ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
DIN TEMATICA PENTRU CALIFICAREA AGENŢILOR DE PAZĂ ŞI ORDINE (AGENT SECURITATE)
1
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 1. Care sunt legile şi actele normativele care reglementează activitatea de pază şi protecţie în România ? Răspuns corect: a) Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor şi protecţia persoanelor; b) Hotărârea de Guvern nr.l010/2004 - Normele metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 c) Legea 40/2010 pentru modificarea Legii 333/2003 privind paza obiectivelor bunurilor, valorilor si protectia persoanelor Legea 333/2003 se refera in principal la: - formele de paza; - paza transporturilor si valorilor importante si a celor cu caracter special; -sisteme tehnice de protectie si alarmare impotriva efractiilor; - selectionarea, atestarea, angajarea, pregatirea si dotarea perosnalului de paza si garda de corp; - atributiile personalului de paza si garda de corp; - obligatiilor conducatorilor de unitati; - obligatiile MAI; - raspunderi si sanctiuni. 2. Ce este paza şi protecţia şi prin ce forţe şi mijloace se realizează ? Răspuns corect: - Paza şi protecţia sunt activităţi desfăşurate prin forţe şi mijloace specifice, în condiţiile legii, în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul la proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi a protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea. - Se realizează prin forţe şi mijloace militare sau civile de către instituţii specializate ale autorităţilor administraţiei publice, sau în regim privat, de către proprietari sau deţinătorii obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi de către societăţile specializate de pază şi protecţie. - Conducătorii de unităţi sunt obligaţi să asigure paza acestora. 3. Ce este planul de pază, cine-l întocmeşte şi la ce trebuie să se refere ? Răspuns corect: a) Paza se organizează şi se efectuează potrivit PLANULUI DE PAZĂ, întocmit de unitatea ale cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poliţiei. b) Planul de pază trebuie să se refere la : 1. caracteristicile obiectivului păzit; ' 2. numărul de posturi şi amplasarea acestora ; 3. necesarul de personal pentru pază ; 4. amenajările, instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare; 5. consemnul posturilor ; 6. legătura şi cooperarea cu alte organe cu atribuţii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor 7. modul de acţiune în diferite situaţii. 4. Care sunt formele de pază ? Detaliaţi paza prin societăţi specializate de protecţie şi pază ? Răspuns corect: I.Formele de paza sunt: a) paza cu efective de jandarmi; b) paza proprie; c) paza în mediul rural; d) paza şi protecţia prin societăţi specializate. e) paza de câmp II.Paza si protecţia prin societăţi specializate Societăţile specializate de pază şi protecţie sunt societăţi comerciale private. Ele funcţionează în baza licenţei eliberate de Inspectoratul General al
Poliţiei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii pentru conducătorul societăţii. Societăţile specializate de pază şi protecţie pot avea unul sau mai multe obiecte de activitate : a) servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi servicii de consultanţă în domeniu ; b) servicii de pază a transporturilor de bunuri şi valori importante, precum şi servicii de consultanţă în domeniu; c) servicii de protecţie personală specializată, denumită „garda de corp" şi servicii de consultanţă în domeniu. 5. Ce se înţelege prin servicii de pază ? Răspuns corect: Prin servicii de pază se înţelege : a) paza proprietăţii împotriva accesului ne autorizat sau ocupării abuzive; b) paza proprietăţii împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum şi a altor acţiuni producătoare de pagube materiale; c) detectarea substanţelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natură care pot provoca o pagubă; d) paza proprietăţii intelectuale; e) paza mediului înconjurător. f) înştiinţarea organelor specializate ale statului despre evenimentele petrecute în serviciul de pază. 6. Care sunt procedeele (metodele) de executare a serviciului de pază ? Răspuns corect: a) supraveghere; b) observare; c) ascultare; d) pândă; e) deplasare (post mobil, patrulă, rond) f) monitorizare; g) însoţire; h) gardare. 7. Care sunt condiţiile (cumulativ) pe care trebuie să le îndeplinească personalul cu atribuţii de pază ? Răspuns corect: Personalul care urmează să îndeplinească atribuţii de pază sau protecţie, trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii : a) să fie cetăţean român şi să aibă vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi; b) să fie apt medical pentru exercitarea funcţiei; c) să nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie; d) să fie atestat profesional. 8. Care sunt prevederile legale privind dotarea personalului de pază ? Răspuns corect: a. Angajatorii sunt obligaţi să doteze personalul de pază cu uniformă, însemne distinctive şi după caz, echipament de protecţie, pe care acesta
le poartă numai în timpul executării serviciului. b. Personalul de pază are obligaţia de a purta în timpul serviciului un ecuson de identificare cu numele şi prenumele, precum şi cu denumirea unităţii la care s-a angajat. c. Uniforma şi însemnele se stabilesc de către angajator. .Acestea vor fi inscripţionate numai cu denumirea şi sigla societăţii angajatoare. d. Este interzis societăţilor private de pază să adopte însemne, uniforme, accesorii sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale autorităţilor publice e. Societăţilor private de pază li se interzice folosirea de cagule, măşti pentru protecţia feţei şi cătuşe metalice. f. în raport cu importanţa şi natura obiectivului, cu avizul Poliţiei sau al Jandarmeriei, după caz, personalul de pază poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mică şi alte mijloace de apărare, prevăzute prin lege. g. .Armamentul şi muniţia se asigură prin închiriere contra cost, de către unitatea de Poliţie sau Jandarmi competentă teritorial. h. Cel puţin semestrial, sub supravegherea unităţilor de Poliţie sau Jandarmi competente teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de pază dotat cu arme de foc. 9. Care sunt atribuţiile personalului de pază ? Răspuns corect: Atribuţiile personalului de pază sunt: a) să cunoască locurile şi punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului; b) să păzească bunurile si valorile din obiectiv, asigurând integritatea acestora; c) să permită accesul în obiectiv conform reglementărilor legale şi dispoziţiilor interne; d) să oprească şi să legitimeze persoanele despre care există date că au săvârşit infracţiuni; e) să aducă la cunoştinţa şefilor despre producerea oricărui eveniment şi despre măsurile luate; f) în caz de avarii la instalaţii să ia primele măsuri pentru limitarea consecinţelor şi să anunţe pe cei în drept; g) în caz de incendii, dezastre, să ia măsuri de salvare a persoanelor şi bunurilor; h) să dea concursul poliţiei pentru prinderea infractorilor; i) să păstreze secretul de stat şi de serviciu; j) să facă uz de armă numai în cazul şi în condiţiile prevăzute de lege; k) să poarte uniforma, însemnele, mijloacele de autoapărare numai in timpul serviciului; l) să nu consume băuturi alcoolice şi să nu se prezinte la serviciu sub influenţa acestora; m) să nu absenteze de la serviciu fără motive temeinice şi fără să anunţe conducerea unităţii; n) să execute întocmai dispoziţiile şefilor ierarhici; o) să fie respectuos în relaţiile de serviciu;
p) să respecte consemnul general şi particular al postului. 10. Comentaţi obligaţiile legale ale persoanelor fizice şi juridice privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor: Răspuns corect: a. Paza este obligatorie pentru toate instituţiile şi persoanele juridice; b. Paza este facultativă (benevolă) pentru persoanele fizice; c. Conducătorii de unităţi (prin unităţi înţelegând toate instituţiile precum şi persoanele juridice) sunt obligaţi să asigure măsurile necesare pentru paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor pe care le deţin sub orice formă. 11.Ce este sistemul de pază şi din ce se compune ? Răspuns corect: -Sistemul de pază include totalitatea forţelor, mijloacelor, măsurilor şi acţiunilor permanente sau temporare desfăşurate de personalul de pază, independent sau în cooperare cu alte forţe în scopul asigurării securităţii obiectivelor, bunurilor şi valorilor. -Sistemul de pază se compune din : a) forţe umane : personal de pază, grupe de intervenţie antiinfracţională sau pentru stingerea incendiilor. b) subsisteme de protejare prin echipamente fizice: încuietori speciale, uşi blindate, seifuri, gratii, reţele metalice ; c) subsisteme de echipamente electronice.: de alarmare, de control acces, de supraveghere video, de senzori termici şi de mişcare, conectaţi la sisteme de alarmare optică şi sonoră. 12.Ce elemente se stabilesc în vederea realizării unui sistem de pază şi ce trebuie avut în vedere pentru ca sistemul de pază să fie operaţional, oportun şi fiabil ? Răspuns corect: a. Pentru realizarea unui sistem de pază operaţional, oportun şi fiabil trebuie să se aibă în vedere : a) factorii de risc existenţi; b) posibilităţile de apropiere şi pătrundere faţă de obiectiv; c) posibilităţile financiare de realizare şi menţinere în stare operaţională a sistemului de pază preconizat. 13.Care sunt elementele dispozitivului de pază? Definiţi postul de pază fix şi mobil, itinerarul de patrulare, zona de patrulare. Răspuns corect: 1. Elementele dispozitivului de pază sunt: a) posturi de pază : fixe sau mobile ; b) posturi de control al accesului; c) patrule ; d) itinerarii de patrulare ; e) zona de patrulare ; f) rondul Aceste elemente pot fi dispuse pe perimetrul, în interiorul obiectivului şi/sau pe căile de comunicaţii (acces). 2.Postul de pază fix - reprezintă tot
ceea ce i se încredinţează unui agent pentru pază precum şi porţiunea de teren în care acesta îşi îndeplineşte obligaţiile ce decurg din consemn. 3. Postul de pază mobil - reprezintă tot ceea ce i se încredinţează unui agent pentru pază precum şi porţiunea de teren în care acesta îşi îndeplineşte obligaţiile prin deplasare de la un obiectiv la altul, pe care le supraveghează simultan. 4. Itinerarul de patrulare - reprezintă traseul (circuitul) pe care se deplasează agentul de pază. Diferă de postul mobil şi de rond prin dimensiunile teritoriului păzit. 5.Zona de patrulare - cuprinde terenul obiectivelor din stânga şi dreapta, în adâncimea itinerariului de patrulare, ce poate şi trebuie să fie observată şi păzită de către agenţii de pază. 14.Ce activităţi se execută la instalarea pazei într-un obiectiv ? Răspuns corect: Activităţile ce se execută pentru instalarea pazei la un obiectiv sunt: a) recunoaşterea obiectivului; b) întocmirea dispoziţiei de pază ; c) încheierea contractului; d) elaborarea planului de pază ; e) Se întocmeşte Planul de pază care va fi completat cu schema dispozitivului de pază a obiectivului. f) pregătirea materială şi tehnică a efectivelor de agenţi. 15.
Ce trebuie să asigure planul de pază ? Răspuns corect: a) continuitatea pazei în timp şi spaţiu ; b) supravegherea căilor de acces ; c) densitate mai mare pe direcţiile vulnerabile ; d) interzicerea pătrunderii frauduloase prin efracţie a infractorilor; e) interzicerea pătrunderii oricăror persoane străine ; f) realizarea unei legături de foc între posturi şi patrule (la posturile înarmate); g) trecerea rapidă de la dispozitivul de pază la cel de apărare ; h) cooperarea ce celelalte forţe care participă la apărarea obiectivului.
16.
Care sunt capitolele planului de pază ? Răspuns corect: a. situaţia operativă ; b. dispozitivul de pază ; c. consemnul posturilor (general şi particular); d. amenajări, instalaţii şi mijloace tehnice de pază şi alarmare; e. modul de acţiune, legătura şi cooperarea cu alte organe cu
sarcini de pază şi securitate a obiectivului şi bunurilor ; f. reglementarea accesului specific pe obiective ; g. responsabilităţi pentru şefii de compartimente, şi secţii; h. măsuri pentru asigurarea pazei transportului, manipulării şi depozitării valorilor monetare, muniţiei, explozibililor, substanţelor toxice, radioactive, stupefiantelor, metalelor preţioase şi altor valori importante sau speciale ; i. modul de acţiune în diferite situaţii: atac terorist; pătrundere frauduloasă în obiectiv ; inundaţii; incendii; calamităţi naturale; grupuri turbulente în apropierea obiectivului, defecţiuni ale instalaţiilor electrice, sanitare în afara programului de lucru. 17. Care sunt documentele de organizare, executare şi evidenţă a serviciului de pază ? Răspuns corect: a) Registrul buletinul posturilor - pentru obiectivele la care dispozitivul de pază este format din cel puţin 3 posturi de pază; b) Registrul de procese verbale pentru predarea - primirea serviciului de pază; c) Registrul de procese verbale pentru predarea - primirea serviciului înarmat (la posturile de pază unde se execută serviciul de pază înarmat); d) Registrul de evidenţă acces persoane ; e) Registrul de evidenţă acces autovehicule ; f) Registrul de evidenţă acces căi ferate uzinale ; g) Registrul de evidenţă a mişcării armamentului (la camerele de armament); h) Registrul de control; i) Registrul unic de control; j) Registrul de evenimente (conţine rapoarte de evenimente); k) Fişa cu planificarea lunară în serviciu a agenţilor de pază ; l) Foaie colectivă de prezenţă ; m) Registrul pentru păstrarea evidenţei contractelor (se păstrează la conducerea societăţii de pază); n) Carnetul postului (caiet de notări zilnice). 18.
Clasificaţi mijloacele tehnice folosite în pază. Răspuns corect: a) mijloace mecano - fizice de protecţie împotriva efracţiei; b) sisteme electronice:
1. 2. 3. 4. 5. 6.
cartele de acces; cititoare de cartele; cartele de proximitate camere video; sisteme cu senzori sisteme de identificare antropometrică. c) dispeceratul de monitorizare.
19. Care sunt mijloacele mecano - fizice de protecţie împotriva efracţiei ? Răspuns corect: a) încuietori speciale; b)uşi blindate; c) seifuri; d)mobilier ignifug; e) gratii şi reţele metalice; f) instalaţii care prin atingere produc semnale sonore şi luminoase; g)ziduri; h)case de fier; i) tezaure; j) geamuri şi folii de protecţie,
20. Ce se înţelege prin sisteme de alarmă împotriva efracţiei şi cui revine obligaţia instalării lor ? Răspuns corect: Sistemul de alarmă împotriva efracţiei este un sistem electronic care alarmează prin semnale optice sau acustice personalul de pază în momentul în care se produce o efracţie; Se compune din : -centrala de alarmă; -sursa de alimentare; -comunicatorul de semnale de alarmă; -elemente de detecţie: -detectoare de prezenţă; -detectoare de panică: -butoane; -pedale -avertizoare optico - acustice. 21.
Ce sunt sistemele de identificare antropometrică ? Răspuns corect: Sisteme electronice care recunosc şi permit accesul persoanelor în funcţie de caracteristicile biologice şi antropologice personalizate (amprenta digitală, amprenta vocii, vascularizarea retinei, geometria mâinii, dinamica semnăturii etc.)
