină 'oarte di'i!ilă să distruem în noi tendinţa de a/i în"ino"ăţi pe !eilalţi. n numele ade"ărului trebuie să spunem !ă noi suntem sinurii "ino"aţi pentru di"ersele !ir!umstanţe neplă!ute ale "ieţii. >i'eritele e"enimente plă!ute sau neplă!ute există !u noi sau 'ără noi (i se repetă me!ani! în mod neîntrerupt. neîntrerupt. Ple!)nd de la a!est prin!ipiu, ni!i o problemă nu poate a"ea o soluţie 'inală. Problemele 'a! parte din "iaţă, iar da!ă ar exista o soluţie 'inală, "iaţa n/ar mai 'i "iaţă !i moarte. A(adar, poate a"ea lo! o modi'i!are a !ir!umstanţelor (i a problemelor, dar ni!iodată ele nu "or în!eta să se repete (i ni!iodată nu "or a"ea o soluţie 'inală. iaţa este o roată !are se în")rte(te me!ani! !u toate !ir!umstanţele plă!ute (i neplă!ute, mereu re!urente. 5u putem opri roata, !ir!umstanţele bune sau rele se produ! mereu me!ani!, putem s!&imba doar atitudinea noastră noastră în 'aţa e"enimentelor e"enimentelor "ieţii. Pe mă măsu sură ră !e în"ă în"ăţă ţăm m să extr extra aem em ma mate teri rial alul ul pent pentru ru me medi dita taţi ţiee !&ia !&iarr din din împre2urările "ieţii, ne "om autodes!operi. n ori!e împre2urare plă!ută sau neplă!ută există di"erse uri !are trebuie să 'ie înţelese interal !u te&ni!a meditaţiei. Asta înseamnă !ă ori!e rup de uri, inter"enind într/o oare!are dramă, !omedie sau traedie a "ieţii pra!ti!e, după !e a 'ost înţeles interal, "a trebui să 'ie eliminat prin intermediul puterii >i"inei -ame Dundalini. Pe măsură !e utili*ăm simţul obser"ării psi&oloi!e, a!esta se "a de*"olta de asemenea în mod minunat. Atun!i Atun!i "om putea per!epe urile în timpul mun!ii meditaţiei.
ste interesant să per!epem urile în interior nu doar înainte de a 'i 'ost lu!rate, !i (i în timpul întreii mun!i. %)nd a!este euri sunt de!apitate (i de*interate, simţim o mare alinare, o mare 'eri!ire.
Capitolul $$ 0entoarcere şi recurenţ( 6n om este !eea !e este "iaţa sa3 da!ă un om nu/(i lu!rea*ă propria "iaţă, î(i pierde timpul în în mod mi*erabil. 5umai elimin)nd elementele inde*irabile pe !are le purtăm în interiorul interiorul nostru, putem 'a!e din "iaţa noastră noastră o !apodoperă. !apodoperă. -oartea este întoar!erea la în!eputul "ieţii, !u posibilitatea de a o repeta din nou pe s!ena unei noi existenţe. existenţe. >i'erite (!oli esoteri!e susţin eterna teorie a "ieţilor su!!esi"e3 un ast'el de !on!ept este re(it. iaţa este un 'ilm3 o dată în!&eiată proie!ţia, în'ă(urăm peli!ula pe bobină (i o du!em în eternitate. ?e"enirea există, reîntoar!erea există3 întor!)ndu/ne în a!eastă lume proie!tăm pe e!ranul existenţei a!ela(i 'ilm, a!eea(i "iaţă. Putem stabili te*a existenţelor su!!esi"e3 dar nu a "ieţilor su!!esi"e pentru !ă 'ilmul este a!ela(i. Ciinţa umană are trei la sută esenţă liberă (i nouă*e!i (i (apte la sută esenţă îmbuteliată în euri. euri . %)nd ne reîntoar!em, !ele trei pro!ente de esenţă liberă imprenea*ă total o"ulul 'e!undat3 'ără îndoială !ontinuăm în săm)nţa des!endenţilor des!endenţilor no(tri. Personalitatea este di'erită3 nu există ni!i un "iitor pentru personalitatea mortului3 a!easta din urmă se "a de*intera în mod lent în !imitir. n noul/năs!ut se a'lă reîn!orporat doar mi!ul pro!enta2 de esenţă liberă3 a!est lu!ru îi dă !opilului auto!on(tiinţă auto!on(tiinţă (i 'rumuseţe interioară. >i"ersele euri !are re"in dau t)r!oale nou/năs!utului, mer (i "in liber peste tot, ar "rea să intre în ma(ina orani!ă, dar a!easta nu este posibil !)t timp nu s/a !reat o nouă personalitate. ste ste bine bine să (tim (tim !ă pers person onal alit itat atea ea este este ener enere eti ti!ă !ă (i !ă se 'orm 'ormea ea*ă *ă prin prin experienţă de/a lunul timpului. ste s!ris !ă personalitatea trebuie să se !ree*e în timpul primilor (apte ani ai !opilăriei (i !ă ulterior se întăre(te (i se 'orti'i!ă o dată !u toate experienţele "ieţii pra!ti!e. uri urile le în!ep în!ep să inte inter" r"in inăă în ma ma(i (ina na ora orani ni!ă !ă trep trepta tat, t, pe mă măsu sură ră !e noua noua personalitate se !reea*ă. -oartea este un rest de 'ra!ţii, o dată în!&eiată operaţia matemati!ă, uni!ul lu!ru !e !ontinuă sunt "alorile #adi!ă, eurile bune (i rele, utile (i inutile, po*iti"e (i neati"e$. n lumina astrală, "alorile se atra (i se respin re!ipro! în a!ord !u leile manetismului uni"ersal.
5oi suntem pun!te pun!te matemati!e în spaţiu, !e ser"im ser"im drept "e&i!ul "e&i!ul unor determinate determinate sume de "alori. n personalitatea umană a 'ie!ăruia dintre noi există mereu a!este "alori !are ser"es! drept ba*ă +eii ?e!urenţei. Totul tul se înt) înt)mp mplă lă din din nou nou a(a a(a !um !um s/a s/a ma maii înt) înt)mp mpla lat, t, plus plus re*u re*ult ltat atul ul sau sau !onse!inţa a!ţiunilor noastre pre!edente. >at 'iind 'aptul !ă înăuntrul 'ie!ăruia dintre noi există multe euri din "ieţi pre!edente, putem a'irma a'irma în mod subliniat subliniat !ă 'ie!are dintre ele este o persoană persoană di'erită. A!easta ne in"ită să înţeleem !ă înăuntrul 'ie!ăruia 'ie!ăruia dintre noi trăies! 'oarte multe persoane !u di'erite di'erite !ompromisuri. !ompromisuri. n personalitatea unui &oţ există o ade"ărată !a"ernă de &oţi3 în personalitatea unui u!ia( există un între !lub de asasini3 în personalitatea unui des'r)nat există o !asă de toleranţă3 în personalitatea ori!ărei prostituate există un între bordel, et!.. Cie!are din a!este persoane pe !are le purtăm în propria noastră personalitate, are problemele sale (i !ompromisuril !ompromisurilee sale. 0ameni trăind în interiorul interiorul oamenilor, persoane trăind înăuntrul persoanelor3 persoanelor3 a!est lu!ru este indis!utabil, indis!utabil, in!ontestabil. %eea !e este ra" în toate a!estea este 'aptul !ă 'ie!are din a!este persoane sau euri !are trăies! în interiorul nostru, "in din existenţe tre!ute (i au obliaţii determinate. ul !are în existenţa tre!ută a a"ut o a"entură amoroasă la ")rsta de trei*e!i de ani, în noua existenţă "a a(tepta a!ea ")rstă pentru a se mani'esta, iar în momentul a!ela "a !ăuta persoana ilu*iilor sale, se "a pune în !onta!t telepati! !u ea (i în !ele din urmă "a "eni reînt)lnirea (i repetarea s!enei. ul !are la ")rsta de patru*e!i de ani a a"ut un pro!es pentru bunuri materiale, în noua existenţă "a a(tepta a!ea ")rstă pentru a repeta a!eea(i slăbi!iune. ul !are la ")rsta de două*e!i (i !in!i de ani s/a bătut !u un om într/o !)r!iumă sau într/un bar, "a a(tepta în noua existenţă să aibă iar două*e!i (i !in!i de ani pentru a/(i !ăuta ad"ersarul (i a repeta traedia. urile di'eriţilor subie!ţi se !aută re!ipro! prin intermediul undelor telepati!e (i apoi se reînt)lnes! pentru a repeta me!ani! a!elea(i a! elea(i e"enimente. A!easta este în realitate me!ani!itatea +eii ?e!urenţei3 a!easta este traedia "ieţii. >e/a lunul miilor de ani, di"ersele persona2e se reînt)lnes! pentru a retrăi a!elea(i drame, !omedii (i traedii. Pers Persoa oana na um uman anăă nu este este de!)t de!)t o ma ma(i (ină nă în ser" ser"i! i!iu iull a!es a!esto torr euri euri !u at)t at)tea ea ana2amente. %el mai rău lu!ru din toată a!eastă problemă este !ă toate a!este obliaţii ale oamenilor pe !are îi purtăm în interiorul nostru, se îndeplines! 'ără !a înţeleerea noastră să aibă "reo in'ormaţie prealabilă. Personalitatea noastră umană pare, în a!est sens, o !ăruţă trasă de numero(i !ai. xistă "ieţi !u o repetiţie 'oarte exa!tă, existenţe re!urente !are ni!iodată nu se modi'i!ă. n ni!i un !&ip nu s/ar putea repeta !omediile, dramele (i traediile "ieţii pe e!ranul existenţei da!ă nu ar exista a!torii. A!torii tuturor a!estor s!ene sunt eurile pe !are le purtăm înăuntrul nostru (i !are pro"in din existenţe existenţe tre!ute.
