Anatol Basarab Gandeste. Simte. Invata.
Anatol Basarab Basarab Se încarcă... MIERCURI, 14 IANUARIE 2009
Despre trecut si viitor ne vorbesc alunitele Despre trecut si viitor ne vorbesc alunitele
A avea si a astra !n ta"ent ta"ent este #ine, dar a de$v%"ta de$v%"ta ta"ent!", este si mai #ine. Mai &re! &re! decat aceste d%!a "!cr!ri este a desc%eri ace" ta"ent. 'ricat de #ine n! ai invata "a sc%a"a, %ricare n! ar (i n%te"e ta"e "a matematica, (i$ica sa! c)imie, ma ind%iesc ca t%ate acestea "a !n "%c iti %t arata dr!m!" vietii ta"e. E*ista m%da"itati de a ca"c!"a trase!" vietii !n!i %m !ti"i$and astr%"%&iea, n!mer%"%&iea. n!mer%"%&iea. +!tem d!ce aceste ca"c!"e ana "a nive" ce"!"ar. C! t%ate acestea, tre#!ie sa va s!n ca ceea ce rere$inta )arta vietii n%astre sta c)iar "a s!ra(ata, e r%ria n%astra ie"e, !n (e" de ste"e ca"a!$it%are a"!nite"e. +ie"ea c%r!"!i n%str! rere$inta ca si c!m % )arta, !n asa%rt, iar di(erite"e $%ne a"e c%r!"!i rere$inta di(erite (i"e din acest asa%rt. A"!nite"e s!nt %$iti%nate e aceste (i"e ca si c!m ar (i niste mici semne, stami"e, insemnari. Ar!ncand in m%d ca"i(icat % rivire in acest ,,asa%rt,, !tem a("a m!"te "!cr!ri interesante desre ce" care se asc!nde dinc%"% de ie"e. +%$iti%narea a"!nite"%r e c%r!" #ar#at!"!i sa! (emeei ne %ate v%r#i dest!" de aman!ntit desre nat!ra %m!"!i. -%c!" in care s!nt "asate acestea, (%rma si marimea "%r s!nt indicii de caracter, dar si s i semne a"e 1 of 17
destin!"!i ers%anei resective. E*ista % stiinta intrea&a care se %c!a de st!di!" "%r si care se n!meste m%r(%sc%ie/. Semni(icatia a"!nite"%r di(era de "a (ete "a #aieti. In &enera", "a (ete, a"!nite"e de #!n a!&!r s!nt "asate e stan&a, iar "a #aieti e artea dreata a c%r!"!i. C)ine$ii si ei cred că a"!nie"e %t (i (aste %ri ne(aste, în (!ncie de "%c!" !nde s!nt %$ii%nate, c!"%area e care % a! i ct de mari ar în ra%rt c! c%r!" n%str!. A"!nia %ate (i % mică ată nea&ră e "a#a ici%r!"!i, semni(icnd %ca$ii de a că"ăt%ri, sa! !n !ncti%r r%!3înc)is e mnă, adese%ri interretat ca indicat%r a" !n!i an!mit ti de a#i"itate sa! n%r%c, as%ciat mini"%r. A"!nie"e de e sate den%tă % an!mită %vară e care tre#!ie să % înd!răm, iar ce"e de e artea anteri%ară a c%r!"!i s!nt c%nsiderate ad!căt%are de n%r%c. N! e*ista %ameni (ara a"!nite, macar % sin&!ra a"!nita !ndeva e s!ra(ata c%r!"!i (iecare % are. A"!nite"e n! s!nt !r si sim"! niste semne e c%r, acestea rere$inta adevarate ecete a"e s%artei si destin!"!i. re#!ie d%r sa inveti a "e citi si inte"e&e semni(icatia. Unii %ameni s!n că a"!nie"e de e c%r!" n%str! s!nt, în rea"itate, însemne secrete, rămase din viei"e n%astre anteri%are, sim#%"!ri a"e !nei (ate 5armice trec!te, (ie ea #!nă sa! rea, s%rtită să (ie "ătită în această viaă. A"ii a(irmă că a"!nie"e rere$intă mesa6e a"e n%r%c!"!i i &)ini%n!"!i ce re("ectă nite !ncte de c%tit!ră din viaa n%astră. 7iecare a"!niă vi$i#i"ă de e c%r!" n%str! asc!nde !n îne"es %ri i"!strea$ă !n an!mit %#stac%" secret sa! a6!t%r!" neatetat din artea a"tc!iva. 8n !ne"e tradiii, mesa6e"e a"!nie"%r era! att de semni(icative, înct !tea! (i interretate dret ne(aste entr! neam sa! !tea! ad!ce !n mare resect ace"!i mem#r! a" (ami"iei ce !rta % a"!niă c! c%n%taii %$itive. esi&!r, în m!"te c!"t!ri se crede că !terea a"!niei este c! att mai mare, c! ct este mai mare i mai r%eminentă a"!nia. ' a"tă credină (%arte răsndită este aceea că a"!nie"e de c!"%are desc)isă ad!c mai m!"t n%r%c. Iată c%nsiderente"e &enera"e a"e c)ine$i"%r desre a"!nie"e c%r%ra"e. +ana ce stiinta m%derna a ince!t sa se interese$e in m%d seri%s de a"!nite, acestea era! tratate c! m!"t resect in e$%terism si %c!"tism!" tim!ri"%r (%arte indeartate. :ra6it%rii, vindecat%rii, re&ii si r%#ii incerca! sa desci(re$e taine"e asc!nse in sate"e a"!nite"%r. C! !ne"e a"!nite ne nastem, a"te"e aar si disar in c!rs!" vietii. Care e semni(icatia "%r, ce v%r e"e sa s!na, ce ne arata, desre ce ne v%r#esc, (iindca daca t%t!si ne nastem c! e"e sa! "e d%#andim e dr!m!" vietii inseamna ca acestea n! s!nt intam"at%are. esi&!r ca aaritia sa! disaritia an!mit%r a"!nite a! % ca!$a (i$i%"%&ica, dar aceasta ca!$a (i$i%"%&ica este tre$ita "a viata de % a"ta, %ate si)%"%&ica, ener&etica sa! sirit!a"a. Nimic n! este intam"at%r, t%t!" este interc%nectat si interdeendent, deinde d%ar de !nde inceem n%i sa vedem acest "ant a" interc%necsi!nii si interdeendentii a ca!$e"%r si e(ecte"%r. A"!nite"e a! % im%rtanta de%se#ita entr! (iecare dintre n%i, "a (e" ca si "inii"e din a"ma sa! amrente"e di&ita"e. aca "!am in c%nsideratie (at!" ca a"!nite"e sa! ete"e inasc!te %t sa aara, %t sa creasca si %t sa disara at!nci semni(icatia "%r devine si mai mare. %ate acestea se etrec neintam"at%r. Aaritia !nei a"!nite sa! disaritia ei ne v%r#este desre (ate"e n%astre atat s!#iective cat si %#iective, desre trairi"e n%astre, atit!dini, inc"inatii, a#i"itati, derinderi, "aceri;"a (e" si in ca$!" ar!"!i car!nt, "inei"%r din a"ma, rid!ri"%r de e (r!nte; +!tem incerca de a !rmari e d!rata vietii !n!i %m t%t ce se etrece c! e" din ersectiva a"!nite"%r care aar si care disar. Aceasta %#servare s!nt c%nvins ca ar ad!ce m!"te e*"icatii din r%ces!" ca!$a e(ect a" %m!"!i %#servat. In di(erite %%are e*ista di(erite m%d!ri de interretare a a"!nite"%r insa c! t%ate acestea di(erente"e n! s!nt (%arte mari. +!tem s!ne ca "a di(erite %%are di(era d%ar va"%area care i se atri#!ie !nei a"!nite sa! a"teia. In aceasta directie intr3adevar e*ista mici di(erente. In !ne"e %%are se c%nsidera % an!mita a"!nita (%arte im%rtanta in a"te %%are aceiasi a"!nita n! este cata"%&ata ca (iind im%rtanta, dar ca interretare si semni(icatie aici n! e*ista mari di(erente. Interesant este (at!" ca in ce"e mai di(erite %%are atat va"%area a"!nite"%r cat si semni(icatia "%r c%incid, at!nci cand mer&e v%r#a desre (ata %m!"!i. %ate a"!nite"e %$iti%nate e (ata a! aceiasi va"%are si semni(icatie interretativa cam "a t%ate %%are"e. In &enera" !tem s!ne ca ar%ae in t%ate %%are"e, a"!nite"%r de e (ata "i sa ac%rdat % atentie de%se#ita