22.Ce este agentul de pază şi care sunt condiţiile de încadrare, atestare, echipare şi dotare ? 1. Agentul de pază este un element important al sistemului de pază care poate ocupa unul din elementele dispozitivului de pază, executând serviciul după un anumit consemn. 2. Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care urmează să îndeplinească atribuţii de pază: a) să fie cetăţean român ; b) să aibă vârsta de 18 ani împliniţi; c) să fie apt medical pentru exercitarea funcţiei; d) să nu aibă antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie; e) să fie atestat profesional Condiţii de angajare a personalului de pază: f) atestat eliberat de poliţie; g) certificat de absolvire a cursului de calificare profesională; h) certificat de cazier judiciar; i) avizul poliţiei pentru armă (dacă este cazul) 23. Care sunt obligaţiile agenţilor de pază ? Răspuns corect: a. obligaţia de a îndeplini atribuţiile ce îi revin, conform fişei postului; b. obligaţia de a realiza norma de muncă; c. obligaţia de a respecta disciplina muncii; d. obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractele de muncă colective şi individuale; e. obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; f obligaţia de respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; g. obligaţia de a respecta secretul de serviciu. 24. Care sunt interdicţiile agentului de pază pe timpul executării serviciului ? Răspuns corect: a) să nu încredinţeze arma altor persoane; b) să nu întreprindă acţiuni care nu au legătură cu sarcinile de serviciu; c) să nu poarte discuţii cu cetăţenii, în afară de cele impuse de natura serviciului; d) să nu încredinţeze paza postului altei persoane sau să doarmă în timpul serviciului;
e) să nu părăsească postul înainte de a fi schimbat; f) să nu primească în post alte persoane; g) să nu primească spre păstrare bunuri sau obiecte aparţinând altor persoane. 25.Care sunt obligaţiile agentului de pază la intrarea şi la ieşirea din serviciu ? Răspuns corect: La intrarea în serviciu: a. să se prezinte la serviciu odihnit, la timp şi fără să consume băuturi alcoolice; b. să aibă o ţinută regulamentară, curată, îngrijită, prevăzută cu însemnele de serviciu; c. să aibă o igienă corporală corespunzătoare; d. să cunoască situaţia operativă din obiectiv; e. să aibă o înfăţişare care să impună respect persoanelor cu care vine în contact; f. să-şi noteze în „carnetul postului" datele prezentate la instructaj, de către şeful de obiectiv sau şeful de tură; g. să semneze în „buletinul posturilor", de luarea în primire a postului în care va executa serviciul; h. să ridice armamentul şi muniţia şi să semneze în „registrul de predareprimire a armamentului şi muniţiei"; i. să ia în primire echipamentul de protecţie, bastonul de cauciuc, documentele şi materialele necesare executării serviciului de pază, fluierul şi lanterna;; j. când serviciul se desfăşoară pe 2-3 schimburi, armamentul şi muniţia se ia în primire pe bază de proces verbal, de la cel care îşi termină orele de serviciu (pentru cei cu drept de armă). k. să verifice mijloacele de legătură şi sistemul de iluminare; La ieşirea din serviciu: a. să se prezinte la şeful de obiectiv (tură) după predarea serviciului , pentru a raporta cele consemnate şi măsurile luate; b. să cureţe şi să întreţină armamentul şi să-1 predea şefului de tură sau schimbului următor; c. să predea celelalte materiale şi documente primite pentru executarea serviciului. 26.Cum se face luarea în primire a postului de pază fix ? - Răspuns corect: se face pe bază de proces verbal; -se verifică; a) existenţa şi funcţionarea aparaturii tehnice de pază şi alarmare; b) dacă ferestrele imobilului sunt închise; c) dacă grilajele sunt intacte şi încuiate; d) dacă pereţii exteriori nu prezintă urme de spargere; e) existenţa unor surse care pot provoca incendii sau explozii, f) situaţia persoanelor care rămân în obiectiv; g) ordinea interioară; h)se informează asupra evenimentelor petrecute sau a celor în curs de desfăşurare. 27.Cum se face luarea în primire a postului de pază mobil, itinerarului şi zonei de patrulare şi rondului ? Răspuns corect: a.se parcurge cu cel care predă, întregul teritoriu al zonei de responsabilitate; b.se verifică toate obiectivele sub aspectul integrităţii şi securităţii împotriva efracţiei. * celelalte activităţi sunt aceleaşi ca la predarea - primirea unui post fix: -se face pe bază de proces verbal; -se verifică; > existenţa şi funcţionarea aparaturii tehnice de pază şi alarmare; > dacă ferestrele imobilului sunt închise; > dacă grilajele sunt intacte şi încuiate;
> dacă pereţii exteriori nu prezintă urme de spargere; > existenţa unor surse care pot provoca incendii sau explozii, > situaţia persoanelor care rămân în obiectiv; > ordinea interioară; c. se informează asupra evenimentelor petrecute sau a celor în curs de desfăşurare. 28.Ce este şi ce cuprinde consemnul general al agenţilor de pază ? Răspuns corect: Consemnul general reprezintă atribuţiile agenţilor de pază în orice post s-ar afla. (acelaşi pentru toate posturile de pază): Îndatoririle rezultate din consemnul general sunt: a) să asigure îndeplinirea clauzelor contractuale cu beneficiarul; b) să cunoască situaţia operativă şi modalităţile de intervenţie în caz de pericol; c) să cunoască specificul unităţii, obiectul de activitate, locurile şi punctele cu acces limitat; d) să respecte prevederile legale privind regimul armelor şi muniţiilor, precum şi pe cele privind portul şi uzul de armă; e) să-şi perfecţioneze permanent nivelul de cultură generală şi specifică prestării serviciului de protecţie şi pază; f) să respecte principiile de bază care permit desfăşurarea unei activităţi corespunzătoare, - să nu mintă să nu fure, să nu doarmă în postul de pază şi control; g) să nu acţioneze în forţă decât atunci când toate celelalte metode şi procedee nu au dat rezultate sau atunci când acţiunile de atac se săvârşesc prin surprindere; h) să se prezinte la serviciu la timp şi în condiţii corespunzătoare pentru îndeplinirea îndatoririlor ce-i revin; i) să nu consume băuturi alcoolice înaintea sau în timpul executării serviciului; j) să ia în primire tot ce se prevede prin consemnul particular şi să raporteze şefului de tură despre neajunsurile constatate k) să cunoască punctele vulnerabile din perimetrul postului, pentru prevenirea unor fapte care ar putea produce unele prejudicii obiectivului păzit; l) să nu părăsească postul, chiar dacă viaţa îi este în pericol, până nu este schimbat de şeful de tură sau obiectiv; m) să păzească cu vigilenţă obiectivul şi bunurile primite în pază şi să asigure integritatea acestora; n) să cunoască prevederile legale privind accesul în obiectiv şi regulile stabilite în planul de pază; o) să cunoască personalul din conducerea unităţii beneficiare; p) să nu permită nimănui să se apropie de post la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în consemnul particular, cu excepţia persoanelor cărora se subordonează; q) să ia măsuri pentru prevenirea producerii de incendii, explozii, inundaţii, verificând existenţa unor surse ce le-ar putea declanşa; r) să ia măsuri pentru prevenirea actelor ce tulbură ordinea şi liniştea publică în vederea prevenirii distrugerii şi degradării de bunuri; s) să cunoască sistemul de legătură dintre agenţii de pază, modul de acţiune şi cooperare cu alte forţe; t) să aplice cu stricteţe prevederile din planul de pază, referitoare la alarmarea dispozitivului în cazuri deosebite; u) să păstreze secretul de serviciu; v) să aibă o ţinută regulamentară; w) să fie în măsură să mânuiască mijloacele tehnice avute la dispoziţie; x) să nu părăsească postul înainte de a fi schimbat; y) să predea postul fără nereguli, să prezite şefului de tură evenimentele care au avut loc; z) să folosească staţiile de radio emisie-recepţie, numai cu respectarea instrucţiunilor de folosire şi codificare a convorbirilor; aa)să coopereze cu şeful de obiectiv şi cu beneficiarul, pentru rezolvarea situaţiilor create în post; bb) să transmită imediat conducătorilor societăţii datele şi informaţiile obţinutr care vizează siguranţa naţională şi să comunice modul şi împrejurările în care a intrat în posesia lor.
29.Ce este şi la ce se referă consemnul particular al postului de pază ? Răspuns corect: Consemnul particular cuprinde atribuţiile specifice fiecărui post astfel: a) denumirea postului; b) locul de dispunere a acestuia; c) itinerariul de deplasare; d) posturi învecinate; e) ce are în pază şi protecţie; f) cu ce armament, muniţie şi alte dotări execută serviciul de pază; g) limitele postului ( sectorul de observare); h) procedee prin care îşi îndeplineşte consemnul; i) mijloace, prin care ţine legătura cu şeful de tură şi cu ceilalţi agenţi de pază; j) cum se face accesul în raza postului; k) modul cum acţionează când este atacat, în caz de incendiu sau calamităţi naturale. 30.Care poate fi obiectul de activitate al societăţilor de pază specializate ? Răspuns corect: - Societăţile de pază specializate pot avea unul sau mai multe dintre următoarele obiecte de activitate: a) servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi servicii de consultanţă în domeniu; b)servicii de pază a transporturilor de bunuri şi valori importante, precum şi servicii de consultanţă în domeniu; c) servicii de protecţie personală specializată denumită gardă de corp şi servicii de consultanţă în domeniu. 31.Ce se înţelege prin servicii de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor ? Răspuns corect: a. paza proprietăţii împotriva accesului ne autorizat sau a ocupării abuzive; b. paza proprietăţii împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum şi a altor acţiuni producătoare de pagube materiale; c. detectarea substanţelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natură care pot provoca pagube; d. paza proprietăţii intelectuale; e. paza mediului înconjurător; d. furnizarea către autorităţile competente a informaţiilor legate de incidentele apărute în timpul activităţii de pază. 32.Ce se înţelege prin servicii de pază a transporturilor de bunuri şi valori importante ? Răspuns corect: a) organizarea şi asigurarea pazei transportului terestru, pe apă sau aerian al unor bunuri de importanţă deosebită; b) organizarea şi asigurarea pazei transportului unor date şi informaţii; c) organizarea şi asigurarea, potrivit legislaţiei în vigoare, a protejării mijloacelor de comunicaţii; d) organizarea şi asigurarea transportului unor persoane care solicită să fie transportate în condiţii de maximă siguranţă; e) furnizarea către autorităţile competente a datelor despre incidentele apărute în timpul activităţii de transport. 33..Ce se înţelege prin servicii specializate de protecţie a persoanelor ? î Răspuns corect: a) protejarea vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor aflate sub protecţie; b) protejarea persoanei aflate sub protecţie împotriva hărţuirii; c) protejarea persoanei aflate sub protecţie în timpul transportului; d) furnizarea către autorităţile competente a informaţiilor legate e) de incidentele apărute în timpul activităţii de protecţie. 34.Care sunt atribuţiile echipelor de intervenţie în cazul alarmelor la efracţie ? Răspuns corect: a) să cunoască şi să aplice întocmai măsurile stabilite în timpul deplasării, recunoaşterii la postul (obiectivul) de pază şi pentru legătura cu agentul de pază, pe bază de semne, semnale şi parole, iar noaptea - semnale luminoase. b) să cunoască dispozitivul de pază şi, în funcţie de situaţia creată să realizeze dispozitivul de intervenţie, în linişte şi mascat pentru a
surprinde pe infractori sau atacatori; c) să acţioneze ferm, folosind particularităţile de teren, pentru împiedicarea infracţiunii şi anihilarea (lichidarea) atacului d) să ia măsuri de salvare a persoanelor rănite şi să predea infractorii poliţiei şi să transporte răniţii la spitale; e) să informeze şefii ierarhici în legătură cu rezultatele intervenţiei; f) să păstreze permanent legătura cu societatea de pază, poliţia, pompierii, salvarea şi beneficiarul. 35.Ce dotări trebuie să fie amenajate la postul de control al accesului ? Răspuns corect: Se recomandă dotarea punctelor de control acces cu următoarele: 1.- Sisteme de pază contra efracţiei; 2.- Sistem de pază contra incendiilor; 3.- Sistem de TV cu circuit închis; 4.- Sisteme control acces prin: * tastatură cu cod; * cititor cartele magnetice; * cititor cartele proximitate. 5.- Sistem biometric sau antropometric de recunoaştere: * amprenta vocii sau recunoaşterea vocală; * amprenta digitală; * geometria mâinii; * geometria profilului; * dinamica semnăturii; * vascularizarea retinei. 6.- Sistem pentru utilizarea cărţilor de identitate sau a ecusoanelor: * ecusoane personalizate; * cărţi magnetice; * cartele de memorie; * cartele laser, etc. 7.- Posturile se mai dotează cu următoarele materiale: * detector metale (după caz); * spray cu substanţe iritant - lacrimogene de capacitate mică; * baston cauciuc (tomfă); * masca contra gazelor; * telefon fix, mobil; * lanternă, felinar. 36.Care sunt documentele specifice necesare executării serviciului la postul de control al accesului ? Răspuns corect: a. Registrul de procese verbale pentru predarea-primirea serviciului; b. Registrul de procese verbale pentru predare-primirea armamentului; c. Registrul de evidenţă pentru acces persoane; d. Registrul de evidenţă acces autovehicule; e. Tabel nominal cu persoanele care au dreptul să aprobe intrarea în obiectiv; f. Registrul de evidenţă căi ferate uzinale ( unde este cazul); g. Regulament de ordine interioară a obiectivului; h. Instrucţiunile de acces în obiectiv; i. Modele de legitimaţii; j. Mapa cu extras din Legea 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. 37.Care sunt atribuţiile agentului de la postul de control al accesului ? Răspuns corect: Potrivit prevederilor Legii 333/2003 agenţii de pază au obligaţia să efectueze controlul la intrarea şi Ia ieşirea din incinta unităţii a persoanelor, mijloacelor de transport, materialelor, documentelor si altor bunuri. In timpul executării serviciului de pază în postul de control al accesului, agentul de pază execută următoarele activităţi: a)legitimează şi verifică valabilitatea documentelor de identitate ale tuturor persoanelor care se prezintă la punctul de control al accesului; b) formula de adresare este: „Post control acces, vă rog să prezentaţi documentele de acces"; c) verifică legitimaţiile de serviciu sau permisele provizorii de acces ale
personalului unităţii, urmărind: - fotografia titularului; semnătura şi viza conducătorului unităţii; valabilitatea vizei. d) în situaţia găsirii unor nereguli solicită intervenţia Poliţiei; e)nu permite accesul angajaţilor unităţii în afara sau după începerea programului de lucru decât cu aprobarea ofiţerului de serviciu; f) nu permite plecarea angajaţilor unităţii în timpul programului de lucru; g) execută controlul corporal al persoanelor şi controlul vehiculelor care intră sau ies din obiectiv; h) nu permite accesul în obiectiv a persoanelor aflate sub influenţa băuturilor alcoolice; i) dă dovadă de politeţe şi tact; j) nu acţionează în forţă decât dacă toate celelalte metode şi procedee nu au dat rezultate; k) are în permanenţă o ţinută vestimentară regulamentară, completă şi îngrijită. 38.Care sunt regulile tactice legale pentru controlul bagajelor ? Răspuns corect: Prin bagaj se înţelege orice obiect de felul: -geamantan, valiză, servietă, sacoşă, pachet, poşetă, în care se pot transporta bunuri;. Controlul bagajelor se execută cu respectarea următoarelor reguli tactice: a) se invită doi martori, care vor fi puşi în temă; b) se execută după controlul corporal sau chiar înainte când sunt indicii de furt, arme, etc; c) deschiderea şi prezentarea lucrurilor se face de regulă de un martor sau de agent. Fiecare lucru în parte este pipăit, controlat, confirmat, notat persoana va sta în spate şi lateral, iar agentul Ia o distanţă corespunzătoare pentru a putea interveni; d) în cazul genţilor, sacoşelor, conţinutul va fi răsturnat cu grijă de unul din martori; agentul caută eventuale ascunzători;obiectele se pun lateral, ca persoana să nu ajungă la ele, să nu le degradeze, murdărească; e) la terminare se va întocmi obligatoriu un proces verbal cu obiectele reţinute şi restituite; f) la nevoie se predă la Poliţie cu proces verbal. 39.Care sunt principalele reguli care trebuiesc respectate pentru efectuarea controlului corporal ? Răspuns corect: Pentru executarea controlului corporal şi al îmbrăcămintei trebuie respectate următoarele reguli: a) se execută de către o persoana de acelaşi sex; b) se execută de regulă în locuri ferite de accesul public; c) înainte de controlul corporal şi al îmbrăcămintei, persoana este atenţionată asupra necesităţii supunerii acestuia şi supravegheată permanent; d) controlul se face cu multă atenţie şi prudenţă; e) agentul de pază trebuie să-şi aleagă o poziţie care să îi permită o cât mai bună observare, stabilitate şi mobilitate; f) persoana controlată va fi pusă într-o poziţie cât mai incomodă (rezemată, cu mâinile de un perete, pom, stâlp, gard ori autovehicul şi cu picioarele cât mai depărtate, în picioare sau în genunchi) cu mâinile sus, pe cap, la ceafă, culcat cu faţa în jos şi cu mâinile Ia spate (pentru a nu ataca agentul de pază sau să fugă) şi, dacă totuşi ar recurge la aceasta să fie uşor dezechilibrată şi imobilizată; g) când se controlează un tânăr, sau o persoană agilă, pentru a preveni încercarea acestuia de a scăpa, în partea superioară a capului, cu o mână se controlează, cu cealaltă se ţine strâns de gulerul de la haină, iar pentru partea inferioară, se face priză la curea; h) controlul se efectuează întotdeauna din spate şi cu mâna corespondentă, iar în cealaltă mână se va ţine bastonul de cauciuc sau arma. Niciodată nu se va sta faţă în faţă cu cel controlat; i) se execută metodic - dreapta de sus în jos, stânga la fel; j) în situaţia că se controlează un grup de persoane, acestea se aşează în linie, perchiziţia începând dintr-un capăt, iar persoana verificată se trimite în celălalt capăt al grupului. Controlul se face de cel puţin doi agenţi de pază sau un agent de pază ajutat de persoane de încredere ; k) dacă controlul se efectuează într-o încăpere agentul de pază va lua măsuri de îndepărtare a oricărui obiect ce ar putea fi folosit de persoana în cauza pentru a ataca şi fugi; l) este indicat ca la efectuarea controlului corporal să participe doi agenţi;
m) obiectele periculoase vor fi reţinute iar persoana se chestionează asupra provenienţei lor; n) la găsirea unei arme - nu se întrerupe controlul; o) se vor solicita martori asistenţi din rândul cetăţenilor care trebuie să fie atenţi la tot ce se execută, la discuţii, bunuri găsite, să fie rugaţi să intervină în sprijinul agentului; p) obiectele găsite asupra persoanei se arată celui controlat, martorilor şi se pun la distantă pentru a nu putea fi distruse; q) când situaţia impune, persoana cu obiectele găsite se preda Politiei pe bază de proces verbal. 40.Care sunt principalele reguli pentru controlul documentelor la intrarea salariaţilor în obiectiv ? Răspuns corect: a. Agentul de pază de Ia postul de control acces verifică documentele de acces ale personalului obiectivului, cu respectarea regulilor stabilite de Regulamentul Intern, având în vedere următoarele: 1. fotografia să fie a titularului; 2. să aibă aplicată ştampila, timbrul sec, viza (bine imprimată); 3. dacă apar neconcordanţe confruntă datele din legitimaţie cu actul de identitate; 4. reţine legitimaţiile nevizate şi le predă la compartimentul Resurse Umane.