>a!ă de*interăm eurile m)niei, s!enele trai!e ale "iolenţei se s')r(es! în mod ine"itabil. >a!ă redu!em la pra' !osmi! aenţii se!reţi ai lă!omiei, problemele a!esteia se termină !omplet. >a!ă ani&ilăm eurile des'r)ului, s!enele de bordel (i de morbiditate iau s')r(it. >a!ă redu!em la !enu(ă persona2ele se!rete ale in"idiei, e"enimentele a!esteia "or în!eta radi!al. >a!ă u!idem u!idem eurile eurile oroliu oroliului, lui, "anităţii "anităţii,, în)m'ări în)m'ării,i, autoimpo autoimportanţ rtanţei, ei, s!enele s!enele ridi!ole ale a!estor de'e!te "or în!eta, din lipsă de a!tori. >a!ă >a!ă elimi eliminăm năm din din psi& psi&i!u i!ull nostr nostruu 'a!to 'a!torii rii lenei, lenei, inerţ inerţiei iei,, mo mole( le(eli elii,i, s!enel s!enelee înro*itoare ale a!estui tip de de'e!te, nu s/ar mai putea repeta, din lipsă de a!tori. >a!ă pul"eri*ăm eurile de*ustătoare ale urmandismului, ale lă!omiei, din !au*a lipsei de a!tori, ban!&etele, beţiile, et!., "or lua s')r(it. ntru!)t a!este multiple euri a!ţionea*ă lamentabil în di'eritele ni"eluri ale Ciinţei, este ne!esar să !unoa(tem !unoa(tem !au*ele, !au*ele, oriinea oriinea (i pro!edeel pro!edeelee !risti!e !risti!e !are în !ele din urmă "or trebui să ne !ondu!ă la moartea eului însu(i (i la eliberarea 'inală. A/l studia pe Mristosul intim, a studia esoterismul !risti!, este 'undamental atun!i !)nd "rem să pro"o!ăm în noi o s!&imbare radi!ală (i de'initi"ă3 (i asta "om studia în următoarele !apitole.
Capitolul $3 2ristosul ,nti% Mristos este Co!ul Co!ului, Cla!ăra Clă!ării, Semnătura Astrală a Co!ului. Pe %ru!ea -artirului de pe 8olota este de'init -isterul lui Mristos !u un sinur !u")nt !e !ons !onstă tă din din patr patruu lite litere re:: @5? @5?@. @. @n @nis is 5at 5atur uraa ?en ?eno" o"atu aturr @nt @nter era. a. Co! Co!ul ul ?eî ?eînn nnoie oie(te (te 5eîn!etat 5atura. enirea Mristosului în inima omului, ne trans'ormă radi!al. Mristos este +080S6+ S0+A?, 6nitate -ultiplă per'e!tă. Mristos este "iaţa !e palpită în uni"ersul între, este !eea !e este, !eea !e întotdeauna a 'ost (i !eea !e "e(ni! "a 'i. -ulte -ulte s/au s/au spus spus despr despree >rama >rama %osmi %osmi!ă3 !ă3 in!on in!ontes testab tabil, il, a!east a!eastăă >ramă >ramă este este !onstituită din !ele patru e"an&elii. 5i s/a spus !ă >rama %osmi!ă a 'ost adusă pe Păm)nt de lo&imi3 -arele >omn al Atlantidei Atlantidei a repre*entat a!eastă >ramă în !arne (i oase. -arele DA@? @isus de asemenea a trebuit să repre*inte a!eea(i >ramă în mod publi! pe Păm)ntul S')nt. S')nt. %&iar da!ă Mristos s/ar na(te de o mie de ori în etleem, nu ar ser"i la nimi! da!ă nu se na(te (i în inima noastră. %&iar de/ar 'i murit (i în"iat a treia *i din morţi, la nimi! nu ar ser"i a!easta da!ă nu moare (i nu în"ie (i în noi. A în!er!a să des!operim natura (i esenţa 'o!ului înseamnă să în!er!ăm să/l des!operim pe >umne*eu, a !ărui pre*enţă reală întotdeauna s/a re"elat sub aparenţa 'o!ului.
?uul aprins #xodul, B:$ (i in!endiul de pe Sinai, !)nd a 'ost pro!lamat >e!aloul #xodul, 19:1I$, sunt două mani'estări prin !are >umne*eu i/a apărut lui -oise. S')ntul @oan îl des!rie pe >omnul 6ni"ersului sub 'iura unei Ciinţe de Qasp (i Sardonix, de !uloarea 'lă!ării, a(e*at pe un Tron in!andes!ent (i 'ulerător #Apo!alipsa, 4:B/E$. >umne*eul nostru este un Co! -istuitor, s!rie S')ntul Pa"el în pistola !ătre "rei. Mristosul @ntim, Co!ul %eres!, trebuie să se nas!ă în noi (i se na(te într/ade"ăr !)nd am a"ansat su'i!ient în mun!a psi&oloi!ă. Mristosul @ntim trebuie să elimine din 5atura noastră Psi&oloi!ă, înse(i !au*ele erorii: 6?@+ %A6OH. 5u ar 'i posibilă di*ol"area !au*elor 806+6@, !)tă "reme Mristosul @ntim nu s/ a năs!ut în noi. Co!ul "iu (i 'iloso'al, Mristosul @ntim, este Co!ul Co!ului, puritatea purităţii. Co!ul ne în"ăluie (i ne s!aldă din toate părţile, "ine spre noi prin aer, prin apă (i !&iar prin păm)nt, !are sunt păstrătorii săi (i di"ersele sale "e&i!ule. Co!ul %eres! trebuie să se !ristali*e*e în noi, este Mristosul @ntim, -)ntuitorul nostru interior pro'und. >omnul @ntim trebuie să ia asupra lui întreul nostru Psi&i!, !ei %in!i %ilindri ai ma(inii ma(inii orani! orani!e, e, toate toate pro!esele pro!esele noastre noastre -entale, -entale, moţional moţionale, e, -otorii, -otorii, @nstin!t @nstin!ti"e, i"e, Sexuale.
