Abatoare Într-un abator, operaţiunile cu cel mai mare impact asupra mediului sunt: consumul de ap ă, poluarea ridicat ă a apei reziduale prin substan ţe organice şi consumul de energie care depinde de r ăcirea şi încălzirea apei. În tabelul următor sunt trecute domeniile de func ţionare ale abatoarelor la în ale c ăror instalaţii se încadreaz ă potenţiale consecinţe asupra mediului, emisii respectiv folosiri ale resurselor. Mai departe sunt enumerate abatoarele, astfel încât acestea s ă poate fi evaluate, respectiv sistematizate. Expuneri mai detaliate şi observaţii relevante pentru mediu și pentru instalaţii se găsesc în rmătoarele capitole.
Livrarea animalelor
Abator Vehicule Rampe de desc ărcare Hală de depozitare a animalelor cu separatoare Spălătorie pentru camioane Loc pentru depozitarea excrementelor
4.2
4.3
Producţia
Abator
Laborator
Instalaţii de anesteziere Omorarea Măcelărire Partea „murdar ă“ Sangerarea Cur ăţarea Post-cur ăţarea Arderea Sterilizarea Partea curată Scoaterea/Extragerea Împăr ţirea/ Descompunerea Inspecţia veterinar ă. Prelucrarea Cantărirea Clasificarea Răcirea Instrumente de laborator
Alimentarea cu energie
Abator
— procurarea externă — producerea de energie
• Transformatori • CHP (instala ţie de cogenerare) • Cogenerare Frig-C ăldur ă
— alimentarea cu carburant • Aprovizionarea şi depozitarea gazelor naturale Aprovizionarea şi depozitarea • gazelor fluide
— aprovizionarea cu gaz
— aprovizionarea cu ulei — Aprovizionarea cu aer comprimat
4.4
Alimentarea cu căldur ă
• Instalaţii de recâștigare a condensului • Instalaţii de păstrare a apei • Boiler • Baterii (robinete) • Încălzitor de aer • Încălzire / Instalaţii mici de încălzire
— Producerea de ap ă fiebinte — Încălzire/Climatizare
Alimentarea cu căldur ă
— Producerea de r ăceală — stocarea şi distribuirea frigului
4.6
Alimentarea cu eliminarea apei
— procurarea extern ă — aprovizionarea proprie — Procesul de tratare al apelor
Abator • Instalaţie de cazane
— producerea aburului
4.5
Aprovizionarea şi depozitarea păcurii Foartea uşoar ă(HEL) • producerea aerului comprimat cu ulei • producerea aerului comprimat f ăr ă ulei
•
apă
Abator • instalaţii de comprimare • instalaţii de absorbţie Instalaţii de r ăcire a încăperilor • (indirect ) Instalaţii de r ăcire a încăperilor • (direct) şi Abator
• Instalaţii de pregătire a apei (apa municipal ă) • Fantani • Instalaţii de pregătire a apei (apa proprie) • Instalaţii cu membrane • Instalaţii de r ăcire
— tratarea apei reziduale — Canalizare indirect ă
• instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale
4.7
Depozitarea
Abator Depozitarea utilit ăţilor
4.8
Îndepărtarea
Abator Produse animale secundare Buton de urechi pentru însemnare etc.
4.9
Tratarea aerului evacuat
Abator Sistem de aerisire şi ventilare Captarea aerului evacuat Instalaţie de cur ăţ ăţare a aerului evacuat
4.10
Expedierea
Abator
4.11
Igienizarea și dezinfecţia
Abator Instalaţii de cur ăţ ăţare a boxelor Locuri pentru sp ălat Filter pentru aerul evacuate
În continuare sunt prezentate într-o matrice diferitele instalaţii. Ordonarea domeniilor de operare intr-o list ă uşurează şi simplifică găsirea instala ţiilor. Instalaţiile sunt trecute vertical, domeniile juridice sunt trecute orizontal. Baza legal ă relevantă pentru fiecare instala ţie este bifată în randul corespunz ător. Valorile limit ă, volumul limit ă, datele de func ţionare ş.a. trebuie cercetate pentru fiecare instalaţiei în parte, în sursele legislative specifice.
4.1 Matrice – instalaţii şi legislaţia privind mediul 4.1.1 – Apă / apă rezidual ă
Apă / apă reziduală – reglementări legislative
r o l e p a a i c e t o r P ţ
4.6 Aprovizionarea cu ap ă şi eliminarea apei Instalaţii de preparare a apei (apa municipală) Fantani Instalaţii de preparare a apei (apa proprie) Instalaţii cu membrane Instalaţii de r ăcire Instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale (deversare indirectă) Instalaţii de separare Instalaţii de tratare a apei 4.11 Cur ăţ ăţare şi dezinfecţie Depozitarea chimicalelor (instalaţii care corespund legii de gospodărire a apelor) ăţare a cutiilor si paleţilor Instalaţii de cur ăţ Locuri amenajate pentru spălat 4.2 Producţia Instrumente de laborator 4.10 Transport/Logistică /Depozitarea/Păstrarea Parc de autovehicule/Vehicule de refrigerare Depozitarea substanţelor auxiliare şi a aditivilor Depozitarea mijloacelor de operare Ateliere
e p a e p e l e x a t d n i v i r p a e g e L
r o l e p A i i r i r ă d o p s o G a e g e L
i i ţ n e g r e t e d d n i v i r p a e g e L
l u t r o p s n a r t d e s n a i v o i r l p u c i r i r e ă p t r n l e o e m s e u l d g o e r R p
e l e t n i m ă ș
ă
r g n î d n i v i r p a i ţ a l s i g e L
l i b a t o p a p a d n i v i r p a i ţ a l s i g e L ă
d n i v i r p e i i r l ă b t a n d e a r m g e e l g d o e i R b
e d l u l o m ă n d n i v i r p a i ţ a e r l s a i r g u e p L e
e l e ţ n r a o t s l b e u p s a e r d a n t o i v ă i r n p u
e d e l e p a d n i v i r p l a c o l l u t u t a t S
ă
a d n n a u n s o e d r r a O c ţ t
x x x
x x x x
x x
X x
x x
e l i r u e ș e d
X x
x
x
X X
x
x
x
x
x
x x
x
x x
x
x
x
x
x
x x
x x x
x x x x
x
i i a t s u r t n e
e n i r e C
3.2 Deşeurile - legislaţie i
i r u e ș e d a l
e l i r u e ș e d
a e i ţ l r a i l s u i e g ș e e L d
i u l u g o l a t a i r c u e ș e d u r t n a e e r p e n c a u e d p o r o r t u n I e
e r a o t i r e f e r e i r s e a o d l e u c v i r e r e P p
e c d i n i m v o i r n p e o i r s c u e e a i o e ș r l e t u e c p d d i r e u e e r c t v p n n e r e o e P n C p
x x
x x
x x
x x
x x
X X
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
X X
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
X X
x x
x x
x x
x x
x x
x x
x x
X X
x x
x
x
x
x
x
X
x
x
x x x x x
x x x x x
x x x x x
x x x x x
x x x x x
X X X X X
x x x x x
x
x x x
x x x
x x x
x x x
x x x
X X X
x x x
ș
a e r a l c i c e r
Categorii juridice
de
instalaţii
/
Reglementări
d n i v i r p
l l a f b A
4.3 Alimentarea cu energie Instalaţie de cogenerare Cogenerare frig-c ăldur ă (funcţioneaz ă pe turbine) Staţie de alimentare Aprovizionare şi depozitarea p ăcuri (foarte uşoar ă) (HEL) Producerea aerului comprimat cu ulei Producerea aerului comprimat f ăr ă ulei 4.4 Aprovizionarea cu căldur ă Instalaţii de cazane Încălzitor pentru aer 4.5 Răcirea Instalaţii de comprimare 4.6 Alimentarea cu apă şi îndepărtarea acesteia Fantani Instalaţii de preg ătire a apei (apa municipală) Instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale Instalaţii de separare Instalaţii de tratare a apei reziduale 4.11 Cur ăţ ăţarea şi dezinfectarea Instalaţii de cur ăţ ăţare a cutiilor şi a paleţilor Locuri amenajate pentru sp ălat Instalaţii de filtrare a aerului aspirat şi evacuat
i r u ţ n a l i b i ș
i i r ă n i m i l e a i ș i i r ă l c i c e r a e r i d e v o D
t i s o l o f l u i e l u u r t n e p i r e d e v e r P
r o l i r u e ș e d a e r a t r o p s n a r T
x
i n e g o l a h r o l i ţ n e v l o s a e r a i ţ n i i s m o i l l o E f
x
4.1.3 Protecţia împotriva emisiilor
Categorii de instalaţii / Reglementări juridice
4.1Aprovizinarea cu animale Vehicule Rampe de descărcare Hală de depozitare a animalelor cu separatoare Spălătorie pentru camioane 4.2 Producţia Instalaţii de anesteziere Omorarea Măcelărirea Răcirea 4.3 Alimentarea cu energie Staţie de alimentare Aprovizionarea şi depozitarea gazelor naturale Aprovizionrea şi depozitarea gazelor fluide Aprovizionarea şi depozitarea p ăcurii (HEL) 4.4 Aprovizinarea cu căldur ă Instalaţii de cazane Încălzitor pentru aer Instalaţii de încălzire/Instalaţii mici de ardere 2.5 Răcirea Instalaţii de comprimare Instalaţii deabsorbţie Instalaţii de r ăcire a încăperii (indirect) Instalaţii de r ăcirea a încăperii (direct) 2.Aprovizionare cu apă şi îndepărtarea acesteia Instalaţii de post-r ăcire Instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale Instalaţii de separare Instalaţii de tratare a apei reziduale
i i i e a i l s s i e i i i t s a m m i t i e e l m a e u u c o r r t t t t d L n n O u n R e e i r e r t p p v I f i o n r G e l i e ă r a l ă t i p t i i t p i r e b o u r i m m i t a i i a s i l l m v s i e t o i e ţ o i r n i ţ z u t i r i a i r r b g c n o i z o e o z i c m r p m n l a l e r e e e o d e a i a e n b V î n V d D d C d c I
d a a d l v i n n i i r v i i v r i t r i c r l o o i p p l e p r i m I a b i I m e t o î r t s o i e r d r i r a ă t e n d r a e i i i ţ o ţ m c l i a i l e e l s t i a g t o r m e s n P e R i
u b i r ă m t o n c e a e m e t l a t g i e l a R c
s e v e S a v i t c e r i D
X X
x x x
x x
x
x
X X X X x
x
x x x
x
x x x
X X
x
X X
x x
X X X
x x x
x x x
x x
X
x x
x
X X
x x
x x
4.1.3 Protecţia împotriva emisiilor i i i i a a e l l s s i e i i i r s i a m m t t i e e e o m z r e o o r u u e a r a t r m p t t o i t o t e n e O i s o d L n n g d n R e u s n e î e z i i r l i e I p p d i e b f v u i u u z r b r i i r m v t r r i e r G i n t t r c ă ă ă e n t ă i e t n t n p i t t o S s i i r e u b e e m n c u a r n m m p e e p p i i a a i i b i a v i a l i l i v s ţ o i ţ l i i e m ţ t e i e i i o c i r a m t t ţ i m s i s t i l a e e r i r i e o c c l l n a a s t i i c a t t l o m l o m e m g t g i e r c i i o i a i r r e i e e d l i r m e s e l a a a i n c V ș V i n R c D C d I d ș D P e R i d a d v i n n i i r v v r i i t r e r o r o i p e p l l p i d I b r i m t I î a
Categorii de instalaţii Reglementări juridice
/
4.11 Cur ăţarea şi dezinfectarea Depozitarea chimicalelor (instala ţii conform legii de gospod ărire a apelor) cur ăţarea rezervorului 4.7 Depozitarea Depozitarea mijloacelor de operare 4.8 Entsorgung Silozuri Rezervoare buncăre 4.9 Tratarea aerului evacuat Instalaţii de filtrare a aerulu aspirat şi evacuat 4.10 Expedierea Depozitul Vehiculele de transport
X x x x x x
x x x X
x
X
x x
x
4.1.4 Protecţia împotriva substanţelor periculoase/ Siguranţa utilajelor i
ș
a e r a z i l i t u
i u l u i e l i a i p d ţ n c s u i r v t i s a e r p n i e o r c c i a i u r i c i t r e u f l i s d u n n e ţ v i a e l o r a P c P p s ţ
Ctaegorii legislative
de
instalaţii/
Reglementări
ă
c i n h e t e r a c i f i r e V
ţ
ș
4.3 Alimentarea cu energie Transformatori CHP instalaţie de cogenerare Cogenerare Frig-C ăldurp (funcţioneaz ă pe turbine) Turbină cu aburi Staţie de alimentare Aprovizionare cu/ şi depozitarea gazelor naturale Aprovizionare cu/ şi depozzitarea gazelor fluide Aprovizionare şi depozitarea cu (HEL) Producerea aerului comprimat cu ulei Producerea aerului comprimat f ăr ă ulei 4.4 Aprovizionarea cu căldur ă Instalaţii cu cazane Instalaţii de recaştigare a condensatului Instalaţii depregătire a apei (apap din cazane) Boiler Robinete Încălzitor pentru aer Instalaţii de căldur ă/instalaţii mici de c ăldur ă
e r a n o i ţ c n u f u r t n e p i r ă t n e m e l g e R
e i ţ c u r t s n o c e d
i i ţ e a d p s i l u g e u r t r n e , p i e ţ a l i r u c r ă i t e n c i e ţ c u m u r e t r t l g n s e e n o R p c
i r o t a r a p e s
i r o t a r a p e s
u r e r t n a o e ș p u i r e ă i d t n h c e l i m u e r l t g n e e R p
u r t n e p i r ă t n i m e i s m ă e l r g g e e R d
a v i r t o p m î
a e r a c o l b
e l e d i h c i l
a
u r n t a n r e u p e g i r s a i r / r o o ă ș l e t s n u a e a r e r i n o o o l l a u l m e e c e d e t l s c j t a i g h o b i r l e c r u e i t i P s p u R l ţ
ţ
ţ
x x x x x
x
d n i v i r p i r ă t e n l e i b m a e m l g l a e f n R i
e l e l a i r e t a m
e l e ţ n a t s b u s
e l e t n e i p i c e r
d n i v i r p
d n i v i r p
d n i v i r p
e a s n a o a l n u o i c d r r e O p
e a s n a o a l n u o i c d r r e O p
ţ
e n a n s a r e n p o d b r u O s u ţ i
u c
d n i v i r p a t a n m a i n r o p d r m o O c ţ
e l e n a z a c d n i v i r p a n a n i o r d u r b O a ţ
x x x x
x
x
x
x
x
x x
x x
x x
?
x x x
ţ
l u r e a
x x x x x x X
x
x
x x x
x x
x
x x x
x x
_________________________________________________________________________________
20
2.3 Răcirea Instalaţii de comprimare Instalaţii de r ăcirea a încăperii (indirect) Instalaţii de r ăcirea a încăperii (direct)
X X x
x x
x x x
Protecţia împotriva substanţelor periculoase / Siguranţa utilajelor i d e e d t e d e u ș r n r d d i n a i n d t i i i n v v v h n o i i i u i l e l r i r r c t i p i p i p s p l u ţ ă i c c i e m i u n d a s r h t p ă r e s i s t i i i i n r o r r r r g a e ă ă ă ă e ă e i t c a e t e t t r t r e r r n i n a n a ţ n a e i a c n i a e i e e e e t e r o o c ţ t c u n ţ a i u r m a c r m o m m a e a m a e f l i r r i t n t i l r e i e e e e i i l t i l ţ l ţ u l f a l a n s c g a c g a g s r s n g p o g p a n n e e e r e e l o e e o i e e u R p P c R d V c R f s c R s u R s ţ
Categorii de legislative
instalaţii
/
Reglementări
4.10Transport/Logistik/Depozitarea/Păstrare Amenaj ări de depozitare Motostivuitor/Instalaţii de încărcare Parc de autovehicule/Vehicule d erefrigerare Instalaţii de siloz Tehnica MSR Depozitarea substan ţelor auxiliare şi a aditivilor Depozitarea mijloacelor de operare Ateliere
ţ
1
2
3 X X X X X X X x
4
5
6
a d v n e i i r v r a i t ţ r a o o n p ș a u p m r r î u o g l i i e r s r d / o ă i l e t h e n i c a ţ s a r e l i o ţ n o l a l m a c t e j e e e u l r t s c a g i r o b i l e p r u e i t R o P s p u
7
8
d n i v i r p e l i b a i r m a ă l t f n i n e e m e e d l g i e h c i R l
9
x x x
d n i v e i r s p a o l u c i r e p e a l ţ e n l a a i n r o t e d r a O m
d n i v i r p e s a o l u c i r e a ţ p n e a l n e d o i d r h c i O l
10
11
x
x x x x x
d e n n i v i u i r s p e r p b u s e l a ţ e n t a n e n i o i p d r c O e r
12
l u r e a d n i v i r p a t ţ a n m a i n r o p d r m o O c
13
d n i v i r p r u b a u a c ţ e n l a e n n o a d r z a O c
14
2.3 Răcirea Instalaţii de comprimare Instalaţii de r ăcirea a încăperii (indirect) Instalaţii de r ăcirea a încăperii (direct)
X X x
x x
x x x
Protecţia împotriva substanţelor periculoase / Siguranţa utilajelor i d e e d t e d e u ș r n r d d i n a i n d t i i i n v v v h n o i i u i i l e l r i r t r i c i ă l p i p p s p u ţ i c c i e m i u n d a s r h t p ă r e s i s t i i i i r n r r r r g a e ă o ă ă ă e ă e i t c a e t t t e r r e t r r n i n a n a ţ n a e i a c n i a e i e e e e e r o o c ţ t t c u n m ţ m i u r m a a m a e a a e f t r m o e i l c i r i n t l r e i e e e i u l i f l a a l r a i s l ţ l n s g ţ g n g t s r n g c a c o g a n r e p e p l o e e e o e u e p i e e P c R d V c R f R s c R s u R s ţ
Categorii de legislative
instalaţii
/
Reglementări
4.10Transport/Logistik/Depozitarea/Păstrare Amenaj ări de depozitare Motostivuitor/Instalaţii de încărcare Parc de autovehicule/Vehicule d erefrigerare Instalaţii de siloz Tehnica MSR Depozitarea substan ţelor auxiliare şi a aditivilor Depozitarea mijloacelor de operare Ateliere
ţ
1
2
3 X X X X X X X x
4
5
6
a d v n e i i r r v a i t a r o o ţ n p ș p a u m r r î u o g l i i e r s r d / o i ă l e t e s r n h c a ţ i a o e l i ţ n o l a l m a c t e j e e e l r t s u a c l g i r o b i i e p r u e t R o P s p u
7
8
d n i v i r p e l i b a i r m a ă l t f n i n e e m e e d l g i e h c i R l
9
x x x
d n i v e i r s p a o l u c i r e p a e ţ l e n l a a i n r o t e d r a O m
d n i v i r p e s a o l u c i r e a ţ p n e l a n e o d i d r h c i O l
10
11
x
x x
d e n n i v i u i r s p e r p b u s e l a ţ e n t a n e n i o i p d r c e O r
12
l u r e a d n i v i r p a t ţ a n m a i n r o p d r m o O c
13
x x x
__ _______________________________________________________________________________
21
5. „Cele mai bune tehnici disponibile“ -BATpentru abatoare cu impact asupra mediului Acest capitol ofer ă o privire de ansumblu asupra tehnologiilor utilizate la ora actual ă în abatoare şi impactul acestora asupra mediului. Dup ă exemplele din practic ă, se va încerca expunerea standardului tehnicii, având în vedere protec ţia mediului, precum şi costurile şi beneficiile pentru anumite abatoare prezentate în capitolul 4.
5.1 Producţie În decursul ultimelor patru decenii, num ărul abatoarelor aflate în ora şe a scăzut, cestea fiind înlocuite de abatoarele aflate în regiuni unde se practic ă creşterea a animalelor în scopul abatorizării. Astfel s-a schimbat şi tehnologia în procesele esen ţiale. În abatoarele din ora şe, animalele se t ăiau par ţial în boxe de t ăiere individuale, speciale pentru un tip de animale (vaci, viţei, oi, porci). Pentru cai existau spa ţii sau hale amenajate cu instala ţii tehnice speciale. În majoritatea abatoarelor moderne, ra ţionalizate, animalele se împart în dou ă culoare pentru
d n i v i r p r u b a u c a ţ e n l a e n n o a d r z a O c
14
5. „Cele mai bune tehnici disponibile“ -BATpentru abatoare cu impact asupra mediului Acest capitol ofer ă o privire de ansumblu asupra tehnologiilor utilizate la ora actual ă în abatoare şi impactul acestora asupra mediului. Dup ă exemplele din practic ă, se va încerca expunerea standardului tehnicii, având în vedere protec ţia mediului, precum şi costurile şi beneficiile pentru anumite abatoare prezentate în capitolul 4.
5.1 Producţie În decursul ultimelor patru decenii, num ărul abatoarelor aflate în ora şe a scăzut, cestea fiind înlocuite de abatoarele aflate în regiuni unde se practic ă creşterea a animalelor în scopul abatorizării. Astfel s-a schimbat şi tehnologia în procesele esen ţiale. În abatoarele din ora şe, animalele se t ăiau par ţial în boxe de t ăiere individuale, speciale pentru un tip de animale (vaci, viţei, oi, porci). Pentru cai existau spa ţii sau hale amenajate cu instala ţii tehnice speciale. În majoritatea abatoarelor moderne, ra ţionalizate, animalele se împart în dou ă culoare pentru abatorizare, pentru bovine şi porcine. Multe dintre abatoare sunt specializate pe t ăierea de bovine sau porcine. Abatoarele de p ăsări sunt dotate de obicei doar pentru t ăierea unei singure specii. Tehnologia este foarte asem ănătoare pentru toate speciile de p ăsări, dieferenţa constând între mărimea şi particularit ăţile animalelor.
5.2 Tehnologii În cele ce urmează se ofer ă o privire de ansamblu asupra tehnologiilor utilizate în procesul de abatorizare şi impactul proceselor asupra mediului. În cazul abatoarelor, consumul de apă, având o mare concentra ţie de substanţe organice în apa evacuată şi consumul energetic pentru r ăcirea şi încălzirea apei, sunt procedeele cu cel mai mare impact asupra mediului. Dintre toate de şeurile lichide produse în abatoarele de animale mari şi păsări, sângele are cel mai mare con ţinut CSB. Procesul de colectare, depozitare şi prelucrare a sângelui constituie astfel un element esenţial în evaluarea şi monitorizarea abatoarelor. Instala ţia de r ăcire genereaz ă în majoritatea abatoarelor, cel mai mare consum de curent. În timpul programului de lucru, 45% până la 90% din consumul total de curent se datoreaz ă instalaţiei de r ăcire, iar în afara orelor de producţie 100%. Conform dreptului alimentar şi veterinar în vigoare, în abatoare trebuie utilizată apă potabilă. De aceea nu exist ă practic nici o posibilitate de a refolosi apa. Acest fapt are consecin ţe atât pentru consumul de ap ă cât şi pentru consumul energetic, atunci când apa este reînc ălzită. Emisiile de miros, provenind de ex. de la depozitarea şi utilizarea sângelui şi de la tratarea apei evacuate, pot constitui problemele principale din punct de vedere al mediului. În func ţie de locaţie, pot exista şi probleme de zgomot la desc ărcarea animalelor, precum şi datorită compresoarelor. În afar ă de efectele secundare dircte asupra mediului, prin aer evacuat, zgomot, ap ă evacuat ă, trebuie respectate şi cerinţele referitoare la siguran ţa alimentelor, siguran ţa muncii, precum şi la protecţia animalelor la transportare şi tăiere.
De la 1 ianuarie 2008 nu se mai permite t ăierea animalelor în abatoare, f ăr ă adeverinţă de produc ător. Conform Ordonan ţei UE nr. 853/2004, animalel t ăiate în scop alimentar trebuie să aibă o adeverinâ ă de producător, pentru siguran ţa alimentelor. Informa ţiile referitoare la lanţul alimentar se refer ă la datele crescătorului de animale, privind buna s ănătatea a animalelor abatorizate în scop alimentar.
Protecţia animalelor la tăiere În scopul producţiei de carne, animalele trebuie ucise. Pentru protec ţia animalelor, prevederile UE au ca scop diminuarea, pe cât posibil, a suferin ţei animalelor abatorizate. În Directiva 93/119/CE se stipulează că animalele nu trebuie s ă sufere dureri inutile la t ăiere, nici în interiorul şi nici în afara abatoarelor. Directiva 93/119/CE, conţine cerinţe minime pentru abtoare şi reguli de baz ă pentru tăierea şi uciderea animalelor, în m ăsura în care acest lucru este permis in afara abatoarelor. (de ex. uciderea animalelor pentru combaterea epidemiilor, uciderea animalelor cu blan ă ş.a.m.d.). Este general valabil c ă animalele trebuie scutite de orice agita ţie şi durere inutilă la descărcare, liniştire, anesteziere, abatorizare respectiv ucidere. Abatoarele trebuie construite şi echipate în aşa fel încât aeste cerin ţe să fie respectate. Personalul din abatoare trebuie şcolit şi format în mod corespunz ător. Înainte de tăiere, animalele trebuie ori anesteziate ori ucise imediat. T ăierea şi uciderea în afara abatoarelor este admis ă limitat, doar în cîteva cazuri excep ţionale (combaterea epidemiilor, tăierea animalelor cu blan ă). Şi aici sunt admise doar metodele de t ăiere şi ucidere permise. Carnea destinat ă consumului alimentar trebuie s ă provin ă întotdeauna din abatoare autorizate. Protecţia animalelor la transportare Ordonanţa EG Nr. 1/2005 referitoare la protec ţia animalelor la transportare și activităţile conexe, contribuie la o îmbun ătăţire a condiţiilor de protec ţie a animalelor. Ordonanţa este rezultatul unei verific ări a reglement ărilor comunitare privind transportul deja existente, şi defineşte termenul de lan ţ de transport, adic ă se stabileşte, "cine pentru ce r ăspunde", pentru ca noile reglement ări să fie aplicate mai eficient. Ordonanţa introduce mecanisme de monitorizare noi, mai eficiente, de exemplu din 2007 vehiculele de transport vor fi controlate prin sisteme de navigare prin satelit. Prevederile pentru transporturi mai lungi de 8 ore au fost deasemenea înasprite, iar pentru vehiculele care efectuează transporturi mai lungi, vor intra în vigoare norme pentru vehicule mai exigente. Conform cerinţelor pentru protec ţia animalelor la transportare, vehiculele de transport trebuie echipate cu un sistem de navigare prin satelit, în cazul unor transporturi mai lungi de opt ore. Acest lucru este valail pentru maijloacele de transport utilizate începând cu 1 ianuarie 2007 şi pentru diverse mijloace de transport începând cu ianuarie 2009. În următoarea imagine sunt prezentate etapele principale dintr-un abator, cu fluxul de intrare şi ieşire. [2].
material așternut apă
electricitate CO
2
apă electricitate
apă apă
1 depozitare
dejecţii și
electricitate/ aer
încălzire cu abur
3
4(a)
abatorizare
sângerare
jupuire
2
sânge
piei
4 (b) îndepartarea capului și a copitelor
apă pentru spălat mirosuri zgomot
ap ă cu sânge
SRM
apă de spălat
ap ă pentru spălat
4(c) op ărire
limbă
rezervor
copite
opărire ap ă și nămol
așternut apă pentru spălat
apă
comprimat sare
2
CO
ap ă
SRM sânge
apă spălat
apă
propan gaz/petrol
electricitate
aer apă
4 (d)
4 (e)
păr și unghii
pârlire
apă canalizare
păr și unghii apă sp ălat
apă cu sânge Apă pentru spălat
ap ă
Aer comprimat/ apă
5
gaz apă
6 deschidere
apă spălat
deșeuri utilizabile
r ăcire îngheţare
carcase deșeuri inutilizabile SRM
ap ă compuși igienizare
8
9
portionare
cur ăţare
SRM căldur ă reziduală
căldur ă evacuat ă zgomot refrigeran ţi organe pt utilizare volatili farmaceutică apă apă spălat gr ăsimi
Spumă detergent
ap ă refrigeranţi ambalare
7 și
miros
aer comprimat
electricitate electricitate aer/electricitate
comprimat electricitate
eviscerare
Refrigeran ţi
apă spălat
gr ăsimi
inclusiv detergen ţi past ă carne și compuși igienizanţi oase resturi carne zomot ambalaj rezidual apă spălat
conţinut visceral spălarea intestnală mirosuri apă spălat
Imaginea 2-1: Schema procesului de abatorizare din Modeul de abordare pentru producerea de ghiduri BAT pentru subdomenii specifice din industria alimentar ă Citi ţi Meat Abattoirs Final Report: Main Process Steps at Red Meat Abattoirs. Figure 1.
5.2.1 Abatoare bovine şi porcine 5.2.1.1 Culoar de abatorizare pentru bovine Diagrama pentru culoarul de abatorizare bovine arat ă paşii esenţiali din procesul de t ăiere a bovinelor, cu produse, produse secundare, emisii, ap ă evacuat ă şi deşeuri.