41.Care este modul de acţiune al agentului de pază de la postul de control al accesului când se prezintă persoane cu legitimaţia de serviciu (permisul de intrare) şi actul de identitate expirate, false sau aparţinând altor persoane ? Răspuns corect: a. personalul de pază reţine documentele respective şi persoana care s-a prezentat cu acestea; b. anunţă conducerea obiectivului şi şeful de tură, supraveghează cu atenţie persoana în cauză, fără a neglija executarea controlului accesului; c. consemnează evenimentul în registrul de evenimente. 42.Cum procedează agentul de pază în situaţia în care la obiectiv se prezintă persoane cu drept de control ? Răspuns corect: a. personalul de pază se prezintă cu formula: «Domnule ...(funcţia/gradul) sunt personal de pază la postul/obiectivul... vă rog să-mi comunicaţi scopul sosirii dumneavoastră»; b. în continuare, verifică documentele de control, astfel: confruntă datele de pe legitimaţia de control (numele, prenumele, funcţia/gradul, cu date din actul de identitate şi legitimaţia de serviciu), stabilind dacă fotografia, numele, prenumele corespund cu persoana; c. după ce s-a convins ca legitimaţia şi delegaţia de control sunt valabile, prezintă raportul cu formula: «Domnule ...(gradul/funcţia), în timpul serviciului meu nu s-a întâmplat nimic deosebit. Sunt personal de pază de serviciu la postul/obiectivul...(numele)». d. anunţă imediat prin mijloace pe care le are la dispoziţie ,conducerea obiectivului şi şeful de tură despre sosirea la post a personalului cu drept de control; e. persoana sosită în control consemnează concluziile controlului în Registrul de control sau dacă persoana este de la poliţie, în Registrul unic de control. 43.Care este procedura standard de acţiune a agentului de pază în situaţia unui atac terorist pentru pătrunderea în forţă în obiectiv sau la încercarea de pătrundere frauduloasă în frauduloasă în obiectiv, sustragere de bunuri materiale şi documente secrete, apariţia unor grupuri turbulente în apropierea obiectivului ? Răspuns corect: a. alarmează echipa de intervenţie ; b. evaluează rapid situaţia, ţinând seama de posibilitatea existenţei unei diversiuni în vederea inducerii în eroare asupra locului, amplorii şi
scopului acţiunii. c. contactează imediat factorii de decizie din obiectiv şi societatea de pază, cărora le prezintă pe scurt evaluarea preliminară a situaţiei (locul atacului/acţiunii, efective, dotare, amploare, etc.) d. anunţă imediat organul de poliţie (de care aparţineobiectivul), salvarea, pompieri (la nevoie). e. foloseşte mijloacele din dotare şi tehnicile de luptă specifice, luând măsurile ce se impun. f. identifică şi delimitează grupul de infractori de persoanele nevinovate, implicate în conflict, pentru informarea echipei de intervenţie. g. după încetarea ostilităţilor, anunţă conducerea obiectivului despre situaţia existentă. h. întocmeşte raportul de eveniment, specificând ora, locul, numărul atacatorilor/infractorilor, modul de acţiune şi măsurile întreprinse. 44.Ce activităţi poate desfăşura agentul de pază pentru conservarea locului producerii unei infracţiuni ? Răspuns corect: Potrivit Codului de procedură penală, Art. nr. 465, infracţiunea flagrantă este infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii ei, sau imediat după săvârşire. Se consideră infracţiune flagrantă şi infracţiunea, al cărui faptuitor este urmărit imediat de partea vătămată, de martori oculari, de strigătul public sau dacă făptuitorul este surprins aproape de locul săvârşirii infracţiunii cu arme, instrumente sau orice obiecte, de natură a presupune participarea sa la infracţiune. - Personalul de pază trebuie să ia măsuri, pentru ca locul comiterii faptei să fie menţinut, aşa cum a fost găsit, astfel: - se interzice accesul în zonă a oricărei persoane, indiferent de funcţie sau calitate; - se folosesc persoane de încredere pentru asigurarea locului faptei; - se iau măsuri pentru prevenirea distrugerii unor urme de la locul comiterii infracţiunii; - se iau masuri pentru prevenirea sustragerii unor mijloace de probă din câmpul infracţional; - se permite accesul numai persoanelor, care au atribuţii de cercetare la faţa locului. Agentul de pază trebuie să acţioneze cu rapiditate şi competenţă pentru conservarea şi păstrarea urmelor şi a materialelor de probă. Agentul de pază trebuie să cunoască faptul că, urmele lăsate de infractor la locul faptei pot fi modificate de următorii factori: -traficul auto; -traficul pietonal; -fenomene meteorologice: ploaia, vântul, zăpada; -trecerea unor animale prin zonă. în raport de situaţie, agentul de pază va întreprinde următoarele măsuri: a. delimitarea şi marcarea locului faptei prin: -încercuire cu creta sau alte obiecte; -jalonarea locului faptei. b. protejarea urmelor sau obiectelor corp delict cu: -prelate; -ligheane; -găleţi; -cutii. c. ridicarea obiectelor purtătoare de urme, din locul unde aufost găsite şi depozitarea lor Ia adăpost, dar nu înainte demarcarea prealabilă a zonei, unde au fost depistate. d. comunicarea membrilor echipei de cercetare despremodificarea poziţiei obiectelor purtătoare de urme. 45-Cum se procedează la urmărirea şi prinderea infractorului ? Răspuns corect: Daca din datele culese la faţa locului rezultă că făptuitorul se găseşte în apropiere si i se cunosc semnalmentele sau identitatea, personalul de pază va trece la urmărirea şi prinderea infractorilor. Inainte de aceasta, agentul de pază trebuie: - să ia masuri de pază a locului faptei; - să ia măsuri de supraveghere în continuare a obiectivului încredinţat;
- să nu permită să se facă curăţenie la locul faptei, să se spele obiectele, să se fumeze, să se depună alte obiecte. - în cazul infracţiunilor săvârşite cu violenţă, în urma cărora au rezultat vătămări grave ale integrităţii corporale a unor persoane, chiar cu riscul deteriorării urmelor, agentul de pază va desfăşura următoarele activităţi: ■ identificarea victimelor; " acordarea primului ajutor; ■ transportarea acestora de urgenţă la spital; ■ va reţine numărul de înmatriculare al autovehiculului ce transportă partea vătămată; " va reţine datele de identitate aleînsoţitorului; * va reţine unitatea sanitară la care a fost trimisă; ■ va anunţa imediat organul de poliţie despre cazul respectiv; ■ " va informa conducerea unităţii unde s-a petrecut evenimentul; ■ va anunţa organele de specialitate, atunci când continuă să apară noi pericole (de electrocutare, de incendii, de inundaţii, scurgeri de gaze). Atunci când agentul de pază a fost sesizat despre comiterea unei infracţiuni, indiferent de situaţie acesta este obligat: • să ia toate măsurile ce se impun, dacă fapta s-a comis în zona sa de responsabilitate; • să nu părăsească obiectivul sau zona de responsabilitate, dacă nu are posibilitatea să-şi îndeplinească în continuare, fără întrerupere, obligaţiile prevăzute în consemnul particular; • să nu accepte sub nici o forma părăsirea postului încredinţat, pentru îndeplinirea altor misiuni, decât cu aprobarea şefilor săi ierarhici; • în funcţie de situaţie, să participe numai la acele activităţi, care nu-l sustrag de la supravegherea, fără întrerupere a obiectivului, sau a postului încredinţat. 46.Care sunt persoanele care pot fi oprite şi imobilizate de către agentul de pază? Răspuns corect: Se vor opri si imobiliza următoarele persoane: a) cele care sunt surprinse în flagrant că au comis infracţiuni; b) cele care valorifică bunuri provenite din infracţiuni; c) cele care săvârşesc infracţiuni; d) cele care deţin obiecte, a căror provenienţă nu poate fi justificată; e) cele care tulbură prin acte de violenţă ordinea şi liniştea publică, pe raza obiectivului sau zonei de responsabilitate; f) cele care distrug bunuri, ce aparţin unităţilor beneficiare de pază; g) cele care pătrund fără drept în obiectiv; h) cele care periclitează securitatea obiectivelor păzite sau monitorizate. 47.Cum se procedează pentru oprirea şi imobilizarea infractorului ? Răspuns corect: Agentul de pază procedează astfel: a) somează persoana să înceteze acţiunile agresive şi ilicite; b) opreşte şi legitimează persoana respectivă; c) avertizează persoana respectivă că în caz de nesupunere sau fuga va fi imobilizată; Pentru executarea imobilizării, agentul de pază trebuie să aibe în vedere: - numărul persoanelor; - starea de agresivitate; - obiectele cu care ar putea ataca; - dacă persoanele sunt sub influenţa alcoolului sau în stare de ebrietate. Imobilizarea se face cu ajutorul: -martorilor oculari; -părţii vătămate. Imobilizarea se face cu rapiditate şi cu atenţie pentru a nu produce vătămări şi a preântâmpina un eventual atac prin surprindere. 48.Cum se procedează pentru predarea făptuitorului la organul de poliţie ?
- Răspuns corect: Se face pe baza procesului verbal, întocmit în 2 exemplare, în care se va consemna în mod obligatoriu: a. numele şi prenumele celui care predă persoana; b. numele şi prenumele persoanei(agentului de poliţie) căreia i se predă persoana; c. numele şi prenumele persoanei predate; d. descrierea pe scurt a faptei comise; e. starea fizică şi psihică a persoanelor reţinute; f. obiectele ridicate pe timpul controluluicorporal. In situaţia în care persoanele reţinute sunt conduse la organul de poliţie, cu mijloace auto, se va avea în vedere: 1.să nu folosească mijloace auto ce aparţin cetăţenilor străini; 2.să nu folosească mijloace auto care transportă bunuri sau substanţe periculoase (toxice, explozive); 3.să nu folosească mijloace de transport în comun; 4.să fie controlate, astfel încât, să fie depistate unele obiecte sau substanţe, ce ar putea fi folosite pentru atac sau autorănire. In situaţia când deplasarea se efectuează pe jos, se vor avea în vedere următoarele: se vor evita: -locurile întunecoase; -locurile aglomerate; -locurile acoperite; -locurile unde persoana este cunoscută. Persoanele sunt conduse pe jos Ia organul de poliţie, numai atunci când distanţele sunt mici. 49.Ce trebuie să cuprindă raportul de eveniment ? Răspuns corect: Raportul de eveniment este un act doveditor, pe care personalul de pază are obligaţia de a nu-1 înstrăina şi de a-1 păstra în condiţii sigure: - trebuie să conţină date veridice; -trebuie să fie scris citeţ şi cu majuscule. Raportul de eveniment trebuie să cuprindă: a) numele şi prenumele celui care a constatat evenimentul; b) numele şi prenumele persoanelor, care au fost martore Ia eveniment; c) funcţia constatatorului; d) unitatea în care persoana îşi desfăşoară activitatea; e) obiectivul şi postul în care s-au întâmplat cele constatate; f) ziua, luna şi anul (data); g) numele şi prenumele persoanelor care au săvârşit fapte ilicite; h) descrierea faptei comise, bunurile recuperate şi masurile luate; i) persoana sesizată cu privire la eveniment şi instituţia; j) persoana căreia i-au fost predate bunurile găsite (pe baza de dovadă); k) semnătura celui care a constatat evenimentul şi a completat raportul. 50.Ce se înţelege prin arme de foc şi muniţii şi cum se clasifică armele de foc ? Răspuns corect: Prin arme de foc se înţelege acele arme al căror principiu de funcţionare are Ia bază forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin aprinderea unei încărcături. Prin muniţii se inţelege: ansamblul format din proiectil şi după caz încărcătura de azvârlire, capsa de aprindere,precum şi celelalte elemente de asamblare, care-i asigură funcţionarea şi realizarea scopului urmărit. Clasificarea armelor de foc: a) arme militare; b) arme de tir; c) arme de vânătoare cu glonţ, cu alice sau mixte; d) arme confecţionate special, pentru a împrăştia gaze nocive, e) iritante sau neutralizante şi proiectile din cauciuc (arme de autoapărare); f) arme de panoplie; g) armele de recuzită (folosite în domeniul artistic); h) arme de apărare şi pază; i) arme utilitare; j) arme de asomare (pentru imobilizarea animalelor); k) arme cu destinaţie industrială; l) arme cu tranchilizante; m) arme vechi, de colecţie.
51.Care sunt prevederile legale privind persoanele care au dreptul să deţină arme de foc şi muniţiile corespunzătoare ? Răspuns corect: Cetăţenii români pot fi autorizaţi să deţină şi, după caz, să poarte şi să folosească arme de tir, arme de vânătoare, arme de împrăştiere a gazelor nocive, iritante sau de neutralizare şi arme de panoplie, iar dintre armele militare, numai pistol sau revolver, precum şi muniţia corespunzătoare. Deţinerea, portul şi folosirea armelor militare şi muniţiilor corespunzătoare, de către persoanele fizice străine pe teritoriul României sunt interzise. însoţitorii delegaţiilor străine, la nivelul şefilor de stat şi de guvern, precum şi militarii, care fac vizite oficiale în România pot deţine, purta şi folosi armele militare şi muniţia corespunzătoare, în timpul şederii lor în ţară, cu avizul organelor competente. Persoanei autorizate să deţină şi, după caz, să poarte şi să folosească arme şi muniţii, i se eliberează „ Permis de armă". Persoanele juridice române, inclusiv cele ale căror obiect de activitate îl constituie prestarea de servicii în domeniul protecţiei şi pazei, pot fi autorizate să deţină arme de foc şi muniţia corespunzătoare, pentru înarmarea paznicilor proprii şi a altor angajaţi, care mânuiesc bunuri sau alte valori, dacă acestea se justifică pentru asigurarea pazei sediilor, imobilelor sau a obiectivelor, ce le aparţin, sau cărora le asigură protecţie, precum şi a transportului de valori importante. Persoanele juridice străine nu pot fi autorizate să deţină arme militare şi muniţii corespunzătoare Militarii pot deţine, purta şi folosi armele şi muniţiile cu care sunt dotaţi, de către unităţile din care fac parte, în condiţiile Legii nr. 295/2004, precum şi a regulamentelor militare. Cadrele militare active au dreptul să poarte pistolul din dotare şi ca armament, destinat pentru pază şi autoapărare, fără a fi necesară eliberarea unui permis de armă, de către organele de poliţie. 52.Care sunt operaţiunile cu arme de foc stabilite de lege ? Răspuns corect: Prin operaţiuni cu arme şi muniţii, în sensul legii 295/2004, se înţelege: a) producerea; b) confecţionarea, c) prelucrarea, d) experimentarea, e) vânzarea, f) cumpărarea, g) comerţul, h) importul, i) exportul, j) transportul, k) depozitarea repararea arme/or de fir, vânătoare, de împrăştiere a gaze/or nocive, ori de recuzită a muniţiilor pentru acestea şi a armelor de panoplie. Persoanele juridice, care desfăşoară operaţiuni cu arme şi muniţii, altele decât cele militare, sunt obligate să obţină autorizaţii de la organele competente ale Ministerului de Interne. în autorizaţii se precizează expres ce operaţiuni cu arme şi muniţii să efectueze persoana juridică. Persoanele fizice autorizate să efectueze operaţiuni cu arme şi muniţii pot vinde altor persoane fizice sau juridice arme, numai dacă acestea prezintă comunicări din partea organelor de poliţie, că sunt autorizate să deţină sau să folosească asemenea arme. 53.Cum se păstrează şi se poartă armele de foc în cadrul societăţilor specializate de protecţie şi pază ? Răspuns corect: Armele de foc se păstrează în camere special amenajate, numite camere de armament, prevăzute cu instalaţii şi sisteme de protecţie şi alarmare, în rastele metalice speciale, încuiate şi sigilate. Distribuirea lor din aceste camere se face pe baza „Registrului de evidenţă a distribuirii armamentului.". Cheile de camera de armament se păstrează în cutii sigilate cu sigiliul gestionarului, la dispeceratul de monitorizare (sau ofiţerul de serviciu, după caz). Accesul în camera de armament în absenţa gestionarului se face numai în cazuri fortuite, de către şeful de tură de la dispeceratul de monitorizare, consemnându-se aceasta într-un proces verbal şi cu aplicarea sigiliului persoanei care a intrat în camera de armament. 54.Cum se ia în primire şi se predă armamentul şi muniţia ? Răspuns corect: Armamentul şi muniţia se predau şi se iau în primire: a. prin semnătură în Registrul de evidenţă a distribuirii
armamentului, dacă se distribuie din camera de armament; b. pe bază de proces verbal, cu semnătură ,consemnat în Registrul de predare -primire a serviciului înarmat, dacă se predă între doi agenţi de pază care se schimbă în postul în care se execută serviciul înarmat. Transportul de arme sau muniţii aparţinând persoanelor juridice se efectuează numai de către persoane, care au avizul organelor de poliţie, în calitate de delegat şi însoţite de pază armată, pe baza ordinului de transport, care cuprinde: numele şi prenumele delegatului şi al paznicilor, traseul folosit, numărul autorizaţiei şi denumirea organului de poliţie, care a eliberat autorizaţia. Persoanele juridice care transportă arme şi muniţii sunt obligate să înştiinţeze, în prealabil, în scris, organul de poliţie, în raza căruia îşi au sediul, prezentând documentele eliberate de organele competente, din care să rezulte că starea tehnică a mijloacelor de transport folosite este corespunzătoare. Persoanele juridice care se ocupă de repararea armelor sunt obligate să ţină evidenţa în registrele stabilite şi vizate de organele de poliţie şi să le prezinte la solicitarea acestora pentru control. Nu pot fi primite spre reparare, decât armele pentru care se face dovada că sunt deţinute legal. 55.Care sunt situaţiile în care se poate face uz de armă ? Răspuns corect: a împotriva acelora care atacă militarii (agenţii de paza) aflaţi în serviciul de pază, gardă, escortă, protecţie, pentru menţinerea şi restabilirea ordinii de drept, precum şi împotriva celor care prin actul săvârşit, prin surpindere, pun în pericol obiectivul păzit; b. împotriva acelora care atacă persoanele investite cu exerciţiul autorităţii publice sau cărora li se asigură protecţie; c. împotriva persoanelor care încearcă să pătrundă ori să iasă,în mod ilegal în/sau din unităţile militare ori din perimetrele şizonele păzite - vizibil delimitate - stabilite prin consemn; d. pentru imobilizarea infractorilor care, după săvârşiea unorinfracţiuni, încearcă să fugă; e. împotriva oricărui mijloc de transport folosit de infractori,precum şi împotriva conducătorilor acestora care refuză să oprească la semnalul regulamentar al organelor abilitate,atunci când există indicii temeinice că au săvârşit o infracţiune ori că este iminentă săvârşirea unei infracţiuni; f. pentru imobilizarea persoanelor cu privire la care sunt probe ori indicii temeinice ca au săvârşit o infracţiune şi care ripostează sau încearcă să riposteze cu arma sau cu alteobiecte care pot pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanei; g. pentru a împiedica fuga de sub escortă sau evadarea celor aflaţi în stare legală de deţinere; h. împotriva grupurilor de persoane sau a persoanelor izolate care încearcă să pătrundă fără drept în sediile sau în perimetrele autorităţilor sau instituţiilor publice; i. împotriva celor care atacă sau împiedică militarii să execute misiuni de luptă; j. în executarea intervenţiei antiteroriste asupra obiectivelor atacate sau capturate de terorişti, în scopul reţinerii sau anihilării acestora, eliberarea ostaticilor şi restabilirii ordinii publice. 56.Care sunt condiţiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a se face uz de armă ? Răspuns corect: a) să existe un atac material iminent, direct, care să pună în pericol viaţa şi sănătatea sa ori a altor persoane sau să existe ostateci; b) obiectivul, perimetrul sau terenul să fie vizibil delimitat; c) să aibă în consemn paza obiectivului, perimetrului sau terenului; d) prin folosirea armamentului să nu fie pusă în pericol viaţa altor persoane; e) infractorul să fie surprins în flagrant; f) să nu poată fi folosit un alt mijloc pentru imobilizarea infractorului; g) după somaţie să încerce să fugă: în acest caz poate fi executat foc şi asupra pneurilor vehiculelor folosite de infractori pentru a fugi.