Capitolul $4 &unca 2ristic( Mrist Mristosu osull @ntim @ntim apare apare în inter interior ior în mu mun!a n!a relaţi relaţiona onată tă !u di*ol di*ol"ar "area ea ului ului Psi&oloi!. n mod e"ident, Mristosul interior sose(te doar în momentul !ulminant al e'orturilor noastre intenţionate (i al su'erinţelor su'erinţelor "oluntare. enirea 'o!ului Mristi! este e"enimentul !el mai important din propria noastră "iaţă. Mristosul intim î(i asumă atun!i toate pro!esele noastre mentale, emoţionale, motorii, instin!ti"e (i sexuale. @n!ontestabil, @n!ontestabil, Mristosul intim este sal"atorul nostru interior pro'und. l, 'iind per'e!t, intr)nd în noi ar părea imper'e!t3 'iind 'iind !ast, ar părea !a (i !um nu ar 'i !ast3 'iind drept, ar părea !a (i !um nu ar 'i drept. A!easta este asemănător !u di'eritele re'le!tări ale luminii. >a!ă 'olosim o!&elari alba(tri, totul ni se "a părea albastru, iar da!ă îi 'olosim de !uloare ro(ie, "om "edea toate lu!rurile în a!eastă !uloare. l, !&iar da!ă este alb, "ă*ut din a'ară, 'ie!are îl "a "edea prin lentila psi&oloi!ă !u !are pri"e(te3 de a!eea problema e !ă oamenii "ă*)ndu/l, nu/l "ăd. +u)nd asupra sa toate pro!esele noastre psi&oloi!e, >omnul per'e!ţiunii su'eră nespus.
>e"enit om între oameni, trebuie să trea!ă prin multe probe (i să suporte tentaţii de nedes!ris. Tentaţia Tentaţia este 'o!, trium'ul asupra tentaţiei este lumină. @niţiatul trebuie să în"eţe să trăias!ă prime2dios3 a(a stă s!ris, a!easta Al!&imi(tii Al!&imi(tii o (tiu. @niţiatul trebuie să străbată !u 'ermitate %alea Tăi(ului de %uţit3 de o parte (i de alta a di'i!ilului di'i!ilului drum, există prăpăstii înspăim)ntătoare. Pe !alea di'i!ilă a di*ol"ării oului, oului, există drumuri !omplexe !are î(i au rădă!ina !&iar în drumul real. n mod e"ident, din %ărarea Tăi(ului de %uţit se desprind multiple !ărări !e nu du! ni!ăieri3 unele dintre ele ne du! în abis (i în disperare. xistă !ăi !e ne/ar putea pres!&imba în domni ai anumitor *one din 6ni"ers, dar !are ni!ide!um nu ne/ar adu!e înapoi în s)nul ternului Tată Tată %osmi! %omun. xistă !ărări 'as!inante, de o s')ntă aparenţă, ine'abile, din ne'eri!ire, ne pot !ondu!e doar spre in"oluţia s!u'undată din lumile in'ernale. n mu mun! n!aa de di*o di*ol" l"ar aree a ulu ului, i, a"em a"em ne"o ne"oie ie să ne în!r în!red edin inţă ţăm m pe depl deplin in Mristosului @nterior. 6neo 6n eori ri,, apar apar prob proble leme me !u re*o re*ol" l"ar aree di'i di'i!i !ilă lă33 deod deodat atăă drum drumul ul se pier pierde de în labirinturi inexpli!abile (i nu mai (tim pe unde !ontinuă3 doar as!ultarea absolută de Mristosul @nterior (i de Tatăl !are se a'lă în se!ret, ne poate !ălău*i înţelept în ast'el de !a*uri. %ărarea Tăi(ului de %uţit este plină de peri!ole înăuntru (i în a'ară. -orala !on"enţională nu ser"e(te la nimi!3 morala este s!la"a obi!eiurilor, a epo!ii, a lo!ului. %eea !e a 'ost moral în epo!i tre!ute, a!um se do"ede(te imoral3 !eea !e a 'ost moral în "ul -ediu, pentru a!este "remuri moderne este imoral. %eea !e este moral într/ o ţară, în alta este imoral, et!.. n mun!a de di*ol"are a oului, se înt)mplă !ă uneori, !)nd !redem !ă merem 'oarte bine, se do"ede(te !ă merem 'oarte rău. S!&im S!&imbăr bările ile sunt sunt indisp indispens ensabi abile le în timpul timpul înaint înaintări ăriii esoter esoteri!e i!e,, însă însă oameni oameniii rea!ţionari răm)n îmbuteliaţi în tre!ut3 se pietri'i!ă în timp (i tună (i 'uleră împotri"a noastră pe măsură !e reali*ăm prorese psi&oloi!e pro'unde pro'unde (i s!&imbări radi!ale. 0amenii nu suportă s!&imbările @niţiatului, "or !a a!esta să !ontinue împietrit în tre!ut. 0ri!e s!&imbare pe !are ar reali*a/o @niţiatul e !lasi'i!ată imediat !a imorală. Pri"ind lu!rurile din a!est un&i, la lumina mun!ii &risti!e, putem e"idenţia în mod !lar, ine'i!a!itatea di"erselor !oduri !oduri de morală !are au 'ost s!rise în lume. @n!on @n!ontes testab tabil, il, Mristo Mristosu sull mani'e mani'esta statt (i totu( totu(i,i, as!uns as!uns,, în inima inima om omul ului ui real, real, asum)ndu/(i di"ersele noastre stări psi&oloi!e, 'iind ne!unos!ut pentru oameni, este de 'apt !ali'i!at drept !rud, imoral (i per"ers. ste paradoxal !ă oamenii îl adoră pe Mristos (i totu(i îi atribuie !ali'i!ati"e at)t de oripilante. "ident, oamenii in!on(tienţi (i adormiţi "or doar un Mristos istori!, antropomor', antropomor', al statuilor (i domelor de ne*drun!inat, la !are să/(i poată adapta !u u(urinţă toate !odurile lor de morală reoaie (i în"e!&ite (i toate pre2ude!ăţile (i !ondiţiile lor.
0amenii nu/l pot !on!epe ni!iodată pe Mristosul @ntim în inima omului3 mulţimile îl adoră doar pe Mristosul statuie (i at)ta tot. %)nd !ine"a le "orbe(te mulţimilor, !)nd !ine"a le de!lară !ruda realitate a Mristo Mristosul sului ui re"olu re"oluţio ţionar nar,, al Mristo Mristosul sului ui ro(u, ro(u, a Mristo Mristosu sului lui rebel, rebel, imedi imediat at prime( prime(te te !ali'i!ati"e pre!um următoarele: blas'emator, ereti!, ti!ălos, pro'anator, pro'anator, neleiuit, et!.. A(a sunt mulţimile, întotdeauna in!on(tiente, întotdeauna adormite. A!um "om înţelee de !e Mristos !ru!i'i!at pe 8olota ex!lamă !u toate 'orţele su'letului său: ; &at!l meu, iart!-i c!ci nu ştiu ce fac <. Mristos în sine însu(i, 'iind unul, apare !a 'iind mai mulţi3 de a!eea s/a spus !ă este unitate multiplă per'e!tă. %elui !e (tie, !u")ntul îi dă putere3 nimeni nu l/a rostit, nimeni nu/l "a rosti, de!)t doar !el !e + A? 5%A?5AT. A/l în!arna este 'undamental în mun!a a"ansată asupra ului plurali*at. >omnul per'e!ţiunii lu!rea*ă în noi pe măsură !e 'a!em e'orturi !on(tiente în mun!a asupra noastră în(ine. ste înspăim)ntător de dureroasă mun!a pe !are Mristosul @ntim trebuie să o reali*e*e în propriul nostru nostru psi&i!. %u ade"ărat !ă -aestrul nostru interior trebuie să/(i trăias!ă întreul drum al !ru!ii, !&iar în pro'un*imea propriului nostru su'let. Stă s!ris: ; #umnezeu d! omului, dar în traist! nu-i bag! <. >e asemenea este s!ris: ; '(ut!-te şi eu te voi a(uta<. Să o implorăm pe >i"ina -amă Dundalini este 'undamental atun!i !)nd este "orba să di*ol"ăm areate psi&i!e inde*irabile, totu(i Mristosul @ntim, în pro'un*imile !ele !ele ma maii ad)n ad)n!i !i ale ale noas noastr tre, e, a!ţi a!ţion onea* ea*ăă în mo modd înţe înţele lept pt,, în a!ord a!ord !u prop propri riil ilee responsabilităţi responsabilităţi pe !are el le ia pe umerii săi.