Livarea animalelor, boxa de aşteptare Animalele se livreaz ă de obiciei în camioane şi se descrcă pe o rampă care duce la boxa de aşteptare. Din motive care ţin de protecţia faţă de emisii, descărcările trebuie efectuate cu por ţile halelor închise. Aceasta înseamn ă că camioanele trebuie s ă intre în hale care pot fi închise, unde se va efectua desc ărcarea, după închiderea por ţilor. Deasemenea, pentru box de aţteptare trebuie s ă fie într-un spaţiu închis. Afirmaţia că aceste măsuri trebuie luate în principiu, include şi posibilitatea c ă în anumite cazuri se pot recunoa şte şi alte măsuri, dacă prin acestea se ajunge la o reducere a emisiilor echivalent ă. Ca măsur ă de reducere a emisiilor echivalent ă, poate fi luat ă în considerare, din punct de vedere tehnic, şi construcţia de rampe acoperite, pentru livrarea animalelor şi o ventilaţie sub presiune a boxei de a şteptare, pentru deversarea aerului poluat cu mirosuri.
Produs secundar
Proces
Emisii/Ap ă reziduală
Livrare animale și staul așteptare _________________________________ Descărcare examinare pe viu -----------stabilirea identităţii ghidarea în boxe de a șteptare
Dejecţii lichide
miros zgomot apă reziduală
Anesteziere și luare sânge _________________________________ sânge
------
ghidare în boxe pentru anesteziere
- - - - - - ap ă reziduală
intraea pe linia de abatorizare înjunghiere și scurgerea sângelui
coarne picoare fa ţă cap
Pre-abatorizare _________________________________ ------tăierea coarnelor -------
apă reziduală
tăiere picioare faţă atârnare și tăiere picioare spate
pre-jupuire, închiderea intestinuluis tăierea capului îndepărtarea și închiderea esofagului
piele organe interne
resturi tăiere
gr ăsime/măduvă/
- - - - - - - - - - - - - - - Jupuire - - - - - - - - - - - - - - -----
------
------
Extragerea și prelucrarea organelor
apă reziduală
------
apă reziduală
------- ---
apă reziduală
Verificarea cărnii - - - - - - - - - - - - -
apă reziduală
Așchii din coprul animal
Curăţare/îndepart grăsimii - - - - - - - - - - - - apă reziduală Cântărire/clasificare - - - - - - - - - - -
apă reziduală
bucăţi
-----------------
Porţionare - - - - - - - - - - - - - - - - -
apă reziduală
Por ţii sferturi vită Diagrama unui culoar de abatorizare bovine Aşternutul pentru bovine şi gunoiul se îndep ărtează manual din camionul care livreaz ă animalele. Apoi amioanele se cl ătesc şi se dezinfectează pe locul de sp ălat vehicule. Gangurile se cur ăţă în timpul tăierii şi după. •
Produse animale secundare
Dejecţii, urină, aşternut •
Apă evacuat ă:
din instalaţia de spălare a vehiculelor sau din procesul de cur ăţare sus-numit.
•
emisii:
mirosuri, zgomot
Hala de tăiere În capacana pentru anesteziere, animalele se anesteziază cu ajutorul unui dispozitiv de împuşcare a bol ţurilor, sau electric. Pentru înjungherea suspendat ă, animalul se leag ă de unul din picioarele din spate şi se transport ă cu ajutorul unui lift spre banda de înjunghiere. Este posibilă şi o înjunghiere în pozi ţia culcat pe instala ţia de transport corespunz ătoare. Continuarea transportului pe banda de înjunghiere se face manual, sau cu ajutorul unor utilaje de transport. Înjunghierea se face prin dechiderea arterei carotide, cu ajutorul unui cu ţit. Sângele extras în mod igienic este dus în sec ţia de prelucrare a sângelui; restul sângelui ajungând într-un rezervor sau în alt recipient. În final se taie picioare din faţă şi, în funcţie de tehnica de jupuire utilizat ă ulterior, capul. Picioarele se colecteaz ă în recipiente. Capetele tăiate se jupoaie, se îndep ărtează coarnele şi se taie limba. Nasul şi gâtul se clătesc cu apă. Scalpul şi coarnele se colecteaz ă în recipiente. Capul astfel preparat se agaţă de banda pentru organe şi se transportă la secţia de verificare a c ărnii. O altă ordine este deasemenea posibil ă. La agăţarea corpului animal de banda de transport se separ ă picioarele şi se colectează în recipiente. Atârnarea se face cu ajutorul unui troliu, a unei instala ţii pneumatice de ag ăţare sau cu ajutorul unei instala ţii de trasnport speciale. În cazul înjunghierii în pozi ţia culcat, se pot utiliza şi alte tehnici. Pe banda de eviscerare are loc pre-jupuirea cu cu ţitul sau cu un utilaj de jupuire manual pneumatic sau electric. Uterele se aga ţă de banda de transport organe iar testiculele se colectează într-un recipient. Restul jupuirii se face cu ajutorul unui utilaj de jupuire a bur ţii şi a spateului şi de jur împrejur. Pieile se colecteaz ă în recipiente şi eventual sunt rasportate către acestea cu ajutorul tehnicii de transportare. Înainte sau dup ă de deschide sternul, cu ajutorul unui fier ăstr ău. După jupuire se extrag organele interne şi măruntaiele. Organele interne (cu excep ţia ficatului) sunt duse la tobogabul pentru m ăruntaie sau la transportatorul pentru organe, iar dup ă ce carnea este verificat ă acestea sunt transportate la sec ţia de prelucrare a intestinelor. Conform prevederilor legale, rezultatelor cercet ărilor oficiale şi a eficienţei economice, diversele păr ţi se colectează separat, pentru prelucrarea de alimente, sau ca alte produse
prelucrarea organelor, în camera de r ăcire a organelor sau în recipientul pentru p ăstrarea produselor secundare. Apoi corpul animal se despic ă în jumătate, cu ajutorul unui topor sau a unei drujbe manuale sau automatice. Apoi se îndep ărtează măduva, se colecteaz ă în recipientul pentru „material riscant specific“, iar corpurile animale se taie, verific ă, se ştampileaz ă, se cântăresc şi apoi se depoziteaz ă în camera de r ăcire, pe categorii. Animalele care prezint ă neajunsuri se depoziteaz ă până la evaluarea definitiv ă, în camere de r ăcire separate. •
Produse animale secundare (nedestinate consumului alimentar):
Mai ales craniul, coarnele, scalpul, picioarele din fa ţă, picioarele din spate, ghearele, pielea, ochii, urechile, intestinele, m ăduva, organele genitale, amigdalele, sângele, măruntaiele, ficaţii, rinichii, ugerele care nu au calitatea necesar ă pentru consumul alimentar, şi păr ţile declarate de veterinar necomestibile. Acestea se separ ă şi se colectează în recipiente, conform Ordonan ţei (CE) Nr. 1774/2002. Gr ăsimea produs ă se colectează într-un recipient pentru gr ăsime şi este transportată la secţia de prelucrare a gr ăsimii. •
•
Apa evacuat ă:
din procesul de cur ăţare emisii:
aer evacuat, vapori, mirosuri
5.2.1.2 Culoar de abatorizare porci Diagrama pentru culoarul de abatorizare porci arat ă paşii esenţiali din procesul de t ăieri al porcilor, cu produse , produse secundare, emisii şi deşeuri. Livrarea animalelor şi boxa de aşteptare Livrarea şi introducerea animalelor în boxa de a şteptare au loc în mod analog, ca în procesul de tăiere a bovinelor. •
•
•
Produse animale secundare:
excremente, urin ă, aşternut Apă
din cur ăţarea culoarului de t ăiere şi a echipamentului de lucru
evacuat ă
emisii:
mirosuri, zgomot Hala de tăiere În funcţie de dotarea şi capacitatea liniei de t ăiere, porcii se introduc unul dup ă altul sau în grupe (ceea ce creaz ă un zgomot mult mai mare), în insta ţiile de anesteziere. Anestezierea are loc în boxele de anesteziere sau în instala ţiile de anesteziere automate, electric sau cu ajutorul gazelor de anesteziere (de ex. CO 2/amestec cu aer). Cu ajutorul unor lan şuri, porcii se agaţă ulterior de unul din picioarele din spate într-un lift, care îi pe banda de înjunghiere. La alte tehnici de t ăiere, animalele sunt înjunghiate în pozi ţia culcat, pe o instala ţie de transport, şi doar dup ă înjungiere se leag ă de piciorul din spate de banda de transport. Înjungerea se face prin deschiderea arterei carotide, cu ajutorul unui cu ţit. Sângele extras în mod igienic este trasnportat la sec ţia de prelucrare a sângelui. Restul sângelui se colecteaz ă într-un rezervor sau în alte recipiente. Restul transportului animalelor pe bana de înjunghiere şi către posturile de prelucrare se face manul, cu ajutorul unei instala ţii de transport.
• •
Depilare termic ă Cur ăţare/polişare a suprafe ţei corpurilor
Aici se utilizeaz ă diferite procedee şi diverse combina ţii de utilaje. Se pot efectua mai mul ţi paşi într-un utilaj combinat, sau corpurile animale trec prin mai multe instala ţii separate. Se fierbe după cum urmează: • •
•
Cazan de fierbere: introducerea complet ă a corpului animal în ap ă fiartă Tunel de fierbere cu ap ă fiartă: scufundarea capetelor şi a extremităţilor din fa ţă în apă fiartă şi stropirea restului corpului cu ap ă fiartă. Corpul animal este legat de unul din picioarele din spate. Tunel de fierbere cu procedeu de fierbere-condensare: Corpurile, legate de piciorul din spate, unt transportate de c ătre o instalaţie de transport pe baz ă de abur. Aburul face condens la suprafa ţa corpului animal, având astfel un efect de fierbere.
Toate cele trei procedee au avantaje şi dezavantaje, iar operatorul abatorului poate prefera soluţii diferite. La procesul de depilare mecanic ă, animalele sunt desprinse de banda de transport. După depilare, se cresteaz ă picioarele din spate pentru cârligele de transport, porcul se agaţă cu cârlige şi este transportat cu ajutorul unui lift la linia de t ăiere. Corpul animal se usuc ă cu ajutorul unui utilaj cu perii, dup ă pârlirea restului perilor de porc într-un cuptor. Fiecare pas de lucru poate fi organizat pe linia de produc ţie într-o ordine diferit ă, de ex. mai întâi se pot scopate ochii şi se pot colecta într-un recipient. Acest procedeu se poate efectua însă şi mai târziu pe linia de produc ţie, sau în anumite circumstan ţe poate fi omis în întregime. Se îndepărtează rectul, automat sau manual. La t ăierea tradiţională, rectul se extrage manual, cu cuţitul, după despicarea osului pubian. Se deschide burta şi se extrag organele interne (mai pu ţin ficatul). Acestea sunt depuse pe o bandă de transport pentru organe, iar dup ă verificare sunt transportate la sec ţia de prelucrare intestinesau la recipientele de colectare a produselor secundare. Limba, laringele, trahea şi esofagul, plamânii, inima, şi rinichii sunt deasemenea extrase şi puse pe banda de transport organe. Dup ă verificare, organele ajung la sec ţia de prelucrare organe, în camerele de r ăcire pentru organe sau în cazul în care nu primesc aviz, sunt depozitate în recipientele de colectare a produselor secundare. Anumiţi paşi din procesul de t ăiere au devenit, între timp, par ţial sau complet automatiza ţi. De exemplu exist ă o instalaţie automatizată pentru îndepărtarea anusului, pentru deschiderea întregului corp animal , inclusiv a sternului, de îndep ărtare a ghearelor şi de fragmentare a animalului cu ajutorul unor drujbe. Alte sisteme automatizate sunt în dezvoltare, de ex. preluarea gr ăsimii interne sau extragerea total ă a intestinelor şi organelor roşii.
Produs secundar
Dejecţii
Etap ă proces
Livrarea animalelor și staul așteptare _________________________________ Descărcare Examinare pe viu -----Stabilirea identităţii Ghiarea în boxele de a șteptare
Emisii/ap ă reziduală
miros - - - - - - -zgomot apă reziduală
Anesteziere și extragere sânge _________________________________ Sânge
Păr Ghiare Urechi
------
Ghidarea în boxele de anesteziere Anesteziere ( CO2 sau electric) Atârnarea pe linia de abatorizare Înjunghiere și scurgerea sângelui
- - - - - - Ap ă reziduală
Opărire și îndepărtarea părului _________________________________ ------evtl. spălarea animalului înainte de tăiere -------
apă evacuat ă căldur ă evacuat ă
opărire îndepărtarea părului îndepărtarea copitelor atârnarea în linia de abatorizae pârlire uscare la rece uscare la cald ă evtl. îndep rtarea ochilor și a urechilor
Organe interne
Resturi din tăiere
- - - - - Extragerea și prelucarea organelor
------
Așchii ale animalului abatorizat
-----
- - - - - - - - - - apă evacuat ă
Verificarea cărnii - - - - - - - - - - - - Resturi/gr ăsime/măduvă
apă evacuat ă
apă evacuat ă
- - - - - - -Curăţare ulterioară - - - - - - - - - - - - - apă evacuată
Cântărire/Clasificare - - - - - - - - - - -
apă evacuat ă
Jumătăţi de porc Diagrama unui culoar pentru abatorizarea porcilor Următorii paşi corespund pa şilor din culoarul pentru abatorizarea vitelor. •
•
•
Principalele produse secundare animale: păr de porc, gheare, ochi, urechi, organe genitale, m ăduvă, organe roşii şi albe neadecvate consumului alimentar, creier şi sânge Apă evacuată: Apă fiartă, apă evacuată din cur ăţarea animalului, ap ă provenit ă de la cloarul de abatorizare şi de la echipamentul de munc ă Emisii: Aer evacuat, instalaţia de fierbere a apei şi cuptorul cu flac ăr ă, mirosuri
5.2.1.3 Cur ăţarea culoarelor de abatorizare bovine şi porcine Planul de cur ăţare pentru culoarul de abatorizare arat ă după cum urmează: •
•
• •
• •
Cu ajutorul măturii se mătur ă toate bucăţile mari de carne şi alte resturi solide de pe podea şi se colecteaz ă în recipientele corespunz ătoare. Pre-cur ăţarea ulterioar ă se face cu utilaje cu presiune sc ăzută. După această cur ăţenie, încăperile se cur ăţă de mizeria evident ă (carne, sânge etc.). Utilizarea substan ţelor de cur ăţare se face înr-un procedeu cu spum ă. Respectând perioada de contact permis ă, are loc cur ăţenia principal ă cu utilaje cu presiune scăzută. După încheierea cur ăţeniei principale înc ăperile sunt curate. Respectând concentra ţia necesar ă, în procesul de stropire se utilizeaz ă dezinfectanţi. După perioada de contact respectat ă, dezinfectantul se cl ăteşte cu apă potabilă.
Este recomandabil s ă se utilizeze alternativ solu ţii de cur ăţare acide şi alcaline, pentru a se evita sedimentarea şi depunerea resturilor de alimente pe pere ţi şi podea, pe utilaje şi instalaţii.
5.2.1.4 Preparearea şi depozitarea produselor animale secundare provenind de la bovine şi porcine Gr ăsimi interne Gr ăsimile interne se preiau de regul ă, în stare proaspătă şi sunt transportate la sec ţia de prelucrare, într-un recipient pentru topirea gr ăsimilor. Organe interne Organele interne se împart în a şa numitele organe ro şii şi organe albe. Organe roşii Organele roşii se mărunţesc pe banda de t ăiere, respectiv se colecteaz ă şi se preiau direct, pentru utilizarea ulterioar ă (consum alimentar, respectiv hran ă animal ă). •
Apă
din cur ăţarea clădirilor Organe albe În sec
evacuat ă:
Conţinutul stomacului şi al intestinului se coletceaz ă şi de aruncă. Restul se colecteaz ă separat, cu ajutorul recipientelor de transport, sau cu ajutorul unei instala ţii de transport. •
•
Apa evacuat ă:
cur ăţare, cur ăţarea clădirilor emisii:
mirosuri, aer evacuat Piei şi blăni Pieile, respectiv bl ănile sunt transportate zilnic, în stare proasp ătă, la secţia de prelucrare, şi de aceea sunt preg ătite f ăr ă altă tratare, într-o încăpere închisă, uscată, pentru preluare imediat ă. •
•
Apă evacuat ă:
de la cur ăţare Emisii:
mirosuri Păr de porc Părul de porc se p ăstrează separat, până la preluare. •
•
Apă evacuat ă:
din transportul hidraulic şi scurgerea de apă a părului de porc Emisii:
mirosuri Oase Picioarele inferioare, în cazul animalelor mari şi vârful copitelor, la porci, se colecteaz ă în recipiente speciale şi sunt transportate pentru eliminare.
Prelucrarea sângelui Sângele este o substan ţă care se strică uşor. De aceea trebuie s ă fie r ăcit, cât se poate de repede. Felul depozit ării sau a prepar ării sângelui depinde de scopul în care va fi întrebuin ţat ulterior. Felul cel mai frecvent folosit în abatoare este extragerea de plasm ă. Mod de operare la extragerea de plasmă Prin adăugarea unei cantit ăţi bine dozate de anticoagulant, sângele ajunge în rezervoare. Sângele animal, care nu a primit avizul medico-veterinar se colecteaz ă separat. Sângele proasp ăt eliberat este condus într-un separator de sânge. Acolo, sângele proasp ăt se separ ă în plasmă şi globule ro şii. Fiecare se colecteaz ă în recipiente separate, închise. Produse animale secundare:
globule roşii •
Apă evacuat ă:
din cur ăţarea instala ţiilor
•
Emisii:
•
Ca plasmă lichidă în rezervoare (aici este vorba despre o depozitare intermediar ă, pe termen scurt, până la preluarea şi prelucrarea în industria alimentar ă, într-un recipient de r ăcire la maxim 3 °C; nu exist ă emisii.)
aer evacuat din rezervoare În abatoare plasma extras ă se depoziteaz ă şi se prelucreaz ă în două moduri:
•
Sânge gors/Depozitarea sângelui picurat (în cazul unei depozit ări greşite sunt posibile emisii de mirosuri foarte puternice
Măruntaie În cazul unei depozitări intermediare mai îndelungate, m ăruntaiele trebuie drenate mecanic, în incinta abatorului. Măruntaiele proaspete sau drenate se depoziteaz ă intermediar în Schema prelucr ării sângelui
examinare pe viu nu permisiune abatorizare
și eliminare ucidere
da
anesteziere/abatorizare scurgerea sângelui sânge sânge alimente
rest sânge/sânge scurs
verificarea cărnii
bună
TSE
nu
r ăcire
Tier
Test
nu
depozit extragere plasmă sânge
vânzare ca. 60% plasmă sânge r ăcit
BSE
poz.
eliminare neg.
da < 10 °C
≤ 3 °C
da
îngheţat
ca. 40% globue ro șii (sânge gros) f ăină de sânge
< 10 °C depozitare
containere, silozuri sau pe straturi uscate, se utilizeaz ă în agricultur ă sau într-o instalaţie de biogaz, sau se compostează. •
•
Apa evacuat ă:
de la cur ăţare, dejecţii Emisii:
Mirosuri Îngr ăşământ provenit din tăierea de bovine şi porcine Îngr ăşământul se produce la cur ăţarea vehiculelor de transport şi la scoaterea dejec ţiilor proaspete din grajdiuri. Acest ori se depoziteaz ă temporar pe o hald ă de îngr ăşământ, ori se preia proaspăt. Îngr ăşământul se depune în mod normal la marginea terenului abatorului. •
•
Apa evacuat ă:
apă de infiltraţie Emisii:
Mirosuri
5.2.2 Abatoare păsări 5.2.2.1 Culoarul pentru abtorizarea păsărilor Preluarea animalelor Preluarea animalelor sa face într-o hal ă de descărcare bine aerisit ă şi închisă. Instalaţia de aerisire trebuie instalat ă conform necesităţilor de aer curat şi de temperatur ă a animalelor. Aerul evacuat din utilajul de sp ălat rezervoare şi din instala ţia de spălat vehicule este condus direct în afar ă. Este interzisă o aerisire pe orizontal ă, prin por ţi. • •
Produse animale secundare:
pene în hala de desc ărcare Apa evacuat ă:
din instalaţia de apă şi din procesul de cur ăţare
•
Emisii:
aer evacuat cu conţinut de praf din hala de desc ărcare, aer evacuat de la sp ălarea vehiculelor şi a containerelor, mirosuri
Secţia de jumulire În abatoarele de păsări se folosesc instala ţii de ucidere automate, din cauza num ărului mare de tăieri pe or ă. Animalele sunt anesteziate cu gaze speciale (CO 2) admise, înainte de ucidere. Sângele animalelor proasp ăt tăiate se scurge din rigola de colectare a sângelui, ori direct într-un recipient pentru rezerve, ori într-un recipient de depozitare provizorie, din care se pompeaz ă pin conducte în rezervorul pentru rezerve. Fierberea poate avea loc în procesul de scufundare sau procedeul de op ărire cu aer fierbinte, la temperaturi de 48 °C până la 65 °C. Jumulirea se face cu ajutorul mai multor utilaje speciale (înainte de jmulire raţele se mai scufundă odată într-o baie de cear ă). Penele căzute în acest proces ajung printr-un procedeu de plutire, sau prin transportarea pe uscat (band ă de transport), în recipientele potrivite. Capetele şi picioarele se depoziteaz ă intermediar în rezervoarele potrivite.
din cazanele de fierbere şi din maşinile jumulire, precum şi din cur ăţarea abatorului •
Emisii:
aer evacuat din cazanul de fierbere, din m şinile de jumulire şi din aerisirea spa ţiilor, mirosuri
Secţia de abatorizare Deschiderea corpurilor animale şi golirea acestora se face cu ajutorul automatelor de deschidere, respectiv de golire. La ra ţ e şi la curci acest lucru se face par ţ ial manual.
Intestine, picioare şi par ţial capete sunt transportate cu ajutorul unui sistem de transport, cu vacuum, în recipientele corespunzătoare.
Fließschema eines Geflügelschlachtbetriebes
Secţia de abatorizare Deschiderea corpurilor animale şi golirea acestora se face cu ajutorul automatelor de deschidere, respectiv de golire. La ra ţ e şi la curci acest lucru se face par ţ ial manual.
Intestine, picioare şi par ţial capete sunt transportate cu ajutorul unui sistem de transport, cu vacuum, în recipientele corespunzătoare. •
Produse animale secundare:
Resturi măruntaie, intestine și capete •
Apa evacuat ă:
de la automatele de deschidere, respectiv cur ăţare şi de la spălător, precum şi de la cur ăţarea abatorului
•
Emisii:
aer evacuat din aerisirea spa ţiului, mirosuri
Răcirea animalului tăiat Corpul tăiat se r ăceşte într-un proces cu una sau dou ă etape. Aceasta se întâmpl ă mai ales cu ajutorul curen ţilor de aer rece (r ăcire uscată), sau în procesul de pulverizare aer (r ăcire cu pulverizare aer). •
Apa evacuat ă:
de la dezghe ţarea vaporizatorului şi de la cur ăţarea abatorului
•
Emisii:
nu există
5.2.2.2 Prepararea şi depozitarea produselor animale secundare În multe abatoare se transportă penele din secţia de jumulire, prin procedeul de plutire, în recipientele corespunz ătoare, iar acolo, cu ajutorul separatoarelor (cum ar fi site rotative de orice tip) se separ ă de apă şi se depoziteaz ă în containere sau se transport ă uscate, cu ajutorul benzilor de transport. Pentru intestine, capete şi picioare se utilizeaz ă deasemenea procesul de plutire (separarea de apă cu ajutorul separatoarelor şi depozitarea în container). În procesul de plutire stfel, (mai
•
Emisii:
aerul evacuat din aerisirea spa ţiilor, mirosuri
La depoziaterea intermediar ă a produselor animale secundare rezultate din abatorul de păsări, trebuie ca acestea, s ă fie transportate cât de repede posibil la o unitate pentru prelucrarea acestora. Un transport zilnic este posibil doar în abatoarele mai mari. Produse animale secundare rezultate din t ăierea păsărilor: Găini Curci Propor ţie din gerutate % Propor ţie din grutate % Sânge 3 3–4 Pene 6 7–9 Capete 3 1–2 Picioare 5 3–4 Intestine 8 4–5 *) Picioarele de ra ţă se comercializeaz ă ca produs alimentar.
Raţe Propor ţie din greutate % 5 5 6 -*) 10
În recipientele specifice pot ap ărea mirosuri nepl ăcute, ale căror emisii trebuie împiedicate. Sângele animalelor proasp ăt tăiate curge din rigola pentru sânge într-un recipient intermediar, iar de acolo se pompeaz ă printr-o conduct ă într-un rezervor de sânge, din care este colectat zilnic. •
Emisii:
Mirosuri la ridicare
5.3 Folosirea produselor animale secundare Produsele animale secundare (de ex. pielea, p ărul de porc, penele, intestinele, p ăr ţile intestinale şi alte măruntaie) trebuie împiedicate s ă ajungă în canalizare, cu ajutorul unor instalaţii cu stiă specifice. Acelaşi lucru este valabil şi pentru carnea necomestibil ă şi pentru bucăţi de metal. Pentru evitarea putrezirii şi a mirosurilor trebuie asigurat ă o depozitare la rece şi o ridicare rapi ă a acestora. Următorul tabel indică posibilităţile de folosire proselor animale secundare rezultate din abatoare:
Produs animal secundar Conţinut stomac şi intestine
Păr porc Pene Sânge
Conţinut site
Posibilităţi de folosire • Instalaţie biogaz • agricultur ă • compostare • compostare • fabrică de prelucrare a produselor animale secundare • fabrică de prelucrare a produselor animale secundare • fabrică de prelucrare a produselor animale secundare • producţia de sânge uscat ca aditiv pentru hran ă animal ă • Instalaţie de biogaz • Compostare
Alte produse secundare
• •
Cerinţe pentru comportament
Instalaţie de biogaz fabrică de prelucrare a produselor animale secundare ul cu produse animale secundare, conform Directivei
(CE) Nr. 1774/2002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 octombrie 2002, privind prevederile de igien ă pentru produse animale secundare care nu sunt destinate consumului limentar (ABl. CE Nr. L 273 pg. 1) în varianta în vigoare, inclusiv de şeuri provenind din bucuătărie şi de la hrana animal ă.
5.4 Necesitate energetică Consumul energetic trebuie stabilit pentru piecare proces în parte, pentru c ă prin această măsur ă se pot introduce programe pentru monitorizarea şi dirijarea consumului, care pot duce la o reducere semnificativ ă a costurilor. În majoritatea abatoarelor, instala ţia de r ăcire are cel mai mare consum energetic. Aceasta are un consum, în timpul zilei de lucru, de 45 % pân ă la 90 % iar în afara timpului de produc ţie înregistreaz ă 100 % din consumul energetic total. În zonele de r ăcire se află şi zonele de aer condi ţionat, de r ăcire şi îngheţare. Abatoarele mai mari dispun de o instala ţie centrală cu compresor şi o instalaţie de condensare. Conform prevederilor pentru r ăcirea corpurilor abatorizate, acestea trebuie s ă atingă o temperatur ă de maxim 7 °C, înainte de a păr ăsi abatorul; pentru m ăruntaie şi sânge, temperatura maxim prev ăzută este e 3 ºC (vezi Ordonan ţa (CE) Nr. 853/2004). Următoarele măsuri s-au dovedit a fi eficiente în abatoare, din punct de vedere energetic: •
• •
• • •
fixarea circuitului de r ăcire la o temperatur ă de condensare a agentului de r ăcire cât mai mică cur ăţarea regulat ă a condesatorului pentru aer dezghe ţarea vaporizatorului cu c ăldura de la aerisire sau cu gaz fierbinte, în locul unei dezghe ţări electrice Recircularea căldurii din instala ţiile de r ăcire Recuperarea c ăldurii la generarea de aer comprimat Izolarea instalaţiei de r ăcire
Utilizarea energiei pentru înc ălzirea apei este un alt punct energetic important. Pentru apa fiartă se utilizează în primul rând ulei cu con ţinut scăzut de sulf şi/sau gaz metan. De obicei, apa din cazan se dedurizează înainte de utilizare. Apa fierbinte se utilizeaz ă pentru bazine şi duşuri, pentru rezervoarele de fierbere a porcilor (58 °C pânâ la 65 °C), instala ţia de stropire (60 °C până la 65 ºC) şi instalaţia de dezinfec ţie (> 82 ºC). La t ăierea porcilor se utilizeaz ă gaz metan sau gaz lichid (în special propan) pentru pârlirea corpurilor abatorizate cu flac ăr ă directă. Se recomandă o recuprare a c ăldurii. Este BAT folosirea gazului metan, pentru un impact redus asupra mediului. Următorul tabel arată consumul energetic de c ăldur ă şi apă a proceselor de fierbere în parte, f ăcând referinţă la capacitatea de t ăiere de ca. 400 unit ăţi/h pe o perioad ă medie de tăiere de 8 h (o unitate corespunde unui porc resp. ¼ vit ă). Compara ţia diferitelor procese de fierbere din punct de vedere al consumului de energie, căldur ă şi apă
Cazan fierbere
Tunel pentru Tunel fierberea apei, fierbere atârnat condesare,
pentru cu
Sistem de fierbere în m Viteza de transport în m/s Energie Capacitate instalat ă în kW electrică kWh/unitate Nergie Tip de energie calorică kWh/SE Consum Prima umplere în m³/d de apă Reumplere per porc în l Consum de ap ă în l/unitate
40 0,133 5,5 0,011 Apă caldă f ăr ă abur 1,6 40 3
27 0,069 37,5 0,075 Apă caldă sau abur 1,7 18 3
15,5
8,6
29 0,069 11 0,022 Abur 1,9 0 1 1
Se mai poate face economie energetică şi prin utilizarea c ăldurii evacuate de compresoarele pentru frig şi aer utilizate. Prin instala ţiile de recuperare a c ăldurii corespunz ătoare, căldura evacuată în timpul procesului de abatorizare se poate înc ălzi şi înmagazina o parte din apa utilizată zilnic la cur ăţare. Instalaţiire de dezinfec ţie a cuţitelor trebuie izolate şi acoperite. Rezervoarele pentru fierbere şi instalaţii de fierbere cu abur pentru porci şi păsări trebuie deasemenea izolate.