57.Care sunt regulile ce trebuiesc respectate pentru a se face uz de armă ? Răspuns corect: a) uzul de armă se poate face numai după efectuarea somaţiilor legale; b) somaţiile legale sunt: „stai"; în caz de nesupunere „stai că trag"; dacă nici atunci persoana nu se supune, se trage un foc de avertisment în sus, în plan vertical; dacă nici atunci nu se supune se poate face uz de armă, trăgând pe cât posibil la picioare pentru a evita uciderea; c) focul de avertisment trebuie astfel realizat încât pericolul pentru persoană sau proprietate să fie cât mai mult evitat; d) dacă persoana somată se supune nu se mai face uz de armă; e) se poate face uz de armă fără somaţie, dacă lipseşte timpul necesar; f) în situaţia când sunt grupuri de persoane se repetă de 3 ori „părăsiţi... vom folosi arme de foc" - pentru ca participanţii să se poată dispersa. 58,Când se recomandă evitarea uzului de armă ? Răspuns corect: Uzul de armă se evită pe cât posibil împotriva: a) minorilor; b) femeilor; c) bătrânilor. 59.Când se interzice uzul de armă? Răspuns corect: Uzul de armă se interzice împortiva: a) copiilor; b) femeilor vizibil gravide (cu excepţia cazurilor în care înfăptuiesc un atac armat sau în grup care pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a unei persoane) c) în situaţiile în care: d) s-ar primejdui viaţa altor persoane e) s-ar viola teritoriul, spaţiul aerian sau apele naţionale ale unui stat vecin. 60.Care sunt obligaţiile agentului de pază după ce a făcut uz de armă ? Răspuns corect: a. să raporteze evenimentul de îndată şefului de obiectiv (tură); b. să identifice martorii oculari; c. să asigure paza locului faptei şi a bunurilor personale ale persoanei rănite; - să asigure de urgenţă ajutor persoanei rănite: - oprirea hemoragiei; - pansarea plăgilor; - imobilizarea membrelor fracturate; - transportarea victimei Ia spital. d. .să înlăture curioşii; e. să părăsească locul respectiv pentru a nu fi agresat; f. să asigure (când este cazul) paza cadavrului acoperindu-1 pentru a fi ferit de curioşi. Folosirea abuzivă a armei atrage răspunderea disciplinară sau penală a agentului de pază. Este grav faptul că nu se foloseşte armamentul din dotare, deşi sunt întrunite toate condiţiile legale, ajungându-se în situaţia ca agentul de pază să fie ultragiat, dezarmat şi pus în imposibilitatea de a executa atribuţiile de serviciu. 61.Ce se înţelege prin bunuri şi valori importante ? Răspuns corect: Prin bunuri şi valori materiale se înţelege : a) însemne monetare; b) metale preţioase; c) titluri de credite ; d) date şi informaţii economico-financiare cu caracter confidenţial; e) alte bunuri sau valori similare, definite de legislaţia în vigoare sau ca atare de instituţia respectivă. f) cecuri sau alte înscrisuri de valoare; 62 Prin ce se realizează paza transporturilor de bunuri şi valori importante ? Răspuns corect: Asigurarea pazei transporturilor de valori se realizează prin : a) luarea măsurilor de prevenire a surprinderii; b) organizarea temeinică a acţiunilor de pază cu toate forţele participante; c) realizarea dispozitivului de pază ; d) organizarea sistemului de foc ; e) cooperarea permanentă cu poliţia, jandarmeria şi alte organe cu sarcini ţn domeniu
Paza transportului de valori se realizează prin însoţire şi gardare. Gardarea se realizează cu unul sau mai mulţi agenţi de pază sau cu echipa mobilă de intervenţie formată din 3-5 agenţi de pază. 63. Cc cuprinde planul de pază a transportului de bunuri şi valori importante ? Răspuns corect: Prin Planul de pază se stabileşte în principal: a) bunurile şi valorile de transport; b) condiţiile de mediu adecvate naturii bunurilor şi valorilor care se transportă; c) situaţia operativă; d) importanţa şi caracteristicile transporturilor de valori ; e) asigurarea materială; f) reglementări specifice pentru uzul de armă ; g) mijloace de protecţie şi combaterea acţiunii agresive; h) armamentul şi muniţia agenţilor transportatori de valori; i) mijloace de legătură ; j) durata transportului; k) mijloace de transport folosite ; l) variantele de deplasare (itinerarii de bază şi de rezervă) ; m) consemnul general şi particular pentru personalul implicat; n) dotarea cu mijloace tehnice şi de autoapărare ; o) modul de acţiune în diferite situaţii, potrivit reglementărilor în vigoare. 64.Ce se stabileşte la instructajul efectuat în vederea efectuării transportului de bunuri şi valori importante ? Răspuns corect: La instruire se vor stabili aspecte particulare ale transportului : a) traseul onligatoriu pe care trebuie să-1 parcurgă transportul, atât Ia ducere cât şi Ia întoarcere; b) specificitatea condiţiilor privind modul în care trebuie asigurată paza şi securitatea numerarului sau a altor valori transportate; c) semnarea instructajului privind datele şi operaţiunile referitoare la transportul respectiv, cu luarea angajamentului de păstrare a acestuia. 65.Care este modul de acţiune al echipajului care efectuează paza transportului când autoduba rămâne peste noapte încărcată cu valori în afara sediilor unităţilor ? Răspuns corect: în situaţia în care aufoblindata va rămâne peste noapte încărcată cu valori în afara sediului societăţii, coordonatorii teritoriali vor dispune măsuri pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de staţionare şi pază. în acest scop va fi întocmit şi un Plan de staţionare. Paza autoblindatei în astfel de situaţie se va face de către personalul înarmat cu arme de foc, conform consemnului stabilit. Pe perioada transportului de numerar sau alte valori sunt interzise : a) consumul de băuturi alcoolice de către membrii echipajului; b) oprirea în alte locuri decât cele stabilite prin consemn şi devierea nejustificată de la traseul stabilit; c) luarea în aufoblindata a unor persoane străine ; d) amplasarea unor obiecte şi colete care nu fac obiectul transportului, în tezaur sau în cabina autoblindatei. 66.Care este modul de acţiune al echipajului care efectuează paza transportului de valori pe timpul transportului ? Răspuns corect: Pe timpul transportului de valori : a) se supraveghează permanent traseul şi împrejurimile; b) echipajul nu se desparte în nici o situaţie; c) se sesizează orice eveniment care poate periclita siguranţa transportului; d) nu se abate de a traseul stabilit, fără aprobare; e) nu se opreşte sau staţionează în alte locuri decât cele stabilite în Planul de pază al transportului; f) nu se face alimentarea cu carburanţi ale autodubei decât la staţiile stabilite prin Planul de pază a transportului; g) nu se deschid geamurile pe timpul opririi în intersecţii. 67.Care este modul de acţiune al echipajului care efectuează paza transportului de valori în cazul în care pe traseu apar defecţiuni tehnice în funcţionarea autodubei ? Răspuns corect: In cazul în care pe traseu apar defecţiuni în funcţionarea unei autodube din cauza accidentelor rutiere, calamităţilor (incendiu, cutremur, explozii), defecţiuni tehnice, opriri neprevăzute (manifestaţii pe traseu, mitinguri):
a) b) c) d) e)
se asigură transportul pe timpul staţionării; nu se permite apropierea persoanelor străine; se remediază cauza opririi autovehiculelor; se inştiinţează organul de poliţie, jandarmi, despre situaţia creată; se solicită sprijinul acestora.
68. .Care este modul de acţiune al echipajului care efectuează paza transportului de valori în caz de atac? Răspuns corect: In caz de atac: a) se va părăsi urgent zona, dacă este posibil; b) se iau măsuri de respingere a atacului prin folosirea armamentului; c) se anunţă urgent poliţia, jandarmeria conform planului de pază; d) se iau măsuri de apărare a valorilor transportului. 69,Care este modul de acţiune al echipajului care efectuează paza transportului de valori la sosirea le destinaţie ? Răspuns corect: La sosirea la destinaţie: a) se anunţă imediat conducătorul instituţiei; b) se asigură paza în timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare; c) se anunţă la poliţie ora sosirii sau plecării şi localitatea de destinaţie. 70.Care sunt îndatoririle agentului gardă de corp ? Răspuns corect: a) să apere persoana căreia îi asigură garda de corp împotriva unor atacuri care îi pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile acesteia. b) să păstreze secretul de serviciu ; c) să nu consume băuturi alcoolice ; d) să aibe o ţinută regulamentară ; e) să nu execute, la cererea beneficiarului de gardă de corp, activităţi care depăşesc limita atribuţiilor sale legale ; f) să anunţe poliţia de îndată ce intră în poseseia unor date sau informaţii despre iminenta pregătire sau săvârşire a unor infracţiuni; g) să oprească persoanele care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, şi să le predea la cea mai apropiată unitate de poliţie pe bază de proces verbal; h) să coopereze cu autorităţile statului cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale ; i) să ia primele măsuri pentru salvarea persoanei beneficiare de garda de corp, când aceasta a fost rănită. j) 71.Care este modul de acţiune al agenţilor gardă de corp în caz de atac asupra persoanei păzite ? Răspuns corect: în caz de atac agenţii gardă de corp vor proceda astfel: a) dau alarma; b) acoperă persoana păzită; c) evacuează persoana păzită. 72.Care sunt atribuţiile echipei de intervenţie ? Răspuns corect: Echipa de intervenţie are următoarele atribuţii: a) să dovedească profesionalism în îndeplinirea misiunilor pe timpul intervenţiei; b) să acţioneze în timp oportun la solicitarea dispeceratului de serviciu, la obiectivele de pază; c) în îndeplinirea misiunilor, să execute întocmai ordinele primite şi să acţioneze cu calm, în ordine şi în mod disciplinat; d) sa stăpânească metodele şi procedeele de intervenţie pentru anihilarea (neutralizarea) infractorilor şi atacurilor la obiectivele de pază; e) să cunoască obiectivele de pază la care trebuie să intervină, la care trebuie să facă recunoaşteri periodice; f) să acorde primul ajutor sanitar răniţilor şi să anunţe salvarea; g) să cunoască şi să mânuiască cu pricepere mijloacele de luptă din dotare, inclusiv armamentul de foc cu care trebuie să obţină eficienţa maximă; h) să stăpânească la perfecţie metodele şi procedeele de luptă fără armă pentru dezarmarea şi imobilizarea agresorilor (atacatorilor); i) să fie echipată şi dotată conform regulamentului intern şi în stare permanentă de operativitate; j) să nu consume alcool în timpul serviciului şi să nu se prezinte în stare
de ebrietate Ia serviciu; k) să păstreze secretele de stat şi de serviciu; l) să sprijine acţiunile poliţiei şi să o informeze despre evenimentele produse; m) să nu desfăşoare acţiuni care să prejudicieze interesele firmei sau ale obiectivului păzit; n) să facă uz de armă numai în condiţiile legii şi numai pe timpul îndeplinirii misiunilor. 73. Care sunt împrejurările şi cum se foloseşte bastonul de cauciuc (tomfa)? Răspuns corect: Bastonul din cauciuc este considerat armă de apărare, aflat în dotarea agenţilor de pază pentru a fi folosit numai în caz de nevoie. Se apreciază a fi necesar să se folosească bastonul din cauciuc în următoarele împrejurări: a) Pentru autoapărarea agentului, dacă acesta este atacat de orice persoană care pătrunde intempestiv (fraudulos) în zona ori obiectivul care îi este încredinţat spre pază, ori este surprinsă comiţând o infracţiune şi ripostează cu violenţă. b) Pentru oprirea şi imobilizarea persoanelor descoperite în obiectiv şi care nu se supun somaţiei de a se opri, în vederea identificării lor. c) Pentru instaurarea ordinii în obiectiv, în cazul producerii unor altercaţii violente între personalul unităţii, ori din afară şi când despărţirea acestora nu a fost posibilă prin mijloace paşnice. d) Pentru apărarea persoanelor cărora Ii se asigură garda de corp, în cazul atacării acestora. e) Pentru apărarea oricărui agent de Poliţie atacat pe teritoriul obiectivului aflat în pază. ESTE INTERZIS: a)folosirea bastonului din cauciuc împotriva: femeilor gravide, a minorilor, a persoanelor aflate într-o stare vădită şi avansată de ebrietate, precum şi împotriva bolnavilor mintali, vizibil manifestaţi. b) folosirea bastonului din cauciuc în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. c)împrumutarea bastonului din cauciuc, ori încredinţarea acestuia în orice scop, fie chiar în păstrare. d) folosirea bastonului din cauciuc în afara zonei obiectivului (domiciliu, mijloace de transport în comun, locuri publice etc). e)folosirea bastonului din cauciuc este indicată numai în cazul când pentru apărarea, prinderea, legitimarea sau imobilizarea unui infractori ori persoana care nu-şi justifică prezenţa în obiectiv, s-au epuizat toate mijloacele paşnice. Bastonul din cauciuc se poartă la vedere, cu cureluşă la încheietura mâinii, pendulând pe timpul patrulării, sau la centură, astfel încât la nevoie să poată fi folosit cu rapiditate. LOVITURILE CU BASTONUL DIN CAUCIUC SUNT INTERZISE: a) în zona capului, a feţei, ochilor şi urechilor; b) în zona toracelui (sânilor, cordului); c) în zona abdominală; d) în zona genitală. Lovirea repetată a celui ce a atacat este indicată doar în zona laterală a gâtului, la nivelul braţelor, antebraţelor, a gambelor şi labei piciorului. Folosirea bastonului din cauciuc trebuie să fie oprită de îndată ce atacul ori opoziţia persoanei vizate a încetat. 74.Cum se foloseşte SPRAy - ul cu substanţă iritant lacrimogenă de mică capacitate? Răspuns corect: Spray-ul pentru autoapărare este un mijloc care poate fi folosit în caz de pericol şi numai în legitimă apărare. Conţine subtanţe iritante (lacrimogene) sau neuroparalizante sub presiune, care proiectate asupra agresorului îi cauzează lăcrimare abundentă, mâncărimi, tuse, probleme de respiraţie, contractări ale muşchilor şi leşin. Se foloseşte de către persoanele cu atribuţiuni de pază şi apărare pe timpul executării serviciului, a celor care asigură transportul sau însoţirea transportului de valori monetare, sau garda de corp, precum şi grupa de intervenţie în cazul efracţiei la obiectivele monitorizate. MOD DE UTILIZARE