Capitolul $5 Dru%ul diicil @ndis!utabil, există în noi în(ine o latură obs!ură pe !are nu o !unoa(tem sau nu o a!!eptăm3 trebuie să îndreptăm lumina !on(tiinţei spre a!eastă parte întune!ată din noi în(ine. Tot s!opul s!opul studiilor studiilor noastre 8nosti!e este de a 'a!e !unoa(terea de sine însu(i să de"ină tot mai !on(tientă !on(tientă.. %)nd în noi în(ine a"em multe lu!ruri pe !are nu le !unoa(tem, ni!i nu le a!!eptăm, atun!i a!ele lu!ruri ne !ompli!ă teribil "iaţa (i pro"oa!ă într/ade"ăr tot 'elul de situaţii !e ar putea 'i e"itate prin !unoa(terea de sine. %el mai rău din toate a!estea este !ă proie!tăm a!ea latură ne!unos!ută (i in!on(tientă a noastră asupra altor persoane (i atun!i o "edem în ele. >e exemplu, le "edem !a (i !um ar 'i min!inoase, in'idele, mes!&ine, et!., în 'un!ţie de !eea !e purtăm în interiorul nostru. nostru. 8no*a spune în leătură !u a!easta, !ă trăim într/o parte 'oarte mi!ă din noi în(ine, 'apt pentru !are !on(tiinţa noastră se extinde doar pe o parte 'oarte limitată din noi în(ine.
@nten @ntenţia ţia mu mun!i n!iii esoter esoteri!e i!e 8no 8nosti sti!e !e este este !ea de a mări mări !lar !lar propr propria ia noastr noastrăă !on(tiinţă. Cără îndoială, !)tă "reme nu suntem bine relaţionaţi !u noi în(ine, nu "om 'i bine relaţionaţi ni!i !u !eilalţi, iar re*ultatul "or 'i !on'li!te de tot 'elul. ste indispensabil să de"enim mult mai !on(tienţi de noi în(ine prin intermediul obser"ării dire!te de sine. 0 reulă 8nosti!ă enerală în mun!a esoteri!ă nosti!ă, este !ă atun!i !)nd nu ne înţeleem !u "reo persoană, persoană , putem 'i siuri !ă a!esta este !&iar aspe!tul împotri"a !ăruia este ne!esar să lu!răm asupra noastră în(ine. în(ine. %eea !e !riti!ăm at)t de mult la alţii este !eea !e *a!e în latura obs!ură din noi în(ine (i pe !are nu o !unoa(tem (i ni!i nu "rem să o re!unoa(tem. %)nd suntem într/o asemenea situaţie, latura obs!ură din noi este 'oarte mare, dar !)nd lumina autoobser"ării iluminea*ă a!eastă latură întune!ată, !on(tiinţa !re(te prin intermediul !unoa(terii de sine. A!easta este %ărarea Tăi(ului de %uţit, mai amară !a 'ierea3 mulţi pornes! pe ea, 'oarte puţini sunt !ei !are a2un la !apăt. A(a !um +una are o 'aţă as!unsă !are nu se "ede, o 'aţă ne!unos!ută, tot a(a se înt)mplă (i !u +una Psi&oloi!ă pe !are o purtăm în interiorul nostru. nostru. "ident, a!eastă +ună Psi&oloi!ă este 'ormată din o, u, ul nsu(i, Sinele nsu(i. n a!eastă +ună Psi&oloi!ă !ărăm elemente inumane !are înspăim)ntă, !are înro*es! (i pe !are în ni!i un !&ip nu am a!!epta !ă le a"em. Aspru este drumul a!esta al A6T0?A+@OH?@@ @5T@- A C@@5G@ %)te prăpăstii %e situaţii situaţii di'i!ile %e labirinturi labirinturi oribile oribile 6neori, 6neori, după multe multe întorsăt întorsături uri (i !otituri !otituri,, ur!u(uri ur!u(uri în'iorăto în'iorătoare are (i !obor)(ur !obor)(urii extrem de peri!uloase, drumul interior se pierde în de(erturi de nisip, nu se (tie pe unde !ontinuă (i ni!i o ra*ă de lumină nu/l luminea*ă. %ărare plină de peri!ole pe dinăuntru (i pe dina'ară3 drum de mistere de nedes!ris, unde nu su'lă de!)t o adiere de moarte. Pe a!est drum interior, !)nd !ine"a !rede !ă mere 'oarte bine, în realitate, mere 'oarte rău. Pe a!est drum interior, !)nd !redem !ă merem 'oarte rău, se înt)mplă !ă merem 'oarte bine. Pe a!est drum se!ret există momente în !are ni!i nu mai (tim !e este bine ni!i !e este rău. %eea !e în mod normal este inter*is, uneori se do"ede(te a 'i 2ust3 a(a este drumul interior Toate !odurile morale, pe drumul interior sunt inutile3 o 'rumoasă maximă sau un 'rumos pre!ept moral, în momente determinate, se pot !on"erti într/un obsta!ol 'oarte serios pentru Autoreali*area Autoreali*area @ntimă a Ciinţei. >in 'eri!ire, 'eri!ire, Mristosu Mristosull @ntim @ntim din însă(i însă(i pro'un*im pro'un*imea ea Ciinţei Ciinţei noastre, noastre, lu!rea*ă lu!rea*ă intens, su'eră, pl)ne, de*interea*ă elemente extrem de peri!uloase pe !are le purtăm în interiorul nostru.
Mristosul se na(te !a un !opil în inima omului, dar pe măsură !e elimină elementele inde*irabile pe !are le purtăm în interior, "a !re(te puţin !)te puţin p)nă !e se "a !on"erti într/un om !omplet.
Capitolul $6 Cei 3 tr(d(tori n mun!a interioară pro'undă, pe terenul stri!tei autoobser"ări psi&oloi!e, psi&oloi!e, trebuie să trăim în mod dire!t toată drama !osmi!ă. Mristosul @ntim trebuie să elimine toate elementele inde*irabile pe !are le purtăm în interiorul nostru. n pro'un*imile noastre psi&oloi!e, multiplele areate psi&i!e striă, !er)nd !ru!i'i!area domnului interior. @n!ontestabil, @n!ontestabil, 'ie!are dintre noi îi poartă în psi&i!ul său pe !ei trei trădători. @uda, demonul dorinţei3 Pilat, demonul minţii3 %aia'a, demonul relei "oinţe. A!e(ti trei trădători îl !ru!i'i!ă pe >omnul Per'e!ţiunilor în însă(i pro'un*imea su'letului nostru. ste "orba de trei tipuri spe!i'i!e de elemente inumane, 'undamentale în drama !osmi!ă. Cără Cără îndoi îndoială ală,, aminti amintita ta dramă dramă a 'ost 'ost mereu mereu trăită trăită în se!ret se!ret în pro'u pro'un*i n*imil milee !on(tiinţei superlati"e a Ciinţei. >rama >rama !osmi! !osmi!ăă nu aparţ aparţine ine ex!lu ex!lusi" si" -arelu -areluii Dabir Dabir @isu @isuss !um î(i în!&i în!&ipui puiee întotdeauna inoranţii !ulti"aţi. @niţiaţii tuturor "remurilor, "remurilor, -ae(trii tuturor "ea!urilor, au trebuit să trăias!ă drama !osmi!ă înăuntrul lor în(i(i, ai!i (i a!um. Totu(i, Totu(i, @isus, -arele Dabir, a a"ut !ute*anţa să repre*inte a!eastă dramă intimă în mod publi!, în stradă (i la lumina *ilei, pentru a de*"ălui sensul iniţierii tuturor 'iinţelor umane, 'ără distin!ţie de rasă, sex, !astă ori !uloare. ste minunat să existe !ine"a !are, în mod publi!, să predea drama intimă tuturor popoarelor păm)ntului. păm)ntului. Mristosul @ntim, ne'iind des'r)nat, trebuie să elimine din el însu(i elementele psi&oloi!e psi&oloi!e ale des'r)ului. Mristosul @ntim, 'iind în sine însu(i pa!e (i iubire, trebuie să elimine din el însu(i elementele inde*irabile ale m)niei. Mristosul @ntim, ne'iind un la!om, trebuie să elimine din sine însu(i elementele inde*irabile ale lă!omiei. Mristosul @ntim, ne'iind in"idios, trebuie să elimine din sine însu(i areatele psi&i!e ale in"idiei. in"idiei. Mristosu Mristosull @ntim @ntim 'iind 'iind umilinţ umilinţăă per'e!tă, per'e!tă, mod modestie estie in'inită in'inită,, simplitat simplitatee absolută absolută,, trebuie să elimine din el însu(i de*ustătoarele elemente ale oroliului, ale "anităţii, ale în)m'ării.