"!n&!" tim!"!i ca %amenii care a! % an!mita a"!nita !ndeva e (ata sa! e rest!" c%r!"!i a! trait % an!mita viata, a! av!t !n an!mit destin, a! casti&at an!mite "!cr!ri;in acest m%tiv si asta$i e*ista tendinta ca sa ne desenam in m%d secia" cate %, a"!nita !ndeva e (ata, sa! e c%r ca sa semanam c! cineva si sa atra&em n%r%c!" as!ra n%astra, sa! !n an!mit destin. E*ista insa si %ameni care in m%d intenti%nat ca!ta sa in"at!re an!mite ete inasc!te sa! a"!nite de e c%r, ca sa indearte$e an!mite e(ecte a"e destin!"!i. Acest "!cr! %ate (i ( ac!t n!mai in ca$!ri"e e*treme, de%arece % ast(e" de interventie %ate sc)im#a viata n! n!mai in #ine, dar si in ra! daca n! c!n%astem intrea&a in(%rmatie. E! ers%na" n! rec%mand niman!i sa indearte$e a"!nite"e de e c%r, < insa daca t%t!si aveti a"!nite sa! ete care isi m%di(ica marimea, (%rma sa! c!"%area, in aceasta sit!atie este rec%manda#i" sa va adresati medic!"!i de secia"itate cat mai reede= n! rec%mand sa va adresati "a scia"istiii care va indeamna sa in"at!rati de e c%r an!mite a"!nite d%ar din m%tive ca si c!m estetice. Mai #ine asc!"tati3va e v%i insiva si ast(e" este %si#i" sa evitati (ate ne&andite si c%nsecinte ne"ac!te, ast(e" !teti c)iar sa c%rectati !ne"e "!cr!ri din ceea ce n%i n!mim 5arma. esi&!r, %amenii s!nt inc"inati sa vada in a"!nite, ete inasc!te, ceva tainic si mistic c)iar. +ana in re$ent n! este (%arte c"ar de ce aar acestea, intr3% (%rma atat de variata, e di(erite $%ne a"e c%r!"!i sa! (etei. e e*em"!, ete"e sa! a"!nite"e in (%rma de c%ntinente, ins!"e, "ac!ri, mari, %t sa ne v%r#easca desre % ca"at%rie indeartata, dar insemnatatea 5armica %ate (i c! t%t!" de%se#ita. Acest "!cr! va deinde de (ate"e e care "e (acem, de &and!ri"e e care ni "e ermitem sa "e avem;E*ista ete care sim#%"i$ea$a aararea, r%tectia. Aceste de re&!"a n! isi m%di(ica c%nt!r!ri"e, (e"!" in care se re$inta si nici semni(icatia. In"at!rand de e c%r % ast(e" de ata, n! stii inca de ce r%tectie te3ai "isit rin aceasta (ata. Ac!m n! vei mai avea aceasta ata inasc!ta sa! d%#andita, dar %data c! asta n! vei mai avea nici r%tectia e care % aveai ana ac!m, iar asta %ate c)iar iti va sc!rta m!"t viata. Iata cateva semni(icatii a"e a"!nite"%r> A"!nita e (r!nte. etinat%r!" acestei a"!nite %ate deveni !n mare %m de stat, !n mare %"itician, re(%rmat%r, %"itician inte"et, di"%mat. ' ast(e" de a"!nita, %$iti%nata srancenei drete % avea c)ea$!" A"e*andr! Mensic%v c%ntem%ran!" si rieten!" "!i +etr! I. Acesti %ameni a! !n %tentia" ener&etic &randi%s, dar entr! ei im%rtant este sa n! ,,sara ca"!",, si sa n!3si c%ns!me ener&ii"e e mar!ntis!ri. ' ata inasc!ta e (r!nte % avea si G%r#aci%v M, care e "an&a asta era si c)ie" si am va$!t c! t%tii cine a (%st, ce r%" a av!t, si !nde a a6!ns.
in tim!ri"e ce"e mai indeartate %amenii se temea! de ai "asa sa a6!n&a "a !tere e cei c! c)e"ie, de%arece c!n%stea! ca acestea s!nt mari re(%rmat%ri, iar re(%rme"e ad!se de ei n! t%tdea!na s!nt "ac!te, dar asta n! inseamna ca s!nt re"e.
-enin a !s #a$e"e c%m!nism!"!i iar a%i d!a ?0 de ani vine G%r#aci%v si des(iintea$a c%m!nism!", c%nsiderat ana at!nci ca (iind cea mai #!na (%rma de &!vernare.
:a mai re$int aici inca d%!a %$e, dar ce a! acestea d%i %ameni in c%m!n, desc%eriti sin&!ri. E! n! c%mente$i.
4 of 17
A"!nita "asata e*act intre srancene ne arata !n %m care in an!mite c%nditii si)%(i$i%"%&ice sa! si)%menta"e %ate revesti viit%r!". ' ast(e" de a"!nita detin $eitati"e in c!"t!ra )ind!sa. %ate stat!i"e inta"nite in manastiri"e si "acas!ri"e s(inte a"e )ind!si"%r detin cate % a"!nita intre srancene. 'amenii care se nasc c! % ast(e" de a"!nita s!nt c%nsiderati niste (ericiti, rintre rest!" m!rit%ri"%r. Se c%nsidera ca "%c!" dintre srincene este $%na ce"!i de3a" ,,trei"ea %c)i,, %c)i!" "!i S)iva. etinat%r!" !nei ast(e" de a"!nite a re!sit in viata anteri%ara sa3si in#!natateasca c! m!"t r%ria 5arma in c%maratie c! rest!" %ameni"%r, an!me rin caacitatea "!i de a revedea an!mite e(ecte "e&ate de an!mite acti!ni. In viata act!a"a caacitatea de a c!n%aste viit%r!" n! a disar!t c! t%t!", ci se a("a intr3% stare "atenta si %ricand in an!mite c%nditii se %ate reactiva. A"!nita din (r!nte ce este %$iti%nata s!s, ac%"% !nde in m%d n%rma" incee sa creasca ar!", ne arata !n %m c! niste caacitati %r&ani$at%rice de%se#ite. A"!nita care a sc%s din minti (%arte m!"ti #ar#ati.
A"!nita e %#ra$!" stan& si s!# %c)i, ne v%r#este desre #!natate si incredere. Aceasta a"!nita ne arata % r%venenta n%#i"a si inc"inatia catre a!t%6ert(ire, a!t%sacri(icare. A"!nita e mandi#!"a rere$inta tami"a %ameni"%r )%tarati, care s!nt caa#i"i intrea&a viata sa % dedice "!tei entr! % idee. ' ast(e" de a"!nita e artea dreata % detinea mare"e er%! a"#ane$ Scander#e& care a trait "a ince!t!" sec%"!"!i @: <140 B 1?.1.14D=. 'm!" care are % ast(e" de a"!nita e "an&a t%ate, mai este si !n %rat%r neintrec!t. A"!nita %$iti%nata e ca si asc!nsa de %d%a#a cai"ara. Un ast(e" de cad%! de "a Nat!ra rimesc n!mai %amenii &andit%ri, (i"%s%(i, %ameni de stiinta, %ameni in$estrati c! % &andire netraditi%na"a. M%d!" "%r de a &andi si de a vedea "!cr!ri"e !ne%ri "e %ate c%m"ica viata, dar in ace"si tim s!nt %ameni care ad!c n%!" si desc)id %ri$%nt!ri ne#an!ite a"e tendinte"%r n%astre de mai tar$i!. S!nt %ameni care traiesc mai m!"t in viit%r, s!nt c! m!"t inaintea m!"timii si din acest m%tiv n! s!nt !s%r de inte"es si de accetat, entr! %m!" %#isn!it, mai a"es entr! acei %ameni care s!nt in c%ada ev%"!tiei. N! are im%rtanta !nde este %$iti%nata a"!nita, in ce $%na a ca!"!i. Im%rtant ca ea sa (ie asc!nsa de %d%a#a cai"ara. In ace"asi tim % ast(e" de a"!nita ne v%r#este si desre caracter!" mistic si asc!ns a" %ses%r!"!i. Se c%nsidera ca !n ast(e" de %m intr3% viata anteri%ara a !t!t sa %m%are e cineva c! (%arte m!"ta !s!rinta, sa! a savarsit % a"ta %arecare (ata de care mai tar$i! s3a cait si a &andit m!"t as!ra aceea ce a (ac!t. Ast(e" acesta si3a de$v%"tat intr%versia, caacitatea de sc!(!ndare in r%ri!" micr%c%sm. A"!nita %$iti%nata e tam"a dreata ne arata !n %m c! % int!itie (%arte de$v%"tata. Acesta detine dar!" rem%nitiei, are % individ!a"itate arinsa, stra"!cit%are. In trec!t se c%nsidera ca % ast(e" de a"!nita tre#!ie asc!nsa de riviri"e %ameni"%r. A"!nita %$iti%nata e !rec)e. +%ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite de re&!"a este este mas!ra de "a!dar%s. 5 of 17