Când agentul de pază sesizează un pericol iminent de agresiune din partea unei persoane - prin apăsare, timp de câteva secunde pe butonul valvei proiectează un jet de substanţă iritantă (neuroparalizantă) direct spre faţa (ochii) agresorului. Efectele produse permit imobilizarea rapidă a agresorului şi predarea lui organelor de poliţie pe bază de proces-verbal; Jetul de substanţă este pulverizat cu presiune ridicată pe o deschidere de 0.9 - l,5m şi la o distanţă de maximum 3m, dar nu mai puţin de 1,5-2m. ATENŢIE: - Folosirea spray-ului pentru autoprotecţie sub distanţa de l,5m poate să aibă efecte şi asupra celui care îl utilizează. In această situaţie, pentru a limita efectele ce pot să îpară, agentul de pază, după proiectarea jetului de la distanţă mică asupra agresorului, să se retragă rapid din zona de influenţă a norului de gaz format. Dacă întâmplător cad vapori de substanţă şi pe agentul de pază, acesta trebuie să se spele imediat cu multă apă şi săpun şi saşi clătească bine ochii cu apă. Nu este indicat să se folosească spray-ul pentru autoapărare împotriva direcţiei vântului întrucât puteţi intra sub raza de acţiune a norului de gaz format. Nu se proiectează jetul de gaz spre faţa agentului de pază sau a persoanei apărate. Nu se lasă spray-ul pentru autoapărare Ia îndemâna copiilor. DE REŢINUT: - Spray-ul se utilizează numai în caz de pericol şi numai în acţiuni de autoapărare. Utilizarea lui în alte scopuri atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală. 75.Care sunt principalele obligaţii ale agentului de pază în relaţiile cu personalul societăţii de pază ? Răspuns corect: Condiţionări: - respectarea regulamentului de ordine interioară; - asigurarea unui climat normal de muncă; - respectarea şefilor ierarhici, a colegilor şi a subordonaţilor salutul si modul de adresare: adresat şefilor: a) am onoarea să vă salut; b) bună ziua; c) să trăiţi; d) m-am prezentat la ordinul dumneavoastră între colegi: -bună ziua; - te (vă salut) In orice dialog trebuie să se folosească formula de politeţe „domnule" urmată de funcţia şi numele persoanei O mare atenţie trebuie să se acorde modului de adresare atunci când agentul participă Ia analiza unei fapte, conducând discuţia astfel încât să-l determine pe făptaş să recunoască vinovăţia (obiectiv final al analizei faptei) Modul de adresare corect şi de apreciere principial şi fără patimă, înlătură în general suspiciunea în activitate, asigură o bună cunoaştere a personalului, bazată pe o informare oportună şi pe cale ierarhică, precum şi menţinerea motivaţiei pentru îndeplinirea corectă a atribuţiilor. 76.Care sunt principalele trăsături psihice care favorizează îndeplinirea atribuţiilor de către agentul de pază ? Răspuns corect: In Legea nr. 333/2003 sunt prevăzute anumite condiţii pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care doresc să se angajeze ca agenţi de pază şi ordine. Pe lângă aceste condiţii, un agent de pază trebuie să aibă anumite calităţi, înclinaţii, trăsături psihice pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile în condiţii foarte bune, cum sunt: a) curajul, b) stăpânirea de sine, c) încrederea în forţele proprii, d) apt de reacţii adecvate cerinţelor, sarcinilor încredinţate, e) energic, f) destoinic, g) cu spirit de iniţiativă, h) disciplinat, i) cu spirit organizatoric, j) capacitatea de a acţiona izolat. 77.Care sunt principalele trăsături psihice negative care împiedică îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de către agentul de pază ? -
Răspuns corect: teama, panica, frica şi stresul a) Teama - reacţie emoţională mai accentuată, exteriorizată în cele mai multe cazuri printr-o stare apăsătoare mai accentuată decât neliniştea. Precede de regulă îndeplinirea unor sarcini de serviciu care: - implică insecuritate, nelinişte, alarmă, agitaţie; - poate avea şi efect pozitiv, când nu depăşeşte anumite limite, deoarece mobilizează organismul, îi măreşte vigoarea, prudenţa se amplifică, se manifestă precauţia, iniţiativa, stăpânirea de sine; - poate căpăta caracter pronunţat atunci când agentul de pază nu dispune de cunoştinţe suficiente, de o stare morală bună, de o stare psihofiziologică normală; - poate să dezorganizeze activitatea psihică ca: percepţia, memoria, gândirea, atenţia; - micşorează puterea de concentrare, măreşte timpul de reacţie al agenţior de pază, îi face să devină nesiguri, stângaci în executarea unor activităţi. b) Frica - spre deosebire de teamă, care anticipează primejdia, frica implică un factor de surpriză. Frica este un semnal de alarmă trăit cu intensitate, care uneori duce la spaimă. Agentul de pază cuprnis de frică: -nu-şi mai poate concentra atenţia; -pierde din vedere lucruri elementare; - apar dificultăţi în aprecierea justă a unei situaţii obişnuite. Orice situaţie în care există dificultate de adaptare produce emoţia de frică. Frica apare şi se amplifică atunci când agenţii de pază: - nu cunosc specificul şi conţinutul sarcinilor ce le revin; - pierd contactul cu şefii lor; - se află în serviciu la un obiectiv izolat; - când supraapreciază forţele şi posibilităţile adversarului; - când sunt obsedaţi de gândul morţii şi al pierderilor în rândul forţelor proprii. Laşitatea este frica consimţită. Frica se transformă în laşitate atunci când: - devine un simţământ constant; - duce permanent la o stare de neâncredere; - duce permanent la suspiciune faţă de alţtii, sau faţă de evenimente. Informarea permanentă a agenţilor de pază asupra: - situaţiei operative din zona obiectivelor încredinţate; - valorii şi acţiunilor prealabile ale infractorilor duce la evitarea fricii de necunoscut, la menţinerea încrederii în forţele proprii, la îndeplinirea ireproşabilă a îndatoririlor de serviciu. Se poate concluziona că raţiunea este duşmanul fricii, iar necunoaşterea este unul din izvoarele ei. c) Panica - unul din cele mai negative forme de manifestare a fricii. - reprezintă gradul cel mai intens al fricii; - este o stare de confuzie, de dezorientare, duce la pierderea autocontrolului, a capacităţii de gândire; - este în esenţă o criză a conştiinţei, duce Ia acte impulsive şi iraţionale. Agenţii de pază cuprinşi de panică: - ies de sub controlul şefului; - părăsesc în dezordine locul (zona) în care îşi exercită misiunea; - sunt incapabili de fapte gândite; - influenţează şi ceilalţi colegi. La agenţii de pază panica poate apărea dintr-o dată sau lent. Panica se instalează lent atunci când: a) unele acţiuni ale agenţilor de pază au cunoscut eşecuri repetate; b) disciplina se diminuează continuu; c) se dereglează raporturile normale dintre şefi şi subordonaţi; d) spiritul combativ se reduce până la nivelul cel mai scăzut. 4) Stresul - reprezintă acea agitaţie şi frământare interioară care apare Munci când asupra agentului de pază planează un pericol, când se aşteaptă să primească o sarcină dificilă şi când nu are certitudinea reuşitei; -uneori stresul este un stimulent, permite trecerea la acţiune punând corpul şi spiritul în stare de trezire; -stresul devine negativ când o lungă perioadă de timp sunt formulate rugenţe sporite fără a dispune de posibilităţi pentru a le face faţă. Consecinţele stresului:
a) scăderi ale prestanţei profesionale; b) îmbolnăviri; c) absenteism de la locul de muncă; d) epuizare; e) comportare dură şi cinică faţă de colegii cu care lucrează. Evitarea stresului depinde de înlăturarea unor factori perturbatori: a) zgomotul; b) relaţii tensionate de la locul de muncă; c) conflictele; d) suprasolicitările; e) programul prelungit fără odihnă; f) teama de neprevăzut; g) munca în salturi. In concluzie, se poate aprecia că activitatea desfăşurată pe linia diminuării fricii şi cultivării curajului la agenţii de pază este o activitate necesară, cu caracter permanent cerută de specificul obiectivelor, bunurilor şi valorilor pazite. 78.Care este conţinutul descrierii infractorului pe baza portretului vorbit ? Raspuns corect: Descrierea infractorului pe baza portretului vorbit Definitie: Sistem ştiinţific de descriere şi comparare a semnalmentelor unei persoane în scopul dentificării. A. Semnalmentele anatomice: a. sexul b. etatea ( vârsta) c. Inălţimea d. Constituţia corpului (gras. atletic, potrivit, slab) e. Conturul corpului(drept. încovoiat, cocoşat, cu piept proeminenet) f. U.meri:- Lăţimea(înguşti, medii, laţi). -Poziţia(drepţi, coborâţi, ridicaţi). -Particularităţi: tatuaje. g. Membre:- Lungime (lungi, medii, scurte). - Grosime (groase, medii, subţiri). h. Faţa: ( are 3 zone: frontală, nazală, bucală) - Forma(ovală, alungită, dreptunghiulară, pătrată, rotundă, triunghiulară). - Tenul (alb, roz, brun, măsliniu, negru). - Particularităţi: pistrui, pete, negi, cicatrici. i. Părul:- Inserţia (circulară în sus sau jos, drept, ondulat, ascuţit). - Culoare (negru, castaniu, blond, roşcat, cărunt, alb). - Ondulaţie (drept, ondulat, buclat, creţ). - Lungime (lung, mijlociu, scurt). - Pieptănătura (coafura). - Perciunii (lungi, scurţi, drepţi, obici). Calviţia (frontală, temporală, frontalparietală,occipitală). j. Fruntea:- Mărime (mică, medie, mare). -înclinaţie (oblică, verticală, proeminentă). -Particularităţi: arcade proeminente, riduri, k. Sprâncene:- Contur (rectiliniu, arcuit, unghiular, sinuos); -Desime; -Apropierea lor; -Direcţie ( oblice, în sus sau în jos, drepte); -Culoare. I. Ochii:- Poziţie (oblici, drepţi). - Mărime( mari, medii, mici). - Aşezarea în orbite( normali, înfundaţi, proeminenţi). -Culoare, m. Nasul:-Mărime (mare,medie, mică). -Contur ( rectiliniu, concav, convex). -Baza nasului (orizontală, coborâtă, ridicată). -Particularităţi: os nazal zdrobit, deviaţie de sept, n. Urechile:- Forma (ovală, rotundă, triunghiulară, dreptunghiulară). -Mărime ( mare, medie, mică). -Poziţia pavilionului( normală, depărtată, apropiată de cap). - Particularităfi:aparate auditive, lipsă părţi, aluniţe, o. Gura:- Mărime (mică, medie, mare). -Colţuri (ridicate, coborâte,orrizontale).
- Buze ( groase, medii, subţiri). - Dantura (proteză, uzură, lipsă). - Particularităţi: gura întredeschisă, strânsă, buză de iepure, mustaţă f formă]. p. Bărbia:- înclinaţie ( verticală, oblică interior, proeminentă). -Lăţime (îngustă, medie, lată). - Particularităţi.'gropiţe, bărbie bilobată, dublă, cicatrici. -Barbă: (mărime, formă), r. Gâtul:- înălţime (scurt, mediu, gros) -Grosime (gros, mediu, subţire). -Particularităţi: pete, proeminenţe. B. Semnalmente funcţionale:reprezintă caracteristicile de mişcare şi de poziţie ale corpului. a. Ţinuta: (dreaptă. rigidă,mobilă, aplecată). b. Poziţia corpului: (dreaptă, înclinată stânga sau dreapta, aplecată înainte sau înapoi). c. Mersul: ( legănat, grăbit, lent, rigid, paşi mari sau mici, săltăreţ, greoi, lăbărţat). - Particularităţi: şchiopătare, târârea unui picior, baston, etc. d. Expresia -fizionomiei: ( calmă, enervată, flegmatică.mirată, confuză, distrată,supărată, obosită). - a buzelor: ( obişnuită, cu tremurături). - a ochilor: (mobilă, fixă, tristă). e. Gesticulaţia: ( abundentă, rară, nulă). f. Vocea şi vorbirea: - Claritatea ( clară, răguşită). - Timbrul (gâtuit, sonor, feminin, bărbătesc, de copil, nazal). - Particularităţi: defecte de vorbire, bâlbâială, velocitate. g. Obişnuinţe în executarea unor activităţi 79.Ce este dreptul de proprietate Răspuns corect: Dreptul de proprietate este dreptul de a poseda un lucru, de al folosi şi de a dispune de el, în limitele stabilite de legepentru fiecare tip şi formă de proprietate. Proprietarul stăpâneşte mijloacele de producţie şi produsele exercitând posesia, folosinţa, uzufructul şi dispoziţia prin puterea şi în interesul lui. In art. 136 alin. 2 din Constituţia României se stipulează că: "Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale". în art. 136 alin. 5 din Constituţia României se stipulează că: "Proprietatea privată este inviolabilă în condiţiile legii organice." 80.Care sunt tipurile şi formele de proprietate ? Răspuns corect: Tipuri şi forme de proprietate: a) proprietatea publică, b) proprietatea privată, c) proprietatea mixtă, d) proprietatea intelectuală (dreptul de autor) e) proprietatea cooperatistă(cooperaţiameşteşugărească) f) proprietatea social-obştească (islazuri, păşuni, păduri etc.) 81.Cum este reglementat regimul juridic al proprietăţii în România ? Regimul juridic al proprietăţii în ţara noastră este reglementat prin numeroase acte normative (legi, hotărâri, O.G.-uri, O.U.G.-uri, etc.) consfinţite în Constituţie. 82. Ce este infracţiunea? Răspuns corect: Infracţiunea este o faptă care prezintă pericol social, săvârşită cu vinovăţie, prevăzută şi pedepsită de legea penală (codul penal). Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale. Aceste fapte sunt înscrise în codul penal al României şi unele legi speciale, în care pe lângă denumirea şi descrierea faptei sunt prevăzute şi pedepsele aplicate. în codul penal infracţiunile sunt grupate pe categorii de fapte, în raport de valoarea socială ce face obiectul ocrotirii penale (siguranţa statului, proprietatea, viaţa şi integritatea persoanei, ordinea şi liniştea publică).