Valori consum Următoarele grafici indic ă valorile de consum pentru energia caloric ă şi pentru energia electrică, per unitate abatorizat ă, respectiv, la păsări per kg, greutate abatorizat ă pentru un abator de porcine, pentru un abator de bovine şi pentru un abator de p ăsări:
Diferite procedee de opărire comparând consumul de energie, căldur ă și apă
ncălzirea clădirilor 10% Cuptor de ardere pentru îndepărtarea părului de porc 30%
Consum pe unitate (9-17) KWh Generarea de apă caldă 60%
Necesitate medie de c ăldur ă într-un abator de porcine Apă curată Hala cazanelor Apă reziduală 2% 7% Iluminare/computere 2% Prelucarea măruntaie 3% Mărun ire 2%
Frig 49%
Abatorizare 30%
Consum pe SE: (8-13) KWh
Consum mediu de curent într-un abator de porcine ncălzirea clădirilor 10%
Consum pe unitate(9-15) KWh Generare apă caldă 90%
Consum mediu de c ăldur ă într-un abator de bovine Apă curată Hala cazanelor 2% Apă rezidual ă 7% Iluminare/computere 2% Prelucrare măruntaie 3% Mărun ire 2%
Frig 51% Abatorizare 26% Consum pe unitate: (8-14)KWh
Aer comprimat
7%
Necesitatea medie de curent într-un abator de bovine
Înălzirea clădirii 10%
Opărire 30%
Consum pe kg abatorizat: (0,065– 0,10) KWh
Generarea apei calde pentru jumulire i igienizare/apa sanitar ă 60%
Necesitate medie de c ăldur ă într-un abator de păsări
ambalare 1%
mărun ire i prelucrare 15%
livrarea i tăierea animalelor 17%
Necesitate medie de curent într-un abator de p ăsări
5.4.1 Alimentarea energetică Alimentarea energetic ă într-un abator este, pe lâng ă produc ţie, un subiect foarte important, pentru că necesitatea energetic ă este una foarte mare. Din acest motiv, fiecare abator încearcă să eficientizeze alimentarea energetic ă, cât mai mult posibil. Fiecare economie energetică înseamn ă în acelaşi timp şi o reducere a emisiilor.
5.4.1.1 Alimentarea cu curent Alimentarea din alte surse Alimentarea cu curent dintr-un abator se face aproape exclusiv prin alimentarea cu energie electircă din surse extrene, din re ţeaua unei firme de furnizare energie. În func ţie de capacitatea de racordare necesar ă, alimetarea se face ori prin tensiune joas ă (capacităţi mai mici) ori prin tensiune medie (de ex. 20 kV, pentru capacit ăţi mai mari). În timp ce racordul de tensiune joas ă de poate face direct, pentru un racord de tensiune medie trebuie instalat ă de o staţie de transformare cu instala ţie de distribu ţie corespunz ătoare, între reţeaua firmei de furnizare energie şi reţeaua abatorului. În func ţie de necesitate, trebuie m ăsurată capacitatea transformatorului, pentru utilizarea sta ţiei de transformare corespunz ătoare. Alegerea, dac ă transformatorul să fie r ăcit cu aer sau cu ulei, se face în func ţie de condi ţiile de la faţa locului. Din cauza numeroaselor instala ţiilor motorizate, trebuie avut ă în vedere o compensaţie suficientă pentru curentul inactiv. Astfel se evit ă solicitarea inutil ă a re ţelei şi costuri în plus. Ar trebui să fie de la sine înţeles că pentru transformatoare s ă se utilizeze f ăr ă PCB. Pentru instalaţiile care mai func ţioneaz ă cu uleiuri ce con ţin PCB se recomand ă şi schimbarea uleiului, dac ă acest lucru nu este oricum solicitat deja prin lege. Odat ă cu creşterea întreprinderii, cre şte şi extinderea spa ţiului de produc ţie. Transmisia de capacit ăţi pe distanţe mai mari presupune şi intersectări de cabluri (investi ţii) corespunz ătoare şi pierderi de linii. Un alt aspect important este o planificare inteligent ă şi o dirijare a înc ărcăturilor (de ex. reprezentarea consumului de curent pe sec ţii), nu doar pentru a evita orele scumpe de consum curent, ci şi pentru a reduce consumul din punct de vedere economic şi al protec ţiei mediului. Instrumente simple şi de mare ajutor sunt instala ţiile de monitorizare pentru maxime şi evaluări regulate ale datelor de consum în parte.
Generare proprie O altă posibilitate a aprovizion ării cu energie electric ă este producţia proprie de curent. O debran şare totală de le reţeaua public ă constituie mai degrab ă o excepţie. De creşterea mărimii abatoarelor şi cu funcţionarea acestora în mai multe schimburi, este legat ă şi o necesitate mai mare de capacitate electric ă precum şi energie termic ă, astfel încât, la structurile corespunz ătoare şi pe timpul programului de lucru, este recomandabil ă o generare energetică par ţială proprie, în cadrul unei cupl ări energie-căldur ă. La această varianta se acoper ă o încărcătur ă de bază definită, atât din punct de vedere electric cât şi termic, prin cuplarea energie-c ăldur ă. Restul necesar de energie electric ă se extrage, în continuare, din reţeaua firmei de generare energie. Prin utilizarea acestei tehnici se poate cre şte utilizarea energiei primare şi se pot reduce emisiile, în mod semnificativ. Dac ă există posibilitatea de a se utiliza c ăldura evacuat ă la generarea de curent, pân ă la ca. 120°C, atunci se preteaz ă instalarea unei centrale de cogenerare cu motoare de ardere, pentru c ă acestea nu genereaz ă o temperatur ămai mare. În cazul instalaţiilor cu capacit ăţi mai mari, se poate avea în vedere utilizarea turbinelor cu gaz, pentru generarea de abur. Cu ajutorul nor cazane se poate genera aburul necesar într-un abator, la presiunea corespunz ătoare. Pentru că într-o turbină cu gaz are loc arderea gazului cu surplus de oxigen, se poate introduce mai mult combustibil în cazan, pentru a folosi şi
Instala?ie conven?ională Turbină gaz ?i generator Cazan e aer curat
Instala?ie combi nată cu c azan pt căldura Evacuată ?i recuperarea căldurii
(Economizer)
Utilizare combus ibil 131,4 %
Utilizare combustibil 1 00
turbină gaz 92,3 % 39,1 % Cazan abur
Energie Pierdere gaze C ăldur ă electrică evacuate ?i utilizat ă altele 9,1 % 30 %
turbină gaz
60,9 %
39,1 % Cazan abur
Pierdere gaze ?i altele 10,6 %
Energie electric ă 9,1 %
C ăldur ă Pierdere gaze utilizat ă evacuate ?i altele 9,2 %
O altă variantă pentru generarea proprie de curent este instalarea unei instala ţii cu turbină pe bază de abur. Aici, în generatorul de abur, se produce abur cu o presiune mult mai mare decât este necesar pentru func ţionarea normal ă a abatorului. Într-o turbin ă cu abur cu contra-presiune are loc relaxarea aburului, la presiunea necesar ă pentru abator. Energia astfel emisă se transformă în turbină şi se utilizează la propulsarea generatorului. Acest tip de instalaţie este destul de rar, şi presupune o capacitate destul de mare. Rentabilitatea acestui tip de instala ţie depinde foarte mult de diver şi facori. Printre ace ştia se număr ă structura abatorului, perioadele de func ţionare şi orele de func ţionare pe an care reies de aici, prin utilizarea concomitent ă de curent şi abur. Un alt rol îl joac ă şi posibilele contracte cu furnizorul de energie (de ex. pentru curent şi gaz metan) şi condiţiile pentru livrarea de gaz metan, pentru restul necesar de curent şi eventual necesara prevedere privind o livrare de rezervă. În afar ă de asta, mai trebuie respectate şi condiţiile cadru pentru repara ţii, mentenan ţă şi asigurare a instala ţiei.
5.4.1.2 Alimentarea cu carburanţi La instalarea şi operarea sta ţiilor pentru aprovizionarea cu carburan ţi a autovehiculelor trebuie respectate o serie de puncte. Cerin ţele pentru operarea instala ţiilor specifice pompelor pentru combustibil Otto și Diesel sunt reglementate prin lege. Indiferent dac ă staţiile de carburan ţi sunt nou construite sau sunt deja în func ţiune, trebuie avut în vedere ca nici solul, nici apa sau apa freatic ă să nu fie afectate. Respectarea acestor prevederi trebuie monitorizată sau respectarea ei trebuie asigurat ă prin instrumente de monitorizare. Exist ă pericole în mai multe domenii tehnice. Rezervorul pentru carburan ţi trebuie să fie etanş, să nu aibă loc scurgeri de carburanţi. Un alt potenţial de risc exist ă chiar în procesul de alimentare cu carburan ţi. Este inevitabil s ă nu se risipeasc ă cantit ăţi mici de carburan ţi. De aceea operatorul trebuie s ă se asigure că carburantul nu ajunge în sol şi/sau prin apa de suprafa ţă, în mediu. Stratul care acoper ă solul trebuie s ă fie impermeabil. Aceast ă sigilare a solului trebuie f ăcută pe o suprafaţă suficientă (lungimea maximă a furtunului plus 1 metru). În plus, o acoperire poate împiedica o spălare a carburantiului, aceast ă acoperire nu este îns ă obligatorie. Este esen ţial, ca lichidele s ă treacă printr-un separator de corpuri solide şi substanţe uşoare, pentru evitarea unei contamin ări cu apă evacuată
protecţie suficient ă împotriva incendiilor şi a exploziilor, deoarece la carburant este vorba despre lichide inflamabile. Dac ă se închid staţiile de alimentare, trebuie asigurat ă o dezafectare regulamentar ă. Aici este vorba, de ex. despre o cur ăţare şi eliminare în cazul rezervoarelor de gaz metan. Aceste opera ţiuni pot fi efectuate doar de c ătre firme de specialitate. Trebuie solicitate dovezile necesare şi prezentate autorit ăţilor.
5.4.1.3 Alimentarea cu combustibili Cerinţele referitoare la depozitarea combustibililor pentru generarea de energie într-un abator se diferenţiază în funcţie de tipul de combustibil utilizat. −
Gaz metan: La acest tip de combustibil utilizat nu este posibil ă o depozitare a combustibilului trecut în mod continuu prin conducte. Montarea conductei de gaz se face conform reglement ărilor legislative. Conductele aflate în interiorul abatorului trebuie marcate corespunz ător. Astfel r ămâne doar necesitatea de a include aceste conducte de gaz în planul de evacuare în caz de pericol, respectiv în cadastrul de protecţia împotriva incendiilor.
−
Gaz lichid: Depozitarea de gaz lichid necesit ă măsuri de siguranţă complexe, în func ţie de volumul depozitat. În afar ă de asta trebuie efectuate şi proceduri de autorizare privind dreptul imisiilor. În pracic ă, toate acetea, precum şi preţul destul de ridicat pentru combustibili au avut ca effect ca în general s ă nu existe mari depozite de combustibili lichizi în incinta abatoarelor.
−
Păcur ă extra uşoar ă (L8): Păcura este un combustibil des folosit, mai ales în combina ţie cu gazul metan. La alimentarea cu p ăcur ă trebuie respectate prevederile privind lichide incendiabile. În general, la suprafa ţă sunt instalate rezervoare cu bazine de captare. Instala ţiile subpământene nu sunt recomandabile din cauza costurilor de produc ţie şi a costurilor de monitorizare. Păcura grea: Se recomandă înlocuirea acesteia cu p ăcura ușoar ă, în baza recomandărilor din BREFuri. La depozitarea combustibililor trebuie respectate prevederile privind substan ţele care periclitează apele, cuprinse în legea privind gospod ărirea apelor.
−
−
5.4.1.4 Alimentarea cu aer comprimat Generarea aerului comprimat Cu creşterea mărimii abatorului şi a instalaţiilor, a crescut şi gradul de automatizare al abatoarelor. În timp ce înainte doar pu ţine sarcini se f ăceau cu ajutorul aerului comprimat, în ziua de astazi aerul comprimat este indispensabil, pentru o mul ţime de sarcini. Pentru perioade scurte de lucru, pentru cantit ăţi mai mici de livrare şi par ţial pentru presiuni mai mici, care înainte şi chiar şi acum mai sunt necesare în abatoarele mici, se recomand ă compresoarele cu pistoane, din punct de vedere energetic şi economic. Abatoarele mai mari, cu un num ăr mare de utilaje de produc ţie automate, necesit ă cantităţi de livrare mai mari şi din cauza presiunii sistemelor, par ţial mai ridicate, din instal ţiile de produc ţie, şi a reţelelor de aer comprimat care necesit ă reţele cu presiuni mai ridicate. Pentru a face faţă acestor cerinţe, utilizarea compresoarelor cu şuruburi a ajuns între timp o practic ă comună. Pentru generarea aerului comprimat se utilizeaz ă diverse tipuri de garnituri de etan are. În mod normal, aceste garniturei se ung cu ulei, pentru diverse moduri de
Aerul comprimat este o form ă energetică foarte costistoare, deoarece energia primar ă trebuie mai întâi transformat ă în curent electric, cu o eficien ţă destul de scăzută, iar aerul comprimat este generat apoi cu o eficien ţă şi mai scăzută. Astfel, din energia electric ă utilizată mai r ămâne ca. 5 % din aerul comprimat. Restul r ămâne în formă de c ăldur ă, care ar trebui utilizat ă, pe cât posibil, în cadrul unui sistem de recuperare a c ăldurii, pentru a îmbunătăţii bugetul energetic.
utilizată în aerul de r ăcire pentru încălzirea spaţiilor
1) capacitatea totală electrică. Aceasta se calculeaz ă din capacitatea motorului plus căldura evacuat ă de motor 2) căldura evacuat ă de motor (condusă la aerul rece). Această propor ţie de căldur ă depinde de eficienţa motorului care poate oscila între ca. 0,93, la motoare mai mari şi ca. 0,88, la agregate mai mici. 3) transferul de căldur ă de la r ăcitorul de ulei la aerul rece. Cu un sistem de cuplare energetic ă, aceast ă căldur ă se poate utiliza pentru înc ălzirea apei industriale. 4) transfer de c ăldur ă de la r ăcitorul cu aer comprimat la aerul rece 55) căldura care r ămâne în aerul comprimat 6) emanarea energetic ă în mediu prin garnitura etanşă 7) cantitatea de căldur ă
Utilizarea instala ţiilor de generare a aerului comprimat genereaz ă emisii de zgomot, care sunt luate în calcul în bilan ţul total al abatorului. Operatorul acestor instala ţii poate lua doar măsuri secundare pentru reducerea acestor emisii, cum ar fi de ex. presiune capsulat ă sau instalarea protec ţiei împortiva zgomotului. Şi aici este valabil: •
• •
Un aspect important este o planificare inteligent ă şi dirijarea înc ărcăturilor (de ex. reprezentarea pe sec ţii a consumului de aer comprimat), pentru a evita orele de consum cele mai scumpe, şi a reduce consumul în mod economic şi ecologic. Un instrument simplu şi de ajutor pentru aceasta sunt instala ţiile de monitorizare a consumului maxim şi o evaluare regulat ă a datelor de consum în parte. Pentru economisire se utilizeaz ă aerul comprimat care nu trebuie uscat şi utilizează
Tratarea aerului comprimat Odată cu aerul ambiental absorbit, intr ă în sistem şi umiditatea aerului. Aceast ă apă este la fel de nedorită precum un conţinut ridicat de ulei. Pentru îndep ărtarea apei se utilizeaz ă următoarele procedee de uscare: 1. Uscarea prin absorb ţie (rece sau cald ă) 2. Uscare frigorific ă (evaporare direct ă sau r ăcire cu saramr ă) 3. Uscarea prin sorpţie Pentru fiecare caz în parte trebuie aleasă varianta corespunz ătoare. Trebuie avut ă în vedere dimensionarea şi poziţionarea instala ţiei, de ex. direct în spatele garniturii etan şe, doar pentru a acoperi aceast ă capacitate, şi nu vârful, care poate fi compensat prin rezervor. Instalaţia şi operarea utilajelor de uscare înseamn ă o pierdere suplimentar ă a presiunii, şi astfel o necesitate energetic ă mai mare, şi ca urmare, cheltuieli de între ţinere mai mari. Utilizarea usc ătoarelor creşte costurile gener ării de aer comprimat în func ţie de tipul de uscător ales. De ex. pepentru usc ătoarele cu aer rece, se calculeaz ă o creştere a costurilor cu ca. + 10% iar pentru usc ătorul prin absorp ţie pe bază de căldur ă, o creştere de ca. +15%. Pentru descărcarea condensului se utilizeaz ă diverse tipuri de conductori de curent. Condesnul este poluat cu ulei, la garniturile etan şe unse cu ulei, pentru c ă garniturile sau separatoarele nu re ţin uleiul în propor ţie de 100%. Pentru îndep ărtarea restului de ulei din condens, trebuie instalat un sistem de separare ap ă/ulei. După această tratare, condensul poate fi deversat în canalizare, iar uleiul trebuie eliminat confrom cerin ţelor. O altă etapă de tratarea a aerului comprimat este filtrarea. Prin acest mod de tratare, particulele de praf conţinute în aerul ambiental, precum şi particule corozive sunt eliminate din aerul comprimat. Această microfiltrare poate fi efectuat ă cu calităţi diferite şi este legată şi de pierderea de presiune, aşa încât aceste procedee se pot utiliza şi pentru uscare. Dup ă utilizare, filtrele trebuie predate unei firme specializate în eliminarea de şeurilor. Toate acesta duc la concluzia că tratarea aerului comprimat trebuie f ăcută doar respectând toate cerin ţele, atât pentru a economisi energie, cât şi pentru a reduce cheltuielile.
Repartizarea aerului comprimat La alimentarea cu aer comprimat este necesar ă şi o reţea de ţevi, pentru distribu ţia aerului comprimat. Pentru că generarea de aer comprimat are un consum energetic intens (costisitor), distribu ţia de la generator la consumatori trebuie f ăcută f ăr ă pierderi, deci trebuie să existe o reţea f ăr ă scurgeri. În următorul tabel sunt reprezentate efectele neetan şării. La abatoarele cu program de func ţionare de unul sau dou ă schimburi, poate fi avantajos, ca după terminarea programului s ă se închidă reţeaua de aer comprimat din centrala de aer comprimat. Pierderi de aer şi energie prin lipsa etan şării:
Diamterul deschizăturii [mm] 1 2 4 6
Pierderea de aer la Pierderea 6 bari energetică [m³/min] [kWh] 0,074 0,75 0,375 3 1,263 7,5 2,2 12,5
5.4.1.5 Alimentarea cu căldur ă Alimentarea cu c ăldur ă a abatoarelor se va desf ăşura aproape în exclusivitate prin intermediul centralelor proprii, care con ţin instalaţiile de cazane necesare şi dispozitivele aferente. Alimentarea extern ă cu energie termic ă a unui abator reprezint ă desigur o excep ţie. Acoperirea necesarului de c ăldur ă, de regulă cu apa caldă din cazane, este legat ă de emisiile relevante pentru mediul înconjur ător şi reprezintă, pe lângă alimentarea cu curent, o cheltuială esenţială. Din acest motiv trebuie aspirat spre un mod de func ţionare optim. Utilizarea căldurii de evacuare este practicat ă în multe domenii. Pe baza temperaturilor mari de procesare se vor utiliza doar în mod limitat sistemele de recuperare a c ăldurii, deoarece căldura de evacuare este disponibil ă, de regulă, la o temperatur ă prea scăzută.
Combustibili Păcura poate obţine cu un conţinut diferit de sulf (< 1%, < 2%, < 3% şi > 3%). Gazul metan nu conţine în principiu sulf. Dac ă este f ăcut racordul la re ţeaua de gaz metan, pot fi modificate cazanele pentru func ţionarea cu gaz metan, de exemplu prin modificarea alimentaţiei cu combustibil şi prin înlocuirea arz ătoarelor. Utilizarea gazului metan se poate regla relativ u şor şi nu este necesar ă nici o instalaţie de depozitare. Avantajele realizate privind mediul înconjur ător:
Deoarece gazul metan nu con ţine în principiu sulf, se vor ob ţine, în comparaţie cu păcura, emisii mai scăzute de SO2 şi nu vor fi necesare investi ţii pentru cur ăţarea gazelor emise. Conţinutul de azot al gazului metan este în general neglijabil, astfel încât emisiile NOx ale combustibilului sunt practic egale cu zero. Cea mai bună tehnică disponibilă este înlocuirea păcurii cu gazul metan.
5.4.1.6 Alimentarea cu frig Producerea frigului Frigul reprezint ă o senzaţie, iar în limbajul uzual ne referim la temperaturi sub 0 o C. În sens fizic/material este totu şi c ăldur ă. Răcirea este deci retragerea c ăldurii, iar legat ă de aceasta apare temperatura dorit ă. La acţionarea instala ţiilor de r ăcire trebuie avut ă în vedere o serie de norme: • Ordonan ţa (CE) nr. 303/2008 a Comisiei din 2 aprilie 2008 pentru stabilirea – potrivit Ordonan ţei (CE) nr. 842/2006 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene – privind cerin ţele minime pentru certificarea întreprinderilor şi personalului privind anumite gaze fluorurate cu efect de ser ă în echipamentele de refrigerare, climatizare şi în pompele de c ăldur ă staţionare, precum şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru recunoa şterea reciproc ă a certificatelor în aceast ă privin ţă. • Ordonan ţa (CE) nr. 842/2006 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind anumite gaze volatile cu efect de ser ă, din 17 mai 2006 (Jurnalul Oficial al Comunit ăţilor Europene din 14.06.2006 nr. L 161 pag. 1) • Ordonan ţa (CE) nr. 303/2008 a Comisiei pentru stabilirea – potrivit Ordonan ţei (CE) nr. 842/2006 a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene – privind cerinţele minime pentru certificarea întreprinderilor şi a personalului privind anumite gaze volatile cu efect de ser ă în echipamentele de refrigerare, climatizare şi în pompele de căldur ă staţionare, precum şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru recunoaşterea reciprocă a certificatelor în aceast ă privinţă, din 2 aprilie 2008 (Jurnalul Oficial al Comunit ăţilor Europene din 03.04.2008 nr. L 92 pag. 3) Ordonan ţa (CE) nr. 2037/2000 a Consiliului Uniunii Europene din 29 iunie 2000
•
•
•
Directiva Consiliului Uniunii Europene din 18 martie 1991 pentru modificarea directivei 75/442/CEE privind de şeurile (publicat ă în Jurnalul Oficial al Comunit ăţilor Europene L 194 din 25.07.1975), modificat ă ultima dată prin directiva 96/350/CE (Jurnalul Oficial al Comunit ăţilor Europene L 135 din 06.06.1996) Directiva 92/1/CEE a Comisiei din 13 ianuarie 1992 privind controlul temperaturii din mijloacele de transport şi din spaţiile de antrepozitare şi depozitare a alimentelor congelate rapid Directiva 93/43/CEE a Comisiei din 14 iunie 1993 privind igiena alimentelor (Sistemul HACCP)
Frigoriferele cu compresoare sunt permanent utilizate în abatoare. Frigoriferele cu absorb ţie, în care gazul e absorbit de apă, iar prin admisie de c ăldur ă este scos din nou afar ă, reprezintă excepţia. Motivul pentru aceasta este c ă zonele de temperatur ă legate de curen ţii de evacuare a c ăldurii nu sunt de obicei disponibili. Astfel de instala ţii sunt utile doar atunci, când sunt necesare cantit ăţi mari de căldur ă din gazele de ardere, respectiv performan ţe mari şi se poate realiza leg ătura cu un cuplaj de energie termică. Instalaţiile de r ăcire trebuie să garanteze că aceast ă carne va r ămâne întotdeauna rece şi că temperatura sa interioara va corespunde normelor de igien ă. Pentru producerea frigului se vor folosi propriet ăţile anumitor agen ţi frigorifici, pentru a retrage căldura din carne şi din spaţiile de r ăcire şi pentru ca, în acelaşi timp, agentul frigorific să se evaporeze. Gazul rezultat în timpul evapor ării se va comprima şi se va lichefia din nou, emiţând căldur ă, iar agentul frigorific va fi reintrodus în circuit. În cadrul evapor ării directe are loc un schimb de c ăldur ă direct cu agentul frigorific în apropierea vaporizatorului, agentul frigorific devenind în acela şi timp şi mediu frigorific. Instala ţia de r ăcire lucrează f ăr ă întrerupere în timpul acestui proces. În cazul unei acumul ări centrale a frigului este necesar un agent frigorific separat (solu ţie sărată: MgCl2, NaCl, CaCl 2), care, la nevoie, va fi ad ăugat în agentul de r ăcire. Răcirea mediului frigorific separat va avea loc prin intermediul evapor ării indirecte. Pentru r ăcire se vor folosi agen ţi frigorifici cu o c ăldur ă de evaporare ridicat ă, adică substanţe a căror entalpie este foarte mare şi care pe baza propriet ăţilor lor pot absorbi foarte multă căldur ă în timpul evapor ării, cum ar fi de exemplu: amoniac, R 12 (scurs), R 22 (agent frigorigen) sau R 134a. Frigul este necesare în abatoare atât pentru r ăcirea încăperilor cât şi pentru r ăcirea produselor şi derivatelor acestora. Conform regulilor ordonan ţei HCFC-Halon (în Germania; Exist ă în România o ordonan ţa corespunzătoare privind interdic ţia de utilizare?) este interzis ă utilizarea următoarelor substanţe: R 11, R 12, R 13, R 22, R 112, R 113, R 114, R 115, halon 1211, halon 1301, halon 2402, tetraclorur ă de carbon, metil-cloroform, precum şi în anumite cazuri R 22. Deja de la 1 ianuarie 1992 este interzis ă introducerea în circula ţie sau utilizarea unui agent frigorific, precum şi fabricarea sau comercializarea unor produse, cu un con ţinut mai mare de 1% din substan ţele amintite. Aceast ă interdic ţie a fost valabil ă mai întâi doar pentru produsele care con ţineau acest agent frigorific în circuite închise (începând cu o cantitate de 5 kg), iar de la 1 ianuarie 1994 este valabil ă şi pentru instala ţii de r ăcire mobile. Interdic ţia este valabilă din 1 ianuarie 1995 pentru toate produsele care con ţin mai puţin de 5 kg ale acestor agenţi frigorifici în circuite închise. Datorită agenţilor frigorifici substituen ţi publicaţi în decembrie 1995, pentru produsele care conţin R 12 se poate utiliza urm ătorul agent de r ăcire substituent: pentru R 12 (= diclordifluormetan formul ă chimic ă CCl F )
Deoarece şi R 22 este interzis ca agent frigorific, trebuie folosite alternative pentru R22. În funcţie de domeniu, se vor utiliza amoniac (NH 3), hidrocarburi (propan, butan, propen), hidrofluorocarburi (HFC) R 134a sau mixturi din diferite HFC-uri. Datorit ă interdicţiei HCFCHalon întreaga economie este obligat ă să se adapteze agen ţilor frigorifici substituen ţi cu un potenţial mai scăzut de distrugere a stratului de ozon. Abatoarele trebuie s ă se conformeze noilor condi ţii Amoniacul (NH3) este unul dintre cei mai vechi agen ţi frigorifici, precum şi unul dintre pu ţinii agenţi care sunt neutri fa ţă de mediul înconjur ător. Acesta nu dăunează nici stratului de ozon şi nici nu contribuie în mod direct la efectul de ser ă - în comparaţie cu HCFC. Acest fapt va fi dovedit prin urm ătoarele prezent ări. Capacitatea sa frigorific ă specifică ridicată, iar în acelaşi timp necesarul de energie sc ăzut, vor avea un efect favorabil asupra cheltuielilor întreprinderii. Pentru utilizarea NH 3 în cadrul frigotehnicii nu exist ă interdicţii. Valoarea limit ă a mirosului s ău este situată undeva la 5 ppm. Un posibil pericol apare de abia la o concentraţie de o sut ă de ori mai mare. El posed ă un efect de alarm ă timpurie şi astfel este suficient timp pentru o interven ţie.
Acumularea şi distribuirea căldurii Instalaţiile HCFC se mai utilizeaz ă ocazional într-o m ăsur ă mai mică şi în domeniile cu o productivitate mai sc ăzută. Pentru instalaţiile noi a sc ăzut în ultimii ani limita de productivitate prin utilizarea de NH 3. Aceasta s-a întâmplat din cauza discu ţiilor privind mediul înconjur ător afectat de utilizarea HCFC şi interzicerea unor agen ţi frigorifici (de ex. R 12). Conform estim ărilor industriei frigorifice, punctul determinant, referitor la m ărimea instalaţiilor utile din punct de vedere tehnologic şi economic, se afl ă la ca. 100 KW capacitate frigorific ă. Pentru reducerea cantităţii de amoniac se preteaz ă folosirea unui circuit suplimentar de solu ţie sărată, de exemplu: glicol. La instala ţiile de r ăcire a încăperii se preteaz ă ca alternativă la R 12/R 22 (agent frigorigen) şi folosirea de R134a, R 404a, respectiv func ţionarea cu glicol, iar pentru instalaţii mai mari, r ăcitoare cu apă sau evaporarea direct ă a NH3.