Aceasta ca"itate "a ei (!ncti%nea$a ca % mas!ra de a!t%aarare. Acesti %ameni n! isi tin r%ri!" c!vant, inca"ca r%misi!ni"e, s!nt in stare sa minta si sa (!re. aca a"!nita este e !rec)e dar este asc!nsa rivirii acest "!cr! ne s!ne desre %si#i"itatea ca %ses%r!" ei sa ai#a sa! sa d%#andeasca in viit%r di(erite a(ecti!ni, dest!" de &rave a"e sistem!"!i nerv%s. A"!nita e "im#a. 'amenii c! % ast(e" de ecete rara s!nt c!n%sc!ti ca mari v%r#areti, v%r#esc m!"t si de ce"e mai m!"te %ri (ara r%st si mai de"%c n! s!nt in stare sa asc!"te e cineva. Acesti %ameni se de%se#esc de a"tii rin an!mita "isa de c%ntr%" a" c%m%rtamente"%r, inc"!siv si ce" ver#a", in6!ra m!"t, n! isi cen$!rea$a v%r#e"e ar%ae de"%c si din aceasta ca!$a isi atra& mari s!(erinte si #"am!" ce"%r"a"ti. 7emei"e c! % ast(e" de a"!nita in trec!t era! c%nsiderate vra6it%are, (ara dret de ae", (ara dret de aarare. A"!nita e &at. aca detinat%r!" acesteia este !n #ar#at at!nci a"!nita ne arata !n %m c! !n nive" inte"ect!a" si sirit!a" (%arte #ine de$v%"tat, dar car!ia ii este (%arte &re! de a3si rea"i$a intre& %tentia"!" in aceasta eri%ada de tim. e re&!"a, de idei"e acest%ra se (%"%sesc a"ti %ameni m!"ti mai sireti, ra&matici si vic"eni. 7emeia detinat%are a !nei a"!nite e &at %ate (i !na (%arte sc)im#at%are. ' ast(e" de (emee de ce"e mai m!"te %ri reeta s%arta mamei sa"e. e e*em"!, daca mama ei a av!t d%!a casat%rii, at!nci in m%d ar%ae si&!r si %ses%area acestei a"!nite va avea d%!a casat%rii. Acest "!cr! se re(era si "a n!mar!" de c%ii si a"te evenimente din viata care v%r semana (%arte m!"t c! evenimente"e din viata mamei. aca %ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite este !n c%i", at!nci acesta este i!#it de catre t%ti, este in centr!" atentiei, t%ate riviri"e s!nt indretate catre e". e re&!"a acestea s!nt niste c%ii care ,,iti (!ra %c)i!",, A"!nita e !mar. Aceasta a"!nita sa! ata inasc!ta este !n semn direct a" armei. Acesti %ameni ca si c!m s!nt "ini de r%#"eme e care n! "e3a! re$%"vat in trec!t. Ei vin c! !n #a&a6 mare de restante e care va tre#!i sa "e re$%"ve in viata asta. S!nt niste %ameni !ternici, a! % ers%na"itate !ternica, dar mere! n! "e a6!n&e c!ra6, indra$nea"a, )%tarare. Acest%r %ameni "e este (%arte &re! sa rec!n%asca a!t%ritati"e, sa se s!!na, a! tendinta sa v%r#easca si sa se c%m%rte ca de "a e&a" "a e&a" c)iar si c! Fe!" si asta "e ad!ce m!"te r%#"eme. e re&!"a ac!m!"ea$a % m!"time de r%#"eme si tensi!ni in re"atie c! r%rii c%ii si din acest m%tiv raman sin&!ri "a #atranete. In trec!t (emei"e care inse"a! s%tii, sa! c%m"%ta! im%triva re&e"!i;era! ecet"!ite c! (er!" incins ana "a r%s!, an!me e !mar. In 7ranta de e*em"! acest%ra "i se a"ica % ecete s!# (%rma !nei ("%ri de "a"ea e !mar, c! (er!" incins. A"!nita e iet. In trec!t aceasta %$iti%nare a a"!nitei sa! a !nei ete inasc!te era c%nsiderata !n semn ra! sa! eric!"%s. aca a"!nita este %$iti%nata e stan&a, iar %ses%r!" este % (emee, at!nci aceasta va deveni victima !nei i!#iri ne(ericite. aca a"!nita este e dreata, at!nci interretarea este c! t%t!" a"ta si ne arata % ers%ana care va deveni sa! este de6a % s%tie credinci%asa si % mama (%arte #!na. ' ast(e" de (emee isi !rmea$a #ar#at!" si "a #ine si "a ra!, si "a #%&atie si "a saracie. Este &re! sa c!ceresti % ast(e" de (emee, dar daca ai re!sit acest "!cr! at!nci t%ata viata vei avea % rietena, s%tie si artenera adevarata, caa#i"a sa dea t%t!" entr! s%t!" si c%ii ei. aca a"!nita ii aartine !n!i #ar#at aceasta ne arata !n %m c! intentii c!rate si sincere in directia i!#irii (ata de %ameni. A"!nite"e de e s(arc!ri, atat "a #ar#ati cat si (emei inca din vec)ime se strad!ia! sa "e indearte$e sa! sa "e asc!nda riviri"%r, de%arece acestea revestesc im#%"naviri &rave si accidente ne(ericite. <:3ati !s vre3% data intre#area e ce #ar#atii at!nci cand s!nt riviti, sa! s!rrinsi de % (emee acestea isi asc!nd imediat c! a"me"e %r&an!" se*!a", iar in ace"easi c%nditii (emei"e isi asc!nd s(arc!ri"eH = +entr! ca (%rma, marimea, c!"%area, ie"ea, a"!nite"e din aceste, a"te deta"ii si aman!nte, %t s!ne desre ace" #ar#at sa! (emee mai m!"t decat %t ei insasi vre3% data sa s!na desre ei. In aceste $%ne se asc!nd in(%rmatii e*trem de intime, secrete, r%(!nde, care n! rea d%resti sa "e stie si a"tii, asta in ca$!" cand cei"a"ti sti! a rec!n%aste ace"e in(%rmatii. In trec!t ar%ae t%t %m!" stia sa vada ce ,,scrie,, in aceste $%ne a"e c%r!"!i. A"!nita e %#ra$. -a #ar#ati aceasta v%r#este inainte de t%ate desre !n caracter vi!, "!tat%r, !nicitate daca este %$iti%nata e %#ra$!" stan&. ' ast(e" de a"!nita este ractic im%si#i" sa n3% %#servi. 7emei"e c! a"!nita e %#ra$ se #!c!ra de m!"ta atentie a se*!"!i %!s mai m!"t si mai des decat %ricare a"ta (emee. A"!nita de e %#ra$!" stan& ne v%r#este desre !n ta"ent de%se#it, care se mani(esta inca din c%i"arie. Acesta %ate (i !n ta"ent catre arta, ict!ra, "iterat!ra, m!$ica; Ast(e" de %ameni detin % mem%rie (en%mena"a si % caacitate de c%m!nicare de%se#ita. ' ast(e" de a"!nita % avea si Mer"in M%nr%. Cred ca 6 of 17
n! mai tre#!ie sa amintesc aici cati #ar#ati a #!"%versat aceasta imre!na c! si dat%rita a"!nitei sa"e. A"!nita de e "e%aa e"ement!" distinctiv a !n!i ast(e" de %m este s!rematia sentimente"%r as!ra rati!nii. e re&!"a acestea s!nt niste ers%ane e*trem de visat%are, caa#i"e sa3si m%di(ice !n&)i!ri"e de vedere, sentimente"e si c%nvin&eri"e de cateva %ri in dec!rs!" !nei sin&!re $i"e. Alunita deasupra buzei superioare. -a (emei daca este %$iti%nata e dreata int%tdea!na v%r#este desre vic"enie, desre cr!$imea !rtat%arei a"!nitei. Aceasta ecete de re&!"a ii aartine !nei (emei (r!m%ase, er(ide, a"!nec%asa, inse"at%are, i!#it%are de se* si distractie, avent!ra si intri&i ceea ce ii ermite r%rietarei acestei a"!nite sa (aca % cariera dest!" de #!na si sa atin&a s!cces!". Alunita pe nas v%r#este desre !n caracter !s%r, ("e*i#i" si desre re$enta simt!"!i !m%r!"