83.Ce este contravenţia? Răspuns corect: Contravenţia este fapta săvârşită cu vinovăţie care prezintă un pericol social mai redus decât infracţiunea şi este prevăzută şi sancţionată ca atare prin legi, hotărâri şi alte acte normative, elaborate în condiţiile şi în temeiul legii. 84.Care sunt cauzele care înlătură caracterul penal al faptei ? Răspuns corect: Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei sunt acele împrejurări ori situaţii a căror existenţă în timpul săvârşirii faptei nu mai duc la materializarea uneia din trăsăturile esenţiale (obligatorii), anume vinovăţia, şi în consecinţă fapta astfel comisă, nu se mai sancţionează. Aceste cauze sunt: LEGITIMA APĂRARE constă în acea situaţie în care o persoană săvârşeşte diferite fapte pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesului public. Persoana se află în legitimă apărare numai în situaţia şi cu condiţia ca intensitatea apărării să nu depăşească intensitatea atacului. CAZUL FORTUIT constă într-o împrejurare sau eveniment ce se suprapune în mod imprevizibil peste o acţiune sau inacţiune a unei persoane, producând consecinţe pe care autorul nu Ie-a intuit şi nici nu putea să le intuiască: alunecări de teren, avalanşe, explozie, stare de şoc, leşin, trăsnet etc. CONSTRÂNGEREA FIZICĂ constă în presiunea directă care se exercită în orice mod de către o persoană asupra altei persoane, pe care o lipsesc de libertatea de hotărâre şi acţiune determinînd-o să comită o faptă periculoasă. CONSTRÂNGEREA MORALĂ constă în presiunea psihică pe care o exercită o persoană asupra altei persoane, determinînd-o împotriva voinţei sale să comită o faptă periculoasă. EROAREA DE FAPT constă în necunoaşterea de către făptuitor, în momentul comiterii unei fapte periculoase, a existenţei unei stări, situaţii ori împrejurări de care a depins caracterul periculos al acesteia. In acest caz este necesar să se comită o faptă periculoasă, iar autorul să nu cunoască în momentul comiterii (săvârşirii), o împrejurarea ori o stare de fapt care determină, independent de voinţa sa , caracterul periculos al acţiunii ori a inacţinii sale Exemplu: Datorită neinstalării unor indicatoare de restricţie, o persoană nu a cunoscut că nu are voie să pătrundă cu autoturismul intr-un parc. / A nu se confunda cu eroarea de drept care constă în necunoaşterea legii, care se sancţionează conform legii. STAREA DE NECESITATE este situaţia în care un pericol iminent determină o persoană să comită o faptă periculoasă pentru a salva viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane sau un bun important al său, a altuia sau un interes public. Prin urmare, fapta se comite în condiţiile unui pericol iminent şi care nu putea fi înlăturat altfel. Pericolul trebuie sa fie: obiectiv, iminent, inevitabil, real şi evident- (concludent). Exemplu: Conf. legii nr.333/2003, părăsirea postului de către agentul de pază constituie contravenţie. Dacă acesta a părăsit postul pentru a salva anumite bunuri importante de la un incendiu ce a izbucnit în apropierea postului său, ne aflăm în prezenţa stării de necesitate şi în aceste condiţii, fapta sa nu se mai sancţionează. MINORITATEA copiii până Ia vârsta de 14 ani nu răspund penal pentru faptele comise. Intre 14 şi 16 ani răspund limitat (doar în condiţiile în care se dovedeşte că au avut discernământ), iar după împlinirea vârstei de 16 ani răspund penal potrivit legii. IRESPONSABILITATEA este starea de incapacitate psihică a unei persoane, care datorită stării mintale alterate ori a unei infirmităţi sau a altei cauze nu poate să-şi dea seama, în momentul comiterii unei fapte, de acţiunile sau inacţiunile sale. Iresponsabilitatea presupune lipsa de discernământ şi starea de inconştienţa în momentul săvârşirii faptei. Acestea sunt stabilite şi confirmate pe cale medicală. 85.Care sunt infracţiunile contra patrimoniului ? Răspuns corect: A. Infracţiuni de sustragere: a)furt, b) tâlhărie, c)tăinuire, d) piraterie. B.Infracţiuni de fraudă:
a)abuz de încredere, b) gestiune frauduloasă, c)înşelăciune, d) însuşirea bunului găsit. C. Infracţiuni de samavolnicie: (săvârşite din ură, răzbunare, rea credinţă, invidie, răutate): a)distrugerea b) tulburarea de posesie. 86.Care sunt aspectele comune ale infracţiunilor contra patrimoniului ? Răspuns corect: Aspecte comune ale infracţiunilor contra patrimoniului: ■ Latura obiectivă la toate aceste infracţiuni este alcătuită dintr-un element material, constînd într-o acţiune sau inacţiune, ca urmare imediată păgubitoare şi legătura de cauzalitate dintre ele. ■ Latura subiectivă Ia toate aceste infracţiuni se caracterizează prin forma de vinovăţie comună care este intenţia. Excepţie face numai infracţiunea de distrugere care poate fi comisă şi din culpă. ■ Subiect- toate infracţiunile din acest grup pot avea ca autor pe orice persoană, uneori chiar pe proprietar. La unele din ele este însă necesar ca autorul să se afle într-o anumită situaţie: gestionar, pirat (pe apă). ■ Obiectul material îl constituie bunul care este sustras, distrus sau înstrăinat. ■ Obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale cărora Ii se aduc atingere (sunt afectate). Toate infracţiunile contra patrimoniului sunt susceptibile de tentativă, pedepsită numai în cazuri mai grave. De regulă punerea în mişcare a acţiunii penale se face din oficiu, la unele însă, Ia plângerea prealabilă a persoanei vătămate (abuz de încredere, tulburare de posesie etc). 87.Definiţi infracţiunea de furt. Răspuns corect: FURTUL este fapta unei persoane de a lua un bun mobil din posesia sau deţinerea altuia, farâ consimţământul sau ştirea acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept. Art. 208 CP. -pedeapsa este închisoarea de la I lai2 ani. Sunt considerate bunuri mobile şi orice energie care are valoare economică precum şi înscrisurile. 88.Definiţi infracţiunea de furt calificat. Răspuns corect: FURTUL CALIFICAT este fapta unei persoane care îşi însuşeşte un bun mobil al a/tuia, fără nsimţământul acestuia împreună cu alte persoane (coautori, complici),înarmat, mascat, deghizat sau travestit, într-un Iocpublic,într-un mi/Ioc de transport, noaptea, prin efracţie, prinb escaladare, în timpul unei calamităţi, asupra unei persoaneaflate în imposibilitatea de a se apăra, cu chei potrivite -Art.209 CP. - pedeapsa este închisoarea de Ia 3 la 15 ani. Furtul care produce consecinţe deosebit de grave(deces,distrugeri,dezastre) se pedepseşte de la 10 Ia 20 ani şi nterzicerea unordrepturi. 89.Definiţi infracţiunea de tâlhărie. Răspuns corect: TÂLHĂRIA este tot un furt şi constă în fapta unei persoane care prin întrebuinţare de violenţe, ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţa de a se apăra, îl deposedează pe acesta de anumite bunuri. Art.211 CP. - pedeapsa este închisoarea de Ia 3 la 18 ani. 1. Tâlhăria săvârşită de două sau mai multe persoane, de o persoană înarmată, mascată, deghizată, în timpul nopţii, în public, în mijloace de transport, în locuinţă, în timpul unei calamităţi, este forma agravantă şi se pedepseşte cu închisoare de Ia 5 la 20 de ani. 2. La tâlhărie subiectul activ şi pasiv sunt obligatoriu prezenţi în momentul comiterii faptei. 90.Definiţi infracţiunea de tăinuire. Răspuns corect: TĂINUIREA este fapta persoanei care primeşte, dobândeşte, transformă ori înlesneşte valorificarea unui bun cunoscând ca acesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzută de legea penală, dacă prin aceasta a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos material.- Art. 221 C.P.,pedeapsa este închisoarea de la 3
luni Ia 2 ani. Tăinuirea săvârşită de soţ, soţie, sau altă rudă de gradul unu (părinţi, fraţi, surori) nu se pedepseşte 91.Definiţi infracţiunea de piraterie. Răspuns corect: PIRATERIA constă în fapta echipajului sau doar a pasagerilor de pe o navă, care prin violenţă jefuieşte bunurile de pe nava respectivă sau de pe o altă navă în timp ce navele se găsesc (află ) în marea Iiberă( în afara jurisdicţiei vreunui stat).Art.212 CP. pedeapsa este închisoarea de la 2 Ia7 ani, iar daca fapta a avut urmări grave (moartea victimei) de la 7 Ia 15 ani. 92.Definiţi infracţiunea de abuz de încredere. Răspuns corect: ABUZUL DE ÎNCREDERE este fapta unei persoane de a-şi însuşi un bun mobil al altuia, deţinut cu acordul acestuiasau dispunerea de acest lucru ori refuzul de al napoia.Art.2I3 C.P., pedeapsa este închisoarea de Ia 3 luni la 4 ani ori amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare Ia plângerea prealabilă a părţii vătămate.Împăcarea părţilor înlătură ăspunderea penală între cei doi subiecţi (activ şi pasiv) trebuie să existe o înţelegere (acord). 93.Definiţi infracţiunea de gestiune frauduloasă. Răspuns corect: GESTIUNEA FRAUDULOASA este fapta unei persoane care pricinuieşte pagube unei alte persoane, cu rea credinţă sau din culpă, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acestuia.-Art.214 C.P., pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Dacă fapta a fost comisa în scopul obţinerii unui folos material, pedeapsa este de la 3-10 ani. Dacă bunul este proprietate publică plângerea penală se pune în mişcare din oficiu şi nu se acceptă împăcarea părţilor. Se acceptă numai pentru proprietatea privată (individuală, personală). Subiectul activ trebuie să aibă calitatea de a administra sau a conserva. ATENŢIE! Agentul de pază are obligaţia de a păzi bunurile altor persoane. 94. Definiţi infracţiunea de înşelăciune. Răspuns corect: ÎNŞELĂCIUNEA este fapta unei persoane care prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă (neadevărată) a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material, injust. -Art.215 CP. pedeapsa de la 3 luni Ia 2 ani. Dacă s-a folosit de calităţi mincinoase (funcţionar, poli{ist),pedeapsa este de la un an la 3 ani. 95.Definiţi infracţiunea de distrugere. Răspuns corect: DISTRUGEREA este fapta unei persoane care prin orice mijloace distruge, degradează, ori aduce în stare de neîntrebuinţare, a unui lucru aparţinând altuia, sau împiedică luarea măsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun. -Art 217 C. P.,pedeapsa este închisoarea de la o lună la 3 ani. -Când sunt distruse, degradate: conducte petroliere, cabluri de înaltă tensiune, echipamente de telecomunicaţii, sisteme de alimentare cu apă, sau bunuri cu o deosebita valoare ştiinţifică, artistică, istorică, arhivistică, pedeapsa de la un an la 10 ani. Dacă distrugerea are loc prin incendii, explozii , pedeapsa este închisoarea de Ia 3 Ia 15 ani, iar dacă au rezultat urmări deosebit de grave de Ia 15 la 25 ani. 96.Definiţi infracţiunea de însuşire a bunului găsit. Răspuns corect: Este fapta unei persoane care nu predă în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut şi dispune de acel lucru ca de al său.- Art 216 CP., pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau cu amendă. Aceeaşi obligaţie revine găsitorului când din eroare bunul a ajuns în posesia lui. ! Atenţie agenţii de pază la bunurile găsite sau uitate în posturile de pază. 97.Definiţi infracţiunea de tulburare de posesie. Răspuns corect: Tulburarea de posesie este fapta unei persoane care ocupă în întregime sau în parte, fără drept, prin violenţă sau ameninţare, ori prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia sau teren.-Art.220 CP. pedeapsa este închisoarea de la o lună la l an. -Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a părţii vătămate. împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
98.Cum se clasifică infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul ? Răspuns corect: a. Infracţiuni de abuz: -Purtarea abuzivă; -Neglijenţa în serviciu; -Neglijenţa în păstrarea secretului. b. Infracţiuni de corupţie: -Luarea de mita; -Darea de mită; -Primirea de foloase necuvenite; -Traficul de influienţă. Aspecte comune ale acestor infracţiuni: > Obiectul juridic general îl constituie relaţiile sociale ce au menirea să asigure desfăşurarea normală a activităţii funcţionarilor sau a altor salariaţi şi persoane asimilate acestora (agenţii de pază sunt asimilaţi funcţionarilor publici deoarece pe timpul executării serviciului execută acte de autoritate). > Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale cărora li se aduc atingere directă prin activitatea făptuitorului şi care poate fi diferită de la o infracţiune la alta. > Obiectul material îl constituie bunurile în legătură cu care sau asupra cărora se săvârşeşte fapta. > Subiectul infracţiunii este o persoană care are o anumităcalitate, aceea de "funcţionar" sau persoane asimilateacestora, calitate pe care trebuie să o aibă în mometulcomiterii faptei. > Latura obiectivă se realizează prin săvârşirea unor fapte complete acţiuni sau inacţiuni. > Latura subiectivă cuprinde o componentă de bază "vinovăţia" sub forma intenţiei. Esenţa infracţiunilor de serviciu este condiţionata uneori de un scop: neîndeplinirea, îndeplinirea greşită ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor Ia obligaţiile de serviciu. 99.Definiţi infracţiunea « Purtare abuzivă » Răspuns corect: PURTAREA ABUZIVĂ este fapta funcţionarului care foloseşte expresii jignitoare faţă de o persoană în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu -Art.250 CP. Pedeapsa este închisoarea de Ia I luna Ia 1 an. -Lovirile sau alte violenţe săvârşite în aceleaşi condiţii se pedepseşte cu închisoare de 3 luni la 2 ani. 100. Definiţi infracţiunea « Neglijenţă în serviciu » Răspuns corect: NEGLIJENŢA ÎN SERVICIU este fapta funcţionarului care încalcă din culpa o îndatorire de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă. Art 249 C.P.- In raport de urmări pedeapsa este de la o lună la 2 ani sau de la 2 ani la 10 ani. 101. Definiţi infracţiunea «Neglijenţă în păstrarea secretului de stat» Răspuns corect: NEGLIJENŢA ÎN PĂSTRAREA SECRETULUI DE STAT este fapta funcţionarului care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret, precum şi neglijenţa care a dat prilejul altei persoane să afle un asemenea secret.- Art. 252 CP. pedeapsa este închisoarea de la 3 luni Ia 3 ani. Atenţie! A nu se confunda cu trădarea prin transmiterea de secrete de stat. 102. Definiţi infracţiunea « Luare de mită » Răspuns corect: LUAREA DE MITĂ este fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri. Art. 254 CP. pedeapsa este închisoarea de Ia 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. *Banii, valorile sau bunurile care au făcut obiectul luării de mită se confiscă. 103.Definiţi infracţiunea « Darea de mită » Răspuns corect:
DAREA DE MITA este fapta unei persoane care promite, oferă sau dă bani ori alte foloase unui funcţionar, în modurile şi scopurile arătate la "luarea de mită".- Art. 255 pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani. -Oricare dintre cei doi subiecţi, dacă denunţă fapta organelor de drept, în timp util, este scutit de răspundere. -Intre cei doi subiecţi trebuie să existe o relaţie oficială. 104. Definiţi infracţiunea « Primirea de foloase necuvenite » Răspuns corect: PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE este fapta funcţionarului care primeşte direct sau indirect bani sau alte foloase după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi era obligat să o execute. -Art. 256 CP. Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani. 105. Definiţi infracţiunea « Trafic de influienţă» Răspuns corect: TRAFICUL DE INFLUIENŢĂ este fapta unei persoane care primeşte ori pretinde bani sau alte foloase ori acceptă promisiuni, daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, care are influenţă sau Iasă să se înţeleagă că are influenţă pe lângă un funcţionar sau alt salariat, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile de serviciu ale acestuia. - Art. 257 CP. pedeapsa este închisoarea de la I la 5 ani. -Banii, valorile ori alte foloase, care au făcut obiectul infracţiunii se confiscă. 106. Infracţiuni contra demnităţii. Definiţi infracţiunea de insultă. Răspuns corect: INSULTA Art. 205 CP. "Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice mijloace, ori prin expunerea Ia batjocură, se pedpseşte cu închisoare de Ia o luna la doi ani sau cu amendă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de ar fi, nu ar trebui relevate. -Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală". 107. Infracţiuni contra demnităţii. Definiţi infracţiunea de calomnie. Răspuns corect; CALOMNIA Art. 206 CP. " Afirmarea ori imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată ar expune acea persoană Ia o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni Ia 3 ani sau cu amendă. -Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală". 108. Clasificarea infracţiunilor contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii. Răspuns corect: Infracţiuni contra vieţii: Omorul simplu (omucidere); > Omorul calificat; > Omorul deosebit de grav; > Omorul din culpă; > Pruncuciderea, Infracţiuni contra integrităţii corporale şi a sănătăţii: > Lovirea; > Vătămarea corporală; > Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte; > Vătămarea corporală din culpă. Aspecte comune ale acestor infracţiuni: Valorile sociale ocrotite prin incriminarea acestor fapte privesc existenţa şi securitatea fizică a persoanei. Toate au ca obiect material corpul persoanei asupra căreia se exercită violenţa a cărei urmare este moartea sau vătămareacorporală. Viaţa individului, integritatea corporală şi sănătatea Iui constituie obiect de ocrotire din momentul existenţei sale ca atare (din momentul naşterii, pe toată durata vieţii şi până în momentul morţii). > Subiectul Ia infracţiunile de omor poate fi orice persoană - cu excepţia infracţiunii de pruncucidere. Ia care subiectul nu poate fi decât mama.
> Obiectul material- corpul uman. > Obiectul juridic - dreptul Ia viaţă. > Latura obiectivă - acţiunea sau inacţiunea prin care se ucide. > Latura subiectiva - vinovăţia - intenţia directă, indirectă şi culpa. 109. Definiţi infracţiunea « Omor simplu» Răspuns corect: OMORUL SIMPLU este fapta unei persoane care ucide o altă persoană fără premeditare.- Art.174 C.P,,pedeapsa de la 10 la 20 de ani. 110. Definiţi infracţiunea « Omor calificat» Răspuns corect: OMORUL CALIFICAT este fapta unei persoane care ucide o altă persoană în următoarele împrejurări: • cu premeditare; • din interes material; • asupra soţului sau a unei rude apropiate; • profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra; • prin mijloace care pune în pericol mai multe vieţi; • pentru a se sustrage răspunderii penale; • pentru a ascunde fapta comisă. Art. 175 C.P.pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 ani. 111. Definiţi infracţiunea « Omor deosebit de grav» Răspuns corect: OMORUL DEOSEBIT DE GRAV - este fapta unei persoane care ucide o altă persoană în următoarele împrejurări; > prin cruzimi; > asupra a două sau mai multe persoane; > de o persoană care a mai comis un omor; > pentru a săvârşi sau a ascunde săvârşirea unei tâlhării sau piraterii; > asupra unei femei gravide. ART 176 C.P.,pedeapsa este închisoarea de la 15 Ia 25 ani sau pedeapsa detenţiei pe viaţă şi interzicerea unor drepturi. 112. Definiţi infracţiunea « Ucidere din culpă» Răspuns corect: UCIDEREA DIN CULPĂ este fapta unei persoane care din uşurinţă sau neglijenţă ucide o altă ersoană. Art. 178 CP. - In cazul simplu pedeapsa este de la 1 Ia 5 ani. - în cazul în care persoana în cauză se află în timpul executării unei profesii sau meserii pedeapsa este de Ia 2 Ia 7 ani. - în cazul conducătorilor de vehicule care se află în stare de ebrietate, pedeapsa este de la 5 Ia 15 ani. 113. Definiţi infracţiunea « Pruncucidere» Răspuns corect: PRUNCUCIDEREA este fapta mamei care îşi ucide copilul nou-născut, imediat după naştere. Art. 177 C.P., pedeapsa este închisoarea de Ia 2 ani Ia 7 ani. 114. Definiţi infracţiunea de lovire Răspuns corect: LOVIREA este fapta unei persoane care prin orice acte de violenţă, cauzează suferinţe fizice altei persoane şi pentru a cărei vindecare sunt necesare îngrijiri medicale de cel mult 20 zile. Art. 180 CP. pedeapsa de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare Ia plângerea prealabilă a persoanei vătămate. împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. 115.Definiţi infracţiunea de vătămare corporală Răspuns corect: VĂTĂMAREA CORPORALĂ este fapta unei persoane care prin orice mijloace, provoacă altei persoane o vătămare corporală sau a sănătăţii, pentru a cărei vindecare sunt necesare cel mult 60 de zile, de îngrijiri medicale. Art. 181 CP., pedeapsa de la 6 luni la 5 ani.