Mristosul @ntim, %u")ntul, +oosul %reator, trăind mereu în !onstantă a!ti"itate, trebui trebuiee să elimi elimine ne din inter interior iorul ul nostru nostru,, din el însu( însu(ii (i prin prin el însu( însu(i,i, elemen elementel telee inde*irabile ale inerţiei, ale lenei, ale stanării. >omnul Per'e!ţiunii, deprins !u toate posturile, !umpătat, ni!iodată prieten al beţiilor (i al marilor ban!&ete, trebuie să elimine din el însu(i abominabilele abominabilele elemente ale urmandismului. Stranie simbio*ă !ea a Mristosului/@isus, Mristosului/@isus, Mristosul/0m3 neobi(nuit ameste! a !eea !e este di"in (i !eea !e este uman, a !eea !e este per'e!ţiune (i !eea !e este imper'e!ţiune3 probă mereu !onstantă !onstantă pentru +oos. +oos. +u!rul !el mai interesant din toate a!estea este !ă Mristosul se!ret este întotdeauna un trium'ător, !ine"a !are în"ine permanent tenebrele, !ine"a !are elimină tenebrele din interiorul său însu(i, însu(i, ai!i (i a!um. Mristosul Se!ret este >omnul -arii ?ebeliuni, respins de preoţii, de bătr)nii (i de s!ribii templului. Preoţii îl urăs!3 adi!ă, nu/l înţele, "or !a >omnul Per'e!ţiunilor să trăias!ă ex!lusi" în !adrul "remii, în a!ord !u domele lor de ne*drun!inat. ătr)nii, adi!ă lo!uitorii păm)ntului, bunii stăp)ni ai !asei, oamenii !&ib*uiţi, oameni oameniii !u experi experienţ enţă, ă, îl detest detestăă pe +oos, +oos, pe Mristo Mristosu sull ?o(u, ?o(u, pe Mristo Mristosul sul -arii -arii ?ebeliuni, pentru !ă a!esta iese din r)ndul lumii, din obi!eiurile (i tradiţiile lor în"e!&ite, rea!ţionare (i în!remenite în tre!ut. S!ribii templului, (arlatanii intele!tului îl detestă pe Mristosul @ntim pentru !ă a!esta este antite*a Anti!ristului, du(manul de!larat al a!elei întrei ropi de unoi de teorii uni"ersitare !e abundă at)t de mult pe pieţele de trupuri (i su'lete. %ei trei trădători îl urăs! de moarte pe Mristosul Se!ret (i îl du! la moarte în interiorul nostru, în propriul nostru spaţiu psi&oloi!. @uda, @uda, demonul demonul dorinţei, dorinţei, îl "inde mereu pe dom domnul nul pentru trei*e!i de monede de arint,, adi!ă pentru băutură, bani, renume, "anităţi, 'orni!aţii, adultere, et!.. arint Pilat, demonul minţii, întotdeauna se spală pe m)ini, mereu se de!lară ne"ino"at, ni!iodată nu este de "ină, tot timpul se 2usti'i!ă în 'aţa lui însu(i (i în 'aţa !elorlalţi, !aută subter'uii, subter'uii, s!ăpări pentru a se es!&i"a de propriile responsabilităţi, responsabilităţi, et!.. %aia'a, demonul relei "oinţe, îl trădea*ă neîn!etat pe >omnul în noi în(ine3 adorabilul @ntim îi dă bastonul pentru a/i pă*i oile, totu(i, !ini!ul trădător !on"erte(te altarul într/un pat de plă!eri, 'orni!ă neîn!etat, adulterea*ă, "inde sa!ramentele, et!.. A!e(ti trei trădători îl 'a! să su'ere în se!ret pe adorabilul domn @ntim 'ără pi! de milă. Pilat îi pune !oroană de spini pe t)mple, eurile răută!ioase îl bi!iuies!, îl insultă, îl blestemă în spaţiul spaţiul psi&oloi! psi&oloi! intim, 'ără ni!i un 'el de !ompasiune.
Capitolul $7 !urile'Cau( -ultiple -ultiplele le elemente elemente subie!ti"e subie!ti"e !e !onstitu !onstituie ie eoul eoul au rădă!ini !au*ale. !au*ale. urile/ !au*ă sunt leate de leile %au*ei (i 'e!tului. "ident, nu poate exista !au*ă 'ără e'e!t, ni!i e'e!t 'ără !au*ă3 a!est lu!ru este indis!utabil, indubitabil. indubitabil. Ar 'i de ne!on!eput eliminarea di'eritelor elemente inumane pe !are le purtăm în interiorul nostru, da!ă nu am elimina radi!al !au*ele intrinse!e ale de'e!telor noastre psi&oloi!e. psi&oloi!e. "ident, eurile/!au*ă sunt intim aso!iate !u anumite datorii Karmi!e. 5umai !ăinţa !ăinţa !ea !ea mai pro'undă (i respe!ti"ele neo!ieri !u >omnii +eii, ne pot da 'eri!irea de a obţine de*interarea tuturor a!elor elemente !au*ale (i într/un 'el sau altul, ne pot !ondu!e la eliminarea de'initi"ă a elementelor inde*irabile. %au*ele intrinse!e ale erorilor noastre, !u siuranţă pot să 'ie eradi!ate din noi în(ine raţie mun!ilor e'i!iente ale Mristosului Mristosului @ntim. "ident !ă eurile/!au*ă obi(nuies! să 'ie de o !omplexitate înspăim)ntător de di'i!ilă. xem xempl plu: u: un stud studen entt esot esoter eris istt ar pute puteaa 'i în(e în(ela latt de inst instru ru!t !tor orul ul său său (i în !onse!inţă, un ast'el de neo'it ar de"eni s!epti!. n a!est !a* !on!ret, eul/!au*ă !are ar produ!e asemenea eroare, nu ar putea 'i de*interat de!)t prin suprema !ăinţă intimă (i prin neo!ieri esoteri!e esoteri!e 'oarte spe!iale. Mristosul @ntim lu!rea*ă intens în interiorul interiorul nostru, elimin)nd pe ba*a unor mun!i !on(tiente (i su'erinţe "oluntare, "oluntare, toate a!ele !au*e se!rete ale erorilor noastre. >omnul per'e!ţiunilor trebuie să trăias!ă în intimele noastre pro'un*imi întreaa dramă !osmi!ă. Am răm)ne înmărmuriţi da!ă am !ontempla în lumea !au*ală toate torturile prin !are tre!e >omnul Per'e!ţiunilor. Per'e!ţiunilor. n lumea !au*ală, Mristosul taini! tre!e prin toate amără!iunile de nedes!ris de pe "ia !ru!is a sa. @ndubitabil, Pilat se spală pe m)ini (i se 2usti'i!ă, dar în 'inal îl !ondamnă pe adorabil la moartea pe !ru!e. Se do"ede(te extraordinară pentru iniţiatul pre*i!ător as!ensiunea pe 8olota. Cără îndoială, !on(tiinţa solară interată !u Mristosul @ntim, !ru!i'i!ată pe !ru!ea maiestuoasă a !al"arului, pronunţă 'ra*e teribile !are 'iinţelor umane nu le este dat să le/ nţeleaă. Cra*a 'inală #Tatăl meu, în m)inile tale îmi în!redinţe* spiritul$, este urmată de 'ulere (i tunete (i de mari !ata!lisme. 6lterior, Mristosul @ntim, după !obor)rea de pe !ru!e, este depus în S')ntul său -orm)nt. Prin intermediul morţii, Mristosul @ntim u!ide moartea. -ult după a!eea, Mristosul @ntim trebuie să în"ie în noi. @n!ontestabil, @n!ontestabil, în"ierea %risti!ă "ine să ne trans'orme radi!al. 0ri!e -aestru n"iat deţine puteri extraordinare asupra 'o!ului, aerului, apei (i păm)ntului. Cără îndoială, -ae(trii n"iaţi dob)ndes! nemurirea, nu doar psi&oloi!ă !i (i !orporală.