!i (%arte #ine de$v%"tat. -a (emei aceiasi a"!nita este semn!" r%stiei, &andirii s!r(icia"e, "isei de r%(!n$ime. Alunita la baza nasului pe obraz 3 ne arata sre % ers%ana care ii "ace sa dea t%t (e"!" de s(at!ri, de re&!"a !ti"e si (%"%sit%are. Ast(e" de %ameni sti! sa3si tina "im#a d!a dinti, sti! sa astre$e secrete"e si te %t a6!ta in sit!atii"e ce"e mai &re"e. Cea mai #!na r%(esie entr! ast(e" de %amenii este cea de av%cat. Acesti %ameni %t ,,v%r#i,, c! ste"e"e, %t (ace min!ni, %t interreta vise"e si n! n!mai. ' ast(e" de a"!nita % avea si mare"e +arace"si!s Alunita pe barbie in$estrea$a %ses%r!" c! % v%inta de (ier si % caacitate e*trem de !ternica de a (ina"i$a %rice "!cr! ince!t. A"!nita e #ar#iea !n!i #ar#at, daca este %$iti%nata e dreata ne v%r#este desre !ni"atera"itate, mandrie, e&%ism. +%$iti%nata e stan&a ne arata !n %m %rientat catre sc% c! % d%rinta !ternica de a mer&e inainte sre a!t%c!n%astere si a!t%de$v%"tare. -a (emei din%triva, % a"!nita e #ar#ie %$iti%nata e dreata rere$inta !n semn %$itiv, (ericit, ce ii c%n(era acestea incredere in r%rii"e (%rte, %timism si marinimie. ' ast(e" de (emee t%tdea!na se va di(erentia rin caacitatea de a asc!"ta, inte"eci!ne si tact. Alunita pe spate, este semn!" cerinte"%r ridicate (ata de sine si (ata de cei din 6!r. In trec!t se c%nsidera ca % ast(e" de a"!nita crea$a !n an!mit dr!m in viata care va ad!ce c! sine tradarea din artea ce"%r ar%iati dar n! n!mai. Se c%nsidera ca %amenii care a! % a"!nita e sate (%arte des s!nt tradati si vand!ti de cei mai di(eriti %ameni, %nc"!siv de cei dra&i. N! este e*c"!s ca %ses%r!" !nei ast(e" de a"!nite in viata anteri%ara sa (i (%st c)iar %m%rat e "a sate de catre cineva ar%iat, din acest m%tiv si asta$i acestea inc%nstient n! a! rea m!"ta incredere in %ameni si s!nt mere! atenti. Alunita pe brat. A"!nite"e %$iti%nate e artea interi%ara a inc)eet!ri"%r ne arata !n semn a" %ameni"%r !s%r de s!arat si de 6i&nit, s!nt (iri sensi#i"e. aca in aceste $%ne se &asesc d%!a sa! mai m!"te a"!nite asta ne v%r#este desre niste %ameni e*trem de sensi#i"i, c)iar desre (iri !ne%ri e*trasen$%ria"e "a %rice (%rma de a&resivitate, d!ritate, neatentie si "isa de tact. Ca si c!m iti citesc &and!ri"e ast(e" ca sti! e*act daca n! ii acceti sa! n! ii "aci. Femeea cu alunita pe brat de regula este foarte fericita in casatorie. aca a"!nita este %$iti%nata e artea e*teri%ara a #rat!"!i at!nici % ast(e" de s%tie ii %(era s%t!"!i i!#it !n ma*im!m de c%n(%rt. ar#at!" c! a"!nita e #rat!" dret detine % ener&etica #ine de$v%"tata. Acesta n! este %#"i&at%ri! sa (ie (i$ic !ternic, sa ai#a m!sc)i "!crati de%arece "!cr!ri"e si %amenii si (ara asta ii se s!!n v%intei "!i. Ast(e" de #ar#ati rivesc "!mea si viata in m%d %timist, s!nt caa#i"i sa casti&e #ani si res!rse, ast(e" incat devin (%arte indeendenti. %!a a"!nite e #rat!" dret este semn de (ide"itate si "%ia"itate. A"!nite"e din 6!r!" c%t!"!i rere$inta stami"e a"e inadati#i"itatii "a viata %ameni"%r. In &enera" (ata de a"!nite"e din 6!r!" c%t!"!i si a &en!nc)i!"!i tre#!ie sa (im (%arte atenti, entr! a n! "e a&ata, tra!mati$a sa! $&araia. Aceste a"!nite atra& as!ra "%r ener&ii"e ne&ative din medi!" inc!n6!rat%r. Aceste ener&ii %t (i mani(estate in (%rma de em%tii ne&ative, &and!ri, atit!dini a"e %ameni"%r din 6!r, s!arari si v%r#e ne&re. Ce" mai interesant este ca %amenii care detin ast(e" de semne n! s!nt caa#i"i sa transmita a"t%r %ameni ener&ii ne&ative. Acestea t%t!" reia! as!ra "%r si devin !n (e" de #!rete care a#s%ar#e ener&ii"e da!nat%are din 6!r. in acest m%tiv acesti %ameni !s%r %t (i a&resati, #r!ta"i$ati, ta")ariti, aca"iti; Acest%ra (%arte des "i se intam"a ast(e" de "!cr!ri care entr! !n %arecare a"t %m se %t intam"a ma*im!m %data sa! de d%!a %ri in t%ata viata. A"!nite e artea e*teri%ara a de&ete"%r. aca % ast(e" de tami"a se &aseste e de&et!" ine"ar "a maina dreata, "a #a$a de&et!"!i %m!" va (i de$ama&it in viata "!i intima si ers%na"a. Un ast(e" de %m tre#!ie 7 of 17
sa (ie (%arte atent c! cine mer&e "a starea civi"a, iar daca de6a a (%st e ac%"% at!nci e #ine sa ac%ere acea a"!nita c! vere&)eta si sa % %arte ermanent (ara a % sc%ate de e de&et. Ce"%r care inca n! s!nt casat%riti "i se rec%manda sa %arte e de&et!" ine"ar !n %arecare ine" entr! a ac%eri a"!nita si entr! a n! ramane sin&!ri. 'amenii c! a"!nite e de&et s!nt in("!entati de ceea ce n!mim ,,de%c)i,, adica de in("!enta ne&ativa a ener&eticii &and!ri"%r si sentimente"%r a"t%ra. e r e&!"a acestea s!nt (%arte isc!siti in cr%it%rie, tric%tare;I"!$i%nistii si scamat%rii de re&!"a %seda cate % ast(e" de a"!nita. ' ast(e" de tami"a detine si avid %t5in <avid C%er(ie"d= +e "an&a asta e*ista credinta ca #anii !r si sim"! s e ,,"iesc,, de %amenii c! a"!nite e de&ete. In an!mite %%are e*ista credinta ca %amenii ce a! a"!nite e de&ete %t deveni )%ti e*trem de #!ni. A"!nite in a"ma. A"!nite %$iti%nate in a"ma se inta"nesc (%arte si (%arte rar. 'm!" care detine % ast(e" de tami"a in a"ma este caa#i" rintr3!n e(%rt de v%inta sa! na$!inta sa m%di(ice intrea&a viata n! n!mai a "!i ci si a" a"t%ra. Acesta %ate c! !n an!mit e(%rt sa3si cana"i$e$e t%ate ener&ii"e si caacitati"e in directia a!t%de$v%"tarii si a deasirii de %#stac%"e. 'amenii c! a"!nite in a"ma de ce"e mai m!"te %ri d!c !n m%d de viata ascet, i$%"at, artic!"ar, resin&ant t%t ce este c%m!n si &enera" accetat. Alunite pe picior.
8 of 17
Iata inca ceva interesant "e&at de a"!nite. Fiar!" Fi!a Nr. J9?9 de 6%i, 12 i!"ie 200? = Persoanele care au multe alunite pe piele traiesc mai mult, potrivit unui studiu realizat de o echipa de cercetatori britanici care contrazice parerea traditionala ca acesti oameni prezinta mai multe riscuri de a muri mai repede din cauza unui cancer de piele. Intradevar, persoanele care au multe alunite pe piele prezinta mai multe riscuri de a dezvolta un melanom, cea mai grava forma de cancer de piele, dar, in acelasi timp, au o speranta de viata mai lunga. Un st!di! "a care a! articiat este 1D00 de (rati &emeni a sc%s "a ivea"a (at!" ca cei care a! mai m!"te a"!nite a! te"%meri mai "!n&i. e"%merii s!nt mar5eri ai im#atranirii #i%"%&ice care se &asesc in t%ate ce"!"e"e si care a! r%"!" de a r%te6a cr%m%$%mii. Mai recis, te"%merii s!nt ac)ete de AN "asate "a caete"e cr%m%$%mi"%r care a! r%"!" de a imiedica de$inte&rarea acest%ra, resectiv de a intar$ia r%ces!" im#atranirii. Cercetat%rii de "a in&Ks C%""e&e -%nd%n s!n ca ers%ane"e care a! este 100 de a"!nite e c%r s!nt, din !nct de vedere #i%"%&ic, c! sase 3 sate ani mai tinere decat ers%ane"e care a! mai !tin de 2 de a"!nite e c%r.