116. Definiţi infracţiunea de vătămare corporală gravă Răspuns corect: VĂTĂMAREA CORPORALĂ GRAVĂ este fapta unei persoane care provoacă o vătămare alte persoane pentru a cărei vindecare sunt necesare mai mult de 60 zile pentru îngrijiri medicale. Art. 182 CP., pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepseşte. 117.Definiţi infracţiunea de vătămare cauzatoare de moarte Răspuns corect: Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte este fapta persoanei care prin loviturile aplicate a produs moartea victimei. Art. 183 C. P., pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. 118. Definiţi infracţiunea de vătămare corporală din culpă Răspuns corect: VĂTĂMAREA CORPORALĂ DIN CULPĂ este fapta persoanei care din uşurinţă sau neglijenţă, ca urmare a unei acţiuni sau inacţiuni a provocat o vătămare corporală unei alte persoane. Art. 184 C.P., pedeapsa este închisoarea de Ia o lună la 3 luni sau amendă. Dacă fapta a avut urmări mai serioase, pedeapsa este de Ia 3 luni Ia 2 ani. Dacă fapta a fost comisă de o persoană în timpul atribuţiilor de serviciu (medic, funcţionar), pedeapsa este de Ia 6 luni Ia 3 ani. 119.Enumeraţi infracţiunile contra libertăţii persoanei. Răspuns corect: Aceste fapte prezintă un pericol social evident. Infracţiunile contra libertăţii persoanei sunt: • Lipsirea de libertate în mod ilegal; • Supunerea la muncă forţată sau obligatorie; • Ameninţarea; • Violarea de domiciliu; • Violarea secretului corespondenţei; • Divulgarea secretului profesional; • Şantajul; • Sclavia. 120.Definiţi infracţiunea "lipsirea de libertate în mod ilegal". Răspuns corect: Lipsirea de libertate în mod ilegal este fapta unei persoane care în orice mod lipseşte ilegal de libertate o altă persoană. Art. 189 Codul Penal pedeapsa 1 la 5 ani. în cazul când fapta este comisă prin simulare de calităţi oficiale, prin răpire, ori de către o persoană înarmată sau de două sau mai multe persoane împreună, sau dacă în schimbul eliberării se cere un folos material, ori dacă victima este un minor sau este supusă unor suferinţe ori dacă sănătatea sau viaţa îi sunt puse în pericol, pedeapsa este de la 5-15 ani. Dacă fapta a avut ca urmare moartea persoanei sau sinuciderea acesteia, pedeapsa este de la 15-25 ani. Tentativa se pedepseşte. 121.Definiţi infracţiunea "violarea de domiciliu ". Răspuns corect: Violarea de domiciliu este fapta unei persoane care pătrunde (intră) fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau Ioc împrejmuit ţinând de acestea, fără acordul persoanei care le foloseşte, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia.- Art. 192 CP. pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 3 ani. Dacă fapta este comisă de o persoană înarmată, de mai multe persoane împreună, în timpul nopţii sau prin folosire de calităţi mincinoase, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. In prima situaţie (art. 192 alin.J) acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate (victimei), iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penala. 122.Definiţi infracţiunea « ameninţarea »; Răspuns corect: Ameninţarea este fapta unei persoane de a ameninţa o altă persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptată împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, dacă este de natură să o alarmeze.- Art. 193 CP pedeapsa 3 luni la 3 ani sau amendă.
Acţiunea penala se pune în mişcare Ia plângerea prealabilă a victimei, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. 123.Definiţi infracţiunea « şantajul» Răspuns corect: Şantajul este fapta unei persoane, care prin violenţă sau ameninţare, constrânge o altă persoană să dea, să facă, să nu facă ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos material, pentru sine sau pentru altul. Art.- 194 CP. pedeapsa este închisoarea de Ia 6 luni la 5 ani. Când constrângerea constă în ameninţarea cu darea în vileag (publicităţii) a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată, pentru soţia acestuia sau pentru o altă rudă apropiată - pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Intre violenţă şi ameninţare şi actul prin care victima cedează constrângerii, trebuie să treacă un timp. Când violenţa şi ameninţarea au Joc concomitent (în acelaşi timp) este vorba de tâlhărie. Şantajul poate fi săvârşit şi într-o formă agravantă.ameninţarea. 124. Definiţi
infracţiunea «violarea
secretului corespondenţei»
Răspuns corect: Violarea secretului corespondenţei este fapta unei persoane de a deschide, fără drept, corespondenţa altei persoane, ori interceptarea unor convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere Ia distanţă. -Art. 195 C. P. pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi distrugerea conţinutului unei corespondenţe, chiar şi atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greşeală, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat la cunoştinţă de aceasta din greşeală sau la întâmplare. Atenţie! Aşa după cum prevede legea sunt situaţii în care se pot restrânge aceste drepturi - Art. 53 din Constituţia României, prevede că " Exerciţiul unor drepturi sau libertăţi pate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă legea o impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori moralei publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. 125. Care sunt formele de angajare a răspunderii pentru personalul de pază care se face vinovat de nerespectarea prevederilor legilor, a regulamentelor şi a consemnelor posturilor ? Răspuns corect: Agentul de pază vinovat de nerespectarea prevederilor legilor, a regulamentelor şi a consemnelor posturilor în care îşi desfăşoară activitatea, va răspunde după caz, disciplinar, material, contravenţional sau penal. 126. Explicaţi răspunderea disciplinară şi enumeraţi sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate agenţilor de pază. Răspuns corect: Indiferent de funcţia sau postul pe care îl ocupă, nerespecatera obligaţiilor sale, inclusiv a normelor de comportament, constituie abatere disciplinară, care se sancţionează potrivit art. 264 din Legea nr. 53/2003 (codul muncii), după caz: a) avertisment scris; b) suspendarea contractului individual de muncă pe o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare; c) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile; d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1 - 3 luni cu 5-10%, e) reducerea salariului de bază şi/ sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de la 1-3 luni cu 5-10%, f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. 127. Explicaţi răspunderea materială care poate fi aplicată agenţilor de pază. Răspuns corect: Agentul de pază răspunde material pentru daunele produse unităţii din care face parte sau a celei beneficiare de contract, dacă din vina sa au fost
produse pagube, indiferent de valoare. In acest sens el va fi obligat la plata despăgubirilor, în urma unei decizii emisă de o hotărâre judecătorească. 128.Explicaţi răspunderea contravenţională. Răspuns corect: Agentul de pază răspunde contravenţional pentru neîndeplinirea( neluarea în seamă) sau îndeplinirea voit greşită (îndeplinirea ei în mod defectuos) a oricărei atribuţiuni de serviciu, prevăzute în art. 48,49 din Legea nr.333/ 2003 în cazul în care, consecinţele faptei nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii. 129.Explicaţi răspunderea penală Răspuns corect: Agentul de pază răspunde penal în cazul comiterii de fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor. 130. Care sunt principalele reguli privind paza locului faptei şi conservarea urmelor în cazul infracţiunilor flagrante ? Răspuns corect: Paza locului faptei: Agentul de pază ajuns la faţa locului trebuie să ia măsuri ca până la sosirea organelor de cercetare, locul comiterii faptei să fie menţinut aşa cum a fost găsit. în acest sens va interzice accesul în zonă oricărei persoane, indiferent de funcţie sau calitate, cu excepţia celor care au atribuţii de cercetare la faţa locului. Prin măsurile luate, trebuie prevenită distrugerea sau sustragerea unor urme sau altor mijloace de probă din câmpul infracţional. Pentru asigurarea pazei locului faptei agentul de pază poate folosi şi unele persoane de încredere prezente în zonă (militari în termen, personal de pază, persoane a căror identitate o cunoaşte etc.) Conservarea urmelor şi a altor materiale de probă Agentul de pază trebuie să aibă în vedere că traficul auto sau pietonal, ploaia, zăpada, vântul, animalele, etc. pot modifica sau distruge urmele. De aceea trebuie să acţioneze pentru conservarea şi păstrarea lor, spre a le menţine aşa cum Ie-a găsit şi va întreprinde, în raport de situaţie, următoarele măsuri: a) delimitarea şi marcarea zonei, în care se găsesc urme, ale infracţiunii, prin încercuire cu creta sau alte obiecte ori jalonarea acestora; b) acoperirea urmelor sau obiectelor corp delict cu diverse obiecte mai mari (prelate, cutii, Iigheane, găleţi etc.) Trebuie avut însă în vedere, ca obiectele cu care se acoperă urmele ş_ă nu aibă mirosuri puternice, pentru a nu împiedica folosirea câinilor de urmărire; c) Ridicarea obiectelor purtătoare de urme din locul unde au fost găsite şi aşezarea lor la adăpost, comunicând membrilor echipei de cercetare despre modificarea poziţiei obiectelor respective. 131. Cum se procedează la urmărirea şi prinderea infractorului ? Răspuns corect: Când din datele culese la faţa locului rezultă că făptuitorii se află în apropiere şi li se cunosc semnalmentele şi identitatea, agentul de pază va trece la urmărirea şi prinderea acestora, numai după ce a asigurat paza locului faptei sau dacă obiectivul pe care îl are în răspundere este supravegheat în continuare. Atenţie! - agentul de pază trebuie să fie foarte atent asupra datelor pe care le prezintă organelor de cercetare. Datele să fie în strictă concordanţă cu desfăşurarea faptelor, aşa cum au fost percepute şi reţinute în raport de Ioc, timp, distanţă, nimic în plus sau în minus, şi fără exprimări de păreri personale. Atenţie deosebită la semnarea materialelor scrise - declaraţia să fie mai întâi citită cu atenţie pentru a fi în concordanţa cu ceea ce a prezentat. 132.
Explicaţi legitima de apărare. Răspuns corect: Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, săvârşită(comisă) în legitimă apărare. Este în stare de legitimă apărare persoana care comite fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, împotriva altei persoane, sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesului public sau privat. Art. 44 Codul Penal.Este de asemenea în legitimă apărare şi persoana care din cauza tulburării sau temerii a depăşit limitele unei apărări proporţionalecu gravitatea pericolului şi cu împrejurările în care s-a produs atacul. Atenţie! - Legitima apărare este principala formă legală care apără
agentul de pază în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, pentru a fiexonerat (scutit) de răspundere contravenţională sau penală. Condiţia este însă, ca în orice împrejurare intensitatea apărării să nu depăşească intensitatea atacului. De aceea agentul de pază în timpul serviciului trebuie să folosească mijloacele materiale din dotare (baston de cauciuc, tomfa, spray cu substanţe iritant lacrimogene, arma din dotare, forţa fizică aplicată prin diferite procedee de autoapărare şi de imobilizare etc), atât în scopul autoapărării cât şi pentru intimidarea sau imobilizarea persoanelor care nu se supun normelor legale, ţinând cont ca intensitatea apărării să nu depăşească intensitatea atacului. Orice exces supune agentul de paza unor riscuri sau răspunderi materiale, contravenţionale sau mai grav , penale. Agentul de pază nu trebuie să braveze (să exagereze) în eroism.Viaţa, integritatea corporală, sănătatea, libertatea şi demnitatea oricărei persoane sunt atribute primordiale (esenţiale) şi ele nu pot fi afectate sub nici un motiv. Aceste atribute sunt inviolabile, intangibile şi inatacabile în conformitate cu prevederile Constituţiei României. Toţi cei care încalcă normele legale, răspund de faptele comise, dar cu respectarea strictă a prevederilor procedurale şi penale. 133. Ce este Contractul individual de muncă, cum se întocmeşte şi ce cuprinde ? Răspuns corect: Contractul individual de munca reprezintă raportul juridic individual de muncă care se naşte prin încheierea lui. Prin acesta o persoana fizica denumita salariat se obliga sa presteze munca sub autoritatea unui angajator in schimbul salariului. Contractul individual de munca se încheie : -pe durata nedeterminata ; -prin excepţie, pe perioada determinata ( pana la 18 luni). Contractul individual de munca se negociază liber intre cele doua parti. Respectarea prevederilor contractului individual de munca sunt obligatorii pentru ambele parti. Nerespectarea lor atrage după sine sactiuni administrative, disciplinare sau penale. Contractul individual de munca poate fi modificat cu acordul ambelor părti. - Contractul individual de munca cuprinde doua parti : a) partea legala: ° date de stare civila ; °0 termenul pe care se încheie contractul; funcţia pe care se incadreaza ; o timpul de lucru / de concediu ; ° salariul, diurna, transport, cazare (când este trimis în deplasare); ° echipament de protecţie. b) partea convenţionala: ° alte clauze stabilite ; °0 act adiţional privind pregătirea profesionala ; declaraţie. Contractul individual de munca poate fi : -suspendat - cu acordul ambelor parti, sau prin actul unilateral al unei parti, sau de drept; -suspendat de drept in următoarele condiţii: ° concediu de maternitate; ° efectuarea stagiului militar; ° incapacitate temporara de munca ; °0 carantina; forţa majora; ° arestarea preventiva a salariatului; ° funcţii de conducere salarizate in sindicat; a exercitarea unei funcţii legislative, executive, judecătoreşti (pe toata durata mandatului); ° din iniţiativa salariatului sau a angajatorului. Încetarea contractului individual de muncă poate surveni: ° de drept; ° cu acordul ambelor părţi; ° din iniţiativa unei părţi. Concedierea - reprezintă încetarea contractului individual de muncă. Persoanele concediate au dreptul de preaviz -minimum 15 zile
lucrătoare personalul de execuţie şi 30 de zile lucrătoare personalul de conducere. Demisia - reprezintă un act unilateral al salariatului prin care comunică încetarea contractului individual de muncă. 134.Care sunt drepturile salariaţilor ? Răspuns corect: Salariaţii nu pot renunţa la drepturile recunoscute prin legi, după cum urmează : a) dreptul la salarizare pentru munca depusa ; b) dreptul la repaus zilnic si săptămânal; c) dreptul la concediul de odihna anual ; d) dreptul la egalitate de şanse si de tratament; e) dreptul la demnitate in munca ; f) dreptul Ia securitate si sănătate in munca ; g) dreptul Ia acces Ia formare profesionala ; h) dreptul la informare si consultare; i) dreptul la protecţie in caz de concediere ; j) dreptul la negociere colectiva ; k) dreptul de a participa Ia acţiuni colective ; l) dreptul de a constitui sau adera Ia sindicat, 135. Care sunt obligaţiile salariaţilor ? Răspuns corect: Obligaţiile salariatului sunt: a) de a realiza norma de munca ; b) de respectare a disciplinei muncii; c) respectarea : - contractului colectiv de muncă ; d) respectarea : regulamentului intern; e) respectarea : contractului individual de muncă ; f) fidelitate fata de angajator.îin exercitarea atribuţiilor; g) de a respecta măsurile de securitate; h) de păstrare a secretului de serviciu. Legislaţia mai prevede: i) durata timpului de lucru 8 ore/zi (40 ore /săptămâna); j) obligativitate repausului săptămânal ~ 2 zile ; k) sărbătorile legale; l) reglementări privind munca de noapte ; m) reglementări privind munca suplimentara ; n) acordarea concediilor; 136.