5.5 Alimentarea cu apă şi evacuarea ei În fiecare întreprindere care prelucrează alimente se foloseşte apa atât pentru r ăcire, încălzire, spălare, diluarea solu ţiilor de cur ăţare, producerea aburilor, producerea ghe ţii sau a apei cu cuburi de ghea ţă, cât şi pentru prelucrarea direct ă a alimentelor. Potrivit decretului privind apa potabil ă trebuie ca apa industrial ă pentru întreprinderi, în care se produc sau se prelucrează alimente în mod industrial, s ă aibă calitatea apei potabile. Apa potabil ă nu are voie să conţină agenţi patogeni sau impurit ăţi care ar putea d ăuna sănătăţii umane.
5.5.1 Consumul de apă şi apa evacută În cadrul alimentării cu apă a abatoarelor, deosebim alimentarea din surse externe (alimentarea public ă cu apă) şi alimentarea din surse proprii (priza de ap ă la suprafaţă, respectiv din fântână). Alimentarea din surse proprii necesit ă o permisiune juridic ă privind apa, în care sunt definite limitele corespunz ătoare de captare şi alimentare. Pentru eventuala reducere a consumului de ap ă şi pentru evitarea cheltuielilor privind apa curent ă şi cea rezidual ă, se vor putea face afirma ţii concrete doar în anumite cazuri, deoarece sunt mul ţi factori implicaţi. Fiecare întreprindere dore şte să păstreze consumul de ap ă şi cheltuielile aferente cât mai scăzute.
pentru cur ăţire şi dezinfectare, posed ă cel mai mare poten ţial de economisire. Astfel este recomandabil un management al costurilor în domeniul cheltuielilor privind apa rezidual ă, în cadrul căruia se pretează sisteme de management ale apei reziduale şi ale igienei. O analiz ă detaliată a sursei şi verificarea regulat ă a consumului de ap ă prin măsur ări descentralizate ar trebui să preceadă acestea, pentru a putea optimiza cur ăţirea şi dezinfectarea. Cu ajutorul unor tehnici inteligente de m ăsurare şi control se pot realiza concepte privind curentul par ţial, pentru a separa curentele par ţiale de toat ă apa reziduală şi pentru a scădea costurile de tratare. Prin diferite investi ţii se pot obţine măsuri de economisire a apei.
5.5.2 Alimentarea din surse externe Apa potabilă este un aliment important care nu poate fi înlocuit. Alimentarea public ă cu apă asigur ă aprovizionarea cu ap ă potabilă impecabil ă. Mijloacele financiare pentru investi ţii, exploatare şi rezervele pentru viitor sunt procurate din pre ţul apei, care trebuie avut în vedere la stabilirea pre ţului de baz ă şi a celui pe cantitate pentru a acoperi costurile.
5.5.3 Alimentarea din surse proprii Fântâna Apa extrasă din puţuri adânci este de obicei clar ă şi de o calitate impecabil ă (chimică şi bacteriologică). Un dezavantaj în întreprindere îl poate constitui con ţinutul de fier, mangan sau H2S. Înlăturarea acestor substan ţe nedorite nu necesit ă utilizarea chimicalelor, ci alimentarea cu oxigen în scopul oxid ării care duce la degajarea s ării de fier şi de mangan, respectiv la evacuarea gazului cu con ţinut de sulf. Evacuare are loc prin intermediul filtrelor de pietriş, care trebuie rebobinate la anumite intervale. Pentru îndep ărtarea substanţelor tulburi se vor monta de asemenea filtre de pietri ş şi site, de a căror salubrizare se va ocupa o firmă ter ţă.
5.5.4 Prelucrarea şi tratarea apei Pentru dezinfectarea apei potabile şi industriale sunt admise ozonul şi dioxidul de clor, pe lângă utilizarea chimicalelor cunoscute pe baz ă de clor activ. La chimicalele pe baz ă de clor activ pot apărea produse nedorite de reac ţie (aşa-numitele trihalogen-metani). Acestea sunt supuse unei restric ţii severe din cauza efectelor nedorite asupra s ănătăţii. Aceste substanţe nedorite se produc foarte rar, dac ă pentru dezinfec ţie se foloseşte dioxidul de clor în locul clorului. Dioxidul de clor este un gaz instabil, care nu poate fi depozitat, şi de aceea trebuie produs la faţa locului în instala ţii speciale sub forma unei solu ţii diluate. Cloritul format este relativ stabil şi are suficientă capacitate de depozitare. În principiu se deosebesc dou ă procedee de fabricare: -
Procedeul clor/dioxid de clor: înseamnă oxidarea cloritului de sodiu prin intermediul surplusului de clorul gazos Avantaje: cheltuieli sc ăzute pentru întreprindere Dezavantaje: costuri ridicate pentru investi ţie, cheltuieli însemnate privind siguranţa, din cauza folosirii clorului gazos
-
Procedeul acid/clorit: înseamnă reacţia de dis-propor ţionare a unui solu ţii de clorit de sodiu acidulat ă prin intermediul unui acid clorhidric Avantaje: cheltuieli sc ăzute pentru investiţie şi siguranţă Dezavantaje: costuri mai ridicate pentru întreprindere
înaltă şi scăzută). Aportul de lumină UV-C este mai ridicat la l ămpi cu vapori de mercur cu presiune scăzută. De asemenea şi durabilitatea este mai mare. Se recomand ă montarea şicanelor pentru producerea turbulen ţelor. Esenţială este puterea de str ăpungere a razelor ultraviolete. Chiar şi la lichidele limpezi, penetra ţia este foarte scăzută, astfel încât acestea pot fi tratate doar într-un strat foarte sub ţire. Tratarea nu are drept urmare o modificare chimică a apei sau probleme legate de miros şi gust. Pentru conservarea apei în instala ţiile de depozitare cu ghea ţă se vor utiliza preparate pe baz ă de argint– dac ă este necesar. Prepararea apei, ca tem ă centrală a fiecărei întreprinderi, poate fi abordată în diferite moduri, în funcţie de substanţele conţinute care ridică probleme. Dac ă se foloseşte apă fierbinte sau din cazane, atunci trebuie avut ă în vedere duritatea ei privind depunerile, respectiv formarea pietrei pe cazan. S ărurile dizolvate de calciu, magneziu şi fier fac apa dur ă. (grade de duritate: 1,0 mVal/l ÷ > 10 mVal/l; foarte moale pân ă la foarte dur). Intervalele şi gradele de duritate ale apei Intervale de duritate 1 2 3 4
Duritate totală exprimat ă în mmol/l < 1,3 moale 1,3 – 2,5 medie 2,5 - 3,8 dur ă > 3,8 Foarte dur ă
O duritatea ridicat ă a apei nu este de obicei dorit ă în industria alimentar ă. Ea duce, mai ales în timpul încălzirii, la formarea pietrei (de ex. CaCO 3, MgCO3, CaSO4, Fe(OH)3), care se depune pe pere ţii cazanului. Trebuie de asemenea avut în vedere, ca apa prea moale poate avea efect corosiv din cauza excedentului de dioxid de carbon. Urmarea este faptul c ă nu se formează stratul de protec ţie. Acesta s-ar forma, în cazul unei durit ăţi carbonatice suficiente compus ă din oxigen din cristalele de carbonat de calciu incluzând şi fier (III) şi din compuşi de magneziu. În cadrul unei instalaţii de dedurizare prin intermediul înlocuitorului de ioni, substan ţele care determină duritatea apei, calciul şi magneziul, sunt înlocui ţi cu ioni de sodiu. La epuizarea r ăşinii schimbătoare de ioni are loc regenerarea prin clorur ă de sodiu. Soluţia de clorur ă de sodiu este transmis ă prin intermediul r ăşinii, în timp ce calciul şi magneziul, substan ţele care determin ă duritatea apei, depuse pe r ăşina schimbătoare, sunt limpezite şi se depun din nou ioni de sodiu. R ăşina este iar ăşi regenerată, ea având capacitatea de a transmite apei iar ioni de sodiu şi de a primi ioni de calciu şi magneziu. Con ţinutul de sare al apei preparate r ămâne neschimbat. Practic se produce înlocuirea ionilor de calciu şi magneziu cu ioni de sodiu. Prin intermediul unui instala ţii de reversibilitate prin osmoz ă nu este posibil ă o dedurizare sistematică a apei. Mai degrab ă vor fi înlăturate toate sărurile dizolvate, r ămânând un rest de aprox. 1-2%. Din acest rest fac parte şi substanţele care determin ă duritatea apei, calciul şi magneziul. Din acest motiv apa epurat ă (permeat) dintr-o instala ţie de reversibilitate prin osmoză este aproape f ăr ă sare. Cantitatea de permeat este în propor ţie de 75%, iar cantitatea de ap ă uzată (concentrat) reprezint ă aprox. 25% din apa brut ă. Concentratul conţine toate sărurile înlăturate, astfel încât conţinutul de sare este mai ridicat decât în apa brută. În modulele instala ţiei de reversibilitate prin osmoz ă se pot produce depuneri datorit ă durităţii. În cazul dep ăşirii limitei de solubilitate. Pentru a evita acest lucru, trebuie ca apa brută ă fie stabilizat ă ător cu chimicale, respectiv va avea loc în prealabil o
Dacă este vorba despre o pur ă dedurizare a apei, iar con ţinutul de sare poate fi acceptat, atunci este întotdeauna de preferat o instala ţie de dedurizare prin intermediul schimbului de ioni. Totuşi dacă, pe lângă duritatea ridicat ă, este şi conţinutul de săruri ridicat (clorur ă, sulfat), este eficient ă o combinaţie, respectiv o instalaţie de reversibilitate prin osmoz ă cu temperare, mai ales când vaporii pot trece în produs. Tratarea fizică a apei prin producerea unui câmp magnetic artificial ar fi o tehnic ă foarte ecologic ă – dacă ar funcţiona în general. Practica prezint ă însă doar rezultate par ţial mulţumitoare. Demonstra ţiile ştiinţifice ala mecanismului de func ţionare lipsesc pân ă în momentul de faţă. Aceste aparate se folosesc în apropierea nemijlocit ă a consumatorilor care nu-şi doresc precipitarea durit ăţii. O utilizare generală nu este posibil ă din cauza calit ăţii apei care difer ă de la o localizare la alta. Ba dimpotriv ă, posibilităţile de utilizare se pot recunoaşte de abia prin montarea la fa ţa locului şi funcţionarea efectivă. O importanţă deosebit ă o reprezintă prelucrarea prin intermediul chimicalelor a apei de suplimentare pentru turnurile de r ăcire, condensatorii prin evaporare şi instalaţiile de cazane, pentru a evita coroziuni şi depuneri în sistem. Analiza apei este necesar ă pentru aprecierea şi alegerea procedeului de prelucrare eficient. În general, chimicalele de stabilizare a durit ăţii se dozează în conductele de alimentare, iar curen ţii de apă se decantează par ţial - pentru a regla îngroşarea produsă prin evaporarea apei recirculate. Cantitatea total ă de suplimentare necesar ă rezultă din suma cantităţii de apă evaporat ă, decantată şi stropită.
Tratarea apei de procesare Pentru utilizarea apei de procesare exist ă, în principiu, mai multe alternative: 1) Utilizarea pentru alimentarea cazanelor, respectiv ca ap ă de suplimentare pentru condensatorii prin evaporare 2) Utilizare ca substituent al apei potabile pentru procedeele de cur ăţire (spălarea exterioar ă a autovehiculelor, cur ăţirea pardoselii în domeniile mai pu ţin pretenţioase etc.) În cadrul produselor numite este vorba despre utilizarea obi şnuit ă a apei de procesare, care după folosire este evacuat ă în canalizare şi epurată în instalaţiile aferente.
5.6 Măsuri de evitare şi reducere a efectelor asupra mediului înconjur ător 5.6.1 Surse de miros şi de emisie Emisiile de miros rezult ă din mirosuri proprii ale corpurilor animale şi din produsele de descompunere ale substan ţelor organice. Tabelul urm ător ofer ă o privire de ansamblu asupra surselor de emisie relevante. Împ ăr ţirea surselor de emisie pentru miros în cadrul abatoarelor se efectueaz ă în funcţie de intensitatea mirosului, estimat pe baza experien ţei. Intensitatea mirosului este încadrat ă pe trei nivele de intensitate, după cum urmează: • • •
mică medie mare
Evaluarea surselor de emisie din cadrul abatoarelor în func ţie de nivelul de intensitate al mirosului:
Sursa de emisie
Nivel de intensitate
Sursa de emisie Staulul de aşteptare pentru porcine cu irigare Hala de tăiere a vitelor Hala de tăiere a procinelor, partea curat ă Îndepărtarea părului prin fierbere Îndepărtarea părului prin ardere Secţia de prelucrare m ăruntaie Stocarea produselor animale secundare Îndepărtarea produselor animale secundare Depozitul pentru p ărul de porc Depozitarea sângelui rezidual Îndepărtarea sângelui rezidual Depozitarea con ţinuturilor stomacale şi ale intestinelor Îndepărtarea conţinuturilor stomacale şi ale intestinelor Depozitul pentru piei Depozitul pentru îngr ăşăminte Cur ăţarea canaliz ării Gurile de scurgere a canaliz ării Îndepărtarea conţinuturilor separatorului de gr ăsimi Abatoare de procesare a cărnii de pasăre Preluarea animalelor Secţia de jumulire fulgi Cazanul de fierbere Maşina de jumulit Secţia de tăiere Stocarea produselor animale secundare Îndepărtarea produselor animale secundare Depozitarea sângelui rezidual Îndepărtarea sângelui rezidual Cur ăţarea canaliz ării Gurile de scurgere a canaliz ării Îndepărtarea conţinuturilor din separatorul de gr ăsimi
Nivel de intensitate Medie Mică Mică Mare Mică Medie Medie Medie Medie Medie Medie Mare Mare Medie Mică Medie Medie Mare Medie Medie Mare Mare Mică Medie Medie Medie Medie Medie Medie Mare
Evacuarea aerului viciat al surselor emisiilor poate duce la nepl ăceri în ceea ce prive şte mirosul, aşa încât este imperios necesar ă luarea de măsuri în vederea diminu ării emisiilor de miros. Sursele de miros dintr-un abator de procesare a c ărnii se pot constitui din surse punctuale sau din surse difuze. Prin surse difuze în ţelegem acele surse care eman ă în atmosfer ă emisii necontrolate şi nedefinibile. Astfel, emisia are loc, de regul ă, în cantităţi mici. În vederea evalu
Îndeosebi în ceea ce priveşte efectuarea de prognoze cu privire la emisiile de miros, dar şi cu privire la inspec ţiile de miros, aceste surse de miros men ţionate mai sus trebuie avute în vedere.
5.6.2 Măsuri de evitare, diminuare şi de derivare a emisiilor de elemente poluante în aer şi a emisiilor de miros Cerinţe generale pentru abatoarele de procesare a cărnii animale Impactul cauzate de abatoarele de procesare a c ărnii supra mediului înconjur ător, poate fi diminuat în mod considerabil, prin respectarea anumitor cerin ţe, mai ales în ceea ce prive şte executarea lucr ărilor de construc ţie a acestor întreprinderi. Distanţă minimă (conform TA Luft) La construcţia abatoarelor de procesare a c ărnii, se recomand ă respectarea unei distan ţe minime de 350 m fa ţă de cea mai apropiat ă unitate locativă sau faţă de cea mai apropiata unitate locativă ce se află încă în proiectare. Distan ţa minimă poate fi modificat ă, în cazul în care emisiile de miros sunt diminuate prin intermediul unor m ăsuri primare, sau în cazul în care gazul emis, încărcat cu miros, este prelucrat într-o unitate special ă, de cur ăţare a gazelor. Posibila diminuare a distan ţei minime prin diminuarea emisiei de miros poate fi stabilită cu ajutorul unui model corespunz ător pentru calcularea împr ăştierii mirosurilor, model ce trebuie prezentat spre aprobare autorit ăţii competente. Distanţa minimă pote fi totodată diminuat ă, dacă încărcarea întreprinderii aferente abatorului de procesare a c ărnii nu depăşeşte o suprafaţă de 250 h/a; în acest caz este necesar ă o evaluare separat ă, suplimanetar ă.
Cerinţe de construcţie şi funcţionare Trebuie aplicate urm ătoarele cerinţe de construcţie şi funcţionare: a)
Descărcările trebuie efectuate strict cu por ţile halelor închise. Structura cl ădirilor, zonele de sacrificare a animalelor, instala ţiile necasare la prelucrarea produselor secundare şi a reziduurilor sunt prev ăzute în principiu în spa ţii închise. Se recomand ă evitarea depozit ărilor intermediare. Imediat după descărcarea completă a maşinilor de transport, fânul din acestea împreună cu balega, trebuie depozitat pe platforma de îngr ăşăminte. Maşinile ce transportă animalele trebuie apoi duse la un loc fix, special amenajat în apropierea platformei de îngr ăşăminte, pentru a fi cur ăţate şi spălate cu aparate de apa cu presiune. Boxele trebuie scoase imediat dup ă golirea acestora şi trebuie spălate prin stropire. De asemenea, trebuie prev ăzute instalaţii pentru stropirea porcinelor la aducerea acestora în staule.
b)
Sângele vitelor şi al procinelor trebuie depozitat la temperaturi de sub 10 °C. Coagularea sângelui trebuie evitat ă prin pompare. Se va folosi procedura pendular ă de luat gaz în vederea golirii rezervorului de sânge. Rezervorul de sânge trebuie cur ăţat în mod regulat. În cazul întreprinderilor mari, cu o capacitate de sacrificare a animalelor mai mare de 10t de greutate animal ă vie, trebuie cuprins aerul de reprimare şi trebuie instalat un sistem de cur ăţare a gazelor în cazul umplerii rezervorului de sânge (de ex. filtre cu cărbuni activi).
c)
Reziduurile de pe urma sacrific ărilor de animale şi produsele secundare acestei
această temperatur ă zilnic. Transferul în vederea transportului acestora c ătre secţia de îndepărtare a corpului animal trebuie s ă se desf ăşoare în recipien ţi etanşi. d) Gazele de evacuare a sec ţiilor de produc ţie, a instalaţiilor de procesare şi depozitare a reziduurile de pe urma sacrific ărilor de animale şi a produselor secundare acestei operaţiuni trebuie cuprinse şi direcţionate către un sistem de cur ăţare a gazelor de evacuare sau vor fi aplicate alte m ăsuri de diminuare a emisiilor, echivalente cu celelalte op ţiuni menţionate mai sus. Cuptoare cu reverbera ţie Cuptoarele cu reverbera ţie în cazul sacrific ării de porcine trebuie instalate în a şa fel, încât durata de menţinere în cuptor a gazelor în zona de reac ţie să se ridice pe cât posibil la o secundă, iar dacă nu, la minimum 0,5 secunde. Temperatura din zona de reacţie trebuie s ă fie între 600 °C şi 700 °C. Stabilirea atentă a combinaţiei dintre gaze şi aer va permite o funcţionare a cuptoarelor cu reverbera ţie cu miros minim. Cuptoarele cu reverbera ţie pot funcţiona doar pe baz ă de gaz. În ceea ce priveşte măsurile de construc ţie, măsurile tehnice şi măsurile organizatorice, trebuie totodată ţinut cont, printre altele, ca în zonele ce necesit ă o cur ăţare uşoar ă să fie o cur ăţenie impecabil ă, spaţiile să dispun ă de o aerisire foarte bun ă şi direcţionarea gazelor de evacuare către curenţii de aer să fie efectuată f ăr ă impediment (calot ă pentru deflector în loc de prelată împotriva ploii) şi depozitările intermediare dar şi transporturile pe distan ţe scurte din interiorul întreprinderii s ă fie efectuate corespunz ător (prevenirea formării de mucegai). Spaţiul cur ţii trebuie fixat (rezistent la acizi, f ăr ă pericol de alunecare şi uşor de cur ăţat, de ex. cu beton de asfalt fin) şi trebuie să dispună de o înclinare definit ă în direcţia propice cur ăţării reziduurilor.
5.6.1.2 Bovine şi porcine Livrarea şi adăpostirea în staulul de aşteptare Imediat după descărcarea maşinii transportatoare, aceasta trebuie m ăturată foarte bine, iar gunoiul mare depistat trebuie a şezat pe platforma de îngr ăşăminte sau într-un recipient intermediar. În urma acestei operaţiuni, maşinile transportatoare trebuie aduse într-un spa ţiu special amenajat pentru sp ălarea şi dezinfectarea acestora, în apropierea platformei de îngr ăşăminte sau a recipientului intermediar, cu ajutorul unor aparate de ap ă cu presiune. Boxele tip staul trebuie m ăturate imediat dup ă ce animalele au fost desc ărcate (balega este aşezată pe platforma de îngr ăşăminte) şi trebuie udate prin stropire pân ă la cur ăţare. Prin instalarea unui aparat de irigare în boxele tip staul ale porcinelor, mirosurile sunt cur ăţate prin apă, operaţiune care lini şteşte animalele. Mai mult decât atât, s-a dovedit faptul că o direcţionare a porcinelor spre a fi anesteziate în grup este mult mai pu ţin stresantă şi implicit mai pu ţin producătoare de zgomot, decât direc ţionarea individual ă a porcinelor. În cazul boxelor tip staul ale vitelor nu există neplăceri relevante cauzate de mirosuri, în condiţiile în care sunt respectate regulile de cur ăţenie. Sacrificarea animalelor La sacrificarea animalelor, emisiile de miros sunt de regul ă mai puternice în cazul porcinelor decât în cazul vitelor. De aceea trebuie avut ă în vedere luarea de m ăsuri speciale în ceea ce priveşte sacrificarea porcinelor. Înlocuirea budanului de fiert închis cu un budan de fiert deschis şi permanent func ţional duce
În cazul unei fierberi prin atârnare, se poate diminua cantitatea de aer uzat prin instalarea a unor uşi pendulare duble. Pentru a evita emisiile difuze, halele de sacrificare a animalelor trebuie să dispună de sisteme de aspira ţie dimensionate corespunz ător acestor hale. Gazele de evacuare produse prin procesul de înl ăturare a părului prin fierbere (cuptoare cu reverberaţie) pot fi ca lipsite de miros, prin: • • •
Setarea corespunz ătoare a combinaţiei dintre gaz şi aer, Temperatura de reac ţie aflată între 600 °C şi 700 °C, Durata de menţinere a gazelor de evacuare în zona de reac ţie de la 0,5 secunde pân ă la 1,0 secundă.
Cuptoarele cu reverbera ţie pot fi puse în funcţiune cu gaz sau cu tipuri de carburan ţi, care să permit ă o funcţionare a acestor cuptoare la un nivel de emisii şi un nivel de mirosuri sc ăzute.
Pregătirea produselor animale secundare În vederea evitării emisiilor difuze, sec ţia de prelucrare m ăruntaie trebuie s ă dispun ă de un sistem de aspiraţie corespunz ător. Instalaţia de exploatare a plasmei trebuie fixat ă într-un spaţiu r ăcoros. Depozitarea produselor animale secundare Sistemele de depozitare cu recipien ţi alternativi trebuie preferate, în comparaţie cu acelea, la care marfa depozitat ă trebuie transferat ă. În orice caz, produsele animale secundare trebuie transportate de la aceste depozite într-un stadiu de prospe ţime. După fiecare golire a recipienţilor, aceştia trebuie cur ăţaţi prin spălare cu aparate cu ap ă sub presiune. Pentru evitarea emisiilor difuze, exist ă următoarele metode posibile: a) Depozitarea produselor animale secundare în spa ţii care să dispun ă de o capacitate de aspiraţii corespunz ătoare; b) Răcirea produselor animale secundare la o temperatur ă de sub 10 °C sau depozitarea acestor în spa ţii în care temperatura camerei să măsoare sub 5 °C; c) Depozitarea produselor animale secundare în recipien ţi închişi. Următorul tabel reprezint ă tipurile de metode potrivite pentru tipul de produs animal secundar: Evidenţa cu privire la metodele de depozitare a produselor animale secundare:
Produs secundar Metodă Conţinuturi stomacale şi ale A intestinelor, urin ă de provenien ţă animal ă, balegă Piei A Păr a sau c Puf C Oase B Sânge b*) Alte produse secundare B *) Răcire la ≤ 3 °C pentru alimente; < 10 °C
În cazul în care conţinuturile stomacale şi ale intestinelor sunt separate şi depozitate separat în cadrul unui abator de procesare a c ărnii, acest recipient de depozitare trebuie conectat la un sistem de purificare a aerului evacuat (biofiltre / filtre cu c ărbuni activi).
Indicaţii suplimentare privitoare la depozitare •
P ăr
•
Oase
•
Descompunerea foarte rapid ă poate fi oprit ă prin depozitarea de urgen ţă în apă sau întrun spaţiu respectiv într-un recipient închis r ăcoros, care să dispună de o instalaţie de fumigare a apei (r ăcirea şi prevenirea simultan ă a mirosurilor). Sistemele prin care părul este transportat etanş în mod direct într-un recipient plin cu ap ă s-au dovedit a fi foarte eficiente. Recipien ţii din cadrul sistemului de transbordare trebuie monta ţi în aşa fel, încât conţinutul să poată ajunge prin c ădere în mod integral în ma şina transportatoare. Transportul zilnic al oaselor este solu ţia cea mai bun ă în ceea ce priveşte prevenirea mirosurilor. În funcţie de cantitatea respectiv ă, oasele trebuie depozitate în recipien ţi tip containere, în cutii mari tip Big-Box sau în pale ţi tip coş, şi poziţionaţi într-un spaţiu r ăcoros sau bine aerisit. În cazul în care nu poate fi evitată o depozitare repetat ă, este necesar ă depozitarea la rece a acestora. Sânge
gros/Sânge
reziduu
Rezervorul de sânge trebuie instalat astfel, încât ţevile de golire s ă fie pe cât posibil de scurte. O pompă staţionar ă pentru elementele cu o consisten ţă mare e preferabil s ă dispun ă de un sistem de absorb ţie prin vacuum. Formarea mirosurilor poate fi diminuat ă prin următoarele: − Transportul zilnic al sângelui cu o consisten ţă mare şi a sângelui rezidual, într-un stadiu cât mai proasp ăt posibil, − Depozitarea la rece a sângelui (în rezervoare în p ământ, după caz, cu un sistem de r ăcire suplimentar, ≤ 10 °C), − Conservarea chimic ă, determinată temporar pe o perioad ă scurtă de timp, cu acizi sulfurici sau cu derivate ale acestora, de ex. natriumdisulfit (Na 2S2O5). Sângele colectat în urma sacrific ării animalelor poate fi depozitat la 25 °C timp de 21 zile f ăr ă să prezinte o descompunere microbiana relevant ă, în condiţiile în care i se adaug ă 1 % Na2S2O5. Prin adăugarea de conservan ţi nu este permisă îngreunarea sau afectarea în sens negativ a valorific ării ulerioare a acestuia. În ceea ce prive şte tuburile şi ţevile, dar mai ales în ceea ce prive şte sistemul de leg ătur ă prin pendularea gazelor, trebuie instala ţi conectori stabili (de ex. conectori utiliza ţi de pompieri). Tratarea aerului evacuat
Abator
„Pendularea“ aerului reprimat Rezervor de sânge
Transportor cu rezervor
•
Produse secundare restante
Formarea mirosurilor poate fi evitat ă sau diminuată prin următoarele: − − −
− − − −
Depozitare la rece Transporturi mai multe zilnic Spaţiu de depozitare cu sistem de aerisire şi purificare a aerului corespunz ător dimensiunilor spa ţiului respectiv Transportarea în containere de schimb, f ăr ă transbordare Închiderea etan ş a containerelor pe toat ă perioada transporturilor Cur ăţarea şi dezinfectarea containerelor imediat dup ă golire Cur ăţarea aerisirii
Platforma de îngr ăşăminte Clădirea destinat ă depozitării trebuie s ă dispun ă de o deschidere pe trei laturi pentru a avea o depozitare curat ă şi de lungă durată, fiind totodată protejată de ploaie printr-un acoperi ş corespunzător. Pereţii, construciţi până la nivelul de depozitare, şi podeaua, cu o structur ă definită, trebuie să fie construiţi dintr-un beton impermeabil. Apa care va curge din elementele depozitate trebuie direc ţionată prin intermediul unor s ăpături (plăci de scurgere) către un canal sau o groap ă închisă. Containerele închise ofer ă posibilitatea de a transporta îngr ăşămintele f ăr ă a necesita transbordare. Aceast ă posibilitate condi ţioneaz ă transportul, în sensul c ă acesta trebuie efectuat când materialul cu îngr ăşăminte se află într-o stare proaspătă. În condiţiile în care sunt respectate regulile de igien ă, nu sunt prezente mirosuri nepl ăcute la aceste transporturi. 5.6.1.2.2 Păsări Livrarea păsărilor Livrarea păsărilor trebuie organizat ă în aşa fel, încât să fie doar un camion în a şteptare şi nu mai multe, la livrare. Preluarea păsărilor Preluarea păsărilor trebuie efectuat ă într-o hală spaţioasă, închisă, în care păsărilor să li se acorde o perioad ă de odihnă după transport. Este recomandată cu căldur ă înstalarea unui sistem de aerisire a h ălii. Aerul evacuat, care conţine praf şi puf de păsări, trebuie filtrat şi îndepărtat. În acest sens, s-au dovedit a fi foarte eficiente sistemele cu apă. La spălarea recipienţilor utiliza ţi la transport trebuie avut în vedere şi partea superioar ă a transportorului. Secţia de jumulire Aerul din spaţiul aferent acestei activit ăţi atinge o umiditate de 85 % - 95 %, f ăcându-se remarcate şi diverse mirosuri. În acest sens, o construcţie închisă care dispune de un sistem de aerisire este absolut necesar ă. Prin aceasta se reduc sursele difuze de miros. Cazanele de fierbere şi maşinile de jumulire trebuie închise foarte bine; resturile aferente acestor activităţi trebuie şi ele îndepărtate în consecinţă. În cazul în care estenecesar, trebuie prevăzută o epurare a aerului evacuat. Secţia de sacrificare Aerul din spa ţiul aferent acestei activit ăţi atinge o umiditate de 70 % bis 90 %, nef ăcându-se remarcate mirosuri puternice. În vederea elimin ării acestora şi în vederea evit ării de emisii difuze, este necesar ă o absorbţie cuprinzătoare.