:er%niL!e atai""e, c%%rd%nat%r!" acest!i st!di! care a (%st !#"icat in Cancer Eidemi%"%& i%mar5ers and +reventi%n, a s!s ca re$!"tate"e st!di!"!i im"ica (at!" ca ers%ane"e c! m!"te a"!nite e c%r s!nt mai !tin s!sceti#i"e de a avea #%"i as%ciate c! im#atranirea, rec!m ma"adii"e cardiace sa! %ste%%r%$a. %t!si, mai s!nt necesare st!dii care sa ar%(!nde$e aceasta idee. Cercetat%rii tre#!ie sa a("e daca n!mar!" mare de a"!nite e c%r c%ntri#!ie "a incetinirea ritm!"!i de im#atranire &enera"a. <.M.:.= Secia"ist!" in (i$i%n%mii Mi)ai rat! a ana"i$at entr! revista C"ic5 semni(icatia a"!nite"%r c! care s!nt ,,d%tate/ de "a nat!ra vedete"e n%astre. Iata ce ne c%m!nica secia"ist!". -i"i Sand!, ne)%tarata in dra&%ste A"!nita de e sate arata ca -i"i este % ers%ana !ternica, ce" !tin asa aare in %c)ii ant!ra6!"!i. Isi tine in (ra! de m!"te %ri %rniri"e nerv%ase sa! e*a"tari"e de %rice nat!ra. e m!"te %ri, %$ea$a intr3% ers%ana (ericita, cand, in rea"itate, ea trece rin m!"te m%mente de me"anc%"ie, caci s!(era din ca!$a ne)%tararii in dra&%ste. :a avea n!mai de casti&at daca se ar%ie de % ers%ana sentimenta"a, c! mai !tine (ite Adrian M!t!, !n sentimenta" rin e*ce"enta 7%t#a"ist!" 7i%rentinei are % a"!nita %$iti%nata "an&a nas si a"ta in artea stan&a a (r!ntii. Asta den%ta ca 9 of 17
este !n sentimenta" rin e*ce"enta, c)iar daca acest "!cr! n! este asa de vi$i#i". E" isi d%reste sta#i"itate in viata, in ci!da (at!"!i ca, inainte de a % c!n%aste e C%ns!e"%, n! a d%vedit acest "!cr!. Ac!m ca are % s%tie si !n camin (ericit, este (%arte m!"t!mit de sine si se cana"i$ea$a e "at!ra r%(esi%na"a a e*istentei sa"e, in mare arte. Atentie, insa, "a e*cese"e de nerv%$itate E"ena a&!ci are % sen$!a"itate aarte Manec)in!" de ta"ie internati%na"a (ace (!r%ri e %di!m!ri si dat%rita a"!nitei e care % are deas!ra #!$ei s!eri%are. E"ena e marcata de dra&%stea entr! estetica, da d%vada de % sen$!a"itate aarte, care de (%arte m!"te %ri % (ace (%arte r%v%cat%are entr! t%ti cei din 6!r!" sa!. +%ate ca n! are, dar este % ers%ana c! ca!" e !meri. Am#itia si c%nsecventa s!nt !ncte"e ei (%rte 'ana R%man i" %ate temera e C%rne" +asat 7%st!" artener a" 'anei R%man are % a"!nita e &at care den%ta c"ar ca are % ers%na"itate artistica, m!"t sarm, sen$!a"itate, dar si d%rinta de a trai "a ma*im!m "aceri"e vietii. +asat este !n ti mere! desc)is "a t%t ce este n%!, atractiv. 'ana R%man va sti sa i" mai temere$e, dar va tre#!i sa tina seama de ers%na"itatea sa !ternica. Este !n #ar#at in adevarat!" sens a" c!vant!"!i, !n id%" a" (emei"%r, dar si sensi#i", r%mantic de m!"te %ri. Cata"in Mar!ta are sanse sa casti&e "a !rsa I!#it!" Andrei are % a"!nita e %#ra$!" stan&, ceea ce semni(ica (at!" ca are ers%na"itate, dar si % re"ati%nare #!na c! artener!" de viata, si, este t%ate, are si (%arte m!"t n%r%c in a(aceri sa! activitati sec!"ative. Ar avea sanse mari sa casti&e "a !rsa +re$entat%r!" de "a +R' : este !n ers%na6 carismatic si se a("a in ascensi!ne e scara ierar)iei s%cia"e. emerament!" ("e&matic i" (ace sa isi ir%ni$e$e c%"e&ii si c%nc!rentii. Andra este cea care ii %ate da ec)i"i#r! Cristina Satar vrea !#"icitate c! %rice ret Re&ina RO are % a"!nita (%arte se*, %$iti%nata e %#ra$!" stan&, ceea ce s!ne desre ea ca este (%arte am#iti%asa. Ea isi d%reste sa iasa in evidenta c! %rice ret, (iind &en!" de ers%ana care s!(era daca n! aare (recvent in mass3media. :a avea !ne"e r%#"eme sentimenta"e, dar isi va &asi "inistea interi%ara a"at!ri de !n artener mai tanar, entr! ca ea este % d%minat%are, rin (irea ei. A"mana)!" c)ine$esc, n!mit !n& S)!, este c!n%sc!t, în &enera", ca !n ca"endar c! date (aste i ne(aste, dar e" înseamnă m!"t mai m!"t> este % c%m%ară de in(%rmaii desre astr%"%&ie, c%d!ri i sim#%"!ri, ded!se de îne"eii i (i"%s%(ii C)inei străvec)i. 8n acest n!măr, vă %(erim secrete"e din a"mana) rivit%are "a a"!nie"e (acia"e i semni(icaia "%r în (!ncie de artea de e (aă !nde aar. Mai înti, vedei ce a"!nie avei e (aă, a%i (%"%sii i"!straia de a"ăt!ri entr! a identi(ica n!măr!" sa! n!mere"e c%res!n$ăt%are a"!nie"%r v%astre. e %#icei, acestea s!nt semni(icative entr! v%i d%ar dacă s!nt r%eminente i !nice. acă avei (aa "ină de ete, acnee sa! a"!nie mic!e, acestea n! se !n "a s%c%tea"ă. !ă ce s!ntei si&!ri de %$iia ce c%res!nde a"!niei de e (aa v%astră, că!tai semni(icaia ei în "ista de mai 6%s.
10 of 17
+%$iii"e 13J 8n c%i"ărie, s!ntei !in re#e"i i !n s!("et "i#er. Avei % creativitate înnăsc!tă i "!crai ce" mai #ine cnd vi se dă mnă "i#eră. 8n &enera", s!eri%rii a&reea$ă a#%rdarea v%astră avan&ardistă a vieii. acă avei % a"!niă aici, vă mer&e m!"t mai #ine în a(aceri i ca r%rii e(i dect ca an&a6ai ai a"t%ra. +r%miăt%are este ansa de a vă c%nd!ce sin&!ri. +%$iia 4 S!nte i %ameni im!"sivi, dese%ri !rtnd!3vă c! % vivacitate ce vă c%n(eră carismă i % ers%na"itate stră"!cit%are, dar !tei deveni di(ici"i cnd se e*rimă rea m!"te ăreri. S!ntei !in certărei, dar nici%dată nă "a !nct!" de a !rta ranc)i!nă. Această a"!niă c%n(eră, de re&!"ă, !n temerament e*"%$iv, iar dacă ai în"ăt!ra3%, ai vedea că devenii mai ca"mi i mai îmăcai c! "!mea. +%$iia A"!nia de deas!ra srncenei indică n%r%c de #%&ăie în viaă, dar va tre#!i să % cti&ai i să m!ncii mai m!"t dect ma6%ritatea %ameni"%r. %t venit!" e care î" a&%nisii tre#!ie ăstrat c! &ri6ă, căci aar %ameni invidi%i e v%i, ce ar !tea să încerce, c! v%r#e d!"ci, să vă "isească de averea v%astră. 7erii3vă de cei care încearcă să vă r%!nă sc)eme de îm#%&ăire raidă. acă avei % a"!niă aici, este rec%manda#i" să n! (ii rea încre$ăt%ri în cei"a"i. Urmai3vă instincte"e i (ii reca!i. N! vă "ăsai nici%dată (inane"e e mna a"t%ra. +%$iia A"!nia de aici indică inte"i&enă, creativitate i atit!dini artistice. a"ent!" artistic vă %ate ad!ce #%&ăie, ce"e#ritate i s!cces. Indică i n%r%c de avere, dar acesta n! se %ate rea"i$a e de"in dect dacă vă !rmai inima, în "%c să rămnei "a mi6"%ace"e c%nveni%na"e de a vă cti&a trai!". :ei avea arte de s!cces dacă vei (i c!ra6%i. +%$iia ? A"!nie"e de s!# srncene s!&erea$ă cert!ri c! r!de"e îndeărtate, care vă r%v%acă s!(erină i ne(ericire. Acest "!cr! vă va a(ecta m!nca i viaa. Este rec%manda#i" să a"anai %rice di(erende în (ami"ie dacă d%rii % c%ntiină îmăcată, ca să !tei mer&e înainte. +%$iia D N! este % %$iie (%arte #!nă entr! a"!niă. Stat!t!" v%str! (inanciar va (i mere! ameninat de tendina de a risii #anii. Avei, în "!s, &!st!" 6%c!ri"%r de n%r%c. +r%#"ema este să tii cnd să vă %rii. %t%dată, %amenii c! asemenea a"!nie a! tendina de a ("irta c! ers%ane"e de se* %!s, dar i de ace"ai se*. Ar (i #ine să discernei as!ra c!i vă e*ercitai (armece"e, dacă n! vrei să avei neca$!ri. +%$iia 9 Această %$iie a a"!niei s!&erea$ă r%#"eme se*!a"e i de a"te nat!ră. Este % a"!niă &)ini%nistă i se rec%mandă c! tărie să scăai de ea. Ad!ce % m!"ime de neca$!ri i &re!tăi. A"!nia %$ii%nată imediat s!# nas indică !n n%r%c en%rm de descendeni. S!ntei înc%n6!rai mere! de (ami"ie i vei avea m!"i 11 of 17