@isus, -arele Dabir, trăie(te trăie(te în!ă !u a!ela(i !orp 'i*i! pe !are l/a a"ut pe Păm)ntul S')nt3 %ontele Saint/8ermain, !are transmuta plumbul în aur (i 'ă!ea diamante de !ea mai bună !alitate de/a lunul se!olelor N L N@@@, et!., trăie(te în!ă (i astă*i. nimati nimati!ul !ul (i puterni! puterni!ul ul %onte %onte %aliostr %aliostro, o, !are a uimit uimit într/at) într/at)tt uropa uropa !u puterile sale în se!olele N@ / N@@@, este un -aestru n"iat (i în!ă î(i păstrea*ă a!ela(i !orp 'i*i!.
Capitolul $uprao%ul 6n !odex din Ana&ua! spunea: ; )eii i-au creat %e oameni din lemn şi du%! ce iau creat i-au unit cu divinitatea<, dar apoi adauă: ; *u toţi oamenii au reuşit s! se integreze cu divinitatea <. @ndis!utabil, @ndis!utabil, mai înt)i trebuie !reat omul înainte de a/l putea intera !u realul. Animalul intele!tual în mod re(it numit om, în ni!i un !a* nu este omul. >a!ă !omparăm omul !u animalul intele!tual, putem atun!i "eri'i!a prin noi în(ine 'aptul !on!ret !ă, de(i animalul intele!tual seamănă 'i*i! !u omul, din pun!t de "edere psi&oloi! este absolut di'erit. >in pă!ate, toţi )ndes! în mod eronat, se !red oameni (i se !onsideră !a atare. -ereu am !re*ut !ă omul este reele !reaţiei3 animalul intele!tual, p)nă în pre*ent, nu a demonstrat demonstrat !ă ar 'i ni!i mă!ar propriul său ree3 da!ă nu este ree al propriilor propriilor sale pro!ese psi&oloi!e, da!ă nu le poate diri2a după "oinţă, !u at)t mai puţin "a putea u"erna natura. n ni!i un !&ip n/am putea a!!epta omul !on"ertit în s!la", in!apabil să se !ondu!ă pe el însu(i (i pres!&imbat într/o 2u!ărie a 'orţelor bestiale ale naturii. 0ri suntem rei ai uni"ersului, ori nu suntem3 în a!est ultim !a*, in!ontestabil, răm)ne demonstrat 'aptul !on!ret !ă nu s/a a2uns în!ă la stadiul de om. n landele sexuale ale animalului intele!tual, Soarele a depus ermenii pentru om. "ident, asemenea ermeni se pot de*"olta sau se pot pierde de'initi". de'initi". >a!ă "rem !a a!e(ti ermeni să se de*"olte, este indispensabil să !ooperăm !u e'ortul pe !are Soarele îl 'a!e pentru a !rea oameni. 0mul autenti! trebuie să lu!re*e intens !u s!opul e"ident de a elimina din el însu(i elementele inde*irabile pe !are le poartă în interior. interior. >a!ă omul real nu "a elimina din el însu(i a!este elemente, "a e(ua în mod lamentabil3 se "a !on"erti într/un a"orton al -amei %osmi!e, într/un e(e!. 0mul !are lu!rea*ă !u ade"ărat asupra lui însu(i, !u s!opul de a/(i tre*i !on(tiinţa, se "a putea intera !u di"inul. n mod !ert, omul solar interat !u di"initatea, se !on"erte(te de 'apt (i de drept în S6P?A/0-. 5u este at)t de u(or să a2unem la S6P?A/0-. Cără îndoială, drumul !are !ondu!e la S6P?A/0- se a'lă din!olo de bine (i de rău. rău . 6n lu!ru este bun atun!i !)nd ne !on"ine (i rău !)nd nu ne !on"ine. =i în !adenţa "ersurilor se as!unde deli!tul.
xistă multă "irtute în !el rău (i multă răutate în !el "irtuos. >rumul !e !ondu!e la S6P?A/0- este %alea Tăi(ului de %uţit3 a!eastă !ale este plină de peri!ole peri!ole pe dinăuntru (i pe dina'ară. dina'ară. ?ăul este peri!ulos, binele deopotri"ă este peri!ulos3 înspăim)ntătorul drum se a'lă din!olo de bine (i de rău, este teribil de !runt. 0ri!e !od de morală ne poate opri din mersul spre S6P?A/0-. Ata(amentul de !utare sau !utare lu!ruri din tre!ut, de !utare sau !utare s!ene, ne poate opri pe drumul !e du!e p)nă la S6P?A/0-. S6P?A/0-. 5ormele, pro!edeele, ori!)t de înţelepte ar 'i, da!ă se a'lă în!&ise în "reun 'anatism, în "reo pre2ude!ată sau în "reun !on!ept, ne pot împiedi!a în înaintarea spre S6P?A/0-. S6P?A/0-6+ distine !eea !e este rău de !eea !e este bun (i !eea !e este bun de !eea !e este rău3 apu!ă spada 2ustiţiei !osmi!e (i se a'lă din!olo de bine (i de rău. S6P?A/0-6+, a")nd eliminate din el însu(i toate "alorile bune (i rele, s/a pres!&imbat în !e"a !e nimeni nu înţelee, este 'ulerul, este 'la!ăra spiritului spiritului uni"ersal de "iaţă strălu!ind pe !&ipul unui -oise. +a 'ie! 'ie!ar aree popa popass al drum drumul ului ui,, un ana& ana&or oret et îi o'er o'erăă daru daruri rile le sale sale S6P? S6P?A/ A/ 0-6+6@, dar a!esta î(i !ontinuă drumul din!olo de bunele intenţii ale ana&oreţilor. %eea !e au spus oamenii sub porti!ul sa!ru al templelor !onţine multă 'rumuseţe, dar S6P?A/0-6+ este din!olo de spusele pioase ale oamenilor. S6P?A/ S6P?A/0-6 0-6+ + este este 'uler 'ulerul ul iar !u")nt !u")ntul ul său este este tunet tunetul ul !e de*in de*inte terea rea*ă *ă puterile binelui binelui (i ale răului. S6P?A/0-6+ strălu!e(te strălu!e(te în tenebre, dar ele urăs! S6P?A/0-6+. -ulţimile !ali'i!ă S6P?A/0-6+ drept per"ers pentru simplul 'apt !ă nu se în!adrea*ă în domele indis!utabile, ni!i în 'ra*ele pioase, ni!i în morala sănătoasă al oamenilor serio(i. 0amenii detestă S6P?A/0-6+ (i îl răstines! între !riminali pentru !ă nu/l înţele, pentru !ă îl 2ude!ă pri"indu/l pri"indu/l prin lentila psi&oloi!ă a !eea !e se !onsideră s')nt, !&iar da!ă este rău. S6P?A/0-6+ este !a (i trăsnetul !e !ade asupra per"er(ilor sau !a (i s!lipirea a !e"a !e nu se înţelee (i !e se pierde apoi în mister. S6P?A/0-6+ nu este ni!i s')nt, ni!i per"ers, se a'lă din!olo de s'inţenie (i de per"ersitate3 dar oamenii oamenii îl !ali'i!ă drept s')nt s')nt sau per"ers. S6P?A/0-6+ strălu!e(te pentru un moment în întuneri!ul a!estei lumi iar apoi dispare pentru totdeauna. n interiorul S6P?A/0-6+6@ strălu!e(te mistuitor Mristosul ?o(u, Mristosul ?e"oluţionar, ?e"oluţionar, >omnul -arii ?ebeliuni.