Acest spaţiu de depozitare trebuie aerisit foarte bine, iar sistemul de evacuare a aerului trebuie şi el, la rândul s ău, cur ăţat foarte atent. Biofiltrele s-au dovedit în acest caz a fi cele mai eficiente. Eficient este ca întotdeauna s ă existe o regularitate la intervale scurte de timp în ceea ce priveşte transportul de produse animale secundare. Recipien ţii potriviţi pentru aceasta trebuie cur ăţaţi şi dezinfectaţi în mod regulat şi amănunţit. Depozitarea sângelui poate fi organizat ă după schema îndepărtării sângelui (vezi imaginea precedent ă). În acest sens trebuie ţinut cont de următoarele: •
Tuburi şi ţevi de umplere şi golire a sângelui cât mai scurte posibil
•
La recuperarea sângelui, transportatorul cu rezeror pentru sânge trebuie s ă fie conectat printr-o ţeavă de legătur ă flexibilă, cu elemente de cenexiune stabile. Sângele trebuie pompat din rezervorul de sânge respectiv şi trebuie direc ţionat către transportator. Emisiile de miros sunt mai mici ca intensitate în cazul umplerii de la baz ă decât prin intermediul procedurii de absorb ţie. Aerul de evacuare uzat trebuie tratat neaparat pe parcursul procedurii de absorb ţie. Ca metode eficente s-au dovedit a fi urm ătoarele: arderea termică, biofiltrele şi filtrele cu cărbuni activi.
•
Conservarea chimic ă de scurtă durată, spre exemplu cu acid sulfuric sau cu derivate ale acestuia, împiedic ă descompunerea microbian ă relevant ă pe o perioadă de câteva zile.
5.6.1.2.3 Procedura purificării aerului evacuat Aerul evacuat al abatoarelor nu trebuie direc ţionat de regul ă prin instalaţii de purificare a aerului. Aceste instalaţii trebuie să existe şi să funcţioneze corespunz ător doar acolo unde se contează pe poluarea mediului înconjur ător prin aceste emisii. Necesitatea acestor sisteme de purificare a curen ţilor de aer evacuat sau cea par ţială a acestora trebuie analizat ă şi verificată în funcţie de dimensiunile existente, de procedurile de funcţionare, de cantitatea de aer evacuat şi de poten ţialul rezultat din toate aceste aspecte. Alte proceduri de purificare a aerului evacuat ulterioare reprezint ă doar variante de proceduri. În principiu, sunt posibile şi combinaţii între procedurile men ţionate aici, fiind chiar recomandate şi eficiente în cazul unui volum şi o încărcătur ă de aer evacuat corespunzătoare. Într-un astfel de caz trebuie optat individual, în funcţie de situaţie. Purificarea aerului evacuat pe cale biologică Purificarea aerului evacuat pe cale biologic ă poate fi utilizată în cazul în care există elemente poluante. Premisa pentru aceasta const ă totuşi în capacitatea acestor elemente de a se descompune biologic, transformându-se de regul ă în CO2 sau H2O prin apelarea la microorganisme. Aici trebuie menţionat faptul că existenţa şi activitatea micro-organismelor este doar atunci eficient ă, când sunt îndeplinite anumite condi ţii de mediu (printre altele, umiditate, valoarea pH, con ţinutul de oxigen, temperatura). Deoarece micro-organismele sunt influenţate de condiţiile de viaţă, este important s ă fie luat în considerare, la momentul punerii în func ţiune a abatorului sau la momentul implement ării unor modific ări în ceea ce priveşte funcţionarea abatorului, anumite perioade de acomodare (adaptare). Se poate conta pe un comportament func ţional eficient şi stabil a cur ăţării biologice atunci când există o constanţă relevant ă în compunerea gazului brut, concentra ţia acestuia, curentului volumetric şi temperatura existent ă; fluctuaţii de scurt ă durată a gazului brut pot fi ajustate printr-o dimensionare corespunzătoare a întreprinderii. Important în cazul oric ărei proceduri de purificare biologice a aerului evacuat este alimentarea permanent ă cu oxigen a micro-organismelor, ceea ce înseamn ă că se va
În zona de sacrificare a animalelor sunt cunoscute aproape doar emisiile ce pot fi descompuse biologic, mai exact, sistemele de sp ălare biologic ă şi biofiltrele pot fi utilizate în astfel de cazuri pentru a reduce emisiile de miros.
Sistem de spălare biologică În cazul sistemelor de spălare biologic ă fie se disperseaz ă micro-organisme în apă (instalaţii de epurare biologic ă a apelor uzate cu ajutorul n ămolului activ) şi/sau se concentreaz ă în sistem vertical pe elementele inserate ale sistemului (filtre de percola ţie). În vederea îmbunătăţirii condi ţiilor de eliminare poate fi necesar ă setarea valorii pH a fluidului de sp ălare în mod acid sau alcalic. Elementele eliminate prin intermediul sistemului de epurare biologic ă a apelor uzate cu ajutorul n ămolului activ (de ex. s ăruri, CSB) trebuie controlate în ceea ce priveşte condiţiile de transformare a apei evacuate. În vederea obţinerii biomasei şi asigur ării funcţionării imaculate, în cazul unei opriri a funcţionării, trebuie avute în vedere urm ătoarele: • •
Micro-organismele trebuie s ă fie alimentate cu o cantitate îndestulătoare de oxigen Trebuie să existe o cantitate îndestul ătoare de substrat nutritiv pentru micro-organisme.
Mai departe, în cazul compunerii inegale a elementelor nocive din aer, poate fi necesar ă dozarea mărită continuă a elementelor nutritive şi a microelementelor.
Biofiltre În cazul biofiltrelor se utilizeaza drept material de umplutur ă bunuri organice precum lemn de r ădăcini rupt, amestec vegetal din scoar ţă mărunţită, vreascuri, hrişcă, compost sau combina ţii între acestea. Mai mult, aceste umpluturi pot conţine materiale de adaos inerte, care sunt menite să îmbunătăţească de exemplu caracteristicile apei sau structura substratului. Aceste materiale sunt de regul ă aranjate pe straturi de umplutur ă, care sunt pătrunse de curenţii de aer evacuat, ce trebuie purificat. Materialele nocive din aerul evacuat sunt absorbite în filmul de ap ă sau la suprafaţa substanţei portante şi sunt descompuse cu ajutorul microbiologiei aplicate. Necesarul de spaţiu aferent unei instala ţii cu biofiltru este determinat în principiu de cantitatea de aer evacuat ce trbeuie epurat, de concentra ţia de gaze naturale şi de structura conţinutului acestuia. În vederea eficientiz ării biofiltrului este foarte important, ca umiditatea mediului portant s ă nu depăşească sau să nu aiba mai pu ţin decât o anumit ă cotă de apă conţinută. Pentru a evita acest posibil dezechilibru, este necesar ă o umidizare a aerului evacuat la > 98 % obligatoriu. În plus, instalaţiile cu biofiltre trebuie s ă aibe încorporate un aparat de irigare suplimentar. Apa cauzată de drenaj trebuie s ă fie colectată şi îndepărtată. În general, trebuie pornit de la premisa c ă un biofiltru îndepline şte funcţia de epurare, dac ă mirosul tipic gazului brut, natural, cu privire la intensitate, calitate şi efectul hedonistic nu mai sunt reperate, şi dacă gazul natural, ce con ţine şi mirosul propriu al materialului biofiltrului, nu prezint ă o intensitate a mirosului relevant ă şi acest miros nu are un efect neplăcut. Gazul curat este verificat în sensul celor aici men ţionate, prin intermediul probanzilor, care sunt obişnuiţi cu mirosul tipic al gazului brut, natural, c ărora li se ofer ă acest gaz, nesubţiat în intensitate în nici un fel, spre analiz ă, sau cărora li se ofer ă ocazia, prin vizitarea locului, s ă analizeze gazul curat. Verificările în cazul biofiltrelor deschise, de suprafe ţe au dus la concluzia c ă distanţa la care ajung mirosurile biofiltrelor nu dep ăşeşte în general 100 m, atunci când bioflitrele sunt puse
Absorbţia Procedurile de absorb ţie (vezi imaginea de mai jos) sunt utilizate la eliminarea impurit ăţilor gazoase provenite din gaze evacuate, ce nu pot fi deloc descompuse sau pot fi descompuse biologic foarte dificil. În general, aceast ă procedur ă este utilizată doar în situa ţiile în care volumul aerului evacuat este mare, dispunând de o concentra ţie mare. În cazul abaotparelor de procesare a cărnii, procedura de absorb ţie activa cu cărbuni serveşte îndeosebi la diminuarea mirosurilor din aerul evacuat la recipien ţii de depozitare pentru sânge, care nu poate fi folosit drept aliment. Restul de aer evacuat, de ex. de la siloz pentru depozitarea con ţinuturilor intestinelor, poate fi epurat la rândul s ău, prin intermediul acestei proceduri cu c ărbuni activi. La fel, aerul evacuat în ceea ce prive şte tarnsportatoarele poate fi epurat prin intermediul acestei proceduri de absorb ţie, atunci când nu exist ă o pendulare a gazelor. Deoarece aerul evacuat din abatoare dipsune în general de o umiditate m ărită, s-a dovedit a fi eficientă utilizarea de c ărbuni activi hidrofobi. În vederea îmbunătăţirii gradului de efect este important ca aerul evacuat ce urmeaz ă a fi purificat să nu creeze condens pe parcursul procesului de epurare. Nu este necesar ă încălzirea cărbunilor activi deoarece aceasta ar desorbi emisiile depuse prin aceasta. Pentru schimbarea materiaului de absorb ţie, curenţii de aer evacuat trebuie s ă paotă fi închis, pentru a evita astfel emisiile libere. Mai departe, prin izolarea acestuia este posibilă punerea în pericol a personalului. În vederea verificării eficacit ăţii materialului de absorb ţie trebuie efectuat ă o măsurare în funcţie de instala ţia de absorb ţie. Ca umplutur ă a filtrului Vedere lateral ă
Plan secant
Vedere de sus
Gas curat Gas brut
Prezentare schematic ă a diferitelor forme de sisteme de absorbţie active cu c ărbuni
Absorbţia Absorbţia unui gaz într-un produs fluid este determinat ă de comportamentul acestuia la dizolvare. În cadrul tehnicii de epurare a gazelor evacuate este utilizată absorbţia acelor elemente conţinute de aerul evacuat, care sunt specifice sau care în majoritatea cazurilor nu pot fi descompuse sau pot fi descompuse foarte greu, respectiv care pot fi descompuse biologic într-un mod problematic, de ex. H2S sau NH3. Pentru a permite o funcţionare eficient ă şi economic ă, valoarea pH-ului acelui fluid este setat ă fie ca fiind acid ă sau bazic ă. Astfel,
Este recomandat ca aparatele de absob ţie care sunt utilizate f ăr ă aditivi pentru separarea curată a mirosurilor s ă nu fie utilizate aici. În acest caz sunt avantajoase procedurile biologice. În cazul sistemelor despălare chimică trebuie verificate atât modul de depozitare a elementelor de ac ţionare, cât şi produsele finale. Sistemele care dispun doar de sp ălare chimică trebuie să fie utilizate doar în cazul curen ţilor de aer evacuat par ţial, pentru a spori eficacitatea de func ţionare şi eficienţa economică.
Combinaţii între proceduri În ultima vreme, s-au dovedit a fi foarte eficiente instala ţiile care prezentau diverse combina ţii între procedurile de ordin fizic, chimic şi biologic. Cu ajutorul acestor instala ţii, în funcţie de dimensionare şi poziţionare, reuşeşte o secţionare specifică a particulelor, a elementelor nocive, precum este mirosul. Condi ţionat de combina ţia de proceduri, pot fi atinse în majoritatea cazurilor grade de eficienţă înalte, ceea ce este posibil şi prin sec ţionarea selectiv ă. În cazul proceduri combinate trebuie ţinut cont de faptul c ă gazul curat se afl ă la un nivel, la care gazul brut poate ajunge prin modificare. 5.6.2 Zgomot În abatoare, zgomotul provine din diverse surse de emisie: Zgomotul provenit din trafic Sursele de zgomot din circula ţia dintre instala ţii joacă un rol esenţial. Pentru reducerea zgomotului la sursele descrise trebuie aplicate diverse m ăsuri, care pot avea efect singure sau combinate. Se pot lua m ăsuri de construcţie, precum construcţii pentru protec ţia împotriva zgomotului (diguri, pereţi), sau o a şezare a clădirilor în aşa fel încât să existe o protecţie împotriva zgomotului. Conectarea terenului abatorului (drum acces, intrare şi ieşire) ar trebui construite la mare distan ţă. Prin măsuri organizatorice, (de ex. reglementarea programului) se poate ob ţine deasemenea o reducere a zgomotului. Instalaţii de aerisire şi r ăcire, ventilatoare La instalaţiile de aerisire şi r ăcire, precum şi la ventilatoare, sunetele generate se transmit prin aer, la mare dep ărtare. Ca măsur ă de reducere a zgomotului se poate reduce nivelul de zgomot din instala ţiile de aerisire, prin izolare fonic ă, măsuri de izolare şi amortizare a sunetului. Se utilizează în mare măsur ă amortizoarele de sunet prin absorb ţie. În continuare, poate avea loc o încapsulare a surselor de zgomot. Racordurile ventilataoarelor la canale ar trebui f ăcute prin elemente de legătur ă elastice, pentru evitarea transmiterii sunetului prin corpuri. Clădirile destinate abatorizării Sursele de zgomot provin de la utilaje, în interiorul cl ădirilor. În afar ă de asta, dirijarea porcilor spre boxle de anesteziere contribuie în mod semnificativ la zgomot. Ca măsur ă de reducere a zgomotului se aplic ă izolarea fonic ă a cl ădirilor. Zgomotul generat la dirijarea porcilor poate fi diminuat semnificativ prin dirijarea porcilor în grup. În plus, dirijare porcilor în grup înseamn ă mai puţin stres pentru ace ştia. Este astfel important, ca nicio activitate s ă nu se desf ăşoare cu uşile sau ferestrele clădirii deschise, şi ca nicio activitate s ă nu se desf ăşoare în exterior. Zgomotul provenit de la instalaţiile de r ăcire pentru camioane
Trebuie avută în vedere utilizarea acestora, mai ales dac ă este necesar ă funcţionarea pet imp de noapte.
5.6.3 Apa evacuată Abatoarele î şi deversează apa evacuată în staţia de epurare or ăşenească sau o purifică împreună cu apa evacuat ă or ăşeneasc ă. Premisele pentru o fucn ţionare f ăr ă probleme a tratării apei evacuate sunt:
Compara ţia încărcăturilor şi a cantităţilor O pre-epurare suficient ă (substanţe solide) Evitarea valorilor pH prea mari sau prea mici Evitarea oscilaţiilor de temperatur ă Utilizarea substan ţelor de dezinfec ţie şi cur ăţare biodegradabile
Apa evacuată din abatoare trebuie deversat ă ori în staţia de epurare or ăşeneasc ă ori în staţia de epurare proprie. În ambele cazuri, în afar ă de epuizarea m ăsurilor de protec ţie interne, trebuie efectuat ă intern şi o pre-tratare a apei evacuate din produc ţie. La unităţile care deveseaz ă indirect, tipul şi cantitatea pre-trat ării se orienteaz ă după cerinţele operatorului staţiei de epurare or ăşeneasc ă. De obiciei, acestea prev ăd, că o poluare intens ă în anumite perioade şi poluarea cu mirosuri, precum şi o influen ţă negativă asupra staţiei de epurare publice, trebuie evitate. O pre-tratare a apei evacuate este recomandabil ă şi în cazul devers ării indirecte, pentru c ă astfel, costurile totale pentru eliminare pot fi reduse. Având în vedere creşterea cheltuielilor, atât pentru epurarea apei cât şi pentru eliminarea resturilor solide, o optimizare a întregului concept de eliminare a de şeurilor devine tot mai important. Apa evacuată se compune din urm ătoarele fluxuri: •
Apa evacuată din abator: apa pentru cur ăţenie şi apa evacuat ă provenit ă din activităţile cu consum de apă mare
•
Apa provenită din instalaţiile sanitare, precum şi apa de la insta ţiile de r ăcire şi apa de ploaie
5.6.3 Cantitatea de apa evacuată Din punct de vedere al procesului, precum şi din punct de vedere igienic, apa joac ă un rol foarte important în procesul de abatorizare şi de tratare a c ărnii. Aproape tot procesul de produc ţie, începând de la locul de livrare al animalelor pân ă la spaţiile de depozitare şi camerle frigorifice, este legat de generarea de ap ă evacuat ă. Din cauza procedurii, deseori fluxul de ap ă evacuată este discontinuu, de ex. la golirea cazanelor de fierbere sau a altor recipiente de mari dimensiuni. O poluare special ă a apei evacuate provine din utilizarea substanţelor de cur ăţare şi dezinfecţie. În afar ă de asta, se adaug ă apa murdar ă din incinta abatorului (apa din curte, apa cu care sunt sp ălate vehiculele) precum şi apa evacuată din departamnetul social-sanitar (grupuri sanitare, cantin ă) şi eventual din sec ţia pentru prelucrarea produselor animale secundare. Se mai adaug ă apa de r ăcire nepoluat ă precum şi procesele de trtare a apei din abator. În procesul de tăiere, următoarele activităţi s-au dovedit a genera o mare cantitate de ap ă evacuat ă: -
descărcarea, introducerea în grajduri şi cur ăţarea animalelor
-
înjunghierea animalelor
-
jupuirea, fierberea, depilarea respectiv jumulirea animalelor îndep ărtaea şi cur ăţarea
-
transportare plin plutire a măruntaielor de p ăsări
-
despicarea corpurilor animale precum şi t ăierea capetelor, a gâturilor, picioarelor şi a altor păr ţi corporale
-
clătirea corpurilor şi a diferitelor p ăr ţi
-
r ăcirea şi depozitarea animalelor
-
cur ăţarea şi dezinfectarea halelor, a utilajelor, grajdurilor, a vehiculelor respectiv a recipientelor pentru transportarea p ăsărilor
-
igienă personal ă
Următoarea imagine indic ă apa evacuată dintr-un abator pentru porcine şi vite mari, precum şi apa evacuată dintr-un abator de p ăsări.
Deşeruri diverse, solide sau lichide, precum şi concentrate (sânge, limf ă) duc, în funcţie de tipul abatorului şi de eficienţa m ăsurilor de precau ţie interne, la o poluare mai mare sau mai
Apa potabilă
ar
transport tanimal, spălare vehicule
preluare
staul așteptare
abatorizare
hale prelucrarea abatorizare intestine
produse secundare
ap ă racire
Conţinut intestinal capturare nămol, evtl separator combustibil
rigolă sânge
capturarenămol separator gr ăsime
nămol cu gr ăsime sânge fân produse secundare
greblă
Apa evacuat ă dintr-un abator de bovine respectiv porcine
sită
recuperare căldur ă recirculare căldur ă
mică a apei utilizate în procesul de produc ţie. Sângele, având o mare concentra ţie de BSB5, de ca. 160 g/l, este una dintre componentele poluante principale. Chiar dac ă sângele este colectat, la t ăierea unui porc rezult ă 0,5 litri, la tăierea nei vite 2,0 litri sânge pe animal. În abatoarele modern echipate, canitatea de sânge rest poate fi redusă la 5 până la 10 % din cantitatea total ă. Dacă are oc o înjunghiere în pozi ţia culcat, atunci se poate calcula o concentraţie de poluare mai mare cu ca. 500 pân ă la 800 mg/l în apa evacuat ă. Altă sursă de poluare pentru apa evacuat ă este secţia de prelucrate a intestinelor. Con ţinutul intestinal şi stomacal ajunge de regulă în apa evacuat ă. În abatoarele modernizate acestea se capteaz ă separat. Ca resturi solide sunt de men ţionat aşternutil şi gunoiul, cu o cantitate de 1,5 kg/unitate abatorizată, în plus şi fecale şi urină, care reprezint ă ca. 3,9 până la 7,0 kg/zi per porc şi ca. 15 până la 60 kg/zi per vit ă. Aceste substanţe se găsesc atât în aşternut şi gunoi, precum şi în apa de spălare, care rezult ă din spălatul vehiculelor. Timpul de a şteptare în abatoare este de ca. 1 până la 3 ore. Apa evacuată din producţie, poluată cu substanţe organice solide sau dizolvate, se caracterizează mai ales prin gr ăsimi precum proteinele şi produsele de descompunere ale acestora, precum acizii volatili şi alţi compuşi organici pe baz ă de azot. Carbohidra ţii (glucoza, celuloza), precum şi multe alte componente din sânge, limf ă, intestin, stomac, sunt prezente în apa evacuat ă în formă dizolvată. Caracterizată prin temperaturi ridicate, apa evacuat ă are o puternic ă înclinaţie spre descompunere, constituind un sol foarte bun pentru germeni. În general, apa evacuat ă din abator conţine şi viruşi, din punct de vedere igienic aceasta trebuie clasificat ă ca periculoas ă. Şi animale sănătoase din punct de vedere clinic, pot fi latent infectate şi găzdui adesea germeni patogeni precum bacteria generatoare de tuberculoz ă, antrax, bacteii anaerobe, salmonela precum şi alte tipuri de viru şi. Adesea animalele g ăzduiesc şi paraziţi în stadii diferite de dezvoltare. Odat ă cu spălarea conţinutului intestinelor, viermii şi larvele ajung în apa evacuat ă.
5.6.3.2 Consistenţa apei evacuate În abatoare diferit structurate, în care se are în vedere reţinerea sângelui precum şi aconţinutului intestinal, apa evacuat ă din abatoare indic ă valori de BSB5 între 1.000 şi 4.000 mg/l, precum şi valori CSB de 1.000 pân ă la 6.000 mg/l. Pentru apa evacuat ă din industria prelucr ării cărnii se aproximeaz ă concentraţii mai scăzute, şi anume cu valori BSB5 între 500 şi 2.500 mg/l precum şi valori CSB de 800 pân ă la 3.000 mg/l. Apa evacuată din abatoare se caraerizeaz ă în general prin • • • • • •
Poluare organic ă ridicată(CSB/N) Oscilaţii puternice (cantitate şi încărcătur ă) Conţinut mare de gr ăsime Substanţe solide în apa evacuată Conţinut de clorid ridicat Utilizarea substan ţelor de dezinfec ţie şi cur ăţare (AOX, tenside)
Cantit ăţile de apa evacuat ă şi de încărcătur ă poluant ă per unitate abatorizat ă difer ă de la abator la abator, în diverse domenii. Dac ă sângele, conţinutul intestinal, stomacal şi alte produse secundare sunt colectate cu grij ă, rezultă diferenţe semnificativ la valorile indicate ale apei evacuate. Cantitatea apei evacuate specifice se stabile şte în continuare prin tipul şi cantitatea produselor secundare, produse în abatore (de ex. prelucrarea intestinelor). Dar şi premisele
reduce. Şi diferitele capacit ăţi de tăiere ale abatoarelor joac ă aici un rol important. La un număr mic de animale, rezult ă o propor ţie destul de mare de ap ă pentru cur ăţare. Apa evacuată conţine atât gr ăsimi cât şi proteine. Mai ales gr ăsimile contribuie la poluare apei evacuate. Apa evacuat ă poate avea un conţinut ridicat de s ăruri, prin sărarea pieilor şi prepararea intestinelor. Concentra ţia de substan ţe nutritive în apa evacuat ă a abatoarelor este, în funcţie de măsurile luate în abator, între zwischen 200 mg/ l şi 400 mg/l azot, total, şi 30 mg/l până la 70 mg/l fosfor, total. Următorul tabel indic ă cantităţile de apă evacuată specifice şi încărcătura poluantă, care trebuie luate în calcul la o respectare atent ă a măsurilor de precau ţie obişnuite dintr-un abator (mai ales în cea ce prive şte reţinerea sângelui, a con ţinutului stomacal şi intestinal şi a gr ăsimilor), pentru fiecare domeniu de produc ţie cunoscut în industria prelucr ării cărnii.
Unităţi de referinţă
Cantitate de apă poluată specifică în l/unitate referinţă 500–1000 100–300
Încărcătur ă poluantă specifică
BSB5 CSB de în g/unitate de în g/unitate de referinţă referinţă 1000–3500 1400–5000 200–350 300–600
Abatorizarea unei vite Abatorizarea unui porc Abatorizare păsări 5–10 6–30 10–40 (la 1 kg) Abatorizare curci 4–7 6–24 8–32 (la 1 kg) Abatorizare raţe 5–8 5–20 6–30 (la 1 kg) Cantitatea de apa evacuat ă specifică şi încărcătura poluantă la abatoare (înc ărcătur ă apă evacuat ă în raport cu apa evacuat ă f ăr ă sedimente)
5.6.3.2.1 Deversare indirectă Abatoarle sunt considerate unit ăţi care genereaz ă o cantitate mare de ap ă evacuat ă, pentru care pot exista prevederi legale pentru apa deversat ă în staţiile de epurare or ăşeneşti. Indicaţiile pentru deversarea apei evacuate din unit ăţile comerciale şi industrial într-o sta ţie pentru apa evacuat ă public ă, stabilesc valori pentru anumi ţi paramentrii, care, dac ă sunt respectaţi, nu există nici influenţă negativă asupra funcţionării staţiei de epurare or ăşeneşti, sau a persoanelor angajate (temperature de deversare crescute, valori limit ă pentru pH, propor ţia de uleiuri și gr ăsimi). În general pre-tratarea se deosebe şte după procedeul principal de cur ăţare, şi se clasifică în: procedeu mecanic, mecanic-chimic şi biologic. Pentru toate instala ţiile de pre-tratare sau tratare completă este în principu valabil, în m ăsura în care este posibil, deversarea separat ă a apei evacuate provenite din sistemul sanitar, înaintea sistemului de tratare. Se recomandă, ca la deversarea în canalizare s ă se evite prezenţa în apă a unor substanţe solide precum sânge, gr ăsimi, dejecţii lichide, pentru a evita înfundarea canalizării. Apa provenit ă din sistemul de r ăcire trebuie deversat ă separat de celelalte ape reziduale. Pre-tratare şi pre-epurare mecanică Se iau următoarele măsuri pentru pre-tratarea apei evacuate:
-
Reţinerea gr ăsimilor cu ajutorul separatoarelor de gr ăsimi, a centrifugilor şi a instalaţiilor pentru flota ţie Utilizarea calcarului, Monatarea bazinelor aerisite pentru amestecare şi compensare.
Conform Ordonanţei (CE) Nr. 808/2003 privind unit ăţile de prelucrare pentru materiale de categoria 1, şi alte întreprinderi în care se îndep ărtează material de risc specificat, abatoarele şi unităţile de prelucrare a merialelor de categoria 2 trebuie s ă efactueze un proces de pre-tratare pentru re ţinerea şi colectarea materialelor de provenien ţă animal ă, ca primă etapă de tratare a apei evacuate. Instala ţiile pentru pre-tratare sunt compuse din deschideri de proces cu câte cu o deschidere de cel mult 6 mm, pe pro ţiunea de final a procesului sau a sistemelor echivalente, care asigur ă ca corpurile solide din apa evacuat ă, care trec prin aceast ă instalaţie, să nu fie mai mari de 6 mm. Conţinutul separatorului de gr ăsimi poate fi utilizate de ex. de c ătre unităţi de reciclare autorizate sau în instalaţii de biogaz, dup ă igienizare. În cazul în care este necear ă compensare pentru polu ările de vârf prin cantitate, concentraţie de poluanţi, temperatur ă şi valoare pH, bazinele de amestecare şi de compensare f ăr ă aerisire constituie o posibilitate de pre-tratare a apei evacuate. Volumul bazinelor trebuie ajustat zilnic şi potrivit la cantitatea de ap ă evacuată zilnică. O golire regulată, completă, împiedică depunerea de n ămol şi probleme eventuale legate de mirosuri, precum şi formarea de nitrit.