c%ii i ne%i. +rimii sri6in!" ce"%r ar%iai i vă vei #!c!ra att de îm"inire materia"ă, ct i em%i%na"ă. +%$iia 11 A"!nie"e de aici s!&erea$ă % c%nstit!ie #%"năvici%asă. Ar (i #ine să "e în"ăt!rai, mai a"es dacă s!nt mari i înc)ise "a c!"%are. 8n ca$ c%ntrar, ac%erii3"e c! m!"t (%nd de ten. +%$iia 12 A"!nia de aici re$ice % viaă "ină de s!cces, dar i (%arte ec)i"i#rată. Se rea %ate să (ii n! d%ar #%&ai, ci i ce"e#ri. %t!i, dei avei ansa de a trăi în sti" mare, vă vei #!c!ra i de % viaă casnică i de (ami"ie satis(ăcăt%are. 7emei"e c! asemenea a"!nie a! !n n%r%c (en%mena" i s!nt, de re&!"ă, (r!m%ase i ra(inate. +%$iia 1J C%iii v%r (i % mare s!rsă de în&ri6%rare în viaa v%astră. Re"aia c! ei n! va (i #!nă. N! rea !tei (ace m!"te entr! a reveni acest (at, dect să învăai să (i i mai t%"erani. +%$iia 14 A"!nia de aici s!&erea$ă % s"ă#ici!ne entr! mncare ce %ate a6!n&e % mare r%#"emă în viaa v%astră. Este %si#i" să avei a"er&ii "a an!mite a"imente sa!, !r i sim"!, să mncai rea m!"t. +%$iia 1 S!ntei mere! e dr!m!ri, în ermanenă vă ren%vai i vă redec%rai casa. :ă "ace să vi se re$inte n%!tăi i să vedei "!cr!ri n%i. N! s!ntei (ericii dacă rămnei rea m!"t tim într3!n "%c. :ă de"ectea$ă că"ăt%rii"e i avent!ra i %c)ii v%tri %#servă m!"te. +%$iia 1 re#!ie să avei &ri6ă cnd vine v%r#a de mncare, dar i în viaa se*!a"ă. Acestea s!nt ce"e mai mari r%#"eme a"e v%astre. +!tei avea c%m"e*e "e&ate de &re!tate, care vă v%r derima. :ă "ac %veti"e de dra&%ste, !ne%ri n! d%ar c! % sin&!ră ers%ană, dar, (iind dest!" de inte&ri, avei rem!cări, care vă r%v%acă m!"t stres. +%$iia 1? :ei (i %ameni c! !n stat!t s%cia" s%"id. S!ntei activi e scena s%cietăii i e*ce"ai în c%nversaii. Aare tendina ca s!cces!" Psă vi se !rce "a ca, ceea ce vă %ate (ace să vă ierdei #!na re!taie. Acest "!cr! vă va a(ecta r%(!nd, de%arece încrederea i sentiment!" r%riei va"%ri vi "e tra&ei din ăreri"e ce"%r"a"i desre v%i. +%$iia 1D S!ntei mere! e dr!m!ri. Aar în viaa v%astră en%rm de m!"te că"ăt%rii îndeărtate, dar tre#!ie să avei &ri6ă de (iecare dată cnd traversai aa cea mare, de%arece a"!nia v%astră ar re(era să stai acasă. +%$iia 19 Avei n%r%c "a #ani i m!"i rieteni #!ni, deci este % a"!niă #!nă. S"ă#ici!nea v%astră este tendina de a cait!"a în (aa (armece"%r se*!"!i %!s. Iată "!cr!" ce vă %ate (ace să vă P(ri&ei în viaă, deci c%ntr%"ai3 vă avnt!" +%$iia 20 A"!nia de aici %ate (i %ri (%arte n%r%c%asă, %ri (%arte ne(astă. S!ntei s%rtii (ie !nei ce"e#rităi e*tra%rdinare, (ie st"!"!i in(amiei. Avei !n mare ("er creat%r i s!ntei, în "!s, (%arte inte"i&eni, dar vă !tei (%"%si ta"ente"e att în sc%!ri #!ne, ct i re"e. N! s!ntei &en!" care se "asă că"cat în ici%are, căci nici n! iertai, nici n! !itai rea !%r. Această a"!niă este semn!" %ameni"%r ce v%r intra în ist%rie (ie ca ers%na6e măree, (ie ca tirani. +%$iia 21 Este % a"!niă #!nă, ce s!&erea$ă !n trai îm#e"!&at e t%t arc!rs!" vieii. Ad!ce, în "!s, ce"e#ritate i rec!n%atere. +%$iia 22 :iaa vă este mere! (ericită i t%t!" vă mer&e din "in. Ai !tea (%arte #ine să devenii s!erstar!ri în s%rt, dacă vă asi%nea$ă. A"!nie"e din caăt!" srncene"%r s!&erea$ă (iri a!t%ritare i !ternice, deci, dacă s!ntei în (r!ntea !nei c%manii, vă vei desc!rca de min!ne. 12 of 17
+%$iia 2J Avei !n IQ ridicat, mintea vă mer&e #rici în t%ate ce"e. +%sedai !n instinct de c%nservare (%arte de$v%"tat, i vei d!ce % viaă îm"inită i "!n&ă. :ei (i activi nă "a % vrstă (%arte înaintată i vei avea "n&ă v%i rietenii i (ami"ia nă în !"tima c"iă. +%$iia 24 :ei %#ine ce"e#ritate i avere încă din tineree, i se rec%mandă să (%"%sii această eri%adă entr! a vă asi&!ra #ătrnei"e, căci %amenii c! asemenea a"!nie întmină, de %#icei, &re!tăi în viaă e măs!ră ce înaintea$ă în vrstă. +%$iia 2 :ei avea mare n%r%c de r%seritate i rec!n%atere, dar avei &ri6ă "a e*cese. 7ii c%nservat%ri în atit!dini"e v%astre, i vei avea % viaă "!n&ă i (r!ct!%asă. S!rsa artic%"!"!i> Revista -!mea 7en&s)!i Nr. 1 +&. J
AL!I"#L# D# P# PA$%#A A!%#$I&A$' A (&$PLI
A"!nia 1. :iaa vă va !ne "a încercare, i v%r e*ista eri%ade cnd trai!" v%str! n! va dec!r&e !%r. :estea cea #!nă este că, dacă a"!nia este r%iatică i se a("ă mai ar%ae de (aă dect de sate, vei trece !%r de %rice )%!ri de e arc!rs. A"!nia 2. S!ntei &en!" de ers%ane care se stresea$ă !%r. inei minte să insirai adnc de (iecare dată cnd simii % resi!ne ins!%rta#i"ă din artea ce"%r dra&i. A"!nia J. S!ntei "ăc!i de cei"a"i i e(icieni, iar viaa vă ad!ce r%v%care d!ă r%v%care. N! d!cei "isă de m!ncă i s!ntei (%arte că!tai "a evenimente"e m%ndene. Aceasta se dat%rea$ă, r%#a#i", (at!"!i că avei anse să deinei !n %st im%rtant, c! res%nsa#i"ităi e măs!ră. A"!nia 4. A"!nia ar%iată de mi6"%c!" stern!"!i s!&erea$ă că tre#!ie să vă s!rave&)eai atent %#icei!ri"e a"imentare, mai a"es dacă semn!" este ne&r! i r%eminent. +artea %$itivă este că, dacă are c!"%are desc)isă, den%tă că s%!"Ts%ia vă i!#ete (%arte m!"t. A"!nia . A"!nia de e artea s!eri%ară a iet!"!i s!&erea$ă % viaă (ericită, ar%ae "isită de &ri6i. %t!i, tre#!ie să vă în&ri6ii de sănătate d!ă vrsta de cinci$eci de ani. A"!nia . Aceasta indică % ers%ană (%arte am#ii%asă, c! vise măree. acă aar i a"i indicat%ri ai s!cces!"!i în a"ma v%astră sa! în &ri"a +a)t C)ee, ai !tea %#ine !n stat!t (%arte îna"t. A"!nia ?. Această a"!niă s!&erea$ă % ers%ană &ener%asă i #!nă "a inimă. S!ntei inte&ri i %neti în tratative"e de a(aceri. 13 of 17