Ce presupune răspunderea juridică a salariatului ? Răspuns corect: -salarizarea; -dreptul la recompense ; -sancţiuni atât pentru angajator cat si pentru salariaţi
.RĂSPUNDEREA JURIDICĂ presupune : a) răspundere disciplinara; b) răspundere patrimoniala ; c) răspundere contravenţionala; d) răspundere penala. A) Răspunderea disciplinara(sanctiuni): a) avertisment scris; b) suspendarea contractului de munca pana la 10 zile lucratoare; c) retrogradarea din funcţie ; d) reducerea salariului cu 5% - 10% pe durata de 1-3 luni ; e) desfacerea contractului individual de munca. B) Răspunderea patrimoniala: a) despăgubirea salariatului de către angajator in cazulin care acesta a suferit un prejudiciu material din culpaangajatorului; b) pagubele materiale pricinuite angajatorului se suporta de către salariat daca acestea s-au produs dinvina sa. C) Răspunderea contravenţionala: Legea prevede unele fapte care constituie contravenţie si se sactioneaza după cum urmează : a) încadrarea in munca a minorilor; b) interdicţia salariaţilor de a participa la greva;
c) obligaţia de a muncii in timpul grevei; d) ncrespectarea acordării salariului minim pe economie stabilit de lege. D) Răspunderea Penala : a) neexecutarea unei hotărârii judecătoreşti privind plata salariaţilor in termen de 15 zile -se pedepseşte cu inchisoare de Ia 3 ia 6 luni sau cu amenda; b) nerespectarea unei hotărârii judecătoreşti privind reintegrarea in munca - se pedepseşte cu inchisoare de Ia 6 luni Ia un an sau cu amenda. 137. Care sunt caracteristicile tehnico - tactice ale pistolului CARPAŢI model 1974, calibru 7,65 mm ? Răspuns corect: Serveşte pentru atac şi apărare. Se foloseşte Ia distanţe scurte, până la 50 m şi în lupta corp Ia corp. Tragerea se execută numai foc cu foc, iar declanşarea focului se face manual prin repetiţie. Funcţionarea pistolului se bazează pe principiul utilizării energiei de recul. Caracteristici tehhico-tactice: - calibru - 7,65 mm (reprezintă distanţa dintre doua ghinturi); - lungimea totală - 167,5 mm; - lungimea ţevii - 95 mm; - greutatea cu încărcătorul plin - 0,580 kg; - greutatea cu încărcătorul gol - 0,520 kg; - greutatea fără încărcător - 0,470 kg; - bătaie eficace - 25 m; - bătaie maximă - 1.500 m; - capacitatea încărcătorului - 7 cartuşe; - viteza iniţiala a glonţului - 305 m/sec. (este viteza cu care glonţul părăseşte ţeava); - cadenţa de tragere - cea. 24 lov/min. 138. Care sunt părţile componente ale pistolului CARPAŢI modei 1974, calibru 7,65 mm ? Răspuns corect: a) corpul pistolului; - ţeava b) aparatele de ochire ; c) manşonul cu închizătorul; d) arcul recuperator; e)cocoşul; f) pârghia cocoşului; g) trăgaciul; h) pârghia trăgaciului; i) încărcătorul. 139. Care sunt caracteristicile tehnico - tactice ale pistolului - mitralieră AKM calibru 7,62 mm ? Răspuns corect: - calibru - 7,62 mm; - lungimea totală (cu baioneta) - 1.100 mm; - lungimea fără baionetă - 870 mm; - lungimea ţevii - 570 mm; - greutatea totală (cu baionetă şi încărcătorul plin) - 4,800 kg; - greutatea cu încărcătorul gol ~ 3,900 kg; - greutatea fără încărcător - 3,600 kg; - bătaia maximă — 3.000 m; - efect omorâtor - până la - 1.500 m; - trage asupra ţintelor aeriene, în concentrări până la - 500 m; - bătaia eficace - 350 m (distanţa loviturii directe); - distanţa de tragere după înălţător - 1.000 m; - capacitatea încărcătorului - 30 cartuşe; - viteza iniţiala a glonţului - 715 m/sec; - cadenţa de tragere:
-teoretică - 1.000 lov/min; -practică - 120 lov/min. 140. Care sunt părţile componente ale pistolului – mitralieră AKM calibru 7,62 mm ? - Răspuns corect: - patul cu cutia mecanismelor, ţeava şi aparatele de ochire; - baioneta; - încărcătorul; - vergeaua; - capacul cutiei mecanismelor; - arcul recuperator cu tija de ghidare; - portânchizătorul cu pistonul de gaze; - închizătorul; - mecanismul de dare a focului (trăgaciul, arcul şi garda trăgaciului, cocoşul, - arcul cocoşului, hoituri şi spilnturi, pârghia de siguranţă) - penarul cu accesorii. 141. Care sunt incidentele de tragere pe care le poate remedia trăgătorul pe linia de tragere ? Răspuns corect: a- Rateu - situaţia în care, în urma percuţiei (s-a apăsat pe trăgaci, cuiul percutor a lovit capsa cartuşului, şi nu s-a produs aprinderea încărcăturii de iniţiere) glonţul nu părăseşte cartuşul, cu alte cuvinte, nu are loc tragerea. Motivele pot fi: - cuiul percutor este tocit (scurt) sau rupt; - încărcătura de iniţiere, pulberea (fulminatul de mercur) este udă/ depreciată. Modul de remediere/rezolvare: - se scoate cartuşul din camera cartuşului prin armarea armei (se mânuieşte mecanismul reculant spre înapoi) - se trage de mânerul de armare sau de manşonul pistolului); - se continuă tragerea. b. Dubla alimentare- situaţia în care, în camera cartuşului a intrat un cartuş, iar următorul cartuş se suprapune peste el, ceea ce împiedică închiderea camerei cartuşului şi mişcarea către înainte a mecanismului reculant. Modul de remediere: - se eliberează al doilea cartuş prin scoaterea încărcătorului de Ia armă (este lăsat să cadă şi ulterior este introdus în încărcător), se ataşează încărcătorul şi se continuă tragerea. NOTĂ: potrivit instrucţiunilor şi regulamentelor militare, aceste două incidente de tragere se rezolvă de către trăgător, în timpul afectat pentru desfăşurarea şedinţei de tragere. 142. Cum se foloseşte pulverizatorul (SPRAY-ul) cu substanţeiritant lacrimogene de mică capacitate ? Răspuns corect: Se foloseşte pentru imobilizarea celor care: - pun în pericol viaţa, ori integritatea corporală a personalului, ce execută misiuni de pază, gardă de corp, intervenţie operativă, transport valori sau a persoanelor aparate; - ultragiază, ameninţă, lovesc sau comit acte de violenţă; - incearcă să pătrundă, ori au pătruns prin forţă în obiectivul păzit, pereclitează securitatea acestuia sau degradează bunuri (valori) şi refuză să părăsească zona. Pulverizatorul se foloseşte Ia o distanţă maximă de 3 m, în aceeaşi direcţie cu vântul. Nu se va efectua pulverizarea direct pe fala agresorului, sau în direcţia flăcărilor. Folosirea acestui mijloc se face numai după somaţia: „ ÎNCETAŢI, VOM FOLOSI GAZE LACRIMOGENE !" şi va înceta odată cu renunţarea de către agresor la acţiunea sa. 143. Care sunt principalele forme de comunicare folosite în domeniul pazei ? Răspuns corect: In general formele de comunicare sunt:
a) b) c) d) e) f) g) h)
vocală (verbală); vizuală; în scris; prin radio; prin telefon; prin fax; prin cablu; prin poştă electronică. In domeniul pazei persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor, prinicipalele forme de comunicare sunt: a) vocală (verbală); b) prin radio; c) prin telefon; 144. Ce se poate comunica în serviciul de pază cu ajutorul mijloacelor tehnice de comunicare ? Răspuns corect: a) anunţarea unor evenimente deosebite la obiectivele păzite; b) comunicarea poziţiei în dispozitivul de pază; c) urgenţe; d) poziţia în timpul deplasării; e) locul în cazul opririlor; f) traseul; g) date despre persoana păzită sau transportul de valori; h) pericolele reale sau posibile; i) activităţi, desfăşurate la apariţia unei situaţii neprevăzute pe timpul deplasării. 145. Care sunt principalele obligaţii ale societăţilor de pază privind cunoaşterea şi aplicarea normelor de pază contra incendiilor ? Răspuns corect: - să asigure cunoaşterea şi respectarea cu stricteţe de cătreîntregul personal al societăţilor de paza a: - regulilor de PSI, mijloacelor de stingere aincendiilor. - la nivelul societăţii de paza funcţioneză: - comisia tehnica PSI - condusă dePreşedintele comisiei tehnice PSI; -pichete PSI ; -persoană responsabilă cu prevenirea şi stingerea incendiilor. - cadrele din conducerea societăţii de pază răspund de : -prevenirea şi stingerea incendiilor; - buna funcţionare a instalaţiilor şiconstrucţiilor pentru a evita producerea incendiilor. - spaţiile interioare şi exterioare se curăţă permanent de: -combustibili; -iarba uscata. - căile de acces spre sursa de apă, precum şi toate aleile să fie libere, pentru a putea se interveni cu maşinile; - impregnarea părţilor lemnoase cu substanţe ignifuge; - interzicerea depozitării Ia subsolurile clădirilor, a substanţelor (materialelor, lichidelor) care prezintă pericol de incendiu. - intrările (ieşirile) coridoarele din clădiri trebuie să fie în permanenţă libere pentru circulaţie; - nu se execută pereţi despărţitori în poduri, pe scări şi coridoare; - lângă lăzile de nisip să existe lopeţi; - pichetul PSI este alcătuit din: a. materiale PSI (lopeţi, găleţi, târnăcoape,instinctoare, butoaie cu apă, lăzi de nisip,căşti de protecţie, furtune şi racorduri); b.agenţi de pază -- care trebuie sa fiepermanent prezenţi şi instruiţi. c. telefonul celei mai apropiate unităţi de pompieri (să existe o tăbliţă la fiecare telefon cu acest număr); - pentru darea semnalului de incendiu trebuie mijloace de semnalizare acustică; - să stabilească locuri de fumat; - să interzică fumatul în încăperi; - să facă lunar instructajul personalului; - să urmărească modul cum au fost insuşite normele de prevenire şi stingere
a incendiilor de către întregul personal şi de aplicare a prevederilor Decretului 400/81, menţionând în fişa de instructaj, sub semnătură, despre instructajul făcut. 146. Care sunt principalele obligaţii ale agentului de pază pentru cunoaşterea prevederi/or legale şi folosirea mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor ? Răspuns corect: - să participe la instructajele pe linie PSI; - să participe la exerciţiile şi aplicaţiile de stingere a incendiilor şi de evacuare a persoanelor şi bunurilor; - să nu fumeze, decât în locurile stabilite; - să nu folosească focul deschis la depozitarea produselor sau unde există pericol de explozii şi incendii; - sa anunţe şefii ierarhici despre existenţa unor împrejurări de natură să provoace incendii; - să nu arunce ţigări, beţe de chibrit aprinse pe jos sau în coşuri de gunoi; - să alarmeze pompierii şi conducerea unităţii în caz de incendiu; - să localizeze incendiul, folosind mijloacele cele mai apropiate din dotare; - să asigure evacuarea de urgenţă a documentelor secrete, contabile şi a armamentului; - să supravegheze permanent instalaţiile din zona postului său, care pot provoca incendii; - să depisteze pericolele şi cauzele, care pot provoca incendii; - să verifice încăperile la terminarea programului, pentru a nu rămâne aparatura în priză, resturi de ţigări aprinse, chibrituri sau materiale inflamabile; - să controleze starea de întreţinere şi funcţionare a materialelor PSI; - să cunoască semnalele pentru alarmarea personalului, care se ocupă de incendii; - la izbucnirea incendiului să ia măsuri de întărire a pazei obiectivului, pentru prevenirea sustragerii unor documente, bunuri, valori. 147. Care este modul de acţiune a agentului de pază în cazul incendiului izbucnit în timpul Programului de lucru al personalului din cadrul obiectivului? Răspuns corect: anunţă pompierul (telefonic); - alarmează agenţii de pază din obiectiv; - alarmează personalul disponibil din obiectiv; - acţionează pentru localizarea şi stingerea incendiului; - informează conducerea unităţii; - ia masuri de întărire a pazei obiectivului; - salvează documentele, echipamentul, mobilierul, materialele de pregătire a personalului. 148. Care este modul de acţiune a agentului de pază în cazul incendiului izbucnit în afara programului de lucru al personalului din cadrul obiectivului? Răspuns corect: a)anunţă telefonic pompierii; b) informează conducerea societăţii şi factorii responsabili din obiectiv; c)ia măsuri pentru localizarea incendiului; d) ia măsuri pentru salvarea bunurilor materiale; e)ia măsuri de întărire a pazei obiectivului. 149. Cum se asigură primul ajutor în caz de fracturi ? Răspuns corect: Orice fractură se caracterizează prin: - dureri vii într-un punct; - deformaţie, datorită deplasării sau unghiularii fragmentelor osoase; - tumefacţie, datorită edemului şi hemoragiei; - poziţie vicioasă a membrului, prin scurtare (datorită suprapunerii fragmentelor), răsucire în direcţii opuse ctc; - mobilităţi anormale a oaselor; - impotenţa funcţională, ca urmare a lipsei de circumstanţe a pârghiei osoase;
Fracturile pot fi: - închise; - deschise (cu râni prin care se pot vedea capetele oaselor). în cazul fracturilor deschise, mai întâi se opreşte hemoragia, se pansează rana pentru a nu se infecta, apoi se trece la imobilizarea acesteia. • suprimarea durerii se realizează prin administrarea de calmante (algocalmin, antinevralgic, etc.) • imobilizarea provizorie a fracturii se va realiza folosindu-se aţele din lemn, plastic sau carton sau mijloace improvizate cum ar fi: bucăţi de scândură, bastoane, crengi, şipci etc. şi legate prin mijlocirea unor fese, curele, cordoane, cravate etc. 150. Cum se asigură primul ajutor în cazul plăgilor tăiate sau împuşcate ? Răspuns corect: Plăgile împuşcate sunt de două feluri: - monopolare (există un singur orificiu - cele de intrare a glonţului; - bipolare (există două orificii - de intrare şi de ieşire a glonţului) Primul ajutor în caz de rănire se acordă chiar la locul accidentului şi constă în aplicarea pe plagă a unui pansament în vederea opririi curgerii sângelui (hemostaza) şi a evitării infectării acesteia. în cazul rănirii, se îndepătează hainele, se aplică pansamentul şi apoi, mai ales în sezonul rece, se acoperă rănitul pentru a evita hipotermia. Cu excepţia răniţilor la abdomen, tuturor li se da să bea apă sau alte lichide, mai puţin alcool (pentru a compensa pierderea sângelui). Garoul nu poate fi menţinut strâns mai mult de 1,5-2 ore . 151. Care sunt cele cinci categorii de manifestare a perturbărilor funcţionale ale organismului uman în cazul nor accidente, incidente sau afecţiuni ? Răspuns corect: - Accidentatul este afectat de incident, dar conştient şi cu funcţiile vitale neafectate; - Accidentatul este conştient sau semiconştient, dar cu respiraţia mai frecventă şi superficială, pulsul accelerat şi slab, tensiunea arteriala coborâtă. Starea poartă numele de „şoc". - Accidentatul şi-a pierdut cunoştinţa în primele minute de la accident, dar îşi revine, recuperând în scurt timp funcţiile vitale; - Accidentatul este inconştient, însă are funcţiile vitale (respiraţie şi circulaţie) păstrate. Starea poartă numele de „comă" şi survine cel mai frecvent în cazul unui traumatism cranio-cerebral; - Accidentatul zace nemişcat, inconştient, fără respiraţie şi cu absenţa bătăilor inimii. Această stare poartă denumirea de „moarte clinică" şi este determinată de o sincopă cardio-respiratorie. In toate cele cinci cazuri, accidentaţii pot prezenta diferite plăgi, fracturi, hemoragii, arsuri, pierderea controlului sfîncterelor etc. 152. Cum se face respiraţia artificială prin metoda internă(gură la gură) ? Răspuns corect: . Metoda internă (prin insuflarea activă a aerului în căile respiratorii) cea mai folosită; Procedeul „gură la gură" se execută după următoarea tehnică: • se aşează victima cu faţa în sus; • se aşează tifon (batista) pe gura victimei; • se apucă cu mâinile de ceafă şi frunte, capul în extensie, iar cu degetele se presează nările victimei; • se insuflă aer prin gură in ritmul de 16-18 ori pe minut (în doi timpi - i/e, i/e - puternic); • se presează nasul cu mâna stângă, pentru a preveni pierderea aerului; 153. Cum se face respiraţia artificială prin metoda externă (compresiune activă, ritmică a toracelui din exterior) ? Răspuns corect: Metoda externă (prin compresiunea activă, ritmică a toracelui din exterior):
• se aşează victima pe spate, pe un plan dur cu corpul în extensie; • se aşează palmele una peste alta, pe regiunea stemală; se apasă cu putere pentru comprimarea toracelui în ritmul de 60-80 ori pe minut; la 6-8 compresiuni se face şi insuflarea de aer prin metoda „ gură la gură"; BIBLIOGRAFIE 1. Legea nr. 429/2003 - Legea de revizuire a Constituţiei României (M.O.nr. 767/31.10.2003). 2. Legea nr. 301/2004 - Codul Penal ( M.O. nr. 575/29.06.2004 ). 3. Legea nr. 333/2003 - privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor ( M.O. nr. 525/22.07.2003 ). 4. Legea nr. 295/2004 - privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor ( M.O. nr. 583/30.06.2004 ). 5. Legea nr. 61/1991 cu modificările ulterioare republicată în M.O. nr. 271/1996 - privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. 6. Manual pentru pregătirea specifică în domeniul pazei bunurilor,valorilor şi protecţia persoanelor- Ed. PACO - 2004. 7. Ghidul personalului de pază - Ed. PACO 2003. 8. Manualul grupei sanitare 9. Regulamentul de ordine interioara. 10. 1nstrucţiuni de cunoaştere a pistolului „Carpaţi" md. 1974,cal. 7,65 mm. 11.Instrucţiuni de cunoaştere a pistolului mitralieră AKM cal.7,62mm. 12.Regulamentul de tragere cu armamentul de infanterie - Bucureşti1995. 13.0peraţiuni pentru tragere cu armamentul de infanterie ~ Bucureşti 1974.