Mecanic – tratare şi cur ăţare preliminar ă Aici sunt incluse acele proceduri care se bazeaz ă pe reacţii chimico-fizice şi care tratează preliminar sau cur ăţă par ţial f ăr ă a apela la procese biologice. Neutralizarea trebuie executată în acest caz ca fiind cea mai important ă procedur ă. Pe baza rezervoarelor de amestecare şi de echilibrare poate fi cauzat ă o auto-neutralizare (în zona pH-ului ce trebuie introdus). Cu toate c ă ar trebui mai degrab ă să se ia distan ţă prin adăugarea de acizi anorganici sau de le şie (HCL, H 2SO4, HNO3,), nu se poate renun ţa integral la efectele pe care acestea le produc în anumite circumstan ţe (în caz de defec ţiune). Dacă valoarea pHului r ămâne tot în stadiul alcalin, se poate recurge la dozarea dioxidului de carbon. Cel mai eficient se poate realiza aceasta prin gaze fumigene care con ţin CO2 (gaze de evacuare ale procesului de produc ţie a căldurii). Din cauza gradului mic de dizolvare a CO 2, apa uzată din reţeaua de canalizare nu poate fi supra-acidulat ă; sărurile care rezult ă din aceasta sunt mai tolerabile de c ătre mediul înconjur ător decât ionii de SO 4-- respectiv ionii de Cl -, iar aplicarea gazului fumigen care con ţine CO2 drept mijloc de neutralizare diminueaz ă pe deasupra emisia de CO2 în atmosfer ă. Ca efect negative menţionăm costurile de investi ţie ridicate şi disponibilitatea gazelor fumigene (perioadele de func ţionare a instala ţiilor de cazane). Din motivele mai sus men ţionate, trebuie clarificate aspectele economice legate de o astfel de măsur ă, şi anume, neap ărat preliminar instal ării. Flotaţia, îndeosebi flotaţia de tensiune prezint ă un sistem de tratare a apei uzate cu scopul de a diminua înc ărcătura poluantă. Separarea dintre materialele dizolvate într-o substanţă fluidă se realizeaz ă – împotriva sediment ării – printr-un sistem de activare prin intermediul bulelor de aer lipite de acest element mic. P ăr ţile materialelor cu structur ă solidă trebuie să prezinte un comportament hidrofob care s ă constituie premisa cea mai important ă, ceea ce se realizează printr-un mijloc suplimentar potrivit pentru aceasta. Flota ţia este utilizată atât în cazul cur ăţării apei cât şi în cazul reciclării materialelor refolosibile (aici este vorba de elemente de gr ăsimi). Din motive de igien ă, flotatul trebuie fie s ă fie ars, fie poate să fie anexat la instala ţia de biogaz dup ă efectuarea unui proces de igienizare.
Tratarea şi cur ăţarea biologică preliminar ă În cazul cur ăţării biologice par ţiale sau complete a procedurii de reactivare mecanic ă sau fizico-chimică a apei uzate existente, este posibil ă în prezent îndeosebi procedura aerob ă de reactivare. O altă posibilitate existent ă constă în utilizarea de proceduri cu privire la gr ăsimi (de ex. picur ători, procedura cu biofiltru). Aplicarea procedurii anaerobe este posibil ă, în caz particular, dar în func ţie de aspectele eficien ţei economice. Problema trat ării şi a înlătur ării nămolului existent trebuie luat ă neaparat în calcul în cazul procedurilor biologice.
Procedura de reactivare: La măsurarea instalaţiilor aerobe care dispun de un singur nivel, în vederea cur ăţării par ţiale a apei uzate la sacrificarea animalelor, înc ărcătura cu nămol de tipul BSB5 trebuie să aiba la bază 0,15 kg/kg × d. Instalaţiile de reactivare utilizate cu scopul de a trata preliminar apa uzată la sacrificarea animalelor exist ă doar în rare cazuri, fiind utilizate în baza unor dispozi ţii specifice.
Procedura picur ătorului: Nu sunt recomanda ţi picur ătorii cu umplutur ă. Există modalităţi interesante pe care în schimb le ofer ă utilizarea de picur ători care au în structura lor elemente de umplutur ă din mase plastice compacte sau mase plastice care atârn ă. Pentru a evita efectele nocive asupra mediului înconjur ător se recomandă alegerea construc ţiei închise pentru picur ătorii din mase plastice care func ţioneaz ă individual (conectate la un sistem de aerisire sintetic). Instalaţiile pot suporta o înc ărcătur ă relativ mare (B R,BSB5 = 2,0 până la 3,0 kg/m3 × d; qA ≥ 1,4), atingând astfel, prin economisirea de energie şi printr-o funcţionare sigur ă, respectând condiţiile, o cur ăţare par ţială biologic ă avansată. Nămolul care provine din picur ător – dacă acest lucru este necesar – este separat cu ajutorul utilajelor de separare.
Tratarea anaerobă a apei evacuate: O posibilitate promi ţătoare este luare în considerare a utiliz ării unei proceduri anaerobe mai mici. Pentru desf ăşurarea procedurii trat ării preliminare anaerobe a apei evacuate sunt puse sub semnul întreb ării reactoare de curen ţi ascendenţi, reactoare de flota ţie (CSTR), precum şi instalaţii de reactivare anaerobe cu un nivel sau cu dou ă nivele.
5.6.3.2 Deversare directă (Staţii de epurare) În cazul deversării directe, mai exact în cazul cur ăţării complete a apei evacuate de pe urma funcţionării instalaţiilor, până la stadiul unei calit ăţi la care apa s ă fie potabilă, trebuie respectată legislaţia în vigoare. De obicei, apa de produc ţie evacuată de pe urma utiliz ării acesteia la procesul de sacrificare a animalelor este direc ţionată către sistemele comunale de epurare a apei, fiind introdus ă spre a fi prelucrat ă în centre de epurare a apei pe cale mecanico-biologic ă. Deoarece materialele conţinute de această apă uzată pot fi uşor degradabile biologic, aceasta nu cauzează probleme în a fi epurat ă împreună cu apa evacuat ă de către sistemele menajere. Trebuie luate în considerare, pe lâng ă elementele ce îngreuneaz ă conţinutul apei evacuate din sistemele menajere (gr ăsimi şi elemente proteice), şi conţinuturile mijloacelor de cur ăţare şi dezinfectare, împreună cu temperaturile par ţial înalte şi factorii ce îngreunează epurarea. Procedura de tratare aerob ă s-a dovedit a fi extrem de eficient ă în cazul întreprinderilor cu inserare direct ă, ce corespunde BVT. Pe lâng ă variantele de reactivare corespunzătoare (ce
În cazul în care sunt acţionate proceduri anaerobe, atât avantajele cât şi dezavantajele acestei tehnici de procedur ă pot fi evaluate dup ă cum urmează: Avantaje: Procedura anaerobă:
-
-
Instalaţiile anaerobe cu înc ărcătur ă mare pot fi puse în func ţiune drept instala ţii aerobe. Reziduurile de gr ăsimi, conţinuturile rumenului, a stomacului, precum şi urina de provenienţă animal ă pot fi tratate şi acestea, astfel sc ăzând printre altele costurile aferente transportului şi înlătur ării reziduurilor. Reziduurile nămoloase în cazul procedurii anaerobe se prezint ă într-o cantitate relevant mai mică, la fel ca şi factorii olfactivi disturban ţi, prin intermediul sistemelor închise. Biogazul rezultat de pe urma procedurii anaerobe poate acoperi în mare parte necesarul de energie al abatorului. În cazul în care se utilizează o desf ăşurare a procesului de tipul termofil (50 pân ă la 60 °C), rezult ă o gradaţie a organismelor patogene (durata de repaus minim ă; 8 pâmă la 12 ore).
Dezavantaje: Procedura anaerobă:
-
Nitrificarea este exclusă, nitratul există sub formă de nitrat mineralizat, în formă de amoniac cu concentra ţii de la 50 pân ă la 1.400 mg NH4/l pe parcursul func ţionării instalaţiei. Comportamentul sistemului de canalizare a n ămolului poate deveni dezavantajos în cazul gazării ulterioare. În cazul în care se utilizează o desf ăşurare a procesului de tipul termofil se calculează cu nişte caracteristici de canalizare mai slabe calitativ şi cu concentraţii de amoniac mai mari pe parcursul func ţionării instalaţiei, în comparaţie cu procedura de tip mezofil.
5.6.3.3 Procedee de epurare a apei evacuate Procedee biologice de propor ţii reduse În cazul cur ăţării biologice complete a apei evacuate din întreprinderile apar ţinătoare industriei cărnii se utilizeaz ă îndeosebi procedura de reactivare. În compara ţie cu aceast ă procedur ă există procedura cu picur ători, căreia i se dă importanţă doar la nivelul 1 sau la etapa de cur ăţare preliminar ă a unei staţii de epurare comunale. Picur ători şi contactori biologici rotativi
În cazul picur ătorilor şi a contactorilor biologici rotativi trebuie s ă fie activate în principiu nivele de procedur ă mecanice performante. Nu sunt recomandaâi picur ătorii cu umplutur ă deoarece exist ă riscul ca ace şti picur ători să se înfunde. La activarea ca nivel 1. trebuie s ă fie folosite ca material de umplutur ă şine atârnate, elemente de umplutur ă aşezate („pachete“) sau corpuri de umplutur ă turnate (de ex. rozete) din mase plastice. Picur ătorii din mase plastice trebuie s ă fie executaţi în principiu în structuri de construc ţie închise, care dispun de aerisire printr-o procedur ă de transfer de aer, unde aerul evacuat trebuie dezodorizat prin intermediul filtrelor de compost sau a unor filtre asem ănătoare. Ca valori de m ăsurare pot fi recomandate următoarele: Încărcătura spaţiului: Stratul de suprafa ţă:
BR qA
= 2 bis 3 kg BSB5/m3 × d > 1,4 m3/m2 × h
Avantajele procedurii constau în costurile de energie sc ăzute (de la 0,1 pân ă la 0,2 kWh/kg
cascadă este, după caz, menită să fie acoperită prin denitrifiere şi să fie utilizată f ăr ă aport de aer. La procesul de epurare ulterior, n ămolul îndepărtat trebuie extras în mod permanent, c ăci altfel există riscul ca acesta s ă acţioneze. Instalaţ ii de reactivare
În ceea ce priveşte cur ăţarea completă concentrate a apei evacuate de pe urma folosirii acesteia la activit ăţile abatoarelor, în prezent este utilizat mai ales procedura de reactivare aerobă. Astfel nu se activează doar procedura de reactivare conven ţională, ci şi procedura cu încărcătur ă mare, procedura cu înc ărcătur ă mică şi procedura cu stabilizare simultană. Reactivarea cu un singur nivel:
În cazul procedurii de reactivare cu un singur nivel folosit ă pentru tratarea apei evacuate în industria cărnii, doar încărcări nămoloase mici sunt potrivite pentru aceasta. Cerinţele cu privire la inserarea în apă sunt respectate cu destul ă siguranţă, în condiţiile în care încărcăturile cu nămol de tipul BSB 5 nu depăşesc nivelul de 0,05 kg/kg × d. La acest nivel este de aşteptat o nitrificare ulterioar ă, fapt pentru care instalaţiile trebuie s ă aibă încorporate un sistem de denitrificare corespunz ător. Pentru nivelele de reactivare a sta ţiilor de epurare a întreprinderilor se aleg de obicei bazine de rotaţie sau bazine mixte. În cazul bazinelor de rotaţie se fac remarcate pân ă în prezent gropile de reactivare. Pe lâng ă acestea există exemple pentru utilizarea de gropi rotunde în bazinul de epurare ulterioar ă central, şi anume fie cu aerisire rotativ ă, fie cu aerisire cu bule de aer. Pentru a economisi energie, este avantajos ca aerisirea şi rotaţia să fie separate din punct de vedere func ţional. Deoarece exist ă perioade de repaus mai lungi sau mai scurte pe perioada sfâr şiturilor de săptămână şi a perioadelor de concedii, este recomandabil ca în principiu s ă existe un sistem de aerisire intermitent pentru aceste perioade. Nămolul reactivat poate deveni temporar relativ u şor. De aceea se recomand ă măsurarea bazinelor de epurare ulterioar ă pentru un index al n ămolului ISV = 150 ml/g conform reglement ărilor ATV. Deoarece este de a şteptat ca nămolul să acţioneze (de ex. prin procese de denitrificare), trebuie luat ă în calcul montarea unor instala ţii de eliminare a nămolului plutitor, ce sunt mai performante decât instala ţiile comunale. Instalaţiile de reactivare cu un nivel structurate în form ă de cascadă respectiv cu un sistem cu picuri dispun la aceea şi încărcătur ă de un grad al eficacit ăţii mai bun şi mai stabil şi de un risc mai mic în ceea ce prive şte formarea de nămol umflat, în comparaţie cu bazinele mixte integral. S-a dovedit faptul c ă se poate atinge o îmbun ătăţire a indexului n ămolului prin pre-ac ţionarea a unui reactor anoxic de mare înc ărcătur ă sau, cum au ar ătat experimente tehnice de mare anvergur ă în industria alimenar ă, prin pre-acţionarea unui selector aerob. Reactivarea cu dou ă nivele:
Primul nivel trebuie s ă se situeze relativ sus ca grad de înc ărcătur ă (BTS = 1,0 kg BSB5/kg TS × d) sau, şi mai bine, foarte sus (B TS = 2 bis 10 kg BSB 5/kg TS × d), deoarece în caz contrar există pericolul, ca la al doilea nivel de înc ărcătur ă să se ajungă la o sub-încărcare şi implicit la probleme de func ţionare a instala ţiei (îndeosebi prin sc ăderea calitativ ă a comportamentului de decantare şi prin diminuarea activit ăţii nămolului reactivat). B
Instalaţiile de reactivare cu dou ă nivele au fost introduse cu scopul de epurare a apei în cazul abatoarelor doar la nivel individual. Aceste instala ţii sunt relativ preten ţioase în ceea ce prive te mentenanţa, astfel nefiind recomandate întreprinderilor mici. Mai mult decât atât,
Proceduri biologice de propor ţii În cazul epur ării apei evacuate în industria c ărnii, iazurile aerisite de cur ăţare completă trebuie utilizate doar în cazuri speciale, deoarece aceste iazuri nu respect ă condiţiile de admisie în ceea ce prive şte admisia apelor. Iazurile de sedimentare şi alte tipuri de iazuri f ăr ă aerisire tind s ă deranjeze olfactiv şi prezintă un grad de eficacitate sc ăzut pe perioada iernii. Instalaţiile aerisite ale iazurilor se vor m ăsura după cum urmează: Încărcătura suprafeţei BA = de la 10 până la 15 g BSB5/m2 × d. Iazurile de protejare cu plantee şi-au dovedit eficacitatea doar în etapa de cur ăţare ulterioar ă. În cazul instalaţiilor de aerisire SBR (reactor secven ţial), sunt disponibile mai multe tipuri de sisteme de aerisire sub presiune şi de suprafaţă.
Proceduri anaerobe În ceea ce priveşte tratarea anaerob ă a apei evacuate în industria c ărnii, s-au dovedit a fi eficiente următoarele: Procedura de contact (procedur ă de reactivare anaerob ă cu direcţionarea nămolului) Rezervoarele septice mixte integral f ăr ă direcţionarea nămolului (CSTR) Filtrele anaerobe Sistemele UASB Reactorul pentru pătura de nămol cu stratificare periodică Instalaţiile anaerobe de mari dimensiuni pentru industria tehnic ă, utilizate la epurarea apei evacuate în industria c ărnii dispun de o procedur ă mecanică de îndepărtare a gr ăsimii (de la site rotative până la flotaţii cu bazine de decantare, după caz). În cazul în care funcţioneaz ă procedurile de contact, reactoarele de tipul UASB şi filtrele anaerobe f ăr ă probleme critice, sunt posibile elimin ări de tipul CSB de pân ă la 90 % şi preluări de tipul BSB 5 de până la 96 %. Pe parcursul procedurilor, ratele de degradare scăzute au fost transmise prin intermediul instala ţiilor de tipul CSTR, cu toare c ă în acestea sunt tratate ape evacuate şi reziduuri de înalt ă concentraţie. În cazul apei evacuate cu valori de tipul BSB 5 de la 600 pân ă la 24.000 mg/l, se potrivesc procedura de tipul UASB şi procedura de contact, precum şi filtrele anaerobe. Procedurile de tipul UASB sunt mai avantajoase – din cauza duratei de p ăstrare hidraulice posibile – la concentra ţii de tipul BSB5 de până la aproximativ 10.000 mg/l şi la concentraţii ale substanţelor solide ale apei evacuate, în timp ce procedura de contact este de preferat în cazul concentraţiilor de tipul BSB 5 mai mari de 6.000 mg/l şi la apa evacuat ă care prezintă substanţe solide. Filtrele anaerobe sunt recomandate în cazul concentra ţiilor apei evacuate de tipul BSB 5 de la 1.500 pân ă la 5.000 mg/l an. Post-epurare Nămolul reactivat poate fi relativ u şor pe perioade determintate, în func ţie de procedura biologic ă de cur ăţare la care s-a apelat. De aceea se recomand ă luarea în considereare la măsurarea bazinului de epurare ulterioar ă a unui index al n ămolului ISV = 150 ml/g. La îmbunătăţirea indexului n ămolului s-a dovedit eficient ă pre-activarea bazinelor de contact cu 10-20 kg de BSB5 per m3 şi per una zi. Prin intermediul acestor bazine se atinge şi eliminarea fosforului pe cale biologic ă.
5.6.3.4 Cur ăţare şi dezinfectare Cur ăţarea pierdută Soluţiile de cur ăţare folosite se utilizeaz ă doar o singur ă dată cu scopul cur ăţării. La final, soluţia de cur ăţare, acum murdar ă, este direcţionată prin sistemul aferent apei evacuate. Efortul din punct de vedere tehnic pe care îl depun aceste sisteme este relativ mic, fapt pentru care acest sistem este utilizat des în cazul instala ţiilor de mici dimensiuni sau în cazul acelor instalaţii care sunt folosite rar. În orice caz există la abatoare şi instalaţii suplimentare, care trebuie cur ăţate prin pierdere pentru a fi eficiente, c ăci murdăria din instalaţiile ce urmeaz ă a fi cur ăţate este atât de mare, încât este exclus ă o refolosire a soluţiilor de cur ăţare respectiv ar periclita efectul de cur ăţare al altor instala ţii.
Depozitarea chimicalelor Depozitarea solu ţiilor de cur ăţare şi dezinfectare necesit ă o atenţie specială în abatoare. Toate substanţele şi combinaţiile de substan ţe utilizate trebuie verificate spre a fi conforme, în baza specifica ţiilor de securitate ale U.E. şi a indicaţiilor produc ătorului acestora, a şa încât să se stabilească dacă este vorba de o substan ţă nocivă. Aceste substanţe trebuie înregistrate în Indexul Substanţelor Nocive, valabil pentru toat ă întreprinderea (Cadastrul Substanţelor Nocive). Acest index al substanţelor nocive trebuie s ă conţină cel puţin următoarele indicaţii conforme (dup ă caz, prezentarea legisla ţiei româneşti, respectiv a Ordonan ţei privind substan ţele nocive): −
Denumirea materialelor d ăunătoare
−
Clasificarea materialelor d ăunătoare
−
Cantitatea materialelor d ăunătoare în companie
−
Zone de lucru, în care se lucreaz ă cu materiale d ăunătoare.
Acest index al materialelor d ăunătoare trebuie completat în cazul modific ărilor relevante şi trebuie verificat cel pu ţin o dată pe an.
5.6.3.4.1 Cur ăţarea exterioar ă a autovehiculelor Locuri de spălat În cazul abatoarelor, cerin ţele cu privire la igien ă sunt ridicate, aşa încât până şi la maşinile care transportă animalele trebuie respectat ă obligativitatea p ăstr ării unui grad de cur ăţenie înalt. Din acest motiv, pe lângă cur ăţarea interioar ă a acestor maşini de transport şi cur ăţarea exterioar ă, f ăcută la intervale regulate. Deoarece aceste vehicule trebuie s ă meargă pe multe drumuri de ţar ă, are loc o murdărire profundă mai ales în cazul vremii ploioase. La îndep ărtarea impurităţilor se cur ăţă implicit şi urme de gr ăsimi şi uleiuri. Pentru ca acestea să nu fie introduse în apa uzat ă, sunt necesare locuri de sp ălare a vehiculelor separate. Aceste zone trebuie prev ăzute cu un sistem care s ă colecteze apa uzat ă. Colectarea apei uzate urmeaz ă apoi un proces de tratare prin intermediul precipitatorilor, înainte ca apa s ă se scurgă în reţeaua general ă a apei evacuate.
Instalaţii de spălare a autovehiculelor În cazul unei întreprinderi care dispune de un parc auto mare şi care implicit prezint ă un
cu cea cunoscut ă în cazul instalaţiilor de spălare a vehiculelor mici, doar c ă dimensiunile se potrivesc vehiculelor mari care fac obiectul acestor instala ţii.
Instalaţii de separare Curenţii de apă evacuată care provin din cur ăţarea exterioar ă a maşinilor şi cei care provin din locurile în care se afl ă rezervoarele trebuie constituite separat, fiind introduse sisteme de separare în acest sens. Primul nivel de separare const ă în colectarea nămolului, proces prin care nisipul colectat este separat şi eliminat prin sedimentare. Aceast ă colectare a nămolului nu ar trebui s ă fie proiectată cu dimensiuni prea mici, deoarece marfa transportat ă de camioane este variat ă. După acest nivel urmeaz ă separarea hidrocarburii con ţinute în apă printr-un sistem de separare u şoar ă. Ce tip trebuie utilizat depinde de practica de cur ăţare respctivă şi de valorile specifice ce trebuie atinse. Detaliile aferente acesteia sunt reglementate (trebuie s ă fie reglementate într-o ordonan ţă româneasc ă). La dimensiuni de construcţie mai mici în ceea ce prive şte instalaţia de colectare a nămolului şi sistemul de separare, este posibil un tip de construc ţie integrat. Drept corp de construcţie final trebuie prevăzut un bazin de colectare de probe în vederea controlului func ţionalit ăţii. Instalaţia de colectare a nămolului şi sistemul de separare trebuie cur ăţate la intervale regulate, resturile colectate de pe urma acestei cur ăţări fiind obligatoriu îndep ărtate.
Prezentarea aceasta arat ă schematic structura unui separator de coalescenţă. Acest tip de separatoare sunt utilizate acolo, unde apar apă poluat ă cu uleiuri sau emulsii instabile pe parcursul procedurii de spălare. Funcţionarea instala ţiei de sp ălare a autovehiculelor şi utilizarea aparatelor de cur ăţare cu jeturi de aburi, de exemplu la cur ăţarea vehiculelor, necesit ă utilizarea unui separator de coalecen ţă.
Colectarea nămolului
de ex. separator de coalescen ţă – separator al bazinului de colectare de probe
În funcţie de cerinţe, în locul separatorului prin coalescen ţă se poate utiliza și un separator pe benzină sau o combinaţie a celor dou ă. În domeniile ce ţin de mediul înconjur ător precum energie, ap ă / apă evacuat ă, reziduuri şi emisii, se dau urm ătoarele indicaţii în vederea diminu ării efectelor dăunătoare asupra mediului înconjur ător: − − − −
Trebuie verificat, dac ă în cazul instalaţiilor de spălare a vehiculelor este avantajoas ă instalarea unui sistem de reciclare a apei uzate. În cazul cur ăţării exterioare a vehiculelor trebuie verificat ă folosirea apei mai pu ţin murdare provenite din produc ţie. În cazul cur ăţării manuale trebuie luate m ăsuri organizatorice pentru a face posibil consumul econom al apei. Separatoarele trebuie golite complet cel pu ţin de două ori pe an şi cur ăţate. Există şi posibilitatea de a permite intervale mai mari de timp pentru cur ăţarea acestora, dar în condiţiile în care se efectueaz ă controale regulate ale instala ţiilor de c ătre o prsoană abilitată, rezultatele verific ărilor fiind trecute într-un jurnal de control.
5.6.4 Transport / Logistică În domeniul transport, logistică şi depozitare sec ţiile subordonate trebuie s ă fie văzute separat şi tratate ca atare. Se recomand ă astfel o structurare în ceea ce prive şte parcul auto şi o administrare a depozitului. Parcul auto include vehicule, echipamentele aferente acestor vehicule şi funcţionarea acestora. În domeniul administr ării depozitului este în principal vorba de emisiile de zgomot prin procesele de înc ărcare - descărcare, precum şi de posibilele riscuri cu privire la mediul înconjur ător, în ceea ce priveşte depozitele de carburan ţi şi instalaţiile de siloz.
5.6.4.1 Autovehicule / parc auto Funcţionarea unui parc auto are efecte relevante asupra mediului înconjur ător. Aici nu este importantă doar tehnica aplicat ă, ci şi comportamentul faţă de aceasta. Următoarele mărimi au relevanţă în ceea ce prive şte efectele asupra mediului înconjur ător în cazul unui parc auto: −
Utilizarea de vehicule / Capacitatea suportat ă de un parc auto
−
Optimizarea segmentelor de drum
−
Tehnica vehiculelor / Diminuarea emisiilor d ăunătoare şi a zgomotului produs
−
Diminuarea emisiilor d ăunătoare şi a zgomotului produs în func ţie de situaţie
−
Siguranţa în cazul transportului, depozit ării mărfii transportate şi a comportamentuluifa ţă de aceasta, de ex. substanţe periculoase.
5.4.1.1 Utilizarea autovehiculelor O optimizare a capacit ăţii vehiculelor şi a organiz ării desf ăşur ării activităţilor de transport
a vehiculelor cu privire la m ărime, număr şi echipamentele tehnice. În acest sens este necesar ă o analiză individual ă, specifică respectivei întreprinderi, referitoare la acest necesar şi la utilizare. În vederea optimiz ării eficacităţii şi a compatibilit ăţii cu mediul înconjur ător la funcţionarea zilnic ă, sistemul integral cu privire la transport şi împăr ţire trebuie să fie prelucrat în mod continuu. Modificările ce survin cu privire la structura clientelei repsectiv la volumul de munc ă şi cantităţi necesită o ajustare imediat ă în acest sens. Printr-o folosire a vehiculelor corespunz ătoare mărimilor vehiculelor respective în ceea ce prive şte planificarea zilnic ă a transporturilor, precum şi o mai bună cuprindere a capacit ăţilor şi o optimizare a perioadelor de transport şi a segmentelor de drum, duce la o degrevare a mediului înconjur ător. Aceasta duce implicit şi la o împ ăr ţire a mărfii în aşa fel încât şi costurile s ă scadă. Transporturile goale nu sunt doar nerentabile, ci afecteaz ă în mod considerabil mediul înconjur ător. Stabilirea obiectivelor trebuie s ă includă ca prioritate eliminarea transporturilor goale respectiv o optimizare în ceea ce prive şte raporturile de încărcături. O minimalizare a cuantumului de transporturi goale din cadrul rutelor, precum şi o o minimalizare general ă a distanţelor ce trebuie parcurse, duc la o înc ărcare mai mică a traficului rutier şi la o economisire a carburan ţilor, dar şi la o uzur ă mai scăzută a vehiculelor în compara ţie cu cuantumul de servicii prestate. Mijloace de ajutorare moderne în vederea atingerii acestor obiective constau în sistemele computerizate de planificare a rutelor. Acestea m ăresc gradul de flexibilitate a companiei, permit efectuarea de modific ări în cadrul rutelor, dar şi o ajustare flexibilă a stadiului comenzilor. Printr-o simulare specific ă a situaţiilor comenzilor pot fi g ăsite soluţii deja anterior apari ţiei unei situa ţii problematice reale.
5.6.4.1.2 Tehnici pentru autovehicule Motorizarea autovehiculelor / emisii poluante Motorizarea vehiculelor cu utilaje de ardere are o influen ţă directă asupra afectării mediului înconjur ător prin substanţe nocive. Dar în general nu se poate renun ţa la utilizarea vehiculelor sau a camioanelor. Astfel, obiectivul trebuie s ă constea în diminarea emisiilor nocive mediului înconjur ător, prin utilizarea tehnologiei cele mai bune accesibile, precum şi prin dezvoltarea continu ă a sistemelor existente şi prin cercetarea în vederea depist ării de alternative.
5.6.4.1.3 Instalaţii de r ăcire Păstrarea lanţului de r ăcire este o premis ă pentru asigurarea calit ăţii alimentelor uşor alterabile. Cel mai slab element al acestui lan ţ este transportul de la produc ător la consumatorul final. În vederea prevenirii unei înc ălziri nepermise a m ărfii, transportul are loc prin intermediul unor ma şini ce dispun de instala ţii de r ăcire. Decisiv la alegerea şi dimensionarea instalaţiilor de r ăcire destinate ma şinilor de transport este modul transportului şi temperatura de transport aferent ă acestuia.
Structur ă / mod de funcţionare Instalaţiile de r ăcire de pe camioanele transportatoare constau de regul ă în instalaţii de r ăcire cu compactor, convenţionale. Acestea sunt puse în func ţiune fie pe cale electric ă, prin intermediul unui generator cuplat la motorul camionului, cu func ţionare hidraulic ă, fie prin intermediul unei ma şini de ardere. Agregatele care func ţioneaz ă de obicei pe cale electric ă sunt alimentate de o surs ă externă pe perioada pe parcursul c ăreia camionul staţioneaz ă
cuplat la motorul camionului. În acest caz rezultă o economisire a carburantului de pân ă la 30% faţă de o instalaţie de r ăcire cu motor propriu. Generatoarele aferente agregatelor de r ăcire ating ele însele un grad de eficacitate de aproape 90%. De asemenea, nu este de neglijat forma schimbului de aer în spa ţiul de depozitare. Un transfer regulat de aer asigur ă o r ăcire echilibrat ă a mărfii.