A"!nia D. A"!nia din dret!" st%mac!"!i indică !n %m căr!ia t%ate îi mer& din "in viaa v%astră va (i % ca"e #ăt!tă i si&!ră. Este !n semn (%arte n%r%c%s, i mai #!n dacă a"!nia e de dimensi!ni mici. A"!nia 9. A"!nia de e #!rtă den%tă că vă vei #!c!ra de !n mare n%r%c de #%&ăie. C! ct este mai mică, c! att mai #ine, însă tre#!ie să (ie înc)isă "a c!"%are i c"ar vi$i#i"ă. acă vă atin&e #!ric!", vei strn&e % avere c%nsidera#i"ă. A"!nia 10. ăr#aii care îi desc%eră % a"!niă aici v%r (i #inec!vntai c! m!"i c%ii. A"!nia 11. Această a"!niă s!&erea$ă că vei (i #inec!vntai c! c%ii asc!"tăt%ri, ce vă v%r ad!ce m!"tă (ericire i vă v%r (ace să (ii mndri de ei. A"!nia 12. A"!nia de aici vă va ad!ce n%r%c din "in. %t!" vă va mer&e ca e r%ate în viaă i, în "!s, vei avea arte de #ine(aceri neatetate. acă aar cte d%!ă, aceste a"!nie indică !n n%r%c (en%mena". A"!nia 1J. A"!nia a("ată e3% arte în $%na a#d%mina"ă in(eri%ară înseamnă că vei avea !n s% c)ie sa! % s%ie (r!m%asă. :%i înivă vei (i #inec!vntai c! % în(ăiare atră&ăt%are. A"!nia 14. A"!nia de "n&ă s!#s!%ri este semn!" n%r%c!"!i ceresc, entr! #ăr#ai. acă este asc!nsă adnc în s!#s!%ară, înseamnă că vei %#ine % mare rec!n%atere în viaă. A"!nia 1. A"!nia de e această arte a #ra!"!i s!&erea$ă că tre#!ie să m!ncii din &re! entr! %rice %#inei. e asemenea, v3ai !tea im"ica într3!n d%meni! de "!cr! care vă s%"icită din !nct de vedere (i$ic. A"!nia 1. A"!nia de e interi%r!" înc)eiet!rii #ra!"!i den%tă că vă este &re! să %#inei rec!n%atere entr! tr!da de!să. Re$!"tate"e e care vi "e d%rii s3ar !tea "ăsa atetate. A"!nia 1?. A"!nia de e (aa ante#ra!"!i s!&erea$ă că vei manevra #ani t%ată viaa, dei n! este neaărat să (ie ai v%tri. re#!ie să (ii reca!i în t%ate tran$acii"e (inanciare, entr! că această a"!niă c%nstit!ie !n semn de averti$are. A"!nia 1D. A"!nia de e interi%r!" înc)eiet!rii indică (at!" că vă "ace să c)e"t!ii i că vă va (i &re! să vă ăstrai averea. 7acei d%naii carita#i"e, acestea c%nstit!ind % &aranie că vei avea s!(icieni #ani de c)e"t!ia"ă i de dăr!it. -a mna stn&ă, această a"!niă den%tă că #anii se d!c mai reede dect îi (acei. -a mna dreată, !nii s!nt de ărere că ar atra&e !n ("!* #ănesc. A"!nia 19. Una sa! mai m!"te a"!nie e c%ase"e #ăr#ai"%r indică n%r%c!" !nei m%teniri, deci e*istă %si#i"itatea ca % r!dă să vă "ase % mică avere. 8n ca$!" (emei"%r, s!&erea$ă că vei %#ine avere rin e(%rt!ri r%rii. A"!nia 20. A"!nia de e &am#ă n! este !n semn rea #!n, căci s!&erea$ă că vei avea de înd!rat, în viaă, &re!tăi i s!(erine. A"!nia 21. A"!nie"e de "n&ă artea anteri%ară a "a#ei ici%r!"!i den%tă "a #ăr#ai % viaă "ină de că"ăt%rii, att de "ăcere, ct i în interes de servici!. acă este mică, a#ia !n !ncti%r, această a"!niă s!&erea$ă v%ia6!ri (%arte "ăc!te. acă este e*cesiv de mare, indică r%#"eme s!rvenite din acestea. A"!nia 22. A"!nia sit!ată "a #a$a &t!"!i %ate, !ne%ri, să indice % viaă sc!rtă, c! %si#i"itatea !nei mari redis%$iii "a stres. 8nvăai să vă re"a*ai. A"!nia 2J. 7emeii c! această a"!niă îi revine res%nsa#i"itatea de a se în&ri6i de (ami"ie. %t!i, acesta este i !n semn că se va desc!rca de min!ne i că va (i rec%mensată din "in "a #ătrnee. A"!nia 24. Această a"!niă indică % (emeie (%arte asi%na"ă, c! !n "i#id% cresc!t. A"!nia 2. +!tei (i si&!ri că vă "ăsai mic!ii e mini si&!re, dacă desc%erii această a"!niă "a % (emeie, căci ea ad%ră c%iii. 8n "!s, are % mare a(initate c! ei. A"!nia 2. +%ses%are"e acestei a"!nie s!nt (emei c! !n caracter insta#i" i c! % tendină de a (i c)e"t!it%are. A"!nia 2?. N! (acei c%n(idene acestei (emei, entr! că este !in r%#a#i" să %ată ine !n secret. N! este ră!3inteni%nată, dar ad%ră #r(a; deci avei &ri6ă. A"!nia 2D. A"!nia de aici s!&erea$ă că tre#!ie să (ii atente c! (inane"e, a"tminteri ai !tea ierde % arte din #anii cti&ai c! tr!dă. A"!nia 29. Iată % d%amnă (%arte (ericită, care, din întm"are, este "ină de #ani. Această a"!niă este !n indicat%r (%arte recis a" r%serităii i averii. A"!nia J0. Este % a"!niă (%arte (astă, ce s!&erea$ă % ers%ană c! % dis%$iie 6%via"ă, care tratea$ă e 14 of 17
t%ată "!mea c! resect, i este resectată "a rnd!" să!. A"!nia J1. acă avei % a"!niă e &en!nc)i, va tre#!i să tr!dii en%rm entr! a re!i în viaă. A"!nia J2. A"!nia de aici den%tă că n! s!ntei % ers%ană (%arte am#ii%asă. tiind acest (at, %ate că este m%ment!" să înceei a vă (i*a %#iective în viaă. A"!nia JJ. Această a"!niă s!&erea$ă % ers%ană ce %ate (i "isită de inimă. A"!nia J4. :ei vedea că, în viaa am%r%asă, n! vă mer&e rea #ine, dacă vă desc%erii % a"!niă e (aa "a#ei ici%r!"!i. 8n sc)im#, dacă este r%ie "a c!"%are, s!&erea$ă că vei avea n%r%c în dra&%ste, marea r%#"emă (iindcă s!ntei rea înc"inate sre ("irt entr! a vă an&a6a într3% r e"aie m%n%&amă. AL!I"#L# D# P# PA$%#A P&)%#$I&A$' A (&$PLI
A"!nia J. A"!nia de e cea(ă este !na #!nă, indicnd că vă vei !tea satis(ace t%ate necesităi"e (!ndamenta"e a"e vieii. E*istă %si#i"itatea să devenii #%&ai i n! vei d!ce "isă de #ani. A"!nia J. ăr#aii c! a"!nie e mi6"%c!" sate"!i v%r s!(eri ermanent de d!reri în această $%nă. :iaa "e ad!ce r%#"emă d!ă r%#"emă. +e vrem!ri, % ast(e" de a"!niă se ca!teri$a i se în"ăt!ra. A"!nia J?. -a (emei, a"!nia de e sate"e !măr!"!i semna"ea$ă % ers%ană ce tre#!ie să %arte %vara m!"t%r res%nsa#i"ităi c%"eit%are i, în "!s, să în&)ită m!"te nedretăi în viaă. i aceasta este !na re(era#i" de în"ăt!rat. A"!nia JD. A"!nie"e %$ii%nate aici ar să atra&ă în viaa v%astră trădări"e i m!"te intri&i mesc)ine. :ă va (i &re! să scăai de să&ei"e intite sre v%i, dacă n! vei scăa de ea. N! este distractiv să (ii în6!n&)iai e "a sate, deci este m!"t mai #ine să % ca!teri$ai. A"!nia J9. A"!nia de aici s!&erea$ă "isa n%r%c!"!i de r%seritate. Este %si#i" să vă (ie &re! să ăstrai % s"!6#ă, (ie entr! că n! vă "ace, (ie entr! că n! s!ntei a&reai. A"!nia 40. A"!nia de aici ad!ce #%"i &astrice. A"!nia 41. A"!nia din $%na "%m#ară indică "isa de am#iie, ne)%tărrea i tendina &enera"ă sre tără&ănare. :ei desc%eri că vă "isete m%tivaia de a înainta i că vei avea în ermanenă nev%ie să (ii îmini de "a sate entr! a vă vedea de viaă. %t!i, această a"!niă mai s!&erea$ă că avei n%r%c de 15 of 17