Capitolul $9 ntul raal S')ntul 8raal strălu!e(te în noaptea pro'undă a tuturor "remurilor. %a"alerii "ului -ediu, în epo!a !ru!iadelor, au !ăutat *adarni! S')ntul 8raal pe Păm)ntul S')nt dar nu l/au ăsit. %)nd %)nd Pro'et Pro'etul ul A"raam raam s/a întors întors din din ră*boi ră*boiul ul împotr împotri"a i"a reil reilor or Sodom Sodomei ei (i 8omorei, se spune !ă l/a înt)lnit pe -el!&isede!, 8eniul Păm)ntului. 5eîndoielni! a!ea -are Ciinţă trăia într/o 'ortăreaţă situată exa!t pe lo!ul în !are mai t)r*iu a 'ost înălţat @erusalimul, ora(ul iubit al Pro'eţilor. +eenda "ea!urilor spune, iar asta *eii (i oamenii o (tiu, !ă A"raam a !elebrat 6nerea 8nosti!ă prin împărţirea p)inii (i a "inului în pre*enţa lui -el!&isede!. 5u este de prisos să a'irmăm !ă A" A"raam raam a o'erit atun!i lui -el!&isede! *e!iuielile (i roadele dint)i, pre!um stă s!ris în %artea +eii +eii.. A"raam a primit din m)inile lui -el!&isede!, S')ntul 8raal3 mult mai t)r*iu în timp, a!eastă !upă a a2uns în templul din @erusalim. Cără îndoială !ă ?eina din Saba a ser"it !a mi2lo!itoare pentru a!est 'apt. a s/a în'ăţi(at înaintea ?eelui Solomon !u S')ntul 8raal (i după !e l/a supus unor riuroase în!er!ări, i/a în!redinţat at)t de mult preţuitul odor. -arele Dabir @isus a băut din a!eastă !upă în timpul !eremoniei sa!re a !inei !elei de taină pre!um stă s!ris în !ele ! ele Patru "an&elii. @osi' din Arimateea a umplut Potirul !u s)nele !e ţ)(nea din rănile Adorabilului pe -untele %ăpăţ)nii. %)nd poliţia romană a răs!olit lo!uinţa amintitului Senator, n/a ăsit a!est preţios iu"aier. Senatorul roman, nu numai !ă a as!uns at)t de preţioasa !omoară, !i, în plus, a păstrat împreună !u ea, sub păm)nt, lan!ea lui +oninus, +oninus, !u !are !enturionul !enturionul roman a străpuns !oasta >omnului. @osi' din Arimateea a 'ost în!&is într/o oribilă temniţă pentru !ă nu a "rut să predea S')ntul 8raal. %)nd amintitul Senator a ie(it din în!&isoare, a ple!at spre ?oma du!)nd !u el S')ntul 8raal. A2uns A2uns la ?oma, ?oma, @osi' @osi' din din Arima Arimatee teeaa a ăsit ăsit perse! perse!uţ uţia ia lui lui 5ero 5ero împot împotri" ri"aa %re(tinilor (i s/a dus pe malurile -editeranei. mare %utere, ntr/o noapte, în "is, i/a apărut un îner (i i/a spus: ; 'cest %otir are o mare %entru c! în el se afl! s$ngele M$ntuitorului Lumii<. @osi' din Arimateea, as!ult)nd de porun!ile înerului, înerului, înropă înropă a!el potir într/un într/un templu din din -ontserrat, -ontserrat, %atalonia, Spania. %u timpul, a!el potir s/a 'ă!ut ne"ă*ut împreună !u templul (i o parte a muntelui. S')ntul 8raal este "asul lui Mermes, !upa lui Solomon, urna preţioasă a tuturor templelor de mistere. >in %&i"otul +eăm)ntului nu lipsea ni!i!)nd S')ntul 8raal sub 'orma !upei sau omor/ului, omor/ului, înăuntrul !ăruia se a'la depo*itată mana de(ertului. S')ntul 8raal aleori*ea*ă în mod a!!entuat 05@/ul 'eminin 3 în a!eastă s')ntă !upă se a'lă ne!tarul nemuririi, Soma misti!ilor, suprema băutură a Oeilor S'inţi.
Mristosul ?o(u bea din S')ntul 8raal în !easul suprem al !risti'i!ării, a(a stă s!ris în "an&elia >omnului. S')ntul 8raal nu lipse(te ni!iodată de pe altarul templului. "ident, Sa!erdotul trebuie să bea "inul luminii din %upa S')ntă. Ar 'i absurd să presupunem un templu al misterelor din !are să lipseas!ă !upa bine!u")ntată a tuturor tuturor "remurilor. "remurilor. A!est lu!ru ne aminte(te de 8inebra, ?eina Qina(ilor, !ea !are îi turna lui +an!elot "inul în !upele deli!ioase ale lui S6C?A (i -A5T@. Oeii nemuritori se &rănes! !u băutura !onţinută în %upa S')ntă3 a!eia !are urăs! %upa ine!u")ntată, &ules! împotri"a >u&ului S')nt. Supra/0mul trebuie să se alimente*e !u ne!tarul nemuririi !onţinut în potirul di"in al templului. templului. Transmutarea eneriei !reatoare este 'undamentală !)nd "rem să bem din asul S')nt.. S')nt Mristosul ?o(u, întotdeauna re"oluţionar, întotdeauna rebel, "e(ni! eroi!, "e(ni! trium'ător, în!&ină în !instea Oeilor, b)nd din potirul de aur. ?idi!aţi bine !upa "oastră (i a"eţi ri2ă să nu "ărsaţi ni!i mă!ar o sinură pi!ătură din preţiosul "in. Amintiţi/"ă !ă lo*in!a (i de"i*a noastră este t&elema t&elema #"oinţă$. #"oinţă$. >in ad)n!ul potirului, simboli!ă imaine a oranului sexual 'eminin, ţ)(nes! 'lă!ări !e strălu!es! pe !&ipul aprins al Supra/0mul S upra/0mului. ui. Oeii ine'abili ai tuturor alaxiilor beau întotdeauna băutura nemuririi din potirul etern. Criul lunar produ!e in"oluţii în timp3 este ne!esar să bem "inul sa!ru al luminii din "asul s')nt al Al!&imiei. Purpura reilor sa!ri, !oroana reală (i aurul în'lă!ărat, sunt doar pentru Mristosul ?o(u. >omnul Culerului (i al Tunetului apu!ă !u dreapta sa S')ntul 8raal (i bea "inul de aur pentru a se &răni. %ei !e "arsă asul lui Mermes în timpul !opulaţiei !&imi!e, se !on"ertes! de 'apt în !reaturi in'raumane ale lumii subpăm)ntene. Tot !eea !e am s!ris ai!i este amplu de*"oltat în !artea mea intitulată ;%ăsătoria Per'e!tă<.