Agenţi de r ăcire Următorii agenţi de r ăcire activează în cadrul instala ţiilor de r ăcide ale camioanelor: R69l, R134a, R290 (Propan), R404a, R407, R410 R410 prezint ă avantajul, în compara ţie cu R134a şi R404a, utilizate în mod obi şnuit, că economiseşte energie în procentaj de 10% pân ă la 20% în cazul sistemelor cu alimentare pe bază de generator şi în cazul separ ării termice a motorului diesel de ciclul de r ăcire. Nivelul ridicat de presiune a agentului de r ăcire R410, care d ăunează stratului de ozon, prezintă nereguli de sistem în ceea ce prive şte funcţionarea instala ţiilor de r ăcire alimentate prin sistemul diesel.
5.6.4.1.4 Motostivuitoare În principiu, motostivuitoarele care dispun de un motor de ardere pot fi utilizate în spa ţii închise şi par ţial închise, dac ă aerul care se inspir ă nu prezintă concentraţii nocive relevante, care pot dăuna sănătăţii prin gazele evacuate. Spaţiile de lucru par ţial sau complet închise sunt spaţii de lucru astfel limitate arhitectural, care s ă nu permită o aerisire natural ă corespunzătoare. Printre acestea se num ăr ă, spre exemplu, halele de produc ţie. În acest scop trebuie verificat, dacă sarcinile ce trebuie executate nu pot fi efectuate şi cu ajutorul altor tehnici de ac ţionare, de exemplu, cu ajutorul motostivuitoarelor care funcţioneaz ă pe bază electrică. Înlocuirea motostivuitoarelor care func ţioneaz ă pe bază de motor diesel poate avea loc în urm ătoarele condiţii: −
Prin luarea în considerare a capacit ăţii de transbordare este necesar ă mai puţin de o încărcătur ă de baterie per un strat în cazul func ţionării pe cale electric ă.
−
Portanţa necesar ă este de mai pu ţin de 5 t.
−
Diferenţe de înălţimi mai mari de 1 metru pot fi înlăturate rar.
−
Distanţele de transport medii nu dep ăşesc 80 metri per un segment de transport.
−
Eroziunea sau periclitarea bateriei nu este de luat în calcul, deoarece • •
Nu există perioade de repaus mari, repsectiv prin func ţionarea pe perioada sezonier ă, Nu există efecte termice speciale ce s ă survină din exterior.
În cazul în care se vor utiliza în continuare motostivuitoare cu motor diesel dup ă această verificare, trebuie luate m ăsuri de diminuare a DME. În categoria acestor măsuri intr ă, spre exemplu: −
Utilizarea de filtre cu particule diesel cu un grad de separare de minimum 70 %, referitor la ciclul de măsurare şi încărcare (conform Oficiului Federal pentru Mediu),
−
Utilizarea de filtre cu particule flexibile şi mobile pentru vehicule str ăine Desf
În ace
−
Utilizarea de carburan ţi diesel care prezint ă o concentraţie sulfurică scăzută, şi anume mai mică de 0,1 %.
În cazul utilizării motostivuitoarelor carefunc ţioneaz ă cu gaz, problemele men ţionate mai jos au o importanţă inferioar ă. Cu toate acestea este important a se ţine cont de cerin ţele de siguranţă exigente în ceea ce prive şte folosirea gazului fluid. Aceasta se aplic ă şi în cazul instalaţiilor de alimentare cu carburan ţi. În ceea ce priveşte motostivuitoarele care funcţioneaz ă pe cale electric ă se recomandă utilizarea aparatelor de înc ărcare reglate. În ceea ce priveşte cerinţele cu privire la spa ţiul de depozitare trebuie luate în considerare indicaţiile produc ătorului (de ex. aerisire şi ventilaţie). Din cauza multiplelor sarcini ale motostivuitoarelor, o analiz ă a efectelor funcţionării acestora asupra mediului înconjur ător este imposibil ă, dar este important de men ţionat faptul că motostivuitoarele diesel trebuie folosite doar în cazuri de maximă necesitate.
5.6.5 Depozit / depozit carburanţi 5.6.5.1 Depozit Afectarea principal ă a mediului înconjur ător în zona depozitului const ă în zgomotul produs. La procedurile de desc ărcare, zgomotul survine ca urmare a folosirii motostivuitoarelor şi a traficului rezultat din aceasta. Sursele principale de zgomot constau în majoritatea cazurilor în cărucioarele de transport manuale, care sunt înc ărcate pe camioane şi descărcate pe camioane. Pentru evitarea zgomotului pe parcursul nop ţii se recomand ă folosirea de a şanumite “roţi silenţioase” la aceste c ărucioare manuale.
5.6.5.2 Depozit carburanţi La instalarea şi pe parcursul func ţionării depozitelor de carburan ţi, cel mai important criteriu de evaluare const ă în clasa de periclitare a apei de c ătre produse. Trebuie s ă se asigure faptul că nu este posibilă murdărirea apelor, a apei freatice şi a pământului. Pentru ca aceasta să fie posibil ă, există rezervoarele cu pere ţi dubli, dup ă caz cu senzori de infiltra ţie, vane de colectare sub fascicule, scurgeri inferioare izolate, etc. Accesul la depozit trebuie efectuat în aşa fel, încât persoanelor autorizate s ă nu li se poat ă permite accesul. În func ţie de tipul carburan ţilor trebuie avute în vedere caracteristicile acestora şi trebuie întocmită o listă cu tipurile de carburan ţi depozitaţi şi cu cantităţile aferente. În afar ă de aceasta trebuie luate în considerare m ăsurile de prevenire a incendiilor şi, după caz, echiparea corespunzătoare a personalului. În cazul în care emisiile sunt cauzate de carburan ţii depozitaţi, aceştia trebuie îndep ărtaţi în condiţii sigure şi nedăunătoare angajaţilor şi mediului înconjur ător. Mărimea depozitului şi tipul de carburan ţi, precum şi forma acestora şi mărimea fasciculelor sunt factorii care determin ă înşişi reglementările aferente acestora.
5.6.6 Mentenanţă Mentenan ţa şi atelierul sunt responsabile cu premisele tehnice pentru derularea în bune condiţii a activităţilor întreprinderii. Aici sunt incluse lucr ările de prevenire şi lucr ările care ţin de funcţionare în ceea ce prive şte scheletul, mentenan ţa, instalaţia şi montajul, precum şi întreţinerea şi înlăturarea defecţiunilor. Activitatea atelierului are loc atât în incinta atelierului, cât şi la instalaţiile propriu-zise. Astfel sunt cuprinse toate zonele relevante pentru mediu. Influenţele asupra mediului înconjur ător ale respectivelor instala ţii au fost tratate deja în capitolele de mai sus. Cele mai relevante materiale ale mediului înconjur ător şi elemente ale instalaţiilor sunt procurate prin intermediul atelierului, care le şi îndepărtează în consecinţă, după caz. Aici se face remarcat ă responsabilitatea atelierului în modul cel mai clar. La
şi în cazul înlătur ării acestora. Zona atelierului este responsabil ă cu aruncarea acelor reziduuri, care nu pot fi evacuate împreun ă cu resturile de produc ţie şi ambalare “obi şnuite”, respectiv cu resturile menajere. În aceast ă categorie se includ, spre exemplu, substan ţele dizolvan ţii, materialele necesare func ţionării precum carburan ţi, lubrifianţi, reziduuri de lacuri şi copsele, lavete de cur ăţare care conţin uleiuri, componete ale instala ţiilor, metale şi reziduuri. Pentru a îndep ărta respectiv pentru a recicla aceste reziduuri în mod corespunzător, sortarea acestora este indispensabil ă. Aceasta înseamnă totodată că trebuie ţinut cont de caracteristicile materialelor şi de specificaţiile şi reglementările rezultate din aceasta. Aici se menţioneaz ă pe lângă depozitarea intermediar ă în siguranţă şi stabilirea căilor de reciclare şi documentaţia aferentă, împreună cu dovezile par ţiale aferente. 6. Concluzii pentru cele mai bune tehnici disponibile Urmează o listare a celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Se face referin ţă la paragrafele corespunzătoare din documentul BREF. Din paragrafele citate se pot extrage detaliile tehnice [2].
BAT-urile pentru abatoare presupun îndeplinirea următoarelor puncte: 1 2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Utilizarea unui sistem de management al mediului (vezi paragrafele 4.1.1 şi 5.1.1.1) Efectuarea şcolarizărilor (vezi paragraful 4.1.2) Utilizarea unui concept de mentenan ţă planificat (vezi paragraful 4.1.3) Măsurarea direct ă a consumului apei (vezi paragraful 4.1.4) Separarea apei evacuate provenite din procesul de produc ţie de restul apei evacuate (vezi paragraful 4.1.5) Înlăturarea tuturor furtunurilor şi repararea tuturor robinetelor şi toaletelor din care se scurge apă (vezi paragraful 4.1.7) Echiparea scurgerilor cu site şi/sau recipiente de captare, pentru a împiedica ca substanţele solide s ă ajungă în apa evacuat ă (vezi paragraful 4.1.11) Cur ăţarea uscată a instalaţiilor şi transportul uscat al produselor secundare (vezi paragraful 4.1.12), urmat de o cur ăţare cu apă cu presiune (vezi paragraful 4.1.10), pentru furtunurile ce pot fi activate manual (vezi paragraful 4.1.9); în cazul în care trebuie utilizat ă apă fiartă, trebuie utilizate termostate pentru ventile de abur şi apă (vezi paragraful 4.1.23) Echiparea rezervoarelor mari cu dispozitiv împortiva supraumplerii (vezi paragraful 4.1.13) Echiparea rezervoarelor mari cudiguri pentru rezervoare (vezi paragraful 4.1.14) Utilizarea unui sistem de management al energiei (vezi paragrafele 4.1.16 şi 4.1.17) Utilizarea unui sistem de management al r ăcirii (vezi paragraful 4.1.18) Monitorizarea perioadei de func ţionare a instala ţiei de r ăcire (vezi paragraful 4.1.19) Modernizarea turnurilor de r ăcire cu dispozitive de închidere (vezi paragraful 4.1.21) Recuperarea c ăldurii din instala ţiile de r ăcire (vezi paragraful 4.1.22) Utilizarea de termostate reglabile pentru ventilele de abur şi gaz (vezi paragraful 4.1.23) Raţionalizarea şi izolarea conductelor de abur şi apă (vezi paragraful 4.1.24). Izolarea alimentării cu abur şi apă (vezi paragraful 4.1.25). Utilizarea unui sistem pentru managementul luminii (vezi paragraful 4.1.26) Depozitarea pe termen scurt a produselor animale secundare, dac ă este posibil, la rece (vezi paragraful 4.1.27) Verificarea mirosurilor (vezi paragraful 4.1.28)
24 25 26 27 28
29
4.1.31) Utilizarea unui sistem de management pentru zgomot (vezi paragraful 4.1.36) Reducerea zgomotului, de ex. la ventilatoarele de pe acoperi ş, şi la instala ţiile de r ăcire (vezi paragrafele 4.1.3, 4.1.36, 4.1.37, 4.1.38 şi 4.1.39) Înlocuirea păcurii prin gaz metan, în m ăsura disponibilit ăţii celui din urm ă (vezi paragraful 4.1.40) Păstrarea în spaţii închise a produselor animale secundare pe durata transportului, a încărcării şi descărcării şi a depozitării (vezi paragraful 4.1.29) O r ăcire cât mai rapid ă a sângelui care nu poate fi prelucrat, înainte ca procesul de descompunere să creeze probleme de miros sau de calitate; aceast ă perioadă de timp trebuie să fie cât mai scurtă, pentru reducerea gradului de descompunere (vezi paragraful 4.2.1.8) şi Continuarea utilizării căldurii şi/sau energiei care nu poate fi utilizat ă la faţa locului
Cerinţ e speciale
1.
Cur ăţarea uscată a vehiculelor care livreaz ă animalele (vezi paragraful 4.2.1.1) înaintea utiliz ării utilajelor de cur ăţare de mare presiune (vezi paragraful 4.2.1.2) 2. Evitarea, sau, dacă nu este posibil reducerea sp ălării animalelor, în combina ţie cu o tehnică de abatorizare curat ă (vezi paragraful 4.2.1.4) 3. Colectarea continuă a produselor animale secundare, uscate şi separat, de-a lungul întregii linii de tăiere (vezi paragraful 4.2.1.6), iar sângerarea şi colectarea sângelui trebuie optimizate (vezi paragraful 4.2.2.2.1), iar diversele produse secundare trebuie depozitate şi prelucrate separat (vezi paragraful 4.2.5.1) 4. Utilizarea unui sistem de scurgere dublu în fa ţa halei de sângerare (vezi paragraful 4.2.1.7) 5. Colectarea ucat ă a deşeurilor de pe podea (vezi paragraful 4.2.1.9) 6. Înlăturarea tuturor robinetelor inutile din zona liniei de t ăiere (vezi paragraful 4.2.1.13) 7. Izolarea şi acoperirea dispozitivelor de sterilizare a cu ţitelor (vezi paragraful 4.2.1.14) precum şi sterilizarea cu ţitelor cu abur sub presiune sc ăzută (vezi paragraful 4.2.1.17) 8. Operarea unor cabine de cur ăţare pentru mâini şi şor ţuri unde apa este, în mod normal, închisă (vezi paragraful 4.2.1.18) 9. Reglementarea şi monitorizarea utiliz ării aerului comprimat (vezi paragraful 4.2.1.19) 10. Reglementarea şi monitorizarea aerisirii (vezi paragraful 4.2.1.20). 11. Utilizarea unui ventilator centrifugal pentru sistemele de r ăcire şi aerisire (vezi paragraful 4.2.1.21) 12. Reglementarea şi monitorizarea utiliz ării apei fierte (vezi paragraful 4.2.1.22) şi 13. Tăierea tuturor pieilor/bl ănurilor care nu sunt t ăbăcite în continuare, imediat dup ă jupuirea animalului, în afara cazului în care exisă posibilitatea de a utiliza/prelucra aceste reziduuri (vezi paragraful 4.2.2.9.10).
BAT-uri adiţionale pentru tăierea păsărilor mari În afar ă de măsurile generale, BAT-urile pentru tăierea animalelor mari cuprind îndeplinirea următoarele puncte: 1. Încetarea hr ănirii animalelor cu 12 ore înainte de t ăiere (vezi paragraful 4.2.2.1.1) precum şi reducerea perioadei petrecute de animale în abator, pentru reducerea cantit ăţii de gunoi (vezi paragraful 4.2.2.1.2) 2. Aprovizionarea cu apă potabilă în funcţie de necesitate (vezi paragraful 0) 3. Duşarea porcilor cu duze economice, cu timp reglabil (vezi paragraful 4.2.2.1.5)
6. 7.
8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.
23. 24.
25.
(vezi paragraful 4.2.2.2.2) părirea cu abur a porcilor (op ărire verticală) (vezi paragraful 4.2.2.3.1) în abatoarele deja existente, în care trecerea la op ărirea cu abur nu este încă rentabil ă, din punct de vedere economic, izolarea şi acoperirea rezervorului pentru fierberea porcilor(vezi paragraful 4.2.2.3.2) şi controlul nivelului de ap ă în acest rezervor (vezi paragraful 4.2.2.3.3) Reutilizarea apei reci în utilajele pentru îndep ărtarea părului de porc (vezi paragraful 4.2.2.4.1) şi înlocuirea conductelor de iriga ţie prin duze (vezi paragraful 4.2.2.4.2) Reutilizarea apei reci utilizată la pârlirea porcilor (vezi pargraful 4.2.2.5.1) Recuperarea căldurii din gazele evacuate provenite in instala ţia de gaz evacuat, pentru preîncălzirea apei (vezi paragraful 4.2.2.5.2) Duşarea porcilor dup ă pârlirea prin duze (vezi paragraful 4.2.2.5.3) Înlocuirea conductelor de iriga ţie prin duze pentru tratarea şoriciului, în abatoarele pentru porcine (vezi paragraful 4.2.2.6.1) Sterilizarea drujbei utilizate pentru deschiderea sternului, într-un dulap cu duze de ap ă fierbinte automate (vezi paragraful 4.2.2.7.1) Reglementarea şi minimalizarea cantit ăţii apei utilizate pentru transportul intestinelor (vezi paragraful 4.2.2.7.2) Răcirea porcilor fie cu ap ă fie într-un tunel de r ăcire şoc (vezi paragrafule 4.2.2.8.1 und 4.2.2.8.2). Evitarea duşării porcilor înainte de r ăcire într-un tunel de r ăcire (vezi paragraful 4.2.2.8.3) Golirea uscată a conţinutului stomacal (vezi paragraful 4.2.2.9.2) Golirea uscată a conţinutului intestinelor sub ţiri (vezi paragraful 4.2.2.9.3), indiferent dacă aceste sunt prelucrate în continuare ca înveli şuri, sau nu (vezi paragraful 4.2.2.9.4) Rglementarea şi reducerea la minim a consumului de ap ă pentru spălarea intestinului subţire şi gros (vezi paragraful 4.2.2.9.6) Reglementarea şi minimalizatea consumului de ap ă pentru clătirea limbilor şi a inimilor (vezi paragraful 4.2.2.9.9) Utilizarea unui separator de gr ăsimi mecanic, pentru îndep ărtarea gr ăsimii din apă (vezi paragraful 4.2.2.9.7) Conform Documentului de referin ţă referitor la cele mai bune tehnici disponibile la t ăbăcirea pieilor animale şi a bl ănilor [273, EC, 2001], în vigoare, cele mai bune tehnici disponibile cuprind „prelucrarea pieilor şi blănilor animale proaspeîn m ăsura disponibilităţii acestora“ Depozitarea imediată a pieilor şi blănilor animale la temperaturi de 10-15 °C, dac ă nu este posibilă prelucrarea acstora în decurs de maxim 8-12 ore, aceast ă perioad ă variind în funcţie de condi ţiile de la fa ţa locului (vezi paragraful 4.2.2.9.11). Răcirea imediat ă a blănilor animale la 2 °C, dac ă nu este posibil ă prelucrarea în decurs de 8-12 ore şi 5-8 zile, aceast ă perioad ă variind în funcţie de condi ţiile de la fa ţa locului (vezi paragraful 4.2.2.9.15) şi Sărarea imediat ă a tuturor pieilor şi blanilor animale într-un butoi, dac ă acestea trebuie depozitate mai mult de 8 zile, de ex. pentru un transport transatlantic (vezi paragraful 4.2.2.9.12), şi adunarea pe uscat a resturilor de sare (vezi paragraful 4.2.2.9.14).
BAT-uri adiţionale pentru tăierea păsărilor În afar ă de măsurile generale, BAT-urile pentru abatoare de păsări presupun şi îndeplinirea următoarelor cerinţe: 1. Măsuri pentru combaterea prafului în sta ţiile de livrare, desc ărcare a păsărilor (vezi paragraful 4.2.3.1.2, 1.1.1.1.1 şi 4.2.3.1.4) 2. Anestezierea păsărilor în module. În cazul instala ţiilor noi şi la înnoirea instala ţiilor de anesteziere existente şi în vehiculele de transport p ăsări, trebuie utilizate gaze inerte (vezi paragraful 4.2.3.2.1) 3. Reducerea consumului de ap ă la tăierea animalelor prin îndep ărtarea instalaţiilor de spălare a animalelor t ăiate din linia de produc ţie, în afar ă de cele de dup ă procesul de jumulire şi eviscerare (vezi paragraful 4.2.1.11) 4. Fierberea cu abur a păsărilor (vezi paragraful 4.2.3.3.1) 5. Izolarea rezervorului de fierbere în instala ţiile existente, în care fierberea cu abur nu este încă rentabilă (vezi paragraful 4.2.3.3.2) 6. Utilizarea duzeor în locul ţevilor de iriga ţie pentru spălarea păsărilor în timpul jumulirii (vezi paragraful 4.2.3.4.1) 7. Refolosirea apei, de ex. din rezervorul de fierbere pentru transportul penelor (vezi paragraful 4.2.3.4.2) 8. Utilizarea unui cap de du ş cu economie de ap ă la spălarea păsărilor în timpul eviscer ării (vezi paragraful 4.2.3.5.1) şi 9. Răcirea păsărilor prin scufundare, precum şi controlul, reglementarea şi minimalizarea consumului de ap ă (vezi paragraful 4.2.3.6.2). În anexa 9.2 sunt prezentate studii de caz pentru anumite abatoare.
7 Monitorizarea emisiilor Substanţe poluante în aer În manualul „Monitoring“ sunt descrise bazele valabile şi pentru instala ţii pentru o capacitate de abatorizare de peste 50 tone/zi. Se face referin ţă la acest ghid şi la documentul BREFMonitorizare1 . M ăsur ări discontinue:
După ce s-a ajungs la o operare normal ă a abatorului, cel devreme la 3 lini şi cel târziu la 6 luni de la punerea în func ţiune a instala ţiei schimbate/nou montate, şi apoi la fiecare 3 ani, operatorul trebuie s ă aducă dovezi, că au fost efectuate măsur ări, de către un birou autorizat, şi cvalorile limit ă stabilite în autorizat ţie nu sunt dep ăşite. Măsur ările pentru stabilirea emisiilor trebuie efectuate în a şa fel încât rezultatele pentru emisiile instala ţiei să fie reprezentative şi să poată fi comparate cu rezultatelaltor instala ţii. Măsur ările trebuie efectuate pe o perioad ă de funcţionare continu ă, în condiţiile de funcţionare cu cele ami ridicate emisii (cel puâin trei m ăsur ări singulare respectiv cel pu ţin 6 măsur ări singulare în cazul în care emisiile oscileaz ă, de ex. la procedeul de cur ăţare). Durata măsur ărilor singulare este de regul ă de o jumătate de or ă; rezultatul măsur ărilor singulare trebuie calculat i indicat ca valoare medie pe jum ătate de or ă. Trebuie respectate cerin ţele normei Norm EN 15259 „M ăsurarea emisiilor din surse staţionare – strategie de m ăsurare, planificare de m ăsurare, raport de m ăsurare şi stabilirea locurilor de m ăsurare“. Măsur ările pentru stabilirea emisiilor trebuie efectuate folosind proceduri de m ăsurare şi instalaţii care corespund standardului tehnicii de m ăsurare. Trebuie întocmit un raport de m ăsurare despre rezultatul m ăsur ărilor discontinue. Acest
măsur ări în parte, procedeul de m ăsurare utilizat şi condiţiile din abator, care sunt importante pentru evaluarea valorilor şi a rezultatelor m ăsur ării. Aici se încadreaz ă şi referinţe despre combustibili şi substanţe utilizate, precum şi despre stadiul instala ţiei şi instalaţiile pentru reducerea emisiilor. Datele despre abator necesare la raportul de m ăsurare, precum şi datele abatorului la momentul măsur ării, trebuiepuse la dispozi ţia biroului specializat îns ărcinat cu măsurarea şi întocmirea raportului de m ăsurare. În cazul substanţelor prezente în diferite forme de agregat, trebuie luate m ăsuri speciale la măsurare, pentru icluderea tuturor p ăr ţilor. M ăsur ări continue:
În manualul Monitoring sunt descrise premisele, de când este necesar ă supravegherea continuă a surselor de emisie relevante.
Apa evacuată Monitorizarea fluxurilor de ap ă evacuat ă poate fi efectuat ă după cum urmează: a) continuu (printr-o cur ăţare continuă) monitorizare continu ă on-line a valorilor principale de monitorizat verificare deasă, manuală a valorilor de monitorizare principale b) pe şarje, după verificarea valorilor de monitorizare principale Ambele opţiuni pot fi o parte a sistemului de management. Imediat ce valorile monitorizate sunt depăşite, se pot aplica măsurile necesare, în urma unei avertiz ări, prin alarmare automat ă la sistemul on-line, în urma verific ării manuale.
8. Bibliografie / Indicarea surselor [1]
[2] [3] [4] [5]
Directiva 96/6 1/CE Consiliului din 24. September 1996 privind evitarea şi reducerea integrat ă a poluării mediului (Directiva IPPC) Monitorul Oficial al CE Nr. L257 ABl. CE L 257/26 din 10.10.1996 în completarea Directivei 2003/35/CE din 26.5.2003 (ABl. EU L 156/17 din 25.6.2003) BAT (engl.: Reference Document on Best Available Techniques, pe scurt: BREF) pentru „Abaoare, pentru prelucrarea produselor animale secundare” (Link: http://eippcb.jrc.es/pages/Factivities.htm), Mai 2005 VDI 2596: 2008 Reducerea emisiilor în abatoare Berlin: Editura Beuth ATV-manual pentru ehnica apei evacute (1997), Ape reziduale poluate organic din industria alimentar ă, Editura Ernst&Sohn Berlin Ordonanţa (CE) Nr. 853/2004 a Parlamentului European şi a Consiliului din 29. Aprilie 2004 conţinând prevederile de igien ă specifice, de provenien ţă animal ă (Monitorul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 30. Aprilie 2004) în forma revizuit ă a publicării Monitorului Oficial al Uniunii Europene Nr. L 226 din 25.6.2004
9
Anexă
Anexa 9.1
Genehmigungsverfahren
Autorizaţia integrată Detalii amănunţite legate de procedura de autorizare integrat ă se găsesc în ghidul de aplicare al directivei IPPC din Romania (conform Hotararii Guvernamentale de Urgen ţă 152/2005), care a fost prelucrat în cadrul proiectului de Twinning 09: Implementarea Acquis-ului de mediu pe plan na ţional; coordonarea a 8 proiecte de Twinning regionale. Instalaţiile În Hotărarea Guvernamentală de Urgenţă din 30.11.2005, articolul 2 litera b) în cadrul definiţiilor pentru autorizaţia integrată apar următoarele: „autorizaţia integrată de mediu reprezintă documentul tehnic şi juridic eliberat de autoritatea competentă conform prevederilor legale, care confer ă dreptul utilizar ăă unei instalaţii sau a unor p ăr ţi componente ale unei instala ţii în anumite condi ţii care asigur ă funcţionarea instalaţiei conform cerin ţelor prezentei Hotărari de Urgenţă. Autorizaţia poate fi eliberat ă pentru o instalaţie sau pentru mai multe instala ţii şi păr ţi componente ale acesteia care se g ăsesc în acela şi loc şi sunt utilizate de acela şi operator. Autorizaţia integrată de mediu pentru instalaţia unui operator cuprinde atât toate activităţile în conformitate cu anexa 1 din Hot ărarea Guvernamentală de Urgenţă 152/2005 cât şi alte activităţi care sunt legate direct, din punct de vedere tehnic de aceste activit ăţi şi care, totodată, pot avea consecin ţe asupra emisiilor şi asupra poluării mediului atât timp cât sunt parte component ă a unei unităţi tehnice. De obicei, în conformitate cu anexa 1 se autorizeaz ă doar o activitate pe suprafa ţa întreprinderii unui operator ca şi instalaţie în sensul directivei IPPC la fel şi celelalte activităţi care au o leg ătur ă tehnică cu aceasta. Dacă, în conformitate cu anexa 1, pe suprafa ţa întreprinderii unui operator se desf ăşoar ă mai multe activităţi (una lângă cealaltă), autorităţile trebuie să examineze impreună cu operatorul dacă acestea formează o unitate şi sunt considerate astfel o singur ă instalaţie sau dacă doar o parte a activit ăţilor formează o unitate tehnic ă şi astfel pe suprafaţa întreprinderii funcţionează mai multe instala ţii.
Autorizaţia Autorizaţia integrată pentru instalaţiile cu activit ăţi în conformitate cu anexa 1 a Hot ărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 trebuie solicitat ă de către operator sau de c ătre investitor (operatorul care solicit ă noi instalaţii) la autoritatea local ă de mediu (ALPM) conform articolului 5 din OM 1158/2005. Dosarul trebuie depus din timp astfel încât, dup ă terminarea procedurii de autorizare şi emiterea autorizaţiei să r ămană suficient timp pentru: - Construirea şi punerea în func ţiune a unei noi instala ţii; - O modificare esenţială adusă unei instalaţii existente
_________________________________________________________________________________
-
O adaptare la timp a instala ţiilor existente la cerin ţele Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 Pentru continuarea func ţionării unei instalaţii după expirarea autorizaţiei (ex. 5 ani) Adaptarea construc ţiilor/modificărilor la noile valori de emisii pentru prevenirea poluării mediului Adaptarea instalaţiilor în scopul diminu ării emisiilor dup ă o modificare esen ţială a BAT-urilor Adaptarea instalaţiilor la ridicarea nivelului de siguran ţă Adaptarea la noile prevederi legale Realizarea unor modific ări care au fost cerute în timpul desf ăşur ării activităţilor de construcţie.
În conformitate cu art. 12, alineatul 2 din OM 1158/2005 dosarul pentru emiterea autorizaţiei integrate de mediu pentru instala ţiile existente trebuie depus la autoritatea competentă pană la următoarele date: a.) 30 iunie 2006 pentru instalaţiile/activităţile care nu au termen de tranzi ţie. b.) 31. decembrie 2006 pentru instalaţiile /activit ăţile care au termen de tranzi ţie. Autoritatea de mediu (ALPM respectiv ARPM) trebuie s ă indice /anunţe operatorul de aceste obligaţii. Autoritatea competent ă pentru protecţia mediului trebuie s ă se asigure că nu au fost puse în func ţiune instalaţii noi sau instala ţii modificate esen ţial şi care nu deţin autorizaţie de func ţionare.