s%iTs%ii #!ne, deci este !n semn %$itiv. A"!nia 42. Este % a"!niă ce s!&erea$ă %tenia"!" de s!cces i de avere. Avei !n n%r%c (antastic în der!"area r%riei a(aceri. acă avei % a"!niă asemănăt%are, ar tre#!i să vă desc)idei r%ria (irmă, i n! să "!crai entr! a"ii. A"!nia 4J. A"!nia de e (ese este !n e*ce"ent indicat%r a" inte"i&enei, îne"eci!nii i creativităii. :ei avea !n stat!t îna"t i vei (i (%arte resectai. A"!nia 44. A"!nie"e de s!# (ese indică % ers%ană ce va avea arte de (%arte m!"t n%r%c. 8n "!s, va (i carismatică i a&reată de cei"a"i. A"!nia 4. Sit!ată !in mai 6%s e sate"e c%ase"%r, această a"!niă den%tă !n %m (%arte c!"t i inte"i&ent, % ers%ană e care se %ate !ne #a$a. A"!nia 4. in ăcate, se s!ne că, dacă avei % a"!niă e sate"e &en!nc)i!"!i, va tre#!i să înd!rai % viaă c%m"et "isită de c%n(%rt. Ar (i #ine dacă v3ai &ndi să % în"ăt!rai. A"!nia 4?. +%$ii%nată e sate"e &am#ei, această a"!niă aarine !n!i %m (%arte %c!at, dar care m!ncete c! s%r, căci se #!c!ră i de rec!n%atere. :ei avea arte de #!ne re"aii c! ma6%ritatea %ameni"%r. A"!nia 4D. ăr#aii ce %sedă % a"!niă e sate"e &"e$nei v%r avea tendina să n! stea rea m!"t e acasă, %ate c)iar să se îndeărte$e de ea. Această a"!niă indică ers%ane a("ate ermanent e dr!m. A"!nia 49. A"!nia de e sate"e !nei d%amne indică % ers%ană erce!tă ca "isită de c"asă %ri (inee. Idea" ar (i să n! % arătai, ci să % ac%erii A"!nia 0. Această a"!niă den%tă r%#"eme în dra&%ste i în căsnicie, iar dacă este înc)isă "a c!"%are, c%n%taii"e s!nt c)iar mai ne(aste. A"!nia 1. Această ers%ană are % tendină sre ne&"i6enă i de$%rdine. A"!nia 2. A"!nia de aici indică %si#i"itatea ca maria6!" să vi se destrame sa!, ce" !in, % viaă am%r%asă (%arte insta#i"ă "a atr!$eci de ani, dar, dacă este ac%erită c%res!n$ăt%r, c! mneci "!n&i, insta#i"itatea s3ar !tea aten!a. A"!nia J. acă avei % a"!niă e sate"e a"mei, ăstrai3%, căci înseamnă că vei cti&a (%arte m!"i #ani. A"!nia 4. A"!nia de aici im"ică % căsăt%rie c! %si#i"e !rmări ne(ericite. A"!nia . S!ntei % ers%ană atentă c! m!nca sa. Această a"!niă indică e cineva de încredere. A"!nia . acă avei % a"!niă e %steri%r, aceasta înseamnă că vei avea % viaă c%n(%rta#i"ă i #inec!vntată c! n%r%c. A"!nia ?. :a tre#!i să înd!rai m!"te #r(e i trădări în viaă, dacă avei această a"!niă. A"!nia D. Această a"!niă indică % ers%ană "ină de ră#dare, dar care %ate ră#!(ni dacă se !m"e a)ar!". A"!nia 9. Ai !tea (i !n c%nta#i" (%arte e(icient, căci a"!nia aceasta indică % ers%ană (%arte rice!tă "a ci(re i "a &esti%narea (inane"%r. A"!nia 0. A"!nia de e sate"e &en!nc)i!"!i !nei d%amne den%tă % ers%ană c! e*ce"ente a#i"ităi interers%na"e, care se va #!c!ra de #!ne re"aii c! ma6%ritatea %ameni"%r. A"!nia 1. Această a"!niă s!&erea$ă că vei avea m!"i rieteni, care vă v%r întinde mere! % mnă de a6!t%r. Este % a"!niă e*ce"entă S!rsa artic%"!"!i> Revista -!mea 7en&s)!i Nr. +&. J4 E! in ca"itate de si)%"%& %t s!ne ca de ce"e mai m!"te %ri vad c!m %amenii care isi ca!ta "%c!" "%r in viata, r%ri!" "%c s!# s%are, n! inte"e& ana "a caat ce d%resc t%t!si in rea"itate. Un!" si ace"asi "!c! rere$inta entr! %ameni di(eriti "!cr!ri di(erite. Un %m s!ne sati!, "at!" inte"e&e !n terit%ri! de c%nvet!ire, entr! a"t!" stat!t in s%cietate sa! cariera, %$itie; E*ista %ameni entr! care viata rere$inta !n act de creatie, de cercetare, !n dr!m interesant si ireeta#i", % ca"at%rie. Un rieten avea % &"!ma e care % reeta des at!nci cand cineva ii adresa intre#area >,,C!m sa &asesti "%c!" ta! in viataH,, Acesta ras!ndea> ,,e ce iti tre#!ie tie sa ca!ti ca"ea si "%c!" ta! in viataH N! mai #ine %c!i (r!m%s si "inistit "%c!" a"t!iaH aca n! vrea sa3" cede$e i" #atem ' sa ai "%c!" ta! si ai scaat de r%#"ema,, !a 16 of 17
cateva incercari de %rice (e", daca esti dest!" de atent "a tine si "a rest!" "!mii, vei inte"e&e dest!" de reede ca %ri!nde te3ai a("a intr3!n m%ment dat, an!me ace" "%c este "%c!" ta! in "!mea asta, %rice ai (ace "a !n m%ment dat aceea este ca"ea ta ac!m, in viata asta. Inca de "a m%ment!" aaritiei (iecar!ia dintre n%i in aceasta "!me am av!t "%c!" n%str!, !n!" secia" e care nimen!i n!3" %ate %c!a. In adanc!" s!("et!"!i (iecare %m isi c!n%aste menirea "!i, c)emarea. Este adevarat ca acest "!cr! !ne%ri si "a an!miti %ameni %ate (i #ine asc!ns s!# strat!ri"e m!"ti"e a va"%ri"%r c%nventi%na"e a s%cietatii sa! s!# d%rinte"e si serante"e cat si astetari"e a"t%r %ameni in ra%rt c! tine. Ca si si)%"%&. %t sa va s!n ca %m!" %ate sa creada in %rice este %si#i" si in%si#i" si %ate ca!ta sens!" %ri!nde, dar n! !tem e*"ica t%t!", n! !tem ar!nca %m!" "!and in c%nsiderare d%ar % a"!nita nevin%vata de e c%r!" sa! (ata acest!ia. ' a"!nita ne %ate s!&era ceva, ne %ate v%r#i desre an!mite artic!"aritati a ers%na"itatii ireeta#i"e, ne %ate arata an!mite deta"ii intime si artic!"are a (iintei !mane. aca aceste e"emente n! "e de$v%"ti, daca n! tin$i catre mai s!s, at!nci, n! ai de ce te "an&e ca n! rimesti nimic din artea destin!"!i. Unii %ameni inca de "a nastere s!nt in$estrati c! % m!"time de ta"ente, caacitati si a"!nite si %tentia" acestea %t deveni %ameni de s!cces intr3% m!"time de d%menii. ar n! tre#!ie sa credeti ca acestea v%r atin&e s!cces!" (ara a mai (ace ceva, de%arece a! de6a % a"!nita si &ata. C)iar si acestea v%r tre#!i sa m!nceasca entr! s!cces, va tre#!i sa3si de$v%"te caacitati"e, er(%rmanta, a#i"itati"e, sa se a!t%c!n%asca, sa se a!t%er(ecti%ne$e. Ce sa (aca %amenii care ana in re$ent inca n! s3a! c"ari(icatH Este %si#i" ca re$enta !nei an!mite a"!nite !ndeva e c%r sa devina entr! cineva dret % "inie de %rientare rin viata. +entr! cineva % a"!nita %ate sa devina dret % stea ca"a!$it%are, !n !nct de destinatie e )arta vietii. Aici ce" mai im%rtant asect este a n! ermite %ric!i a"tc!iva sa a"ea&a dr!m!" ta! in viata, in "%c!" ta!. 7iecare dintre n%i este res%nsa#i" n!mai entr! s%arta si destin!" r%ri!. 7iecare sa ai#a &ri6a de r%ri!" destin si ast(e" daca (iecare ar (ace acest "!cr! "!mea ar (i mai #!na. -!mea este asa c!m este entr! ca (iecare dintre n%i d%reste sa! este inc"inat sa se %c!e de s%arta si destine"e a"t%ra, (ara a avea in aceasta directie nici cea mai mica ca"i(icare. Publicat de Anatol Basarab la 13:20:00
17 of 17