/ostaţ( +eenda se!olelor spune !ă de !)nd -edu*a a murit de m)na lui Perseu, roul Solar al -itoloiei 8re!e(ti, oamenii !are aspirau la 0limp nu (i/au mai pierdut ni!iodată "iaţa, împietriţi de pri"irea as!uţită (i sinistră a unui asemenea monstru, 2umătate om, 2umătate reptilă, ale !ărui suliţe 'atidi!e se în'ieau !a ni(te pumnale în trupurile !ăutătorilor +)nii de Aur . A(a este relatarea pe !are Tradiţia rmeti!ă a 'ă!ut/o să a2ună la ure!&ile noastre !&iar (i în a!este *ile de obs!urantism, propriu Dali/u Dali/uăi #)rsta 5eară$, pe !are o trăim ai!i (i a!um. %u o asemenea naraţiune, se 'ă!ea alu*ie, în "remuri stră"e!&i, la ra"ele peri!ole !are întotdeauna i/au p)ndit pe neîn'ri!aţii !u!eritori ai mpărăţiei %ere(ti !are, în trea!ăt
'ie spus, (i !it)nd 'ra*e apo!alipti!e: ; +ntotdeauna se ia cu asalt şi doar cei cutez!tori au cucerit-o<. @ntraţi în a!eastă temati!ă, trebuie să/i spunem distinsului nostru !ititor, !ă toate leendele miti!e orientale sau o!!identale nu sunt simple elu!ubraţii literare (i ni!i în!er!ări retori!e ale popoarelor stră"e!&i !i, din !ontră, !onstituie mo(tenirea sa!ră al unor remar!abili -ae(tri !e au îndră*nit să pro"oa!e la duel timpul, moartea (i leile me!ani!e ale existenţei, pentru a/i smule a!esteia din urmă, !ele mai preţioase enime (i !ele mai as!unse se!rete ale ei. Solomon spunea: ;8loria lui >umne*eu !onstă în a/(i as!unde misterele iar !ea a omului în a le des!operi<3 totu(i, ai!i este !e"a de !are trebuie să ţinem bine seama !)nd "orbim despre a!eastă a!ţiune (i anume !ă toţi Pro'eţii, @luminaţii, @luminaţii, -ae(trii sau 8&i*ii umanităţii, se re'ereau la ;0ameni< (i nu la ;Animale @ntele!tuale<, atun!i !)nd semnalau protaonistul unor ast'el de !ute*anţe. %u a!easta "rem să indi!ăm !ă sar!ina ma2oră a !reaturii umane, !are este !ea de a se separa de ?oata Timpului pentru a intra în s)nul ternităţii, !ere din partea menţionatei !reaturi o de*"oltare primordială pentru a atine în primul r)nd un ade"ărat ;Stadiu Solar< (i a putea, ulterior, să 'a!ă 'a!ă o re"a re"alo lori ri*a *are re a Corţ Corţel elor or sale sale Spir Spirit itua uale le (i să a2un a2ună ă la !ali !alita tate teaa de Titan, %osmo!rator sau, alt'el spus, ?ee (i Sa!erdot al 5aturii după 0rdinul lui -el!&isede!, ?ee al Salemului. Salemului. Ast'el, 'iinţa umană, "orbind din pun!t de "edere 'iloso'i!, (i mai pre!is, ontoloi!, ontoloi!, are în 'aţa sa două mari sar!ini de reali*at, pentru a îndeplini ade"ăratul obie!ti" al (ederii sale în 6ni"ersitatea ieţii3 prima: SH S %650AS%H P S@5 5SH=@, SH/=@ %?O S6C+T6+ S6C+T6+ =@ SH %0A86+O %0A86+O +6-@5A S0+A?H de !are a "orbit "orbit at)ta Al!&imi Al!&imiaa -edie"ală. A doua: SH CA%H 5 A=A C+ 5%RT A%A +6-@5H %0A86+ATH SH ST?H+6 ST?H+6%A %AS%H S%H în toată toată splend splendoar oarea ea sa, tra"e tra"ers) rs)nd nd ori!e ori!e barier barierăă materi materială ală sau spirituală, p)nă !)nd intră în !onta!t permanent !u @ntelienţele >i"ine !e sălă(luies! din!olo de ine (i de ?ău. Prima sar!ină au !ristali*at/o mulţi, a doua este !ea mai di'i!ilă, deoare!e a!ei aspiranţi, la o asemenea sar!ină, intră în !eea !e este !unos!ut în 0!ultismul Trans!endental !a ;>e(ertul @niţiati!<. Pentru a răm)ne în pi!ioare, în a!ele teritorii aspre, de"otul are ne"oie de un a2utor superior, de o !redinţă de ne*drun!inat (i de o metodi!ă ade!"ată. Ai!i, în a!eastă parte a %ălătoriei rmeti!e, iese în !alea se!olelor (i a ")rstelor, domnul i!tor -anuel 8ome* ?odriue* #în mod 'als autointitulat !u em'a*ă Samael Aun Weor$, pentru a ne expli!a !u o loi!ă surprin*ătoare surprin*ătoare (i o dida!ti!ă insolită, dire!ţia pe !are trebuie să o ia bar!a ia bar!a Aro Aronautului nautului,, !are trebuie să abandone*e Maosul @n'erior pentru a intra în Maosul Superior. su'i!ient să !ităm !)te"a din !u"intele sale despre a!est traie!t di'i!i di'i!il: l: ; 's%ru #rum este acela al '&OR'L)/R *&M ' *0. 1$te %r!%!stii2 1e str$mtori dificile2 1e labirinturi oribile2 3e acest #rum nterior, nterior, c$nd cineva crede c! merge foarte r!u, se înt$m%l! c! merge bine. 3e acest #rum nterior, c$nd cineva crede c! merge foarte bine, în realitate, merge foarte r!u. 1eea ce în mod normal se interzice, uneori se dovedeşte cel mai (ust4 aşa este #rumul nterior. 3e acest #rum 5ecret e6ist! momente în care cineva nici nu mai ştie ce este bun nici ce este r!u. 1!rare %lin! de 3ericole în interior şi în e6terior4 #rum de mistere de nedescris unde sufl! doar o adiere de moarte<
A!eas A!easta ta este este %ale %alea, a, >rum >rumul ul,, %ăra %ărare reaa pe !are !are a*i a*i "ine "ine să ne/a ne/auu semn semnal alat at/o /o -ari -ariii Miero'anţi ai -isterelor din !are pre*entul autor plaia*ă la reu, a!e(ti -ari Tribuni al dinastiei AS/ilor !are, în"ăluiţi în -antia nţelep!iunii lor (i 'undamentaţi pe Piatra Splendorilor #Piatra Ciloso'ală$, !)ntă lumii din trompetele lor pentru a rupe letaria oamenilor (i a/i in!ita la ;-area man!ipare<, la ;-arele Salt<, la ;-area liberare<, adi!ă, la ;-A?A ?+@65<, pentru a se odi&ni din!olo de !oloanele inelui (i ?ăului, în Ceri!irea Supremă a stelelor, purt)nd în m)inile lor două tro'ee leendare: o +A5% > 5O>?65%@5AT (i un P0T@? > A?8@5T 0-/TAT/SAT/TA5/PA5/PAO
Cuprins iaţa................................................................................................................................. Ceri!irea...........................................................................................................................B +ibertatea.........................................................................................................................E +eea pendulului.............................................................................................................7 %on!ept (i realitate..........................................................................................................9 >iale!ti!a %on(tiinţei.....................................................................................................11 Anti!ristul......................................................................................................................1B ul psi&oloi!................................................................................................................1E Tenebrele........................................................................................................................17 %ele trei minţi................................................................................................................1I -emorie/-un!ă............................................................................................................1 nţeleere %reatoare.......................................................................................................B Dundalini.......................................................................................................................E 5orme @ntele!tuale............................................................................................... ..........7 %uţitul %on(tiinţei..........................................................................................................9 Gara Psi&oloi!ă............................................................................................................BJ
>rourile........................................................................................................................B 5elini(ti..........................................................................................................................B4 5elini(ti...................................................................................... ....................................B4 -editaţie........................................................................................................................BF ?eîntoar!ere (i re!urenţă...............................................................................................BI Mristosul @ntim...............................................................................................................4J -un!a Mristi!ă...............................................................................................................41 >rumul di'i!il................................................................................................................4B %ei B trădători................................................................................................................4E urile/%au*ă..................................................................................................................47 Supraomul......................................................................................................................4I S')ntul 8raal..................................................................................................................EJ Post'aţă..........................................................................................................................E1