Instalaţiile existente „Instalaţiile existente” sunt acele instala ţii care sunt utilizate, autorizate sau au fost supuse procedurii de autorizare de c ătre autorităţile competente de mediu înainte de 30 octombrie 1999 cu condi ţia ca aceste instala ţii s ă fi fost puse în func ţiune la un interval de cel mult un an de la data mai sus men ţionată. Prin autorizaţia integrată de mediu sau prin actualizarea documentelor pentru o autoritate de mediu emis ă în cazul unei instala ţii existente existente (conform art. 2 litera f.) a Hotărarii Guvernamentale de Urgen ţă 152/2005 şi a instalaţiilor noi conform articolului 2, litera g.) atât timp cât aceste instala ţii au fost puse în func ţiune înainte ca Hot ărarea Guvernamentală de Urgenţă să intre in vigoare) trebuie s ă se asigure ca activit ăţile acestei instala ţii au fost utilizate/ puse în func ţiune cel târziu începînd cu 30 octombrie 2007 în conformitate cu cerin ţele Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005. De la aceast ă obligaţie sunt excluse întreprinderile industriale enumerate în anexa 5 a Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005, a c ăror activităţi principale se g ăsesc în anexa 1 a HGU 152/2005 Dacă prin activităţile instalaţiilor existente au fost produse efecte d ăunătoare mediului la locul de amplasament al instala ţiei (poluarea solului, a apei fratice sau a cl ădirilor – situri contaminate), atunci operatorul trebuie s ă urmeze un program de înl ăturare a acestor situri contaminate, program care trebuie ata şat dosarului depus pentru autoriza ţie.
Instalaţii noi/Activităţi Instalaţia nouă este definită ca o instalaţie care a fost autorizat ă şi pusă în funcţiune sau se află în procedura de autorizare a autorit ăţilor competente dup ă 30 octombrie 1999. _________________________________________________________________________________
Pentru instalaţiile noi (instala ţii/activităţi care au fost construite şi puse în func ţiune după intrarea în vigoare a Hot ărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 ) trebuie controlată împlinirea cerinţele din HGU 152/2005 printr-o procedur ă de autorizare integrat ă după hotărarile din OM 1158/2005. Dacă prin activităţile instalaţiilor au fost produse efecte d ăunătoare mediului poluarea solului, a a pei fratice sau a cl ădirilor – situri contaminate), atunci operatorul trebuie s ă urmeze un program de înl ăturare a acestor situri contaminate, program care trebuie ataşat dosarului depus pentru autoriza ţie. Noile instalaţii trebuie s ă respecte cerinţele BAT-urilor. Instalaţiile noi/activit ăţile nu pot fi ridicate decât dup ă obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.
Modificări esenţiale ale instalaţiilor/activităţilor. Conform articolului 2, litera „m” din HGU 125/2005, „modific ări esenţiale” înseamnă o modificare a func ţionării instala ţiei, care în concep ţia autorităţilor competente poate avea efecte secundare importante asupra s ănătăţii populaţiei sau a mediului înconjur ător. Pornind de la această definiţie, fiecare modificare sau extindere adus ă funcţionării instalaţiei este considerat ă o modificare esen ţială dacă în urma acestora sunt atinse sau chiar depăşite valorile limită enunţate în anexa 1. Modificările esenţiale aduse instala ţiilor pentru care s-a emis o autoriza ţie de mediu pot fi preluate doar dup ă o autorizare acordat ă conform HGU 152/2005. Cererea de autorizaţie şi autorizaţia integrată trebuie să cuprindă acele păr ţi ale instala ţiei care sufer ă modificări. Păr ţile modificate trebuie s ă corespundă cerinţelor BAT. Printr-o modificare esen ţială se înţelege orice modificare care poate avea un efect secundar important asupra mediului sau asupra s ănătăţii populaţiei. Esenţială este considerată fiecare modificare care trebuie supus ă unei verficări de mediu. (UVP-EIA) O modificare esen ţială în conformitate cu articolul 2 litera l) din HGU 152/2005 înseamn ă atât fiecare modificare tehnic ă sau tehnologică cât şi modificări funcţionale atât timp cât au consecinţe asupra mediului, indiferent dac ă această modificare are un efect pozitiv sau negativ asupra propriet ăţilor protejate. Deopotriv ă, poate fi vorba de o modificare esenţială dacă aceasta poate provoca efecte secundare.
Autorizaţia par ţială Conform art. 2 litera b.) din HGU 152/2005, autoriza ţia integrată poate fi eliberat ă şi pentru componentele unei instala ţii care se afl ă în acelaşi loc şi este utilizat ă respectiv cerută de acelaşi operator. Autorizarea p ăr ţilor componente ale unei instala ţii se aplic ă în principal în cazul instalaţiilor noi. Pe de alt ă parte, chiar şi modificările esenţiale als instalaţiilor, dacă modificare are un cuprins mare, pot fi admise prin procedurile de autorizare ale p ăr ţilor. Pentru emiterea autoriza ţiilor integrate pentru instala ţiile existente a existat o perioad ă limită, până la data de 30. octombrie 2007. În timpul alocat, operatorul poate s ă solicite şi autorizaţii par ţiale, mai ales pentru instala ţii mari. Operatorul, în momentul solicit ării autoriza ţiei par ţiale trebuie: 1. să î şi argumenteze interesul la emiterea unei autoriza ţii par ţiale, 2. să depună documentele autorit ăţilor, astfel încât acestea s ă le poată verifica, și să nu existe nimic care s ă împiedice procesul de autorizare al întregii instala ţii (partea I, partea a II-a ş.a.m.d.) _________________________________________________________________________________
3. să fie depuse toate documentele pentru obiectul solicitat pentru a fi autorizat, astfel încât autorit ăţile să poate verifica îndeplinirea condi ţiilor de autorizare.
Desf ăş ăşurarea procedurilor de autorizare conform OM 1158/2005 ăşurarea procedurilor de autorizare în cazul Graficele următoare arată per ansamblu desf ăş modificărilor esenţiale ale unei instala ţii/activităţi după cum reiese din afirma ţiile/cerinţele OM 1158/2005. De asemenea sunt trecute şi perioadele limită corespunzătoare şi autorităţile implicate. Se vor men ţiona termenele limit ă care lipsesc. Partea I: Examinare preliminar ă a cererii de c ătre LEPA (Art. 6 – 8 OM 1158/2005) Partea a II-a: Examinare principal ă a cererii de c ătre ARPM (Art. 12 – 14 OM 1158/2005) Partea a III-a: Examinare cererii acceptate de c ătre ARPM (Art. 23 – 27 OM 1158/2005) Partea a IV-a: Elaborarea certificatului de autorizare/Respingerea cererii de c ătre ARPM (Art. 28 – 31; 43 – 45; 47 – 50 OM 1158/2005) Explicarea abrevierilor folosite în imaginile urm ătoare: - ZL (AT) = zile lucr ătoare - Z (T) = zi - De ex. afirma ţia „10 Z” înseamn ă că problema trebuie rezolvată în 10 zile.
_________________________________________________________________________________
Partea1: Verificarea prealabilă a cererii de către ALPM (Art. 6 – 8 OM 1158/2005)
Planificarea unei noi instala ţii; Modificări semnificative la o instala ţie existentă
• Evaluare de impact asp mediului cu raport de verificare
În știinţare publică a proiectului de către operator
• Raport privind locaţia
Cerere la ALPM (Conţinut Art. 8 OM 1158)
10 T Informare ref. la cerere a ARPM
Termen?
verificare a documentelor din cerere de către ALPM
Informarea ARPM ref. la Aprobarea cererii
Informarea operaorului despre aprobarea sau respingerea cererii
7 AT
Informarea operatorului ref. la numărul documentelor necesare în cerere
_________________________________________________________________________________
Partea 3: Verificarea cererii aprobate de ARPM (Art. 23 – 27 OM 1158/2005) Informaţii despre cererea adresată ARPM 20 T Sarcini ARPM Pe durata procedurii:
• Verificara locaţiei Instlaţiei
Aprobarea cererii de ARPM 10 T
Înștiin ţare publică a conţinutului cererii
15 AT Modelul adeverinţei la ALPM
Sarcini ARPM:
• Stabilirea și componenţa CAT
• verificarea instalaţiilor
• implicarea altor autorităţi
Informarea ARPM prin ALPM
• verificarea anuţului public
• întrunirea CAT
Art. 25,: Ce alte autorităţi? Acelea care mai trebuie s ă
• monitorizarea procedurii de cerere
Instalaţia este Poluantă pentru o ţar ă învecinată? da • ARPM informează
Autoritatea central pentru
Protecţia mediului • acasta informează ţara învecinată • emite avizul final în urma consult ării ţării învecinate
• prezentarea cereri și propunerea de Mediu către CAT ţiei Agen • Informarea operatorului Referitor la începutul procedeului de evaluare
• Înștiinţarea publică conform. Art. 24 este identică cu Art. 8-5?
• adunarea aprobărilor necesare de la alte autorităţi
evident da • Ce anunţ verifică ARPM Art. 23 c) se pare c ă același ca mai sus
Termen ?
evaluarea cererii de către CAT Termen ? Prezentarea raportului de CAT ARPMului
emită și alte autoriza ţii?
10 T
Trimiterea raportului de CAT către operator
Verificarea cererii s-a încheiat
_________________________________________________________________________________
Partea 4: Elaborarea deciziei de autorizare/ respingerea cererii de către ARPM (Art. 28 – 31; 43 – 45; 47 – 50 OM 1158/2005)
Verificarea cererii s-a încheiat
Exist ă obiecţii esenţiale aduse de opinia public?
S-au adus obiecţii în decurs da de 30 zile lucr ătoare după depunerea cererii la ALPM vorgebracht?
nu da
nu
instalaţia poate fi autorizat ă?
Nu
Obiecţiile nu sunt nu luate în considerare 30 zl
30 zl
ARPM întocmește un proiect pentru respingere
Trimiterea proiectului c ătre membrii CAT, pentru luarea de pozi ţii
către solicitan ţi • după 35 zl ARPM publică obiecţiile pe pagina proprie de internet nu
10 zl
10 zl • ARPM prin prelucrarea poziţiei Membrilor CAT în proiectul de hot ărâre • întrunirea întregii comisii CAT Discuţie finală în CAT • Întocmirea hotărârii finale de către ARPM 5z Aducerea la cunoștiinţă a hotărârilor massmedia de către ARPM
informa ţ iile solicitantului:
proiectul de decizie a fost trimis membrilor CAT pentru luare poziţie
În baza obiecţiilor, este necesar ă o examinare aprofundată? Evaluarea se face de c ătre ARPM. da O evaluare nouă de către CAT (partea 3) urmând toţi pașii Depunerea la camera de contestaţii a autorit ăţii centrale pentru protecţia mediului
Contestaţie în decurs de 30 zile
30 zl Autorizare finală a cererii
Obiecţiile opiniei publice sunt întemeiate? da • Trimiterea obiecţiilor
ARPM întocmește un ărâre pentru proiect de hot
Opinie scrisă a CAT c ătre ARPM
nu
Hotărârea autorităţii centrale pentru protecţia mediului contestaţie din cauza lipsei particip ării publice în decurs de 30zile
Respingrea cererii verificate 90 z Este posibilă depunerea Unei noi cereri la ALPM
Hotărâre a judecătoriei
_________________________________________________________________________________
Decursul procedurii de autorizare din experien ţe practice În grafica care urmează este prezentat decursul procedurii de autorizare, a șa cum acesta reiese din Directiva IPPC 1996/61/CE, și așa cum s-a dovedit a fi practic, din experienţele practice. Este foarte important, mai ales sub aspect economic, dac ă există doar o autoritate resposabil ă, de la momentul depunerii cererii pân ă la emiterea autorizaţiei integrate. Deasemenea s-a dovedit efficient, ca evaluarea de impact asupra mediului s ă facă parte din prcedura de autorizare, deoarece multe verific ări care se fac în cadrul autoriza ţiei IPPC sunt necesare și la verificarea impactului asupra mediului. Prin legarea acestor doi pași de verificare se evit ă depunerea muncii de două ori. Procedura prezentată în cele ce urmează nu se identific ă momentan cu prevederile actuale din OM 1158/2005; este mai mult vorba de recomand ări și indicaţii pentru o eventual ă completare ulterioar ă a acestei Ordonanţe. Totuși, aceste explica ţii ale fiecăruia dintre pași sunt valabile și pentru procedur conform OM 1158/2005. Dacă în cele ce urmeaz ă se va vorbi despre autoritatea emitent ă, va fi vorba, conform legislaţiei românești privind competen ţele, despre ARPM. Autorit ăţile de specialitate și administrative implicate în procesul de autorizare vor di numite în cele ce urmeaz ă, ca autorităţi. Autorizaţia finală cuprinde atât autoriza ţia de constituire cât și de funcţionare pentru activitatea solicitat ă. Atenţ ie:
În practica germană s-a dovedit eficient ca o autoriza ţie „integrată“ să conţină toate deciziile care ţin de autoritate, respectiv autoriza ţiile pentru desf ășurarea activităţii solicitate, sau schimb ări esenţiale ale unei instalaţii. Aceasta serve ște pe de-o parte la accelerarea procedurii de autorizare și pe de altă parte este un serviciu pus la dispozi ţie de stat solicitantului. În unele landuri din Germania nu exist ă „autorizaţia integrată“. Aici autorizaţiile individuale se emit în continuare dup ă legislaţia de specialitate în parte. Totuși autoritatea responsabil ă trebuie să coordoneze emiterea autorizaţiilor în cazul instalaţiilor care cad sub inciden ţa Directivei IPPC.
_________________________________________________________________________________
Procedura pentru o autorizaţie integrată IPPC Planificarea unei instala ţii; Modificări semnificative Consiliere de către Autoritatea de autorizare
stabilirea scopului în cazul necesităţii evaluării de Impact asupra mediului
Depunerea cererii Verificarea integralit ăţii Cerere incompletă
Cerere completă
verificare în cadrul autorităţii emitente
completare de c ătre solicitant
participarea autorităţiilor și a institu ţiilor
luare de poziţii a autorităţilor și institu ţiilor
Verificarea opiniilor de către autoritatea emitent ă
Negociere verbală – termen pt dezbatere dacă există obiecţii ale opiniei publice publicare
f ăr ă completare = sistarea procedurii
Informarea solicitantului referitor la opinie
publicare
luare de poziţii a opiniei publice
negocierea cu solicitantul
Hotărâre asupra cererii de autorizare
Autorizare sau respingere
Apel; contestaţie/acuzaţie
_________________________________________________________________________________
Intrarea în vigoare a cererii
Decizia autorit ăţii de apel
Anexă la manualul pentru „cele mai bune tehnici disponibile“ -BAT- pentru categoriile de instalaţii relevante pentru mediu, din branşa abatoare Studiu de caz 1 Pre-tratarea apei evacuate pentru o fabric ă de produse din carne şi mezeluri Este vorba despre o instala şie de pre-tratare a apei evacuate cu tratare ulterioar ă în staţia de epurare or ăşenească. În instala şie este deversată apa reziduală provenită din producţia de carne şi mezeluri, apa provenită de la instalaşiile sanitare se deverseaz ă direct în sta ţia de epurare or ăşenească. Producţie: 90 t/zi (ca. 50 % carne şi 50 % mezeluri) Cantitatea de apă evacuată şi încărcătura poluantă (rezultatele măsur ărilor): Qd,max. = 400 m3/zi (valoare limită pentru apa deversată) Qh,max. = 16,6 m3/or ă (valoare limită pentru apa deversată) Bd,CSB,max. = 986 kg/zi Bd,Lip.Stoffe,max. = 159 kg/zi B
B
Pre-tratarea apei evacuate: sită (ciur rotativ, deschidere = 1,0 mm) flotaţie chimico-fizică (flotaţie pentru eliminarea presiunii cu sta ţie de dozare a chimicalelor) Bazine de amestecare şi bazim de compensare (V = 350 m 3, reglare prin măsurarea O2) staţie de cur ăţare a spumei deschidere pentru predare (măsurarea cantităţiilor, a pH/ului şi a temperaturii) instalaţie compactă de biofiltre Rezultate: Parametrii
Unitate
*Rezultatul din fabrică Valorile cerute Valorile
proceselor
bazinele M + A Bd,CSB
kg/zi
75
< 360
Bd,BSB5
kg/zi
10
< 180
Co,Lip.Stoffe
mg/l
5
< 100
Co,Nges,anorg.
mg/l
26
< 100
B
B
_________________________________________________________________________________
* rezultatele din fabric ă în urma unui control pentru cadstrul apei evacute, timp de o saptamana, s/a luat în calcul valoarea maximă calculată, capacitatea a fost de 30 %.
Cazul 2 Tratarea anaerobă a deșeurilor din abatorul de porci Numărul de tăieri şi volumul prelucr ării: În patru ani de producţie s-au tăiat în medie 25.000 de porci pe săptămână, cu o cantitate de apă evacuată de 260 litrii pe bucat ă porc. Cantitatea de apă evacuată şi încărcătura poluantă: 2.130 m3/zi de lucru (zl) 3.500 kg BSB5/zi de lucru (zl) Tratarea pei evacuate: Siă Bazin de amestecare şi echivalare aerisit, cu o perioad ă de reţinere de t = 2 h 2 instalaţii de flotaţie (sulf cu s ăruri feroase, Q = 110 m 3/h je flotaţie) Bazin de amestecare şi chivalare aerisit (flota ţie) Deschidere pentru procesare Tratare nămol: recipient pentru amestecare (30 m3/z conţinut stomac şi intestin; 60 m3/z flotat şi sănge picurat; TS ≈ 7 %); recipient pentru putrezire (V = 1.650 m3; tR = 25 d; B R = 1,9 kg oTS/m3 × d); ecantor (TS = 32 până la 36 %); depozit intermediar; reutilizarea nămolului ud în agricultur ă. Rezultatele din producţie Gaz utilizat: 320 l/porcine (ø 70 % metan cu 2,24 kW/porc) Pierderea de căldur ă în urma putrezirii: ca. 60 % Conţinutul nisipos din conţinutul stomacal şi intestinal au dus la depuneri sedimentare în recipientul pentru putrezire.
Cazul 3 Pre-tratarea apei evacuate dintr-un abator Este vorba despre o instala ţie de pre-tratare a apei evacuate. Instala ţia tratează apa evacuată din secţia de tăiere şi mărunţire, f ăr ă apă de ploaie. În interior este montată o presă cu sită, prin care trece apa evacuat ă din abator. Intestinele sunt predate negolite la TBA, con ţinutul stomacal este dus la recipientele pentru putrezire or ăşeneşti. Pe staţia de epurare or ăşenească s-a construit sta ţia de pre-tratare, compusă din sită fină (3 mm), flota ţie pentru eliberarea presiunii şi instalaţie SBR. Flotaţia are un grad de eficienţă de > 60 %, raportat la BSB 5. Flotatul din flota ţie este condus la recipientul pentru putrezire.
_________________________________________________________________________________
Numărul animalelor tăiate (date tehnice) Se pot tăia maxim 8.000 porcine per zi de lucru, respectiv 40.000 porcine per săptămână, pentru care se calculeaz ă ca. 300 l ap ă evacuată. Cantitatea de apă evacuată şi încărcătura poluantă (date tehnice) Cantitatea indusă în instalaţia SBR: Qd = 2.100 m3/zi resp. 150 m 3/h Bd,BSB5 = 1.200 kg BSB5/zi de tăiere Bd,TKN = 265 TKN/zi de tăiere Bd,P = 0 kg P/zi de tăiere B
B
B
Instalaţia de evacuat apa Pompă pneumatică (de la abator la sta ţia de epurare) Sită fină (3 mm) Flotaţie pentru eliminarea presiunii Rezervoare (V = 300 m3) Instalaţie SBR (compusă din 3 bazine pătrate; V je Becken = 1.285 m3, aerisite prin 3 ventilatoare, amestec ătoare cu motor subacvatice) Pompă Rezultate din producţie La baza rezultatelor din producţie stau valori m ăsurate zilnic (vezi tabela de mai jos). Este vorba de valori medii ale tuturor valorilor m ăsurate, fiind indicate atât valorile minime cât şi valorile maxime.
Luna
Media cantităţii de apă evacuat ăQ m3
Media Media concentraţi încărcătu ei rii de. CSB indus CSB /zi
mg/l
Media gradului de reacţie CSB
kg/zi
%
Ianuarie
2.050
4.234
8.613
63
Februari e
1.620
4.726
8.063
62
Martie
1.640
5.007
8.685
61
Aprilie
2.030
4.198
9.362
64
Mai
2.310
5.554
11.217
61
Iunie
2.360
5.413
13.222
62
Iulie
2.185
5.949
13.864
60
August
2.065
5.914
13.528
63
_________________________________________________________________________________
Septemb rie
2.290
7.200
17.100
67
Octombri 2.550 e
6.090
14.100
69
Valoare minimă pe zi
1.200
3.000
-
45
Valoare maximă pe zi
3.000
9.000
-
88
2.100
-
< 14.700
~ 65
Valoare ţel
Rezultatele din producţia unui abator (flota ţie şi instalaţie SBR)
Cazul 4 Instalaţie de pre-tratare a apei evacuate într-un abator În abator s-a început cu modernizarea şi extinderea instalaţiei de pre-tratare a apei, care s-a pus în func ţiune etapizat. După o primă fază de epurare în incinta abatorului, apa evacuat ă se tratează în continuare în staţia de epurare or ăşenească. Inducerea în sta ţia de epurare se face printr-o conductă proprie de apă evacuată. După a doua etapă de epurare, (flotaţie), urmează inducerea apei evacuate în etapa de vitalizare. Înc ărcătura maxim admisă este de 16.500 EGW40. Staţia de pre-tratare purific ă toate aplele provenite din produc ţie, precum şi apa contaminată din gospodărie. Apele din sec ţia de prelucrare intestine se trateaz ă la locul în care sunt produse, printr-o sit ă fină. Numărul animalelor tăiate: SE pot tăia maxim 30.000 animale pe s ăptămână şi 6.000 animale pe ziua de t ăiere. Cantitatea de ap ă este de 180 pân ă la 220 l/animal. Rezultatele medii (Apa evacuat ă netratată): Qd = 1.200 m3/z BSB5 = 2.435 mg/l CSB = 7.757 mg/l Fosfor = 51 mg/l TKN = 331 mg/l Staţia de apă evacuată: - instalaşie ciur cu sit ă fină 0,5 mm - bazin cu pompă - Flotaţie pentru eliminarea presiunii f ăr ă adaos chimic (80 m3/h) - Biofiltru Loc de spălate vehicule transport animale - rezervor pentru amestecul cu flotat _________________________________________________________________________________
- 3 bucăţi separator presă à 35 m3/h (1 bucată rezervă) (apa presată este indusă în pompă) cu sistem de transport pentru umplerea containerelor Pompă pentru apa evacuată: (2 pompeà 120 m3/h) bazine pentru amestec şi echivalare (V = 1.200 m3, echipat cu 1sistem de amestecare, inclusiv aerisire, reglarea cantităţilor din proces, în fucn ţie de capacitatea staţiilor de epurare or ăşeneşti). flotaţie chimico-fizic ă (80 m3/h) ( se introduce direct în etapa de epurare ecologică).
-
Observaţie:
Flotatul din prima etapă de epurare se composteaz ă. Flotatul din a doua etapă de epurare se lasă să putrezească în rezervorul de putrezire al staţiei de epurare or ăşenească.
Rezultate: În 4 zile s-a m ăsurat flotaţia mecanică (prima etapă de epurare), pentru a stabili eficien ţa (vezi tabelul de mai jos).
Data
Ora
CSB
Nges
Substanţ e care pot fi extrase
Eficienţ
Eficienţ
Eficienţă
ă
ă
%
%
%
03.02.1 998
13.00 03.00
- 38
-
-
04.02.1 998
03.00 13.00
- 31
-
87
05.02.1 998
13.00 03.00
- 53
35
-
05.02.1 998
03.00 13.00
- 57
42
80
06.02.1 998
13.00 03.00
- 28
-
99
06.02.1 998
03.00 13.00
- 8
-
41
Rezultatele flotaţiei mecanice dintr-un abator
_________________________________________________________________________________
Cazul 5 Tratarea comună a apei evacuate din abator şi a apei or ăşeneşti Patru comune cu capacitatea a ca. de 5.000 locuitori, zona industrial ă cu capacitatea a ca. 13.000 louitori şi carmangeria cu capacitatea a ca. 27.000 locuitori au necesitat construcţia unei staţii de epurare noi, cu un grad de extindere pentru ca. 46.000 locuitori. Întreaga staţie de epurare a fostconstruit ă pe două culoare, parcurgând următoarele etape: -
pre-epurare mecanică cu site, inclusiv compactizarea con ţinutului sitelor
-
recipient pentru cparea nisipului şi a gr ăsimilor
-
etapă biologică, ca bazin rotativ (Vtotal = 18.000 m³), 4 bazine anaerobe (V total = 3.600 m³) pentru eliminate biologic ă de fosfor şi denitrificarea n ămolului evacuat, aparate de măsurate on-line, pentru Ptotal, NH4-N și NO3-N pentru dirijarea aerisirii
-
post-epurare
Dispozitivul de pompare, sta ţia de preluare a dejec ţiilor şi rezervorul pentru p ăstrarea nămolului, precum şi o tratare biologică a aerului evacuat din partea de preluare a dejecţiilor şi trecerea lor prin sit ă, completează staţia. Drenarea nămolului se face prin centrifugare (pe două culoare). Eliminarea nămolului evacuat se face în agricultur ă. Substanţele toxice se afl ă cu mult sub valorile limit ă stabilite în Ordonanţa privind nămolul evacuate. Etapa biologică a fost planificat ă şi construită conceptual, ca nitrificare cu proces de denitrificare eliminare biologic ă şi chimică de fosfat simultan ă, şi stabilizare aerobă a nămolului simultană. Rezultate:
_________________________________________________________________________________
Centru carne
Cantitate apă
m³/d m³/a
Concentraţii pe ţeavă
950 (Lu-Vi) 212.000
mg/l
Apa orașului/din alte active. comerciale/precipi taţii 685
Total (decurs pre-epurare) 1.635 (Lu-Vi)
250.000 (di care 130.000 apă murdar ă) Max
Max
CSB
2.894
6.665
436
1.588
TKN
200
338
40
130
P-total
35
63
6
21
606
1.400
350
450
CSB
2.749
5.437
299
2.596
TKN
190
27
213
P-total
33
4
34
576
240
736
CSB
610.634
109.000
719.634
TKN
42.343
9.900
52.243
P-total
7.410
1.460
8.870
128.300
87.600
215.900
abfilt. Stoffe
Încărcături pe conductă
kg/zi
abfilt. Stoffe
Încărcături pe coductă
kg/a
abfilt. Stoffe
Concentraţii pe circuit
mg/l
Max
CSB
33,3
49,3
BSB 5
5,8
14,4
NH 4 − N
0,2
2,7
8,4
15,1
1,2
2,0
NO 3
−
N
N-total
P-total
Datele abatorului
Min
Mediu
Max
Poluare nămol
kg CSB/kg TS*d
TS BB
kg/m³
2,9
4,0
5,0
°C
6,8
14,0
22,2
ISV
ml/g
102
126
146
Producţie surplus de nămol
t TS/a
413
Producţie surplus nămol special
kg TS/kg CSB el.
0,57
Temperatur ă
0,03
2203 m³/a (28% TS)
_________________________________________________________________________________
1.270 i.M.
Utilizarea substanţelor de cur ăţare şi dezinfecţie La utilizarea substan ţ elor de cur ăţ are şi dezinfec ţi e există mai ales două grupe de substanţe care prezint ă probleme: produse ce conţin clor activ şi tenside. Prin trecerea la produse f ăr ă clor surplusul de nămol a putut fi reutilizat în agricultur ă. În abator nu s-a putut renunţa pe termen lung la aceast ă substanţă, însă este suficient ă o utilizare de 14 zile, pentru a combate germenii. O alternativ ă la clorul activ este de exemplu oxigenul activ, dar pre ţul acestor produse este mai ridicat decât cel al substan ţelor pe bază de clor activ. Substan ţ e de cur ăţ are care conţ in tenside, care servesc la emulgarea mizeriilor grase,
au ca efect o sc ădere puternică a eficienţei separatorului de gr ăsimi. În combina ţie cu o temperatur ă mare a apei evacuate, o mare parte din gr ăsime r ămâne în apa evacuată ducând la mari probleme la pre-epurarea în sta ţie precum şi în bazinul de revitalizare. Se pot aduce îmbun ătăţiri la sta ţia de epurare şi prin reducerea substanţelor de cur ăţare are conţin tenside, care pot fi par ţial înlocuite cu produse pe baz ă de enzime, prin prelungirea perioadei de trecere prin separatorul de gr ăsimi, a depozitării, a propor ţionării apei de cur ăţare şi prin reducerea temperaturilor.
Cazul 6 Epurare biologică a aerului evacuat într-un abator mare Într-un abator mare, cu nu număr de tăieri de peste 20.000 porci/zi, aerul evacuat se epurează şi apoi se evacueaz ă deasupra acoperişului clădirii. Apa evacuat ă rezultată din epurarea aerului evacuat se purific ă într-o staţie de epurare, împreun ă cu apa evacuată rezultată din procesul de t ăiere. Instalaţia este montat ă pe acoperişul celei mai înalte cl ădiri. Este vorba despre un corp de picurare biologică. Această procedur ă reprezintă o dezvoltare a unui biofiltru obi şnuit. Spre deosebire de biofiltre, microorganismele sunt imobilizate într-un material conductor inert, compus din plastic. Acestea formeaz ă un film subţire, aşa numitul biofilm. Substanţele poluante şi mirosurile din aer sunt absorbite de c ătre acest biofilm şi sunt descompuse biologic de c ătre microorganisme.
_________________________________________________________________________________